Ţările africane riverane Mării Mediterane, Egipt

1
 Africa s-a detaşat în ultimii ani printr-un ritm ridicat de creştere a
fluxurilor turistice (+8,1%), chiar dacă o serie de evenimente,
îndeosebi geopolitice, au marcat anumite perioade.

 Anul 2004 a fost anul de relansare a turismului nord - african

(s-a înregistrat o creştere a încasărilor cu 7% faţă de 2003.

 Îmbuntăţirea şi diversificarea produselor turistice au fost

principalele elemente ale creşterii cererii pentru destinaţiile
continentului african. În plus, investiţiile în infrastructură au
influenţat favorabil sectorul serviciilor turistice, la care s-a adăugat
intensificarea colaborării dintre sectoarele public şi privat.

 Principala zonă de atracţie a fost Africa Subsahariană, urmată

de Africa de Nord (Egipt, Maroc, Tunisia).

 Africa de Nord se bucură de atractivitate prin oferte variate la preţuri

scăzute, comparativ cu ceilalţi competitori mediteraneeni. Regiunea
este însă într-o etapă de recuperare după şocul suferit de industria
turistică, după evenimentele de la 11 septembrie 2001 şi iulie 2005.
Fiind ţări musulmane, mulţi turişti (în special cei nord-europeni,
care sunt cei mai reprezentativi consumatori de sejururi în această
regiune) au evitat Egiptul, Marocul şi Tunisia

 Sosirile turistice au crescut cu 19% în Nordul Africii, în 2004,

după ieşirea de sub influenţa efectelor negative ale atacurilor
teroriste

 Tunisia şi Marocul au înregistrat creşteri de 19% şi 17% ale acestui

indicator;

 Egiptul s-a bucurat în mod deosebit de atractivitate pentru turiştii din

Vestul şi Sudul Europei, numărul acestora a crescut în anul 2004 cu
49%, iar încasările turistice cu 52%.

 La ameliorarea situaţiei din turismul nord-african a contribuit în mod

semnificativ şi detensionarea relativă a situaţiei din zona Orientului
Mijlociu, respectiv a conflictului din Irak

2
  În plus, evoluţiile favorabile ale ratelor de schimb ale monedelor
locale în raport cu euro şi lira sterlină şi liberalizarea traficului
aerian în Maroc au asigurat impulsul necesar reluării creşterii
încasărilor turistice.

 Anul 2005 a afectat regiunea prin evenimente similare celor din

2001, fie direct (atentatele care s-au produs în Egipt, la Cairo şi
Sharm el-Sheikh, fie indirect prin statutul lor de ţări musulmane:
atacurile cu bombă din Londra, cele din Turcia (Kusadasi, Istanbul şi
Ankara) etc.
 Primele trei state, performante în materie de exporturi turistice sunt:
Egipt (8,6 mld. USD), Maroc (6,1 mld. USD) şi Algeria (4,6 mld.
USD)
 Exportul turistic regional a fost de 24,9 mld. USD în anul 2006.
Regiunea a fost sever afectată de evenimentele de la 11 septembrie
2001 (anul 2002, spre exemplu, a însemnat, din punct de vedere
turistic, o scădere a numărului de sosiri de la 10,6 la 10,1 milioane
turişti)

Indicatori turistici regionali – Africa de Nord

(World Travel&Tourism Council, WTTC, 2006)
Ţara Cererea % în cererea Exportul
turistică totală mondială turistic
(mld. USD) (mld. USD)
1.Egipt 18,9 0,3 8,6

2.Maroc 11,6 0,2 6,1

3.Algeria 8,9 0,1 4,6

4.Libia 7,3 0,1 3,4

5.Tunisia 6,4 0,1 3,2

Total regional 53,1 0,8 24,9

EGIPT

3
 Egiptul este parte a bazinului Mediteranean, principala destinaţie
turistică nord africană, capabilă să capteze unul din trei turişti care
se deplasează în afara ţării de origine. Egiptul este o ţară dotată
pentru dezvoltarea turismului cultural şi oferă pe acest segment o
paletă variată de destinaţii.

 De asemenea, Egiptul dispune în plan turistic de oferta plajă şi soare,

dar şi pentru de o serie de alte segmente de piaţă precum turismul
urban, de afaceri, de tranzit, sportiv, etc. În ultimii ani accentul a căzut
pe valorificarea potenţialului natural prin oferte axate pe activităţi
nautice, soare şi plajă

 În EGIPT, mai frecventate sunt staţiunile Port Said, Damietta şi

Alexandria, oraş întemeiat de Alexandru Macedon, azi centru
cosmopolit cu o serie de construcţii moderne, dar care mai păstrează şi
urmele vechilor civilizaţii.

 În 2004, experţii din domeniul turismului din Marea Britanie anunţau

Egiptul ca atracţie principală a regiunii pentru turiştii britanici.
Previziunile s-au confirmat, iar o cerere similară de servicii turistice s-
a manifestat şi din partea consumatorilor germani.

 Mirajul revigorării regiunii s-a văzut afectat din nou, în anul

2005, de evenimente de o deosebită gravitate: atentatul din centrul
turistic de la Marea Roşie - Sharm el-Sheikh (Peninsula Sinai).

 Sectorul turistic, abia recuperat în 2004 (sosiri de 8 milioane de

turişti), după atacurile teroriste anterior amintite, nu a putut
valorifica pe deplin oportunităţile oferite de atractivitatea
preţurilor ofertelor turistice rezultate pe fundalul unei aprecieri a
monedelor europene.

 Astfel, sosirile turistice în 2005 au urmat în linii generale rezultatele

anului precedent (puţin peste 8 milioane turişti); experţii din domeniu
au apreciat ca fiind favorabile rezultatele, date fiind condiţiile
geopolitice înregistrate.

4
  În 2005 şi 2006, Egiptul a prezentat o rată constantă de creştere a
sosirilor turistice de 6%, după spectaculoasa recuperare din anul
2004, când acestea au crescut cu 49% faţă de anul precedent

Cererea totală
 Activităţile de T&T au generat încasări de 18,9 mld. USD în anul
2006 şi se apreciază că vor genera încasări de 32,5 mld. USD în
2016.

Cererea totală T&T a Egiptului reprezintă o cotă modestă de 0,3% din

totalul mondial şi 35,5% din cererea Africii de Nord.

Ponderea în PIB
 Industria T&T a contribuit cu 7,9% la crearea PIB-ului în 2006

Generarea de locuri de muncă

 Economia T&T a concentrat în 2006, 12,6% din forţa de muncă
angrenată în economie (2.472.000 locuri de muncă).

 În 2016, raportul va fi de 1: 7,6 angajaţi în economia T&T din

totalul forţei de muncă.

Exporturile turistice

 Încasările din exportul de turism al Egiptului a fost de 8,6 mld. USD,

în anul 2006. Acestea vor creşte cu 61% în perioada 2007-2016.
 Numărul turiştilor internaţionali a fost de 8,2 mil. în anul 2005
(conform datelor ONT).▪

Investiţiile de capital – s-au cifrat la 2,3 mld. USD (16,5% din totalul
investiţional al anului 2006). Acestea se vor dubla până în 2016.
Cheltuielile guvernamentale în sfera T&T au reprezentat 6,6% din
total cheltuieli guvernamentale (0,8 mld. USD).

5
Evoluţia indicatorilor turistici (2006-2016)

Egipt: Ponderea industriei T&T în cadrul PIB şi generarea creşterii

economice

6
Efectele atentatelor asupra turismului egiptean

 Pe 23 iulie 2005 s-a înregistrat o serie de explozii cu bombe Sharm -

el - Sheikh, o regiune turistică de mare atractivitate pe pieţele externe.
Consecinţa ireparabilă a acestor atentate a fost pierderea de vieţi
omeneşti şi un considerabil număr de răniţi.

 În sectorul turistic din Sharm- el - Sheikh, au fost afectate două

hoteluri, diverse zone comerciale, o staţie de autobuz şi câteva
autoturisme private. Sharm – el - Sheikh dispune de 132 puncte
hoteliere, cu o capacitate de 30.000 de locuri.

 În perioada atentatului principalele grupuri de turişti proveneau din

Italia, Egipt şi ţările arabe, Europa de Vest şi Centrală (britanici,
germani şi olandezi).

 Imediat după atentat, reacţia unei părţi a turiştilor a fost să părăsească

regiunea, iar alţii, au preferat să-şi continue sejurul. Iîn cazul celor
care urmau să sosească în Sharm - el - Sheikh, o parte şi-au păstrat
rezervările, iar agenţiile turistice au continuat să vândă ofertele pentru
Sharm – el - Sheikh

 Comportamentul turiştilor a variat în funcţie de naţionalitate, de

reacţia autorităţilor naţionale imediat după producerea atacurilor
(inclusiv prin elaborarea recomandărilor de călătorie), şi, nu în
ultimul rând, sub influenţa politicilor agenţiilor de turism.

 În baza acestor recomandări, majoritatea agenţiilor turistice au

practicat schimbarea destinaţiei, prin redirijarea turiştilor
dinspre Sharm - el - Sheikh către alte destinaţii egiptene.

 Pe de altă parte, intermediarii din turism s-au văzut condiţionaţi de

lipsa capacităţilor de cazare în zonele de redirecţionare, ca urmare a
rezervărilor operate încă din luna iulie.

 În plus, majoritatea recomandărilor de călătorie au ştiut să accentueze

diferenţa între Sharm - el - Sheikh şi restul destinaţiilor egiptene.

7
 În anumite cazuri, recomandările de călătorie prezentau astfel de
evenimente ca elemente care trebuie înţelese în contextul mai larg al
riscului global de terorism.

 O serie de analişti au încercat să realizeze un relativ paralelism cu

evenimentele de la Luxor din anul 1997. Este adevărat că, în ambele
situaţii, acţiunile au fost orientate către turişti, însă în cazul Luxorului
evenimentele au avut mai mult conotaţie naţională, iar cazul Sharm –
el - Sheikh are legătură cu contextul global.

 Există o tendinţă manifestată la nivel global pe piaţa turistică, astfel

încât, turiştii par mai degrabă stimulaţi de componenţa ofertelor şi
preţurilor decât perturbaţi de elementele de risc pentru
destinaţiile preferate.

 Aceasta este o schimbare comportamentală care a produs modificări

importante pe piaţa turistică şi justifică succesul ţărilor nord-
africane şi din Orientul Mijlociu

 Atât în Egipt, cât şi în restul ţărilor arabe s-au depus eforturi pentru
creşterea gradului de operativitate în sectorul aerian şi menţinerea
unei imagini pozitive de stabilitate şi reformă în regiune. Aceste

8
 eforturi sunt apreciate ca fiind pozitive de către mediile de afaceri
private

 Creşterea tensiunilor din lumea musulmană provocată de

polemica apărută în jurul caricaturilor Profetului Mahomed a
produs efecte şi în plan turistic. În timp ce autorităţile daneze,
recomandau cetăţenilor săi să suspende vizitarea nordului Africii, una
dintre principalele companii aeriene scandinave şi-a anulat zborurile
către Cairo la începutul lunii februarie 2006.

 Ministerul Afacerilor Externe din Danemarca a actualizat gradul de

alertă pentru Egipt, acesta trecând din zona galbenă în zona roşie (cu
grad mai ridicat de risc) şi a solicitat tuturor cetăţenilor să evite
deplasarea în Egipt, cu excepţia cazurilor de extremă necesitate.

 Ulterior, autorităţile daneze au lărgit lista destinaţiilor nerecomandate

cetăţenilor danezi cu: Maroc, Algeria, Tunis, Libia, Sudan, Oman,
Emiratele Arabe, Qatar, Bahrain, Iordania, Iran, Paquistan, Afganistan
şi Kuweit
 Încurajaţi de performanţele ultimilor ani şi de popularitatea de
care se bucură Egiptul în rândul principalelor companii charter
din Europa, autorităţile turistice egiptene au anunţat în toamna
anului 2006 lansarea unei campanii publicitare agresive pentru
destinaţia Egipt

 Această campanie este destinată transpunerii în practică a obiectivului

ambiţios lansat de autorităţi în anul 2004, de „dublare a numărului de
turişti, de la 8 milioane în 2004 la 16 milioane în 2014.

 Proximitatea de piaţa europeană şi asiatică au făcut posibil accesul

turiştilor în Egipt prin conexiuni aeriene ieftine. De asemenea, s-a
adăugat şi avantajul diversificării ofertei şi destinaţiilor la Marea
Mediterană şi Marea Roşie, dublat de deschiderea către turismul
charter al acestei ţări.

 O altă caracteristică a sosirilor internaţionale de turişti este

reprezentată de creşterea numărului turiştilor străini arabi

9
  Africa s-a numărat printre cele mai mari atracţii pentru turiştii din
SUA, în anul 2006 şi începutul anului 2007. În ciuda tensiunilor
crescânde din Orientul Mijlociu, pe primul loc, în top- ul preferinţelor
turiştilor americani a fost Egiptul, urmat de Tunisia şi Maroc

 Pret: 650 EUR

 Durata: 11 zile
 Transport: avion si autocar pe teritoriul tarii
 Cazare: hotel 3* şi 5 *

 Ziua 1 Bucuresti - Cairo: Plecare spre Cairo (sosire şi cazare)

 Ziua 2 Cairo: Se vizitează cele mai importante repere turistice ale

metropolei, Sfinxul si cele trei piramide de pe platoul Gîza, opţional
Muzeul de Egiptologie

 Ziua 3 Cairo - Aswan: Vizitarea bazarului Khan El Khalili si a

cartierului coptic. Optional - Citadela cu Moscheea de alabastru a lui
Mohamed Ali. Seara transfer la gara din Cairo pentru deplasarea cu
trenul la Aswan.

 Ziua 4 Aswan: Se vizitează templul lui Philae, Obeliskul neterminat

si Marele Baraj. Cazare pe vasul de croaziera 5* urmată de prânz.
După amiaza se face o plimbare cu feluca în apropierea stâncilor
Insulei Elephantine. Cina si cazare pe vas.

Ziua 5 Aswan - Kom Ombo:

 Excursia la templul lui Abu Simbel înaltat spre glorificarea lui

Ramses al II-lea.
 După amiaza, navigare către Kom Ombo, vizitarea templului Kom
Ombo Navigare către Edfu. Cina urmata de Galabia party.

Ziua 6 Edfu - Luxor:

 Vizitarea templului Edfu consacrat lui Horus. Navigare către ecluza
de la Esna. Prânzul pe vasul de croazieră.
 Navigare către Luxor ,,Orasul celor 100 de porţi", vechea capitală a
faraonilor.
 După amiaza se vizitează templul lui Karnak dedicat zeului Amon-
Ra, templul Luxor si opţional un spectacol de sunet si lumină în

10
 Luxor. Cina si cazare pe vas.

Ziua 7 Luxor - Hurghada: se vizitează opţional malul vestic al

Nilului cu Valea Regilor, templul Reginei Hatshepsut şi Coloşii lui
Memnon - înalţi de 20 m; aceste două statui uriaşe sunt singurele
rămase dintr-un templu care-l comemora pe Amenhotep al III-lea.
Fisuraţi fiind, se spune că atunci când bate vântul, ei cântă a jale.
Plecare în convoi spre Hurghada.

 Ziua 8 Hurghada: Timp liber pentru plajă si excursii optionale. Cina

si cazare la acelaşi hotel.

Ziua 9 Hurghada: Timp liber pentru plaja si excursii opţionale.

 Ziua 10 -11 Hurghada - Cairo - Bucuresti: Jumătate de zi liberă în

Hurghada. După amiaza transfer în convoi pe aeroportul International
din Cairo pentru zborul spre casă.

11