P. 1
verbul

verbul

5.0

|Views: 3,101|Likes:
Published by ppetrooooo

More info:

Published by: ppetrooooo on Jan 21, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

02/08/2015

pdf

text

original

VERBUL

 Definiţie: partea de vorbire flexibilă în raport cu modul, timpul, persoana, numărul; din punct de vedere sintactic el este, de regulă, predicatul unei propoziţii; din punct de vedere semantic el denumeşte acţiuni, stări, calităţi privite ca procese.  Clasificare A. După structură : - simple: a cânta, a alerga, a scrie - compuse: a binevoi, a descompune - locuţiuni verbale: a pune la inimă, a-şi aduce aminte LOCUŢIUNI VERBALE Cu valoarea unui verb se poate folosi un grup de cuvinte care prezintă o unitate de sens, adică o locuţiune verbală. În structura locuţiunii verbale este obligatorie prezenţa unui verb alături de care pot apărea diverse părţi de vorbire mai frecvente: - (un pronume +) un substantiv: a lua loc, a ţine minte, a(-l) duce capul, a-şi bate joc. - (un pronume) + o prepoziţie + un substantiv: a avea de gând, a băga de seamă, a găsi cu cale, a lua la fugă. - (un pronume +) un adv., o locuţ. adv.: a da înapoi, a(-i) părea bine, a se da jos, a se face bine, a-şi aduce aminte, a se da de-a rostogolul. - (un pronume +) un adjectiv: a o face lată. În unele locuţiuni cu structură complexă se combină câte două tipuri simple: a da bir cu fugiţii, a nu-i fi boii acasă, a face pe dracu’ ghem. Raporturile gramaticale dintre termenii constitutivi ai loc. verbale sunt uneori mai puţin clare în lb. actuală.

1

Verbul din cadrul unei loc. vb. are mai ales rol gramatical exprimând diateza, modul, timpul şi numărul, pers., iar cuvântul cu care se combină are rol mai ales lexical contribuind în mai mare măsură decât verbul la sensul global al locuţiunii. Anumite verbe (în general polisemantice şi cu sensuri abstracte) se întâlnesc într-un număr mare de locuţiuni: a avea, a băga, a duce, a da, a face, a fi, a lua, a ţine. Datorită verbelor de bază, locuţiunile verbale au toate caracteristicile morfologice proprii verbelor. Când verbul este la un mod personal, loc. vb. are f.s. de predicat verbal. Ex: A luat loc pe rândul al doilea. a luat loc – loc. vb. pred., pers., intr., c.I, d.a., ind., perf. comp., p.III, sg., f.af., PVb. Îi era peste putinţă a lua loc lângă ei. a lua loc – loc. vb. pred., pers., intr., c.I, d.a., inf. prez., f.af., SB. Locuţiunile impersonale: „a părea” (impersonal) + adverb: a-i părea rău (bine) – au regim de complement indirect sau de completivă indirectă Îmi pare bine 1/ că nu vii / C.I.

pronume personal, formă neaccentuată, dativ, subiect logic Observaţie: Recunoaştem o locuţiune verbală după: a) Posibilitatea substituirii printr-un singur cuvânt: a o lua la fugă = a fugi; a-şi aduce aminte =a-şi aminti Acest criteriu nu are valabilitate generală! A ţine seama = a lua în consideraţie. b) Înţelesul unitar al locuţiunii este altul decât al fiecărei dintre componente: a-şi pune pofta-n cui, sensul „a renunţa” nu poate fi dedus din sensurile proprii ale cuvintelor: a pune, pofta, cui; a pune ţara la cale, a rămâne pe gânduri. c) Prezenţa unui cuvânt care, luat izolat, nu are înţeles clar: 2

(a avut loc) Sunt trei ani de-atunci.a fi originar din Bunicul este în gradină.. a avea loc - VERBELE COPULATIVE 1.. cop. form. înainte de a fi (a ta) = vb. (au trecut) N-ai fost la Paris? (nu te-ai dus) Ghetele sunt un milion. impers. A DEVENI – (aproape) întotdeauna copulativ Ei vor deveni liceeni. cop. IV. S-a făcut pentru el tot ce s-a putut.. îns.IV. a se găsi. p. intranz. CcT cu NP ‘a ta’. 2. I-a ajuns cât a muncit. pers.. formează PN cu NP ‘proaspete’ ! Înainte de a fi a ta... 3 .a se întâmpla. casa a fost a mea.pred. Nu mai sunt ouă în frigider..IV. 3. A IEŞI + din…/în… A ieşit din clasă. pers. d.. ind.. cop. c. A AJUNGE – pred. f. nu erau = vb. ind. a exista . (este originar) 2. A FI .verbe nepredicative: verbe copulative şi verbe auxiliare VERBELE COPULATIVE Sunt copulative verbele care nu au înţeles de sine stătător şi care au nevoie de un nume predicativ pentru a îndeplini o funcţie sintactică. a trece (referitor la timp) a se duce . 5. Focul a ajuns la acoperiş.neg. af. f. af.aminte în locuţiunea „a-şi aduce aminte” habar în locuţiunea „a nu avea habar” vileag în locuţiunea „a da în vileag” B După predicaţie (conţinutul lexical sau criteriul sintactic) 1.. III. este = vb.III. formează PN cu NP ‘bătrân’ Ouăle nu erau proaspete. . 5. a. inf. A DEVENI = a se deyvolta. (nu există) Ieri a fost o întâlnire cu asociaţii. f. d.a costa .. A SE FACE – pred. Nu ieşise în curte. A IEŞI = a deveni Din academie a ieşit ofiţer. Universul devine 3. prez. A FI – când nu are nici unul din sensurile alăturate Bunicul este bătrân. impf. 4. prep. p. L-a ajuns din urmă. (se află) vb. a. de loc... sg. pl. c. a se transforma Cine nu devine nu există. ‘înainte de’. impers.a se afla.. (costă) El este din Iaşi. A SE FACE = a deveni Vrea să se facă medic.. 4. VERBELE PREDICATIVE 1. prez.. c.. verbe predicative – îndeplinesc singure funcţia de predicat când sunt la un mod personal 2. p..a. d. pred.. A AJUNGE = a deveni El a ajuns ministru.

condiţionbal-optativului perfect: El ar fi ajutat . ceva .viitorului anterior: Eel va fi ajutat . A (SE) PĂREA . A ÎNSEMNA – cop. ai. VERBELE COPULATIVE 6. A vrea – intră în strucutra: 4 .viitorului popular: Eu am să merg la el. am. Va rămâne ministru. a avea.diatezei pasive: El este ajutat de ai săi. 8. A RĂMÂNE + cumva. A ÎNSEMNA = a pune semn. a-şi nota Reuşita înseamnă muncă. a vrea. . Se pare că nu mai vine. impersonal ≠ a pune semn.personal Păreau supăraţi. Verbe auxiliare – ajută la formarea timpurilor compuse.infinitivului perfect: E fi ajutat e bine. A fi – intră în strucutra: . impers. 8. Voi însemna în caiet tot ce spune.conjunctivului perfect: Eel să fi ajutat .condiţional-optativului: aş. A avea – intră în structura: . Nu-i rămâne decât să aştepte.pred.perfectului compus: Eu am mers la el. .prezumtivului prezent: El va fi ajutând. impers. Vom rămâne acasă. Părea că nu va mai ploua. Nu putea fi 1/ cum o doreai. A (SE) PĂREA – pred. 7. A RĂMÂNE – pred. a scrie A însemnat cu cretă amplasarea claselor. . aţi. atunci el este PN incomplet sau altă parte de propoziţie incompletă. .VERBELE PREDICATIVE 6. . a-şi nota. pers.2/ CD incompl.undeva Am rămas mută. a modurilor şi a diatezei pasive: a fi. ar. 7. Observaţie Dacă verbul copulativ este urmat de propoziţie predicativă. şi perfect: El ar fi ajutat. ar: Eu aş învăţa.

a(-i) rămâne. a(-l) necăji. a se auzi. 3. - a fi (= a se întâmpla). C. a decurge. a(-i) fi hărăzit. a (-l) pasiona. Verbe reflexive impersonale: a se cuveni. anterior: Eu voi fi citit. 1. Verbe personale (realizează relaţia verb-subiect: au formă pentru fiecare persoană): a alerga. Verbe pasive impersonale: a(-i) fi dat. a visa etc 2. În centru se merge numai pe jos. a se desprimăvăra. La cantină se mănâncă prost. a începe. a fi cunoscut. a reuşi. a burniţa. a(-l) enerva. a se povesti… Observaţie Există verbe impersonale reflexive nedefinite (SB lor nu este determinat formal). a fi indicat. a(-i) fi predestinat. a(-i) fi menit. 5 . a(-l) roade.prezumtiv: El va fi citit. a citi. a amurgi. a trebui.. a fi ştiut. a se înnopta.viitorului: Eu voi citi . 2. verbe impersonale –nu admit un subiect personal VERBELE IMPERSONALE ŞI UNIPERSONALE VERBELE IMPERSONALE sunt verbele care nu pot admite SB (mai ales cele care se referă la fenomene meteorologice). a ninge. Verbe active impersonale: - a ploua. La sărbători se bea mult. După relaţia verb-subiect (exprimat prin substantiv sau substitut în N) 1. sau admit un SB nonpersonal sau o propoziţie SB. Ex. a deriva. Alte verbe: a se însera. a fulgera.). a(-i) ajunge. a fulgui. a se întâmpla. a avea (ex: N-are cine veni. . a urma. a(-l) interesa. a se cădea. a se spune. a dori. a(-i) plăcea. a(-i) conveni. a tuna. a(-i) fi sortit. a rezulta. a(-l) durea. Observaţie Multe dintre ele au regim de subiectivă (= sunt urmate de o propoziţie SB).

conjugarea IV. Ei 1/ trebuie 2 / să plece mai devreme 1/. A III-a).2/ 6 . « Se mănâncă bine la noi » nu au regim de subiect sau de subiectivă. c) a trebui – are formă numai pentru persoana a III-a şi este impersonal. III. a(-i) părea rău.unip. d) verbele îşi păstrează caracterul impersonal chiar când sunt la moduri nepersonale. prezent. e) verbele impersonale se vorbeşte. b) se construiesc fără subiect sau subiectivă verbele şi locuţiunile verbale impersonale : a(-i) păsa. Interesându-l 1/ să ştie tot. A plecat de acasă. f. 2/ citeşte foarte mult. trebuie.. sg.activă. d. Fie1/ ce-o fi2/. unipersonal. Ex: L-am fulgerat cu privirea. chiar dacă are forme personale. Tunau şi fulgerau împotriva noastră.unip. indicativ. a) unele verbe impersonale prin conţinut sunt unipersonale prin formă: ninge.. se mănâncă etc. se merge. în contextele « Se vorbeşte mult ». impersonal.Observaţie Cu sens figurat multe verbe impersonale pot deveni personale. PVb. « Se merge pe jos acasă ».. (pronumele ei se referă la verbul să plece pe lângă care este subiect). intranzitiv. Se vorbeşte mult 1/ ca să înţeleagă toţi. af. p. a (-i părea bine. imp. imp. pred.. se zice ( au doar pers. a (i) se acri. Subiectul lor este nedeterminat formal. Alte ex: Îmi convine să cumpăr de aici.. neplăcându-i 1/ să muncească. convine – vb. Observaţie În expresia ‘îi ninge şi îi plouă’ verbele sunt impersonale.

D posesiv temele = - - c. Tu te poţi întâlni cu ea.d. a exista când are sensul de a putea formează o construcţie infinitivală relativă. exprimat prin pronume relativ simplu. decât dacă este un reflexiv impersonal. D.f) verbul a avea are două sensuri ca auxiliar : a putea. pers I. alcătuit din: scrie = cu ce = c. După tranzitivitate (după criteriul sintactic. El se poate gândi mult şi bine. Eu mă pot duce acasă. singular. Când este construit cu un verb la infinitiv. Construcţia verbală respectivă are funcţia de complement direct dezvoltat. Ac când are sensul a exista – a avea este urmat de o construcţie infinitivală relativă cu funcţia de subiect dezvoltat.v la infinitiv complement circumstanţial instrumental. Are cine mă sfătui. Eu am cu ce scrie temele. alcătuită din verb la infinitiv precedat de un pronume sau adverb relativ. pronumele reflexiv este al verbului la infinitiv. formă neaccentuată. g) A putea . Cu ce scrie temele = construcţie relativă infinitivală cu funcţia sintactică de complement direct dezvoltat analizabil.d. – substantiv . . Ac cu prepoziţia „cu” mi = atribut – pronume reflexiv . Se poate 1 / ca mâine să plecăm 2/.nu are diateză reflexivă proprie. verbe tranzitive (obiective) 7 . pe baza relaţiei verb – obiect direct): 1.

a coborî. nu neapărat exprimat în acel context: El citeşte Verbe dublu tranzitive - au două complemente directe: al persoanei (= pe cineva) şio al obiectului sau al acţiunii (= ceva) – sunt 10: a anunţa. verbe intranzitive (subiective) Verbele tranzitive - stabilesc o relaţie cu numele în Ac cu funcţia de complement direct ( se construiesc cu un Ac complement direct): a citi. - complementele exprimate printr-un obiect . 8 . a întreba. a-şi aduce aminte.2. a pleca. a ruga. Îl rog ceva. Verbele intranzitive - nu se pot construi cu un Ac complement direct. a lucra etc Observaţie: - complementele exprimate printr-o persoană răspund la întrebarea pe cine. a trece. - tranzitiv este verbul care poate avea obiect direct în acuzativ. a cădea etc. c) verbele la diateza reflexiva: a se gândi. Sunt intranzitive: a) verbele de mişcare: a veni. b) verbele care exprimă starea: a sta. a asculta. d) verbele la diateza pasivă. a examina. a exista. Îi învăţ pe toţi / să fie buni. a povăţui. a învăţa. răspund la întrebarea ce. a scrie. 1. a traversa. a-şi aminti. a sfătui.

Sunt rugat ceva Sunt rugat a continua Sunteţi rugaţi să mai aşteptaţi 2. Verbele dublu tranzitive sunt tranzitive chiar dacă sunt la diateza pasivă sau reflexivă. f) verbele copulative. a lupta ( o louptă dreaptă) etc. trebuie. răsare. Din punct de vedere morfologic – după numărul persoanelor 1. M-a plouat tranzitiv 3. Mi-l aduc aminte1/ pe cel ce a plecat 2/ Îmi aduc aminte a fgi citit cartea Îmi aduc aminte / că am citit cartea. g) verbul a fi. se cuvine. Plouă afară intranzitiv. ninge. a trăi ( o viaţă). a alerga (o cursă). 9 . se spune. Tranzitivitatea se stabileşte şi în funcţie de sensul contextual al verbului. Verbe unipersonale • sunt defective de număr şi de persoană: au o singură formă. pentru persoana a III-a ori plural la orice mod şi timp: apune.e) verbele impersonale: se zice. Unele verbe şi locuţiuni verbale au construcţii sintactice: atât pentru valoarea lor tranzitivă (complement direct/CD) cât şi pentru cea intranzitivă ( complement indirect/CI) Îmi aduc aminte întâmplarea. intranzitive E. Verbele intranzitive nu au diateza pasivă. Unele verbe intranzitive au un complement direct intern exprimat printr-un cuvânt cu aceeaşi rădăcină sau aceeaşi sferă semantică: a visa (un vis). plouă. a adormi(un somn). în orice situaţie. 4.

a iubi.• • aceste verbe sunt adesea şi impersonale. înfrunzeşte. constă. • • verbele unipersonale şi impersonale ( au numai persoana a III-a) verbele defective de timp (sunt folosite numai la prezent): a discerne. drapează. să ştii! • Verbele b defective cu caracter general: a va (a merge) – folosit în construcţia „mai va” (adică mai e timp) a (se) la (a se spăla) – timpul prezent a păsa – în construcţii „îmi pasă. verbe defective – le lipseşte categoria gramaticală a numărului. miorlăie. behăie. a şti. a ură etc 10 . cotcodăcesc. rezidă etc Aceste verbe nu trebuie confundate cu verbele impersonale 2. a ara. lucruri ( nu le fac oamenii): măcăne. a timpului. a persoanei. ce-ţi pasă” G. verbe regulate –nu prezintă în flexiune variaţii ale radicalului sau variaţii nesemnificative: a cânta. să vrei!. După caracterul paradigmei 1. nu-mi pasă. a concede. adică se conjugă la toate modurile. Verbe integrale – au paradigma completă în flexiune. Verbe pluripersonale – au forme pentru toate persoanele. a modului. • verbele defective de modul imperstiv: a putea. germinează. a vrea. a citi. a divide. a plăcea. a voi. a rupe. a trăi etc 2. timpurile şi persoanele: a învăţa. a zăcea etc. a munci. a subdivide etc. După caracterul radicalului în flexiune 1. sunt verbele care denumesc acţiuni făcute de animale. În locul modului imperativ se foloseşte conjunctivul prezent cu valoare imperativă: să poţi!. F. plante.

a tăcea … Observaţie: Verbele: a crea. timp. obiect Elevul citeşte cartea.subiectul gramatical suferă acţiunea făcută de complementul de agent (subiectul logic în Ac. a coborî.verbele sunt grupate în 4 conjugări: conjugarea I: -a: a lucra. a desena. verbe neregulate – prezintă variaţii totale sau parţiale în flexiune: a fi. a vrea. Diateza activă – subiectul face acţiunea exprimată de un verb Diateza pasivă . a bea. a şti. număr Diateza • • • categorie gramaticală specifică verbului este strâns legată de tranzitivitate exprimă raportul dintre: subiect. a îngenunchea . verb. a da. ci de conjugarea I. Din punct de vedere morfologic – după sufixul • infinitivului prezent . complementul de agent(subiectul logic) 11 subiect gramatical .2. -î: a urî. a urca. exprimat sau neexprimat). a merge. persoană. a urechea. a bate … conjugarea IV: -i. a veghea. a avea.NU sunt de conjugarea II. alua. a supraveghea. mod. a mânca … conjugarea II: -ea: a vedea. a fugi …  Categoriile gramaticale Diateză. conjugarea III: -e: a face. a sta. Lecţia este învăţată de către elev. H. a mânca. a plăcea.

Cineva e întrebat ceva. format din verbul copulativ a fi + numele predicativ exprimat prin adjectiv participial. Verbul la modul participiu indică conjugarea.cute la diateza pasivă devin intranzitive. Verbele dublu tranzitive se pot construi şi la diateza pasivă cu un acuzativ complement direct sau o completivă directă. Diateza pasivă prezintă : • • complement de agent prezenţa unui circumstanţial temporal : Casa e vândută acum de proprietarul ei • posibilitatea substituţiei cu construcţia reflexiv-pasiv sinonimă: Casa se vinde • Numele predicativ arată o caracteristică a subiectului: Pomii sunt înfloriţi.Observaţii: 1. 2. Sunt considerate active pronominale următoarele categorii de verbe: 12 . DIATEZA ACTIVĂ PRONOMINALĂ ŞI DIATEZA REFLEXIVĂ Sunt la diateza activă pronominală verbele însoţite de pronume reflexiv cu funcţie sintactică. 4. Diateza pasivă se poate confunda cu un predicat nominal. El este întrebat 1/dacă vine 2. Se formează cu auxiliarul a fi – conjugat la toate timpurile şi modurile + participiul acordat al verbului de conjugat. Au diateză pasivă numai verbele tranzitive. Cartea se citeşte cu interes (este citită) – diateza reflexivă cu sens pasiv. Omonimia se rezolvă în context. 3. 5. Diateza reflexivă cu sens pasiv: se formează cu verbe reflexive cu pronumele în acuzativ.

se spală. se pare.infinitiv .  reflexiv reciproc (există o reciprocitate în acţiune): se ceartă. reflexiv eventiv (cu sensul de transformare calitativă. ma operez.nepersonale . îşi bate joc.gerunziu Modurile personale sunt predicative. îşi pune întrebări. îşi spune.supin . reflexiv obiectiv (cu sensul de identificare a subiectului cu obiectul şi cu pronumele complement direct sau indirect): se îmbracă. ma coafez. de devenire): se îngraşă.conjunctiv . se căieşte. îşi zice. îşi face curăţenie.  reflexiv participativ (cu sensul de participare interesată a subiectului la acţiune): îşi cumpără. se sprijină.condiţional-optativ . se duce. îşi vorbesc.indicativ . etc. se cade. şi-a irosit viaţa.participiu . îşi întinde gâtul. nu se intră.  reflexiv dinamic sau subiectiv (cu sensul de participare intensă a subiectului la acţiune): se gândeşte. îşi găteşte. 13 . se întretaie. îşi strâng mâinile. îşi opri răsuflarea. se teme.prezumtiv . se mănâncă. se înfrumuseţează. se înroşeşte. Modurile verbului: .  reflexiv factitiv (cu sensul de a face ca o actiune sa se desfasoare): ma tund.imperativ . Verbele la diateza reflexivă au alte valori decât cele menţionate mai sus (pronumele reflexiv nu are funcţie sintactică):   reflexiv impersonal: se cuvine. se încrucişează. / Pământul se ară toamna. îşi dă drumul. îşi pregăteşte.personale . se întâmplă.  reflexiv posesiv (cu sensul de posesie asupra obiectului..  reflexiv pasiv (construcţia echivalentă cu diateza pasivă): Magazinul se deschide mai târziu azi. îşi închipuie. se vede pe sine. pronumele reflexiv are funcţie de atribut pronominal în dativ): îşi ajută colegii.

dar este neterminată. . adică în trecut.acţiunea se petrece (în viitor) după momentul vorbirii.PREZENT – acţiunea se petrece în momentul vorbirii.se formează cu ajutorul lui a avea.acţiunea se petrece în viitor înaintea altei acţiuni viitoare.se formează cu auxiliarul a voi .MAI MULT CA PERFECTUL – acţiunea se petrece în trecut.IMPERFECT – acţiunea se petrece înainte de momentul vorbirii. . Modurile personale INDICATIV – este modul personal şi predicativ care exprimă o acţiune prezentată de vorbitor ca reală. . 14 . .Modurile nepersonale sunt nepredicative.viitorul poate avea valoare de prezumtiv: Ex: Voi fi luat.imperfectul poate avea valoare de condiţional: Ex: Tăceai şi filozof rămâneai! CONJUNCTIV – modul personal şi predicativ care exprimă o acţiune realizabilă şi posibilă. . înaintea altei acţiuni trecute. VIITOR . .prezentul şi viitorul pot avea valoare de imperativ: Ex: Te duci acolo şi faci cum spun eu! – indicativ prezent cu valoare de imperativ Du-te acolo şi fă ce spun eu! .imperativ .are şapte timpuri: PREZENT TRECUT .ANTERIOR * Alte valori ale indicativului: . . dacă spui tu! . .SIMPLU .PERFECTUL COMPUS – acţiunea se petrece în trecut şi este terminată.PERFECTUL SIMPLU – acţiunea se petrece în trecut şi este terminată de curând.

Poate avea următoarele sensuri: .Timpuri: PREZENT – să cânt PERFECT – să fi cântat Din punct de vedere formal conjunctivul este cunoscut prin prezenţa conjuncţiei să.optativ: De-ar veni primăvara… Aş bea puţină apă.prezentul conjunctivului poate avea şi valoare imperativă: Ex: Să nu te prind pe acolo! ! Conjunctivul cu valoare imperativă se poate folosi şi la persoane pe care imperativul nu le are: Ex: Să plece imediat! Să plecăm de aici! – conjunctiv prezent cu valoare imperativă CONDIŢIONAL – OPTATIV – modul personal şi predicativ care exprimă la prezent o acţiune posibilă.potenţial. virtual: Ai crede că scriu poezii. ai.condiţional: Aş pleca eu dacă ar veni el. 15 . aţi. ar. Din punct de vedere formal are ca marcă auxiliarul a avea în forme speciale: aş. . . singular şi plural la prezent: Ducă-se pe pustii! (să se ducă) Trăiască! (să trăiască) * Altă valoare a conjunctivului: . iar la perfect o acţiune ireală. am.prezumtiv (în propoziţiile subordonate): Se spune că ar pleca şi el. ce poate lipsi numai în anumite condiţii la pers. Timpuri: PREZENT – aş cânta PERFECT – aş fi cântat Altă valoare a condiţionalului: . III. ar.

(condiţional – prezumtiv) PREZUMTIV – modul personal şi predicativ care exprimă o acţiune realizabilă. Pleacă! Nu pleca! Du-te! Nu te duce! ANALIZA VERBULUI 1. Face distincţie formală între aspectul afirmativ şi aspectul negativ. IMPERATIV – modul personal şi predicativ care exprimă o acţiune realizabilă prezentată ca poruncită. DIATEZA 4. MODUL 6. TIMPUL 7. Timpuri: PREZENT (se formează cu gerunziul): vom fi cântând (să fi ştiind) om fi cântând PERFECT (se formează cu participiul. personal-impersonal 2. prezentată ca presupusă. II singular şi plural. Ex. PERSOANA 16 . fie că e vorba de un ordin propriu-zis: Ieşi afară!. FELUL: predicativ/ copulativ. bănuită. TRANZITIVITATEA (posibilitatea de a primi complement direct) 5. fie că e vorba de un îndemn: Învaţă! sau de o rugăminte: Nu mă uita! Timpuri nu are. posibilă. omonim cu viitorul anterior) vom fi cântat om fi cântat Forme specifice de prezumtiv are numai prezentul care se formează din viitorul auxiliarului a fi + gerunziul verbului de conjugat.Se spune că ar fi plecând şi el. CONJUGAREA 3. Forme numai pentru pers.

tranz.. forma afirmativă. Timpuri: PREZENT PERFECT a sta. trebuie să controlezi robinetele. conj. f. m. S. infinitiv.s. AVb. a lua a fi stat. a ierta – verb pred. de a bea .II. Nevoia de a bea ceva îl chinuia. F. . a uita e greu. NP CD CI Avb A ierta înseamnă a uita. Ştefan s-a hotărât a ataca în zori. diateza activă. NUMĂRUL 9. tranz. CcT Înainte de a pleca. conj. diateza activă. SB A ierta e uşor. timp prezent. f. personal. A controlat toate robinetele înainte de a fi plecat. FUNCŢIA SINTACTICĂ Modurile nepersonale INFINITIV – format din rădăcina verbului la care se adaugă una din terminaţii (sufixe verbale). ‘de’.este forma de bază a verbului. FORMA 10.. m. 17 . Ne-a învăţat a face lucrurile temeinic.8.. la un mod nepersonal. însoţit de prep. a fi luat Perfectul se formează cu infinitivul auxiliarului a fi şi participiul neacordat al verbului de conjugat.s. infinitiv. forma afirmativă.verb pred.. la un mod nepersonal. CcSc A spus asta pentru a o enerva. personal. timp prezent. SB.I.

Adj.. d. m. Nu are cine pleca. a.S.! În construcţiile cu verbele ‘a putea’. CcM A alergat fără a se opri. . la gerunziu). pred. f. pers. N. simplu. CcCdţ Fără a învăţa tot. măturând – vb.. – construcţie infinitivală relativă CcCz Este certat pentru a nu-şi fi scris tema. tremurânde – adj. Atr.. . gerunziu. Avb. F. Nu ştie citi.. af. nici scrie. Nu putea a se duce acolo. -ând.2 t (provenit din vb. b) are valoare verbală şi nu-şi schimbă forma. EPS O vedeau plângând şi nu înţelegeau de ce. tranz. GERUNZIU – se formează adăugând la rădăcina verbului sufixele –ind. CcCv Fără a cunoaşte prea bine oraşul. fem... propriu zis.. Haina-i măturând pământul şi-o târăşte abia-abia. ‘a avea’ + ce. 18 acţiune. pl. var. Avb...arată împrejurarea în care se desfăşoară altă acţiune sau cum se desfăşoară altă Valori şi funcţii: a) când se acordă în gen. la un mod nepersonal. cine infinitivul îşi pierde particula a. caz cu un substantiv îşi pierde valoarea verbală şi devine adjectiv: Mâinile-i tremurânde îmi aminteau de ale bunicii. ‘a şti’. n-ar reuşi. c I. Ex: Nu se putea duce acolo. CcCns E prea harnic pentru a nu reuşi în viaţă. s-a descurcat. CcM Iepuri roşcaţi se strecurau ţupăind prin tufişuri. fără grad de comp. număr.

CcCz Nemaiputând să se redreseze. . CcCv Înfometându-l.Adj.f. c) cărei acţiuni îi este destinat un obiect: Am adus unelte de pescuit. b) scopul altei acţiuni: Am venit pentru pescuit.determină un verb şi apare cu formă invariabilă Ex: Vorbeşte răspicat – adv.arată o acţiune trecută . PARTICIPIUL . CcCns S-au întâlnit des.exprimă: a) numele acţiunii sau al stării: E uşor de zis. Valori şi funcţii a) valoare adjectivală . la cules. Iarba este de cosit.formă de bază în conjugarea verbului.se acordă cu substantivul . CcCdţ Învăţând vei reuşi. Auzii trosnind ceva în pădure. de la cules. ajungând să se înţeleagă. pentru cules. SUPIN . şi tot nu vei obţine nimic de la el. SB CD Se auzi trosnind ceva în pădure. A. e greu de făcut. de mod CcM intră în componenţa loc. Ex: de cules. adverbiale: A venit pe negândite. cu specificarea provenit din participiu b) valoare adverbială . 19 . a renunţat la cursă. SB NP E uşor de zis.se formează din participiul invariabil precedat de o prepoziţie simplă sau compusă. neînvăţând vei pica.s.CcT Ascultându-l mi-am adus aminte că povestea asta o mai auzisem.

.indicativ – viitor anterior . predicativ. S-a săturat de umblat.infinitiv perfect Participiul intră şi în alcătuirea verbelor la diateza pasivă (de data asta se acordă).indicativ – perfect compus . În al doilea caz. C. optativ .. a. personal. În ambele situaţii are funcţii sintactice proprii substantivului.perfect .indicativ viitor . b) Însoţit de un articol adjectival.perfect . de umblat – vb. intranz. f. Terminăm repede de scris. afirmativa. c.conjunctiv . se substantivizează.condiţional-optativ prezent . Observaţie Modurile nepersonale intră în alcătuirea altor forme verbale: Infinitivul: . la un mod nepersonal. CcSc Umblă după cucerit femei. Clădirea are un intrând 20 . I. c) Gerunziul însoţit de articolul hotărât devine substantiv.Avb CD CI Am luat mătase de cusut. d. A dus vitele la păscut. supin. Observaţie: a) Participiul însoţit de articolul hotărât sau nehotărât devine substantiv Un învăţat / Învăţatul acesta a descoperit multe.imperativ negativ Participiul: . are şi categoria comparaţiei Cea (mai) foarte invăţată cunoaşte multe despre Univers.cond.I.

Verbele a crea. Persoana şi numărul se exprimă cu ajutorul desinenţelor. a veni. a atribui etc): eu îndoii. Se scriu cu ii la persoana I şi a II-a indicativ şi conjunctiv prezent verbele cu tema în „i” Eu apropii (eu să apropii) Tu apropii (tu să apropii) Împrăştii. (să) previi. a simţi. a procrea. Se scriu cu ii la persoana I singular. vii. a scrie. Ortografia 1. previi. 21 . a oferi. Se scriu cu ii la persoana a II-a indicativ şi conjunctiv prezent verbele: a şti. a agrea. privi. zgârii. a privi.Suferinzii sunt preocupaţi de boala lor. mărturisii sau de altă vocală decât „i” ( a îndoi. sfâşii. locuii. (să) ţii. a deveni şi derivatele lor formate cu prefixe: ştii. a găsi. întârzii. suii. atribuii La persoana a III-a singular se scriu cu „-i”: el citi. âmbii etc 3.ez Tu lucr – ezi El (ea) lucr –ează Noi lucr – ăm Voi lucr –aţi Ei (ele) lucr . (să) vii 4. ţii. a suplea ( a suplini) se conjugă la indicativ prezent după a lucra: Eu lucr. găsii. oferi etc. a mărturisi etc): eu citii.ez tu cre-ezi el(ea) cre-ează noi cre-ăm voi cre-aţi ei (ele) cre-ează 2.ează eu cre. privii. scrii. (să) srii. (să) ştii. a recrea. indicativ perfect simplu verbele terminate la infinitiv în –i preceat de consoană (a citi. a locui. simţi. a ţine. simţii. înfurii. oferii. a sui.

Se scrie cu uu verbul „a continua” la persoana I singular. indicativ şi conjunctiv preuent: eu scontinuu (să continuu). liniind. singular: tu să fii imperativul. audiind. elogiind. zgâriind. a (sea9 sfii. a-i prii: eu pustiii. prii. înmii. persoana a II-a.5. întârziind. verbele cu infinitivul în „ii” (unul din rădăcină şi la conjugărea a IV-a): a pustii. pustii. înviind. persoana I singular. perfect simplu. se scrie cu i: nu fi prost! 22 . 6. înfiind etc 7. înfuriind. a înmii. 8. periind. sfiii. prii (impersonal: îmi prii. forma negativă. Se scriu cu ii la gerunziu verbele care conţin pe „-i” în rădăcină: apropiind. Se scriu cu iii la indicativ. Ortografia verbului „a fi”: Se scrie cu ii: -conjunctivul prezent. ne prii) şi cu ii la persoana a III-a singular: (el) se sfii. înmiii. formă afirmativă: fii cuminte! Gerunziu: fiind La imperativ.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->