Sunteți pe pagina 1din 26

Capitolul I

1.Definitia pompelor:

Pompele sunt masini care transmit energia mecanica,primita prin


arborele lor de antrenare,fluidelor de lucru sub forma energiei
hidraulice.

2.Clasificarea pompelor
Dupa principiul de lucru si forma cavitatii de lucru,pompele se
clasifica in:
 Pompe centrifuge
 Pompe volumice
 Pompe axiale
 Pompe cu palete
 Pompe cu roti dintate

3. Elemente constructructive ale pompelor

a) Pompa centrifugã :
Prezentata schematic in figura 1 transmite energia primita de
electromotorul de antrenare prin arborele 4,fluidul de lucru prin
intermediul rotorului 1.
Particulele de lichid sunt antrenate de rotor intr-o miscare de rotatie
si sunt aruncate sub actiunea fortelor centrifuge catre periferia
acestuia. La iesirea rotor, particulele de fluid au viteze mari, decat
energie cinetica mare, dar în colector a carui sectiune creste viteza
scade si creste presiunea.
Cand paraseste pompa prin flansa de refulare, lichidul dispune de
energie potentiala (de presiune) si energie cinetica. Energia detinuta
de fluid pe tubulatura si care are aceste doua componente, este
denumita energie hidraulica.

1
Rotorul 1, este compus din doua discuri plane sau curbate, între ele
aflându-se palele rotorice ce separã spatiul dintre discuri. Uneori din
discuri poate sã disparã. Palele rotorului pot fi radiale sau curbate
cãtre exterior.
Carcasa spiralã sau colectorul are o sectiune variabilã,crescãtoare,
astfel încât o parte din energia cineticã a fluidului se transformã în
energie potentialã.
Aceste pompe se construiesc pentru debite medii (Qmax = 0,5 ÷ 1 m3/s)
si presiuni mici si medii (pmax = 0,9 MPa). Ele nu sunt autoamorsabile,
deci pentru a fi pus în functiune, este necesarã umplerea tubulaturii
de aspiratie cu lichid, sau evacuarea aerului de pe aceastã tubulaturã,
pânã ce lichidul intrã în pompã.
Aceste pompe realizeazã sarcini mici de aspiratie.
Pentru a obtine presiuni mai mari cu ajutorul pompelor centrifuge,
acestea se construiesc cu mai multe rotoare, fixate pe acela si arbore.
Lichidul de lucru este antrenat pe rând de fiecare din rotoare,
presiunea lui crescând dupã fiecare rotor; se numesc supraetajate si
se construiesc pentru debite relativ mici si presiuni de 15 ÷ 20 bari.

2
b) Pompe volumetrice:
La baza functionãrii acestui tip de pompe stã modificarea ciclicã a
volumului cavitãtii de lucru. În primul rând are loc o crestere a acestui
volum, ceea ce determinã crearea unei depresiuni în cavitatea de lucru
si aspiraþia lichidului. În a doua etapã volumul cavitãtii descreste,
ceea ce face ca lichidul aspirat sã fi refulat în tubulatura de refulare
a instalatiei.
Pompele volumice au debite specifice mici, însã presiuni de lucru mari
(pânã la 400 bari, la pompele cu piston).ele creeazã depresiuni mari la
aspiratie, putând fi folosite si ca pompe cu vacuum.

c) Pompe cu pistonase axiale:


Schemele de principiu ale acestui tip de pompe sunt prezentate în
figura 2.
Principalele pãrti componente ale acestor pompe sunt:
 blocul cilindrilor 1,
 pistonasele plunjer 2,
 discul de antrenare 3
 distribuitorul 4.
Unghiul de înclinatie α este de 15° ÷ 20°.
Acest tip de pompã are un debit fix, deoarece si cursa pistonaselor
este fixã.
Dacã unghiul α se poate modifica, se modificã si debitul, pompa fiind
în acest caz pompã cu debit reglabil.

3
Pompele cu pistonase axiale sunt cele mai larg rãspândite în actionãrile
hidrostatice în constructia de masini sau în actionarea masinilor
unelte, fiind realizate într-o mare varietate constructivã.

d) Pompe cu pistonase radiale


Schemele de principiu ale acestor tipuri de pompe sunt prezentate în
figura 3.
Principalele pãrti componente sunt:
 rotorul 1,
 pistonasele 2,
 statorul 3
 axul central de distributie.
Principiul de functionare al acestor pompe este urmãtorul:
rotorul pompei este antrenat de cãtre n motor electric, rotorul fiind
dezaxat fatã de stator, permite pistonaselor sã aibã o miscare
relativã în alezajele lor, fapt pe care se bazeazã fenomenele de
aspiratie si refulare a lichidului.

4
Numãrul pistonaselor este impar, cuprins între 7 si 13, turatiile
variazã între 100÷ 1500 rot/min debitele sunt pânã la 8000 l/min la
presiuni pânã la 30 Pa.
Prin modificarea excentricitãtii e, cursa pistonaselor fiind 2e se poate
modifica debitul pompei.

e) Pompe cu palete:
Schemele de principiu pentru aceste tipuri de pompe,
care pot fi cu aspiratie si refulare exterioarã sau interioarã, sunt
prezentate în figura 4.
Reglarea debitului se realizeazã în mod similar cu acela al pompelor cu
pistonase radiale, prin deplasarea carcasei fatã de rotor si
modificarea excentricitãtii.

5
f) Pompe cu roti dintate
Aceste tipuri de pompe au ca elemente active douã sau mai multe roti
dintate, la care golurile dintilor constituie cavitãtile de lucru.

Cele mai utilizate din pompele cu douã roti dintate cu angrenare


exterioarã si danturã evolventicã dreaptã, prezentate schematic în
figura 5.
Elementele principale ale unei pompe cu roti dintate sunt carcasa 1,
capacele 2, si rotile dintate 3.

6
Capitolul II
1. Montarea si demontarea in instalatii a pompelor
centrifuge
Demontarea pompei, în pãrtile ei componente, se face în
ordinea urmãtoare:
- se demonteazã semicupla de pe arbore cu ajutorul unei prese cu
gheare;
- se desfac piulitele ce fixeazã capacul de aspiraþie 1 de carcasa de
refulare 2.
Dacã acest capac este prevãzut cu douã sau trei suruburi de
depresare, prin strângerea acestora, capacul se îndepãrteazã de
carcasã si poate fi extras de pe portiunea de centrare. Dacã nu sunt
prevãzute suruburi de depresare, în special la pompele de dimensiuni
reduse, scoaterea capacului se face prin lovituri usoare, aplicate prin
intermediul unei bucãti de lemn sau metal moale, pe spatele
flansei capacului, de jur împrejur, trãgând în acelasi timp capacul spre
exterior;
- se desface piulita 3 care fixeazã rotorul pe arbore;
- se scoate apoi rotorul de pe arbore.
De regulã acesta se extrage relativ usor, deoarece este montat cu un
ajustaj alunecãtor.
Existã mai multe solutii de extragere a rotorului si anume:

a) Dacã situatia o permite, se introduc în spatele discului rotor douã


leviere subtiri sau douã surubelnite, diametral opuse, si se extrage
spre exterior, asa cum se aratã în fig. 6.

7
Fig. 6 Schema de demontare
a unei
pompe

În timpul actionãrii cu cele douã surubelnite, o altã persoanã, prin


intermediul unei bucãti de lemn sau de metal moale (bronz, aluminiu),
aplicã în capãtul arborelui lovituri ferme de ciocan, fãrã a se exagera.
Demontarea rulmentilor de pe arbore, dacã situatia o cere, se face
conform regulilor generale de demontare a rulmentilor, care se gãsesc
în cataloagele de rulmenti sau în manualele de specialitate si care în
principiu recomandã respectarea urmãtoarelor conditii:
- transmiterea efortului, de la scula de demontare la unul din cele
douã inele, nu se va face prin intermediul corpurilor de rulare;
- se va actiona întotdeauna asupra inelului care este montat cu
strângere, fie pe arbore, fie în carcasã;
- este recomandabilã utilizarea preselor cu gheare, ori de câte ori
constructia o permite.
Trebuie mentionat cã în tehnica modernã, montarea si demontarea
rulmentilor se face cu ajutorul unor dispozitive hidraulice, denumite si
„piulite hidraulice”.

În fig. 7 si 8 sunt prezentate solutiile corecte de demontare a


rulmentilor de pe arborele unei pompe centrifuge monoetajate.
8
Fig. 7 Schema rudimentarã de
demontare a rulmentilor

Fig. 8 Schema de
demontare a rulmentilor cu dispozitive

Dupã demontarea rulmentilor, operatiile de demontare a pompei pot fi


considerate terminate. În continuare, se curãtã si se spalã piesele cu
petrol sau tricloretilenã, apoi se verificã starea fiecãreia. Piesele
uzate se înlocuiesc cu piese de schimb originale, sau se reparã asa cum
s-a arãtat anterior.
Montarea pompei se face în ordinea inversã a demontãrii. Pentru
rulmenti sunt valabile aceleasi reguli generale, prevãzute si la
demontare, dar aici mai pot fi aplicate si alte procedee, de exemplu
încãlzirea în bãi de ulei la temperatura de 70-80ºC.
Instalatia de încãlzire este destul de simplã si poate fi confectionatã
în cadrul oricãrui atelier de reparatii. Ea se compune dintr-o cuvã ce
contine uleiul fierbinte în care se introduc rulmentii, asezati pe
suporti adecvati. Încãlzirea se realizeazã electric cu ajutorul unei
rezistente montate la partea inferioarã a cuvei. Rezistenta nu trebuie
sã vinã în contact cu uleiul.

9
Capitolul III
1.Functionarea pompei in retea

Functionarea pompei in reteaua de conducte presupune stabilirea unui


echilibru masic si energetic intre cele doua componente ale sistemului.
Acest echilibru poate fi stabil sau labil. Sistemul pompa-retea are
echilibru stabil daca la aparitia unor perturbatii mici ,punctul de
functionare executa oscilatii mici in vecinatatea pozitiei initiale si
tinde sa revina la aceasta. Dimpotriva.sistemul este instabil daca in
urma unei mici perturbatii punctul de functionare, in loc sa revina la
pozitia initiala, tinde sa se indeparteze de aceasta . Pentru
exemplificare se examineaza sistemul de pompare din figura 15.44,
care poate avea atat functionare stabila(ramura A-B a caracteristicii
interioare), cat si functionare labila (ramura A-C a caracteristicii
interioare).
Sistemul este compus din pompa P, prevazuta cu clapeta antiretur,
reteaua OV,rezervorul V si o retea de distributie care consuma
debitul Q R. Fie, la un moment dat, inaltimea geodezica Hg1, iar debitul
cerut de consumatori QR=Q1 ; punctul de functionare se va gasi in 1,la
intersectia dintre caracteristica interioara I si caracteristica
exterioara EI. Pentru a verifica stabilitatea punctului 1 se presupune
aparitia unei perturbatii trecatoare mici,de pilda o crestere a
debitului cerut de consumatori. Intr-o asemenea situatie, suplimentul
de apa va fi furnizat de rezervorul V,ceea ce determina scaderea
nivelului pana la cota I’. Inaltimea geodezica de pompare se reduce
corespunzator,iar caracteristica exterioara va fi translatata in pozitia
E’I. Noul punct de intersectie se va afla in 1’, avand Q1’ › QR’ , ceea ce
determina reumplerea treptata a rezervorului V si reducerea
punctului de functionare in 1. Asadar, echilibrul punctului 1 este stabil.
Indiferent de tipul perturbatiei (cresterea sau reducerea debitului
cerut de consumatori, modificarea turatiei,pompei etc.), functionarea
este stabila pentru toate punctele cuprinse intre A si B. Punctul A se

10
obtine traslatand caracteristica exterioara pana cand devine tangenta
la caracteristica interioara.

Pentru a pune in evidenta echilibrul instabil se examineaza punctul de


functionare 2(QR = Q2). Pentru verificarea stabilitatii, se presupune
aparitia unei perturbatii trecatoare mici, de tipul unei cresteri a
debitului cerut de consumatori. Suplimentul de apa va fi furnizat de
rezervorul V , nivelul liber reducandu-se. Punctul de functionare se
muta in 2’,dar si aici debitul este mai mic decat cel cerut de retea
(Q2’‹ Q2), ceea ce determina scaderea in continuare a nivelului in
rezervorul V. Deci in punctul 2 functionarea este labila; orice
perturbare (chiar daca e mica si trecatoare) determina indepartarea
punctului de functionare de punctul initial. Pentru cazul din figura
15.44, in functie de sensul perturbatiei,punctul de functionare aluneca
fie spre C fie spre A.
Atunci cand pompa nu este prevazuta cu clapeta atiretur sistemul
poare actiona si la debite negative, adica din rezervorul V curge apa
11
prin pompa dinspre refulare spre aspiratie desi rotorul se invarteste
in sens normal si consuma energie stereo-mecanica.

Pentru a analiza modul in care decurge acest proces este necesara


studierea curbelor caracteristice in cadranul al doilea (inaltimi de
pompare pozitive,debite negative). In acest cadran caracteristica
exterioara se obtine scazand pierderile hidraulice din inaltimea
geodezica.
Caracteristica interioara se obtine prin incercari speciale si are alura
prezentata in figura 15.45.
Pentru exemplificarea functionarii se presupune ca indiferent
de nivelul apei in rezervorul V, debitul absorbit de consumatori
ramane constant si are valoarea QR = Q2. Daca la pornirea pompei
exista in rezervor apa pana la nivelul I, punctul de functionare se va
afla in 1, deci Q1 › QR ; surplusul de apa se va inmagazina in
rezervorul V,determinand cresterea treptata a nivelului si in
12
consecinta deplasarea punctului de functionare, dinspre punctul 1
inspre punctul A, prin translatarea curbei E. Nivelul maxim ce poate fi
atins in rezervor este I I ; daca inaltimea geodezica ar fi mai mare
decat HgII , intre curba E si curba I nu ar mai exista nici un punct
comun,deci functionarea sistemului nu mai este posibila. In punctul A
insa,debitul furnizat de pompa ramane inca mai mare decat cel
consumat de retea, QA › QR . Surplusul de apa ar trebui sa se
acumuleze in rezervor si sa ridice in continuare nivelul; cum pompa nu
poate functiona la inaltimi geodezice mai mari decat HgII, ea inceteaza
debitarea iar punctul de functionare sare brusc in C (Q=0).
In acest punct inaltimea de pompare H C este mai mica decat
contrapresiunea rezervorului HgII si va permite functionarea cu debite
negative. Caracteristica exterioara fiind EII , punctul de intersectie
intre caracteristica exterioara si cea interioara este 4, nivelul in
rezervor a atins cota III, caracteristica interioara si cea exterioara
devin din nou tangente (punctul A1) . Daca nivelul ar scadea sub III,
contrapresiunea rezervorului ar fi insuficienta pentru a asigura
curgerea inversa. Asadar din III, punctul de functionare sare in 5 .
Acest tip de functionare, la care nu se poate obtine un regim constant
pentru fluxul hidrodinamic,se numeste pompaj si se caracterizeaza in
practica prin batai puternice in pompa si retea. Acceptarea
functionarii in regim de pompaj poate avea drept urmare avarierea
sistemului.

2. Cuplarea pompelor in paralel

13
In cazul in care debitul livrat de o pompa este insuficient pentru
alimentarea consumatorilor din retea, se pot cupla in paralel doua sau
mai multe pompe .
In mod obisnuit aspiratia este independenta pentru fiecare pompa
(fig. 15.46),refularea facandu-se intr-o conducta comuna.
De asemenea, intre sistemul de pompare si retea trebuie sa existe
un echilibru energetic,adica inaltimea de pompare furnizata trebuie sa
acopere atat diferenta de cote cat si pierderile hidraulice de pe
traseu , iar in momentul ajungerii la consumator curentul trebuie sa
contina energia ceruta de acesta.
In practica se pot ivi situatiii in care debitul livrat de o pompa sa
fie suficient pentru alimentarea consumatorilor, in schimb inaltimea
de pompare sa fie prea mica. Uneori aceasta preoblema se poate
rezolva cupland in serie doua sau mai multe pompe (fig 15.47)
In aceasta situatie prima pompa aspira apa din bazinul de
aspiratie si o refuleaza la intrarea in cea de-a doua pompa. Evident,
este posibil ca fiecare pompa din serie sa fie multietajata .
Pentru a urmari modul in care functioneaza pompele legate in
paralel sau serie, se apeleaza la curbele caracteristice.

3.Pompe identice legate in paralel:


14
Deoarece pompele sunt identice, vor avea aceeasi curba
caracteristica. Pentru simplitate, se presupune ca sunt legate in
paralel numai doua pompe. Pentru a gasi curba de functionare comuna
se vor dubla abscisele Qx , corespunzatoare aceleiasi ordonate H (fig.
15.48). In cazul a trei sau patru pompe,abscisele se vor treipla sau
cuadrupla. Punctul de functionare se va gasi la intresectia curbei
caracteristice exterioare, cu caracteristica celor doua pompe
mergand in paralel,adica in punctul B.
Daca la retea functioneaza o singura pompa,aceasta va livra
debitul Q1.
Dupa cum se remarca din figura:
Q1‹ Q1+II ‹2 Q2.

Deci se obtine numai o crestere de debit ∆Q ‹ Q1. Aceasta crestere


va fi cu atat mai mica, cu cat panta curbei caracteristice exterioare
este mai abrupta, iar panta curbei interioare mai plata.

4. Pompe cu caracteristici diferite legate in paralel

Se pot lega in paralel si pompe avand curbele caracteristice


diferite, insa cu conditia ca in punctul M (fig. 15.49) de intalnire a
conductelor separate sa se stabileasca un regim de presiuni egale.
Curba comuna I + II se poate obtine insumand abscisele Qx
corespunzatoare acelorasi inaltimi Hx . La intersectia caracteristicii
exterioare cu curba comuna I + II se realizeaza la punctul de
functionare A, avand debitul QA si inaltimea de pompare de pompare
HA , pompa I functionand in punctul BI , iar pompa II in punctul BII , cu
debitul QBII . Daca pe aceeasi retea fiecare pompa ar functiona
separat, s-ar realiza punctele de functionare AI respectiv AII, adica
debitele QAII respectiv QAII. Din figura rezulta:

QA ‹ QAI + QAII.

15
Diferenta:
∆Q = (QAI + QAII),
numita reducerea debitului datorita functionarii in paralel, se
produce din cauza cresterii pierderilor hidraulice ca urmare a sporirii
debitului pompat .
Daca in punctul de functionare al pompei II se afla intre C si D, in
punctul M de intalnire a conductelor separate nu se poate stabili un
regim de presiuni.

Capitolul IV:

Lucrari de intretinere, exploatare si reparare a


pompelor centrifuge

 INTRETINEREA
La pompele centrifuge, piesele cele mai expuse la uzurã, atât abrazivã
cât si corozivã, sunt: rotorul, labirintii, arborele, bucsa de
protectie a arborelui (bucsa de uzurã), etansarea mecanicã,
garniturile moi si lagãrele.
Carcasele de aspiratie si refulare nu constituie de obicei piese de
uzurã, ele având peretii mult mai grosi decât ai rotorului. În cazul
16
vehiculãrii unor lichide puternic abrazive, carcasele sunt protejate cu
blindaje confectionate din materiale cu mare rezistentã la uzurã.
Rotorul reprezintã una dintre cele mai importante piese ale pompei, si
de aceea se recomandã ca, în caz de constatare a uzurii înaintate, el
sã se înlocuiascã cu altul original, procurat din timp de la furnizor ca
piesã de schimb. Uzura rotorului se manifestã prin ciupituri, stirbituri,
discontinuitãti ale formei, subtieri de pereti, ovalizãri ale alezajului
butucului, deformãri ale canalului de panã etc.
Indiferent de procedeul de confectionare a unui rotor, fie prin
turnare, fie prin sudare-nituire, materialul din care este alcãtuitã
piesa nu poate fi perfect omogen, astfel încât în timpul rotirii apar
mase neechilibrate, care în functionare dau nastere la forte si
momente ce provoacã vibratii ale întregului ansamblu.
Efectele unei astfel de functionãri se manifestã negativ asupra
pieselor pompei si conduc în final la uzura prematurã a acestora si la
întreruperea functionãrii. Pentru a evita aparitia acestui fenomen este
necesar ca dupã prelucrare, fiecare rotor sã fie supus unei operatii de
echilibrare si anume: staticã si dinamicã.

Pentru obtinerea unei echilibrãri cât mai corecte, dispozitivul trebuie


sã satisfacã urmãtoarele condiþii:
- Prismele trebuie sã fie perfect paralele si orizontale.
- Suprafata lor de lucru trebuie sã fie suficient de
latã, pentru a nu lãsa urme pe fusurile arborelui, la
rotoarele mai grele.
- Totodatã, în scopul reducerii coeficientului de frecare,
aceastã suprafatã trebuie finisatã prin slefuire;
- Arborele trebuie de asemenea sã aibã fusurile bine
slefuite si executate cu o mare precizie.
De exemplu ovalitatea maximã admisã este de 0,01 mm. În fig. 1 este
prezentat un dispozitiv de echilibrare staticã a rotoarelor pompelor
centrifuge.

17
Fig. 1 Dispozitiv de echilibrare staticã a rotoarelor pompelor
centrifuge

 PORNIREA

La pornire trebuie sa se verifice, in afara de cazul pompelor


autoaspiratoare,daca pompa este plina cu apa,ceea ce are loc numai in
cazul in care conducta de aspiratie are la capatul de jos o supapa de
retinere si cand aceasta este etansa. Daca pompa nu este plina cu
apa,se umpe pana la nivelul conductei de refulare.
In cazul cand pompa este legata la o conducta de refulare sub
presiune, pornirea se face cu robinetul de refulare inchis, pentru ca
astfel motorul este incarcat numai la o treime din puterea sa.

 REPARAREA

a) Uzuri normale si anormale, avarii.


Pompele centrifuge au mult mai putine piese in miscare decat pompele
cu piston,deci mai putine piese supuse uzurii.
Coroziunea are loc in special la pompele pentu alimentarea cazanelor
de abur si este mai puternica in locurile in care au loc o destindere
(scadere de presiune),in locurile in care se produc vartejuri,cat si in
punctele de deviere brusca a curentului de lichid.
Scaderile de presiune se produc la interstitiile interioare ale
rotorului.
18
Vartejurile apar in interiorul pompei,in special in cazul functionarii cu
sarcina redusa.Coroziunea poate produce uzuri foarte mari organelor
pompei,ducand pana la distrugerea lor.

b) Defecte in exploatarea pompei centrifuge:


A. Pompa nu aspira:
Cauze:
- Pompa si conducta de aspiratie nu sunt umplute suficient cu
lichid;
- Patrunde aer in conducta de aspiratie prin punctele de
legatura sau prin presgaritura de aspiratie;
- Aerul din pompa si din conducta de aspiratie nu este
complet evacuat;
- Ventilul de retinere al sorbului nu inchide etans,din cauza
impuritatilor sau deformarii tijei de conducere a lichidului
in rezervorul de aspiratie;
- Ventilul de retinere al sorbului nu se deschide suficient;
- Sita sorbului este infundata;
- Nivelul lichidului de aspiratie a scazut mai jos decat sorbul;
- Inaltimea de aspiratie este prea mare.
Masuri de remediere:
- Se completeaza lichidul care lipseste,cautand sa se elimine
bulele de aer.
- Cu ajutorul unei lumanari aprinse se determina dupa
devierea flacarii,punctul de patrundere a aerului si se
etanseaza bine legatura respectiva sau presgarnitura de
aspiratie
- Se deschid robinetele de aerisire si se umple pompa cu
lichid
- Se curata ventilul de retinere al sorbului,demontandu-l
respectiv se repara ventilul
- Se curata sita de impuritati
- Se introduce sorbul in lichid,asezandu-l la o adancime
suficienta pentru a asigura aspiratia in orice conditii

19
- Se monteaza pompa la inaltimea de aspiratie admisibila.

A. Pompa aspira,dar nu refuleaza:


Cauze:
- Vana de refulare nu este inchisa
- Canalele rotoarelor sau ale dispozitivului de conducere sunt
infundate (cu carpe,bucati de lemn,etc.)
- Interstitul interior este mult mai marit
Masuri de remediere:
- Se deschide vana de refulare
- Se demonteaza pompa si se curata canalele infundate
- Se inlocuiesc inelele de etansare

B. Pompa necesita la pornire o putere mai mare decat cea


normala:
Cauze:
- Vana de refulare nu este inchisa
- Rotoarele sunt montate gresit
- Dispozitivul de echilibrare nu functioneaza
- Inelele de etansare sunt gripate
- Presgarniturile sunt stranse prea mult
Metode de remediere:
- Se inchide vana de refulare,deschizand-o treptat pe
masura ce pompa isi mareste turatia.
- Se demonteaza pompa si se aseaza rotoarele in pozitia
normala
- Se verifica dispozitivul de echilibrare,inlocuind inelul la
nevoie
- Se demonteaza pompa si se rectifica inelele de etansare
- Se slabeste strangerea presgarniturilor.

C. Pompa se incalzeste:
Cauze:
20
- Vana de refulare este inchisa
- Presgarniturile sunt stranse prea mult
- Nu functioneaza dispozitivul de racire
Metode de remediere:
- Se deschide vana de refulare
- Se slabeste strangerea presgarniturilor, respectiv se
inlocuiesc inelele garniturii
- Se controleaza robinetul si conductele de legatura ale
dispozitivului de racire.

D. Se produc scantei la inelele colectoare ale motorului


electric.
Cauze:
- Inelele sunt murdare
Masuri de remediere:
- Se curata si se slefuiesc inelele

E. Pompa vibreaza:
Cauze:
- Fundatia slaba
- Suruburile de fundatie nu sunt stranse
- Conductele nu sunt bine fixate
- Centrarea pompei fata de motor nu este buna
- Pungi de aer in conducta de aspiratie
Masuri de remediere:
- Se consolideaza fundatia
- Se strang suruburile
- Se consolideaza conductele
- Se aliniaza grupul si se inlocuieste garnitura cuplajului
- Se evacueaza aerul,respectiv se inlatura defectele de
montare a conductei de aspiratie.

Capitolul V:

21
1. Tehnologia reparatiilor:

Procedeele de reparare a organelor centrifuge sunt asemanatoare cu


cele de la pompele cu piston,folosind ca si la acestea pentru
reparare,sudarea electrica, sudarea cu gaze, galvanizarea, prelucrarea
mecanica, ajustarea, etc.
Carcasele de fonta crapate sau sparte se pot repara ca si corpurile
de pompa de la pompele cu piston prin sudare cu gaze,executate la
cald sau prin sudare electrica rece.
Axele pompelor centrifuge prezinta o uzura caracteristica prin
faptul ca neavand o miscare rectiline alternativa ca tijele de pompa ca
o miscare de rotatie, uzura este localizata la fusurile
corespunzatoare lagarelor cu bucse sau cuzineti si la cele care se
freaca in prezgarnituri. Axele uzate ale pompelor centrifuge se pot
reconditiona prin metalizare urmata de cementare sau prin cromare
dupa ce primele reparatii sau facut prin rectificare simpla.
Rulmentii uzati ai pompelor centrifuge,cum bucsele de lagar uzate se
inlocuiesc cu altele noi iar lagarele de compozitie uzate, topite,
gripate, se toarna din nou prin aceleasi procedee ca la pompele cu
piston.
Rotoarele pompelor centrifuge deteriorate prin rupere de
palete,coroziune,eroziune nu se repara ci se inlocuiesc cu altele noi.
Dispozitivele de conducere a pompelor centrifuge,deteriorate prin
coroziune,cavitatie si eroziune nu se pot repara prin sudare,deoarece
interiorul lor este greu accesibil pentru executarea acestei operatii si
suprafetele incarcate nu se pot prelucra usor.

22
COLEGIUL TEHNIC ENERGETIC
23
BUCURESTI

PROIECT PENTRU SUSTINEREA ATESTATULUI


PROFESIONAL

TEMA: LUCRARI DE INTRETINERE A POMPELOR


CENTRIFUGE

ELEV: GHEORGHE ANDREEA

SPECIALIZAREA: TEHNICIAN MECATRONIST

PROFESOR INDRUMATOR: ING. V. MIHAILOV

-2008-

24
Cuprins:

Capitolul I :
1. Definitia pompelor
2. Clasificarea pompelor
3. Elemente constructive ale pompelor
Capitolul II:
1. Montarea si demontarea in instalatii a pompelor
centrifuge
Capitolul III:
1. Functionarea pompei in retea
2. Cuplarea pompelor in paralel
3. Pompe identice legate in paralel
4. Pompe cu caracteristici diferite legate in paralel
Capitolul IV:
1. Lucrari de intretinere, exploatare si reparare a
pompelor centrifuge
2. Uzuri normale si anormale, avarii.
3. Defecte in exploatarea pompei centrifuge
Capitolul V:
1. Tehnologia reparatiilor

25
Bibliografie:

Bibliografie
1. Francisc Gyulai, Pompe, ventilatoare, compresoare Vol1,
2 I.P. Timisoara 1988
2. Alexandru Todicescu, Mecanica fluidelor si masini
hidropneumatice, Ed. Didactica si pedagogica 1974
3. Nicolae Ganea, Alegerea, exploatarea, intretinerea si
repararea pompelor, Ed. Tehnica 1988

26