Sunteți pe pagina 1din 31

CAP 1.

Consideratii generale privind autoritatea judecatoreasca in statul de dre


pt

Consideratii generale privind justitia


Statul este principala institutie politica a societatii.
In ceea ce priveste notiunea statului de drept, nu exista o opinie unitara:
- Statul care actioneaza prin intermediul dreptului;
- Statul care este supus dreptului;
- Statul al carui drept prezinta anumite caracteristici intrinseci.
Conditii pentru autoritatea judecatoreasca:
- Organele care judeca sa fie adecvate functiei respective;
- Desemnarea judecatorilor sa se faca astfel incat sa se evite politizarea
;
- Sa se asigure independenta judecatorilor fata de celelalte puteri;
- Actul este emis in cadrul unei proceduri specifice, iar succesiunea de a
cte si de fapte pe care aceasta procedura le implica si le articuleaza semnifica
declansarea, intretinerea si finalizarea unui proces;
- In conditiile stabilite de lege, actul dobandeste o proprietate prin car
e ele se singularizeaza, puterea lucrului judecat.
Conceptul de jurisdictie are mai multe acceptiuni:
- Desemneaza puterea de a decide asupra conflictelor aparute intre diferit
ele subiecte de drept, prin aplicarea legii;
- Intr-o alta acceptiune, totalitatea organelor prin care statul distribui
e justitia.
Trasaturi definitorii ale statului de drept
a) Subordonarea puterii fata de drept;
b) Structurarea piramidala a puterii si difuzarea ei unui numar mare de org
anisme;
c) Garantarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor;
d) Participarea cetatenilor la exercitarea puterii prin controlul jurisdict
ional si controlul de natura politica;
e) Limitarea fiecareia dintre cele trei puteri legislativa, executiva si ju
decatoreasca- de catre celelalte doua;
f) O ierarhizare a puterii executive si a puterii judecatoresti care sa per
mita controlul intre autoritatile existente in sistemul aceleasi puteri.

Cap.2
Notiunea de justitie intelesuri
- Intr-un sens larg, justitia reprezinta un sentiment de echitate dreptate
sociala.
Exemplu: actiunea este dreapta sau nedreapta.
- In sens juridic, notiunea de justitie desemneaza:
? Activitatea instantelor judecatoresti dintr-un stat (exemplu: justitia s-
a pronuntat );
? Organele care infaptuiesc justitia in statul respectiv (exemplu: ma voi a
dresa justitiei ).
Statul de drept 3 categorii principale de organe
- Parlamentul;
- Organele executive;
- Organele judecatoresti.
Justitia ca serviciu public
Exercitarea acestei functii implica organizarea si functionarea pe baza unor pri
ncipii proprii si autonome a unor servicii publice care sa poata realiza si acti
vitatea jurisdictionala.
Principiile de organizare a justitiei ca serviciu public
Organizarea judiciara are ca finalitate asigurarea respectarii drepturil
or si libertatilor cetatenesti precum si garantarea respectarii Constitutiei si
a legilor tarii.
Principiul legalitatii instantei
Constitutia prevede in art.124 ca justitia se infaptuieste in numele legii. Un r
ol important in asigurarea legalitatii revine instantelor judecatoresti superioa
re, care verifica legalitatea si temeinicia hotararilor pronuntate de instantele
superioare.
Legalitatea instantei se realizeaza prin indeplinirea urmatoarelor 4 cerinte:
- Instanta sa fie creata prin lege si in conformitate cu dispozitiile ei;
- Instanta sa fie organizata ca o institutie cu sediu permanent, stabil si
cunoscut;
- Instanta sa aiba competenta sa judece pricina ce i-a fost incredintata;
- Instanta sa judece in compunerea prevazuta de lege.
Principiul egalitatii in fata justitiei
In proclamatia drepturilor omului s-a inscris principiul potrivit caruia
legea trebuie sa fie egala pentru toti fie ca pedepseste fie ca ocroteste.
Art.16 din Constitutie prevede ca cetatenii sunt egali in fata legii si
a autoritatilor publice potrivit legii si fara discriminari. Nimeni nu este mai
presus de lege.
Legea 304/2004 privind organizarea judecatoreasca prevede ca justitia se
realizeaza in mod egal pentru toti fara discriminare de rasa, naturalitate, ori
gine etnica, limba, religie, opinie, apartenenta politica, averi etc.
Anumite considerente de ordin economic si social pot influenta accesul l
a justitie, dar acest lucru nu afecteza egalitatea in fata acesteia.
Principiul dreptului la aparare
Potrivit art.24 din Constitutie dreptul la aparare este garantat in tot
cursul procesului, partile avand dreptul la un avocat ales sau numit din oficiu.
Dreptul la aparare are in vedere dreptul de a face cereri, de a lua la cunostin
ta de actele de la dosar, de a propune probe, dreptul de a refuza pe judecator s
au procuror.
Potrivit art.6 din Conventia Europeana a drepturilor omului persoana car
eia i se imputa savarsirea unei infractiuni trebuie sa dispuna de timpul si de m
ijloacele necesare pregatirii apararii sale si numai astfel i se garanteaza drep
tul la aparare.
In materie penala pentru realizarea acestui drept trebuie respectate anu
mite obligatii:
- Obligatia programului judiciar de a incunostiinta pe invinuit sau inculp
at, inainte de a i se lua prima declarartie, despre dreptul sau de a fi asistat
de un aparator, urmand a se consemna acest lucru in procesul verbal de ascultare
.
- Obligatia organelor judiciare de a lua masuri pentru asigurarea unui avo
cat din oficiu, cand invinuitul sau inculpatul nu are avocat ales.
- Obligatia organelor judiciare de a administra probe, atat in acuzare, c
at si in aparare.
Gratuitatea justitiei
Semnificatia acestui principiu este ca partile nu trebuie sa plateasca j
udecatorii care le solutioneaza cauza si nici pe procurori, grefieri sau magistr
atii asistenti. Cheltuielile ce privesc taxele de timbre, onorariile avocatilor,
expertul.
Principiul dublului grad de jurisdictie
Din cele mai vechi timpuri a fost necesar ca o hotarare pronuntata in ur
ma unei judecati sa fie controlata de instanta superioara pentru a se permite in
dreptarea erorilor savarsite de judecatori in instanta. Acest principiu presupun
e ca instantele judecatoresti nu trebuie sa se afle pe acelasi grad de jurisdict
ie si pe nivele ierarhice diferite.
(subiect de examen) Corelatia dintre prevederile Conventiei Europene a drepturil
or omului si legislatia romana privind activitatea de judecata
Prin legea 30/1994 Romania a ratificat Conventia Europeana a drepturilor
omului (CEDO).
Potrivit art.6 din CEDO orice persoana are dreptul ca pricina sa fie exa
minata in mod echitabil, in mod public, intr-un timp rezonabil de catre un Tribu
nal independent si impartial stabilit prin lege, care v-a rezolva fie contestati
ile asupra drepturilor si obligatiilor si au un caracter civil, fie temeinicia o
ricaror acuzatii in materie penala.
Orice persoana acuzata de o infractiune este prezumata a fi inocenta pan
a cand vinovatia sa va fi stabilita.
Art.6 din CEDO consacra o serie de caracteristici destinate a asigura de
sfasurarea unui proces echitabil in materie civila si penala.
Garantiile (pentru examen)
1. Accesul liber la justitie. Potrivit art.21 din Constitutia Romaniei, ori
ce persoana se poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor, libertatilor
si a intereselor sale legitime. Nicio lege nu poate ingradi acest drept. Dreptul
dedus judecatii trebuie sa fie concret si efectiv, sa existe o cale judiciara,
iar accesul la serviciile justitiei sa fie asigurat gratuit sau prin taxe care s
a permita tuturor accesul la organele judiciare. Accesul liber la justitie se po
ate realiza in mod efectiv prin:
- Scutirea platii taxelor de timbre;
- Asistenta juridica gratuita;
- Prin realizarea unor formulare tipizate pentru a fi puse la dispozitia c
elor interesati.
2. Cauza sa fie examinata in mod echitabil, public si intr-un timp rezonabi
l.
- Examinarea in mod echitabil presupune solutionarea procesului cu respect
area tuturor principiilor procesuale, cum ar fi: contradictorialitatea, dreptul
la aparare, egalitatea partilor, principiul disponibilitatii.
- Examinarea in mod public este o garantie a administrarii justitiei impot
riva abuzurilor ce s-ar putea savarsii daca judecata ar fi secreta. Potrivit art
.127 din Constitutie sedintele de judecata sunt publice, afara de cazurile preva
zute de lege. Importanta acestui principiu rezulta din aceea ca numai astfel se
realizeaza principiul legalitatii si aflarii adevarului. Judecata in instanta pu
blica ii mobilizeaza pe judecatori in a acorda o atentie sporita modului in care
judeca hotararile.
- Examinarea intr-un timp rezonabil. Regulile noastre de procedura nu cons
tata principiul operativitatii dezbaterilor, cu toate acestea judecatorul in vir
tutea rolului sau activ, poate sa limiteze in timp procesul prin aplicarea unor
prevederi care sa conduca la solutionarea rapida a cauzei. Nici in CEDO nu se de
fineste aceasta cerinta, ea trebuie analizata concret in fiecare caz in parte, t
inandu-se cont de complexitatea cauzei, natura acesteia, dificultatea dezbateril
or, exercitarea cailor de atac etc. Numai intarzierea cauzata organelor judiciar
e sau diferitelor organe ale statului, poate fi cauza de nerespectare a acestei
cerinte.
3. Examinarea cauzei sa se faca de un Tribunal independent, impartial, stab
ilit prin lege.
In ce priveste cerinta unui proces echitabil desfasurat in fata unui Tribunal in
dependent si impartial, trebuie avut in vedere faptul ca judecatorii sunt indepe
ndenti si care sa se supuna legii, iar sedintele de judecata sa fie publice afar
a de cazurile prevazute de lege.
Independenta judecatorului se apreciaza in raport cu celelalte puteri in stat, i
n raport cu durata mandatului sau fata de modul in care sunt desemnati si fata d
e inamovibilitatea lor. Instanta trebuie sa fie impartiala prin lipsa prejudecat
ilor, a unor idei preconcepute si prin nefavorizarea uneia dintre parti. Judecat
orul trebuie sa manifeste obiectivitate si sa nu dea dovada de rea credinta.
4. Hotararea sa fie pronuntata potrivit legislatiei romane, hotararea se co
munica in sedinta publica, chiar si atunci cand judecata s-a desfasurat in secre
t si chiar in lipsa partilor.
CAP 3 Sistemul organelor judecatoresti
Compunerea si conducerea instantelor judecatoresti
A. Curtile de apel sunt instante cu personalitate juridica, in circumstanta
carora functioneaza mai multe tribunale si tribunale specializate.
B. Tribunalele sunt instante cu personalitate juridica, organizate la nivel
ul fiecarui judet si al municipiului Bucuresti si au, de regula, sediul in munic
ipiul resedinta de judet.
In circumscriptia fiecarui tribunal sunt cuprinse toate judecatoriile din judet
sau, dupa caz, din municipiul Bucuresti.
Fiecare judecatorie, tribunal si curte de apel se incadreaza cu un numar de jude
catori si personal administrativ sau de serviciu, aprobat prin HG, la propunerea
ministrului justitiei.
In cadrul curtilor de apel si tribunalelor, functioneaza sectii sau, dupa caz, c
omplete specializate pentru cauze civile, cauze penale, cauze comerciale, cauze
cu minori si de familie, cauze de contencios administrativ si fiscal, cauze priv
ind conflicte de munca si asigurari sociale, precum si in raport cu natura si nu
marul cauzelor, sectiilor maritime si fluviale sau pentru alte materii.
Judecatoriile sunt instante fara personalitate juridica, organizate in judete si
in municipiul Bucuresti unde functioneaza cate una in fiecare sector.
In cadrul judecatoriile se organizeaza sectii sau complete specializate pentru m
inori si familie.
Fiecare instanta judecatoreasca este condusa de un presedinte, ajutat de un vice
presedinte la Judecatorii si 1-2 vicepresedinti la Tribunal si Curti de apel.
Completele de judecata
La inceputul fiecarui an, Colegiile de conducere al instantei stabileste
compunerea completelor de judecata, urmarind asigurarea continuitatii completul
ui. Eventual schimbarea membrilor completului facandu-se numai pentru motive tem
einice.
Completul de judecata este prezidat, prin rotatie, de unul dintre membri
i acestuia.
Pentru a asigura judecata obiectiva a cauzelor si pentru a inlatura oric
e suspiciune cu privire la obiectivitatea judecatorilor, repartizarea cauzelor p
e complete de judecata se face in mod aleatoriu, in sistem informatizat.
Inalta Curte de Casatie si Justitie
ICCJ asigura asa cum am mai aratat, interpretarea si aplicarea unitara a
legii de catre celelalte instante judecatoresti, potrivit competentelor sale, a
vand si atributii de judecata in prima instanta si de recurs in cauzele date de
lege in competenta sa.
ICCJ se compune din: presedinte, un vicepresedinte, 4 presedinti de sect
ii si judecatori.
Este organizata in 4 sectii - Sectia civila de proprietate intelectuala
, Sectia penala, Sectia comerciala, Sectia de contencios administraiv si fiscal
-, Completul de 9 judecatori si Sectiile Unite, fiecare avand competenta proprie
.
Conducerea ICCJ se exercita de presedinte, vicepresedinte si colegiul de
conducere.
Compartimentele auxiliare si de specialitate in cadrul instantelor si parchetelo
r
Compartimentele auxiliare de specialitate:
a) Registratura;
b) Grefa;
c) Arhiva;
d) Biroul de informare si relatii publice;
e) Biblioteca.
Corpul grefierilor este alcatuit din grefieri cu studii superioare si grefieri c
u studii medii.
Personalul de specialitate auxiliar este subordonat ierarhic conducerii instante
lor sau parchetelor unde functioneaza.
Concursul de admitere in Scoala Nationala de Grefieri se organizeaza anual, la n
ivel national, de catre Scoala Nationala de Grefieri, sub coordonarea Consiliulu
i Superior al Magistraturii.

CAP 4 Ministerul public


In activitatea judiciara, Ministerul Public reprezinta interesele genera
le ale societatii si apara ordinea de drept, precum si drepturile si libertatile
cetatenilor.
Principiile potrivit carora isi desfasoara activitatea Ministerul Public:
a. Principiul legalitatii;
b. Principiul impartialitatii procurorilor;
c. Principiul subordonarii si controlului ierarhic.
a. Principiul legalitatii.
Activitatea ministerului public se realizeaza avand la baza principiul legalitat
ii, cu atat mai mult cu cat procurorul este obligat sa vegheze, sa urmareasca ap
licarea corecta a legii si de catre celelalte structuri din sistemul judiciar, c
um ar fi: instantele judecatoresti, avocatii, consilierii.
b. Principiul impartialitatii.
Presupune ca procurorii sa aplice aceleasi mijloace procesuale, fie ca este vorb
a de acuzare, fie ca este vorba de aparare. Procurorul nu are voie sa considere
ca sunt adevarate si sa inlature nefondat mijloacele de aparare invocate de part
ea din proces.
c. Principiul subordonarii si controlului ierarhic
Actele de procedura realizate de procuror sunt supuse controlului procurorului i
erarhic superior, acesta avand posibilitatea sa verifice legalitatea, temeinicia
actelor procurorului din subordine si in cazul bine justificat sa inlocuiasca u
n procuror cu un alt procuror.
Reluam putin principiile.
a. Principiul legalitatii. Are in vedere activitatea judiciara in general a
Ministerului Public, in procesul penal sau civil si deasemenea, obligatia procu
rorului de a exercita actiunea civila sau penala in cazurile si conditiile preva
zute de lege, in vederea protejarii interesului public sau privat, cand acestea
au fost incalcate prin fapte de natura penala sau in cazurile in care este neces
ar pentru apararea drepturilor si intereselor legitime ale minorilor, ale persoa
nelor puse sub interdictie si ale disparutilor, precum si in alte cazuri prevazu
te de lege in actiunile cu caracter civil.
b. Principiul impartialitatii procurorilor. Potrivit cu care procurorii in
instanta sunt liberi sa prezinte acele concluzii pe care le considera intemeiate
, coroborate cu probatoriul administrat in cauzele respective.
Principiul obliga pe procuror sa se manifeste in acelasi mod, fata de cei care a
u intrat in conflict cu legea, manifestand obiectivitate, nepartinire, echidista
nta fata de toti cei care sunt cercetati penal, pornind de la prezumtia de nevin
ovatie.
c. Principiul independentei Ministerului Public. Se manifesta atat in rapor
t cu instanta cat si fata de justitiabili.
Solutiile adoptate de procuror pot fi insa infirmate motivat de catre procurorul
ierarhic superior, cand sunt apreciate ca fiind nelegale. Masura infirmarii est
e supusa controlului instantei competente sa judece cauza in fond, la cererea pr
ocurorului care a adoptat solutia.
In instanta, procurorul este liber sa prezinte concluziile pe care le co
nsidera intemeiate potrivit legii, tinand seama de probele administrate in cauza
.
Procurorul poate contesta Consiliului Superior al Magistraturii interven
tia procurorului ierarhic superior, pentru influentarea in orice forma a concluz
iilor.
d. Principiul subordonarii si controlului ierarhic. Presupune o subordonare
in trepte, organele inferioare se subordoneaza organelor superioare. Consecinta
subordonarii este accea ca dispozitiile procurorului ierarhic superior sunt obl
igatorii pentru procurorii aflati in subordine, asupra actelor de dispozitie ale
procurorilor din subordine, putand sa le suspende, anuleze sau inlocuiasca cu a
ctele sale, daca actele primilor sunt contrare legii.
Dispozitiile procurorului ierarhic superior, date in scris si in conformitate cu
legea, sunt obligatorii pentru procurorii din subordine.
Procurorii din fiecare parchet sunt subordonati conducatorului parchetul
ui respectiv, iar conducatorul unui parchet este subordonat conducatorului parch
etului ierarhic superior de aceeasi circumscriptie.
Controlul exercitat de procurorul general al Parchetului de pe langa ICC
J, de procurorul general al Parchetului National Anticoruptie sau de procurorul
general al parchetului de pe langa Curtea de Apel asupra procurorilor din subord
ine se poate realiza direct sau prin procurori anume desemnati.
Ministrul justitiei, cand considera necesar, din proprie initiativa sau
la cererea Consiliului Superior al Magistraturii, exercita controlul asupra proc
urorilor, prin procurori anume desemnati de procurorul general al parchetului de
pe langa ICCJ sau, dupa caz, de procurorul general al Parchetului National Anto
coruptie, ori de Ministrul Justitiei.
Controlul consta in verificarea eficientei manageriale, a modului in car
e procurorii isi indeplinesc atributiile de serviciu si in care se desfasoara ra
porturile de serviciu cu justitiabilii si cu celelalte persoane implicate in luc
rarile de competenta parchetelor.
Controlul nu poate viza masurile dispuse de procuror in cursul urmaririi
penale si solutiile adoptate.
Strans legat de principiul mentionat este si cel al indivizibilitatii, p
rin care se intelege faptul ca fiecare membru al Ministerului Public reprezinta
ministerul in intregul sau. Actul indeplinit de catre unul dintre procurori, est
e actul parchetului in intregime.
Membrii Ministerului Public, se pot inlocui unul pe altul in cursul acel
eiasi pricini, diferitele acte de procedura pe parcursul aceluiasi proces pot fi
efectuate de mai multi procurori impreuna.
Organizarea Ministerului Public
Parchetul de pe langa ICCJ, coordoneaza activitatea tuturor parchetelor
din subordine.
Este condus de procurorul general al parchetului de pe langa ICCJ, ajuta
t de un prim adjunct, de un adjunct si de 3 consilieri.
In relatiile cu celelalte autoritati publice si cu orice persoane juridi
ce sau fizice, din tara sau din strainatate, Procurorul general al Parchetului d
e pe langa ICCJ reprezinta Ministerul Public.
Exercita, direct sau prin procurori anume desemnati, controlul asupra tu
turor parchetelor.
Participa la sedintele ICCJ in Sectii Unite, precum si la orice complet
al acesteia, cand considera necesar.
Parchetul de pe langa ICCJ are in structura sectii conduse de procurorii
sefi, care pot fi ajutati de adjuncti. In cadrul sectiilor pot functiona servic
ii si biroruri conduse de procurorii sefi.
In cadrul aceluiasi parchet, functioneaza Directia de Investigare a Infr
actiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, ca structura specializata in
combaterea criminalitatii organizate si terorismului.
In cadrul Parchetului de pe langa ICCJ functioneaza colegiul de conducer
e, care hotareste asupra problemelor generale de conducere ale Ministerului Publ
ic.
Colegiul este constituit din procurorul general al parchetului de pe lan
ga ICCJ, prim-adjunctul, si 5 procurori alesi in adunarea generala a procurorilo
r.
Parchetele de pe langa Curtile de Apel, tribunal, tribunalele pentru minori si f
amilie si judecatorie (specializate)
Pe langa fiecare curte de apel, tribunal, tribunal pentru minori si fami
lie si judecatorie, functioneaza un parchet, cu sediul in localitatile in care i
si au sediul instantele pe langa care functioneaza si aceeasi circumscriptie cu
acestea.
Parchetele de pe langa curtile de apel si tribunal au in structura secti
i, in cadrul carora pot functiona servicii si birouri. Cele de pe langa curtea d
e apel au in structura si cate o sectie pentru minori si familie.
Birorurile, serviciile ori alte compartimente de specialitate din cadrul
parchetelor se stabilesc de catre procurorul general al Parchetului de pe langa
ICCJ, cu avizul ministrului justitiei.
In localitatile unde functioneaza sediile secundare ale tribunalelor si
judecatoriilor se infiinteaza sedii secundare ale parchetelor, cu activitate per
manenta, avand aceeasi circumscriptie cu sediile secundare ale instantelor pe la
nga care functioneaza.
Parchetele de pe langa curtile de apel sunt conduse de procurori general
i, iar cele de pe langa tribunal, tribunalele specializate sunt conduse de prim-
procurori si au atributii de coordonare si control al administrarii parchetului
unde functioneaza, precum si al parchetelor din circumscriptie.
In functie de volumul de activitate, la parchetele de pe langa curtile d
e apel si tribunal, procurorul general sau, dupa caz, prim- procurorul poate fi
ajutat de 1-2 adjuncti, cu exceptia parchetului de pe langa Curtea de Apel Bucur
esti si al Parchetelor de pe langa Tribunalul Bucuresti, unde procurorul general
, sau dupa caz, prim-procurorul poate fi ajutat de 1-3 adjuncti.
Conducatorul fiecarui parchet repartizeaza procurorii pe sectii, servici
i si birouri, in functie de pregatire, specializare si aptitudinile acestora.
Dosarele sunt repartizate procurorilor de catre conducatorul fiecarui parchet, t
inand cont de specializarea acestora.
In cadrul parchetelor functioneaza colegii de conducere, care avizeaza problemel
e generale de conducere ale parchetelor.
Adunarile generale ale procurorilor.
Parchetul general anticoruptie
Este specializat in combaterea infractiunilor de coruptie, potrivit legi
i, isi exercita atributiile pe intreg teritoriul tarii si functioneaza pe langa
ICCJ.
Parchetul national anticoruptie se organizeaza ca structura autonoma in
cadrul Ministerului public si este coordonat de procurorul general al parchetulu
i de pe langa ICCJ.
Isi desfasoara activitatea potrivit principiilor de organizare si functi
onare a parchetelor.

CAP 5 Consiliul Superior al Magistraturii


Organizarea si functionarea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM)
Consiliul Superior al Magistraturii este alcatuit din 19 membri, din car
e:
a) 9 judecatori si 5 procurori, alesi in adunarile generale ale judecatoril
or si procurorilor, care compun cele doua sectii ale Consiliului, una pentru jud
ecatori si una pentru procurori;
b) 2 reprezentanti ai societatii civile, specialist in domeniul dreptului,
care se bucura de inalta reputatie profesionala si morala, alesi de Senat;
c) Presedintele ICCJ, reprezentant al puterii judecatoresti, ministrul just
itiei si procurorul general al parchetului de pe langa ICCJ, care sunt membrii d
e drept ai Consiliului.
Sectia pentru judecatori a CSM este alcatuita din:
a) 2 judecatori de la ICCJ;
b) 3 judecatori de la curtile de apel;
c) 2 judecatori de la tribunal;
d) 2 judecatori de la judecatorii.
Sectia pentru procurori a CSM:
a) 1 procuror de la parchetul de pe langa ICCJ sau de la parchetul national
anticoruptie;
b) 1 procuror de la parchetele de pe langa curtile de apel;
c) 2 procurori de la parchetele de pe langa tribunal;
d) 1 procuror de la parchetele de pe langa judecatorii.
Judecatorii si procurorii, membri ai CSM, sunt alesi in adunarile genera
le ale judecatorilor sau, dupa caz, ale procurorilor, cu majoritate de voturi.
Durata mandatului membrilor alesi ai CSM este de 6 ani, fara posibilitat
ea reinvestirii.
Pot fi alesi ca membri ai CSM reprezentanti ai societatii civile care in
deplinesc urmatoarele conditii:
a) Sunt specialisti in domeniul dreptului, cu o vechime de cel putin 7 ani
in activitatea juridica;
b) Se bucura de inalta reputatie profesionala si morala;
c) Nu au facut parte din serviciile de informatii inainte de 1990, nu au co
laborat cu acestea si nu au un interes personal care influenteaza activitatea ca
membru al Consiliului;
d) Nu au calitatea de membru al unui partid politic si nu au indeplinit in
ultimii 5 ani functii de demnitate publica.
Calitatea de membru al CSM inceteaza:
- La expirarea mandatului;
- Prin demisie;
- Prin revocare din functie;
- Prin nerezolvarea starii de incompatibilitate in termen de 15 zile de la
data alegerii ca membru al CSM;
- Ca urmare a nerespectarii dispozitiilor art.7 din legea nr.303/2004 (str
ucturile securitatii).
Calitatea de membru al CSM se suspenda din drept:
a) Cand a fost pusa in miscare actiunea penala impotriva sa prin ordonanta
sau rechizitoriu;
b) Cand sufera de o boala psihica, care il impiedica sa-si exercite functia
in mod corespunzator.
Atributiile Plenului CSM
A. Referitor la cariera judecatorilor si procurorilor
a) Propune Presedintelui Romaniei numirea in functie si eliberarea din func
tie a judecatorilor si procurorilor, cu exceptia celor stagiari;
b) Numeste judecatorii si procurorii stagiari, pe baza rezultatelor obtinut
e la examenul de absolvire a Institutului National al Magistraturii;
c) Dispune promovarea judecatorilor si a procurorilor;
d) Elibereaza din functie judecatorii si procurorii stagiari;
e) Propune Presedintelui Romaniei conferirea de distinctii pentru judecator
ii si procurorii, in conditiile legii;
f) Indeplineste orice alte atributii stabilite prin lege sau regulament.
B. Referitor la admiterea in magistratura, evaluarea, formarea judecatorilo
r si procurorilor:
a) La propunerea Consiliului stiintific al INM, stabileste numarul anual de
cursanti ai INM, aproba anual data si locul pentru organizarea concursului de a
dmitere la INM, stabileste tematica ;
b) Numeste comisia de admitere si de elaborare a subiectelor pentru admiter
ea la INM;
c) Organizeaza si valideaza examenul de capacitate al magistratilor si apro
ba programul de formare profesionala;
d) Organizeaza si valideaza concursurile pentru numirea in functii de condu
cere a magistratilor;
e) Dispune organizarea concursurilor de promovare a judecatorilor si procur
orilor;
f) Numeste comisiile pentru evaluarea activitatii profesionale a magistrati
lor;
g) Numeste si revoca directorul si directorii adjunctii ai INM;
h) La propunerea Consiliului stiintific al INM, aproba structura organizato
rica, statele de functii si statele de personal ale Institutului;
C. Referitor la organizarea si functionarea instantelor si a parchetelor
a) Convoaca adunarile generarele ale magistratilor;
b) Aproba masurile pentru suplimentarea sau reducerea numarului de posturi
pentru instante si parchete;
c) Elaboreaza propiul proiect de buget ale instantelor sau parchetelor.
D. Alte atributii ale Plenului CSM:
a) Adopta Codul deontologic al magistratilor;
b) Adopta regulamentul de organizare si functionare a CSM;
c) Adopta regulamentul privind procedura alegerii membrilor CSM;
d) Adopta regulamentul de ordine interioara a instantelor si parchetelor si
al statutului magistratilor;
e) Avizeaza proiectele de lege ce priveste activitatea autoritatilor judec
atoresti.
Statutul judecatorilor si procurorilor
- Judecatorii numiti de presedintele Romaniei sunt inamovibili, in conditi
ile legii.
- Procurorii numiti de Presedintele Romaniei se bucura de stabilitate si s
unt independent, in conditiile legii.
Incompatibilitati si interdictii
- Functiile de judecator, procuror, magistrat-asistent si asistent judicia
r, sunt incompatibile cu orice alte functii publice sau private, cu exceptia fun
ctiilor didactice din invatamantul superior, precum si a celor de instruire din
cadrul INM al scolii nationale de grefieri;
- Judecatorii si procurorii sunt obligati sa se abtina de la orice activit
ate legata de actul de justitie daca exista un conflict de interese;
- Sunt obligati sa dea anual o declaratie pe proprie raspundere din care s
a rezulte ca rudele si afinii pana la gradul al IV-lea incusiv, exercita o funct
ie sau desfasoara o activitate juridica ori activitati de investigare sau cercet
are penala;
- Persoanele mentionate, sunt obligate sa faca o declaratie autentica, pe
propria raspundere potrivit legii penale, privind apartenenta sau neapartenenta
ca agent sau collaborator al organelor de securitate, ca politie politica;
- Nu pot fi lucratori operativi, inclusiv acoperiti, informatori sau colab
oratori ai servciilor de informatii;
- Judecatorii si procurorii nu pot sa faca parte din partide sau formatiun
i politice si nici sa desfasoare sau sa participe la activitati cu caracter poli
tic;
- Nu isi pot exprima public opinia cu privire la procese aflate in curs de
desfasurare sau asupra unor cauze cu care a fost sesizat parchetul;
- Pot participa la elaborarea de publicatii, pot elabora articole, studii
de specialitate, cu exceptia celor cu caracter politic;
- Pot fi membri ai unor comisii de examinare sau de intocmire a proiectelo
r de acte normative;
- Pot fi membri ai societatilor stiintifice sau academice, precum si ai or
icaror persoane juridice de drept privat.
Judecatorilor si procurorilor le este interzis:
a) Sa desfasoare activitati comerciale, direct sau prin persoane interpuse;
b) Sa desfasoare activitati de arbitraj in litigii civile comerciale sau de
alta natura;
c) Sa aiba calitatea de asociat sau de membru in organele de conducere, adm
inistrare la societati civile, societati comerciale, inclusiv banci sau alte ins
titutii de credit, societati de asigurare ori financiare, companii nationale, so
cietati nationale sau regii autonome;
d) Sa aiba calitatea de membru al unui grup de interes economic.
Judecatorii si procurorii stagiari
Magistratii stagiari sunt numiti in functie de CSM, pe baza mediei obtin
ute la sfarsitul fiecarui an de stagiu si la examenul de absolvire.
Pot fi numiti in functie numai la judecatorii sau, dupa caz, la judecato
rii si la parchetele de pe langa acestea.

Judecatorii stagiari judeca:


a) Cererile privind pensile de intretinere, cererile privind inregistrarile
si rectificarile in registrele de stare civila, cererile privind popririle, inc
uviintarea executarii silite, investirea cu formula executorie si luarea unor ma
suri asiguratorii;
b) Litigiile patrimoniale avand ca obiect plata unei sume de bani sau preda
rea unui bun, in cazurile care valoarea obiectului litigiului nu depaseste 10.00
0 RON;
c) Plangerile impotriva proceselor verbale de constatare a contraventiilor
si de aplicare a sanctiunilor contraventionale;
d) Somatia de plata;
e) Reabilitarea;
f) Constatarea interventiei amnistiei ori gratierii;
g) Infractiunile cu pericol social redus.
Procurorii stagiari au dreptul sa puna conculzii in instanta, sa efectueze si sa
semneze acte de procedura, sub coordonarea unui procuror care se bucura de stab
ilitate.
Solutiile procurorilor stagiari sunt contrasemnate de procurorii care ii coordon
eaza.
Dupa incheierea perioadei de stagiu, judecatorii si procurorii stagiari sunt obl
igati sa se prezinte la examenul de capacitate.
In cazul in care judecatorul sau procurorul stagier este respins la examenul de
capacitate este obligat sa se prezinte la sesiunea urmatoare.
Lipsa nejustificata de la examenul de capacitate sau respingerea candidatului la
doua sesiuni atrage piederea calitatii de judecator stagiar si procuror stagiar
si au obligatia sa restituie bursa de auditor de justitie si cheltuielile de sc
olarizare efactuate pentru formarea sa profesionala.
Examenul de capacitate al magistratilor stagiari se organizeaza anual de CSM, pr
in intermediul INM.
Examenul de capacitate consta in verificarea cunostintelor teoretice si practice
prin probe scrise si orale.
Probele cu caracter practic constau in solutionarea de spete si intocmire de act
e judiciare.
Candidatii declarati admisi la examenul de capacitate au dreptul in ordinea medi
ilor sa-si aleaga posturile.
Pot fi numiti in magistratura, pa baza de concurs, daca indeplinesc conditiile m
entionate, fostii judecatori si procurori care si-au incetat activitatea din mot
ive neimputabile, personalul de specialitate juridica ex: avovatii, notarii, asi
stentii judiciari, consilierii juridici etc.
Inainte de a incepe sa-si exercite functia, judecatorii si procurorii depun urma
torul juramant.
Refuzul depunerii juramantului atrage, de drept, nulitatea numirii in functie.

Judecatorii si procurorii sunt eliberati din functie, in urmatoarele cazuri:


a) Demisie;
b) Pensionare;
c) Transfer intr-o alta functie;
d) Incapacitate profesionala;
e) Ca sanctiune disciplinara;
f) Condamnarea definitiva a judecatorului sau procurorului pentru o infract
iune;
g) Daca au devenit lucratori operativi, inclusiv acoperiti, informatori sau
colaboratori ai serviciilor de informatii;
h) Nepromovarea examenului;
i) Neindeplinirea conditiilor referitoare la cetateniea romana si la starea
de sanatate.
Raspunderea judecatorilor si procurorilor
Constituie abateri disciplinare:
a) Incalcarea prevederilor legale referitoare la declaratiile de avere, dec
laratiile de interese, incompatibilitatile si interdictii privind judecatorii si
procurorii;
b) Interventiile pentru solutionarea unor cereri, pretinderea sau acceptare
a rezolvarii intereselor persoanele sau ale membrilor familiei;
c) Desfasurarea de activitati publice cu caracter politic;
d) Nerespectarea secretului deliberarii ori al confidentialitatii lucrarilo
r specifice domeniului;
e) Refuzul nejustificat de a primi in dosare cereri, de a lua in considerat
ie solicitarile partilor ori refuzul nejustificat de a indeplini indatoririle de
serviciu;
f) Efectuarea cu intarziere a lucrarilor.
Sanctiunile disciplinare:
a) Avertismentul;
b) Diminuarea indemnizatiei de incadrare lunare brute pana la 15% pe o peri
oada de la o luna la 3 luni;
c) Mutarea disciplinara pentru o perioada de la o luna la 3 luni;
d) Excluderea din magristratura.
Reguli deontologice privind magistratii:
a) Magistratii trebuie sa promoveze suprematia legii, statul de drept si sa
apere drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor;
b) Sa apere independenta justitiei;
c) Sa-si exercite functia cu obiectivitate si impartialitate;
d) Nu pot sa acorde nici un fel de sprijin unui candidat la o functie publi
ca cu caracter politic;
e) Magistratiilor le este permis sa acorde asistenta juridica, numai in cau
zele persoanele, ale ascendentilor, descendentilor sau sotilor;
f) Sunt obligati sa indeplineasca cu competenta si corectitudine indatoriri
le profesionale;
g) Sa impuna ordine si solemnitate in timpul solutionarii cauzelor si sa ad
opte o atitudine demna si civilizata fata de parti, avocat, martori, experti, in
terpreti etc.
h) Sa se abtina de la orice acte sau fapte de natura sa compromita demnitat
ea functiei;
i) Sa apere egalitatea cetatenilor in fata legii;
j) Sa promoveze proportionalitatea masurilor coercitive;
k) Sa promoveze celeritatea.
Institutul national al magistraturii
Structura organizatorica a INM:
a) Organele de conducere;
b) Departamentul de formare profesionala initiala;
c) Departamentul de formare profesionale continua;
d) Departamentul de formare a formatorilor;
e) Departamentul de concursuri, examene si politici publice;
f) Departamentul economic-financiar si administrativ.
A. Organele de conducere ale INM sunt: consiliul stiintific, directorul, 2
directori adjuncti, director executiv.
B. Departamentul de formare initiala.
Durata formarii profesionale a auditorilor de justitie este de 2 ani. Dupa primu
l an, in ordinea mediilor si nu in functie de numarul locurilor, auditorii vor o
pta pentru functia de judecator sau procuror. Programul de pregatire este elabor
at de personalul specializat al INM, se avizeaza de consiliul stiintific si se a
proba de CSM. In primul an auditorii de justitie vor aprofunda cunostintele teor
etice, iar in al doilea an activitatea va fi in principal practica in cadrul ins
tantelor sau parchetelor sub indrumarea tutorilor de practica.
In cadrul INM isi desfasoara activitatea urmatoarele categorii de personal:
a) Judecatori si procurori;
b) Personal de specialitate juridica asimilat magistratilor;
c) Functionari publici;
d) Personal contractual;
e) Cadre didactice din invatamantul superior.
Personalul de instruire este asigurat de regula de judecatorii si procurorii det
asati, de la unitatile lor de instante, parchete, cu acordul lor si cu avizul co
nsiliului stiintific.
C. Departamantul de formare continua.
INM organizeaza si desfasoara anual formarea continua a judecatorilor si procuro
rilor, pe care ii supune aprobarii CSM.
Admiterea in cadrul INM
Admiterea se face exclusiv pe baza de concurs prin asigurarea transparen
tei necesare.
In functie de numarul posturilor vacante, CSM, stabileste anual numarul de locur
i pentru judecatori si procurori.
Conditii pentru inscrierea la INM:
- Are cetatenie romana, domiciliul in Romania, capacitate deplina de exerc
itiu;
- Este licentiat in drept;
- Nu are antecedente penale sau cazier fiscal;
- Cunoaste limba romana;
- Este apta, din punct de vedere medical si psihologic, pentru exercitarea
functiei.
Data, locul, modul de desfasurare a concursului la admitere si numarul de locuri
scoase la concurs, se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a III-a,
pe pagina de Internet a CSM, cea a INM si in 3 cotidiene central, cu cel putin
60 de zile inainte de data stabilita pentru concurs.
Pentru inscrierea la concurs, candidatii vor prezenta urmatoarele acte:
a) Certificatul de nastere, in copie certificata pentru conformitate de can
didat;
b) Actul de identitate, in copie certificata pentru conformitate de candida
t;
c) Diploma de licenta, in copie legalizata sau adeverinta provizorie;
d) Chitanta de plata a taxei de inscriere;
e) Certificatul de cazier fiscal.
Cererile pentru inscriere la concurs se depun in termen de 20 de zile de la data
publicarii anuntului privind organizarea concursului, la INM, la tribunal sau d
upa caz la parchetele de pe langa acestea, in ale caror circumscriptii domicilia
za candidatii.
Examinarea candidatilor se face in doua etape:
A. Prima etapa consta in verificarea cunostintelor juridice prin sustinerea
unei probe eliminatorii tip grila, care cuprinde 100 de intrebari, cate 25 pent
ru fiecare dintre disciplinele de concurs la urmatoarele discipline:
a) Drept civil;
b) Drept procesual civil;
c) Drept penal;
d) Drept ptocesual penal.
B. A doaua etapa consta intr-un test grila de verificare a rationamentului
logic.
C. Urmatoarea proba consta intr-un interviu in fata comisiei de examinare
din care fac parte un psiholog, un judecator, un procuror, un professor universi
tar si un pedagog, desemnati de CSM.
Nota obtinuta la concurs este formata din media celor 3 probe.
Pentru admiterea la INM, candidatul trebuie sa obtina cel putin media 7 si sa in
deplineasca numarul de puncte minime la fiecare proba.
Candidatii admisi vor fi verificati sub aspectul indeplinirii conditiei bunei re
putatii, de catre inspectorii din cadrul CSM.
Durata formarii profesionale a auditorilor de justitie este de 2 ani.
Auditorii de justitie beneficiaza de o bursa avand caracterul unei indemnizatii
lunare de magistrat stagiar.
Daca auditorul de justitie nu promoveaza examenul de absolvire in prima sesiune,
acesta are dreptul dar si obligatia, sa participe la urmatoarea sesiune, absent
a nemotivata sau nepromovarea examenului si la aceasta sesiune atrage pierderea
dreptului de a fi numit magistrat, fiind obligat sa restituie bursa si celelalte
cheltuieli.
Organizarea si functiile avocaturii
Asistenta juridica si dreptul la aparare.
Asistenta judiciara este asigurata prin intermediul baroului in toate ca
zurile in care apararea este obligatorie potrivit legii, precum si la cererea in
stantelor de judecata, a organelor de urmarire penala sau a organelor administra
tiei ..(n-am scris tot).
Formele sub care se poate acorda ajutorul public judiciar:
a) Plata onorariului, in cazul avocatului ales sau numit;
b) Plata expertului, traducatorului sau interpretului;
c) Plata onorariului executorului judecatoresc;
d) Scutiri, reduceri, esalonari, amanari de plata a taxelor judiciare.
Profesia de avocat
Activitatea avocatului se realizeaza prin:
a) Consultatii si cereri cu caracter juridic;
b) Asistenta si reprezentare juridica in fata instantelor judecatoresti, a
organelor de urmarire penala, a autoritatilor cu atributii jurisdictionale a not
arilor, executorilor judecatoresti, administratiei publice si a altor persoane j
uridice;
c) Redactarea de acte juridice, atestarea identitatii partilor, a continutu
lui si a datei actelor prezentate spre autentificare;
d) Asistarea si reprezentarea persoanelor fizice sau juridice interesate in
fata altor autoritati publice cu posibilitatea atestarii identitatii partilor a
continutului si a datei actelor incheiate;
e) Apararea si reprezentarea cu mijloace juridice specifice a drepturilor s
i intereselor legitime a persoanelor fizice si juridice in raporturile acestora
cu autoritatile publice, cu institutiile cu orice persoana romana sau straina;
f) Activitati de mediere;
g) Activitati fiduciare constand in primirea in depozit, in numele si pe se
ama clientului, de fonduri financiare si de bunuri, rezultate din valorificarea
sau executarea de titluri executorii dupa incheierea procedurii succesorale sau
lichidarii;
h) Stabilirea temporara a sediului pentru societatile comerciale la sediul
prefesional al avocatului si inregistrarea acestora, in numele si pe seama clien
tului;
i) Orice mijloace si cai proprii exercitarii dreptului de aparare.
Avocatura are 2 functii:
- De asistenta;
- De reprezentare.
Principii si reguli fundamentale ale exercitarii avocaturii
a. Profesia de avocat este libera si independenta.
- Independenta profesiei fata de stat si fata de organele proprii.
- Organizarea interna a profesiei pe principiul autonomiei, organizarea si
functionarea autonoma a barorurilor in raport cu Uniunea Nationala a Barourilor
din Romania.
b. Profesia de avocat se exercita numai de avocatii inscrisi in tabloul bar
oului din care fac parte, barou competent al Uniunii nationale a Barourilor din
Romania.
Constituirea si functionarea de baroruri in afara UNBR sunt interzise. Actele de
constituire, de inregistrare ale acestora sunt nule de drept.
Este interzisa, sub actiunile prevazute de lege exercitarea oricarei activitati
specifice profesiei de avocat de catre o persoana fizica ce nu are calitatea de
avocat inscris intr-un barou si in tabloul avocatilor.
c. In exercitarea profesiei, avocatul este independent si se supune numai l
egii, statului si codului deontologic.
Prin libertatea si independenta profesiei de avocat se intelege ca profesia de a
vocat se exercita numai in temeiul legii si al statutului profesiei. Relatiile d
intre avocat si clienti sai se bazeaza pe onestitate, probitate, corectitudine,
sinceritate si confidentialitate.
Exercitarea profesiei de avocat este incompatibila cu activitatea salarizata in
cadrul altor profesii decat cea de avocat; ocupatiile care lezeaza demnitatea si
independenta profesiei de avocat.
d. Avocatul promoveaza si apara drepturile, libertatile si interesele legit
ime ale omului
In exercitarea profesiei, avocatul este dator sa actioneze penstru asigurarea li
berului acces la justitie si a dreptului la un process echitabil, pentru promova
rea si apararea drepturilor, libertatilor si intereselor legitime ale persoanelo
r fizice si juridice, de drept public si privat.
Avocatul trebuie sa depuna toata diligenta pentru realizarea activitatii sale.
Nici o presiune a unei autoritati publice nu-l poate obliga pe avocat sa divulge
secretul profesional cu exceptia cazurilor prevazute expres de lege.
e. Avocatul indeplineste atat o functie de interes privat, cat si una de in
teres public.
In exercitarea profesiei, avocatul nu poate fi supus nici unei restrictii, presi
uni, constrangeri sau intimidari din partea autoritatilor sau institutiilor publ
ice ori a altor persoane fizice sau juridice. Libertatea si independenta avocat
ului sunt garantate de lege.
Formele de organizare a profesiei de avocat
a. Baroul;
b. Uniunea nationala a barourilor din Romania (UNBR).
a. Baroul- in componenta baroului intra toti avocatii dintr-un judet sau di
n municipiul Bucuresti.
Sediul baroului este in orasul de resedinta al judetului, respectiv in municipiu
l Bucuresti.
Baroul are personalitate juridica, patrimoniu si buget propriu.
Organele de conducere ale baroului sunt:
- Adunarea generala;
- Consiliul;
- Decanul baroului.
b. Uniunea nationala a Barourilor din Romania
Toti membrii baroului cu drept de exercitare a profesiei fac parte din UNBR, car
e are sediul in municipiul Bucuresti.
Nici un barou nu poate functiona in afara acesteia.
Uniunea are personalitate juridica, patrimoniu si buget propriu, iar organele sa
le de conducere sunt:
- Congresul avocatilor;
- Consiliul;
- Comisia permanenta;
- Presedintele Uniunii.
In cadrul UNBR se constituie si functioneaza:
- Comisia centrala de cenzori;
- Comisia centrala de disciplina;
- Aparatul tehnic-administrativ.
Formele de exercitare a profesiei de avocat
a) Cabinet individual;
b) Cabinetul asociat;
c) Societatea civila profesionala;
d) Societatea civila profesionala cu raspundere limitata.
Avocatul este liber sa opteze si sa-si scimbe optiunea pentru una din formele de
exercitare a profesiei prevazuta de lege.
a) Cabinetul individual.
In cadrul cabinetului individual isi exercita profesia un avocat definitiv titul
ar, singur sau impreuna cu avocati colaboratori.
Cabinetele individuale se pot asocia in scopul exercitarii in comun a profesiei.
Cabinetele individuale se pot asocia si cu societati civile profesionale.
Cabinetele individuale se pot grupa pentru a-si crea facilitati tehnico-economic
e in vederea exercitarii profesiei si isi pastreaza individualitatea in relatiil
e cu clientii.
Cabinetul individual se infiinteaza pe baza actului de infiintare, inregistrat l
a barou.
Relatiile dintre avocatul titular si avocatii colaboratori se stabilesc cu contr
acte in forma scrisa.
b) Cabinetul asociat.
Cabinetele individuale se pot asocia in scopul exercitarii in comun a profesiei.
Asocierea nu poate restrage drepturile avocatilor asociati si nici nu poate aduc
e atingere drepturilor si obligatiilor aferente patrimoniului, afectatiune profe
sionala a fiecarui cabinet intrat in asociere.
Avocatii din cabinetele asociate intra in relatii cu clientii in numele asoc
ierii din care fac parte.
Cabinetele asociate nu pot angaja clienti cu interese contrare.
c) Societatea civila profesionala.
Este constituita din doi sau mai multi avocati definitivi care contribuie in nat
ura si/sau in numerar la constituirea unui patrimoniu de afectatiune.
Ceilalti avocati din cadrul societatii, activeaza in cadrul acesteia fie
in calitate de avocati colaboratori, fie in calitate de avocati salarizati in c
adrul profesiei.
Raportul civil se naste intre client si societatea civila profesionala,
serviciile profesionale urmand sa fie indeplinite de oricare dintre avocatii des
emnati de avocatul coordinator.
Societatea civila profesionala si avocatii care profeseaza in cadrul ei nu pot a
corda asistenta juridica persoanelor cu interese contrare.
Contractual de societate civila profesionala si statutul acesteia sunt incheiate
in forma scrisa.
Societatea se poate reorganiza prin absorbtie, fuziune, divizare totala sau part
iala.
Avocatul poate schimba oricand forma de exercitare a profesiei, cu instiintarea
baroului din care face parte.
Avocatul nu isi poate exercita profesia, in acelasi timp, in mai multe forme de
exercitare a acesteia.
d) Societatea civila profesionala cu raspundere limitata.
Se constituie prin asocierea a cel putin 2 avocati definitivi si aflati in exerc
itarea profesiei.
Are personalitate juridica si patrimoniu propriu, avand ca obiect unic de activi
tate exercitarea profesiei de avocat.
Aporturile asociatilor la capitalul social pot fi in industrie, in bani sau in n
atura, reprezentat de activitatea profesionala, inclusiv aportul de clientela.
Capitalul social al societatii este reprezentat de parti sociale transmisibile s
i negociabile si este de cel putin ecivalentul in lei a 10.000 euro.
Activitatea profesionala se realizeaza de catre avocatii asociati, avocatii cola
boratori si avocatii salarizati.
Societatile civile profesionale cu raspundere limitata sunt supuse regimului imp
ozitarii pe profit.
Actul constitutiv si statutul societatii sunt incheiate in forma scrisa, cu resp
ectarea conditiilor cerute de lege si statut.
Conditii pentru a dobandii calitatea de avocat
a) Are exercitiul drepturilor civile si politice;
b) Este licentiat al unei facultati de drept cu durata stabilita de lege;
c) Nu se gaseste in vreunul dintre cazurile de nedemnitate prevazute de leg
ea nr.51/1995;
d) Este apt, din punct de vedere medical, pentru exercitarea profesiei.
Primirea in profesie se obtine pe baza uneui examen organizat la nivel national,
conform prevederilor legi si ale statutului profesiei.
Examenul de primire in profesie se organizeaza in mod obligatoriu in fiecare an,
in ultimul semestru al anului, la o data unica pentru toate barourile.
Data examenului va fi anuntata cu cel putin 60 de zile inainte.

Nedemnitatea, incompatibilitatea si compatibilitatea cu profesia de avocat.


Cazurile de nedemnitate privind profesia de avocat:
a) Cel condamnat definitiv prin hotarare judecatoreasca la pedeapsa cu inch
isoarea pentru savarsirea unei infractiuni intentionate, de natura sa aduca atin
gere prestigiului profesiei;
b) Cel cara a savarsit abuzuri prin care au fost inculcate drepturi si libe
rtati fundamantale ..
c) Cel caruia i s-a aplicat pedeapsa interdictiei de a exercita profesia, p
e durata stabilita prin hotarare judecatoreasca sau disciplinara;
d) Falitul fraudulos, chiar reabilitat.
Exercitarea profesiei de avocat este incompatibila:
a) Activitatea salarizata in cadrul altor profesii decat cea de avocat;
b) Ocupatiile care lezeaza demnitatea si independenta profesiei;
c) Exercitarea nemijlocita de fapte materiale de comert, cu sau fara autori
zatie;
d) Calitatea de asociat intr-o societate comerciala;
e) Calitatea de administrator intr-o societate comerciala;
f) Calitatea de presedinte al consiliului de administratie unic sau membru
in comitetul de directie al unei societati comerciale.
Incompatibilitatile se constata de catre consiliul baroului.
Exercitarea profesiei de avocat este compatibila:
a) Calitatea de deputat sau senator, consilier in consiliile locale sau jud
etene;
b) Activitati si functii didactice in invatamantul juridic superior;
c) Activitatea literara si publicista;
d) Calitatea de arbitru, mediator, conciliator sau negociator, consilier fi
scal, consilier in proprietate intelectuala, consilier in proprietate industrial
a, traducator autorizat, administrator sau lichidator in cadrul procedurilor de
reorganizare si lichidare judiciara, in conditiile legii.
Avocatii stagiari:
Durata stagiului este de 2 ani.
Avocatul este obligat sa aprofundeze pregatirea prin:
a) Indrumarea si formarea profesionala in cadrul formei de exercitare a pro
fesiei in care este cuprins ca avocat stagiar;
b) Prin conferinte de stagiu de pregatire organizate de consiliul baroului;
c) Formele de invatamant organizate de Institutul National pentru pregatire
a si Perfectionarea Avocatilor (INPPA).
Solicitantul care a promovat examenul de primire in profesie obtine dreptul de a
fi inscris in Tabloul Avocatilor stagiari.
In perioada de stagiu, avocatul stagiar poate urma cursuri de masterat care sunt
luate in considerare la aprecierea formarii initiale.
Conferinta de stagiu cuprinde: expuneri asupra problemelor juridice, stadiul doc
trinei juridice si al practicii judiciare, lucrari avocationale scrise, dezbater
i de spete.
Avocatul stagiar are dreptul de a pune concluzii numai la judecatorii.
Avocatul stagiar poate efectua urmatoarele activitati:
a) Consultatii si cereri cu caracter juridic;
b) Asistenta si reprezentare juridica in fata judecatorilor, a organelor de
urmarire penala, a autoritatilor cu atributii jurisdictionale, a notarilor publ
ici si a executorilor judecatoresti etc.
Pentru a devenii avocat definitiv, avocatul stagiar trebuie sa sustina examenul
de definitivare in profesie.
Avocatul stagiar respins de trei ori la examenul de definitivare va fi exclus di
n profesie.
Suspendarea, transferul si incetarea calitatii de avocat
Exercitarea profesiei de avocat se suspenda:
a) Pe toata durata existentei starii de incompatibilitate;
b) In temeiul unei hotarari judecatoresti sau disciplinare de interdictie t
emporara de a profesa;
c) In caz de neplata totala sau partiala a taxelor si a contributiilor prof
esionale catre barou, catre UNBR si catre sistemul propriu de asigurari sociale;
d) In cazul in care avocatul nu face dovada ca a urmat formele de pregatire
profesionala continua timp de 3 ani;
Transferul solicitat de avocat la un alt barou
Se va adresa inscris decanului baroului de la care doreste sa se transfere.
Cererea de transfer va fi insotita de actele pe care se intemeiaza se de
un certificat eliberat de baroul de la care se solicita tranferul.
Consiliile barourilor vor face mentiunile corespunzatoare in Tabloul avo
catilor.
Decizia prin care s-a repins cererea de transfer va fi motivata si poate
fi contestata, in termen de 15 zile de la comunicare, la Consiliul UNBR.
Calitatea de avocat inceteaza
a) Prin renuntarea scrisa la exercitiul profesiei, formulata cu cel putin 6
0 de zile inainte de data prevazuta pentru incetarea activitatii.
Avocatul este obligat sa finalizeze toate cauzele angajate sau sa asigure substi
tuirea.
b) Prin deces;
c) Prin excluderea din profesie, ca sanctiune disciplinara;
d) In cazul in care avocatul a fost condamnat definitiv pentru o fapta prev
azuta de legea penala si care il face nedemn de a fi avocat, potrivit legii.
Incetarea calitatii se constata prin decize a consiliului baroului si are drept
consecinta radierea celui in cauza din Tabloul avocatilor.
Raspunderea disciplinara a avocatiilor
Instantele de disciplina sunt:
a) Comisia de disciplina a baroului;
b) Comisia centrala de disciplina;
c) Comisia UNBR.
Constituie abateri disciplinare grave
- Fapta savarsita de avocat, prin care se incalca dispozitiile legii, ale
statutului profesiei;
- Nerespectarea secretului profesional referitor la orice aspect al cauzei
;
- Exercitarea profesiei de catre avocatul suspendat;
- Neasigurarea secretului profesional;
- Folosirea de catre avocat de procedee incompatibile cu demnitatea profes
iei in scopul dobandirii clientelei;
- Folosirea mijloacelor de publicitate cu scopul dobandirii clientelei, in
alte conditii permise de lege;
- Neplata contributiilor lunare in cuantumul si la termenele stabilite;
- Nerespectarea, de catre avocat, a obligatiei privind tinerea la zi a evi
dentelor stabilite de lege si statut.
Sanctiunile disciplinare
- Mustrarea;
- Avertismentul;
- Amenda de la 50 lei la 500 lei, care se face venit la bugetul baroului;
- Interdictia de a exercita profesia pe o perioada de la o luna la un an;
- Excluderea din profesie.
Relatiile dintre avocat si client (reguli deontologice).
A. Fata de clienti:
- Avocatului i se cere sa depuna toate diligentele pentru apararea interes
elor acestora, informandu-i exact si corect asupra situatiei lor;
- Sa actioneze cu promptitudine in reprezentarea clientului;
- Sa trateze adecvat fiecare cauza, potrivit cu natura imprejurarilor si s
pecificul cauzei;
- Sa se consulte permanent cu clientul in legatura cu strategia;
- Sa atentioneze clientul cu privire la consecinte sau, dupa caz, va putea
denunta contractul de asistenta juridica;
- Sa ofere clientului o opinie legala, onesta cu privire la consecintele d
e fapt si juridice ale cazului investigat;
- Sa refuze un client, ori de cate ori este constient ca nu poate oferi cl
ientului cu promptitudine serviciul profesional solicitat;
- Sa nu neglijeze cauzele clientului;
- Sa foloseasca cel mai potrivit limbaj in raport de starea si experienta
clientului;
- Sa se consulte cu clientul pentru a stabili scopul, modalitatile si fina
litatea consilierii, precum si solutiile tehnice;
- Sa informeze rezonabil clientul in legatura cu situatia curenta a asiste
ntei si reprezentarii si sa raspunda cu promptitudine oricaror solicitari de inf
ormare din partea clientului.
B. Fata de magistrat
Avocatul are datoria sa aiba o atitudine de consideratie. Conduita sa trebuie sa
evite servismul, dar si familiarismul, sa asigure respectarea persoanei sale, s
i a interesului clientului sau.
O comportare corecta fata de magistrat nu exclude pararea proprie in cazul unor
atitudini contrare;
C. Fata de partea adversa
Avocatul este tinut sa fie moderat, cuviincios in pledoariile sau concluziilor s
crise, sa se abtina de la calificari ofensatoare, calomnioase.
D. Fata de avocatii adversarului
Avocatul trebuie sa manifeste cofraternitate, corectitudine, loialitate si dilig
enta.
E. Fata de baroul din care face parte
Avocatul este obligat sa se supuna regulilor stabilite. Sa manifeste sentimente
de cofraternitate.
F. Fata de societate
Avocatului i se cere inalta moralitate, sa se supuna legilor, o comportare din c
are sa reiasa ca este un factor de ordine fata de regulile democratice, stabilit
e in societate, avand o contributie la mentinerea valorilor demnitatii umane.

Organizarea si exercitarea profesiei de consilier juridic


Legea nr.514/2003 privind organizarea si exercitarea profesiei de consilier juri
dic.
In exercitarea profesiei, consilierul juridic se supune numai Constituti
ei, legii pentru exercitarea profesiei de consilier juridic, codului de deontolo
gie profesionala si statutului profesiei.
La nivelul judetean, consilierii juridici sunt organizati in Colegiul Co
nsilierilor Juridici iar la nivel national in Uniunea Colegiilor Consilierilor J
uridici din Romania (UCCJR).
Colegiul Consiliilor Juridici este format din toti consilierii juridici
asociati in aceasta forma de organizare dintr-un judet sau din municipiul bucure
sti.
In cadrul fiecarui colegiu functioneaza un secretar general si un trezor
ier, o comisie de cenzori compusa din 3-5 membrii si o comisie de disciplina for
mata din 3-5 membrii, a caror atributii sunt stabilite prin regulamentele propri
i.
Uniunea colegiile Consilierilor Juridici din Romania (UCCJR)
Este formata din Colegiile Consilierilor juridici din Romania si cuprind
e toti consilierii juridici .
Are drept scop organizarea unitara a exercitarii profesiei de consilier
juridic din Romania.
Organele de conducere ale UCCJR sunt:
a) Congresul colegiilor consilierilor juridici din Romania;
b) Consiliul UCCJR;
c) Biroul executiv;
d) Presedintele;
e) Prim-vicepresedintele;
f) Vicepresedintii.
In structura centrala a UCCJR functioneaza:
a) Secretarul general;
b) Comisia centrala de cenzori;
c) Comisia centrala de disciplina;
d) Comisia metodologica de organizare si exercitare a profesiei de consilie
r juridic;
e) Aparatul tehnic administrativ.
Dobandirea si incetarea calitatii de consilier
Conditii pentru admiterea in profesie:
a) Este cetatean roman si are domiciliul in Romania;
b) Are exercitiul drepturilor civile si politice;
c) Este licentiat al unei facultati de drept;
d) Este apt din punct de vedere medical pentru exercitarea profesiei;
e) Nu se afla in vreunul dintre cazurile de nedemnitate prevazute de lege.
Cazuri de nedemnitate:
a) Cel care a fost condamnat definitiv pentru savarsirea unei infractiuni d
e natura a aduce atingere profesiei de consilier juridic;
b) Cel care, in exercitarea profesiei de consilier juridic, a savarsit abuz
uri prin care au fost incalcate drepturi si libertati fundamentale ale omului, s
tabilite prin hotarare judecatoreasca irevocabila; (sa le scriu pe restul de la
avocati)
Cazuri de incompatibilitate:
a) Calitatea de avocat;
b) Activitatile care lezeaza demnitatea si independenta profesiei de consil
ier juridic sau bunele moravuri;
c) Orice alta profesie autorizata sau salarizata in tara sau strainatate;
d) Functia si activitatea de administrator sau lichidator in cadrul procedu
rilor de reorganizare si lichidare judiciara;
e) Activitatea publicista salarizata;
f) Alte incompatibilitati prevazute de lege sau rezultate din interes.
Profesia de consilier juridic este compatibila cu urmatoarele activitati:
a) Activitatea didactica universitara si de cercetare juridica, activitatea
literara, culturala si publicista nesalarizata;
b) Functia de arbitraj, mediator sau expert;
c) Participarea la comisii de studii, de intocmire a proiectelor de regleme
ntari juridice.
Atributiile consilierilor juridici:
- Consultatii si cereri cu caracter juridic in toate domeniile dreptului;
- Redactarea de opinii juridice cu privire la aspecte legale ce privesc ac
tivitatea acesteia;
- Redactarea proiectelor de contracte, precum si negocierea clauzelor lega
le contractuale;
- Asistenta, consultanta si reprezentarea juridica a persoanelor juridice
si a altor entitati interesate;
- Redactarea de acte juridice, atestarea identitatii partilor, a consimtam
antului, a continutului si datei actelor inchieate, care privesc persoana juridi
ca in favoarea careia consilierul juridic exercita profesia;
- Avizarea si contrasemnarea actelor cu caracter juridic;
- Verificarea legalitatii actelor cu caracter juridic administrativ primit
e spre avizare;
- Semnarea la solicitarea conducerii, in cadrul reprezentarii, a documente
lor cu caracter juridic emanate de la persoana juridica sau de la insititutia pu
blica reprezentata;
- Asigura consultanta sau reprezentarea autoritatii sau institutiei public
e in serviciul careia se afla;
- Apara drepturile si interesele legitime ale acestora.
CONSILIERII STAGIARI
CONSILIERII DEFINITIVI
DREPTURILE SI INDATORIRILE
ABATERI DISCIPLINARE
SANCTIUNILE DISCIPLINARE
REGULI DEONTOLOGICE asemanator avocatilor
Organizarea si functionarea notariatului
Formele de organizare a profesiei
a. Birourile de notari publici.
Activitatea notarilor publici se desfasoara in cadrul unui birou, in care pot fu
nctiona unul sau mai multi notari publici asociati, cu personalul auxiliar cores
punzator.
Prin asociere, notarul public nu isi pierde dreptul in biroul notarial individua
l.
In circumscriptia unei judecatorii pot functiona unul sau mai multe birouri de n
otari publici.
Numarul notarilor publici si al birourilor in care acestia isi desfasoara activi
tatea se stabileste de ministrul justitiei, la propunerea Consiliului Uniunii Na
tionale a Notarilor Publici, in functie de cerintele locale rezultate din intind
erea teritoriului numarul locuitorilor, volumul solicitarilor publicului.
Daca in circumscriptia unei judecatorii functioneaza mai multe birouri de notari
publici, competenta teritoriala a fiecaruia se intinde pe tot cuprinsul acelei
circumscriptii.
Biroul de notar public va avea arhiva si registratura proprie, iar notarul publi
c este obligat sa tina o evidenta financiar-contabila.
Arhiva activitatii notariale este proprietatea statului, se pastreaza, se conser
va si se preda in conditiile legii, deci acest aspect prezinta importanta deoseb
ita.
Arhiva notariatelor de stat care isi inceteaza activitatea se va preda judecator
iilor in a caror circumscriptie teritoriala se afla.
La biroul notarului public se tin urmatoarele registre:
a) Registrul general;
b) Opisul registrului general;
c) Registrul de succesiuni;
d) Opisul succesiunilor;
e) Registrul special de renuntari la succesiune;
f) Opisul renuntarilor la succesiune;
g) Registrul de temere succesorale.
h) Registrul de depozite;
i) Registrul de proteste;
j) Registrul de consultatii juridice notariale;
k) Registrul de traduceri;
l) Registrul de corespondenta.
Evidentele se tin separat in cazul organizarii unui sediu secundar al biroului n
otarial.
Camera Notarilor Publici
In circumscriptia fiecarei Curti de Apel functioneaza cate o camera a No
tarilor Publici cu personalitate juridica.
Din camera fac parte toti notarii publici care functioneaza in circumscr
iptia Curtii de Apel.
Camera Notarilor Publcii este condusa de un colegiu director format dint
r-un presedinte, un vicepresedinte si 3-5 membri.
Colegiul director este ales de adunarea generala a membrilor Camerei, pe
ntru o perioada de 3 ani dintre notarii publici.
Legea 36/1995 legea notariilor publici.
Uniunea Nationala a Notarilor Publici
Notarii publici din Romania se constituie in Uniunea Nationala a Notaril
or Publici, organizatie profesionala cu personalitate juridica, care isi alege u
n consiliu de conducere si alte organe stabilite prin statutul propriu.
Consiliul UNNP este constituit din cate un reprezentant al fiecarei came
ra a notarilor publici, din care se aleg presedintele si doi vicepresedinti, in
conditiile stabilite prin statutul uniunii.
Primirea in profesie. Incompatibilitati conditii:
a) Are numai cetatenia romana si domiciliul in Romania si are capacitatea d
e exercitiu al drepturilor civile;
b) Este licentiat in drept, stiinte juridice sau doctor in drept;
c) Nu are antecedente penale;
d) Se bucura de buna reputatie;
e) Cunoaste limba romana;
f) Este apt din punct de vedere medical pentru exercitarea functiei;
g) A indeplinit timp de 2 ani functia de notar stagiar sau a promovat exame
nul de notar public ori a mai exercitat timp de 5 ani functia de notar, judecato
r, procuror, avocat sau alta functie de specialitate juridica si dovedeste cunos
tintele necesare functiei de notar public, prin promovarea unui concurs organiza
t de UNNP.
Incompatibilitati:
a) Desfasurarea unei activitati salarizate, cu exceptia activitatii didacti
ce universitare, activitati literare si publicist, calitatii de deputat sau sena
tor, ori a celei de consilier in consiliile judetene sau locale, durata mandatul
ui;
b) Desfasurarea unor activitati comerciale, direct sau prin persoane interp
use;
c) Calitatea de asociat intr-o societate in nume colectiv, asociat comandit
at in societatile in comandita simpla sau pe actiuni, administrator al unei soci
etati cu raspundere limitata, presedinte al unui consiliu de administratie, memb
ru al consiliului de conducere director general sau director al unei societati p
e actiuni, administrator al unei societati civile.
Poate fi notar stagiar:
a) Indeplineste conditiile la art.16 lit.a;
b) Este angajat intr-un birou de notar public;
c) Se afla in perioada de stagiu, pana la promovarea examenului de notar pu
blic.
Pot angaja notari stagiari numai notarii publici cu o vechime de 5 ani in profes
ia de notar, in aceeasi perioada notarul public neputand sa angajeze mai mult de
un notar stagiar.
Notarul stagiar poate realiza:
a) Lucrari de secretariat;
b) Legalizarea copiilor de pe inscrisuri;
c) Legalizarea semnaturii traducatorului;
d) Darea de data certa a inscrisurilor prezentate parti;
e) Redactarea unor proiecte de inscrisuri cu continut juridic.
UNNP organizeaza anual, examenul de notar public pentru notarii stagiari, care s
unt obligati sa se prezinte la examenul de notar public.
Respingerea sau, dupa caz, lipsa nejustificata a notarului stagiar la doua exame
ne de notar public consecutive, dupa efectuarea stagiului, atrage incetarea cont
ractului individual de munca si pierderea calitatii de notar stagiar.
Comisia de examinare va fi formata din: un membru al Consiliului UNNP, desemnat
de presedintele acestuia,; un inspector general notarial desemnat de ministrul j
usititiei; un cadru didactic universitar; doi notari publici desemnati de consil
iul UNNP va fi prezidata de reprezentatntul consiliului UNNP. Ea va stabili subi
ectul si conditiile de examinare.
Examenul va consta din probe scrise cu caracter teoretic si practic din
domeniile dreptului civil, dreptului familiei, deptului comercial, dreptului int
ernational privat, procedurii notariale, dreptului constitutional, precum si leg
islatiei notariale. Media minima de promovare a examenului de notar public este
de 7, fara a putea fi mai mica de 5 la oricare dintre probele de examen.
Incetarea si suspendarea calitatii de notar
Cazuri de incetare:
La cerere:
-Prin pensionare sau in cazul constatarii incapacitatii de munca;
-Prin desfiintarea biroului notarului public urmat de neexercitarea profesiei ti
mp de 6 luni intr-un alt birou de notar public din vina notarului respectiv;
-Prin excluderea din profesie ca sanctiune disciplinara;
-Prin vadita incapacitate profesionala-aceasta se constata prin inspectii, petit
ii, contestari ale actelor notariale;
-In cazul condamnariii definitive pt savarsirea cu intentie a unor infractiuni g
rave care aduc atingere prestigiului profesiei;
-In cazul in care notarul nu mai indeplineste conditiile cerute de lege pt exerc
itarea aceste profesii.
Cazurui de suspendare:
-In caz de incompatibilitate;
-Ca masura disciplinara/ daca impotriva notarului s-a luat masura arestarii prev
entive;
-Ca urmare a neachitarii timp de 6 luni a obligatiilor banesti profesionale;
-In caz de incapacitate de munca temporara.
Suspendare
-La solicitarea Consiliului Uniunii notarilor.
Competenta notarilor
Daca in circumscriptia unui judecator functioneaza mai multe birouri de notari p
ublici:
Competenta teritoriala:
-notarul este competent pe intreaga raza de competenta a judecatoriei;
-In municipiul Bucuresti-competenta oricarui notar se intinde in circumscriptia
Tribunalului Municipiului Bucuresti.
Competenta materiala:
-Redactarea inscrisurilor cu continut juridic la solicitarea celor interesati;
-autentificarea inscrisurilor redactatate de notari departe de cel care solicita
autentificarea sau de catre avocat;
-procedura succesorala notariala;
-certificarea unor fapte in cazurile prevazute de lege;
-legalizarea semnaturilor de pe inscrisuri, a specimenelor de semnatura si a sig
iliilor;
-procedura judiciara notariala cand partile nu se inteleg;
-darea de data certa inscrisurilor prezentate de parti;
-primirea in depozit de inscrisuri sau documente prezentate de parti un act de p
ropriet asupra locuintei;
-actele de protest ale cambiilor biletlor la ordin si cecurilor;
-legalizarea copiilor de pe inscrisuri;
-efectuarea legaliz si traducerilor;
-eliberarea de duplicate de pe actele notariale pe care le-a intocmit;
-orice alte operatiuni prevazute de lege.
Competenta exclusiva:
-procedura succesorala notariala este de competenta biroului de notari publici d
in circumscriptia teritoriala a judecatoriei in care defunctul si-a avut ultimul
domiciliu;
-in cazul mostenirilor succesive-pot alege compet oricaruia dintre birourile no
tariale din circumscriptia teritoriului;
-actele de protest ale cambiilor-de catre notari din circumscr judecatoriei unde
urmeaza sa se faca plata;
-eliberarea de duplicatelor sau reconstituirea actelor notariale-la biroul de no
tari unde se afla originalul actului;
**Conflicte de competenta dintre birourile de notari aflate in raza de competent
a a unui judecatorii sunt solutionate de judecatoria respectiva.
Daca conflictul apare intre birouri de notari publici aflate in circumscriptia u
nor judecatorii diferite (ex: a sect 2 si de la Calarasi) - competenta este inst
anta in raza careia se afla biroul de notar cel din urma sesizat ? care stabiles
te ca este competent primul birou sesizat.
Legea 36/1995
-Alte organe/persoane competente;
-Acte notariale ce pot fi realiz de secretarii consiliilor locale;
-legalizarea semnaturilor de pe inscrisurilor prezentate;
-legalizarea copiilor de pe inscris (exceptie-inscrisurile sub semnatura privata
).
De institutiile sau agentii economici:
-semnaturile de pe inscrisurile prezentate de parti;
-pot realiza copii de pe inscrisuri-daca inscrisurile sunt necear a fi depuse la
institutia respectiva (exceptia-cele sub semnatura privata);
-Misiunile diplomatice si oficiile consulare ale Romaniei din alte state pot rea
liza: redactarea de inscrisuri in vederea autentificarii sau legalizarii semnatu
rii;
-autentificarea inscrisurilor cu exceptia celor care transmit proprietatea imobi
liara incheiate prin acte juridice intre vii (persoane aflate in viata);
-legalizarea sigiliilor si semnaturilor;
-darea de data certa inscrisurilor prezentate de parti;
-certificarea unor fapte;
-legalizarea de copii de pe inscrisuri;
-efectuarea si legalizarea traducerilor;
-primirea in depozit a inscrisurilor si a altor documente prezentate de parti;
-eliberarea de duplicate de pe actele notariale intocmite de misiunea diplomatic
a sau oficiul consular respectiv.
Actele notariale se indeplinesc la sediile misiunii diplomatice sau oficiilor co
nsulare.
Raspunderea notarilor publici
Abateri disciplinare:
1)INTARZIEREA SAU NEGLIJENTA IN EFECTUAREA LUCRARILOR;
2)LIPSA NEJUSTIFICATA DE LA BIROU;
3)NERESPECTAREA SECRETULUI PROFESIONAL;
4)COMPORTAMENT CARE ADUCE ATINGERE ONOAREI SAU PROBITATII PROFESIONALE A NOTARU
LUI RESPECTIV;
FARA ACTIUNEA disciplinara!!!
Sanctiuni aplicabile pentru abatere:
-observatia scrisa;
-amenda;
-suspendarea din functie pentru cel mult 6 luni de zile;
-excluderea din profesie;
Controlul actelor notariale:
-control judecatoresc-
a)Prin actiunea in anulare a actului notarial respectiv - se exercita de partea
interesata;
b)Prin plangere impotriva incheierii prin care notarul refuza indeplinirea actul
ui considerat a fi nelegal- se inregistreaza la biroul de notari respectiv, care
este obligat sa inainteze instantei impreuna cu intreg dosarul si incheierea;
-controlul profesional-administrativ-
La niv ministerului justitiei se gaseste o institutie care realizeaza controlul
din aceasta ramura - pentru notari si executori judecatoresti;
-se refera la respectarea legii de notar
-corectitudinea inregistrarilor pentru a nu aparea evaziunea fiscala;
-conduita notarului fata de persoanele care apeleaza la serviciile lui.
Perioada cand se exercita:
-Anual pentru Camere;
-Cand sunt plangeri pentru restul.
Organizarea profesiei de executor judecatoresc
Executorul judecatoresc este învestit, potrivit prevederilor art.2 alin.1 din lege
a nr.188/2000 mentionata, sa îndeplineasca un serviciu de interes public, sa reali
zeze procedura prin intermediul careia, creditorul, titular al dreptului recunos
cut printr-o hotarîre judecatoreasca sau print-un alt executoriu, reuseste sa cons
trînga pe debitorul sau sa realizeze prestatia înscrisa în titlul pus în executare, daca
acesta nu întelege sa-si execute obligatia de buna voie.
Activitatea executorilor judecatoresti se exercita în cadrul unui birou, în care pot
functiona unul sau mai multi executori judecatoresti asociati, cu personal core
spunzator si art.12 alin.1 din lege.
Biroul executorului judecatoresc trebuie sa fie înregistrat în termen de 90
de zile de la emiterea ordinului de numire al ministrului justitiei.
Pentru înregistrarea si tinerea evidentelor activitatii biroului de executor judec
atoresc, în cadrul biroului se tin urmatoarele documente:
- registrul general;
- opisul registrului general;
- registrul de valori;
- registrul de înregistrare a notificarilor;
- registrul de corespondenta;
- evidenta fiscala.
Pentru efectuarea lucrarilor, executorul judecatoresc poate încheia contracte de m
unca cu unul sau mai multi secretari si, dupa caz, cu alt personal auxiliar si d
aca este cazul poate încheia contracte civile cu colaboratori externi.
Camera executorilor judecatoresti
Camera executorilor judecatoresti este condusa de un colegiu director format din
tr-un presedinte, un vicepresedinte si 3-7 membrii, alesi dintre membrii camerei
respective, de adunarea generala a executorilor judecatoresti, pentru o perioad
a de 3 ani.
Pentru activitatile curente, colegiul director are un secretar salrizat si perso
nal auxiliar stabilit de adunarea generala.

Atributiile Colegiului director sunt:


a. rezolva plîngerile partilor executtorilor judecatoresti si executorilor ju
decatoresti stagiari, luînd masurile corespunzatoare, pe care le aduce la cunostin
ta Uniunii Nationale a Executorilor Judecatoresti;
b. deleaga, în cazuri execeptionale, pentru o perioada determinata de cel mul
t 6 luni, un executor judecatoresc, pentru a asigura functionarea unui alt birou
de executor judecatoresc, cu încunostintarea presedintelui Uniunii Nationale a Ex
ecutorilor Judecatoresti si a presedintelui judecatoriei în a carei circumscriptie
i urmeaza sa îsi exercite atributiile; delegarea nu poate fi repetata decît dupa un
an, în afara cazului în care executorul judecatoresc delegat îsi da acordul;
c. informeaza Uniunea Nationala a Executorilor Judecatoresti în legatura cu a
ctivitatea birourilor executorilor judecatoresti, asupra necesarului de executor
i judecatoresti si executori judecatoresti stagiari si face recomandari cu privi
re la persoanele care urmeaza sa fie propuse de Uniunea Nationala a Executorilor
Judecatoresti pentru numirea lor în functia de executor judecatoresc de catre min
istrul justitiei;
d. întocmeste documentarea juridica si asigura consultarea si informarea cure
cnta a executorilor judecatoresti;
e. tine evidenta veniturilor si cheltuielilor Camerei executorilor judecato
resti si a contributiei membrilor sai;
f. procura datele si lucrarile necesare pentru Buletinul executorilor judec
atoresti si asigura difuzarea acestuia;
g. îndeplineste alte atributii prevazute de prezenta lege, de regulamentul de
aplicare a acestuia si de Statutul Uniunii Nationale a Executorilor Judecatores
ti.
Uniunea Nationala a Executorilor Judecatoresti
Uniunea Nationala a Executorilor Judecatoresti din Romania este organizatie prof
esionala cu personalitate juridica, formata din toti executorii judecatoresti cu
dreptul de a profesa în acest domeniu de activitate, numiti potrivit prevederilor
art.16 din lege.
Organele de conducere ale Uniunii sunt: congresul(1), consiliul(2) si pr
esedintele(3).
(1)Congresul Uniunii se întruneste anual la convocarea consiliului si este constit
uit din delegati ai fiecarei Camere a executorilor judecatoresti, alesi de aduna
rea generala potrivit normei de reprezentare stabiliote prin statut, din presedi
ntii camerelor si ceilalti membrii ai Consiliului Uniunii.
Congresul Uniunii Nationale a Executorilor Judecatoresti are urmatoarele atribut
ii:
a. adopta Statutul Uniunii Nationale a Executorilor Judecatoresti si pe cel
al Casei de asigurari;
b. alege presedintele si vicepresedintii Consiliului Uniunii Nationale a Ex
ecutorilor Judecatoresti, precum si alte organe stabilite prin statut;
c. alege Comisia de cenzori si Consiliul de conducere ale Casei de asigurar
i;
d. alege si revoca membrii Comisie superioare de disciplina, fiecare Camera
a executorilor judecatoresti avînd dreptul la cîte un reprezentatnt;
e. analizeaza si aproba raportul anual al Consiliului Uniunii Nationale a E
xecutorilor Judecatoresti;
f. aproba bugetul Uniunii Nationale a Executorilor Judecatoresti si al Case
i de asigurari;
g. îndeplineste orice alte atributii prevazute de prezenta lege de regulament
ul de aplicare a acesteia sau de statut.
(2)Consiliul Uniunii este constituit din reprezentanti ai fiecarei Camere a exec
utorilor judecatoresti, alesi de adunarea generala a Camerei respective, pentru
o perioada de 3 ani, potrivit normei de reprezentare stabilite de statut.
Consiliul Uniunii Nationale a Executorilor Judecatoresti îndeplineste urmatoarele
atributii:
a. solicita ministrului justitiei numirea, suspendarea, revocarea ori încetar
ea functiei de executor judecatoresc;
b. propune ministrului justitiei, în vederea aprobarii, numarul necesar de bi
rouri de executori judecatoresti;
c. aproba cotele de contributie ale birourilor executorilor judecatoresti l
a Camera executorilor judecatoresti, precum si cele ale Camerelor executorilor j
udecatoresti la Uniunea Nationala a Executorilor Judecatoresti, potrivit statutu
lui acesteia;
d. propune ministrului justitiei conditiile de desfasurare a concursului sa
u examenului de admitere în profesia de executor judecatoresc si a examenului de c
apacitate;
e. îndeplineste alte atributii prevazute de prezenta lege, de regulamentul de
aplicare a aceteia sau de statut.
(3)Presedintele si 2 vicepresedinti ai Uniunii sunt alesi de Congres dintre memb
rii Consiliului Uniunii. Durata mandatului acestora este de 3 ani cu posibilitat
ea de a fi realesi o singura data.
Atributiile presedintelui si vicepresedintilor sunt stabilite prin statutul Uniu
nii.
În cadrul Uniunii Nationale a Executorilor Judecatoresti functioneaza o casa de as
igurari pentru asigurarea de rapundere civila a executorilor judecatoresti, cu p
ersonalitate juridica, în conditiile stabilite prin statutul propriu aprobat de Co
ngresul Uniunii Nationale a Executorilor Judecatoresti.
Incompatibilitati
Potrivit prevederilor art.40 din lege, exercitarea functiei de executor judecato
resc este incompatibila cu:
a. activitatea salarizata în cadrul altor profesii, exceptînd activitatea didac
tica universitara, activitatea artistica, literara si publicistica;
b. calitatea de deputat sau se senator ori de consilier în consiliile judeten
e sau locale, pe durata mandatului;
c. desfasurarea unor activitati comerciale, direct sau prin persoane interp
use;
d. calitatea de asociat într-o sociatate în nume colectiv, asociat comanditat în
societatile în comandita simpla sau pe actiuni, administrator al unei societati cu
raspundere limitata, presedinte al unui consiliu de administratie, membru al co
nsiliului de conducere, direcotr general sau director al unei societati pe actiu
ni, administrator al unei societati civile.
Suspendarea si încetarea calitatii de executor judecatoresc.
Potrivit art.23 din legea nr.188/2000, exercitiul functiei de executor judecator
esc se suspenda îan urmatoarele cazuri:
a. în cazul în care împotriva executorului judecatoresc s-a luat masura retinerii
, arestarii preventive sau trimiterii în judecata penala;
b. în cazurile de incompatibilitate prevazute la art.40, precum si în cazul int
erdictiilor prevazute de lege;
c. în caz de neplata a contributiilor banesti profesionale, timp de 3 luni de
la scadenta acestora, pîna la achitarea lor integrala;
d. în caz de incapacitate temporara de munca;
e. la cererea executorului judecatoresc, pentru motive întemeiate.

Calitatea de executor judecatoresc înceteaza în urmatoarele cazuri:


a. la cerere;
b. prin pensionare sau în cazul constatarii incapacitatii de munca, în conditii
le legii;
c. prin desfiintarea biroului executorului judecatoresc, urmata de neexerci
tarea fara justificare de catre titularul acestuia a profesiei, în conditiile legi
i, într-un alt birou, în termen de 6 luni;
d. prin excluderea din profesie, dispusa ca sanctiune disciplinara, în condit
iile prezentei legi;
e. în cazul condamnarii definitive la o pedeapsa privativa de libertate pentr
u savîrsirea unei infractiuni;
f. în cazul constatarii vadite sale incapacitati profesionale;
g. în cazul în care executorul judecatoresc nu mai îndeplineste conditiile prevaz
ute la art.15 din lege.
Drepturile executorilor judecatoresti
- executorii judecatoresti îsi exercita personal atributiile si se bucura de
stabilitate în functie, neputînd fi transferati în alta localitate, fara acordul lor,
cu exceptia cazurilor prevazute de lege;
- pentru serviciul prestat, executorii judecatoresti au dreptul, la onorar
ii minimale si maximale stabilite d ministrul justitiei, cu consultarea Consiliu
lui Uniunii Nationale a Executorilor Judecatoresti.
Îndatoririle executorilor judecatoresti
- de a-si exercita profesia cu respectarea dispozitiilor legii executorilo
r judecatoresti, a statutului profesiei si a regulamentului de aplicare a legii,
ale Codului de procedura civila si ale altor legi aplicabile în materie;
- de a nu refuza în mod nejustificat întocmirea actelor de executare ori bunel
or moravuri;
- interdictia de a-si face reclama prin orice mijloace, cu exceptia celor
permise de lege.
Uniunea Nationala a Executorilor Judecatoresti este îndreptata sa faca publicitat
e prin mass-media asupra întregii activitati a executorilor judecatoresti:
-executorii judecatoresti au obligatia sa pastreze secretul profesional cu privi
re la actele si faptele despre care au luat cunostinta în cadrul activitatii lor,
chiar si dupa încetarea functiei, cu exceptia cazurilor în care legea sau partile in
teresate îi elibereaza de aceasta obligatie;
-sa participe, cel putin o data la 3 ani, la programe de formare profesionala co
ntinua organizate de Uniunea Nationala a Executorilor Judecatoresti, de camerele
executorilor judecatoresti de pe lînga curtile de apel, de institutii de învatamînt s
uperior din tara sau din strainatate ori la alte forme de perfectionare profesio
nala;
-este interzis executorilor judecatoresti sa dobîndeasca direct sau prin persoane
interpuse, pentru ei sau pentru altii, bunurile ce au facut obiectul activitatii
de executare silita;
-sa se asigure de raspundere profesionala prin Casa de asigurari constituita în ac
est scop, potrivit art.34 din lege.
Raspunderea executorilor judecatoresti
Raspunderea civila a executorului judecatoresc poate fi angajata pentru prejudic
iile cauzate prin modul în care îsi exercita obligatiile profesionale ce îi revin si e
ste garantata prin casa de asigurari constituita în conditiile art.34 din lege.
Raspunderea disciplinara a executorului judecatoresc intervine pentru urmatoarel
e abateri:
a. nerspectarea secretului profesional;
b. încalcarea incompatibilitatilor si interdictiilor prevazute de lege;
c. savarsirea unor fapte care aduc atingere onoarei, probitatii profesional
e ori bunelor moravuri;
d. neîndeplinirea obligatiilor privind formarea profesionala a executorilor j
udecatoresti stagiari, angajati pe baza de contract;
e. întîrzierea sistematica si neglijenta în efectuarea lucrarilor;
f. absenta nejustificata de la birou.
Sanctiunile disciplinare se aplica în raport cu gravitatea faptelor si constau în:
a. mustrare;
b. avertisment;
c. amenda de la 50 lei RON la 500 lei RON care se face venit la bugetul Cam
erei executorilor judecatoresti în a carei raza teritoriala este situat biroul exe
cutorului judecatoresc respectiv.;
d. suspendarea din functie pe o durata de la o luna la 6 luni.
Ministrul justitiei dispune excluderea din profesie a executorului judecatoresc
condamnat în conditiile prevazute la art.22 din lege, începînd cu data ramînerii definit
ive a hotarîrii judecatoresti de condamnare.
Competenta executorilor judecatoresti
Pentru exercitarea atributiilor executorilor judecatoresti, legea a prevazut o d
elimitare clara a competentei acestora fata de atributiile instantelor judecator
esti sau a altor organe carora legea le confera atributii jurisdictionale, de ju
sta rezolvare a acestei probleme depinzînd nu numai realizarea sarcinilor ce revin
unei structuri a statului de drept, dar si respectarea cu sfintenie a drepturil
or si intereselor partilor din proces si a altor persoane interessate în înfaptuirea
si finalizarea actului de justitie.
Potrivit prevederilor art.7 din legea nr.188/2000, executorii judecatoresti au u
rmatoarele atributii:
a. punerea în executarea a dispozitilor cu caracter civil din titlurile execu
torii;
b. notificarea actelor judiciare si extrajudiciare;
c. comunicarea actelor de procedura;
d. recuperarea pe cale amiabila a oricarei creante:
e. aplicarea masuriolor asiguratorii despuse de instanta judecatoreasca;
f. constatarea unor stari de fapt în conditiile prevazute de Codul de procedu
ra civia;
g. întocmirea proceselor-constatarea unot stari de fapt în conditiile prevazute
de Codul de procedura civila verbale de constatare, în cazul ofertei reale urmate
de consemnarea sumei de catre debitor, potrivit dispozitiilor Codului de proced
ura civila;
h. întocmirea, potrivit legii, a protestului de neplata a cambiilor, biletelo
r la ordin si a cecurilor, dupa caz;
i. orice alte acte sau operatiuni date de lege în competenta lui.