ROMANIA

Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului

Autoritatea Nationala pentru Cercetare Stiintifica

PN –II–RU–TD–2008–3

CERERE DE FINANTARE PENTRU PROIECTE DE CERCETARE

PENTRU TINERI DOCTORANZI

1. Date personale ale directorului propunerii de proiect:

1.1. Nume: PURCARU
1.2. Prenume: MIHAELA
1.3. Data nastere (ZZ/LL/AN): 15 10 1988
1.4. Anul absolvirii universitatii: 2007
1.5. Adresa: STRADA SCOLII, NR 108, COMARNIC, PRAHOVA, COD
105700, ROMÂNIA
1.6. Telefon: 0040728209XXX

1.7. Fax: 00400311052068

1.8. E-Mail: mihaela_prcr@yahoo.com

2. Date referitoare la programul de doctorat:

2.1. Forma de invatamant: doctorat cu frecventa
(selectati)
2.2. Anul in care a fost admis la doctorat: 2010
2.3. Codul Institutiei Organizatoare de Studii 5 [A se vedea ANEXA 1 ]
Universitare de Doctorat:
2.4. Denumirea Institutiei Organizatoare de ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE, BUCURESTI
Studii Universitare de Doctorat : [completati denumirea institutiei]
2.5. Data prevazuta pentru sustinerea tezei de 11 2014
doctorat (Luna / Anul):
2.6. Coordonatorul de doctorat:
2.6.1. Nume: BRAN

2.6.2. Prenume: FLORINA

2.6.3. Adresa: STR. MIHAI EMINESCU NR. 13-15, SECTOR 1 , COD

POŞTAL 010511, BUCUREŞTI, ROMÂNIA
2.6.4. Telefon: 0040 021 319 19 00, INT. 249

2.6.5. Fax: 0040 021 319 19 01

2.6.6. E-Mail: florinabran@yahoo.com

2.7. Denumirea Institutiei Organizatoare de -

Studii Universitare de Doctorat in
cotutela: (daca este cazul)

PROIECTE DE CERCETARE PENTRU TINERII DOCTORANZI TD - 1 Cod: PO-01-Ed1-R0-F5

 2.8. Coordonatorul de doctorat in cotutela:
2.8.1. Nume: -

2.8.2. Prenume: -

2.8.3. Adresa: -

2.8.4. Telefon: -

2.8.5. Fax: -

2.8.6. E-Mail: -

2.9. Denumirea institutiei de invatamant superior -

sau de cercetare unde este angajat [se completeaza numai pentru doctoranzii fara frecventa]
doctorandul:
[si se ataseaza document doveditor al incadrarii pe un post de
cercetare - notata cu ANEXA 2 ]

3. Titlul lucrarii de doctorat: (Max 200 caractere)

ELABORAREA UNEI STRATEGII MANAGERIALE PLECAND DE LA MODELUL ECONOMIC DESCRIS DE
TEORIA JOCULUI, IN SCOPUL EFICIENTIZARII MEDIULUI DE AFACERI

4. Termeni cheie: (Max 5 termeni) Introduceti un singur termen pe camp.

1 1 STRATEGIE
2 CONCURENTA
3 EFICIENTA ECONOMICA
4 POTENTIALUL ECONOMIC
5 TEORIA JOCULUI

5. Incadrarea proiectului in domeniile de expertiza:

COD COMISIE COD SUBCOMISIE COD DOMENIU

3 (selectati) 3B 34

[Pentru cod: Comisie/Sucomisie/Domeniu A se vedea ANEXA 3]

6. Durata proiectului (max. 18 luni): 18

(selectati)

7. Rezumatul proiectului: (Max 2000 caractere)

SCOPUL CERCETARII IN DOMENIUL METODELOR MANAGERIALE PENTRU COMPETITIVITATE
ORGANIZATIONALA ESTE IDENTIFICAREA STRATEGIILOR MANAGERIALE UTILIZATE DE AGENTII
ECONOMICI DIN SECTORUL1, BUCURESTI. PLECAND DE LA PROBLEMELE REALE ALE
ORGANIZATIILOR, CERCETAREA NOASTRA SE INDREAPTA ATAT ASUPRA MEDIULUI
ORGANIZATIONAL CAT SI A MEDIULUI EXTERIOR CONSTITUIT DIN OPORTUNITATI SI AMENINTARI.
ACTIUNEA IN DOMENIU ESTE NECESARA SI OPORTUNA TINAND CONT DE MODIFICARILE DE LA
NIVEL NATIONAL CAT SI INTERNATIONAL, DE ADERAREA ROMANIEI LA UE, DE LIBERALIZAREA
PIETELOR SI DISPARITIA BARIERELOR. NECESITATEA ESTE DATA DE DORINTA DE ALINIERE LA
STANDARDELE EUROPENE, DE CRESTEREA COMPETITIVITATII MANAGERIALE IN LUAREA
PROIECTE DE CERCETARE PENTRU TINERII DOCTORANZI TD - 2 Cod: PO-01-Ed1-R0-F5
 DECIZIILOR IN STITUATII DE INCERTITUDINE SI RISC.
IN REALIZAREA ACESTUI PROIECT, CERCETAREA NOASTRA PORNESTE DE LA STUDIILE FACUTE DE
MATEMATICIANUL JOHN VON NEUMANN ASUPRA COMPORTAMENTULUI ECONOMIC IN LUCRAREA
„THEORY OF GAMES”. DUPA JOHN VON NEUMANN, CARE A FOST PROMOTORUL „TEORIEI
JOCURILOR”, AU EXISTAT MAI MULTE VARIANTE ALE TEOREI JOCURILOR, CU APLICABILITATE IN
APROAPE TOATE DOMENIILE VIETII.PRIN ACEST PROIECT, SE URMARESTE OFERIREA DE SOLUTII IN
ELABORAREA STRATEGIILOR, IN CONDITIILOR MODIFICARILOR PROFUNDE REALIZATE LA NIVEL
INTERNATIONAL.
CONCRET, IN REALIZAREA ACESTUI PROIECT DORIM SA OFERIM O PERSPECTIVA NOUA
MANAGEMENTULUI ORGANIZATIILOR, IAR ACEST LUCRU DORIM SA IL REALIZAM PRIN
ADAPATAREA „TEORIEI JOCULUI” LA CONDITIILE CONCRETE SI REALE ALE ECONOMIEI DE PIATA
AUTOHTONE SI INTERNATIONALE.PORNIND DE LA ACEST ASPECT TREBUIE SA TINEM CONT DE
FAPTUL CA AGENTII ECONOMICI DEPIND DE MODIFICARILE LEGISLATIVE ATAT LA NIVEL
NATIONAL, CAT SI DE DIRECTIVELE UE; DE MODIFICARILE STRATEGIILOR CELORLALTI AGENTI
ECONOMICI- ASPECTE CARE INGLOBEAZA MEDIUL EXTERN, DAR SI DE MODIFICARILE CARE APAR
IN MEDIUL ORGANIZATIEI-MEDIUL INTERN.
IN CONTEXTUL DEZVOLTATII SOCIETATII BAZATE PE CUNOASTERE, INFORMATIA ESTE FOARTE
PRETIOASA, SI DEVINE ELEMENTUL CHEIE AL MANAGERULUI

8. Programul de doctorat:
8.1. Programul de doctorat:
[Se anexeaza copie si format electronic (scanat) dupa programul de doctorat din care sa rezulte in clar situatia
examenelor sustinute si admiterea in etapa a doua a studiilor doctorale – programul de cercetare stiintifica, precum
si documentele care atesta intreruperea sau prelungirea stagiului doctoral- daca este cazul - notata cu ANEXA 4]

8.2. Stadiul tezei de doctorat:

[Va rugam sa completati ANEXA 5]

8.3. Recomandarea conducatorului de doctorat:

[Se anexeaza recomandarea conducatorului de doctorat - notata cu ANEXA 6]

8.4. Prezentarea lucrarii de doctorat:

[Va rugam sa completati max. 10 pag in ANEXA 7]

9. Structura bugetului *:
VALOARE VALOARE TOTAL
NR. DENUMIRE CAPITOL BUGET VALOARE
CRT 2008** 2009**
(lei) (lei) (lei)
1. CHELTUIELI DE PERSONAL ***
- max. 850 lei/luna net si contributiile 9900 19800 29700
datorate de angajat si angajator

PROIECTE DE CERCETARE PENTRU TINERII DOCTORANZI TD - 3 Cod: PO-01-Ed1-R0-F5

 2.
CHELTUIELI INDIRECTE (regie)
882 1232 2114
- max 5% din valoarea proiectului
3. CHELTUIELI DE DISEMINARE
(diseminare rezultate obtinute si informare-
104 3320 3424
documentare)

4. CHELTUIELI DE MOBILITATI
(vizite de studii, participari la manifestari
5236 0 5236
stiintifice interne si internationale, cheltuieli de
transport, cazare, diurna, taxa de participare)
5. CHELTUIELI DE LOGISTICA
(consumabile de laborator, echipamente, taxe de 1520 290 1810
acces la infrastructura de cercetare a tertilor, etc)
TOTAL 17642 24642 42284
* Structura de cheltuieli pentru proiect, defalcata pe activitati, destinatii si categorii, trebuie sa
respecte prevederile HG 1579/2002
** Se calculeaza in functie de numarul de luni, astfel :2008 - 8 luni, 2009 –10 luni
*** Prin acest proiect se asigura un venit net suplimentar de max. 850 lei / luna pentru doctorand, ramas dupa
retinerea tuturor taxelor si contributiilor datorate de angajat si angajator, conform legislatiei in vigoare.

PROIECTE DE CERCETARE PENTRU TINERII DOCTORANZI TD - 4 Cod: PO-01-Ed1-R0-F5

 ANEXA 4
8.1. Programul de doctorat:

ANEXA 5
8.2. Stadiul tezei de doctorat:

Scoala doctorala, anul 2

status : promovat toate examenelor din anul 1

ANEXA 6
8.3. Recomandarea conducatorului de doctorat:

PROIECTE DE CERCETARE PENTRU TINERII DOCTORANZI 16TD - Cod: PO-01-Ed1-R0-F5

 ANEXA 7

8.4. Prezentarea lucrarii de doctorat: (max. 10 pagini)

8.4.1. Stadiul actual al cunoasterii in domeniu pe plan national si international, raportat la

cele mai recente referinte din literatura de specialitate.

PE PLAN INTERNATIONAL - “A GÂNDI STRATEGIC ÎNSEAMNA SA AI CAPACITATEA DE

A GÂNDI CEEA CE ESTE DE NEGÂNDIT” Herman Kahn

Teoria jocurilor e o ramura a matematicii aplicate care studiaza situatiile strategice

in care jucatorii aleg sa actioneze intr-un anumit fel pentru a-si maximiza rezultatele.
Aceasta teorie s-a dezvoltat avand ca scop initial comportamentul economic, iar acum e
aplicata in numeroase domenii, de la biologie la filosofie.
Teoria jocurilor s-a dezvoltat în ultimii 60 de ani, la mijlocul secolului al XX-lea. Ea a
condus la viziuni cu totul noi si a permis totodata cercetatorilor sa analizeze subiectul
cu rigoare matematica.
Bazele teoriei jocurilor au fost introduse în lucrarea lui John von Neumann si Oscar
Morgenstern, “The Theory of Games and Economic Behaviour” (Teoria jocurilor si
comportamentul economic), publicata în 1944. Acestia au definit jocul ca “orice
interactiune între diversi agenti, guvernata de un set de reguli specifice care stabilesc
mutarile posibile ale fiecarui participant si câstigurile pentru fiecare combinatie de
mutari”.
Origine
• 1710 Leibniz anticipează nevoia unei teorii asupra jocurilor de strategie
• 1713 James Waldegrave formulează principiul minimax ca soluŃie la un joc de cărŃi
format din două persoane; acest principiu nu a fost utilizat până la începutul secolului
XX
• 1865 principiul lui James Waldegrave este inclus în A Hystory of the mathematical
theory of probability a lui Isaac Todhunter
• 1921 Emile Borel este interesat de teorema lui Waldegrave; bazându-se şi pe studiile
lui Zermelo, Borel încearcă să demonstreze, dar nu reuşeşte, teorema minimax
• 1926 decembrie, matematicianul ungur John von Neumann demonstrează teorema
minimax
• 1938 economistul Morgenstern i se alătură lui von Neumann în încercarea de a oferi o
teorie asupra teoriei jocurilor

Premiul Nobel pentru economie în 2005 Premiul Nobel pentru Economie a fost
câştigat in anul 2005 de americanul Thomas Schelling şi israeliano-americanul Robert
Aumann, a anunŃat Academia Regală de ŞtiinŃe a Suediei. Cei doi au primit prestigiosul
premiu, însoŃit de un cec de 1,1 milioane de dolari, după ce au reuşit să enunŃe un
sistem care ajută la „explicarea conflictelor economice, ca de exemplu războiul
preŃurilor sau războaiele comerciale”. Lucrările celor doi au ajutat la definirea
posibilelor efecte ale cooperării şi conflictului. Ei şi-au bazat cercetările pe „teoria
jocului”, al cărei autor, John Nash, a luat Premiul Nobel pentru Economie în 1994. La
rândul său, Nash şi-a bazat teoria pe cercetările matematicianului John Von Neumann şi
ale economistului Oskar Morgenstern, din perioada anilor ’40. Însă o mare parte din
concepte îi aparŃin filosofului chinez antic Sun Tzu, autorul „Artei Războiului”.

PROIECTE DE CERCETARE PENTRU TINERII DOCTORANZI 17TD - Cod: PO-01-Ed1-R0-F5

 Teoria are aplicaŃii în sport, relaŃii interumane, politică, dar şi în domeniul
economic. Singura condiŃie este ca fiecare participant într-un sistem să poată avea ceva
de câştigat în detrimentul celorlalŃi. În teoria jocului, fiecare participant depinde de
decizia pe care o iau toŃi ceilalŃi jucători. Astfel, trebuie să se anticipeze şi să se Ńină
cont de posibilele decizii ale celorlalŃi.

Razboiul preŃurilor

Un exemplu în care teoria poate fi aplicată cu succes este concurenŃa pe o piaŃă.

Dacă un concurent scade preŃurile, el poate obŃine un profit mai mare pentru că-şi
măreşte cota de piaŃă. Însă atunci când celalalt concurent răspunde cu aceeaşi monedă,
cotele de piaŃă rămân neschimbate, singurul efect fiind că ambii competitori pierd bani.
Pentru orice competiŃie în care se aplică „teoria jocului” există o strategie de
„supravieŃuire”, care se poate dovedi mai bună decât oricare alta. Cei care au dezvoltat
„teoria jocului” au ajuns să identifice trei principii de bază: să nu ataci primul, să
răspunzi la prima provocare şi să o ierŃi pe-a doua. Algoritmul este testat şi îmbunătăŃit
pe computer, iar universităŃile se întrec în formule în cadrul unui concurs anual în care
intră în competiŃie câteva zeci de programe software. Practica de până acum dovedeşte
că fiecare algoritm poate fi dezvoltat la infinit.

Strategii de joc

Teoria jocului se bazează pe echilibrul valabil în orice sistem economic. Anume, că

suma tuturor pierderilor este egală cu suma tuturor câştigurilor. Există cel puŃin doi
jucători, câştiguri şi pierderi precum şi reguli ale jocului. Regulile sunt, de fapt,
variabile pe care jucătorii le pot controla, de exemplu, posibilităŃi de alegere de
informare şi de comunicare între jucători. Jocul se bazează pe strategia fiecărui jucător
şi debutează prin alegerea pe care o face fiecare jucător.

Această primă alegere dă naştere unei anumite situaŃii care va determina alegerea
următoare. Fiecare jucător anticipează şi ia
în calcul mişcările celorlalŃi care, de asemenea, încearcă să anticipeze la rândul lor. Se
nasc, astfel, o multitudine de posibilităŃi care duc la „dileme” şi „paradoxuri”. Alegerile
făcute de un jucător pot sau nu să fie cunoscute de ceilalŃi jucători. SituaŃia finală a
jocului determină pierderile şi beneficiile pe care le are fiecare participant.
Pe de altă parte, dezavantajul strategiilor care se bazează pe teoria jocului este că
acestea pot eşua dacă oricare dintre ceilalŃi jucători fie greşeşte, fie este dispus să
piardă. Astfel, dacă dintre mai mulŃi competitori doi lucrează în echipă, sacrificiul unuia
poate asigura victoria celuilalt.

John Aumann

Este membru al Academiei NaŃionale de ŞtiinŃe a Statelor Unite. Actualmente

lucrează la Centrul pentru Studiul RaŃionalităŃii al UniversităŃii din Ierusalim. A mai
câştigat premiile Harvey Award, Emet şi Premiul statului Israel pentru economie.
Thomas Schelling
Este profesor la Universitatea din Maryland. De asemenea, a fost profesor de economie
la UniversităŃile Harvard şi Yale. A publicat numeroase cărŃi, dintre care cea mai
cunoscută, The Strategy of Conflict, este considerată a fi una dintre cărŃile care au
influenŃat în mod hotărâtor politica geostrategică a Ńărilor din Vest.
PROIECTE DE CERCETARE PENTRU TINERII DOCTORANZI 18TD - Cod: PO-01-Ed1-R0-F5
 Dilema prizonierilor

John Nash (care a ajuns subiect în filmul A Beautiful Mind, al regizorului Ron
Howard, premiat cu patru Oscaruri) a introdus în teoria jocului conceptul de echilibru,
precum şi dilema prizonierilor.

Echilibrul lui Nash distinge toate combinaŃiile de strategie benefice pe care un

jucător le poate face. În oricare dintre cazuri, suma tuturor câştigurilor este nulă. Cât
despre dilema prizonierilor, aceasta priveşte doi arestaŃi aflaŃi în celule separate, care nu
pot comunica. Dacă unul dintre cei doi va mărturisi crima pe care au comis-o împreună,
instanŃa îl va elibera şi se va folosi de mărturie pentru a-i da pedeapsa maximă, de peste
zece ani, complicelui său. Dacă ambii complici păstrează tăcerea, ei vor scăpa cu o
pedeapsă de câteva luni, pentru o infracŃiune minoră.
În schimb, dacă se trădează reciproc, vor fi condamnaŃi la câŃiva ani de închisoare
fiecare. Practic, cea mai bună opŃiune pentru cei doi este colaborarea. Însă fiecare ar
prefera să trădeze şi să rămână liber, chiar sacrificându-şi complicele. Dilema apare în
momentul în care fiecare îşi dă seama că şi celălalt ar putea trăda. Atât fidelitatea, cât şi
trădarea se pot dovedi opŃiuni riscante.
Riscul în afaceri poate fi transferat: specialişti români în joaca de-a hazardul
ExperŃii în managementul riscului, principalii beneficiari ai teoriei jocului în economie,
au dezbătut ieri modul în care pot fi anticipate problemele în afaceri şi cum pot fi
evitate sau diminuate pierderile financiare.
De exemplu, diferenŃele nefavorabile de curs valutar, modificarea ratei dobânzii,
creşterea preŃului materiilor prime sunt riscuri ce pot fi transferate unei entităŃi
economice prin intermediul instrumentelor financiare derivate. Managerul de risc poate
diminua semnificativ pierderile unei companii, prin identificarea şi gestionarea
riscurilor. „Acolo unde veniturile şi cheltuielile depind de un preŃ, avem risc de piaŃă şi
orice decizie economică presupune expunerea la risc.
Riscul nu se acoperă, dar se poate transfera”, a declarat ieri directorul
Departamentului CompensaŃie din cadrul Bursei Române de Mărfuri, Iulian Lupu, în
cadrul seminarului „Risk Management Forum”. Traderii de la bursă, societăŃile de
investiŃii financiare cu apetit mare la risc fac bani din administrarea acestor riscuri.
„Băncile comerciale nu pun la dispoziŃia clienŃilor suficiente instrumente financiare
derivate şi nu acordă consultanŃa necesară privind transferul riscului. ConsultanŃii
financiari, traderii, bancherii sunt specialiştii care-i pot ajuta să identifice din timp
problemele cu care se pot confrunta şi soluŃiile existente. De exemplu, dacă un
exportator român livrează mobilă în Ungaria în euro, se expune riscului cursului de
schimb. El poate opta să exporte în forinŃi (o monedă care are o tendinŃă de apreciere în
raport cu euro) sau să încheie un contract futures prin care suma încasată să nu fie
diminuată de fluctuaŃiile cursului de schimb valutar.

Teoria jocurilor se afla in relatie indepartata cu statistica. Obiectivul sau nu este

analiza norocului sau a elementelor aleatorii, ci a comportamentelor strategice ale
jucatorilor. In lumea reala, atat in relatiile economice cat si in cele politice sau sociale,
sunt mai frecvente in situatiile in care, la fel ca in jocuri, rezultatul lor depinde de
conjunctura deciziilor diferitilor agenti sau jucatori. Se spune despre un comportament
ca este strategic cand se adopta tinand cont de influenta asupra rezultatului propriu si
strain al deciziilor proprii si straine.

PROIECTE DE CERCETARE PENTRU TINERII DOCTORANZI 19TD - Cod: PO-01-Ed1-R0-F5

 Teoria Jocurilor a atins un inalt grad de sofisticare matematica si a aratat o mare
versatilitate in rezolvarea problemelor. Multe campuri ale Economiei - Echilibrul
General, distributia costurilor, etc. - au beneficiat de aporturile acestei metode de
analiza. De la jumatatea secolului trecut de cand a fost formulat pentru prima data,
numarul de cercetatori dedicati dezvoltarii sale nu a incetat sa creasca. Si nu doar
economisti si matematicieni ci si sociologi, politologi, biologi sau psihologi. Exista de
asemeni si aplicatii juridice: desemnarea de responsabilitati, adoptarea de decizii de
pledare sau conciliere, etc.

Exista doua clase de jocuri ce propun o problematica foarte diferita si cer o forma de
analiza distincta. Daca jucatorii pot comunica intre ei si negocia rezultatele va fi vorba
de jocuri cu transfer de utilitate (numiti de asemeni jocuri cooperative), in care
problematica se concentreaza in analiza posibilelor coalitii si stabilitatea sa. In jocurile
fara transfer de utilitate, (numite si jocuri necooperative) jucatorii nu pot ajunge la
acorduri prealabile; este cazul jocurilor cunoscute ca "razboiul sexelor", "dilema
prizonierului" sau modelul "soim-porumbel".
Jocurile fara transfer de utilitate obisnuiesc sa fie bipersonale, adica doar cu doi
jucatori. Pot fi simetrice sau asimetrice dupa cum si rezultatele pot fi identice din
punctul de vedere al fiecarui jucator. Pot fi de suma zero, cand cresterea veniturilor unui
jucator implica o diminuare in egala cantitate a venitului celuilalt, sau de suma nenula
in caz contrar, adica cand suma veniturilor jucatorilor poate creste sau scade in functie
de deciziile sale. Fiecare jucator poate opta doar pentru doua strategii, in jocurile
bistrategice, sau pentru mai multe. Strategiile pot fi pure sau mixte; acestea constau in
atribuirea fiecarei strategii pure o probabilitate data. In cazul jocurilor cu repetitie, cele
care se joaca de cateva ori la rand de aceeasi jucatori, strategiile pot fi si ele simple sau
reactive, daca decizia depinde de comportamentul manifestat de concurentul-rival in
jocurile anterioare.

Clasificarea jocurilor

Jocurile se clasifica in functie de anumite criterii si anume:

a. în raport cu modul în care comunica jucatori între ei avem
- jocuri cooperative;
- jocuri necooperative.
Jocurile cooperative sunt acele jocuri în care jucătorii comunică liber între ei înainte de
luarea deciziilor şi pot face promisiuni (care vor fi respectate) înainte de alegerea
strategiilor. Jocurile necooperative sunt jocurile în care jucătorii nu comunică între ei
înainte de luarea deciziilor.
b. în raport cu desfăşurarea în timp a jocurilor
- jocuri statice;
- jocuri dinamice

Teoria jocurilor este o ramura relativ noua a microeconomiei, dezvoltata în

ultimii 60 de ani, la mijlocul secolului al XX-lea, care a condus la viziuni cu totul noi si
a permis totodata cercetatorilor sa analizeze subiectul cu rigoare matematica. Bazele
teoriei jocurilor au fost introduse în lucrarea lui John von Neumann si Oscar
Morgenstern, “The Theory of Games and Economic Behaviour” (Teoria jocurilor si
comportamentul economic), publicata în 1944. Acestia au definit jocul ca “orice
interactiune între diversi agenti, guvernata de un set de reguli specifice care stabilesc
mutarile posibile ale fiecarui participant si câstigurile pentru fiecare combinatie de
mutari”.
PROIECTE DE CERCETARE PENTRU TINERII DOCTORANZI 20TD - Cod: PO-01-Ed1-R0-F5
 Aceasta descriere se poate aplica aproape oricarui fenomen social. Astfel, oamenii
realizeaza ca rezultatul actiunilor lor depinde nu numai de acestea, dar si de actiunile
celorlalti participanti la acea interactiune. De la comportamentul în trafic pâna la decizii
de productie si de la razboiul preturilor la decizia de a avea copii, totul parea ca va fi
analizat stiintific cu ajutorul teoriei jocurilor.

Desi nu a satisfacut toate aceste asteptari, teoria jocurilor si-a gasit numeroase
aplicatii în domeniul stiintelor sociale, inclusiv, sau, poate, mai ales în domeniul
economiei. Teoria jocurilor utilizeaza trei ipoteze fundamentale: jucatorii se comporta
rational; fiecare stie ca ceilalti sunt rationali; toti jucatorii cunosc regulile jocului.
Pentru a întelege un joc oarecare este necesara mai întâi cunoasterea regulilor acestuia,
deoarece astfel se poate afla care actiuni sunt permise (posibile) la un anumit moment.
Apoi este necesar a se cunoaste cum aleg jucatorii o actiune din multimea actiunilor
posibile. Problema alegerii actiunilor de catre jucatori este legata de primele doua
ipoteze amintite anterior. Jucatorul care are un comportament rational are anumite
preferinte asupra “lucrurilor”: el prefera mierea - zaharului, muzica clasica - jazz-ului
etc.; acest jucator este rational deoarece el va alege acea actiune care îi va satisface cel
mai bine preferintele sale.

Profesorul Schelling a explicat prin teoria sa strategiile care stau la baza

conflictelor internationale, in special ale razboiului nuclear, iar profesorul Aumann a
dezvoltat bazele negocierii, cooperarii si conflictului. Profesorul Schelling, are 84 de
ani si activeaza in cadrul Departamentului de Economie si Scolii de Politici Publice ale
Univarsitatii Maryland. Este profesor emerit de economie politica al Universitatii
Harvard.
Printre multe contributii ale lui Aumann, studiul cooperarii pe termen lung a avut
cel mai profund impact asupra stiintelor sociale. O mare parte din interactiune este prin
natura sa pe termen lung, câteodata pe durata nedefinita. Þarile au deseori ocazia sa
intre în avantaj pe socoteala vecinilor. Firmele concurente pot lua decizii zilnice sau
lunare asupra productiei si pretului, conditionate în parte de recentul comportament al
competitorilor. Fermierii se pot asocia pentru a folosi unele resurse comune, cum ar fi o
pasune sau o sursa de apa. Diferenta între interactiunea pe termen lung fata de cea pe
termen scurt este cel mai usor ilustrata de binecunoscutul joc al dilemei prizonierilor.
Acesta este un joc de doua persoane în care fiecare jucator are doua strategii pure
(simple): „sa coopereze” sau „sa tradeze”. Jucatorii îsi aleg strategiile simultan. Luam
ca exemplu doi arestati aflati în celule separate, care nu pot comunica. Daca unul dintre
cei doi va marturisi crima pe care au comis-o împreuna, instanta îl va elibera si se va
folosi de marturie pentru a-i da pedeapsa maxima, de peste zece ani, complicelui sau.
Daca ambii complici pastreaza tacerea, ei vor scapa cu o pedeapsa de câteva luni,
pentru o infractiune minora. În schimb, daca se tradeaza reciproc, vor fi condamnati la
câtiva ani de închisoare fiecare. Practic, cea mai buna optiune pentru cei doi este
colaborarea. Însa fiecare ar prefera sa tradeze si sa ramâna liber, chiar sacrificându-si
complicele. Dilema apare în momentul în care fiecare îsi da seama ca si celalalt ar putea
trada. Atât fidelitatea, cât si tradarea se pot dovedi optiuni riscante.
Razboaiele si celelalte conflicte sunt principalele cauze ale suferintei umane. Un
minimum de cooperare ar fi necesar pentru ca societatea sa prospere. Încheiem citându-
l pe Herman Khan: “Faptul ca întoarcem capul si ne facem ca nu vedem nu înseamna ca
toate aceste probleme si provocari nu exista si ca nu ne confruntam cu ele în fiecare
clipa. Prin refuzul de a le aborda lucid ne lasa nepregatiti în fata lor.

PROIECTE DE CERCETARE PENTRU TINERII DOCTORANZI 21TD - Cod: PO-01-Ed1-R0-F5

 Şcoala românească de probabilitate şi de statistică, al cărei prestigiu internaŃional
se datorează matematicienilor Octav Onicescu şi Gheorghe Mihoc, a creat un climat
favorabil pentru dezvoltarea teoriei jocurilor. Sunt cunoscute în literatura de specialitate
lucrări ca Strategia jocurilor de Octav Onicescu, Teoria jocurilor de Gheorghe Ciucu,
Marius Iosifescu şi Radu Teodorescu, precum şi o lucrare de larg interes în acest
domeniu, intitulată Teoria jocurilor strategice de Alexandru Al. Roşu,. Tipărirea
acestei lucrări în Editura militară nu constituie un fapt întâmplător, deoarece, după cum
este cunoscut, în domeniul militar, în care lupta reflectă în cel mai înalt grad situaŃia
conflictuală, teoria jocurilor şi-a dovedit în principal utilitatea. Un alt cercetator roman
care a realizat studii in domeniul teoriei jocurilor si al deciziei in lucrarea sa “
Incertitudine si decizie” este Mircea Malita (n. 1927, Oradea).
Azi teoria jocurilor îşi găseşte aplicaŃii dintre cele mai diverse, dincolo de sfera
militară sau strict economică. Teoriile comunicării sau studiile despre consum şi
marketing sunt doar câteva exemple de domenii care folosesc aspecte legate de teoria
jocurilor. Şi acesta e doar începutul.

BIBLIOGRAFIE DE SPECIALITATE

PE PLAN INTERNATIONAL

• Eichberger, J. Game Theory for Economists, Academic Press, San Diego, 1999;
• T. Fundenberg, Tirole,J Game Theory, MIT Press, N.Y. 1991;
• Gibbons, R. Game Theory for Applied Economists, Princeton, New Jersey, 1992;
• Kreps, D. - Microeconomics, MIT Press, N.Y., 1989;
• Osborne, M., Rubinstein, A. - Bargaining and Markets, Academic Press Inc.
Melbourne, 1990;
• Shapiro, C. Theories of Oligopoly Behavior, North-Holland Press,1989
• Tirole, J. Theorie de l organisation industrielle, Economica, Paris,1988
• Wang, J., The theory of games, Clarendon Press, Oxford, 1988

PE PLAN NATIONAL

• Roman, M, Marin, D., Stancu , S. - Teoria jocurilor pentru economişti. AplicaŃii, Ed.
ASE,Bucureşti, 2005;
• Muresan, A.S., Non-cooperative games, Ed. Mediamira, Cluj-Napoca, 2003
• Roman, M. - Jocuri şi negocieri, Ed. AISTEDA, Bucureşti, 2000;
• Dani, E., Metode numerice in teoria jocurilor, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1983
• Muresan, A.S., Cercetari operationale, Lito. Univ. Babes-Bolyai, Cluj-Napoca, 1996

8.4.2. Contributiile potentiale raportate la cele mai recente realizari existente in fluxul
principal de publicatii.
Noutatea proiectului este data, in primul rand, de aplicarea teoriei jocului in
elaborarea strategiilor manageriale privind mediul macroeconomic romanesc.
Strategiile sunt adoptate atat de managementul agentilor economici cat si de
managementul din administratie publica. Acestea doua interfereaza, chiar mai mult
strategiile adopate de administratia publica, pot limita sau incuraja strrategiile agentilor
economici. In proiectul nostru plecam de la premiza ca piata se formeaza liber, iar
interventia statului se observa in masura in care „regulile jocului” nu sunt respectate.

PROIECTE DE CERCETARE PENTRU TINERII DOCTORANZI 22TD - Cod: PO-01-Ed1-R0-F5

 8.4.3. Obiectivele si activitatile de cercetare din cadrul programului:

An Obiective
* (Denumirea obiectivului)
Realizarea unei documentari
aprofundate privind
aplicabilitatea teoriei
jocurilor la nivel
macroeconomic.
2011
Cercetarea stadiului actual
de utilizare a strategiilor
manageriale care au la baza
principiile teoriei jocului
Activitati asociate * *
Consultarea literaturii de specialitate
Accesarea articolelor stiintifice din bazele de date
internationale
Participarea la Congresul Mondial de Istorie Economica
Participarea la conferinte interantionale
Pregatirea si elaborarea chestionarului
Aplicarea chestionarului in rândul top-managerilor din
mediul privat al Sectorului 1, Bucuresti
Centralizarea intr-un raport, a datelor obtinute în urma
chestionarului

Integrarea documentarii si Analizarea informatiilor obtinute in urma documentarii

cercetarii realizate anterior
Analizarea rapoartelor obtinute in urma chestionarului
intr-un model managerial
bazat pe teoria jocului
Conceperea propriu-zisa a unui model managerial

Realizarea unui site al Achizitioanarea domeniului de internet pentru site

cercetarii in scopul Incheirea unui contract pentru gazduirea site-ului pe un
2012 transferului de server
know-how Constructia efectiva a site-ului
Prezentarea cercetarii la doua conferinŃe de specialitate
nationale
Diseminarea rezultatelor Publicarea de articole în trei reviste de specialitate
cercetării Furnizarea unui raport final privind activitatea ştiinŃifică
Incarcarea pe site a cercetarii si a raporului final cu
scopul transferului de know-how
* Se completeaza pentru toti anii financiari pentru care s-a solicitat finantarea;
** Activitatile de cercetare, corespunzatoare obiectivelor stiintifice, delimiteaza fazele/etapele atingerii
obiectivului.
Fiecarui obiectiv ii corespund mai multe activitati de realizare.

PROIECTE DE CERCETARE PENTRU TINERII DOCTORANZI 23TD - Cod: PO-01-Ed1-R0-F5

 8.4.4. Justificarea bugetului solicitat:
Proiectul prezentat se va desfasura pe o perioada de 18 luni.
Primul an bugetar al proiectului incepe cu 1.07.2011 si se termina cu
31.12.2011 iar bugetul solicitat pentru acest an este in valoare de 17642
ron.
Detalierea bugetului in anul I:
- Cheltuielile cu personalul in primul an bugetar sunt in valoare de
9900 ron, reprezentand 33.3 % din valoarea proiectului pentru acel an.

Justificare
• Doctorandul desfasoara pentru indeplinirea obiectivelor stabilite, un
numar de 4h/zi * 21zile/luna * 6luni/an I bugetar = 504 ore/ anul I bugetar;
• Salariul brut al doctorandului este de 1650 ron/ luna.
• Contributiile pe care doctorandul le plateste in calitate de angajator, la
bugetul de stat sunt calculate in conformitate cu normele in vigoare ale HG
1579/2002, dupa cum urmeaza,:
. CAS= 20.8 % in valoare de 343.2 ron/luna;
. CASS= 5.2 % in valoare de 85.8 ron/luna;
. Somaj= 0.5 % in valoare de 8.25 ron/luna;
. Contributia aferenta concediilor si indemnizatiilor= 0.85 % in valoare de
14.025 ron/luna;
. Fondul de garantare pentru plata creanŃelor salariale= 0.25 % in valoare
de 4.125 ron/luna;
Totalul contributiilor catre stat ale doctorandului, in calitate de angajator, este in
valoare de 455.4 ron/luna, iar pe intreg anul bugetar valoarea acestora este de
2732.4 ron.

• Contributiile pe care le plateste doctorandul in calitate de angajat, la

bugetul de stat sunt calculate in conformitate cu normele in vigoare*, dupa
cum urmeaza:
. CAS= 10.5 % in valoare de 125.4 ron/luna;
. CASS= 5.5 % in valoare de 65.7 ron/luna;
. Somaj= 0.5 % in valoare de 5.97 ron/luna;
Totalul contributiilor catre stat ale doctorandului, in calitate de angajat, sunt in
valoare de 197.11 ron/ luna, iar pe intreg anul bugetar valoarea acestora este de
1182.65 ron.
• Impozitul pe salariu, de 16 %, se aplica asupra salariului doctorandului,
dupa ce au fost initial scazute contributiile acestuia catre stat in calitate de
angajat si angajator. Valoarea acestuia este de 159.6 ron/luna, iar pe intregul

PROIECTE DE CERCETARE PENTRU TINERII DOCTORANZI 24TD - Cod: PO-01-Ed1-R0-F5

 an bugetar cumulul este de 957.59 ron.

• Dupa impozitarea contributiilor catre bugetul de stat, salariul net al

doctorandului este de 837.89 ron/ luna.
* Impozitele se aplica asupra salariului doctorandului, dupa ce au fost initial scazute
contributiile acestuia catre stat, in calitate de angajator.

- Cheltuielile cu mobilitatile in primul an bugetar, sunt in valoare de

5236 ron.
Justificare
Acestea sunt formate din costurile aferente urmatoarelor evenimente:
* In perioada 17 – 19.08.2011 doctorandul se va deplasa in Africa de Sud ,
unde va participa la Congresul Anual de Istorie Economica, in scopul luarii in
cunostinta a celor mai recente publicatii din domenii.
Costurile pe care le implica acesta deplasare sunt:
- transport: un bilet avion Bucuresti – Johannesburg – Bucuresti (British
Airways) in valoare de 2698 ron;
- diurna* 2 zile in valoare de 275 ron;
- taxa acces congres in valoare de 189 ron;
- cazarea este asigurata de organizatori;

*In perioada 03 – 06.10.2011 doctorandul se va deplasa in Portugalia, unde

va participa la o conferinta..... in scopul luarii in cunostinta a celor mai recente
publicatii din domenii.
Costurile pe care le implica acesta deplasare sunt:
- transport: un bilet avion Bucuresti – X – Bucuresti (British Airways) in valoare
de 996 ron;
- diurna* 3 zile in valoare de 390.5 ron;
- taxa acces conferinta in valoare de 86 ron;
- cazare* 2 zile in valoare de 581 ron;
- taxa acces biblioteca X in valoare de 20.75 ron;
- Cheltuielile cu logistica, in primul an bugetar, sunt in valoare de 1520
ron.
Justificare
Acestea sunt reprezentate de costurile aferente urmatoarelor dotari
efectuate in scopul desfasurarii cercetarii:
* 2 tonere pentru imprimanta in valoare de 200 ron/ buc;
* 10 topuri hartie in valoare de 12 ron/top;
* o imprimanta xxx in valoare de 1000 ron;
PROIECTE DE CERCETARE PENTRU TINERII DOCTORANZI 25TD - Cod: PO-01-Ed1-R0-F5
 - Cheltuielile de diseminare, in primul an bugetar, sunt in valoare de 104
ron, reprezentand valoarea abonamentului la Biblioteca Centrala Universitara din
Bucuresti.
- Cheltuielile indirecte ( cu regia), in primul an bugetar, sunt in valoare de
882 ron.
Justificare
Acesta suma reprezinta 5% din valoarea totala a proiectului pe primul an bugetar.

Al doilea an bugetar al proiectului incepe cu 01.01.2012 si se termina cu

31.12.2012, iar bugetul solicitat pentru acest an este in valoare de 24642
ron.
Detalierea bugetului in anul II:
- Cheltuielile cu personalul in al doilea an bugetar sunt in valoare de
19800 ron, reprezentand 66.6 % din valoarea proiectului pentru acel an.

Justificare
• Doctorandul desfasoara pentru indeplinirea obiectivelor stabilite, un
numar de 4h/zi * 21zile/luna * 12luni/an I bugetar = 1008 ore/ anul II
bugetar;
• Salariul brut al doctorandului este de 1650 ron/ luna.
• Contributiile pe care doctorandul le plateste in calitate de angajator, la
bugetul de stat sunt calculate in conformitate cu normele in vigoare ale HG
1579/2002, dupa cum urmeaza,:
. CAS= 20.8 % in valoare de 343.2 ron/luna;
. CASS= 5.2 % in valoare de 85.8 ron/luna;
. Somaj= 0.5 % in valoare de 8.25 ron/luna;
. Contributia aferenta concediilor si indemnizatiilor= 0.85 % in valoare de
14.025 ron/luna;
. Fondul de garantare pentru plata creanŃelor salariale= 0.25 % in valoare
de 4.125 ron/luna;
Totalul contributiilor catre stat ale doctorandului, in calitate de angajator, este in
valoare de 455.4 ron/luna, iar pe intreg anul bugetar valoarea acestora este de
5464.8 ron.

PROIECTE DE CERCETARE PENTRU TINERII DOCTORANZI 26TD - Cod: PO-01-Ed1-R0-F5

 • Contributiile pe care le plateste doctorandul in calitate de angajat, la
bugetul de stat sunt calculate in conformitate cu normele in vigoare*, dupa
cum urmeaza:
. CAS= 10.5 % in valoare de 125.4 ron/luna;
. CASS= 5.5 % in valoare de 65.7 ron/luna;
. Somaj= 0.5 % in valoare de 5.97 ron/luna;
Totalul contributiilor catre stat ale doctorandului, in calitate de angajat, sunt in
valoare de 197.11 ron/ luna, iar pe intreg anul bugetar valoarea acestora este de
2365.31 ron.

• Impozitul pe salariu, de 16 %, se aplica asupra salariului doctorandului,

dupa ce au fost initial scazute contributiile acestuia catre stat in calitate de
angajat si angajator. Valoarea acestuia este de 159.6 ron/luna, iar pe intregul
an bugetar cumulul este de 1915.18 ron.

• Dupa impozitarea contributiilor catre bugetul de stat, salariul net al

doctorandului este de 837.89 ron/ luna.
* Impozitele se aplica asupra salariului doctorandului, dupa ce au fost initial scazute
contributiile acestuia catre stat, in calitate de angajator.

-Cheltuielile cu mobilitatile: in al doilea an bugetar doctorandul nu va

efectua nici o deplasare.

- Cheltuielile cu logistica, in al doilea an bugetar, sunt in valoare de 290

ron.

Justificare
Acestea sunt reprezentate de costurile aferente urmatoarelor dotari
efectuate in scopul constructiei site-ului:
* achizitionarea domeniului de internet ( www.strategames.com) in
valoare de 50 ron
* hosting (gazduirea si administrarea site-ului pe server pe o durata de
24 luni) in valoare totala de 240 ron;
- Cheltuielile de diseminare, in al doilea an bugetar, sunt in valoare de 3320
ron, reprezentand:
* prezentarea lucrarii in cadrul a doua conferinte organizate de Academia
de Studii Economice, Bucuresti: XX;
* publicarea unor articole in cadrul a 3 reviste de specialitate, cotate ISI/B+:
XXX

PROIECTE DE CERCETARE PENTRU TINERII DOCTORANZI 27TD - Cod: PO-01-Ed1-R0-F5

 - Cheltuielile indirecte ( cu regia), in al doilea an bugetar, sunt in valoare de
1232 ron.
Justificare
Acesta suma reprezinta 5% din valoarea totala a proiectului pe al doilea an
bugetar.

8.4.5. Modul de valorificare / diseminare a rezultatelor cercetarii (publicarea de articole)

Majoritatea rezultatelor cercetării vor fi diseminate în cadrul lucrărilor pe secŃiuni,

organizate cu ocazia diferitelor manifestări ştiinŃifice la care voi participa şi prin intermediul
articolelor şi studiilor pe care le voi publica, în paginile unor reviste de specialitate
recunoscute CNCSIS, unele cotate B+.
Ex: Revista Cercetări Practice şi Teoretice în Managementul Urban, ediŃie on-line;
Strategii Manageriale editata de Universitatea „ Constantin Brancoveanu”, Pitesti;
De asemenea, rezultatele vor mai fi diseminate si prin intermediul articolelor ce vor fi date
spre publicare in revista Centrului NaŃional de ExcelenŃă Pentru Studii de Management
Comparat din cadrul Ase Bucureşti.

PROIECTE DE CERCETARE PENTRU TINERII DOCTORANZI 28TD - Cod: PO-01-Ed1-R0-F5