Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Girlshare - Ro - Psihologia Sportului
Girlshare - Ro - Psihologia Sportului
TRUE/FALSE
ANS: T
ANS: T
ANS: T
ANS: T
ANS: F
ANS: T
ANS: F
ANS: T
10. Putem incadra din punct de vedere istoric, organizatiile sportive in categoria
celor mai vechi forme organizationale, alaturi de armata si biserica?
ANS: T
ANS: T
ANS: T
13. Motivatia de succes apare atunci cand sportivul isi propune scopuri inalte.
ANS: F
ANS: F
ANS: T
ANS: T
18. Sentimentele sunt mai putin influentate si totodata influenteza in mica masura
imaginatia, dar sunt prezente in memorie, perceptie si gandire.
ANS: F
19. Pasiunile sunt procese stabile, de mare intensitate ce se impun in conduita si sunt
profund traite de subiect.
ANS: T
ANS: T
ANS: T
22. Performanta din plan sportiv poate fi evaluata doar din punctde vedere calitativ.
ANS: F
23. Randamentul unui sportiv trebuie conceput ca fiind suma capacitatilor sale de
joc.
ANS: F
24. Un colectiv sportiv reprezinta o simpla alipire de indivizi care actioneaza si lupta
pentru un scop comun.
ANS: F
25. Liderii eficienti sunt empatici (au capacitatea de a privi lucrurile si din
perspectiva celuilalt).
ANS: T
ANS: T
ANS: T
ANS: T
ANS: T
ANS: F
ANS: T
ANS: T
ANS: T
ANS: F
ANS: T
ANS: F
ANS: T
ANS: F
ANS: T
ANS: T
ANS: F
44. Printre cele mai cunoscute teorii cu privire la personalitatea umana este teoria
psihanalitica, a carei pionier este J. WATSON.
ANS: F
ANS: T
ANS: T
ANS: T
ANS: F
49. Nota distincta a personalitatii este data de imaginea de sine care dispune de un
sistem propriu, specific si individual de etalonare, valori, criterii de referinta, la
care se raporteaza si in functie de care isi oeirnteaza perceptiile evaluative.
ANS: T
ANS: T
51. Lupta competitionala, care este scazuta ca o confruntare intre doua sau mai
multe personalitati, pune in joc prin riscul competitional imaginea de sine.
ANS: T
ANS: T
ANS: F
ANS: F
ANS: T
ANS: T
57. Personalitatea este o dimensiune supraordonata cu functie integrativ – adaptiva a
omului, asadar se poate presupune existenta celorlalte dimensiuni – biologica si
fiziologica.
ANS: T
ANS: T
ANS: F
ANS: T
ANS: F
ANS: F
63. Directia idiografica are un numar finit de insusiri variabile interindividuale, care
stau la baza diferentelor si atitudinilor concret observabile.
ANS: F
64. Stadiul de dezvoltare reprezinta o perioada dintr-o secventa de dezvoltare mai
scurta, fiecare cu specificul si caracteristicile sale, cu abilitati, comportamente,
motive, sentimente sau emotii intalnite in leteratura de specialitate sub
denumirea de acumulari calitative.
ANS: F
65. Sportivii cu un nivel optim al increderii in sine, care isi fixeaza obiective
realiste, tinand cont de propriile lor abilitati si competente, prin prisma unei
cunoasteri de sine adegvate, au o calitate necesara personala si suficienta pentru
atingerea performantei sportive.
ANS: F
ANS: T
ANS: T
ANS: F
ANS: T
ANS: T
ANS: T
ANS: T
75. ERIKSON a reprezentat fiecare din cele 8 faze, ca o imperechiere a celor mai
pozitive si a celor mai negative aspecte ale crizei corespunzatoare acelei
perioade.
ANS: T
76. Munca de cercetare a lui J. PIAGET, a avut un impact deosebit asupra teoriei
educationale, in special in Europa sec. IX.
ANS: F
ANS: F
ANS: T
79. Motivul este mobilul extern al activitatii, care indeamna persoana sa actioneze
intr-un fel.
ANS: F
81. Convingerile sunt idei a caror valoare de adevar este dovedita si la care subiectul
adera.
ANS: T
82. Idealurile sunt proiectii ale persoanei in sisteme de imagini si idei, constructii in
plan mental care-i asigura si ghideaza existenta.
ANS: T
ANS: T
ANS: T
ANS: F
MULTIPLE CHOICE
a. M. EPURAN;
b. I. HOLDEVICI;
c. M. NICULESCU.
ANS: A
a. M. GOLU;
b. M. NICULESCU;
c. M. EPURAN.
ANS: B
a. a+c
b. a+b
c. a+b+c
ANS: C
a. a+b+c+d
b. a+b+c
c. d
ANS: A
a. a+c+d+e
b. c+e
c. b
ANS: C
ANS: A
a. a+b+e
b. a+b+c+d+e
c. c+d
ANS: A
17. Scolile personologice care au ca nucleu de studiu una din teoriile cu privire la
personalitatea umana sunt aproximativ in numar de:
a. 10 – 12;
b. 18 – 20;
c. 30 – 40.
ANS: A
a. a
b. b
c. a+b
ANS: C
ANS: C
ANS: C
22. Cine afirma ca „personalitatea este elementul stabil al conduitei unei persoane,
ceea ce o caracterizeaza si o diferentiaza de o alta persoana”
a. M. GOLU
b. N. SILLAMY
c. H. PIÉRON
ANS: B
23. Cine este autorul care a elaborat „teoria intelectualista” potrivit careia starile
afective sunt efectul acordului sau a conflictului dintre reprezentari?
a. W.B. CANNON
b. J.FR. HERBART
c. W. JAMES
ANS: B
ANS: A
28. In existenta concreta a omului sunt puse in functiune urmatoarele forme ale
motivatiei:
a) motivatia pozitiva;
b) motivatia intrinseca;
c) motivatia extrinseca;
d) motivatia cognitiva;
e) motivatia afectiva.
a. a+b+c
b. c+d+e
c. a+b+c+d+e
ANS: C
ANS: C
34. Cate stadii (faze) ale dezvoltarii psihosociale apar de-a lungul vietii, conform lui
Erikson?
a. 6;
b. 8;
c. 4.
ANS: B
35. Cel care a elaborat o teorie originala asupra genezei si mecanismelor gandirii
denumita teoria operationala, se numeste:
a. L. KOHLBERG;
b. Mc. GRAW-HILL;
c. J. PIAGET.
ANS: C
36. Care sunt caracteristicile majore din stadiul (faza) senzorio-motorie a unui copil
de 2 ani conform teoriei privind dezvoltarea cognitiva, a psihologului J.
PIAGET?
ANS: A
38. Cine a spus „sfatul pe care-l veti da, reflecta nivelul d-voastra de dezvoltare
morala”?
a. J. PIATEG;
b. L. KOHLBERG;
c. H. REMPLEIN.
ANS: B
39. Kohlberg (1984) a sugerat ca schimbarile ce apar in judecata morala pot fi cel
mai bine intelese ca o secventa pe:
a. 5 niveluri;
b. 3 niveluri;
c. 8 niveluri.
ANS: B
41. Ed. SPRANGER, filosof german, a descris in prima jumatate a sec. XX-lea ceea
ce el a numit LEBENSFORMEN (forme de existenta) subliniind motivatiile
dominante ce se pot constata in cateva tipuri:
a. 4;
b. 6;
c. 8.
ANS: B
47. Dupa R.B. CATTELL (1970) au existat 3 faze istorice in studiul personalitatii:
a) faza biologica;
b) faza literara si filosofica;
c) faza sistemica;
d) studiul organizarii observatiei si al teoretizarii;
e) faza contemporana;
a. a+d+e
b. a+b+c
c. c+d+e
ANS: A
48. Care este autorul care propune sa se adauge la descrierea cazuisticii si descrierea
caracterelor individuale ale personalitatii care pot fi luate in consideratie in
comparatii individuale?
a. J. PIAGET
b. G. ALLPORT;
c. H. EYSENCK.
ANS: B