r

. '~'-,".
-
~,

i
I t
I ,,
MINISTERUL LucRARILOR OFICIUL NATIONAL DE ,;
CADASTRU, GEODE~ i
I
PUBLICE SI AMENAJARII ,.
TERITORIULUI SI CARTOGRAFIE
t

i
~~
"
t'

,
I
~

I
it
~,
G:.
(\;'., fJ';
~
METODOLOGIE
, f",

, PRIVIND EXECUTAREA LucRARILOR ~,

DE INTRODUCERE A CADASTRULUI
IMOBILIAR ÎN" LOCALITATI

..

1997
3

,-,.."."..-

l
-", -,.-.-.--
 ,'",""-,,,

MONITORUL OFICiAL AL ROMÂNIEI, PARTEA 1, nr. 110

ACTE
ALE ORGANELOR DE SPECIAL!TATE ALE
ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE
MIl-<1STERULLUcRARIUJR PUBWC~ SI. OFICIUL NATIONAL DE CADASTRU,
AMIJ:NAJARII TE,RITORIULUI . GBODEZIESI CARTOGRAFIE
Nr. 9OINI2lunio 1997 . Nr. 91l.CP/2 'Iunio ~997 ..
ORDIN " .t. "
pentru aprobarea Metodologiei privind czecutahin';jucrArilor de ,.
introducere a c:uiaatr.J1ui imobi!iar In: localitati ",L. :
MiniBtro1lucrari1or
pubJice.fiamcnajariit.'ritoriululfi presedinte!e'OficiuluiNationalde Ciulutru,
Geode~e si C:uwgrafie. ' .',; 1,," j
,,\~d In vedere: ' .. . ";
- prevederile an. 4, 5, 6 .i 70 din Lei",a cadastruIui .i a pubilcitlltii' imobiliare nr. 7/1996;
- Hotl!n!.r.!4Guvernului nr. 456/1994 pri\~nd organizarea si functiona<;;'..Mlnlstero1,d Lucrarilor
-.. . PubJicesi Amenajlrti Teritoriului.repubJicata; , " ~,
,-
- Hotarârea "

Guvernului nr. 103811996privind org4Jlizarea .i functionai'ea' Oficiului National de

Cadastn~ Geode~e fi Cartografie,
e,uit urmatoro1 ordin:
Art. 1. - Se aprobA Metodologia privind execu. Art. 3. -Prezentul ordin se va pubJicaIn Monl.
ta",. l>=arilor de introducere a cadaatru!ui !mobiHar toro1 Oficial al Ro~il!i si va intra In vigoare la
In loeaJitati. ' data pubJicaril lui..
An. 2. - Metodologia este obligatorio pentru Metod6Jlogiase publicAIn Buletinul Constructiilor,
a:ltorito.;ile ei Inatltutii1e pubJice centrale fi ioc:lle editat de cAtre INCERC, sos. Pantelimon nr. 266,
prnc>:m .i pentru persoanele fi~ce si juridiro c:.11'e .ectorul 2, Bucul'<lsti. .
orgo.nlze..za. si executA lucrAri pentru cadastn:l imo.
['iJi31' In 10::alitAti. .
p. Ministro1 lucrArilor pubiice Pre.edintele Oficiului National d. Cadastru,
si amenajarli teritoriului, Geodezi.. ei Cartografie,
Ioan LucAceI Marian Rotaru
oecretar de stat

MLI\1b"TERUL LUcRARIUJR PUBL:CE SI OFICIUL NATIONAL DE CADASTRU,

AMENAJARII TERITORIULUI' GEODEZIE SI CARTOGRAFIE
Nr. 911N12 iunie J997 Nr. 912.CP/2,iunie 1997
ORDIN
pentru aprobarea Metodologiei privind 6%8CUtarealucrarilor de
introducere a cadaatrolui retelelor. edilitare In loc:elitAti.
MiniBtro1lucrArilor pubJicesi amenajAriiteritoriului .1 presedintele Oficiului National de, Cadastl'u,
Geodezie S; Cartografie. '
a,,1nd In vedere:
- preY1!derilean. 4, 5, 6 si 70 din Legeo. cadastrulul si a publicitAtii Imobiliare nr. "7/1996;
- HotArarea Guvernului nr. 456/1994 privind organi...rea .i functionarea Ministero1ui LucrArilor
i'ublice .i Amenajaii Teritoriului" republicata;
-
.
Hotarârea Guvernului nr. '103811996 privind organizarea .i functionarea Oficiului NationaJ de
CadaaVu, Geodezle fi Cartografie.
, emit urmAtorul onlin:
An. 1. - Se aprobll Metodologia privind execu. Art. 3. - Prezentul ordin se va publica In Moni.
tarea lucrarilor de introducere a cadastro1ui retelelor torul Oficial aJ RomAniei si va Intra In vigoare la
erlilital'<l In localltAtl; data publicArii lui.
Art. 2. - Metodologia este obligatorie pentru . Metodologia ae publica In Buletinul Constructiilor,
autoritatilc si institutiile publice centrale si locale editat de cAtre INCERC, soa. Pantelimon nr. 266,
precum 'si pentru persoaneIe fizice si juridlce care aectoro1 2, Bucuresti.
organizeazA .i executA lucrari pentru cadaetrul
.retelelor edilitare In localltAti.
p. Ministro1 lucrl!rlIor publice Presedintele Oficiului National de Cadastru,
S; amenajarli teritoriului, Geodezie si Cartografie,
1oan LacIeeI, Marin Rotaru
secretar de stat
'~

,,-,' ,
 ~,~~,

CUPRINS

Cap. 1 Generalitati " 5

1.1. Cadrul legal A ~ 5
Ll.l. Cadastrul general : :... 5
Ll.2. Cadastru.l imobiJiar 5
L2. --Scopul lucrarilor de cadastru imobiIiar 7
I,3. Corclarea lucrarilor cadastrului imobiliar cu cele ale cadastl'ului
general si ale celorlalte cadastre de specialitate 8 .
I,4. Definirea: cllntinutului de informatii specifice cad astrului imobiJiar 8
1.4.1. ,Definitii ~ 8,
1.4.2. Date si informatii specificecadastruluiimobiliar 12
Cap. II Documentare aaupra lucrarilor ,i materialelor
eD8tente 1n "una """""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""'"...15
Cap. III F.ecunolLliterea terenului ~ 17
Cap. IV Proiectarea lucrarilor de cadastru imobiliar 19
Cap.V. Delimitarea intravilanului localitatilor """""""""""""""""""""""""" 23
Cap. VI Lucrari tapografice tII activitatea de cadastru imobiliar 25
VI.1. Reteaua planimetrica a localitatii 25
VI.l.l. Triangulatia : 25
Proiectarea lucrarilor ; 25
Masurarea bazelor sau a laturilor de plecare in
tdang-.>Iatia ]ocaJitatilor 27
Executarea observatiilor ; 27
Calculul triangulatiei ~ : 29
Determinarea aJtitudiniJor puncw]or de triangulatie 30
VI.l.2. Poligonometria 30
Plantarea reperelor poligonometrice """""""""",' 33
Masurarea. lungimiJor ; : 33
Masurarea unghiurilor """""""""""""""""""""""""""""""""" 34
Legarea retelei poligonometrice de reteaua de triangulatie 34
VI.2. Reteaua aJtimetrica a localitatii , 36
Proiectul retelei de nivelment """"""""""""""""""""""""""""'" 37
Executarea nivelmentului ' 37 '

Vl.3. Ridkarea detaliilor : 43

VI.3.1. Reteaua de sprijin pentru ridicarea planimetrica 43
VI.3.2. Reteaua de sprijin pentru ridicarea aJtimetrica .., 47
VI.3.3. Masuratori topografice de detalii 49
Clip. VII Numerotaraa cadastrala ,i calculul suprafetelor. 51
VILl. Numerotarea cadastlaJa 51
VII.2. Calculul suprafetelor 53
Cap. VIII Registrele cadastrale .: 55
Cap. IX Actualizarea lucrarilor 55
DU. Actualizarea lucrarilor de inventariere imobiliara 55
IX.2. Actualizarea planurilor topografice si cadastraJe 57
Cap. X Verificaro)8, receptia ,i avizarea lucrarilor de '

cadastru imobiIiar 58
Cap. XI Masuri de protectia muncii 60
ANEXE ; : 61

4
r I - - . ...
1.
t,;
~
ii
!.'
~
~
i.
~i
~
k
Î.
~.
f'
METODOLOGIE PRIVIND EXECUTAREA
LucRARILOR DE INTRODUCERE'
r
A C-ADASTRULUI IMOBILIAR ÎN LOCALITATI

it
, Capitolul 1: GENERALITATI
ti
'"
~
LI. Cadrul legal ~
;" .
f,
1.1.1. Cadastrul general !':
1. În conformitate cu prevededle Legii nr. 7/1996 privind (
cadastrul si publicitatea imobiliara, "Cadastrul general este ,.
,
sistemul unitar si obligatoriude evidentatehnica economicasi (
juridica prin care se realizeaza identificare~,;,- înregistrarea, W
~.
reprezentarea pe harti si planuri cadastrflle a tuturor terenUrilor, ~;
f'f,
precum si a c~lorlalte bunuri imobile de pe intreg'teritoriul tarii i
indiferent de destinatia lor si de proprietar". . ~
".~"Cadastrul,general se,.organizeaza la nivelul fiecarei unitati
admini§,trativWtbfiale.:t"comuna. oras,;municipiu; judet,sj(cla r.
I ~:vel ul!'\întregit\:1ta~. 1:'

1.1.2. Cadastrul imobiHar

/,'
. r1
f;
2;;.\În:raco:nf9rmitatarcu;:art. A din Legea nr: 7/1996..privind..",
cadastrul;,:si';publicitatea :imobiliara:
,:.'Ministerele,alte,institutii centrale .de stat. regiile autonome'
si.filte, persoan,e.juridice organizeaza cadastrul ,de specialitate
îndomeniile.-.;;,imobiliar-edilitar, ...". În acest context Ministerului
,Ljlcrarilor"Publi<:e."si Amenajarii Teritoriului îi revine evident, '.
l'
sarcina orgaI).~s.riLcadas~lui imobiliar-edilitar care este propriu (
obiectului s1Îu.desactivitate: . t
l
. În acelasi articol din legea mentionata se mai precizeaza: k
"Cadastrele de specialitate sunt subsisteme de evidenta si !
inventariere sistematica a .bunurilor imobile sub aspect tehnic k
L:
l
"
!'.
5
r

~
 ,

.!
.'
!
si economic, cu respectarea normelor tehnice elaborate de Oficiul
National de Cadastru, Geodezic si Cartografie si a datelor de
baza din cadastrul general privind suprafata, categoria de
folosinta si proprietarul", de unde rezulta ca lucrarile cadastrului'
imobiliar contin elemente de. baza ale cadastrului general.
3. În art.1 din Legea nr. 7/199.6 se arata ca:
'~tiiatile';;de.- ..baza",;:aleo..
cadastrului geri'erai sunt parcela, .
~()Iistrt1.ctia", si .pz;oprietaru1h"~
Prin Lbn'Cibil'f
în sensul Legii nr. 7/1996 se întelege pgg,cela~
d~~"tereri, cW~.Jl}~:;:J@E..j'j{ccinstructii. ~l
In art. 20 al legii mentionate se precizeaza:
'pntil, sau,~ai)multeiÎndbil~alipite. &~pe teritoriul unei,
'localitat4~~inân..~ ~celuiasipt'pprietâr, ,formeaza c'drpulde
proprieta~,;'c~' se îns'crie' în 'cartea funciara" si într-uil paragraf
urmator se arata "M;~1n.~lte;corpuride proprietatede,pe teritoriul
a(:eleasi.\localitatii~paitinând unui proprietar; foITr!~a,)Pa.rtida
sa: cadastrala ce. se înscrie. în aceiasi carte funciara'~
4. Conform art. 11 din Legea TIr. 7/1996, lucrarile tehnice
de cadastru;'coÎlstau 'în:
0.0.. marcarea pe teren, plin borne, a limitei intravilanului
localitatilor; .

- pentru terenurile ocupate de- constructii, curti, precum si

pentru terenurile cu alte destinatii, situate în intravilan,
se vor specifica pe baza datelor furnizate de cadastrul de
specialitate, c~goriiledefoiosinta a terenurilor; încadrarea
acestora pe'zone în cadrullOcalitatiij respeCtiv pe clase., de
calitate;~ . .

- delimitarea si marcarea hotarelor administrative ale comu-

nelor, oraselor si municipiilor, precum si limitele intravi-
lanelor 10calitatilor. Delimitarea se face potrivit legii, de
catre comisia stabilita în acest scop numita prin ordinul
prefectului. Din comisie vor face parte priml;lrul, secretarul
consiliului local, delegatul oficiului judetean de cadastru,
geodezie si cartografie' si, dupa caz, delegatul directiei
generale de amenajarea teritoriului .si urbanism.
--

-"
, ..... .. III. "

f,
i,

ii
,
~:
5. Conform art. 13 din Legea nr. 7/1996 "Actuali.zarea
cadastrelor de specialitate prevazute de aceasta lege se face
conform specificului fiecarui domeniu în parte".
6. Conform art. 14 din Legea nr. 7/1996, "Titularii cadastrelor
de specialitate au obligatia de a furniza Ministerului Finantelor
evidentele necesare impunerii contribuabililor".

1.2. 8""oo'p1ill~!lUcririlori.de;".cadas tru;i,imobiliarA Ii

. -
7. c.o~ttrirea':.bazelor de date pentru' cadastrul imobiliar t
Siigestiurl~âtilocalitatllor.t .'

8.~;Q.ule~reaurîordate,si informatwpriViIld,act\lalizarea'date- ,'.

Jortehnic~i\~,conori:rice
si juridicepreluate din cadastrul general
si completarea-lor în ceea ce priveste: .

. - delimitarea conform Legii llr. 7/1996 a teritoriului ce urmeaza

1. a fi cadastrat si marcarea limitei intravilan ului localitatilor;
- actualizarea sau întocm~nului topografic sau ca~
care va constitui suportul de baza al lub-arilor de c..ar!::J"trl~;
- identificarea pro~rilor' deterenuri si ai corpurilor de
Cladiri; , .,
- completarea datelor continute în "Fisa bunului imobil" (anexa
2), cu: ' ,.
- caracteristicile functionale ale cladirilor; ,

- existenta dotarilor edilitare' la nivel de parcela;

- existenta dotarilor edilitare si tipul lor în interiorul
corpului de cladire;
- alte solicitari ale beneficiarului care necesita lucrari de
1 .V teren sau înscrieri de date declarative,
9. CllJ~g~Î'ea ,tirior date si informatii de detaliu pJ;";~Xi:p.d
caracteristicile constructive ale cladirilor sir la cerere, elemente
supliÎnentare privind caracteristicile geotehnice ale terenului, în *
scopul"evaluarii pe criterii tehnice' a terenurilor ~si cladirilor,
precum si furnizarea unor informatii necesare stabilirii pretului
minim de concesionare al terenurilor în conformitate cu prevede.-
rile legale~~'

~
 ,-,-""'_"'-;;;io!';~',;",,,,!

1.3. Corelarea lucrarilor cadastrului irilObiliar cu cele ale ca-

dastrutui general si ale celorlalte cadastre de specialitate "

10. ,Datele si informatiile culese în lucarile de cadastru

imobiliar au caracter tehnic, economic si juridic, si utilizeaza
ca elemente de baza datele cadastrului general privind parcela,
constructia si proprietarul (respectiv suprafata, categoria de
folosinta si proprietarul).
Se întelege ca datele si informatiile privind suprafata, categoria
de folosinta si proprietarul unei parcele sunt cele existente în
cadastrul general de unde trebuie preluate si mentinute ca atare. '
11. Daca cu ocazia lucrarilor care se efectuaza pentru
cadastrul imobiliar, se constata ca datele preluate din cadastrul
general referitoare la supraÎata, categorie de folosinta sau
proprietar nu sunt actuale sau sunt eronate, ele necorespunzând
realitatii din teren, acestea trebuie aduse la cunostinta oficiului
judetean de cadastru, geodezie si cartogTafie care va hotarî
conform instructiunilor proprii, datele si informatiile definitive
care se înregistreaza în cadastrul imobiliar sau vor corecta în
mod corespunzator aceste date în cadastrul general.
În aceasta situatie, datele si informatiile obtinute în urma,
lucrarilor de teren se vor înscrie în cadastrul imobiliar, însa
cu caracter nedifinitiv, asa cum prevede art. 61 din Legea nI'.
7/199.6,'considerându-se pentru aceasta zona cadastrul general
nedlfutitivat.' .

12. Datele privind cadastrui imobiliar trebuie, sa reflecte

shuatia fondului construit existent în limitele intravilanului
localitatii. ' ..

lA. imobiliar
Definirea continutului de informatii specifice cadastrului
.
1.4.1. Definitii
13. Secto1111cadastral- reprezinta unitatea de suprafata limi-
tata de elemente liniare stabile (sosele, strazi, ape,' ca~ale. cai
8

!!!II ..
ferate etc.) în interiorul caruia se pot situa unul sau mai multe
imobile.
14. Corpul de cladire - parte componenta a unei cladiri delimi-
tata dupa. urmatoarale criterii (vezi si anexa 2):
1. sistemul arhitectonic si constructiv determinat de fatade
si materialele de constructie a peretilor exteriori;
2. intrarea separata în cladire;
3. independenta fata de alte cladiri alaturate.
În canformitate cu prevederile STAS 4908/79, se încadreaza,
trateaza si numeroteaza cu denumirea de "CORP", cladirile de
locuit, dependintele (bucatarii, spaIatorii, garaje, depozite,
ateliere, birouri, etc.), cu înaltimea la cornisa de minimum 2,30m,
având fundatii, pereti de grosime normala, plansee, usi, ferestre
de dimensiuni normale. pa:cdoscli, acoperisuri, etc.
15. Constructii anexa - sunt ceie realizate din caramida,
paianta, chirpici, bârne sau alte materiale rezultate din recupe-
rari, cu pereti subtiri, înaltimea. la cornisa si încapel; sub 2m,
acoperis simplu (de regula din car:ton asfaltat), finisaje de slaba
calitate, etc. i

,În categoria "Constructii anexe" se pot încadra:

magazii, grajduri, bucatarii de vara, latrine, garaje impro-
vizate, pivnite situate in curte, constructii din caramida
cu sarpante din lemn si învelitoare din carton asfaltat;
magazii, grajduri, garc.je clipereti din lemn sau schelet
de rezistenta din lemn cu umplutura de pamânt;
-. soproane din scândura sau alte materiale; -
patule cu pereti din sipci sau din nuiele;
marchizele din scânduri sau tabla (se asimileaza cu maga-
ziile), etc.
16. Pentru evitarea confuziilor de interpretare în descrierea
caracteristicilor constructive ale unei cladiri, se fac unele precizari
privind compartimentarile cladirilor, pe verticala:
Nivel (cat, palier) - este spatiul dintr-o cladire cuprins între
doua plansee' succesive. Se considera nivel: subsolul, parterul,
mezaninul, fiecare etaj si mansarda.

9
 ..~~-""'>-"""""',0,.""",,;

Subsol - este nivelul care areper,te jumatate din înaltimea

libera a încaperilor, sub nivelul ten~nuJui. Înaltimea subsolului
de la pardoseala pâna la elementele proeminente ale tavanului
(grinzi, conducte), este de minimum 1.80 m. Subsolul poate fi
locuibil, amenajat cu instalatii (centrale termice) compartimE:ntat
în boxe, subsol tehnic, spaIatorii, ateliere, etc.
Demisol- este nivelul care are cel mult jumatate din înaltimea
libera a încaperilor sub nivelul terenului. Înaltimea demisolului
de la pardoseala pâna la elementele proeminente ale tavanului
(conducte, grinzi), este de minimum 1,86 m. De obicei subSolul
si demisolul se gaseS'C sub întreaga cladire sau sub cea mai
mare parte a cladirii.
Parter - este nivelul ~l carui plallseu inferior se gaseste la
nivelul solului, sau cu. putin dec,supra acestuia (0,8 - 1,0 m);
uneori parterul este situat la înalt.ime mai mare fata' de sol
(1,5 -1,8 m).
Etaj. este oriCG nivel având în general aceeasi distributie
în plan, cupi'ins Î!Jtre parter si mansarda, pod sau terasa, cu
inaltimea libera de minimum J.8 ID. '
Mezanin - este nivelul intercalat Între parter si primul etaj,
care se deosebeste de celelalte etaje fie prin înaltime~ libera
mai mica, fie pi;n lipsa balcoanelor sau a altor iesinduri, Ol;
prin destinat,ie (spatiu accesoriu pentru magazinele de la p~rter,
. depozite de marfuri, ateliere, birouri, etc. Mezaninul se considera
etaj.
Mansarda - este nivelul. construit în gabaritul acoperisului
(sub învelitoarea acestuiaJ. Mansarda primeste lumina prin goluri
numite lucarne. Are o parte din plafon orizontal, iar alta înclinata,
urmând panta acoperisului. S~rveste pentru locuit (camere de
serviciu), ca dependinta, sati pentru exercitflrea unor activitati
A

de lunga durata (spalatorie, uscatorie, ateliere, etc.). In ge'neral

înaltimea libera este mai mica, dar nu sub i,80 .m.
Pivnita (beciul) - este construita din una sau. mai multe
încaperi situate sub CGta zero a cladirii (pardoseala parterului),
destinata .pastral"ii unor materiale (lemn, carbuni, etc.),. sau a
unor produse alimentare. De obicei, pivnita nu este construita

10

~
 :?
F
~:
'v

;'.

sub toata întinderea cladirii, are pamânt pe jos si intrare din

curte, sau prin deschi<;leri improvizate (chepenguri).
17. Starea tehnica de întretinere a unei constructii poate
fi: foarte buna, buna, mediocra (satisfacatoare), rea, insalubra,
ruina (a se vedea anexa 3 pct. 7).
Criteriile pentru aprecierea starii tehnice a unei cladiri sunt:
Stare foarte buna - pentru cladirile realizate cu materiale
durabile (ca~amida, beton armat, sau metal) realizate în ultimii
20 ani, cu finisaje' si instalatii complete; nu necesita reparatii
curente sau capitale la principalele elemente constructive.
Stare buna ~ pentru cladirile realizate din materiale dura-
bile, cu planseu din beton armat sau lemn, finisaje si instalatii
complete, fara deteriorari ale structurii, necesitând unele lucrari
de îmbunatatire curenta în proportie de 10% (din valoarea aces-
teia). În aceasta categorie se pot încadra unele cladiri cu planseu
din beton armat cu o vechime cuprinsa î:o.tr~20c50 ... ani, precum
si cele cu planseu din lemn indiferent de vechime.
Stare mediocra (satisfacatoare) - pentru cladirile realizate din
materiale dura bile , cu instalatii incomplete, care prezinta înce-
puturi de deteriorari la structur2. s~ finisaje, cu v,echime de
exploatare de peste 50 ani, precum si celelalte cladiri cu finisaje
îngrijite, instalatii partiale, cu aspect bun, din paianta, sau cu
plansee din lemn si vechime mai mare de 20 ani. Constructia
necesita lucrari de întretinere, reparatii curente si reparatii
capitale la elementele constructive în proportie de 10-30% (din
valoarea acesteia).
Stare rea - pentru cladiri realizate din materiale durabile
sau nu, având deteriorari importante la structura si finisaje,
fundatii si ziduri fisurate sau crapate, înclinate, tencuieli desprin-
se, plansee crapate sau încovoiate. Constructia necesita lucrari
de reparatii curente si reparatii capitale în proportie de 30-
50% (din valoarea acesteia).
Stare insalubra - pentru cladirile care nu mai corespund
folosintei ca urmare a degradarilor si care prezinta pericol pentru
viata si sanatatea celor care o folosesc. i:
~.
;,,'.
f'.'
l
11
 - ,,- .,...".., ",'c,'di"ili."';';';:,~.~'iii

,
Stare de ruina - pentru cladirile a caror stare de degradare
impune demolarea lor. .

18. Anul construirii se stabileste prin una din urmatoarele

cai: autorizatia de construire, actul de proprietate, certificat de
la circumscriptia financiara cu anul impunerii, marturia scrisa
a proprietarului, marturii verbale ale chiriasilor si vecinilor.
Anul construirii se socoteste de la data când cladirea are
realizate fundatia, peretii si acoperisul.
Pentru corpurile de cladire in care anumite încaperi au fost
realizate la date diferite, se va mentiona anul construirii si starea
acestora pe portiuni sal'. încaperi.
19. Structura de rezistenta se stabileste prin indici de cartare
(a se vedea anexa 3 pct.l) astfel: .
A. pentru cladirile de zidarie durabila, structura de rezistenta
din beton armat sau me-ealica, si plansee din beton armat;
B. pentru cladirile din zidarie portanta, fara structura de
rezistenta si plansee din beton armat, sau lemn;
C. pentru cladiri din lemn, având fundatie din beton sau
piatra; .

D. {2entru cladirile din paianta, pamânt sau din chirpici.

Constructiile anexe, stabile, din interiorul parcelei, izolate
:;au alipite cladirilor de lotuit, care nu pot servi drept locuinta,
se indica astfel:
ro- pentru magazie din caramida, paianta sau tabla, cu fun-
datie din b~ton;. .
gj- pentru garaj din zidarie sau tabla cu fundatie din beton;
gr- pentru grajd din zidarie;
w- pentru latrine din zidarie..

1.4.2. Date si informat:ii specifice cadastrului imobiliar

20. Documentul de baza "Fisa bunului imobil" (Anexa 2),
se va realiza prin culegerea datelor si informatiilor specifice
cadastrului imobiliar, corelate cu datele provenite din cadastrul
general, respectând codificarea si precizarea ca datele constructive
despre corpul de cladire se refera la: .

12
 ~
tr,
tN,
['
~
}

i- identificarea corpului de cladire;'

,i identificarea proprietaruluildetinatorului corpului de cladire;
, - suprafata construita si suprafata construita desfasurata;
, - informatii
privind echiparea edilitara;
1 - date constructive despre cladiri si anexe, (vezi si Anexa 2):
- Destinatie -destinatia initiala a imobilului se consemneaza
numai daca difera de folosinta actuala predominanta, si daca
poate fi cunoscuta.
- Folosint~ - folosinta actuala predominanta se stabileste
estimativ, în functie de ponderea în suprafata desfasurata a
corpului de cladire a fiecarui tip de folosinta (la suprafete egale
se opteaza pentru una din folosinte - de obicei cea superioara
calitativ), la data cartarii.
. - Numar de nivele - numarul de nivele (regimul de înaltime)
se stabileste pentru cladirile cu mai multe nivele, si se noteaza
cu cifre (cu exceptia subsol ului), scrise ca exponent al indicelui
de cartare (în toate cazurile simbolurile A, B, €"si D reprezinta
implicit parterul). Pe teren nivelele se determina si se delimiteaza t
prin masuratori pe exteriorul sauinteri6rul cladirilor, a conturu- k
rilor partiale rezultate din retragerile fata de proiectia orizontala
a parterului. ExempJu: o cladire de categoria A cu 5 :p.ivele va
fi notata A4. t
li
- Numar de subsoluri - numarul de subsoluri se consemneaza
I~
daca nu au destinatie tehnica (dotari cu instalatii care deservesc
,.
cladirea), si daca sunt locuibile. Se delimiteaza pe plan prin t
[
masuratori si se noteaza cu litera "s" înscrisa ca indice al indicelui
r.
de cartare. Daca cladirea dispune de doua sau mai multe subso- ..
luri, ele se vor evidentia prin indicii 2s sau ns. Se face preciza- ~'
f
rea ca demisolul se asimileaza ca subsol. Exem p lu: Anns' t'
t'
- Structura - structura de rezistenta se va indica conform f:
Anexa 3. .
t
- Fundatia - fundatia se consemneaza în toate cazurile dupa .~
cum urmeaza: beton (B), piloti (P), radier (R), lemn (L), (a se i:~
,.
vedea si Anexa 3). r.
f
- Peretii - peretii constructiei se vor indica în fisa bunului
imobil astfel: cadre beton armat (CP), diafragma mixta (D), lemn

13
f
 -"""""",,,..'.i1.l,;i,"'ij::'"-,""",,

(L), paianta si chirpici (P), panouri mari (PM), zidarie portanta

(ZP), altele (A), (a se vedea si Anexa 3). .
- Acoperisul - învelitoarea/acoperisul poate fi din: azbociment
(AZ), bituminoase (B), olane (OL), sita (05),sindrila (SD), tigla
(T), tabla (TB), altele (A) (a se vedea Anexa 3).
- Încalzirea - tipul de încalzire se consemneaza pentru fiecare
corp de cladire în funct.ie de combustibilul, sau .sursa folosita:
Iemne,'Anexei
conf. gaze, termoficare,
3. pacura, energie electrica
. si se noteaza

- Dotari edilitare - tipurile de dotari se conse.mneaza de aseme-

nea pentru fiecare corp de cladire: apa, canalizare, energie elec-
trica, gaze, telefon (conf. Anexei 3). .

- Stqrea constructiei - starea constructiei va fi notata conform

art. 17 (a se vedea si A..11exa3).
- Anul construirii - anul construirii va fi stabilit conform art.18.
- Tipul de proprietate - se stabileste în raport cu titularul
dreptului de proprietate, pe baza documentului/înscrisului pe
care acesta îl poseda, pentru fiecare corp de cladire în parte.
Datele cu privire la propriefari se refera la:
- categoria proprietatii;
- modul de detinere;
- numele proprietarului;
- adresa;
- codul persoanei, extras din actele de identitate (daca exista
consemnat), sau codul o5IRUEo5,pentru persoane juridice;
- cota parte indiviza, etc.
- Modul se administrare
în Anexa 3 pct. 9.
- se noteaza conform celor prevazute

- Tip capacitate - capacitatea se defmeste în functie de categoria

în care se încadreaza cladirile si se va stabili prin preluarea
de informatii din teren (astfel pentru categoria "locuinte". se
identifica numa;ul apartamentelor cu una sau ~ai multe camere
si se preia numarul de familii si de persoane cu domiciliul stabil,
pentru fiecare corp de cladire); pentru alte categorii de dotari,
capacitatea se caracterizeaza prin numar de locuri (camine, crese,
- cinematografe, teatre, gradinite, hoteluri, stadioane, etc.), numar
14
 ,'.

de paturi (la spitale), etc. (vezi si Anexa -4).

- Numar de familii/Numar de persoane - se refera de familii
cu domiciliul stabil si de persoane care locuiesc în corpul de cladire.
- Zone protejate - sunt codificate .în Anexa 5.
- Zona seismica - incadrarea se face pe sase zone A, B, C,
D, E si F, conform Normativului pentru proiectarea antiseismica
a constructiilor de locuinte, social-culturale, agrozootehnice si
industriale P-IOO-92.
21. În dmformitate cu prevederile art.46 din Legea nr. 7/1996,
În cazul proprietatii imobiliare comune ori în in diviziune vor
fi înscrisi în aceeasi "Fisa a bunului imobil" toti proprietarii.
În ceea ce priveste proprietatea indiviza se va indica cota fiecarui
coproprietar.
22. Potrivit art. 47 din Legea nr. 7/1996, daca o constructie
face obiectul proprietatii pe etaje sau pe apartamente se va
întocmi câte '
o "Fisa a bunului imobil" colectiva
It.
pentru întreaga
cons t ruc t le. .~
l

Capitolul II:
DOCUMENTAREASUPRALucRARILOR SI
MATERIALELOR EXISTENTE ÎN ZONA

23. Prin tema lucrarii, elaborata de beneficiar, se va p'reciza

zona de lucru si necesarul de lucrari privind cadastrul imobiliar.
Solicitarile beneficiarului trebuie sa contina elementele mentio-
nate la pct. 33.
24. 'Înainte de începerea lucrarilor este necesar a se solicita
si obtine avizul Oficiului de Cadastru, Geodezie si Cartografie
judetean.
25. Executantullucrarii are obligatia ca înaintea executarii
anteproiec;tului/proiectului sa parcurga o etapa de documentare
si analiza a materialelor geodezice si cartografice existente în
zona. De asemenea, trebuie cunoscut stadiul realizarii cadastrului
general în. zona. În acest context, pentru zona ce urmeaza a ti
15 r
~
,.
,
 ,",.",-~,~,,~~,!.:.,;\; ~

se cadastra,privind:
materiale trebure sa se cunoasca si sa se procure. date SI
a) Reteaua planimetrica si altimetrica
- inventare'de coordonatate si cote pentru punctele existen-
te în zona, din reteaua planimetrica si altimetrica de
stat, precum si din retelele de ridicare locala;
- descrieri topografice ale punctelor; ,

- informatii privind elipsoidul de referinta, sistemul de

proiectie, sistemul de referinta pentru altimetrie, precizia
de determinare a coordonatelor x, y si z;
- schita continând zona de lucru la scara convenabila pri-
vind dispunerea punctelor din reteaua planimetrica si
altimetrica.
b) Materiale cartografice
- situatia planurilor topografice si cadastralesi a celorlalte
materiale cartografice existente în zona în ceea ce prives-
te: sistemul de p:coiectie, scara, sistemele dereferint.a
pentru nivelment, etc., precum si gradul de acoperire
a zonei cu aceste planuri; .

- planurile topografce ce urmeaza a fi utilizate în execut:ia

lucrarilor de cadastru imobiliar;
- planurile cadastrale (cadastru general si cadastru de
specialitate) existente în zona; .
- diverse alte materiale cartogl-afice (schite, planuri topogI-a-
fice si cadastrale la diverse scari, harti la scara 1:25.000
si 1:50.000 etc.). .
c) Lucrari de cadastru general sau de specialitate existente
în zona
- planurile cadastrale realizate cu ocazia introducerii sau
întretinerii cadastrului general, continând delimitarea
teritoriului cadastrat, sectoarele, parcelele cu numero-
tar~a cadastraIa;'
- registrele cadastrale;
- copii dupa cartea funciara;
- planurile cadastrale si documentatia aferenta pentru di-
verse cadastre de specialitate existente în zona de cadastrat;
16
f
~~..

r.
~.
t - documente privind delimitarea teritoriului cadastrat;
r. - alte materiale si informatii ce se considera necesare.
26. În cazul în care, datele si materialele mentionate la pct.25,
de mai sus, nu pot fi procurate, dar exista informatii despre
ele, se va întocmi o nota în care se vor preciza materialele
existente, caracteristicile lor principale, precum si institutia care
le detine.
,
Capitolul III: RECUNOASTEREA TERENULUI

27. 'Recunoasterea terenului este o operatie premergatoare

executarii proiectului definitiv al lucrarilor ca si al executiei
acestora si are ca scop definitivarea proiectului.
28. Recunoasterea se executa dupa un plan care va contine
obiectivele ce trebuiesc urmaritesi termenele de executie. În
urma recunaasterii trebuie sa se obtina date si"informatii exacte
Plivind: / .
a) Delimitarea zonei care face obiectul lucrarilor de cadastru
imobiliar.
b) Marcarea pe planul topografic sau cadastral a zonelor în
care sunt necesare lucrari masive de ridicari topografice
ca urmare a schimbarilor produse în teren, de la data
întocmirii planului.
c) Recunoasterea punctelor din reteaua de triangulatie si ni-
velment de stat, ca si a punctelor din reteaua de ridicare.
d) Recunoasterea limitelor sectoarelor cadastrale existente în
cadastrul general, pentru zona în care se va executa cad as-
trul imobiliar.
e) Recunoasterea si marcarea pe planul topografic sau cadas-
traI a zonelor în care exista lucrari de cadastru de specia-
litate (altele decât cele pentru cadastru imobiliar).
29. Zona care face obiectul temei de cadastru imobiliar se
va delimita pe planul topografic sau cadastral care constituie
baza lucrarilor de cadastru imobiliar pe detalii fixe existente
r'~
17
 ,-"~"",~'~'d~,-",:.",,,-,~

în teren (asa cum se arata în cap.V - DeHmitarea teritoriului

ce urmeaza a fi cadastrat).
În cazul în care zona contine si suprafete fara detalii marcate
pe planul topografic sau cadastral, se vor alege puncte care
urmeaza a fi materializate la teren, prin borne, carora li se
vor determina coordonatele x si y prin masuratori topografice.
Limita zonei de cadastrat se va marca pe planul topografic
sau cadastral cu o linie de culoare verde, astfel încât sa nu
.acopere detaliul propriu-zis. ,

Portiunile care delimiteaza conturul zonei de cadastrat si care

sunt comune cu alte zone din cadastrul anterior executat vor
fi evidentiate pe plan. Vor fi j:ecunoscute detaliile care urmeaza
sa delim)teze cele doua lucrari si care trebuie sa fie comune
ambelor lucrari (nu se vor ad!!lite suprapuneri sau goluri).
Trebuie acordata o mare atentie ca limita intravilanului sa
corespunda cu exactitate cu cea existenta în cadastrul general.
Neconcordantele trebuie semnalate astfel ca în final sa se poata
face o justificare a suprafetelor introduse în plus sau scoase
în afara intravilariului fata de cele din cadastrul general.
30. În cadrul actiunii de reculloastei-e a terenului este necesar
a se marca pe planul topografic sau cadastral, zonele în care
s-au produs modificari mari ale aspectului topografic în zona
de cadastrat. În acest sens: '
se va parcurge conturul sectoarelor urmarindu-se daca
acestea au aceeasi configuratie cu cea existenta pe planul
cadastral. Zonele în care s-au produs schimbari de delimi-
tare a conturului sectoarelor. (aparitia de noi strazi sau
ulite, linii de cale ferata, canale de irigatii s.a.), vor fi
conturate cu culoare rosie, mentionându-se într-o nota sepa-
rata caracterul schimbarilor. .
,- se va observa interiorul sectoarelor comparativ cu planul
cadastral, indicându-se zonele în care se impun ridicari
to.pografice masive în vederea actualizarii plal)ului cadastral.
31. Scopul recunoasterii punctelor geodezice este stabilirea
definitiva a locului unde se vor construi semnalele geodezice,

18
le
;,
,

precum si obtinerea datelor asupra eXistentei si starii bornelor

punctelor ce vor servi ca baza pentru dezvoltarea triangulatiei
si nivelmentului. '
În urma recunoasterii se va prezenta harta sau schema cu
punctele si configuratia geometrica a retelelor de triangulatie,
denumirea sau numerotarea punctelor precum si a retelelor sau
punctelor de nivelment existente în zona.
Proiectul ,definitiv al retelelor va contine locul si denumirea
> punctelor, directiile, care urmeaza a fi masurate din fiecare punct,

tipul de semnal proiectat, eventual bazele care ar urma sa fie

masurate ca si transmiterea nivelmentului în zona s.a. De
asemenea se va întqcmi o caracterizare a felului cum s-a executat
recunoasterea; în care se va arata numarul de puncte recunoscute,
'timpul folosit pentru recunoastere etc., propuneri în legatura
cu organizarea lucrarilor de constructii de semnale si observatii.
"'~
Capitolul IV;..'
PROIECTAREA LucRARILOR DE
CADASTRU IMOBILIAR
. -
32. Proiectarea lucrarilor de cadastru imobiliar are la baza
solicitarile form~late de beneficiarul acestor lucrari,
33. Solicitarile beneficiarului lucrarilor de introducere sau
de actualizare a cadastrului imobiliar trebuie formulate cu clari-
tate si trebuie sa contina:
a. conturul zonei în care se solicita a se executa lucrari de
cadastru imobiliar; "

b. sistemul de proiectie si de referinta în care sa se execute

lucrarile de cadastru imobiliar;
c. planuri topografice sau cadastrale care urmeaza a constitui
baza lucrarilor de cadastru imobiliar;
d. lista cu adresele imobilelor pentru care se solicita inventali-
erea tehnica imobiliara;
e. eventualele racordari a lucrarilor de cadastru imobiliar
care se executa cu lucrari existente în zona;

19

"' 0.. ---

 '" .. G..~~,.:(..,,;;;:';k,<ii' i'.',.

f. alt~ ceri!1te ale beneficjarului referitoare la lucrarile

solicitate (redactare, multiplicare, etc.);
34. Executantul lucrarilor de cadastru! imobiliar, în urma
analizei solicitarilor beneficiarului, îsi face documentar~a necesara
(conform capitolului II-Documentare asupra lucrarilor si matel;.a-
lelor existente in zona) stabilind în cadrul proiectului: . ,
a. daca zona indicata de beneficiar este bine conturata (pe
detalii fixe) pe planurile topografice sau cadastrale care
se vor utiliza în lu(:rarile de cadastru imobiliar;
b. daca exista în zona retea geodezica planimetrica si altime- I
trica conform solicitarilor beneficiarului;
c. daca planm'ile topografice sau cadastrale indicate de bene-
ficiar:
- acopera întreaga zona de cadastrat;
- sunt în sistemul de proiectie si de referinta indipt de
beneficiar;
- sunt la scara. convenabila pentru executia lucrarilor de
cactastru inl0biliar;
- au o vechime convenabila care sa garanteze executia co-
reda a lucrarilor' de cadastru imobiliar;
- au o precizie si \lI'.. continut corespunzator lucrarilor de
cadastru imobiliar.
d. daca în zona exista introdus cadastr~ general si în acest
caz:
- anul introducerii cadastrului general; .

- baza topografica pe care s-a executat cadastrul general

(sisteme de proiectie, scara planurilor topografice si
cadastrale) precum si diferentele între baza topografica
pe care s-a executatcadastrul general si bazatopografica
care va fi folosHa la introducerea cad astrului
, imobiliar;
- zonele în care s-au produs modificari planimetrice masive
(peste 30%) fata de cadastrul general;
e. daca în zona exista cadastru de specialitate pentru alte
domenii (ape, silvic, cai ferate, ,s.a.) si daca sunt date si
informatii care ar trebui preluate în lucrarile care se executa.

20
,,'

-.......
"
,.

35. Daca zona indicata de beneficiar se poate contura pe

planurile topografice sau cadastrale existente, executantul va
marca aceasta zona cu o linie având o grosime de 3-5 mm.
Linia se va trasa cu o culoare verde pal, în asa fel încât
sa nu acopere detaliile de pe planul cadastral. Linia trebuie
sa fie. evidenta.
Se va urmari daca linia trasata spre a contura zona, se închide.
36. În e~eriorul zonei (conturata cu linia verde) se vor scrie
toate elementele de toponimie cât si alte elemente care. se
considera folositoare.
Conturul zonei trebuie sa fie delimitat pe detalii fixe, vizibile,
care prezinta garantii ca vor putea fi identificate la teren
(drumuri, cai ferate, ape, garduri, pe fundul curtilor, s.a.).
,În cazul când, în anumite zone nu se poate trasa o linie
de contur a zonei pe detalii comune existente pe teren si pe
planul topografic sau cadastral, care urmeaza a constitui baza
de lucru pentru cadastrul imobiliar, se vor "'P.roiecta puncte pe
conturul zonei, care vor fi materializate pe teren cu borne' si
care se vor Îidica topografic, prin~oordonate x si y, acestea
constituind aliniamente care se vor unii cu linii drepte pentru
a definitiva conturul zonei de cadastrat.
'37. În cazul în care, în localitate nu exista o baza geodezica
planimetrica si altimetrica corespunzatoare, se impune proiecta-
rea unor lucrari pentru executarea unei osaturi de puncte plani-
metrice si altimetrice, care sa asigure executarea sau actualizarea
planurilor topografice sau cadastrale.
Proiectarea retelei de ridicare se va face în conformitate cu
instructiunile elaborate de Oficiul National de Cadastru, Geodezie
si Cartografie.
38. Proiectarea retelei de ridicare se va face în sistemul de
proiectie si de referinta de stat. În cazul în care. beneficiarul
solicita un alt sistem de proiectie sau de referinta datele vor
fi transcalculate în sistemul de proiectie sau de referinta solicitat.
Trebuie tinut cont ca pentru a se putea confrunta suprafetele
rezultate în urma introducerii cadastrului imobiliar cu cele din

21
 '.-".",~-,~..:;c",-i!i;~~?~iWJI

cadastrul general, acestea trebuie sa fie executate În acelasi

sistem de proiectie.
39. Planurile topografice sau cadastrale realizate sau actuali-
zate, vor trebui sa fie construite în asa fel încât ele sa fie în
sistemul de proiectie si de referinta de stat, si numai în cazuri
speciale, cu aprobarea Oficiului National de Cadastru, Geodezie
si Cartografie sa fie transformate sau realizate în alte sisteme
de proiectie si referinta. .

40. În cazul în care, planurile topografice sau cadastrale,

pe care urmeaza a se executa cadastrul imobiliar, nu sunt la
scara solicitata, în zona E.}""1stândplanuri la alte scari, se impun
urmatoarele:
a. daca planurile topografice sau cadastrale existente, sunt
la scara mai !:lare decât cele pe care urmeaza a se executa
lucrarile de cadastru imobiliar:
- se va face proiectarea trecerii planurilor topografice sau
cadastrale de la scara existenta, la cea necesara introdu-
cerii lucrarilor de cadastru imobiliar;
- trecerea la noua scara poate fi facuta prin metode analo-
gice, (l'educere fotografica) sau prin digitizare asigurân-
du-se precizia necesara;
b. în cazul în care, planurile topografice sau cadastrale existen-
te, sunt la o scara mai mica decât cele pe care urmeaza
a se executa lucrarile de cadastru imobiliar:
- se impune proiectarea si executarea unui plan topografic
sau cadastral la scara solicitata;
în cazul în care nu exista aceasta posibilitate, se poate
accepta (cu aprobare speciala), marirea planului topografic
sau cadastral de la scara existenta la scara solicitata,
în urmatoarele conditii:
- nu se va accepta un coeficient de marire "m" mai mare
de 2,5 ori (l'espectiv m = numitorul scarii planului
topografic existent/numitorul scarii planului topografic
solicitat. sa fie mai mic sau egal 'cu 2,5);
- maril'ea se va face numai prin digitizarea planului exis-

22

~~, nH
 l'
tent si redactarea lui la scara solicitata folosind coordo-
natele punctelor digitizate x, y;
- se vor proiecta si executa masuratori pe conturul sectoa-
relor cadastrale: se vor ridica prin metode topografice
I toate punctele corespunzatoare schimbarii de aliniamen-
I te pe conturul sectorului cadastral, pe limita gardmilor
I la strada sau pe detaliile care fixeaza conturul sectorului
..
cadastral, puncte care vor fi folosite în mod obligatoriu
[,::
la redactarea noului plan.
L 41. Daca planurile topografice sau cadastrale, pe care urmea-
za a se executa cadastrul imobiliar, au o vechime mai mare
de 10 ani, se va proiecta o verificare a acestora. Verificarea se
face atât în ceea.ce priveste continutul planurilor cât si al preciziei.
În cadrul verificarii, se va parcurge conturul sectoarelor si
se vor nota zonele care nu mai corespund realitatii de pe teren.
În acelasi fel se va parcurge trama stradala, caile ferate, apele,
s.a. care traverseaza sau contureaza intral(jl.anul, însemnându-se
pe plan zonele în care exista schimbari. .
La birou, se vor proiecta lucrarile" de actualizare sau de .refacere
a planului topografic sau cadastral, în zonele care nu mai cores-
pU11d realitatii din teren, consemnându-se:
schita exacta cu zona din care sa reiasa limitele pâna
la care sa se faca ridicarea;
metodele folosite pentru integrarea zonei actualizate în
planurile topografice sau cadastrale existente.

Capitolul V:
DELIMITAREA INTRAVILANULUI
LOCALITATILOR .--

42. Delimitarea perimetrului intravilanului cuprinde opera-

tiile tehnice prin care se identifica, se determina (prin masura-
torD, se- materializeaza pe teren si se reprezinta pe planurile
topografice sau cadastrale, punctele si limitele de hotar care
închid perimetrul intravilanului. r.
[,.
23. fi
F

------.--.-.-.
 ,--".-'-"-" ..,,'"~'~.<.7~..:.J

43. Operatiunea de delimitare 11perimetrului intravilan ului

localitatilor se face, potrivit legii, de catre comisia stabilita în
acest scop prin ordinul prefectului. Din comisie vor face parte
primarul, secretarul consiliului local, delegatul consiliului.
judetean, de cadastru, geodezie si cartografie si delegatul directiei
generale de amenajarea teritoriului si urbanism (art.lllit.e din
Legea nr. 7/1996).
44. Înaintea începerii lucrarii de cadastru imobiliar, executan-
tul va lua legatura cu primarul si în baza delegatiei solicita
acestuia constituirea comisiei de delimitare a intravilan ului.
45. Delimitarea intravilanului din cadrul teritoriului adminis-
trativ se face pe planul topo-cadastral, care trebuie sa contina
toate detaliile pe care se desfâsoara limita, iar în lipsa acestuia,
prin parcurgerea si identificarea directa, pe teren. lntravilanul
este acea parte a teritoriului unei unitati administrativ-teritoriale,
determinat potrivit legii, având functiunile prevazute în planurile
de urbanism si amenajarea teritoriului.
Dupa delimitarea intravilanului, se încheie un proces-verbal,
în care se consemneaza cu exactitate descrierea perimetrullli.
În cazul când, în extravilan a fost introdus cadastrul în anii
anteriori, limita intravilanului localitatii trebuie sa se încadreze
perfect în zona considerata în afara Ipcalitatii si sa fie aceeasi
limita cu cea care a delimitat intravilanul în lucrarile de cadastru
din extravilan.
Modificarile fata de limita precedenta trebuie sa fie bine justifi-
cate, prin explicatii clare privind suprafetele, proprietarii, cate-
i ,
goriile si subcategoriile de folosinta ale terenului, în vederea
actualizarii, dupa caz, a lucrarii precedente.
46. Când limita intravilan ului este constituita din firul unei
ape curgatoare, cai ferate sau drumuri, se vor borna pe ambele
parti numai punctele de intrare si de iesire a acestora din terito-
riul ce se delimiteaza.
47. Acolo unde limitele intravilan ului nu sunt constituite din
detalii naturale (talveguri, cump"ene de apa, limite de paduri,
etc.) sau artificiale (drumuri, cai ferate, limite de categoni de
; I
1, ,
1..
ii
24
, folosinta, canale, santuri, digul-i, etc.), ci traverseaza suprafete
.intinse de teren este necesar ca aceste limite sa fie materializata
; ,prin puncte bornate pe teren.

Capitolul VI:
LucRARI TOPOGRAFICE îN ACTIVITATEA
, DE CADASTRU IMOBILIAR

..VI.l. Reteaua planimetrica a localitatii

48. Reteaua planimetrica a unei localitati contine totalitatea

punctelor geodezice existente, într-un sistem unitar, determinata
prin triangulatie, trilateratie, poligonometrie, G.P.S., ca si punc-
Itele de "detaliu determinata prin ori ce metoda care asigura
( precizia de determinare impusa. (\;'>

,. 49. Sistemul de proiectie de stat este proiectia Stereografica

1970.
50. Pe~tru localitatile aflate la distanta de cercul de deforma-
tie nula, în care deformatiile depasesc 5 cm/km, este obligatorie
adoptarea unui sistem de proiectie stereografic local.
Sistemul de proiectie stereografic local va fi propriu si unic
pentru fiecare localitate, asigurându-se astfel reducerea deforma-
tiilor lungimilor si suprafetelor.

VI.I.I Triangulatia
51. Triangulatia ca metoda de baza pentru reteaua planime-
trica poate fi dezvoltata prin: -
a) Retele principale, care acopera întregul teritoriu al locali-
tatilor {inclusiv zonele de extindere) si sunt formate din
triunghiuri cât mai apropiate de cele echilaterale sau din
patrulatere cu ambele diagonale observate sau poligoane
cu puncte centrale. Unghiurile triunghiurilor vor fi mai
mari de 40g, iar în patrulatere unghiurile formate de diago- i..
25 ~5
f:
 -"--- ,_..~" ",,°,~';""'~~~wi",

Dale trebuie sa nu fie mai mici de 20g, Eroarea medie

patratica de determinare a unei directii va fi de m3~;mum
Scc, iar lungimea laturilor poate varia între 3 si 7 km,
b) Retele secund2re, care îndesesc pe cele principale, sunt
formate din triunghiuri, poligoane sau puncte determinate
prin intersectii înainte, înapoi, sau combinate, sprijinite
pe puncte de trianguJatie determinate anterior.
Prevedel'ile de la pct.a si b se refera în special la localitati I
de tip urban,

52. Reteaua planimetrica a unei localitati se poate realiza:

si prin masuratori G.P.S" combinate cu retele poligoIlometrice,
executate cu statii electronice totale, ,

,Indiferent de metoda aJeasa pentru realizarea retelelor plani-

metrice ale localitatilor, trebuie sa se asigure în mod obligatoriu
încadrarea acestora în sistemul ret,elei geodezice de stat, prin
cel putin 3 puncte comune,
Proiectarl?8 lucrarilor
53. Retelele de triangulatie principale si secundare se executa
pe baza unui proiect, iar pentru întocmirea proiectului se folosesc
urmatoarele materiale: '

hartile sau' planurile eA-lstente în zona respectiva;

toate datele referitoare la luclcarile executate anterior în
zona ca: triangulatie, drumuiri poligonometrice, nivelment,
scheme, date asupra barnarii, cataloagele puncteior geode-
zice si reperelor de nivelment, etc, ;
date informative asupra conditiilor fizico-geografIce;
date informative de ordin economic ca: pret, manopera,
transport, etc.
Proiectul trebuie sa prezinte solutia cea mai avantajoasa din
punct de vedere tehnic si economic. Dupa ce se proiecteaza retea-
ua principala si se traseaza pe harti sau planuri configuratia
ei, se proiecteaza triangulatia secundara. '
54. Prin proiect se va urmari ca:
punctele sa fie dispuse în asa fel ca folosirea 101'pentru
dezvoltarea si îndesil'ea retelei sa fie cât mai convenabila;
26

..
 pentru punctele amplasate pe constructii se vor prevedea
transmiteri la sol, care se vor compensa riguros;
sa se foloseasca triangulatia anterioara existenta, introdu-
când-o în reteaua proiectata;
sa se faca program de observatii cu numarul stlict de
vize, eliminându-se cele de prisos;
sa se studieze ca procedeele si metodele de calcul sa fie
usurate
" prin proiectarea retelelor.
i.<;;Masurarea bazelor si a laturilor În triangulatia localitatilor
T,:;.55. Lungimea laturilor de plecare sau a bazelor se masoara
;(~,~~,instrumente clasice sau electronice caTe sa asigure masurarea
tlfulgimilor cu o eroare relativa ce nu trebuie sa depaseasca
~,;. '1:'400.000 la masurarea bazelor. în cazul când acestea se dezvolta,
~; si 1:150.000la masurarea directa a laturilor.
tC ""N~ se admit~ efectu.area masur.atorilor cu in~trumente clasice
{>pe vant puternIc, ploaIe, ceata, nInsoare sf'u cana temperatura
aerului este peste +350 sau sub -100."
. LungimHor masurate li se var aplica corectiile de etalonare,
temperatura, reducere la orizont si reducere la nivelul marii.
Executarea observatiilor
56. Observatiile azimutale si zenitale se executa pe baza
proiectului retelei de triangulatie care a fost definitivat în urma
recunoasterii în teren. .
57. Observatiile azimutale se executa când vizibilitatea este
optima si atmosfera linistita, dimineata pâna la ora 9 si dUPIl-
amiaza începând de la ora 16. întrerupându-se cu o jumatate
de ora înaintea apusului soarelui. Pe timp noros, când conditiile
de observatie sunt bune, masuratorile pot fi executate în cursul
. întregii zile.
58. În fiecare punct de triangulatie se determina elementele
'de excentricitate. .

59. 'Observatiile azimutale se efectueaza de regula prin meto-

da turului de orizont. Numarul tururilor de orizont este de 6
pentru retelele principale si de 3 pentru cele. secundare. ,.,'
27
 60. Când toleranta de tur de orizont nu este respectata,
masuratoarea se repeta. Daca pentru o directie valoarea colimatiei
este depasita, directia respectiva se masoara din nou cu aceasi
origine, iar daca, noua masuratoare este înscrisa în tolerante,
masuratoarea initiala se anuleaza. Cînd valoarea unei directii
difera cu o valoare care depaseste tolerantele aceleiasi directii
obtinute din alte masuratori, masuratoarea se repeta cu aceiasi
origine pe care a avut-o prima masuratoare.
61. Daca doua masuratori ale aceleiasi directii au valori care
depasesc, unatolerantele în plus si alta în minus, se repeta
amândoua masuratorile cu aceiasi origine si daca nici aceste
masuratori nu satisfac tolerantele, se face o noua masuratoare
modificând originea.
62. Observatiile dintr-un punct se refac daca numarul obser-
vatiilor gresite depa'seste 1/3 din numarul total al masuratOlilor.
Un tur de OJizont nu va avea mai mult de 7 directii pentru
punctele retelei principale si 12 directii pentru retelele secundare.
Daca numarul de vize este mai mare, acestea se vor împartJ.
în grupe, fiecare grupa trebuind sa aiba cel putin doua vize
comune cu cealaltagTupa.
63. În afara vizelor pentru determinare, turul de orizont se
va orienta cu cel putin trei vize spre puncte de ordin superior,
sau de acelasi ordin, calculate dintr-o triangulatie mai veche,
perfect vizibile si cât mai departate. În orice caz aceste vize
nu vor fi mai scurte decât vizele de determinare.
64. Vizele de determinare ale punctului trebuie sa îndepli-
neasca urmatoarele conditii: .

sa fie sprijinite pe punctele vechi compensate anterior;

sa fie uniform distribuite pe întregul tur de orizont;
sa formeze unghiuri de 40G -160G;
sa fie observate reciproc.
65. Pentru trecerea de,la o Oligine la alta a turului de orizont
. . 200G -
acestea se reltereaza 1a mterv al u1 w = -,
.

und e n est e numa-

rul reiteratmor. n
28.'
 66. Verificarea închiderii turului de orizont fata de toleranta,
a variatiei colimatiei si a diferentelor dintre valorile acelorasi
directii determinate cu origini diferite se va face la fata locului,
dupa terminarea întregului program de observatii.
67. Închiderea triunghiurilor în triangulatia localitatilor se
admite în limita urmatoarelor valori:
"~o retele principale, închiderea triunghiurilor 20«;
retele , secundare,închiderea triunghiurilor 300°.

I " . Calculul"triangulatiei

I' 68. Retelele de triangulatie principale si secundare din locali-

r tati se compenseaza prin metode riguroase. Se recomanda pentru
compensare, metoda masuratorilor indirecte, prin vmiatia coOl-do-
natelor, cu stabilirea ponderilor în functie de distanta. dintre
puncte. Compensarea se poate realiza într-un plan de proiectie
local la nivelul marii, pe elipsoid sau în planul de proiectie
Stereografic 1970. Coordonatele definitive se i:f{prtrece în planul
de proiectie Stereografic 1970, indiferent de solutia aleasa ,pentru
compensare.
Pentru verificarea calita tii masuratorilor si a preciziei retelei
realizate, se vor calcula urmatorii parametrii de precizie:
eroarea medie patratica a unitatii de pondere, calculata
la rezolvarea ecuatiilor normale si calculata dupa compen-
sare, din unitatile de corectie;
erorile medii patratice ale coordonatelor punctelor noi;
marimea elipselor de erori.
69. Conditiile pe care trebuie sa le îndeplineasca reteaua
de triangulatie-trilateratie secundara sunt:
- densitatea .punctelor: 1-2 puncte!kmp;
laturi. cuprinse între 1 si 3 km; .

precizia de determinare a coordonatelor x, y sa fie +/-5 cm.

materializarea punctelor cu borne sau pilastri;
semnalizarea punctelor la sol sau pe cladiri Plin balize r
I
sau piramide; If
transmiterea la sol a punctelor depe cladiri prin 3 puncte; I
1.
laturile sau bazele de plecare masurate cu eroare relativa
~~.'
29 ~"
I
i
 ' ~.' ;.L...}~iJr~~."""",~

,
de 1/400000;
observatiile zenitalG executate cu 3 serii.
Determinarea altitudini1or punctelor de triangulatie
70. Atunci când este cazul, si mai ales în triangulatia locali-
tatilor rurale, calculul altitudinilor punctelor de triangulatie se
efectueaza pe baza observatiilor zenitale. Reteaua de nivelment
geodezic, pentru o localitate, trebuie sa aiba laturile observate
reciproc; diferenta de nivel întl"e doua puncte rezulta din media
celor doua valori, prima obtinuta cu dIstanta zenitala directa
si a doua cu cea inversa. Ecartul maxim între diferentele de
nivel calculate pe baza celor doua unghiuri reciproce este de
0,25 m. .

71. Compensarea drumurilor de nivelment trigonometric se

executa în felul urmator: se compara suma algebrica a diferentei
de nivel rezultata din masuratoare cu cea rezultata din diferenta
de nivel dintre cotele punctului initial si cel final, stabilindu-se
eroarea de închidere. Eroarea de închidere nu trebuie sa depa-
seasca valoarea rezultata din relatia: E = Q,25.Jn unde: E este
eroarea de închidere, În metri, iar n - numarul statiilor.
72. Diferentele de nivel se corecteaza repartizându-se eroarea
de închidere proportional cu lungimea laturilor. Apreciereapreci-
ziei se face prin calculul erorii mediei' patratice a determinarii
altitudinii în functie de metoda de compensare. În cazul determi-
narii cotei prin metoda intersectiei, altitudinea se calculeaza
din media aritmetica a altitudinilor obtinute partial, din 3 vize.
Daca una din altitudinile obtinute difera cu mai mult de 0,25
m fata de media aritmetica, urmeaza sa se verifice calculele
si daca se constata ca directia este gresit observata, nu se ia
în consideratie. La calculul altitudinilor punctelor. de triangulatie
determinate prin nivelment trigonometric se Va tine seama de
influenta refractiei atmosferice si curbura pamântului.

VI.1.2. Poligonometria
73~ Retelele poligonometrice se utilizeaza pentru asigurarea

30.
 de,nsitatii ,de puncte si pot înlocui triangulatia în urmatoarele
cazuri:
unde reteaua poligonometrica este mai economica, reaHzân-
du-se într-un timp mai scmt;
unde vizibilitatea în tU<' de orizont este redusa;
unde atmosfera încarcata cu gaze împiedica realizarea
,-,observatiilor de triangulatie în conditii normale;
j .',- unde prin suprafata mica a localitatii executarea lucrarilor
de ttiangulatie nu este eficienta din punct de vedere economic.
',1 "Poligonometria se realizeaza sub forma de trasee izolare sau trasee
cu puncte nodale ce se leaga de punctele de triangulatie.
, )'4. Retelele poligonometrice se împart în:
1, ',"- '- retele poligonometrice principale, care se sprijina direct
pe punctele de triang-u.latie si care au o forma aproximativ
rectilinie si se desfasoara de regula pe arterele principale
ale localitatilor; -
retelele poligonometrice secundare car? se sprijina fie pe
, puncte poligonom(~trice principale, fie pe puncte de trian-
gulatie.' /

,75. Conditiile pe care trebuie sa le îndeplineasca reteaua

, "poligonometrica principala:
sistemul de proiectie stereografic de stat (stereo 1970) sau
stereografic local;
compensare riguroasa ca drumlliri cu puncte nodale sau
poligoane închise;
laturile drumuirilor se vor sprijini la plecare si la sosire
pe minimum doua vize de orientare;
densitatea punctelor: 1 punct la 10 ha. (laturi de 300-500m);
din 3 în 3 statii si în punctele nodale, materializarea se
va face prin borne, resLul punctelor se vor marca prin
picheti de fier;
în punctele nodale materializarea
"', se va face astfel încât
\
sa se asigure minimum 2 vize de orientare;
I
',' 'se vor face observatii zenitale cu doua serii; L
f
observatiile azimutale se vor face cu patru serii; l.

31

'u....-..........
 ~ ~.".,.",t;.~~-

precizia de determinare a coordonatelor x, y: +/- 5 cm.

lungimea maxima a drumuirilor:
- în zona construita: 3-4 km.
- în zona neconstruita: 4-8 km.
eroarea limita la masurarea lungimilor 1:20.000;
tolerante admise la masurarea unghiurilor:
- eroarea medie patratica a unghiului masurat = Scc
- diferenta între valUli succesive pe o directie = IOec
- închiderea în tur de orizont := 15cc
- neînchiderile unghiulare pe trasee liniare sau în poligoane
= +/- 6cc Jn unde n=numarul unghiurilor masurate.

76. Conditiile pe care tl:ebuie sa le îndeplineasca' !'eteaua

poligonometrica secundara:
sistem de proiectie stereografic de stat (stereo 1970) s~u
stereografic local;
sa se splijine pe punctele retelei poligonometrice principale
sau pe punctele retelei de triangulatie-trilateratie;
compensare riguroasa ca drumuiri sprijinite la ambele
capete sau ca drumuiri cu punct nodal; . .
densitatea punctelor: 1 pct. la 5 ha (laturi de 60-300 m.);
precizia de determin~re a coordonatelor x, y: +/-10 cm.;
eroarea de închidere a diferentelor .de nivel: m +/- 5mm =
JC, pentru L în km.;
observatii zenitale cuc serie;
observat.ii azimutale cu doua serii;
lungime a maxima a drumuirilor:
- în zona construita: 1,5 - 3 km.;
- în zona neconstruita: 2 -4 km.
eroarea limita la masurarea laturilor 1:10.000;
tolerante admise la masurarea unghiurilor:
- eroarea medie patratica a unghiului masurat m=12cc;
- diferenta între valori succesive pe o directie =16cc;
- închiderea în tur de orizont = 20cc;
. - neînchiderile unghiulare pe. trasee liniare =+/- 12cc,Jn.

32

!IIi
 t;J;;77.,>,Proiectul se întocmeste pe planuri existente pe care în
ealabil 's-au trecut retelele si punctele existente.
:,11v1Jâ'Î:ntocmireaproiectului trebuie sa se respecte urmatoarele:
~,'~:!'laturile sa fie plasate pe trasee cât mai favorabile lucrului
;,>",-,si aproximativ în linie dreapta. Abaterea maxima a puncte-
,.'1" >lorde la linia dreapta care uneste punctele de triangulatie
sau punctele nodale pe care se sprijina traseul, nu trebuie
sa 'depa~easca o treime din lungjmea lui. Unghiurile care
definesc' deschiderea laturilor nu trebuie sa fie mai mici
de 150G si mai mari de 250G;
sa' 'se proiecteze laturi apro}"imativ egale si de lungime
. maxima' si sa fie pe cât posibil paralele cu fatadele construc-
tiilor; ,
.' la 8-10 laturi sa existe o orientare de sprijin;
(fi
la punctele unde legarea directa de triangulatie nu este
. pO'sibila se va alege ca punct initial un punct din transmi-
-' terea la sol" a punctului de triangulatie\,
Plantarea reperelor poligonometrice /
78. 'Punctele retelei poligonometrice se materializeaza în teren
~ "prin bornesau repere de sol carE trebuie plantate în punctele
I '~:noda:lesi în punctele de frângere ale traseului poligonometric.
I -Celelalte puncte ale traseelor de poligonometrie se materializeaza
,ca puncte ale sistemului de sprijin de ridicare.
Ii "-;c La alegereaamplasamentelor pentru plantarea reperelor se
va. tine seama de prevederile de sistematizare si amenajarea
'terItoriului. Descrierea topografica a reperului se va face dupa
'plantare, reperându-se din 3-4 puncte fixe.
" .Masurarea lungimilor
79. La retelele poligonometrice principale, masurarea laturilor
se va' face cu firul de invar, sau cu instrumente electronice.
Laturile retelelor poligonometrice secundare se masoara cu
fire de otel sau cu panglica de 50 m gradata la capete. iar în
conditiile ,de circulatie intensa, la trecerea peste ape etc., laturile
se masoarii'pe cale paralactica folosind scheme care sa asigure
precizia r.etelei.
l
!
'33
tr
, ' ",--" """""---'--'
,,----
 ._, ,"""""".~~.
'.' '~~-~..~~ . .

Pe magistrale si bulevarde cu circulatie intensa masurarea

laturilor drumuirilor principale se face prin metoda punctelor
auxiliare laterale (intersectii laterale), cu masurarea bazei il1jtiale .
si finale, sau prin masuratori cu instrumente electronice.
Lungimile traseelor poligonometrice secundare se masoara
în ambele sensmi sau cu doua panglici sau fire în acelasi sens.
Masuratorile pe teren se executa la fel ca la masurarea bazelor
pentru triangulatie; corectiile ce se aplica bazei masurate sunt
la fel ca la bazele pentru triangulatie.
Diferentele dintre rezultatele masuratorilor laturilor traseului
în sensul dus si întors în traseele principale nu trebuie sa
depaseasca 1:25000 din lungimea laturii masurate.
Masurarea unghiurilor

80. Masurarea unghi.urilor se. face cu teodolite cu cea mai

mica citire pe micrometrul optic' cuprinsa între 2" SI lOr",
În cazul punctelo~ nodale, când pentru orientare se vor viza
puncte ajutatoare si numarul directiilor va fi mai mare de 2,
se va folosi metoda turului de orizont. În acest caz, diferentele
între valOlile deduse din reiteratii pentru masuratorile facute
cu teodolitul de 2« nu trebuie sa depaseasca 16"riar închiderea
în tur de orizont sa nu depaseasca 15"-20". Neînchiderile
unghiulare în trasee separate sau în poligoane închise nu trebuie
sa depaseasca 6"r Jn unde n este numarul unghiurilor masurate.
Legarea retelei poligonometrice de reteaua de triangulatie
81. Retelele poligonometrice se sprijina la capete pe puncte
de triangulatie si pentru legare se masoara unghiurile dintre
prima si ultima latura a traseului si cel putin doua' directii
ale triangulatiei de stat. Pentru marirea preciziei de transmitere
a orientarilor se recomanda ca punctele de frângere ale traseului
sa fie astfel alese,încât sa poata fi transmisa orientarea la unul,
doua sau mai multe puncte de triangulatie.
82. Evaluarea preciziei masuratorilor de teren permite a se
verifica masurarea corecta a unghiurilor si distantelor, precum
si a controla daca observatiile corespund preciziei ceru te. Cunoas-
34

-..:::::a iii "....

 reciziei este necesara la efectuarea calculelor de compen-
~lâr;evaluarea preciziei valorilor definitive (compensate) ale
"selor
,.:.( elemente ale unui traseu poligonometric (orientari,
b:i1ateetc.) poate fi facuta numai daca se dispune de datele
ieÎ,teren.
:yaluarea preciziei consta din stabilirea neînchiderilor longitu-
{âÎe,si transversale, stabilirea preciziei de masurare a distan-
ot;pe ,baza diferentelor dintre masuratorile duble, stabilirea
~eciZiei'masuratorilor liniare pe baza erorilor de neînchidere
;(.gitudinaIa, stabilirea preciziei masuratorilor unghiulare pe
a;erorilor de neînchidere unghiulara si erorilor de neînchidere
sversala.
:ezultatele calculelor definitive se vor înscrie într-un catalog
. coordonate.
. ("", '.'
,,;::,;:'83. Documente ce se predau beneficiarului pentru reteaua
~;,~~~irrietrica a localitatii. .
~~<[\'~"'Piesescrise: C\;:"

(e~::>
0;,,1:,.; ,memoriul justificativ - date despre lucrare;
- analiza situatiei existente;
- proiectul tehnic;
inventarul punctelor geodezice ale retelei planimetrice a
localitatii;
dosarul documentatiei de teren;
carnete cu observatii si masuratori liniare, paginate si in-
,', dexate sau dupa caz, pe diskete;
- . foile cu elementele de centrare si reducere;
.' dosarul calculelor de determinare a coordonatelor rectangu-
Iare ale retelei planimetrice a localitatii;
,.}j i racordarea grupelor de observatii;
'- calculul corectiilor de centrare si reducere;
.' -' . calculul coordonatelor;
evaluarea preciziei;
dosarul calculului altitudinilor punctelor retelei planimetri-
ce a localitatii;
proces verbal de verificare-receptie a lucrarilor;
proces verbal de predare a punctelor geodezice;

35(

""""'-
 .. ~",.; . ",.",,'" ..,.»""",...""",""", ,.",~!

Piese desenate:
fise cu descrierile topografice ale punctelor retelei planime-
trice;
proiectul retelei planimetrice a localitatii (plan sc. 1:10.000-
1:25.000).

VI. 2. Reteaua altimetrica a ]ocalitatii

84. Baza altimet1'ica a ridicarilor topografice în localitati se
realizeaza prin retele de nivelment care trebuie sa asigure posibili-
tatea reprezentarii reliefului pe planurile topografice si aplicarea
ulterioara pe teren a diferitelor proiecte de constructii (cladili.
instalatii subterane, drumuri, poduri etc.). Aceasta baza se
realizeaza prin retele de nivelment de stat de ordinul II, III si Iv.
85. Cotele punctelor retelelor de nivelment se calculeaza în
sistemul Marea Neagra -1975.
86. Nivelmentul de ord. II se executa pe fiecare linie în sens
dus si întors cu o eroare maxima în valoare absoluta de 5 mm
JL, unde L este perimetrul sau lungimea drumuirii în km.
Reperele pentru acest nivelment trebuie sa ac opere în mod uni-
form întreaga suprafata a localitatii si sa fie astfel repartizate
încâtdistanta dintre ele sa. nu depaseasca 2 km, iar în afara
perimetrului localitatii 3 km.
87. Nivelmentu1 de ord. III se executa în sens dus si întors,
cu o precizie care sa asigure obtinerea unor închideri în poligon
sau drumuiri care nu trebuie sa depaseasca în valoare absoluta
10 mm JL' în care L este perimetrul poligonului. sau lungimea
drumuirii în km. Reperele de perete sau la sol pentru acest
nivelment trebuie sa acopere în mod uniform suprafata
localitatilor si sa fie astfel repartizate încâtdistantele între ele
sa nu depaseasca 200 m pe magistrale în zonele centrale si
industriale ale localitatii, 400 m în zonele în care se gasesc
între centru si margine si 800 m la marginea localitatilor sau
în zonele cu constructii 1'are.
88. Nivelmentul de ord. IV se sprijina la ambele capete pe

36 .

...... -' ".-'

"u..-- '-
 'lcte)denivelment de ordin superior si se executa prin drumuiri
:;~h.singur sens, cu o precizie care sa asigure obtinerea unor
,~d,~?tn drum~iri sau î~ poJigoane care sa .nu depasea~c~
Y.1M9areabsoluta 20 mm -.IL' unde L este lungJ.mea drumUlnI
\5~eÎjinetrul poligonului în km.
~8o~ffti~iile de nivelment de toate ordinele se materializeaza
~$,~~,ter~n prin repere care se nu!1lc~roteaza. Se va urmari ca pe
~~'ceeasUiniesau in jurul unui punct nodal- sa nu existe' repere
er~le nu se includ în masuratori decât
~:~u, acela s i rtumar. Rep
k'
t~
f;t:
~ P.a" O luna de la. plantarea l.o~, iar pentru fiecare reper se
,
.
o

tt,~tocmeste o descnere a pozItIeI.

, ,
, ",
,
, ,

(";; Ptoi~ctul retelei de nivelment

,O"";," ' '

()'" 90. Proiectul retelei de nivelment va arata ce fel de lucrari

':;cie,nivelment urmeaza sa se execute, traseul lor, volumul, numa-
itul de repere, informatii asupra datelor initiale, ordinea de
lexecutie, indicatii tehnice pentru executarea lucrarilor, instru-
,mente si metode de nivelment, indlcat,ji asupr'h'modului de calcul
;81rezultatelor nivelmentului, precum si toate elementele care
,justifica solutia propusa.
, Liniile de nivelment, de orice ordin, care se executa în locali-
I ' tati,se proiecteaza în general pe strazi, cotându-se toate punctele
I :geodezice de la soL pe cât posibil punctele de poligonometrie.
, Toate capetele liniilor de nivelment proiectate trebuie sa fie
legate de liniile de nivelment executare anterior, de ordin supeliol-
sau de acelasi ordin.
'Executarea nivelmentului
91. Nivelmentul de ord. II se executa prin metoda coincidentei
pe O singura pereche de broaste sau tarusi în sens dus si întors.
Drumuirile de n'ivelment dus si întors pe sectiuni se executa
de regula' în jumatati diferite ale zilei; toamna si pe timp noros
se pot executa masuratori in tot cursul zilei. In tot timpul
masuratorilor se va folosi obligatoriu umbrela de protectie,
Lungimea razei de vizare se admite între 50 si 65 m. În f
:
caz ca panta terenului este mai mare, distanta poate fi redusa.
L
t. o
37
r1.
,

"_0__0__"'_- -
 '..'".~ ...".;",..}.lL!i~li.ji!~,i, """'<-.~tJI "F

Raza de vizare trebuie sa treaca la cel putin 0,50 m deasupra

solului. Când lungimea razei de vizare este de circa 30 m, se
admite sa treaca la 0,30 m deasupra solului. Observatiile se
vor executa în perioada de vizibHitate cu imagini clare, distincte
si calme, evitându-se efectuarea observatiilor înainte de rasaritul
sau apusul soarelui, pe vânt sau când imaginile prezinta miraj.
Distanta de la instrument la mire trebuie sa fie egala. Se
admite o inegalitate pâna la 1 m. Cumularea acestor inegalitati
pe o sectiune SZ. nu fie mai mare de 2 m.
Întreruperile nivelmentulai se fac obligatoriu pe un reper
permanent. Nu se admit întreruperi pe repere provizorii. În
fiecare statie se calculeaza diferenta de nivel din observatiile
efectuate pe scara principala si cea secundara. Nepotrivirea între
aceste diferente de nivel nu trebuie sa depaseasca 0,7 rom. În
caz ca nepotrivirEa este mai mare, toate observatiile în statia
respectiva se refac.
Dupa masurarea unei sectiuni se calculeaza diferenta de nivel
între drumuirea de nivelment dus si întors. N epotrivirea între
aceste doua masuratori nu trebuie sa depaseasca 5 rom JL ' daca
numarul de statii este de cel mult 151km, si 6 mm JL-, când
numarul de statii este mai mare de 151km.
Daca nepotrivirile sunt mai mari decât cele aratate mai sus,
se va repeta nivelmentul într-un singur sens. Daca în urma
acestei noi masuratori, rezultatele nu vor diferi cu mai muH.
de 7 mm JL ' l'espectiv 9 mm JL ' de cele anterioare, atunci se
va lua ca rezultat definitiv media dintre cele trei nivelmente.
Daca nepotrivirea depaseste tolerantele specificate, se va repeta
operatia în ambele sensuri. Aceleasi tolerante sunt valabile si
pentru drumuilile executate în cele doua sensuri pentru un sector
între doua puncte diferite sau fundamentale.
În drumuirile de nivelment se includ, pe cât posibil punctele
de triangulatie, cât si cele paligonometrice.
92. Nivelmentul de ard. III se executa prin metoda coinciden-
tei sau a firului nivelor, potrivit aparaturii utilizate, în dublu
sens, dus si întors. Diferenta de nivel se calculeaza numai dupa
citirile la firul nivelor.

38
 " jurigiroea
" razei de vizare se adroite între 60 si 75 ro,
Daca conditiile atroosferice perroit si luneta are putere de
IriTe de circa 35 X, se adroite ca lungiroea razei de vizare
~$'a~ifiei pâna la 100 ro,
.' .tt'JTDistantele de la instruroent la mire trebuie sa fie egale. Se
ldmite o inegalitate pâna la 2 m, iar cumularea lor pe o sectiune
dtÎ;,trebuie sa depaseasca 5 ro. Raza vizuala trebuie sa treaca
.

a~tsupra-'solului la 0,3 m, -
~t~"E;xectit:~reaobservatiilor se face în conditii favorabile de vizibi-
ltate,:'cu imagini dare si calme. Nu ge fac observatii apropiate
le:rasaritul si apusul soarelui, iar în tiropul observatiilor instru-
~entul va fi protejat de o umbrela,
~;În( tiropul roasuratorilor, mirele se aseaza pe broaste sau pe
~rusiroetalici.
:;:ftJJntreruperile se fac numai pe repere stabile; este interzis
,8.",se., face întreruperi pe repere provizorii. .
~;i~;':!_,A::ând
se foloseste metoda de observatii prin coincidenta,
~ijnepotrivirea între diferentele de nivel de~pe scara principala
~~i;si1cea secundara nu trebuie sa dE;paseasca 1,5 rom.
~;f Când observatiile se fac la firul' nivelor, nepotrivirea între
fi diferentele de nivel determinate pe partea neagra si partea rosie
[\;'a roirelor, nu trebuie sa depaseasca 3 fim. Daca nepotrivirile
.
"'
:d~pasesc tolerantele' de roa
''.. "
i sus, observatiile în statie se refac.
\ Toleranta admisa pe o sectiune sau pe un sector între cele
,

, ,

,1:" doua drurouiri dus si întors nu trebuie sa depaseasca 10 roro'JL '

, ,
,

, unde L este lungiroea drumuirii în kro. Daca nepotrivirea depa-

, seste
93. ~ce~sta limita se
'N1Velroentul de repeta
ord. IVnivelmentul
se executa ~ntr-un
mtr-un s~ngur
smgur sens.
sens.
I Citirile pe roira se fac la firul nivelor, pe ambele fete ale mirei.
I Daca roira are o singura fata, pentru citirea a doua se roodifica
l' înaltiroea aparatului cu cel putin 10 cro. Lungimea de vizare
se admite pâna la 100 m. Mirele se aseaza pe broaste de nivelroent
sau tarusi roetalici. Întreruperea observatiilor se face pe repere
permanente.
Nepotrivirile dintre diferentele de nlvelîntr-o statie rezultate
din citirile facute la cele doua înaltiml diferite ale aparatului
39
l:
r '

..-u-
u u'- - -
 _"""~"";'L"""""~

nu trebuie sA dcp-aseas;:;aGmm. Daca aceasta toleranta nu este I

satisfacuta, observatiile se refac.

94. Pe tot timpul observatiilor de nivelment instrumentul
trebuie ferit de actiunea directa a razelor solare prin protejarea
cu o umbrela.
Nivela nu va fi folosita decât dupa aproximativ 45min. de
acomodare cu temperatura la umbra a aerului. Nivelmentul
geometric de ord. IV se realizeaza cu o eroare care nu trebuie I
sa depaseasca 20 mm JL, unde L este lungimea drumuirii în
I
I
krn. I
95. Calculele. de compensare ale liniilor si retelelor de
nivelment se împart în: liriii si retele de nivel compensate
provizoriu si compensate definitiv.
Liniile de nivelment compensate provizoriu sunt cele a caror
compensare este facuta prin metode simplificate, în scopul de
a obtine cote de lucru, sau pe baza unor cote provizorii ale marcilor
si reperelor de plecare, urmând ca ele sa fie compensate definitiv.
Linii de nivelment coIn.pensate definitiv sunt acelea care sunt
compensate prin metode riguroase.
Calculele de compensare a nivelmentului se fac în urmatoarele
trei etape:
calcule preliminarii care se refera la verificarea carnetelor
de observatii si întocmirea situatiei diferentelor de nivel;
calcule de compensare propriu-zise ale retelelor de nivel-
ment si ale traverselor izolate;
- întocmirea cataloagelor.
96. Evaluarea preciziei nivelmentului se poate face dupa
formula:
a) Dupa formulele Lallemand: Pentru o singura traversa
eroarea medie patratica accidentala si sistematica pentru
1 krn se foloseste formula:

2 [u2] (}2 ~ ~ ~
11 = -4L 4[L] [ L ]

40
 ,,-,un .grup de mai multe traverse de nivelment, libere
fâ\;formeaza poligoane se foloseste formula:
l [r2] S2
~ [62]
[
~,ALl .~[L2] L
{
] J

I~J,rt ~~2 [L]~pentru un grup de mai m uIt de! Opoligoane

~~l
' [~] ISL ]pentru
...,~ '
2
un grup de cel mult 10 poligoane.
'o,,
. L
'fi 'aceste formule s-au facut urmatoarele notari:
,'oleste lungimea în km, a unei traverse sau a unei laturi de
i'?~";;-poligonexecutata în aceleasi conditii (aceeasi directie, acelasi
aparat, acelasi operator, conditii fizico-geografice cât mai
" apropiate etc,);
[IJf'!li.mgimea, în km, a întregului grup de traverse sau poligoane;
,. diferenta în mm, dintre rezultatele obtinute din drumui-
l~a\"dus" si ~rumuirea "întors", intre doua repere de nivel-
...,,}';;ment succeSIVe;
y',' "distanta în km, între doua repere de nivelment consecutive;
S,,"discordanta, în mm, atât pentru travese cât si între rezulta-
:<,tele obtinute din cele doua sensuri;
fn "eroarea de neînchidere a poligonului, în mm;

[f;] suma patratelor erorilor de neînchidere a poligonului circum-

, scris în mm.
l' Toate diferentele de nivel se socotesc corectate cu corectia
ortometrica. '

'Valorile erorilor medii si calculate cu formulele de mai sus,

nu trebuie sa depaseasca pentru fiecare ordin valorile din tabela
urmatoare:
Erori limita o.ntN I krn dt drumulC
Ordinul Er<"j mdii ntrU 1 km de drumll1r
ni"clmcntulur accidental. ,j,tematlce accidentale "SI<narlCe
i
0,4 mro :,Omm 0,4 mm
Ord. II 2. O mI"
Orei, III 4.0mm O. S ,,1111 8,Omm O, g mm
2. O mm
II
IO.Omm : Omm 20, O",m
Ord. IV
L
41 L
t'
r

,.". --~-
 ..,", .6.',..',

b) Dupa fm'mulele Rune:

Eroarea medie accidentala pentru 1 km de drumuire:
2 Lmmj2 - frnm22
11 =
, Lm - fm
Eroarea medie sistematica pentru 1 km .de drumuire
2 2
cr2 = m2 - m1
Lm .- rm "
În aceste formule s-au facut urmatoarele notari:

2 -
[1'12] m2 = ~ ~
m1 - 4[LJ. 2 4P [ L ]
1'1 este diferenta, in rom, dintre rezultatele obtinute Între
drumuirea "dus" si drumuirea "întors" între doua repere
consecutive;
L lungimea traversei, în km;
S discordanta între diferentele de nivel obtinute din cele
doua' sensuri, pentru fiecare traversa, înmm.;
Lm- [L] lungimea traversei, în km, executata în aceleasi conditii;
P P numarul traverselor ce intra în calcul;
r
distanta, în km, între doua re~ere consecutive;
rm valoarea medie pentru r egala c~
n
j
unde n este numarul
de sectiuni. ,

Pentru calculul erolii medii patratice a întregii traverse se

folosesteformula:m2 = (112 +cr2L) p

97. -Documente ce se predau beneficiarului:
Piese scrise:
- memoriu justificativ - date despre lucrare;
- analiza situatiei existente;
- proiect tehnic;
- inventarul reperilor de nivelment ai localitatii;
- dosarul documentatiei de teren: carnete cu observatii
altimetrice, paginate si indexate;
42
 osarul calculelor de determinare a cotelor reperilor de
Iiveiment:
>:.gruparea observatiilor în poligon si racordarile între

i calculul neînchiderilor în poligoane;

~
~'f'gr.upe; cotelor;.
..câlculul
;3tievaluarea preciziei;
<;" ':Rroces verbal de verificare - receptie a lucrarii;
.,;:.3:proces verbal de predare a punctelor.
'iese desenate:
}"'\:('fisele cu descrierile topografice ale reperelor de nivel-
i\.k ,ment;
- proiectul retelei de nivelment al localitatii (plan scara
1:10.000 - 1:25.000);
schita poligoanelor de nivelment' cuprinzând diferentele
de nivel, sensul de parcurgere si neînchiderile în poli-
goane. ,,\>

detaliilor

~~~yr:3.1. Reteaua de sprijin pentru ridicarea planimetrica

i:-." . 98. ,În vederea ridicarii detaliilor se realizeaza pe teren o
I.baza de ridicare planimetrica care îndeseste reteaua de sprijin
~/~pz:in: ~nt~rsectii si drumuiri .cu te~~olitul sau statii t~tale;
~t.:)matenahzarea punctelor bazeI de ndlcare se va face unIform
6:2'în cuprinsul localitatii. .
r :;', Drumuiri cu teodolitul. Drumuirile cu teodolitul trebuie sa
îndeplineasca urmatoarele conditii:
sa se sprijine pe punctele de triangulatie sau poligonome-
'-
trice;
sa parcurga terenuri adecvate masuratorilor (strazi, alei,
sosele, drumuri pietruite, etc.).
distantele între vârfurile drumuirii sa fie pe cât posibil
egale;
lungimea maxima a unei drumuiri nu trebuie sa depaseasca' !
i.
,.
3 km pentru scara planului 1/2.000, 2 km pentru scara i:
1/1.000 si 1 km pentru scara 1/500; E
1'"
43 t
r.
t:

. ".......-
---
 -.",,~,-- ""'""""f;;,.*t,,.,,~~>;(,,!tJ

lungimea unei laturi de drumuire trebuie sa fie în medie

de 250 m pentru scara planului 1/2.000, '150 m pentru
scara 1/1.000 si 100 m pen,tru scara 1/500; ,
materializarea în teren a punctelor de drumuire trebuie
sa se faca cu picheti metalici;
laturile drumulrii trebuie sa fie masurate de doua ori, I
în sens direct si invers cu panglici de otel sau cu instrumen- I

te electronice; I

distantele masurate se reduc la orizont când unghiul de

panta este mai mare de 1~.
Când pe aliniament sunt schimbari de panta, pentru fiecare
sectiune care arc unghiul de panta mai mare de 19, se aplica
corectia de reducere la orizont.
Când diferenta dintre temperatura de etalonare si cea din
timpul masuratorii cu paI}glici de otel depaseste 5°, se aplica
corectia de temperatura. In acest scop, în timpul masuratorii
trebuie facute citiri pe termometru din ora în ora. .
Toleranta la masurarea directa a distantelor se calculeaza cu
formula: T= :tO, 003 !D + D / 5000 si este indicata în tabela 1, în
ca-re Teste toleranta în metri si D este distanta în metri.
Tabela 1
Di..tanta Toie:-&n\a Di§tan8 T{}I...n!a Distanla Tulcranju
ro m \11 m m m
p.Î11ala phn la pâna la
50 O, (120 J1() O.1-'32 170 0,039
60 0.023 120 O, ('33 180 0,040
70 O. U2S 130 O, O4 190 0,041
80 0,027 140 O. (136 :WO 0,042
90 0,029 150 0,1'-;7
100 0.030 160 O, r,'-:,:

Daca laturile masurate sunt sub 50m, atunci discordanta

maxima între sensul direct si cel invers poate fi de 2 cm. Pentru
distante masurate În teren cu panta de 3L10g, toleranta se
majoreaza CII20(70,pentru teren cu pante de. 10g-15g,se majoreaza
cu 50%; iar pentru terenuri cu pante peste 15° se majoreaza
cu 100%.

44

':2.. ,-.-------------------
 indirecta a distant,elor se face întotdeauna când
iir~de aparatura si dispozitivele corespunzatoare cu
'~{precizia determinarii distantei sa fie peste 1/2000.
'ea'distantelor cu mira verticala pentru punctele radi-
:oUiti, alei, parcari, guri de canal din interiorul locali-
'

ctii provizorii, contururi neclare, etc,) se face cu

"

truC
indicate
: în tabela 2,
1 ":-tt"
'ela~,.2'; ~
,

,~!Oe
-
11 ~ 20& 21~-30~ 31~-35'
C,20 O.2S O, J:)
., 0,15
0.16 C.21 0.26 ,lUI
0.17 C.22 0.27 1),32
0,18 ('.2:> 0,28 D,34
0,19 C,24 O, '2'1 ,). 1Ii
.. 10,20 0,25 1),31 0,38
0,22 0.27 1).33 0.40
0.24 0,30 0,36 (1,4)
::':',

:""""" ,',.- , ,

asurarea unghiurilor se executa Cll aparate de 5000-100«.

,entrarea aparatului deasupra punctului de statie se face cu
(jleranta de pâna la 3 mm.
;;0iCÎn. punctele de triangulatie sau poligonometrie care servesc
r~ ca puncte de plecare, se vor masura doua unghiuri adiacente
~t:catre punctele cunoscute, Când punctul initial, din care urmeaza
fi; sa se ~esÎasoare drumuirea, este nestationabil, legarea drumuilii
!{i,se,ya, face o~lig?toriu ,dint~-un ~unct prin. tra~sm~tere la s~l.
f Valonle acelUIasI ungJ:p obtmut dm doua masuraton nu trebUIe
r~sa,~difere cu mai mult de 50"",
~'
,. .'Toleranta de închidere a oriEtntarilor unei drumuiri pe punctele
" de spr~jin, calculata cu formula T = 50cc..Jn ,unde n este numarul
'-
statiilor, este cea aratata în tabela 3, i
l

f
h

45

.'~=,~~=",-""~W_~-~---
 ..,;~,,\'
",~, ,"""""

"

,~ '

:>,,' , ,. "
,1 ,Tabela 3,:.;" ,":,:;, '" ,

",Tabela cuA.oleranta."de;îI)chidere pe,o:pentart", '; -<, ;,1:

Nr. de statii ToleranlC Nr de Tolerante
minute centi ~ rlUIIU:': cer-ti
I 0,50, ;I \,66
2 0.70 12 ],73
3 0,86 i3 L MO 23
L, 4
1 ,: 1,00 :4 J. 87 24
~ "
5-- 1,12 , "'11$ J. 94 25
i " 6 1,22 ,16 2.00 26, ') ,,~
~.--
: ~ H:
,7 1, ,~2 )7' 2.06 27 2. (.(1
: ~.; ,8 1.41 18, Z.12 28 2,6'
1: :9
\0
1,50'
1,58
i9
20
2.18
2,24
29
30
2,69
2,7t.

, Toleranta, admisa la închider~a drumuirilor principale si

1. secundare pe' coordonate' este aratata în tabelele, 4 si 5, care
l' a fost calculata cu 'formulele:

:.i . :T,= :tO,O03.JO+,~

: ".500
,{
T
,
= :tO,O03.JO +
,
~
2600
unde' D reprezinta desfasurarea drumuirii, în metri,
, ,', ' fi i',

Tabela 4 '

Tolerante admise pentru închiderea pe coordonate a drumu-

rilor principale' ,, "i.
"
LunglJDl:&Tol.:nn!a LW1girneaToh.:nmla Wplgim1I Tolenm\a Lungimea Tolcrant;.
drum1Jii1i ro ' drumuiri:' m .trurnuirii m drumuirii m , I
m . ro,:" m m,
100 0.050 600 0,193 1100 0.320 \600 ,0.440
200," 0,082 700 0.219 1200 0,344 '1700 '0,464
300, 0.112 800 0.245 1300 0.368 ' \800 0.487
400 0,140 900 o,no \400 0.392 \900 O,5J1
500"" ' 0.167 1000 0.295 15(;'0 0.416: 2000 0.534

46,
 -- -

~seda ;Închiderea' pe coordonate a drumuirilor

..
Unghiul de inclinare
Inlre 58-1t~ I Intre 10'. IS~ Peste 15'
i
0,33 ro O.39m 0.52m !'

0,38 0.45 0.60

!
0.44 0,53 lI,70 ~.
I
-'10,49 (1.59 0078 >°
I
~O,44, O. ~5 0.66 008'8 ,
,
.0,\48", 0.60 O. i2 00911 r
'O 52"
I
0.65 0,78 1,04 f
"fJ::S7 . 0.71 0.86 1. 14 i,
o'
0;61 0,76 0.92 1.22
0,65 0,81 O. \18 J.30 i
'.o;69,. 0,86 ].04 . 1.38 L
i
,0.';"74 0.97. 1.1] 1.48
ifn O. 9~ 1.17 1.56 i,
0,82 1,03 1,23,~ 1.54 i
!
.0,,86, 1,08 1,29 .~ 1.72 ~
'0:;90 1.12 il 1,35 10RO
r

1:.\ -- ~.

~:;,~~,~~de sprijin ~entr~ ridicarea a1timet~ca . ~:,

velmentul geometnc. NIvelmentul geometrIc al bazeI
f~'~'se;.efectueaza pentru catarea punctelor drumuirilor
~rice,pentru trasarea curbelor de nivel si pentru obtinerea ~-

Îlb'c6nstructiile de orice fel (colturi de cladiri, soclul ('.'

"
~htelor, culeele si pilele podurilor, capacele de orice fel, [

tii'de strazi etc.), precum si punctele ,radiate tahimetric'

~:'
i~l;il.afu:'El se sprijina pe puncte ale nivelmentului geome-
,~'tt1"ofdiIisuperior. " ~t '
ky-
rraitiile'tehnice
'
p'e care trebuie sa le îndeplineasca nivelmentul °0'1,
"
.~fn
' ''?- ~;Ui1~
:<:eleechi:~lente nivelmen:ului de ordin,:l IV. '
~t
jiIlpensarea
, ,, ,, drumUlnlor se va face In modul urmator:
a.a'Ca';driiIinfuea de nivelment geometric se sprijina la capete
~~J,~Ei!!$punc~'decote
,-°/---',- " ,
cunoscute, discordanta se repartizeaza
,,;';::ii::;;în;Omod,)egal la fiecare diferenta de nivel; când nivelele

47

0' - ,_o ---- " "'- "O"

 H.~~

sunt toate de aceasi lungime, în mod proportional cu

lungime a nivelelor când acestea sunt neegale;.
cînd drumuirea se inchide pe acelasi punct, discordanta
se repartizeaza ca mai sus;
în cazul poligoanelor sau punctelor nodale, discordanta
se repartizeaza în mod ponderat, proportional cu numarul
de nivele pe fiecare sectiune;
în cazul când din vârrul drumuirii s-au executat radieri,
cotele punctelor radiate se vor masura cu o toleranta de
1,5 cm;
atunci când reteaua de drumuiri poate fi conformata din poli-
goane sau puncte nodale, compensarea se va face prin mei:,oda
aproximatiilor succesive sau a înlocuirilor echivalente.
100. Nivelmentul trigonometric. Determinarea altitudinilor
punctelor bazei de n.dicare prin nivelment trigonometric trebuie
sa îndeplineasca urmatoarele condit.ii:
drumuirea de nivelment trebuie sa se sprijine pe puncte
ale caror cote sunt determinate prin nivelment geometric;
lungimea drumuirii sa fie în medie de 2 km;
se executa atunci când echidistanta curbelor de nivel nu
este mai mica de 1 m:
masurarea unghiurilor verticale se efectueaza în cele doua
pozitii ale cercului vertical a carui precizie trebuie sa fie
de 1';
nivela cercului vertical trebuie sa aiba ca valoare a diviziunii
20" pâna la 30«;
valoal'ea punctului O al cercului vertical în fiecare punct
de statie nu trebuie sa fie mai mare ca dublul valorii divizi-
unii nivelei cercului:
diferentele de nivel între punctele bazei de lidicare si vârfu-
!
riIe drumuirii trebuie obtinute de doua ori, în sens direct
~
SI Invers;
discordanta între diferenta de nivel obtinuta în sens direct si
invers în lungul unei laturi nu trebuie sa depaseasca 0,004 D
unde D este lungimea laturii în sute de metri;

48

. '-
'1
 .~ ..,

j"discordanta admisi bila în drumuirile si poligoanele închise

!;t:'Beoetermina dupaformula: 0,004 oFn ' unde D este lungimea
:,<,";" [d]
l~clie
o' ' a laturii exprimata în sute de metri, D == - n unde ldJ
;telungimea, iar n este numarullaturilor drumuirii sau
,bligonului.
~partizarea discordant,ei se face proportional cu lungi-
'ât\tti1or. .

Pe'ntru punctele cotate prin radieri, toleranta este de 1:5

I'\;pentru. punctele nematerializate si de 1:4 cm pentru cele
;,~1i31.izate. '
,te':'>, "., .
ita'Masuratori topografice de detalii
01. La baza lucrarilor de cadastru imobiliar sta planul topo-
, .

[c~saucadastral, la scara convenabila care va fi echipat cu

'{î~!.si 'informatiile specifice cadastrului imobiliar.
~.general alegerea scarii planului cadastral depinde de densi-
~a'o'p'arcelelor din zona de cadastrat respectiv:
't:r'>scara 1:500 pentru o densitate cte peste 50 parcelelha (situ-
ii[/, atie întâlnita
",",tl .
de obicei în municipii);
"~' scara 1:1000 pentru o densitate de 30-50 parcele/ha (situatie
întâlnita de obicei în unele municipii si majoritatea ora-

; scara 1:2000 pentru o densitate mai mica de 30 parcele/

": ha (situatie întâlnita de obicei în orase mai mici si în
',' localitati rurale).
.<.: Masuratorile topografice de detaliu se executa prin:
" 102. Metoda radierii. Ridicarea detaliilor prin metoda radierii
se executa masurându-se unghiurile si distantele cu aceleasi
tolerante ca si la drumuiri. Lungimea distantelor polare trebuie
sa fie masurate de 2 ori si nu trebuie sa depaseasca 100 m
pentru scara 1/2000, 50 m pentru scara 1/1000 si 30 m pentru
scara 1/500.
103. Metoda absciseJor si ordonatelor. Ridicarea detaliilor prin
metoda ahsciselor si ordonatelor se executa masurându-se distan-
tele cu tolerantele aratate în executarea drumuirilor. Lungimea
49

I
r !!!! L.._,
 . '~R""'.~'~~~1

fiecarei ordonat.e nu va depasi 1/3 din lungimea bazei de lucru,

neputând depasi 12 m pentru scara 1/2000 si' 8 m pentru scara
1/1000 si mai mari. Punctele picioarelor perpendicularelor mai
lungi se fixeaza ca intersectii din mai multe puncte, iar lungimea
vizelor nu trebuie sa fie mai mare de 100 m pentru scara 1/
2000, 50 m pentru scara 1/1000 si 30 m pentru scara 1/500,
La ridicarea contururilor neclare lungimea perpendicularelor si
a intersectiilor se dubleaza. La ridicarea sinuozitatii contururilor
se admite ca pe perpendiculara sprijinita pe latura drumuirii
sa se construiasca alte perpendiculare.
Liniile contururilor care nu sunt în linie dreapta se ridica
daca rezalidurile depasesc 0,5 m pentru scara 1/2000, 0,3 m
pentru scara 1/1000 si 0,2 pentru scara 1/500. ,
104. Metoda aliniamentelor, Metoda aliniamentelor se utilizea-
za pentru determinarea punctelor situate pe un aliniament (fatada
constructiilor aliniate, capete de alei în parcuri etc.). Distantele
pe aliniament se pot determina prin masurare directa sau prin
masurare indirecta. Oricare ar fi procedeul de masurare a
distantelor, se va masura pentru control, lungime a întregului
aliniament, suma distantelor partiale trebuind sa corespunda
lungimii tataIe.
105. Metoda intersectiei de distapte. Aceasta metoda consta
în determinarea pozitiei planhnetrice a unui punct de detaliu
prin intersectarea a minimum trei distante masurate pe teren
din puncte a caror pozitie în plan este cunoscuta. Punctele de
pozitie cunoscute se vor alege astfel încât sa formeze cu punctul
ce urmeaza a fi determinat unghiuri mai mari de 40G.

50

;
.-=---
 Capitolul VII:
'NUMEROTAREA CADASTRALA
SI CALCULUL SUPRAFETELOR

uxnerotarea cadastrala
:O6Hncadastrul imobiliar ca si în cao.astrul general numerota-
~ci1dastI:alaprezinta o mare importanta. Cu ajutorul numero-
~~~,~'ii::cada5trale se stabilesc coduri pentru toate suprafetele
~âiferent de marime) care reprezinta individualizarea fiecarui
':!ement, de suprafata în populatia de suprafete din zona de
lastr.at (si în context pe suprafete mai mari pâna la nivelul
~):;:codificarea suprafetelor ca si coduri pentru proprietarii
itor suprafete - partida cadastrala.
07. Numerotarea cao.astrala are menirea de a asigura legatu-
/dfutre elementele referitoare la suprafata, categoriile de folosin-
tai' si proprietar care se înscriu în registtte,le cadastrale,
't':f:~108.Codificarea cadastrala începE}cu particularizarea terito-
:,n::.~ui~n contextul ,general al teritoriilor tarii, prin, at~'ibu~rea
:".
~~,:"
!,pcodulUl SIRUTA (dm nomenclatorul
.
~. "
. -general) al ten ton ulm ce
~;';'unneaza
a fi cad~strat: In c~zul în care codul ~IRUTA se refera
;;;larsuprafete mal man decat cele ce urmeaza a fi cadastrate
TA se refera la un oras iar zona de cadastrat repre-
',~"(codulSIRU
';'zintao portiune sau un sector) se vor atribui acestuia indici
.
"
~.
('
: corespunzatori atasati la codul SIRUTA.
109. Numerotarea sectoarelor cadastrale se face începând cu
I TIr. 1 din partea de NV a zonei de cadastrat si se continua în
; sens convenabil din aproape în aproape, în ordinea normala a
numerelor, astfel ca sa formeze o înlantuire convenabila a tuturor
sectoarelor în vederea unei usoare cautari a acestora.
110. Parcelele care formeaza sectoarele cadastrale se numero-
I teaza începând cu nr. 1 în cadrul fiecarui sector, pâna la numero-
tarea tuturor parcelelor din sector. Exemplu: sectorul 3, parcela
115 se evidentiaza pe planul cadastral astfel: 3.115.
În cazul proprietatii pe etaje (blocuri de locuinte, firme, etc.),

51

. ~---.. _.~~.~=.~.~
 ~."... . *'i-~ ."""."'uii~iJIlH""~""""~1

suprafata de teren, asa cum a fost determinata prin autorizatia

de construire, primeste un numar cadastral, ca orice parcela
din cadrul sectorului cadastral. .

111. Corpurile de cladire se numeroteaza începând cu nr.1

precedat de litera C, în cadrul fiecarei parcele. Exemplu CI,
C2, etc.
112. În cazul apelor, canalelor, digurilor, cailor ferate, drumu-
rilor clasificate, strazilor, ulitelor sau altor detalii liniare C2.re
marginesc sectoarele, se vor atribui numere dupa cum urmeaza:
detaliile liniare vor fi nume ro tate în cadrul sectorului res-
pectiv, cu numar 'de parcela. La segmentarile produse la
intersectii cu alte elemente liniare, ele vor fi numerotate
printr-o secventa de ,numere data în continuare;
în cadrullocalitatilo:c, bulevardele si strazile principale vor
primi un singur numar de parcela, sau sector, p3 toata
lungimea lor, iar strazile segmentate de acestea sau de
aite detalii liniare mai importante (ape, cai ferate, etc.)
vor primi de asemenea, numar de parcela. La intersectiâ
strazilor, suprafat.a comuna se atribuie strazii mai impor-
tante. .
113. Ordinea de segmentare a detaliilor liniare este urma-
toarea:
caile ferate sunt întretaiate de ape;
drumurile nationale întretaiate de ape, si cai ferate;
drumurile judetene înhetaiate de ape, cai ferate, drumuri
nationale;
drumurile comunale întretaiate de ape, cai ferate, drumuri
nationale, drumuri judetene, strazi;
strazile se întretaie dupa importanta lor.
114. Categoriile de folosinta (subparcelele) a caror suprafata
este sub 150 mp nu se numeroteaza, acestea urmând sa fie-
încadrate la categoriile de folosinta alaturate predominante.
115. Subparcelele se pun în evidenta numai în Fisa bunului
imobil si se numeroteaza în cadrul parceleiastfel: 3.115/1, 3.115/

52

....
 tC.:,incare prima cifra reprezinta numarul sectorului cadastral,
:oua'.numarul parcelei iar a treia numarul subparcelei.

f2'<Calculul suprafetelor
j'~:'rCalculul suprafetelor se va executa prin metode care
, slgtlra.precizia impusa de beneficiar pentru aceasta (procedee
",~, , '

,mecanice, grafice, sau numerice, inclusiv prin digitizare si prelu-

'crare automata cu ajutorul mijloacelor electronice).
'

~~" ' ;;i:!l l '7. C alc ~lul su p rafe t elor se face Pe foi de Plan to p ogr afic ,
~" ..
~".
.

,
, ,,
~.,."\'.
,,
, ' , ,
,,
, ,"

!("atunci. când se executa prin procedee mecanice sau grafice si

"

'21e'~tIDitati de suprafata întregi, sectoare, parcele atunci când

se(~exe(:uta prin procedee numerice.
';i;;H8. Trebuie înteles ca pentru a executa un calcul corect
;;d:ei'suptafete, acestea trebuie tinute sub un control strict si in
' 'a'cest
.'
caz este necesar a se executa calculele de la general la
.
';particular,
,
,

,,
respectiv: ~, ,
/".; Da) se va calcula aria suprafetei pentru întreaga zona de cadas-
trat si se va vedea daca aceasta cbrespunde exact cu aceea
asuprafetei
. din cadastrul general. În cazul existentei unor
,'Ldiscordante care se încadreaza în tolerantele admise
aceasta se va compensa mentinând neschimbata suprafata
" din cadastrul general;
,b) se va calcula aria suprafetei sectoarelor. Însumarea ;1cestor
arii trebuie sa corespunda în limita tolerantelor cu cea
calculata anterior pentru intreaga zona de cadastrat. În
,~ '! cazul unor neconcordante care se încadreaza in tolerantele
admise se va face compensarea acestora mentinând nes-
, chimbata suprafata zonei de cadastrat calculata conform
,.
, pct. a de mai sus;
'~) se va face calculul ariei parce]elor inclusiv a celor ce repre-
zinta detalii liniare (ape, cai ferate, drumuri, strazi, diguri,
etc.) si în acest caz daca s-a facut o împartire pe sectoare,
suma suprafetelor parcele]or dintr-un sector, trebuie sa
;
corespunda în toleranta, cu aria calculata conform pct. ,)
b de mai sus.' În acest caz, se va face compensarea

53

....._._- ,
 "C"«",

~~

~
1
:

mentinând aria sectorului calculata si compensata (cf. pct.b

de mai sus) neschimbata;
d) se calculeaza aria suprafetei fiecarei subparcele din cadrul
fiecarei parcele. În cazul când neînchiderile nu ,sunt în
toleranta se face compensarea suprafetelor mentinând
. neschimbata suprafata parcelei, calculata asa cum 6-a
aratat la pct. c de mai sus;
e) ariile suprafetelor cladirilor, constructiilor anexe,' cât si
altor obiective se calculeaza pentru fiecare obiectiv în parte.
Suprafetele ocupate de constructii vor fi determinate pe
baza elementelor masur'ate în teren sau - dupa caz - masu-
rate grafic pe plan fara a fi inclusa în parcela de curti
constructii pe care este amplasata.
119. Suprafetele rezultate din calcul se compenseaza daca
se încadreaza în tolerantele admise (precizate în Anexa nr.7).
Repartizarea corectiei de închidere se face proportional cu supra-
fata acesteia în raport cu suprafata totala care se mentine ne-
schimbata.
120. În cazul detaliilor liniare reprezentatEi pe plan prin axul
lor, lungimea necesara calculului suprafetelor se masoara pe
plan cu rigla topografica. În cazul detaliilor sinuoase, linia
sinuoasa se descompune în segmente de dreapta, avându-se grija
ca sageata formata între linia dreapta si curba sa nu fie mai
mare de 1,0 mm pe plan (la scara planului). Latimile medii
ale detaliilor topogafice, reprezentate pe planul topografic prin
axul lor se masoara la teren si se înscriu pe plan pe fiecare
din aceste detalii (segmente de detalii).
Suprafata detaliilor topografice reprezentate pe plan prin axul
lor, care fonneaza limita de sector, se calculeaza în modul aratat
mai sus, suprafata respectiva urmând a fi scazuta din suprafetele
sectoarelor vecine, proportional cu lungime a pe care detaliul res-
pectiv o are în cadrul fiecarui sector. La executarea acestor calcule
,e~;Naface întotdeauna verificarea ca suma suprafetelor ce se
'~;sectoarele vecine sa fie egala cu suprafata totala a
1',

I
i
,

, 121. Forroularistica de calcul ca si fisele suprafetelor pe

'numere cadastrale vor fi cele emise de Oficiul National de Cadas-
tru, Geodezie si Cartografie prin instructiunile de cadastru
,general. .
. Capitolul VIII:
REGISTRELE CADASTRALE
,
,', 122. Registrele cadastrale reprezinta documentatia de baza
,,1alucrarilor decadastru la care se ataseaza datele de baza din
" 'cadastrul imobiliar.
Conform art. 4 din Legea nr. 7/1996. privind cadastrul si
publicitatea imobiliara (asa cum s-a aratat si la pct.2 din prezenta
: "metodologie), cadastrele de specialitate din care face parte si
cadastrul, imobiliar, sunt subsisteme de evidenta si inventariere
,sistemetica a bunurilor imobile sub aspect tehnic si economic,
: ',:'cu respectarea normelor tehniceelabora~. de Oficiul National
t{'><:.de,Cadastru, Geodezie si Cartogrsfie si a datelor de baza din
:;, ca'dastrul general privind suprafata, categoria de folosinta si ,',

~. proprietarul. În acest context, în cadastrul imobiliar va trebui

'
; " respeCtata
'
'

structura si con \iu u tu! documenta\iilor care vor fi

,

elaborate pentru cadastrul general.

,

",' , ,,
. !
!
~;?,. , , .

( , Capitolul IX:
:: ". ACTUALIZAREA LucRARILOR

1;"IXol. Actua\izar.~ lucrarilo~ d. inv,.~tari.r. ooobiliara

[(""" ,123. IndIferent m ce scopun sunt sohcltate, lucranle de mven-
" tariere tehnica imobiliara trebuie sa corespunda cu realitatea
din teren, deci trebuie actualizate cu toate modificarile intervenite
~1 atât din punct de vedere juridic cât si tehnico-economic.
~;Y:f:Actualizarea
'' :' ' ' " ""
'" '
t
" "
:-C se face atunci când în zona inventariata s-au
",,'i"'"
,, , ,
, 55
,
..y.~~.:
",,, ' ,"
' . ,

~ ""
, ,

I '

--
\

!!!II
, . " , ,.,. ,
 """"""'."" "

'.""',,-~--,,.," " --," ..

~"

produs extinderi de cartiere, deschideri, largiri sau ahrJ.ieri de

cai de comunicatii, demolari partiale sau pe zone mai mari, etc;
124. Actualizarea lucrarilor de inventariere tehnica imobiliara
se executa în urmatoarele cazuri: '

când de la întocmirea initiala, sau ultima actualizare au

trecut mai mult de 6 ani;
când actualizarea este ceruta în mod expres de beneficiar,
chiar în interval mai mic de 6 ani;
ori de câte ori actiune a de aducere la zi este bine motivata
(completari cu unele date, refaceri în cazul aparitiei de
noi acte normative privind activitate a de cadastru imobiliar
etc.). '

125. În cazul când actualizarea se face la un interval mai

mic de 6 ani, se vor identifica printr-o actiune de confruntare
si se vor actualiza fisele bunului imobil, numai la acele imobile
la care s-au produs schimbari evidente (demolari, adaugiri, con-
structii noi, modificari la limite etc.).
126. Dupa identificarea imobilului se executa urmatoarele
operatiuni de teren în cadrul actualizarii:
verificarea proprietarului imobilului;
anul construirii corpului de cladire;
starea tehnica si de întretinere;
schimbarile intervenite la corpurile de cladire si la anexe,
precum si la aparitia unor elemente noi;
confruntarea dotarilor edilitare cu realitatea;
se va verifica structura familiilor pe corpurile de cladiri.
Elementele noi aparute se vor completa pe schita cu culoare
rosie, iar cele disparute vor fi anulate prin "taiere" cu doua
linii rosii.
Modificarile constatate vor fi consemnate centralizat intr-o
"nota de constatari privind actualizarea fisei bunului imobil din
strada... . nr
,
". '

;;'.;l2-1/"La birou, în cadrul actualizarii, toate modificarile

Injemnate;cu"ocazia actualizarii la teren se vor introduce în

5«Jft~~~~1: '
 pe planul cadastral: cladirile si constructiile anexa, catego~
riile de folosinta, caile de comunicatie cu constructiile afe-
rente, apele cu constructde hidrotehnice aferente;
pe planul cladirii: completarea desenului cu elementele
noi aparute sau lipsa, fata de redactarea initiala;
desenarea anexelor pe destinatii si grupe de materiale;
pe fisa bunului imobil se va verifica corespondenta deplina
.cu elementele culese sau completate la teren, mentionân-
du-se în phrtea de jos a fisei: "Actualizat data ".

tf IX.2. Actualizarea planurilor topografice si cadastrale

128. Planurile topografice si cadastrale trebuie tinu te la zi
cu toate modificarile survenite pe teren, astfel ca acestea sa
corespunda permanent cu realitatea din teren.
. Actualizarea se face atunci când zona construita s-a e"xtins,
creându-se cartiere noi, când se deschid artere noi de circulatie,
când se Iargesc sau se aliniaza arterele existente,. când. se fac
demolari,
. precum si în toate
apar schimbari. .
. .
cazurile când pe planurile existente

Actualizarea poate fi facuta cu o periodicitate de 6 ani sau

prin evidenta, imediat dupa ce s-a produs schimbarea.
. 129. Î~ cazul actualizarii periodice se revizuiesc planurile
pentru întreg teritoriul cadastraL iar în cazul actualizarii prin
evidenta se înregistreaza numai schimbarile produse.
Când se executa actualizarea periodica, în mod obligatoriu
se cauta toate punctele de triangulatie si de poligonometrie, mar-
cându-se pe plan toate cele care au fost identificate.
. 130. Daca prin confruntarea planului cu terenul se constata
schimbari importante (cvartale noi, extinderi de dimensiuni mmi,
r" etc.) se poate îridesi triangulatia existenta si crea noi traverse
, de poligometrie si nivelment, iar tl-ecerea pe plan a schimbalilor
:: produse se face cu metodele de ridicare obisnuite. I
131. Actualizarea planurilor topografice si cadastrale se efectu- 1
eaza în "conformitate cu instructiunile Ofciului National de 1~
Cadastru, Geodezie si Cartografie. ,1
.1
57 1\

,
- ... .
 -<Â:

Capitolul X:
VERIFICAREA,RECEPTIA SI AVlZAREA :j
LucRARILOR DE CADASTRU IMOBILIAR

132. Toate lucrarile geodezice si topografice executate in

vederea întocmirii planurilor cadastrale, se verifica prin grija
beneficiarului luci'arilor, atât la teren, cât sUa birou, pe toata
perioada desfasurarii lor.
Verifcarea pe teren se executa pentru a se constata cladi
conditiile tehnice referitoare la diferitele faze de lucrari au fost
,ndeplinite- Verificarea se executa pentru cel putin 1-10% din
lucrare, in functie de natura lucrarilor. - ,
Verificarea la birou consta din sondaje a calculelor pentru
reteaua de triangulatie si reteaua de ridicare. '

Constatarile lucrai'ilor se inscriu în carnete de verificare, care

se anexeaz' la dosarul luc,-arii. În carnet se Inscriu valorile
obtinute la verificare, cele rezultate din lucrare si diferentele I

in comparatie cu w\erantele, precum si indicatiile tehnice nece- I

sare asigurarii.
Daca diferentele constatate depasesc tolerantele admisibile,
lucrarile gresite se refac pe cheltuiala executantului.
Dupa terminarea lucrarilOl' de teren si'la birou si dupa înlatu-
rarea greselilor semnalate cu ocazia verificarilor, dosarul lucrarii
se examineaza de catre beneficiar, care si-l insuseste.
133. Verificarea lucrarilor geodezice si topografice executate
pentru intocnrirea planurilor cadastrale ale localitatilor, unn'-
re.te s' constate dac' au fost respectate conditiile tehnice prev'-
zute în prezenta metodologie.
134. Verificarea se executa într-un procent anumit, în functie,
de natura lucrarilor, astfel:
Retele de sprijin:
10% din totalul punctelor noi, in ceea ce priveste conditiile
. de determinare, pastrare in timp si daca prin amplasarea
.or;,..corespund ridica.ni detaliilor;
'-. ,tal~l punctelor materializate la sol si la subsol;
IrJ""",{..,;i"",""",","k""~' "'".,.

5% din numarul punctelor noi determinate în ceea ce pri-

veste descrierile topografice, elementele de reperaj si excen-
tritatile;
rezultatul calculelor tuturor punctelor, constatându-se daca
coordonatele obtinute se înscriu în tolerante.
135. Verificarea lucrarilor de nivelment si poligonometrie se
face dupa aceleasi principii si în aceeasi proportie, constatân-
du-se daca a.u fost respectate conditiile tehnice prevazute, în
prezenta metodologie. ,

136. Verficarea lucrarilor de ridicare a detaliilor:

5%, din totalul punctelor bornate la sol si la subsol;
5% din totalul punctelor care au descriere topografica,
reperaj siniasurata excentricitate a;
5% din punctele determinate prin intersectie si 3% din
statiile de drumuire. prin observatii de control;
vizele observate pentru 3% din numarul total al punctelor
radiate determinate prin coordonate; ";,
distantele masurate pentru 3% din numarul punctelor
determinate prin coordonate polare, echerice sau pe aliniament;
recalcularea coordonatelor rectangulare si a altitudinilor.
cu elementele din carnetele de observatii din teren, pentru
2% din numarul punctelor cu coordonate rectangulare si
1% din numarul punctelor de detaliu cotate;
raportarea a 3% din numarul punctelor determinate prin
coordonate si 2% din numarul punctelor determinate polar.
137. Verificarea lucrarilor de teren privind inventarierea
tehnica imobiliara are scopul de a constata daca prescriptiile
referitoare la executarea lor au fost respectate.
Verificarea se executa prin sondaj în proportie de max. 5%
din lucrare si se refera la:
desenarea schitei bunului imobil, cu indicarea numerotarii
corpurilor de cladirf'. si anexelor;
identificarea materialelor din care sunt realizate con-
structiile;
încadrarea constructiilor în functie de starea tehnica de
.'
întretinere.
59 t
ii
- !II!!!!! .
 ~~..~,;.:..).~"':J

"'!

"!ii

138. Verificarea lucrarilor de birou privind inv~ntarierea

tehnica imobiliara se executa spre a se constata concordanta
între elementele si informatiile culege pe teren si înscrierea lor
în documentele. finale.
Verificarea se executa prin sondaj pentru max. 5% din lucrare
si consta în:
controlul folosirii lucrarilor executate anterior; .

confruntarea elementelor si informatiilor culege în teren

cu cele înscrise pe planuri si în fise; .
redactarea planurilor si continutul lor;
calculul ariei suprafetelor construite si a celor construite
desfasurate; .
- înscrierea corecta !?iclara a datelor în fisa bunului imobil.
Rezultatele verificarii se consemneaza într-o nota de verificare,
. întocmita ,de verificator, pentru întreaga lucrare si va cuprinde:
- procentul imobilelor verificate;
elementele majore urmarite;
constatari pozitive, negative;
corectarea Upsurilor;
:\ - calificativul propus.
139. Receptia si avizarea lucrarilor de cadastru imobiliar se
realizeaza în conformitate cu prevederile Normelor Metodologice
elaborate si aprobate de Ministerul Lucrarilor publice si Amena- I
jarii Teritoriului, Oficiul National de Cadastru, Geodezie si Carto- !
grafie si de catre Ministerul Finantelor. .\
140. Datele si informatiile din cadastrul imobiliar vor fi
structurare si predare peneficiarului si pe suport magnetic, într-un
format compatibil cu sisteme de gestiune de tip GIS.
Capitolul XI:
MASURI DE PROTECTIA MUNCII

,41. Pe tot parcursul executiei lucrarilor de cada.tru imobiliar..1

::~"~<!r.~~pecta
.prevederile legale în vigoare, referitoare la t
, .~,':;în., lucrarile geo-topografice si de cadastru. !
 ANEXA nr. 1

CARTAREA IMOBILIARA

Cartarea imobiliara este operatiunea prin care se obtin date

si informatii tehnico-economice despre fondul construit existent,
, cu referire la:
1. Carac1ieristicile constructive ale cladirilor, evidentiate prin
indici de cartare A,B,C,D,în care:
A. Evidentiaza cladirile din zidarie durabila, cu structura
, de rezistenta din beton armat sau metalica si plansee
din beton armat;
B. Evidentiaza cladirile din zidarie portanta, fara structura
de rezistenta. cu plansee din beton armat;
C. Evidentiaza cladirile din lemn, având fundatie din beton
sau' piatra;
D. Evidentiaza cladirile din paianta, 1>amânt, chirpici.
Indicii de cartare' sunt însotiti depbicei de cifre, care arata
numarul de etaje (cifra de la exponexit), si subsolul, marcat prin
litera s. De exemplu, un bloc de 8 etaje, parter si subsol se
marcheaza cu indicele A8. Se observa ca desi blocul are 10 niveluri
(spatii dintre doua plansee succesive), nu sunt specificate explicit
decât cele 8 etaje si subsolul, parterul fiind reprezentat de sim-
bolul indicelui de cartare.
Constructiile anexe si stabile se indica astfel:
m. pentru magazie de caramiq.a, paianta sau tabla, cu fundatie
din beton;
ro. pentru garaj din zidarie, sau tabla '- cu fundatie din beton;
gr. pentru' grajd din zidarie, sau paianta - cu fundatie din beton;
w. pentru closet din zidarie.
Pentru cladirile cu alta folosinta decât cea de locuinta, se
va înscrie pe lânga indicele de structura si înaltimea la cornise
si folosinta principala (hala de fabricatie, atelier de productie,
magazii, scoala etc.).
2. Starea cladirilor se apreciaza astfel:
foarte buna (fu) sunt cele din beton armat sau caramida '11 ',

f
,

61
1
" "'~-= ii1i
, ,"'--,..,='.,~~ ~ ,
III
 "~'"' . ,-
,""
,~~ '"".~J2jj...
-' '..
,,_,.Ii" -". .- ':'
"~..,,.
;;j

cu plansee din beton, realizate în ultimii 20 de ani,

cu finisaje complete si îngrijite, precum si cu tot confortul
(luroin.a, apa, canal, instalatii sanitare, încalzire centrala
sau gaze 'etc). .
buna q) sunt cele din prima categorie dar cu o vechime
de peste 30-35 ani, precum si unele cladiri cu plansee
din lemn cu o vechime mai mica de 20 ani, finisaje
îngrijite si tot confortul
- mediocra (m) sunt cele din categoriile precedente, care !

. prezinta începuturi de deteriorari la structura si finisaje j

cu vechime de peste 60 ani, precum si unele cladiri
din paianta cu finisaje îngrijite, confort partial si aspect ~
aparent bun .
- rea (r) sunt cele care prezinta deteriorari importante
la structura si finisaje, fundatii sau ziduri crapate,
îndinate, tencuiala si caramida macinate,plansee cra-
pate sau curbate, învelitoarea si tâmplaria degradate;
- insalubra (1) sunt cele care nu mai corespund folosintei,
ca urmare a degradarilor si 'care prezinta pericol pentru
viata si sanatatea celor ce o folosesc;
- ruina (rn) sunt cele degradate care se impun a fi demo-
late.
Reprezentarea pe plan a starii constructiilor se face prin
specificarea simbolurilor din paranteza, dupa indicele de cartare.
~xemplu: As'1O. .
3. Delimitarea corpurilor de cladire.
Se considera corpuri distincte:
cladirile izolate din cadrul aceleasi parcele;
cladirile izolare legate între ele prin arcade, balcoane I
de serviciu, pasarele, portice etc.;' ,
e, care I
cladiri lipite care au sistem constructiv si arhitectonic "
,

diferit, cu intrari separate si pereti plini între el 1

le separa de la fundatie pâna la acoperis;

.
,

. ,
'cladiri alipite dar amplasate în parcele alaturate, cu .

.umar postal propriu, chiar daca au sistem constructiv 'j

"..,~~tonicunitar (c\adirile sistem duplex); daca sunt.

. ,- '*~~j;~!';5i;:~:'

-- - --
 'în acee~si, parcela se considera un singur corp, chiar
daca nu, comunica între .ele; ,

doua sau"'mai multe cladiri alipite, cu sistem constructiv

[
I si arhitectonic diferit, dar cu relatii functionale (locuinta
+ dependinte - respectiv baie, bucatarie, closet, magazie
~ etc.), situate în aceasi parcela constituie un singur corp;
doua sau mai multe cladiri alipite cu sistem constructiv
si arhitectonic diferit, fara relatii functionale + grajd),
I constituie corpuri distincte; /
.
blocurite din mai multe tronsoane, pot avea mai multe
corpuri, formate dintr-un numar de tronsoane care au
f acelasi numar postal chiar daca nu comunica între ele;
1 trohsoanele decalate constituie fiecare un corp distinct
chiar daca sunt cuprinse în acelas numar postal cu
I
alte tronsoane;
nu se considera corpuri, constructiile care au o suprafata
mai mica de 4 mp., si înaltimea la cornise mai mica
~,
de 2 m.
4. Ariile cladirilor se refera la:
.- aria construita la sol (Ac), câre este practic aria
delimitata de fundatia corpului de cladire;
aria construita desfasurata (Acd) este suma ariilor nive-
lelor (subsol locuibil, parter si etaje).
I 5. Numarul de familii si persoane, se stabileste pe corpuri
I de cladire, pentru persoanele care au domiciliul stabil la

I adresa respectiva,

I
,
I
\I
1;
i\
"
63 ;J

~:'
i
~
-. ----,~,-- . J/MJI~lT""'"

J
 ~
r~
11

ANEXA nr. 2
.~l:
JUDF.11JL JlJSA BtlNtIJ.tlJ IMOOn. 5e<;pun<! pl""
I..OCAUTATEA Nr, ..c, CWStt..'~
din"', -' nr,_-
ax! SIRIJTA .1 Nr cad&stnl .."
... Nr- con. ruaciOri .
Cod ,..,.. VlJOri<1
CodzunAplOtl:jlll
CU<!7.0nl .ri..,,;ea
1)<1;""00
1. Sclul' bunul"i imobil
2,1 Ta""
..
1 Nu",. NI, C... Supr,
"'bB, 1i,1
.. ._(!'}:
--

.
TOTAl.
- --'-
.,2. Con..n'OIii. cladiri

N.... Nr Supr Imp)

00'1'. ..,~ I ee./'

, ~_.
i. .. ..J
TOT~.I.
). EclupoJ" odai"", . porce", ,-...-
~ SillJ&tiajuridic.l. 'erenwiJor Ii ,)(""1\101"10: 1"'lrltiEIGITI
r Proprie,.. Suj,r&iil' 'OIP) AII..,.
Fr--:~ -~l':~:=,
I I l C"",tI
Ten::11 r.re. : T""" Conllr Canllr,
""ci. ! ind;..'. O'<cl. ir<1IY,
..
-------
~ +-
-----
ti". h
,;,.'
._~-,
:-.
~_.
"TO1Al,. '.'
_i.::''-- ..
-
5. DII. despr.. clidiri ~ .n...
--. ,.-_o
Corp .Iidire -T~If. cawi:
d.'n"'~",,- -_o +----
.---.
+.....-----..
'ill ... ...........-......-
-'lL .....---....-.....--..-
..JJl.. ;--
_!~.L

--~~:-..~---
~--
-- ...:-[~L
(~
~
-~
'
,.+._--- - .
-..------ -'...--
~_.
o... v.ria..,

64

-" '-"""--~- ~-~ j

 ANEXA nr. 3
CARACTERISTICILE TEHNICE
ALE CONSTRUCTIEISI SIMBOLURI
:ii. Structura de rezistenta:
<' . cladire din zidarie sau beton armat cu planseu de beton
arm~t-(A) ,

- 'cladire din zidarie portant5. sau beton armat cu p1anseu

din lemn 03)
. cladire din lemn (C)
, cladire din metal (M)
Fundatia:
.: beton (B)
- piloti (P)
- radier (R)
- lemn (L)
- alte' (A)
Pereti:
- cadre din 'beton. armat (CP)
- diafragma mixta (D)
- lemn (L)
- paianta, chirpici (P)
- panouri mari (PM)
zidarie portanta (ZP)
- alte (A) ,

Acop eris/în veli to are

- terasa circu1abjla
- terasa necircu1abila
- azbociment (AZ)
- bituminoase (B)
- olane (aL)
- sita (8)
- sindrila (SD')
- tigla (T)
- tabla (TB)
- alte (A)

65

,
i,
;!
 !

5. Încalzire
- lemn (L)
- gaze (G)
- termoncare (t)
- produse petroliere (P)
'r - electrice (E)
6. Dotari tehnice ediiitare _.
alimentare cu apa (A)
canalizare (C)
- termoncare (t)
alimentare cu energie electrica (E)
- retea telefonica' (T)
7. Starea constructiei
- foarte buna (F)
- buna (B)
- satisfacatoare (S)
rea (R)
i - insalubra (l)
- ruina (X)
8. Tip proprietate
- proprietate publica a statului (N)
proprietate publica a unit. Adm. Terit. (L)
- proprietate privata a statului (S)
- proprietate privata a unit.adm.terit. (A)
-
proprietate privata part.(pers. fizica) (F)
-
proprietate privata a perE. juridice (J)
9. Mod de administrare
- de stat (A)
- asociatie (C)
- provizorie (1")
- particulara (P)
- cult religios (R)
- mixta (M)
fi, !"ii
- straina (S)
:f, i\1
: - concesionare (T)
.' r'L
ii
,
'
- cooperatie (L)
\,..~, ,

il 66

"

--t
 --'.', ~-"-"-'--',"'---'-'-"'-.~-'-'-~~,,---",,-,~.,-,- " ."", " ,--- --,-,-,~-"",-.

ANEXA nr. 4

TIP CAPACITATE
CAPACITATE lJNITATE COD
Apartament cii I camerl' Nr,apartam. ~
_.
" 'Apartamente cu 2 camcre: Nr. apartam'. 0:2
Ap8l1ame,nl~ CII 3 camere: Nr. apartam. 03
Apanamenie cu 4 camcre Nr, oportom. 04 "",'e,.,
'ApQ11.amcnlecu'S camere Nr. apartam. 05
Arllrt"menle CII > 5 co",.re Nr. apartam. Ocl
Familii Nr. familii 07
Persoane- f';r. persoane 81
Azil oMr.,,; Nr, locuri Oi
Camin muncitoresc Nr, locuri 09
Cam'in studenTesc Nr. locuri 10
Camin scolar' Nr. lueu!.! - II
Cabinel particular 12
Casa saI1[l1n,e JJ
Cresa Nr, locuri 14
Dispensar 15
Farmacie le>
Laborator 17
PoliclinicA 18
Spital, ~anatoriu ---" Nr, locuri 1'1
Aeademi.. (d..pendenle de", ) 80
Alclierc crealie 77
'- Bibliuleca 20
CasA cultura, salii polivalenta 21
" Casa tincrel . 22
Cincmato!'-raf Nr, IIocllri i 23
Ci", . Nr. locuri 24
i Club, casa copii 25
Editura 2(,
MIIT.ell,cxpozitie 27
Radiodifu7.iunc. televiziune 28
RedacTie 29
Teatru Nr, Iuellri 30
Centru specializ.lperf, JI
Gradmit.6 in
invAtAm,;n!~uperior 33
ScoalA 8 clase' Nr, 01... -'~
Scoala 10 clase Nr, el.se 35
Scoala 12 clase NI "'ose ,.; 36
Scoala ~pecialn aj utA.toare Nr, cI.se 37
Scoala prof, ~DUmllistrl Nr, closo JH
DotAri Ar"""', gD~tal 39
;somerciale Complcx comercial '10
" Restaurant. bar. cofetarie. bufet 41
Magazin universal 42
M"Sa:<in alimentar 43
Magazin neDUmentor 44 .)
Hotel Nr, locuri 45
Unitale prestari servicii 46 r,

67
 ,..~,..~.;.~:""..,.,., i"'""'~

47
DolMi Mica industrie
industriale Mare industrie j!.
49
Dolari sport Baza sportiva
Complex sporti" .50
51
Sala de sport
Nr. locuri 52
Stadion
Vestiare
S3
,54
Dotari transport Aerogara
56
Autogari
57
Depou tramvaie
58
DepouC.F, 55
Garaj
Gari 59
Metrou 60
82
Parcaj acoperit
Unitate laximelre
61
Biserici 62
DolAri culte
63
Casa rugaciuni
64
Capela 65
Manastire
Comercial!: a!e unitatilor economice
66
Depozite
Institutii Organe centrale 19u~'em. senat.
67
parlamenl. ministere. presedintie) ,

, Administratie locala (primirii. politie.

I prefectura. consilii judetene. ci'rcumscriplii
68
' financiare.etc.)
\
"

69
lianci
70
Sedii partide politice ,-
Ambasade, repreuOIanle, biblioteci strajIle.
7\
case cultUra sirliinc
n
Asociatii. uniuni
Institt;te proiecrare. certetare. societati
73
comercialc, regii autonome
74' ,
!:!nitati militare. S.R.I. 75
Di~'erse Garaje in incinte locuite
76
Dependinte 77
Punct temlic
78
Post treCo
79
Hidrofor
80 '
Oficii p"stale, telefoane 81
Unitati C.E.C.
82
Atelierc
83
St:1lii PECO
84
"*re, .
85
i~~zitereziduuri si gunoaie 86
\}\do1\un\c!1tc,istor,ice
",","'.~."""" ,.,.

l'
ANEXA nr. 5
CODURI ZONEPROTEJATE
..u. }~~J~"-o~--- 'o-~~~~~~~~r:~O- '. "i\EGi~~~f~~REA"o'- ;E;~E~i~~~.
PROTEJATE' 1 ACESTE ZOl'iE ] Sl'RS., I>E IDENTIF1CARE r (:ONTUR
A;:o~J>~cu~mNJIAL --~ ""'N°.-- MEDiliUiI '1i'.SOEAN"i""";,(,Ni-';--'-
NATURAl. AlITORIZ'RIl
'" "olob" CI' C",..sio c.UNSTRUC:IlLOR OUI. 1 RS " X<,; ,j;
A 1 DE CONsERVARE A .X X.X
M."",..,.clor ~"',ru , UiOEA PROTI;C:1E1 RN
I'ONL>UJ.UI Iit'OUXIIC.
GENETIC PUlSA<.nSTIC n 10"0"""" R",,""o c" MEDIULUI
NR. Yn3
NCONJUR!TOR
"

o) ,""""'!il {'""liCee i"~'" A~.IIJlo J"d')""'1 ,le PN xxx

prOIe"". . SlIpnlvq:looT.II Po.",)I,
1." ".."",o)ti. ",'"raJ~ cu c",.,,"'" M.di"hli I.L"'TA R~ZI!RVA)IILOR
NATURALE DIN JIIDE),
~",k'!:ic.. """.."".Io~ic.
Ip""I,,~ic. b"""ie. poUft),wk,~i<. AFLATI LA AGEI'JIA
inr..Ii'T. ,,'Ok>jt'. i""I"..v JUDEIEANI DE
""cl"...I. SUPRAV!iOHERE {J
C~""",ri ",jiu,,". pwmcllE A MJ;Ull1LUI. A
d) "",..,,"',.. ooJ. ".t"rti kllNISTERlIl.lIl MEOIULlII
RP < T
, Ip"'U ""ie. d. DorI
, 'I"";; ",Iie. ,le ro",,1
.. ."Ie" .1. opc 'I""""",k....
, "not"'. v"Ic".ee
, "",,'O.. ' n .11-1.
, I"',,ri "lociooJ. Mbri"""" S"""jti CI'
.) m"",o)ti »<'i,,~;"i<.. ~rldi'" [1 Ic"ilTciO d. Mod"'",.. LEGEA ASIOliRIRIl
porc"ri I""...i.., j",it).". SiNITI)1I POP\'LA)lEI NR.
A.,". CI1 RESURSENATURA LE }118
A." 1 .TERAPliliTK'!i . ~::"
o) c" 01'. "ri"",,,1c
b! CII 01'. """". !.IST},; DE 1.10 CENTRI' J>E
MfiOICII'i PREVE1'iTlVl A
c) CI' "I",,",ri l<nIpcutiC. < ""i>.
JIIDEJUI.ilJ. A ",IN.
Id) ,viri ,to ~..o 10"p""ic.
0 " c" I'loj. O"vl"o OII" "","u".. Milri.,...,1 h"".n" S,1'iiTi :11
fi. CII l"I<"JlooI b b",,'1c
A.D. MINI!RAI..H UTIIE
1 0"00". . ".r"""",. ...u".. 1'"".1)

--'U 0__-'-- 0'" --'-<'0"" '0'_"0 _'_0'_0"" . -------

ti) 1. P CU PATRIMONIU lEnEA NR. 5<WI A
AME1'iAJAT kU,II"<n11 O,II"rio """ AUTORIZiRIi
U.I (;1: MONUMENTE. Dir""J" kf""""o,'.k". ("~STkLqllu)R "" I IUU1
I)ECRETIIL NR. 91190 DE MI
ANSAM8LURI (1 ilTURI A""""'I,,rilor II Si'"rilor
ISTORICI! . I...ri.o II (\'"u,llI. """.,j. INFORMA Tl7.ARE A LfUlJ
o) "h",.I,,~;.o COMISIEI {I I)IREC'} lEI
b) i."n.o MONUME1'iT~LOR J
,,) ,1. OUIIplo"lcl
,1) ",.""riaJo'
AI'SAMIiLliRILOR
SISTl!RIJ.OR '1S1'ORICE
(1
.i
., ,le "lri'ocII,,1 LISTA MONUMENTliUJR
ISTORK.'E I>E 1.10 ("kIlSIUJi fUU1
1) 01. kor p'hUc
ZONA LE RA RU .,'
MI". I;><rlril",P"I'U., (1 LE(JEA NR 5<WI A LItru .:'!
B" AMBIENTAL A",."o.ilril "[ni".",,",i O" AUTORIZ,RII
IIR8ANISTI('I; Dir""II' T.b"I<\ ,1. CYJ1'iSTRUCPIUJR ," 1
rezervo)ti ,1. "lUI""'"" (1 Uri.",.,"" , "rol...",rti I.ISTA Rc1JiRVAJIIWR
"rb",i"" .I".I.J.". ARHITECTURAl. '
URIiANISTK:E PROPl;SE J>!i
JlJJ>EJ {I AVIZAm !).UA T d.
01>101": Cli PLAN\iRIl.E J>E
URIiANISM il AMENAJAREA
TEkITORIULlII
jt
0..0""_""'-' ""_"0'--""'0-"'<'" ""_"0"0'" "",_""'00 "'_'0"0 0_-"-'

ClUn,RIl.". 111'.CJ..\SlI'IC"ARF. I.'RM!J'F.FI' Ttl'DUXIIA n.1'k"~'1I'l.Ok I1E PlJTE~1'1A.J. SAU 1',\TIUMDNll' l.~'"I.l.'SE
h,'Zo""r","j"'"pmo""o~oti"orl'.I".b"' 1~'

69 Iii
');11.

!r
"'00'. ..,,00=0-"0-
 - ~~:"","""Uii<",-",...,<::it~!,i.i>~

ANEXA nr. 6

LISTA DE CODURI PENTRU CATEGORII

DE FOLOSINTA A TERENURILOR
SUBCATEGORIA COD
GRUPA CATEGORIA
1. Arabil A
AGRICOL AC
2. O.psunarii
\1.1 Arab~ 3. Gradini "'gume ,Ac.
I 4. Ore7.arii
5. Sere
I AO
AS
ASa
6. Solarii
v
J.2. Vii 7. Vii (se va evita)
8. Vii hibride
VH
VHA
9. Plantatii de hamei
VN
10, Vii nobile
VI'
11. Pepiniere viticole
L
1.3 Live/j 12. Li\'t:zi
13, Plantatii de dud
LD
1.1'
14. Plantatii M arnusti
15. Liveziinrensive LI
LI'
j (" Pe?;niere p<,micule
P
1.4 Pasunl 17 Pasuni
18, PaSuni cu pomi fructiferi . PL
i pp
19. Pasuru impad>.tritc f
(' 20. Faneie
, 1.5 I'ânete FL
21. Fânetecupomi fructiferl FP
2-2. Fâ,netc 5mpadurÎltO
PO
~ NEAGRJCOL\11.6 P~urj si t"re-nun cu
2:1. Paduri si alte terenuri
I)OH
tj v~geta\ic farestic';;
24. Rachitarii
POP I
\ 25. Plantatii pcrdde de protectie PDPS
I, ~6. ~.':pin!erc POT
~7. . >.tfllns,msill'ice.
araciniS
H
~ 1.7 Terenuri c>.tape si ape 28.
29.
Ape si stof
Canale
HC
eu stuf HL
30. Lacuri si balli
HP
« 31,
32.
AmenajAri piscicole
Ape curgatoare
HR
li§.
l~. Stolaris D
, 34. Drumuri
1.8 Drumuri si cai ferate DN
35. Drumuri nationale
TJ,I
36. Drumuri judc\cr\c
OC
37. Drumuri eomunale
DE
38. Drumuri exploawe
OS
, 39. Strazi si ulite
OSN
40. Strazi ncnominalizale
OF
4\. Cai ferat<:
\
I
1ii'i"".t ,".,..,P'~-" ~..

42. Col1struqiisi alte ler~nuri C

1.9 ClI!ti-construqii
43. Cariere CA
44. DotaIipenttUalimentaricu ape CAPA
45. Alteterenuri CAT
40. Constructiisi cu.,i . CC
47. Dotariculte CCLT
48. DolAricomerciale eCOM
49. Do\iiriculturale CCUL
50. Diguri . CD
51. Dotaridepozite CDE?
52. Dotarielectrice CEL
\ 53, DotarialimentMegv.c:
54. Platformesau garaje
CGAZ
CGJ
55. Cimitire CI
56. intreprinderiindustriale CIND
57. Dotariinstitlliii C~S
58. Dotariînva\arn;r,t CINV
59. Con<,truC\ii mctrOe CMET
60. Cons\nIC!ii CO
61. Par/uri CP
, 62, Plajesi stranduri CPJ
\ 63. Poduri,pasaje
64. Terenurisport
CPOD
CS
65. Dotarisa.natate CSAN
66; Dotariservicii CSER
67. Dotan sociale esec
68. Dotan sport CSPO
6'1.Târguri si piele CT
70.Do~t~ofic~e CTER
71. Diltaritransportauto CTRA
72. TaJuzcpietruite CTZ
73. CUI\i CU
74. Parca'e CPC
1. l O Teren neproductiv 75. Neproductiv N
76 Bolovanis. grohotis. stâDcarii, pietris; NB
77. HaIde i NH
7X.'vlocirJe,smârcuri !
, NM
}'"N
79, Nisipui
80. Gropi
zburatoare
\NP
81. Râpi.ravcm:.toren!i \NR
82. SaraturÎcu crusta ! NS
j~

71
"r
~"
r,
'.

~~ u - u_--- u/"
 ..',._";""""'.

ANEXA nr. 7

TOLERANTE îN CALCULUL, SUPRAFETELOR

,

Tolerantele' în calculul suprafetelor se vor calcula utilizând I

urmatoarele formule:, '
a) În cazul în care suprafetele sunt calculate din coordonate I
determinate prin masuratori la teren, se utilizeaza urma- I
toarea formula:

Ts = e1* ~S(mp) , ! I
I
în care: , I
el este eroarea admisa în aprecierea la teren a limitelor
dintre parcele sau corpuri de proprietate, având valori 1

cuprinse între 0,1-0,3 m;

S este suprafata calculata.
b) În cazul în care suprafetele sunt calculate din coordonate
determinate prin digitizare se utilizeaza urmatoarea formu-
la:

T:;= 0,0003* M*~S(mp)

în care:
- M este scara planului care se digitizeaza.

'., ,

.." ..,"'"

72