Sunteți pe pagina 1din 4

Curs 3 - Drept Internaţional Public 04.11.

2010

Cutuma intenaţională –este cel mai vechi izor de DIP însă a fost surclasată de
către Tratat şi ca multitudine şi ca importanţă prezintă avantajele dreptului scris.
Pentru a exista o cutumă trebuie sa avem o regulă nescrisă cu caracter obligatoriu
pentru subiectele de Drept dintr-un anumit sistem de Drept Juridic determinat.
(Art38 Statutul Curţii Internaţionale de Justiţie)- se vorbeşte de o dovadă a
unei practici generale aceptată ca drept ,altfel spus este o regulă de conduită care are forţă
obligatorie.Prin aceste elemente Cutuma se deosebeşte de uzanţele diplomatice.
Ex:Imunităţile şi privilegiile diplomatice sau anumite reguli de ceremonie aplicate
diplomatilor.
Cutuma este obligatorie tuturor Statelor care nu se opun formării ei .
Sb de examen:-Cate state ar trebui să participe la formarea unei Cutume
Internationale-----Pentru a se ajunge la formarea unei Cutume Internaţionale ,Curtea I.de
Justiţie a statuat că este suficient ca participarea sa fie largă si reprezentativă cu condiţia
ca să fie prezente toate Statele interesate în mod deosebit de aceea cutumă.Acest lucru
rezultă din Hotărarea Cauza Platoului Continental al Mării Nordului-20 feb.1969
Sunt cutume regionale la care participă un număr restrans de state si sunt cutume
la care participand o multitudine de State au un caracter general.
Elementul material al Cutumei-îl constituie o practică îndelungatp denumită şi
‚Consuetudo’.Cutuma se poate forma din punct de vedere material atat prin acţiuni cat şi
omisiuni sau abţineri.Practica trebuie să fie îndelungată ăi continuă.
Elementul psihologic al Cutumei -aceasta este determinat prin sintagma
‚Opinio Juris Sive Necessitatis’(elementul material este repetat uniform ăi îndelungat
motivat de convingerea că reprexintă şi se impune ca o obligaţie juridică.
Există practici în D.I. care urmăresc păstrarea unui caracter amical în relaţiile
internţionale şi cărora le lipseşte tocmai acest caracter obligatoriu.Statele le aplică din
proprie iniţiativă fără a se considera obligatorie.În cazul Cutumei Statele acţionează ca şi
cand ar considera că se conformează unei obligaţii juridice-‚Cauza Lotus 1927’ sau
‚Cauza privind Platoul Cont al M.Nordului1969’
Opozabilitatea Cutumei
Este opozabilă tuturor Statelor care au participat la formarea ei mai puţin celor
care s-au opus acelei practici pe timpul formării Cutumei.Într-o astfel de situaţie Statele
trebuie să-şi exprime opoziţia într-un mod clar şi constant.
Jurisprudenţa CIJ din 1951 privind zonele de pescuit anglo-norvegiene cand
referitor la normele cutumiare privind lăţimea mării, Norvegia a arătat că nu îi sunt
opozabile regulile cutumiare s-a opus dintotdeauna formării unei asemena Cutume.
Cutuma se impune şi Statelor nou apărute , dovada existentei unei Cutume în Dr.I
trebuie făcută de către Statele care o invocă.
Codificarea Cutumei
Prin codificare art 15 Ch.ONU, arată că se înţelege formularea mai exactă şi
sistemului regulilor de DI. În domeniile în care există deja o practică consecventă,
precedente şi opinii doctrinare.
Codificarea poate fi neoficială cand rezultă din cercetăriile ştiinţifice şi din
Doctrina Juridică şi Codificarea Oficială realizată prin accordul Statelor în cadrul
Org.Internaţionale sau al unor Conferinţe.
În 1947 a fost creat un organism special cu atribuţii in domeniul codificării
DR.I.-COMISIA DE DR.INTERNAŢIONAL-CDI.

1
Comisia este formată din 34 membri aleşi de Adunarea Generală ONU pentru un
mandat de 5 ani.
Sb de examen:Raportul dintre Cutumă şi Tratat
Atunci cand anumite prevederi ale Tr.Internaţionale trebuie interpretate în acest
proces de interpretare intervine Dr.Cutumiar ale cărui norme dacă sunt imperative vor
avea prioritate faţă de prevederile Tratatului.
Normele prevederilor ale Tr.Int pot constitui norme cutumiare dintr-un anumit
domeniu al DI.
Ex:Covenţia de la Viena privind relaţiile diplomatice din 1961 arată că ‚normele
cutumiare de Dr.Int vor continua să guverneze problem care nu sunt expres regelementate
prin dispoziţiile prezentei convenţii.’
C. de la Viena (1969privind dr.tratatelor)arată că nici o prevedere a acelei
convenţii nu se opune ca o regulă dintr-un tr să nu poată fi considerat cutumă de către un
stat terţ nesemnatar al acelui tratat.
Principiile generale de Dr vs Principiile fundamentale ale DI
Pe de o parte în Dr.I sunt recunoscute Princip gen de Dr cum ar fi:
neretroactivitatea legilor cu excepţia celeor favorabile, autoritatea lucrului judecat ,
cerinţa reparării integrală a prejudiciului cauzat..
CIJ –Princip gen de Dr. Recunoscute de naţiunile civilizate.
Principiile fundamentale despre care unii autori susţin că ar reprezenta coloana
vertebrală al DI .Ele sunt definite ca norme de alicare universală cu un caracter general,
abstract şi imperatic de la care st nu pot deroga.
2 surse unde gasim aceste principii:Declaraţia Adunării Gen.ONU1970 şi Actul
Final al Conferinţei pt Securitate şi Coop în Europa –Helsinki 1975.
1. ►Princip.Egalităţii Suverane a Statelor –proclamată in art 2 alin 1 al
Ch.Naţiunilor Unite potrivit Org.este fondată pe P.egalităţii suverane a tuturor membrilor
ei.
2. ►P.Autodeterminării –este definită de Declaraţia ONU ca Princip
Egalităţii în Drepturi a popoarelor şi dr lor de a dispune de ele însele.A fost invocat
frecvent ţn Epoca Decolonizării cat şi în perioada de Reunificare a Germaniei cat şi de
Dezintegrare a Iugoslaviei.Dacă celelate Princip fundamentale au în vedere Statele ,
acestt Princip al Autodeterminării are în vedere Popoarele.
3. ►P.Neamestecului În A facerile Interne ale Statelor.
Nici un stat nu se poate să intervină în problemele interne al altui Stat nu trebuie să
sustina pe teritoriul său activităţi prejudicabile unui Stat străin.
De la Princip. Neamestecului există2 excepţii :
►intervenţia solicitată
►intevenţia umanitară
4. ►P.Nerecurgerii la forţă sau la ameninţări cu forţa.
Războiul a fost scos în afara Legii prin Pactul BRIANT-KELLOG26 august
1928.
5. ►P.Soluţionării paşnice a diferendelor Internaţionale
Princip a fost încălcat de URSS , care a instituit în timpul Războiului Rece
Doctrina Suveranităţii Limitate potrivit cu care Uniunea Sovietică avea drepturi şi
obligaţii de a interveni dintr-un st.din blocul socialist atunci cand idealurile ar fi
fost ameninţate.Prin această Doctrină a fost justificată interventia armată din
1968-Cehoslovacia
6. ►P.Îndeplinerii cu bună-credinţă a obligaţiilor internaţionale

2
7. ►P.Cooperării Internaţionale potrivit Ch ONU –statele au obligatia
de a coopera intre ele.

Princip.Fundamentale din Actul Final de la Helsinki-1975


1. ҉Princip.Inviolabilităţii Frontierelor-st trebuie să se abtină de
la orice atentat împotriva frontierelor .
2. P.Integrării Teritoriale –statele sunt obligate să se abţină de la
orice acţiune împotriva integrităţii teritoriului ,independenţei
politice sau a unităţii.
3. P.Respectării Dr.Omului şi a Libertăţilor Fundamentale
art 38 Actele Unilaterale-ale Statelor
-ale Org.Internaţionale
Trebuie sa emane de la subiecte de dr.internaţional să reprezinte o manifestare de
voinţă prin care se urmăreşte producerea de efecte juridice pe plan intern , să fie
licite dpv DI
Notificarea-prin care un Stat informează cu privire la o decizie sau o situaţie
Ex:o declaraţie de război sau succes la Tr.
Recunoaşterea-acceptarea oficială de catre un stat a unei situaţii noi(o cutumă,
un stat nou..un guvern nou)
Protestul-formă a demersului diplomatic prin care un stat ia poziţie împotriva
acţiunilor altui stat solicitandu-i eventual reparaţii.
Renunţarea-hot.fornală a unui Stat de a abandona în mod voluntar exercitarea
unui drept sau a unui privilegiu .
Actele Unilaterale ale Org.sunt acte care se refră fie la organizarea şi
funcţionarea internă fie sunt adresate statelor membre.
Art 38 invocă Jurisprudenţa ca mijloc auxiliar form. a DI.
Jurisprudenta CIJ , Hot.Trib.Arbitrale Internat, Instantele nationale în care sunt
tranşate anumite chestiuni de Dr.I.

DOCTRINĂ-art 38 , prin rolul ei în a acoperi anumite lacune existente.Deşi


este izvor de Dr.în sens formal Instantele Internat,nefundam hot. Pe idei
doctrinare .este posibil in mod indirect doctrina sa contribuie la formarea DR.I.

Echitatea-este si ea prevăzută printre izvoare şi mijloace auxiliare folosite de


CIJ.

Judecarea in Echitate—Conditii:
Pentru a se ajunge la o judecare în Echitate trebuie ca st.aflate în litigiu să fie de
accord să se supună Echităţii.
Judecatorii nationali sa dea deoparte regulile de DR.Internat şi să judece in
Echitate.
Sb de ex:cum este folosită Echitatea in DR.i
Judecătorii pot să judece Praeter-LEGEM-înseamnă că judecata completează
anumite goluri legislative anumite prev.de DR.I judecand în Echitate mai mult decat
prevede legea.
Atunci cand judecatorul instantei judeca INFRA-LEGEM(-nu are in vedere toate
prevederile), înlătură anumite prev ăi judecă in Echitate-
Potrivit Echităţii jud.nu poate să se pronunţe ContrA-LEGEM*judecatii în Echitate
trebuie sa supună HOT care va fi pronunţată .

3
Nu pot să solicite ulterior o Nouă judecată potrivit prevederilor internationale.