P. 1
Rezolvari geografie variante 2008 SUBIECTUL 1

Rezolvari geografie variante 2008 SUBIECTUL 1

|Views: 1,781|Likes:
Published by Elena D.

More info:

Published by: Elena D. on Jan 21, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

02/18/2013

pdf

text

original

Rezolvari geografie variante 2008 Subiectul I Var1 A. 1. B — Franta; C — Marea Britanie; 2. 1 — Madrid; 4—Berlin. B. I —A; 2—B; 3—C. C.

I c; 2b; 3 a; 4d; 5a. D. In Europa nordicã clima este subpolara, in Europa sudicä este clima mediteraneanä (subtropicalA); temperatura medie anualã este de 17-18°C In sud, iar in nord are valori intre 0 si — 4°C; cantitatea anualã a precipitaiilor este de 700-1200mm In sudul Europei si de 200-3 00 mm In nordul Europei. E. Latitudinea mare Ia care este situatã Pen. Scandinavä, care a facut posibilã prezenta ghetariIor; scãderea natalitatii; bilantul natural negativ. Var2 A. 1. C — Italia; D — Spania; 2. 7— Londra; 12 — Atena. B. 1—H; 2—D; 3—J. C. I b; 2d; 3c; 4b; 5b. D. Muntii Alpi s-au format in timpul orogenezei alpine, pe cánd Muntii Scandinaviei s-au format In orogeneza caledoniana; Alpii sunt mutt mai inalti decât M-tii Scandinaviei (4807 in Mt. Blanc, fatä de 2469 m In Vf.Gaidhopiggen); ambele unitãti montane au relief glaciar. E. 1. Inaltimile mari din M-tii Pirinei; 2. influenta vânturilor de vest, aducätoare de precipitaii bogate, scade de Ia vest la est. Var3 A. 1. B — Portugalia; D — Regatul Unit al Marii Britanii si al Irlandei de Nord; 2. 3 — Madrid; 10 - Moscoca B. 1.— 15;2.—I;3.—F. C. I. b; 2. c; 3. b; 4. d; 5. C. D. trei deosebiri: — Nordul Europei are un climat subpolar spre deosebire de Sudul Europei care are climat mediteranean; — in Nordul Europei bat vânturi reci polare, jar in Sudul Europei bat vânturi regionale: mistralul, bora; — amplitudinea termicã este mai mare In Europa Nordicã decãt in Europa Sudicã; — temperatura medie anualã este mai scãzutã in Europa Nordicä, In jur de 0°C, decát In Europa Sudicä unde este de 10-15°C. E. 1. In unele state europene imbãtrânirea demografica a determinat un deficit de forã de muncã, de aceea au fost nevoite sã apeleze Ia forta de muncã externã; 2. o cauzä care explica prezenta padurilor In Norvegia este clima temperat oceanicã, influentatã de Curentul cald al Atlanticului de Nord, spre deosebire de Groenlanda, unde este clima subpolara, cu vãnturi puternice unde se dezvoltã tundra. Var4 A.1. A — Polonia; B — Finlanda; 2. 2 — Madrid; 6 — Praga. B. 1. oceanic; 2. Sena; 3. Amsterdam.

C. 1. a; 2. a; 3. a; 4. d; S.c. D. 2 deosebiri: a) Muntii Alpi au altitudini mai mari (peste 4000 m.) iar Muntii Scandinaviei au altitudini mai reduse (sub 2000 m.); b) Muntii Alpi sunt munti noi, formati In orogeneza alpina, iar muntii Scandinaviei sunt munti vechi, formati in orogeneza caledonianã (2500 m); o asemãnare: atãt Munii Alpi, cat si Muntii Scandinaviei s-au format prin incretire. E.Italia primeste un numãr mare de turisti datoritä potentialului turistic natural (Muntii Alpi si Riviera Mediteraneana) si antropic (vestigii antice si objective medievale de interes turistic) Ia care se adauga infrastructura si serviciile turistice de calitate. Var5 A. I. C—Italia; E— Belgia; 2. 4— Minsk; 7— Riga. B. I. Marea Baltica; 2. 1; 3. AIpi. C. 1. c;2. a; 3. a;4. b; 5. b. D. 2 deosebiri: a) Muntii Carpati sunt mai noi, formati in orogeneza alpina, iar Muntii Urali sunt mai vechi, formati In orogeneza hercinica; b) Muntii Carpati au o desfàsurare sub forma de arc, iar Muntii Urali au o desfàsurare liniarã (nord—sud); o asemnare: atát Muntii Carpati, cat si Muntii Urali s-au format prin Incretire. E. Estuarele fluviilor Ia vãrsarea In Oceanul Atlantic s-au format datorita mareelor (flux si reflux) cu amplitudine mare, care au favorizat formarea acestora. Estuarele sunt favorabile pentru amenajarea porturilor si dezvoltarea navigaiei fluvio-maritime. Var6 A. 1. D — Marea Britanie; I — Suedia; 2. 3 — Amsterdam; 4— Moscova. B. I. c; 2. petrolul; 3. Marea Balticã. C. 1. c; 2. c; 3. a; 4. b; 5. b. D. 2 deosebiri: a) Campia Padulul este de origine fluvio-lacusträ, iar Câmpia Europei de Est este o câmpie formata prin eroziunea unor podiuri vechi; b) Cãmpia Padului are o suprafata plana, iar Cámpia Europei de Est prezinta denivelári datorate structurii podisurilor vechi si actunii ghetarilor; o asemänare: ambele câmpii au un relief cu altitudini reduse. E. Densitatea redusä a populatiei in Peninsula Scandinavicá se explica prin: a) factori fizico-geografici putin favorabili (relief si climã cu caracteristici si influente specifice); b) factori demografici — imbätrânirea populatiei si ritmul scázut de crestere a populatiei. Var7 A. 1. C-Portugalia; I-Belarus; 2. 5-Viena; 12-Belgrad. B. I. Franta; 2-mediteranean; 3. G. C. 1. c; 2. b; 3. a; 4. b; 5. b. D. — asemänãri de relief: in ambele zone este prezent relieful glaciar si fluvial; — deosebiri de relief: relieflul muntos din peninsula Scandinavica s-a Inãltat in timpul orogenezei caledoniene, find foarte vechi (2500 m), iar cel din peninsula Ibericã s-a inãlat in timpul orogenezei hercinice si alpine;

— altitudinile sunt mai mici in Scandinavia, sub 3000 m, fatã de cele din peninsula Ibericä unde depasesc 3000 m. E. — climatul temperat continental de ariditate din estul Europei este determinat de: extinderea mare a suprafeei de uscat; — departarea de oceane si mari; — influentele anticiclonale din Asia. Var8 A. 1. H-Bosnia-Heregovina; G-Letonia; 2. 3-Dublin; 10-Praga. B. 1. Belarus; 2. E; 3. A. C. 1. a; 2. d; 3. b; 4. b; 5. a. D. — asemãnare climaticã intre Europa Centralã si Europa Esticã:— ambele regiuni au o climã temperata; deosebiri climatice:— Europa Centralã se aflä si sub influenta oceanicä, mai umedã, iar Europa Esticã sub influenta maselor de aer continentale, mai uscate; — In Europa Centralã bat Vânturile de Vest, umede, iar in Europa Esticã vântul geros, crivätul actioneaza pe un areal foarte mare; — din punct de vedere pluvial Europa Centralã beneficiazä de o cantitate mai mare de precipitatii fata de cea Esticä caracterizatá prin ariditate. E. Europa poate fi consideratã leaganul turismului mondial deoarece:— aici s-au Infiintat primele cluburi de turism montan din lume In Muntii Alpi; — dispune de un potential natural variat de Ia cel mediteranean la cel subpolar; — are un potential cultural foarte mare si variat reprezentat prin vestigii ale culturilor antice simedievale. Var9 A. 1. B — Cehia; D — Franta; 2. 1 — Luxemburg; 9— Tallin. B. 1. J (Ucraina); 2. Roma: 3. C (Spania). C. 1—c—D(Franta);2—d—liman;3—c—Letonia;4—c—F;5—d—Vistula. D. A — Italia; E — Suedia. Deosebiri:— In Italia se intâlneste climä mediteraneanã, cu ven secetoase si calde si ierni ploioase si blânde; In Suedia, clima este temperatá, asprá (In N), zona traversatä de Cercul Polar; in Suedia, clima temperata are o nuanta maritimã, iar in Italia lipseste; In Suedia bat vânturile polare iar in Italia se resimt influentele maselor de aer tropical. E. Factori:— conditiile naturale (relief. clima);— valorile scãzute ale natalittii. Var 10 A. 1. D — Lituania; H — Bosnia-Hertegovina; 2. 2 — Madrid; 3 — Kiev. B. 1. Grecia; 2. A (Islanda); 3. Dublin. C. l—d—10;2.--c--9;3.—c—G;4.—d--8;5.—b—F. B. E - Suedia H — Bosnia-Heregovina.Deosebiri: — modul de forrnare: In Suedia, Munii Scandinavici s-au format in timpul orogenezei caledonice, iar Alpii Dinarici (Bosnia-Heregovina) in orogeneza alpina;

1. 1. 6 — Berlin. E.— Podisul Suediei are un caracter piemontan find strâns legat de muinti. 6 (Paris). B — Finlanda C — Irlanda. — asigura circulatia oamenilor si mãrfurilor in spatiul geografic. 5—c—F. -regimul de scurgere al fluviilor europene variazã In funcie de clima (tipul si regimul precipitatiilor. iar in Finlanda — In special zapezi. — fluxul de informatie care asigura cunoasterea si evoluia civilizatiei. 1 . . 1. Var12 A. Slovenia. D.Deosebiri (trei din urmãtoarele):— In Irlanda se aflã climat temperat oceanic.2—b—Minsk. Var11 A. 2.Deosebiri:In Bulgaria.— regimul de scurgere al fluviilor europene variazä in funcie de climã (tipul si regimul precipitatiilor. 2-Londra B. — transporta produsele finite cãtre pietele de consum.). asprã. iar in Irlanda — cämpiile sunt joase. Var13 A. tipul de roci etc. 3—d—8. B. C. iar cei din Irlanda — in orogeneza caledonica. C (Lituania). 1—b—8. A (Ucraina). G — Portugalia.J. iar in Finlanda este o clima rece. A — Elvetia. D — Lituania. 1Viena.2—a. — In Bulgaria se desfàsoarä Campia Inalta a Dunãrii. l—b—2si5. 4—d—H. exista fluvii cu regim de scurgere complex si fluvii cu regim de scurgere simplu. inclinarea versantilor.6—Paris.3—a. Cauze (douä din urmätoarele):— asigura fluxul de materii prime Intre bazinele de resurse si centrele de prelucrare. 3 — B. Asemdnare: — In ambele unitati se Intãlnesc altitudini care depesc 2000 m. . E.muntii din Bulgaria s-au format in orogeneza alpinä.5—d.3--c—7. D — Irlanda E — Bulgaria.4--b—Dublin. D. sub 100 m. iar in Bosnia-Heregovina relieful este predominant muntos. E. influente climatice) si relief (forme si tipuri de relief.4—d. 2. 2.). 1. iar In Irlanda — muntii nu depasesc 1000 m. 2—in tara C sunt amplitudini termice reduse pe când In tara E sunt amplitudini termice mai mari. 2— Balcanice. 2. tipul de roci etc. — In Irlanda precipitatiile sunt predominant lichide. 1. 15—Sofia. D — Cehia. 9— Copenhaga. B. iar in Finlanda — o climã temperat continentalä si subpolara. iar in Finlanda lipsesc. E (Italia). 3. inclinarea versantilor. C. relieful este dominat de munti cu altitudini de peste 2900 m. influente climatice) si relief (forme si tipuri de relief. 1 — in tara C este clima temperat-oceanica pe când In tara E este climã subtropicalã (mediteraneana). D.5—c--Slovacia. 2—b—E. F — Belgia. Finic. — existä fluvii cu regim de scurgere complex si fluvii cu regim de scurgere simplu. C. B — Portugalia. 3. — in Irlanda bat vânturile de vest. I —c. — Irlanda are o climã blândã datoritã apelor calde ale Curentului Atlantic de Nord.2.

Exemplu de raspuns:Prezenta vulcanilor In sudul Europei este datoratA subductiei placii tectonice africane. 3 — continental.3 — in tara C precipitatiile medii anuale sunt abundente tot anul. D—Irlanda.3---J. 2— In lara H sunt temperaturi medii anuale reduse (intre 0°C si — 4°C). I —b. deoarece este clima temperatoceanicà. 2 — D.ro 2 — in campiile litorale din vestul tãrii D sunt amplitudini termice reduse. cu precipitatii abundente pe tot parcursul anului (10002000mm/an). 2. D. 1. B — Marea Britanie (Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord).3—b. Santorini. pe când in tara E preCipitatiiIe medii anuale sunt abundente doar iarna. 4 — in tara H predomina vânturile polare. Var14 A.2.ebacalaureat. www. Râurile au debite mari tot anul. 8 — Viena.2—d. E.5---b.3—a. G — Austria. 11 — Madrid.4—d. pe când in tara I este climä alpinä (montana). 3 C. D. 5—d. verile find secetoase. 1 H. Var16 A. 1 — A. .2—a. Etna. E. In tara marcatã pe hartã cu litera B:I.2. 4— Sofia. pe când in tara D predomina vänturile uscate dinspre nordul Africii (siroco). 2. iar distanta de la izvoare pâna Ia värsare este mica. pe când in câmpiile litorale din tara J sunt amplitudini termice mai mari. I — In tara H este climä temperat-oceanica si subpolarã pe când In tara D este clima subtropicalà (mediteraneana). pe cAnd In tara D sunt temperaturi medii anuale mai mari. 2— Pirinei. Exemplu de deosebiri:1 — In câmpiile litorale din vestul tänii D este climã temperat-oceanica pe când in câmpiile litorale tara J este climä subtropicala (mediteraneana).4—c. Râurile sunt scurte deoarece suprafata arhipelagului britanic este redusã. Exemplu de raspuns:In regiunile de câmpie in tara F existä numeroase lacuri glaciare. C. 9— Lisabona.2--G. E. 1 — Roma. 1—a. sub placa tectonicã europeana. I—c. 2 — Varsovia. 1. Exemplu de deosebiri:1 — In lara A este climä temperat-oceanicä si subtropicalã. pe când in câmpiile litorale din tara J precipitatiile medii anuale sunt mai reduse (700 mm).1. Vezuviu. B. 3 — In câmpiile litorale din vestul tarii D precipitatiie medii anuale sunt mai abundente (peste 1000 mm). J — Italia. Var15 A. 2.3--a. A — Germania. 1 —5. Stromboli.4—a. pe cánd In lara D precipitatiile medii anuale sunt abundente (peste 700 mm). C.Exemplu de asemänäri:— In cámpiile litorale din ambele tarri bat Vãnturile de Vest. 1. F—Belgia. C.2—b. D. 3 — in lara H precipitatiile medii anuale sunt reduse (sub 200 mm). B.5—a. formate ca urmare a retragerii calotei glaciare spre nordul Europei. B.

Exemplu de deosebiri:1— in tara E sunt altitudini mai mari (4807 m) pe cánd tara D altitudinile sunt mai reduse. 3 — Varsovia.3---2. .4—c. Exemplu de raspuns:Temperatura aerului scade din sudul spre nordul Europei datoritã:— scãderii valorilor radiatiei solare cu cresterea latitudinii. iar cantitatea de precipitatii scade spre est datoritä departarii de ocean. E.2.2. C — Grecia.ebacalaureat. 2 — Baltica. B. determinA temperaturi mai ridicate in sudul Europei. 10 — Lisabona.5—d. E.1—Balcanica. Exemplu de ràspuns: PrecipitatiiIe atmosferice scad din vestul (1000-2000 mm/an) spre estul Europei sub 500 mm/an) datoritã faptului ca: — vestul Europei se aflã aproape de Oceanul Atlantic unde umezeala aerului este mai mare. Var18 A.In tara J predominã vãntunile polare. pe când in tara I iernile sunt lungi si reCi iar verile sunt scurte si rãcoroase. 2—in tara E existã vulcani stinsi (Masivul Central Francez) pe cãnd In tara D existã vulcani activi (Etna). Exemplu de deosebiri:1 — in tara J este climã subpolara pe când in tara E este climã subtropicala (mediteraneana). C. 2 . 4 . 3 . 1. 1—d. I —c. influenteazã reparitiia si distributia spatiala a precipitatiilor.3—c. pe când in tara E precipitatiile medii anuale sunt abundente (peste 800 mm).5—a. I — Elvetia.In tara J precipitatiile medii anuale sunt reduse (sub 200 mm).In tara J sunt temperaturi medii anuale reduse (intre 0°C si -4°C) pe când In tara E sunt temperaturi medii anuale mai ridicate (18°C). C. pe când In tara I precipitatiile medii anuale sunt abundente dar predominant sub formã de ninsoare. datorita apropierii de Ecuator. 8 — Varsovia. www. 4—in sudul tArii A verile sunt secetoase si iernile moderate termic.3—d.2--c.pe cãnd In tara D predomina relieful inalt. 1. unde temperatura aerului este mai ridicatã. 3 . pe cánd estul Europei este sub influenta intinselor mase continentale care determina secete frecvente. datoritã unghiului diferit sub care cad razele solare. — relieful prin altitudine si orientare. precipitatii reduse. D.ro — Vãnturile de Vest aduc precipitatii mai abundente pe tarmul de vest al Europei. D. pe când In tara E predomina vântunile calde dinspre nordul Africii. 3 — Sena.in tara A predomina Vanturile de vest si vanturile uscate dinspre nordul Africii (sirocco) pe când In tara I predomina foehnul. Var17 A. B.2—d.2 — in tara A precipitatiile medii anuale sunt frecvent sub formã de ploaie.2--J.4—c. — circulatia maselor de aer polar au ca efect scãderea temperaturii aerului in nordul continentului iar circulatia tropicala dinspre Africa. — relieful Muntilor Alpi constituie o bariera climaticã pentru masele de aer rece polar care vin dinspre nordul continentului si are rol de protectie pentru regiunile din sudul Europei. 1— Balcanica. J — Suedia. B — Belarus. 2 — Dublin. 3 — In tara E predomina relieful cu altitudini reduse (80% sub 500 m).

1. H—Slovacia. reteaua fluvialA si maritimA densA si diversificatA. 2. 2.— terenuri agricole reduse datoritã suprafetelor intinse ocupate de ghetarii de calotã. 4—in ambele tari sunt temperaturi medii anuale reduse (0°C i — 4°C).4—b. D. I. I —a:2—b. C. 2 — Lisabona: 3 — Scandinave. H — Estonia. E. I —d(I). piemonturi. D. Exemplu de asemanari:I — In ambele täri existA climã subpolará. instalati in perioada de rãcire a climei Pamântului. 1 — Tamisa. 12 — Bruxelles. 1. Var19 A. 1 — Praga.4---d. 1. 3 — in ambele tãri exista relief glaciar (circuri si vãi glaciare) si relief carstic (chei si pesteri). sunt precipitatii abundente (1000-2000 mm/an). C. eurotunelul. retea de cAl de comunicatii polarizata de capitalA. 3 — ambele tAri se aflA sub influenta VAnturilor polare. Var21 A.3—c. aeroporturi si companii aeriene recunoscute prin calitatea serviciilor.5—d. predominant sub formA de ninsoare (sub 200 mm/an). ferry-car pentru facilitarea transporturilor de mArfuri si a fluxurilor turistice din Marea Nordului.Exemplu de asemãnãri:I — In ambele tãri se desfaoarä lantul Muntilor Alpi.2.J—Austria. D. fluviale.9. 3 — ambele tari se aflã sub influenta Vânturilor de Vest.5—a. câmpii).4—c(OsIo).2—b(H). 2 — Apenini. aeriene. feroviare. 1 — Balticã. DunArea. 3 asemAnAri (oricare din cele de mai jos): .2. poduri de mare anvergura). B. 2 — in ambele tari sunt precipitaii reduse.2 — In ambele tari relieful este variat (munti.ierni reci si lungi. 3 —c(Main). B. de aceea relieful glaciar are o mare extindere. B. datorita actiunii exercitate de ghetarii montani. 14— Minsk. 5—a(Belgia). IucrAri de artA feroviarA si rutierA (tuneluri. Exemplu de asemãnAri:I — in ambele tãri existã climã temperatoceanicä si subtropicala. E.3—b. functional si modern deoarece: — are un sistem diversificat de transporturi: rutiere. — Muntii Alpi au altitudini ce depaesc frecvent 2000 m. Exemplu de rãspuns— Relieful glaciar se formeazã in zona temperata Ia altitudini ce depaesc 2000 m. 3 — Grecia. pe litoralul atlantic. I — Ucraina. 2 — In ambele tari. — este functional si modem prin sistem feroviar modern (TGV) conectat Ia reteaua europeana. 1—c. D—Bulgaria. 3. C. E. 3 — Moscova. Exemplu de raSpuns: In statul G densitatea populatiei este redusä datoritã:— climatului rece subpolar. 4—in ambele tari pe tarmul Oceanului Atlantic sunt amplitudini termice reduse. 5 — Belgrad. Exemplu de rAspuns:Statul B este un adevãrat model de sistem de transport diversificat. maritime. A—Polonia. sistem de autostrãzi moderne. 13 — Sofia. cu temperaturi scãzute si precipitatii frecvent sub formã de ninsoare.2—a. Atena. Var20 A.

permite pätrunderea influentelor oceanice pe mar suprafete. l-d. relieful jos. 1. www. climat oceanic di un climat temperat In zona centrala. Peninsula Scandinavia are un climat temperat oceanic di climat subpolar. Zagreb C. dominatã central de Alpii Scandinaviei. De exemplu: factorul economic care are rol fundamental. cauze de ordin sanitar si educational. platouri välurite pietroase. care determinä tipuri de climat diferit. inconjurate de Cordiliere. o asemãnare de exemplu: in cele douã peninsule se resimt influente climatice oceanice. temperatura medic anualA este de 14-18 °C. in cele douã peninsule existA un climat etajat pe altitudine. iar Peninsula IbericA are un relief format din podiuri (600 — 1000 m). Spania. 2. Suedia.ierni blAnde (temperatura medic a iernii 7-8°C). 4-d.G—Belarus. Polonia.precipitatii reduse (sub 500 mm/an). care explica deplasarile populatiei spre centrele universitare sau amplasamentele medicale din tãrile dezvoltate. B —Irlanda.existentei unor zone aride (Podiul Meseta). 2-b. 1. I. In Peninsula Scandinavia temperaturile medii anuale sunt mai scázute decât in Peninsula Ibericã.De exemplu: In Peninsula Scandinavia este un lant montan caledonian (Alpii Scandinavici). cu standard de viatA ridicat. iar in Peninsula lbericã unitati de relief formate In orogeneza hercinicá (Messeta spaniolA) si orogeneza alpinã (Muntii Pirinei si Cordilierele). I. 1. I — Finlanda.diferentierii calitAtii solurilor (densitAti mai marl in CAmpia Andaluziei). 14— Moscova B. lipsa barierelor montane. diferentieri de dens itate datoritA (2 cauze oricare din cele de mai jos): — climatului mai blanda In sud (mediteranean) si mai rece In nord (oceanic). E. De exemplu: fatada vesticã a continentului Europa are iesire Ia Oceanul Atlantic. 5-c D.ro Var23 A.4—Tirana. de câmpie. iar Peninsula Iberica are climat mediteranean. 9— Bruxelles. iar in Peninsula Ibericã câmpiile sunt litorale i fluviale. Lituania . 3-c. 3. Var24 A. este de origine fluvio-glaciara. veri calde secetoase (temperatura medie a verii 25-27°C. Var22 A. 8— Belgrad B. accidentat. E. De exemplu:cele doua peninsule sunt situate la latitudini diferite. populatia fiind interesatã de asigurarea conditiilor cat mai bune de viata. 2.I—Cehia.— climã mediteraneanA.vântul Sirocco —dinspre Marea MediteranA E.prezentei unei intinse zone litorale care au favorizat dezvoltarea porturilor de Ia Marea Mediteranã si Oceanul Atlantic. 2. In Peninsula Scandinavia cãmpia ocupã suprafete restrânse in partea de sud-est. D. Berlin C. influentata de Marea mediteraneana. 2-b.ebacalaureat. F— Austria. A—Portugalia. 3-b. l-d. 11 —Praga . 2. Peninsula Scandinavia are un relief glaciar.4— Viena . prezinta morene. 4-b. 3. 2. 5-c.reliefului variat.

in functie de anumite conditii locale. 3-b. 4-b. In Europa de Est precipitatiile sunt relativ putine si cad cu deosebire vara sub formã de averse. Tallinn. A Franta. 2-d. vara este un vant cald si uscat. 5-d D. I. 3 — Lisabona B. 14. spre V. iarna viscoleste zapada. ninsorile sunt in cantitãti mici. 5b D. 1-d. Contrastele climatului temperat — oceanic. 2. I.2—Belgrad. justificate prin prezenta oceanului. www. 1. o asemãnare de exemplu: In ambele unitãti montane existã relief glaciar. prin varietate. Ungaria. un deficit de fortA de muncã In viitor.ebacalaureat. I. 1 — Bruxelles. 2.c. rece. vánt de est si nord-est. C.B. pe când In Europa de Vest amplitudinea termici anualä este redusã si ca urmare. De exemplu: Cantitätile de precipitatii scad de Ia vest Ia est datoritã prezentei barierelor montane si scAderii influentelor oceanice spre est. 13 — Skopie C. l-d. bate Crivàlul. Portugalia. iar in Europa de Vest predomina vânturile de vest. Muntii Carpati prezinta relief glaciar care lipseste in Muntii Urali. 2. B—Bulgaria. altitudinile maxime din Muntii Scandinaviei sunt mult mai reduse decât cele din Muntii Alpi. l-b. a. 2-a. Baltica. inalti si seIndreaptã spre N. 3. Mediteranä. Spania. De exemplu: Clima Europei de Est se caracterizeazã prin amplitudini termice mari. E—Marea Britanie. Belgia. 3. 1 — Norvegia. Kiev. formati in orogeneza caledonicä. iar Muntii Carpati sunt munti tineri formati in orogeneza alpina. 2. 3. Cantitãtile de precipitatii cresc o data Cu altitudinea. .ro Var 26 Var27 (Orasul marcat) A. 2.H—ltalia. c. Oc. 3-d.b. 2 — Slovacia. Varsovia. 5-b D. E. 4-c. M. Portugalia C. 4. E. De exemplu:Relieful Europei. din zona alpina. Var28 A. 10—Paris B. Nordului. Atlantic si M. 2. D Ucraina. B.2. practic lipsite de geruri. iar verile rãcoroase. cu temperaturi excesive. E. 7. pe cänd In Europa de Vest precipitatiile medii anuale variazã Intre 1000 mm si 2000 mm. Europa de Est se aflä sub influenta circulatiei maselor de aer polar. Germania C. M. De exemplu: scãderea continua a ponderii Europei In totalul populatiei mondiale. 3. formati in orogeneza alpinã. Vilnius. iernile sunt blände. Berna. 1. iar Muntii Alpi sunt tineri. De exemplu:Muntii Scandinaviei sunt munti vechi. 1. Var25 (Orasul marcat nr 1) A. 4-b. ridicate vara si scãzute iarna. 5. c. temperat — continenta si mediteranean se resimt si in distributia si alimentarea râurilor Europei. 2-c. 1. accentuarea fenomenului de Imbãtrânire demografica.A—Spania. Cele mai multe räuri izvorásc din partea centralä. altitudinile maxime din Muntii Urali sunt mai scãzute decãt cele din Muntii Carpati. l. 3-d. cu munti tineri. De exemplu:— Muntii Urali sunt munti vechi formati in orogeneza hercinica. altitudine si orientare influenteazã repartitia. spre S. dimensiunile si regimul hidrologic al rãurilor.

2. Belgia. ambele sectoare de Câmpie sunt traversate de un fluviu important (Padul si Dunãre) de-a lungul acestora dezvoltându-se relief fluvial (lunci si terase). 5-Lisabona. existenta unui substrat favorabil acestei culturi — solurile dezvoltate pe calcar.b. C. In peninsula Balcanicã. In ambele câmpii apar sectoare piemontane Ia contactul cu zonele mai inalte din jur. 9-Belgrad.a. 1. vânturile dominante sunt cele vestice.5. C. Var29 A. Var31 A. induse de circulatia meselor de aer oceanice.d. temperaturile medii ale lunii ianuarie sunt cuprinse intre -15°C si 5°C.G-Republica Moldova. Bosnia-Heregovina. l-d. E .d.a. 10-Sofia. ponderea ridicatã a terenurilor arabile. 5-Madrid. B. 2.4. 3 deosebiri climatice:. conditii climatice optime. Lisabona. nordice si nord-estice in Peninsula Scandinavã si cele vestice si dinspre Marea Mediteranã In peninsula Balcanica. E. 1. 1.iar cele medii ale lunii iulie sunt <> 25. Bosnia-Heregovina. 3. temperaturile medii ale lunii ianuarie sunt cuprinse intre 5-10°C (chiar mai coborâte). atãt in Câmpia Panonicã cat si in Câmpia Fadului altitudinile sunt sub 200 m. precipitaiile medii anuale cupninse Intre 500-1000 si >1000 mm/an in peninsula Balcanicä si intre 1000-2000 si >2000 mm/an in Peninsula Scandinava. 1. A-Suedia. iar cele ale lunii julie cuprinse Intre 15-20°C. 2. Germania.D. . precipitatiile medii anuale sunt cuprinse intre 1000-2000 si >2000 mm/an. D. C. 2 premise naturale:. D. Sena. 1. C . Potentialul agricol ridicat al unor tari ca România. 7-Varsovia. 2 cauze care determinä valonile man ale densitati populaiei de-a lungul Rhinului: existenta unor resurse (cärbuni. 2-a. iar cele ale lunii julie cuprinse intre 15-20°C in Belarus si temperaturi medii ale lunii ianuarie cuprinse intre 5-10°C (chiar mai coborâte) si temperaturi ale . Roma. 2. 4. E.2.Olanda. Ucraina si Republica Moldova este favorizat de: prezenta reliefului jos. 2. climatul temperat cu veri calde si temperaturi ridicate. I. E. de câmpie sau podisuri joase. www.Irlanda. 4-c.Letonia. Lituania. Trei asemänãri: ambele regiuni s-au format prin depunerea de sedimente.d. B. 2.0°C.3. 3 deosebiri: climat oceanic si subpolar In peninsula Scandinavã si mediteranean si continental in peninsula Balcanica. soluri fertile din categoria cernoziomurilor si argiluvisolur. vânturile dominante sunt cele vestice. H .b.relieful favorabil prin altitudine si expozitia versantilor.temperaturile medii ale lunii ianuarie sunt cuprinse intre —15 .Spania. 3. D. 5-a.b. rnigratia populatiei cãtre aceastã zonA. 3.a. cele douä câmpii sunt alcãtuite din roci sedimentare moi (pietri. existenta centrelor urbane si industniale dezvoltate. 3-b. nisipuri. 3 asemänAri: climat temperat — oceanic pe fatadele atlantice ale celor doua state.ro Var30 A 1. 3-Bruxelles. B.ebacalaureat. 3. minereuri). 2. 5. argile). 1.c. Londra. F .climat continental in Belarus si climat oceanic si mediteranean in Portugalia. 2.

.5. 1. 7-Moscova. 1. 2. 3c. E. 5d. 1b. Portugalia.d.— Precipitatiile sunt bogate de cea. B. — temperaturile medii anuale sunt mai ridicate in statul H (12-16°C) si mai scãzute In statul B(0-7°C).a. 1. 3 Asemãnãri climatice:.vãnturile dominante sunt cele vestice. D. 3. Douã argumente pentru afirmatia:.lunii julie cuprinse intre 15-20°C In Portugalia.c.climat oceanic. 2a. H 3. Bruxelles 2. Var34 A. — Temperaturile medii anuale sunt mai scãzute In statul B si ridicate in statul E. creste. precipitatiile medii anuale cuprinse intre 1000-2000 si >2000 mm/an in Portugalia si <500>2000 mm/an.— statul B se afla sub influenta vânturilor de vest permanent. 14. 2000 mm/an in statul B si reduse in medie de 650 mm/an in statul E. — In urrna eroziunii glaciare au rezultat circuri. 3. 1. Deosebiri:— In statul B predomina clima moderat oceanica iar In statul E clima temperat-continentala cu influente atlantice. 1 A-Islanda. D. E.— in Alpi existã ghetari si in prezent. Deosebiri :— in statul B predomina climatul temperat oceanic. vara bätãnd un vânt uscat numit Siroco.specializarea unor porturi pe o anumitã activitate de trafic. C. I. iar cele ale lunii julie cuprinse Intre 15-20°C.4. 2 factorii:. iar in statul H aceste vãnturi se manifestã numai in sezonul rece. praguni. . 1. E. nivelul de dezvoltare economicä a statelor si regiunilor Europei. D. 1. 5 Bema.a. E-Finlanda. Var33 A. Factorii:— altitudinea de peste 1800 m (limita zãpezilor permanente din perioada glaciara). — in statul H precipitatiile medii anuale sunt mai scãzute (cu exceptia zonelor montane) si repartizate neuniform (cad in cea mai mare parte in sezonul rece). Var35 A. 2 6-Praga si 7-Viena B. C. Lisabona. C-Republica Moldova.2. mediteraneene. iar In statul B precipitatiile sunt mai bogate si uniform repartizate. B.vãi..4.6.precipitatiile medii anuale sunt cuprinse Intre 10002000 si >2000 mm/an. 2. C. aceasta reprezentând limita zapezilor permanente in prezent in zona temperatä. datoritã altitudinii de peste 3000 rn. sol.condiiile fizico-geografice specifice (relief.d. situarea acestora In interiorul sau in apropierea unor mari centre urbane sau industriale. 4 Bruxelles.vánturile dominante sunt cele vestice In Portugalia si din nord-est in Belarus. .a. Dunãrea.3. Alpii avãnd 4807 In Mont Blanc. Dunãrea. 4a. F-Franta si G-Germania. H.— Amplitudinile termice medii anuale sunt mai mari In H si mai reduse in B (datorita influentelor occanului si a curentului cald al Atlanticului de Nord). iar in statul H climatul mediteranean. 3-Roma.a. 2.2.b. .c. climá.temperaturile medii ale lunii ianuarie sunt cuprinse Intre 5-10°C (chiar mai coboráte). hidrografie). I-Polonia.5.pozitia geografica favorabila. migratiile factori istorici si politici..3.d. 2. morene.

B. d. Exemplu de asemãnàri corecte: Ambele state prezintã un climat subtropical. 2. in Italia cad precipitaii medii Intre 500-1000mm/an. b. . 5. E—lslanda. 4. 3 — Norvegia.ro Var36 A. B—Cehia. C. relieful determinând etajarea pe verticalä a elementelor climatice.altitudini de peste 1000 m. Var38 (Are iesire) A..3—G. E — Irlanda: 2.. in timp ce In Marea Britanie ele sunt mai mari. 1. 5. .natalitatea scãzutã. in Marea Britanie bat Vânturile de Vest.. 2 — Viena. 1. D. Muntii Alpi sunt mai tineri. Var39 A. bilantul radiativ scazãnd de Ia sud Ia nord. Mont Blanc). . 3 — Helsinki. degradarea terenurilor:— defrisãrile putemice pnin interventia omului.factorii radiativi.a.ebacalaureat. E.5. formati In orogeneza alpina spre deosebire de Munti Scandinaviei care s-au format In orogeneza caledonianã. In ambele state verile sunt calde si secetoase iar iernile sunt blânde si ploioase. 1. E. a. I. 2. .A—Cehia. 2. in timp ce Marea Britanie un climat temperat oceanic.vegetatia o formeaza padurile de foioase si conifere. 2. 1.1 —C. D.Asemãnãri:— Cele douä unitãi de relief prezintä relief carstic.spor natural negativ. 1. jar In Italia vãnturi calde. inundatii periodice si Intâmplatoare. B —Irlanda.a. 3. Deosebiri: Muntii Alpi s-au format In Orogeneza Alpinã.2—I. decãt Muntii Ural (1895 m Vf. Var37 A.1 —Madrid. circulatia generala Ia nivelul Europei este predominanta de Ia vest Ia est. Exemplu de deosebiri corecte: Altitudinea este mai mare in Muntii Alpi decât In Muntii Scandinaviei. Intre 10-1 1%o. 3-subtropical (mediteranean) C.conditii climatice aspre. d.2—B.mortalitatea ridicatä. 4 — Kiev. 3. Muntii Alpi au altitudini mai mari (4807 m Vf. B.a. 3. Exemplu de deosebiri corecte: Italia prezintã un climat subtropical. peste I l%o. in ambele state cad precipitatii medii intre 500-1000 mm/an. b.2. Exemplu de asemãnare corectã: Ambele unitãti de relief s-au format prin incretirea scoartei terestre: ambele unitati de relief prezinta relief glaciar. c.3. B. 13 — Moscova. B. 4. 7 — Lisabona.. 1-Dunãrea. .E.3—OsIo.d. d.b.factorii antropici. 2-4. H—Polonia.2.b:4. . 4 — Kiev. . 1.spor migratoriu predominat negativ.3—A.d.factorii dinamici. calde. 6 — Amsterdam. intre 1000-2000 mm/an. c. D. I —Austria. A— Polonia. 5. a. 4. d.Narodnaia). C. mediteraneene. I — B. d. C. c. 2.b. factorii fizico-geografici. In ambele state bat vânturi mediteraneene. iar Muntii Ural In Orogeneza Hercinica. — alunecãrile de teren. www. D. E. 1. C — Lituania. .

I — Tajo. D.Tibru — regim mediteranean. — Cauze economice — migrarea cãtre piete ale fortei de munca din tarile dezvoltate. 3. In timp ce Peninsula Balcanicã are climat mediteranean. 3 — Madrid. — multe tari europene au dus turismul Ia nivelul unei ramuri economice: Spania. b. Deosebiri:Peninsula Scandinavä are un climat subpolar. C — Lituania. A — Cehia.— In Peninsula Scandinava se manifestä mase de aer polare. — vestigiile civilizatiilor antice In Grecia: Atena. 2— E. 5c. G— Bosnia-Heregovina. 3. d: 5b D. d. 15 — Stockholm. B. C. 2. 4. d. 1 — Lisabona. 1. I. c. 12— Madrid. 1. iar iernile sunt mai calde. 2. C. Deosebiri: — Peninsula Iberica prezintä un climat temperat oceanic. in timp ce Peninsula Italicá un climat mediteranean. b. 1. 4. Delfi etc. 2. Ia poalele Muntilor laila unde determinA un climat subtropical. B. . 1. 13 — Moscova. J —Islanda. 1. a. 2. 3 — Grecia. Var43 A. B. 2 — Varsovia. 3. Volga — tipul est european cu debit oscilant. pe cánd in Peninsula ltalicä mase de aertropicale. 2 — Berlin. Deosebiri: — Peninsula Yutlanda are un climat temperat-oceanic. 2.ro Var41 A. Asemãnãri:— cele douã peninsule se Inscriu in zona de influentA a maselor de aer tropicale de tip sirrocco. Var40 A. b.Asemãnãri:— cele doua peninsule se Inscriu In zona de ifluentA a maselor de aer oceanic In partea lor de vest. c.Dunãrea si Rhonul regim hidrologic complex. d. a. D. 6—Berna. dinspre Sahara. . cu valori ale debitelor ridicate iama si reduse vara. 2. b. 2. a. Var42 A. 15-Stockholm. pe când In Peninsula lbericã mase de aer tropicale.a. pe cãnd in Peninsula Balcanicã mase de aer tropical (sirroco). — In Peninsula Yutlanda se manifesta mase de aer oceanice. 1. in timp cc Belarus (F) un climat temperat continental.ebacalaureat. F — Grecia. 1— Dunarea. 2 — Grecia. 3 — 3. b. 8 — Bruxelles.Conflictele etnice care au generat numeroase räzboaie. D.E. In Irlanda se manifestä . I — Dunarea. Italia Grecia. 4. -moderarea tempèraturilor In timpul verii datoritã brizelor marine.d. 3 — Bratislava. C. — In Peninsula Ibericã se manifestä mase de aer oceanice. — influenta asupra zonei litorale a Peninsulei Crimeea.3. www. E. E. 5a. Deosebiri: Irlanda (I) are un climat temperat oceanic. C — Lituania. 1. 2. I — Bosnia-Heregovina. B. In timp ce Peninsula lbencã are climat mediteranean. Asemãnri:— cele douã peninsule se Inscriu in zona de clima temperata. A — Slovacia. 3 — Oslo C. E. 5. c. iar Roma este cel mai mare muzeu In aer liber.4. Italia detine jumãtate din bogatia turisticä a lumii. foarte mic vara si iarna. 2 — 4.

4. 1 — Tibru.3. 3. d. iar In Belarus intre 500-1000 mm/an. — Italia detine jumätate din bogätia turisticã a lumii. I —J.5. Delfi etc. pe când In Belarus mase de aer temperatcontinentale si polare. b. a.2. pe fondul conditiilor naturale. 1.— Suedia se aflä sub influenta maselor de aer polare. — cele doua state prezintã climat mediteranean.b. pe când Regatul Unit al Marii Britanii sub influenta maselor de aer oceanic. b.5d. 2. iar Roma este cel mai mare muzeu in aer liber.mase de aer oceanice. precipitaii medii anuale in Irlanda 1000-2000 mm/an. 1. D. b.d. 2.c. 1 — Arctic. C. 6 — Helsinki. 4. I. Var46 A. Var45 A.3. — Vestigiile civilizatiilor antice In Grecia: Atena. F —Austria. 1. 2 — Helsinki.2—Danemarca.c. 2— Islanda: 3 — Grecia. Deosebiri: Suedia prezinta climat subpolar si temperat continental iar Regatul Unit al Marii Britanii temperat oceanic. — cele douä . Asemnäri:— cele doua tari se Inscriu In zona de influentã a maselor de aer tropicale de tip sirrocco dinspre Sahara. 9— Zagreb. B.d. Var47 A. — Nordul este industrializat iar Sudul este agrar. A —Polonia. 2. — In Nord se aflã . — In Marea Britanie precipitatiile sunt 1000-2000 mm/an. E. pe când in Spania cantitatea de precipitatii este de 1000 mm/an mai ales iarna. D. a. d..Danemarca. F-Letonia 2. B. 3 — Iberice. 3. I. 2.2--Zagreb. 2.1.b. 3 — Kiev. 2 — Minsk.a.b. Var44 A. 8 — Riga. J —Olanda.b. D — Germania. cad tot timpul anului.2. 3 — Liubliana. D. precipitatii 500— 1000mm/an. B. 10— Tirana. 4. B . — Olanda se afla sub influenta maselor de aer oceanice. D. E.4. — Orogeneza Alpinã a format Muntii Pirinei. E — Polonia. — In Olanda 1000-2000 mm/an. C. 1—F. iar in Sud centrele urbane sunt slab dezvoltate.3— 12. c. — Orogeneza CaledonianA a format Muntii Scandinaviei si Scopei. Asemanäri: — cele douã tari se inscriu in zona de influentã a maselor de aer tropicale de tip sirrocco dinspre Sahara. — cauze fizicogeografice. E.3—9. c. de ex. 5. cad tot timpul anului. C. pe când In Suedia cantitatea de precipitatii este de 500-1000 mm/an sub forma de zapada In sezonul rece. E. 5 — Viena. 5. Deosebiri: Olanda prezintã climat temperat oceanic iar Spania temperat continental si mediteranean. pe cãnd Spania sub influenta maselor de aer tropical. d. Regiunea Rhin-Ruhr. 1. mai ales In sezonul de iarna.Tniunghiul de Aur” at Italiei: Torino-Milano-Genova. C. B. 1. Muntii Alpi. Muntii Carpa. — functia complexa a marilor centre urbane determinä densitäti mari de populaie in jurul acestora — dezvoltarea zonelor indUstriale bazate pe resurse de subsol. J — Macedonia.

datoritä politicilor demografice ale statelor respective. 3a.6—Madrid. 2. 2. 15-Amsterdam B. 8-Kiev. dupa o economic centralizata. — Europa este spatial unui dramatism demografic Intrucât natalitatea a coborât Ia 11-1 2%o. 13—Dublin. I. lb. Asemãnäri: — Ambele lanturi muntoase fac parte din acelai sistem alpin. — In anul 1981 aderä Ia UE. 3. 1. locul IV in lume Ia flota de transport. Ibericä. 2. 1. — din punct de vedere climatic in mediul geografic notat cu C (Olanda) clima este temperat oceanicã cu temperaturi medii intre 8- . — cele douä state prezinta climat temperatcontinental. pe când Muntii Carpati prezinta doar relief glaciar. 4.state prezinta climat mediteranean. Heathtow C. — spor natural negativ. 1. l. 3.ro E. 4c. 9. C( Olanda). 1. — temperaturi medii anuale 10°C In climatul temperat oceanic si 1517°C in climatul mediteranean. c. minereu de fier. — degradarea nivelului de trai.— Muntii Pirinei prezintä ghetari permanenti. G —Belgia. — italia detine jumãtate din bogãtia turisticã a lumii iar Roma este cel mai mare muzeu in aer liber. resurse de sol productiv. — Ambele Ianturi muntoase s-au format in orogeneza alpina. — standardul de viatä influenteazã in mod variabil màrimea grupelor de vârstã. 1. Ib. 14— Tirana. 5.H—Estonia.ebacalaureat. 3 — 6. Var50 A. a. iar mortalitatea a urcat lal l%o. E. — Vestigiile civilizatiilor antice In Grecia: Atena. — precipitaçii 500— 1000 mm/an. 1. —trecerea Ia economia de piata creeazä dezvoltarea spectaculoasa prin: resurse proprii de subsol: bauxitA. — cele douA tari se Inscriu In zona de ifluentã a maselor de aer de est si nord-est.Deosebiri:— Muntii Pirinei sunt mai Inalti decât Muntii Carpati. D. Var51 A.c. E. 2d. d. Italia Grecia. Finlanda. 2d. — In climatul oceanic bat vanturile de vest. 3a. 1. I—Austria. — precipitatiile medii anuale In climatul oceanic 800-1000 mm/an cu repartitie pe intreg anul In timp ce In climatul mediteranean 500-1000 mm/an si cad mai mult in anotimpul rece. 3. — precipitatii 500 — 1000 mm/an mai ales in sezonul de iarnã. 2.a. C. 2. 3. 5. 10-Kiev. 2 — Carpati. F-Slovacia 2. 2 a. d. D. E. — multe tari europene au dus turismul Ia nivelul unei ramuri economice: Spania. dezvoltarea turismului. 1— Dunarea. Varsovia. Delfi etc. marmurä. 4a. 3. www.c. D-Muntenegru. 13 —Skopje. Sena. c. 4. — scáderea evidenta a sperantei medii de viata Ia nastere. D. 15-Reykjavic B. D. 2. iar In cel mediteranean in anotimpul de varã si alizeele. B. Var49 A. 2. I — Bosnia-Hertegovina. b. B. Marea Baltica C. I-Belarus. B-Belgia. temperat oceanic C. 5b. 5b. Var48 A.

sisturi cristaline cu intruziuni granitice Finlanda si diversitate petrografica cu predominarea calcarului Grecia. 4. 2—b. B. d. 1. 1. Austria C. 1. Deosebirile: E. 2. Lisabona.Asemanare: Atât in Muntii Caucaz cat si In Muntii Scandinaviei este prezent relieful glaciar. In timp ce Muntii Scandinaviei au altitudini ce nu depasesc 2500 m. 2. — din punct de vedere al dezvoltarii economice In mediul geografic notat cu C (Olanda) impactul antropic e puternic — prezenta polderelor. 1. 2. B-Marea Brtaniei. 4. vegetatie de tip mediteranean: maquis. Var52 A. 1. iar Muntii Caucaz In timpul orogenezei alpine. B-Germania. Var54 A. E. D. c. — formarea golfuribor inguste si adánci care pãtrund mult in uscat.tipuri de roci . plante cu frunze ceroase. 3d. — inundarea vàilor ca urmare a topirii ghetarilor. 3. B. 3. 5c.Deosebirile: . — sunt dezvoltate Ia marginile muntilor Alpii Scandinaviei care au avut In cuaternar ghetari ale cãror limbi de gheata au modelat vaile. 5. b. E. 2-Paris. c. 5—b. iar in mediul geografic notat cu litera E (Grecia) clima este mediteraneanã cu temperaturi medii intre 15-17°C. C. 9— Praga. . 3. b. In timp ce in mediul geografic notat cu litera E (Grecia). Austria. 3. prin ridicarea nivelului marilor. Islanda. — dn punct de vedere al vegetatiei. H-Finlanda. 2. state dezvoltate. 2. Var55 A. 4a. I—c. Italia — valori mici ale ratei natalitaii. Dunãrea. 1. d. — In statul notat pe harta cu litera G (Danemarca) vegetatia caracteristicã este a pãdurilor de foioase. F — Grecia. 3-Minsk B. 2. Bratislava. I-Suedia. Spania. Id. J-Serbia. b. 3 —d. lutlanda. D. 14-Madrid 2. 4— Roma. In mediul geografic notat cu C (Olanda) sunt paduri de amestec-foioase. iar in mediul geografic notat cu litera E (Grecia) au avut loc despaduriri. c. 1-Helsinki. E. d. 5-Zagreb B. 1. 2-Talin. D.mod de formare — regiune veche Finlanda si nouã Grecia. 4—d. b. 1. 5. B — Finlanda. valori moderate ale ratei mortalitatii. Varsovia C. D. 2c. . 3. 1. D-Ucraina. A C. 2. datorita pozitiei geografice si a climatului oceanic. gariga.tipuri genetice de relief— glaciar de calota Finlanda si carstic Grecia. D.10°C. Lituania. Var53 A. . Spania. 2. 3. 2. — Muntii Scandinavei s-au format In timpul orogenezei caledoniene.1. — Muntii Caucaz au altitudini de peste 5000 m.

Franta. -destramarea sistemului comunist. 1— F. Var57 A.4—b. B. c. 2. G — Irlanda. Cehoslovacia. 7 — Oslo. 3 — Madrid. 5. C. C. E — Lituania. E. — unificarea celor douã state germane. 2. — ambele unitãti de relief s-au format prin sedimentare. B. Exemplu de deosebiri corecte: Temperatura medie anualã este mai scäzutà In Peninsula Scandinavä decât In Peninsula Iberica. — aspectele demografice negative din Franta fata de Rusia.2—a. Muntii Apenini prezinta relief vulcanic care lipseste In Muntii Ural. 1. I —c. Lisabona. 1. c. E. b. D. 10 — Lisabona. 4 — Varsovia. 1. 5. 1. — Inca din antichitate era o cale militara si comercialä utilizata de càtre greci si romani.2. — absenta imigrantilor In Rusia fata de Franta. Germania. 3 — H. d.5—b. B. c. E — Cehia. republicile unionale proclamándu-i independenta. — prãbusirea sistemului sovietic. Deosebire:— Altitudinile depasesc 1800 m In Masivul Central Francez. 2. I. Franta.2—a. 2. C — Lituania. 10 — Kiev. — standardul de viata scãzut din Rusia fatA de cel din Franta. D. C. Exemplu de asemãnare corectã: Ambele unitãti de relief s-au format prin incretirea scoartei terestre. 3. B — Suedia. Muntii Apenini sunt mai tineri. Var58 A. D. monarhie constitutional 3. 4 — Lisabona.E. Germania. 2. c. I —a. — revoluia industrialä din Anglia. C. Var56 A. — cresterea standardului de viatã si a progreselor din medicinä.4—c. c. 2.4. lugoslavia). B. b. d. formati In orogeneza alpina spre deosebire de Muntii Ural care s-au format In orogeneza hercinica. — Atãt In Masivul Central Francez cat si In Muntii Padurea Neagra este prezent relieful vulcanic.5—a. 2 — Dublin. 14 — Madrid. Tarile de Jos. E. Peninsula Scandinavã are un climat temperat oceanic iar Peninsula lbericã climat . spre deosebire de Muntii Pãdurea Neagra unde acestea sunt de aproximativ 1500 m. — ambele unitãti de relief au fost modelate de glaciatiunea cuaternarä. 2— Regatul Unit al Marii Britanii si lrlandei deNord. I —3. 1.— ambele unitãti de relief cuprind strat de loess. Italia. D. — Ambele unitãti de relief s-au format pe parcursul orogenezei hercinice. 2—3. — In prezent este o axã fluvialã extrem de irnportantã care leaga Constanta de Rotterdam.3—d. — destrãmarea unor state datoritä revendicArii independentei (de exemplu. Var59 A.2. A — Cehia. H — Austria. 3. 3— Muntii Alpi. F — Suedia. d. I. 4. 1. 3.3—d. Exemplu de deosebiri corecte: Altitudinea este mai mare in Muntii Apenini decât in Muntii Ural. Minsk.

D. Var61 A.Asemanare: — Atãt in Peninsula Scandinava cat si in Peninsula lbericã sunt prezente masele de aer oceanice. 1. — Rusia are un climat temperat-continental excesiv. D. 3. B. D.— Verile sunt calde si secetoase. D. Precipitatiile sunt mai bogate In Peninsula Scandinavã decât in Peninsula IbericA. C. . — Atât In Italia cat si in Croatia este prezent climatul mediteranean.c. Exemplu de asemãnare corectã: Ambele unitãti de relief s-au format prin incretirea scoartiei terestre. resurse de subsol limitate). J — Slovacia.curentii circulari din Marea Neagrã. 2 — E. Zagreb.3—c. 1. I — Albania. 3 — 1. 1. Exemplu de deosebiri corecte: Altitudinea Muntilor Pirinei este mai mare decât a Muntilor Apenini. iemile sunt blânde si ploioase.c. I —d.5. 2. I —a.— cauze de ordin sanitar si educational. 10—Tirana. I.mediteranean. 2. E. Muntii Pirinei prezintä relief glaciar iar Muntii Apenini relief vulcanic. 14—Viena. — datoritã dezvoltärii industriei unor state. B. 3. E. 2-Copenhaga.4.2—b:3—d. Var63 A. I —c. Precipitatiile medii anuale au valori mai mici in Peninsula Scandinavi spre deosebire de Peninsula lbericã. B — Portugalia.4--a. Var64 . — cauze economice (desfiintarea unor intreprinderi.— datoritã exodului rural.3. E. datoritã cresteri nivelului de trai din mediul urban. B — Rusia. 5.4—Moscova. tãrmul românesc (cu sistemul lagunar Razim-Sinoe).5—b. B.5—c. .d. prrcipitatii bogate. 1. 15-Minsk B. Marea Balticä: 2. 3. 2. spre deosebire de Franta care are un climat temperat-oceanic.a. 12 — Roma. Stockholm. Var60 A. E. C. 1. 3 — Varsovia. 2—a.— Rusia se aflã sub influenta maselor de aer continentale. E. . pante cu inclinare accentuatã: — Clima se caracterizeazã prin temperaturi ale aerului relativ mici.2. C — Suedia.4—d. Atena. Var62 A.3—d.4—d. H. — Precipitatiile medii anuale au valori mai mici In Rusia fata de Frana. Tamisa. 2. spre deosebire de Frana care se aflá sub influenta maselor de aer oceanice.— solurile cu fertilitate redusã.2. Dunarea. — In ambele state este prezent etajul climatic montan. I.b. C — Italia. E. C. Temperatura medie anualã are valori mai mici in Peninsula Scandinavã spre deosebire de Peninsula lbericä. D — Belarus. C — Lituania. — relieful prezinta altitudini mari. 2.5—a.2—c.depunerea aluviunilor aduse de tiuviul Dunãrea Ia gura de vãrsare. C. 1— Portugalia.7—Oslo. l.mareele reduse din Marea Neagra.

Finlanda). Grecia.5.3. Numeroasele obiective arheologice. 1. 3. Ambele lanuri muntoase prezintã pe suprafete considerabile relief glaciar. Franta. 2. 1. 3. dovadã a unor vechi civilizatii care s-au dezvoltat de-a lungul timpului In bazinul MArii Mediterane (greceasca. Asemãnäri:Atãt Muntii Carpati cat si Muntii Alpi sunt munti tineri. care sau format in timpul orogenezei alpine care a inceput Ia sfarsitul mezozoicului. in timp ce in nordul Peninsulei Scandinavieieste caracteristic climatul subpolar. b. C-Finlanda. A-Norvegia. In care iarna dureazã aproape nouä luni. romanã. specifice climatului mediteranean si plajele amenajate in zonele de litoral atrag un numãr mare de turisti favorizänd turismul estival.4.2. In comparatie ce cea din Munti Carpati (Vârful Gerlachovka — 2655m). www. umed.Ambele lanturi muntoase prezinta pe suprafete considerabile relief glaciar. B-Marea Britanie. — cresterea duratei de viatä a populatiei. B. Suedia. 2— E. D.b.a. c.Deosebiri:Dacã in Peninsula Ibericã temperatura medie anualã are o valoare de aproximativ 15°C.a. stimuleazä turismul. 2. D. c. l. Croatia. Var66 A. 11-Minsk. Slovacia. a.Conditiile climatice blânde. In Peninsula Ibericã predomina climatul mediteranean.2. 2. pante accentuate si un grad de fragmentare accentuat. influentat de vánturile de vest si Curentul Golfului. fiind cuprinse Intre 0 si 5°C. 1. 5.a.a. I. fenomen ce se manifesta de câteva decenii In Europa nordicã si vestica si se generalizeaza treptat si in Europa centrala si esticä. 2. 15-Helsinki. uscat. J-Slovacia.ro Var65 A. C. 14-Tallin. C. Deosebirile: peninsula Ibencã este situatA in sudul Europei. elenisticã. Spania. AsemAnare: In NV-uI Peninsulei Iberice ca si in NV-uI Peninsulei Scandinave se intâlneste un climat temperat oceanic. . E. Asemánäri: Muntii Pirinei si Muntii Alpi sunt munti tineri. Minsk. Malta) desfàsoara o activitate turisticä intensä concretizatä printr-un numär mare de turisti si venituri substantiale.3. I. monarhie. peninsula scandinavã este situatã in nordul Europei. E-Albania.b.a. D. 3 —G. C. care s-au format in timpul orogenezei alpine si sunt situati in Europa central-sudica. 10-Dublin. 1-Skopje. E. Deosebire:— Valoarea altitudinii maxime este mai mare in Muntii Alpi (Vârful Mont Blanc — 4807 m). c.ebacalaureat. 1. Populatia Europei Se confruntã cu tendina de Imbãtrânre a populaiei din cauze diverse: — valorile negative ale sporului natural. 1-Praga. 2.5. au altitudini de peste 2500 m.b.A. arabã). 2-Skopje. 3. D-Estonia. In majoritatea statelor europene datoritä cresterii calitatii asistentei medicale si a standardelor de viatA pe ansamblu (caracteristicA Cu precãdere a tãriIor Europei Nordice: Islanda. Croatia. 1-Sarajevo. 2.c. Deosebire: Muntii Alpi (4807 m) sunt mai InaIti decât Munii Pirinei. B.b. Bazinul Märii Mediterane este considerat cea mai importantã zonã turisticã a Europei deoarece tarile riverane (Italia. E. 4. fenicianA. B.4. in peninsula Scandinavã valorile temperaturii medii anuale sunt mai mici.

D. D. au fost acoperiti de ghetari montani care au format un relief specific de circuri. — atât In Portugalia cat si in Franta predomina climatul temperat oceanic. 1. In Suedia temperaturile rnedii anuale sunt mai scãzute cu 10-15°C fatã de Italia. unde actioneazA Curentul Golfului si mai rece in extremitatea nord-estica a continentului. 2— Dublin. 1. Var67 A. Suedia are o climã temperata rece. d (Italia). J-Republica Moldova 2. in jur de 55° tat. väi si morene glaciare.—b.—d. care aduc umiditatea. in ambele state. 10-Moscova. au altitudini de peste 4000 m. E — Germania.—a. 1. — Varsovia. 5-a. d (Serbia). 2.—a. care au stopat efectul negativ al epidemiilor. Germania) si valorile ridicate ale sporului natural determinate de cresterea economicã ce a favorizat ameliorarea standardelor de viata si progresele din domeniul medical. 1. 14— Luxemburg. N In timp ce a doua regiune se aflã Ia o latitudine mai mare 65° tat.G—Albania. E. 5-a.—b. dupã topirea ghetarilor s-au format lacuri glaciare.-Tamisa. In timp ce In Rusia sunt vânturi reci di uscate formate pe continent (Crivãtul). 2-d. Latitudinea influeneazã clima astfel:— mai bländã In prima zonã. formati in orogeneza alpina. 2-c (Norvegia). D. F-Norvegia.— In ambele state actioneaza vânturile formate pe ocean. Var68 A. o consecintã datoratä conditiiIor climate este numärul mic de asezãri omenesti In NE continentului si o dezvoltare socio-economicA mai slabã In timp ce In prima zonã (Belgia. Var69 A. B.E. C.—a. J — Estonia. 3.—6. — In Franta climatul este temperat oceanic si al muntilor inalti In timp ce in Rusia este temperat continental excesiv (arid). 1. care aduc aer umed. In timp ce Italia are o climã mediteraneanä si pe altitudine un climat montan. Olanda) se aflA o concentrare mai mare a popuIaiei si o dezvoltare socio-economicä mai bunä. 1.In Franta actioneazã vânturile de vest.-Spania C.2. C. — In Franta precipitatiile sunt de peste 1000 mm/an in timp ce in Rusia sunt sub 1000 mm/an ajungãnd chiar sub 500 mm/an in partea de sud. 1. 3. este influentatã de prezenta Curentului cald al Golfului. M-ii Alpi. 2.2-Berlin. 5-d (Spania).—C. 2. In era glaciara. In Suedia bat vãnturi subpolare. — in Belgia-Olanda s-au dezvoltat transporturile de toate categoriile care au favorizat legaturile cu celelalte state.--Minsk. — Finlanda. In cele douã zone. In Europa. E. 4.3. . — Paris. iar In Italia bat Vânturile de Vest (In nord) si vânturi locale din zona mediteraneanã. B. . a populatiei. — alpina. 3.— In ambele state precipitatiile sunt de peste 1000 mm/an. 12—Sarajevo. N. 3. explozia demograficä din a doua jumatate a secolului al XVIII-lea a fost determinatä de: revolutia industrialä ce a cuprins unele state ale Europei de Vest (Marea Britanie.2. 3. 4. 5 — Varsovia. o altã cauzä poate fi evolutia istoricã diferitã. — Prima regiune se aflä Ia o latitudine mai mica.Franta. a-2. 1. In circuri. 2-d. B.E—Cehia. 4. unde sunt influente subpolare. I. — clima tarmurilor.

I. Serbia) facilitând schimburile comerciale Var71 A. iar prezenta lanturilor montane pe teritoriul continentului determinã o etajare a formatiunilor vegetale Plasarea continentului Intre Oceanul Atlantic (in V) si continentul Asia (in E) determinã o .— asemãnare: ambele unitati au urme glaciare reprezentate de valuri morenaice E. 1.7. 2. 2 — Vilnius. 9 — Minsk. I — Letonia. — deosebire: Irlanda are pe teritoniul säu un climat temperat oceanic iar Norvegia un climat temperat oceanic si subpolar. — este principala axä de transport fluvial Ia nivelul continentului.3. D. 1-a. 3-d. 11 — Zagreb. Muntii Alpi (4. D. 4 — Sofia. 3-d.— utilizarea intensivã a terenurilor a condus Ia aparitia proceselor de degradare a terenurilor. 4-b. D. climat secetos. 1-b. Ungaria. 807 m) sunt mai inalti decât Muntii Alpii Scandinaviei (depaesc 2000 rn). 4-b. 2-d. unind prin extensie Marea Nordului de Marea Neagra.ro Var70 A. s-au transformat In terenuri agricole. 3. B. 2-b. C. 4-d. C. asernãnare: ambele unitãti montane prezinta relief glaciar E. I — Irlanda. Câmpia Europei de Nord s-a format pe fundamentul scufundat al Scutului Baltic pe cánd Câmpia Europei de Est are ca fundament Platforma est-europeana.— peisajul agricol este completat si de cel al asezãrilor umane care este in continua transformare. 5-d. deosebire: In Cámpia Europei de Nord Inclinarea este sud-nord pe cãnd in Cãmpia Europei de Est inclinarea este nord-sud. 1. 1 — Riga. — deosebire: Muntii Alpi s-au format In orogeneza alpinä.— cea mai mare pane a terenurilor au fost defriate. 8 — Praga. 1-a. pe teritoriul Irlandei vãnturi cu frecventã ridicatã sunt cele de vest iar pe teritoriul Norvegiei atât vánturile de vest cat si cele polare — asernänare: ca urmare a vecinätätii cu Oceanul Atlantic ambele tãri au tipuri climatice cu influente oceanice E. 9 — Berna. — cea rnai mare parte a acestui tip de mediu este reprezentatã de relief cu altitudini scãzute. 5-a. 1. 2. 1. — Extinderea In latitudine a statului determinä modificarea unghiului de incidentá al razelor solare si scaderea valorilor bilantului radiativ pe directia sud — nord. 1. 2. 3. Extinderea In latitudine a continentului determinã o zonalitate latitudinala a distributiei formatiunilor vegetale. C. vegetaie de stepa. 14 — Stockholm.E. 1. Existenta sistemului montan alpin determinä scäderea valorilor bilantului radiativ in altitudine Var72 A. 3. B. soluri fertile. iar Muntii Alpi iScandinaviei in orogeneza caledonicã. — traverseazã tari fàrã iesire Ia mare (Austria. www. Nordului. A. 2. B. C. 2. 2. 2-c. 5-a. F — Luxemhurg. 3-c.A.D.— clmatul secetos a impus construirea sistemelor de irigatii. Slovacia. D.ebacalaureat. 3 — Bruxelles.

Deosebiri:— In Muntii Scandinaviei predominã relief glaciar. 5-Helsinki B. d. Deosebiri:In Europa Sudicà clima este mediteraneaná. iar Alpii Dinarici in cea alpina. Deosebiri:— Italia — climã temperat-continentalä In nord si mediteraneanã in sud.c D. 3. F — Lituania. iar in Alpii Dinarici cel carstic. B. Franta.Deosebiri: Alpli Scandinaviei s-au format In orogeneza caledonianã. B — Marea Britanie.d. 2. a. b. b. A — Slovacia. 4. 1. I.b. Spania.5. 2. Italia — nebulozitate redusã: Regatul Unit-ceturi frecvente.Asemãnare: Altitudinile suni apropiate.b. In cadrul climatului temperat-oceanic. C — Germania. Mistralul si brizele marine. Precipitatiile medii sunt sub 500 mm/an in Europa Sudicã si de 1000-2000 mm/an in Europa de Vest. In comparatie cu apa oceanului astfel verile sunt lipsite de caniculã din cauza vãnturilor de vest dinspre ocean. 1. Var76 A. 6 — Bruxelles. Var74 A. Federatia Rush.8.influenta Curentului Golfului. sudic). Diferentele mari de temperatura care se inregistreaza in clirnatul temperat-continental al Europei se explicã prin diferenete de altitudine. 1.a. 1. C — Portugalia. 3. E. 1. 2. prin diferentele de latitudine si prin circulatia dominantã a aerului din diferite sectoare (nordic. 3. 2. D. 3. iar Alpii Dinarici s-au format in orogeneza alpinA. iar in Europa de Vest.3.2. C. In timp ce iarna circulatia dinspre vest irnpiedica producea unor temperaturi scãzute. Berlin. D — Italia.— Muntii Scandinaviei s-au format in orogeneza caledonica.5. 4— Viena.a. 1. D. Londra.diferentiere V — E a formatiunilor vegetale pe mãsura cresterii gradului de continentalism Var73 A. 1. E.b. Zona de step si silvostepa in Europa de Est se explica prin conditiile pedoclimatice (ternperatura medie anualä de peste 10°C. 2. Marea Balticã. 1. 5. I — Cehia. a. 3. Regatul Unit-climã temperat-oceanic. I— Grecia.4d. vánturile de vest. 1. 2.3—Minsk.2. 1. I. Suedia. b. Var75 A. Budapesta. c. Italia — intluenta Mänii Mediterane: Regatul Unit.a. C. Marea Baltica. Asemãnare: Alpii Scandinaviei si Alpii Dinarici au altitudini de peste 2000 m.4.H. a.a.4. precipitatii rnedii anuale de 400-500 mm si prin prezenta molisolurilor). Lituania. 2. B. E. d. 7—Praga—Ip.E C. 3. 2. in timp ce in Europa de Vest aceasta este oceanicã. diferentele mici de temperatura dintre varã si iarnã se explica prin Incãlzirea si räcirea mai rapida a uscatului. B. 1. C. Varsovia. 4-Viena. Vânturile din Europa Sudicä sunt: Bora.2. b.3. D.3. 5. Alpii .

E. 1.are un numãr mare de aeroporturi inteniationale. 4.15. iar Muntii Penini nu prezinta munti vulcanici E. C—Macedonia.b. I.—I.b. . 1 — Vilnius. .b. s-au format in orogeneza alpina. .are mai multe aeroporturi internationale.5. 5. 1. -debitul este redus vara din cauza precipitatiilor reduse cantitativ si temperaturilor ridicate care intensifica evaporatia (rãurile mici seaca). E.a.4. 1. 4. Cehoslovacia.a D. amplitudinile termice anuale au valori mai ridicate in climatul temperat continental decát in cel oceanic. in timp ce in Muntii Caucaz culmile sunt orientate nord-est — sud-vest. 2. 4. . 2.a. 2. 2. 3. F — Franta. iar in Vf. au inãltimi mari. . in climatul temperat oceanic . iar in climatul temperat oceanic este specifica circulatia maselor de aer vestice (umede.3.d. H.c. fatã de Muntii Apenini. 1 — Kiev. 4. 14-Praga B. 3.b. iarna debitul scade din cauza Inghetului apei râurilor si cãderii precipitatiilor sub formá de zãpada.a. Mont Blanc. 3. 2. 3.2.J C. B —Letonia. B. rãcoroase).—2 C. D. 1. peste 2800 m. este situat Ia locul de intersectie al unor mari magistrale feroviare transcontinentale Var78 A. l. Muntii Apenini prezintã pe alocuri vulcani. 1. desfasurate sub forma unui arc având convexitatea spre vest. 5 — Viena. de peste 2500 m E.d.in zona strâmtorii Bosfor existä doi curenti: un curent Ia suprafata.a. J—Suedia. 4— Bruxelles B. Muntii Penini s-au format In orogeneza caledoniana. 1. 5.Scandinaviei au spre vest tarm cu fiorduri. RauriIe din Europa de Est se desfasoara Intr-un climat continental excesiv. D. 1. Deosebiri: Munti Penini au Inältimi mai joase sub 1000 m. care transporta ape mai putin sãrate dinspre Marea Neagra spre Marea Mediterana si un curent Ia adãncime. C— Elveia. D.d. 3.2.3. iar Munti Apenini s-au format In orogeneza alpina. 10-Zagreb. in Muntii Alpi culmile sunt paralele.a. 3. care transporta ape rnai särate dinspre Marea Mediteranã spre Marea Neagra Var77 A.in climatul temperat continental dominA circulatia maselor de aer est-europene (continentale). Elbrus din Muntii Caucaz valoarea altimetricã maxima este de 5 642 m. 5. C. C. 14. iar Alpii Dinarici au spre vest tarm dalmatic E.c. 1.—oceanic .d. 1. I — Norvegia. 1. Asemãnãri:Muntii Alpi si Muntii Pirinei au relief glaciar.c. 2.ambele sunt unitãti rezultate In urma orogenezei alpine. 3.2. altitudinea maxima din Munii Alpi este de 4807 m in Vf. 3 — Skopje. A — Lituania. B. care au inaltimi mai mari. H —Polonia.b. din orasul Londra pornesc toate cãile rutiere si feroviare din Marea Bntanie Var79 A.c.a.G. 2. 2. Var80 A. 9 — Sofia.

. 4— Helsinki. precambrian. B. Var82 A.b.in majoritatea statelor europene rata natalitãtii are valori reduse din cauza factorului economic: in statele dezvoltate. 1. A —Islanda. l. 6—Paris. activitate vulcanicA. este un stat izolat. D. In ambele unitati existã relief modelat de ghetari: In Muntii Alpi ghearii montani au Creat circuri. Narodnaia. 5. C-Portugalia 2.ebacalaureat. apare dorinta de a avea mai multe bunuri materiale iar interesul pentru cresterea si educarea copiilor este mai mic. 7 — Varovia. ghetari. 11 — Dublin.b. 2. C —Portugalia. jar in Muitii Alpi altitudinea maxima este de 4 807 Tn in Vf. b. E. In Danemarca temperaturile medii anuale sunt mai scãzute.c. B-Bosnia-Hertegovina. 2. B. B. 2. In Danemarca climatul este temperat oceanic. In Danemarca se simt influenete aerului rece subpolar. 3. de 300 — 500 mm. iar In climatul continental media anuala este mai scãzutã.b. 3. nivelul de trai superior este Insotit de emanciparea familiilor. C. 2. 8 — Bruxelles.d.precipitatiile medii anuale sunt de 1000 — 2000 mm. iar in Muntii Ural calota glaciara pleistocena a creat un relief specific. peste fundamentul vechi. deoarece a fost modelatA de calota glaciara pleistocena. 4. 2. valoarea mortalitãtii este in crestere pe baza Imbãtrânirii demografice. Oslo.2. cu altitudini de Ia —28 m.a. In timp ce Muntii Alpi sunt rezultatul orogenezei alpine. www. E. Ia 463 m In Colinele Timan. b. Valoarea micA a densitAtii popuIatiei In Islanda (cea mai micA din Europa) se explicA prin conditiile naturale nefavorabile: climat aspru. relieful este vãlurit. Islanda. G. C. s-au acumulat sedimente. de regula sub 200 m. Paris. pe când in Grecia este mediteraneean. U. 5a.d.4. In Cãmpia Precarspica. vAi glaciare. 3.d.ro . Mont Blanc. 3. vai glaciare. 1. Var81 A. In Munii Ural altitudinea maxima este de 1894 m in Vf. 9 Sofia. Muntii Ural au rezultat in urma orogenezei hercinice. in ambele unitati existã relief modelat de ghetari: in Muntii Alpi ghetarii montani au creat circuri. cu morene. C. 1. iar in Grecia cele ale aerului cald mediteranean. 2.b.3. Narodnaia. Mont Blanc. G — Albania. 1. B. I. 1.5. in timp Ce Muntii Alpi sunt rezultatul orogenezei alpine. iar in Muntii Alpi altitudinea maxima este de 4 807 m In Vf. E — Suedia.ebacalaureat. b. 4. In Danemarca precipitatiile medii anuale cad In cantitãti mai mari decât in Grecia. Var83 A. Muntii Ural au rezultat in urrna orogenezei hercinice.ro E. F. 1. Cámpia Europei de Est: este o cãmpie joasã. D. Belarus. din sud. iar In Muntii Ural calota glaciara pleistocena a creat un relief specific.d. 3. . www.in Munii Ural altitudinea maxima este de 1894 in in Vf. 1. decât in Grecia. existã relief secundar dezvoltat pe depozite loessoide. 3. D.2. c.

Ambele unitãti au in alcatuirea petrografica sisturi cristaline.1.Ucraina(D). Bruxelles (6). Sena. B. E. hermelina etc. B. fiind reprezentatã de paduri de molid. I. 1. 2. Riga (12). 3.b. H. Bulgaria (J). De exemplu:Pãdurea de conifere cuprinde elemente Cu 0 dezvoltare mai larga panã Ia latifudinea de 50 de grade. De exemplu: In vestul continentului Europa sunt caracteristice masele de act vestice.b 10 D. 2. Zagreb D. 5. In climatul temperat-oceanic media precipitatiilor este de 800-1000 mm/an pe cand in climatul est european media precipitatiilor coboarã datoritã ariditãtii sub 400 mm/an ajungãnd si Ia 200-300 mm/an. I. 8. Lituania (F). 2. 4. colilie. C. Dunarea. Helsinki (7). I. b Irlanda. Bratislava (8). D. brad. Kiev.in cadrul domeniului padurilor de conifere deosebim mamifere (ursul. De exemplu:Ambele unitãi montane au acelai mod de formare.d. Franta. b. b. E. In Irlanda se resimte influenta termicã a Curentului Golfului pe când in climatul mediteranean al Greciei se resimt influente din Marea Mediteraneana din nordul Africii. 2. Praga (15). 5.E. xerofile (stepa) si pajiti stepice cu pãlcuri de stejari (silvostepa). d. Var85 A. Olanda (B): Lisabona (5).10. Atât Carpatii cat si Pirineii s-au format In cadrul orogenezei alpine. 5. De exemplu: Datoritã conditiiIor climatice nefavorabile o mare parte din an. 3. paius etc. Norvegia (D). 2. cu precipitatii reduse cantitativ. insuficiente pentru dezvoltarea vegetatiei arborescente si cu amplitudini termice anuale ridicate (ierni geroase. Var84 A. 4. 3. Ungaria (G). B.d. Luxcmhurg (J).E. umede si rãcoroase pe cind in estul continentulul se aflä influenta directã a maselor de aer nordice si est continentale.4. 2. in C — Grecia deosebim climat subtropical (mediteranean). C. I. Macedonia (C).c. In pádurea de conifere solurile sunt din clasa celor podzolice pe când in arealul de stepa apartin clasei cernoziomurilor. iar vara de Ia 22°C Ia 15-16°C) Pe când in climatul Greciei temperaturile sunt de 10°C iarna si de 25°C vara. pe când stepa Incepe din estul Romániei si se intinde pina dincolo de Volga avãnd ierburi de tipul: negarã. H. 3. Berlin (14). 2. Londra (9). . Croatia. b. In sud-estul Europei este caracteristic climatul temperat continental. H. vulpea. zadã. lupul. Ambele formatiuni muntoase prezinta relief glaciar. in zona de stepa identificãm predorninanta rozätoarelor.In Irlanda identificam o medie a temperaturilor lunare care scad de Ia sud Ia nord (de Ia 8°C Ia 0°C iarna. De exemplu:In timp ce in A — Irlanda deosebim climat temperatoceanic. E. d. Helsinki (7). prin incretire. D. Bulgaria (J).). pelin. veri foarte calde). Var86 A. 2. mesteacän. I. b. c. C. 1. 3. Italia (C). Ca urmare se dezvoltã o vegetatie reprezentatã prin ierburi mãrunte.b. Datoritã configuratiei reliefului accidentat din Alpii Scandinavici transporturile feroviare In peninsula sunt mai greu accesibile.11 Praga. D. c.

1. Sub padurile de conifere din F sunt soluri podzolice pe când In G sunt soluri specifice climatului subtropical E. 10-Sarajevo B. F. 5. arbori caracteristici In Norvegia sunt: brad. b. Mont Blanc). d. B. b. 3. d. 1. De exemplu:. Republica Moldova (G). rece si uscat. Ambele unitãti montane s-au format prin cutarea scoartei.ebacalaureat. 4. 2. varietatea resurselor naturale. d. ponderea diferitA a culturii plantelor si cresterii animalelor in statele Europei. J. b. d. diversitatea tipurilor de sol. Var90 (Orasul marcat cu nr 15) A. 5. 5. A-Islanda.Conditiile climatice aspre specifice zonei subpolare cu temperaturi scãzute fac ca populatia sã fie in general mai redusã in acest spatiu al peninsulei. Dunãrea. 2. 2. 2-Minsk. fiind navigabila in aval de Ulm (Germania). iar prin intermediul canalelor Main-Rhin se realizeazã o legatura navigabila mai scurtä intre Marea Nordului si Marea Neagrà. d. conditiile cadrului natural. Var88 A. 3. 4. Helsinki C.2. larice etc. 1. 2. D. 3. Gaidhopiggen) iar Muntii Alpi sunt rnai inalti având 4807 m (Vf. 6— Kiev. 4-Londra. 1. care aduc umiditate iar in Ucraina bate Crivätul. A. De exemplu: Atát Bratislava cat si Viena sunt situate pe fluviul Dunãrea. Italica. 2. E. b. 2. E. c. 2. Atlantic) iar In Ucraina sunt precipitaii mai reduse. c. pin etc. In Spania se resimt Vänturile de Vest.F. dezvoltarea socio-economicã diferitã a satelor europene. 1. C-Slovenia. seceta mai frecvente. I. . se constituie pentru cele doua capitale europene ca posibilitate a realizàrii unor transporturi cu costuri reduse Intre cele douã mari orase. a. c. d.2. 2-Sofia B.4. 1. pe când Muntii Alpi s-au format In orogeneza alpina. Berna. c. ltalia (D). c. Paris C. Tamisa (C). 1. Iar In Grecia stejar de pluta. A C. www. De exemplu: In Norvegia este vegetatie forestierä (taiga) pe când In Grecia este vegetaie mediteraneanã (frigana). De exemplu: diferenele climatice. Portugalia. gradul de dezeoltare social-economicä. molid. De exemplu:varietatea zonelor climatice. d. 3. d.ro Var87 A. De exemplu: Muntii Scandinavici s-au individualizat In orogeneza caledonicä.Muntii Scandinavici au altitudinea maxima de 2469 m (Vf. 2. Elvetia. 11: 4. H-Portugalia. 1. 15-Berlin B. C. 3. Minsk (12): 3. De exemplu: in Spania este climat mediteranean iar in Ucraina climat temperat continental.Intinsele supratete lacustre. b. mãslin. 1-Atena. D-Islanda 2. specializarea fortei de muncä din domeniul agricol. 3. 5. 1. 10— Lisahona. 1. d: 3. Var89 A. D. precipitaii mai bogate in Spania pe coasta de vest (influenta Oc. De exemplu:Relieful dominant format din munti abruti (Alpii Scandinaviei). H-Suedia. D.E. B-Regatui Unit (Marea Britanie). 1. BalcanicA. 2. Lituania. Bulgaria (A).

Ia altitudini ridicate fiind dominant sub formã de zapada. formati in orogeneza alpini. E. Var91 A. iar in Peninsula Italicã sunt câmpii fluviale (C.2.b. Var93 A. 2d. valoarea radiatiei globale scade odatä cu cresterea altitudinii.5. 1. 3.D. 5d D.3. densitatea redusä a populaiei i aezãrilor care nujustificã real izarea reelei feroviare.14 C. E-Islanda.4. 1.b. Var92 A.b. A-Norvegia. mlastini).4.D. 1. 2. astfel deschiderea largã spre Oceanul Atlantic. I a. suprafatã mare ocupata cu paduri si suprafete acvatice (lacuri. D. in ariile montane expozitia si Inclinarea versantilor modificã intensitatea radiatiei globale.b.2. in partea de SE se desFasoarã o câmpie fluvioglaciara. impropriu pentru dezvoltarea arealã a asezarilor. 1. 3.2.a. I. vulcani activi). 6-Lisabona B. D-Franta. Albania. cu temperaturi scãzute si ghetari. temperaturi mai scazute In Suedia datoritA latitudinilor mari pe . 2. De exemplu: In Suedia este climat temperat oceanic si subpolar (nord) iar In Franta este un clirnat temperat oceanic si mediteranean (sud).4. Kiev. 3d. cu numeroase morene.In Peninsula Scandinavia. Tallin C. 5-Lisabona. 4-Bruxelles. De exemplu: conditilie climatice aspre. D. 12— Bratislava B.b. Belarus. De exemplu: In Islanda este climat temperat oceanic si subpolar iar in Macedonia este climat mediteranean.a. Alpii Scandinaviei. cratere. 1. iar in Macedonia climatul este influentat de masele de aer tropicale.2. in Islanda se resimt vânturile polare. 3. De exemplu: relieflul prin varietatea sa este principalul element care determinã diversitatea elementelor climatice. In Alpii Scandinaviei predomina relieful glaciar iar In Muntii Apenini relieful vulcanic (platouri. De exemplu: relieful accidentat. resurse naturale putin diversificate. B-Slovacia 2. suprafata agricola redusã etc.ro E. Padului) si cämpii inguste litorale. temperaturi scAzute in Islanda datoritã latitudinilor mari pe când in Macedonia temperaturile medii ating 5°C in lunie de iarnä si 25-27°C In lunile de varä. relief accidentat. Munii Apenini.3. www.G C. De exemplu: in Italia este climat mediteranean pe cãnd in Suedia este climat temperat oceanic si subpolar dincolo de Cercul Polar. E.a. l. cantitatea de precipitaii crete pe mãsurã ce creste altitudinea. media verii). temperaturi mai ridicate in Italia (25°C media verii) iar in Suedia temperaturile sunt mai scãzute (15°C in sudul tarii si 10°C In nord. 1 — Oslo. circulatia generala a maselor de aer este influentatã de dispunerea formelor de relief.Elvetia. in ambele state se regaseste climatul muntilor inalti. 4d.ebacalaureat. 2. 13-Kiev B.5. C-Suedia. permite patrunderea influentelor climatice oceanice pána pe teritoriul Romãniei. De exemplu:Peninsula Scandinavia este strãbãtutä de un sir de munti vechi. caledonici.d. 1.b. F-Muntenegru. pe cánd Peninsula Italicã este strãbãtutã de un sir de munti tineri.

D. pe când in statul B densitatea populatiei este mai mare.cãnd In Frana temperaturile medii anuale ating 15°C. 2. 2. c. a. datoritã climatului rece. B. 14-Kiev B. d. pe când In statul B densitatea populatiei este mai mare. 2. D. 1. 2—1.ebacalaureat. Exemplu de raspuns: In statul J densitatea populatiei este redusA. C. Atena C. 2—c. 1. Var94 A. Muntii Vosgi-Padurea Neagra au fragmentare mare si masivitate redus datoritã vechimii lor mai mari. 2. datoritä terenurilor agricole Intinse. 5—b. 5. B. 3—Suedia. Muntii Vosgi-Pãdurea Neagrá au altitudini mai reduse (1500 m). 4. precipitatii mai bogate. a: 3. 1-Reykjavik. S0O-l000 mm. 1. datorita climatului temperat-oceanic. E. 4. De exemplu: in Regatul Unit este climat temperat oceanic iar in Ucraina climat temperat continental. 4—c. 3. Cu ierni lungi si aspre. fiind munti tineri alcätuiti din roci dure. b. B-Lituania. C-Grecia.ro E. a solurilor mai fertile. 1(Spania). Se acordä 4 puncte pentru douã cauze djn cele mentionate mai jos: De exemplu: Impreunä cu Dunärea formeazã cea mai importantã arterã de transport fluvial din Europa. De exemplu: In M-ii Penini este caracteristic un climat temperat oceanic iar in Mii Ural este specific climatul temperat continental.b. pe cãnd Muntii Caucaz au fragmentare redusã si masivitate mare. I —E. pe când Muntii Caucaz prezintã relief glaciar extins. de . 12 —Roma. in sudul Europei. rezultati In urma eforturilor de cutare din orogeneza alpinã Var96 A. www. in Regatul Unit se resimt Vãnturile de Vest. pe când Muntii Caucaz s-au format in orogeneza alpina. J-Portugalia. a. 1—c. 6— Moscova. a solurilor putin fertile. E. 1-Varovia. I — Polonia. cu iemi blánde si umede si veri moderate termic. Olanda C. veri scurte si reci. asigurã apa potabilã si industrialã In zonele pe care le traverseaza. in M-ii Penini se intãlneste un climat specific muntilor josi (sub 1000 m) iar in M-ii Ural climatul caracteristic este cel al muntilor Inalti. Atlantic) iar in Ucraina sunt precipitatii mai reduse. 2. 5. 2. E. A — Finlanda. 2. rece si uscat. seceta mai frecvente. b. Exemplu de deosebiri: Munii Vosgi-Pãdurea Neagra s-au format in orogeneza hercinicä. 1. pe când Muntii Caucaz prezinta cele mai mari altitudini ale continentului european (5642 m). In Suedia se resimt vãnturile polare (nord). prezenta muntilor tineri. 2-Dublin. 3. datoritã terenurilor agricole reduse. iar in Frana climatul este influenat de vänturile de vest.In statul J densitatea populatiei este redusã. Var95 A. in Regatul Unit (influenta Oc. c. 1. De exemplu: o dinamicã a scoartei mai activi datoritä placilor tectonice africanã si eurasiaticã in lungul Märii Mediterane. care aduc umiditate iar in Ucraina bate Crivãtul. 3. Muntii Vosgi-Padurea Neagrã prezintã relief structural (horsturi si grabene). F-Islanda. 1. 4. b. 3—c. 1. D. Zagreb.

13-Varsovia B. d. 3. 2 — Rusia. d. 2. 3-Praga. nivalã si din ghetari. Irlanda. 3.3 C. D. temperaturi mai scäzute si umiditate mai accentuatã in Regatul Unit datoritã influentelor oceanice pe când in Italia temperaturile medii ating 15°C In lunile de iarnã si 25-27°C In lunile de varã. J-Irlanda. In M-tii Penini se resimt vânturile de vest. numãr redus de asezari. iar In Italia climatul este influentat de masele de aer tropicale. I.1. D. existenta calotei glaciare cuaternare. 3 — Londra. Var98 A. De exemplu: prezenta vãilor Inguste (chei. D-Macedonia.Chisinãu.5. d: 2. Var97 A. c. I. 2. 9-Paris B. iar In Peninsula ltalicä climatul este influentat de masele de aer tropicale. localizarea centrelor de prelucrare si in orasele-porturi . Exemplu de deosebiri corecte: Temperatura medie anualã este mai scãzutá In Peninsula Scandinavä decãt in Peninsula Italica: Radiatia solarã are valori mai reduse In Peninsula Scandinavã decãt in Peninsula Italicã. www. c 5. temperaturi mai scãzute si umiditate mai accentuatã in Insulele Britanice datorita influentelor oceanice pe când in Peninsula ltalicä temperaturile rnedii ating 15°C In lunile de iamã si 25-27°C in lunile de vara.3. D.c.c. H-Finlanda.c. 2. B. E. 2. iar in M-ii Ural climatul este influentat de masele de aer polare. 4. l.4. cu precãdere. I. b. E. 3. B — Spania. debitele mari ale raurilor de munte cu alimentare pluviala. 1. d. 2. c. c. In Regatul Unit se resimt vânturile de vest. Var100 A. 9-Minsk B. c. l. -conditii climatice nefavorabile.2. cu precipitatii reduse si secete frecvente. I-Olanda. De exemplu: climatul mai arid. F — Germania. De exemplu: douã caracteristici ale industriei siderurgice: s-a dezvoltat. 2. I(Spania). defilee) permit realizarea lucrãrilor hidrotehnice.peste 1500 m. 5. d. 7-Sarajevo. De exemplu: In Regatul Unit este climat temperat oceanic iar in Italia este climat mediteranean. 3. 2. 1. 5 — Stockolm. c. 3. 4. I. E-Grecia. D-Italia. 2-Tallinn.ro E. 1. De exemplu: climatul rece (polar si subpolar) care permis formarea ghetarilor montani.Iberica. Portugalia C. Iberica. C. 6 — Lisabona. Peninsula Scandinavã are un clirnat temperat oceanic iar Peninsula Italicã un clirnat mediteranean. in Insulele Britanice se resirnt vânturile de vest. resurse naturale limitate. 2.b. cresterea necesarului de hranã si materii prime pentru populatie si industria alimentarã. 1.a. De exemplu: In Insulele Britanice este clirnat temperat oceanic iar in Peninsula ltalicã este climat mediteranean. E.d. 1— Pirinci. 5. Var99 A. Moscova. 2. 3. soluri nefertile.4. in zonele unde existã importante resurse de minereuri. c.b. Tamisa C. D.ebacalaureat.

Germania (Ruhr).Douá regiuni industriale: Franta (Lorena). De exemplu:temperaturile medii ating 15°C In lunile de iarnã si 2527°C In lunile de vara.datoritä avantajelor transportului pe apã. circulaia maselor de aer este influentatã de campurile barice care se formeazä deasupra Oceanului Atlantic si Mãrii Mediterane. . E.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->