Sunteți pe pagina 1din 13

CURS1

Masuratori
Masuratoarea este un proces prin care o marime necunoscuta este comparata cu
o mraime cunoscuta de acelasi tip numita etalon, iar rezultatul masuratorii arata
de cate ori se cuprinde marimea etalon in marimea necunoscuta
Rezultatul masuratorii este un numar:
n=xn/xe, xn-necunoscuta, xe-etalon
acestuia i se asociaza o unitate de masura care spcifica unitatea etalon folosita.
Procesul de masura este intotdeauna afectat de erori; nu exista proces de
masura fara erori.
Eroarea produsa de aparatele de masura -> erori de trunchiere
Erori: - grolosane; - sistematice; - aleatoare
Erori grosolane: sunt erori cauzate de operator, nu pot fi corectate, citirea
incorecta a aparatului, folosirea unui aparat necorespunzator
Erori sistematice: sunt erorile cauzate de proasta etalonare a aparatului, erori
care apar cu o regula bine stabilita, in principal pot fi corectate
Erori aleataore: sunt erori care apar fara o cauza precisa; nu pot fi prevazute,
dar pot fi intr-o anume masura detectate si corectate prin masuratori multiple si
cu mai multe aparate
Masuratori: - directe / - indirecte
Masuratori directe: efect nemijlocit cu un instrinstrument de masura
Masuratori indirecte: apar ca rezultat a unor calcule avand ca opreanzi mas.
Directe
Rezultatul unei mas. poate fi scris:
a=a0±Δa
a-rez masuratorii
a0=valoarea reala a masrimii masurate
Δa-eroarea care afecateaza masuratoarea
b=b0±Δb
a+b=a0+b0±(Δa+Δb)
a-b= a0-b0±(Δa+Δb)
a*b= a0*b0±(Δa+Δb)

Calculul de propagare al unei erori.


Aparat de masura
Aparatul de masura este mijlocul tehnic care compara marimea etalon cu
marimea necunoscuta
Decizia poate fi luata de un operator uman sau de un sistem de reglare autmoata
Ap de masura va fi ales in functe de natura blocului de decizie. Ap de masura
destinate omului sist tehnice de reglare. Ap de masura utilizate de sist tehnice:
-traductoare sunt disp care convertesc marimi el sau marimi electrice intr-o
marime el. care poate fi interpretate de un sistem tehnic; -senzor=element
sensibil al traductorului
Ap de masura destintate omului: - cu afisaj analogic; -cu afisaj digital
Aparat la care rezultatul are variatie:-continua; -discontinua (iesire binara)
Proprietatile aparatului de masura:
1.domeniul de masura: - marimea pe care o masoara; -plaja admisa
2.precizia de masura: - complementul erorii marimii introduse de aparat
-precizia se exprima in 2 moduri:a) sub forma de precizie,
eroarea mare relativa fata de marimea masurata; b)clasa de precizie, eroarea
maxima relativa raportata la capatul de scala
3.fidelitatea: - caract ap de masura prin care marimea de iesire depinde doar de
marimea masurata
4.sensibilitatea – raportul dintre variatia marimii de iesire si variatia marimii
masurate
5.rezolutia – valoarea minima care poate fi pusa in evidenta ap de masura
Masurarea marimilor electrice, tensiuni, intensitati si rezistente
Curentul continuu indiferente ca este tens sau intensitate reprezinta un semnal
care are aceeasi valoare la orice moment de timp
Curentul alternativ- reprezinta o tensiune sau un curent care are valori atat
negative cat si pozitive
Masuratorile de curent continuu efecutate cu voltmetre sau ampermetre
determina valoarea medie a semnalului masurat pe un anumit interval de timp,
este practic masurata componenta continua a semnalului
CURS2
[..] pt semnale alternative valorile se exprima de regula ca marimi efective sau
valori efective
Valoarea efectiva a unei tensiuni sau a unui curet reprez echivalentul energetic al
aceluiasi semnal, repectiv valoarea de cc a unei tensiuni sau curent care pe
aceeasi sarcina rezistiva in acelasi interval de timp degaja aceeasi cantita de
caldura.
Aparatele uzuale (ieftine) masoara corect in c.a doar pt semnale sinusoidale care
au frecventa intre 50 si 200 sau 500 Hz. Pt alte forme de unda sau alte frecvente
aparatul va indica doar ca exista o tensiune respectiv un curent diferit de zero.
Val efectiva poate fi si masurata direct de aparatele mai complexe
TRUE RMS – aparat care masoara val efectiva; se face cu voltmetru, unitate de
masura fiind voltul (V)
Algoritmul de masura:
1. Se stabileste tipul semnalului (c.c;c.a)
2. Stabilirea domeniului de masura. Pt tensiuni cu valori cunoscute
aproximativ se alege domeniul de masura avand val maxima mai mare
decat tensiunea masurata. Pt tens necunoscute se porneste de pe
domeniul maxim si se coboara pana cand afisajul arata un nr maxim de
cifre semnificativ. Un voltmetru de calitate are rezistenta interna foarte
mare astfel incat sa nu influenteze circuitul pe care il masoara. Majoritatea
voltmetrelor digitale au rezistenta de intrare de 1Mohm sau mai mare.
Masurarea curentilor (intensitatilor)
Se face cu ampermetrul, unitatea de masura fiind amperul (A)
Ampermetrul se conecteaza in serie in circuitul prin care trece circuitul de
masurat. Conectarea ampermetrului inseamna intreruperea circuitului astfel incat
curentul sa fie deviat prin ampermetru. Masurarea cu ampermetru este o
masurare evaziva fii nd greu de efectuat.
Algoritmul de masura este identic cu cel al tensiunii. Este preferabil ca schimbare
scalelor ampermetrului sa nu se faca sub curent
Deoarace masurarea directa a curentului cu ampermetrul implica desfasurarea
circuitului este preferabil ca diagnosticarea sau evaloarea unui circuit sa se faca
prin masurari de tensiune si nu de curent
Circuitul poate fi masuat si indirect:
1. Masurarea tensiunii pe o rezistenta cunoscuta. Cunoscand tens pe o
rezistenta cu valoare de asemenea cunoscuta, curentul se calculeaza ca
raport intre tens si rezistenta
2. Masurarea curentului prin masurarea campului magnetic care apare in
jurul conductorului parcurs de curent. Masurarea se face cu clesti
ampermetrici si este posbila doar pt curenti mari. Eroarea de masura este
mult mai mare decat la masurarea cu ampermetrul. Ampermetrul ideal are
rezistenta zero, incat pe ampermetru sa nu apara cadere de tensiune in
timpul masuratorii. Ampermetrele reale au caderi de tens de ordinul zecilo
sau sutelor de minivolti.
Masurarea rezistentelor
Aparat de masura ohmmetrul. In practica electronica se lucreaza cu rezistente de
la miliohmi pana la megaohmi. R=10miliohmi ... 20 megaohmi.
Ohmmetrele uzuale masoara intre 0.1o pana la 2Mo. Rezistentele mai mici se
masoara cu miliohmmetrul iar cele mai mari cu megaohmmetrul.
Spre deosebire de masuratorile de tensiune si curent la care aparatul foloseste o
parte din puterea semnalului, la masurarea de rezistente aparatul este cel care
furnizeaza energia necesara efecutarii masuratorii
Masurarea rezistentei se face in 2 moduri:
- Injectarea unui curent cunoscut si masurarea U pe rezist
- Aplicarea unei tens cunoscute si masurarea curentului
Algoritmul de masura:
1. Se controleaza ca cirucuitul supus masuratorii sa nu fie alimenat. Nu se
efectueaza masuratori de rezistenta pe circuit sub tensiune
2. Se izoleaza componenta sau zona de cirucit care urmeaza a fi masurata
3. Masuratoarea propriu-zisa se face dupa verificarea functionarii aparatului
prin scurtcircuituarea sondelor de masura. Se conecteaza ohmmetrul la
circuit si se masoara pe o scala protrivita
Masuratori de continuitate:
Sunt masuratori care pun in evidenta starea normala a unor conductoare sau
intrerupatoare, comutatore conectoare. Rezistenta acestora este de ordinul mo,
zedi de mo. Un ohmmetru uzual trebe sa arate max 0.1 ohmi. Pt rezistente mai
mari inseamna conductoare oxidate, intrerupte sau conectoare intrerupatoare
mrudare, oxidate sau care nu-si fac cursa complet.
Masuratori de izolatie:
Se folosesc pt a controla catre 2 cirucuite el nu exista cale de curent. Considera
ca 2 circuite sunt izolate daca rezistenta intre ele este foarte mare. Pt aparatele
uzuale izolate inseamna ca apratul sa dea depasire pe cel mai mare domeniu de
rezistenta
Rezistente mai mici masurate cu ohmmetrul acolo unde trebuie sa fie izolatie pot
indica umezeala, murdarie, strapungerea izolatiei prin contruare.
Osciloscopul
Osciloscopul este un aparat cu ajutorul caruia se poate urmari evolutia unei tens
electrice iun functie de timp
Osciloscopul poseda un ecrean grafic si blocuri electronice care permit atenuarea
si amplificarea tensiunii care trebuie masurata precum si inregistrea acesteia pe
un interval de timp
Exista osciloscoape ce pot afisa simultan mai multe grafice. Acestea au mai
multe intrari si mai multe butoane. Osciloscopul mai poseda un bloc de
sincronizare care permite afisarea stabila a imaginii pe ecran.
Dpvd contructiv exista osciloscoape analogice si digitale
Osciloapele digitale sunt cumpuse din voltmetre electronice, o zona de memorie
si un dispozitiv de afisaj
Are 2 mari avantaje: a) dispune de meorie pt inregistrarea si afisarea semnalelor
nerepetitive; b)dispune de cursoare care usureaza mult efectuarea masuratorilor
Poate masura tensiuni si mai exact pt semnale oarecare se poate masura o
tensiune instantanee, tensiune maxima, tens minima, tens varf la varf
Masuratori de timp
Pot sa masor intervalul de timp dintre 2 pct ale unei tensiuni. Pt semnalele
periodice se poate masura frecventa acestora prin masurarea perioadei.
CURS3
Elemente pasive de circuit
In general prin elemente pasive de circuit se inteleg acele elemente care nu pot
produce amplificarea.
Rezistenta sau rezistorul: sunt comp pasive de circ la care raportul dintre
tensiunea aplicata la borne si curentul care parcurge componenta este o
contanta
U/I=R
La rezist ideale R nu depinde de tens la borne, de curentul din dispozitiv, de frecv
tens sau a curentului de temp, etc
Clasificarea rezist
1. Dupa posibilit modif rezist –fixe; -variabile
2. Dupa tehnologia de fabricatie : - pelicuale; - de volum ; - bobinate
Rezist peliculelor: - pot fi – cu pelicula de carbon sau pelicula metalica
Sunt cele mai utilizate in circuitele electronice, sunt formate dintr-un corp izolator
avand 2 terminale la capete intre care se depune un strat subtire de carbon sau
metal.
Rezist cu pelicula metalica au mare stabilitate in timp si cu temp
Sunt cele mai ieftine component
Rezist de volum : sunt rezist in care tot corpul componentei este conducitv
Rezist bobinate: sunt rezist formate dintr-un corp izolator peste care se
bobineaza o sarma rezistiva. Sunt R de putere
3. Dupa puterea disipata:
a. R de mica putere – pana la 0.5W
b. R de medie putere – 1,2,3 W
c. R de putere –de 5 W in sus
Marcajul rezistentei :
R este caract de urmatoarele valori
Rn- valoarea nominala a rezist
Tol – toleranta, clasa de precizie
%c- coef de temp
Pm- puterea maxima
(Um) – tens max acceptata
Rn – inseamna valoarea pe care a incercat fabrica sa o obtina
Tol inseamna abatarea max pe care o poate avea o rezist fata de val nominala
%c arata variatia procentuala a valorii rezist la cresterea temp cu 1 grad C
Pm reprez valoarea max a puterii care poate fi disipata de R in anumite cond de
mediu
Um- tens max pe care o suport la borne sau intre izolatii
Clasa de precizie a rezist determina setul de valori standardizate ale rezistentei
nominale pe o decada
Pe corpul rezist se marcheaza valoarea rezist si daca mai este loc se mai
marcheaza toleranta, puterea si coef de temp
Marcajul se poate face in clar (cifre, litere) sau intr-un cod al culorilor
Rezist variabile
Sunt de 2 tipuri : - reostat / - potentiometrul
Reostatul este o rezist variabila cu 2 terminale a carui valoare variaza de la 0 la o
valoare maxima. Inserat in cirucit, reostatul poate varia curentul prin sarcina
Potentiometrul este o componenta a 3 terminale formata dintr-o rezist fixa la
care se adauga un al 3-lea terminal care se poate deplasa in lungul rezist intre
terminele fixe
Potentiometrul se fol ca element de comanda, dand posibilitatea ca pornind de la
o tens fixa sa obtinem o tensiune reglabila intre 0 si tensiunea fixa
Potentiometrele pot fi variabile sau semireglabile
In functie de variatia raportului, cu deplasrea cursorului, potentiometrele pot fi
liniare, exponentiale sau logaritmice. Conectand cursorul la unul dintre capete
sau lasand un capat nefolosit, se obtine o rezist variabila
Rezistente neliniare
Sunt rezist la care raportul U/F variaza cu un anume parametru
Termistorul este rezist neliniara a carei valoare depinde de temp spre deosebire
de rezist liniare, a caror variatie este de ordinul 0,1%/0C la termistor variata
poate fi de ordinul %/0C
Exista 2 tipuri de termistoare – NTC (cu coef de temp negativ) / PTC (cu coef de
temp pozitiv)
Termistoarele NTC isi scad valoarea la cresterea temp, iar la PTC val creste cu
cresterea temp
Termistoarele au multiple utilizari:
- pot lucra ca traductoare de temp intr-un ist complex de reglare
- pot fi folosite direct pt modificare curentului in circ
Dpdv constructiv exista termistoare discontinue cu 2 terminale pt lipire pe placa,
exista termist cilindrice asemanatoare rezistentelor, exista termistoare montate
in carcase cu surub pt a putea masura temp unor obiecte
Cu termist se mosoara temp chiulasei, temp apei din radio. Se mai poate masura
temp aerului pe admisie si temp gazelor de evacuare
Dezavantajul temist este dependenta neliniarea intre variatia de temp si variatia
rezist. Exista si traductoare liniare de temp care sunt in general circuite integrate
specializate
Marca tensiometrica
Este un traductor de alungire sau compreimare montat pe un element elastic,
poate fi folosti pt masurarea fortelor sau acceleratiilor
Este alcatuit dintr-o folie electroizolanta pe care se fixeaza un conductor metalic
Rezist unui conductor depinde direct de lungimea acestuia. Variatiile de rezist
sunt foarte mici, de ordinul miimilor de aceea se folosesc echipamente speciale
pt masurarea acestor variatii. Nu folosesc niciodata o singura marca
Pt masurare se monteaza marci identice. Au precizie foarte mare, de 0,1 %.
Marcile sunt montate in semipunte
Constatam ca tens de iesire este proportionala liniar cu variatia de rezist adica cu
variatia lungimii resp cu variatia de forta, coef de proportionalitate este E/2Rn.
Sensibilitatea este cu atat mai mare cu cat tens de lucru este mai mare
Marcile se pot monta si in punte completa
Marcile se folosesc in cursul incercarilor pt masurarea fortelor si deplasarilor la
arcuri si elemente de structura sau pt masurarea momentelor si deplasarilor
unghiulare
CURS4
Rezistente neliniare
Voltage Dependent Rezistor (VDR)
VDR este o rezistenta a carui valoare scade cu cresterea tens la borne. Se
foloseste in protectie la supratensiuni
Fotorezistenta este o rezist neliniarea a crei valoare scade cu cresterea iluminarii.
pt fotorezist se indica 2 valori: rezist la intuneric si rezist la un anumit nivel de
iluminare. Se folosesc pe automobile in sist automat pt aprinderea luminilior si in
sist automate de pornire a stergatoarelor prin detectarea stropilor de apa de pe
parbriz
Condensatoare
Sunt elem de circuit formate din 2 armaturi de regula metalice, intre care se afla
un dielectric
Marimea c se numeste capacitatea condensatorului si se masoara in fahrazi
Condenstoarele obisnuite au valori intre 1pF si 220mF
In curent continuu prin condensatorul ideal curentul este zero si este diferit de
zero doar pt tensiune variabila. In curent alternativ sinusoidal se defineste
reactanta condensatorului xc=1/ωc, in care ω este pulsatia tens alternative
(ω=2πf). [xc]s.i.=1ohm
Dpdv constructiv exista condensatoarea nepolarizate si condens polarizate. La
condens polarizate plusul tens de alimentatie tb aplicat pe bornea de plus ( in
general se marcheaza borna de minus)
Utilizarea condens
Se utilizeaza pt transferul semnalului alternativ intre blocurile electronice fara
transf componentei de curent continuu sau pt a micsora variatiile de tensiune
intre 2 linii de circuit datorita propr condensat de a incarca sarcina electrica cand
tensiunea vrea sa creasca si o reda in circuit cand tensiunea vrea sa scada
O cateogrie speciala de condens o reprezinta supercondensat sau
ultracondensatorele. Sunt niste componente cu caract atat de condensat cat si
de acumulator. Pot stoca sarcini electrice foarte mari (energie multa) capacitatea
echivalenta este de ordinul sutelor de farazi, dar tens la borne nu poate depasi
aprox 25V. Se folosesc in tranposrtul electric sub forma de pachet de
supercondensat.
Pe condensat se marcheaza valoarea in farazi sau submultipli si tensiunea max
de lucru
Bobine
Elemente de circuit formate din conductor infasurat pe un miez de regula
magnetic. Inmagazineaza energie sub forma de camp magnetic
Insirarea pe bobina apare in sensul opunerii cresterii induct
Inductanta unei bobine este proprtionala cu patratul nr de spire si cu
permeabilitatea magnetica a meizului. Miezul cu permeabilitate ridicata este
miez feromagnetic otel silicios si aliaje speciale.
Bobina reala are ca schema echivalenta o bobina ideala inserata cu un rezistor
R= rezistenta conductorului de bobinaj din care se confectioneaza bobina
In fct de frecventele la care sunt folostie, bobinele se pot face pe aer (fara miez),
putand fi realizate din sarma sau desenat pe cablajul imprimat. Se fol in
radiofrecventa
Pt frecv mai joase se fol bobinele cu miez de ferita. Pt frec joase se fol miez de
otel silicios sau aliaje speciale
In cicuite elctronice bobinele se folosesc in cifcuite rezonante in filtre electrice,
iar pe automobilel se foloseste la filtre de deparazitare pe laimentarea
instalatiilor adui- radio si video sau ca electromagneti pt injectoare si ca
transformatoarea
Aplicatii ale bobinelor
Electromagnetul
Este un aparat electric format dintr-o armatura fixa pe care s-a bobina conductor
si armatura mobila
La trecerea unui curent electric prin bobina apare o forta electromagnetica care
atrage armatura mobila catre armatura fixa. In general electromagnetii sunt
folositi pt actionari mecanice pe distante mici ( de ordinul mm). Forta de atractie
depinde de curentul prin bobina de tipul miezului si scade puternic cu distanta
dintre armatura
Se folosesc la Ș
- electrovalve si distribuitoare hidraulice
- relee
- macaralele electromagnetice
- injectoare la MAS
- electromotorul
relee
releul electromagnetic este un dispozitiv electromecanic compus dintr-un
electromagnet care actioneaza una sau mai multe grupe de contact. Se foloseste
pt comutarea circuitelor electrice la comanda electrica
cand bobina releului nu este parcursa de curent resortul mentine armatura
mobila indepartata de armatura fixa si este stabilit contactul de repaus (intre C si
Nc)
la atragerea releului prin alimentarea bobinei in c.c armatura fixa atrage
amratura mobila care intrerupe contactul de repaus si stabileste contactul de
lucru
exista relee cu mai multe grupe de contact si existe relee cu grupe incomplete de
contact.
Caract unui releu
1. tensiunea de atragere
2. tens de cadere ( dar pe relee se marcheaza tens nominala)
3. rezist infasurarii
Contacte
Curentul maxim acceptat de contacte
Tensiunea maxima suportate pe contactul deschis
Tens max intre bobina si grupul de contact
Releele se fol pe auto pt:
- comanda la distanta ceea ce permite scurtarea cablurilor parcursa de
curenti mari
- se mai fol la macarele, la autospeciale se pot face functii logice cu ele, la
aprinderea automata a farurilor
Transformatorul
Transformatorul este o masina electrica stationara destinata sa transforme
energia electrica prin intermediul campului magnetic. Transf este format dintr-un
miez magnetic pe care se amplaseaza o bobina numita infasurare primara si una
sau mai multe bobine numite infasurare secundara
Raport de transformare: Up/Us=Is/Ip=up/us/u ; Up, Us, Is, Ip – marimi de curent
alt
Transf functionaeaza doar cu marimi variabile in timp si nu functioneaza in curent
continuu
Transf se foloseste la :
- obtinerea in secundar fata de prima a unor valori de tensiune si curent
diferite. Un transf la care tens din secundar este mai mica decat cea din
prima se numeste transf coborator de tens. Daca Us>Up se numeste transf
ridicator. Daca Us=Up se numeste transf separator.
Transf obtine in secundar aceleasi valori de tens si curent ca in rpimar, dar fara
leg electrica cu circ din primar separearea este de regula o fct de ptrotectie a
transf
Transf de joasa tesniune si joasa frecv sunt construite pe tole de otel silicios.
Infasurarile se fac din sarma de Cu izolata cu email sau pt curenti mai mari si cu
bumbac.
Bobinajele se realizeaza pe o carcasa confectionata dintr-un material izolator
Defecte posibile la un tranf sau o bobina
- intrerupere infasurarii (se detecteaza cu ohmmetrul)
- scurtcircuit intre spire

CURS6
Filtre electrice
Filtrele electrice sunt blocuri care permit atenuarea unor anumite parti din
aspectul de frecv al semnalelor de intrare
Se foloseste pe masina – in aparatul de radio ; - in echipamentul electric al
motorului: aprindere, bujii
Orice filtru are o caracteristica de frecventa
Filtrele el se clasifica in:
- filtre trece jos (FTJ)
- filtre trece sus (FTS)
- filtre trece banda (FTB)
- filtre opreste banda
- filtre trece tot
Pe automobile se folosesc in mod curent filtre trece jos. Structurile sunt foarte
simple:

Sigurante
Siurantele sunt elem de circuit destinate sa intrerupa circuitul elect in care sunt
inseriate cand intes curentului prin circuit depaseste o anumita valoare
Sunt de 2 tipuri :
- de mica folosinta, sunt sigurante fuzibile
- variabile, sunt sigurante automate (electromecanice) , polimeri
POLSYSWITCH
Siguranta fuzibila este formata dintr-o carcasa izolatoare cu 2 terminale metalice
intre care se alfa un conductor cu sectiune stric controlata numit fuzibil
Pe corpul unei sigurante fabricantul marcheaza curentul nominal (marcat in clar
sau indirect), tensiunea nominala si eventual tipul
Circuitul nominal al sigurantei este el maxim care poate parcurge siguranta unu
timp infinit de lung (la o temp indicata de producator). Tens maxima de lucru
este tens max din circuitul in care este inseriata siguranta. Dupa tipul de
interupere sigurantele pot fi lente, normale, rapide si ultrarapide. Siguranta auto
este siguranta lenta. Sigurantele fuzibile sunt foarte fiabile, dar trebuie
schimbate dupa fiecare interupere.
Sigurantele automate
Isi bazeaza functionarea pe 2 elemente : lamela bimetal si eletromagnetica.
Lamela bimetal se contruieste prin sudura, lipirea sau nituirea a 2 table care au
coef de dilatare cat mai diferiti. Lamela bimetal transforma variatiile de temp in
deformare. Exista lamele bimetal cu incalzire indirect, incalzirea se produce
datorita caldurii degajate de o rezistenta, bobinata pe corpul malelei
Sigurante polimere: sunt elemente de circuit formate dintr-o carcasa cu 2
terminale intre care exista un material cu o compozitie speciala care la incalzire
isi creste rezistenta cu peste 3 ordine de marime. Sig polimere se utilizeaza in
protectia echipamentelor electronice, in special acelor montate in locuri greu
accesibile
Surse electrochimice: Transforma energia degajata din react chimice in energie
electrica, sunt surse autonome, putand fi utilizate pe echipamente mobile sau pt
consumatori amplasati in zone unde exista retea electrica fixa
Sunt de 2 feluri : - cu un singur ciclu de functionare, elem galvanice; - cu mai
multe cicluri de functionare, acumulatoare.
Electrolitii pot fi separati printr-o membrana poroasa. In interiorul sursei, datorita
react chimice apare un curent electric intre cei 2 electrozi, curent asigurat prin
deplasarea unor ioni electrici provenit din electrozi sau din electroliti. Curentul se
inchide pe un curent extern.
Elemente galvanice sunt surse electrochimice primare ireversibile sau de unica
folosinta; ele sunt incarcate in proces de productie la fabricant si se descarca la
utilizator. Odata descarcate trebuie inlocuit cu altele noi. Parametrii elem
galvanice: electrici, geometrici, climaterici
Param electrici
- tens initiala este tens la bornele elementului mare
- tens finala la sf descarcarii este tens la care utilizatorul considera ce elem
nu mai poate fi utilizat
- Rezist interna este dependenta de tipul elem galvanic si de dim acestuia,
este o masura a curentului max pe care il poate debita el galvanic. Este
mai mica la elem noi si creste pe masura descarcarii
- Capacitatea electrica (C) [C]s.i =1Ah (amper ora); reprezinta sarcina tocata
in elementul care poate fi furnizata consumat intr-un anumit regim de
descarcare
Capacitatea scadecu cresterea curentului de descarcare, capacitatea este mai
mare in regim de descarcare discontinua si aceeasi capacitate scade odata cu
temp
Gama temp de functionare depinde de la elem la elem
Tipuri de elem galvanice
Elem zinc-carbon ZnC este cel mai ieftin elem galvanic, are tens initiala de 15V
rezist interna medie, gama de temp restransa, capacitatea depinde de dim
elementului, la folosinta indelungata pot aparea scurgeri de electroliti care este
foara coroziv.
Elementele alcaline Zn MnO2 (alcalin): ens initiala 1,5V la Mn, 1,55 la Ag; rezist
interna mai mica, gama de temp extinsa, ceva mai scumpe decat cele cu ZnC
Elem de litiu Li sunt de 2 tipuri : - unele de tens de 3V, celelalte cu tens de 3.6V
Elem cu litiu sunt sucmpe dar au tens mari, gama foarte mare de temp si durata
de conervare foarte mare. Tensiunea la borne depinde doar de tipul bateriei si nu
depinde de dimensiunile sale, ceea ce permite fabricarea elem in miniatura
Acumulatoarele electrice
Sunt surse electrochimice secundare sensibile cu cicluri multiple de functionare.
Spre deosebire de elem galvanice acumulatoarele pot fi incarce si descarcate de
utilizator.
Principalii parametrii electrici sunt aceeasi ca la elem galvanice dar la
acumulatori tens de descarcare este indicata de producator, coborarea sub
aceasta tens poate deteriora acumulatorul
Tipuri de acumulatori
Cu Pb in H2SO4 utiliz pe scare larga pe pe autovehicule dar si in alte aplicatii; tens
nominala pe element este de 2V, tens pe elem incarcat este de circa 2,3 V si nu
trebuie descarcat sub 1,8 V pe element. Acumultaorul cu Pb are o rezist interna
foarte mica si este ptorivit atat ca acumultor pt pornirea motorului termic cat si
pt reactiune electrica; are capacitate mare. Regimul de incarcare este de regule
lent, incarcarea facandu-se initial cu un curent constant egal cu a 20-a parte din
valoarea capacitatea acumulatorului iar la atingerea tensiunii de 2,3 (2,4) V pe
element se limiteaza tensiunea si va urmari curentul
In general acumulatoarele cu pb nu accepta incarcari rapide. Descarcarea trebuie
facut astefel incat acumulatorul sa nu se incalzeasca, supraincalzirea
acumulatorului sau supradescarcarea provoaca deformari ale placilor acestea
putandu-se scurtcircuita. Depozitarea acumulatorului trebuie facut la temperaturi
pozitive pana in 10 grade. Acumulatoarele cu Pb descarcate pot ingheta la temp
de minus cateva grade. Incarcate, rezista pana sper -30 grade celsius.
Acumulatoarele cu nichel
Sunt acumulatoare de electrolit bazic, alcaline sunt de 2 tipuri:
-NiCd (nichel cadmiu)
-NiMH ( nichel metal hibrid)
Primele aparut NiCd
Acumulatoarele cu Ni au tens nominala 1,2 V la incarcare tens pe element poate
atinge 1,5-1,6V; nu au tens min de descarcare, putand fi desc complet dar este
recomandabil sa fie reincarcate cat mai curand posibil.
Acumultoarele pe baza de Ni au rezist intern relativ mari fata de cele cu Pb si
capacit mai mica raportata la volum. Acumulatoarele pe baza de Ni nu funct la
temp <0 grade celsius, avantajul lor consta in fptul ca sunt relativ ieftine si nu
degaja gaza in functionare.
Acumulatoarele NiCd prezinta fenomenul de memorie, respectiv descarcari
succesive incomplete, micsoreaza capacitatea reala a acumulatorului.
Acumulatorul NiMH nu mai prezinta fenomenul de memorie (conform
producatorilor)
Exploatarea acumulatorilo cu Ni: in privinta disc se recomanda sa nu fie disc la un
curent mai mare decat cel indicat de producator. Temp in funcionare nu trebuie
sa depaseasca 45 grade celsius.
Incarcarea se poate face lent repsetiv cu un curet constant egal cu a 10’a parte
din valoarea capacitatii acumulatorului. Incarcarea lenta completa dureaza aprox
14 ore, dar acumulatorul nu se defecteaza daca ramane in continuu in incarcator.
Incarcarea rapida permite timp de incarcare de la 15 min pana la 2-3 ore, se face
in curent foarte mare si exista creiterii care determina sfarsitul incarcarii rapide.
Incarcarea se face in surse care masoara permanent tens si temp bateriei.
Acumulatoarele cu Litiu
Li-ion; Li-polimer
Dpdv electric au tens nominala de 3,6V pe element, au rexist interna mica, dar
sunt relativ scumpe, sunt foarte pretentioane in regim de exploatare. Nu permit
descarcarea sub 0,8V sau incarcare la peste 4V. Accepta ncarcae rapida in aprox
1-2 ore. Elementele cu litiu sau bateriile de acumulatori cu litiu vin din fabrica
echpate cu un modul electronic care le supravegheaza functionarea.
Masinile hibrid au in general baterii de litiu.
Elemente active
Doda semiconductoare
Are 2 terminale numite anod si catod. Dioda este un dispozitiv semiconductor
avand conductie unilaterala, conduce curentul intr-un signur sens de la anod la
catod. Dioda alimentata pe anod si pe catod este polizata direct si este in
conductie, este zona 0-1 din caractistica. In aceasta zona dioda poate conduce
curente mari avand o cadere de tens anod-catod mica (0,5..1V). zona 0-2
corespunde polarizarii inverse a diodei, adica pe anod si pe catod si este zona de
blocare. Pe zona 0-2 dioda este parcursa de un curent extrem de mic (mono A,
micro A) si poate suporta tens anod-catod pana ep la 1000V.
Zona 2-3 este zona de strapungere prin dioda; aprae un curent invers mare care
genereaza o putere mare pe dioda ceea ce duce la distrugerea acesteia.diodele
normale nu trebuie sa ajunga niciodata sa functioneza in zona 2-3
Diodele accepta curente mari pe timp scurt in sens direct dar se distrug in
polarizare inversa la depasirea tens de strapungere. Masurarea diodei pt a det
daca este defect se face cu multimetrul pe pozitie speciala de diode. In sens
direct indicatiia trebuie sa fie intre 0,4 si 0,6 si in sens invers sa arata depasire. In
majoritatea cazurilor se poate folosi pt diod de caracteristica ideala.
Aplicatii: principala aplicatie o constituie redresarea; prin redresare se obt din
curent alt curent continuu. Circuitul care indeplineste aceasta functie se numeste
redresor. Cele mai des intalnite redresoare sunt: redresorul monofazat
monoalternatnta pe sarcina rezistiva

Pe int. 0-t/2 dioda este in conductie fiind polarizata direct. Prin circuit circula
curent. Daca D este o dioda ideala tens pe dioda ese 0, iar tens pe sarcina este
egala cu tens de alim.
Pe int t/2-t dioda este blocata fiind polarizata invers. Prin circuit nu trece curent si
dioda preia toata tens sursei, tens de sarcina fiind 0.
Rezultatul redresarii este o tens prin impulsuri care isi pastreaza polaritatea.
Dezv in serie Fourier a tens redresate arata prezenta unei componente cont si a
unor componente armonice a caror marime este considerata pe frecv
fundamentala si scade cu cresterea frecventei.
Tens redresata este 0 pe durata unei semialternante ceea ce o face improprie pt
alimentarea multor consumatori.
Pt a extrage comp continua si a atenua comp alternative produse prin
redresoare, la iesirea redresorului se monteaa in general filtre de netezire. Cel
mai simplu filtru este un condensator montat in paraele pe iesirea redresorului.
Datorita condensatorului care se incarca pe durata de conductie a redresorului si
se descarca alimentand sarcina pe durata de blocare a redresorului tens
redresata este in permanenta dif de 0. Cu cat prod RC este mai mare cu atat tens
redresata se va apropia mai mult de forma tens continue.
Redresarea dubla alt monofazata in punte pe sarinca rezistiva
Puntea redresoare monofaza este formata din 4 diode. Exista si punti facute de
fabrica
Pe semialt pozitiv sunt in conductie D3 si D2
Pe semialt neg sunt in conductie D1 si D4
Tens redresata dubla alternant este in permanenta diferita de 0 cu exceptia unor
puncte
Prin redresarea prin dubla alt se obtine o comp cant de 2 ori mai mare decat prin
redresarea monoalt
Armonia pe frecv fundamentala disparea ceea ce face ca tens redresata dubla alt
sa fie superioara calitativ celei de la monoalternanta
Tens redresata dubla alt se filtreaza mai usor deoarece condensatorul se incarca
mai des si are timp mai scurt de descarcare.
Redresarea monoalt se foloseste doar pt puteri de ordinul 3W, 5W.
Pt puteri mari se utilizeaza redresarea dubla alt.
CURS7
Redresorul trifazat
Redresorul trifaza monoalternanta: este format din 3 redresoare monofazate
monoalternative care debiteaza pe aceeasi sarcina.
Tens obtinuta este in permanenta diferita de zero. Totusi redresarea
monoaltenanta se folosete rar.
Redresorul trifazat dubla alternanta: este compus dintr-o punte cu 6 diode, 3
diode de + si 3 diode de -. Poate fi vazut ca 2 redresoare trifazate monoalt, unul
de + si celalalt de –; sarcina conectandu-se intre iesirele celor 2 redresoare. In
permanenta sunt in coductie 2 diode: dioda de + care are in and cea mai mare
tens si dioda de – care are in catod cea mai mica tensiune
Fiecare dioda conduce 1/3 din perioada.
Tens obtinuta este f aproape de tens continua. Tens continua este mare, iar
ondulatiile date de cele 6 pulsuri pe perioada sunt mici. Este cea mai eficienta
forma de redresare folostia tata industrial cat si pe vehicul. Alternatorul auto care
este un generator trifazat actionat de motorul termic contine in interior si o punte
trifazata incat la iesire se obtine curent continuu.
Diode stabilizatorea
Diodele stabilizatorea sunt diode care lucreaza pe zona de strapungere a
caractersiticii (2-3), zona in care diodele redresoare nu trebuie sa ajunga.
Diodele stabilizatoare lucreaza in polarizare inversa fiind inseriata cu o rezistenta
pt limitarea curenteului. Pt tens mai mari decat tens de strapungere dioda
stabilizatoare pastreaza la borne o tens aprox constanta
Diodele supresoare sunt o familie provenita din diodele stabilizatoare si se
folosesc pt protectia contra supratensiunilor
LED – sunt diodele fabricate din alti semiconductori decat siliciul avand
proprietati de a emite lumina atunci cand sunt parcurse de un curent direct.
Radiatia emisa poate fi in infrarosu vizibil sau ultraviolet.
Diodele de infrarosu se utilizeaza pt emitatoare de telecomanda si pt detectoare
de prezenta
LED-urile de vizibil emit rosu, galben, verde si alb. Se utilizeaza pt semnalizari
diverse si in ultima perioada si in corpuri de iluminat. Spre deosebire de becurile
cu incandescenta sau economice, ledurile au un randament luminos mult mai
mare , puritate spectrala pt cele monocrome si o durata de viata foarte mare.
Pt utilizari auto trebuie tinut cont de caracteristica de directivitate a ledului care
emite intr-un lab relativ ingust, mai trebuie luata in considerare puterea disipata
pe .. Pt a fi folosit ledul se alimenteaza prin rezistenta serie de limitare incat sa
fie polarizat in sens direct
Dispozitive amplificatoare
In comunicatii, in prelucrarea semnalelor in actionari electrice este necesar ca
semnalele electrice slabe sa fie marite pt a putea fi utilizatel. Procesul se
numeste amplificare si elemntul se numeste amiplificator. Se pot folosi mai mult
tipuri de amplificatoare.
Tranzistoare
Tranzistoarul este un element de circuit destinat sa amplifice in putere. Poate
amplifica si in tensiune si in curent. Dpdv constructiv exista 2 tipuri de
tranzistoare: bipolare si cu efect de camp
Tranzist bipolare: la randul lor sunt –tranzist npn si pnp
Schemele echivalente ne dau posibilitatea de a determina daca un trazist este
defect, de a localiza baza si de afla daca e npn sau pnp. Aceste lucruri se pot
determina prin masurarea cu un ohmmetru sau multimetru pe pozitia diodei
Tranzist. cu efect de camp
Sunt de 2 tipuri – cu joctiune; - MOS – poarte izolata
Cele mai utilizate in industria auto: Metal Oxide Semicond – Field Effect Tranzistor
(MOSFET)
La masurarea cu ohmmetrul intre G si celelalte 2 teminale, ohmmetrul arata
intrerupere. Rezist eleste de ordinul gigaohmmilor. Intre Dsi S poate indica o val
mare peste sute de ohmi.
La MOSFET masurarea cu ohmmetrul nu ste in general conductanta.