1. Teoria continuității (Al. D.

Xenopol)

După ce romanii au cucerit Dacia în 105-106, a început un „proces de romanizare” a populațiilor locale,
dacii adoptând treptat limba și obiceiurile latine. Aceasta este teoria clasică a continuității daco-române,
acceptată de majoritatea istoricilor români.

1. 1. Argumente pentru:

Colonizarea intensivă a Daciei.

Coloniștii proveneau din diferite provincii ale Imperiului Roman („ex toto urbe Romano”[1]), limba
comună fiindu-le tuturor coloniștilor latina. În acest mediu multietnic, latina fiind singura limbă de
comunicare, ar fi obținut poziția dominantă.

1. 2. Argumente împotrivă:

Timpul scurt de ocupație în Dacia nord-dunăreană: 165 de ani.

Romanii au administrat efectiv doar o mică parte a Daciei (o parte din Transilvania, Banatul și Oltenia,
dar mai ales Dobrogea).

1.Teoria Imigrationista sau teoria balcanica

Argumentele lui Rosler erau urmatoarele:

- dacii au fost nimiciti in razboaiele cu romanii;

- dacii nu au putut fi romanizati in doar 165 de ani (timpul stapanirii romane in Dacia);

- provincia Dacia a fost parasita in intregime de populatie la 275;

- limba romana nu contine cuvinte germanice vechi, desi pe teritoriul Daciei a stationat tribul germanic al
gotilor;

- exista cuvinte asematoare in limba romana si albaneza, dovada a convetuirii lor la sud de Dunare;

- nu exista izvoare care sa ateste prezenta romanilor la nordul Dunarii inainte de secolul al XlII-lea;

- prezenta influentei sud-slave asupra Bisericii romanilor;

- romanii erau pastori nomazi.

2.Teoria celor 2 popoare balcanice sau teoria carpatica

prezenta geto-dacilor este atestata de numeroase dovezi a continuitatii lor dupa cucerirea romana (vezi
capitolul 4);

- romanizarea dacilor nu s-a facut doar in cei 165 de ani a stapanirii romane la nordul Dunarii, ci ea a fost
atunci cea mai intensa, desfasurandu-se atat inainte de cucerirea romana cat si dupa evacuarea Daciei de
catre administratia romana (vezi capitolul 4);

- continuitatea daco-romanilor este dovedita de numeroase descoperiri arheologice, date lingvistice,

marturii epigrafice etc.;

- lipsa totala a elementelor lingvistice germane in limba romana a fost combatuta de numeroase studii ale
lingvistilor romani;

- cuvintele comune din limba romana si albaneza sunt provenite din mostenirea traco-ilirica comuna
izvoare scrise atesta prezenta romanilor la nordul Dunarii inainte de secolul al XlII-lea;

- cele doua dialecte (daco-roman si macedono-roman) fac parte din limba romana comuna (sau
protoromana), care s-a format pe intreg spatiul Carpato-Danubiano-Balcanic;