Influenta factorilor de personalitate asupra anxietatii competitionale

la sportivii de performanta din kaiac-canoe

 

DIANA OANCEA, DIANA BURLUC

INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE PENTRU SPORT

Cuvinte cheie: psihologia sportului, kaiac-canoe, anxietate competitionala, autocontrol, extraversie

Key words: competition anxiety, extraversion, self-control, kayak-canoe

Introducere

Concurenta din ce in ce mai mare din intrecerile sportive internationale face necesara perfectionarea
permanenta a tuturor componentelor pregatirii sportivilor de inalta performanta. Dintre acestea, o
importanta tot mai mare o capata aspectele pregatirii psihologice a sportivilor pentru competitii,
capacitatea acestora de a suporta tensiunea competitiei, de a rezista suprasolicitarii psihice, de a-si
concentra eforturile si a obtine cele mai bune rezultate. Un factor psihologic deosebit de important de
care trebuie sa se tina seama in pregatirea sportivilor pentru concurs este anxietatea competitionala.
Abilitatea de a face fata presiunii psihologice si anxietatii constituie o parte importanta in practicarea
sporturilor, in special daca este vorba de sportivi de mare performanta.

In conditiile competitiei, starea emotionala a sportivilor sufera insemnate transformari care pe de o parte

influenteaza atitudinea sportivului fata de competitie, iar pe de alta parte constituie componenta principala
a orientarii spre parerea celorlalti, ceea ce contribuie la aparitia unei anxietati crescute.

Starea emotionala nefavorabila care apare in conditiile extreme ale activitatii competitionale, deseori nu
permite obtinerea rezultatelor dorite. Se stie ca un nivel extrem de ridicat al anxietatii poate determina
discordanta functiilor, primul simptom fiind tulburarea coordonarii fine a miscarilor.

Alti factori de personalitate care influenteaza performanta in kaiac-canoe sunt: activismul, capacitatea de
decizie rapida, siguranta de sine, asumarea riscului, autocontrolul emotional si perseverenta, capacitatea
de adaptare, toleranta la frustrare, tendinta de afirmare, constiinciozitate si responsabilitatea.

Ipoteza

Exista diferente semnificative intre nivelul de anxietate al fetelor si al baietilor, cat si intre nivelul de
autocontrol al acestora. Nivelul de autocontrol coreleaza negativ cu nivelul de anxietate al sportivilor
investigati.

 Subiecti

 Studiul a fost efectuat pe 16 sportivi (8 fete si 8 baieti) componenti ai lotului olimpic de kaiac-canoe,
cu varste intre 20 si 27 ani.
 Metode

 Inventarul de personalitate Eysenck-Wilson care evalueaza subscalele introversie-extraversie. H.

Eysenck a descris personalitatea ca fiind caracterizata prin doua dimensiuni bipolare principale:
extraversie-introversie si echilibru emotional–nevrotism. Tendintele temperamentale introversie /
extraversie se refera la modul in care omul relationeaza cu mediul exterior, ele coexistand, insa una
dintre ele fiind predominanta.

Extraversia se caracterizeaza prin orientarea spre lumea externa, atentia externa, sociabilitate,
nevoia de contacte sociale, tendinta spre dominare, afirmare, agresivitate, tendinta de
supraevaluare, impulsivitate, cautarea senzationalului.

Introversia implica centrarea vietii psihice asupra lumii interioare, a propriilor idei despre lume. Se
caracterizeaza prin interiorizare, calm, relatii sociale restranse, hotarare, constiinciozitate,
tendinta de izolare, anxietate, lentoare, tendinta de subestimare a propriilor performante.

Chestionarul caracterizeaza 7 subfactori ai dimensiunii introversie-extraversie: activism-

inactivism, sociabilitate-nesociabilitate, asumarea riscului-prudenta, impulsivitate-autocontrol,
expresivitate-inhibitie, simt practic-reflexivitate, iresponsabilitate-responsabilitate.

Testul anxietatii competitionale sportive (SCAT – A) – elaborat de Rainer Martens

Acest test evalueaza anxietatea ca trasatura de personalitate (tendinta de a reactiona prin stari afective
difuze de neliniste, apasare, tensiune interioara, instabilitate, ingrijorare, lipsa increderi in sine,
manifestari psihosomatice legate, in special, de situatia competitionala). Anxietatea este definita ca o
'teama fara obiect', ca o stare psihica, insotita de manifestari somatice, care apare in cazul perceperii de
catre individ a unui pericol nereal.

Anxietatea se manifesta prin stari subiective precum sentimentul de nesiguranta, starea de

neliniste, lipsa energiei, teama difuza in fata unor factori exteriori perceputi ca fiind amenintatori,
a unor pericole reale sau imaginare, lipsa increderii in sine, insotite de manifestari psihosomatice
(transpiratie, puls crescut, ritm respirator crescut, incordare musculara), dar si de manifestari
comportamentale: activitate dezorganizata si performante diminuate.

Un nivel ridicat al anxietatii poate avea ca efecte diminuarea capacitatii de coordonare musculara,

epuizarea energetica si aparitia rapida a oboselii, si, mai ales, perturbarea capacitatii de
concentrare.

Dimensiunea impulsivitate-autocontrol

Scoruri mari la scala de impulsivitate descriu tendinte de a actiona pe impulsul momentului, de a lua
decizii grabite, de multe ori premature, de a fi nepasatori, schimbatori si imprevizibili. Scorurile mici
(autocontrol crescut) releva tendinta de a cantari lucrurile cu atentie inainte de a lua decizii, de a fi
ordonati, precauti, sistematici, de a gandi inainte de a vorbi si de a-si planui activitatile.

Anxietatea ca trasatura este definita de Martens ca predispozitie de a percepe anumiti stimuli ca fiind
sau nu amenintatori si de a raspunde la acestia printr-un anumit nivel de anxietate-stare. Anxietatea
trasatura poate fi interpretata ca un mod de raportare la realitate (o viziune asupra lumii) pe care individul
o foloseste atunci cand se adapteaza la situatiile intalnite in mediu. Este o trasatura stabila, care se
manifesta frecvent in diferite situatii, o predispozitie de a trai stari de teama fata de anumiti stimuli
neanxiogeni in sine, stari conditionate de experienta individului. Anxietatea trasatura reprezinta o
caracteristica individuala care exprima diferente inter-individuale relativ stabile, constante in predispozitia
la anxietate. 'Cand persoanele percep ca ceea ce li se cere le depaseste propriile capacitati, se produce
intrarea intr-o stare de anxietate. Anxietatea ca trasatura psihologica este deci tendinta unei persoane de
a intra intr-o stare de anxietate, iar trairea starii de anxietate apare atunci cand persoana este puternic
stresata si are un nivel inalt de energie psihica.'.

Aparatul statistic

 In scopul verificarii ipotezei de lucru, au fost efectuate:

· testul t pentru a stabili daca exista diferente semnificative intre raspunsurile fetelor si ale baietilor la
chestionarul de anxietate si la dimensiunea autocontrol – impulsivitate din testul de personalitate
Eysenck-Wilson;

· coeficientul de corelatie pentru a verifica coerenta raspunsurilor subiectilor din fiecare grup a
dimensiunile anxietate si autocontrol.

In vederea realizarii acestui obiectiv, a fost utilizat testul t independent (varianta pentru esantioane mici
a testului Z) care determina daca mediile a doua esantioane difera semnificativ una de alta.

 Varianta de calcul aleasa a fost testul t bilateral (two-tailed), nivelul de incredere 0,05, iar ipoteza de
analiza ca fiind 0 (adica se presupune ca mediile celor doua grupuri nu sunt diferite).

Formula de calcul pentru t este:

   t = (a-b)/e,

unde a si b sunt mediile obtinute de cele doua grupuri, iar e este eroarea standard, calculata prin formula:

 Deci formula lui t va fi:

Pe baza numarului gradelor de libertate (υ = n1 + n2 - 2, unde n1 si n2 = numarul subiectilor din fiecare

grup) si a nivelului de probabilitate ales (0,05), se stabileste valoarea critica a lui t. Daca valoarea
calculata pentru t (valoarea statistica) este mai mare decat cea tabelara (critica) pentru nivelul de
incredere ales, atunci diferentele intre mediile notelor obtinute de cele doua esantioane sunt
semnificative.
Coeficientul de corelatie stabileste corelatiile existente intre doua caracteristici ce caracterizeaza un
obiect. In cazul nostru, aceste caracteristici sunt constituite de raspunsurile acelorasi subiecti la
chestionarul de anxietate si la dimensiunea de autocontrol din chestionarul de personalitate. Se considera
ca corelatia este cu atat mai buna cu cat este mai apropiata de 1.

Discutie

Figura 1. Comparatie intre mediile fetelor, baietilor si media testului E.W. la dimensiunile
inventarului E.W.

 Din figura 1, se remarca faptul ca la dimensiunile sociabilitate, asumarea riscului, impulsivitate si

responsabilitate mediile fetelor si ale baietilor difera vizibil fata de media stabilita de Eysenck si Wilson
pentru inventarul de personalitate. Prin urmare, putem observa, ca sportivii romani din kaiac-canoe sunt,
in medie, mai sociabili, comunicativi, dornici de a stabili contacte cu ceilalti decat subiectii investigati de
Eysenck si Wilson. De asemenea, sunt mai prudenti, preferand situatiile familiare, securitatea. In acelasi
sens, sportivii romani investigati au inregistrat scoruri mai scazute la dimensiunea impulsivitate, relevand
in medie un mai bun autocontrol decat media stabilita de E.W. Asadar, sunt sistematici, ordonati,
precauti, cantaresc lucrurile cu grija inainte de a lua o decizie. O alta diferenta se refera la
responsabilitate. Sportivii investigati au obtinut scoruri ridicate la aceasta dimensiune, relevand faptul ca
sunt persoane de incredere, serioase si constiincioase.
 Intre fete si baieti, diferente semnificative s-au inregistrat numai la dimensiunea impulsivitate -
autocontrol (vezi tabel testul t). Astfel, baietii au scoruri mai scazute decat fetele la impulsivitate, ceea ce
inseamna ca au un autocontrol mai bun decat al fetelor.

Figura 2. Mediile obtinute de fete si baieti la dimensiunea anxietate

 Diferente semnificative intre fete si baieti s-au inregistrat si la dimensiunea anxietate. Dupa cum se
observa in graficul de mai sus, fetele au in medie un nivel mai crescut de anxietate decat baietii, exprimat
prin stari de neliniste, de tensiune, nesiguranta, teama de esec si de erori.

Concluzii

Valorile obtinute in urma testului t au fost urmatoarele:

  Anxietate Autocontrol
T statistic 2,66 2,34
T critic 2,36 2,36

Aceste valori demonstreaza faptul ca exista diferente semnificative intre rezultatele fetelor si cele ale
baietilor la testul de anxietate si la dimensiunea 'autocontrol'.

Coeficientul de corelatie calculat (corelatia intre raspunsurile fiecarei categorii de subiecti la dimensiunile
autocontrol si anxietate) are valoarea –1 (corelatie negativa).
Factorii de personalitate influenteaza diferit nivelurile anxietatii competitionale la sportivii de inalta
performanta din kaiac-canoe. Dintre acesti factori, in principal dimensiunea 'autocontrol' coreleaza negativ
cu anxietatea competitionala. Anxietatea mai mare a fetelor coreleaza negativ cu nivelul lor de
autocontrol si invers, nivelul mai scazut al anxietatii baietilor coreleaza negativ cu nivelul lor de
autocontrol.