c

 




 





 , cea mai frecventă dintre toate nevralgiile, este caracterizată de dureri
severe, ascuţite, asemănătoare şocurilor electrice, localizate la nivelul unei jumătăţi de faţă.
Durerea este declanşată frecvent de vorbit, mestecat sau spălatul pe dinţi.
Nevralgia de trigemen numită şi Ätic dureros" constă în  

   pe o parte a feţei.
Durerea, ce rezultă prin afectarea uneia sau mai multor ramuri din cele 3 ale nervului trigemen,
poate fi descrisă că o senzaţie de tăietură dureroasă, ce apare într-o regiune a feţei. Un atac poate
dura de la secunde la minute. Intensitatea poate determina contractura musculară, de unde şi
denumirea de tic dureros. Episoadele se pot repeta pe o perioadă de zile, săptămâni sau luni.
Afecţiunea apare mai frecvent la cei de peste 50 ani şi frecvent la cei de 70 de ani. Femeile sunt
de 3 ori mai susceptibile să prezinte nevralgie trigeminală comparativ cu bărbaţii. Din motive
necunoscute, afecţiunea apare mai frecvent pe partea dreaptă a feţei decât pe cea stângă şi nu
apare simultan în cele două părţi.

  




 
 




 
Scurte flash-uri de durere fulgerătoare la nivelul buzelor, gingiilor, obrajilor, bărbiei sau, rareori,
frunţii.

c  






 




 
Durerea asociată nevralgiei trigeminale este determinată de o disfuncţie a  


 , cel
care trimite percepţiile senzoriale de la nivelul feţei la creier. Cu toate acestea, nu se cunoaşte cu
exactitate cauza tulburării.
În multe cazuri, comprimarea sau răsucirea unei părţi a nervului trigemen de către un vas de
sânge a fost asociată cu  



 Mai puţin frecvent, o tumoră ce apăsa pe
învelişul nervului poate declanşa durerea.
Aceste atacuri dureroase pot fi spontane, dar pot fi şi provocate de o uşoară stimulare a regiunii
faciale, din timpul spălatului pe dinţi, bărbieritului sau machierii. Durerea poate fi restrânsă la o
mică arie limitată a feţei sau poate iradia rapid, într-o arie mai mare, dar, întotdeauna, se
limitează la zonele corespunzătoare nervului trigemen.


 

 





Acesta este adesea pus după excluderea altor afecţiuni ce pot produce durere la nivelul capului,
maxilarului, dinţilor sau sinusurilor. Frecvent, persoanele pot fi supuse unor
  


 inutile, pentru combaterea durerii, înainte de punerea diagnosticului.

c



 





Deşi durerea poate determina incapacitate funcţională, boală nu este ameninţătoare de viaţă.
Atacurile vin şi pleacă aleator, perioadele de remisiune se pot scurta cu trecerea anilor.
Afecţiunea poate fi tratată eficient prin folosirea medicamentelor sau a altor tehnici terapeutice.

 
Principalele opţiuni terapeutice pentru cei ce prezintă nevralgie trigeminală includ: terapia
medicamentoasă pentru controlul durerii şi procedurile ce interferă cu funcţionarea nervului sau
care înlătură presiunea exercitată asupra nervului trigemen. Aceste proceduri îşi propun fie să
interfere cu funcţionarea nervului respectiv, fie să anastezieze aria dureroasă. Injecţii subcutanate
cu alcool la nivelul zonei dureroase a feţei pot ameliora temporar simptomatologia prin
anestezierea ariei dureroase pentru perioade de zile sau luni. Deseori, este necesară repetarea
injecţiilor. Alte proceduri mai invazive, dar cu efectele cele mai îndelungate, se concentrează pe
distrugerea rădăcinii nervoase (ganglionului) pentru a elimina senzaţia de    În fiecare din
aceste proceduri, se înserează un ac cu canal central la nivelul feţei, într-una din deschizăturile
craniene. Vârful acului este poziţionat lângă ganglion. Acul este folosit ca un mijloc de
distrugere al nervului.
Altă procedură este compresia percutană cu balonaş a nervului trigemen. Pentru scăderea sau
eliminarea durerii se exercită presiune asupra rădăcinii nervului trigemen. Un balon de la capătul
unui catater este umflat cu o presiune suficientă pentru a distruge nervul, rezultând blocarea
semnalelor dureroase. Tratamentul este eficient în aproximativ 80-90% din cazuri.
Altă procedură este rizotomia percutană cu glicerol. În această procedură, o substanţă numită

  este injectată printr-un ac pentru a distruge nervul trigemen şi a bloca semnalele
dureroase. Iniţial, procedura este eficientă în 80-90% din cazuri, însă durerea recidivează în
aproximativ 60% din cazuri şi la fel de mulţi prezintă afectări uşoare de tipul anesteziei faciale
sau furnicăturilor în această zonă. Rizotomia percutană stereotactică prin încălzire la înaltă
frecvenţă presupune introducerea unui electrod printr-un ac şi împins până ajunge la nivelul
rădăcinii nervoase. Electrodul este apoi străbătut de curent electric determinând o leziune a
fibrelor nervoase.