Sunteți pe pagina 1din 10

Diverse rapoarte ale politicilor naţionale impotriva excluderii sociale produse de

Observator si Comitetul Economic şi Social indică nevoia de a înţelege excluziunea


socială ca rezultat al interacţiunii dintre factori structurali multidimensionali şi dinamici
precum şi necesitatea identificării precise a factorilor de intervenţie cu scopul de a găsi
indicatori capabili de a ne permite design-ul şi intervenţiile practice pentru combaterea
acesteia.
Datorită naturii sale, fenomenul excluziunii sociale trebuie înţeles ca fiind
determinat de factori diferiţi în grade diferite; ei se combină într-un proces complex
astfel încât drumul de la incluziune la excluziune poate să aibă un profil specific în
funcţie de combinaţiile reale de factori. De aceea, nu putem înţelege excluderea în
termeni de fiind sau nefiind exclus în mod absolut şi care operează în toate situaţiile
potrivit unui singur model ci trebuie să-l considerăm ca pe un proces ale cărui efecte vor
fi extrem de diverse datorită factorilor, intensităţii lor şi rezistenţei contextului social al
excluziunii.

Situaţiile de excludere

Datorită caracterului său multidimensional, excluziunea socială este un proces cu


stări şi grade diferite, de la un grad mare de includere până la excluderea absolută. In
acest fel drumul de la incluziune la excluziune poate fi urmărit într-o măsură mai mare
sau mai mică în funcţie de combinaţiile de situaţii. Putem vorbi astfel de excludere ca de
un itinerar.
Întrucât în orice itinerar există secţiuni mai periculoase decât altele, fie datorită drumului
ca atare ( procese vitale ) fie condiţiilor drumului ( procese socio-economice ) este
necesar să înţelegem excluderea nu ca pe un rezultat final ci ca pe un proces cu mai
multe zone: zona de includere, zona de vulnerabilitate şi cea de excludere
Principalii factori din itinerarul includere - excludere
Tipul de factor Factori de excludere Factori de includere
Ocupare a forţei de muncă Subutilizarea forţei de Angajare stabilă
muncă Condiţii bune de angajare
Muncă temporară Experienţa de muncă
Muncă precară
Absenţa securităţii sociale
Economic Venit insuficient Venit suficient
Venit neregulat Venit regulat
Absenţa venitului Surse alternative de venit
Îndatorarea Condiţii acceptabile de
Condiţii precare de locuit Locuit
Absenţa locuinţei Acces reglementat la
sisteme de locuit
Cultural Apartenenţa la minorităţi Nivel bun de instrucţie
etnice Calificări cerute de piaţa
Bariere lingvistice muncii
Apartenenţa la grupuri Acces la activităţi de
excluse formare profesională şi
Analfabetismul recalificare
Nivel educaţional scăzut
Stigmatizare
Personal Vârstă Capacitate personală şi
Sex iniţiativă
Handicap fizic sau mental Calităţi personale apreciate
Boală social
Consum de droguri Sănătate puternică
Relaţionare Absenţa legăturilor de Suport familial
familie
Absenţa reţelelor de sprijin Reţele sociale puternice
social
Mediu degradat Rezidenţă într-un mediu de
expansiune
Izolare geografică Integrare teritorială

2
Dinamism vital Fragilitatea încrederii, Încredere
identităţii şi stimei de sine; Stima de sine
Teamă, nesiguranţă, Securitate,
insecuritate, descurajare, Dorinţa de afirmare
absenţa motivaţiei. Motivaţii puternice
Fatalism, absenţa Optimism
perspectivei, grad înalt de Iniţiativă
frustrare: confruntare,
violenţă, pasivitate
Dinamism structural Criza ocupării forţei de Stabilitate economică
muncă Creştere economică
Criză economică Crearea de locuri de muncă
Recesiune economică Politici sociale
Politici agresive Protecţie socială
neoliberale Redistribuirea resurselor
( deficit social neoliberal) Rol activ al Statului în
Dereglementare statală problemele sociale
Lipsa protecţiei sociale

Influenţa reciprocă a diferiţilor factori produce itinerarii diferite cu influenţe ale


ambilor factori – de excludere şi includere – legaţi de condiţii particulare ale indivizilor
precum şi de circumstanţe ale contextului social, economic ori cultural.
De exemplu, un nivel bun de calificare şi o structură a personalităţii cu motivaţii
puternice operează în principiu ca un factor de includere şi de ’’ empowerment’’ în
utilizarea posibilităţilor de angajare pe piaţa muncii; cu toate acestea, în anumite
momente alţi factori critici mai mult legaţi de contextul economic pot exercita influenţa
lor, spre exemplu mai puţine oportunităţi ale ’’ calităţii’’ utilizării forţei de muncă

3
feminine şi tinere într-o perioadă specifică de evoluţie a sistemelor de producţie. Rezultă
că riscul nu depinde numai de intensitatea unui factor ci şi de rezistenţa întâmpinată astfel
că acelaşi eveniment produce efecte nesemnificative asupra unor indivizi şi reale
catastrofe în viaţa altora.
Fenomenul excluderii asociază trei vectori: sistemul, contextul şi subiectul.
Sistem Context Subiect
Factori legaţi de muncă Factori culturali Factori personali
Factori economici Factori relaţionali Dinamism vital
Dinamism structural

Diagnoza socială în domeniul excluderii este extrem de complexă datorită intersecţiei


dintre factorii care configurează situaţiile de excludere. Este necesar să utilizăm o
metodologie capabilă să reflecte juxtapunerea factorilor care creează excluderea şi
compensarea situaţiilor de excludere:
1. există factori diferiţi în compoziţia excluderii astfel încât este necesar să îi
clasificăm;
2. factorii identificaţi se prezintă în grade diferite;
3. ei se plasează pe diferite puncte ale itinerariului ceea ce înseamnă că trebuie
să-i localizăm.
4. Putem clasifica diferiţii factori care configurează situaţiile de excludere ca
factori declanşatori, promotori ori de inhibiţie şi factori de prevenţie or
permisivi
Factorii declanşatori sunt cei de ocupare a forţei de muncă şi cei economici. Majoritatea
specialiştilor consideră că prezenţa sau absenţa locului de muncă şi mărimea venitului
constituie principala barieră în faţa excluderii sociale
Factorii promotori ori de inhibiţie sunt cei care întăresc sau reduc efectele exclusive
ale factorilor declanşatori. Ei sunt cei culturali, personali şi de relaţie.
Factorii de prevenţie sau permisivi sunt cei care favorizează sau nu procesul de
incluziune ori excluziune. Aici intră dinamismul vital şi dinamismul structural.
Clasificarea factorilor care intervin în procesele de excludere ne arată faptul că aceştia au
un dublu efect, pozitiv ori negativ

4
Factori declanşatori

Inserţie profesională stabilă sau fixă Şomaj, subutilizare, muncă temporară,


muncă precară
Venit constant Venit de bază, venit insuficient, venit
neregulat, îndatorare, absenţa venitului
Locuire Condiţii neconforme cu standardele de
locuire sau lipsa locuinţei

Factori promotori ori inhibitori


Culturali
Integrare culturală Apartenenţa la minorităţile etnice
Profil cultural acceptat Apartenenţă la grupuri excluse,
stigmatizare
Nivel bun de instrucţie Analfabetism, absenţa educaţiei, bariere
lingvistice

Personali
Tânăr adult sau adult Vârstnic
Bărbat Femeie
Bună sănătate Handicap fizic sau mental
Fără dependenţă faţă de vreo substanţă Dependenţă de substanţă

Relaţionali
Suport familial Absenţa legăturilor de familie
Reţea socială relaţională Absenţa reţelei de suport familial
Integrare teritorială Mediu degradat, izolare geografică

Factori permisivi ori de prevenţie

Dinamism vital

5
Încredere, securitate, stima de sine Fragilitatea încrederii, identităţii şi stimei
de sine: teamă, nesiguranţă, descurajare,
neputinţă,lipsa motivaţiei
Dorinţa de împlinire, o motivaţie Fatalism, lipsa perspectivelor, nivel înalt
puternică, optimism, iniţiativă de frustrare: confruntare, violenţă,
pasivitate

Dinamism structural
Stabilitate economică, creştere Criza locurilor de muncă, criză
economică, producerea locurilor de economică, recesiune economică -
muncă
Politici sociale, protecţie socială, Politici neoliberale agresive, privatizări -
redistribuirea resurselor, rol activ al
statului în aspectele sociale

Este important de subliniat faptul că acesta este un instrument pentru diagnoză o


metodologie care ne ajută dar nu ne scuteşte de consideraţiile proprii profesionale. In
orice caz, valoarea diagnozei excluderii permite descoperirea factorilor care sunt
deficitari, prioritizarea factorilor în momentul intervenţiei.

Procesul de incluziune sociala

Ca urmare a introducerii – prin Tratatul de la Amsterdam ( articolele 136 si 137 ) - a


luptei impotriva excluziunii sociale printre obiectivele Uniunii, Consiliul European de la
Lisabona din martie 2000 a cerut Statelor membre si Comisiei Europene sa ia masurile
necesare pentru eradicarea saraciei prin atingerea scopurilor strategice ale Strategiei
adoptate la Lisabona - crestere economica sustinuta, mai multe si mai bune locuri de
munca, o mai mare coeziune sociala. De asemenea, s-a decis ca statele membre sa-si
coordoneze politicile lor de combatere a saraciei si excluderii sociale pe baza Metodei

6
Deschise de Coordonare. Uniunea Europeana este preocupata de modernizarea modelului
social bazat pe valorile justitiei si participarii active a cetatenilor in viata economica si
sociala. Viabilitatea acestui model este asigurata de promovarea coeziunii sociale, a
egalitatii oportunitatilor si solidaritatii dintre generatii prin politici de crestere economica
si ocupare a fortei de munca. Metoda deschisa de coordonare intre statele membre este o
metoda flexibila cu cinci elemente definitorii:

1. acordul asupra obiectivelor comune ale Uniunii;


2. stabilirea indicatorilor comuni pentru masurarea progresului si compararea celor
mai bune practici;
3. translarea obiectivelor Uniunii in politici nationale si regionale prin dezvoltarea
unor planuri nationale de actiune pentru incluziune sociala cu durata de doi ani;
4. publicarea rapoartelor de analiza si evaluare a planurilor nationale de actiune;
5. stabilirea unui Program de Actiune Comunitara pentru promovarea cooperarii si
schimbului transnational de bune practici.

Aceasta metoda are avantajul de a creea o mai mare vizibilitate prin incurajarea unei
abordari strategice, integrate avand in centru saracia si incluziunea sociala, mobilizand
toti actorii relevanti si facilitand invatarea reciproca.
Obiectivele generale ale Metodei Deschise de Coordonare in domeniul protectiei si
incluziunii sociale sunt :
1. Coeziunea sociala, egalitatea dintre barbati si femei si
oportunitati egale pentru toti, prin sisteme de protectie
sociala si politici de incluziune adecvate, accesibile,
sustenabile financiar, adaptabile si eficiente.
2. interactiune mutuala si efectiva intre obiectivele de la
Lisabona si Strategia de dezvoltare sustenabila a
Uniunii.
3. buna guvernare, transparenta si implicarea tuturor
stakeholder-ilor in design-ul, implementarea si
monitorizarea politicii.

7
Pe baza obiectivelor stabilite, Strategiile nationale pentru protectia sociala si incluziunea
sociala vor contine:
• o evaluare a situatiei sociale ce prezinta tendintele majore in domeniile saraciei si
excluderii sociale, pensii si sisteme de ingrijirea sanatatii;
• o prezentare a conceptului general strategic de modernizare a politicilor de
protectie si incluziune sociala;
• aceasta sectiune cuprinde referinte la obiectivele Uniunii sprijinindu-se pe
indicatori sociali europeni.
• Trei planuri tematice ce acopera incluziunea sociala, pensiile si sistemele de
ingrijire medicala . Ele vor fi analizate cu scopul de a stabili prioritati in planul
obiectivelor nationale ca translare a obiectivelor Uniunii si de a construi un plan
national.
• Implementarea strategiilor de protectie si incluziune sociala se bazeaza pe trei
mecanisme de lucru, ( a) invatarea reciproca, (b) implicarea actorilor si
guvernanta, (c) indicatori ce ilustreaza tendintele largi din domeniul social.
Schimbul de experienta si invatarea mutuala a tarilor membre utilizeaza forme
inovative cum ar fi programe de peer review, proiecte transnationale de
schimburi, o Masa Rotunda anuala pe protectie si incluziune sociala si o Intalnire
Anuala cu reprezentanti ai celor confruntati cu grave probleme de saracie de
saracie. Implicarea stakeholderilor reprezinta un factor important intr-un regim de
guvernare transparenta. Buna guvernare, transparenta si participarea nu reprezinta
un scop in sine ci elemente esentiale ale formularii, implementarii si evaluarii
politicii sociale. Din perspectiva incluziunii sociale, accentul cade pe promovarea
participarii in procesul de decizie asigurand comunicarea dintre diferitele niveluri
si domenii cu privire la saracie si incluziune in procesul de planificare nationala.
Preocuparea pentru indicatori are drept scop un proces de monitorizare a
rezultatelor politicii, impactul asupra grupurilor, comunitatilor si indivizilor.
Obiective specifice diverselor politici asociate

Eradicarea saraciei si a excluderii sociale

8
1. asigurarea incluziunii active prin promovarea participarii la piata muncii si prin lupta
impotriva saraciei si excluderii in cadrul celor mai marginalizate grupuri;
2. garantarea accesului tuturor la resurse, drepturi si servicii sociale necesare participarii
sociale;
3. preocuparea pentru buna coordonare a politicilor de incluziune sociala si implicarea
tuturor actorilor inclusiv a celor ce se confrunta cu saracia, eficienta si eficacitatea acestor
politici in intersectorialitatea lor ( economice, bugetare, educatie si formare profesionala).

Pensii adecvate si sustenabile

1. garantarea, in spiritul corectitudinii si solidaritatii dintre generatii si in cadrul acestora,


unor venituri adecvate pentru toti, accesul la pensii care sa permita, intr-o masura
rezonabila, nivelul de trai dupa pensionare;
2. in contextul finantelor publice, asigurarea sustenabilitatii sistemelor de pensii publice
si private mai ales prin sprijinirea vietii active, a imbatranirii active;
3. cerinta transparentei sistemelor de pensii, adaptate nevoilor beneficiarilor si cerintelor
impuse de imbatranirea demografica.

Sisteme accesibile si de calitate pentru ingrijirea sanatatii

1. garantarea accesului tuturor la serviciile de ingrijire medicala si eliminarea


inegalitatilor in calitatea si volumul serviciilor de sanatate;
2. promovarea calitatii in serviciile de ingrijire a sanatatii si adaptarea la schimbarile
nevoilor si preferintelor individului si societatii prin stabilirea standardelor de calitate ce
reflecta practicile internationale si prin intarirea responsabilitatii profesionistilor din
domeniul sanatatii;
3. promovarea unui stil de viata sanatos, resurse umane calificate pentru sistemul de
sanatate.

9
10