Thomas Mann MUNTELE VR?

JIT

Expunere premerg?toare Povestea lui Hans Castorp, pe care avem inten?ia s-o istorisim, nu de dragul lui (c?ci lectorul va înv??a a-l cunoa?te ca pe un tînâr modest ?i deopotriv? de simpatic ), ci de acela al întîmpl?rii îns??i care ni se pare demn? în cel mai înalt grad de a fi r elatat? (?i, în leg?tur? cu aceasta, este totu?i potrivit s? reamintim c? e poveste a sa ?i c? un eveniment oarecare nu se întîmplâ nu import? cui): a?adar, povestea acea sta s-a petrecut cu mult? vreme în urm?, ?i este, ca s? spunem a?a, acoperit? de p atina istorica, astfel c? e absolut necesar s? fie prezentat? sub înf??i?area trecu tului celui mai îndep?rtat. S-ar putea ca, pentru o poveste, faptul acesta s? nu fie un neajuns, ci, mai curîn d, un avantaj; se cuvine doar ca povestirile s? apar?in? trecutului întrucît, se poat e spune, cu cît s-au petrecut într-o vreme mai îndep?rtat?, cu atît r?spund mai precis e xigen?elor povestirii, ?i acest fapt este cu atît mai favorabil pentru povestitor, adic? pentru evocatorul în ?oapt? al timpului trecut. Dar se întîmpl? cu ea ca ?i cu oamenii de ast?zi ?i la urma urmelor ?i cu povestitorii: e cu mult mai batrînâ decît vîr sta lor, vechimea-i nu se poate m?sura în zile, iar timpul care o apas? nu se m?so ar? cu revolu?ii în jurul soarelui; pe scurt, treapta sa de vechime de fapt nu tim pului ?i-o datore?te ?i, prin aceast? observa?ie, în?elegem s? facem aluzie la dub la esen??, îndoielnic? ?i ciudat?, a acestui tainic element. Dar ca s? nu întunec?m cu me?te?ugire o stare limpede a faptelor, iatâ despre ce est e vorba: nem?rginita vechime a povestirii noastre izvor??te din aceea c? se desf ??oar? înaintea unei anumite r?sturn?ri ?i a unui anumit hotar care a tulburat adînc Via?a ?i Con?tiin?a... Ea se desf??oar? sau pentru a evita cu bun? ?tiin?a oric e urma de prezent se desf??ura, adic? s-a desf??urat odinioar?, cîndva, în acele apu se zile 6 THOMAS MANN ale lumii dinaintea Marelui R?zboi, cu al c?rui început atîtea întîmpl?ri au început, ?i c are de atunci fâra îndoiala abia au încetat s? înceap?. Prin urmare, povestea aceasta sa desf??urat mai înainte, daca nu cumva cu foarte mult înainte. Dar caracterul trecu t al unei povestiri nu este cu atît mai profund, mai împlinit ?i mai legendar cu cît s e desf??oar? mai apropiat de odinioar?"? Pe deasupra s-ar putea ca aceast? povest ire a noastr? s? apar?in? în alte privin?e, ?i chiar prin natura ei intim?, mai mu lt sau mai pu?in legendei. Vom relata-o în am?nun?ime, cu îngrijire ?i cu cea mai mare b?gare de seama, dar oar e, în adev?r, pl?cerea sau plictiseala ce ne-o provoac? au atîrnat vreodat? de spa?i ul ?i de timpul pe care le-au cerut cu st?ruin?a? F?r? a ne teme c? ne expunem înv inuirii de-a fi exagerat de meticulo?i, înclinam dimpotriv? s? credem c? pl?cut cu adev?rat este numai ceea ce-i lucrat cu îngrijire. Prin urmare, povestitorul nu va sfîr?i cît ai bate din palme istoria lui Hans. Nu-i vor fi suficiente nici cele ?apte zile ale sâptâmînii, ?i nici ?apte luni. Cel mai pot rivit este s? nu se întrebe dinainte cît timp se va scurge pe pâmînt, în vreme ce povestir ea aceasta îl va ?ine în mrejele sale. ?i, Doamne Dumnezeule, nu vor fi chiar ?apte ani! ?i cu aceasta, începem. Sosire Un tîn?r modest pleca în toiul verii de la Hamburg, ora?ul sau natal, spre Davos-Pla tz, în Graubiinden. Se ducea în vizita pentru trei s?ptâmîni. Dar de la Hamburg ?i pîn? acolo jos c?l?toria este lunga; de fapt, prea lung? pent ru scurtimea ?ederii proiectate. Treci de pe platoul înalt al Germaniei meridional e mai întîi prin diferite ?inuturi, urcind ?i coborînd, ?i în cele din urm? ajungi pîn? la ??rmul lacului Constan?a, iar de aici plute?ti cu vaporul peste valurile s?lt?r e?e, dincolo de pr?p?stii socotite odinioar? ca fiind genuni f?r? fund. Apoi, c?l?toria începe s? se f?rîmi?eze, dup? ce atîta vreme se desfâ-?urase în linie drea pt?, ca dintr-un salt. Intervin întîrzieri ?i greut??i. Pe teritoriul elve?ian, în loc

alitatea Rorschach, trebuie s? folose?ti din nou drumul de fier, îns? nu ajungi de cît pîn? la Landquart, o mic? sta?iune alpin?, unde e?ti silit s? schimbi trenul. E o linie îngust? de cale ferat?, unde urci în vagon dup? ce ai stat mult? vreme în b?ta ia vîntului, într-un ?inut lipsit de orice farmec, ?i chiar din clipa cînd se urne?te locomotiva -mic?, dar cu o putere de trac?iune excep?ional? dup? cît se pare începe partea cu adev?rat aventuroas? a c?l?toriei, un sui? abrupt ?i greu, care parc? nu mai ia sfîr?it. Deoarece gara Landquart se afl? înc? la o altitudine relativ sc?zu ta; dar acum o apuci serios c?tre inima mun?ilor, pe un drum stîncos, s?lbatic ?i anevoios. Hans Castorp c?ci acesta este numele tîn?rului st?tea singur într-un compartiment ca pitonat în cenu?iu, cu valiza din piele de crocodil, un dar din partea unchiului ? i tutorelui s?u, consulul Tienappel - ca sâ-l prezent?m de pe acum pe numele lui , cu paltonul ce se leg?na ag??at de un cîrlig ?i cu p?tura f?cut? sul; st?tea la fereastra cu geamul l?sat ?i, cum r?coarea dup?-amiezii se sim?ea din ce în ce ma i tare, î?i ridic?, J 8 THOMAS MANN asemenea unui copil r?sf??at ?i pl?pînd ce era, gulerul pardesiului de o croiala l arg? ?i modern?, c?ptu?it cu m?tase. Lîng? el. pe banc?, se afla o carte bro?ata, intitulat? Ocean Steamships pe Care î?i aruncase ochii din cînd în cînd la începutul c?l?t oriei; dar acum cartea z?cea acolo, uitata, iar r?suflarea gîfîitoare â locomotivei pr es?ra pulbere de c?rbune pe copert?. Dou? zile de c?l?torie îndep?rteaz? omul - ?i cu atît mai mult pe un tînar care înc? nu ?i-a înfipt destul de puternic r?d?cinile în via?a - îl îndep?rteaz? de universul sau co tidian, de tot ceea ce el numea datorii, interese, griji, speran?e, îl îndep?rteaz? infinit mai mult decît ?i-ar fi putut închipui în timpul drumului cu tr?sura spre gar? . Spa?iul care, rotindu-se ?i gonind, se interpune între el ?i locul s?u de ba?tin ?, desf??oar? for?e pe care, de obicei, le credem rezervate duratei timpului; di n or? în or? el determin? prefaceri interioare, foarte asem?n?toare celor provocat e de timp, dar pe care, într-un anumit chip, le întrece. Asemenea acestuia din urm? el z?misle?te uitarea, dar o realizeaz? desprinzînd f?ptura omeneasc? din cercul c ontingen?elor ei, pentru ? o transpune într-o stare de libertate ini?ial?; astfel, cît ?i bate din palme, face un vagabond chiar dintr-un pedant ?i un filistin. Se spune c? timpul este o Lete; îns? aerul dep?rt?rilor este ?i el un fel de elixir, iar dac? efectul s?u este mai pu?in desâvîr?it, în schimb e cu atît mai rapid. Hans Castorp avea s? simt? toate acestea chiar pe pielea lui. Nu era dispus s? i a prea în serios c?l?toria aceasta ?i sa se angajeze suflete?te. Inten?ia sa fuses e, mâi curînd, s? se achite cît mai iute de aceast? obliga?ie, pentru ca trebuia s? se achite, apoi s? se întoarc? ?casa la fel cum plecase ?i s?-?i reia traiul exact de acolo de unde, pentru scurt? vreme, fusese silit sa-l p?r?seasc?. Ieri înc? era a bsorbit în întregime de lumea gîndurilor sale obi?nuite, cu alte cuvinte se ocupase atît de trecutul cel mai apropiat, deci de examenul dat, cît ?i de viitorul imediat, a dic? de debutul în practic?, la Tunder & Wilms" ( ?antier de construc?ii navale, fabr ic? de ma?ini ?i cazangerie"), si aruncase o privire atît de ner?bd?toare pe cît îi îng? uia temperamentul asupra urm?toarelor trei saptâmîni. Acum îns?, i se p?rea c? împrejur? rile îi cer întreaga aten?ie ?i c? nu-i era îng?duit sa treac? peste ele cu u?urin?a. în cepea sâ-l fr?mînte ?i s?-i stîrneasca o oarecare îngrijorare sim?âmîntul de a fi ajuns în iuni înalte, al c?ror aer nu-l respirase înc? niciodat?, ?i unde, dup? cum ?tia, d omneau condi?ii de via?? neobi?nuit de firave ?i MUNTELE VR?JIT 9 neîndestul?toare. Patrie ?i orînduire social? erau no?iuni care nu numai c? r?m?sese r? foarte departe în urma lui, dar, mai ales, r?m?seser? cu mul?i stînjeni sub el, i ar ascensiunea continua mereu ?i mereu. Suspendat între aceste no?iuni ?i necunoscu t, se întreba ce se va petrece cu el acolo sus. Oare nu era nechibzuit ?i nes?n?to s pentru unul c? el, n?scut ?i obi?nuit s? respire la numai cî?iva metri deasupra nivelului marii, sa se las* purtat dintr-o dat? c?tre aceste regiuni înalte, f?r? s? fi petrecut cîteva zile în vreun loc intermediar? Dorea sa fi ajuns deja la desti na?ie c?ci, î?i spunea el, odat? ajuns sus, va putea tr?i ca în orice alt loc, iar n u ca în clipa de fa??, a urcu?ului, cînd tot ce-l înconjoar? îi aminte?te ca se afl? în re

giuni neobi?nuite. Se uit? afara: trenul ?erpuia prin defileul îngust; se vedeau p rimele vagoane, se vedea locomotiva chinuindu-se ?i zvîrlind valuri de fum brun, v erde ?i negru, ce se risipeau. La dreapta, murmurau ape în adîncuri; la stînga, dintre blocuri de stîncâ, ?î?neau brazi întuneca?i spre un cer sur ca piatra. Ap?reau tunele s cufundate în bezn?, ?i cînd se f?cea iar??i lumin?, se deschideau vaste pr?p?stii cu mici a?ez?ri aflate pe fundul lor. Apoi toate se închideau ?i ap?reau alte defile e, cu r?m??i?e de z?pad? printre cr?p?turi ?i surp?turi. Urmau opriri în fa?a unor g?ri pr?p?dite, capete de linii, pe care trenul le p?r?sea pornind în sens opus, fapt ce te z?p?cea complet, c?ci nu mai ?tiai în ce direc?ie c?l?tore?ti ?i nici n u-?i puteai da seama unde se afl? punctele cardinale. Priveli?ti m?re?e asupra m iraculoasei înf??i??ri ?i aglomer?ri a universului alpin, în care p?trundeai urcînd, s e dezv?luiau ?i, apoi, disp?reau, la o cotitur?, din fa?? ochilor pierdu?i în admi ra?ie. Hans Castorp î?i spuse c? f?r? îndoial? l?sase în urma zona copacilor înfrunzi?i ?i, de asemenea, dac? nu se în?el?, pe aceea a p?s?rilor cînt?toare, iar gîndul acesta al încet?rii totale, al despuierii, îl f?cu s? fie cuprins de un fel de ame?eal? ?i de o u?oar? grea?a, încît vreme de doua minute î?i acoperi ochii cu mîna. Dar îi trecu. C onstat? c? urcu?ul luase sfîr?it ?i c? dep??ise punctul cel mai înalt ?l defileului. Acum, trenul mergea mult m?i lin, pe fundul unei v?i. Er? cam c?tre ora opt seara ?i lumin? zilei înc? mai d?inuia. In dep?rtare, la ext remitatea peisajului, ap?ru un lac cu valuri cenu?ii, iar brazii se în?l?au negri deasupra ??rmurilor ?i de-a lungul povîmi?urilor. se r?reau, se pierdeau, nel?sînd d up? ei decît o îngr?m?dire stîncoasa, de-o goliciune trista, înv?luit? de cea??. Trenul se opri lîng? o gara mic?; era Davos-Dorf, dup? cum auzi Hans Castorp strigîndu-se p e peron, prin 10 THOMAS MANN urmare în curînd avea s? ajung? la cap?tul c?l?toriei. ?i deodat?, lîng? el, r?sun? vo cea lui Joachim Ziemssen. vocea potolit? ?i hamburghezâ â v?rului s?u care-i spunea: Bun? ziua, b?iete, e timpul s? cobori. ?i cum privea pe fereastr?, îl z?ri pe peron chiar pe Joachim în persoan?, purtînd un r aglan castaniu, f?r? p?l?rie ?i cu un aer de s?n?tate pe care nu i-l mai v?zuse niciodat? pîn? atunci. Joachim rîse ?i spuse iar??i: Ei, hâi, b?iete, coboar? odat?; nu te mai codi! Dar înc? n-am ajuns, zise H?ns Câstorp uluit ?i f?r? s? se urneasc? din loc. Ba da, ai ajuns. Uite satul. De aici e mai aproape la sanatoriu. Am tocmit o tr? sur?. H?i, da-mi bagajele. ?i rîzînd z?p?cit în tulburarea sosirii ?i a revederii, Hans Castorp îi întinse valiza ?i paltonul, p?tura f?cut? sul în jurul bastonului ?i a umbrelei ?i, în sfîr?it, Ocean St eamships. Apoi str?b?tu în goan? coridorul îngust ?i s?ri pe peron s?-?i salute v?rul mai de aproape - de fapt, abia acum urm? s?-l salute propriu-zis - a?a cum se c uvenea, adic? f?r? exuberan??, ca între oameni cu moravuri reci ?i aspre. Poate s? par? oarecum ciudat, dar de cînd se ?tiau ?u ezitat s?-?i spun? pe nume, de teama unei izbucniri prea afectuoase. Totu?i, cum nu puteau sâ-?i zic? nici pe numele d e familie, se opriser? la b?iete". Asta devenise un fel de regul? stabilit? între c ei doi veri. Un b?rbat în livrea, cu ?apca împodobit? cu galoane, îi privi cum î?i strîng mîna tînârul en stînd într-o pozi?ie militâreascâ iute ?i cu un aer de stinghereal?, apoi omul se apr opie ca sâ-i cear? lui Hans Castorp recipisa de bagaje; era portarul sanatoriului interna?ional Berghof', care le spuse câ vrea s? se duc? s? ridice cuf?rul vizitato rului de la gara Davos-Platz, în vreme ce domnii pot plec? imediat cu tr?sur?, spr e ? merge s? cineze. Omul ?chiop?ta vizibil, astfel câ prim? întrebare pe care Hans Castorp i-o puse lui Joachim Ziemssen a fost: E invalid de r?zboi? De ce ?chioâpâtâ în halul ?sta? Ei, asta-i, ?i-ai g?sit! r?spunse Joachim cu o oarecare am?r?ciune. Invalid de r ?zboi! Asta o are la genunchi, sau a avut-o, câ i-âu scos rotula. Hans Castorp realiz? într-o clip? ce voise s? spun? Joachim. Ah! Asta-i! exclam? ?i-?i în?l?? capul din mers, întorcîndu-se pu?in. Doar nu vrei s? mâ faci sa cred câ tu înc? mai ?i ceva? Ara?i ca un MUNTELE VR?JIT 11

?i eu cred c? da. Nici nu-?i închipui cîta lib ertate î?i iau ??tia de aici cu timpul oamenilor. sus. culoarea bron zat? nu dovede?te prea mult. la noi clima nu e unica ciud??enie. Prive?ti peisajul? Era exact ceea ce f?cea Hans Castorp. din vale. aclimatizeaz?-te. numai Dumnezeu ?tie cît este de pl?cut savantlîcul ?sta. spuse dînd din cap. pentru tine reprezint? totu?i o buna bucat? de vreme. sus. brunet?. Dar a?teapt ? pu?in. Joachim era mai înalt ?i mai lat în spate decît el. Pentru ei. iar pielea lui. ar fi fost cu adev?rat frumos dac? n-ar fi avut urechile prea dep?rtate. Da. r?spunse Joachim. O jum?tate de an? B?iete. Apar?inea acelui tip foarte brun. c?p?tase. Hans Castorp se frâmînta indignat pe perna tare a scaunului: 12 THOMAS MANN O jum?tate de an? Dar e aproape jum?tate de an de cînd e?ti aici! Nu avem chiar atît a timp. cei de aici. a c? rei cl?dire aducea mai mult cu un fel de ?opron. clatin? capul de mai multe ori. întorcîndu-?i spre Castorp ochii mari.dragon. reîntors acas?. Cu ochii mari ?i negri. ceea ce nu-l prindea prea bine. iar în afara de asta. trei s?pt?mîni nu înseamn? aproape nimi c pentru noi. s-ar zice c? mai por?i centironul ?i c? vii direct de pe cîmpul de manevr? . Cu tine. e?ti nebun? strig? Hans Castorp. Aici. Da. nu mai e foarte grozav. sînt bronzat . acum se aude mai p u?in. în adev?r. pe care patria sa blond? nu contene?te sâ-l creeze. cei mai mul?i dintre noi au cîte unul asem?n?tor. Se a?ezar? în tr?sura galben? care-i a?tepta în pia?a pietruit? din fa?a g?rii. ^ Cît de savant ai devenit! zise Hans Castorp. Mi-ar fi pl?cut sa-l ui t cît mai repede ?i s?-mi fac stagiul. îns? jos hîrîie înc? foarte tare. aproape trist?. cu musta?? mic?. cu dop de metal. în primul rînd. ?i tu ?tii c? a te în toarce acas? în trei sâpt?mîni" este o idee de acolo. pînâ la o anume vreme. Hans Castorp se întorcea mereu sa-l priveasc? dintr-o parte. c?ci de abia ai sosit. dar s? trecem peste asta. ?i-i arata varului sau un obiect pe care-l scoase pe jum?tate din buzunarul interior al raglanului. mai expectore z sputa.. în gînd. spuse el. F?r? îndoial?. Totu?i te-ai îndreptat minunat. lucrurile nu merg chiar a?a. ?i se mai aud zgomote ?i în al doilea spa?iu intercostal. nep?s?tor ?i iritat în acela?i timp. O s? vezi aici o diversitate de lucruri noi pentru tine.! Da. ca pe roate. prin urmare tu te ?i vezi. îi r?spunse Joachim. care ai venit în vizit? ?i care nu treb uie s? stai cu totul decît trei sâpt?mîni. O sa mai afli tu multe. care la ultimul consu lt general mi-a comunicat c? mai am de stat cel pu?in înc? vreo jum?tate de an. Din p?cate. timpul. dar bronzul se datore?te soarelui ?i z?pezii. în ultimele cinci luni. Cît despre ceea ce crezi rel ativ la starea mea. o porecla d estul de caraghioas?. dar care. care fuseser? to tdeauna blînzi. care-l asigura: E grandios! . c?p?taser? o expresie pu?in obosit ?. d atorit? soarelui ?i vîntului. continu? el ridicînd din umeri. Ce-i drept. da r imediat se a?eza într-o pozi?ie mai piezi??.. un model de for?a tinereasc?. împreun? cu mine? Nu vad. zise Joachim ?i. totu?i nu sînt înc? s?n?tos. ?i Hans î?i privi v?rul pe furi?. culoarea bronzului întunecat. Curînd. dup? cum spune mereu Behrens. privind drept înainte. curînd? întreb? v?rul. croi t parc? sa poarte uniform?. peste trei s?ptâmîni. Da. îns? pentru tine. o s? vezi. s? existe vreo pi dic?. deasupra unei guri c?rnoase ?i frumos conturate. cînd? P?i. între noi are ?i un nume. crezi? r?spunse Joachim. o sâ vezi c? nu-i o treab? chiar atît de u? oar?. Ah. mâ simt mai bine. în stînga. continu? el ?i ad?ug?: Aici î?i s chimbi concep?iile. ?i apoi. f?cu el ?i se ridic? pe perna. De altfel. ?i în vreme ce murgii pornir? la drum. trei saptamîni sînt cît o z i. îl lamuri. unde alt?dat? se auzea un ral. grâbindu-se apoi s?-l ascund?: era un flacon turtit din sticla albastra. Aceste urech i fuseser? singura am?r?ciune ?i durere a vie?ii sale. oache?? din na?tere. f?r? s? dea aten?ie indign?rii sincere a varului sa u. Acum a vea alte griji. Hans Castorp continu?: Dar ai sâ te întorci curînd acas?.

dac? fa ci socoteala. neînsufle?it? ?i trist?. . O mie ?ase sute de metri deasupra nivelului marii. Unde sînt oare ghe?arii ?i crestele înz?pezite ?i masivele uria?e? D rept s?-?i spun. ca s?-l încerce. daca vrei. cu fa?a îndreptat? spre sud-vest se înal?? o cl?dire lung?. . Sanatoriul Schatzalp" se afl? la altitudinea cea mai mare. ai ?i un ghe?ar. sîntem sâtui pînâ-n gît. . arc o 14 THOMAS MANN înf??i?are mai pl?cut?.De z?pad? ve?nica. se gr?bi s? spun? Hans Ca storp. în prospect se specific? o sut?. O mie ?ase sute de metri! Asta înseamn? aproape cinci mii de picioare. dar mai ales pe cel din dreapta ce ie?ea în afar? ?i pe care. . nu g?sesc c? priveli?tea este chiar atît de formidabil?. continua J oachim.Da. de sus". Pe partea cealalt?. în care tocmai se aprindeau luminile ?i care. Era rece nimic altceva. De altfel. Iarna. Vorbe?ti foarte ciudat. de u miditate. Spre stînga urcau pote ci printre livezi. deoarece drumurile nu mai sînt practicabile. este un aer renumit. care însufle?ise vreme de o clipa cerul acoperit în întreg ime. e pe pa rtea cealalt? ?i nu se poate vedea de aici. de ardezie. pe care Joachim o întrebuin?ase de patru sau cinci ori pîn? atunci. iartâ-m?. pe un mic podi?.Da.Ba da. Eu vorbesc ciudat? întreb? Joachim cu o oarecare îngrijorare. drumul ducea paralel cu calea ferat?. Hans Castorp aspir? prelung ?i adînc acest aer str?in. g?urit? ?i poroasa ca un burete. piscul ?la de sus Nu mare. observa Hans Castorp. atît pe fundul v?ii cît ?i pe cele doua povîrni?uri. începînd de acolo de unde valea se îngusta. fleacurile astea nu mi se par chiar atît de înalte. p?trundea cu u?urin?a ?i nu spunea nimic sufletului. ?i o dat? cu ei se opre?te totul. începu s? se simt? tot mai tare r?coarea serii. trecur? un rîu ? i urcar? la trap pe un drumeag în panta u?oar? c?tre versantul împ?durit. brazi i se opresc brusc. Cu cincizeci de metri mai sus. ?i pretutindeni se aprindeau lumini. se câ?ârau casele. p?rea. de departe. ce precede c?derea definitiva a nop?ii. Nu. ?i peste natur? domnea acea stare de trecere MUNTELE VR?JIT 13 decolorat?. sînt ?i ei acoperi?i de z?pad? tot anul. dar este un ghe?ar autentic. zise Hans Castorp. dar gînde?te-te câ ?i noi sîntem la o în?l?ime înspaimîntatoare. A?a se face ca piscurile nu mai ies chiar atît de tare în eviden?a. ghe?arul Scaletta. pierzîndu-se în întunecimea obosit? a p?durilor de brad. în via?a mea nu am urcat atît de sus! ?i cu oarecare curiozitate. ?e ?i stinsese.. într-un fel exagerat ?i nestâpînit ?i care nu-i st?tea. Lipsit de mireasma. .. sînt înalte. ve?nica. îngust? ?i pu?in ?erpuitoare. dup? cum vezi. r?spunse Joachim.Da. din cauza atîtor balco na?e. Palida ro?ea?a a amurgului. apoi. în dre îi mai z?re?ti înc? albâstreala? apta Vîrfului Negru. ca sa fiu sincer. Citeodata. Sanatoriul nostru este a?ezat înc? ?i mai sus decît satul. ?i cum se stîrni pu?in vîntul. aia sînt sili?i s?-?i transport e cadavrele cu bobul. . cu un turn cu cupol?. nu. Da. atît pot sa-?i sp un. de consisten?a. m-am c???rat pîna aici.Nu. fundalul mun?ilor mai în dep?rta?i avea o culoare rece. Daca se exprimase îns? astfel. m?r ginit ici ?i colo de case. am avut aceast? impresie doar o clip?. deloc bine. In spatele intr?rii în defileu.Minunat! remarca el cu polite?e. luînd-o la stînga peste linia îngust?. în terase.G?se?ti? întreba Joachim. Dar sfîr?e?ti prin a obosi. nu glum?! Se cuib?rise spaima în mine. acolo unde . Seara se las? repede. întorcîndu-se c?tre v?rul s?u. Po?i s? m? crezi c? noi ??tia de -aici. acolo. nimic al tceva decît stîncile. ?i care i se p?r use într-o anumit? m?sur? ap?s?toare ?i stranie. . mai ales cînd ninge. dar nu sînt decît cincizeci. Jos s e întindea valea locuita. zi se Hans Castorp. spuse Joachim ?i gura i se strîmba o clip? cu dezgu t. toate acestea sînt destul de sus. . era din cauza expresiei noi ??tia de-aici. dup? cum po?i s?-?i dai seama. Aproape pretutindeni dai de limita pîn? la car e cresc copacii. Piz Michel ?i Tinzenho rn. pe firul v?ii. nu mai este nimic. în seara aceasta regiunea nu se prezint? întro lumina avantajoasa. ?i care este marcat? cu o precizie deosebit de izbitoare. de sus. O buna bucata de vreme. pe care nu po?i sâ-i vezi de aici.

dar n-am putut g?si ceva mai potrivit. schimonosindu -i fa?a uscat? de vîntul rece într-o grimasa pu?in cam dureroas?. Asta-i camera ta. asta-i regula. în prospect se insist? mult pe activitatea lui. Mergem imediat la mas?. Unde-or fi oare v izitatorii. dup? cîte se pare. f?r? zgomot. spuse Joachim. albi ?i severi. ?i apoi. iar în spa?iul interior avea cuier pentru haine.Cadavrele? Asta-i buna! Haida-de! exclam? Hans Castorp. câ-i curgeau lacrimile de sub mîna cu care. ?i deodat? sim?i câ-l cupri nde nevoia de a rîde. chinuit? ?i f?r? chemare a utentic? pentru naeserie. aple at înainte. Eu am c?p?tat azi permisiunea s? ies. poate sînt pu?in cam obosit. trebuie s-o recun osc. Joachim aprinsese . De la opt la zece. întins? pînâ la portal l sanatoriului interna?ional Berghof'. frâmîntat?. Joachim rîse ?i el din toat? inima . e ra o sor? de confesiune protestant?. în dou? locuri ale coridorului. întreb? el. Ce face? Disec?ia sufletelor? Dar asta este dezgust?tor! exclam? Hans Castorp. La dreapta stau eu. Mi-ai povest it atîtea lucruri caraghioase. Num?rul treizeci ?i patru. Hans Castorp arunc? o privire ?i observ? câ sînt goale. De altfel. pe covorul de iut? al coridorului îngust. disec?ia sufletelor îl d ?duse gata. mari vase pîntecoase.. în dreapta c?ruia se întindeau saloanele. ?i d e acolo le ie?i în întîmpinare. hai s?-?i vezi camera ?i s? te s peli pe mîini. Dar în mod obi?nuit. nu-i a?a? Mi se pare c? mi-e foame. iar v?rul sâu îi r?spunse: î?i fac cura pe ?ezlonguri. v? întinde?i pe balcon chiar ?i în timpul nop?ii? întreba el cu voce tremur?toare . între poart? ?i ap?r?toarea de vînt. asistentul. aici la noi este foarte posibil s? devii cinic. f?r? îndoial?. Mai este apoi ?i Krokowski. în treac?t fie spus. acoperi?i cu un st rat de vopsea de ulei ca lacul. Ei. care st?tuse lîng? telefon. Sînt complet stors ?i sleit de mult ce-am rîs.ceea ce p?rea câ-i face bine . iar la stînga e o pereche de ru?i cam dezordona?i ?i zgomoto?i. Intrar? în ascensor.. Hans Castorp î?i ?tergea ochii. deoarece voiam s a te întîmpin. De undeva ap?ru 0 infirmier? cu bonet? alb? ?i c u un pince-nez al c?rui ?nur era trecut pe dup? ureche. al c?rui dispozitiv electric fu manevrat de slujba?ul francez. la voi. Cel pu?in se m?nîncâ bine.. zise el respirînd pe gur?. ? i abia acum veselia îl cuprinse definitiv. dup? toate cele auzite. aici sus? P??eau. Dar acum. însu?i Behrens este un cinic bâtrîn o celebritate. ?i picioarele tale sînt reci? Ceea ce-i enervant este c? în acela?i timp fa?a îmi arde. Din mers. un rîs puternic ?i nestâpînit. se aflau ni? te 16 THOMAS MANN baloane. pe du?umea. Chestia aia cu disec?ia sufletelor a fost prea ta re. Pu?in a lipsit ca Hans Castorp sâ nu izbucneasc? din nou în rîs.. î?i acoperise ochii. Nu mai era deloc st?pîn pe sine ?i. încît acum rîdea atît de tare. ?i care o s?-?i plac?.?i astfel MUNTELE VR?JIT 15 se întîmplâ câ dispozi?ia celor doi tineri era excelent? cînd se dadurâ jos din tr?sura car îi condusese cîteva clipe la pas. Dup? toate aparen?ele. cu gîtul scurt. citind ziar ele. curioas?. E specialist în d isec?ia sufletelor pacien?ilor. de-a lungul unei rampe în zigzag. despre al c?ror rost Hans Castorp uit a s? mai întrebe. în timp ce urcau. Globuri de sticl? m at? r?spîndeau o lumina palid?. ce-i zguduia pieptul. ce zici? U?a era dubla. Num?rul 34 Imediat la dreapta. îmbr?cat cu aceea?i livrea cenu?ie ca a omului ?chiop di n gar?. Da. Pere?ii luceau. r?spunse Joachim ridicînd din umeri. dup? cin? stau ?i eu întins pe balcon. din cauza c?l?tor iei. ?tii. un slujba? cu înf??i?are de francez. ?i-i conduse prin holul bine luminat. Cum. un tip foarte intel igent ?i priceput. era camera portarului. un vechi membru al un ei asocia?ii studen?e?ti ?i chirurg remarcabil. a întrecut orice m?sura. Cu bobul! ?i asta mi-o spui cu cel mai mare calm? Constat c? ai devenit teribil de cinic în aceste c inci luni! Cîtu?i de pu?in cinic. Cum a?a? Cadavrelor nu l e pas?.

obi?nuie?te sa întrebui n?eze crema. infirmiera ap?ru din nou. încît Hans Castorp f?cu o strîmbatura ?i î?i hol a ochii în direc?ia lui Joachim. s-au f?cut fumiga?ii serioase cu formol care. Presupun ca ofi?erul de marina se râdea cu o ma?ina de b?rbierit normala. americanca a mai avut doua hemoptizii foarte puternice ?i cu asta ?i-a dat sfîr?itul. un ofi?er din marina engleza. o tuse în comp . da.Dr?gu? din partea ta. ceea ce. Joachim nu o f?cu. a fost evacuat? înc? de ieri diminea?? ?i. Rosti cuvîntul bi neîn?eles" cu oarecare afectare. o muzica de tîans. brodate simplu în cul ori vii. Dar. Ie?ea pe coridor în fiecare clipa sa plînga. însu?i Behrens are obraji i înro?i?i din zori ?i pîna-n noapte. de?i fa?a îmi este groaznic de înfierbîntata uite. iar el. sim?ind îndemnul s? vorbeasc? nu importa ce. ca pe timpul cînd v?r ul MUNTELE VR?JIT 17 s?u era student ?i f?cea propaganda pentru acest fel de pronun?are.. comode.. un zgomot nu prea tar e. cu linoleumul ne ted ?i curat ?i cu perdelele de pînz? str?lucind de cur??enie. Hans Castorp se opri deodat? pironit de un zgomot înfior?tor. r?spunse Joachim. Behrens a ?tiut de la început c? o s? dea ortul popii înainte de-a sosi tu ?i ca. Ce camer? frumoasa! Aici se poate st a comod ?i pl?cut cîteva saptamîni. chiar ?i fara noima. de dup? un coli a! coridorului.plafoniera ?i.Fumiga?ii. datorita serviciului. ?tii. aici ne ?in mai curînd în frig. stînd în picioare în fa?a chiuvetei mari ale c?rei robinete nichelate str?lu ceau în lumina electric?. go on. de altfel. înfa?at cu rufarie proasp?t?. ca marinar. a?a încît lucrul acesta n-are de ce sa ne surprin d?. a stat lînga ea. camera se ivi vesel? ?i lini?tita. dar într-un fel atît de evident oribil. Alalt?ieri sear?. . asta e grozav. Unii nu ?e obi?nuiesc niciodat?. Dup? aceea î?i freca obrajii cu crema. iar cu fleacurile astea te zgîrii mult ma i u?or decît cu un brici bine ascu?it.tu?ea unui om. sîn t minunate. care s e auzea destul de aproape. Pe scrin. astfel. pentru ca era b?rbierit proasp?t ?i lacrimile îl usturau. privindu-i cu un aer curios ?i miop. c ?ci folosesc ?i una ?i alta. apoi continu a cu muita volubilitate: Ce voiam sa mai spun. Dar. ca un copila?. La pr imul etaj îns?.H2CO. ca sa se dea drumul la calorifer în august.. Hans Castorp primi aceasta relatare cu o v?dita indiferen??.Nu. nu-i a?a? Bineîn?eles ca o cur??enie riguroas? este o condi?ie de cea mai mare importan?a. în lumina ei tremur?toare.. mai adaug? ca avea în cuf?r doua sute de buc??i de M?ria Mancini ?igara sa preferata . cu mo bilele albe. Logodnicul ei. izolînd ?i prelungind silabele. gros ?i îavabil. dar în?eap? la nas. De asemenea este normal ca pe o piele iritat? apa s?rata sa dea o senza?ie de usturime. dup? gustul la moda. bi neîn?eles. dar n-a prea fost la în?l?ime.August! August! exclama Hans Castorp. Alalt?ieri a murit aici o americanc?. se z?reau luminile din vale ?i din dep?rtare r?zb?tea. Dar aici nu se face deloc foc? striga el deodat? ?i se repezi la radiatoare ca sa-si lipeasc? palmele. spuse Hans Castorp. U?a de la balcon era deschisa. camera va putea fi a t a. al tfel nu mai g?sim nimic de mîncare.. Continuînd sa sporov?iasc?. Pe coridor. . îl ?oca chiar ?i pe el. spuse spalîndu-se ?i ?tergîndu-?i mîinile. cîteva fire de coada-?oricelului ?i cî?iva clopo?ei de munte culese chiar de el de pe po vîrni?. . Dar am înghe?at! în special trupul mi-e cumpl it de înghe?at. metilaldehidei nu-i rezista nici cei mai viguro?i microbi . ca la vama controlorul a fost foarte în?eleg? tor. e-un lucru pe care-l ?tiu din experien??. de fapt. Da. îns? o tuse care nu sem?na cu nici o alta auzita de Hans Castorp vreodat?. Era fara îndoiala o tuse . în asemenea cazuri. De altminteri.Fierbin?eala se datore?te aerului ?i nu înseamn? nimic. bunu f Joachim pusese într-un vas mic cîteva flori ce putuse g?si dup? primul cosit. ?i-i transmise lui Joachim salutari de la diferite cuno?tin?e din ora?ul na tal. zise Joachim. cu tapetul de asemenea alb. abia de arunca o privire scurta spre patul de metal alb. ci se mul?umi sa zic?: . abia auzita.. Ar trebui sa fie un frig mai mare decît asta. Cu mînecile c?m??ii s uflecate. . pune mîna sa vezi cum rd! Posibilitatea ca cineva sâ-i ating? fa?a nu se potrivea nicidecum cu firea lui Han s Castorp.

zise Joachirn. Dar avea obiceiul sa manînce mult chiar ?i atunci cînd nu-i era foame din resp ect pentru el însu?i. în fa ?a saloanelor. fredonînd în acela?i timp. cel pu?in pentru mine. Se spune ca a colindat sanatoriile de tubercu-lo?i înc? de pe cînd era copila ?i de atunci n-a mai tr?it în lume. fa?a-n fa??. de vreo treizeci de ani. sor? alb ?i cu o culoare extraordinar de s?n?toasa în obraji ?i. fe meia î?i schimba locul. a?a cum proceda de fieca re data cînd se a?eza Ia masa poate pentru c? str?mo?ii lui î?i f?cuser? rug?ciunea în ainte de-a mînca supa. Hans Castorp vorbi îndelung despre tu?ea celui n?scu t pentru c?l?rie. de?i pofta de mîncare era mai mica decît ar fi cr ezut. era. elegant ?i pl?cut. în restaur ant se f?ceau.de altfel o tuse fara chef ?i via?a. A?ezat imediat în dreapta holului. ?i iat? unde a ajuns. îl asigura de mai multe ori ca literalmente vedea în interiorul celui n?scut pe ntru c?l?rie. o femeie tînara. care citea o carte. pe care Hans Castorp o d?du înapoi spre a fi înc?lzita. îi mai spuse Joachim. ce nu se manifesta prin zvîcm turi regulate. la care Joachim se mul?umi sa ia lista de bucate ridicînd din umeri într-un fel pe car e nimeni nu i-l cunoscuse alt?dat?. ca n-am mai auzit pîn? acum nimic asem?n?tor. n?scut parca pentru c?l?rie.în cazul acesta. cu cele cinci luni ale tale ?i înc? vei mai fi cînd vei împlini anul. ca ?i rezultatele favorabile ale consulturilor generale. pe lînga ea. nici m?car nu mai este o tuse vie. sau de aceia care primeau vizite. Totu?i. iar cînd intrar? în restaurant. în tinere?ea mea. cu chipurile luminate de abaj urul ro?u al l?mpii de pe masa. care luau masa în afara programului. o asemenea tuse înc? n-a existat. o pr?jitura deosebit de gustoasa. spr e marea lui veselie. întorcîndu-le spatele. ochii lui obosi?i de c?l?torie aveau o sclipire cam febrila. s?rb?torirea plec?r ilor apropiate. o aud în fiecare zi ?i nu simt nevoia sa mi-o descrii. D ar mai erau anivers?rile zilelor de na?tere ?i. dup? cum îi explica Joachim. Ocupaser? o masa pe locul cel mai bine plasat ?i mai pl?cut. îi spuse Hans Castrop varului sau. . . Hans Castorp mînca mult. La restaurant Restaurantul era luminat. . Exista a tîlea soiuri de tuse. MUNTELE VR?JIT 19 .ara?ie cu care orice alta tuse auzita cîndva fusese m?rturia viguroasa a unei minun ate s?n?t??i. îi servi o fata dr?g?la??. un b?rbat e legant. Mîncarea era excelenta. adaug? el. Nu-i u scata. cînd aveam anghina. spuse el.. Mîncar? supa de sparanghel. de asemenea. E un aristocrat austriac. diferite brînzeturi ?i fructe. fie cu expectora?ie. îl explica Joachim în ?oapta. Dar. Dar acum. 18 THOMAS MANN în timp ce-?i continuau drumul. mai poate fac e înc? plimb?ri. fie uscate. r ochie neagr?. St?teau lînga storul galben-deschis. Cînd tinerii se a?ezar?. chipul bucalat. Este întocmai ca ?i cum ai privi în trupul omului sa c onsta?i cum arata a?a ceva: numai mocirla ?i noroi. ci suna asemenea unui mestecat mfiorator de slab în terciul unei de scompuneri organice. tu nu e?ti decît un biet debutant. cu voce de alto. Hans Castorp î?i împreuna mîinile proasp?t sp?late ?i l e freca una de alta cu o senza?ie de a?teptare pl?cut?. cînd ia masa are întotdeauna la ea o car te. E foarte retrasa. dar nici nu po?i sa spui ca e cu expectora?ie. c a este ceva cu totul nou pentru mine ?i ca e firesc sa ma impresioneze. fri ptura cu diferite garnituri. aproape de fereastr a. Comandar? o sticla de Gruaud-Larose. chefuri. iar cea cu expectora?ie se s pune în general c? este preferabila ?i mai buna decît atunci cînd te-apuci sa latri în f elul acesta. urlam ca un lup ?i-mi aduc aminte ca to?i erau ferici?i cînd începeam sa expectorez. ?tii. Destul. iar cuvîntul tuse nu i se ma i potrive?te nici pe departe.Trebuie sa te gînde?ti. se servea chiar ?i ?ampanie . ?i care cioc?nea mer eu cu degetul mijlociu de la mîna dreapta în fa?a de masa. frecventat mai ales de oaspe?ii no u-sosi?i. Hans Castorp afla ca aici chelneri?ele se numeau fete de sal on".Da. cîteodata. nu se afla aici decit o singura vizitatoare. ro?ii umplute. .. Insa Hans Castorp nu era în stare sa treac? peste impresia ce i-o f?cuse tu?ea auz ita. asta de aici este un caz grav.

Sterilet. ?i convorbirea lor contin ua liber? ?i în cea mai bun? dispozi?ie mai ales dupâ ce tîn?ra femeie care fredonase ?i cioc?nise în mas? se ridic? deodat? ?i disp?ru. Dar 20 THOMAS MANN trupul ?i-l sim?ea înc? înfrigurat ?i în toate membrele avea un fel de nelini?te deose bit de pl?cut?. zicea ca poarta un sterilet". sus. încît trupurile le erau cuprinse de tremur ?i pe amîndoi.. De altfel. Dar cum Hans Castorp se porni iar??i pe rîs. pe deasupra. La vîrsta noastr?. îi apuca sughi?ul. o persoan? de altminteri destul de bolnava. fa?a îi ardea ca focul. cu un aer cît se poate de serios. ?i po?i fi încre din?at c? ?tim cu precizie ce facem.. mai era ?i clevetitoare. Formidabil pentru dezvoltarea naviga?iei noastr e. recunoa?te ca expresia e de nepre?uit. iar despre o alt? doamna. Pe cînd eu sînt silit sâ încremen . este aproape un eveniment. Joa chim voia sa afle nout??i de la Hamburg ?i aduse vorba despre proiectul de regul arizare a Elbei. sus". î?i face calculele cu zgîrcenie. în timp ce mîncau. spuse el cl?tinînd din cap ?i apuca din nou paharul. ?i istorisi tot felul de întîmplâri caraghioase ca s? între?in ? aceast? buna dispozi?ie. cum sînt de altfel mai to?i aici. luau aere impun?toare ?i. Pentru început. manifesta de mai multe ori încîntarea de a avea pe cineva c u care s? schimbe cîteva cuvinte spirituale. c ?ci atunci cînd te-ai instalat aici pentru ve?nicie ?i înc? ceva pe deasupra. Joachim se întrista. rîdeau. ?i cu toate acestea. zise cu o figur? îndurerat?. MUNTELE VR?JIT 2i Ei. joac? un rol a tît de mare. suma ce reprezint? doar cheltuielile ini?iale. zise el. acolo. spune ?i tu dac? nu-i trist pentru mine. Ba. Vom investi cincizeci de milioan e. Formidabil! spuse Hans Castorp. care se numea doamna Stohr ?i st?tea la ace ea?i mas? cu el. a?a spune. r idicau din umeri. ?i r?sturna?i pe jum?tate pe spate. ar fi trebui t de mult sâ fiu înrolat ?i luna viitoare sâ m? prezint la examenul de ofi?er. cum vrei s-o iei. tînjesc aici. ?i nu apucau s? înghit? bine. Spunea dezinfixare".. ocolind cu grij? ex presii prea sentimentale. Vorbele se precipitau. nu trece. e cumplit. . . iar în vocea lui domoala se sim?ea emo?ia .Repede ?i încet. s? se dest?inuiasc?. nici via?a nu. gîndindu-se la soarta lui. era de o incultura nemaiîntîlnita. d?deau din cap. sprijini?i în sp?tarele scaunelor. Hans Castorp b?u de asemenea. înscrise în buget. ceea ce f?cu. In sfîr?it altceva. De altfel ?i Joachim era foarte însufle?it.Joachim nu cinsti prea mult mîncarurile. O doamna. sus. gesticulau cu fu rculi?ele. fa pt care se petrecea cu to?i. pârînd c? s e bucur? din toat? inima. îl ?i îngrijora pu?in. ?i trebuia s? i le înghi ?i pe toate. c?ci atunci cînd Behrens vorbe?te de înc? o jum?ta te de ?n. spuse Hans Castorp. pentru mine. îi spuse ca era satul de buc?t?ria asta. so?ia unui muzicant din Cannstatt. cu termometrul în gur?. r?spunse Joachim. ?i trebuie sâ te a?tep?i la mai mult. . . rîdeau atît de tare. un an. jos. care însâ. Dup? aceea. Totu? i. dar trecea peste toate astea cu un gest neglij ent al mîinii. în sch imb b?u vin cu pl?cere. c?ci er? bucuros sâ-?i u?ureze sufletul. este minunat c? ai venit. cît ?i despre cei interna?i în sanator iu. rîse ?i el. la care Joachim se gr?bi sa r?spund?. nu exista nimic. uite. aici. o sp?rtura în aceasta monotonie ve?nica ?i nem?rginita. varul sau îl sili s? repete povestea cu cadavre le coborîte pe pîrtia de bob. c? iar??i începeau s? vorbeasc?. tres?rind din cînd în cînd din p icina sughi?ului. înregistrez gre?elile acestei inculte doa mne Stohr ?i-mi pierd timpul. noi st?m acum ?i rîdem. o schimbare. fâra m?car s? clipe?ti. ?i-?i f?cuser? obiceiul sa înjure mîncarea. de o valoare ce nici nu poate fi calculat?. ba chiar cu o oarecare voluptate ?i. nu se poate prevedea nici m?car cu aproxi ma?ie cînd voi putea pleca de aici.Dar pentru voi timpul trebuie sa treac? relativ repede. cu toata importan?a ce-o acorda regulariz?rii cursului rîu-lui Elba. în acela?i timp.Da. cu toate c?. limba i se împleticea destul de des. Vreau sa spun ca> în genere. Ha ns Castorp p?r?si imediat acest subiect de discu?ie ?i-l ruga pe Joachim s?-i vo rbeasc? despre via?a care se ducea aici. aproape în aceea?i clipa . ca aici nu exista nici timp. acum. avînd înc? gurile pline. în mod normal. doamna Iltis. Iar eu.. Po? s?-?i spun ca. încredin?îndu-l înc? o data în mod formal c? er adev?rul adev?rat. Asistentului Krokowski îi spunea fomulus". aduce atîtea schimb?ri ?i progrese in via?a.

într-o Oa ecare m?sur?. de negrea?? sprîncenelor ?i a unei b?rbi destul de pline. cade de oboseal?. Doctorul Krokowski st?t ea a?ezat în plina lumin?. Hai. domnule Castorp! Doresc s? v? obi?nui?i repede aici ?i sa v? si m?i?i bine în mijlocul nostru. slav? Domnului. de asemenea. ?i citea ziarul. pierzînd. adic? la drept vorbind apr oape c? adormise. spuse cu voce tare: Ei bine. aici n -o s? ave?i nevoie de nici un fel de tratament medical. Dar tu chiar dormi! spuse Joachim. era perfect s?n?tos. rîsul doctorului Krokowski izbucni iar??i biruitor ?i în vreme ce scutura mîna tînârului. cu deplina con?tiin?? a s?n?t??ii dumneavoastr? perfecte! Somn u?or ?i la revedere! Cu aceasta consider? câ-?i luase r?mas bun de la cei doi tineri ?i se rea?ez? sâ-?i . cu un oarecare acce nt str?in. Dar ca r?spuns la toate acestea. ?i va mul?umesc de mii de ori. termi22 THOMAS MANN n?t? prin doua vîrfuri unde ap?ruser? cîteva fire albe. gro?i. ?i zîmbetul i se accentua. în fa?a c?minului unuia dintre saloane. aproape fosforescenta. nici de ordin fizic. în cazul acesta. Se ridic? în picioare cînd ce i doi tineri se apropiar? ?i Joachim. Dar. îl auzi pe Joachim spunînd: Uite-l pe Krokowski. Totu?i. ?i mai accentuat? de str?lucirea întunecat? a ochilor. Ah. vorbind despre cele trei s?pt?mîni ale lui. nici de ordin sufletesc? Nu. inginer! f?cu doctorul Krokowski ?i o clip? zîmbetul îi disp?ru. ca ni?te sandale. r?spunse Hans Castorp cu o demnitate sfioas?. dac? îmi îng?dui?i s? v? pun aceasta întrebare? Era de-a dreptul emo?ionant s? po?i urm?ri eforturile ce le f?cea Hans Castorp c a s? se arate politicos ?i s? înving? somnolen?a. îi spuse: îng?dui?i-mi. C?ci n-am întîlnit niciodat? un om complet s?n?tos. Er? nec?jit ca se întîmplase s? fie în tr-o stare atît de proast? ?i. cu firea b?nuitoare a tinerilor. porni dup? v?rul s?u. gras. zise Hans Castorp cu limba împleticit?. domnule doctor. f?cu aluzie. R?spun se. dormi?i f?r? grij?. în holu l înc? u?or luminat. apoi f?cu un efort cînd. ?i compara?i a nu-i deloc exagerata. v?rul s?u îl privi cu un a er pu?in cam mirat ?i observ? c? era gata sa adoarm?. Veni?i la noi ca pacient. mult mai scund decît cei doi tineri ce s t?teau în picioare în fa?a lui. ?i prin urmare. domnule doctor. str?vez ie. Purta un costum negru cam ve chi. v? rog. la dou? rînduri. ?i c?ma?? cu guler moale. Dar nu-i deloc timpul. la exame nul s?u ?i ad?uga c?. de lîn ? cenu?ie. Adev?rat? întreb? doctorul Krokowski repezind piezi? capul înainte. era lat în umeri. dac? îmi îng?dui?i s? v? întreb? Sînt inginer. u?or cîntat: Fi?i bine venit. Avea aproximativ treize ci ?i cinci de ani. lîngâ u?a glisant?. spuse Hans Castorp care era gata sa fac? un p ?s înd?r?t. scutur? mîna tînârului ?i spuse cu vocea sa de bariton. într-un fel viguros ?i îmbârbâtâtor. pantofi negri. râsfrînt cum Hans Castorp nu mai v?zuse pîn? atun ci decît la un fotograf din Danzig . ciorapi scur?i. ca un om care. pu?in aplecat înainte ?i cu picioarele ?epene. In aceasta clip?. dezvelindu-?i chipul de o extraordinar? paloare.sc aici ca într-o b?ltoac? cu apa murdar? dâ. Rîzînd din toat? inima. ?i ce examen a?i dât.. astfel c? pentru a-i privi se vedea nevoit sâ-?i lase pu?in capul sPre spate. într-adev?r.care împrumuta înf??i??rii doctorului Krokowski u n aer de artist. Abia a sosit. luînd o pozi?ie militâreascâ. sînte?i un feno men vrednic întru totul de a fi studiat! ad?ug? el. Doctorul Krokowski îl salut? pe noul oaspete cu bucurie sincer?. ca ?i cum l-?r fi luat peste picior.. Hans Castorp nu g?si altceva decît s? întrebe dac? aici nu era posibil s? comande o sticla de bere porter. ca-ntr-o mla?tin? clocit?. e timpul pentru amîndoi s? mergem la culca re. s? vi-l prezint pe varul meu Castorp de la H amburg. credea c? simte în rîs ul ?i atitudinea jovial? a asistentului semnele unei zeflemeli îng?duitoare. Cred totu?i c? trebuie sâ te prezint. din vigoare ?i bun?voin??. domnule Castorp. ca ?i cum ar fi vrut sâ-i dea de în?eles c? orice stinghereal? era de pri os ?i c? intre ei trebuia sâ d?inuiasc? o deplin? încredere. astfel c? din?ii galbeni i se ivir? în mijloc ul b?rbii. Ast?-i stra?nic.

De atunci. de buna calitate. într-o pozi?ie ciudat de strîmb?. . . cum spunea doctorul Heidekind. nici el nu era prea viguros. apoi ramase numai el. pe cînd în realitate ea murise. nu putu . ?i cum inima îi era zdruncinat?. de altfel.citeasc? ziarul. în definitiv. ca ?i cum putea g?si în asta ceva ca sa-l lini?teasc?. e un pat de moarte. îi povestesc cîte u vis. zise Hans Castorp cu un aer plictisit.O s? vin la opt s? te iau pentru micul dejun. ?i-l trezir?. astfel ca urcar? pe jos t?cu?i ?i u?o r tulbura?i de întîlnirea cu doctorul Krokowski. Hans Castorp 24 THOMAS MANN începu sa plînga în hohote ?i pricepu c? trebuie s? alerge la farmacie sa cumpere crem a de b?rbierit. fumînd o ?igara groasa. c?zuse pe spate. c?ci calâre?ul care tu?ea într-un tel atît de înspâimîntator de f e?c?it disp?ruse. în timpul unei inspec?ii la antrepozitele bîntuite de vînturile portului.Se vede c? e cineva. nu i-a venit deloc u?or s? priceap? aceast? întîmpl?re. iar în timp ce vorbea d?dea afara fumul pe care-l inspirase. cobo rînd într-un bob pe un drum piezi?. crezi c? pînâ la urm ? s-a sim?it jignit? . de atîta rîs. Hans Cast orp nu-?i f?cu decît o sumar? toaleta de noapte. e o oroare. MUNTELE VR?JIT 23 La ascensor nu mai era nimeni de serviciu. . Dar spune. Atunci Hans Castorp începu iar??i sa rida ?i. oboseala pusese stâpînire pe el cu o ?i mai mare putere. II Despre cristelni?a ?i cele dou? înf??i??ri ale bunicului Hans Castorp nu p?strase decît amintiri palide despre casa p?rinteasc? propriu-zis? . încî r fi putut spune c?. iar în a doua prim ?vara dup? moartea so?iei. ceea ce i se pâru ciudat ?i destul de neobi?nuit. îl v?zu mai ales pe Joachim Ziemssen. E de o paloare de cear?. î?i zise în gînd. Totu?i. iar în fa?? st?tea ?i conducea cel n?scut pentru câlarie. stînd în pat. ca urmare a inflama?iei venelor. ?i care-i paralizase inima într-o clip? în vreme ce rîdea. ?i sa treac? peste ea. tat?l. un pat de moarte cu totul obi?nuit".Prin urmare. " Ne las? complet nep?s?tori pe noi. fara îndoiala. Muriser? la scu rt interval unul dup? altul. fu zvîrlit dintr-o stare sufleteasca în alta. se îmboln?vi de o pneumonie. Nu prea îi place sâ te su stragi de la asta. ?i adormi. Da r de data aceasta observ? ca nu mai simte gustul ?ig?rii. pentru p rima oara". ? i mai sporov?ir? încâ vreun sfert de ora. dar care nu era altceva d ecît o ma?ina de b?rbierit. deoarece nu i-am f?cut destule m?rturisiri. din pricina toropelii. Lui H ans Hermann Castorp. Dar doamna Iltis cu botul ascu?it i se pusese în cale ?i ?inea în mîna ceva care. avînd o înf ??i?are nespus de tulbure. între al cincilea ?i al ?aptelea an al vie?ii sale. ?i visa aproape f?r? întrerupere pîn? a doua zi d iminea?a. Joachim îl înso?i pe Hans Castorp pînâ la um?rul treizeci ?i patru. în vreme ce Hans Castorp î?i despacheta lenjer ia de noapte ?i obiectele de toaleta. Dar înc?l??mintea lui. trebuie ca era ster-iletul" ei.E destul de susceptibil. Somnul îl cople?i de cum stinsese mica lampa de pe noptiera. mâi întîi mama. c?ci nutrea în adîn-cul sufletului o mare afec?iune pentru so ?ie ?i. zicea Joachim din pozi?ia lui strîm ba. într-un chip cu totul nea?teptat. adic? de o embolie. dar mai tres?ri o dat?. pe cele suflete?ti. N-ar fi trebuit sa refuzi atît de b rusc tratamentele medicale sau. Dar abia adormi c? ?i începu sâ viseze. unde ?chiopul nu uitase sâ lase bagajele noului sosit. în felul ace sta. amint indu-?i ca alalt?ieri murise cineva în patul lui. spuse. sus". zise Joachim ?i pleca. l-am cam jignit. de o obturare a v aselor. Era de o paloare tot atît de fosforescent? ca ?i d octorul Krokowski. m?car. Pic de somn. f?r? îndoial?. pîna cînd zorile se ivir? înd?r?tul u?i i întredeschise de la balcon. în acela?i timp. comise gre?eli în afaceri. ce facura ca firma Castorp & fiul" s? sufere pagube sim?itoare. recunoscu Joachim. Nu se întîmpl?.Noapte bun?. din cînd în cînd. Atunci. zise el. Nici eu nu mâ prea bucur de o favoare deosebit? din partea lui. . abia daca avea dreptul sa spun? ca-?i cunoscuse tat?l ?i mama. în de initiv. mintea i se tulburase ?i devenise cam s?rac cu duhul. ca unul pe care nu-l v?zuse ci doar îl auzise tu?ind. c?ci era nemul?umit de sine pentru ca putuse jigni pe cineva ?i. recunoa?te. în ajunul unei na?teri. aici. ca s? aib? ceva de disecat. ?osete de lîn? gri ?i apoi sandalele alea.

slabe ?i ba trîne ale bunicului. cu unghiile lungi ?i bombate. gesturile scurte ?i c?utate cu care frumoasele mîini albe. cum r?spundea în dialect în timp ce servea. o pozi?ie foarte frumoasa. de un alb imaculat. trecîndu-le prin inelele de ar gint. se ducea în cabinet" sa-?i ia o ?igar? de foi. dup? cinci zile. pu?ine legum e ?i cartofi. în timp ce nepotul. cu o singur? fereastr? spre strada. condus de un i mpozant alai de concet??eni pîna Ia cavoul familiei Castorp. în fa?a lui. vorbindu-i în dialect. acest scurt r?stimp. Hans Castorp îl asculta cu pl?cere. cu lucr?torii de la antrepozite. adic? tocmai cabinetul". fara sa-?i dea Insa seama. îl întov?r??ea ?i nepotul. îi f?cea pl?cere sa-?i ad uc? aminte de ea. cu mult? pl?cere. ornamenta t? cu stuc. Hans Castorp o îndeplinea cu oarecare greutate. senatorul. cu pa?i abia auzi?i. trebuia sa fii tot atît de batrîn ca ?i el. aplecîndu-se spre stapînul sau sâ-i vorbeasc? la urechea dreapta. nemdemîna-tice. cînd crescuse. cu care senatorul au zea mult mai bine decît cu stînga. Aici nu se aflau decît od?ile de primire. deoarece ?ervetele erau mari ca ni?te fe?e de masa. ?i unde. birjarii ?i servitorii. De aceea se t?iase cam un sfert din l ungime. pentru a ajunge ai ci. dar nu în gluma c?ci n-avea nici o înclina?ie c?tre umor ci foarte firesc. nasturi de argint la frac ?i aceea?i lavaliera de batist ca ?i stapînul casei. c?ci Hans Lorenz Lastorp. astfel ca muri. ?i cu inelul cu sigiliu verde l a ar?t?torul drept. Tat?l s?u. ?i pe care bunicul îl tutuia. avînd trei ferestre acoperite cu perdele de culoarea vinului ro?u. inclusiv sufrageria luminoas?. Acest cabinet" î?i datora existen?a faptului c? sufrageria ocupa întreaga l??ime a ca sei ?i avea trei ferestre. aplecat pu?i n spre farfurie. ce avea. stînd foarte drept între sp?tarul înalt al scaunului de mahon ?i masa. cu doua etaje. ale c?rui vîrfuri ascu?ite atingeau obrajii bunicului. d?dea din cap ?i continua sa manînc e. dar pu?ina vreme. d?inuia în aceasta ceva cu care era de acord din adîncul sufletulu i. ce-i drept. cu intrarea încadrata de jum?t??i de coloane ?i a?ezate chiar la mijlocu l parterului în?l?at pe cinci trepte. o obliga?ie pe care. un spa?iu îngust. vadindu-se foarte asem?n?tor cu acesta. ascunzîndu-?i ca ?i el b? rbia rasa în lavaliera de batist. Hans Castorp se uita la propriile sale mîi ni. în fiecare zi c?tre orele patru. ci numai pentru doua.sa suporte febra prea mare. ce d?deau spre gr?dini?a din spate. ?i sim?ea prefigurat? posibilitatea de-a mînui într-o zi cu?itul ? i furculi?a tot a?a ca ?i bunicul sau. o cas? pe esplanada vopsita într-o culoare s p?l?cita. ?i porni sa-?i întîlneasc? so?ia. întrucît ast?zi nimeni în afara de bunic ? i de batrînul sau Fiete nu mai purta asemenea gulere ?i lavaliere. adic? numai un an ?i jum?tate. dar ?i pe Fiete îl asculta. Batrînul în?elegea. ale c?rui ferestre coborau pîna la du?umele ?i erau prev?zute cu gratii de fier. pe vremea aceea. cum este obiceiul la casele construite în acest stil. cu toate îngrijirile ce i le d?duse doctorul Heidekind. îns? dup? lupte mari ?i chinuri. di ntre care unul. chiar mai tîrziu. spre deosebire de fiu l sau. ar fi fost de o lungime dispropor?ionata. c ?ci micului Hans Castorp îi pl?cea nespus de mult sa priveasc? b?rbia bunicului sp rijinita pe nodul MUNTELE VR?JIT 27 frumos. perpendicular pe sufragerie. primind lumin . servi?i de batrînul Fiete care purta cercei. în acele optsprezece luni. în afara de mezanin. Dup? ce ispr?veau de mîncat ?i-?i r?suceau ?ervetele.de al!fel acesta se stinse [ot de o pneumonie . factorii po?tali. pe jum?tate întunecos. în cimitirul S fînta Ecaterina. pe un loc strimt. C?ci. O alta întrebare era aceea de-a ?ti daca va reu?i vreodat? sa-?i înf??oare b?rbia cu o lavalier? asem?n?toare aceleia care umplea deschiz?tura larga a ciudatului gule r. cu vedere spre Gr?dina Botanic?. astfel încît nu mai r?m?sese destul loc pentru trei saloa ne. iar acest scur t r?stimp. era o fire greu de doborît ?i puternic 26 THOMAS MANN înr?d?cinata în via?a deci. senatorul se ridic a de pe scaunul pe care Fiete i-l tr?gea înd?r?t ?i. Hans Castorp îl petrecu în casa bunicului. îi supravie?ui. construita în stilul clasic din nord. ca apoi s-o duca la gura. întrucît a?a obi?nuia sa vorbeasc? el cu oamenii din popor. aranjau pe vîrful furculi?ei o buc??ica de carne. la începutul secolului trecut. ?i era p?cat. pînâ la moartea bunicului . bunicul ?i nep otul luaser? masa împreuna. cîteodata. urmarea cu aten?ie.

o l adi?a de cedru pentru lichior. fuseser? posesorii obiectului. în tr-un col?. cu geamuri înd?r?tul c? rora erau întinse perdele de m?tase galben?. de cînd te-am ?inut deasupra-i ?i de cînd a pa cu care-ai fost botezat. sentimente cucernice se îmbinau cu sunetul vorbelor în?bu?ite. Lassen. cu p?l?ria în mîna. epitropul de la Sfîntul . Numele tat?lui s au era printre ei. a curs aici. îns? pe d osul farfuriei erau gravate cu litere ascu?ite numele capilor de familie care. jum?tate stele ?i jum?tate flori. pomelnicul de stra-str?-stra-str? acest glas înt unecat venit parca din mormînt. rînd pe rînd. Iar bunicul î?i ridica pulpanele redingotei lungi ?i moi. ?i tot felul de gravuri c iudate încadrau acest num?r. Batrînul lua msa de pe raftul d in mijloc o cupa rotunda de argint. fiecare cu anul în care transmisese mo?tenirea. unul dup? altul. Era frumoasa. Auzind acest glas i se p?rea c? resp ir? un aer muced-rece. adic? du p? ce fusese cump?rata cupa. ?i cu toate acestea. Cit prive?te farfuria. în sfîr?it.. spunea el. în vîrful picioarelor. te rog. sau distrat-visâtori ?i fic?i. fiind aurit? pe din?untru. mergea pe masa. un mic abac pentru însemnat punctele . mai credea. ?i care avea un efect cu totul deosebit asupra lui. foarte patinat?. . 1650" indicau cifrele. aerul bisericii Sfînta Ecaterina sau al criptei Arhanghelul ui Mihail. în?untru. chiar o cursa pentru ?oareci.în curînd se vor împlini opt ani. iar b?iatul ascu lta cu capul plecat într-o parte. în num? r de ?apte. a dic?.a printr-un oberliht ?i mobilat doar cu cîteva lucruri: o etajera pe care se afla cutia cu ?ig?ri de foi ale senatorului. aspru la pip?it sub costumul de m?tase multicolora. alt?dat? . cupa ?i farfuria nu f?cuser? parte din acela?i serviciu. Avea. au fost reunite prin întrebuin?are de aproape o suta de ani. purtînd pecet ea gustului sever de la începutul secolului trecut. o vitrina în stil rococo din lemn de palisandru. erau. de?i bunicul ?inea s? i-o spun? tot mereu micu?ului. bunicul a?eza cupa pe farfurie ?i îi arata copilului cavitatea neted? ?i pal id-aurit? care scînteia în lumina venita prin oberliht. o t?bli?a cu buc??i de cret?. cu ochii gînditori. ba. ca singur? podoaba. pe ea se putea citi vîrsta-i mult mai mare. La început.. fise. o cununa de trandafiri ?i de frun ze zim?ate care f?cea înconjurul buzei superioare. fapt de care î? i puteai da seama. lucrat în maniera moderna" de odinioar?. ca ?i numele bunicului ?i al str?bunicului. dar care nu mai func?iona de multa vreme. MUNTELE VR?JIT 29 Apoi. de asemenea. de form? simpl? ?i nobila. dar. glas al vremurilor de mult apuse. al c?rei sertar con?i nea obiecte ispititoare: c?r?i de whist. spre a le mai putea auzi ?i repeta. o masa pentru joc. spunea micul Hans Castorp. cu gîndurile des pre moarte ?i povestirea ascultata. cu o ma?in?rie de ceasornic în trup. scotea leg?tura de chei d in buzunar. un turc mititel. se sprijinea pe un picior rotund. ad? uga bunicul. Bunicule. Neted? ?i masiva. avea impresia c? simte adierea locurilor ce te îndeamn? la o anumit? ?i nuta respectuoas? ?i pl?cut?. se cvadrupla în gura povestitorului. întocmai ceea ce i se oglindea pe fa??. un barometru spart. datorita c?reia. a?ezatâ pe o farfurie tot de argint ?i. odat? ajuns în cabinet în timp ce se în?l?a în vîrfu picioarelor ca sa se apropie de urechea batrî-nului. voit sau arbitr ar bombastica cu pajure ?i arabescuri. înc? de pe atunci. port?igarete din carton ?i multe altele. Se p?strau acolo tot felul de lucruri nef olositoare ?i cu atît mai atr?g?toare: o pereche de sfe?nice r?sucite din argint. 28 THOMAS MANN învîrtindu-le mereu ?i înso?indu-le cu explica?ii pe care le mai d?duse adesea. iar bâtrînul i le ar?ta ne potului. cristelni? a. se tripla. d e-a lungul timpului. un album cu dagherotipuri. le arata b?iatului. un prototip ^e corab ie ?i. ? i cu gura concentrat-som-noroasa. Dup? care. cu figurinele sculptate în lemn. i se p?reau b?iatului înt rucîtva binef?c?toare. dar vremea nu l?sase din aur de cît o palid? lic?rire. cu vîrful ar?t?torului împodobit cu inel. dup? care deschidea vitrina din interiorul c?reia ie?ea în întîmpinarea b? iatului o mireasma pl?cuta ?i ciudata. care m?rturisea cu toate acestea leg?tura între?inut? cucernic între prezent. ?i a ceste lucruri adînc îngropate. c? aude t?cerea îndep?rtat? ?i ocrotita a acelor locuri pline de ecouri s onore. în fund de tot. propria sa via?a. prefix ul stra" se dubla. arata-mi. era chiar posibil c? dorea s? vad? cristelni?a mai ales din dragoste pentru aceste prefixe.

poate. de o nemi?ca re mi?c?toare. fapt care ?inea. Copiii ?i nepo?ii privesc ca sa admire. în fa milie. ?i de cînd apa a curs de pe capul Iui tot aici. adesea. Cînd. c?ci ?ipase?i înainte atît de tare. tîn?r pe atunci. Faptul acesta îns? avea importan?? pentru batrînul care fusese. atunci cînd me?te?ugarii. Dar numai Dumnezeu ?tie ca nu datorit? bâtrînului C?storp s piritul timpurilor noi a cunoscut uria?ele ?i str?lucitoarele sale biruin?e. cu vederi stra?nic de tradi?ionale. este acela care a turnat-o în c?u?ul rnîinii bunului pastor Bugenhagen ?i. casa lui p?rinteasc?. La drept vorbind. felul de-a fi ?i de a gîndi al lui Hans Lorenz Castorp fusese de p??it de timp cu mult înainte de moartea sa. încît lui Bugenhagen i-a fost foarte greu s?-?i ?in? predica. în aceast? casa. Astfel se înf??i?ase batrînul în ochii concet??enilor sai cît a tr?it. ceea ce. cu toate c? nu pricepea nimic din treburile ob?te?ti. ?i mereu punea stapînire pe el un sim?âmînt ciudat. patruz eci de ani de cînd r?posatul tau tata a primit botezul. Activitatea sa a coincis cu decenii de avînturi violente ?i felur ite r?sturn?ri. dar pline de via?a. care ?inea pe jum?tate de vis ?i pe jum?tate de o senza?ie înfrico??toare. c aracterul lor afirmativ. sa i se arate obiectul de familie. cîte o genera ?ie. despre care-i povestea în cl ipa aceea. în adev?r. s-a rev?rsat pe cre?tetul t?u. francezii au fost cît pe ce sa-] împu?te fiindc? a predicat împotriva tîlhanilor lor ?i a contribu?iilor de r?zboi îns? ?i el se afl? acum la Dumnezeu. aproape acelea?i observa?ii observa?ii f?r? cuvinte ?i prin urmare necritice. mult? vr eme. înlauntru. ce-l mai încercase. la fel cum se petreceau lucrurile ?i în propriul sau birou. ?i pentru acest sim?âmînt. a?ezat în farfurie. f?cea. de o simpatie ?i de o afinitate sufleteasca cu totul deosebi t?. o personalitate pitoreasca. î?i petrecuse via?a într-o credin?? profun d cre?tina. acea afec?iune ?i afinitate intima ce sare. de parc? ar fi tr?it în secolul al XlV-lea. g?si c? imaginea bunicului se întip?rise în l cu o adîncime mai luminoas? ?i mai semnificativ? decît aceea a p?rin?ilor s?i. în fa?a ferestrei de la mijloc. prelingîndu-se în aceast? farfurie. Copilul ridica privirea spre fa?a îngusta a bunicului. de o încremenire-schimbare. Fii ndc? batrînul f?cuse mai mult caz de datinele p?rinte?ti ?i de vechile institu?ii decît de îndr?zne?ele lucr?ri de l?rgire a portului ?i alte fanfaronade ?i nelegiuir i legate de un ora? mare. care ceruser? sacrificii ?i riscuri în via?a public?. ?i b?trînul pasto r Hesekiel a fost acela care a oficiat botezul. cu ochii s?i de copil cu privirea lini?tit?. Iar în urma cu ?aptezeci ?i cinci de ani chiar ?i pe mine însumi m-au botezat t ot în acela?i salon ?i mi-au ?inut capul deasupra aceluia?i vas. . de mult?. Aici a avut loc evenimentul.Iacob. d e acolo. în parte. iar micul Hans Castorp. decenii de progrese în mar?uri silite. Am avut în s? grij? s? înc?lzesc apa ca sa nu te sperii ?i ?? nu plîngi. frînase ?i potolise pretutindeni unde putuse ?i daca ar fi fost ascultat. c?ci nepotul sem?na cu bunicul 1 cît este în stare s? semene un ?îng?u trandafiriu cu un septuagenar II 30 THOMAS MANN palid ?i ?eap?n. a?a cum se întîmplase ?i în acel ceas disp?rut de mult. administra?ia ar fi fost ?i în zilele noastre o idil? de mod? ve che. începuser? s? cu cereasc? locuri ?i voturi în consiliul or??enesc. ca membru al bisericii reformate. mi?c?tor ?i nemi?c?tor în acela?i timp. o figura caracteristica. ca o imagine a amintirii con?tiente. de o primenire ?i monotonie ce-?i dau a me?eala un sim?âmînt ce-l mai avusese ?i în alte împrejur?ri ?i a c?rui reîntoarcere o a pta ?i-o dorea: ?inea. în salonul de al?turi. ?i admir? ca s? înve?e ?i s? des?vîr?ea sca ceea ce se afla prefigurat în ei datorit? eredit??ii. mai tîrziu. ostil vorbelor ?i disec?iilor. ?i s-ar fi împlinit. acela?i pe care. Dup? cum am mai spus. aplecata deasupra cristelni? ei. zilele acestea. iar pastorul a rostit acelea?i cuvinte ca pentru tine ?i t at?l t?u. care înc? mult timp dup? aceea î?i p?strar?. ?i înc? multa vreme dup? aceea. tîn?rul se examina pe sine. ?i apa limpede ?i c?ldu?? s-a prelins în acela?i fel de pe p?rul meu (ni ci atunci nu aveam pe cap mai mult decît ast?zi) în aceast? cup? aurit?. nu s -a întîmplat. trecînd peste rezist en?a înc?p??înata a patricienilor îndr?gosti?i de vechile lor libert??i. er a în joc simpatia. întocmai cum st? ai ci. ?i era greu de cî?tigat pentru tot ce era noutate. preocupat s? restrîng? cercul societ??ii aristocratice destoinica s? conduc?. dar ai t?cut cînd te-a atins apa ?i trag n?dejde ca s-a întîmplat astfel din respect pentru sfîntul botez.

postat pe o podina ro?ietica. a c?rei calota se îngusta spre partea de sus. ie?eau ni?te mîneci mai înguste ?i lungi. deasupra canapel ei mari de m?tase ro?ie. ce st?tuse atîrnat multa vreme în camera de locuit a p?rin?ilor c opilului ?i care plecase dup? aceea. cu privirea pe gînduri. ea ap?rea mai ales ca îng?duin?a f?cuta bâtrîne?ii. de baga încrustat? cu au r ?i întrebuin?a batiste ro?ii ale c?ror col?uri atîrnau cîteodata din buzunarul de la spate al redingotei. în adev?rata sa realitate. la care ele f?ceau doar aluzie. gura. o împletire stîngace de însu?iri nedesâvî te. s? se stato rniceasc? definitiv în casa de pe esplanada. iar man?etele de dantela acopereau mîinile pîna la încheietura degetelor. ca o neglijen?a pe care vîrsta î aintata ?i-o poate îng?dui. Dar în jurul gîtului avea colereta scrobita S1 plisatâ. Din mînecile scurte pîna la coate. în acest mod ceremonios. în amintirea ad ultului. dintr-o stof? ob i?nuita. cît ?i înfunMUNTELE VR?JIT 31 darea b?rbiei în guler. De pilda. ci numai pe gingii (c?ci nu-?i punea proteza decît la mas?). o data cu grija d e-a înfrînge un început de tremurare a capului. Cu toate ca era o sl?biciune oarecum vrednica sa stîrneasc? rîsul. aplecata în fa?a ?i ridicata în p?r?i. fiind a?ezat în salon. care asigurase de-a lungul vremii o comuniune solemn? ?i cutez?toare totodat?. împreuna cu micu?ul Hans Castorp. cît ?i mai tîrziu. iar în picioare purta Pantofi cu cata rame de argint. cu ochii alba?tri ?i pungile de sub ochi m?rite ?i. înf??i?area de toate zilele a septuagenarului nu era cea adev?rata ?i real a. ?i era la fel ?i cu jo . Fiindc? ceea ce în aspectul s?u obi?nuit era ciudat ?i b?t?tor la ochi ?i ?ine a poate de aceasta împletire nedesavîr?ita ?i oarecum stîngace. fie cu o incon? tien?a ce impunea respect. nu vedea decît un bunic interimar.Senatorul Castorp era usc??iv ?i de?irat. ?i oricum ar fi fost. Dar atît pentru copilul de ?apte ani. cu o dem nitate sus?inut? cu greutate. deschisa în fa?a. iar în spectator trezea tot felul de i magini hispano-olandezo-medievale. atitudinea ?eap?n? ?i aspr?. dar el se silea sa-?i îndrepte înghebo?area. totu?i cu o oarecare în?elegere p?trunz?toare . pentru a contopi. iar din aceas t? cauz?. trecut ul cu prezentul ?i prezentul cu trecutul ?i a adeveri astfel tr?inicia venerabil ei sale semnaturi comerciale. f?r? în doiala c? nu cu pricepere artistica. las? sa se vad? pe margini ?i tivuri o band? lata de blana. de asemenea plisat. în tablou. în bunicul de toate zilele. ?i poate tocmai de aici provenea. cu prilejul sosirii sale înt r-o procesiune la prim?rie. Era un portret excelent. era singura sl?biciune ce-o obs ervase vreodat? perspicacitatea copil?reasca a privirii lui Hans Castorp în ?inuta bunicului sau. St?tea cu b?rbia apl ecata. Micul Hans Castorp îl contemplase adesea. erau de fapt urme ?i i ndicii ale f?pturii sale pure ?i adev?rate.adic? a?a cum ap?rea într-un tablou. era mai diferit. mult mai f rumos ?i mai demn decît de obicei . "ul pele sub?iri aveau ciorapi de m?tase neagra. ?i care. dar era imposibil sa aplici acest epitet minunatului guler spaniol din tablou. îi era draga tabachera se folosea de o tabachera lunguia??. în vreme ce. pu rtînd o tunica neagra. un portret de m?rime naturala. spre care înclina subiectul. daca se poate spune a?a. ?i cu toate ca pe bunic nu-l v?zuse a?a cum îl înf??i?a t abloul decît o singur? data ?i pentru foarte pu?in timp. Anii îi încovoiaser? spinarea ?i gîtul. dar ?i cuvioasa haina burgheza a unui secol disp?rut. de a considera portretul ca o înf??i?are adev?rat? ?i fidel? ? b?trînului. nu se putea opri. în stilul v echilor mae?tri. bufante ?i tivite la fel. pl?smuit de un artist celebru.în a cea sever?. dup? cum am mai spus. care îl încîntau atît de mult pe micu?ul Hans Castorp. pierduta în dep?rtare. cu col?urile gurii u?or l?sate în jos. se contracta în jos. de un ordin mai general. gulerul mare ?i lavaliera în alta ?i alba erau demodate. de sub care mai cobora ?i A 32 THOMAS MANN un jabou de batist. f?cut cu gust. ?i pe care o p? strase pentru ocaziile oficiale. Sub bra? ?inea str?vechea p?l?rie cu bor urile largi. fie cu buna ?tiin?a ?i într-un fel vesel. îl înf??i?a pe Hans Lorenz Castorp purtînd costumul oficial de senator al ora?ului . senatorul Castorp ap?rea în întregime. la col?uri. în perspectiva unor coloane ?i ogive. din aceasta cauza. caznindu-se s? se ?in? drept. ale c?rei buze nu se mai sprijineau pe din?i. mai lunga de genunchi.

Fusese cu totul cru?at de priveli?tea luptei care. moart? subit. dar. uitase moartea. a c?rei imagine origin ara ?i esen?iala râmîne?. De aceea încuviin?? din toata inima ca bunicul sa se înf??i?eze în autenticitatea ?i p erfec?iunea sa somptuoas? în ziua cînd trebui sa-?i ia r?mas bun de la el. ?i toate impresiile de atunci se restabileau întocmai. în sine. astfel încît b?rbia i se odihnea frumos în r?scroiala din fa?a a coleret ei ce f?cea parte din straiele festive. cît ?i prin plec?rile ?i sosirile doctorului. dup? ace ea îns?. putea s? se rezume Ia faptul c? bunicul fusese în mod solem n eliberat de îndeplinirea interimatului ?i se întorsese definitiv la forma lui aute un rezultat pe care trebuia sâ-l aprobi. l-a v?zut de asemenea întins acolo. nicidecum la bunul plac al nervilor. din spirit. într-un r?stimp atît de scurt ?i la o vîrstâ atît de raged?. acum îns? î?i amintea de ea. nu-l mai v?zu deloc. pe c are n-o puteai socoti nici frumoas?. într-o realitate superioara. pu?ina vreme dup? mam?. ?i o sim?ise cel mult prin mijlocirea atmosferei de îngrijorare ce domnea în cas?. ?i c u toate c? sim?ea o mîhnire fireasc?. ?i de o frumuse?e trist?. cu partea inferioara a trupului acoperi t? de un covor pe care erau cîteva frunze de palmier. t ?cut ?i str?in. cu convingerea c? lumea. Nesocotind în?elesul practic a întîmplarilor pentru via?a s a sau dovedind o copil?reasca nep?sare în privin?a lor. fara sa po?i ?ti bine dac? era un înving?tor sau un învins. se ar?tase extrem de serios ?i deopotriv? de st?pîn pe sine. unul în fa?a celuila lt. în acela?i salon în care au luat masa atît de des. pe catafalc. ca ?i Ia aceea a tat?lui. ?i cu capul sprijinit pe per ne de m?tase. foarte material?. luptase mult ? vreme ?i cu înver?unare. tunic? brodat? ?i tivit? cu b lan?. care. înf??i?area solemn-spirituala se realiza prin somptuoasa a?ezare în sicriu . în orice caz. simultane ?i P?trunz?toare în ciud??enia lor farâ asem?nare. ?i iat?-l ca st?tea întins pe catafalc . socotindu-le ca pe o reac?ie normala. La începutul bolii. cu nasul mai ascu?it fiind c? avusese de luptat cu boala atîta vreme. fura nuan?ate de anumite st?ri suflete?ti ?i un aer de cunosc ?tor experimentat c?ci nu ?inem seama de lacrimile repetate. în mijlocul coroa nelor rezemate ?i raspîndite de jur-împrejur. aproape contrar?. tocmai cu acest prilej. atît de armonizat? cu el bâtrînul Fiete plîngea ?i-?i leg?na capul fara încetare ?i cu toate c? însu?i H?ns C?stor p plîngea. va avea grij? de el. prin ochii înro?i?i ai batrînul ui Fiete. ele ar fi ar?tat. în cea dea treia împrejurare. a?ezate în a?a fel încît imitau o atitudine fireasca ?i nu îng?duiau ca pozi?ia s? dea impresie de r?ceala ?i neînsufle?ire. tot astfel ?i cu poalele lungi ?le redingotei cu pliuri. Mo artea era de o esen?a pioasa. Scena se petrecea în salon. iar între mîinile pe jum?tate acoperite de MUNTELE VRÂJIT 33 dantela. pe care. acum îns?. Hans Lorenz Castorp era întins în co?ciug. semnificativ?. ci dimpotriv?. nici semnificativ?. rezultatul îns?. or icum. cu care se confrunta acum în salon. A?adar. foarte trupeasca. i se pusese un crucifix de filde? pe care privirea de sub pleoapele l?sate în jos p?rea câ-l cerceteaz? neîncetat. se desf??urase în cea mai mare parte noaptea. pe care bunicul îl purta pe strada ?i c? ruia îi corespundea. dovedi c? are. cu toate c? ntic?. cu o în f??i?are cît se poate de lini?tit? ?i foarte schimbat?. chiar foarte familiare ?i. d e altfel. a?adar. nici pioas? ?i nici m?c ar trista. a?a cum o f?cuse ?i la vederea mamei sale. un ca lm mai mare decît de obicei. moartea înrîurea spiritul ?i firea mai ales firea micu?ului Hans Castorp. manifestase în fa?a acestor sicrie o anumit? indiferen? ? copil?reasca ?i mai degrab? aten?ie pentru lucrurile din afar?. era pentru a treia oara cînd. la fel ca în celelalte dou? ocazii precedente. în cele tre i sau patru luni dup? decesul tat?lui. datorate emo?iei sa u molipsirii de la plînsul altuia. în acela?i timp îns? era ?i de I 34 THOMAS MANN cu totul alt? natur?. în ochii micului Hans C?storp. provenind. p?l?ria mare de fetru din portret. Topite ?i turnate în cuvinte. aproximativ în u' urm?tor. Hans Castorp îl v?zuse pe bunicul sau de mai multe ori.benul cu borul îndoit într-un fel neobi?nuit. de?i d?duse impresia ca în sinea lui nu se acomodase decît destul de greu cu via?a vremurilor actuale. ac east? priveli?te ?i înrîurire nu mai erau noi pentru el. Luptase contr? pneumoniei.

în ciuda sentimentelor d . spre a te face s-o ui?i sau s? te împiedice de a deveni con?tient de ea. or tocmai în asta consta ceea ce era necuviincios ?i. numai din materie. James ?i Peter. dup? cît se p ?rea. nici sub raportul ap?r?rii celorlalte interese ale sale. ci un înveli? care. prin bog??ia florilor. ?i pentru a treia oar? atunci cînd un grup de lucr?tori din po rt. ci alc?tuit din propr ia sa materie. decedat. prin Mîntuitorul Iui Tho rwaldsen. emana?ia u?oar? îns? atît de ciudat de st?ruitoare. în vr eme ce se petrecea aceast? scen?. de la biserica Arhan ghelul Mihail. de asemenea. î?i MUNTELE VR?JIT 35 relu? brusc locul pe degetele bunicului. salonul se umplu de lume. la gîndul c? bunicul î?i luase pentru totdeauna chipul sau definitiv ?i adev?ra t. în tr?sura ce mergea prima dintr-un lung. veni înmo rmîntarea. ?i cu ceilal?i doi un chi. de o esen?? de calitate inferioar?. Hans C?storp o ?tia bine. Micul Hans Castorp iscodea atent aceasta substan?? de ceara galben?. prin urmare. spre ru?inea lui. trupeasc?. numai cu b?trînul Fiete. Cel care z?cea aco lo sau mai precis. re?inînd. acela?i care-l botezase pe Hans Castorp. simbolizeaz? pacea cereasca. din care era f?cut tr upul mortului. iar pastorul Bugenhagen. binecuvîntînd în picioare la capatîiul co?ciugului. ce-o cunoscuse cu a lt prilej care. Dar. iscodea chipul ?i mîinile buniculu i de alt?dat?. din faptul ca bunicul nu mai era decît un trup ?i nimic altceva. c?ci locui de acum înainte la consulul Tienappel. f?r? s? reu?easc? de a ltfel. administra mo?tenirea lamiliei Castorp. prin crucifixul dintre degetele bunicului de odinioar?. vorbi foarte prietene?te cu micul Hans Cas torp ?i atunci lua sfîr?it ?i aceast? parte a existen?ei sale. Pe care consulul Tienappel le plasa în valori sigure. în aparen?a. a doua oar? cu unchiu-mare Tienappel. rosti predica de pomenire . toate împreun? ?i. aveau drept scop s? ascund? cealalt? fa?? a mor?ii. îmbr?ca?i de s?rb?toare. ca ?i cum nu trebuia ?i nici nu vo ia sa ?tie ce c?uta ea acolo . printre altele. purtînd la gît gulera?ul spaniol.impori ?i export". în ciuda risipei ?i persisten?ei lor. care c?p?taser? ?i ele în aceast? împrejurare un caract er religios. ?i apoi. ca sa-?i i a r?mas bun de Ia ?eful de alt?dat? al casei Castorp & fiul". dup? aceea. ramase cîteva clipe în fa?a sicriului deschis. Toate aceste preg?tiri î?i g?seau. B?trînul Fiete. ?i nu-i lipsi nimic: nici în ceea ce prive?te persoan a. o goni cu b?gare de seama. lucioasa ?i asem?n?toare cu o brînz? uscata. în urma dricului. Deoarece consulul Tienappel. nu mai ar?ta la înf??i?are ca bunicul. ce fusese împuternicit ca tutore. prin mânun-chiurile de frunze de palmier ca re. d up? un zbor leg?nat. din aceast? cauz?. cu o posomorîre stingherita pe chip. nu era de cear?. îns? musc?. Acestei alte naturi a mor?ii i se datora faptul c?. se îns?rc ina cu lichidarea succesiunii casei Castorp & fiul . bunicul însu?i. în special tuberozele râspîndite pretutindeni. despre care nu ?tia în c? nimic. iar Hans Castorp sc himb? imediat dup? aceea ?i casa ?i pe cei din preajm? pentru a doua oar? în scurt a sa via?a. O musca tocmai se a?eza pe fruntea încremenit? ?i începu sâ-?i plimbe t romp? în sus ?i în jos. La familia Tienappel. negustorul de vinuri. ferindu-se s? ating? fruntea. ?i ca parfumul tuberozelo r a?ezate pe mîini avea ca scop. ci mai degrab ? pu?in c?m necuviincioas?. mai ales. Hans Castorp avu credin?a câ respir?. cum se ?tie. ?i prin cele doua sfe?nice puse de o parte ?i de alta.iar atitudinea asta sfioasa provenea. lung ?ir de tr?suri. Dup? aceea. ocolit de to?i. sensul exact ?i binef?c ?tor. ?i realiz a vreo Patru sute de mii de m?rci în bani lichizi. m?car c? nu ?i-o m?rturisea cu glas tare . scoase imobilele la vînzare. mai limped e decît pînâ acum. îi reamintea de un coleg de ?coala lovit de o bo al? sup?r?toare ?i. s-o în?bu?e. ci ca o p? pu?? de cear? în m?rime natural?.a defunctului. ?i înc? mult m?i limpede . nici cu adev?rat trista. cantitatea de flori . în m?rimea naturala a unui om viu. pe deasupra . un unchi din partea r?posatei mame a lui Hans. bunicul p?rea atît de str?in ?i ca. care nu era nici frumoas?. în apropierea crucifixului de filde?. în fa?a cadavrului st?tu de mai multe ori: o dat? singur. pe care moartea o substituise f?pturii sale ?i c ?reia i se aduceau toate aceste pioase ?i somptuoase onoruri. ceea ce z?cea acolo nu mai era. mo?tenirea lui Hans Castorp. la drept vorbind. destul de pu?in trist atît de pu?in trist cît sînt lucrurile ce priv esc trupul ?i numai pe el.a?a cum micul Hans Castorp nu încetase sa observe. ?i despre starea moral? a lui Hans Castorp N-a fost spre nenorocul sau.

în general. blînd. în privin?a asta. cum se exprima unchiul Tienappel. iar cînd îl auzeai vorbind. sa i se dea un pahar mare de bere po rter. cu fa?a s pre o paji?te unde nu era îng?duit? nici cea mai mica buruiana ?i c?tre aleile de trandafiri ce m?rgineau fluviul. c?rbune ?i catran. cu ochii bulbuca?i. c?-?i ocupa locul într-un mo d str?lucit ?i. f?r? caren? ?i elice. ?i purta la degetul mic un diamant cu focuri scînteietoare. Avea doi f ii. c?ci suferea. De multa vreme casa era condusa de Schalleen. Vedea furnicarul ?antierelor (?i acesta era domeniul ce avea sa-l intereseze mai tîrziu în mod deosebit). sa asculte muzica ?i sa priveasc ? b?rcile luminate. de un albastru sp?l?cit. re var-sîndu-se. cu un nas borcanat. pe terasa barcagiului de pe Uhlenhorst. c?tre bursa unde. b?utur? care potoli. aceasta atmosfera de comer? mondial ?i de p rosperitate. Consulul. în nop?ile de vara. ?i mai vedea. ?i se sim?i. baloturi. cu o voce monoton? ?i un u?or accent no rdic ?i nu numai cînd vorbea. adi c? acel obicei de a râmîne cu gura c?scata ?i fara nici un gînd serios. Era un b?rbat impozant. dup? care în casa Tienappe l se lua prînzul cu tot fastul. Respira cu o adinca mul?umire. care. vedea trupurile de mamu?i ale t ransatlanticelor purtate prin Asia ?i Africa. intrate la r eparat. la fiecare trimestru. Altfel îns?. cînd consulul Tienappel oferea dineuri ?i tot ea a f ost aceea care. n-ar fi st al nici o clipa la îndoiala. o barba c?runta. care purta la încheieturile rotunde ale mîinilor volane de dantela scrobita. 36 THOMAS MANN Casa Tienappel era a?ezat? în fundul unei gr?dini pe drumul Harvestehud. înd?r?tul ochelari lor cu rame de aur. iar doctorul Heidekind prescr ise ca la dejun. era foarte atenta la chelnerii angaja?i ocazional. încuviin?înd ?i savurînd atm osfera umed? a marelui ora? maritim. prin care se exprima o îngîmfare mo?tenit? incon?tien t? sub forma unei oarecare ncpasari seci. Hans Castorp crescu pe o vreme urîta. sub acop . crabi ? i somoni. se juca stra?nic. în ade v?r. cu toate c?. Vedea ne gustori cu mantale galbene de cauciuc. cît se pricepu mai bine. dintre care primul era marinar ?i venea rar pe acas?. cînd se întorcea de la ?coala. este o b?utura înt?ritoare ?i c?reia sus-numitul doc tor îi atribuia o influen?a binef?c?toare asupra sîngelui. Ave a grija ca dejunul ?i cina sa fie înzestrate din bel?ug cu preparate reci. înc epu. îngr?m?dite în depozite. ?i se întîm pla adesea ca unul sau altul sa fac? la repezeala o invita?ie la un mare dineu p entru a-?i salva creditul. cu toate ca avea o tr?sura frumoasa. Cu n?rile p?t runse de aromele tari ale m?rfurilor din colonii. în fa?a unui pahar cu b?utura aleasa. daca se poate spune astfel. un destoinic juc?tor de tenis ?i bun vîsla?. la amiaza. combatînd înclina?ia sa spre vis?torie". era s?n?tos ?i normal. prefera sa stea. era deci suficient sa arunci doar o pr ivire pentru ca nimeni sa nu poat? pune la îndoiala ca tînarul Hans Castorp era prod usul nefalsificat ?i onest al acestui painînt b??tina?. dup? cum se ?tie. So?ia îi murise de mult. pleca în fiecare diminea?? pe jos la biiou. proptite cu bîrne de grosimea unor copaci. în mod v?dit. dup? tipar str?vechi. fiica unui giuvaiergiu din Alt ona. în loc sa mînuiasc? vîsla. care fusese aerul datator de via?a al p?rin?ilor sai. ce imitau calinul. printre m irosurile r?spîndite de apa. l?zi. firea neastîmparata a lui Hans Castorp ?i d?du rezultate satisf?c? toare. cuminte. ?i se întorcea tot pe jos c?tre ora cinci seara. prin a suferi de o u?oara anemie. înalte cît ni?te turnuri. dar era suficient sa arunci o singura privire asupra blondei sale corectitudini. de marinar. iar al doilea lucra în comer?ul p?rintesc de vinuri. butoa ie. piept de gîsca ?i tomato catsup la rosbif. vedea pe cheiurile portului macara le enorme. un comision de doi la sut?. Peter ?i James. ?ipari. foarte bine dispus. pe vînt ?i cea?a. îmbr?cat cu cele mai bune po stavuri engleze?ti. butelii pîntecoase de sticl? în vagoane de cale ferata ?i în antrepozite. cu capul modeMUNTELE VR?JIT 37 lat fin. de u?oare dureri de cap. pe apa sclipitoare ?i multicolor a. fiind socotit ca mo?tenitor al firm ei. daca l-ai fi întrebat chiar pe el însu?i. adesea. la fel cu aceea pe care o purta ?i el. dup? cîte afla. s? cioc?neasc? ?i sa vopseasc?. golite ?i încremenite în greutatea lor monstruoasa ?i n?p?dite de o droaie de pitici muncind s a r?zuiasc?. inteligen?a ?i for?a giganticilor elefan?i domesti ci?i descarcînd din pîntecele vapoarelor ancorate tone de saci. crescu în mantaua galbena de c auciuc. printre care pluteau lebede. ?inu loc de mama micu?ului Hans Castorp. ce-i drept. de asemenea.e rudenie. în contul sau.

n?dejdi. numit? M?ria Mancini. si tocmai de aceea nu-l socotim mediocru. Primul lucr u de care avea nevoie la sfîr?itul mesei era lighena?ul cu ap? parfumat? pentru sp? lat degetele. vedea inginerii cu planurile ?i carnetele în mîn?. Mîinile. dinco lo de persoana lui. Rufâria. duminica. servindu-se de tacîmurile speciale. con?tient sau incon?tient. carnea trandafirie din picioarele unui homar. f?r? sa MUNTELE VR?JIT 39 f avut nevoie de un efort nem?surat de mare. C?ci în asemenea împrejur?ri era auten tic. dar îl judec?m fara exagerare ?i nu-l facem nici mai bun. ceea ce nu d?dea impresia de vigoare. c?ci ?i el sim?e a. ca individ. Avea obiceiul. pentru a-l caracteriza. iar al doilea ?igareta ruseasca. Era t otdeauna îmb?iat ca un prunc ?i se îmbr?ca la croitorul care se bucura de încrederea t inerilor din cercul lui. nici mai r?u deeît era în realitate. ?i daca. da. consumînd o bucata b una de biftec cu sl?nina. în afar? de H?mburg. apoi. cînd Hans Castorp plec? la st udii în alte p?r?i. la aceea a timpului ?i a contemporanilor. pe care ?i-o procura c u pl?cere pe sub mînâ. ?i chiar d ac? ar privi bazele generale ?i impersonale aie existen?ei sale ca pe ceva dat. deci numai din respect p entru destinul s?u. Omul. persp . nev?muit?. în adev?r. nic?ieri în Germania nu se c?lca bine) ?i o cut? cît de mica la vreuna din man?etele frumoaselor sale c?m??i colorate l-ar fi indispus foarte tare. cînd st?tea sau mergea. despre care va fi vorba ?i mai tîrz iu. cu monograme lucrate cu migala. Mintea lui r?spundea la cerin?ele gimnaziului real. dînd instruc?iuni lucr?to rilor. o mar c? savuroas? din Bremen. iar coatele îi atingeau u?o r ?oldurile în timp ce diseca vreo bucat? de pui sau scotea cu îndemînare. de platin? ?i inelul cu sigilii mo?tenit de la bunicul s?u. însâ la mas? ?inuta îi era f?r? cusur. rînduitâ în sertarele dulapului s?u.ce ?i firave.eri?urile unor hale uria?e. siluete familiare lui Hans Castorp de pe cînd era mic copil ?i care nu-i tr ezeau decît impresii pl?cute ?i intime. mai bine spus. s? se lase pe spate în je?. unde cobora în fiecare diminea?? ca s?-?i umple port?igaretu l cu por?ia zilnic?. continua cu regularitate s?-?i trimit? acas? rufele la sp?lat ?i c?lcat (c?ci p?rerea lui era ca. pentru ca astfel sa ramîna departe de gîndul de-a formula vreo critic? asupra lor a?a cum f?cea. prin mijloace nu prea legale. Omul izola t poate s?-?i imagineze tot soiul de n?zuin?e personale. mai cu seama c?-i pl?cea sa tr?iasc? bine. ci particip? de asemenea . tragînd cu pofta un fum a'n ?igara de foi.Joachim lemssen . oarecum. era întocmai ca un sugaci ce se ias? în voie la sînuî Matern. s?-?i scoat? burta înainte. era îngrijit? cu credin?? de Schalleen. în pivni?a. impresii ce se transformau oarecum într-o ma rc bucurie cînd i se întîmpla s? ia o gustare. un pahar de orto vechi ?i. f?r? sa-i fie de o forma deosebit de aristocratica. ?i ar fi mîncat în sil? untul dâcâ i s-?r fi prezentat într-o singura bucat?. de care suferise deseori. purtau un inel format dintr-u n lan? gros presat. c?ci în ciuda înf??i??rii sale a ne. O fuma înaintea trabucului. erau plomba?i cu aur. a unui motiv presant. cît din lipsa unui motiv care sâ-l hot?rasc? sau. ?i a c?rei otrav? aromat? se unea într-un chip atît de pl?cut cu cea a cafelei. am ocolit cuvîntul mediocru". Hans Castorp î?i ?inea provizia de tutun la ad?post de influen?a v?t?m?toare a cal oriferului. Dup? cum se vede. nu aranjat în form? de melci. Cu bustul drept. tr?ie?te nu numai via?a sa personala. absen?a unui atare motiv. Hans Castorp nu era un geniu. cu sigu-ant? n-ar fi fost dispus sâ-l fac? nicicînd ?i pentru nimic în lume: mai pu?in de team? sa nu-?i c ??uneze vreun r?u. am facut-o numai din motive ce nu au nic i o leg?tur? cu inteligen?a sau cu modesta sa persoan?. la pavilionul lui Alster. f iresc. 38 THOMAS MANN Purta u?or pe umeri ?i nu f?r? demnitate înalta civiliza?ie pe care clasa conduc?t oare a acestei democra?ii or??ene?ti de negustori o transmitea copiilor ei. aveau pielea fraged? ?i îngrijit?. scopuri. cu James Tienappel sau cu varul sau Ziemssen . ne d?m silin?a sa relatam tot ce ne poate folosi în leg?tur? cu el. iar din?ii. cam slabi. se întorcea spre vecinul cu care vorbea (în?eleg?tor ?i cam anost). efort pe care. într-o cea?a fumurie. c?ruia sîntem sili?i s?-i acordam o oarecare importan??. avînd încli ie spre bucuriile stra?nice ale vie?ii. nici un imbecil. înal?îndu-se schelete de vapoare în co nstruc?ie. bunul Hans Castorp este totu?i posibil s?-?i simt? starea sufleteasca influen?at? nedeslu?it de cusururile acestor baze.

Tunder & Wilms". la lansarea noului vapor po?tal cu elice dubla Hansa". I-ar îndruma ei bine. ?i d ac? ar intra Ia el I-ar avea în vedere. b?ie?a?. un oare care talent lipsit de pasiune pentru matematici. dar pîn? la sfîr?it formulata tr-un chip oarecare . dar cînd. Cît prive?te activitatea de ?colar.N-ai o avere prea mare. iar cînd. ca re. Numai ca azi nu e prea pl?cut sa tr?ie?ti din venituri. timpul însu?i se dov ede?te a fi lipsit de speran?e ?i de ?eluri. în definitiv. Hans Castorp dorea s? prelungeasc? o stare de lucruri provizorie ?i neho tarîta. ?i cînd. cuprinzînd-o ?i pe cea fizica ?i organic? a individului. îl ajutar? s? treac? aceste etape . în sfîr?it. într-o sîmbata seara. iar da ca rîvne?ti sa fii cineva în ora? ?i sa tr?ie?ti cum e?ti obi?nuit. f?cu m?re caz de profesiunea s?. în sfîr?it. ar fi o idee minunata. iar cînd î?i termina agiul militar se decise sâ-?i continue studiile . din care î?i trage impulsul pentru eforturi mai mari ?i pentru activitatea sa. f?cu o acuarela reu?ita ?i exacta pîna în am?nun?ime. îi spunea cîteodata unchiul Tienappel. afara doar dac a ar fi vorba de o suma de cel pu?in de o suta de ori mai mare decît ai tu. Avem în vedere aici nu numai ?inuta interioar? a tînârului din timpul ?colii.ective. c?ci era departe de a ?ti. la cincisprezece ani. adic? va ramîne firmei. cînd se hot?rî sa aleag?.mai aies ca. decît un om med iocru. c? Hans Castorp ar trebui sa studieze construc?iile navale. ba nici chiar în ultima clasa de liceu habar n-avea. ci chiar ?i din anii ce au urmat. f?r? ca timpul sa fie în stare sa dea r?spunsul la întreba rea: pentru ce?. umpluse paginile caietelor de noti?e cu desene rep rezentînd cutere pesc?re?ti. ostenelile unui om înzestrat cu caracter. Dar. oricum. î?i d?du seama ca va fi o MUNTELE VR?JIT 41 . ca. . nu era. dintr-un Ioc rez ervat. Cea mai mare parte a averii mele va reveni într-o zi lui James ?i Peter. iar influen?a aceasta se va întinde dincolo chiar de partea sufletesc-m orala. tablou pe care consulul Tienappel îl atîrna în biroul sau personal. este necesar? o singur?tate morala ?i o fire directa atît de rar? ?i de o esen?? de-a dreptul eroic?. la whist. la drept  40 THOMAS MANN vorbind. a va porului zvelt. c?ci Hans Castor p se margini sa rîda din toata inima ?i nici o clipa nu d?du urmare unor asemenea extravagan?e ?i idei bune pentru un coate-goale. vase pentru transpor tat legume. îi spuse consulului Tienappel. lucrul asta sa-?i intre bine în cap. urbanitatea purt?rilor ?i. cu care se obi?nuise. î?i d?du seama ca ar fi putut tot atît de bine s-o apuce pe alta cale. atun ci aceasta situa?ie va paraliza. dezorientat din temelii ?i f?r? ie? ire. semnalam c? fusese silit s? repete uneori cîte o clas?.. Hans Ca storp n-avea nici una. cînd î?i alesese burgheza profesiune ce avea s-o practice. originea sa. avu dreptul sa asiste. de la firma . cor?bii cu pînze ?i cinci catarge. nici alta. a?adar. orice s-ar zice. socotind c? în felul acesta va cî?tiga timp ca sa gîndeasc a la ceea ce ar dori s? devin?. deo arece verdele sticlos ?i transparent al marii furtunoase era realizat cu atîta dra goste ?i îndemînare. ?i cînd la întrebarea pus? con?tient sau incon?tient. Hans Castorp nu a?tepta sa i se spun? a doua oar? ?i se interesa de o profesiune menita a-i îng?dui sa însemne ceva în fa?a lui însu?i ?i în fa?a oamenilor. atunci trebuie s a cau?i sa cî?tigi bini?or. de?i într-un în?eles dintre cele mai vrednice de cinste. el opune o t?cere g?unoas?. Dar. de ceva era sigur. încît cineva îi spuse consulului Tienappel ca lucrarea dovedea talent ?i ca Hans Castorp ar putea deveni un bun pictor de peisaje marine apreciere pe care consulul putu cu toat? lini?tea s-o repete pupilului s?u. acest lucru fu hotarît (c?ci ar fi pr ea mult daca am afirma ca el însu?i ar fi decis). Ca s? fii preg?tit pentru a face un efort care le întrece pe toate ?i dep??e?te m?sura a ceea ce se în f?ptuie?te în mod obi?nuit. pe bun? dreptate. în ciuda zbaterilor sale.asupra sensului suprem mai mult decît personal ?i necondi?ion at al oric?rui efort ?i al oric?rei activit??i. construit de ?antie rele navale Blohm & Voss". Ceea ce-?i apar?ine este bine plasat ?i-?i va aduce un ven it sigur. sau de o vitalitate foarte robust?. ?i cînd se hot rî sa aleag? asta a fost la îndemnul bâtrînului Wilms. impersonalul din juru-i. anume ca prinsese un gust nebun pentru vapoare. Chiar de pe cînd era un b?ie?a?. desigur. iar Pe ter va primi o renta.

gîndea Hans Ca storp cu un pic de disprei. Chiar împrejur ?rile trebuiau s?-i înf??i?eze munca drept un fapt vrednic de respect în cel mai înalt grad. avînd aceasta convingere. c?ci în afara de munca. pentru lini?tea lui personala. Respectul sau pentru munc? era oarecum re ligios ?i. nu avea pieptul prea zdrav?n. mult mai preferabil? decît aceea a varului sau Joachim Ziemssen. Desenele sal e tehnice. chiar ?i în afara de Hamburg. sa-l fi au zit pe consulul Tienappel spunînd în treac?t ca tînarul Castorp ar resim?i obliga?ia d e-a purta arma ca pe-o greutate ce l-ar stînjeni în continuarea studiilor universita re începute in alt ora?.ar fi fost mai înclinate c? tre munca ?i mai rezistente la munca. întîmpina dificult??i. De asemenea este posibil ca medicul de stat-maj or. De altfel Joachim Ziemssen. numai c?. în orice caz. concet??enii îl priveau iscoditori ?i curio?i. Cînd venea acas? în vacan?a. planurile reprezentînd suprastructurile vapoarelor. dar ?i deosebit de importanta si m?re a?a ?i. într-un principiu ce r?spunde de sine însu?i ?i ca. ar fi putut sa cread? în munca.mai întîi spiritul ?i apoi. O munca încordata îi a?î?a nervii. Va fi atunci alegator sau ales. rezolvata. nu jalonat de piedici pe care trebuia s? le înving? scrî?nind din din?i. prin el. grafostatica ?i proiectoare. a?a cum crezi într-o valoare absol uta. de? i pe el munca îl cam obosea. Dar exista o alta într ebare. Ia urma urmei. stabilitatea. îl obosea repede ?i r cuno?tea f??i? ca. numele îi er a vechi ?i fara pata. 42 THOMAS MANN J Cît prive?te serviciul militar. ?i la care nu vrem s? r?spundem pe scurt. care lucra încet ?i potolit mai ales ca Hans Castorp p?stra. timpul asupra c?ru ia nu ap?sa nici una din greut??ile de plumb ale unei munci trudnice. Ne reîntoarcem în acest moment la unele considera?ii la care am f?cut aluzie mai sus . întrucît nu i se potrivea. îi pl?cea mai mult timpul liber. Trebuie oare sa presupunem ca atît trupul cît ?i spiri tul sau . întrebîndu-se ce rol oficial va juca într-o zi tînarul Castorp. de o natur? indiscutabila. de?i. care venea des în vila de pe strada Harvestehud. Deci. a?a ca avea sa vina ?i vremea cînd urmau sa ?in? seama de pe rsoana lui ca de un factor politic. care ?in ea cu tot dinadinsul sa se fac? ofi?er. C?ci nu ne socotim deloc a fi ap?r?torii Iui Hans Castorp ?i m?rturisim chiar b?nuiala ca munca îi stingherea via?a ?i pa?nica pl?cere ce i-o d?deau ?ig?rile de foi M?ria Mancini. încadrata de chipul somnoros de tînar patrician. îns? Hans Castorp îi întrecea pe cei mai mul?i dintre colegii sai de îndat ? ce era vorba de-a fixa o imagine abstracta într-o reprezentare mai accesibila si m?urilor. timpul ce s-ar fi întins liber în fa?a lui. despre a?a ceva nu putea fi vorba. daca în adîncul sufletului. ?i tocmai din cauza as ta i s-ar potrivi mai bine o profesiune în aer liber care nu-i cerea nici o încordar e ?i nici un efort intelectual. dup? cît î?i d?dea seama. cum putea Hans Castorp sa nu respecte munco? Atitudinea aceasta ar fi fost împotriva firii. C?ci avea cel mai mare respect pentru munca. s-a r fi lini?tit? Deci se ive?te din nou întrebarea daca era mediocru sau mai mult decît mediocru. obiceiul tihnit al dejunului cu bere neagra se popula cu geom etrie analitica ?i calcule diferen?iale. n-a fost g?sit apt. datorat? timpului.munca teribil de complicata ?i obositoare. de a face umbrele cu tu? ?i de a reprezenta sec?iunile longitudinale c u ajutorul unor linii colorate care sa indice materialul. mecanica. dup? cîte se p ?rea. foarte bine îmbr?cat. Avea în urma sa o tradi?ie. nimic nu se dovedea a fi mai demn de respect. anume la presupunerea ca alterarea vie?ii personale. liniile de plutire ?i sec?iunile longitudinale nu erau chiar atît de bune ca tabloul pitoresc cu Hansa" în plina mare. ?i. Mintea lui. cu o musta?a mica d e un blond-ro?cat. c alcula deplas?rile înc?rcate ?i neîncar-cate. Aceasta contrazicere în atitudinea sa cu privire la munca se cer ea. capacitatea magaziilor d e provizii ?i metacentrul navelor. ?i trupul . va legifera . cu perspectiva unor posturi de r?spundere foarte însemnate. în definitiv. nepotul vitreg al r?posatei sale mame. Adîncului fiin?ei sale îi repugna militana ?i reu?i s-o îndep?rteze. foarte elegant. oamenii care se o cupau de treburile publice ?i ace?tia constituie majoritatea într-un ora? care se conduce singur a?adar. este fn tr-adevar capabila sa influen?eze organismul omului. doctorul Eberding. ea fi ind porunca timpului ?i tot ea se afirma ca principiul prin care te puteai impun e sau prin care te v?deai nedestoinic. adesea. unde nici el însu?i nu vedea limpede. anume aceea de-a ?ti daca-i pl?cea.

scuipase sînge. mereu av ea febra ?i iat? ca. ca un evreu. o asemenea regiune nici nu î-ar conveni J 44 THOMAS MANN consulului. De data aceasta. el.Berghof" (medic-?ef: doctorul Behrens. Deci. drumul sau lua pentru înce put urm?toarea întors?tura: In vederea examenului de absolvire. Pe atunci. oa re. Era. încît se v?zuse silit sa plece foar te iute la Davos. Dar. cîteva semestre. Doctorul Hei dekind îl mustra de fiecare data cînd î! intîlnea ?i-i cerea st?ruitor sa schimbe în mod f undamental aerul.?i va lua parte în exerci?iul func?iunii sale onorifice la grijile stapînirii. dar ?i contrariul putea fi adev?rat. ca inginer voluntar. în sînge harul de-a judeca. iar asem?narea cu bunicul sau î?i sarea în ochi. un distrug?tor al vech ilor edificii ?i al frumoaselor priveli?ti. daca binevoie?te sa-l consulte. C?ci. atunci pe timpul acestei veri drumurile lor se despart. dar cedînd unui impuls de neînvins î?i schimbase brusc direc?ia. sa petreac? vreo citeva saptamîni în creierul mun?ilor. posibil ca Hans Castorp sa se al?ture radi calilor. era inginer. îi spusese el. dintr-o comisie financiara sau poate de arhitectur?. ?i aceasta stare fusese pri lej de mare spaima în familie. ca sa-?i fac? pe ?antier stagiul de practica. fara nici o considera?ie. fara distinc?ii deoseb ite ?i fara surle ?i trimbi?e. dup? cum scria în c?r?ile sale po?tale. dar destul de onorabil.. nelegat de nimic. sa se afirme ca un om care merge drept la ?int?. Erai îndrept??it s? te întrebi la ce partid politic va adera tînarul Castorp într-o buna zi. întrucît avea nevoie de o presiune atmosferica mai potrivita. va fa ce parte dintr-un consiliu de administra?ie. un eleMUNTELE VR?JIT 43 ment conservator? Era cu putin?a. Era posibil oare sa-i semene atît. Foarte bine. primul examen de absolvir e. a?adar. la urma urmelor. ca un american. daca îna . ?i se preg?tea s? intre la Tunder & Wilms". credea c? ?tie totul mai b ine decît al?ii sau era gata sa se sprijine pe cei dm opozi?ie? în ochii s?i alba?tr i. placîndu-i sa rup?. spre marea lui durere ?i dezn?dejde. nu puteai citi nici un r?spuns la toate ace ste întreb?ri puse de concet??enii curio?i ?i fara îndoiala ca nici el însu?i n-ar fi ?tiut sa explice. asemenea preaîn?elep?ilor p?rin?i ai ora?ului în fa?a c? rora garda dubla de la prim?rie d?dea onorul cu arma. se prezentase l a ?coala militar? ?i tocmai fusese primit. consilier auli c) ?i se plictisea de moarte. nu mai este suficient cel de la Norderney sau Wykout Pohr ?i. ajuns în acest punct. dup? dorin?a alor sai. ci într-un fel cu totul sup?r?tor. Hans Castorp n-are decît s? plece singur în creierul mun? ilor. într-o buna zi. trebuise sa înve?e din greu ?i cu perseveren?a . într-adevar. ?i fa ra nimic sacru. sub sprînccnele de un blond-ro?cat. avea în urma sa patru semestre de studii la ?coala polite hnica din Danzig. atunci îi da sfatul ca înainte de-a începe lucrul pe ?antierele de construc?ii. ?i alte patru semestre pe care le trecuse la ?colile tehnice s uperioare de la Braunschweig ?i Karlsruhe. sa-i fac? o vizita lui Joachim Ziemssen. un om al comer?ului mondial ?i al tehnicii. altfel î?i r isca s?n?tatea. Studiase dreptul. De altfel. luase de curînd. msa dac? a?a stau lucrurile. c?ci tocmai ajunsese apro ape de înf?ptuirea n?zuin?elor. Hans Castorp. Aparen?ele puteau fi în?el?toare. încît întorcîndu-se acas? î?i d?du seama ca e mult mai obosit ca de obicei. c?ci nici cu patru cai n-ar putea cineva sa-l smulg? pentru auce la munte. aceasta pagina înc? nescrisa. Dac? vrea. spusese consulul Tienappel nepotului ?i pupilului sau. dar era v?dit c? avea în cea mai mare m?sura aerul pe care n-ar fi trebuit sa-I aib? pentru ca democra?ii sa se simt? îndrept?? i?i sa se bizuie pe el. Era o propunere foarte fireasca. Era în pragul vîrstei de dou?zeci ?i trei de ani cînd întreprinse c?l?toria în cursul c?re ia l-am întîlnit. nu boln av ca Hans Castorp. glasul sau va fi ascultat ?i luat în seama al?turi de al altora. un viitor constructor de vapoare.dar tot atît de bine î?i puteai închipui ca va fi preoeu nt de dezvoltarea prev?z?toare a condi?iilor de via?a date ?i fire?ti. Joachim Ziemssen era bolnav. cu t iadi?iile vechi transmise cu demnitate ?i sa arunce statul în viitoarea unor exper ien?e în care sa-?i frînga gîtul . Suferise dintot-deauna de un u?or guturai. lata îns? ca se g?sea de cinci luni la sanatoriul interna?ional . încît sa ajung? o frîn?. Purta.

se sucea ?i se întorcea f?r? încetare de-a lungul c?r?rilor. cu obrajii pudra?i. albi ?i cenu?ii se îngr?m?deau peste mun ?ii mai dep?rta?i. era chiar în toiul verii. Ajungeau pîna la el acorduri în?bu?ite muzica religioasa. ? i era un spectacol straniu sa consta?i c? femeia aceea palid? ?i îmbr?cat? în negru. pe care erau a?ezate ?ezlonguri. cu pri virea pierdut?. cu un pa s monoton ?i gr?bit. ?i cu fruntea br?zdata de zbîrcituri. împrejmuit?. î?i aduse aminte de visele încîlcite avute în cu rsul nop?ii. dar se scula mai devreme decît ar fi fost necesar. Dîre de cea?a se înlindeau nemi?cate pe în?l ?imile lituralnice. îmbr?cata complet în negru.perechea rus?. treaba ce avea sa fie pe placul amîndurora. O teras? acope rit? cu tabl?. ?i i se p?ru c? aceast? vedenie trist? îi întuneca soarele dimine?ii. marcat? de suferin?? ?i atîrnînd u?or într-o parte. deoarece îi producea acel a?i efect ca ?i un pahar de porter b?ut pe stomacul gol. ce r?zb?tea pîna aici venind de departe. Hans Castorp voia sa întreprind? cît de cît ceva pe ntru propriul sau bine. cu ochii negri ce se mi?cau în sus ?i în jos. îi aminti lui Hans Castorp de portretul unei tragediene celebre. deoarece fusese pe ste m?sura de obosit. la r?d?cina unui brad falnic. Diminea?a era rece ?i înnorata. împreuna cu pamatuful . verde ?i alb. Ultimele zile ale lui iulie. Cînd se hot?rî sa plece. iar Hans Castorp care iubea muzica din tot sufletul. acolo erau poteci cu pietri?. o doamn? mai în vîrst?. nimic nu era mai indicat decît sa se duca sa-i ?in? tov?r? ?ie scumpului sau var. dup? tactul muzi cii de mar?. Dar aproape în ace la?i timp mai înregistra ?i altceva. cu bra?ele ?epene atîrnîndu-i înainte. constînd din despacheta tul ?i aranjatul lucrurilor. iar lîngâ ea se în?l?? un stîlp vopsit în brun-ro?cat. purtînd un voal negru r?sucit în jurul parului c?ru nt ?i r?v??it. Pleca pentru trei saptamîni. in contrast cu p?dur ile întunecate de brazi care acopereau povîmi?urile. Pe cînd î?i trecea briciul cu mîner argintat de-a lungul obrajilor acoperi?i cu spuma parfumata. satul alb scînteia în fundul van. straturi cu flori ?i o pe?ter? artificial?. f?r? s? par? ca-?i da seama. încît avu tim p berechet sa-?i vad? cu metic jiozitate de tabieturile sale matinale. iar c ind r?zbea vreo raza de soare. alc?tuia gr?dina. se deschidea spre miaz?zi. Nu se sim?ea chiar perfect odihnit. ceva abia perceptibil auzului. Dedesubt ?erpuia drumul lucios urcînd pînâ la sanatoriu. Chipul ei ofilit de o paloare mer idional?. cu su perioritatea lini?tita a omului care se b?rbiere?te la lumina clara a ra?iunii. cu înf??i?area îndurerata. Tot ?tergîndu-se pe mîini. III Posomorîre cast? Hans Castorp se temuse ca avea sa doarm? peste ora obi?nuita. ie?i pe balconul ce se întindea de-a lungul fa?adei. cu o gur? mare. cu gura deschis? ?i ochii u?or înro?i?i. Ici ?i colo se vedeau crîmpeie sau dungi de cer albastru. îl 46 THOMAS MANN 1 ame?ea ?i-l predispunea la somnolen?? ascult? mul?umit. cople?i?i. dar oricum destul de proasp?t pentru o zi no ua. Hans Castorp se uit? la ea din înaltul balconului. tabieturi foarte civilizate intre caic un rol principal îl jucau vana de cauciuc precum <i hghenasul de lemn cu s?pun verde de lavanda. avînd la mijloc emblema medicinii. ?i clatin? din cap surîzînd cu îng?duin?a fa?a de atîtea stupidit??i. de sp?r?it doar prin pere?i de sticla mata în compartimente separate. cu o meditativa comp?timire. in timp ce nori mari. drumul pe care venise în ajun. în indispensabili din fii d'ecosse ?i c u papuci de marochin ro?u. cu capul plecat într-o par te.inte de-a intra la Tunder & Wilms". anume ni?te zg omote ce veneau din camera vecinilor din stînga . O parte di n platform?. ?i sa împleteas c? îngrijirea trupeasca ?i cur??enia cu cealalt? preocupare. cu genunchii îndoi?i. ?i dup? o pauza urma un ma r?. fara îndoiala tot din acela?i hotel de unde asear? se auzise ?i concertul. Gen?iane mici ?i înstelate cre?teau în iarba umed? de pe coasta dealului. adic? îl lini?tea profund . sub care spînzurau ni?te pungi moi. aproape tragic?. în vîrful c?ruia flutura cîteodat? un drapel f ntezist. dup? cum îi explica . în gradin? se plimba o femeie. corespunzînd fiec? rei camere. De undeva r?zb?tea o muzica mat inala. î?i potrivea pa?ii mari. pe care-l v?zuse odat?. ?arpele încol?cit pe caduce u.

frazele uzate ?i melodioase ale unui cîntec la moda. ?i deodat? ro?i sub pudr?. iat? c? ai petrecut prima noapte aici sus . î?i mai spuse el enervat. întoreîndu-se s?-?i ispr?veasc ? toaleta cu mi?c?ri inten?ionat zgomotoase. cu prosopul în mînâ ?i ascul t? f?r? s? vrea. Dar din camer? se auze a înc? ?i mai bine ceea ce se petrecea de cealalt? parte a peretelui. La urma urmelor. c?ci sînt singu . pe lumina. ceea ce-i înte?i usturimea. A?a se face ca glasul îi tremura de 48 THOMAS MANN necaz cînd r?spunse varului s?u care. dar pe care. de pe balcon în camer?. m?car ca se manifestau numai prin chicoteli. ?i sînt totu?i bol navi. înc?l?at cu cizme solid lucrate. cu acest Pnlej. Ca ?i ieri . ?i sînt sigur ca nici asear? nu s-au potolit prea curînd. strîngînd buzele. Hans Castorp î?i ad use aminte c? abia ieri sear? auzise ceva asem?n?tor. Se puteau da ?i alte nume acest ei bun?voin?e a firii. se s?rutau ?i. ori umilitoarele denumiri de frica MUNTELE VR?JIT 47 . se palmuiau. dar de o ieftinatate dezgust?to are! Oare dup? toate astea voi avea prilejul s?-i ?i vad pe ace?ti oameni. a?a c? totul e în ordine. Trasni-v-ar bunul Dumnezeu! gîndi el. se mai ad?ugau acum ?i acord urile unui vals. Hans Castorp râmase în picioare." ?i atunci Hans Castorp observa cu mirare c? îmbujorarea care-i cuprinsese adineauri obrajii nu voia s? d ispar? cu nici un chip. ca ?i cum n-ar fi trebui' ?i nici n-ar fi voit s? ?tie nimic din ce ea ce auzea: o expresie de pudoare care nu era deloc original?. sînt c?s?tori?i. ceea ce-i destul de nepl?cut. iar fizionomia sa o exprima nrintr-o posomorîre cast? a chipului. Cont inua s? d?inuie ?i nu era altceva decît acea ar?i?a uscata de pe fata de care sufe rise ?i ieri. Cu expresia aceasta se retrase. Micul dejun Bun? ziui. nu avea nici azi p?l?rie. avea obiceiul s? ?i-o însu?easc?. e o stare de lucruri greu de suportat! Construc?ie ieftina. A. E?ti mul?umit? Era gata de plecare.se Joachim -zgomote care nu se potriveau deloc cu aceast? diminea?? proasp?ta ?i limpede. Faptul acesta nu-l dispuse în chip favorabil în Privin?a vecinilor c?s?tori?i ?i . sau gravul ?i frumosul nume de pudoare. b?tuse în perete. Era o goan? în jurul mobilelor. a(jevar sau pref?c?torie. Oare cine-i femeia în negru din gr?din?? Joachim î?i d?du imediat seama despre cine vorbea v?rul sau. Mul?umesc. e Tous-les-deux. Prin urmare. tocmai se petrecu. Am avut ni?te vise cam f?r? noim?. ce acompania u de departe scena nev?zut?. Era o lupta înso?it? de chicoteli ?i gîfîieli. cu toate c?. ?i jocul fara nici o îndoial? ?inea de domeniul insti nctelor animalice. faptul cel mai scandalos este c ? pere?ii sînt atît de sub?iri. îns? oboseala îl împiedicase sâ-i dea vreo aten?ie. ci p?reau mai curînd c? o murd?resc cu o materie vîscoasâ. sau a?a i se p?rea. ca s? nu aud? mai multa vreme sunetele unor fapte ?i gesturi ce i se p?reau serioase. ap?ruse din n ou. îmbr?cat într-un costum sport. în an umite împrejur?ri. merge. pe care somnul o atenuase. Dar diminea?a. a c?rei însu?ire neru?i nat? nu putea sâ-i scape multa vreme tînarului. ?i apoi cl?direa are neajunsul c? pere?ii au urechi. evident. toat? lumea îi zice a?a. fire?te. a?adar. fiindc? ceea ce prev?zuse limpede c? va urma. din bun?voin? ? se sili sâ-?i dea sie?i o explica?ie nevinovata. Aici. pentru numele lui Dumnezeu. un scaun fu r?sturnat. strigîndu-l. se prindeau unul pe altul. îns?. de exemplu acela mai pu?in searb?d de cur??enie sufleteas c?. sau înc? ?i acela de sfiala mistica ori cucer-njcje _ ?i era pu?in din toate astea în atitudinea ce-o luase Hans Castorp fa?? de zgomote le venite din camera vecina. îngîna o vorb? de ocara estul de tare la adresa lor ?i f?cu gre?eala sa-?i r?coreasc? înc? o data a?a cu ap?. sau p oale chiar le voi fi prezentat? Ar fi nespus de penibil. dar care. ?i nici m?car senza?ia de fierbin?eal? care o înso?ea. desigur. Nu vreau s?-mi dau prea repede p?rerea. spuse Joachim. din moment ce se g?sesc aici sau m?car unul din ei este bolnav. la noi. r?spunse Hans Castorp. spuse el. ia început. p e bra? cu raglanul în al c?rui buzunar lateral se vedea flaconul turtit. nu-i f?cu impresia c? ar fi un om perfect odihnit ?i bucuros s? întîmpine diminea?a. ba chiar cut remur?toare. a?a c? pu? in mai mult? cump?tare n-ar strica. la toate astea. iar atunci cînd Joa chim intr? în camera. e pre a de tot.

?i atunci îl vîrâ în p at.Ca s? nu uit. E mexican? ?i.. . în ceea ce îl prive?te. s? se reacomodeze. în tr-o m?sur? oarecare. Sînt oameni lipsi?i complet de bun? cre?tere ?i chiar d?câ sînt sili! s? cuiesc trei s?ptâmîni în vecin?tatea lor ?i-mi este imposibil s?-i oco50 THOMAS MANN lese. c?ci er? prea sigur de propriul s?u mod de via?a si de obiceiurile sale de om civilizat. o temperatura destui de mare. ?i de a lunei mama se plimb? cum ai vazut-o. în timp ce Joachim îi ar?ta pe coridoare cînd o u?a. Hans Castorp î?i ridica politicos p?l?ria. Po?i foarte bine sa ma recomanzi doamnei din gradi n?. t?cu Hans Castorp. sa în?eleg c? te-au stingherit? E adev?rat c? într-un fel sînt ni?te s?lbatici. cu alte cuvinte ni?te neciviliza?i. ?i Behrens afirm? ca dac? se va mai scula înseamn? c? are mai mult noroc decît m inte. sus. . A venit în cel de al doisprezecelea ceas. care se afl? într-o situa?ie absolut disperat?. persoane care se înapoiau deja de la micul dejun. sup?rat de senza?ia limpede c? are ochii tulburi ?i fa?a îmbujorat?. ?i ad?ugind mici observa?i i asupra caracterului sau gravita?ii cazurilor respective.Bine.rele vorbe pe care le repeta mereu. Da. Era ner?bd? tor ?i nervos ca un tînar pe cale de a fi prezentat unor oameni necunoscu?i ?i. spune el. ?i fran?uze?te abia de îngîn? cîteva frînturi.de ce. Dup? ce se încredin?a ca are asupra lui provizia de ?ig?ri. putem tous Ies deux sa mergem la masa. de parca ar fi nlîns mai multa vreme ?i aveau iar??i acea scînteiere pe care i-o provocase tu?ea b?rbatului pasionat de c?l?rie. în a cela?i timp. 39. este gata . men?ionîndu-i pe cei ce locuiau acolo. ceea ce. Dar închipuie?te-?i c? abia sosit se ?i constat? c? are temp eratur?. MUNTELE VR?JIT 49 -Prin urmare. Intîlnir?. c a sa se supun? chiar atît de u?or ?i numai pentru trei biete sâpt?mîni unor obiceiuri noi ?i str?ine apoi ie?ir? ?i coborîrâ sc?rile. daci se va ivi prilejul. cu ochi ca de j?ratic. cînd nu st? la c?p?tîiul lor. deo camdat?. voi ?li ce semnifica?ie are asta ?i ce mutr? s? fac. s? stea lîngâ fiul ei mai mare. Daca e?ti de acord. adaug? el. Pu?in îmi pas? dac? o s? -mi spun? tous-les-deux. declar? c?. Ma întreb. în?elegi? ?i-o cer foarte insistent. Iat? îns?.5 dintr-o data. f?cînd abstiac?ie de asta. nu vorbe?te o boab? nem?e?te. e o tr?vit din cap pînâ-n picioare. vezi tu. c? acum cincisprezec e zile i-â sosit cel de-al doilea fiu. Da r nu vreau cu nici un pre? sa intru în rela?ii cu perechea rus?. A venit aici de vreo cinci sâpt?mî i. care voia sâ-?i vad? fratele pentru ultima oar ? de altfel un b?iat foarte frumos. Ia care Joachim îl privi cu blînde?e ?i zîmbi ciudat. pe cît se p?rea . îl întrerupse Joachim. a?a stau lucrurile cu ea. iar cînd Joa chim d?dea buna ziua cuiva. vreau s?-?i spun ceva! f?cu el deodat? ?i în voce i se distingea o oarecare u?urin?? necugetat?. aceasta din urm? ca pe un fel de sfidare... nu vad nici un inconvenient. de?i. ceea ce nu se petrecuse imediat dup? de ?teptare. pardesiul ?i p?l?ria. Avu impresia c? abia atunci reu?ise sa stabileasc? leg?tura cu ziua de ieri ?i. Toate bune . cînd alta. de fapt. ?i-am spus-o din capul . încît s e poate afirma foarte bine c? se va sfîr?i destul de repede . Teau s? spun c? ar f i comic ?i lugubru în acela?i timp. Hans Castorp î?i lu? bas tonul. iar ochii îi erau ca ?i ieri: i se p? rea ca sînt fierbin?i ?i grei. nu corespundea decît în parte adev?rului. iar femeile erau absolut înnebunite dup? ei.. c?ci era mai curînd palid. numai c? cel mic tu?ise înainte de-a urca aici. în schimb nu doresc cu nici un pre? s?-i cunosc ?i sînt absolut în dreptul meu d aca refuz în mod categoric s?. aici. ?i stropindu-?i cu un pic de lavand? batista cu care-?i atinse fruntea . glumi el cu o senza?i e de bun? dispozi?ie exagerat?. trecîndu-?i-o de jur-împrejurul ochilor. asta-l privea pe el.s-a generalizat. de asemenea. p ?rea perfect s?n?tos. iar dac? cineva i se adreseaz? nu spune decît: Tous Ies deuxl c?ci nu ?tie s? spun? altceva ?i. rostind nume germane ?i altele ce aveau toate soiurile de rezonan?e str?ine. aici nu e nimeni care s? priceap? spaniola. are-mi va sp une ?i mie la fel cînd îi voi fi prezentat? Adic? ar fi ciudat. cu o melancolie u?or batjocoritoare. în?elegi. iar Behrens declar? ca totul se va termina aproape c a un tifos ceea ce este groaznic pentru cei viza?i. ca ?i cel?lalt amîndoi sînt ni?te fl?c?i splendi zi.

Sala av ea patru u?i de sticla. Doar n umele ?i persoana doamnei Stohr îi re?inur? aten?ia. motive care se întîlneau unele cu altele pe tavanul larg boltit .. cu to?ii. uitîndu-se curios la celelalte mîncaruri din care ar f i dorit sa se serveasc?. O MUNTELE VR?JIT 51 fat? de serviciu îmbr?cata în negru ?i alb îl întreba pe Hans Castorp ce dore?te s? bea: cacao. El sau ea? . unt se g?sea din abunden?a. Nu era prea lata în raport cu lungimea. în negru. o pitic a". Se uita la v?rul sau. în ciuda p?l?riei cu pene. castroane cu orez cu lapte ?i terci din faina d e ov?z. Mesele erau destul de mari. Dup? cî?iva pa?i de-a curmezi?ul s?lii. m?car ca stau aici de atîta vreme. Apoi lua loc ?i observa cu un aer satisf?cut ca micul dejun era socotit aici o masa importanta. de?i nu toate lo curile aveau în fa?a lor tacîmuri.locului. ca sa-?i taie o felie ?i printre altele mai era ?i o fructiera cu fructe proasp ete sau uscate. Era a?ezat pe partea îngusta a unei mese din mijl oc. sim?ind un fel de spaima. ?i-a poi. fiindc? trebuie sa ?tii ca exista ?i o masa a ru?ilor bine. în general. ca ?i cum ar fi vrut sa spun?: Ei. tacîmurile zornaiau. cu puf pe fa?a ?i cu obrajii u?or aprin?i. cu plafonul u?or boltit. El vine întotdeauna la masa cu un vindiac de piele. Ia care se a ?aza numai ru?ii mai deosebi?i. î?i puteai ex plica foarte u?or gafele ei izvorîte din lipsa de cultura. avînd în partea inferioar? clopote de sticla mat?. Hans Casto rp se înclina politicos ?i cu oarecare rigiditate c?tre vecinii de masa. cafea sau ceai? Era micu?a ca un copil. a veau trupurile m?cinate de boal?. afar? doar d e cazul daca o vei dori chiar tu. dar cum acesta ri dica umerii ?i sprintenele cu indiferen??. unde vocile zumzaiau. la masa ru?ilor de rînd. cu partea superioara v?ruit? în acela?i fel ca ?i per e?ii ?i plafonul. . în timp ce. iar fetele de serviciu se gr?beau purtînd câni din care ie?eau ab uri. Privindu-i numai chipul. formate fi ecare din cîte trei arcuri suprapuse unite printr-o împletitur? ginga??. De altfel. c?ci sînt a?eza?i foarte departe de noi. pe o alta scara ?i un alt coridor decît ieri seara. cît ?i faptul ca avea o fa?a ro ?ie ?i un par unsuros. se gîndi el. înd?r?tul scaunului. ?i fara sa intru în am? nunte î?i spun doar ca arata în asemenea hal. Apoi p?trunser? în sala luminoasa. tocmai datorita faptului c? sînt atî?ia str?ini printre pacien?i. cu s cor?i?oar? ?i zah?r. a treia la stînga r?spunzînd în holul de Ja intrare ?i apoi aceea pe care i ntrase Hans Castorp c?ci Joachim îl condusese. ce-i cu asta?" se potoli ?i comand? ceai cu o polite?e deossbita tocmai fii ndc? aceea care-l întreba era o pitic?. doua pe partea lata. în timp ce-?i l?sau haine le Ia garderoba. în picioare. Erau vase cu marmelada ?i miere. în sufragerie erau aranjate ?apte mese. camarazii ?i tovar??ii de destin ai lui Joachim care. a?ezata în mijlocul mesei. cineva ridica un clopot de sticla sub care se întindea o bucata groasa de ?vai?er. farfurii cu jumari de oua ?i friptura rece. dar mîncau ?i sporov?iau Sala era construita în ac el stil modern care reu?ea sa imprime celei mai severe simplit??i o anumita tr?s ?tura de fantezie. Ia intrarea în sufragerie. Sala era prev?zut? cu mai multe candelabre electrice din metal alb. Stîlpii erau acoperi?i pîna la jum?tate cu un pl acaj imitînd lemnul de santal. nu cunosc personal decît pe foarte pu?ini dintre ei. ce d?dea pe o veranda în fa?a lui Han s Castorp. între cele dou? mese puse de-a latul. îneît ma mir ca Behrens înc? n-a intervenit. fiecare pentru zece persoane. cu fata lunga ?i îmbatrînita. de data aceasta. dup? care începu sa manînce orez cu lapte. spuse Joachim v?dit distrat. dintre care doua în l??ime ?i celelalte în lun gime. Da. Hans Castor p se g?si instalat la locul s?u. ornamenta?i cu brîuri multicolore ?i cu motive simple ?i nostime ce imitau ciucurii. ?i nici ea nu e dintre cele mai îngrijite. numai el..Dar dintre cei doi care-i bolnav? întreb? Hans Castorp. î?i l?sa privirile sa pluteasc? ?i peste comesenii de la c elelalte mese.Cred c? el. pe care o lua drept o croitoreasa . aici nu este chiar atît de u?or sa ieg i cuno?tin?e. de un blond cenu?iu. La dreapta lui era o f?ptura cu înf??i?are s?r?c?cioasa. c?rora le fu prezentat cu tot ceremonialul. ce atîrnau ca ni?te mici sfere lunare. dar pe care abia-i înregistra ca figuri. po?i fi perfect lini?tit. avînd de jur-împrejur un fe l de galerie ce aaapostea poli?e pentru farfurii ?i se deschidea prin arcade lar gi spre interiorul aranjat cu mese. ?i c hiar eu. a?a ca sînt pu?ine ?anse sa-i întîlne?ti.

Se discuta despre vreme. La început se temuse pu?in ca va avea sa suporte impresii cumplite ?i iat? ca se s im?ea oarecum dezam?git. impresie creata. Poate ca era prea bolnav ca sa-i mai pese de aceste maniere sau sa se mai intereseze de cei din ju rul sau. cînd se sculase. de laptul ca bea numai cafea ?i mînca pîine cu unt. despre fe lul cum s-a dormit. Sînt atît de vl?guita". . care-?i r?sturna în farfurie un borcan cu i aurt. informîndu-se de starea ei. ceea ce ea îi confirma aproape cu impetuozitate. de asemenea. Se vedea îns? ca nu era în nic i un caz o croitoreasa cu ziua. înc ordata. micul dejun nu era o masa care se lua în mod oblig atoriu în comun. despre temperatura pe care au avut-o în acea diminea?a. lua loc al?turi de ea ?i începu sa manînce pas trînd t?cerea cea mai desâvîr?ita. spuse ea lungind sil abele cu o afectare de prost gust. Le întreba pe rînd. cuprinsa de o nelini?te tainica. La mai multe mese oamenii î?i ar?tau unii altora fotografii. dimpotriv?. Erau aici. cu degetele ?epene ?i degerate. fara îndoial?. din?u lungi ?i sub?iri ca e iepure. afla cu o corecta p?rere de rau ca las? de dorii. avusese 37. Un b?rbat tînar cu must?cioara. vorbeau cu fetele ce serveau ?i se n?pusteau asu pra micului dejun v?dind o s?n?toasa pofta de mîncare. ?i era o lâcere sa l e vezi oprindu-se ?i sporovaind. doar fiindc? nu aveau griji mom entane ?i se aflau mai mul?i laolalt?. Apro ape toate femeile purtau tricouri de lîna ori m?tase. ce nu ?inea întru nimic de suflet. agitata. de parca s-ar afla în ajunul unui evenimen t deosebit de hotarîtor. sus (prima era în sanato riu de ?apte luni. oam eni mai în vîrsta.3 ?i cine ?tie ce o sa mai fie dupa-amiaz?! Croitoreasa cu ziua zise ca a avut aceea?i temperatur?. cu gulere r?sfrînte ?i buzunare în p?r?i. ?inea mîna dreapta strinsa pumn în reptul obrazului ?i în vreme ce mînca se silea în mod ostentativ sa vorascâ distins. în fa?a lui Castorp lua loc o fata tînara cu parul de un blond luminos. f?cute de ei în?i?i. cealalt? de cinci). ?i adaug? ca înc? de diminea??. c?ci vorbea foarte curat ?i aproape ca o femeie culta. ceea ce în realitate nu era deloc cazul. Se tînguia ca se simte fara vlaga". ?i abia dup? aceea î?i arunca privirile prin sala însufle ?it? de un du-te-vino continuu. Cei ma i mul?i erau bine dispu?i. la une le mese se f?ceau schimburi de m?rci po?tale. iar în mintea lui imaginea unei mici crortorese se asociase întotdeauna cu cafeaua ?i jimbla cu unt. extraordinar de slaba. refuzînd prin atitudinea sa orice încercare de a i se prezenta noul oaspete. intrau fredonînd. de cînd sînt aici. c?ci toata lumea din sala p?rea plina de via?a: nu avea i deloc sentimentul ca te afli într-un a?ezamînt plin de suferin?e. fâra vreun motiv anume. Pentru cîteva clipe. Este adev?rat ca unii st?teau la mas? cu capul în mîini ?i priveau ?inta diept înainte. fiind vorba doar d e-o agita?ie fizic?. La stînga 'ui st?tea o domni?oara englezoaica. foarte unt?. îns? m?rturisi ca se sim?ea. îl mînca iute ?i pleca imediat. Sosi imediat dup? ce Hans Castorp se a?ezase. Urma Joachim ?i apoi doamna tonr cu bluza ei ecoseza de lîna. cu amîndoua mîinile vîrîte în buzunare. ?i ea destul de vîrstnica. La masa. sub buza de sus. ba chiar sup?r?toare din partea unei fiin?e atît de neînsemnate. Joachim sporov?ia de forma cu doamn a Stohr ?i. svetere cum le MUNTELE VR?JIT 53 ' au aibe sau colorate. perechi c?s?torite. de ambele sexe. dezvelindu-?i. atît pe croitoreasa cit ?i pe doamna Stohr. a c?rui expresie p?rea sa arate I 52 THOMAS MANN ca ?ine în gura ceva cu un gust oribil. fara îndoiala. care citea scrisori sosite de acas? in irnp ce bea un ceai de culoarea sîngelui. lipite de trup. Hans Castorp g?sea ca aceasta agita?ie sau m?car m?rturisirea uno r asemenea senza?ii constituie într-un anume fel o atitudine destul de necuviincio asa.s?u o lenjereasa cu ziua. o familie cu copii care vorbeau ruse?te. conversa?ia nu era deloc însufle?it?. apoi caut? sa-?i aminteasc? de cele cîteva no?iuni de engleza pe care le înv??ase ca sa afle chiar din gura vecinei din dreap ta ce fel de ceai bea (era ceai de m?ce?e) ?i daca era bun. Oricum. Tineri bronza?i. Ace?tia erau l?sa?i s? priveasc? ?i nim eni nu le acorda nici o aten?ie. salut a cu b?rbia din mers ?i ocupa un scaun. f?r? sa priveasc? pe nimeni.

Dar la u?? fur? cît pe ce sa se izbeasc? de doctorul Behrens care venea gr?bit. nu mai are rost sa a?tept?m. în aceea?i clip?.'f nta. îns? dumneavoastr? ar trebui sa încerca?i sa prinde?i ceva m ai multa culoare. altfel. Ceea ce-i spusese Joachim despre obrajii lui se adeverea. totul se transforma într-un zdr?ng?nit ?i un imens bufnet. ni?te ochi mari. domnilor! exclama Behrens. De la prima arunc?tura de ochi vad pe ch ipul fiec?ruia daca are stofa unui bun pacient. iar acest mirmidon n-are nici o pic?tura de talent. Da. cu elastic ia man?ete.. astfel. fara îndoiala. cel pu?in. Va rog sa ma crede?i ca mereu vrea sa plece. jos. daca nu-i frumos la noi! Ei. De data asta.Deodat? Hans Castorp tresari. îns? o oarecare încordare s ilita a gurii dest?inuia cît i se p?rea de ciudata pozi?ia lui de subaltern. str?b?tu?i de vini?oare vine?ii. avem aici doamne absolut încîntatoare. ur mat de doctorul Krokowski. ?i cu toate acestea. hai sa plecam.. pe care-l urîse dintotdeauna. Multe dintre ele sînt foarte seduc?toare v?zut e din afara. e foarte frumos la noi. Fire?te. ?i privindu-i d e jos cu ochii sai alba?tri. dar ca nuan?a de piele. complet anemic. îi r ?spunse cineva. acolo. ce d?dea direct în hol . Asta ar ti putut sfîr?i rau pentru b?t?turile noastre. în orice caz detesta zgomotul u?ilor trîn tite ?i ar fi fost în stare s? p?lmuiasc? pe oricine î?i îng?duia s? izbeasc? o u?a în p rezen?a lui. Atîta exces de zel! Nu vrea sa ne mai acorde nici m?car un fleac de jum?tate de an. A?i fi un bolnav mai bun decît el. aprins de tnînie. opina Joachim. vreun alt prilej în cursul zilei. îi f ?cea oroare lui Hans Castorp. talentul este necesar pretutindeni. p?r?siser? sala chiar în clipa cînd sosiser? verii. mai multa aten?ie. înotînd în l acrimi ?i str?b?tu?i de vini?oare vine?ii. Ca s a te prezint. Nu doamnele sînt acelea care ne lipsesc. c?ci erau alba?trii. Ei.cineva o l?sase sa se închid? singura sau poate o închisese la repezeala. A?adar. -Ei. Nu ma pricep. poate era o idiosincrasie congenital?. Se p?s tra la locul sau de asistent. cu n ceafa ie?ita în afara. des chizînd larg gura ?i mîncînd cuvintele. Dore?te necontenit sa plece. ma freac? ?i e ner?bd?tor sa se speteasc? la manevre ?i exerci?ii. ceea ce agrava pocnetul venea din faptul ca u?a era f ?cuta din p?tr??ele de sticla. Atunci va fi ?i dumnealui un vajnic purt?tor de sabie? îl întreba pe Joachim. lipindu-?i c?lcîiele. altfel încît ca pul p?rea de-a dreptul colorat deasupra halatului alb de chirurg. de al tminteri. Fusese trîntita o u??. Veri? întreba consilierul aulic aratînd cu mina de la unul la altul. In cazul acesta. dar aici. Joachim întreba dac? doctorii trecuser? pe acolo. lasînd sa i se vad? pantalonii reia?i ?i o parte din picioarele imense. chiar aceea din stînga. varul dumitale ne va aprecia desigur mai mu lt decît dumneata ?i va ?ti sa se distreze. destul de vechi ?i cu ?ir eturi. apropiindu-se imediat de Hans Castorp ?ii întoarse pe dos una dintre pleoape. nu se poate! Mi-am dat imediat seama ?i deoda t? i se adresa direct lui Hans Castorp c? ave?i în dumneavoastr? ceva de civil. lung pîna la gen unchi.. mai nalt decît doctorul K rokowski cu mai bine de trei capete. înc?l?ate în ghete galbene. fac prinsoare pe orice. iar chipul i se schimonosi în vreme ce-i r?spundea croitoresei. Dar între sprîncenele lui blonde ap?rur? ni?te cute. neluînd parte la convorbire. ma pis eaz?. gîndi Hans Castorp furios. din cauza ca buza superioara se r?sucea într-o parte.atura neagra ?i lucioasa. ceea ce f?cea ca paloarea sa-i ias? ?i mai mult în eviden??. ?i-i întinse tînarului o mîna mare cît o lopata. poate ca ar fi bun pe cîmpul de instruc?ie. zise el. bulbuca?i. spune ?i dumneata.. da. verdele nu prea e ar? tos. sînt îneîntat. Vorbea cu un pronun?at accent saxon din nord. Ru?ine". Era un om o^os. dintr-o ?e:. Ziemssen. o sa g?sim. domnule. c?ci trebuie talent pentru asta. blestemat? neglijen??!" Cum. croitoreasa îi spuse ceva. dumneata e?ti? îi zise lui Hans Casrorp p e care Joachim i-l pie. ce va pl?cut. c . ei bine. pe care îl purta strîns cu un cordon. nu avu r?gazul s? constate ci ne era vinovatul. jignit. cu parul com54 THOMAS MANN plet alb. Doctorul Krokowski era de asemenea în ?inut? profesionala. îns? halatul sau er a negru.. un nas cîrn ?i o musta?a t?iata scurt ? i ridicata piezi?. în?elege?i ca doamnele n-o sa va acorde nici o aten?ie! Verde este pomul de aur al vie?ii. iar zgomotul acesta. croita în fo rma de c?ma?a. Se prea poate c? aversiunea asta se datora educa?i ei.. domol. Doamne fere?te. aratîndu-l cu capul pe H ans Castorp. alba?tri. între degetul ar?t?tor ?i mijlociu. î?i ?i f?cuser? primul tur. Evident. nu atît de r?zboinic ca acest ?ef de hoarda militar?.

?i mi-a pl?cut cum îi zice ter-mometrului. turtit la un cap?t. un exemplar frumos. care parca plutea. cum v? spuneam.. De altfel. Acum ne putem continua plimbarea. gra?ie meteorologiei sale de o umeda voio?ie. în spatele sanatoriului.. ?i zici c? ai dormit bine. ?i se mai prelungea înc? pu?in înainte de-a face o cotitura brusca pentru a urca piepti? c?tre dreapta. o s?-mi aprind unul adev?rat. atîta timp cît mai sta?i aici. n-am fumat niciodat?. Po?i face plimbarea proiectata. Cei doi veri nu erau singurii care se plimbau. Da.Foarte simpatic om. îi t aie vîrful cu un cu?ita? ag??at de lan?ul ceasornicului. Cînd ie?eai afara nu patrundeai în gradina împrejmuita. Buna ziua. Iar doctorul Krokowski porni ?i el dup? ?eful sau. Veselie întrerupt? . A?a! adaug? el. în direc?ia buc?t?riilor ?i ? dependin?elor. ni se procura în fiecare an cîte un dr?g?la? contingent. Jnsa cu acest prilej îmi ve?i îng?dui s? v? dau un sfat cu totul dezinte resat complet sine pecunia. C?ci aici. fac e?i ceea ce face ?i v?rul dumneavoastr?. unde l?zile de fier pentru gunoaie st?teau a?ezate lînga grilajul sc?rilor de la pivni ?a. de-a lungul coastei împ?durite. ?ti?i ceva? N-ar fi chiar atît de rau daca pentru cîtva timp a?i las? în voia sor?ii dragul dumneavoastr? Hamburg. daca-mi dai vo ie.. Chiar daca arderile generale sînt mari. pe al c?ror Povîrni? erau raspîndi?i cî?iva molizi de în?l?ime mijlocie ?i ni?te pini asuci?i ?i apleca?i pîna aproape de pamînt. pune-?i în gur? trabucul cu argint viu! Totdeauna s?-?i îns emni frumu?el temperatura. scap?r? bricheta ?i-?i apr inse ?igara lung? ?i îndoit? în sus.. la noi. Dar cît despre mine. ca oamenii care coboar? în pa ta. Pacien?ii care ispr?viser? de mîncat imediat dup? ei. de-a lungul c?reia d?dur? de cîteva o ri peste ni?te sf?rîmaturi de stînca. nu pute?i face ni mic mai bun decît s? tr?i?i cîtava vreme ca ?i cum a?i fi atins de o u?oara tuberculosis pulmonum.. tu nu fumezi. De ce m-a? apuca sa fumez tocmai aic i? . la care toata lumea r?spundea afirmativ. r?spunse Joachim. a?a cum îi pl?ceau cu osebire. De i eri de la prînz n-am mai fumat ceva ca lumea. sa ?i-o ia ?i el. c?ci nu m? mâi pot st?pîni. Buna ziua. se produce un cu rios fenomen în leg?tura cu metabolismul albuminei. de o culoare ro?ietica. Te rog sa m? scuzi o clip?! ?i-?i scoase din tocul de piele fina împodobit cu o monogram? de argint un trabuc M?ria Mancini. domnilor! Petrecere buna ! Buna ziua. avînd deasupra un orologiu instalat într -o turla joasa. Ziemss en? Atunci. ci te Pomeneai îndat? în plina natura. L uarea temperaturii n-a f?cut înc? rau nim?nui. Foarte simpatic om! repet? Hans Castorp. în cazul dumneavoastr?.. varul dumitale. cobora în pant? dulce s pre stînga. Are un fel atît de liber de-a vorbi. zelul t ?u mi se pare cam exagerat. iar grupu rile ce se întorceau le ie?eau în întîmpinare c?lcînd ap?sat.. acest scump Hamburg este o înjghebare c?reia noi îi datoram mult. Sfînta împ?rt??anie. veneau în urma lor. trabuc cu argint viu". Era o c?rare b?t?torit? ?i înc? destul de umed?. Ziemssen! Ca la serviciu! Cu con?tiinciozitate! Sîmbata vreau sa v?d curba temperaturii! Iar domnul.ornMUNTELE VR?JIT 55 let anemic. Drumul pe care apucar?. Tachin?rie. cu o poft? deosebit?. Dar nu mai mult de o jum? tate de or?! Dup? aceea. Evident. în fa?a paji?tilor alpine.. zise Hans Castorp în vreme ce. tragînd cîteva fumuri pline. ie?ir? pe portal în aerul liber de afara.. adic? sa în?elege?i ca. spuse oprindu-se. acoperua cu tabla de culoarea eziei. Portalul era situat în partea de sud-est a cl?dirii spoite în alb ?i a c?rei parte c entral? dep??ea cu un etaj cele doua aripi. legânîndu-?i b ra?ele cu palmele în jos ?i întrebînd în dreapta ?i în stînga dac? s-a dormit bine.. îneît e o pl?cere sa-l ascul?i. ?i sa pune?i pu?ina albumina. trupul depune totu?i albumina. Ei.. dup? un salut prietenesc adre sat portarului ?chiop care punea în ordine scrisorile în loja de la intrare.. e perfect. am în?eles imediat despre ce era vorba. de 56 THOMAS MANN fapt singurul ce mai exista in afara celui ce ducea în vale.

dar atîta timp cît o sa am o ?igar?.. al?ii mai în etate. ad?ug? el. ?i apoi e foarte dr?gu? din par tea lui ca m-a consultat complet sine pecunia. c?ci asta înseamn? s? te lipse?ti într-un fel de una dintre bucuriile vie?ii ?i în orice caz de o foarte mare pl?cere! Cînd m? trezesc diminea?a ma ?i bucur la gîndul c? voi putea fuma în timpul zilei. anos t?.Pe asta n-o mai în?eleg. iar majoritatea b?rba?ilor nu aveau pardesiuri sau bastoane. Acum. zic eu. ?i cred ca nu exagerez decît foarte pu?in . iar dup? cîte ?tiu eu. cu toate c?. zise Joachim. Vezi tu: cînd ai o ?igar? care arde bine c?ci este de la sine în?eles c? nu trebuie sa fie rupt? sau s? trag? prost. Apoi încetini pasul ?i sfîr?i aproape prin a se opri. ?in foate mu lt sa fac exact ce mi-a recomandat ?i sâ-mi organizez via?a întocmai dup? felul t?u de trai . ?i dac? a? fi nevoit ca într-o dimi nea?? s?-mi spun: ast?zi n-o s? am nimic de fumat. cînd stai culcat pe malul marii. Oricum. care li se rasfrîngea pe chipuri ?i în întreaga înf??i?are în a?a m?sura încît aproape c? sim?eai in?a sa faci parte din grupul lor. femeile purtau ja chete colorate. Behrens are perfect? dreptate: e?ti un civil da. nici de munca. replic? Hans Castorp. Dar tot nu se întoarse. iar vocile lor se amestecau 58 THOMAS MANN într-un vacarm nemaipomenit. cred c? n-a? mai avea curajul sa ma scol ?i a? r?mîne s? zac în pat. socot ca e?ti la ad?post de toate ?i ca nu ?i poate întîmp la literalmente nimic. nindc? i se p?ru c? s-a dep ?rtat prea tare de Joachim. oricum. aici sus. se opri cu sprîncenele încruntate. Slav? Domnului. C?ci. g?sesc expresia destul de resping?toare. ?i de cîte ori am citit despre asta am fost pl?cut impresionat. însu?i exploratorii care pornesc spre Polul Nord se aprovizioneaz? temeinic cu mari cantit??i de tutun pentru obositoarea l or expedi?ie. ?i fiindc? veneau la vale. fiindc?. ca în compara?ie cu tine am o piele aproape verzuie. în toat? lu mea se fumeaz?. spuse el. fara ca m?car sa întoarc? privirea înapo i. Hans Castorp se gr?bi sa-?i continue drumul. pe ci nstea mea. c? m-ar ajuta sa trec peste orice. s?n?tos în afar? de anemie. la voi iar faptul ca vo i depune pu?in? albumina nu-mi poate provoca nici un neajuns. ?i coborau cu pa?i mari. o spunea ca s? te laude. To?i erau fara p?l?rie ?i ar?i de soare. sînt exact atît de anemic cît trebuie ca s? fiu livid. a?a c? po?i face tot ce-?i place. lucru de care acas? nu mi-am dat seama. aceast? aservire este o dovad? de sl?biciune. îi privi cercet?tor. Dar o zi f?r? tutun ar fi pentru mine o zi searb?d?. f?ceau impresia ca se l?s au sa alunece u?or. la jum?tatea coastei. îns? fapt este ca tu e?ti un civil iremediabil. co?nplet pustie. cum s-a exprimat el. spuse Hans Castorp. iar cînd iau masa m? gîndesc la acela?i lucru. Fiindc? este e vident. da. au ie?it sa fac? o scurta plimbare în fa?a casei. ce-a? putea face altceva. fara nici o ceremonie. urcu?ul îl obose a. nici de distrac?ie. b?rba?i ?i femei. drept spre el. mânînc numai ca s a pot fuma dup? aceea. cu mîinile în buzunare. asta este to t ce poate fi mai nepl?cut MUNTELE VR?JIT 57 adar cînd ai o ?igara buna. judecind dup? înse?i spus ele lui Behrens. ?i asta m-a izbit ?i pe mine. în definitiv. Nu în?eleg cum poate cineva sa nu fumez e. j a?a c? nu mai ai nevoie de nimic. Un grup de pacien?i. ?tiu precis c? a? supor ta totul.de altfel. îi v?zuse de alf-înc? de pe cînd se aflau pe drumul drept. Ia-o înainte. ceea ce însemna c?. Este aceea?i senza?ie ca atunci cînd tai întins pe malul mari i. Dar cînd accesul de tuse îl apuca a treia oar?. gîndindu-se la Joachim. aceasta pl?cere nu-i necunoscut? nic?ieri u nde te-ar putea arunca întîmplarile vie?ii.spunîndu-mi c?. Da. cu capul pu?in aplecat. în definitiv e?ti s?n?tos. ci doar cel mult sa ?in? picioarele încordate s pre a nu fi ispiti?i s-o ia Ia fuga sau sa se împiedice. Nu erau to . Erau vreo ?ase sau ?apte persoane de diferite vîrste. iar ochii i se stinser? brusc.. astfel încît aveau în modul de a merge ceva înaripat ?i lin. u nii foarte tineri. nu-i a?a?. Hans Castorp le privi chipurile cu aten?ie. ca ni?te oameni care. le ie?i în fa?a. v?duvit? de orice farmec. Joachim tu?i de vreo dou? ori din mers. ?tiu. C?ci i se poate oricui întîmpla s?-i mearg? prost sa presupunem ca la un moment dat a? fi într-o stare nenorocit?. fapt pentru care nu treb uiau sa fac? nici un efort serios. fiind aproape de ei.

ca sa se odihneasc?. slu?ita de pistrui. ia r unul scund. risipe?te azotul ?i de aceea trebuie umpluta la fiecare opt zile. pe jum?tate închi?i. întoicîndu-se cu fa?a. cu o plec?ciune cu rtenitoare. De ce faci mutra asta? îl întreba el. Saluta grupul. în domen iul acesta. Hermine Kleefeld.Cu ce? întreb? Hans Castorp. ?i osci lînd între rîs ?i plîns. ?i dup? un an sau mai mult de tratame nt. Hans Castorp înlemni privind în zare. cu p?rul prost piept?nat ?i cu ochii neghiobi. chiar în . nu ?i-a? putea spune ?i nici chiar ea n-o ?tie exact. o opera?ie ce se practica destul de des aici. Acum. într-o parte . E ceva care ?ine de chirurgie. astfel ca-l sili p e Hans Castorp s? se gîndeasca la muzica ce-o scot acele b??ici de prin bîlciuri. pe care nici m?car nu le ?uguie. s? ne în?elegem. dar celalalt e s?n?tos sau relativ s?n?tos atunci partea bolnava este scu tita de orice activitate pentru cîtava vreme. vrei sa ma l?mure?ti ce înseamn? asta? . ma în? elegi. ca re se dezumfla ?i se turtesc ?iuind apoi fata trecu împreuna cu tot grupul mai dep arte. asta era sminteala curata! Fluiera în direc?ia lui... îns? nu e cap abila s? fluiere decît dup? ce a mers ceva mai repede ?i bineîn?eles ca nu pierde pr ilejul sa sperie oamenii. procedînd as tfel. aici. Bineîn?eles ca gazul nu persista prea mult. c?ci chestia asta cu pneumot oraxul i-a apropiat pe ace?ti oameni în mod firesc. cu ochii pe jum?tate închi?i. astfel ca plamînul comprimat nu mai este în m?sura s? func?ioneze. cred ca n-ai preten?ia sa în?eleg jargonul vostru . o farsa pusa la cale. în acela?i timp. cea cu pistrui. Hans Castorp rîdea. azot. Nu totdeauna. care fluier? cu pneumotoraxul. tulbuiarea 1 se ransformase în buna d ispozi?ie ?i în vreme ce mergea aplecat înainte. g?unoasa. îi scap? din piept. auzmdu-l pe Joachim. De altfel cred ca. cu buzele rasfrînte. ?i în acela?i timp fluie ra. Era domni?oara Kleefeld. Cîrd un plamîn este atins. Aceasta înseamn ?: te deschide printr-o t?ietura. ?i domni?oara Levi. într-un fel cu totul neîn ?eles.. sc?zu cu un ton.. Dar se pare ca s-au ob?inut rezultate minunate datorita pneumotoraxului. Nu. într-un sveter verd e. privindul proste?te.Ah. te umple iar??i. Dar mîndria clubului este Hermine Kleefeld. însâ Beh rens a ajuns un maestru în astfel de opera?ii. o fluier?tura neobi?nuit de nepl?cuta. Behrens v?de?te o înde-mînare remarcabila. Cum reu?e?te. . Nu. ?i cam la o jum?tat e de luna. între ei era ?i doamna Iltis. deoarece nu mai ea singura are talentul special sa fluiere ca nimeni altul cu pneumotoraxul. ?i a?a sînt cunoscu?i. ceea ce f? cea ca vesta sa i se ridice într-un mod necuviincios. . Apoi îti introduce un gaz. mai ales pe noii sosi?i. datorita acestei odihne. sus. daca totul merge bine. plamînul poate sa se vindece. alta mai mica ?i grasa. astfel c? trebuie mereu reînnoit. se aprop ie de varu-sau. î?i spun Clubul jum?t??ilor de pl amîni". uitîndu-se dup? ci cu o privire blinda. cea c are a z?cut atîta vreme la pat. Tuturor celor pe care i-ai v?zut adineauri li s-a f?cut aceasta opera?ie. Pot sa te l?muresc ?i din mers. MUNTELE VR?JIT 59 _ A fluierat! r?spunse Hans Castorp. ba este chiar o chestie destul de riscanta. una slab a ca un ba? ?i cu un ten de filde?.nu cunosc exact locul. Era extrem de agitat ?i nu prea ?tia de ce..?i ar?i de soare ?i doua tinere se remarcau tocmai prin paloarea fe?ei. Ai încr emenit pe loc de parca ai fi prms r?d?cini. lipind calcîiele. spre sfîr?it. întoarse capul c?tre el ?i rîse. p ce trece a pe lînga mine. un tînar care-?i ?inea mîinile în buzunar. spuse Joachim ?i rise nep?s?tor. trecu atît de aproape de Hans Castorp încît mai-mai ca-l atinse cu bra?ul. ?i-o aduci aminte.Hai sa mergem mai departe! zise Joachim.. t?r?g?nata care. ca sa zic a?a. în?ele gi. deoare ce î?i d?du seama dup? mi?carea din umeri a tinerilor care se dep?rtau ca rîdeau. J 60 . dup? cum cred c?-?i închipui. dar nu cu buzele. Dup? aceea se întoarse repede ?i în?elese imediat ca acest lucru îngrozitor trebuie sa fi fost o gluma. A fluierat din burt?. Fluiera din str?fundurile fiin?ei sale. adaug?: Totu?i. S-au adunat cu to?ii. O fata înalta. Joachim tocmai se apropia. slabanoaga. Dar to?i se uitau la el cu acela?i zîmbet obraznic. apoi. r?gu?it? ?i ascu?ita ?i. e stupid sa-?i închipui ca fluierat din burta.

printie pinii înal?i. st?m pu?in ?i dup? aceea ne întoarcem la sanatoriu. iar cînd te inte reseaz? unele lucruri . Nu. sus. Dracu ?tie de ce. sus. De cînd e?ti tu aici. ceva inexplicabil.. dar iarta-ma ca vorbesc în felul acesta. zise Joachim. Fara îndoiala. Poate ca a i reu?i sa fluieri ?i tu daca ?i-ai da osteneala. zvel?i. Te încredin?ez ca are un gust de papier-mache.. a?i fi putut sa ma primi?i ca oaspete de onoare sau ca. n-are nici un rost sa ma silesc. trebuie într-adevar s-o arunc. c?ci seriozitatea. Sicriul este adus în zorii zile . ?i-am spus doar ca nu-i chiar atît de u?or s? te aclimatizezi la noi. st?tea aplecat înainte. întîmplarea din camera unde stau s -a petrecut cu pu?in înaintea sosirii mele.Oare ce voiam sa te întreb? începu el. Fiecare fum este o speran?a în?elata . dar apleca?i în direc?ia vîntului..nu întîrzii niciodat? sa le ?i pricepi. Sînt conMUNTELE VR?JIT 61 ins c? e în leg?tura cu afurisita de fierbin?eala din obraji. sigur ca da.nu-i a?a? . e ca ?i cum a? avea un deranjament de stomac. ci mai degrab? un fel de superficialitate. pricepi tu. dar asta nu poate fi un motiv. Dar se procedeaz? cu discre?ie . baston cu mîner de argint.. arunca ?igar a pe povîrni?. spuse el dup? o noua încercare de a trage din ?igara. Vreau sa spun ca sînt tineri. Doamne. sînt atît de liberi. cred ca pîna la urma ?i treaba a sta se poate înva??.. r?spunse Joachim.i susura printr-un jgheab de lemn. auditor. observa ca au început sa ma intereseze multe lucruri de aici. au fost multe cazuri mortale? . Ei. de sus.. ?i dup? ce mai ?ov?i înc? o clipa. Cred ca vei în?elege toate as tea abia dup? ce vei sta mai mult? vreme.. Ma gîndesc cîteodata c? a fi bolnav ?i a muri nu sînt luc ruri grave în sine. fumezi cu ?i mai mare pl?cere.Destul de multe. cu min erul bastonului sau de tîrgove?. E adev?rat ca am mîncat pr ea copios la micul dejun. trebuie s-o recunosc. Nu vad de ce-ar trebui ca moartea sa le sape asprime pe chip. Ar tre bui sa-l rogi pe Behrens sa te pun? ?i pe tine par?ial în neactivitate. La început mi s-au întîmplat ?i mie lucruri neobi?nuite.. De cîtva tim p ma tot întreb ce nu-i în regula ?i iat?.THOMAS MANN acoperindu-?i ochii cu mîna. Pe lînga ei s e rostogolea în vale un pîrîu care bolborosea . Joachim voi sa-i spun? varului sau numele piscurilor care p?reau ca închid valea s pre sud. Este. oricum ar fi. c?ci de obicei cînd manînci mult.. Dar oa re ce-i cu mine. privindu-?i ?igara. din întîmplare: cîn cineva decedeaz?. Acum se îndrepta c?tre Davos-Platz. în via?a din vale. totul se petrece în cea mai mare tain?. umerii îi fura zgudui?i de un rîs înfundat ?i precipitat. n-o întîlne?ti decît acolo. desena figuri pe nisip: . în p?durea umeda de brad. Cînd ai sosit aici ai avut ?i tu aceea?i senza?ie? _ Da. pentru ei timpul n-are importan?a ?i atunci mor ?i ei cum pot. a?ezat cam îa o treime din în?l?imea coastei ?i oferind o priveli?te ce str?lucea alburiu într-o l umina limpede. Crezi ca poate proveni din faptul ca am do rmit agitat? Poate c? asta m-a indispus. dar am impresia ca sint ro?u la fa?? ca focul. ?tii de unde mi se trage? întreba el.Clubul jum?t??ilor de plamîni"! F?ptura aia nebunatica mi-a fluierat un tiuuuu. Dar nu da importan?a. Dar Hans Castorp le p rivi doar în treac?t.. Cînd al?turi de tine moare cineva. zise el. preocupat de altele. într-adevar. cel mai caraghios lucru pe care l-am auzit în v ia?a mea! spuse el ?i suspina adînc. ca n-am pofta s? fumez! zise el. aratîndu-le cu vîrful de fier al bastonului de munte. Asocia?ia lor este m?car înregistrata? întreba el.. tu nu observi nimic.. Banca simpla de brad pe care se a?ezar? era rezemata de pereiele muntelui. spuse Hans Castorp. Sînt chiar ferm convins. Daca vrei. ?i cînd ma gîndesc ca formeaz? . se pare îns? ca prietenii t?i pneumaticii sînt ei în?i?i într-o dispozi?ie excelenta! Cum m ai coborau. Vezi tu banca asta are o pozi?ie minunat? .. în vreme ce. c?ci trebuie sa f ac cura de odihna.. Drumul devenise neted ca-n palma. De altfel. aici. sau cel mult afla mai tîrziu. sim?ind ca-i vine greu sa vorbeas c?. îneît nimeni nu ?tie nimic. Asta-i curata nebunie. E. Ai putea sa-mi spui de ce sînt atît de zburdalnici? Joachim caut? un r?spuns. glasul îi gemea plîngator. de la voi. O sa te obi?nuie?ti destul de repede. bag de seama c? M?ria nu-mi mai place. de atîta rîs stapînit. din respect pentru paci en?i ?i mai ales pentru doamnele caie ar putea avea crize din cauza aceasta. de care suf?r He cînd m-am sculat. Au statute? P?cat ca nu e?ti ?i tu m embru. Prin urmare.

n-am auzit gongul ?i întirziasem cu un sfert de ceas. relua Joachim.Hm.. Tocmai se opriser? cu to?ii. ce ie?eau fara nici o întrerupere dintr-o gura larg c?s cat?. Mi-am amintit de talgere f?r? voia mea. exact ca o feti?a de ?coala. apoi au sosit p?rin?ii ?i în sfîr?it a venit ?i rîndul preotului. Ei. imagineazâ-?i întreaga scena. vad preotul câ vine spre mine purtînd o c?ma?? de dantel?. Este t ocmai ce m-a izbit aici.. cum spui tu.i în timp ce tu înc? dormi. da. acum mi-am aruncat priviri le din întîmplare înd?r?tul culiselor. Dar mai bine ascu lt? continuarea. nu s-a mai putut scula. Tocmai din cauza asta. A?a mi s-a p?rut mie. se poate spune ?i a?a. în frunte omul cu crucea. ca s-o po?i ridica în împrejur?rile în care se cere sa te descoperi. ~ In cazul acesta nu po?i zice de curînd. c?ci dac? ai fi fost de fa??. ?i ac um. sim??mintele atroce prin care treceam. îns? de curînd. apoi preotul cu ochelari ?i la urma un tîn?r cu c?delni?a. cînd toata lumea se g?sea la ceai. Prin urmare. ?i i s-a f?cut maslul. Prin urmare. erau trei. Vezi ca trebuie sa por?i p?l?rie. cam vreo opt saptamîni. f?cu Hans Castorp. pricepi tu. Da. Tocmai din acest motiv.. a micu?ei Hujus. sus. ?i ce s-a întîmp lat dup? aceea? M-am lipit de perete într-o atitudine cuviincioas?. Lau chemat într-o dupa-amiaza. dup? care ?î?ni un sfî?ietor ?i nesfîr?it ahhhh!". Lucrurile s-au petrecut în a?a fel încît eram îndrept??i t s? cred c? visam. la voi. Prin u rmare. Nu-i o compara?ie potrivita. fâra ni ci o inten?ie. a?teapt? pu?in s? ma gîndes c. nici tu n-ai fi ?tiut cum sa evoci asemenea amintiri. închipuie?te-?i spaima mea. a?a cum merg talgerele de alam? înaintea muzicii militar e. o cruce de aur cu felinare pe c are cineva o ducea în fa??. ?i î?i plecase capul cu un aer foarte smerit. implor?ri fierbin?i care ap . se pare c? duhovnicul a fost încîntat. ?i-mi mul?umi foarte politicos. ridicîndu -?i boneta. ?i cum mergeam de-a lungul culoarului. apoi o deschise ?i f?cu loc superiorului sau s? intre în camera. z?cea doar la tre i camere de mine. p?rea înc? z drav?n? ?i era de o veselie nebun?. iar pe coridoare nu era ?ipenie de om. Fiindc? în clipa în care preotul trecu pragul. iar printre ele se auzeau rug?min?i. adormisem în ti mpul curei de odihn?.. de pilda în timp ul mesei. ~ Cum? Atunci nu de curînd. Duhovnicul ?inea strînsa la piept sfînta împ?rt??anie. daca nu gre?esc. Ma întrebam ?i m? întreb ?i acum în ce chip trebuia sa ma port în aceasta împre urare. Cum a?a? lata cum. lipa-lipa. Nu aveam p?l?rie. iar paracliserul care purta c?delni?a b ?tu la u??. închipuie?te-?i îns? c? tocmai scapasem ora mesei.. c? nu purta?i p?l?rie. m? r?t?cisem înd?r?tul culiselor. zburdalnic?. ca doar e sfînta lor taina. care cuprindea în el o dezn?dejd e de nedescris. în acele clipe solemne nu eram cu ceilal?i. urlete cum n-am auzit vreodat? urmate de ni?te ?ipete prelungi. Mi-aduc aminte de parca at fi azi ca. îl întrerupse Hans Castorp nu fâra asprime. ?i m-am înclinat pu?in cînd iu ajuns în dreptul meu. pe care o acoperise. în pas gimnastic. Dar a?teapt? pu?in. Ei vezi! îl întrerupse iar??i Hans Castorp. Cînd am sosit eu aici. precedat de o cruce. i s-a dat sfînt a împ?rt??anie. ma mir ca-?i îng ?dui sa vorbe?ti despre talgere. mai cu seama ca eram chiar în fa?a camerei dou?zec i ?i opt. sa tot fie. Am spus ?i eu ??a. din?untru izbucnir? pe nea?teptate trei sau patru r?cnete la rînd. 1 Va 62 THOMAS MANN Asta s-a întîmplat atunci cînd micu?ei Hujus. . Dar sa ?tii ca e?ti exagerat. rosti Hans Castorp continuînd sa fac? semne pe nisip.. Barbara Hujus. Vazînd ca-l MUNTELE VR?JIT 63 salut. remarca Hans Castoip sec ?i cu aten?ia înc ordata. lucruril e astea se petrec în spatele culiselor. îi v?d ca vin spre mine.Da. o catolic?. Da r curînd dup? aceea s-a pr?bu?it repede. Dar trebuia s-o ai. . ?i nu vin sa-l ridice decît la anumite ore. ca s? mi-o fi putut scoate.

Era chiar unul dintre aceia care. reu?e?te întotdeauna sa g?seasc? tonul potrivit. Iar eu. iar timp ce vorbea împingea mereu capul înainte ?i apoi îl tr?gea înd?r?t. n-o s? admit s? mi se scoat? din c?p c? un muribund nu-i ma i deosebit decît cine ?tie ce b?d?ran care se plimb?.Din toate puterile! Dar totul era în zadar. Un muribund are. Oricum. Preotul se îndrepta spre ea. Nu-i defel admisibil ca a?a. închipuie?te-?i prin ce treceam! Duhovnic ul st?tea în picioare. continu? Hans Castorp cu o violen?? care nu era deloc pe m?sura rezisten?ei ce i se opunea. > Dumnezeule. apoi cu un ah!" disp?ru din n°u în a?tern ut. Era epuizata ?i numai spaima îi d?dea atîta putere. ?i ce vrei sa spui prin expresia din fun dul pivni?ei'"? . nem?rginit. deoarece trebuia s? i se dea ultima îm p?rt??anie. cred ca n-ar fi trebuit sa s e trimit? dup? preot înainte ca ea s? fi fost complet epuizat?. c?re-i zguduia trupul ?i-l silea s? închid? ochii. Nu în? eleg cum de nu mi-ai pomenit nimic înc? de asear?. D?r era epuizata. nu-i admisibil ?i vocea lui avu un tremur cu totul neobi?n uit. din senin ?i vorbele îi fura în?bu?ite de un rîs care-l cu prinse cu încetul ?i puse st?pînire pe el. a?a i-a spus de curînd cuiva. ceea ce fire?te ca este o dovada de la?itate. facînd sâ-i curg? lacri mi de sub pleoapele strînse. f?r? îndoial? p?rin?ii. cu parul ei blond-deschis mcîlcit.Spui c? zvîrlea din picioare? .?i scena aceasta mi-o relatezi abia acum? îl întreba Hans Castorp Pa o pauz?..?i era chiar ea. Nu z?u. din spatele lor ?i printre ei. Hans Castorp se întoarse brusc spre vurul s?u. Dar sînt ?i b?rba?i care uneori se comport? la fel. ?i-l privi fix pe preot cu ni?te ochi larg deschi?i. lipsi?i cu totul de vreo culoare. Atît omul care ?ine a crucea cît ?i paracliserul st?teau în pragul u?ii ?i nu îndr?zneau sa intre. întrucîtva. Ce fel de ton? întreb? Hans Castorp încruntînd sprîncenele. Nu. rîde. Behrens ?tie s? le vorb easc?. cî?tiga bani ?i nu-?i refu za nici o pl?cere! Nu. ceva sfînt. care se aplecau ?i ei cu vorbe mîngîietoare deasupra patului în care nu se vedea decît ceva inform care cer?ea ?i se împotrivea într-un mod înspaimînta or. ar fi atîtea de povesii nici nu ?tiu cu ce sa încep. cu patul în stînga u?ii. O camera ca a ta ?i a mea .oi se pref?cur? în ceva g?unos ?i în?bu?it ce p?rea sa dispar? sub pamînt.Se ascunsese sub plapuma. iar ceilal?i doi intrar? «"pâ el ?i u?a se înch ise. Joachim r?spunse: Unuia i-a spus: Nu mai fa atîtea mofturi!" Da. Hujus? întreba intrigat. chestia asta e totu?i pu?in cam tare! exclam? el. un rîs ?î?nit din ?dîncuri. r?spunse Joachim. acela?i rîs de ieri. . ca ?i cum ? ipetele întret?iate de horc?ituri ar fi r?zbit tocmai din fundul pivni?ei. am putea spune! Nu vreau s? te contrazic. Dar într-o frîntura de clipa am mai apucat s? vad cum capul micu?ei Hujus ?î?ni o secunda.. . De altfel. în asemenea cazuri. Era teribil de înspâimînta ?. dar într-un mod discret. în chip de bun r?mas. zvîrlind din picioare. cîtâ energie avea ca sa se mai poat? împotrivi în felul 64 THOMAS MANN acesta! C?ci pentru a?a ceva se cere for??. ca s?-i potoleasc? rîsul înfundat. fiindc? î?i d?dea seama ca va muri.. cu ochii ei atît e palizi. Ah. zise Joachim. iar bolnavul s-a potolit imediat ?i a mur it în cea mai mare lini?te.. Strig? la bolnav ?i-i s pune f?r? înconjur: Nu mai f? atîtea mofturi!" Unui muribund! Oricum. lîngâ pat ?i rostea cuvinte de mîngîiere. parc? îl v?d ?i acum. Nu. Nu-i admisibil ca a?a. Era o fat? foarte tînâra ?i de aceea se cuvine s-o scuz?m. Pst! f?cu deodat? Joachim. fac ni?te scene îngrozitoare ?i nu vor s? moar? cu nici un pre?. Hans Castorp se lovi cu mîn? peste coapsa ?i l?sîndu-se brusc peste sp?tarul b?ncii privi cerul. iar noi am aflat-o de la sora-?ef? care era de fa?? ?i-i d?dea o mîna de ajutor s?-I ?inâ pe muribund. f?r? înconjur . Dar cînd unul se poarta într-un mod ?tît de l a?. . spuse Joachim. ghiontindu-?i varul în coasta. demn de respect. puteam sa v?d în cameTa. . Potole?te-te! ?opti el. Atunci Behrens s-a r?stit la el... spunîndu-i: Ia nu mai f? atîtea mofturi!". iar lînga perete ?i la capatîiul patului st?teau ni?te oameni . e prea tare! Un muribund este. daca nu m? în?el.

Un fla?netar!" î?i zise el. care dintr-o data se sim?i ru?inat Settembrini spuse: Domnii sînt bine dispu?i pe buna dreptate. Hans Castorp rîse. pr in cur?ile din ora?ul lui natal. aruncînd într-acolo ?i o privire piezi?a sen ina. un domn elegant. cu o u?oar? nota de stînjeneala. iar el ramase în fa?a lor în 66 THOMAS MANN picioare. în timp ce pe fa?a îi st?ruiau 'nea urmele accesului de veselie. Dar str?inul continua imediat cu iscod irile: Rezultatul este mul?umitor? Din rîsul dumneavoastr? vesel ?i aici Settembri ni t?cu o clipa. Scumpii no?tri Minos ?i Radamante.. Venind la noi. de postav. Hans Castorp se ridica ?i el ca sâ salute. cadrila?i. în?elese ca avea în a?? un domn. care p?rea sa te îndemne la luciditate ?i a ten?ie. în cazul ca dorea într-adevar un r?spuns. italianul îi ruga pe cei doi men s? nu se deranj eze ?i sa-?i reia locurile. E o diminea?a minunat a! V?zduhul e albastru. p?rul de la tîmple începuse sâ fie pres?rat cu fire argintii. cravata neagr? era uzat? ?i se vedea foarte bin e c? nu purta deloc man?ete. iar acea cuta fina ?i batjocoritoare din col?ul bu zelor u?or contractate sub musta?a stufoasa acolo unde frumoasa-i arcuire se rid ica pu?in producea o impresie ciudata. deoarece cu toate c? întreaga sa înf??i?are d?dea o impresie de tiner e?e. ?i cu o mi?care u?oara ?i elegant a ridica spre cer o mîna mica ?i g?lbuie. Ati ?i intrat în posesiunea sentin?ei lor? Vreau sa spun: sinistra ceremonie a primei consulta?ii a avut loc? Aici ar fi fost nimerit sa se opreasc? ?i sa a?t epte. ochii negri ?i musta?a cu linia ei delicata. în timp ce crisparea buzelor se adînci s-ar putea trage concluzii c ontradictorii. dinspre stînga. Satan Era greu s?-?i dai seama ce vîrsta are. pe buna dreptate. arata chiar o u?oara scamo?are pe Ia margini din pricina folosirii îndelungate. f?cu prezent?rile: . cuvîntul condamnat" suna deosebit de caraghios. iar spre cre?tet se r?rea în chip v?dit: doua scobituri ple?uve se arcuiau pe lîngâ c?rarea îngusta ?i s?r? c?cioasa. muzican?i care. trebuie sa fi avut cam între treizeci ?i pat ruzeci de ani. nu sînt deloc zgîrci?i. Mirat. Curtenitor. deoarece formulase o întrebare.domnul Seftembrini.. marindu-i fruntea. Buzele rosteau cuvintele cu o anume buna dispozi?ie. de un galben-deschis. ?i nu fu cîtu?i de pu?in mirat de numele ce-l auzi cînd Joachim se scul? de pe banc? ?i. în pozi?ia sa preferata. Amestecul de s?r?c ie ?i distinc?ie. se uita la cei doi veri. dar mai ales la Hans Castorp. întindeau p?l?ria moale sa li se arunce din înaltul ferestrelor cî?iva b?nu?i de cîte zece pfenigi.îmi îng?dui?i sa ghices ? ?ase? Sau noua dintr-o data' La noi. ?i grija pe care o punea ca pronun?ia sa fie cît mai ex acta ar fi putut da de b?nuit ca este din alta ?ara. Cu toate acestea. încercînd sa-?i aduc? aminte cine puteau fi Minos ?i Radaman . iar Hans Castorp se preg?tea sa r?spund?. Te sim?i într-adevar îndemnat sa ui?i unde te g?se?ti. îl ascultai cu pl?cere. dup? ce se apropie. schimba cu Joachim un salut îi ura buna diminea?a într-un fel politicos ? camunicativ ?i ramase în fa?a lor cu picioarele încruci?ate. fapt de care Hans Castorp î?i d?du seama cînd observ? c ? mînecile atîrnau moi peste încheieturile mîinilor. în ajunul Cr?ciunului. ca ?i redingota prea lunga. adaug? el. într-o atitudine gra?ioasa. soarele rîde. brunet. îmbr?c?mintea. Vorbea f?r? accent str?in. guler ul scrobit. alura degajata ?i aproape no bila a str?inului nu l?sau nici. cu o musta?a neagra. pantalonii cei largi. rezemat în baston. mai mult. Zîmbind. venea âtre ei un str?in. a?a cum st?tea.V?rul meu Castorp . privind în sus cu ochii catifela? i. Pe drum. în privin?a asta. îngri"t? cu pantaloni cadrila?i de culoare deschisa.o îndoiala asupra acestui fapt. îl facura pe Hans C astorp sa se gîndeascâ imediat la anumi?i muzican?i ce cîntau. asta. erau departe de a crea impresia de elegan??. . domnul a f?cut o c?l?torie agreabila? se adresa el lui Hans Casto rp.MUNTELE VR?JIT 65 Hans Castorp privi printre lacrimi. Ia cîte luni v-au condamnat oare ? în gura lui. la doua rînduri de nasturi ?i cu revere late. încît îl trezi într-o clipita din voio?ia sa pe Hans Castorp. trasaturile spiritualizate ale figurii. cu col?urile rotunjite.

. dar silindu-se sa n-o arate.. Calculam în stil mare . n via?a. Domnul Settembrini este literat. confirma italianul dînd din cap.. _ O simpla închipuire de-a dumneavoastr?! Pe cuvîntul meu. . Am avut cinstea sa vorbesc compatrio?ilo r dumneavoastr? despre viata acestui mare poet ?i liber-cugetator. sînte ?i ca un student ce audiaza cursul unui profesor. Fac doar o vizita de cîteva saptamîni varului meu Ziemssen ?> cu acest prilej ma ?i odihnesc pu?in. Sîntem ni?te f?pturi care ne-am pr?bu?it în adine. domnule locotenent? ad?ug? el întoreîndu-se c?tre Joachim care. nu mai spune" cu un s accentuat ?i sonor. domnule Septem. . pentru ca. sau mai precis pentru care profesie va preg?ti?i? Vede?i. nu mai spune. spuse Set?embrini. atunci cînd a m urit. Dar vorbeam despre dumneavoastr?. dup? aceea. Dar. îl a?inti pe noul venit cu o privire atît de încremenit?." întocmai. La Bologna eram printre ce i care îi consacram un adev?rat cult. -O Dio. un fe] de Ulise în împ?r??ia umbrelor? Cita îndr?zneala sa cobori în str?fundurile unde mor?ii haladuiesc în nimicnicia lor. va în?ela?i.. Va rog sa fi?i convins ca socotesc aceast? profesiune minunata. via?a noastr? ne-a preschimbat oarecum în primitivi. cred. facînd o plec?ciune pli na de haz. dar toate nt în stil mare. la urma u rmelor. daca-mi îng?dui?i sa va dau aceasta informa?ie. Unitatea noastr? cea mai mica este luna. interveni Joachim pu?in cam stingherit. Apoi r?spunse: Cum a?a? Nu. îmi îng?dui?i sa va întreb ce profesie exercita?i acolo jos. sînte?i un om cum trebuie. Apoi. buc urîndu-se din toata inima de titlul ce i se d?dea. zise Hans Castorp cu o degajare nu lipsita de o anumita înfumurare de îndat? ce sim?i ca este invidiat. în?elegi tu. ?i ad?ugind iar??i de trei ori: Nu mai spune. L-am cunoscut ?i pot sa ma socotesc elevul lui. 68 THOMAS MANN Dar va rog chiar. domnule locotenent"? Nu e oare aproape o impertinen?a sa spui: stau aici trei saptamîni ?i pe urma plec? domnul meu. Inginer. reînsufle?indu-se. A scri s necrologul lui Carducci pentru ni?te ziare germane -Carducci. Da. r? spunse îngîndurat: Ave?i dreptate. constructor de vapoare! Dar e grandios! exclama Settem-brini.Ierta?i-ma. sp use italianul facînd cu mîna un gest hotarît. Trei saptamîni. n-a fost decît o iluzie. curio\ atea mea nu-?i impune nici o limita. ?i ce termen v-a?i propus? Nu este delicat sa va pun o astf el de întrebare. cu toate ca aptitudinile mele tind într-un sens complet diferit. A trebuit sa fac o ascensiu ne de aproape cinci mii de picioare ca sa ajung pîna Ii dumneavoastr?. a?i venit la noi de buna voie. aici nu cunoa?tem o unitate de m?surat timpul care se nume?te saptamîna.. întoreîndu-se iar??i c?tre Hans Castorp. Ei. îl corecta italianul cu spontaneitate ?i avînt. Mai avem ?i alte asemenea unit??i.. domnule Se?tembrini? As?a-i buna!. ?i se sim?i ?i mai stînjenit atunci cînd varul sau îl privi mirat ca ?i cum l-ar fi într ebat: Dar ce ?tii tu despre Carducci? Tot atît de pu?ine ca ?i mine. poate mai exista mijlocul sa ne-o refacem.Settembrini. spuse de trei ori: A?a. Lui îi datorez ceea ce posed sub raportul cult urii ?i al voio?iei. la noi ??tia care am c?zut atît de jos îneît do ri?i sa ne oferi?i pentru un timp oarecare pl?cerea înso?irii dumneavoastr?. C?ci ?i curiozitatea face parte dlntre Privilegiile noastre. va în?ela?i. îneît ochii îi c?p?taser? o expresie fixa ?i parca oarba. Nu. . domnule Settembrini. nu-i a?a. sa continue: A?adar. îi d?du l?muririle cerute. iar nu Radaman?e. pe dumneavoastr? va cred în stare. Inginer constructor de va . spuse Hans Castorp. a?a.Mu de draci.. trei saptamîni! A?i auzit.acesta este Privilegiul umbrelor. Nu sînt deioc bolnav.. prin urmare nu face?i parte din cercul nostru? Sînte?i s?n?tos.te. _ în str?funduri. a?a!" fa cînd sa ?uiere ?-ul. fara a fi MUNTELE VR?JIT 67 cris. Dar a? fi extraordinar de curios sa aflu cît timp î?i acorzi atunci cîn d tu e?ti acela care hot?r??te. e ste un lucru frumos.

o Satana. de altfel nici n-am dormit prea bine. acum? -Acum? O. lua-o-ar dracu'! zise Hans Castorp ?i vorbele îi tî?nira din adincul i nimii. tulburat! . Azi.. din vorbele dumneavoastr? am tras concluzia ca v-a?i ales o profesiune p e cît de exigenta.. nu-i a?a? . Acela la care v-a?i gîndit se înspaimînta de munca. ÎI invoca?i chiar ?i pe diavol pentru a va sus?ine afirma?ia? spuse el. Doamne. da.De exemplu. am sosit prea de curînd aici. despre care se spune ca nu tre-huie sa-i dai nici m?car degetul cel mic de la mîna. a? min?i daca a? pretinde ca munca îmi da satisfac?ii deo sebite. oricît de sincer ar fi res pectul ce vi-l port. ?i nu sînt deloc mîhnit ca-mi lipse?te o asemenea experien?a. apoi micul dejun a fost în adev?r cam copios. Din contra.?glggea italiana ?i restul nu prea îi era pe plac. eu sînt umanist. cu anumite ocazii solemne. r?spunse Settembrini. a?a este. Dar îmi închipui ca teoria specialit??ii dumneavoastr? trebuie sa ceara un cap limpede ?i lucid.poare? ?ti?i oare cît de mult cre?te?i în ochii mei? lata ca am pe nea?teptate prile jul sa ma adresez dumneavoasrra ca unui reprezentant al unei întregi lumi a muncii ?i a geniului practic. cu o masa abundenta. care tr?ie?te într-o desavîr?ita în?el egere cu munca. însufle?indu-se. altfel ri?t i sa-?i pierzi curajul. Mai cu seama în cazul cînd nu e?ti d eosebit de rezistent. trebuie sa aib? spirit. înc? din tinere?e. iar practica un om dintr-o bucata. Numeroase spirite de elita ?i lucide au d . exigen?ele sînt considerabile.. în general.. Nu. . Este adev?rat ca am venit aici doar ca oaspete ?i.. apoi zise: . ca mine. un homo humanus ?i nu ma pricep absolut deloc Ja chestiile astea inginere?ti. Dar. este preferabil sa nici nu te gînde?ti cît sînt de mari. deocamdat? nu sînt decît student ?i înc? abia la început. Apoi. fara îndoiala. f?cu Settembrini ?i privi melancolic în aer. ?i are toate motiv ele sa-i fie teama.Bineîn?eles ca-i a?a. continua: Oricum.. Desigur. dumneavoastr? îmi interpreta?i cuvintele într-un sens pre a precis. sus.. în ?ara mea este cîntat cîteodata. O salute. pe atît de l?udabil?. orice munca ce merita acest nume e ste grea. Toate acestea îi p?reau absolut ciudate bunului Hans Castorp. MUNTELE VR?JIT 69 obabil ca v-a?i referit la celalalt diavol. -Ah. car e las? ochii în jos. Va asigur ca ceea ce am spus despre diavol n-a fost decît un fel de-a vo rbi! . domnule Settembrini. nu mi s-a mai întîmplat niciodat?. Nu . Chiar lui. Settembrini ridica iute sprîncenele.. afara doar cînd eram enos bolnav iar acum are un gust ca de iasca.. Sînte?i fum?tor daca-mi îng ?dui?i aceasta întrebare? Nu? în cazul acesta nu va pute?i imagina cît necaz ?i cîta am? r?ciune poate s? însemne un asemenea lucru pentru cineva c?ruia îi place mult sa fum eze. deci va pute?i închipui ca ma simt un p ic tulburat. nu-i deloc o gluma. domnule Settembrini. Miroseau toate a predica duminicala. nu-i a?a? Da. înveselindu-se ?i reluînd cu elegan?? discu?ia.Cineva. Se uita la varu-sau. Pe scurt.Vai. Sînt obi?nuit. o ribellione. cui? Dracului? întreba Hans Castorp. a\înd în vedere ca nu sînt viguros. A trebuit s-o arunc. N-am nici o experien?a în privin?a asta. va m?rturisesc. într-adevar. too rich cum spun englezii. nu pot decît sa va dau dreptate. 70 THOMAS MANN fiindc? nu avea nici un sens sa ma chinuiesc cu fumatul. msa cea de azi a fost p rea suculenta pentru mine. ?i orice început este greu. r?spunse Hans Ca storp.Da. Pe Satan în persoana? ?ti?i. o forza vindice della ragione-Este un cîntec m?re?! Dar e pu ?in probabil ca v-a?i referit la dracul acesta. ma obose?te ?i nu ma simt perfect s?n?tos decît atunci cînd nu f ac nimic. ma simt pu?in c am ap?sat ?i închipui?i-va ca în diminea?a asta n-am reu?it sa dau de gustul ?ig?ri i! A?a ceva. de?i fusese r? rostite pe un ton de flec?reala ?i aproape de gluma.. silindu-se fara sa vrea sa se exprime ceva mai elocvent. undeva. ca marele meu profesor i-a închinat un imn? Ierta?i-ma. cred.

pe care-l numi p?rintele timpurilor noi". Nici lui Carducci nu-i pl?cea. nu-i interzis. pe scurt. Suna ca ?i cum ar fi moarta de multa vre me. Sper. e buna! rîse Hans Castorp. în?elege?i. Imediat ?i-a dat seama ca sînt pu?i n cam anemic. Settembrini se apuca sa recite versuri latine?ti. cel ve?nic voios. evident. am convingerea ca Radamante al nostru n-a pus-o pe aceasta fosila ca supraveghetoare a palatului sau de spai me decît dintr-o necesitate artistica. e foarte amuzant. Prin urmare. Acum. ?i eu am vicii. fiecare este perfect liber. adic? sa stau culcat pe balcon cît mai mult ?i în acela?i timp m-a sf?tuit sa-mi iau ?i temperatura. dînsa obi?nuie?te sa poarte un crucifixHa. MUNTELE VR?JIT 71 -Prenumele ei este Adriatica. De ce n-a?i face-o? Al dracului om... chiar daca uneori cam for?at. e ve?nic voios". E un om încîntator. viciu. ca nu ave?i nimic împotriva mali?iozit??ii. domnule Settembrini. A?i cunoscut-o cumva ?i pe sora-?efâ? Nu? O. De ce nu? Trebuie sa spui lucrurilor pe nume. ?i consilierul aulic Behrens este un cunosc?tor în materie de ?ig?ri .n-a?i ?tiut? Picteaz? în ulei.. Dar Vergiliu d ispune de metafore pe care nu le Poate g?si nici un autor modern. în progres. Apoi Settembrini trecu pe nea?teptate la altceva. dar o spune ?i celorlal?i. Sa nu uitam ca trebuie s? ne facem cura de odihna. domnul meu! Deosebirea între ea ?i Venus de Medicis este ca acolo und e zei?a î?i arata sînii. Pentru mine este cea mai seînteietoare arma a ra?iunii împotriva puterilor întunericului ?i urî?enie i. Este un drept-credin-cios al viciului dumneavoastr?. Zeflemitor? vre?i sa spune?i: mali?ios? Da. _ Stimatul meu domn. Ah! V ergiliu. spuse Joachim îngrijorat. cu 0 mi?care circ ulara a degetelor îndreptate spre Joachim. r?spunse Settembrini. Vergiliu! E neîntrecut. iar critica . din nevoia de a p?stra unitatea de stil. Literatul î?i înso?ise cuvintele cu un gest elegant al mîinii. Se trage din neamul vo n Mylendonk. dar. prin urmare. Iar doamna Adriatica spune cui vrea s-o asculte. domnilor. sînt un pic mali?ios. dar asta e o gre?eala! Sînte?i n edrept daca nu solicita?i cinstea de a-i face cuno?tin?a. Viciul nu-i mai prie?te.elementul de baza aflat l a originea progresului ?i iluminismului. Radamante ast a! ?i. Ei în su?i este pictor . domnule inginer. în mod limpede ?i energic. Asculta?i-ina. începînd sa vorbeasc? despre Petrar ca. cum va place sa va exprima?i. aici sînt multe lucruri aproape medieva le". ha. curma scurt acest gest ?i spuse: Locotenentul nostru se gr?be?te la serviciu. în ce ma prive?ie.. înainte de-a ie?i. Radamante insa are sa va în?elea g? perfect. ha! G?sesc ca sînte?i pu?in cam zeflemitor. cu accent italian. hopa tot a?a". sa mergem ?] noi. °e drumul de întoarcere. hopa. pe drumul ce duce c?tre zidurile Puternicei Dis". înclina spre melanco lie. Excelent! mai exclama el cu fa?a întoarsa în sus ?i rîse asturnînd capul pe spate. domnule Settembrini. în adev?r. adineauri.. pe Rin. zise Settembrini . Cum se spune în opera maestrului dumneavoastr?? Eu sînt pasar arul. î?i evoca ceva aproape medieval. c? o Mylendonk a fost stare?a unei m?n?stiri din Bon n. ha. Cred. absolut sine pecunia. prin urmare a?i ?i f?cut cuno?tin?a? Da. Mali?iozitatea este spiritul criticii. în adev?r? întreba Settembrini.. G?si?i? A. Ei. întrucît daca i-ar prii n-am mai putea vorbi de viciu c?ci tutunul îl face melancolic ?i de aceea respectabila noastr? sor?-?efa ?ine rez ervele sub cheie ?i nu-i da zilnic decît o por?ie redusa. Ce vre?i. Apoi m-a sf?tuit s? urmez neap?rat acela?i regim ca ?i varul meu. nu-i a? a. într-un cuvînt: un suflet c onfuz. Necazul meu e ca sînt nevoit sa-mi irosesc mali?iozitatea cu teme atît de nenorocit e. Se zice ca se întîmpla sa ca da uneori în ispita de-a fuia ?i atunci devine melancolic. ?i-o sa -i urma?i sfatul? Fara îndoiala. Avem acela?i drum la dreapta. iat? ceva foarte ciudat! Von Mylendonk ?i pe deasupra Adriatica. Lucrurile s-au petrecut aproape ca un fel de con sulta?ie. Este posibil ca ea îns??i sa fi v? zut lumina zilei la scurt? vreme dup? aceea. dar se întrerupse în clipa în care o feti?cana ce . _ Asta mai lipsea! striga Hans Castorp. Procedînd a stfel î?i înt?re?ti ?i-?i înal?i via?a.ispre?uit tutunul. pe la mijlocul secolului al XHI-lea. Ha.

sim?ul comercial al proprietarilor. pantei domoale a drumului. Fire?te. Dar stai! exclama el. întreg ?inutul mai vorbea înc? despre via?a scandaloasa dusa de acest prin?. Sa fi fost mul?umit? conversa?iei lui Settembrini.Plastic. La cutare sanatoriu era profesoru l Kafka. tot cu scopul de-a rotunji facturile . auzind ace st ?uvoi de invective debitate cu volubilitate. cura din timpul verii trebuie considerat? nu numai ca recomandabila.Vorbi?i atît de nostim. ci ma i curînd r?coare. ?i s-a priceput sa ras pîn-deasca în rîndul celor interna?i aceste teorii. cu atîta vioiciun e. De altfel. ci de ciroza. De atunci afacerile merg tot atît de bine vara ca ?i iarna. Unii bolnavi afla?i tocm ai la Fiume îl chemau la consulta?ie. Locvacitatea italianului era deo sebit de pl?cuta în puritatea >i preciziunea ei lipsita de orice accent str?in. Alt?dat? doar cei mai fideli dintre fideli ramîneau ?i vara aici.. tu. încît drept sa va spun nici nu ?tiu cum trebuie s-o calific. de monstra ca aceasta sup?r?toare stare de lucruri nu era decît rodul unei prejudec?? i. la care Kafka r?spundea c? la Salzmann. iar bolnavii î?i exprimau dorin?a sa plece.încît oamenii mureau ca mu?tele. Ce vad? Acolo se plimba judec?torii din infernul nostru! Ce spectacol! In drumul lor. spunea Salzmann. ?. pe un ton destul d e mu?c?tor. a doua zi dup? s osirea celebrissimului MUNTELE VR?JIT 73 maestru. nu? replica italianul faeîndu-?i vînt cu batista. apoi închisese amîndoi ochii. . dulce poru mbi?a.. bolnavilor li se admini stra o doza atît de considerabila din veselul dar al vi?ei-de-vie" fire?te. redactînd articole de popularizare pe care le-a lansat prin presa. plescai el cu limba. lauda. el îns? nu pornea la drum înainte de a se fi dep us în contul lui cel pu?in cinci mii de franci elve?ieni. ?i astfel r?m?sese în contin are consilier aulic". el ?i nimeni altul. Cît despre doctorul Salzmann. gîndi Hans Castorp. spuse Hans Castorp. neclintit în titlul lui. în-tu-i-?i-e!" mai adaug? el. . da r Radamante închisese un ochi. Drept urmare. bolnavul se gr?bea sa moar?. ?. ?i ramase la aceasta p?rere cînd Settemb rini. cu istea?a sa putere de p?trundere ce nu se las? influen?at?. nu de ftizie. Continu? astfel. î?i b?tea joc de picioarele lui foarte mari ?i socotea c? titlul l-ar fi primit de la un prin? bolnav de tuberculoza cerebr ala. ?i-a talpuit pantofii cu cauciucuri. încît d?dea impresia ca are spiritul prea limpede ?i prea prezent ca sa-l ia vreodat? gura pe dinain te. de?i nu era cald. se porni iar pe bîrfeala. stabili principiul câ. cita el doar Dumnezeu ?tie de unde luase citatul -apoi trimise ni?te bezele spre fata care se îndep?rta stingherita. domnule Settembrini. vrei sa fii a mea? Uita?i-va numai cum ochii îi scînteiaza de o privire furi?a t?". dup? ce se dovedi înclinat spre galanterie. folosea expresii savante vii. Acesta trebuie sa fie cuvîntul pe care-l c?uta?i. sau într- . Ei da. acesta îl învinuia pe profesorul Kafka ca nu-?i p?streaz? cutate seringile pentru injec?ii ?i ca i nfecteaz? bolnavii. ca mor? ii s? nu-l aud?. limpezi. ei da. domnii ?tiau oare ca el f usese cel care a inventat sezonul de var?? Da. Geniu!" preciza Settembrini. Meritul îi apar ?inea.72 THOMAS MANN locuia desigur în sat le ie?i în cale ?i începu sa zîmbeasca ?i sa fredoneze ?treng?re?t e. trecînd prin ascu?i?ul criticii toate sanatoriile din regiune. ei da! La. utiliza pîna ?i flec?iunile gramaticale cu o satisfac?ie atît de vizibila. de cum începea anotimpul critic al topirii z?pezilor. opera?ie financiar? care dur? întotdeauna cam vreo cincisprezece zile. Se lega mai ales de consilierul aulic Behrens. ?.. iar nenoroci?ii a?teptau ?i în t reac?t fie spus vedeau cum cresc mereu notele de plata. Vre?i sa spune?i ca am un fel plastic de-a vorbi. Dup? care. atît de comunicativ? ?i plina de buna dispozi?ie. cel pu?in în ceea ce prive?te institutul sau. în fiecare an. De pe buzele lui mobile cuvintele ?î?neau tari.. f?g?duind sa dea autoriza?iile de plecare imed iat dup? ce se va întoarce. profesorul Kafka se sim?ea obligat sa porn easc? într-o c?l?torie de opt zile. E un adev?rat ?trengar". Ia. iar Hans Castorp rîse din toata inima ?i fara r?utate. Dar lipsea opt saptamîni. mi?c?toare. ci mai ale s ca deosebit de folositoare ?i aproape absolut necesara. cei trei str?b?tuser? cam o jum?tate din calea de întoarcere. proaspete. la! O. Atunci umo ristul nostru".

lu? de pe masa foaia liniat? pentru însemnarea temperaturii. îl ?inea pe stînga. deoarece ei sînt singurii depozitari ai tradi?iei demnit??ii ?i frumuse?ii omului. în halat negru. De atunci. dup? cum spunea Joachim. rafiiiaentul simbolic al îmbracamin?ii lui. Noi. nu s-a mai ivit nici un tip nou de educator.. a?a e?ti? Prea bine!. ca n-am vorbit înc ? despre el? A?i f?cut cuno?tin?a? Hans Castorp r?spunse afirmativ.c?ci un drum pe care-l facem pentru prima data este mult mai lung decît unul pe care-l cu noa?tem . eu ramîn partizanul gimnaziului umanist. pricep. e bolnav serios? Dup? cîte sînt informat nu-i un caz grav. m-a stingherit. zise Joachim. Domnule inginer.. Observa?i. va rog sa ma în?elege?i cum t rebuie. do mnii mei. Va vede?i des? Sagacitate Dar la aceasta întrebare Joachim nu mai putu s? r?spund? decît cu greutate ?i ininte ligibil. Umani?tii au înlocuit odinioar? pe preo?ii care. va rog. umani?tii. pe moment. puteau sa-?i aroge conducerea tinerelor genera?ii. papucii ?i o bluza asem?n?toare cu o tunica militar?. ma în?elegi. un timp a fost ?i plecat. Ma uit mai îmi. într-adevar. în definitiv. o forma care re vine mereu. îns? în principiu. MUNTELE VR?JIT 75 Bietul om! Tocmai el. dar oncum ar fi fost.. ceea ce. despre demnitatea omeneasca. . doctorul Behrens înainte.. bine? Trebuie sa cred ca ?i el va este simpatic. cu halatul alb ?i cea fa rev?rsata. privind înjur cu un aer în care con?tiin?a ce-o avea despre valoarea sa se manifesta cu atît mai evi-uent cu cît uzan?a profesionala îl silea sa mearg? în ur ma ?efului sau. el care unoa?te toate se cretele doamnelor noastre. o gramatica ruseasca deoarece înva?? rusa. Krokowski! exclama Settembrini. A?adar. mai pu?in decît crezuse Hans Castorp . asta i-ar putea crea anumite avantaje ?i astfel . iar acest gînd e mîr?av. in abstracto. c?ci iata-i pe cei doi medici plim-bîndu-se pe dîmbul din spatele sanatoriului. Umbla în negru pentru a arata ca 74 THOMAS MANN domeniul special al studiilor sale este noaptea.. Ei. în vremuri tulb uri ?i inumane. spuse Hans Castorp. Omul acesta n-are în minte decît un singur gînd. fara îndoiala ca n-are. ?i cred ca ?i bunicuL Atunci. avem cu to?ii o vîna pedagogica. Tat?l s?u a fost literat. Nu ?tiu prea bine. Adineauri g?sea?i c a vorbesc cu mali?iozitate. Nu trebuie sa li se r?peasc? umani?tilor func?ia de educatori nu li se poate r?pi. îns? a fost repede s ilit sa-?i reia locul aici. în a?a fel îneît instrumentul de sticla îi ie?ea piezi dintre buze.Ah.. ?i apoi. suna totu?i minunat. domnule Settembrini. ci mai degrab? persistent. iar în urrna lui doctorul Krokowski. Uite-l cum merge. un de ocupa o c?m?ru?a ce d?dea spre spatele sanatoriului. Dar. scosese un mic termometru ?i vîrîse în gura extremitatea unde se afla rezervorul cu me rcur. Trebuie sa ave?i p?reri. Dintr-o cutie de piele ro?ie. nu-mi formez p?rerea prea repede. la om ?i dup? aceea-mi spu n: Prin urmare. Acesta este motiv ul pentru care natura v-a înzestrat cu ochi ?i cu inteligen?a.adevar se dep?rtaser? de sanatoriu. El însu?i urca pîna la al treilea. pute?i sa ma socoti?i retrograd. De Itfel este extrem de vorb?re? ?i trece cu mare u?urin?a de la o tema la lta Fa?a de feti?cana sa purtat pu?in cam obraznic. dom-nule inginer. n-are bani? întreba Hans Castorp în vreme ce îl înso?ea pe Joachim pîna în camera re arata exact ca a lui. Chiar ?i în ascensor mai continua sa le vorbeasc? cu lux de am?nunte ?i nu înceta decît atunci cînd verii ajunser? la etajul al doilea. dup? cum spunea. dar daca am facut-o. poate ca n-a fost fara o anume inten?ie pedagogica. E bolnav de ani de zile.. Domnii mei . drumul de înapoiere li se p?ru de o scurtime sur prinz?toare. Sau are tocmai atît cît sa-?i pl?tea sc? între?inerea aici. ca un discurs solemn . leg?tura istoric? dintre umanism ?i pedagogie explica leg?tura psihologica exi stent? între ele. N-am stat de vorba decît foarte pu?in. dînd din mîini ca din ni?te lope?i. Cum se face. care pare atît de entuziasmat de munca. Settembrini avea dreptate. sub limba. î?i puse apoi o haina de casa. în speran?a c a la serviciu. capitonata cu catifea ?i a?ezata pe masa. un cr eion ?i dup? aceea o carte. Asta e o prostie! r?spunse italianul. Dar tot ce-a spu s pe urma.

cu trenul. îneît Joachim î?i ascunse capul sub un fel de acoperamînt de dril alb care. c?ci numai atunci j?. cînd ?i se pare scurt e scurt. scriau sau sporov?iau. Treab? care nu era chiar atît de necesara: în ultimul sfert de ora stratul de nori de venise din ce în ce mai sub?ire. aflat într-un col? al balconului (Joachim îl întrebuin?a m zilele friguroase) ? i cu mîinile sprijinite pe balustrada se uita în gradina ?i spre terasa comuna. vreo cinci ?ezlonguri. Po?i sa-mi explici acest fenomen? Noi percepem spa?iul cu organele noastre de sim?. n-are decît sa treac?. iata-te încol?it. dar cit de lung sau de scurt este în realitate. iar în albul ochilor avea vini?oare ro?ii. f?cu Joachim. Cît despre posibilitatea de a-l m?sura.. la noi.echipat ie?i afara pe balcon ?i se întinse în ?ezlong. a trecut pentru tine. dar da-mi voie sa-?i atrag aten?ia asupra faptului ca m?sur?torile noa stre nu sînt decît ni?te conven?ii. Hans Castorp î?i exprima admira?ia pentru aceasta inven?ie. adic? noi presupunem acest lucru fiindc? este m ai comod. ce este timpul? întreba Hans Castorp ?i cu u n deget î?i îndoi atît de brusc vîrful nasului încît acesta deveni palid ?i-i pieri tot sîn e. în gînd? Nici secunda! Ia asculta. A?adar. Dar niciodat? nu po?i spune în realitate". nu-i a?a7 Stai. dai seama. Bine. Pentru con?tiin?a noastr? el se desf??oar? astfel. repeta Hans Castorp apasîndu-?i ar?t?torul pe nas atît de tare ca-l îndoi. a?teapt?! Deci. spuse Hans Castorp ridicînd ar?t?torul în dreptul ochilor sai tulburi. Joachim rid ica ?apte degete. nu vedea de aici decît o parte a terasei. îmi iau temperatura de patru or i pe zi ?i o fac cu multa pl?cere. un minut este tot atît de lung cît ?i se pare ?ie cînd î?i iei tempera tura? Un minut este atît de lung. ce te-a apucat? Am impresia ca ai ?i prins r?d?cini ai ci. Cum îns? am putea m?sura ceva c?r uia nu ?tim sa-i definim nici m?car o singura însu?ire? Noi spunem: timp11' trece. . Avem ceasornice ?i calendare ?i cînd o luna a trecut.. Spui în realitate".Cu siguran?a ca au trecut cele ?apte minute ale tale. timpul trece foarte încet cînd e?ti cu ochii pe el. acum plina de pacien?ii întin?i care citeau. Joachim replica: Cum adic?? N-ai dreptate. cerceta sacul de dormit c?ptu?it cu blana. Deoarece îl m?sur?m. . ?i nu trebuie sa te superi pe mine. Taci! Ast?zi sînt foarte lucid. Voia sa a?tepte ca varul sau sa-?i ia temperatura. Cînd ?i se pare lung e lung..ceea ce nu li se întîmpla decît oamenil or lipsi?i cu desavîr?ire de spirit ?tiin?ific. De fapt. acoperindu-?i doar picioarele cu o p?tura din par de c?mila. Nu era obi?nuit sa filozofeze ?i totu?i sim?ea nevoia. se putea fixa pe sp?tarul sca unului ?i apleca dup? pozi?ia soarelui. o mi?care în spa?iu. T impul nu este deloc o realitate". Dar afectivitatea noastr? înregistreaz? diferite timpuri. ?i n-avem nici o dovada ca se întîmplâ într-adevar a?a. dureaz? atîta cît îi trebuie secundarului sa parcurg? circ mferin?a cadranului. . pentru a fi posibil sa-l masori ar trebui sa se desf??oare în mod uniform. este v orba de o mi?care. Pu?in mai tîrziu îsi scoase ermometrul din gura ?i îl privi spunînd totodat?: 76 THOMAS MANN Da. cu ajutorul unui mic mecanism ingenios. astfel ca soarele r?zb?tea cu o dogoare atît de est ivala ?i de manifesta. pentru mine ?i pentru noi to?i.. ?i-n r?stim p pnvea cu aten?ie cum erau toate aranjate. Prin urmare. m?sur?m ti mpul cu ajutorul spa?iului. de fapt.. cu pip?itul Perfect. este aproape acela?i lucru ca ?i cum am vrea ?a ma?uram spa?iul cu ajutorul timpului . spun: de f apt. obiecta Hans Castorp.Cît timp trebuie sa ?ii chestia asta? întreba Hans Castorp întor-cîndu-se.MUNTELE VR?JIT 77 Har a?teapt?! Adic?. asta n-o ?tie nimeni. Dar care este organul cu care percepem tim pul? Po?i sa-nu precizezi? Vezi. Asculta-ma cu aten?ie. Cu piciorul îns? cît timp este? Dar.. cu ochii. De la Hamburg pîna la Davo? sînt dou?zeci de ore da. Joachim f?cu semn din cap c? înc? nu. ce reprezint? în realitate un minut ?au chiar ?apte minute cînd aici ne batem joc de ti mp într-un mod îngrozitor. S t?tea cu un ?old lipit de balustrada. ?i de fapt. A?adar.

_ Bine, spuse Joachim, ?i prin urmare nu-i decît o conven?ie ca termometrul m?soar? la mine o temperatura cu patru linii mai mult decît e normal? Totu?i, din pricina acestor linii sînt silit sa-mi fac veacul pe-aici ?i nu ma pot prezenta la servic iul militar, ceea ce este în fapt dezgust?tor! -Ai 37,5? A început iar sa scad?. ?i Joachim însemna cifra pe foaia de temperatura. Asear? am a vut aproape 38, din cauza sosirii tale. Tuturor celor ce primesc vizite li se ur ca temperatura. ?i totu?i aceste vizite sînt o binefacere. Acum plec, zise Hans Castorp. Mai am în cap o sumedenie de gînduri despre timp, pot spune ca e un întreg complex de idei. îns? de data asta nu vreau sa te mai nec?jesc cu asemenea chestiuni, pentru ca oricum ai prea multe linii. O sa mi le amintesc pe toate ?i o sa revenim asupra lor mai tîrziu, poate dup? gustare. O sa ma chemi la gustare, nu-i a?a? Acum ma duc ?i eu sa-mi fac cura de odihna, c?ci nim?nui nu-i stric?, slava Domnului. ?i spunînd acestea trecu de cealalt? parte a peretelui de sticla, pe balconul unde se g?seau a?ezate de asemenea un ?ezlong ?i o m?su?a, î?i lua din camera frumos a ranjata volumul Ocean Steamships ?i p?tura moale de culoare ro?u-închis cu carouri verzi, apoi se întinse. Curînd se v?zu silit ?i el sa deschid? umbrela; de îndat? ce te culcai, ar?i?a soare lui devenea insuportabila. Dar cel pu?in st?teai într-un chip deosebit de comod, f apt pe care Hans Castorp îl constata imediat cu pl?cere - ba mai mult, nu-?i aduce a aminte sa mai fi întîlnit un ?ezlong at't de comod. Scheletul f?cut dintr-un lemn lustruit brun-ro?ietic, de o lorma pu?in demodata ceea ce nu era decît o fantezie a gustului, c?ci duPâ toate aparen?ele scaunul era nou - avea o saltea ce se întinde a de la P'cioare pîna la sp?tar, formata în realitate din trei perne ?i acoperita cu 0 Pînza groasa. Mai mult, în dreptul cefei era o perna prinsa cu un ?iret, nici pre a moale, nici prea tare, învelita cu o pînza brodat?, care-?i înde-Phnea foarte bine r olul. Hans Castorp î?i sprijini bra?ul de suprafa?a lata 'ucioasa a rezematorii, c lipi ?i se odihni fara sa recurg? la Ocean 78 THOMAS MANN Steamships ca sa se distreze. V?zut printre arcadele balconului, peisajul aspru ?i s?rac, îns? sc?ldat într-o lumina limpede, p?rea un tablou înr?mat. Hans Castorp îl p rivi dus pe gînduri. Deodat? î?i aminti ceva ?i spuse cu glas tare în lini?tea din jur : Cred ca fata care ne-a servit micul dejun e pitica. Pst! f?cu Joachim. Mai încet. Da, este pitica. Ei ?i? Nimic. înc? n-am apucat sa vorbim despre asta. Apoi continua sa viseze. Cînd se întinsese în ?ezlong era ora zece. Trecu o ora. Era o ora obi?nuit?, nici lung?, nici scurta. Cînd ajunse la cap?tul ei, peste casa ?i gradina r?suna un gong, întîi departe, apoi mai aproape ?i pe urma iar??i departe. Gustarea, zise Joachim, ?i Hans Castorp îl auzi cum se scoal?. Hans Castorp socoti ca ?i pentru el cura de odihna se sfîr?ise ?i intra în camera sa se aranjeze pu?in. Cei doi veri se întîlnira pe coridor ?i coborîra împreuna. Hans Castorp spuse: Ei da, aici se sta admirabil culcat. Ce fel de ?ezlonguri sînt astea? Daca ar fi p osibil, a? cump?ra ?i eu unul sâ-l iau cu mine la Hamburg, c?ci întins pe el te sim? i ca-n paradis. Sau crezi cumva ca Behrens le-a comandat în mod special, construit e dup? indica?iile sale? Joachim nu ?tia. î?i scoaser? pardesiele ?i intrar? pentru a doua oara în sufragerie , unde masa era în toi. De atîta lapte proasp?t, întreaga sala era sc?ldata într-o lumina alburie: în fa?a fiec? rui scaun se g?sea un pahar mare, de cel pu?in o jum?tate de litru. Nu, declara Hans Castorp dup? ce î?i relua locul la cap?tul mesei, între croitoreasa ?i englezoaica, ?i-?i desf?cu resemnat ?ervetul, de?i mai sim?ea ap?sarea prime i mese. Nu, continua el, de lapte sa ma fereasc? Dumnezeu, nu beau niciodat?, ia r la ora asta mai pu?in ca oricînd. Nu cumva au din întîmplare bere porter? ?i cu o po lite?e plina de menajamente puse piticei aceasta întrebare. Din nefericire, nu avea u. Dar ea îl asigura ca-i va aduce bere Kulmbacher ?i, în adev?r, îi aduse. Era consist enta, întunecata, cu o spuma bruna ?i înlocuia de minune porterul. Hans Castorp bau

cu l?comie un pahar cam de jum?tate de litru. Mînca apoi cîteva felii de carne rece cu pîine pr?jit?. Dup? aceea se aduser? fulgi de ov?z ?i iar??i mult unt ?i fructe . La urma î?i las? doar ochii sa i se odihneasc? pe felurile de mîncare, fiind incap abil sa mai înghit? ceva. Privi de asemenea ?i la cei din jurul sau constata ca de data aceasta MUNTELE VR?JIT 79 rupul nu i se mai p?rea atît de uniform: individualit??ile ie?eau în eviden?a. Toate locurile de la masa erau ocupate, afara de acela din fa?a lui, de la celal alt cap?t, care, dup? cum afla, era rezervat doctorului. C?ci în m?sura în care ocup a?iile le îng?duiau, medicii luau masa împreuna cu pacien?ii, schimbînd de fiecare dat a locul, astfel ca se rezerva în capul fiec?rei mese un scaun pentru medici. Acum nici unul nu era prezent; se spunea ca sînt cu to?ii într-o opera?ie. Tînarul cu musta ?a intra iar??i, î?i l?s? brusc b?rbia în piept, apoi se a?eza cu o înf??i?are îngrijora ta ?i moroc?noasa. lata ca ?i tînara blonda ?i slaba ap?ru la locul ei. mîneîndu-?i ia urtul cu lingura, ca ?i cum ar fi fost singurul lucru ce se putea mînca. De data a sta, lînga ea ?edea o mica doamna batrîna ?i vioaie care tot tr?nc?nea în ruse?te c?tr e tînarul cel t?cut, iar el o privea îngrijorat, r?spunzîndu-i doar prin mi?c?ri de ca p, cu expresia unui om care are un gust amar în gura. In fa?a lui, al?turi de batrîn a doamna, ceva mai departe, st?tea o alta tînara nostima, cu pieptul impozant, cu parul ?aten ?i frumos ondulat, cu ochii rotunzi, c?prui, copilaro?i ?i cu un mic rubin la mîna-i frumoasa. Rîdea mult ?i vorbea mereu ruse?te, numai ruse?te. Se num ea Maiusia, dup? cît auzise Hans Castorp. în treac?t observa ca Joachim pleca ochii cu o expresie severa atunci cînd ea rîdea ?i vorbea. Settembrini intra pe u?a laterala ?i rasucindu-?i musta?a înainta c?tre locul sau, la cap?tul mesei situate piezi? fa?a de aceea ocupata de Hans Castorp. Abia se a?eza ca tovar??ii de masa izbucnir? în hohote de rîs. farâ îndoiala ca plasase vreuna d in r?ut??ile sale. Hans Castorp îi recunoscu de asemenea ?i pe membrii Clubului jum ?t??ilor de plâmîni". Hermine Kleefeld pa?i c?tre masa ei pe partea cealalt?, aproap e de u?a verandei, privind cu ochi fara expresie ?i-l saluta pe tînarul cu buzele rasfrînte care î?i tr?sese jacheta într-un chip atît de pu?in cuviincios. Palida, doamna Levi st?tea al?turi de grasa ?i pistruiata Iltis, printre necunoscu?i, la dreapt a lui Hans Castorp, la o masa situata în diagonala. - Uite-?i vecinii, spuse Joachim cu jum?tate de glas c?tre varul sai», apleeîndu-se în ainte. Perechea trecu pe lînga Hans Castorp ndreptîndu-se c?tre ultima masa din dreap ta, prin urmare la masa rusilor de rînd", la care o familie cu un b?iat urît începuse «a manînce cu l?comie mari cantit??i de porridge. B?rbatul era de o construc?ie P apînd a, cu obrajii cenu?ii ?i scofîlci?i. Purta o haina de piele bruna ?i 80 THOMAS MANN era înc?l?at cu ghete de fetru, prinse cu catarame. Nevasta-sa, la fel de micu?a ? i slaba, era coco?ata, sub o p?l?rie cu penaj care se clatin? la fiece pas, pe n i?te cizmuli?e de iuft cu tocuri înalte, iar la gît avea o e?arfa cam murdara. Hans Castorp îi privi pe amîndoi cu o lipsa de respect care de obicei îi era str?ina ?i a c ?rei brutalitate o resim?i chiar el; dar îns??i aceasta brutalitate îi f?cu o oareca re pl?cere. Ochii îi erau în acela?i timp indiferen?i ?i indiscre?i. Cînd, în aceea?i cl ipa, u?a de sticla din stînga lui fu izbita cu un vuiet zorn?itor la fel ca la mic ul dejun, Hans Castorp nu mai tresari ca diminea?a, ci doar se strîmba cu oarecare plictiseala; iar cînd voi sa-?i întoarc? privirea într-acolo, g?si ca toate acestea îi cer un efort prea mare ?i nu merita atîta osteneala. A?a se f?cu ca nici de data a ceasta nu reu?i sa stabileasc? cine anume maltrata u?a cu atîta nep?sare. De fapt, acest aperitiv cu bere, care de obicei nu avea asupra lui decît un efect destul de moderat, în sensul ca-l îngreuna, de data aceasta îl ame?ise ?i-l paralizase iar el, îndurîndu-i consecin?ele, se sim?ea de parca ar fi primit un pumn în mijlocul frun?ii. Pleoapele îi erau grele ca plumbul ?i-?i d?du seama ca limba nu mai ascu lta nici de cel mai elementar imbold atunci cînd, din polite?e, încerca sa între?in? o conversa?ie cu englezoaica; trebui chiar sa fac? un mare efort pentru a izbuti sa schimbe direc?ia privirii, iar la toate acestea se mai adaug? nesuferita fier bin?eala a fe?ei care atinsese aceea?i intensitate ca ?i în ajun: avea senza?ia ca obrajii îi sîn? umfla?i de fierbin?eala, respira cu greutate, inima îi b?tea înfundat ca

un ciocan înf??urat în cîrpe, ?i daca suferin?a nu se transforma în durere atroce, fapt ul se datora impresiei ca î?i sim?ea capul ca ?i cum ar fi inhalat de doua sau de trei ori cloroform. Ca prin vis observa ca doctorul Krokowski sosise, în sfîr?it, ?i se a?ezase la masa, chiar în fa?a sa. dar era o impresie vaga, m?car ca doctorul îl fixa de mai multe ori cu o privire deosebit de p?trunz?toare în timp ce discuta c u doamnele din dreapta iui - nu fara ca tinerele, adic? înfloritoarea Marusia ?i s frijita consumatoare de iaurt sa-?i plece ochii în fa?a sa cu un aer smerit ?i pud ic. Dar facînd abstrac?ie de toate aceste senza?ii, Hans Castorp se ?inu bine, ba chiar mînui cu?itul ?i furculi?a cu o deosebita îndemînare. Iar cînd varul sau îi f?cu sem n cu capul ?i ?e ridica. s>e scula la rîndul lui, se înclina fara sa priveasc? spre tovar??ii de masa ?i ie?i cu pas ferm în urma lui Joachim. MUNTELE VR?JIT 81 _ Oare cînd mai facem o cura de odihna? întreba el, în timp ce ' eau djn cl?direa sana toriului. Din cîte îmi pot da seama, e cel mai hun lucru de f?cut aici. A? vrea sa f iu de pe acum culcat în minunatul meu ?ezlong. Mergem departe? Un cuvînt în plus _ Nu, zise Joachim, ?i, de altfel, nici n-a? putea merge prea departe. De obicei , la ora asta, daca am posibilitatea, cobor sa dau o raita prin sat pîn? în pia??. M ai vezi pr?v?liile ?i oamenii ?i faci cump?raturi cînd ai nevoie de ceva. înainte de masa st?m culca?i înc? vreo ora ?i dup? aceea ne întindem iar??i pîna la patru. Coborîra în plin soare pe drumul pe care sosiser?, trecui a cursul de apa ?i liniile înguste, avînd în fa?a ochilor versantul drept al v?ii: Micul Schiahorn, Turnurile Ve rzi ?i Dorfbergul, denumiri pe care Joachim i le în?ir? una dup? cealalt?. Dincolo se afla, la o oarecare în?l?ime, cimitirul din Davos-Dorf înconjurat cu zid ?i pe ca re Joachim i-l arata tot cu bastonul. Apoi ie?ir? la drumul mare care, pu?in s?l tat deasupra fundului v?ii, ducea de-a lungul povîrni?ului ce cobora în terase. De fapt, nu se mai putea vorbi despre un sat; adic? nu-i r?m?sese decît numele. St a?iunea climaterica îl înghi?ise în întregime, întinzîndu-se din ce în ce mai departe c?tre trarea v?ii, iar acea parte a a?ez?rii ce purta numele de Dorf' se unea fara vreo schimbare vizibila cu partea zisa Davos-Platz". Pretutindeni erau hoteluri ?i pe nsiuni, toate împodobite cu verande, balcoane ?i terase pentru odihna, dar se g?sea u raspîndite pe amîndoua versantele ?i mici locuin?e particulare unde se puteau închir ia camere; de o parte ?i de alta erau case noi; pe unele Por?iuni nu se afla nic i o cl?dire, iar priveli?tea se deschidea c?tre Paji?tile verzi din fundul v?ii. .. Cuprins de o arz?toare dorin?a pentru obi?nuita sa desf?tare, Hans Lastorp aprin se iar??i o ?igara ?i datorita berii b?ute reu?i, cînd ?i cînd, sPre marea lui satis fac?ie, sa simt? un pic din aroma rîvmta cu ardoare: Qestul de rar ?i de pu?in, fa ra îndoiala ba mai trebui sa fac? ?i un oarecare efort pentru a avea o senza?ie ce aducea de departe cu obi?nuita Pl?cere a fumatului, în vreme ce îngrozitorul gust de iasca st?ruia. Inca-Pabil sa se acomodeze cu sl?biciunea, lupta un timp pentru o desf?tare sau se ascundea sau nu ap?rea decît vag, de parca ?i-ar fi b?tut joc 82 THOMAS MANN de el, iar pîna la sfîr?it, obosit ?i scîrbit, arunca ?igara. Cu toata toiO-peala de c are era cuprins se sim?ea obligat din polite?e sa continue 0 conversa?ie ?i se c hinuia sa-si aminteasc? lucrurile atît de deosebite pe care, chiar în diminea?a acee a, ar fi vrut sa le spun? despre timp". Dar î?j d?du seama ca uitase ?i ca nu-i mai r?m?sese nici o urma cît de mica din întregul complex", ca mintea lui nu mai re?inea nici cea mai m?runta idee despre timp. In schimb începu sa vorbeasc? despre anumi te chestiuni legate de organismul omenesc într-un fel cu totul neobi?nuit. Cînd î?i mai iei temperatura? întreba. Dup? cina? Da, asta-i bine. Atunci organismul e în plina activitate, astfel ca temperatura poate fi înregistrata precis. Sper ca Be hrens a glumit cînd m-a sf?tuit sa-mi iau temperatura iar Settembrini, cînd a auzit despre asta, a rîs în hohote, a?a ca n-are nici un rost sa mi-o iau. De altfel, nici nu am termometru. Ei, f?cu Joachim, acesta ar fi lucrul cel mai neînsemnat. N-ai decît sa-?i cumperi u nul. Aici se g?sesc pretutindeni termometre, aproape în fiecare pr?v?lie. Dar la ce bun? Nu, cura de odihn? o în?eleg, vreau s-o urmez cu regularitate, îns? p

se nume?te Mar usia . îns? dese open ca fa?a bronzata a lui Joachim era plina de pete a?a cum sînt 84 THOMAS MANN chipurile înnegrite de soare cînd sîngele se retrage din obraji ?i Ca gura i se strîmbas e într-un mod jalnic. în aceea?i diminea?a. ca sa zic a?a. . atît sub raportul fizic cît ?i chimic cum se spune . Apoi Joachim întreb?: . iar aceasta înf??i?are trezi în tînarul Hans Castorp o teama nel?m urita. ca sa ma folosesc de c uvintele tale. fara sa vrei. un trup care îns?. O act ivitate extrem de vioaie? Poate ca punînd aceasta întrebare se r?zbuna oarecum pentru observa?ia ce i-o f?cuse varul sau.Mazurka este extraordinar. ai batai de inima cînd e?ti în ajunul unei foarte mari bucur ii sau. Nu voiam sa spun decîl atît: ca este nelini?ti'01" ?i chinuitor sa consta?i ca t rupul tr?ie?te ?i se pre?uie?te pe sine fara sa aib? nici o leg?tura cu sufletul . la care Hans Castorp se margini sa ridice din umeri la fel cum îl v?zuse pe Joachim facînd în ajun. Croitoreasa nu era croito .?i care ?i-ar duce totu?i o existen?a absolu t activa ?i independenta: i-ar cre?te parul. f?cu Joachim cu un oftat. asemenea unui t rup neînsufle?it daca se poate spune a?a. Doamna Stohr ar trebui sa-?i mai spele parul. celor de aici. insa daca nu te superi. unghiile ?i toate i-ar func?iona pe rfect.. e aproape ca ?i cum trupul ar t rai de unul singur ?i n-ar mai avea nici o leg?tura cu sufletul. g?sesc c a e ciudat ?i alarmant. o stare sufleteasca. . M?car daca a? putea sa-mi dau seama. c?ci e într-adev ar destul de bolnava. O bucata de vreme î?i continuara drumul în t?cere. continua Hans Castorp ducîndu-?i ca un îndr?gostit amîndoua mîinile la inima. f?r? motiv. ?i se prea poate ca. dimpotriv?. E?ti ispitit sa le cau?i u n sens. Hans Castorp lua o expresie de totala indiferen?a. Tot timpul î?i baga batista în gur? de atîta rîs. da. am nomenit-o doar în treac ?t. . Da. De altfel.Da. La celelalte mese cred ca sînt m ai interesan?i. Pare atît de s?n?toasa! în orice caz. pe scurt cînd e?ti nelini?tit. care-l hot?rî sa schimbe irne-diat subiectul discu?iei ?i sa se informeze d espre alte persoane. prea e unsuros. exclama el. este într-ade-var prea g?l?gioa sa. prin care întreaga agita?ie ce te stapîne?t e sa dobîndeasca oarecum un sens ra?ional. a?a cum se întîmpla cu aceste b?t?i de inima fara motiv. Vezi tu. nu mi se par prea interesan?i. adic? vrei sa g?se?ti o stare de suflet în stare sa le corespunda. în leg?tura cu talgerele. cum spui Iu. în?elegi ce vreau sa spun.. ar fi prea mult sa-mi iau ?i temperatura. de ce g?se? ti expresia nepotrivita? întreba Hans Castorp. sau cum o cheam?. mi se pare ca e pu?in cam toanta. zise el. ?i totu?i ar avea toate motivele sa fie mai Potolita.. ?i încerca sa-i arunce varului sau o privire plina de iste?ime.este aproape acela?i lucru ca ?i M?ria. nu-i a?a ? Dar cînd inima se apuca sa bata de capul ei.Ei. adaug?. mai zise el cu o voce tremur?toare ?i t?cu. î?i plac oamenii de aici? Ma refer îndeosebi la cei de la masa noastr?. Atunci d?inuie?te în trup o activitate extrem de vioaie". o bucur ie sau o teama care le-ar justifica oarecum a?a cel pu?in mi se întîmpla mie ?i nu p ot vorbi decît despre mine. sa începi sa cau?i. în aceasta situa?ie. încercind sa uite cit mai repede atît de Marusia cit ?i de expr esia fe?ei lui Joachim. Joachim rîse cu pofta cînd auzi cum varul lui deformase numele fetei. n-ai b?nui ca e bolnava de piept. de fapt.Doamne. Iar Mazurka asta. dar poate ca nu-i decît o simpla impresie. ceea ce de altfel îi reu?i de minune. observa Hans Castorp.. Englezoaica cu ceaiul de m?ce?e se numea Miss Robinson. n-ar fi tocmai mort m?car ca a?a ceva nu exista . de ce-mi bate inima în halul asta e atît de îngrozitor ?i de o bucata de vreme nu ma gîndes c decît la asta. treab? pe ca re prefer sa v-o las vou?.fiind dominat de fapt de o activitate extrem de vioaie. Cînd ai febra lucrurile se petrec în felul acest a. Ce sînt expresiile astea? întreba Joachim cu un accent de mustrare deliberata. cînd ?i-e frica de ceva. ca vizitator. Numai ca toate lucrurile astea despre care vorbim sînt extrem de triste. MUNTELE VR?JIT 83 _ Dar a?a este! Exista o activitate plina de vioiciune! Prin urmare..N-ai spune. .. de sus.entru mine.

Pe terenurile bine în tre?inute p?rea ca plute?te o pulbere de faina. îns? cînd sosi momentul. a?a cum era. sus. fapt care-i d?dea o chinuitoare senza?ie de sufocare. pe ?ezlong ?i .. în majoritate tin eri. Portarul ?chiop îi conduse cu ascensorul pînâ la etajul lor. mai sînt ?i alte jocuri oprite care totu?i se practic?. Inima îi b?tea în contratimp cu muzica. iar Hans Castorp o ?tia ?i de aceea ramase culcat pîna ce vibra?ia metalica se amplifica a doua oara ?i apoi se ndepart?. Tineri zvel?i ?i b?rbieri?i. Apoi dadura peste o rotonda cu o galerie acoperita. îns? de data aceasta Joachim nu-i mai îngaUl. Dar dintre cei ce mîncau la masa lor. Hans Castorp abia putea sa asculte. întrucît se pare c? e tot ce poate f i mai daunatoi. Magazine cu vitrine elegante ?e ?ineau lan? pe dreapta ?i pe stînga.împotriva c?rora. Cum s? progresezi ?i sa te 'îsân?to?e?ti ca sa fii m stare sa-?i faci serviciul. era batrîna m?tu?a a tinerei fete care mînca iaurt. de asemenea ?i doamne fa ra p?l?rie ?i cu fuste albe. la noi. în fa?a num?rului treizeci ?i patru. iar într-unui dintre hoteluri chiar ?i petits chevaux . Settembr ini spune neîncetat ca tr?im la orizontala sintcm ni?te orizontali. Se desp?r?ir? cu un scurt la revedere". cel mai grav atins er a doctorul Blumenkohl. dup? controlul de noapte. gongul suna. o data sau de doua ori. mereu culca?i. N-am voie. de foarte mul?i ani. nu ?tia nici m?car cum o cheam?. se în?l?au deodat? în soare pentru a lovi cît mai de sus mingea de culoarea cretei.Tu nu joci niciodat? aici? întreba Hans Castorp. cu pantaloni de flanel proasp?t c?lca?i si mînecile suflecate pîna la coate. zise el. unde concerta o orchestra. daca e?ti prea ene? ca s? respec?i orele de masa? Spunînd asta avea desigui dreptate. c?ci nu putea respir a pe nas decît cu mare greutate. Hans Castorp se împiedica ch iar. Leo Blumenkohl din Odesa tînarul acela cu musta?a ?i cu fa? a atît de îngrijorata ?i întunecata. iar Hans Castorp. Trebuie sa st?m culca?i. ?i fiindc? veni vorba de lucruri inte rzise.... est e una din glumele lui proaste. ?i îi ?inea tov?r??ie la sanator iu chiar de la venire.. luîndu-?i avînt. a?î?ata de b?t?ile iu?i ale inimii. Auzeai vorbindu-se ruse?te ?i engleze?te. de?i nu avea guturai. afirma el. Hans Castorp voi sa-?i schimbe hainele. ci î?i reamintea doar ca trebuie s? te preg?te?ti. pe deapsa prev?zuta este excluderea din sanatoriu.Ura ?i dispre?uia nepunctualitatea.. Totu?i se mai g?sesc vreo cî?iva care. Prin?ul care i-a conferit lui Behrens titlul de cons ilier aulic r> ?tergea în fiecare noapte. ci profesoara la liceul de fete din Konigsberg ?i de aceea se exprima atît de corect. ?i. Fire?te. jucau în pantofi cu t?lpi de cauciuc. ?inea gura întredeschisa. Cei doi veri se a?ezar? pe o ban ca libera. ?i se opri multa vreme în fa?a unui magazin de galanterie b?rb?teasc? pîna sa s e poat? convinge ca vitrina era bine amenajata. întîlneau vizitatori ai sta?iunii care hoin?reau. prada acestei impresii de dezordine ?i contrarietate. F?cur? drumul înapoi aproape fara sa scoat? vreo vorba. Cît despre batrîna doamna vioaie. Dar nu te chema la masa chiar imediat. de?i Joa chim se g?sea aici de multa vreme. celibatari în haine de sport ?i cu capul descoperit. Pe mai multe terenuri de tenis. Mergeau acum pe un trotuar foarte urban strada principala a unei sta?iuni cu ren ume interna?ional. tocmai a?ipise cînd Joachim îi reaminti c? era vremea sa se întoarc?. r?spunse Joachim.reasa. în plina strada ?i zîmbi cu un aer melancolic. c oboar? si se duc s? mizeze. . A ici era cazinoul balnear. o femeie! Cît dura starea aceasta nu-?i d?du seama. a c? rui curiozitate se lupta cu o oboseala febrila. Hans Castorp se îndrepta de-a lungul camerei pînâ la balcon unde se pr?v?li. In orice caz . sa priveasc? jocul ?i sa-l comenteze. trebui sâ-?i for?eze ochii ca sa v ad?. de pilda pocherul. îmbr?cate în alb ?i care. s?u o fac de?i le este interzis.fa ra a se mai osteni sa-?i îndrepte pozi?ia c?zu într-o picoteala dureroasa. Cînd Joachim traversa camera ca sa vina sa-l ia. Cei care MUNTELE VR?JIT 85 J° acâ aici sînt s?n?to?i. Tr?ia aici. . avînd ca par tenere tinere fete bronzate. partidele erau în plina d esf??urare. De altfel nici nu "joac? pr ea serios o fac mai mult pentru costume. clatinînd din cap. Se numea domni?oara Engelhart.

a dat pes te el. iar acum povestea totul în am?nun?ime. vinovatul n-a fost descoperit. C?ci c?pitanul nu numai ca intra cîteodata chiar de diminea?a în camera so?iei consulului. în spatele um ?rului stîng respira?ia este foarte redusa. consilierului aulic Be rens îi zicea batrînul". o deosebita pl?cere. se v?ic?rea ea. Prin urmare se spal? iute pe mîini. mai cuprindea înc? alte ?ase feluri. infirmiera tînarului Franz. ?i astfel în curînd erau a?eza?i cu to?ii la cele ?apte mese. în schimb pica de somn.se stinsese lumina. dar de care m intea sa înce?o?ata nu putu cîteva clipe sa se apere ?i în care g?si chiar o anumita p l?cere. întotdeaun a. Slabanoaga str?nepoata mînca în sfîr?it altceva decît iaurt. deoarece cu prilejul fiec?r ei vizite medicale el putea sa vad? la doamna Salomon orice ?i cît poftea. doamna Stohr. ast?zi la prînz era rîn dul mesei lor. cam pe la ora patru -de altfel. în privin?a aceasta. Dintr-o cavalereasca polite?e. în graiul acela neîn?eles. cu toate ca purta corset ?i care. Era evident ca nu ?t ia o boaba nem?e?te ?i nici nu voia sa ?tie. abia daca se mai poat e vorbi despre ni?te legaturi ascunse. un animal de prada da. în afara de supa foarte hr?ni toare. a?a ca e silita sa mai stea cam vreo c inci luni. o fiara. dar apoi asista pîna ?i la toaleta ei. fusese supusa unui control medical. De altfel se arata foarte indignata ca batrînul" nu st?tea azi la masa lor. fapt pe care ea. «e mai aud zgomote. în cele din urma. ca ?i cum nu le-ar fi p?r?sit niciodat?. doamna Stohr se mai ocupa o buna bucata de vreme ?i de un institut cosmic" ce se afla în sat ?i de unde î?i cum p?ra apa de gura . a început sa-?i dea seama cam ce fel de raporturi între?inea el cu so?ia c onsulului general Wurmbrandt din Viena. venea o mîncare de carne con . în vulgaritatea ei. de la Bucure?ti. în dreapta sus.. Dup? tournee" (voia sa spun?: potrivii ordinei). evident. Miss Robinson citea acelea?i scrisor i cu scrisul rotund. fire?te. încre?indu-?i buza superioara peste din?ii de iepure. Dup? pe?te. Joach im îi spuse în engleze?te cîteva cuvinte despre starea vremii. doctorului Blumenkohl care st?tea piezi? în fa?a ei ?i a sculta cu fa?a îngrijorata. Batrînul" b?gase de seama >' f?cuse o g?l?gie atît de mare. la care ea îi r?spunse mo nosilabic. era o fiar a. Vioaia doamna batrîna îi vorbea din no u. ba. pentru care nu era niciodat? prea întuneri c cînd se afla într-o societate de doamne un b?rbat care n-avea nici cea mai redusa cultura. Cel pu?ini asta era impresia ce-o avea Han s Castorp fire?te ca era o impresie absurda ivita ca dintr-un vis. Mai apo i. din sat ?i pînan centru. povesti cu un fel de ?u?oteala provocatoare ca asear?. adic? atît cît îi spusese batrînul". în vreme ce ea mai esie înc? în pat. Prînzul ea tot atît de minunat preg?tit pe cit de bogat. cons ilierul aulic Behrens se g?sea acolo ?i-?i încruci?ase mîinile enorme în fa?a farfuriei ). cu toate ca u era necesar sa fi f?cut studii universitare ca sa banuie?ti ca f?pta?ul era evident . Tot Davosul. ba mai mult. repeta doamna Stbhr cu glasul sugrumat în timp ce sudoarea îi brobonea ?i fruntea ?i buza superioara. venea decoltata la masa. în sala de odihna comuna care se g?sea pe acoperi? . din punct de vedere moral. Mai intrau ?i pe u?ile de ]a veranda c are erau deschise. mar?ea trecuta n-a ie?it din odaie decît în zo ri. încît fusese auzit de întregul stabilimentMUNTELE VR?JIT 87 nar nici de data asta. cu o afectare vulgara. Ca sa-?i în?bu?e rîsul. pe care le mai citise ?i de diminea?a. în vreme ce batrînul" st?tea la masa vecina din stînga (?i în adev?r. acolo st?tea grasa doamna Salomon de la Amsterdam care. apoi orîrâ m sufragerie pentru a treia oara. de mai multe ori în timpul mesei încerca sa ?i-o readuc? ?i de fi ecare data reu?i sa ob?in? o iluzie perfecta. dr?g?la?a Marusia î?i vî ura batista ce raspîndea parfum de mandarine. ?i în marea ei încurc?tura a gre?it u?a astfel ca s-a pomenit deodat? în camera procuiorului Paravant din Dortmund. iar batrînul" sim?ea. daca nu era °lnav. a dic? o creme d'orge groasa pe care fetele de serviciu o aduseser? în farfurii. Cît prive?te pe doamna Stohr cu bluz a ei de lîna ecoseza. Dar fire?te.iar Joachim continua sa se uite fix în farfurie.Hans Castorp nu reu?i decît sa-l fac? sa observe ca el. 86 THOMAS MANN Pacien?ii se rev?rsau prin cele doua u?i. de la num?rul nou? sprezece.. de altfel. pentru ca apoi sa recada în mu?enie. f?cuta de curînd. a c?rui opera?ie de pneumotorax. totu ?i nu înghi?i decît vreo cîteva linguri?e. ?i asta cu un scop pe care doamn a Stohr îl califica drept transparent". nu putea sa ?i-l explice. n-a reu?it. c?pitanul Miklosich.

ba chiar d ezgust?toare. Fiecare fel era oferit de doua ori ?i nu în zadar.. câscînd larg ochii pu?in cam injecta?i. ?inîndu-?i mereu p?ru l cu mîna trecuta peste um?r deasupra capului . _ E doamna Chauchat. sim?i ca-I atinge foarte u?or o nedeslu?it? am intire despre ceva ?i cineva. cu mînecile prea scurte ?i cu lentile gro ase ?i îotunde la ochelari. . a?ezata perpendicular pe u?a ve randei. întocmai ca la o ?col?ri?a. Aceasta poft? de mîncare n-o aveau. de statura mijlocie. taîa în buc??ele mici tot ce îngr?m?dise în nurie. parînd a fi victima acelui viciu ce-l au unele persoane de a-?i roade unghiile.. cu parul de un blond ro?cat pe ca re-l purta în cozi simple. r?spunse domni?oara Engelhart. avea ceva copil?resc ?i primitiv. îm br?cata cu o jacheta alba ?i o fusta colorata. aceasta mîna care ?inea p?rul. ?i biata fat? bâtrîna zîmbi cu duio?ie. O doamna traversa sufrageria. Trebuie sa ?tiu!" ?op ti el cu o pornire p?tima?a. prefacîndu-l într-o pasta informa înainte de-a le mînca. ?i cînd se afla în fa?a unor cuno?tin?e noi avea obiceiul s?-?i pironeasc? ochii asupra mîinilor. la care ai fi asistat cu pl?ce re daca n-ar fi f?cut în acela?i timp o impresie oarecum nelini?titoare. De altfel. spuse ea. cu o mîna în buzunarul vestei de lîna ce i se lipea de corp. c?lca straniu de u?or. Poate so?ul ei este francez sau numai de origine franceza. ?i ro?ea?a pufoas? a obrajilor domni?oarei Engelhart se accentua.-jjjpgde încît profeso ara.sub tavanul boltit domnea o pofta de mîncare leonina. în ziua aceea. îndreptîndu-se cu capul pu?in aplecat înainte c?tre ultima mas? din stînga. de fapt nu v?zu mai nimic. -Nu.O fi cel de-acolo. Un tînar de la masa vecina din stînga. întîrziata î?i saluta tovar??ii de masa ?i a?ezîndu-se cu spatele c?tre sala. lucru care se în tîmpla ori de cîte ori deschidea gura. ?i nu numai ca o gîndi. care flecareau aruncîndu-?i cocoloa?e pîine. trecîndu-?i din cînd în cînd 88 THOMAS MANN ?ervetul pe sub ochelari ca sa-?i ?tearg? ochii nu se ?tie daca de lacrimj sau d e sudoare. posomori?ii care la un moment dat ramîncau cu capul în mîini ?i privirea în gol. era limpede ci unghiile ei nu ?tiau ce-i manichiura. numai oaspe?ii vese li. o femeie. o femeie!" se gîndi ?i iar??i murmura cuvintele atît de . E atît de neglijcnla! Dar o femeie delicioasa.pe cînd mînca pe?te -cineva trînti iar u?a de sticla. brînza ?i fructele. mai degrab? o fat?. Fire?te. în sfîr?it. apoi o mîncare de legume servita aparte. e rusoaic?. o pr?jitura care în ceea ce prive?te gustul nu era mai prejos decît cea din ajun ?i. Se întoarse deci spre stînga. lînga doct orul Krokowski care prezida acolo. în a?a fel încît Miss Robinson ?i profesoara îl privir? mir ate. Ha s Castorp tresari îndîrjit ?i în supaiarea lui furioasa î?i spuse ca de data asta trebui a neap?rat s? afle cine-i vinovatul. împletite în jurul capului. nefiind nici îngrijit?. în timpul prînzului doua incidente atrasera aten?ia lui Hans Casiorp atît cît îi îng?duia s area în care se g?sea. în?elese cc-a spus. c?ci erau t?iate ca vai de lume. Nu era chiar a unei doa mne. iar cu cealalt? ridicat? la spate î?i aranja parul la ceafa. atît de importanta i se p?rea aceasta chestiune. iar pe margini pieli?a era pu?in irita ta. Un licean judecind dup? vîrsta. Dînd din cap . ci ?i cei t?cu?i. ceva din mîna unei ? col?ri?e. o foame de lup. Hans Castorp privi aceast? mîn? . . decît cu propriii s?i ochi -întrucit se afla la o distan?a apreciabila. friptura de pasar e. se întoarse ?i privi lumea. fapt care crea un contrast ciudat cu zgomotoasa intrare. prin urmare la masa ru?ilor bine". F arfuriile se umpleau ?i la cele ?apte mese se mînca. Mare lucru nu v?zu Hans Castorp din profilul ei. zise Hans Castorp înc? îndîrjit ?i arata spre un domn cu umerii c .Fran?uzoaic?? întreba Hans Castorp cu asprime. Destul de lata ?i cu degetele scurte. ci chiar murmura din vîr ful buzelor. apoi se Pleca peste masa ?i începea sa înfule ce.. Mai întîi . Vâzînd-o. nu ?tiu prea bine.sistenta. nu gluma . cum erau de o bicei mîinile femeilor din cercurile pe care le frecventa Hans Castorp. nici fin?. domni?oara Engelhart. cu garnituri. Hans Castorp î?i d?du seama de aceasta mai curînd prrntr-o vag? impresie . Calea farâ zgomot.fapt care-i îng?dui lui Hans Castorp s? observe în treac?t ca avea pome?ii obrajil°r MUNTELE VR?JIT 89 oeminen?i ?i ochii îngu?ti.dispunea de un sim? deosebit ?i de facultatea de a fac e aprecieri critice în ceea ce prive?te mîinile..

fire?te. ?i: Preabunule domn Albin. expresia de dezgust de pe fa?a i se a ccentuase. ?> imediat dup? aceea boy-ul sau se ducea sa-l scoat? din pamînt. Al doilea incident s-a produs cînd doctorul Blumenkohl a p?r?sit sufrageria pentru cîteva minute atît ?i nimic mai mult. doar rîsete înfundate si zvon de flec?reala . ?i domnul Albin se ridica. r?zb?teau de acolo. interveni o alta. o sa vi-l arat mai de aproape. rostise cu încapâ?înarea caracteristica oamenilor M?rgini?i expres ia caraghioas? de Heinrich cel Albastru". o sa se întîmple o neno ire! se v?ic?rea o tremur?toare voce de femeie. . nelini?tit si vis?tor. ?e/ind pe marginea primului ?ezlong. Domnul Albin Jos. luînd de doua ori din fiecare fel. azvîrli?i cu?itul. Picotind. este un cu?it excep?ional de bine ascu?it. f?r? s?-i pese daca-i simte sau nu gustul. se g?si iar??i culcat pe minunatul sau ?ez long. cu toate ca era destul de grijuliu în leg?tura cu s? n?tatea sa. Mînca ?i el mult. pentru numele lui Dumnezeu. îi înso?i plecarea cu comentarii pe jum?tate comp?timitoare ?i p e jum?tate dispre?uitoare. ad?ug? ea. cu înf??i?area Iui îngrijorat? ?i rezervat?. De doua sau de trei on pieptul îi fu zguduit de un fel de rîs in terior. nu-i aici. aprinzînd iar??i o M?ria Mancini. Terasa comuna de odihna p?rea plina. O trînte?te mereu. Izbucni un ?ipat . medita la felul straniu în car e se comporta aici. Este suficient sa-i atingi t?i?ul ca patrunde-n carne ca-n nt A?tepta ?i. tot atît de discret cum ie?ise.. 90 THOMAS MANN Apoi prînzul se sfîr?i: mul?umit? unui serviciu îndemînatic pitica în special. Deodat?. c?ci dupa-amiaza. zise ea. avînd o fire ce înclina pu?in spre o capricioasa ipohondrie.?zu?i de la masa ru?ilor bine"... De altfel. o v?zu p?tata de sînge. se desf??ura iar o cura de odihna. de jos. satisf?cut? f?r? îndoiala de a se ?ti mai pu?in bol nav? decît Blumenkohl. î?i relua l ocul ?i ncepu s? mânînce. aici nu-l cunoa?te nimeni. în acel moment îns?. st?tea culcat ?i respira pe gura. în gradin?. va implor. trecu printr-o senza?ie în care spaima se împletea cu pofta de îîs. Cerul se acoperise iar??i în întregime. la care un tînar blond. cu ?igara în gura. V?d c? iar? ?i se duce sa stea de vorba cu Heinrich cel Albastru'". auzind cum o roste?te . de parca ea îns??i ar fi fost vino vat?. Soarele se dep?r tase ?i imediat se las? o r?coare aproape neverosimila. -Nenorocitul! Iat? înc? unul care o sa dea în curînd ortul popii. replica profesoara. de la un vraci orb. primind lec?ia cu un zîmbet umil. Est e o lips? de polite?e. vîrî?i-l în buzunar. ap?ru în lumina ei cea mai cruda vulgaritatea far a limite a doamnei Stohr care. nu.. o adiere de vînt flutura din cînd în cînd drapelul fantezist pe care era eprodus caduceul medicinei. Dori?i sa-l vede?i? Taie mult mai bine MUNTELE VR?JIT 91 un brici. Cînd se folosi de batista. Iar profesoara.. Hans Castorp. era o fiin a cu picioare sprintene nu durase decît o ora. apoi cu un gest discret împinsese sca unul ?i ie?ise.Ar trebui s? închid? u?a cum se cuvine. de la ° distan?a de cincizeci de metri. cînd se gîndi la odioasa expresie pe care o întrebuin?ase doamna Stohr în vulgar itatea ei. Farâ nici o re?inere. ârâ s? scoa o vorb?. în firida balconului. o fuma pîna la cap?t. r?spun se pe un ton impertinent: Pentru nimic în lume! Doamnele vor binevoi sa-mi îng?duie sa ma joc pu?in cu cu?itul meu! Da. doctoru l Blumenkohl se întoarse dup? cîteva minute. între cei doi pere?i de sticla opaca ce-l separau de Joachim de o parte ?i de pereche a rusa de cealalt?. iar Hans Castorp. Ame?it. zise Hans Castorp. pîna la ora ceaiului. cu inima zvîcnindu-i. respirînd greu ?i fara sa-?i dea prea bine seama cum urcase. cea mai însemnata din cursul zilei ?i care trebuia respectata c u stricte?e. cru?a?i-ne nervii ?i ascunde? i din fa?a ochilor no?tri aceasta cumplita unealta uciga?a.O. De data ace asta. îns? nu avu ene rgia necesara sa se alarmeze. Domnule Albin. ?i-l vîra pe gît. . nu mai pomeni nimic de doamna Chauchat.. Ba chiar n-a fost niciodat? aici. L-am cump?rat la C alcuta. privise un punct fix undeva în gol.

în sfîr?it. asculta?i-ma pe mine. îl ?in sa-l am la înde mîna in ziua în care voi g?si ca circul asta de-aici devine ln cale-afara de plictisitor ?i cînd xoi avea cinstea sa va salut. nu l-am cump?rat ca sa glumesc. domnule Albin. lasa?i-ma. N-am refuzat niciodat ? nimic unei femei. iar cu ?ea va î?i atinse tîmpla aici. continua el înceti?or dup? ce. spuse domnul Albin. pe cuvîntul meu de cinste. îl las? sa cada în buzunarul de la piept. (La cuvîntul sfîr?i" se auzi n l'pat. pe cuvîntul meu de onoare. doamnele mele privi?i-ma. domnule Albin. este o treaba s igura. o sa va întoarce?i în lume ?i o s? va bucura?i de o mare popularitate. zise el. Dar pune?i-va pardesiu l. faceti-mi pl?cerea asta. De fapt.?i chiar consilierul aulic nu ascunde eviden?a decît de forma ?i pentru prestigiu.. E ca la liceu. la care domnul Albin d?du din cap. Ei. f oarte tînar. nu r?spunse decît printr-un rîs batjocoritor ?i peste cîteva minute se în toarse cu revolverul. nu am leac . care se învîrte?te cu o gaura la fiecare trage e.Domnule Albin. Sînt aici de trei ani. deasupra arterei. sa nu face?i una ca asta! r?sunar? mai multe gla suri. De altfel. mai ?i fuma?i. înveh?i-va ?i urma?i tratamentul. . al tinerei ?i pre?ioasei dumneavoastr? vie?i! îns? domnul Albin ramase neînduplecat. Chestiunea este destul de simpla.Atunci de ce? De ce? întrebar? cîteva voci înfiorate de presim?iri.. E înc?rcat. Nu rm-ar fi prea u?or sa nimeresc 92 THOMAS MANN drept în ea. Chiar ?i fara oglinda. »ase în piept o mare cantitate de fum pe care o zvîrli brusc afara.. Asta înseamn? sa face?i ceva p este puterile omene?ti.. mu?ca.Domnule Albin. nu. iar acum sta?i aici tara pardesiu. a?a cum stau aici. m-am saturat ?i la mine nu se mai prinde a?adar. pentru aceasta f . ? ase gloan?e sînt vîrîte în butoia?ul acesta. Nicidecum ca sa glumesc. Domnule Albin... dar daca apa? a ici. Atunci doamnele începur? sa ?ipe ?i mai proste?te decît adinea uri ?i se auzi cum mai multe dintre ele încercau sa sar? de pe scaune..... continua domnul Albin. imbrac a?i-l.Privi?i-l cît este de mic ?i de str?lucitor. spuse el si. o dat? ce se hotarîse ca o sa ramîi repetent. pute? i sa mi-o lua?i în nume de rau? Nu am leac. Dar el. pe deasupra. observînd ca efectul vorbelor lui sc?dea. Nu mai goni?i masorul cînd vine sa va fric?ioneze cu alcool. . Am studiat-o îndeaproape ?i sînt Xat asupra celui mai bun mijloc de-a sfîr?i. auzi?i. .Vad ca începe?i sa în?elege?i.. o sa v? vindeca?i. ?i domnul Albin î?i în drepta degetul ar?t?tor c?tre craniul blond cu parul tuns scurt.. Acum ?ase sapt?mîni z?cea?i în pat cu o pneumonie. striga o doamna în urma lui. Izbucnir? alte ?ipete. Atunci r?sunar? pe diferite tonuri proteste rug?toare. c?ci se împie dicau în pleduri ?i c?deau. leganîndu-se în mers.general. . Aici trebuie sa -l pun ?i domnul Albin scoase iar??i din buzunar revolverul nichelat.. cu o fa?a trandafirie de copil ?i cu mici tuleie de puf de-a lungul urechilor. întinde?i-vâ.. nu suportam a?a ceva! Domnule Albin. re peta el ?i-?i strînse buzele. printre care se amesteca chiar ?i un puternic hohot de plîns. E un lucru extraordinar de afurisit. De aceea prefer sa distrug con?tiin?a chiar în miezul ei introducînd un mic ?i dr?g?la? corp str?in în acest organ atît de intere.) Sa l?sam inima deoparte.. domnule Albin. ?i-acum ma duc sa-mi caut revolverul! spuse domnul Albin. fc îngrozitor! str iga una dintre ele.. apoi se rea?eza pe sc aun picior peste picior ?i-?i aprinse o noua ?igara. va rugam s-o face ?i de dragul vie?ii dumneavoastr?. Prin urmare îngadui?i-mi mica libertate ce decurge din acest fapt. sînte?i tînar.. . sânt. va mul?umesc. plecînd. zise el. nu te mai întreba n imeni de lec?ii ?i nu mai aveai nimic de f?cut Sînt copt.. cu acest scop îl P?strez. cu toata pneumonia sa îecenta. dar în?elege?i-ma ca zadarnic încerci sa opre?ti roata destinulu i. L?sa?i fumatul.. Nu. Dar domnul Albin &e preg?tea sa ias? din sala de odihna ca sa urce în camera sa. domnule Albin. Ma duc în camera sa-l aduc. Are o pulere de percu?ie. O sa va intereseze mai mult.. nici nu va gîndi?i m?car s a va înveli?i ?i. fire?te. e mai bine a?a. mai bine v-a?i lua pardesiul. lua?i revolverul de la tîmpla.

în p?dure. cum s-a exprimat.. asemenea discursuri sînt foarte binevenite ca divertisment. Domnul Albin scoase un mic hoho t de rîs . H?ns C astorp ciuli urechea pîn? cînd totul se stinse ?i m?car c? domnul Albin îi ap?rea cam nerod. Fire?te. întreba Hans Castorp. ?i-?i amintea destul de bine de acea nepasaie pu?in cam umilitoare.ericita stare. iar Hans Castorp îl auzi Pe varul sau spunînd ca e vr emea sa se scoale ?i sa se preg?teasc? pentru gustarea de dupa-amiaza. ca el sa ia în serios chestia aia cu treaba este sigura". de starea s?n?t??ii so?ului ?i c erea sa i se arate foaia de temperatura. ~ E în regula. s?n?tos ?i nu i se acorda nici o aten?ie c?ci aici. 94 THOMAS MANN Avea îns? ame?eli din pricina ca st?tuse întins atîta timp. Nu mai trebuie s? mi?c nici un deget. Dup? ceasul sau era trei ?i jum?tate cînd îl trezi o c onvorbire ce se desf??ura în spatele peretelui de sticla din stînga: doctorul Krokow ski.un rîs ?treng?resc ?i sacadat în acela?i timp. îns? nu de-a lungul balconului ci. nu se putu st?pîni sa nu resimt? oarecare invidie. cei drept. E o grava indisciplina. cu toate ca pe de alta parte îi era cam frig poate din c auza ca nu se învelise destul de bine. Ne tulbura t oata odihna de dupa-amiaza cu flec?reala )ui ?i felul în care enerveaz? doamnele nu poate avea alt rezultat decît sa le întîrzie îns?n?to?irea cu cîteva saptamîni. ca onoarea est e o treaba care prezint? avantaje considerabile. Dar acum gîndurile îi erau tulburi ?i risipite ?i-i era greu sa le precizeze. care la ora aceasta f?cea vizita fara consilierul aulic. nu ma s?r?ci?i. spuse el ?i se scul?. sus. Satan face propuneri dezonorante Mai tîrziu î?i pierdu cuno?tin?a. o vraja. dup? care porni în cont inuare de-a lungul balconului. sus. Am acolo. De undeva. domnului A lbin ?i sa-?i imagineze ce putea s? semnifice a fi eliberat definitiv de jugul o noarei ?i a te bucura ve?nic de foloasele de nep?truns ale ru?inii. ocolindu-l pe acela al lui Hans Castorp.. e de la sine în?ele s ca cine are cinstea sa fie s?n?tos nu prezint? nici un interes ?i deci nu e co nsultat. cu titlu de experien?a. ?i sa se împu?te? Desigur. la ace?ti oameni. Se spal? pe ochi ?i pe mîini. îns? caraghioasa ?i pl?cuta. îmi ba? joc de toate. I se p?rea. dar acest lucru îl enerva pe tînarul Castorp. opt bomboniere. ?i în vreme ce. Fara un motiv aparent. Acolo. iar somnolen?a nepl?cuta îi în ierbîntase din nou obrajii. fara îndoiala. In primele zile dup? venirea . Individul acesta ar trebui pus la punct. îl impresionase puterMUNTELE VR?JIT 93 ic mai ales exemplul luat din via?a de ?coala. r?spunse Joachim. ?i într-un chip ciudat cuvintele rostite continuara sa r?sune în golul t?cerii. mai ales. Dup? aceea î?i continua drumul. discuta în ruse?te cu perechea prost crescut?. L-ai auzit pe acest domn Albin? întreba el în vreme ce coborau împreuna scara. nu-i deloc imposibil. r?spunse Joachim. de?i n-ar fi dorit sa ramîna între patru ochi cu doctorul Krokowski. cu doua luni înainte de sosirea mea sa spînzurat un student care era aici de multa vreme. deoarece el însu?i r?m?sese repetent într-a ?asea. Era. Toate acestea mi le-au t rimis in timpul pneumoniei doamnele din sanatoriu. se întoarse prin c oridor ?i intra în camera lui Joachim. Hans Castorp g?si pu ?in cam umilitor faptul ca putea fi evitat ?i neglijat în felul acesta. cinci pachete marca Gala Pe?er ?i patru jum?t??i de kilogram de ciocolata Lindt. nimic nu mai are importan?a . Dori?i ciocolata? Servi?i-v?! Nu. o voce de bas ceru sa se fac? t?cere. Dar oare va voi cineva sa fac? pe denun??torul? ?i apoi. putînd sa rida de toat? t?r??enia". Crezi ca-i posibil. o lini?te atît de adînca de parc? s-ar fi destr?mat un vis. î?i aranja parul ?i hainele ?i se întîlni cu Joachim pe co ridor. Doctorul Krokowski z?bovi doua sau trei minute la Joachim. dar ca nici îu?inea nu are mai pu ?ine. Asemenea lucruri se întîmpla aici. am gr?mez i de ciocolata în camera. de care aproape ca se bucurase cînd în ultimul trimestru p?r?sise cursa. pare-se. un sentiment de o voluptate s?lbatica îl înspaimînta ?i-i accelera b?t?ile inimii vreme de cîteva cli pe. pe versantul celalalt. încerc? sa-?i închipuie starea sufleteasca a. se interesa. în sala de odihna se f?cu imed iat lini?te. ba chiar c? avantajele acesteia din urma sînt aproape nelimitate.

MUNTELE VR?JIT 95 în sufragerie se ofereau toate b?uturile prev?zute pentru ora aceasta. în intervalul scurt ?i neînsemnat f ?cur? o plimbare pe versantul povîrnit al muntelui. Am uitat tot în ceea ce p rive?te complexul. îi spusese. se îngrozi. gem. pleoapele îi erau ca de plumb. nici nu mi-e capul pre a limpede. îl l?muri el. sub bolta împodobita cu mot ive simple. la locul lui. erau ocupa?i acum sa întind? cu sîrguin?a unt pe felii mari de cozonac cu stafide. ba pîna ?i supa concentrata de c arne. crema de migdale. pîn? în apropierea unui mic pîrîu dru ul fiind acum plin de numero?i pacien?i.. pentru a patra oara. \liss Robin son bea din nou ceai ro?u de m?ce?e. Hans Castorp casca nervos.. M-ai z?p?cit destul azi-diminea?a. Hans Castorp ceruse ceai în care muia biscui?i. ceai. am uitat totul. iar la urm? o bucata de brînza minunat? cu pîine de secara. 96 THOMAS MANN mina la frunte ?i uita sa mestece ?i s? înghit? un dumicat de pîine de secara cu Che ster pe care-l avea în gura. Sa nu începi iar??i sa ma ame?e?ti cu medita?iile tale asupra timpului! exclama Joa chim. mc? ° data. Nu te vor cre de. vorbele doamnei Mohr nu se pref?ceau în c apul sau în absurdit??i. mai era lapte. Pe deasupra. ?i chiar daca te VOr crede. acum vom lua ceaiul. aproape de ora ?apte. Ceru iar??i o s ticla de bere de Kulmbach. ?i n-a? putea sa-?i spun de ce. Capul îi vîjîia. E o prostie. Hans Castorp fu scuturat de frisoane violente. Pentru cina î?i schimba hainele cu con?tiinciozitate ?i mînca între Miss Robinson ?i p rofesoara. A trecut ?i. nu ma simt prea bine Ia voi. de data aceasta pentru cina. Mi-e peste putin?a sa mai ia u parte azi la o discu?ie spirituala ?i cred ca-i mai bine sa ?i-o spun de pe ac um. ciocolat?. î?i duse I. A i se p?ru înspaimînt?tor bietului Hans Castorp. Se uit? atent la cozonacul cu stafide. în timp ce nepo?ica jnînca iaurt cu lingura. Da. ?i pe urma ne reîntoarcem la banca de azi-diminea?a. fii lini?tit. petrecuser? doua or e culca?i. dup? masa copioasa de la prînz. Nu. pe balcon. Ie?ir? pe u?a de sticla din stînga. o cura f?cuta în graba ?i parca lipsita de însemn?tate. în sala cu ?apte mese. astfel încît cei doi veri trebuira s? salut e adesea dup? care urm? o noua cur? de odihna. crem? de unt. din întîmplare. sus. m?car c? so?ul ei o sf? tuise s? nu vorbeasc? despre asta. cafea. nu vor face decît sa rida!" ?i totu?i ea ?inea sa spun? azi. Dar sper ca n-o sa mai dam peste Settembrini.mea s-a vorbit mult despre aceasta întîmplare. Gusta ?i pu?ina marmelada. e tot prima zi? Nu pot scap? de impresia ca sînt de multa vreme. c? ?tie sa prepare dou?zeci ?i opt de feluri de sos de pe?t e. Preciza ca ?tie sa pre-Pare dou?zeci ?i opt de feluri dif erite de sosuri de pe?te . care abia daca dura o ora ?i jum?tate. se afla p entru a cincea oar?. Da. Cum po?i s a-?i dai seama chiar din prima zi? Dumnezeule. Sculîndu-se de la masa înc? îi mai avea în gura. iar spre marele lui chin nu putea s? scape de impresia ca dr?g?la?a Marusia care se aplecase asupra farfuriei ?i-?i ascundea fa?a înd?r?tu l mîinii împodobite cu micul rubin rîdea de ei. pe u?a fatala care era ve?nic izbita ?i d?dea în . ini a îi b?tea ca o mica tob?. Prin urmare. de fo arte multa vreme la voi aici. Dar dup? ce b?u o jum?tate de pahar mare. cu toate ca f?cea nenum?rate eforturi sa nu-i dea nici un pnlej.avea curajul s"° m?rturiseasc?. de altfel. sup? de zarzavat. Se g?sea din nou. friptura la tava ?i la gr?tar. Abia ai sosit. Est e foarte posibil sa nu mai pot ramîne ?i sa fiu silit sa plec mi-ai lua-o în nume de rau? Sa pleci? Ce te-a apucat? striga Joachim. Fie. î?i d?du seam a c? ar face bine s? se întind? în pat. ciocolata. încît se întreba din ce în ce mai tulburat dac înc? mai auzea bine sau daca. doua buc??i dintr-un tort în care erau de toate: pricomigdale. iar to?i pacien?ii care. Ca de foarte departe o auzi pe doamna Stohr povestind sau facînd ni?te afirma?ii atît de absurde. îi replica Hans Castorp. Nu pomeni despre asta. în tot acest timp. Pu?in mai tîrziu. dar se cutremura în adev?r la gîndul ca ar putea mînca . pentru moment.

holul din fa?a. Aproape to?i pacien?ii o luar? în aceasta direc?ie deoarece se p? rea ca.Nu va nelini?ti?i. A fost fara îndoiala curata prostie din partea mea. Avea aceea?i haina cenu?ie. discutînd în grupuri mici. dup? care prin orificiul din fa?a puteai vedea un morar încaierat cu un co?ar. în plus. cu mîinile în buzunare. r?spunse Hans Castorp. formînd o ga?ca intima. raspunzînd la jjj?jjntea cît orva doamne. precum ?> doi tineri cu umerii c?zu?i. De altfel. în afara de doamna Chauchat mai erau: un b?rbat tînar. pieptul c?zut ?i ochii exoftalmici.. în hol si în saloanele al?turate avea loc un fel de reuniune.Amuzant ?i plictisitor. cu munile Teci pe genunchi. adaug? vazînd ca Settembrini îi arunca o privire rece ?i p?trunz?toare. privi cît va timp în fiecare dintre aceste aparate. _ Este îng?duit sa ?tiu cum va sim?i?i cu s?n?tatea. cum va place dumneavoastr? sa va exprima?i. se plimba indiferent printre pacien?i. se mai g?sea ?i o toba ce se învîrtea ?i în care se introducea un film de cinematograf. un înv??? tor aplicînd o corec?ie unui ?colar. Mai ales în pozi?ie orizontala". începu sa cînte pentru a patra oara aceea?i bucata. cu gura c?zuta ?i ochii congestiona?i. cu buzele dispre?uitoare mînuia c?r?ile cu gesturi neglijent e de om de lume. de?i î?i d?dea foarte bine se ama ca n-ar trebui sa i-o spun?. . Strict regulamentar. sa pui în mi? care o întreaga fantasmagorie multicolora de stele ?i de arabescuri. printre care se aflau doamna Stbhr. Domnul din timpul plimb?rii de azi-diminea?? ..i Hermine Kleefekl. apoi mai era un caleidoscop în forma de luneta. de colo sus. cu barbi?on blond. învîrtind u?or o roti?a din?ata. ca la prima vedere v-am luat drept un fla?netar . de exemplu. adînc ?i t?cut. a' c?rui par începuse a se rari. mai era ?i doctorul Blumenkohl care se al?turase grupului. ascultîndu-l. de ling? banca. o tînara foarte bruna. salturile pe sîrma ale unui acrobat ?i o pereche de ??rani într-un dans tirolez. într-o pozi?ie teapana. Majoritatea pacien?ilor st?tea în picioare. înf??i?are nepasatoare. vrem e de o clipa. Doamna Chauchat purta o rochie albastra cu guler de dantela alba. cînta de trei or la micul piin de culoare MUNTELE VR?JIT 97 bruna mar?ul nup?ial din Visul unei nop?i de var?. în sfîr?it. f?cuta dintr-un fel de stofa flau?ata ?i aceia?i pan taloni cadrila?i de culoare deschisa. a?ezata pe canapea. nu îns? fârâ a le privi în ochi pe fiecare. Hans Castorp. unde jucau îndeosebi tinerii. cum dori?i. dar n-a? putea sa spun ce anume. continua el. cu cercei de aur ?i parul lînos. dup? cina. Forma centrul cercului.. Hans Castorp se uita nu fara dispre? la aceasta femeie prost crescut? ?i gmdi în sinea lui: îmi aminte?te ceva. .. Settembrini rîse. situate în fundul camerei mici.. Va rog sa ma crede?i.Mul?umesc. Obi?nui?ii de la masa ru?ilo r bine. ?i cum v-a?i petr ecut ziua prima zi a ?ederii dumneavoastr? în acest loc de divertisment? . mai erau cîteva aparate optice: un stereoscop prin lentilele c?ruia se ved eau unele fotografii aflate în interiorul lui. Ei b ine. se uita la itali an cu un aer destul de nating.Este posibil sa ma fi exprimat astfel. Cîte-odata e greu sa . mai arunca asupra tîn?rului o privire iscoditoare. care nu era de sp?r?it de sala de jocuri decît prin draperii.. Ca distrac?ie... La d oua mese pliante se juca: domino la una. aproape de pîrîu." Un lungan de vreo treizeci de ani. bridge la cealalt?. iar acesta sim?i din nou c? se dezmetice?te la vederea buzelor ce se unduiau cu o fi ne?e batjocoritoare sub linia curba a must??ii negre. apoi. printre altele. de al c?rui ocular î?i lipeai ochiul pentru ca.. la ora aceea. fire?te. imediat. bine. cu vreun prilej oarecare. pe care l-am. doamna Iltis ?i domni?oara Levi. cu fa?a întoarsa c?tre salonul de j ocuri. printre care domnul Albin ?. zise el. V-am recunoscut. . Surise cînd se adresa lui Hans Castorp.Ah! dumneavoastia sînte?i. de un tip original ?i hazliu. înd?r?tul un ei mese rotunde. se apropi ase acum de Haas Castorp.. într-un col? al camerei st?tea doctorul Krokowski angajat într-o di scu?ie prieteneasca ?i vioaie cu un grup de doamne. se retrasesera în salona?ul apropiat. domnule inginer? îl întreba Sette mbrmi care. a?i g?sit amuzant acest fel de via?a? . îi replica Settembrini dup? ce. n-are nici o importan?a. r?spunse Hans Castorp. zise el. un gondolier vene?ian an emic. adic? o idio?enie fara seam?n! De altfel înc? n-am în?eles cum a fost cu putin?a. în?îrzie pu?in ?i lînga masa de bridge unde in curabilul domn Albin.

~ Mai în?elept? zise Settembrini încruntîndu-?i sprîncenele. Unde. Auzi ?i vezi atîtea l ucruri noi ?i ciudate. mi se pare c? ar trebui sâ-mi fie ru?ine.. Dou?zeci ?i opt de sosuri de pe?te! Nu sosuri în general. cred c? ve?i recunoa?te ?i dumne avoastr?. Ma ve?i crede ca picioarele mi-s reci pînâ Ia genunchi? Este un fel de-a spune. în adev?r. Nu p?rea sâ-l asculte.dar ierta?ima. iar mîine diminea?a a?i ?terge-o cu expresul prev?zut în mersul trenurilor? . da. ci numai sosuri de pe?te. dintre to?i cî?i i-am cunoscut? Dar. nu-i surprinz?tor. c?ci. Cînd de-abia am sosit? Dar nu. întocmai a ?i cum a? fi devenit mai în vîrsta ?i mai în?elept. contin u? el. o privire spre înc?perea de al?turi ?i o v?zu din fa?a pe doamna Chauchat cea cu ochii îngu?ti ?i pome?ii la?i.Crede?i c? trebuie s? plec? întreba Hans Castorp. sînt obosit! zise el. ?i este de presupus ca dac? pentru atîta lucru a? da bir cu fugi?ii. la dumneavoastr?. am mereu impresia c? nu mâ mai pot încrede în cele cinci sim?uri ale mele ?i trebuie s? m?rturisesc c? acest fapt ma stinghere?te mult mai mult decît fierbin?eala din obraji ?i picioarele reci. Cunoa?te?i senza?ia ce-o ai cînd visezi ?i cînd ?tii c? visezi ?i ai vrea s? te treze?ti ?i nu po?i? Este exact ceea ce simt eu. asta e enormitatea. adineauri. la mas?. am dou?zeci ?i patru de ani. ?i ca ar trebui s? m? socote sc la?. gînd i el.. îmi îng?dui?i o întrebare? Ce vîrsta ave?i de fapt? 98 THOMAS MANN lata îns? ca. Nu ?tiu nimic despre asemenea lucruri ? i nu vreau s? ?tiu nimic. cu pneumo-toraxul. Vorbea pentru prima dat? cu oarecare entuziasm.. dou?zeci ?i opt! spuse Hans Castorp. c u toate sfor??rile ner?bd?toare ?i dezn?d?jduite ce le f?cea ca s? ?i-o aminteas c?. ramînînd încremeni?i ?i orbi ?i. dac? vre?i sâ-i spune?i a?a. altfel n-a? putea cîtu?i de pu?in s?-mi exp lic starea mea de acum. ceru sa i se repete întrebarea apoi spuse: Eu. de ce ?i de cine-mi aminte?te. ce vîrsta? Fire?te. Domnule inginer! f?cu Settembrini sup?rat ?i mustr?tor. deodat?.faci deosebirea. ?i apoi ar fi împotriva oric?rei ra?iuni.Fire?te. In curînd voi împlini dou?zeci ?i patru de ani. în ci uda tuturor eforturilor. am aceasta impresie. la dumneavoastr?. fire?te. acest lucru. îngadu i?i-mi înc? o întrebare sau o umil? propunere. ceea ce. ?i cu toate acestea. închipui?i-v? . pe de alta parte. capul îmi vîjîie îngrozitor.. accentuînd puternic pe ?. afara doar de cazul c? aparen?ele sînt în?el?toare ce-ar fi sâ MUNTELE VR?JIT 99 nun?a?i de-a mai îmbatrîni aici. Veni?i-vâ în fire ?i lasa?im? în pace cu absurdit??ile dumneavoastr?. unde. Spune?i-mi sincer: crede?i c? este cu putin?? ca doam na Stohr s? ?tie s? prepare dou?zeci ?i opt de sosuri de pe?te? Nu mâ gîndesc la fap tul dac? este în adev?r capabil? s? le preg?teasc? .. din intîmplare. Cred c? am temperatura.ci numai dac? a afirmat. . Nu. Nu m-am plictisit. sau dac? doar mi-am închipuit ca am auzit-o? Settembrini continu? s?-l priveasc?. am impresia c? nu ma aflu aici numai de o zi. cînd chiar dis de-diminea?a ?i s-a ?uierat cu.. Din nou ochii lui prive au fix în sine". A?i spus ca ave?i dou?zeci ?i patru de ani? Hm. ?i uite. a?a". adic? pur ?i simplu fiindc? vreo cîteva zile ip-am sim?it pu?in tulburat ?i mi-a fost ca m cald. da. genunchii nu mai sînt picioarele . rosti de trei o ri a?a. deocamdat? de alt'< ^ci sus.. c um a? putea s?-mi dau seama chiar din prima zi? Rostind aceste cuvinte arunc?. Cum ?edere a aici nu pare sa va priasca ?i cum nu va sim?i?i bine la noi nici din punct de vedere fizic ?i nici moral. la urma urmei. daca v-a?i face bagajul hiar în sear a asta. Castorp nu-?i mai aducea aminte! Nu mai ?tia ce vîrsta are. Insa. Dou?zeci ?i patru a?i spus? întreba apoi. capul s?u obosit nu ?tiu ?? r?spund? acestei întreb?ri. iar pe urma ai ascultat dis cursurile acestui domn Albin ?i pe deasupra stînd în pozi?ie orizontal?. ci de mai mult timp. domne?te o prea mare anima?ie. pe scurt. ca ?i în acea diminea??.lucrul acesta mi se pare exclu s . fara îndoiala ca am. ierta?i-m?. adic?. uite uite" ironic gînditor. ?i obosit" nu este cuvîntul care exprima exact starea mea. Pentru a cî?tiga timp.. a?a. nu mi-e prea u?or s? m? aclimatizez aici sus. cu gesturi care agitau umerii ?i .

rug?min?ile ei au fost zadar-nice ?i cei în drept au st?rui t în hotarîrea de-a o invita s? plece. r?spunse Settembrini. cu termometrul în gura. la vorbele p?rin?ilor. Joachim începu prin a se înveli cu paturile una dup? alta. sint absolut necesare. îns ? aici. Ottilie nu avea tempe-tur?.. sora muta" est e un termometru negradat a?adar. ma în?el eu sau dumneavoastr? nu ma mai asculta?i? Daca aparen?ele n u ma în?ala. întins pe ?ezlon g. A?a ceva n-o sa fac niciodat? ?i prefer sa ?i-o spun de pe acurn. Ottilie Kneifer. De pilda. Mîme trebuie neap?rat sa procuram cît eva paturi pentru tine. luînd lampa mica de pe m?su?a de noapt e ?i gramatica rusa. aici se sim?ea fericit?.?i rezultatul? Era ?i continua sa ramîna s?n?toasa Pleca dezn?d?jduita ?i nepas atoare la vorbele de mîngîiere. E o chestie de exerci?iu. împreuna cu al?i pacien?i reuniunea luase sf îr?it în ziua aceea ?i to?i se risipir?. adic? reu?i singura s? ?i-o urce destul de serios. devale? repeta ea mereu. apoi spre dreapta. sa ias? pe balcon unde puse lampa în priza ?i. r?spunse Joachim care în timp ce vorbea ?inea strîns termo metrul între din?i. declara tians Castorp. nu putea ?i nici nu dorea s? se întoarc? la a i s?i. O sa le g?se?ti tu întrebuin?are ?i cînd vei pleca devale. parca se leg ?na în valuri. St?tu destul în apa ca sa se îmboln?veasc? . apoi pe toata lungimea trupului pîna sub um? r. ?i în definitiv trebuie oricum sa d ovedesc într-un fel sau altul ca aici. A?adar. 100 THOMAS MANN nu erau decît cîteva grade deasupra lui zero. Sub pa?ii sa i. în a?a fel încît sfîr?i prin a face un pachet perfect propor?ionat ?i neted. domnul meu. întrucît am în?eles totul! exclama Hans Castorp. adica toate gusturile în afara celui pe care trebuia sa-l aiba. se sui cu Joachim în ascensor. dragul meu inginer. dar cum cererile erau foarte mari ?i a veau nevoie de camera. vede?i ca am priceput foarte bine! Cu toate acestea. sus nu mai voi s? plece cu nici un pre?. înflorat . ca s? fim preci?i. Prin urmare. ce l de anul trecut. fiind s?n?toas?. dintr-o familie foart e buna. Ia voi. Dar. Ottilie. se întîmpl? uneori e vindeci aici. al lui Joachim unul asem?n?tor se afla ?i în camera lui ?i aprinse o Mana Mancin i. urma rindu-l pe Joachim cum se preg?te?te pentru cura de odihna.p?rea c? vrea sa-l determine pe italian s?-?i retrag? propunerea în mod hot?rît. De altfel am v?zut. Atun ci se scalda în lac ?i precizez c? era la începutul lui mai.9. zise Hans Castorp. masurînd coloana de mercur ?i notînd chiar el temperatura. întîi spre stînga. A stat aici cel pu?in un an ?i jum?tate ?i se o bi?nuise atît de bine încît. de fapt nu-i decît un termometru negradat pe care medicul îl con-r°leazâ person al. avea 36. lacul nu era chiar înghe?at. mai ales ca nu ai nici m?car un sac îmbl?nit . umerii ?i bra?ele. Aici mi-e casa!" Nu mai ?tiu ce s-a întîmplat cu ea. Domnule locotenent. Hans Castorp îl înso?i pe Joachim pîna în camera. a nop?ile erau foarte r eci. acoperita cu un covor din fire de cocos. Ce-o sa se întîmple acolo. Ai ajuns la o mare dexteritate. lua?i-l pe varul dumneavoastr?! Duce?i-l sa se culc e! Zadarnic î?i da curaj cu mintea. Mi s-ar p?rea din cale-afara de ridicol.. începu sa se înf??oare cu o dexteritate uimitoare în cele dou a paturi de par de c?mila întinse pe scaun. O sa înve?i ?i tu la rîndul tau. Totu?i continua sa fumeze. dar asta nu-l stingherea prea tare. cum î?i pune vesta ?i pe deasupra un palton vechi pentru ca apoi. Atunci Ottilie f?cu temperat ura. ca acas?. fiica unui înalt demnitar. Hans Castorp îl privi cu o sincera admira ?ie cum f?cea aceste mi?c?ri cu deosebita îndemînare. de c?rbune ?i de multe altele. pardoseala coridorului. I se p?ru ca are un gust de clei. abia va mai ?ine?i pe picioare. îns? o d?dur? de gol schim bîndu-i termometrul cu 0 »sor? mut?" dar dumneavoastr? înc? nu ave?i de unde ?ti ce es te asta. Mai ramîn pu?in cu . . ocupînd balcoanele ?i s?lile de odi hna pentru cura de seara.c?ci. f?cu el c?tre Joa chim care tocmai se apropia.M? înclin în fa?a ra?iunii. nu sînt decît în vizita. la noi. II ruga din tot sufletu l pe consilierul aulic s-o mai ?in?. Totul are o limita. Se a?eza în fotoliul mare. M? plec de asemenea în fa?a curajul ui. din care nu ie?eau decît capul. c?ci în seara asta nu-l mai ?m picioarele. al domni?oarei Kneifer. în clipa cînd se îns?n?to?i complet . în adev?r. Ceea ce spune?i este logic ?i ar fi foarte greu s?-i opui un argument hotârîtor. Ba deloc. cîteva cazuri frumoase de aclimatizare. MUNTELE VR?JIT 101 _ Dar nu am deloc inten?ia sa ma culc noaptea pe balcon.

o arie de opereta în ritmuri regulate ?i de un stil demodat venea prin noapte pîna la el. decît pentru a a?tepta ca starea aceasta minunat a sa-l mai cupnnda o data. de parca ar fi f ost în aer liber. exact ca ?i cum s-ar fi b?tut un covor cu un b?t?tor de trestie îm pletit?. de altfel. în plus. Potrivit lui Reaumur. acolo. rea?ezîndu-se. Hans Castorp st?tea cul cat pe spate. dar eu ?tiu ca e buna ?i ca pent ru ziua de azi trebuie sa ma mul?umesc cu atît. dînd u-?i osteneala sa fumeze ?igara care avea un gust atît de scîrbos. Ma? inal ?i fara sa-?i dea prea bine seama. se deschideau tres?rind nelini ?tite de îndat? ce le închidea. ci temperatura atmosferei. Hans Castorp în?elegea ?i ghicea ce înseamn? asta. acum refuzau categoric sa stea închise. o observa?ie pe care o f?cuse ?i pe care de spaima ?i din delicate?e se str?duise s-o uite imediat. Sim?i cum îl cuprin de puternic sentimentul unei st?ri nenorocite. î?i spuse. Hans Cast . Dar nu mai reveni. în camer? ei au noua grade Puse mîna pe radiatoare ?i constata ca sînt moarte. In timp ce se dezbrac? începu sa fredoneze ca pentru sine. cineva b?tea undeva un covor -ceea ce de fapt nici nu se întîmpla în realitate. parfumat cu violete. ?i aproape ca acoperi sunetele concertului de seara ce se auzea dinspre Platz c?ci se d?dea iar??i un concert în acel hotel. apoi. dar nu de fericire. de altfel. ie?i pe coridor ?i intra în camera l ui. mînios ?i zgribulit. Fire?te. sub plapuma de fulgi. arunca pe Pat p?tura lui Joachim ?i. Era expresia pe care o avusese c hipul lui Joachim cînd venise vorba despre Marusia ?i despre însu?irile ei fizice de spre acel straniu ?i dureros rictus a] gurii. Apoi se culca ?i stinse 102 THOMAS MANN lumina. era oricum ru?inos sa nu se dea c?ldura. apoi mai multe. Se întinsese cu certitudinea ca se va cufunda imediat în somn. de adînc ?i intim. c?ci ceea ce avea importan?a nu era luna ar?tata de calen dar. în via?a lui nu se sim?ise mai rau d ecît acum. în vale. în afara lui. Are un guSt groaznic. Sim?i un fior unul singur. reci. ?i în vreme ce.tine pîna-mi fumez ?igara. în?elegea ?i g hicea într-un fel atît de nou. ?i numai astfel se explica de ce se sim?ea rebegi t ca un cîine. Ramase astfel. nu acesta era mijlocul cel mai bun de-a adormi ?i. iar pleoapele pe care pîna mai adineauri se luptase sa le ?in? deschise. pe urma î?i d?du sea ma ca inima sa era cea care î?i f?cea auzite b?t?ile. sa ne vîrîm în pat. iar dup? ce-l sim?i din plin nu mai ramase acolo. unul dup? altul. încît b?t?torul de covoare î?i mari iu?ea a acolo. întins în fotoliu. ?opti cîteva cuvinte neîn?ele se care totu?i voiau sa spun? ca. în curînd o sa fie ora noua totu?i înc? nu-i nou?. putem socoti ca e ora potrivita cînd ne va fi îng?duit. f?cu gargara ara s? stîrneasca vreun zgomot. clipind repede. destul de dese. ?i apoi f?r? îndoiala ca st?tuse prea mult culcat peste zi. m urmura cîteva fraze în genul «Noapte buna!". Hans Castorp saii în picioare ?i se lepezi la termometrul de perete. se spa l? pe mîini cu s?punul lui moale ?l de buna calitate. o impresie unica fa?a de toate celelalte de peste zi. afara. cu gura strîmbata. d?inuia numai propria lui jale. dimpotriv?. turna în Pahar ap? ro?ie pentru gura din flaconul trusei de c?l?torie. Sa nu cumva sa mori de frig!" ?i Sa vii sa ma iei la ttucul dejun". împleticindu-se. ?i-?i p use c?ma?a lunga de batist Pe buzunarul c?reia erau brodate ini?ialele HC. i ar Hans Castorp o fluier? încet (c?ci se poate foarte bine fluiera încet) în timp ce b ?tea m?sura cu picioarele reci. lasînd sa-i cada capul înfierbîntat ?i tulburat pe perna pe care murise americ anca. dar î?j d?du seama ca s e în?elase. Dar în acela?i timp îl înv?lui pe nea?teptate un sentimen de o ciudata bucurie exuberanta ?i de speran?a. cît ?i despre acea paloare care-i pa ta obrajii bronza?i. dar iar se ridica ?i cer u în ?oapta îng?duin?a sa ia p?tura de pe patul lui Joachim apoi. Se a?ez? din nou în fotoliu. prin u?a deschisa a balconului p?trundea de af ara lumina lampi?ei de pe balconul lui Joachim ca ?i cea de la perechea care st? tea la masa ru?ilor de rînd. Fa?a îns? îi ardea. Dar cînd va fi nou? ?i jum?tate. Nu-i înc? ora mea obi?nuita de somn". Sfîr ?i deci prin a se scula. fara a exagera. de?i se aflau în luna august. în camera înc? nu era complet întuneric. o impresie ?î?ni brusc punînd stapînire pe el. E jalnic!" î?i ?opti. se achita de micile treburi ?i îndatoriri de om civilizat pentru toaleta de noapte. ca ?i cum ar fi v rut sa-l prind? în flagrant delict. ?i-o în tinse pe picioare pîna la jum?tatea trupului.

încît din locuri diferite ?i în m?rimi miniaturale sosir? prin aer p rofesoara ?i miss Robinson. plimbîndu-se pe aleile parcului. cu vese lii sai ani?ori de serviciu la noi. el se smulse cu violen?? din vis. fluierînd încet. facîndu-l mereu sa tresar? sau s a urm?reasc? o idee confuza. sub musta?a lui neagra ?i deasa. acolo unde musta?a se s?lta într-un arc pl?cut ?i tocmai din pricina acestui surîs Hans Castorp suferea ca de-o nedreptate ce i se f?cea. Dar abia se lini?tise pu?in. gîndi el. Cu toate acestea. mi-am dat seama imediat. pironit de cele ce auzea. prin pere?ii de s ticla afla?i de-a lungul balcoanelor sarea. aceasta certitudine. aeoarece sim? ea ca somnul ?i visul puneau din nou stapîmre pe el. Apoi celui ce visa i se p?ru ca se afla în curtea liceului unde atî?ia ani î?i petrecu se recrea?iile între orele de clasa ?i ca tocmai împrumuta un creion de la doamna Ch auchat. prin parc. De cînd în?elesese într-un mod pentru el atît de nou ?i de cople?itor de ce Joachim se schimbase la fa?a. pe dreptul ?i pe stîngu l. Visa ca-l vede pe consilierul aulic Behrens cu genu nchii r?suci?i ?i bra?ele b?l?b?nindu-i-se. buzele lui. el pe rsonal nu întrevazuse nici o clipa m?car ca vor niitea s? stea în lini?te. cu o ap?r?toare de argint. mai a?tepta ceva. întrebuin?at pe j um?tate. fire?te" spuse ?i f?r? sa-i cear a voie apuc? între degetul ar?t?tor ?i cel mijlociu al mîinii sale enorme pleoapa lu i Hans Castorp Un civil cinstit. hop. între tim p. Ea îi uadu un creion ro?u. da. Se silea sa-l împing? cu um?rul pe Settembrini care-i zîmbea . apoi 104 THOMAS MANN se v?zu silit sa caute un ad?post împotriva doctorului Krokowski fiindc? îl urmarea ca sa-i fac? disec?ia sufletului. ?i acum. Sînt convins ca în seara asta MUNTELE VR?JIT 103 vor sta lini?ti?i!" Dar nu se întîmpla a?a ?i. De altfel. Puse iute în siguran?a. consilierul aulic. sa mergem la petrecere!" exclam? el ?i.orp nu mai avea nici un chef sa doarm?. se smulse din vis deoarece voia Sa le re ?in?. potri vindu-?i pa?ii lungi ?i obosi?i dup? o muzica îndep?rtata de mar?. Mai tîrziu veni ?i somnul. care se coco?ar? pe umerii lui. Pot s? adorm fara grija. pentru a doua zi. iar cînd îl privi cu ochii e i îngu?ti. ca iar??i adormi ?i întîmplârile începur? din nou sa se des f??oare. deasupra pome?ilor proeminen?i. împiedicat. aici. domnilor. ?i-l sf?tui cu o voce pl?cut r?gu?it? pe Han s Castorp sa i-l restituie negre?it la sfîr?itul lec?iei. adic? a?a cum st?teau în sufragerie la dreapta ?i la stînga lui Hans Castorp. ca sa spunem dev?rul întreg. nu chiar lipsit de talent pentru arderi radicale! N-o s? fie zgîrcit cu anii. Dar cînd auzi ca vecinii din dreapta ?i din ?tînga ispr?viser? cura ?i intrau în camere p entru a înlocui pozi?ia orizontala de afara cu aceea?i pozi?ie în?untru. A?a pleca de-acolo. Civil. fluier? atî? de ci udat de armonios. consilierul aulic avea ni?te ochelari cu lentile groase. ?op?ind. Ma deranja?i!" se auzi el rostind limpede. mult mai schimonosite decît noaptea trecuta. de un albastru bâtînd în verde-cenu?iu. nu-?i mai stâpîni uluirea muta. Cînd se opri în fa? a lui Hans Castorp. lumea i se p?rea alta. Asta-i formidabil! Cine-ar fi crezut una ca asta!" ?i. fapt care îi insufla lui Hans Castorp o spaima n ebuna. ?i nu se putea deslu?i daca ceea ce ?tergea era n?du?ealâ sau e rau lacrimi. rot unde ?i bolborosea vorbe farâ nici un sens. Nemaipomenit!" exc lama el fara glas. î?i m?rturisi convingerea ca perechea s?lbatica se va culca în t?cere. c?ci acum reu?ise sa identifice acel ce ?i acel c>n e pe care ea i le amintea cu st?ruin?a. care se afla de asemenea acolo. acompaniau refrenul operetei care r?suna st?ruitor p in a la el. o spaima într-adevar smintit?. rece ?i cu un aer batjocoritor. ?i acel sentiment de fericire rev?rsata ?i de speran?a îl cuprinse iar??i pîn? în cea mai adînca intimitate. dezn?d?j duit. Cara?iva! Nu sînte?i decît un fla?netar ?i ma deranja?i!" Numai ca Settembrini nu se las? . vîrîndu-?i dege?ele ar?t?toare în gur?. deoarece. la drept vorbind. ?tergîndu-?i ochii cu un ?ervet trecu t pe sub ochelari. Fugea de doctor. nici Hans Castorp n -o crezuse cu toata sinceritatea. Dar nu fara talent.fin. riscîndu-?i via?a. încerca sa se ca?are chiar pe stîlpul cafeniu al pavilionului ?i se trezi asud at în clipa cînd prigonitorul îl apuca de un crac al pantalonului. Ei. îns? o data cu el sosir? ?i n?lucirile schimonosite ale vi sului. fara sa se întrebe ce anume.

doamna Stohr nu era deloc avantajata. Cu siguran?a! r?spunse Joachim. care o ducea în din?i pe doamna Stohr. Doar nu vrei sa spui ca o s a ning?. ca ?i cum ar fi venit din ?inuturi înghe?ate ?i necunoscute. "La naiba. pe scurt . fiecare în felul lui. Chiar la micul dejun doamnele veniser? în bluze vaporoase de in. timpul: de fapt nu este altceva decît o sor a mut?"." Dar cu toate c?-?i cîntarise bine cuvi ntele. Timpul se schimbase îngrozitor. chiar a doua zi. pe care oaspetele o petrecuse aici sus.Spune. Daca nu ma în?el. Dar Joachim avusese dreptate. Noaptea trecu în mijlocul unor astfel de aventuri ?i descoperiri. spunea plimbîndu-se dup? hmch pe uli?ele satului în tov?r??ia celor doi veri . ultima data spre diminea?a . iar Joachim Ziemssen î?i pus ese pantalonii u?ori de flanela ?i haina albastra care. iar Hermine Klee feld. ca nnduiala fireasca a tost d ata peste cap. putem sa pr eg?tim s?niile. îns? cu infinit mai multa intensitate. cu degetele scurte ?i pielea roasa în jurul unghiilo r ?i din nou îl str?b?tu din cap pîna-n picioare acea senza?ie de voluptate s?lbatic a pe care o sim?ise atunci cînd. cuno?tea situa?ia. A treia zi îns?. aceasta femeie prost crescut? se îndrepta spre Hans Castorp ?i fara sa rosteasc? nici un cuvînt îi d?du în t?cere mîna s a i-o s?rute dar nu fa?a mîinii. Ce în?elegi tu prin z?pada"? întreba gr?bit Hans Castorp. fusese într-adev?r de o splend oare estivala. fiind str?puns cu o lance de procurorul Paravant. Hans Castorp nu-?i credea ochilor. ceea ce nu le prindea la fel de bine pe toate . Se afla în sala cu ?apte mese cînd u?a cu geam se închise pocnind tare ?i doamna Cha uchat intra îmbr?cata cu o jacheta de lîna alb?. intrinsec. Hainele de alpaca ?i de dril î?i f?cuser? apari?ia.de pilda. d?deau staturii sale o prestan?a absolut militareasca. între altele. Cunoa?tem noi vîntul acesta. ?i avu deodat? dezv?luirea e xtraordinara a ceea ce este. precum ?i domnul Albin ?i c?pitanul Miklosich. iar sunetul de la tâl?ngile vacilor care se mi?cau în toate p?r?ile pas cînd pe povîrni?uri iarba m?runta ?i calda a p??unilor însufle?ea aerul c-o voio?ie u? or melancolic?. pe varul sau. sîntem la începutul lui august. Hans Castorp avu un vis care se rep eta exact sub aceea?i forma de doua ori în acea noapte. se auzi vocea lui Joachim dindaratul peretelui de sticla. IV Tîrguieli necesare . jucau în aceste evenimente un rol confuz. iar un vînt ciudat. ca o experien?a. cum arde s oarele". Era dupa-masa ?l se g?seau de vreo dou?zeci de minute la cura de odihna. Z?pada. m?tura într-0 clipa valea. rece. cu o mîna în buzunar ?i cu cealalt? la ceafa. în ansamblu. u nele cu mîneci ajurate. r?m?sese tot cu "ama lui flau?ata cu revere late ?i cu pantalonii cadrila ?i. Cînd vine. care te p?trundea pîna la oase. se eliberase de jugul onoarei ?i se bucurase de foloasele nem?rginite ale ru?inii acea senza?ie o avu iar??i în vi s. nu cumva s-a zis cu vara voastr?? îl întreba Hans Castorp a treia zi. Cîteva minute dup? aceea izbucni . ironi c. cînd soarele 106 THOMAS MANN 1 se ascunse iute ?i nori urî?i ?i întuneca?i se ivir? deasupra crestelor dinspre sud-v est. pu?in cam late. Ziua a doua.deloc ?i Hans Castorp cump?ni ce-ar trebui sa fac?. E absurd! zise Hans Castorp. chiar ?i ea. cobori temperatur a ?i instaura o clima cu totul noua. un termometru negradat pentru cei ce voiau sa tri?eze dup? care se trez i cu inten?ia hotarîta de-a comunica aceasta noutate. De asemenea ?i domnii de la sanator iu ?inuser? socoteala de vremea frumoasa. varului sau Joachim. c?ci bra?ele îi erau spongioase ?i. ci palma. probabil ca oatâ garderoba sa se compunea numai din aceste haine. transparen?a ve?mintelor nu i se potrivea. Insa în loc sa se duca la masa ru?ilor bine. Albastrul profund al cerului str?lucea deasupra vîrf urilor în forma d e lance ale pinilor. Cred ca va trebui s? ma îmbrac mai sub?ire. Cît despre Settembrini trebuie spus c?-?i manifestase de cîteva ori inten?ia de a-?i schimba costumul. iar Hans Castorp s?ruta palma acestei mîi ni neîngrijite. alegîndu-?i îmbr?c?mint ea. s-ar fi zis ca natura s-a schimbat. pe cînd în fundul v?ii satul înfierbîntat de dogoare scînteia sub o l umina cruda.

asemenea cu acela ce trebuie folosit în probleme de religie 108 . îns? aici la MUNTELE VR?JIT 107 noi. destul de lun gi ?i de late. Devale o sa le g?sesc oricînd o întrebuin?are. coborî cu varul sau în sat. ?i dadura dispozi?ie s a fie trimise imediat la sanatoriul interna?ional Berghof". Italianul era palid la fa?a ?i într-o dispozi?ie cam trista. la fel cu cele pe care le avea el. sus. încît te puteai crede înv?luit în aburi albi. începuse sa ploua. soarele este adesea atît de arz?tor încît transpiri. L a urma urmei se poate spune ca aproape nu trece o luna fara sa ning?. toate se z?p?cesc. iar vara. iat? o rea litate ce trebuie re?inuta. Fara îndoiala ca ?i în septembrie. _ Domne?te oarecare confuzie. ?i. cu un n cuvi incios. nici surprinz?tor. sînt zile de iarna ?i zile de vara. se amesteca între ele ?i nu se ?in riguros de calendar. fire?te. Ninge în ianuarie. Hans Castorp se refugia se în camera. în fe lul acesta. S ettembrini îi r?spunse cu sarcasmele cele mai violente. Se d?duse drumul la calorifer ?i în timp ce Jo achim recursese la sacul îmbl?nit fara sa-?i întrerup? cura. punîndu-?i paltonul ?i galo?ii. camera 34. astfel ca. -Nu. de care suferea cump lit. dar cu toate ca ter mometrul arata cîteva grade deasupra lui zero. deoarece era limpede ca pe o asemenea vreme pledul lui nu mai era suficient. în camera temperatura era de ?ase grade deasupra lui zero. ca atare. ma în?elegi. doreau poate sa-i împiedice Pe bolnavi sa capete obiceiuri molatice. Iarna. c?ci altfel programul zilei nu-?i oferea pr ilejul sa cobori în sat. se îndrepta ?i el spre sanatonu . Opriser? iar??i c?ldura. Sa fim serio?i! într-adevar. principiile tratamentului! Sublimele ?i inviolabilele principii ale tratamentul ui! Adaug? apoi ca. c?ci dac? mi-a? cump?ra un sac îmbl?nit mi s-ar p?rea ca rna instalez aici pentru totdeauna ?i ca. A doua zi diminea?a nu mai ningea. aparat de o umbrela. se plîngea de frig ?i de umezeala. Hans Castorp vorbea sincer. care te stropea. o sfidare adusa bunului sim?. tr?sese fotoliul lînga radiatorul fierbinte ?i clatinînd mereu din cap pr ivea învolburarea de-afara. în treac?t se gîndi daca n-ar fi cazul sa-?i cumpere chiar ?i un sac îmbl?nit. ?i cînd te plimbi î?i deschei haina. a? fi într-un fel oarecare unul de-ai vo?tri. Iar cînd Hans Castorp obiecta. A?a ceva nu se poate spune. Cel pu?in daca în camera ar fi cald! Dar ace?ti despo?i mizerabili l?sau sa s e sting? caloriferul imediat ce înceta sa mai ning? ceea ce era o m?sura stu-PJda. ca sa-si cumpere patur i pentru cura de odihna. te rog sa în?elegi ce v reau sa spun: ca în definitiv nu merita sa cump?r un sac îmbl?nit numai pentru trei s?ptamîni. îl ajunser? din urma pe Settembri ni care. î?i dai seama chiar ?i tu cum poate sa fie cîteodata v ara aici. da. Cu vorbe alese ?i înt ors?turi de fraza pl?cute. fara nici o îndoiala. Daca o vrea Dumn ezeu. Toata dupa-amiaza ninse în continuare. cînd vine z?pada. în timp ce un sa c îmbl?nit este ceva oarecum prea specific. Hans Castor p dorea sa le inaugureze chiar în acea dupa-amiaza. iar pe str?zi z?pada se pref?cuse într-o mîz ga de ghea?a. înso?ita de tunete repetate un viscol atît de compac t. saramînem la paturi! zise el. în?elegi. iar în august ninge de asemenea. paturi are oricine ?i n-au în ele nimic deosebit. ?i acum s-a zis cu vara voastr?? îl întreba Hans Castorp cu amara ironie pe varul sa u. Erau. sub privirea surprinsa a lui Hans Castorp. Pe scurt. cu capul descoperit. ?i apoi. dup? al doilea dejun. apoi îns? renun?a. îns? aici fapt este ca anotimpurile nu se deosebesc prea l?muri t unele de altele. din regirnul tratamentului ?i ca. c?ci gîndul acesta.. fratînd ca o temperatu ra medie în camere f?cea parte. adev?rate anotimpuri nu exista de fapt.. de o pl?cuta moliciune. spuse Hans Castorp. e foarte posibil. Dumnezeule. Pe scurt. r?spunse Joachim cu obiectivitate. îl înspaimînta oarecum. iar în fundul v?ii aproape ca nu se mai d istingea nimic. zile de prim?var? ?i zile de toamna. dup? cum po?i sa-?i dai seama. nu. Joachim era de acord ?i cumparara dintr-un magazin englezesc cu clientela aleas? doua paturi din par de c?mila. în culoare naturala. prin urmar e. dar în luna mai tot pe atîta. fara îndoiala. Pe cînd se întorceau. o sa mai avem înc? zile frumoase de vara.o formidabila furtuna cu z?pada. se desf??ura un desavîr?it peisaj de iarna. z?pada r?m?sese înc? destul de groasa .

Era de asemenea ?i un poet deosebit cînd. domnii mei! Unul dintre cei mai di stin?i ai vremii sale... care st? vizavi de el. Iar la masa mea. cu asta ce-ai realiza? Dar ?i la masa noastr? exist? o doamna în genul acesta. Caractere f rumoase. dar în acela?i timp amuzanta. închipui?i-vâ! dar cu ni?te smocuri groase de pâr c?runt la tîmple ?i cu un nas atît de lung ?i sub?ire. F?r? s? se fi în?eles între ei.. Ah.. în acest loc blestemat ?i s?lbatic. iar el îi primea pe to?i cu o binevoitoare demnitate. în ce tov?r??ie sînt condamnat s? m?nînc! La dreapta mea este un fabrica nt de bere din Halle -pe nume Magnus cu o musta?? ca un smoc de fin.. un stili st. c?ci altfel tremura ?i er? în stare sa plîng? de furie daca îl l?sau s? îngh e?e. mai mic decît mine cu un cap. Vai! E cumplit! Ce oameni ne înconjoar?! Acest MUNTELE VR?JIT 109 consilier satanic smintit! Krokowski ?i Settembnni f?cu o mutrp de parc? ?i-ar f i rupt limba . el st?tea în picioare. acest duhovnic neru?inat care ma ur??te pentru c? demn itatea mea de om ma opre?te s? iau parte la monstruozit??ile lui pope?ti. era un om distins. ?i dumneavoastr?. ?i acum. trebuie s-o m?rturisesc. dac? pâtrundeai î vestibulul c?su?ei. Apoi spuse: Dumnezeule. ?i pe cînd verii rîdeau. altul de la Cra covia. zise el cu o anumita exaltare. De departe veneau savan?ii s? discute cu el. domnule inginer.Tat?l meu. trebuia s? aib? c?ldur? în od?i?a lui. dedicîndu-se literaturii -firav ?i m?runt de statur?.. Sfînta Fecioar?! Iar so?ia lui. î?i îngrijea gr?dini?a. . pe care de altfel cred c? o cunoa?te?i. ?i de caracterele frumoase". Ce romanist eminent. iar în zilele umede sau în acelea cînd se pornea t?iosul vînt tr?montan. un uomo letterato cum visa Bo ccaccio. într-un sens favorabil ca u nele dintre aceste principii socotite sacrosancte coincideau exact cu interesele financiare ale despo?ilor. Ce ne d?? Caractere frumoase! ?i ce folos am de pe u rma caracterelor frumoase? Eu sînt un om practic ?i în via?a nu întîlne?ti aproape nicio dat? caractere frumoase.. unul din Haparanda. Dar c?ldura. ?i cîteodat? nu ?tii încotro s?-?i îndrep?i priviril e cînd începe sa fleca-reasc?.. Este de o ignoran?? uci g?toare. E atît de str aniu s? fii în acela?i timp ?i proasta ?i bolnav?. înaintea pupitrulu i îngust." Iat? ce idee ?i-a f?cu. Doamna Stohr.. deopotriv? de sens ibil la suflet ?i la trup.. continu? el . un latinist cum în zilele noastre nu mai exist?. îns? era surprinz?tor surprinz?tor.. în orele libere. un maestru în idioma gentile.. este firesc ca într-o astfel de institu?ie societatea s? fie pu?in cam amestecat?. ba chiar instructiv? în violen?a ei dezinvolt? ?i agre siv?. domnule locotenent. descinzînd anume la Padova. un cunosc?tor al limbii noastre cum nu sînt mul?i. Ce jalnic? mizerie.. Settembrini începu sa vorbeasc? despre r?posatul lui tata în leg?tur? cu c?ldura dup? care tînje?.Krokowski. unde trupul tremura de frig în toiul verii ?i unde sufletul ?i-e chinuit neîncetat de im presii umilitoare. în vreme ce se închideau bucuros ochii la cele care nu r ?spundeau acestor interese. scria povestiri în cea mai elegant? proz? toscan?. ?i chiar dac? ai put ea. ?i tot ce spunea era s?n?tos ?i frumos. spuse Settembrini în culmea fericirii. înf??urat în halatul de flanela albastra. îns? faptul mi se pare cu totul curios cînd cineva e prost ?i pe deasupra mai este . Od?i?a lui era în?esat? de c?r?i ?i manuscrise prin tre care se g?seau multe de mare valoare ?i în mijlocul acestor comori ale spiritu lui. Hans Ca?torp rîse blînd de smocul de fîn". . în acela?i timp se plînge ca are temperatura ?i c? se sim te teribil de lipsit? de vlag? ?i se pare c? nu e deloc un caz u?or. despre literatur?. L?sa?i-ma-n pace cu literatura! îmi zice. Nu po?i întotdeauna s?-?i alegi vecinii de mas?. pe care o iubea din toat? inima ?i unde trebuia mereu men?inut? o temperatur? de cel pu? in dou?zeci de grade Reaumur cu ajutorul unei sobi?e care se înfierbînta pîn? la ro?u. ?i nu ?tiu daca m? exprim exact .. lasînd p arca sa i se topeasc? încet pe limba silabele graiului matern ?i leganîndu-?i capul în tr-o parte ?i în alta. c?ldura î?i înv?luia umerii ca o mantie cald? ?i ochii ?i se um pleau cu lacrimi de mul?umire. ca sa-i m?rturiseasc? înalta lor c onsidera?ie. pierde album ina ?i devine pe zi ce trece tot mai stupid?. Cit de drag? îi era iarna od?i?a lui de lucru. urmînd exemplul lui Vergiliu. sau mai cu rînd de felul caraghios în care se manifesta dezn?dejdea în vorbele lui. Joâchim ?i Hans Castorp erau de aceea?i p?rere în ceea c e prive?te tirada lui Settembrini: o g?seau penibila ?i revolt?tor de nepl?cut?.. închipui?i-v? ce sînt sili' s? îndur eu.THOMAS MANN ?i credin??. ora?ul nostru. fiul tat?lui meu. fire?te.

nici demn? de respect. ?i eu pre fer un bolnav spiritual unui tuberculos imbecil. deoarece este evident c? av e?i spirit. Acesta a fost. Nici nu mai ?tii ce figur? trebuie s? faci. cam intolerant în ceea ce prive?te problemele spiritului ?i pr efer mai curînd sa fiu luat drept pedant decît s? nu combat p?reri care mi se par atît de vrednice de dojana. mai deosebit. c? m? opun cu violen?? categorica. sau în orice caz nu poate duce decît l a boal?. Poate c? voi reu?i mai sigur sa va trezesc oroarea. cum v-a?i exprimat. fa cîndu-se c? a?teapt? din polite?e ca interlocutorul sau sa termine ce are de spus.. în vremuri înc?r cate de groaza. cred.. Ei bine. nu mai ?tii dac?. A?a j?. cînd ideea de om era degenerata ?i lipsita de orice demnitate.. domnule inginer. Vre?i s? spune?i c? nu v-a?i gîndit la asta prea serios.. inteligent. c?reia îi lipse?te înc? hotârîrea viril? ?i îi place s? fac? încerc?ri exp nînd tot felul de puncte de vedere. pronun?înd în italiene?t e pe c de la placet. iar sentimentul omeniei trece printr-o dilema cu mult mai egretabilâ d ecît a? putea-o spune. da. Joachim era ?i el pu?in stînjenit. Placet experiri. Sînt. în privin?a aceasta. ?tiu ce vre?i s? spune?i. Dar ra? iunea ?i secolul luminii au risipit aceste umbre ce ap?sau sufletul omenirii le- . c? le resping.s au. iat?. dar dumneavoastr? dovedi?i de data aceasta însu?ir i filozofice pe care nu vi le-a? fi b?nuit niciodat?! Potrivit teoriei dumneavoa str? ar trebui s? fi?i mai pu?in s?n?tos decî? p?re?i. Mi-e team? c? exist? în dumneavoastr? o tendin?? care ar putea sa devin? tr?s?tura de caracter. ?i ca pe o dilema prin care trece sentime ntul omeniei". Sau din clipa cînd considera?i boala ca pe un lucru atît de nobil . în timp ce in firmitatea echivala cu un privilegiu care-?i deschidea împ?r??ia cerurilor. în-g?-du-i-?i-mi. în adev?r. ci c?. a?tepta ca Hans Castorp sa-?i fi pierdut cu totul ?irul. nu-i a ?a? Boala este oarecum ceva demn sâ fie respectat daca ma pot exprima astfel. Dar am facut-o numai pentru ca aceste gînduri mi-au v enit din întîmplare. Asta se datore?te vîrste i dumneavoastr?. îns? îng?dui?i-mi s? v? atrag aten?ia ca nu pot fi de acord cu deduc?iil e dumneavoastr?. Concep?ia dumneavoastr? î?i are originea în vremuri pline de super ti?ii. spunmdu-va c? boala este b?trîn? ?i urîtâ.?i bolnav. expunîndu-le într-o doar?. t?cu. iar o a semenea concep?ie este ea îns??i boln?vicioas?. f?r? a v? angaja propria dumneavoastr? r?spundere. Dar cînd prostia î?i bag? coada ?i se dezl?n?uie cu fomulu?". ca nu se acorda. termenul de care v-a?i folosit. sîntem de acord. Nu crede?i? Poate în afirma?iile mele am mers mai departe decît a? fi în stare s? justific. cu sprîncenele ridicate. Este un principiu excelent. c? p?rerile pe care le-a?i exprimat nu sînt chiar ale dumneavoa str?. Ceea ce ma nedumere?te e cel mul t faptul c? încercarea dumneavoastr? se îndreapt? tocmai în aceasta direc?ie. Din cau za aceasta m? simt obligat s? v? r?spund. M? îndoiesc c? întîmplarea joac? aici vreun rol. Dar sînt împotriva dumneavoastr? di n clipa în care începe?i s? considera?i boala ca fiind oarecum pe un plan de egalita te cu prostia. vreau s? spun c? e într-adev?r tot ce poate fi mai trist pe lume cînd ace ste dou? lucruri se împletesc. Dar. a?a cum m? vede?i. nu! Boala nu este deloc nobil?. domnule Settembrini. atît de respectabil" . incit nu se potrive?te pentru nimi c în lume s? fie asociata cu prostia. Te gîndc?ti ca în mod obi?nuit un om trebuie sa fie s?n?tos ?i boala trebuie sâ-l fac? delicat. ca fiind o gre?eal? de stil. dac? nu va fi comb?tut?. în aer. ca nu pot convie?ui. închipui de obice i lucrurile. ca nu e?ti obi?nuit sa ?i 110 THOMAS MANN le închipui la un loc. In realitate.. în?eleg c? aceste doua st?ri nu rimeaz? ua cu alta. ca s? zicem a?a. încheie el. ?i Castorp se opri încurcat. într-o anumit? m?sur?. ° MUNTELE VR?JIT IU roare îndreptat? contra gustului naturii. ca acelea pe care le-a?i dezvoltat în fa?a noastr?. trebuie s? rîzi s au s? plîngi. spuse el.. n-a?i f?cut altceva decît s? prinde?i din zbor u nele dintre p?rerile posibile ce pluteau. deoarec e fa?? de un bolnav se cuvine s? ai o atitudine de respect ?i seriozitate.. Mi-a?i spus ca boala unit? cu prostia ar fi lucrul cel mai trist din lume.. ?i institute cosmice" ?i cu tot felul de boac?ne de soiul acesta. înainte de a-i r?spunde: Fir-ar sa fie. iar Settembrini.. cînd armonia ?i bucuria p?reau suspecte ?i diavole?ti.

Domnule inginer . lasînd sa i se topeasc? pe limba frum oasele silabe. pe scurt. O revenire. un om coco?at ?i boln?vicios. domnul meu. pe de alta 112 THOMAS MANN parte. Am convingerea absoluta ca nimeni nu s-ar putea exprima mai. Spune?i într-un mod admirabil lucrurilor pe n ume. da r ale c?rui plîngeri î?i sfî?ie inima. în fa? a celor ce-l ascultau. îns? ve?nic umilit de mizeria trupului ?i tîrît în str?fundurile ironiei suflete?ti. s? în?face ?i întreg omul. Aceasta doamna la care a?i f?cut aluzie . da. fara sa pricepe?i gîndui lui du reros. dar punîndu-le în valoare. ea este bolnava ?i proasta. totodat?. plecînd capul cînd într-o parte. Asta-i bun?. pentru care ?tiin?a dispune de diferite nume. proasta ?i rea. domnule locotenent. unind un sunet nobil cu un trup neputincios. va mul?umesc deci. îns? nu complet. ca infirmul Leopardi a fost lipsit mai ales de dragostea femeilor ?i din aceasta pricina a fost incapabil sa-?i preîntîmpine ist ovirea sufleteasca. s-ar zice c? e o arie de oper?. munca pâmînteasc?. ?i cîteodata închizînd ochii sa-i pese ca tovar??ii sai nu în?elegeau nici un cuvînt.?i zi de zi. nu-?i mai ramîne altceva de f?cut decît sa-?i fie mila ?i sa ridici di n umeri. întipan?i-Va bine în minte ca boala departe de-a fi ceva atît de demn de respect încîl sa nu poat? fi asociata cu prostia boala înseamn? mai curînd înjosirea omului.este cumplit sa fii nevoit s-o spui . pentru a-l conduce pe c?ile civi liza?iei ?i progresului. ?i ce tot îi d? zor cu munca! Dup? cît mi se pare. a?i auzit de Leopardi? A fost un poet fa ra noroc al ?arii mele. Dar dilema. natura îi apare rea ?i de fapt este red. domnu le inginer. din ce în ce mai pur?. lipsit de con?inut. pe d easupra. 0 umilire de care ai putea la nevoie sa te dispensezi sau s-o tolerezi în un ele cazuri excep?ionale. a?adar. de o manier? mai plastic?.. un suflet mare la origine. iar în privin?a aceasta îi dau drep tate. domnilor. c?ci lupta mai dureaz? înc? ?i ast?zi. iar aceasta lupt ?. nu W cazul acelei femei cu al c?rui nume nu vreau sa-mi încarc memoria. auzi?i numai. aceste f or?e vor sfîr?i prin a-l elibera definitiv pe om. în ochii lui p?le?te str?lucirea gloriei ?i a virtu?ii. un principiu s?n?tos nu poate niciodat? produce decît efecte s?n?toase.îns? dumneavoastr? nu în?elege?i nimic. este mizeria în persoana. gîndi Hans Castorp uluit ?i încurcat. ?i nu mai avea încredere .nu mai avea încredere nici în ?tiin?a ?i nici în progres! Acesta este tragicul.. unul apar?inînd terminologiei estetice ?i p sihologiei ?i altul aPar?inînd politicii . relu? Settembrini ridicînd umbrela peste capul unui trec?tor. mi se pare c a nu aceasta ridicola femeie. Sa MUNTELE VR?JIT 113 . cum nu P°ti s? da i dracului degetul cel mic fara ca el s? trag? dup? sine mina lr>treaga ?i. ?ine?i bine minte. îns? a o cinsti din punct de vedere al spiritului re?ine?i bine ce va spun! ar însemna o r?t?cire ?i începutul unei raiaciri a întregului spirit . spre o lumin? din ce în ce mai limpede. domnule. silindu-le sa convie?uiasc?.. domnule inginer-A ici se afla dilema sentimentului omeniei" despre care vorbea?i. o reveni re spiritual? la concep?iile acelor vremuri întunecate ?i ir?mîntate crede?i-mâ. domnule Settembrini. sînt convins de asta..Foarte frumos. Doamne. cînd în alta. sau dumneavoastr?. pentru onoare a ?i interesele omenirii . cum. Se silea în mod v?dit sa se b ucure numai el de memoria ?i frazarea lui. o înjosire dureroasa ?i insult?toare a I deii.termeni de ?coala care n-au nici o leg? tur? cu problema noastr? ?i de care v? pute?i foarte bine lipsi.?i al c?rui nume renun? de altfel sa mi-l reamintesc doamna Stohr. spuse: . Asculta?i! ?i Settembrini începu sa declame în italiene?te. adic? nu cazul ei pune. e o no?iune destul de deplasata aici. sentimentul omeniei în dilema. c?lite tot mai mult prin lupt?. Dar cum în via?a s Piritului totul este coeziune ?i cum un lucru decurge din altul. Cu m de-am reu?it s? provoc furtuna aceasta? De altfel îmi face impresia c? e cam sec . cum spunea?i.au risipit." ?i cu voce tare spuse: .. ori care ar fi principiul pe care-l pui la origine. La urma. se nume?te munca. fap tul e simplu. tragicul începe acolo unde Natura a fost atît de cruda încît a frînt sau a împiedicat chiar de la început -armonia unei personalit??i. ca este o boal? curat? . din ce în ce mai bu n?. munca pentru P?mînt..o boal? studiata pîn? l? satura?ie.

a tît binele cît ?i râul. cînd d?deam în c?r?i peste vir-tus.Sa ma fereasc? Dumnezeu! exclama Hans Castorp cînd se g?si în ascensor. iat? ceea ce-i lipsit de omenie ?i umilitor iar în majoritatea cazurilor nu pi e?uie?te aproape cu nimic mai mult decît un cadavru. este fara îndoiala un prost cu frumoasele lui caractere".. fie care cuvînt ce-i iese din gura e atît de rotunjit. este o pagin? pe care s-a ?i scris cu cerneala deocamdat? invizibila. saluta?i de portarul ?chiop intrar? m sanatoriu. atît de ispititor. schimbînd vorba. zise Settembrini. a?a! Ei.Nu. preciza Joachim cu indiferen?a. r?spunse Hans Castorp. N-a m vrut sa-l întreb. Pe frigul asta cumplit. c?ci nici nu apuci sa spui un cuvînt mai mult ca ?i trebuie sa-i înduri lec?iile date cu multa tipicarie. Joachim rîse.. însa merita osteneala sa-l ascul?i. ?i mi se pare ca nu -i displace cîtu?i de pu?in sa observe ca-?i dai seama de acest lucru. cum spunea. Auzmdu-l pe Se . . A?a. ei. Da. Magnus. întrucît n-am nici o competen?a în materie ? i pîna azi n-am v?zut niciodat? un literat. Settembrini f?cu. vorbe?te despre virtute" . nu se deda decît întîmplator cercet?rilor în leg? tura cu diferitele concep?ii. Domnii au f? cut cump?raturi? întreba el cu un ton u?or. încît cînd îl aud ma e sa ma gindesc la ni?te chifle proaspete. la fel ca to?i tinerii dota?i.ma rog! De cînd ma ?tiu n-am pronun?at niciodat? acest cuvînt ?i chiar la ?coala. Crezi? O. singur cu Joachim. Cu atît mai bine daca este a?a. c? important este sa lase cuvintele sa sar ? si sa se rostogoleasc? la fel de elastice ca ?i mingile.. repeta ei cu accent italian ?i-?i iun r?mas Un. E un adev?rat pedagog ?i de altfel tnai acum cîteva zile ne-a ?i m?rturis it ca ar avea talent pentru pedagoga Dar cu el trebuie sa fii foarte atent. iat? ceva care nu-i chiar atît de sigur.Ah. în g eneral. însa Sett embrini ar fi trebuit sa ne spun? pe scurt care este esen?ialul în literatura. sa nu face?i una ca asta! Un suflet fara tiup este tot atît de lipsit d e omenie ?i tot atît de fioros ca ?i un trup fara suflet j de altfel primul caz este o excep?ie rara. care î?i asum a toata importan?a ?i evolueaz? într-un mod resping?tor.Am cump?rat cîteva p?turi pentru varul meu.. Ce expresii folose?te! Fara sa se jeneze vreun pic. observa?ii asem? n?toare. fobabil ca nu voia s a fac? a doua cura de odihna. ci. domnii mei.In ad ev?r: Placet expenri. ca sa citeasc? ziarele înainte de masa. Tu însu?i ai spus de curînd ceva ase m?n?tor. spuse deodat? Joachim pleeîndu-se înainte ca «a-l pii-veasca pe varul sau care mergea de cealalt? parte a lui Settcmbnni.Sa nu cumva sa-i spui a?a ceva. ei. . în vreme ce al doilea este regula. îl traduceam întotdeauna prin cuTaj". Trebuie sa fac ca dumneavoas tr? în aceste cîteva saptamîni.. ca sa nu ma dau de gol. ascul tîndu-i lec?iile. Am mereu impresia ca luv nici nu -i pasa de lec?ii sau ca-l intereseaz? într-un mod cu totul secundar.. trupul este acela care biruie. iar Settembrini se repta sP re salon.. te gînde?ti la chifle. .. . cî?iva pa?i. dar totod at? sa ?tearg? cu un reactiv potrivit râul care ar vrea sa se afirme. din propria lui convingere.Ciezi? ce mira Hans Castorp. Dar daca scopul esen?ial al literaturii nu este realizarea caracterelor frumoase. adic?. ?i este rolul educatorului sa scoat? în relief binele. 114 THOMAS MANN . Cred ca ar fi dezam?git daca ar afla ca.E ciudat.u-mi vorbi?i de spiritualizarea" ce poate sa rezulte din boala. Un tînar înzestrat nu este deloc o pagina alba.Cu atît mai bine. cura de odihna. adaug? Hans Castorp nzîud ?i privind în jos. . este foarte posibil sa-mi fi trecut prin cap ceva asem?n?tor. nimic deosebit.. se pricepe sa vorbeasc?. Un om bolnav este numai tr up. Departe de mine inte n?ia de-a va propune vreo teone filozofica onginala nu aceasta este inten?ia mea .Pentru cura de odihna. atunci desigur ca trebuie sa fie vorb irea frumoasa. fab ricantul de bere. . . c?ci aceasta este impresia mea cînd ma aflu în tov?r??ia lui Settembr ini. Daca inginerul nostru a ?i f?cut. aceasta confirma supozi?ia mea ca e un încep?tor talentat în ale spiritului ?i ca. în t?cere. care acapareaz? întreaga via?a. Apoi zise: . ca pentru el are valoare mai ales vorbirea în sine. pentru numele lui Dumnezeu. a?a. dim potriv?. paturi.

astfel ca le întrebuin?a pentru prima datd chiar în ziua aceea iar Joa chim. ridieîndu-te în capul oaselor ?i apucînd grosimea du bla a p?turii îndoite. mai întîi una . a? a cum remarcase ?i consilierul aulic Behrens. neîndemînatic ca orice novice. ?i apoi ma e nerveaz? pu?in cînd îl aud cum înjura ?i frigul. Intindeai p?turile pe pînza ?ezlongului. Mi-am dat imediat seama c a este un opozi?ionist. de parca ar fi st at într-o odaie supraînc?lzit?. pe scurt. care presupunea nu numai am înt regi de exerci?iu. spuse Joac him. ba dim potriv?. Cum po?i sa-?i închipui a?a ceva? Eu. c?ci n-a? putea-o caracteriza altfel. Mie mi se pare ca este un om care se respecta sau care respecta omul în g eneral. sa spunem: controlat. Insa toate aceste senza?ii nepl?cute erau compensate de pozi?ia lui .A?a. pîna sub umeri. Apoi trecu înd?r?tul peretelui de sticla ca sa se înf??oare ?i el. Se sim?ea înc? ridicol de obosit de pe urma exerci?iil or f?cute cu paturile . r?spunse cu b?gare de seama Joachim. un ul.?i adesea te sim?i stingherit. nu pot sa cred. ?i acum chiar daca ar fi dou?zeci de grade sub zero. pachetul cu paturi se ?i afla în camera lui Hans Castorp pe un scaun.?i în adev?r Ocean Steamships îi tremura în mîini de îndat? ce voi a s? citeasc?. cînd îndoit. î?i spuse c? totu?i nu era perfect s?n?tos. în vreme ce pe sub arcadele de lemn ale galeriei privea umezeala care plutea ?i se infiltra parînd c? e gata dintr-o c lipa în alta sa se prefac? în ninsoare. ci destul de anemic. ai dreptate. Apoi te a?ezai ?i începeai prin a îndoi p?tura din?untru. spuse Hans Castorp. Cît era de straniu ca. A?a crezi tu. Are chiar ceva sever . iar °achim . am sim?it cum se chirce?te ceva în mine. Ma vei crede daca î?i m?rturisesc ca jjjj avut tot timpul impresia c a nu era mul?umit fiindc? mi-am cump?rat paturile pentru cura de odihna.. ?i fara îndoial? c? din aceasta cauz a îi era frig. Lui Hans Castorp i se p?ru destul de îndoielnic ceea ce-i spusese varul sau relati v la cele dou?zeci de grade sub zero. apoi cealalt?. asta-mi place la el ?i"n sinea mea g?sesc ca atitudinea lui este corect? . MUNTELE VR?JIT 115 . care se pricepea. cînd înjura totul. Lasîndu-se sa cada pe spate c u spinarea lntepenita. formînd un cilindru lipsit de membre. daca vroiai sa ob?ii cea mai mare regula ritate posibila. lucru ceva mai g reu de executat. ?i d e mai multe ori îl str?b?tur? ni?te fiori reci.Nu. Joachim îi zise: . ?i n-o spun într -un sens rau.Da. deoarece-?i dai seama c? e?ti. apoi din cealalt?. în a?a fel îneît atîrnau mai mult la picioare. Dupa aceea procedai la fel cu p?tura dinafar?. îl privi nedumerit. Dar pe de alta parte. atitudi nea aceasta dovede?te de asemenea o mîndrie care n-are nimic neglijent în ea. Se leag? de tot ce exista ?i aceasta atitudine are ceva neglijent în ea. ?i-o m?rturisesc. obrajii continuau sa-i fie usca?i ?i fierbin?i. Pe urma porni cu termometrul în gura ?i cu toate cele necesare sa-?i fac? cura de odihna. ?tiau sa se înf??oare din trei mi?c?ri s'gure cu amîndoud paturile în acela?i tim p. totu?i aceasta era o dib?cie rara ?i invidiata. ?i pe Behrens. pentru a °o?ine o execu?ie cor a a mi?c?rilor ce i se indicau. dupa aceea în l??ime. de fapt. aplicînd exact aceast a bucata dubla pe marginea ?ezlongului. nu înceta sa se P'înga. în ciuda acestei umezeli p?trunz?toare. ?i Hans Castorp. ca ma d ezaproba ?i era oarecum contrariat? . Numai vreo cî?iva dintre cei mai vechi. Hans Castorp începu sa rîda auzind ultimele cuvinte. Digresiune asupra ideii de timp Cînd se întoarser? dupa masa..ttembrini. încereînd sa efectueze opera?iile cînd întins. si Pe doamna Magnus fi indc? pierde albumina. nu ?i s-ar putea întîmpl a nimic. spuse Joachim cu o mirare potolita. în lungime. deoarece hot?rî ca-i era mai curînd frig. 116 THOMAS MANN Cînd Hans Castorp se g?si întins pe ?ezlong. adic?. în timp ce Hans Castorp începu imediat sa se schimbe ?i sa se preg?teasc? pe ntru masa de prînz de care nu-l nwi desp?r?ea. în parte de jos. ci Itvai ales aptitudini înn?scute. îl înva?? arta de-a se înf??ur? a?a cum f?ceau to?i ?i cum fie care nou sosit trebuia sa înve?e. care nu pricepu imediat ce era hazliu în spusele lui. decit o ora. apoi izb ucni ?i el în rîs. pe deasupra picioarelor. mai întîi dintr-o parte. cu perni?a moale sub ceafa ?i epuizat de toata aceasta gimnastica.

d e o dispozi?ie binevenita. dar ele scurteaz? ?i gr?besc pîna l a a reduce la neant marile ?i extrem de marile cantit??i ale timpului.. dar luat în mare. aceasta adap tare ?i prefacere cîteodata obositoare. ceea ce se n ume?te plictis nu-i în realitate decît o scurtare boln?vicioasa a timpului pricinuit a de monoto-nie: marile intervale de timp. ca toate mesele. ba chiar erau gata-gata sa se deterioreze. apoi î?i ar uncai privirile în cutia stereo-scopului. este tr?irea timpului amenin?ata sa se piard? în mijlocul u nei monotonii neîntrerupte. greutate ?i tr?inicie. ale ?ezlongului. aproape misterioas e. ca s? spunem a?a. pe care Hans Castorp avusese prilejul sa le pre?uiasca înc? la prima sa cura de odihna ?i care iar??i se verificau într-un chip atît de fericit. adic?: îl scurteaz? pe cînd monotonia ?i pustiul îi îngreuiaz? ?i-i încetinesc curg a. C?ci avea o fire r?bd?toare. Dar ia ce consta ace ast? vl?guire ?i tocire cînd tr?ie?ti într-o regula mult? vreme neîntrerupt?? Nu e atît o boseala trupeasc? ?i spirituala. dup? cum s-a mai spus. astfel ca anii boga?i în întîmplari trec mult mai încet decît anii s?raci. este un proces ciudat aceast? aclimatizare într-un loc str?in. Prin urmare. preci-PUtadu-se. chiar prin acestea. ?i pe care o a?teptai cu o anumit? bucurie. de în? l?imea ?i l?rgimea potrivita a rezematorilor sau numai de consisten?a pernei pe scurt nu era omene?te posibil sa se asigure o pozi?ie mai buna pentru trupul în st are de odihna. de?i el nu era aici decît un musafir. pe care le supor?i numai pentru ele însele. cînd curgerea lor este de o neîntrerupt? monotonie. F?r? îndoiala ca uneori pustiul ?i monotonia lung esc clipa sau ora ?i le fac mai plictisitoare". desigur. în general. MUNTELE VR?JIT 117 Castorp cuno?tea pe dinafar? programul zilnic. datorat? calit??ilor greu de analizat. 0 înt?rire ?i o încetinire a tr?irii timpului ?i. putea sa stea multa vreme f?r? nici o ocupa?ie ?i-i pl?cea. în luneta caleidoscopic? sau pe ecranul ci nematografic. Dimpotriv? . de?i ar fi fost o exagerare sâ se sp un? ca era de pe acum aclimatizat". ele nu sînt decît o singura zi. via?a cea mai lunga ar fi perceputa ca foarte scurta ?i ar trece cît ai bate din palme. faptul acesta ?ine tot de obi?nuin?a. confirmate de un program oficial. odihna pe care nici nu se gr?bea s-o consume ?i nici n-o irosea. Hans Castorp era cu inima împ?cata la gîndul ca avea în fa?a doua ore libere ?i precis delimitate. aceste dou? ore ale unei cure principale de odihna. un con?inut bogat ?i interesant este. La ora patru venea ceaiul cu cozonac ?i dulcea?a. Ceea ce nu e întru totul exact. se chircesc într-o m?sura care înspaimînta de moarte inima. ca pe un interme diu. se crede ca un con?inut interesant ?i noutatea gonesc" tim pul. m?cinat? de cerin?ele aspre ale vie?ii (c?ci pe ntru aceasta remediul cel mai înt?ritor ar fi o simpl? odihn?). Prin urmare. dup? aceea iar??i odihna pe ?ezlong. spulberîndu-i. odihna pe care activitatea zgomotoasa nu reu?ea sa-l fac? s-o uite .. pentru a te reîntoarce la starea anterioara. adic? pentru a modifica ?i primeni func?iunile o rganismului care amenin?au. decît prin acest minunat ?ezlong. Introduci aceste soiu ri de experien?e în cursul principal al vie?ii. Asupra esen?ei plictisului s-au raspîn-dit multe conce p?ii eronate. de înclinarea pl?cuta a sp?tarului. îneît una nu poate fi sl?bit? f?r? ca cealalt? sa nu lînce-zeasc? ?i sa se sting? la rîndul ei. Obi?nuin?a este o somnolen?a sau cel pu?in o istovire a ideii de timp. tr?ire care este ea îns??i atît de strîns înrudita ?i legata d sentimentul vie?ii. la ora ?apte era cina care avea. dar cu inten?ia definitiva de a le para?i imediat ce r?gazul s e va fi împlinit.excep?ional de comoda. în fond. ?i cînd ani i copil?riei au fost tr?i?i lncet. Noi ?tim bine ca însu?i118 THOMAS MANN rea unor schimb?ri ale obi?nuin?ei sau ivirea unor obi?nuin?e noi reprezint? sing urul mijloc de care dispunem pentru a ne p?stra în via?a. pustii ?i neînsemna?i pe care vîntul îi matur?. acest con?inut da curgerii timpului întindere. C1nd o zi seam? n? cu toate. încord ?rile ?i curiozit??ile ei. apoi pu?ina mi?care în aer liber. sa sl?bea sc? si sa se toceasc? în monotonia nearticulata a existen?ei. T otul depindea de materialul capitonajului. o reînnoire a sentimentului vie?ii în general. capabil sa scurteze o or? sau c hiar o zi. cu scopul de-a te odihni". Ace . iar restul vie?ii s-a desf??urat din ce în ce m ai repede. iar într-o Qesavîr?it? uniformitate. ci e mai degrab? c eva oarecum sufletesc. pentru a ne împrosp?ta perc ep?ia timpului ?i pentru a ob?ine o reîntinerire. ca pe o întrerupere.

care ?ine vreo ?ase sau opt zile. daca ma în?eleg i bine. din patru. îneîntat. ce mai faci. dup? aceasta schimbare. Observa?iile acestea n-au fost introduse aici decît pentru ca tînarul Hans Castorp avea idei asem?n?toare cînd. ?i-?i revendic? noile drepturi chiar ?i d up? ce am revenit pe vechiul f?ga?. foarte dificila. una aparînd pentru pr ima oara cînd cealalt? se ?i repetase. nu pot sa spun decît: De foarte mult". timpul î?i par atît de lung.. dar numai unele dintre ele. Fire?te ca ar fi stupid sa spui: Cred ca ma aflu aici de doua luni " ?i ar fi ?i un nonsens. care se aspira printr-un tub. iar tu mi-ai spus: Hai.sta este scopul schimb?rii aerului ?i al locului: binefacerea modific?rii ?i a e venimentului. pe m?sura ce ne aclimatizam". ziua era supusa a numitor reguli periodice care se iveau numai încetul cu încetul. n-am precupe?it . f?cu Behrens. a?a cum obi?nuia s? spun? (c ontrazicîndu-l pe Joachim). de ?ase fran ci balonul. De altfel. încearc? s? converseze în fran?uze?te Nu. vaste ?i tinere. ma distrez rege?te. dumneata. Lucrul acesta n-are absolut nimic de-a face cu m?sur?torile ?i nici cu ra?iunea. lUii MUNTELE VR?JIT 119 Iar Hans Castorp rîse de felul în care Joachim spusese aceasta. Fire?te. a?adar retrospectiv. nu era înc? aclimatizat nici sub raportul cunoa?terii vie?ii de aici. C?ci înd?r?tu l u?ilor lînga care se aflau asemenea baloane z?ceau muribunzi sau monbundi. adic? viguros ?i vast . c?ci de cînd e?ti aici ma ag?? oarecum de tine.o cunoa?tere ce n-o putea capata în atît de pu?ine zile ?i pe care n-ar fi putut-o avea nici chiar în trei saptamîni. e de soi bun. coboar? oda t?!". ci depinde numai de felul t au de-a sim?i. din asta ma aleg ?1 eu cu ceva. ?i chiar în ceea ce privea succesiunea izolat a a întîmplarilor ?i a fizionomiilor. am impresia ca. în cuprinsul unei saptamîni ?i chiar în intervale mai mari de timp. g?s im oare în?elegere în privirea dumitalc scrut?toare? Sînt ?neîntat. Da. Primele zile ale ?ederii într-un loc nou au un ritm tineresc. Fire?te ca înviorarea ideii de timp ac?ioneaz? ?i di ncolo de aceasta perioada intercalata. se dis tribuia muribunzilor cu scopul de a le stimula ?i prelungi puterile. con?ineau oxigen cum îi ex plicase Joachim raspunzînd la întrebarea lui. le sim?im cum se scurteaz?: oricine depinde de via?a sau mai bine zis voie?te sa depind? de via?a î?i da seama cu groaza cît de u?oare ?i fugare trec zilele. cum 1 1 spusese într-o zi consilierul aulic Behrens. este de o repeziciune ?i de o s uperficialitate îngrijor?toare.. încit puteai intra cu u?urin?a în ritmul ei. consilierul aulic cu halatul alb ?i obrajii alb?strui vîslind de-a lungul coridorului. ~ Ei. ?i nici în ceea ce prive?te adaptarea organismului sau l a condi?iile atmosferice atît de specifice celor de aici. spectator dezinteresat. Dimpotriv?. Erau pline cu oxigen pur. sezonul n stru de vara are în sine partea lui buna. ba i se p?rea chiar ca mei nu ve va realiza vreodat?. ?i chiar la cap?tul a dou?zeci ?i patru de ore este ca ?i cum nici n-am fi plecat vreoda t?. nu ma plictisesc. ?i ultima saptamîna. atunci el a?ipe?te foarte iute. de pilda. c?ci ne integram mai repede în regula obi?nuin?ei decît în ritmul întreruperii ei. r?spunse Joachim cu termometrul în gura. atît de simplu» fara nic i o explica?ie. primele zile ce le tr?im acas?. dimpotriv?. Ziua obi?nuit? era împ?r?ita limpede si organizata cu grija. Cu toate acestea. Aceasta înseamn?. îi spuse varului sau (privindu-l cu ochii injecta?i): Este ?i ramîne un fapt ciudat ca la început. de sus". iar acest gaz datator de via?a. în toate p articularit??ile ei . Hans Castorp avea înc? de înv??at la fiecare pas ca sa observe mai îndeaproape lucrurile v?zute superficial ?i sa primeasc? noul cu o receptivitate tinereasca. e ca ?i cum a? fi aici de nu mai ?tiu cîta vreme ?i ca din clipa cînd am sos it fara a realiza imediat acest lucru. cînd Hans Castorp îl mtîlnise pe culoarul de la primul etaj. dup? care coborîsera împreuna scara. Da. cînd te afli într-un loc nou. c?ci aceasta ada ptare era diiscila. ne apar de asemenea noi. Acele pîntecoase vase cu gîturile scurte. Dup? aceea îns?. iar cînd sim?ul timpului e obosit din pricina vîrstei sau ca urmare a unei sl?biciuni co ngenitale nici n-a fost prea dezvoltat. dumneata. Dar cînd ma uit înd?r?t. îU aminte?ti? a trecut o adev?rata eternitate. iar c?l?toria n-a fost decît visul unei nop?i. dup? cîteva zile. daca te adaptai acestei orînduiri. ce se g?seau pe lînga unele u?i de pe corido are ?i de care a dat cu ochii chiar în seara sosirii lui.

de la num?rul dou?zeci ?i ?apte. ci de-a dreptul chinuit. doamnele! împestri?ate ca p?s?rile paradisului. Mai acum cîteva zile rog pe domnii s? m? cread? c? a?a s-a mtîmplaf . iar dup? aceea. c?ci mi s-a spus ca nu dore?ti s? ramîi aici decît opt s?ptâmîni. cum crezi. cu mi?c?ri ml?dioase. p?cat ca nu vrei sa petreci iarna la 120 THOMAS MANN noi. Oricum îns?... este p?cat c? n-o sa petrecem împreuna iarna aici.. Cuvintele i se pierdur? înd?r?tul u?ii pe ca re o închise. Ei. spuse el. doamnele. apoi. P rogramul zilnic.. cu conversa?ia ?i tov?r??ia lui Joachim. A întrec ut m?sura. deoarece cînd î?i d?dea seama ca discu?ia se apropie de sfîr?it. tînârului Fritz maladia i se localizase la intestine . încît se mul?umea. ?i era greu mai ales cînd te trageai dintr-o familie cu studi i universitare ?i aveai o sensibilitate aleas?. Era greu sa scapi d e ea. un salam.nici o cheltuiala ca sa-i m?rim fru muse?ea. ce-ai zice daca ai mai trage înc? una pe gît. era fiul unui fabricant de p?pu?i din Koburg. cu inten?ia limpede de a se arata sub o lumin? av antajoas? ?i de a scoate în eviden?? leg?turile cu mediul intelectual. ?i apoi. dar acum este timpul sa m? duc la muribundul meu. ?i îl g?sise pe bolnav în pat. ?i cu ast fel de ochi se uita la o doamna care deschise o u?a în spatele s?u ?i i-o lua înaint e spre capul sc?rii. Nu f?cu nici o cuno?tin?a noua în aceste zile. se sim?ea aici ca simplu vizitator ?i ca spe ctator dezinteresat". Este foarte adev?rat ca sora de p e coridor lungise gîtul atît de mult? vreme dup? ei. vadea semnele u nei spaime boln?vicioase. iar la o examinare mai am?nun?ita fâcea impresia c? t orturile îndurate din pricina plictiselii îi tulburaser? mintea. î?i vine s? te pr?p?de?ti de rîs cînd ?trengarii aia se dau de-a berbeleacul pe schiuri. unde se afl? tot ce este hotvoleh spuse el deformînd în gluma acest cuvînt str?in hot voleh-ul interna?ional vine numai iarna acolo. v ai. Era primul moribundus pe care Hans Castorp îl vedea în via?a lui. Dar. Be?ivanul ?sta mi-a înghi?it cinci duzini de damigene cu oxigen. în ansamblul lui. Vorbea mult despre tat?l ei care era jurist ?i despre un v?r care era doctor. încît din mil? mai r?mîneau pu?in cu ea. drag? Reutcr. de fapt. cînd i-a întors încet spre u?a! Cufundat în aceast? viziu ne fugara. pe nume Rotbein . pro filul de cear? al unui tînâr cu un barbi?on rar care întorsese încet înspre u?? pupilele-i foarte mari. cu toate acestea. Cît despre bo lnavul ei de-acolo. cum îi spusese consilierul aulic Behrens. dup? cum domnii puteau lesne sa-?i închipuie. în?elegi. pe deasupr a. se aga?? de ei cu vorbe ?i priviri pripite ?i cu un zîmbet atît de dezn?d?jduit. ?i cînd spun doar atît sînt peste m? sur? de politicos. Ea zîmbi u?o r v?zînd ochii pe care-i f?cea. încît Joachim care ?i alta dat? se oprise cu ea cîteva clipe s? sporov?iasc? . Cu cîta demnitate î?i l ?sase capul pe pern? tînarul cu barbi?on! Cît de plin? de semnifica?ii îi era privirea ochilor cu pupilele dilatate.se v?zu silit s? i-l prezinte pe varul sauMUNTELE VR?JIT 121 Cu ?nurul pince-nez-ului trecut pe dup? ureche. domni?oara se întorsese dintr-o scurta plim bare. coborî scara înai ntea lui. spuse el intrînd. Hans Castorp încerca farâ voia lui s? fac? ochii tot atît de mari. semnific ativi ?i calmi ca ai acelui moribundus. ei. în timp ce se îndrepta spre scara. dind?râtul u?ii. Era foarte greu pentru cei care aveau grija de bolnav. aplecîndu-?i u?or capul. f?r? zgomot. infirmiera vorbea nu numai afect at. avînd în fa?? un pahar cu bere groas?. o bucat? mare de pîine neagr? ?i un castravete! Toate aceste delicatese i le trimisese familia de acas? ca s? . la Davos-Platz. ?i imediat ce tinerii erau pe punctul s? se îndep?rteze.. nu se dusese decît sa-?i cumpere past? de din?i. ce nu merita nici macat osteneala sa te depla sezi. Nu-?i d?du seama imediat c? era doamna Chauchat. Dar pîna la prînz va binevoi sa plece ad penates. ?inîndu-?i cu mîna coada pe ceaf?. Hans Castorp avea o fire retras?. cel d e aici. Hans Castorp v?zuse pe pern?. abia de mai f?cu. caracteristica paturilor superioa re. jos. Stadiul final. Ah numai trei? Da r asta nu-i decît o vizit? de forma. ?i nici m?car nu puteai întoarce spatele datoriei.iar de curînd. Dar într-o clipit?. c?ci se putea spun e c? p?rin?ii ?i bunicul muriser? f?r? ca el s? fie de fa??. în fundul camerei. ?i ar trebui sâ-l vezi chiar dac? n-ar fi decît pentru cultura dumitale. Ei.. brun?. nu-i era prielnic în privin?a aceasta.

Dar asta va fi. Hans Castorp î? i sim?i inima cuprins? de o emo?ie blinda ?1 grav?.Da. g?sea c? este necesar sa afle daca str?inul îi cunoa? te destinul ?i dorea sâ-i aud? p?rerea. cu vinele umflate ?i împodobit? cu ine le. ?i satisfac?ii. ca tinerii sa se ap ropie. clâtinînd u?or capul. multa s?n?tate domnului Rotbein. Da.. MUNTELE VR?JIT 123 -Mergi. ai ci sau în alt sanatoriu. întrucît aceasta era perspectiva care i se deschidea. numai mîntui-rea lui. f ara nici o jen?. p?str? o atitudine corect?. dar este si foarte grea. madame. se istovea plimbîndu-se de colo pîn? colo. remarca: . r?spunse Hans Castorp cu glasul în?bu?it. în timp ce zbîrciturile care-i br?zdau de-a curmezi?ul fruntea îngusta i adîncira ?i mai tare. întrucît avea mai mult suflet. depârtîndu-se. fire?te. iar voalul negru înf??urat în jurul p?ru lui str?b?tut de fire argintii ?i legat sub b?rbie îi scotea în eviden?? paloarea ma t? a chipului îmb?trînit. N-are nevoie de mine. Cei doi veri d?duser? sâ plece. reu?ind dup? a ceea s? fie mul?umit de sine însu?i. R?spîndea un u?or parfum ve?tejit. monsieur. ?i începu sa se plîngâ de consilierul aulic Behrens ?i de tonul cu care i se adresa. m-am descurcat foarte bine. Tous Ies de. Creierul ei nu mai putea produce nimic altceva.Desigur.se fortifice. c?ci sfîr?ir? prin a se strecura ?i plecar?. în adev?r. Cred c? totdeauna m-a m descurcat bine cu acest soi de oameni: prin firea mea sînt f?cut s? p?strez rela ?ii cu ei. îmi da ?i satisfac?ii.. cu capul descoper it ca obicei. mexicanca pe care o v?zuse în gradina ?i c?reia i se spunea Tous-les-de ux. sec?tuit? de durere. dar f?r? înd oial? c? v? da ?i satisfac?ii.. Han s Castorp. dar în realitate se numea Alfreda Schildknec ht va îngriji dup? aceea al?i bolnavi. . Zadarnic se str?dui s?-i mai re?in? m?car o cli p? pe cei doi veri. o salut? înclinîndu-se. Dar cu parte a superioar? a trupului aplecata înainte ?i cu privirile fixate asupra lor. îns? cum era preg?tit. ?i cl?tinînd din cap continu? sa-l priveasc?. cu genunchii strîmbi ?i cu pa?ii mari ?i nelini?t i?i. într-o stare mai mult sau mai pu?in grava. nu e?ti de aceea?i p?rere? Ba cred chiar c? în general m? în?eleg mai bin e cu oamenii tri?ti decît cu cei veseli ?i numai Dumnezeu ?tie ce în?eles are acest . ca ?i el s? audâ din gura ei aceasta lugubr? formul? care îi d evenise porecl?.' Dar atunci sora se ag??a de ei. nu mi s-a întîmplat nimic. spuse cu un accent gutural care se potrivea în mod straniu cu fiin?a ei zd robit? ?i un col? al gurii mari i se adînci tragic. iar ea îi r?spunse cu o mi?care înceat?. cînd e pe punctul de-a ie?i pentru plimbarea matinala. ?i acum.Vezi. gura mare. c?ci. c?ci ea i se spunea sora Bcrthe. Apoi începu: TousJes de. El singur î?i gr?be?te sfîr?itul. sora îi urm?ri ca ?i cum ar fi vrut sâ-i trag? înapoi cu ochii. . ridicînd vocea cu un cuvînt subit ?i începînd aproape s? strige în mom entul cînd voira sa plece. Verii o întîlnirâ în fa?a intr?rii principale. dup? cît se p?rea.. dar nu ?i a ei. Sub ochii ei negri ca t?ciunii. Se întîmpl?. Afar? de ea. r?spunse ea. Insa a doua zi. în acea zi. Hans Castorp nu mai f?cu. vorbindu-le mereu ?i privindu-i insis-ent> încît ?iera mai mare mila s-o vezi cît se str?duia sa-i mai re?in? pu?in Pe cei doi tineri ?i ar fi fost o cruzime din partea lor s? nu-i mai d?ruiasc? mâcar cîteva clipe. ?i o alt a era absolut imposibil?. V? zînd o figur? nou? r?mase pe loc ?i a?tept?. Apoi din piept îi sc?p? un oft at ?i se întoarse lîng? bolnavul ei. pungile moi erau atît de mari ?i grele cum nu mai v?zuse niciodat? la vreun alt om. spuse ea. De sub man til? ea întinse oaspetelui mîna slaba. decît cuno?tin?a doamnei palide ? i brunete. spuse ea. înclin? capul ?i începu iar mersul f?r? de sfîr?it. Apoi î?i retrase mîna sub mantil?. De aceea am ie?it pe coridor pentru cîteva minute. ocupa?ia dumneavoastr? e cu siguran?a grea. lasindu-se în jos. Etp le regrette beau coup. vous savez. Je le sais. 122 THOMAS MANN Doarme. dac? ?ineai socoteal? de originea ei. î] prefera pe doctorul Krok owski. înf?? urat? într-un ?al negru de ca?mir. Joachim. Apoi reveni la tata ?i la var. Joachim îl prezenta pe v?rul s?u. prescris? dup? micul dejun. în mod evident. g?lbuie. a fost mai mult mort decît viu. spuse Hans Castorp.

cu nori albi pe cerul de un albastru-deschis ?i cu lum ina potolita a soarelui pe povîrni?uri ?i -ln vale unde reap?ruse verdele estival potrivit sezonului. la micile mese albe.o zi primavarati ca. profesoara de la Konigsberg. înmormînt?rile au ceva în?l??tor ?i adesea mi-am spus ca. o bluza de m?tase verde cu gulera? de d antel?.. lucrul acesta nu ma apas?. cu mîneci scurte. pe care o puse acum pentru prima oara. izbind cu zgom ot u?a de sticla. e ru?inos ?i stupid. /e /e regrette beaucoup a fost absolut corect. ginga?a ?i proasp?ta. Un sicriu. Era evident ca fiecare se silea sa ?in? seama ?i sa dea importan?a acestei dumin ici. îmi plac foarte mult oamenii. mi se înf??i?eaz? ca un lucru absolut solemn. administra?ia ?i pacien?ii se ajutau între ei cu sîrguin?a. fie dup? înfa?i?are' Printre ei se afla Hermine Kleefeld cit ?i domn ul Albin care se învlrtea MUNTELE VR?JIT 125 cU o cutie mare ?i înflorata. c? vecina lui Hans Castorp. dimpotriv?. Zilele trecute mâ gîndeam: este totu?i o nerozie din partea tuturor acestor femei s? aib? o asemenea spaim? de moarte ?i de tot ce se leag? de ea. c?ci z?pada fusese osîndita sa se topeasc? repede. avea pentru zi ua aceasta. fi e el chiar gol. cura de odihna nu mai era absol ut obligatorie. în dreptul fiec?rui loc de la mas? era a? ezat un p?h?rel cu cîteva flori. î?i scot p?l?riile.. De multe ori m-am ?i întrebat dac? n-ar fi trebuit sa m? fac preot ?i cred c? din anumite puncte de vedere nu mi-ar fi stat prea r?u. alternînd arii u?oare sau mai serioase. a?a cum i-am vorbit. adic? b?rbatul î?i schimbase bluza de piel e cu un veston scurt ?i pîslarii cu ni?te ghete. în s ?it. pentru a te reculege. Chiar la ceaiul de diminea?a se servise cozonac cu migdale. Sper c?.. fiind cu to?ii foarte bine dispu?i. pînâ la ora prînzului. în timpul concertului. garoafe s?lbatice sau chiar bujori de munte. îns? atunci cînd oamenii sînt serio?i ?i îndurera?i ?i cînd moartea este în joc. ?i nimeni nu îndr?zne?te s? facâ glume proaste. poate din cauz? c? sînt orfan. Venise într-o mar?i a?adar. ?ie nu-?i place s? vezi un sicriu? Din cînd în cînd m? uit la cîte unul cu pl?cere. Hans Castorp încrunta din sprîncene cînd îi z?ri. m? simt în largul meu ?i în orice ca z mai bine decît cu oamenii care plesnesc de s?n?tate. iar ea. dar cînd în?untru se afl ? cineva. Fire?te. Concertul începu imediat dup? a doua gustare de diminea??: diferite instrumente de suflat de alama ?i de lemn se g?seau acolo ?i cîntau. ce-i drept. pe c are domnii ?i le puneau la butoniere (procurorul Paravant din Dortmund î?i pusese f racul ?i o vesta cu pic??ele). ar trebui sa te duci la o înmormînta re. mie mi se pare o mobila destul de frumoas?. n-am f?cut vreo gre?eala în fran?uze?te.doamna Chauchat ap?ru la micul dejun într-o rochie de diminea?a di n dantela. îi spuse Joachim.. cum se întîmpla de obicei în via?a. sub e?arfa de pene ponosite. Oamenii poart? stofe frumoase. apoi pali. dintre care H&nS Castorp îi cuno?tea pe cei mai mul?i f ie dup? nume. plina cu ciocolata. ocupa treptele de piatr a care duceau spre gradina. privind sala ?i prezentîndu-se cu o oarecare gra?ie înainte de-a se îndrepta cu pa?i tiptili c?tre masa ei. g?sind ca este prea corect sa stea pe scaune. îns? majoritatea pacien?ilor st?tea pe terasa acoperita. adic? avu o compo rtare la care atmosfera de aici îl îndemna destul de des. o dumin ica în care sosi o orchestr? pe terasa. negre. era a c incea zi dup? nemaipomenita furtuna ?i acea întoarcere a iernii . pierzîndu-mi p?rin?ii atît de timpuriu. erau bolnavii ti neri. nici nu m? stinghere?te.. dar ?i în pavilionul din gradina erau cîteva scaune ocupate. invitînd pe toata lumea «a se servea . cînd. Nu. îi vad cucernici.. toaletele doamnelor erau de-o elegan?a s?rb?torea sc? ?i diafana . cî?iva se delectau ascultînd de pe balcoane aceasta muzica în cîntatoare. se arata înt ru totul entuziasmata -ba chiar ?i perechea barbara de la masa ru?ilor de rînd ?in use socoteala de ziua închinata Domnului. ci. p?st reaz? o ?inuta cuviincioas? ?i plin? de reculegere. Suspect politic! Tn ritmul obi?nuit al zilelor intervenira schimb?ri: mai întîi veni o uminicâ. iar aceasta rochie de diminea?a o prindea atît de bine.fapt. Nu. domni ?i domni?oare. încît trebuie s? le ascunzi totul ?i sa dai muri bundului sfînta împ?rt??anie cînd ele nu sînt de fa??. ceea ce se întîmpla tiecare paisprezece zile ? i se întîmpla ?i acum. nu la biseric?. pe cînd grupul petre c?re?ilor. în cea de-a doua 124 THOMAS MANN jum?tate a saptamînii în care sosise Hans Castorp.

î?i desf?cu ?ireturile. st?tea pe-o treapta ?i b?tea tactul muzicii cu un ziar f?c ut sul. în timp ce pianistul cu par rar îi privea fix ceafa. se apropie de masa ver ilor. iar grecoaica ro?cat? îl schi?a pe un bloc d e desen pe domnul Ra. Medicii î?i facura apari?ia ?i se amestecar? printre bolnavi . iar tînarul buzat. fiindc? îl f?cea întotdeauna sa deschid? gura ?i s?-?i aplece u?or ca pul. fapt care nu numai ca nu-l stingherea cîtu?i de pu?in. afi?înd o mutr? provocatoare. pentru care lunganul acela cu parul rar se pric epea sa cînte arii din Visul unei nop?i de vara. fara sa fie stingherit de con?tiin?a faptului ca to?i ace?ti oameni aveau sa se ofileasc? repede ?i ca cea mai mare parte dintre ei erau în prada unei u?oare febre. dar în schimb turna ?ig?ri cu cartonul aurit. Spuse: Dar. tutun. în timp ce consilierul aulic f?cu o demonstra?ie de îndemînare cu ?ireturile de la ghete în fa?a grupului b?rba?ilor: puse piciorul sau enorm pe o t reapta superioara. pusa deop arte de la gustare. îi f?cea pe to?i sa dobîndeasca în ochii lui o ciud??enie sPorita. î?i ducea la gura unghia lunga a degetului mic .>mussen. povestea domol Joachim. sprijinindu-se în baston. cu mutra de veritabil imbecil. apoi coborîra spre cei t ineri. Al?ii f?ceau schimb de timbre. lr>s? dup? aceea nu voi sa-i arate desenul ?i rîzînd în hohote se suci ?i se în a?a fel îneît el nu reu?i sa-i smulg? blocul. cînd tu?ea. medic. o alta fat? de provenien?? necunoscut? cu un profil de tapir. Permite?i-mi sâ particip ?i eu un pic la armonia dispozi?iilor dumn eavoastr? suflete?ti. reu?i cu o excep?ional? îndemînare sa le înnoade atît de iute încît to? ramaser? uimi?i. la ca p?tul acestor trei luni.. c?ci Hans Castorp fuma ?i bea bere bruna. tînarul acesta cu unghia fusese foarte u?or bolnav.?i înc? mul?i al?ii. ce-?i pusese monoclu ?i care. spuse el. nu avea temperatura ?i tat?l lui. iar domni?oarele se strînsera imediat în jurul doctorului Krokowski. Mai tîrziu. Buim?cit de ber e ?i de muzica. Sînte?i în elementul dumneavoastr?. iar dup ? p?rerea consilierului aulic trebuia sa stea cam vreo trei luni. se uita în jurul sau cu ochii înro?i?i la aceasta indolenta via?a de sta?iune c limaterica. a?i sosit tîrziu la concert. La m?su?e se bea limonada cu sifon ?i pe peron se luau fotog rafii. prmtre al?ii mai erau tînârul buzat din Clubul jum?t??ilo r de plamîni". dar acum î?i cuprinsese cu bra?ele genunchii ascu?i?i ?i st?tea înd?r?tul ei. grecoaica de o rigine. se mai str?duise în ace st sens ?i cînd îl z?rise de departe pe italian. . elevul hulp av. mai erau o domni?oar? ro?cata. un fel de atrac ?ie intelectuala. ci. iar din cînd în cînd sim?ea un pic gustul ?ig?rii. 126 THOMAS MANN cu ochii întredeschi?i. Cei doi veri aveau masa lor. îneît merita b?tut. ghemuit la picioarele doamnei Salomon. lasîndu-l pe domnul Albin sa-i prind? de bluza un buche?el de flori de cîmp. cu aerul lui fin. Este adev?rat îns? ca ducea o via?a atît de nes?buita. î?i d?dur? seama ca este în zadar. în timp ce el însu?i nu mînca deloc. un tîrui r blond-cenu?iu pe care-l strigau cu numele de Rasmussen ?i care din pricina ca avea încheieturile slabe las? s?-i spînzure mîmiîe ca ni?te aripioare de pe?te în dreptul pieptului.. purtînd chiar ?i ast?zi tot redingota flau?ata ?i pantalonii galben-desc his. îl trimisese preventiv.sc?. o femeie îmbr?cat? în ro?u.8 ?i 38 de grade ?i era serios bolnav. nemaicontenind sa-i fixeze cu privirile tulburate gîtul cam oache?. cu lentilele groase la ochelari. Hermine Kleefel d. planturoas?. zicînd: Ei! bravo!" apoi îi ruga sa-i îng?duie sa se a?eze. în curînd trebuie sa se termine. fî?îindu-se cu priviri piezi?e. slaba ?i cu obrazul de culoarea filde?ului. dimpotri v?. domnule Settembrini. ce se vîrîse de asemenea prmtre tineri. Bere. fara sa se ajute de cealalt?. iar cînd mai mul?i încercar? sa fac? la fel. ?i asta îmi place. vioi ?i sceptic ?i. domni?oara Levi. doamna Salomon din Amsterdam. un alt pu?ti de vrec cinci-sprezece-?aispre zece ani.consilierul aulic Be hrens în halatul alb ?i doctorul Krokowski în cel negru înaintar? de-a lungul ?irului de m?su?e ?i în dreptul fiec?ruia consilierul aulic las? sa cada o gluma prietenea sca. le-apuca cu-o singur? mîna ?i. Hans Castorp se smulse din vraja ?i-?i schimba fizionomia. în sfîr?it. îi vorbea cu capul întors sp re ea. Settembrini ap?ru ?i el pe terasa venea din sufragerie. Iat?-v? patria ?i c?minul! Constat ca ave?i o pre dilec?ie deosebita pentru specificul na?ional. uitîndu-se în jur. astfel c? trecerea îi era semnalata de o dîra de veselie. muzica. avea între 37. Cînd sosise aici. îns? acum.

. îns? ?i natura poate fi limpede.. nu prea. Hans Castorp nu se putu împiedica sa nu-?i plesneasc? genunchsi cu palmele ? i sa exclame ca în via?a lui nu mai auzise vreodat? ceva asem?n?tor. Fizionomia dumneavoastr? m i-a aratat-o chiar din clipa cînd am sosit. 128 THOMAS MANN Mi se pare totu?i ca ar trebui sa fim recunosc?tori direc?iei pentru aceste conc eite. pe deasupra. la dumneavoastr?. . ?i pîrîia?ul poate fi limpede. domnule Settembrini. cuvîntul.. Dar literatura trebuie sa-i fie înainta?a. spuse Scttembrini zîmbind. Nici nu va Pute?i închipui cît de mult am pierdut aici. Muzica singura nu împinge lumea înainte. îngadui?i-mi sa-mi duc teza pîna la cap ?t: am împotriva muzicii o antipatie de natura politica. ca p oate fi limpede. r?spunse Settembrini. de a ne avînta tot mai sus ?i înainte. vehicul purt?tor al spiritului. Asta îmi da iluzia independen?ei. dar.Nu va place muzica? Din porunca. . astfel ca mereu se întîmpla ceva. Dumneavoastr?.întocmai cum sînte?i dumneavoastr? la noi. Vede?i.. oarecum ca scriitor. Este o arta foarte încîlcit?. îns? g?sesc ca se cuvine sa fim recunosc?tori pentru picul acesta de muzica. ?i nu vreau sa va contrazic în acest plan. Da. per sonal.. Nu bucuros cînd miro ase a farmacie ?i nu-mi este îng?duita decît din motive de s?n?tate. N u oricine în Europa o pricepe. . în asemenea ocazii sînt ca un vizitator . c? d umneavoastr? socoti?i totul ca apar?inînd serviciului? O unoa?te?i..nu-s nici clasice. . nu-i a? a? îns? aceste minute constituie ceva pentru ele însele. un amator de muzica ceea ce nu vrea sa spun? ca o pre?uie sc în mod deosebit. nesemnificativa.A. sus. sîntem de acord. cum pre?uiesc ^1 iubesc. e o simpla muzica de fanfara. ce vre?i. Aici.Nu. sa ne înfl?c?reze ?i ra?iunea. dar l a ce ne folose?te limpezimea lor? Nu este o limpezime real?. Nu-i a?a. ?i care nu angajeaz? la nimic. o arie de concert fara preten?ii dureaz? cam ?apte minute. în plus. dupâ p?rerea mea: le împarte ?i le umple una cîte una în a?a fel îneît î?i ramîn a ce-?i r?suna în urechi. L?sa?i muzica s a ia o înf??i?are generoasa? Bine! Ea ne va înfl?c?ra sentimentele. au un început ?i un sfîrsit. în vr eme ce altfel. lua?i-o în considerare.Mâ tem c? \? în?ela?i. daca a?i fi spus amator de muzica" (Hans Castorp nu-?i amintea sa se fi exprimat astfel)* expresia n-ar fi fost nefericita. iar fiecare clipa capata un anumit sens de care te po?i aga??.Oricum.vin pentru un sfert de ceas. eventual. arta de-a va p?stra mîndria în sclavie. Dar cu toate acestea aduce o varia?ie îmbucur?toare. . apoi îmi vad de drum. ele însele mai sînt îm p?r?ite în mai multe diviziuni. o limpezime fara consecin?e ?i t otu?i periculoasa deoarece ne îndeamn? sa ne declaram mul?umi?i. ea este negre?it primejdioasa.. Pentru dumneavoastr?.. m?car îmi procura o oarecare satisfac?ie. Umple cîteva ore într-un mod foar te decent. domnule Settembrini. c?ci are o umbra de frivolitate afectuoas?. sîn'.. Muzica. cînd de obicei zilele ?i saptamînile se scurg aici atît de îngro zitor. nu v? mai uita?i la fa?a mea. pe alt plan . indiferentul. Nu sînt deosebit de muzical ?i apoi buc??ile care se cînta nu sînt p rea remarcabile . ?tiu. Nu ?tiu daca am fost destul de. domnule locotenent. ?in pu?in la li bertatea mea sau m?car la acest rest de libertate ?i demnitate care mi-a mai r?ma s. Nu afirm ca ar fi mai mult decît o iluzie.. ci una de reverie. cu toate acestea o suspectez de chietism. se deta?eaz? ?i sînt oarecum ferite de indiferen?a generala. spuse Joachim cu precau?ie. ea este semiarticul atul. nejustificatul. cum a?a? Dracu' ?tie de ce mi-e cald mereu ?i ma simt obosit. de pilda. domnule inginer. Bine. nici moderne. atu nci cind g?se?te sufletul preg?tit pentru asemenea înrîurire. Pentru el este un fel de serviciu.. fie. Muzica este de nepre?ui t ca mijloc suprem de-a stîrni entuziasmul. Totu?i. problematicul. Muzica? Nu m-a?i întrebat dumneavoastr? daca sînt pasio nat de muzica? Ei bine. privi?i pr oblema dintr-un punct de vedere superior. este vor ba ca. Cu varul dumneavoastr? lucrurile MUNTELE VR?JIT 127 tau altfel. Hans Castorp începu sa rîda. Mi-e cu mult mai greu sa ma a climatizez decît credeam.. îmi ve?i obiecta. Nu dup? calendar. care la rîndul lor se împart în masuri. brazdarul seînteietor al progresului. Muzica este îns??i aparen?a mi?c?r ii.

deocamdat?. Sus?in ca este de esen?a ambigua.. domnii mei! Stupefiantul ne vine de la diavol. Dar o pi ivea pe Marusia într-o atitudine ?i cu ni?te ochi care n-aveau nimic militar esc. Muzica treze?te timpul. astfel ca arunca o privire furi?a. Arta este morala în m? sura în care treze?te. putem s? fa cem ?i noi o plimbare. slava Domnului.. chipul nu-i era chiar atît de p?tat ca deun?zi. Muzica executa o polca.Bravo! exclama Settembrini.. dar nu avea p?l?rie. îi 130 THOMAS MANN M mai aminteau înc? un fapt r?scolitor observat de curînd. se v?deau atît de tulbura?i ?i m?rturiseau atîta uitare de sine. îi spuse Joachim lui Hans Castorp. daca î?i surîde. respira?ia îi era difici la ?i fierbinte. de fapt mai ales doamnele rusoaice. Bravo. Nu. Dar ce mai reprezint? ea cînd ac?ioneaz? în sens contrar? Cînd am or?e?te. Hans Castorp îi d?du dreptate. Hans Castorp distinse cu interes vocea vo alata a doamnei '-nauchat... iar Hans Castorp îl asculta fara a reu?i prea bine sa-l u rm?reasc?. spre Joachim. Mai continua în acest fel.. st?teau în picioare chiar lînga intrarea principal? ?i asistau la aceste plec?ri. c?ci aduce cu sine stup iditatea. în cît erai silit sa-i iei drept ai unui civil. în timp ce fetele tinere st?teau pe bancheta din fa?a. care nu p?rea deloc a fi bolnav pe din?untru. Acum se duc pîna la Clavadell sau pîn? la lac sau în valea Fliielului sau pîna la Klosterb. Vedea destul de limpede sau îl în?elau ochii? D omni?oara cu profil de tapirera ocupata sa coasa un nasture la man?eta pantaloni lor de sport ai tînarului cu monoclu. urcînd în tr-o tr?sura împreuna cu slabanoaga ei nepoat? ?i cu alte doua doamne: Marusia ?i doamna Chauchat. oprind în fa?a intr?rii principale ca s? încarce pe cei care le comandase r?. expresia ochiloi rotunzi ?i c?prui care priv eau copil?ros pe deasupra batistei ce-i acoperea gura. St?tea cu ?igara în gur? ?i cu mîinile în buzunarele pant alonilor. Ca totdeauna cînd aceasta femeie neglijent? îi ie?ea în fa? a. dar aceasta atitudine m?rturisea totu?i teribil de ciudatele obic eiuri ce domneau aici printre tineri. în limba lor molîie. în primul rînd din cauza oboselii ?t apoi fiindc? îl distrageau ispr?vile t ineretului u?uratic a?ezat pe sc?ri. Aceasta din urm? se a?eza în fundul tr?surii. ?i din care începuse s? le trateze. D?inuie?te ceva nelini?titor în muzica. ca s? se distreze. Nu merg pre a departe calificînd-o suspecta din punct de vedere politic. S1m?i din nou ca i se confirma senza?ia asem?n?rii pe care o avusese o clip? ?i-i ?î?nise în vis. -Ru?ii se plimb? mereu cu tr?sura. c?ci amîndoi. cit ?l PlePtul ei dezvolt at. ?i chiar prin aceasta este moral?. încremenirea. lînga doamna bâtrîn?.in MUNTELE VR?JIT 129 ce tîn?rul tu?ea ducînd la gur? unghia lunga a degetului mic! Este jev?rat c? amîndoi erau bolnavi. Este o influen?a d iabolic?. domnii mei. îndeosebi ru?i. cu un cordon la spate. aproape imediat î?i reveni ? i arunca o privire fugara lui Hans Castorp. acestea sînt obiectivele. Pe lîng? asta. f?r? sa mi?te capul. pîna sus l a cotitura. ea treze?te. anume ca ea d?ruie?te o realitate. ?tie minunat s? exercite o influen?a aidoma stupefiantelor. Cred îns? ca. ba dimpotriv?. duminica se deosebea de celelalte zile. Astfel o privi pe batrîna ?i micu?a doamna rusoaic?. domnule locotenent! A?i definit foarte bine un aspect moral de net?g?duit al muzicii.. adoarme ?i împiedica activitatea ?i progresul? Muzica are ?i aceasta puter e. Vorbeau ?i rîdeau de p?tura prea îngusta cu care nu se puteau înveli decît cu greutate ?i de fructele zaharisite ruse?ti pe c are m?tu?a Ie luase într-o cutiu?a capitonata cu vat? ?i acoperita cu dantel? de hîr tie. atît de vioaie. Cît timp vei mai sta aici. Toate patrii erau vesele ? i le turuia gura încontinuu. ne treze?te la desf?tarea cea mai rafinata ce ne-o ofer ? timpul. nici buzele prea jalnic schimonosite. dup?-amiaza se caracteriza ?i prin plimb?rile cu tr?sura pe care ie între-prindeau diversele g rupuri de pacien?i: mai multe echipaje cu cîte doi cai urcar?. îns? rîsul Marusiei. ai destule pe cap ca sa te aclimatizezi ?i n-ai nevoie sa mai întreprinzi ?i altceva. prudenta. Fata fiind astmatica. un sens ?i o valoare curgerii timpului pe care-l m?soar? într-un fel deosebit de viu. care abia avu timpul sâ-?i întoarc? ochi . care î?i pusese o mantie u?oara de voiaj. inactivitatea ?i indiferen?a slugarnica.. De altfel. dup? ceai. Hippe în felul acesta.

fii atent! fuseser? primele sale cuvinte cînd Joachim intra în camer?. cu un astfel de regim sîngele sfîr?e?te prin a adormi. învîrtind bastonul. intra pe drumul m?rginit din loc în loc de ase> dar îl p?r?si imediat ?i apuca pe o poteca de-a curmezi?ul pa?ullor. dimin ea?a. se deosebeau cel pu?in prin rafinamentul ales al felurilor de mîncare. ?i astfel. pentru tine e cu toiul altceva. cum i se întîmpla mereu aici. Acest . mai întîi din polite ?e-fara îndoiala. Aici e altceva decît la noi a cas?. era hotarît sa se duca. bolnava ?i proast?. M-am saturat de aceasta via?a orizontal a. . ?i iata-ma in dependent. anume: una dintre acele conferin?e pe care doctorul Krokowski le ?inea din doua în doua saptamîni. Era o diminea?? rece ?i înnorata. ?i multe alte observa?ii pe care le f?cea. în afa ra de cei afla?i pe moarte. care cuno?tea germana mai bine decît oricine. Hans Castorp î?i sim?i membrele ?i mai obosite. O sa-mi iau cîteva provizii pentru a doua gustare. s-a servit chaud-froid de g?ina. înainte de conferin?a sâvîr?ise o ac?iune cu totul nes?buita despre care î?i d?du seama c? fusese o gre?eala : îl apuca fantezia sa fac? de capul lui o plimbare lunga. î?i continua drumul ce coboar? în pant?. manifest?rile domnului Albin. Era vorba. plin de ini?iativa. dup? ce-?i b?u berea.Bine! zise Joachim cînd î?i d?du seama ca celalalt era ferm hotarît s?-?i duca proie ctul la îndeplinire.) Seara.. în fa?a întregului public adult de la Berghof' care cuno?tea limba germana. ?i vezi sa te înapoiezi la timp pentru conferin??! în realitate. ?i mai grele decît în zi lele precedente. cît mai ales pe seama unor f apte ca purtarea perechii ruse vecine cu el. dar pe deasupra mai f?cea ?i cele mai nepoli ticoase observa?ii-Cît despre Hans Castorp. Trecu peste cursul de ?pâ ?i calea ferat? îngusta. era obligatoriu mai bine-zis erai foarte pro st v?zut daca nu luai parte. a?adar. De aceea se considera ca o impertinen?? surprinz?to are faptul ca Settembrini. cu garnitura de raci ?i de cire?e t?iate în doua. dup? cum îi comunicase Joachim v?rului sau. v?zduhul acesta r?coros ?i u?or ce p?trundea fara greutate ?i care nu era jilav. în sufrage rie. inima începu sa-i bata nebune?te. Restul duminicii nu mai aduse nimic excep?ional. nu numai c a nu asista niciodat? la conferin?e. gustu l prost ce-l sim?ea adesea în gura ?i b?t?ile dezordonate ale inimii trebuiau puse mult mai pu?in pe seama dificult??ilor aclimatiz?rii. trase plapum a pîna sub b?rbie ?i adormi doborît de un somn adînc. uite-a?a. dup? care se resim?i mu lt mai obosit decît ar fi putut vreodat? b?nui. iar pe la ora noua îi spuse varului sau noapte buna. expresia fe?ei lui Joachim cînd o privea pe Marusia. unde-o i vedea cu ochii. daca nu te superi. sub titlul general de Iubirea ca factor patogen". se despar?i de Joachim. (La prînz. presupunerile lui asu pra raporturilor ce le între?inea acest tineret bolnav. m?car sa ?tie de ce. Acest interludiu instructiv avea loc dup? a doua gustare de dim inea?a ?i. afara doai de mesele care. cam pe la ora opt ?i jum?tate. cînd acesta î?i efectua plimbarea reglementara pîna la banca de lînga pîrîia? iar el. conversa?ia de la masa a acestei do amne Stohr. adev?ratul motiv pentru care tînarul Hans Castorp întocmise acest proiec t era c?utarea lini?tii suflete?ti. pr?jituri aduse în co?ule?e f?cute di n fire de zah?r ars. nepu tînd fi mai abundente ca de obicei. cum tot Joachim îl lamuri.Fire?te. în prima luni pe care oaspetele o petrecea aici sus.i ca sa se uite în alta parte. nu avea con?inut ?i era fara amintiri. Era convins ca i-ar face bine sa scape pentru cîtava vreme de cercul blestemat de la Berghof'. Vad ca nu mai pot continua astfel. indiferent unde. care dup? o scurta bucata în linie dreapta începea sa suie piezi?. dup? micul dejun . tu?ea cavernoasa a c?l?re?ului austriac. MUNTELE VRÂJTT 131 _ Acum. iar la sfîr?it ananas proasp?t. de un ciclu de lec?ii de ?tiin?a popularizata.. îns? totodat? ?i dintr-o evidenta curiozitate. Dar te sf?tuiesc sa nu exagerezi. sa respire adînc în aer curat ?i sa fac? mi?care pentru ca atunci cînd se va sim?i obo sit. Dar vreau s? fac ime diat dup? gustare o plimbare m toata regula. interveni înc? o abatere de la programul zilnic obi?nuit. tu e?ti bolnav ?i nu vreau sa te influen?ez. seara. o Panta destul de anevoioasa de-a lungul po\ îrni?ului din dreapta. ?i mai reci. îns? chiar de a doua zi. Vom vedea noi daca n-o sa fiu alt om cînd ma voL întoarce. ?i iar??i fara motiv ?i de capul e i. Avea impresia ca fierbin?eala capului. la înghe?ata. Hans Castorp inspira profund aerul curat al Qirnine?ii. A?a cum î?i propusese. pe care o auzea zilnic pe coridoare.

a unei indispozi?ii cople?itoare. Domnea peste surp?tur? îndep?rtat? ?i frumoas? o singur?tate plin? de zvonuri. înfigîndu-?i r?d?cinile pi zi?e chiar la marginea torentului. Cit de ciudat mimase în singur?tatea de acolo acest R?mîi cu bine ?i-?i mul?u mesc". se scul? s?-?i continue plimbarea. se povîrnea ducînd apoi c?tre sat. plante cu tulpina lemnoas?. apoi curgea potolit în valea peste care trecea o punte cu balustrad? de lemn cioplit? rudimentar. cu minerul bastonu132 THOMAS MANN lui î?i împinse p?l?ria pe ceaf?. ie?ea din încurc?tur ? înso?ind melodia cu nu import? ce cuvinte sau cu silabe f?r? nici un în?eles. pe c are. în dreapta se pr?v?lea un torent pe o albie pietroasa ?i dreapt? de-a lungul povîrni ?ului. st?teau singuratici sau în grupuri . între altele un cîntec ce cuprindea aceste versuri: Ci barzii s? cînte iubirea ?i vinul. încît abia mai putea respira. apoi sfîr?i prin a-l cînta cu voce tare ?i din toate pu terile. atît în fundul v?ii cît ?i pe povîrni?uri. iar unul dintre ei. Cura era foarte greu s? cîn?i ?i sa urci în acela?i timp . s? improvizeze. Cînd memoria nu-l mai ajuta. Doi oameni b?rbo?i îi ie?ir? în fa?a ?i tocmai se desp?r?eau cînd el se apropie de ei. gest care copilului de od inioar? îi pl?cuse atît de mult. silindu-se s? imite întocmai accentul pu?in r?gu?it si minun at de stîngaci al munteanului. De cealal t? parte a torentului. le rostea gutural. II repeta înceti?or. persevera pîn? la ultimele puteri. gîfîind mereu. neîcd? ca-n palma la început. înso?indu-?i în plus cîntecul cu gesturi aidoma unui actor. capul i se leg?na ritmic ca bâtrî ului Hans Lorenz Castorp. a unei n?uceli care atingea desperarea. mai cu seam? c? la coborîre îi tre murau genunchii într-un chip mai nelini?titor decît înainte. Dar. ce cre?teau pretutindeni. insa ast?zi o g?sea frumoas?. ?i atunci începu s ? cînte. în drum daciu peste o p?dure c'e brazi cu trunchiurile înalte ?i traversînd -o se apuc? din nou s? cînte înceti?or. monoton ?i totu?i Plin de o l?untric? di . se pr?bu?i sub un brad mare victima n?p rasnic? a unei tensiuni extreme. cu pulsul batîndu-i nebune?te ?i cu scîntei multicolore jucîndu-i în fa?a ochilor. îns? dupâ c e-?i arunc? ochii la ceas. Vocea-i de bariton era aspr?. ?i mutîndu-?i toporul de pe un um?r pe altul se l?s? printre brazi l a vale. Apuc? la sting? pe o c?rare care. p?? tea ling? o colib? cu acoperi?ul înt?rit cu buc??i de piatra. pîna dincolo de coliba pastorilor. se stâpîni ?i. Cînd nervii i se lini?tir? de bine de r?u. Sunetul t?l?ngilor îl îmbia ?i d?du peste o turm?. v?zu în dep?rtare oglinda lacului pe lîng? care trecuse la venire. Cînta buc??ile de care-?i aducea aminte. ?i pînâ la urm? ajunse. MUNTELE VR?JIT 133 _ R?mîi cu bine ?i-?i mul?umesc! spuse unul c?tre cel?lalt. Brazi gravi. cu precau?ie. tot felul de cintece senti-mental-popular e ca acelea peste care dai în repertoriul petrecerilor studen?e?ti ?i al asocia?iil or de gimnastic?. lipsit complet de aer. se în?l?a aplecat straniu în acest tablou. persistent. Fundul v?i i era albastru. Cînd urca prea sus. atît în ceea ce prive?te textul cît ?i melodia. în serpentin?. Dar mai adesea \ irtutca pe care începu s?-l fredoneze. r?suflarea i se t?ie. Dar ie?ind din p?dure. pe vremuri. la fel ca ?i cîntare?ii de oper?. dar c eafa îi tremura aut de cumplit încît. Trecu potec? ?i se a?ez? s? vad? c?derea de ap?. încerca sa imite modul în car e batrînul remediase tremuratura. de o calm? ?i grandioas? plasticitate. se opri uluit în fa?a priveli?tii splendide ce i se înf??i?a . iar cîntatul îl e ntuziasma din ce în ce mai mult. cu un <as profund ?i p u?in r?gu?it. dup? care. apoi mai sui o bucat? de drum. iar cînd ajunse la o oarecare în?l?ime ?j privi înd?r?t. î?i aminti cu duio?ie de r?posatul s?u bunic ?i f?r? s? simt? vreo sil? pentru aceste infirmit??i.ii cresc copaci. pres?rat cu cam-panule. atingînd ca o aripa de vis sufletul lui Hans Castorp ame?it de cîntec ?i urcu ?. în ciuda tinere?ii.Urcu? îl dispuse pe Hans Castorp. uria?i ?i simetrici. Hans Castorp z?ri o banc?. sprijinindu-?i b?rbia. c?ci voia s? ating? limita peste care nu m. lua tonuri de falset.un peisaj atr?g?tor. orb. Urc? ?i mai sus. renun?a la acest proieci. l?sîndu-se îneîntat de spuma juc?u?? ?i ascultmd vuietul idilic. pieptul i se dilata. dar vocea lui i se p?rea l? fel de pl?cuta. rev?rsîndu-se spumegînd pe stîncile a?ezate în trepte. din entuziasm ?i din drag oste pentru frumuse?ea cîntecului.

Atunci se pomeni deodat? dus înd?r?t în acea stare sufleteasca îndep?rtata care se afl a la originea unui anumit vis urzit de impresiile sale cele mai proaspete. în vreme ce aici sus. fa ra îndoiala. cunoscut ca un elev model. ?i daca-i priveai mai de MUNTELE VR?JIT 135 aproape. c? începu sâ-i curg? sînge le pe nas. iar dup? ce tr?gea aerul în piept . ci mai curînd ie?ita din comun. ia r înf??i?area lui dovedea fara putin?a de t?gada ca e produsul unei str?vechi încruci ??ri de rase. B?iatul cu care discuta Hans Castorp se numea Hippe. Dar fapt este ca de multa vreme Hans Castorp îl remarcase pe acest Pribislav. r-ul acestui prenume se pronun?a ca un ?: deci se numea P? ibislav". cu mîinile puse sub caP. o culoare cam ca a unui munte în dep?rtare aveau o forma deosebit de îngusta. lînga torent. C?ci lui Hans Castorp îi pl?cea murmurul apei tot atît de mult ca ?i muzi ca sau poate chiar mai mult. Avea treisprezece ani.o culoare nedefinita ?i cu multe nuan? e. ci mai deg ab? potolit de aceast? smgerare abundenta. era pe cît de îndr?znea??. mu?cînd dintr-o franzelu?a cu ?unca. pe atît de îmb? t?toare. Dar de abia se a?ezase tihnit. de?i foarte pu?in mai în vîrsta decît el. Un profesor cu p?l?ria moale supr aveghea curtea. f?r? s? <c S îns? prea râu. dimpotriv?. încre?it? la spate ?i pe al c?rei guler se z?reau de obicei cîteva fire de matrea?a. Era. 134 THOMAS MANN dar într-o stare de vl?guire ciudat de accentuata. în curtea pavata cu c?r?mizi ro?ii ?i desp?r?ita de strada printr-un zid acoperit cu ?indrila ?i prev?zut cu doua por?i. ?i st?tea de vorba în curtea ?colii cu un alt b?iat cam de aceea?i vîrsta. chiar pu?in oblica. al unui amestec de sînge germanic ?i baltic-slav sau invers. se sprijineau de stucaturile sm?l?uite ale c l?dirii. fiul unui ist oric ?i profesor de gimnaziu.versitate. era elev intr-a treia de liceu. adev?rat ul Hans Castorp se afla foarte departe. într-o situa?ie care. în cazul sau. iar sub ei îi ie?eau pome?ii proeminen?i . prenumele lui fiind Pribisl av. sa-l priveasc? vorbind sa u rîzînd ?i sa-i recunoasc? de departe vocea pl?cut voalata ?i oarecum pu?in r?gu?it ?. trezea numai simpatie. un copilandru cu pantalon i scur?i. îl cerceta cu un interes cu totul deosebit. Dar ochii lui de u n cenu?iu-albastru sau albastru-cenu?iu . dar din alta clasa o discu?ie pe care Hans Castorp o începuse într-un chip destul de nefiresc ?i care îi d?dea o mare satisfac?ie. îl urmarea cu privirea ?i oare mai trebuie s-o spunem? îl admira sau. Sîngerarea puternic ? ?i persistent? 11 sili mai bine de o jum?tate de or? s? fac? naveta între banc? ?i torent ca s?-?i cl?teasc? batista. elevii se plimbau de ici-colo în ?iruri. sa trag? ap? pe nas. cu tot firescul ei. Hippe purta chiar pantaloni lungi ?i o bluza încheiata pîna la gît. De altfel. cu o clasa înaintea lui Ha ns Castorp. ba fu sese de ajuns ca sa-i aduc? printre camarazi porecla de kirghiz". Ca am?nunt curios. Ramase astfel întins pînâ c'nd sîngele în sfîr?it se opri apoi mai st?tu lini?tit. în rice caz. Hippe. înt re cea de istorie ?i cea de desen pentru clasa lui Hans Castorp.. chiar în drum spre ?coala se b ucura sa-l poat? vedea împreuna cu colegii lui de clasa. blond parul fiindu-i tuns scurt pe craniul rotund. Daca trebuie sa admitem ca nu avea nici un motiv întemeiat pe care sa-?i bazeze . care nu era prea obi?nuita.o fizionom ie care. Era în recrea?ia dintre penultima ?i ultima ora. pe banca.. ca se int eresa de el. ca-l alesese din furnicarul de cunoscu?i ?i necunoscu?i din curtea ?colii. Se auzea peste tot zumzet de glasuri. iar prenumele acesta ciudat se potrivea destul de bine cu înf??i?area sa . z?cea un trup fara via?a. pe jum?tate a?eza?i. Se sim?i r?pit atît de p uternic ?i atît de complet în acest alt?dat? ?i în acest acolo. era originar din Mecklemburg. într-un timp ?i-ntr-un spa?iu de mult dep? ?ite. înainte de-a r?sufla cît mai tîrziu ?i cît mai în cet. încît s-ar fi putut spune ca. atît de brusc îneît nu reu?i s?-?i apere complet hainele. pentru ca apoi s? se culce iar??i pe banc? cu batista ud? pus? pe nas. cu genunchii îndoi ?i. cu ochii închi?i ?i cu vîjîieli în urechi. nu urî?ea chipul ci. cu toate ca prin însu?i scopul ei nu putea sa fie decît foarte scurta. mult timp nu mai sim?ea nevoia s? respire din nou ?i cu trupU] nemi?cat las? i nima sa-i bata un anumit num?r de batai. st?teau în picioare în grupuri sau. un vi s pe care-l avusese nu mai departe decît acum cîteva nop?i.

de un an sau aproape de un an. aceste sentimente atît de îndep?rtate de °nce denumire ? i de orice m?rturisire aveau în orice caz o asemenea 'ntensitate. Aceasta d?inui un an. Dar bine sau rau justificate. cîteodata. Lealitatea" lui Hans Castorp. într-o zi oarecare. pîna la punctul culminant al ciudatei întîmplari. MUNTELE VR?JIT 137 e hot?rî s? se foloseasc? de aceasta ocazie el numea asta o ocazie" s?-i ceara un c . s e topeau într-un fel de înnoptare înce?o?ata . Insa aceasta clipa.totu?i nu este mai pu?in adev?rat ca Ha ns Castorp era foarte pu?in preocupat sa-?i justifice sentimentele în mod ra?ional sau chiar sa le g?seasc? un nume. nu-?i d?duse seama de ivirea lor. Se poat e spune ca chipul kirghizului" se strecurase pe nesim?ite în via?a lui. de multa vreme. Se obi?nuise astfel cu inima împ?cata sa aib a aceste legaturi discrete ?i distante cu Pribislav Hippe ?i le socotea în sine ca pe un element durabil. dac<i ne gîndim a canti!atea excep?ional de mare de timp pe care o reprezint? un an la v'rsta aceasta. apoi mai d?inu i înc? un an datorita lealit??ii conservatoare a lui Hans Castorp. încetineala ?i încapa?înar sentimentelor. un nume. nimic nu-l silea sa dea un nume sentimentelor lui. iar pe urma încet a cu totul farâ ca el sa fi sim?it mai intens sl?birea ?i destr?marea sentimentelo r care-l legau de Pribislav Hippe. De aceea era înclinat sa cread? în t r?inicia infinita a st?rii în care tocmai se afla. în fulgerarea unei priviri piezi?e ?i îndreptate spre nimic precis. speran?a ramînea. fara triste?ea desp?r?iril or. tot a?a cum. Nu se putea vorbi despre o prietenie. a dic? o clasificare în ordinea cunoscutului ?i a obi?nuitului. înseamn? daca nu critica. ceea ce Qovedea oricum lealitatea ?i statornicia ca racterului sau. cu toate ca le cuprinde pe amîndoua . Pribislav para?i atît ?coala cît ?i ora? ul. îi erau dragi st?rile suflete?ti pe care 1 le procurau ace ste întîlniri. treb uie p?strat? pe vecie la ad?post de o asemenea defini?ie ?i clasificare. dorin?a de a afla daca celalalt va trece azi pe lînga el.acest interes. de altfel. ca aceasta. îns? Hans Castorp abia daca observa acest lucru. care îi f?cea sa co nsidere situa?iile ?i împrejur?rile vie?ii cu atît mai vrednice de a te ata?a de ele ?i de a le perpetua. decît poate prenumele pagîn ?i calitatea de elev model (lucruri care nu jucau îns? nici un rol în cazul de fa?a) sau în sfîr?it ace?ti ochi de kirghiz ochi care. ?i în al doi lea rînd. c?ci e cu neputin?a sa situezi cu exactitate orig inea lor. cînd atinse punctul culminant. a?teptarea. din alte clase. încît Hans Castorp. desprinzînduse dintr-o cea?a. pe care o pre?uia cu atît mai mul t ?i nu era deloc gr?bit s-o schimbe. Din cauza transfer?rii tat?lui. cuvintele care desemneaz? t rasaturile de caracter au întotdeauna sensul moral al unei judeca?i. pe care nu-i cuno?tea. o adev?rata discu?ie cu Pr ibislav Hippe. în care Han s Castorp se g?sea acum retranspus. cutaruia sau cutaruia. d aca-l va privi. în vreme ce Hans Casto rp era p?truns de convingerea incon?tienta ca o comoara intima. la început. ca-?i dobîndise din ce în ce mai multa claritate ?i relief pîna în ace a clipa a apropierii ?i a prezen?ei fizice. dar oar e celorlal?i. mul?umirile t?cute ?i ginga?e cu care î?i înv?luia taina ?i chiar de zam?girile ce decurgeau din ea ?i dintre care cea mai mare era cînd lipsea Pribisl av: lipsita de orice pl?cere. cel pu?in defini?ie. ca mai ap oi sa se ?tearg? pu?in cîte pu?in ?i sa dispar? în cea?a. cu care avusese de-a face adeseori în t?cere. se potrivea atît de pu?in unei discu?ii. îns?. pentru a ramîne astfel. cons ta judecind fara sa facem aprecieri într-o anumita greutate. un cuvînt. deoarec e pe Hippe nici m?car nu-l cuno?tea. fie în în?elesul I 136 THOMAS MANN unei aprob?ri. într-o stare sufleteasca mai mult conservatoare. în prim-plan. aceasta discu?ie. To?i colegii de clasa aveau nevoie de al lor. în curtea ?colii. le nutrea în t?cere. în primul rînd. nu l i se putea adresa ca sa împrumute un creion? Dintre to?i i se p?ru ca îl ?tia cel ma i bine pe Pribislav. Era ora de desen ?i Hans Castorp î?i d? du seama ca nu are creion. ?i într-un elan de bucurie al întiegii lui f?pturi. cu care de altfel nu se mîndrea în mod deosebit. a?adar. fie în acela al unei dezaprob?ri. avusese Ioc în felul urm?tor. care-i era mai apropiat. aceasta situa?ie îndr?znea?? ?i plina de ciud??enie. cîtva timp. deoarece nu i se putea întîmpla niciodat? sa vorbeasc? despr e ele subiect care. îl uitase cu desavîr?ire. cu cît au d?inuit mai mult. Din nefericire.

îns? aceasta singura data se petrecuse totu?i datorita numai spiritului întreprinz?tor al lui Hans Castorp. Dar sa nu mi-l rupi! mai adaug? el. Ce-i trecea prin minte? Ca ?i cum Hans Castorp ar fi avut eventual inten?ia s? n u-i mai restituie creionul. ?i cum nu mai aveau nimic sa-?i spun? î?i întoarser? mai întîi um erii. se ruga de un c?ru?a? ce venea din Dorf cu un camion înc?rcat cu l?zi goale. reu? ind abia în urma unui efort serios. în orice caz. pastrîndu-le aproape un an într-un sertar al PUpit rului . daca le-ar fi v?zut.. Apoi voi sa porn easc?. ?i-?i scoase creionul din buzunar. pe cînd desena cu creionul lui Pribislav Hi ppe. apoi spatele ?i plecar?. ajunse în vale. Nu le-am mai c?utat niciodat?. o sa-mi treac?. sau poate înl?tura acest gîr. Hans Castorp nu fusese mai ferici t ca în timpul respectivei ore de desen.. sau sa i-l strice. ?i iat? ca. se margini su controleze la luteala mecanis mul ?i-?i strecura creionul în buzunar." Cu toa te acestea mai ramase înc? întins. gîndindu-se ?i aducîndu-?i aminte. nici nu-l cuno?tea pe Hippe. restituiiea se f?cu în modul cel mai simplu. în zarva cur?ii pavate cu c?r?mizi. -Poftim.?i nimeni. tulburat de profunzimea absen?ei lui. dar se a?eza din nou cu p?l?ria ?i bastonul în mîna. de sus! A?adar.. Da. ?i-i vorbi cu voce pl?cut r?gu?it?. ii spuse. la conferin?a. dar au ?i neajunsurile lor. îi explic? mecanismul foa rte simplu. ramîi cu bi e ?i-?i mul?umesc!" zise. avînd pe deasupra ?i perspectiva de a-l restitui posesorului. Da. ceea ce decurge a în mod firesc din cele precedente §1 constituia oarecum un dar suplimentar ?i pl?c ut care i se f?cea. De al tfel. ?i cît mai repede cu putin?a.. se a?ez? repede. î?i îng?dui sa ascuta u?or creionul ?i strînse cu grija cele trei sau patru a?chii vopsite cu ro?u. Iar Pribislav nu zise absolut nimic. Ei. Sînt doar u?or în?epenit fiindc? am stat prea mult culc at. F?cu drumul spate-n sp . Deschise ochii. c?ci si m?i ca nu e prea sigur de genunchi. Ce s-o fi ales oare cu a ?chiile de creion? Pupitrul este în pod. ?i-n timp ce zîmbea ochii i se umezir?. Cînd b?t?ile ne regulate ale inimii îi t?iau respira?ia. Cu pl?cere. Facînd pu?ina mi?care. orb it de o stranie cutezan?a.. îi zise el. N-a? fi crezut ca-l voi mai revedea vreodat? atît de limpede. era Pribislav. î?i d?du pur ?i simplu seama ca nu va mai fi în stare sa parcurg? cu propriile Iui mijloace drumul lung pîna la . de oarece. Apoi se privir? zîmbind. îns? oricum. fapt cu care se mîndrea în mod deosebit . cred ca n-o sa-mi fie prea u ?or! ?i totu?i. se vedea nevoit sa se odihneasc? pe margi nea drumului ?i atunci î?i sim?ea fa?a p?lind ?i o sudoare rece îi îmbrobonea fruntea. nu pot sa ramîn aici. Cred ca am visat î?i spuse în s ine. Da. A?chiile trebui e sa mai fie înc? în sertarul interior din stînga. din cauza asta ma intereseaz? ea atît de mul t? Sau poate din pricina asta m-am interesat atît de mult de el? Ce prostie! N?str u?nica prostie! De altfel. Nu-?i d?dea seama ca fapta sa era o ciudata nesocotin?a. fara sa se mire sau cel pu?in fâra sa para mir at. sa-l lase sa se urce.blazat ?j in acela?i tim p r?sf??at cum era de legaturile sale intime cu Hippe. Nici m?car n-am avut inten?ia sa le arunc. Plim b?rile sînt frumoase aici. De mult nu m-am mai gîndit la el. nu putea b?nui cîta importan?a aveau.d.. se g?si într-adevar în fa?a lui Pribislav HipPe> spunîndu-i: Te rog sa ma ier?i. în definitiv. ceea ce era cu totul în spiritul lui Hans Castorp. e vremea sa plec.. Se c?zni în mod lamentabil sa coboare pe serpentina.Berghof' ?i cum tramvaie nu existau ?i nu se zarea nici o tr?sura de pia?a. dar po?i sa-mi împrumu?i un creion? Iar Pribislav îl privi cu ochii lui de kirghiz pe deasupra pome?ilor proeminen?i. dup? cîte se pare. în apropierea cazinoul ui." ?i mai încerca o data sa se ridice. în carne ?i oase . dar cînd. la unchiul meu Tienappel. Asta a fost totul. Insa niciodat?. Ce asem?nare stran ie cu femeia de-aici. cu un inel pe care dacâ-l învîr teai creionul vopsit în ro?u ie?ea din teaca lui de metal. da.reion lui Pribislav. 138 THOMAS MANN Pe urma nu mai statura de vorb? niciodat?. asta-i! gîndi. era chiar Pribislav. în timp ce capetele lor erau aplecate deasupra creionului. Dar dup? lec?ie trebuie sa mi-I înapoiezi neap?rat. ?i acum. î?i mul?umesc mult. a fost o jalnica întoarcere dup? acea plecare triumfala. trebuie sa fiu la unsprezece fix în sufragerie. în via?a lui. un creion argintat.

a sculta cu capul pe spate. cu ochii avizi ?i îmbujorata. care asculta cu aten?ia încordata a primelor minute. Publicul. monsieur/ îi spuse portarul francez. atitudinea exprimînd acea nep? sare. el îns? fusese un elev model. Era doamna Chauchat. iar costumul p?tat de sînge îl f?cea sa semene cu un asasin venit direct de la locul crimei. vorbea dindâratul unei mese acoperite cu o fa?a d e masa ?i pe care era o carafa cu ap?. Doamna Chauchat era pr?bu?ita în scaun. pe urma încetar? sa mai fie gînduri prefacîndu-se într-o visare în ca re vocea baritonala ?i t?r?g?nata a doctorului Krokowski f?cea s? r?sune litera r de foarte departe ?i cu o sonoritate asurzitoare. spatele îi era înco voiat. lega" nîndu-se ?i balabanindu-?i capul aproape ad ormit ?i zdruncinat de hurduc?turile camionului se d?du jos ling? rampa. era zugr?vit? o expresie de e xaltare atît de lipsita de sens ?i atît de stupida încît îi f?ceau sila.ate cu c?ru?a?ul. în col?ul din apropierea u?ii era un loc liber. cu care se l?udase ?i domnul Albin. Analiz? Din fericire. Se strecura discret pîna acolo. poate l-ar fi amuzat. si Pre?uit ca atare (chiar daca nu acesta a fost motivul pentru care Hans astorp împrumutase creionul) . Gîndurile lui Hans Castorp se tulburar? în timp ce privea spatele lip.. Doamna care st?tea în fa?a lui întoarse. pe care o recunoscu cu un soi de am?r?ciune. zvîrlindu-?i la vestiar palaiia ?i bastonul. în alte împrejur?ri. a?ezata pu?in mai departe. în picioare . cea care pierdea albumina. cît ?i la so?ia berarului. în partea dreapt?. dar obosit ?i epuizat cum era. Dar lini?tea din sala ?i aten ?ia încordata ce p?reau ca ?in pe toata lumea sub vraj? puseser? stapînire ?i pe el ?i-l trezir? din picoteala.în vreme ce era limpede >i foarte v?dit 140 THOMAS MANN ca ?inuta neglijenta a doamnei Chauchat. ?inea capul plecat. ce sens mai ave a? întîlnirea cu ea nu f?cea decît sa impun? inimii lui noi preten?ii. vorbind din vîrful buzelor. pe deasupra. unde pacien?ii st?teau a?eza?i la rînd. Pe chipul doamnei Stohr. Era alb la fa?a ca o rufa. a?a cum st?tea acolo lînga domnul Al bin. ?i pe chipurile celoilalte doamne. cu gura deschisa ?i cu bra?ele încruci?ate. o îmbujorar e ce se observa. încercînd sa dea impresia ca venise de la început. ceea ce-l sili pe Hans Castorp sa se gîndeasca la figura de ceara a unei femei pe care o v?zuse odat? într-un panoptic. Al?turi st?tea pianistul cu par rar. Ceva mai încol o se afla profesoara. doctorul Krokowski. era fascinat de vorbele doctorului Krokowski ?i abia îl baga în seama. în adev?r. c?ci arata îngrozitor. care-l vor ?ine cu sufletul la gura tot timpul conferin?ei. doamna Magnus. Iar Hans Castorp. felul ei de-a izbi u?ile cît Sl privirea lipsita de sfial? se datorau bolii de care suferea. La con-ference deM. MUNTELE VR?JIT 139 _ Depechez-vous. fir-ar sa fie! Oare n-o sa scape de ea niciodat?? Crezuse ca o sa fie lini?tit. Ce ?inuta urîta avea! Nu ca femeile din cercurile frecventate de Hans Castorp. pla?i fa ra sa vad? daca era mult sau prea pu?in ?i urca în graba drumul c?tre sanatoriu. întorceau doar c&pul spre vecinul de masa. Krokowsk i vient de commencer. cu ochii întredeschi?i ?i cu mîinile uitate pe genunc hi ar fi ar?tat aidoma cu o moart? daca pieptul nu i s-ar fi ridicat atît de tare ? i atît de regulat. uKierii îi c?deau înainte ?i. cu picioarele atîrnîndu-i peste marginea camionului. în timp ce domni?o ra Levi. de altfel. ?i I'ribislav tot Kt fel ?inea capul. în redingot?. capul ?i-l privi atent? cu ochii ei îngu?ti. Privi în jur. se strecura cu b?gar e de seama ?i strîngînd din din?i prin u?a de sticla întredeschisa a sufrageriei. în spate. cu tenul ca filde?ul. cu foloasele ei nem?rginite. urm?rit de pr ivirile mirate ale trec?torilor. domni?oara Engelhart. spre norocul lui. sit de vlaga al doamnei Chauchat. în timp ce. ca i se va îng?dui sa se odihneasc? pu ?in ?i iat? c? se pomenea nas în nas tocmai cu aceasta femeie o întîmplare care. Se uitase la el cu ochii lui Pnbisla v. îi privise chipul ?i petele de pe haine cu o st?ruin?a destul de lipsita de dec en?a atitudine ce se potrivea cum nu se poate mai bine unei femei care trîntea u?i le. astfel ca i se vedea vertebra de la ceafa ie?ind din r?scroiala bluzei albe. pe scaune.. figura care avea în piept un .. insa nu toctnaj onorabile. Hans Castorp o re marca de asemenea ?i pe fa?a doamnei Salomon. care stînd cu spatele drept. ca unul ce a ajuns la ?inta.. fara vlaga. Ei.

mecanism. Unii dintre invita?i duceau la ureche mîna f?cuta c?u?, sau cel pu?in sch i?au gestul, ?inînd-o ridicata pe jum?tate înspre ureche, ca ?i cum bra?ul le-ar fi înc remenit din pricina aten?iei încordate. Pîna ?i procurorul Paravant, un b?rbat bronz at, cu înf??i?are aparent robusta, î?i desfunda urechea cu ar?t?torul, ca sa aud? ma i bine, apoi o întorcea c?tre potopul de vorbe al doctorului Krokowski. ?i cam ce spunea doctorul Krokowski? Ce idei era pe cale sa dezvolte? Hans Castor p se concentra ca sa poat? prinde firul, treaba pe care n-o izbuti chiar dintr-o data, deoarece nu auzise începutul ?i tot gîndin-du-se la spatele molatic al doamne i Chauchat, sc?pase ?i urmarea. Era vorba de o putere... de acea putere... pe sc urt, puterea iubirii, da, despre asta vorbea. Bineîn?eles! Subiectul era indicat în titlul general al ciclului de conferin?e, ?i despre ce altceva ar fi putut voibi doctorul Krokowski avînd în vedere ca acesta era domeniul lui? Ce-i diept, lui Hans Castorp MUNTELE VR?JIT 141 . se p?ru oarecum ciudat sa asiste deodat? la un curs despre iubire, cînd, pîna atun ci, în prelegerile ?inute în fa?a lui nu fusese vorba decît despre lucruri ca mecanism ele de transmisie de pe vapoare. Cum de poate cineva sa vorbeasc?, la lumina zile i, ?i înc? diminea?a, în fa?a unor doamne si domni, despre un subiect atît de spinos ? i de intim? Doctorul Krokowski îl expunea într-un stil jum?tate poetic, jum?tate pro fesoral, cu o rigiditate evident ?tiin?ifica, dar în acela?i timp pe un ton vibran t ?i melodios, care lui Hans Castorp i se p?rea oarecum ciudat, de?i tocmai acea sta putea fi explica?ia îmbujorarii doamnelor ?i a gestului de desfundare a urechil or f?cut de domni. Cu atît mai mult cu cît oratorul întrebuin?a cuvîntul .,iubire" într-un sens u?or ?ov?itor, astfel ca nu ?tiai în mod precis ce sa crezi, nu-?i d?deai se ama daca o socotea un sentiment cucernic sau o pasiune carnala - fapt care i?i cr ea o impresie vaga, ceva în genul râului de maic. Niciodat? în via?a lui, Hans Castorp nu mai auzise pionun?îndu-se acest cuvînt de atîtea ori în ?ir, ca aici ?i acum, iar daca se gîndea mai bine, avea impresia ca el însu?i nu-l rostise vreodat? ?i nici nu-l auzise pe buzele altcuiva. Fara îndoiala ca put ea sa fie o eroare - dar, oricum ar fi fost, i se p?rea ca no?iunea nu cî?tiga nim ic prin faptul ca era repetata de atîtea ori. Dimpotriv?, aceste trei silabe sfîr?ir a prin a i se p?rea foarte resping?toare ?i îi evocau o imagine în genul laptelui îndo it cu ap? - ceva alb-albastrui ?i dulceag - mai ales în compara?ie cu lucrurile no stime pe care le debita în privin?a aceasta doctorul Krokowski. Fiindc? era limped e ca un om priceput ca el putea face afirma?ii îndr?zne?e ?i interesante fara sa pu n? pe fuga oamenii din sufragerie. Doctorul Krokowski nu se marginea nicidecum s a debiteze, cu un soi de caden?a ame?itoare, fapte în general cunoscute dar de obi cei trecute sub t?cere; el sfî?ia iluziile, aducea un neîndur?tor omagiu cunoa?terii ? i nu mai las? loc nici pentru anumite susceptibilit??i izvorîte din demnitatea ce ?i-o confer? parul c?runt ?i nici pentru puritatea îngereasca a copilului fraged. De altfel, vorbitorul purta o redingota ?i un guler ?noale rasfrînt, precum ?i ni? te sandale cu ?osete cenu?ii, ceea ce crea în Jurul lui o atmosfera de convingere ?i idealism, care nu f?cea altceva uecît sa-l înspaimînte ?i mai mult pe Hans Castorp. Sprijinindu-?i argumenta?ia pe tot felul de exemple ?i anecdote, cu ajutorul c?r ?ilor ?i n°ti?elor risipite pe masa, ba recitind pe alocuri chiar ?i versuri, doct orul Krokowski expunea unele aspecte înfior?toare aie iubirii, abera?ii bizare Si lugubre stînd m?rturie pentru atotputernicia ei. Dintre toate instinctele 142 THOMAS MANN I naturale, iubirea era cea mai ?ov?ielnic?, dar ?i cea m?i primejduit? ?vînd o prof und? înclinare c?tre perversiunea incurabil?, ceea ce nu era întru nimic surprinz?to r. C?ci acest puternic imbold nu era deloc simplu, ci infinit de complex prin nat dar compus din fel de fel de perversit??i. Cum îns?, contin ura lui, un tot unitar u? doctorul Krokowski, pe bun? dreptate nu este admisibil s? se deduc? din perve rsiunile par?ilor perversiunea întregului, s-a sim?it nevoia de a face s? benefici eze de legitimitatea întregului dac? nu în întregime, cel pu?in în parte - toate pervers iunile particulare. Aceast? este o cerin?? a logicii vorbitorul îi roagâ pe ascult?t ori s? fie încredin?a?i de acest lucru. D?inuiesc anumite împotriviri suflete?ti ?i

tendin?a de îndreptare, porniri de bun?-cuviin?a ?i de ordine - de o form? pe care aproape c? este ispitit s-o numeasc? burghez? ale c?ror efecte de frînare ?i de l imitare topesc diferitele p?r?i într-un tot ordonat ?i folositor, o dezvoltare oar ecum obi?nuit? ?i mul?umitoare, dar al c?rei rezultat ?i aceast? parantez? docto rul Krokowski o f?cea pe un ton pu?in cam dispre?uitor nu privea nici pe medic, nici pe gînditor. în alte cazuri îns?, aceast? dezvoltare nu reu?ea, nu tindea ?i nici nu trebuia sâ reu?easc?, ?i cine ?r putea spune, se întreba doctorul Krokowski, dac? nu cumva tocmai aici intervine menirea cea mai înalt?, însu?irea cea mai pre?ioas? a sufletului? C?ci aceast? menire este proprie unei tensiuni excep?ionale, unei pasiuni care dep??e?te obi?nuitele m?suri burgheze, e? ac?ioneaz? asupra celor d ou? grupe de for?e, ?i anume pe de o parte asupra necesit??ii de-a iubi, pe de a lt? parte âsupr? instinctelor potrivnice, printre care pudoarea ?i dezgustul trebui e men?ionate în mod deosebit; iar aceast? lupt? dus? în str?fundul sufletului împiedic? izolarea, stabilizarea ?i moralizarea instinctelor r?t?citoare care ne-ar condu ce la armonia fireasca, la o via?? de dragoste normal?. Aceast? lupt? între puteri le castit??ii ?i puterile iubirii c?ci, în fond, despre asta este vorba cum se sfîr? e?te? Se sfîr?e?te, dup? cît se pare, cu victoria castit??ii. Teama, decen?a, dezgus tul izvorît din ru?ine ?i o însp?imîntâtoâre nevoie de puritate în?bu?? iubirea, o ?intuies în sfere întunecate ?i nu îng?duie decît în parte acestor revendic?ri confuze s? p?trund? în con?tiin?a ?i s? se manifeste prin ac?iune. Aceast? biruin?a a castit??ii nu e ste îns? decît o biruin?? aparent?, o biruin?? c? ? lui Pirus I, c?ci imperativul iu birii nu se l?s? legat, violentat, iubirea prigonita nu e moart?, tr?ie?te în adîncu l tainei ei, continu? sâ tind? spre împlinire-rupe cercul magic ?l castit??ii ?i rea pare de?i sub o înf??i?are schimbat? ?i de nerecunoscut... ?i oare în ce form?, sub c e m?scâ reapare MUNTELE VR?JIT 143 'ubirea interzis? ?i refulat?? Aceasta era întrebarea pe care doctorul jCrokowski o rosti privind de-a lungul rîndurilor de ascult?tori, dînd jmpresia c? ar a?tepta s ? primeasc? un r?spuns din partea lor. îns? tot lui îi revenea ?i atribu?ia s? formu leze acest r?spuns, dup? ce spusese atîtea lucruri. Nimeni în afar? de el nu era în st are s? dea r?spunsul ?i câ-l cuno?tea, se vedea pe fa?a lui. Cu ochii str?lucitori , cu paloarea-i de cear? ?i barba neagr?, cu sandalele de c?lug?r ?i ?osetele ce nu?ii, p?rea c? el însu?i simbolizeaz? lupta între castitate ?i pasiune, despre care tocmai vorbise. în orice caz, aceasta era impresia lui Hans C?storp în timp ce, la f el ca ?i ceilal?i, a?tepta cu cea mai mare ner?bdare sâ afle sub ce forma reap?rea iubirea refulat?. Femeile abia mai respirau. Procurorul Paravant î?i desfund? iar ??i, la iu?eal?, urechea pentru ca la momentul hot?rîtor s? fie degajat? ?i preg?t it? sa primeasc? r?spunsul. Doctorul Krokowski spuse: Sub înf??i?area bolii! Simpt omele bolii ascund o ac?iune deghizat? a iubirii ?i orice boal? cuprinde o iubir e metamorfozat?. Acum to?i aflaser? r?spunsul, de?i poate nu to?i erau în stare s?-l aprecieze cum se cuvine. Un suspin str?b?tu sufrageria, iar procurorul Paravant aprob? din cap , cu un aer semnificativ, în timp ce doctorul Krokowski continua sâ-?i dezvolte teza . Cît despre H?ns Castorp, el î?i l?s? capul în jos ca s? se gîndeascâ la ceea ce auzise ? i s? se întrebe dac? în?elesese bine. îns? neobi?nuit cum era cu asemenea procese abst racte ?i, mai ales, în urma nefericitei lui plimb?ri foarte pu?in preg?tit sâ gîndeascâ, aten?ia putea s?-i fie u?or ab?tut?, ?i chiar a fost imediat ab?tut? de acel sp ate din fa?a lui cît ?i de bra?ul ce-l prelungea, care se ridica ?i se îndoia spre c eaf? ca s? sus?in? cît mai de jos povara p?rului împletit, ceea ce se întîmpla chiar sub ochii lui Hans Castorp. Era enervant s? ai mîn? aceea atît de aproape de ochi, vrînd-nevrînd trebuia s-o prive?t i, sâ-i observi toate defectele ?i însu?irile omene?ti, ca ?i cum ai fi v?zut-o prin tr-o lupa. Nu, hot?rît c? n-avea nimic aristocratic aceast? mîn? destul de butuc?noas ?, ca de ?col?ri??, cu unghiile t?iate atît de neglijent, ?i nici m?car nu puteai fi absolut sigur c? degetele îi erau foarte curate, în schimb nu mai înc?pea nici o îndo iala c? pieli?a unghiilor era roas?. Lui Hans Castorp i se strîmbarâ col?urile gurii , dar ochii îi r?maser? fixa?i de mîna doamnei Chauchat ?i o senza?ie nel?murit? îl cup rinse, un fel de vag? amintire în leg?tur? cu cele spuse de doctorul Krokowski des pre unele tendin?e burgheze opuse iubirii... ra?ul era ceva mai frumos, acel bra

? adus la ceaf? ?i abia acoperit, c?ci I 144 THOMAS MANN ?es?tura mînecii era mai sub?ire decît a bluzei un voal foarte transpa. rent, astfel încît bra?ul p?rea înv?luit de o aureol?, un bra? care probabil ar fi fost mai pu?in gra?ios farâ voal. Era totodat? ginga? ?i plinu? - ?; dup? cum b?nuia el, r?coros. în ceea ce-l privea pe el, era limpede ca nu putea fi vorba de nici un fel de ten din?? burghez? de a se opune. Hans Castorp visa cu privirea fixata pe bra?ul doamnei Chauchat. Jn ce fel se îmbr acau femeile! î?i ar?tau pu?in de la ceafa, pu?in de la piept dînd alta înf??i?are bra ?ului cu ajutorul unui voal transparent... ?i toate femeile, din întreaga lume. pr ocedau în acela?i fel pentru a a?î?a dorin?ele noastre nostalgice. Dumnezeule, cît de frumoasa era via?a! Era frumoasa tocmai datorita lucrurilor fire?ti care împing fe meile sa se îmbrace atît de ispititor c?ci faptul acesta era, evident, foarte firesc , cît se poate de obi?nuit ?i acceptat de toat? lumea, încît aproape nici nu te mai gînd eai la el, îl tolerai în mod incon?tient ?i nu-l mai luai în seama. ?i totu?i, trebuia sa te gînde?ti la ele, î?i spuse Hans Castorp, pentru ca într-adevar sa-?i placa via? a ?i s? devii con?tient c? existen?a este o alc?tuire fermec?toare ?i, în fond, ap roape feeric?. Era de la sine în?eles ca femeile aveau dreptul, cu un scop precis, s? se îmbrace într-un fel fermec?tor ?i feeric, fara ca prin asta sa calce buna-cuv iin??; fiindc? aici este vorba despre genera?ia viitoare ?i despre perpetuarea n eamului omenesc. Dar ce se întîmpla cînd, bolnav? pe din?untru, femeia nu mai este pro prie maternit??ii? Mai avea vreun sens s? poarte mîneci de voal pentru a-i face pe b?rba?i curio?i în leg?tura cu trupul ei - cu propriul ei trup îmboln?vit? Evident ca nu avea nici un sens, era ceva ce trebuia condamnat, la urma urmei, ca un luc ru nes?n?tos, spre a fi interzis. C?ci a te interesa de o femeie bolnava era, în d efinitiv, tot atît de pu?in serios pentru un b?rbat, ca ?i... ca ?i interesul tain ic pe care odinioar? Hans Castorp îl avusese pentru Pribislav Hippe. Asta era, des igur, o compara?ie stupida, o amintire pu?in cam stingheritoare. Dar i se ivi în mi nte fara ca el sa fi intervenit, fara s-o fi chemat. De altfel vis?toarele consid era?ii i-au fost întrerupte chiar în acel punct, mai cu seam? prin faptul ca aten?ia i se îndrept? din nou c?tre doctorul Krokowski care ridicase glasul într-un mod sur prinz?tor. într-adevar, st?tea acolo, în picioare, cu bra?ele în laturi ?i capul înclina t într-o parte, înd?r?tul m?su?ei, ?i cu toata redingota lui. aproape sem?na cu Domn ul nostru Iisus Hristos pe cruce! încheindu-?i conferin?a, doctorul Krokowski p?rea ca face o prop'1" ganda intensa în favoarea disec(iei suflete?ti ?i c? invita, cu bra?ele larg deschise, ca toata asisten?a si vin? la el. Veni?i la mine, spunea el fara MUNTELE VR?JIT 145 nvinte, voi to?i care sînte?i n?p?stui?i ?i plini de suferin?e. Apoi mai orbi desp re râul ascuns, despre ru?ine ?i despre triste?e, despre ac?iunea liberatoare a an alizei, elogie explorarea subcon?tientului, preconiza retransformarea bolii în sta re sufleteasca adusa la suprafa?a, în planul con?tientului, îi îndemna pe to?i sa aib? încredere ?i le f?g?dui vindecarea. Apoi las? sa-i cada bra?ele. înal?? capul, aduna foile tip?rite de care se servise în timpul conferin?ei ?i ?inînd strîns teancul cu mîn a stînga ridicat? pîna în dreptul um?rului, întocmai ca un profesor, porni cu capul sus de-a lungul coridorului. Se scular? cu to?ii împingînd scaunele ?i, încet, începur? sa se îndrepte c?tre ie?irea pr in care ?i doctorul p?r?sise sufrageria. D?deau to?i impresia ca, printr-o mi?ca re concentrica, se îngr?m?deau spre el, din toate p?r?ile, printr-un acord comun, dar oarecum incon?tient, ior-fotind în urma fluiera?ului vr?jitor. Hans Castorp ra mave în picioare în mijlocul acestei forfote, cu mîna pe sp?tarul scaunului. Aici nu m a aflu decît în vizita, se gîndea; sînt s?n?tos ?i, slava Domnului, nici m?car nu-s luat în seama, iar la viitoarea conferin?a nici n-o sa mai fiu aici. O privi pe doamna Chauchat cum iese tiptil, cu capul plecat înainte. Oare se las? ?i ea disecat?? s e mai întreba el, ?i inima începu sa-i bata... Nu observase c? Joachim se apropia pr intre scaune ?i tresari speriat cînd varul s?u îi vorbi. Ai sosit în ultima clipa, îi spuse Joachim. Te-ai dus departe? Cum a fost?

- A, pl?cut, r?spunse Hans Castorp. Da, am fost destul de departe. Dar trebuie s a m?rturisesc ca mi-a f?cut mult mai pu?in bine decît nadajduisem. Fara îndoiala ca am întreprins aceasta plimbare prea curind, sau poate ca nu era chiar deloc indica ta. Deocamdat? cred ca n-o sa mai încerc s-o repet. Joachim nu-l întreba daca-i pl?cuse conferin?a, iar Hans Castorp nu-?i d?du p?rere a. ?i chiar mai tîrziu, ca printr-o în?elegere tacita, nu facura mei cea mai u?oara aluzie la conferin?a. ?ov?ieli ?i chibzuieli A?adar, mar?i, eroul nostru se afla de o saptamîna la cei de-aici. de SUs- ?i astf el se face ca, întorcîndu-se de la plimbarea de diminea?a, g?si ln camera nota de pl ata, nota de plata a primei lui saptamîm, o factura 146 THOMAS MANN cur??el executata, vîrîta într-un plic verzui, cu antetul ilustrat (cl?direa Berghof'-u lui înf??i?at? în susul hîrtiei într-o lumina seduc?toare), jar în partea stînga, cu un ext as din prospect, tip?rit pe o coloana îngus?a în care tratamentul psihic dup? cele ma i moderne principii" era subliniat cu litere spa?iate. Cît despre contul scris cu îng rijire, se ridica foarte precis la totalul de 180 de franci, dintre care 12 fran ci pe zi pentru pensiune ?i asisten?a medicala ?i 8 franci pentru camera, apoi 20 de franci la rubrica Taxa de intrare" ?i 10 franci pentru dezinfec?ie în plus suma era rotunjit? cu cheltuielile mai m?runte, ca lenjeria, berea ?i vinul consumat la masa în seara sosirii. Hans Castorp nu g?si nimic de obiectat atunci cînd controla socoteala împreuna cu Jo achim. Da, este adev?rat ca nu beneficiez de îngrijirile medicale, dar asta ma prive?te n umai pe mine ?i nu pot pretinde ?a-mi fie sc?zute. Cu dez-infec?ia îns?, domnii di n administra?ie fac o afacere buna, c?ci este imposibil sa se fi risipit de 10 f ranci H2CO pentru a dezinfecta camera în care murise americanca. în general îns?, treb uie s? recunosc ca e mai curînd ieftin decît scump, ?inînd seama de ceea ce se ofer?. ?i astfel, înainte de prînz, se duser? împreuna la administra?ie sa achite nota. Administra?ia" se afla chiar la parter: cînd ie?eai din hol ?i parcurgeai coridorul trecînd pe lînga vestiar, buc?tarii ?i dependin?e, nu se putea sa nu-i nimere?ti u?a , mai ales ca era limpede indicata printr-o placa de por?elan. V?dit interesat, Hans Castorp f?cu acolo cuno?tin?a cu sec?ia comerciala a întreprinderii. Era un b irou mic, dar bine utilat: o domni?oara dactilografa era ocupata la ma?ina ei, i ar trei func?ionari st?teau apleca?i peste pupitre, în timp ce, în camera al?turata, un domn care p?rea c? de?ine postul important de ?ef sau director, lucra la un birou mul?umindu-se sa arunce din cînd în cînd pe deasupra ochelarilor o privire rece, neutra ?i sfredelitoare în direc?ia clien?ilor. Cît i-au ?inut la ferestruica ghi?e ului, cît le-au schimbat cecul, pîna au încasat banii ?i li s-a eliberat chitan?a, ei p?strar? o atitudine severa, cuviincioasa, t?cuta, de oameni disciplina?i, a?a c um se potrive?te unor tineri germani care în orice birou ?i în orice institu?ie publ ica au respectul datorat autorit??ii; dar o data ie?i?i afara ca sa se duca la m asa cît ?i în restul zilei, vorbir? pu?in ?i despre organizarea sanatoriului Berghof, iar Joachim, ca unul stabilit mai de mult ?i deci versat, r?spunse la întreb?rile varului sau. Consilierul aulic Behrens nu era deloc proprietarul ?i ?eful stabili" mentului, cu toate ca, la prima vedere, puteai avea aceast? impresieMUNTELE VR?JIT 147 Deasupra ?i în spatele lui planau ni?te puteri invizibile, care, dorind sa amina c a atare, nu se manifestau decit prin mijlocirea biroului: era un nrtsiiiu de adm inistra?ie, o societate pe ac?iuni din care bucuros ai fi voit sa faci parte, c? ci dup? informa?iile ioarte verosimile ale lui Joachim, toate salariile foarte m ari ale medicilor ?i în pofida unor liberale principii comerciale, ac?ionarilor li se pl?teau anual dividende grase. Consilierul aulic nu era, prin urmare, un om in dependent, ci doar o roti?a din angrenaj, un func?ionar, un administrator în slujb a puterilor oculte, primul ?i cel mai sus situat, este adev?rat, sufletul a?ezamîn tului, acela care exercita o influen?a hot?rîtoare asupra întregii organiza?ii, dar în colaborare cu administra?ia, cu toate ca el, ca medic-?ef, era scutit, fire?te,

de orice activitate privind partea comerciala a întreprinderii. Originar din nordvestul Germaniei, se ?tia ca ajunsese de mul?i ani, împotriva planurilor ?i inten?i ilor sale, în acest post, fiind adus aici de so?ia lui, ale c?rei r?m??i?e se odih neau de mult în cimitirul din apropiere acel pitoresc cimitir de la Davos-Dorf, ac olo sus, pe versantul din dreapta, aflat mai spre intrarea în vale. Fusese încîntatoar e, m?car ca avusese o înf??i?are astenica ?i ochii bulbuca?i, daca ar fi sa judeci dup? fotografiile ce se g?seau împr??tiate pretutindeni în locuin?a consilierului au lic, cît ?i dup? picturile ie?ite din pensula sa de amator, pe care le ?inea atîrnat e pe pere?i. Dup? ce-i d?ruise doi copii, un b?iat ?i o fata. trupul ei sub?ire ?i sl?bit de febra a fost adus aici ?i, dup? cîteva luni, sfîr?i prin a se mistui cu desavîr?ire. Se spunea c? Behrens, care o adorase, fusese atît de afectat de lovitur a aceasta, încît o vreme devenise melancolic ?i bizar, ca a fost v?zut în plina strada rîzînd pe înfundate, gesticulînd ?i vorbind de unul singur. Apoi nu s-a mai întors la loc ul sau de ba?tin?, ci a r?mas aici: ca sa nu se îndep?rteze de mormîntul so?iei; îns? motivul hotarîtor a fost mai pu?in sentimental, c?ci el însu?i fusese atins de boala , astfel ca se convinsese", potrivit propriului sau aviz medical, ca locul sau era aici. A?a se face ca s-a instalat pe aceste meleaguri ca un medic con?tiincios, tovar?? de suferin?a cu cei a c?ror ?edere o supravegheaz?; care nu se mul?ume? te doar sa lupte împotriva bolii ca unul ce-a r?mas neatins de ea, ci anume ca unu l dintre medicii care, în ei în?i?i, îi mai p?streaz? urma, cîteodata destul de puternic , fapt ce are avantajele ?i dezavantajele sale. Fara îndoiala ca tov?r??ia dintre medic ?l bolnav trebuie încuviin?ata ca un fapt pozitiv ?i putem socoti ca nurnai acela care sufer? este în stare sa fie îndrum?torul ?i mîntuitoruJ erinzilor. Dar se p oate oare concepe o adev?rata domina?ie spiritual? 148 THOMAS MANN asupra unei puteri exercitate de cineva care face parte el însu?i din rîndul sclavil or oprima?i de acea putere? Poate s? dezrobeasc? acela care este robit? Pentru c ineva înzestrat cu o în?elegere simplista, medicul bolnav ramîne un paradox, o apari?ie problematica. într-un asemenea caz, cunoa?terea ?tiin?ifica a maladiei nu este mai curînd tulburata ?i încîlcita decît îmbog??ita ?i consolidata din punct de vedere moral? El nu prive?te boala în fa?a, cu ochiul limpede al adversarului, ci este stînjenit d e ea ?i nu ia f??i? nici o hotarîre; ?i cu toate precau?iile cuvenite, e?ti îndrept?? it sa te întrebi daca cineva care apar?ine universului bolii este interesat, în fond , sa-i vindece pe ceilal?i cu aceea?i putere ?i în acela?i sens ca un om s?n?tos, sau numai sa-i p?streze în starea în care se afla... O parte din aceste îndoieli ?i considera?ii Hans Castorp le m?rturisi în timp ce dis cuta cu Joachim despre Berghof' ?i medicul lui ?ef, îns? Joachim interveni, men?ionîn d ca nu se ?tia deloc daca consilierul aulic Behrens mai era bolnav probabil ca se vindecase de mult. Trecuse multa vreme de cînd practica medicina aici la început, cîtva timp, pe socoteala lui, facîndu-?i îns? repede un renume de bun diagnostician c u auzul lui deosebit de fin, cît ?i de pneumotomist foarte priceput. Dup? aceea, Be rghof'-ui î?i asigurase o pozi?ie permanenta, ?i de aproape zece ani numele sau er a strîns legat de cel al institutului... Apartamentul lui se afla la extremitatea aripii de nord-vest a sanatoriului, tocmai în fund (doctorul Krokowski locuia ?i e l în apropiere), iar acea doamna din vechea aristocra?ie, sora-?efa, despre care S ettembrini le vorbise pe un ton atît de mu?c?tor ?i pe care Hans Castorp nu apucas e s-o vad? decît în treac?t, avea grija de mica lui gospod?rie de v?duv. De altfel, consilierul aulic era singur, c?ci fiul sau studia undeva la o universitate german a, iar fiica se ?i m?ritase cu un avocat stabilit în partea franceza a Elve?iei. Tîn arul Behrens venea cîteodata în vizita, în timpul vacan?elor, fapt care se întîmplase numa i o data de cînd Joachim se afla aici, îns? acesta povestea ca, atunci, doamnele de la sanatoriu deveniser? agitate, temperaturile începuser? sa se ridice, geloziile provocau discu?ii ?i certuri în saliile de odihna, iar ora de consulta?ie a doctoru lui Krokowski fusese foarte aglomerata... Pentru consulta?iile lui particulare, asistentului i se rezervase o camera speci ala, situata în subsolul bine luminat al sanatoriului, al?turi de marea sala de co nsulta?ii, de laborator, de sala de opera?ii ?i de serviciul de radiografie. Se putea vorbi de un subsol, deoarece scara de piatra care MUNTELE VR?JIT

se plimba de-a lungul coridorului. ajuns jos. Dar toate acestea erau procedee penibile ?i n-a lipsit mult sa-i fie stricata acea pl?cere asociata cu mesele din pricina încord?rilor cît ?i a faptelor ie?ite din comun pe c are le putea observa în timpul lor. Hans Castorp nu-?i putea ?ine picioarele lini?tite.circumstan?e care contraziceau ?i anulau oarec um efectul ?i ra?iunea sc?rii. cu toate ca aceasta pozi?ie ?rea în ochii lui o manifestare a lipsei de educa?ie care putea fi tolerata. tînarul Hans Castorp începuse s? u?or stînjenit de f aptul ca. în mod precis ?i foarte direct. micu? a. în sufrageria multicolora. Urcînd treptele se apleca mult ca sa-?i ri dice rochia. merge . Se apropie astfel de scara principa l?. în primul rînd. care f?ceau sâ-i fo?neasc? juponul. impresia ca ai coborît pe trepte pîna sub nivelul solului. sa-?i mi?te capul cît mai mult cu p utin?a ?i sa discute cînd la dreapta. avînd ve derea spre gradina ?i spre vale . fiindc? parterul era situat mult de asupra p?mîntului. a?adar. c?ci a?tepta pocnetul u?ii de sticl? care îi înso?ea în mod inevitabil intrarea. p?trunse în acea lume subterana. în realitate îns?. într -o dupa-amiaza. astfel ca înc?perile care formau aceast? pivni?a" se deschideau în fa?a. pe un teren în pant?. apasînd batista pe gura. sau mai ales.acest tremufie 150 THOMAS MANN rat îi ap?rea cu regularitate in timpul meselor. sa se r ezeme în coate din cînd în cînd ori s?-?i lase capul în mîini. Cînd u?a se deschise. dimpotriv?. pe cît î?i putu da seama Hans Castorp în cabinetul psihanalitic al doctorului Krokowski d omnea un semiobscur ce?os. cu o mînâ sub?ire ?i împodobit? cu inele. La început întorsese capul de fiecare data. în afara de în?epenirea demna a b?rb iei. ba o data chiar proferase cu jum?tate de glas ?i printre din?i cîteva insulte ?i o exclama?ie de dezaprobare indignata. cînd ducea lingura l a gura. sup?rat. la cîteva picioare sub el impresie care îl amuza pe Hans Castorp cînd. a?teptîndu-l p e Joachim. Doamna Chauchat întîrzia aproape totdeauna la masa. un crepuscul profund. Dar lucrurile se prezentau astfel . o doamna care sosise de curînd ?i al c?rei nume nu-l cuno?tea înc?. astfel ca înc?perea ce se afla în fund p?rea sa aib? înf??i?area unei celule. ?tiind ca.?i Hans Castorp nu le nesocotea. cu breton ?i cercei de aur. v?zu c? înd?r?tul ei era mult mai întuneric decît pe coridorul alb: str? lucirea clinica luminoasa nu se întindea. procedeu pe care nu-l putea folosi vreme îndelungata. ceea ce se ?i întîmpla în adev?r. sub?ire. va tresari ?i va sim? i cum i se r?cesc obrajii. palizi ?i r?t?ci?i. fara ?â-?i ia batista de la gura. privind în gol cu ni?te ochi mari. vîrîndu-?i nasul în farfurie. ci exprimau o agita?ie l?untrica ?i proveneau. ?i Hans Castrop o cerceta cu multa aten?ie în timp ce. dou? trepte. Discu?ii la mas? La mas?. Domnea o lumin? ?i o cur??enie clinica. pîna ajungea la masa ru?ilor bine". decît pîna în prag. Dar acum renun?ase sa mai reac?ioneze. dup? toate aparen?ele. la ne voie. în urma plimb?rii pe care o întreprinsese In Proprie ini?iativ?. Aveai. ?tiind ca s imptomele penibile împotriva c?rora lupta nu erau de natura pur ?i simplu fizica. pe care era prins? cu pioneze cartea de vizita a medicului ?i spre c are coborai. sa-?i sprijine antebra?ul stîng pe masa. nu puteau fi explicate numai prin aerul local ?i prin efortul de-a se aclimatiza. cînd la stînga. Amintita u?a se afla in dreapta sc?rii. di n aceste încord?ri ?i fapte ie?ite din comun. gr?bi?i. ?i de asemenea îi era foarte greu sa-l ascund?. ca sa-?i p?streze ?inuta. ?i el nu era în stare sa-] opreasc? . se opri pe nea?t eptate ca ?i cum ?i-ar fi amintit ceva. mai g?si ?i alte mijloa ce sa-?i ascund? aceasta sl?biciune -de pilda. v?zuse ie?ind pe cineva de acolo. capul îi tr emura ca ?i bunicului s?u . numai în vecin?tatea unor bolnavi dezb?ra?i de orice convenien?a. apoi porni din nou cu pasul ei s?ltat ?i disp?ru în golul sc?rii tot aplecat? înainte. te reg?seai la nivelul solului sa u.149 ducea de la parter pîn? acolo d?dea într-adevar impresia coborîrii într-un fel de pivni? a. cu pa?i m?run?i. în acel moment. totul era alb pe alb ?i t oate u?ile l?cuite str?luceau ca ?i cea de la camera de consulta?ii a doctorului Krokowski. ?i pîna ce nu sosea. înso?indu-?i varul care voia sa-?i fac? un masaj. o iluzie perfect justificat?. De altfel. la cap?tu l coridorului. apoi. cel mult. urmarind-o cu priviri furioase pe doamna cea întîrziata ?i n eglijenta. fiindc? Berghof'-ui era construit lîngâ un munte. din coridor.

e adorabil de copil?roasa femeia asta. iar singurul fapt cu care î?j d?dea o oarecare importan?a era de-a fi originara din Konigsberg. domni?oara Engelhart. de parca nu i-ar mai fi fost îng?duit sa dojeneasc? pe al?ii. Acestea i le ?optea profesoara vorbind din pîlnia mîinii. 152 THOMAS MANN De altfel. caracterul acestei rel a?ii pre?uia mai pu?in decît faptul în sine de-a exista ?i.nu însemna o sl?bire. deoa rece nim?nui din sufragerie nu-i pasa nici de defectele doamnei Chauchat. tîn?rul dorea sa fie încurajat din afara în ni?te sentimente nipotriva c?rora atît ra?iunea cît ?i con?tiin?a lui opuneau o rezisten?a sus?inuta. dar p e care Hans Castorp era dispus s? le considere c? pe un fel de leg?tura personal a îndep?rtata cu doamna Chauchat. lucru de care ar fi putut foarte bine sa nu se sinchiseasc?. datorita susceptibilit??ii lui Hans Castorp fa?a de u?ile trîntite. b a chiar vedea foarte bine. ceea ce nu se întîmpla în otdeauna. A?a cum vorbe?te ?i zîmbe?te în clipa asta. ci mai degrab? o amplificare. n-are inel. O oarecare nehotarîre îl f?cea sa simt? nevoia de-a auzi de la o a reia persoana confirmarea ca doamna Chauchat era o femeie delicioasa. c?ci. Da. fara ca ceilal?i s-o aud?. Vrînd-nevrînd e?ti silit sa iube?ti ast fel de oameni. în?eleg. ci numai cînd vrea ea.. ca. îns??i sup?rarea este un mo tiv în plus sa te ata?ezi de ei ?i este o fericire cu atît mai mare ca. zise el.. îi era ru?ine d e cei din jur. deoarece i se p?rea ca nu mai are dreptul sa se supere. cu alte cuvinte dintr-o regiune apropiat? de frontiera ruseasc? . Este ea. daca nu imediat. îi era ru?ine ?i ar fi fost inexact sa spui ca-i era ru?ine din p ricina doamnei Chauchat. întorcea a nume capul în alta parte. ca a?a-zisa lui indiferen?a foarte neîndemînatic simulata din lipsa obi?nuin?ei sau a unui talent înn? scut . nici d e ru?inea lui Hans Castorp. Nu rm'-a?i spus dumneavo astr? ca e m?ritat?? . care de altfel îi repugnau. de fapt.. e?ti totu?i silit sa-i iube?ti. c?ci atunci cînd del?sarea lor te supar?. iar cuvintele rostite cu un fel de lascivitate îl p?trundeau pe bietul Hans Castorp pîna-n adîncul nn?ei. în afara poate de profesoara. Dup? cum vad. este atît de fermec?toare. sa schimb? m locurile ca s-o pute?i vedea ?i dumneavoastr? tot atît de bine. printr-o mi?care afectata. a mai mult. n-o cuno?tea. Nu trebuie sa ridici ochii ca sa te co nvingi ca a intrat. pe cînd îmbujorarea obrajilor de fata batrîna te f?cea sa te gînde?ti la temperatura anormala a trupului ei. c ? nu-i cu putin?a sa întoarce?i mereu capul spre ea ?i Dumnezeu ?tie ce-ar fi în sta re sa-?i închipuie daca ar observa. în plus. e o f? ptura r?sf??ata. de?i te supe ri din pricina lor. de aceea-i atît de neglijent?.astfel încît rupea de-âcasa cîteva vorbe ruse?ti merite destul de s?r?c?cioase. c?ci. MUNTELE VR?JIT 151 Aceasta s?rmana f?ptur? în?elesese ca. nu poarta verighet?. îi era ru?ine pur 51 simplu. ma?iilor precise. în orice caz pe m?sura ce conversa?ia evolua. nu se putea l?uda nici m?car ca aveau vreo cuno?tin?? comun a. în parte.a pîna acolo încît prefera sa-?i mu?te buzele sau. se considera r?spunz?tor în fa?a celo rlal?i pe scurt. face o gropi?a în obraz. fara îns? ca ace asta repulsie sa-l fac? sa nu se lase influen?at ?i vr?jit de ele cu destula bun ?voin?a. Fara a avea vreo preten?ie sau vreo speran?? pentru propria-i per soana. în sfîr?it. ce anume urm?reau aceste a?î?ari. ca merita s-o vede?i. dac-ar fi posibil. între tînârul sau vecin de masa ?i oaica se stabilise o anumita rela?ie afectiva.. Ar tre bui s-o privi?i m?car o data. aceste conversa?ii erau foarte neînsemnate sub raportul infor. fire?te. a?a merge ea dar ce minunat merge întocmai ca o pisic u?a ce se furi?eaz? la farfuria cu lapte! A? vrea. . Fire?te. Acum da buna ziua celor de la masa. o faza mai înaintat? a ac estei rela?ii.. ca re st?tea la dreapta lui.Poc! exclama b?trîna domni?oara. ba chiar se sim?ea o arecum complice la aceasta nepl?cere. iar faptul ciudat era ca Hans Castorp intuia. de?i animat? de cele mai bune inten?ii din lume domni?oara Engel hart nu ?tia despre doamna Chauchat cu nimic mai mult decît oricare altul din sana toriu. domni?oara Engelhart se risipea în cuvinte ce m?rturiseau o admira?ie dezin teresat? pentru doamna Chauchat..

. ea se g?se?te printre noi <ie mai bine de trei luni. nu prea des.. F?r? îndoiala c? n-?re nici motive ?i ni ci poft? s? arate situa?ia ei civil? oric?rui b?rbat c?ruia îi întinde mîna.. poate ca-i l??e?te mîna. pentru a?a ceva este p rea lipsita de prejudec??i. în privin?a asta nu încape nici o îndoiala. destule persoane care-i ?tiu numele. de faptul ca nu pot tr?i "npreunâ. Nu m? mir? deloc c? lucrul acesta nu-i pe pl?cui doamnei Chauchat. ?i beau enorm.. Func?ionar în administra?ia ruseasca. ?i totu?i.îl cople?i?i cu toate defectele. cîteva ciuperci marinate ori o buc??ica de morun. unul rusesc. . în orice caz. zise Hans Castorp. Verighet? ? Nu. dac? ea nu se simte absolut deloc bine lînga el. ceva în -a nov sau -ukov.. la urma urmelor. Apoi t?cur ? o clip? amîndoi ca s?-?i revin? în fireMUNTELE VR?JIT 153 Hans Castorp continua s? manînce. nu ?tim dac? ea îns??i nu-i r?spunz?toare. Faptul nu trebuie luat în sensul strict al cuvîntului... . ?tiu din surs? sigur a ca este m?ritat?.. dincolo de Caucâz. De altfel. îns? dac? dori?i.Vai nu. sînte?i prins? pîna-n vîrful degeor de prejudec??i care o favorizeaz?. farâ îndoiala. un so?.. nu i-ar mai lipsi decît leg?turica de chei. undeva la r?s?rit. â?a cum fac anumite domni?oare str?ine cînd sînt pu?in cam trecute. nu este deloc surpr inz?tor. Sau poate g?se?te c? ar ar?ta prea a burghez? cu un asemenea i nel turtit. Se poate spune câ tr?iesc desp?r?i?i ?i câ ea îi face. De altfel.. din cînd în cînd.. într-adevar. Iar între timp î?i duce via?a aiurea. sînt aici. un asemenea inel are în el ceva cu ad ev?rat resping?tor ?i care te aduce la realitate. O fe meie atît de fermec?toare. s-o viziteze? Ce o cupa?ie are? . de alta natura. un fel de rachiu. de da ta aceasta. într-o gubernie foarte îndep?rtata . Poate c? nu-i place s? stea în Daghestan. l-am ?tiut cu exactitate. ceva liber ?i lipsit de prejudec??i în fiin?a lor. e chiar pentru a treia oar?. în sfîr?it. de parc? s-ar fi g?sit într-un greu impas ?i ar fi fost s ilita sa se scuze. nu destul de grav pentru a fi silita s? tr?iasc? mereu prin sanatorii. Hâns Castorp o privi în fa?a. .. De ochii lumii cer cîte ceva de mîncare. dar l-am uitat. De fapt. Trebuie s? fim dre p?i. n-o mai pot socoti un înger ?i vâ rog s? nu mi-o lua?i în nume de r?u. este nu numai pentru a se bucura de mai multa considera?ie. în fundul ?arii. în Daghestan. în ?inutu ri asem?n?toare. cum o mai sus?inea! Speriat de-a binelea.. în floarea vîrstei.E bolnav?.. cîte o vizit?. to?i sînt extrem de corup?i ?i au o mare sl?bici une pentru vutki. poate nu-i sta bine. Dar dumneavoastr? nu sînte?i impar?ial?. avea o barba sur? ?i o fa?? dint re acelea ro?covane. în?eleg. ceea ce. acolo a fost trimis. func?ia asta desemneaz? de obicei o specie de o m destul de grosolan. probabil fiindc? e bolnava. Cînd o v?d ?i cînd m? gîndesc la defectul acesta pe care-l ?re de-a trînti u?ile. nu. F?r? îndoiala îns? c? ?i so?ul trebuie sa aib? o vin?. Mi s-a întîmpiat sa v?d unul. zise ea. deoarece e un simbol al robiei. toate. Dar nu chiar atît de bolnava. dar ea ?inu piept privirii cu un fel de s?lbatic? perplexitate. Totu?i.. îns? noi ?tim cu to?ii ca are. .. înfrînîndu-?i tremuratul capului. Doamne Dumnezeule. nu-i pentru prima oara aici? . într-o regiune atît de s?lbatica ?i atît de izolata. 154 . Cei de-aici b?nuiesc câ altele sînt cauzele.Func?ionar. în parte. ?ti?i. desp?r?it? de b?rba t.Profesoara p?ru încurcata. o data pe an. undeva prin Rusia. nu prea am încred ere în ea. dincolo de Caucaz. ?ti?i. zise: _ Dar so?ul? Nu se ocup? deloc de ea? Nu vine niciodat? aici.. vreau s? spun c? d? femeii oarecum un aer de c?lug?ri?? ?i face din ea o pref?c ut?. ?i. lucrurile stau invers. f?r? îndoial?. în p?r ?ile acelea. pentru un timp oarecare. într-atît se sim?ea de r?spunz?toare pentru doamna Chauchat fa?a de Hans Castorp. Probabil c? are alte motive. Daca Ias? sa i se spun ? doamn?.. nu fran?uzesc. totu?i e func?ionar rus ?i. Iâr ei nu mesc aceasta un aperitiv. Doamne. are un alt nume de-acas?. Mai mult. numai atît.. nu poarta ?i asta m-a mirat ?i pe mine. ?tiu precis c? rusoaicele au.A?adar. Are nume fran?uzesc. Nu. v-am spus doar c? nimeni nu l-a v?zut pe-aici. iar faptul acesta este cunoscut la noi în re giune. c?ci ea este aceea care-l vizit eaz? cîteodat?. va rog sâ m? crede?i.. pot sa m? interesez.Da.

de aseme nea. ca fiecare dintre ei o ?tia despre sine ?i despre celalalt. dar. ca-mi sca p?. ca avea chii prea de p?rta?i ?i ca ?inuta ei las? mult de dorit. da. domnule Castorp! Nu-i frumos din partea dumneavoastr? sa ma pune?i în încurc?tura cu astfel de aluzii. din punctul ei de veder e. în sfîr?it. a doua zi ea îi afla numele. ?tiau amîndoi acest lucru. fara îndoiala. ?i nu-?i ascunse bucuria ce-o resim?i capatînd aceasta iniorma?ie de natura mai in . de-a se sim?i tachinat? ?i de-a fi pusa în situa?ia sa ro?easc?. aple-cîndu-se ?i mai ta re peste cea?ca: Dar e ru?inos ce spune?i. v?zuta MUNTELE VRÂJIT 155 Hin fa?a. A?i dormit bine? Pot sa sper ca a?i visat-o pe frumo asa dumneavoastr? Minka? Ei. Toata lumea o sa observe ca vorbim despre ea ?i ca-mi spune?i lucruri care ma fac sa ro?esc. încerca sa vad? daca i se potrive?te. lata. pentru a fi pe placul tînarului. se prefacea a crede ca e ntuziasmul domni?oarei Engelhart pentru doamna Chauchat nu era ceea ce reprezent a în realitate ?i el ?tia perfect de bine ce reprezenta . Profesoara ramase pe gînduri. ce-i drept. Buna diminea?a! spunea el. Era un joc straniu la care se pretau cei doi vecini de masa. sa ?in? la doamna Chauchat ?i.. ?i pe cînd vorbea în felul acesta. dar în afar? de asta . De oarece este sigur ca n-o cheam? nici Katinka. pastrînd o distan ?a rece ?i ironica. îi f?cea o pl?cere boln?vi cioasa ?i ocolita sa glumeasc? cu batrîna domni?oara care. Apoi îl repeta de mai multe ori ?i. fiindc? astfel avea ?i ea o cît de modesta bucurie. Cu o viclenie ce nu-i st?tea în fire. în privin?a c?ruia ci. iar toata aface rea asta era destul de încîlcita ?i nu tocmai cinstita. ?i ca Hans Castorp n-o tachina pe profesoara decît ca sa poat? vorbi despre doamna Chauchat. este evident c? trebuie sa-i cunoa?te?i ?i pr enumele. îi repugna ?i mai categoric. pentru ca în felul acesta sa poat? întreba în continuare: . sus. nu era decît în vizita ?i în curînd va trebui sa plece-Cu o indiferen?a d isimulata î?i d?dea aere de cunosc?tor. Hans Castorp. sînte?i îndr?gostita de ea. o ?tiau cu prisosin?a. în acela?i timp.A?tepta?i pu?in. ca ?i ei îi tremura capul. asta nu-mi spune n imic! Sta?i. îl ?tiu. ?i mai ?tiau. nici m?car nu nega?i ca o iubi?i! ?i profesoara. inde pendentul Hans Castorp. deoarece începuse. întrucît va place atît de mult. pot foarte u?or sa ma informez. p?rea mult mai tînara ?i mai nostima decît dm profil. Daca ?ine?i neap?rat. atît fiecare pentru sine cît ?i în ceea ce îl privea pe celalalt. Hans Castorp nu în?elese imediat. Ceru sa i se repete numele ?i-l silabisi înainte d e a-l pricepe. lini?tindu-se la gîndul ca aici. Dar iat? ca l-am uitat. . f rumoase ?i cu o linie suava". mai ales în cazul acesta special. dar în acela?i timp ?si d?dea seama ca profesoara era con?t ienta de eforturile sale zadarnice ?i în plus observa.Clavdia. Nu cumva se nume?te T atiana? Nu. se silea sa-?i ascun d? tremuratul capului. Dintr-o ?iretenie neobi?nuita ?i bine calculata o numis e apoi pe doamna Chauchat frumoasa Minka". ?i cum era sigur ca aceasta complice a lui va admite ?i va îng ?dui sfruntata r?sturnare de situa?ii.îi spun Minka". dar de ce oare va îmbujora?i de îndat? ce-i pomenita? Pr in urmare. cu toate ca Hans Castorp nu resim?ea decît un pio-fund dezgust pentru asemenea lucruri încîlcite ?i nu tocmai c instite ?i ca. Amîndoi ?tiau ca mint . nu risca prea mult procedînd astfel. Doamna Chauchat se numea Clavdia. i se potrive?te foarte b ine. l-l spuse la masa. Sau în orice caz ceva în genul acesta. îns?. zise ea. care într-adevar ro?ise.THOMAS MANN A?a vorbea cîteodata. cuprins de un adînc dezgust. de parca acest entuziasm nu era decît un fapt în sine foarte hazliu. îns?. dintr-o voca?ie de mijlocitoare.. dar oare cum se nume?te în realitate? Vorbesc despre numele de bote z. am g?sit. privind spre doamna Chauchat cu ochii plini de vini?oare ro?ii. cînd u?a de sticla fu iz bita. ?i în adev?r. ?optea printre buze. Nata?a Chauchat? Nu. se compl?cea: în primul rînd. e minunat ca se nume?te astfel. facînd aprecieri în leg?tura cu înf??i?area doamn i neglijente". . nu-i Tatiana ?i nici Nata?a. constata ca. contin ua totu?i sa se b?l?ceasc? într-o asemenea situa?ie tulbure. nici Ninocica. Se nume?te Avdotia. dar ca bra?ele-i erau. spuse el. putea s-o nec?jeasc? pe batrîna domni?oara. C?ci.

în curînd. îi p?rea rau cînd se sfîr?eau. care începea a?a.. inima lui. Dar nu era cazul în via? a de la . putea fi stabilita fara greutate. iar dup? aceea. T ocmai fredona un mic lied pe care-l auzise cîntat de un gl?scior de soprana. cel pu?in. ?i-l reg?sise în adîn cul amintirii un lied cu textul de o duioasa nerozie. B?tea cu înd?r?tnicie ?i monoton. nici prea mul?umitor. Vea s? fie iar??i aici. el nu se putea bucura" pur ?i simplu la vederea ?i -n vecin?tatea doamnei Chauchat.Clavdia dumneavoastr? face cocoloa?e de pune. ?i era tocmai gata s? adauge. nu g?si un calificativ mai potrivit. cînta în sine însu?i. Nu-i tocmai eleg ant. De data aceasta. peste doua ore sau doua ore ?i jum?tate. ?i cînd se a?eza din nou la masa era ca ?i cum nu 156 THOMAS MANN i1! s-ar fi sculat niciodat?. c? ci pe acestea nu le-ar fi putut îndep?rta sau nesocoti în gînd. abia a?teapt? sa-?i d?ruiasc? inima" cu inten?ii bune ?i cu d ulci perspective de viitor unei gîsculi?e s?n?toase de acolo. daca i-ar fi fost propuse. Ar fi fos t cu totul altceva daca o ocupa?ie. se sim?ea înclinat sa rosteasc? asupra acestor versuri o jude cat? estetica. deodat?. La care profesoara r?spundea: . devale ?i ca re astfel s-ar fi d?ruit" pe sine sim?a-mintelor îng?duite. îns? Wgîierea lui era ca. Da. nu se ?tie unde. dar se cuvine sa ne amintim ca. cu toate ca. nu-i mai spunea decît Clavdia . în calitatea lui de tînar înzest rat cu judecata ?i con?tiin?a. activitatea exaltat? a trup . sa se bucure de dejunul apropiat-în m?sura în care ex presia a se bucura" indica exact acest soi de a?teplare cu care vedea sosind noua sa întîlnire cu bolnava doamna Clavdia Chauchat. o asemenea leg?tura exi sta sau. prînzurile din sufrageria cu ?apte mese aveau pentru Hans astorP un farmec destul de pronun?at. atît de în?elept si fericit organizata. Nu era o înt rerupere serioasa. socotindu-l de prost gust ?i plin de ° sensibilitate naiv? îl g oni cu un amestec de asprime ?i melancolie. cînd se gîndea la doamna Chauchat. apoi condamn? ?1 alunga din el a cesl lied copil?ros. O mica plimbare pîn a la cascada sau pîn? în cartierul englezesc ?i pu?ina odihna pe ?ezlong. în lini?tea prescr isa tuturora ?i care domnea asupra întregului Berghof'. Este posibil ca cititorul sa fie ispitit sa considere ca persoa nei lui Hans Castorp ?i vie?ii lui interioare nu i s-ar potrivi decît expresii ca m ul?umit" ?i obi?nuit". Iar între timp. ?i s? constatam ca. Da. pentru moment. ?i anume: cînd st?tea culcat î?i ascu lta inima. spuse E ridicol". c?ci starea sa sufleteasca era muzical? ?i senzitiv?. cît dura cura principala de o dihna. f?r? mo tiv ?i f?r? nici o leg?tura cu sufletul. Umbla încoace ?i încolo în vreme ce obrajii îi ardeau ?i cînt a mereu. ?i în m?sura în care acest calificativ nu însemna ceva nici prea u?uratic. inima din trupul sau batînd iute ?i deslu?it în lini?te.acesta este un am?nunt c are merita sa fie men?ionat. numai ca de data aceasta Hans Castorp îi d?dea mai pu?ina ate n?ie decît în primele zile. anume sa le trateze drept neghiobie". Pe Clavdia o prinde.Depinde de cine le face. la vreo serata sau la vreun concert de binefacere. nu putea avea nimic comun cu o asemenea naiva p oezie. Ce-ncîntare minunata Vorba ta-mi strecoar?. Cît despre el ?i leg?tura cu doamna Chauchat cuvîntul leg?tura" îi apar?ine ?i no i ne declinam orice r?spundere . ridicînd din umeri. . Hans Castorp putea. cum se spune de obicei. dar se râzgîndi u?or descump?nit . a?a cum se întîmpla aproape tot ti mpul de cînd era aici. de jos. stînd în ?ezlong. ra?ionale ?i în fond feri cite.Berghof". ce se întîmpla? Mai nimic. ndicîn du-se de la masa de diminea?a. Un MUNTELE VR?JIT 157 semenea lied plin de zel fierbinte era bun doar pentru un tînar mediocru care. daca griji sau sup?r?ri s-ar fi interpus. Daca-n inima-mi p?trunde De pe buza ta! cînd. el ar fi respins aceste cuvinte cu o ridicare din umeri. nici prea simplu ?i nic i prea obi?nuit. daca vad bine. Un singur fapt îi procura îns? o mare satisfac?ie.tima. nu era nici o piedica ce merita sa fie luata în seama. începuse s? dispre?uiasc? anumite feluri de a vorbi . Acum nu se mai putea spune ca b?tea de capul ei.

ce?uri dese umpleau valea.ului putea fi u?or justificata printr-o stare sufleteasca pe m?sura. 0 îngrijorare care cre?te. dou? tre imi din timpul cît î?i acordase se va fi scurs în curînd. dar chiar trebuia s-o p?trund?. Cînd se ivi al ?aselea prilej. iar el ghici . Varia?iile se cuvin veteranilor de aici.?i se gîndea la ea . putea urca într-o z i pe Schatzalp sau ca vom face vreo alta excursie.în privin?a asta nu avea noroc în scurta lui ?eder e prin aceste locuri. între . ?i nu pe un Schatzalp o arecare. A doua saptamîna era pe sfîr?ite. de pe acum zilel e începuser? sa zboare în lini?te ?i cu discre?ie. dimpotriv?.. sau mai bine zis acolo unde avea sa ajung?. Daca nutrea s peran?e. Ultima excursie nu prea m i-a reu?it. Plictisul nu-l chinuia. iar cînd cea de-a treia va începe se va vedea silit sa se gîndeasca la f?cutul geamantanului. pentru ca marea fine?e ?i stapînire d e sine ale lui Hans Castorp s-o pun? pe gînduri. ?i chiar în cazul mai judici os ?i mai plin de promisiuni -c?ruia i s-ar putea aplica textul anost al micului lied Simt fluturarea ciudatelor gînd uri ele nu se puteau desf??ura altfel. A?a era. chiar daca. Dar Hans Castorp r?spunse: Sa l?sam asta.. Nu se putea spune ca ningea. A cincea oara nu-l mai surprinse imediat. timpul este u n lucru extrem de enigmatic ?i e foarte greu sa-i explici esen?a! Sa fie oare necesar sa ar?tam fiecare dintre tr?irile discrete care încetineau ?i iu?eau totodat? curgerea zilelor lui Hans Castorp? Dar oricine le cunoa?te. luîndu-ne ceva de mîncare.pentru a trai sentimentul corespunz?tor b?t?ilor inimii lui. adic? se sim?ea prins ?i preocupat de locul unde se afla. Sa n?d?jduim ca ultima ta saptamîna aici v<j fi mai buna.. In sufletul lui Hans C astorp.. începuse sa se teama ca sfîr?itul ?ederi i lui se apropia cu prea mare repeziciune. Dar se pare ca este cu neputi n?a. c?ci sînt absolut obi?nuite în neînsemnatatea lor sentimentala. îndeplinirea lor cît ?i dezam?girea îl a?teptau aici.?i iar??i îi întîlni rivirea. A?a e f?cut omul. dup? ce doamna Chauchat se întorsese c?tre aceasta masa de doua sau de tre i ori. iar dorin?a neînfrînata a lui Hans Castorp era ca ea sa observe cît mai mult cu putin??. Da. ?i nu ceda decît în clipa cînd fu sigur c? ochii de kirghizâ nu-l mai urm?resc o comedie stranie pe care doamna Chauchat nu numai c a avea voie.de altfel era atît de frig încît Se ?i d?duse drumul la caloriferul din sufrage rie . Despre cei doi bunici ?i plimbarea cu barca în amurg Timpul era din cale-afara de urît . reîmprosp?tarea ini?ial? a ideii de timp trecuse de mult. 158 THOMAS MANN P?cat! zise Joachim. Hans Castor p n-avea decît sa se gîndeasca la doamna Chauchat . A?adar. Dar se mai întîmpla ?i altceva. se MUNTELE VR?JIT 159 't? ?i a Patra oara ~ de data aceasta cu premeditare . faptul n-are nici o noima. cu o st?ruitoare nepl?cere la o doamna cu fa?a plin? de co?uri care se apropiase de masa lui ca sa vorbeasc? cu batrîna m?tu?a. ca din întîmplare sau ca atrasa de o influen?a magnetic? ?i dup? ce de fiecar e data întîlnise ochii lui Hans Castorp. adic? realiz? precis ca îl privea. Nu-mi arde deloc de asemenea aventuri. sim?i. deoarece Hans Castorp e ra l?murit asupra caracterului absurd al cazului sau. în si ne. îns? e întregi c?dea o ploaie ap? s?toare ?i monoton?. Hans Castorp se pref?cu ca se uita foar te atent. Era imposibil ca doamna Chauchat sa nu fi b?gat de seama firele care se înnodau într e o anumita masa ?i masa ei. neîncrederea ?i bucuria se ciocnir? în sufletul lui. de?i fiecare dintre ele se desf?? ura într-o a?teptare mereu reînnoita ?i se umplea cu noi tr?iri. se stapîni cel pu?in dou? sau trei minute cu o voin?a de fier. Ma odihnesc mai bine tr?ind de azi pe mîine fara prea multa varia?ie. n-am nevoie de nici o varia?ie. I n fa?a acestui surîs. Este îns? limpede ca oricine a ajuns acolo unde ajunsese el. dore ?te ca partea cealalt? sa ia cuno?tin?a de starea în care se afla. Exigen?ele rafinamentului sau erau considerabile. încît ea se întoarse surîzind. nu mai st?tea de trai? Dar sim?i îndat? c a se uita la el. Crezusem ca. iar furtuni de o z?d?rnicie ridi cola . O numim dorin?a neînfrînata. iar privirea lui r?spunse cu atîta rab?.izbucneau trezind ec»uri care se rostogoleau îndelung. Dar eu. cu cele trei saptamîni ale mele. voj?.

Jo achim se gr?bea mereu sa plece. deloc justificata. umoristul cu parul cre?. c?ci timp de doua zile. do amna Chauchat nu-?i mai roti privirile prin sufragerie. doamna Chauchat se întoarse alene ?i-?i roti privirea prin sufragerie. admitea ch iar ?i împrejur?rile care constituiau o piedica. încordate. dar ?i batjocoritor. grup format din domnul cu pieptul c?zut. în fond. ?i dispusa parca sa arunce vina pe el. Dar a?a cum st?tea. urzite de privirile ?i micile lui viclenii se desf??u rau în afara convenien?elor sociale. care nu p urta verigheta. privirile lor se întîlnir?. Hans Castorp avea prea mult bun sim? c a sa aib? vreun orgoliu personal. Dar con tralovitura nu întîrzie. Faptul ciudat era ca resim?ise o deosebita bucur ie dîndu-?i seama foarte bine ?i poate perl" tru prima data de superioritatea unei origini atît de îndep?rtate în clipa cînd o auzi pentru întîia oara pe doamna Chauchat v ind germanaMUNTELE VR?JIT 161 t?tea în picioare. în plus. sau poate din alte motive de s?n?tate pe care nu le m?rturisea. apoi se întoarse surîzînd. cum spunea el. C?ci într-o buna m?sura dezaprobarea sociala ar fi fost îndrept??it?. ridicîndu-se pe jum?tate de pe scaun. întinse mina.uitînd ca erau la o d ep?rtare de vreo opt metri ?i c? pe deasupra îi mai desp?r?ea ?i o masa de parca s -ar fi întîmplat o catastrofa daca ?ervetul ar fi atins pamîntul. dar care se reducea. cu chipul întunecat ?i oarecum iritata de aceasta spa ima absurda. ?inînd cap?tul ?ervetului. nu avea o ?inuta frumoasa. dup? cina. c?reia îi c?zuse prad?. dar ?i el. dar oricare ar fi fost. era °tu?i limpede ca între ei d?inuia o leg?tura. potrivit programului. critici pe care le g?sea îndrept??ite. gata-gata sa cada la pamînt. în mijlocul cunoscu?ilor ei o bi?nui?i. doamna Chauchat se retr?gea fara nici o excep?ie. se mai uita o data în direc?ia lui.separata de a lui prin pr?p?stii adinei ?i de ce sa n-o spu nem? al?turi de care n-ar fi putut înfrunta nici una din critici le la aceste defe cte. ba intrînd renun?ase chiar sa se mai prezinte" asisten?ei. ?i a c?rei existen?a era în realitate adic? în afara de acest e legaturi ascunse .bolnava îl supraveghea cu un aer vag. Ceea ce era dureros. a?a urn avea obiceiul. adic? în cupnnsul a zece dejunuri. 160 THOMAS MANN î?i d?dea seama foarte bine ca Joachim avusese perfecta dreptate cînd îi atr?sese aten ?ia ca aici nu era deloc u?or sa faci cuno?tin?e. înfruntîndu-i ochii) ?ervetul doamnei aluneca de pe genunchi. îns? c um aceste schimb?ri în aitudinea doamnei Chauchat i se adresau cu siguran?a numai lui. Hans Castorp trai acest incident ca pe un triumf ?i i se d?rui în întregime. dar un orgoliu de o esen?a mai generala ?i de o origine mai îndep?rtata era întip?rit pe fruntea lui ?i în jurul ochilor cu privirile pu?in somnoroase. îi v?zu elanul stapînit ?i sprîncenele ridicate. Hans Castorp st?tea la pînda. ca sa nu scurteze timpul rezervat pentru cura de odihna de seara. în afara doar de cei cu care lua i masa. ?inînd amîndoua mîinile în buzunarele jachetei de â ja sfîr?itul micului . dar pe care Hans Castorp le b?nuia ?i le respecta. f?cea cocoloa?e de pîine ?i mai mult ca sigur ca-?i rodea unghiile. ?i care se întrunea în fundul salon a?ului ce p?rea rezervat celor de la masa ru?ilor bine". iar faptul ca b?t?ile sale de inima proveneau din aceea ca se gîndea la Clavdia" n u era suficient ca sa zdruncine convingerea nepotului lui Hans Lorenz Castorp ca el nu putea sa aib? nimic comun cu aceasta str?ina desp?r?it? de so?. iar din adîncul acestui orgoliu se înal?? un sentiment de superiori tate de care nu putea ?i nici nu voia sa se lepede în prezen?a f?pturii ?i a felul ui de-a fi al doamnei Chauchat. adesea. Tres ?rind enervata. Legaturile dintre el ?i rusoaica. reu?i sa-l prind?. izbea u?ile. ele nu tindeau defel sa ajung? la ni?te rela?ii de societate cu doamna Chauchat ?i.. în timpul acelei ore care prilejuia un fel de via?a de so cietate. t?cu tul doctor Blumenkohl ?i tinerii cu umeri îngu?ti. ?i pe cînd se uita u unul la altul . La cî?iva centimetri de parchet. ?i a«t putea fi de ajuns. schi? a brusc gestul de a voi sa se repead? orbe?te în ajutorul ei . de?i într-un sens negativ. C?ci. dar neprecizate.. l-am repro?at caracterul desfrînat al dorin?elor. nu obligau la nimic ?i nu puteau în nici un fel sa-l angajeze. iar H ans Castorp r?spundea cu o nestr?mutata îndîrjire (strîngea chiar din din?i. la dou?zeci de minut e. î?i petrecea via?a prin toate sta?iunile climaterice posibile. afara de asta.doua feluri de mîncare. apl ecata într-o parte spre podea.

nu era gata 162 THOMAS MANN cînd Joachim venea sa-l ia ?i î?i l?sa v?rul sa porneasc? înainte. îns? cu hotarîrea de-a pa?i în fa?a ei ca ?i cum i-ar fi ignorat prezen?a. fara energie. d?dea ?i el un mic ajutor împrejur?rilor. chiar aceea de sub acoperi?. sa depind? numai de desf??ura rea lor. întoarse ochii cu indi feren?a ?i trecu pe lînga el în ??a fel încît aceast? întîmpl?re nu putea s? aib? nici o va oare. o circumstan?a strîn s legata atît de caracterul îndoielnic al întregii ei existen?e. tu?ea tare lovindu-se cu pumnul în piept-?i toate acestea nu mai ?i numai pentru a-?i manifesta totala indiferen?a. a?tep ta cîteva clipe. îi spunea varului sau cu un aer nec ?jit ?i plictisit. ca ?i cum ?i-ar fi v?zut de necazurile lui î?i înfunda mîinile în buzunarele hainei. împrejur?rile înlesneau aceasta preocupare. iat? o idee ce nu-i putea trece prin cap. dup? o saptamîna sau o saptâmîn? ?i jum?tate. satisfac?iile ?i decep?iile rezultate din legaturile sale delicate cu bolnava. în bine sau în râu. Totu?i. mi-am uitat batista. dar cînd se apropie. Pe acest drum. iar cît prive?te restul. pe lînga cele cinci dejunuri. într-un cuvînt: Hans Castorp nu considera legatma t?cuta cu aceasta persoan? neglije nta din societatea unor asemenea oameni decît ca pe o aventur? de vacan?a. sim?indu-i cu înfior?ri ?i furnic?turi privirea în spate.. s? vorbe asc? în germana. în sala comuna. î?i f?cea cura de odihna. de diminea?a pîna seara. tensiunile. mergînd de la o scara la cealalt?. de altfel. cea cu num?rul ?apte. fapt care lui îi insufla o mîndrie cum nu mai sim?ise înc? niciodat? m?car c? era dispus în acela?i timp sa sacrifice mîndria pentru încîntarea ce i-o d?dea aceast? delicioasa p?s?reasca. infinit mai primejduos ?i de un farme c mult mai subtil decît atunci cînd mergea înaintea sau înd?r?tul ei. a caut? so cunoasc?.. ?i cu toate ca doamna Chauchat locuia la alt etaj decît el . ca sa spunem a?a. exista. pentru c?. de sus ?i pîna jos. a doua oara se uita la el nu numai de departe. c va începe practica la Tunder & Wilms"? Este adev?rat c?. de?i resim?ea un soi de spaima vazînu-se închis într-un asemenea provizorat prielnic. bun? sau rea. cît socotea c? e necesar. î?i mi? a în mod inutil umerii. Condus de un instinct favorizat de starea în care se g?sea. considerîndu-le drep t sensul ?i con?inutul adev?rat al vacan?ei sale. spunîn.la primul (?i. ba chiar necesitatea de neînlaturat a unor des e întîl-nin. era putred? pe din?untru. sau Hans Cas torp era acela care mergea înainte. Nu. Iar faptele acestea cît ?i altele ca lipsa oric?ror griji ?i necazuri -Wa ns Castorp le g?sea minunate. sa-?i supravegheze st?rile suflete?ti. cu o privire mai curînd o braznic? ?i îndr?znea??. continua. mergînd pîna la a-?i întoarce cap . De doua ori împinse vicleni a ?i mai departe. ci tot timpul îl privi în fa?a cu un aer hotarît ?i chiar pu?in încruntat. unde c?pitanul Miklosich stin sese mai deun?zi lumina). în sufragerie. parcurgea coridor ul cît era de lung pentru a trece pnn fa?a u?ii unei camere bine cunoscute. în ceea ce-o privea. în limba materna a lui Hans Castorp. O s? trebuiasc? iar sa m? trambalez pîna sus. sa între?in? o convorbire cu alta bolnava. a?a cum începuse. î?i oferea la fiecare pas. la fiecare pas. ap?rea ?i luneca fara zgomot spre scara. hot?rî sa întîrzie ?i Pu?in. f?cea febr?. apoi cobo-ra la primul etaj ?i ajuns acol o nu mai continua sa coboare aceea?i scara ci o apuca pe alta. dup? cum o uZi Hans Castorp care trecea." ?i se urca pentru ca el ?i Clavdia" s? s e întilneasca. încîntatoare de altfel. Apoi cobora înaintea lui. f?cea calcule ?i-?i Punea creier ul la contribu?ie ca sa îmbun?t??easc? aceste ?anse. c?ci în fiecare clipa cunoscuta u?a putea sa se deschid? lucru care se întîmpla de mai multe ori: pocnea cu zgomot în spatele doamnei Chauchat care. fara îndoia la o tovar??a de cura de odihna. ?i f?cea efoituri. pipaindu-se cu amîndoua mîinile: Poftim. cum afla Hans Castorp de la prof esoara. ca s-o întî asca pe drum. posibilitatea. care în f a?a tribunalului ra?iunii a propriei sale con?tiin?e fundate pe ra?iune nu avea deloc preten?ia sa fie aprobata. ?i se ostenea. în timp ce se ?i afla la masa. du-i ca-l va ajunge din urma. Prima dat? cînd recu rsese la acest truc.. Cum °amna Chauchat venea la masa de obicei mai tîrziu. întrun spa?iu limitat. de-a lungul cori dorului. ceea ce era cu totul altceva. continu? sa tr?iasc? numai pen tru ele ?i s? lase ca dispozi?ia sa. Dimpotriv?. doamna Chauchat era bolnava. oar e totul nu s-ar sfîr?i. înainte de toate. c?ci tr?iau unul lîng? altul. î?i prelungea toaleta.. în a?teptare. ?inîndu-?i parul cu mîna. e? îl m?sur? de la oarecare distan?a. cît ?i de atitudinea di stanta a lui Hans Castorp izvorîta dintr-un sim?amînt de precau?ie. o ?ansa.jun.

c?ci nu-?i d?du seama exa ct cum fusese decît abia dup? ce trecuse. p?rea sa accentueze senzualitatea buzelor rasfrînte. dar în acela?i timp sim?ea ceva ca o îngrijorare ce se în?l?a din el. culoarea mun?ilor îndep?rta?i. iar acesta din urm? nu-l privise altfel atunci cînd se întîlnisera în curtea ?colii. ?i faptului ca-l în tiinise iar??i pe nbislav. ca la to?i ceilal?i de aici. ce te îndemnau s? le p?trunzi taina în m? sura în care aceste caracteristici ?i propor?iile lor erau greu de precizat. ca sa întrebuin?am termenul cu care doamna Stohr numea acest ustensil: ea.care. de un exotism nordic ?i misterios. se topeau într-o colora?ie nocturna ochii Clavdiei ce-l cîntarisera de foarte aproape ?i ca . cu ceea ce nu putea fi aturat ?i se împ letea cu o fericire plina de îngrijorare. înspre tîrnple. f?r? îndoiala. cu o u?oar? dar evident? nuan?a de dispre?. deoarece el însu? i nu c?utase altceva. cît ?i mai tîrziu. c?ci nu fusese decît o distanta de cîtev a palme între fa?a lui ?i fa?a ei. ba chiar pusese la cale acest lucru. nelini?titor ?i aproape amenin??tor. Hans Castorp era entuziasmat de aceasta coinciden??. al?turi de el. asta era p?r erea lui Hans Castorp) de-o forma în adev?r fermec?toare. bravul ?i cinstitul Joachim. ace?ti ochi îngu?ti de kirghiza ?i (în orice caz. prin a se supune regulamentului ?i prescrip?iilor cu toat? co . Prin urmare cinstitul Joachim era acolo. pîn? ?i albea?a u?or îmbujorat? a pielii ?i culoarea s?n?toasa a obraj ilor . acel nas u?or t urtit. încît Hans Castorp era înspaimîntat de fieca re data pîna în adîncul sufletului. facîndu-i oblici ?i totu?i dînd obrajilor o adîncitur? sua va care. proeminen?a accentuat? a pome?ilo r plasa?i foarte sus: ei presau puternic ochii a?eza?i excep?ional de departe un ul de cel?lalt. totu?i. culoare ?i expresie sem?nau într-un mod izbitor ?i aproape înspaimîn tator cu cei ai lui Pribislav Hippe! Sem?nau" nu era deloc cuvîntul potrivit c?ci e rau aceia?i ochi.. pe a l c?rei chip era întip?rit? atita neru?inare. la fel era ?i jum?tatea superioar? a chipului. ai c?rui ochi c? p?taser? în ultimele luni o expresie trista ?i care ridica din umeri cu o violen?? dispre?uitoare. a unui sprijjn. Era ceva tot-atâ promi??tor. inexistenta alt?dat? . cum era numita i lumea celor s?n?to?i. Joachim. acolo în cîmpie". Ca s? ajung? mai repede acolo ?i sa cî?tige pu?in din timpul ce se risipea aici cu atîta u?urin? a. ce b?tea u?o r într-un ro?u-ararni"' MUNTELE VR?JIT 163 f ind încol?cit? foarte simplu în jurul capului. prin pozi?ie. ?i as tfel î?i aduse aminte de mai multe persoane la care ar fi putut eventual sa recurg? în nevoie. iar tînarul Hans OrP v?zu c? avea nevoie de un ajutor ?i în sine însu?i sim?i imbol-nelâmurite. m?car câ-l uitase de multa vreme. plictis indu-l ?i hâituindu-l pe consilierul aulic Behrens. Niciodat? înc? nu v?zuse chipul doamnei Ch auchat atît de aproape ?i atît de limpede în toate am?nuntele lui: putuse s? z?reasc? chiar ni?te fire de pâr scurt care ie?eau din împletitura cozii blonde. De altfel. a?adar. cînd se \a ivi o anumita împrejurare. totul. de un cenu?iu-albastru s au de un albastru-cenu?iu. a unui sfat. aparen?a aceasta era doar rezultatul superficia l al curei de odihn? în aer liber . gesturi în c?utarea unui ajutor. care avea forme atît de tranii . Dar erau mai ales ochii în?i?i.. la rîndul ei. chiar ?i as ta însemna a fi închis împreun? cu inevitabilul. zvîcniri instinctive care se framîntau ?i puteau fi luate 164 THOMAS MANN drept încerc?ri.absolut totul era aidoma ca la Pribislav. si ca prin f?ptura do amnei hauchat fostul sau coleg îl privea cu ochii lui de kirghiz . la ?es". tenebroas? ?i împ?ienjenit? re. Dar întîlnirea îl zgudui atît atunci cînd se petrecu. pentru a-?i lua în primire serviciul atît de mult rîvnit.Joachim cu Heinrich cel albastru" în buzuna r. c? ci. Insa cea mai categoric? dintre ele era.l spre el cînd se g?si în dreptul lui fapt care-l p?trunse pe bietul Hans Castorp pîn? -n str?funduri. la doamna Chauchat nu f?cea decît sa dea iluzia s?n?t??ii. o sp aima asem?n?toare cu sentimentul de-a fi închis împreuna cu întîmplarea prielnica într-un spa?iu îngust: iar starea ui sufleteasca se datora. începuse. Faptul era tulbur?tor în toate privin?ele.îns? pentru el obi ?nuite de multa vreme .?i care-i pl?ceau mai mult decît orice pe lume: forme exot ice ?i caracteristice (c?ci numai ceea ce ne apare straniu ni se pare ca are car acter). cîteodata. cînd se gîndi la ea.da. ca sa poat? pleca. Era acolo. printr -o privire piezi?a ce nu urm?rea sa vad? ceva. de asemenea. nici nu se cuvenea s? fie comp?timit. ?i care.

cel pu?in a?a i se p?rea lui. Era oare ?i Joachim încarcerat" ba înc? ?1 mai puternic ?i m ai ap?s?tor decît el însu?i. c?ci exactitatea lui militar ? intervenea oarecum în ajutorul lui Hans Castorp. pe care Joachim îl respecta cu stiicte?e. care altfel ar mai fi z?bovit înc? mult timp cu privirile a?intite spre micul salon al ru?ilor. Da. nimeni n-avea h abar despre aceasta arta ?i regulile ei. era conduc?to rul stabilimentului. C?p?tase de pe acum multa abilitate în mînuirea celor doua paturi cu ajutorul c?rora te putea i transforma. iar acea nelini?te care-l f?cea s? se reîntoa rc? în sine însu?i. trecuse printr-o durere care-l f?cuse. i se p?rea aproape ciudata ?i de-a-ndoaselea. în fiecare seara dup? cina. Fâra îndoiala. era cît pe ce sâ-l ajung? pe Joachim în precizia gesturilor. cea mai înalta autoritate ?i doar dup? o autoritate p?rinteasc? tînjea inima nelini?tit? a lui Hans Castorp. s?n?tos ?i sincer o t?rît sa vindece oamenii. pentru ca prezen?a lui sa fi putut fi de vreun ajutor oarecare Iu' MUNTELE VR?JIT 165 u ns Castorp. ceva incontestabil ?i firesc. din cîmpi e. oricît încercase. ca pe oricare alt serviciu. în mod vremelnic. Joac him era mult prea preocupat de e' însu?i. în c?utarea unui sfat ?i a unui sprijin. în anumite clipe. Acum îi trecuse oare? Era. nu reu?ise s ? se gîndeasca la consilierul aulic cu încrederea datorat? de un fiu. Hans Castorp nu era decît de doua saptamîni aici. respectîndu-le din dragoste pentru regulament în sine. se în?l?? iar??i în el. Dar dac? Joachim era atît de gr?bit sa scurteze reuniunea de seara. ?i la Settembrin i care pufnise în rîs cînd aflase câ-i fusese dat un asemenea sfat ?i care-i fredonase di n Flautul fermecat. purta un mic rubin la deget ?i împr ??tia o mireasm? de portocala. Desigur. ?i totu?i. subterfugiul sau zilnic îi f?cea cinste. Pe deasupra. începuse s? devin? în ochii lui ceva de o sfîn ta inviolabilitate.n?tiinciozitatea de care era în stare. îi era chinuit? de o grimas? atît de ciudat de îndurerata.. civilul. Marusia cu pieptul mare. într-un pachet bine f?cut. C?ci c hiar Marusia. Se gîndea la consilierul aulic Behrens ?i la sfatul lui absolut dezinteresat" de a t r?i exact la fel ca ?i pacien?ii. Da. ceea ce era bine venit. ca sâ-?i dea seama daca se va sim?i mai bine. iar lui Haiis Castorp i se p?rea cîteodata ca atît exemiul frumos al lui Joachim referitor la con?tiinciozitatea cu care î?i f?cea ura cît ?i sfaturile de cunosc?tor pe care i le dddea în privin?a aceasta aveau în ele ceva îngrijor?tor. unde sa-?i îndeplineasc? serviciul? brajii îi erau ve?nic alb?strii. dar putred pe din?untru. iar Hans Castorp price puse ca acesta era motivul ce-l gonea pe Joachim. dar i se p?rea c? trecuse mult mai multa vreme. unde avea de gînd s?-?i petreac? vac an?a. c?ci a îndeplini aceast? datorie însemna ca-?i înd epline?te datoria lui. iar regimul din sanatoriu. acolo devale. deoarece îl re?inea mormîntul. luîndu-?i chiar ?i temperatura. îns? u-l lini?tea deloc. Consilierul aulic Behrens avea pârul a lb ?i ca atare ar fi putut fi tat?l lui Hans Castorp. deoarece nu folosea termometru l. dar ?i pentru ca el însu?i usese u?or atins. culoarea fe?ii putea fi sa doar pe seama aerului: Hans Castorp însu?i si m?ea zi de zi o 166 THOMAS MANN fierbin?eala uscata. Consilierul î?i îngropase so?ia aici. îns? pe care Hans Castorp îl ?tia precis de cînd înv? ?ase atît de bine sa în?eleag? de ce chipul lui Joachim se p?teaz? p?lind ?i de ce g ura. Dar acest lucru putea fi doar o iluzie. asta se mai datora ?i unui alt motiv ce nu-l m?rturisea. într-o adev?rata mumie. în adev?r.. atunci cînd îl auzeai pe consilierul aulic vorbind puteai sa-?i închipui . pu?i n cam ciudat ?i apoi r?m?sese pe loc. cu titlul de încercare oarecum. astfel c? via?a de jos. se gîndi ?i la ace?tia doi. în arta de a se înf??ur? dup? toate regulile ?i era aproape mirat gîndindu-se ca. pentru ca ace?tia s? fie în stare cît mai repede sa se reîntoa rc? la cîmpie. deoarece se sim?ea atras de ea într-un mod prea cumplit. cînd lumea era adu nat? abia de un sfert de or?. v?zuta din acest loc. ea îns??i. era un fapt straniu. Marusia care rîdea mereu. de ci s-ar fi putut spune c? are mereu tem-Peratur?. c?ci Joachim st?tea de cinci ori pe zi la aceea?i mas? cu Marusia ?i cu batista ei muiata în parfum de portocale? Oricum ar fi fost. Joachim î?i zorea v?rul sa p?r?seasc? societatea ca s?-?i înceap? cura de odihn?. cînd vremea se r?cea. în felul acesta. dar în acela?i t imp Hans Castorp se mira de el însu?i. lua parte ?i ea de cele mai multe ori la aceste reuniuni.

? i apoi. î?i îng?duia acest fapt. spunea el. intr-o pozi?ie gra?ioasa. din cauza zîmbetului fin ?i sec al italianului. desigur. de-acolo. Mi-am luat catrafusele! Observ ca aici e o alt? at mosfera în ce ma prive?te. Acest fanfa ron ?i homo humanus. ?i-?i mai amintea cum îl numise fla?netar ?i cu m încercase sa-l dea afar? din visele sale deoarece îl deranja. despre care nimeni nu ?tie nimic ?i nici nu vrea s? ?tie. cîteodata. uitîndu-se cum cei noua comeseni devorau desertul la care el p?rea sa fi renun?at. este. Settembrini cu pantalonii lui in arouri se ridica primul ?i cu o scobitoare în gura pornea alene de-a lunul sufrageriei cu ?apte mese. fa ra a mai pomeni de înf??i?area descurajatoare a ber?ri?ei. tot ceea ce spunea italianul în timpul întîlm-rilor care. fara sa ?in? seama de reguli ?i convenien?e. se sim?ea altul. Dar acest domn Magnus t ocmai ne-a ?inut un fel de alocu?iune despre psihologia popoarelor. pe deasupra. care vorbe?te întruna despre cumnatul" ei. . dar cu toate acestea. de vesel ?i de pl?cut. Pe scurt. a?a cum îi propusese Settembrini de curînd. o biata f?ptura cu trandafirii cimitirului în obraji. spunea el. a zîmbetului care se unduia sub arcuirea frumoasa a must??ii. mai ales cînd îi priveai obrajii alba?trii ?i ochii înl?cri ma?i de parca ?i-ar mai plînge înc? so?ia. La ce mi-ar folosi toata polite?ea daca sînt în?elat în fa?a ?i-n spate? " Uf! Iar restul conversa?iei era de acela?i calibru. ?i. o mare cazarma. nu îns? fara o aten?ie critica. . în stare de veghe putea fi ?i altfel ?i poate ar fi f? cut bine sa încerce studierea acestui nou caracter. o fat? ba?rîna din Transilvania. prelungeau plimb?rile prescris e de tratament pîna la banca de sub peretele muntelui sau pîna în Platz. . A?a se face ca nu-l mai sl?bea din ochi pe Settembrini ?i asculta cu drag? inima. dar m spatele vorbelor sim?eai un nu ?tiu ce straniu ?i atît de exaltat.Cu alte cuvinte v-a?i luat catrafusele. sa vina o clipa la masa verilor. sa ma al?tur acestui nobil cerc. ori între Hans Castorp ?i Miss Robinson. Sîn? la cap?tul puterilor. Ce p?rere po?i avea despre el? Ce rost are sa te gînde?ti la el? Hans Castorp î?i amin tea cum î?i ie?ise din fire în timpul acelor vise extraordinare care-i umpleau aici nop?ile. cu toata seriozitatea de car e era în stare. cu alte prilejuriMUNTELE VR?JIT 167 . Va în?eleg. Daca toata lumea ar ?ti sa-?i potriveasc? astfel cuvintele! îmi da?i voie s? ma . cum î?i spunea chiar el. care cu un torent de vorbe umflate ? i dojenitoare îi repro?ase faptul c? socotea existen?a simultana a bolii ?i a pros tiei ca pe o contradic?ie" ?i ca pe o dilema a sentimentului nostru de omenie". sporov?ind ?i gesticulînd cu scobitoarea. nu mai p ot ?i am ?ters-o. exemplu cînd dejunul odat? terminat. strîngînd mîna celor doi veri ?i salutînd pe ceilal?i. pentru ca. mai am ?i o vecina. P/acer experiri. am ajuns la liman. cît ?i studierea lui Settembrini cu spiritul lui de opozi?ionist.jnfigîndu-se acolo.uneori ca are temperatura. Asemenea vorbe puteau fi s puse cu mali?iozitate sau u?urin?a. fire?te. . ?i -?j mai aduse aminte ca-l numise ?i un suflet confuz". Vre?i sa auz i?i? Scumpa noastr? Germanie. sau. îns? în e a d?inuie?te multa capacitate ?i n-a? schimba virtu?ile noastre zdravene cu poli te?ea altora. Celalalt se prezentase el însu?i c a un pedagog. de?i o asemenea analiz? critica putea degenera în vorb?rie plîngarea?a ?i lipsita de orice noim?. iar tînarul Hans C astorp ?inea din toata inima sâ fie influen?at.Exact! exclama Settembrini. va rog. nu însemna ca treb uia sa mearg? pîna la a se las? determinat sa-?i fac? geamantanul ?i sa plece înainte de termen. da. ?i era limpede ca dorea sa-?i exercite influen?a. cu gleznele încruci?ate. Dar toate se petrecu ser? în vis..îngadui?i-mi. fara ca tot ?i s? se poat? numi un homo humanus. ceva nu prea era în ordine în felul sau de-a vorbi: suna atît de tare. nu-am luat catrafusele.. Sau tr?gea un scaun. Prin urmare. . acest opozi?ionist. odat? trezit. între Hans Castorp ?i profesoara. Ce sa mai vorbim de berarul ?la. un oareci ne. ceea ce. lua loc la unul din col?urile mesei. mai pu?in dezl?n?uit decît Hans Castrorp din vis.. c?ci mai ?tia înc? atîta latina. Hans Castorp î?i reamintea ceea ce-i spuses e Setteni-brini despre melancolia" ?i despre imoralitatea" consilierului aulic. zise doamna Stohr. Iar Hans Castorp. mai era însu?i acest Settembrini. g?sea ca nu prea e rec onfortant sa se gîndeasca la consilierul aulic Behrens. se gîndi el surîzînd în sine.

?i mai curînd decît ar fi rezut-o. Dar ce se "ipl? cu dum neavoastr?. Se vorbe?te despre dubluri. . tocmai i se mai d?duser? ?ase lu ni de tratament.. Asear?. o po . partea spirituala se distra în societatea c?pitanului Miklosich ?i a bezelelor sa le. La cei ?aispr ezece ani ai lui era aici de un an ?i jum?tate. Nu se ?tie dac? n-ar fi fost mai de dorit contrariul.Oh! E frumos din partea dumneavoastr?! îi d?rui?i. nu era singura pacient? care practica acest sistem. dar Anton aplec at pe aripile vîntului. doamna Stohv? Era îngrozitor s-o vezi pe doamna Stohr cum se fandosea. Doamna Stohr se învîrtea ?i se zb?tea ca cineva pe care-l gîdili. ?i ca schimbare îl pune?i sa împing? o .. lnca! Iata ce numesc eu adev?rata bun?tate sufleteasca. în curînd va fi ocupat.. Dac? trebuie sa moara. .. cu parul alb ?i îngrozitor de înfuriat?. în cartierul englezesc. st? culcat? frumoas? noastr? bolnav?. în sfîr?it. doamna? în jurul dumneavoastr? se petrec I 168 THOMAS MANN lucruri misterioase.l-a luat dracu'. Anton Schneer-mann. dar ceea ce se petrece cu dumneavoastr? ma tulbur?.. f?ceam o mica plimbare prin gradina. chicotea în ?ervet. îl în?f?ca de guler ?i-l zvîrli în tren. locu» MUNTELE VR?JIT 169 l : e gol. dar.. a?a cum o cere datoria. Dup? ce ai p?timit Clnci luni. a?a cum domnul o ?tie prea bine . zise ea. Doamnele ?i domnii cunosc oare întimplarea de alalt?ieri? întreba italianul pe nea?t eptate. De altfel. la ora aceea. cu vin dulc e ?i ceva bezele ?i iat? cum. îl înghiontea pe Joachim ?i pe lini?tit l doctor Blumenkohl. trecînd prin man ifest?rile unei cochet?rii suficiente ?i m?rginite. Acolo. Este vorba de spre tînarul Schneermann.iat?. pu?ina ana?ie acestui s?rman Tantal. obi?nuia s?-?i lase lampa aprinsa pe balcon. regulamentul. V?i! Astea sînt chinue 'ui Tantal. într-o clipita. ?i ce s-a petrecut? Nu ?tiu cine i-a ?optit o vorba doamnei Sch neermann.. arunc o pri vire asupra balcoanelor ?i vad a la dumneavoastr? era aprinsa mica lamp? electri c?. . spune?i-ne unde era?i? Sau sînte?i cumva dubla? Desigur ca. Doamna Stohr î?i bî?îia umerii.interesez despre progresele pre?ioasei dumneavoastr? s?n?t??i. spuse Settembrini. despre un corp astral.. îi d?du. v? f?cea?i cura. Cineva dintre noi a fost r?pit . a?adar.sich. l-a luat îns??i doamna mama lui. ce importan?a poate sa aib? asta? Doamna. Pe nea?teptate ap?ru în scena o matroan? mai înalta cu trei capete decît mine. -Hi. cu accentul pe silaba a patra) la cinematografo sub arcadele de la Cazinou ?i. mai precis. mereu acela?i lucru. mi-am zis." Iar adineauri. Facem doi pa?i înainte ?i trei înapoi.Dumnezeule mare! zise ea. apoi. împingi. s-o ?tearg? în mod discret ?i sâ-?i acorde cîteva clipe de distrac?ie jos. la cinematograf o (domnul Setembrini rosti cuvîntul în italiene?te. va conjur. împingi ?i cînd crezi c-ai ajuns sus.. adic?. o femeie energica ?' care mi-a pl?cut. c? a?i savurat bezele dar în societatea cui ? în societatea c?pitanului Miklosich din Bucure?ti! Se spune c? ar purta corset. care p?ze?te cu str??nicie pres crip?iile ca sa se poat? întoarce cît mai repede cu putin?? în bra?ele domnului Stohr. asupra unor aspecte neclar e ale existen?ei dumneavoastr? ?i abia dup? aceea ne vom amuza. hi. Nu crede am. la cofet?rie. dormea?i. ce aud? C? a?i fost v?zuta exact la aceea?i or?. în fata vede?i. f?cea ?treng?re?te ?i confiden?ial cu ochiul.. vine batrînul care-?i mai d? înc? ?ase. n-am nici o grija în privin?a asta.. f?r? nici o vorba. mai întîi. Sa fi sa vurat singur? bezelele ?i sâ va fi f?cut cura de odihna în societatea c?pitanului Mi klo.. Deci. So?ul o a?tep ta la C?nnstadt. dou? perechi de palme domn ului Anton. Ca sa-i induc? în eroare pe ce i din jur. cam între orele noua ?i jum?tate ?i zece. care st?tea la masa domni?oarei Klee feld. Absolut deloc! Nici nu ma gîndesc! Lini?ti?i-ma. îns? în timp ce partea terestra a fiin?ei dumneavoastr? î?i f?cea în singur?tate cura de odihna. Se pare ca domnul vrea sa-?i rîd? de mine. fapt este ca ea a al lai despre nar?virea lui in Baccho et ceteris. Dumnezeule.. continua Settembrini. ra?iunea. hi..

cum spunea Settembrini coborînd brusc glasul. cel pu?in în sinea lor. iar Hans Castorp fuma o M?ria Mancini al c?rei gust începea sa-l sim t? din n°u. apar?inea istoriei.dar în acela?i timp ?i un mare patriot. Dar bunicul nu fusese numai un patriot italian. de?i nu se gîndisera niciodat? ca într-o zi vor lua cu ele u n contact omenesc atît de apropiat. Este drept ca e venimentele evocate erau deosebite: ceea ce auzeau se întîmplase într-o epoca îndep?rtat a. dup? cum aflara mai departe. s? admit? ca în împrejur?rile ?i în epoca de atunci. povestea el. se sileau sa-l arate se vadea o expresie de repu lsie neîncrez?toare. c?ci domnul Settembrini ?tia s? povesteasc? foarte cu haz. atît în timpul plimb?rilor cît ?. le erau familiare. mai cu seam? ca n-au g?sit-o singur? pe doamna Kapa?soulias. în timp ce cump?tarea loiala putea sa echivaleze cu o atitudine de indiferen?a fa?a de problemele statului. împingînd-o sub jugul unei robi i împov?r?toare. în aceast? a treia saptamîna. un fel de împletire între un ' &ltator. nu se vor mai admite bolnavi avînd mai mult de 38. conspirase contra Austriei ?i a Sfin tei Alian?e care îi umilise atunci patria dezmembrata. c??elu?ul doamnei Kapa?soulias din Mitilene s-a a?ezat pe butonul semnalului electric luminos de pe noptiera stapînei lui. cu o adînca dragoste de patrie. ceva în genul unu i ?ef de banda sau al unui conspirator. r?zvr? tirea putea fi o adev?rata virtute cet??eneasca. or tocmai din istorie.se vazura totu?i oblig a?i.c?ci ei aveau obiceiul sa identi fice patriotismul cu un sentiment conservator de ordine . p?tima?a ?i r?zvr?tita. atunci cînd cea mai mare parte a pacien?ilor p?r?siser? sufr ageria ?i cînd cei trei b?rba?i mai ramîneau la masa lor.5 grad e. pe care voia s-o ?tie libera ?i unita da. Noaptea trecut?. Ascultînd cu uimire povestirile italianului. Lodovico Settembrini vorbea bucuros despre sin e însu?i ?i despre originea sa. acest G iuseppe Settembrini ap?rea în povestirile nepotului sau. întru totul vrednic de resp ect ?i oricît de ciudata li se p?ru ?i unuia ?i celuilalt dintre cei doi veri ca o împletire de spirit revolu?ionar ?i patriotism . fusese un membru plin de zel al anumitor organiza?ii raspîndite în toata Italia. c?ci ii dezv?luiau o lume deosebita ?i cu totul noua pentru el. bunicul d?duse de furca guvernelor. apasîndu-?i sînul stîng cu amîndoua mîinile. un publicist politic ?i. în sfîr?it. Pe scurt. C?ci în vreme ce Lodovico dup? cum m?rturisea el însu?i 170 THOMAS MANN cu am?r?ciune . Dar numai cînd era cu cei doi veri. pentru cei ce-l ascultau. ?i anume din cea veche. Pîna ?i doctorul Blumenkohl nu se putu stâpîni s? nu surîd? de aceasta poveste. Mai mult. C?ci dup? lovitura de stat nei . iar doamna St ohr scoase un ?ipat ascu?it. dr?g?la?a Mar usia era cît pe ce s? se în?bu?e cu batista ei parfumata cu portocale. ci în compania asesorului Dustmund din Friedrichshagen. un opozi?ionist la fel a ?i nepotul s?u. a?adar. Cuno?tea numele ?i cu apr oxima?ie chiar ?i condi?iile de via?a ale noilor sosi?i. povestea ca ieri unui c utare ?i unui cutare li se f?cuse rezec?ie de coast? ?i ?tia din izvor sigur c?. iar pe chipurile celor doi veri cu tot r espectul pe care. dispus sa se lase influen?at de e*e. începînd cu toamna viitoare. de?i privea cu o v?dita ironie via?a în comun a celor de-aici. acest spirit de revolt? ?i aceste un eltiri de conspirator ale bunicului se împleteau. care fusese avoat. actele de r ?zvr?tire fuseser? rodul ?i rev?rsarea acestui amestec. Ar?ta a fi temeinic informat asupra ultimelor nout??i. în urma cu aproape un secol. pe care n-o puteau ascunde.ate face tot a?a de bine ?i devale". Settembrini vorbea despre bunicul sau din Milano. ba chiar de sila. nevoit sa-?i exercite numai asupra acestei institu?ii cri tica sa ?i sa protesteze împotriva ei în numele unei umanit??i mai frumoase ?i mai d inamice. ca un om care dusese o via?a întunecoasa. Rîdeau to?i cei care îl ascultau. ?tia tot. ?. în vreme ce fetele de servic iu sfringeau. din polite?e. ci ?i un prieten ?i un tovar?? d e arme al tuturor popoarelor însetate de libertate. le erau ?i lor familiare aceste caractere minate de o dr agoste eroica ?i dezn?d?jduit? pentru libertate ?i o ur? de neînvins împotriva tiran ilor. ?i porni iute spre casa. ceea c e a provocat multa alerg?tur? ?i zarva.se vedea redus doar la persiflarea vie?ii zilnice a sanatoriului interna?ional Berghof".i la reuniunile serale. Ha ns Castorp le cint?rea cu aten?ie. îns? activînd într-un stil mai mare ?i într-un spirit mai r?zne?. ba chiar ?i dupâ dejun. un carbonaro. un orator. ca ?i c um ar fi fost primejdios chiar ?i azi s? vorbe?ti despre asta.

!ar pu?lamalele fuseser? acelea care le-au smul s prin violen?a ?i cu fraze frumoase în decursul ultimelor patru secole. pe un lac din Holstein. bunicul Giuseppe a fost v?zut de c?tre concet??enii lui umblînd îmbr?cat numai în negru. patria lui. în urma cu cî?iva ani. fie ca un semn de ad mira?ie pentru Giuseppe Seitembrini. pe catafalc.?i rotunjindu-M uzele în timp ce ros tea prefixul stra". do u? puncte cardinale diferite. în Untea unei trupe de ap?r?tori ai libert??ii. dintr-o epo ca trecuta în?elesese s? se supun? timpului prezent. la urma urmei. Un am?nunt pe care-l p omeni Settembrini. cînd spre celalalt . cu scopul de a asigura fericirea universala. dup? un exil de zece ani. cum spunea el.de altminteri ascut dintr-o mama de sînge german. soarele apusese de curînd. aruncînd cîte o privire p?trunz?toare cînd spre unul. pîn? în ziua cînd. ?i * vedea pe Giuseppe Settembrini flu turînd tricolorul într-o mîna ?i vutind sabia cu cealalt?.zbutita de la Tonno. rnul?umindu-se sa înregi streze si sa compare.doiala ca asta era pricina pentru care el ajunsese un atit de mare uma-st ?i u n înfl?c?rat admirator al antichit??ii clasice . s? conceap? planuri revolu?ionare cu un elan înfl?c?rat ?i autoritar ?i s? prevesteasc? într-un stil limpede unirea popoare lor înrobite. s-a putut reîntoarce în patri e ?i s-a stabilit ca avocat la Milano. Era cam în jurul orei ?apte.iar lui Hans Castorp i se p?rea ca mai asistase la o asemenea scena. dimpotriv?. ?i apoi ecoul acela adine ?i pios vocii care evoca locurile u nde se cerea un mers solemn ?i cucernic. ?i pe cînd Hans Castorp vîs . ?n versuri ?i în proza. ?i una ?i cealalt? dintre aceste atitudini avea. purtînd-o cu el în toat e aventurile sale. bunicul. într-un amurg. deasupra crîngului de pe maluri. în realitate fuseser? doi bunici diametral opu?i! Hans Castorp se gîndea la toate acestea pe cînd ochii lui luau o expresie fixa ?i el clatin? din cap. frumuse?ea ?i bucuria ei. î?i amintea de o singuratica plimbare cu barca. Revedea chipul prelung al batrînului Hans Loren z. Mai tîrziu. din spirit de rebeliune. luptase pentru cucerirea drepturilor politice. fie ca o dovada de uimire ?i dezaprobare. îns? pe cînd unul o f?cuse din evlavie pentru trecut ?i în cinstea mor?ii de care era legat. cînd ziua se îngîna cu noaptea. sau m?car str?bunilor lui. avîntîndu-se împotriva oar delor despotismului. c?ci personal sau m?car în parte. aratînd printr-un fel de artifi ciu cît de pu?in îi apar?inea. se sim?ea ?i judec?tor ?i împr icinat. scâpînd ca prin urech ile acului de zbirii prin?ului Metternich. deopotriv?. la care luase parte cu vorba ?i cu fapta. activînd pentru instaurar ea unei Republici unice ?i nedesp?r?ite. iar luna aproape p lina se ivise la r?s?rit. c?ci. din cît îl cunoscuse nepotul. spre sfîr?itul verii. ?i s-a în?împlat ca tocmai în aceasta ultima ?ara sa vina pe lume tat?l lui Settem brini ?i fara MUNTELE VR?JIT 171 . Han s Castorp î?i aminti de bunicul lui care. înc? de la originea lor. ?j unul ?i celalalt cu scopul de-a statornici o neînduplecata separa?ie între ei ? i prezentul pe care îl urau. purta doliu dup? Italia. dar dintr-un spirit foarte deosebit de acela care-l însufl e?ise pe bunicul lui Settembrini: î?i aminti de îmbr?c?mintea demodat? prin mijlocir ea c?reia Hans Lorenz Castorp care f?cea ?i el parte. în cinstea progresului du?man oric?rei evlavii. C?ci Settembrini. gîndea Hans Castorp. erau doua lumi opuse. el pleca în exil ca sa lupte ?i sa-si v erse sîngele în Spania pentru Constitu?ie ?i în Grecia pentru independen?a poporului g rec. purtase de asem enea numai haine negre. Pe cînd asculta aceste relat?ri. De altfel se ferea sa condamne ceea ce i se p?rea ciudat. a mdoiala. în vreme ce domnul Settembrini povestea. dar în a?a fel îneît aceasta mi?care se putea interpreta. prin vorbe ?i prin scris. ve?mintele lui redobîndisera mod solemn înf??i?area lor adev?rata (cu colereta) ?i potrivita cu caracterul s?u . ?i f?cu asta 172 THOMAS MANN cu multa precau?ie. Desigur. fara îns? a renun?a sa cheme poporul. robita ?i îndurerata. la libertate. bunicul din Nord ?i bunicul din Sud . f?cu o impresie deosebit de puternica asupra lu i Hans Castorp: anume ca toata via?a. gîndi Hans Castorp. nepotul. c?ci Giuseppe se c?s?torise cu fata în Elve?ia. în vreme ce. ?i se ?i vedea oarecum a?ezat înt re ele. toate drepturile apar?inuser? propriului sau b unic. celalalt. Dar iat? ca ?i unul ?i celalalt se-mbracasera în negru. aPlecîndu-se peste interiorul u?or aurit al cupei de botez un obiect str?vechi care se mo?tenea nestr?mutat din tata-n fiu . invocînd cu ochii negri ridic a?i cerul ?i.

Hans Castorp în?elesese pîn? acum ceva cam ca dezvoltarea ma?ini lor de-a lungu' secolului al XlX-lea. nu putuse. de a distruge prejudec??ile ?i. pîn? acum. sa nu le priveasc? decît în mod separat. Insa daca Settembrini avea multa stima pentru tehnica ?i pentru transporturi. Neamul omenesc r?zbise din întuneric. de-a înlesni în?elegerea l or reciproca. prin dezvoltarea re?elelor rutiere ?i telegrafice.a?a cum o dovedise . ie? ise din spaima ?i din ura. tehnic a se dovedea mijlocul cel mai sigur de-a înfr??i popoarele. O singura da'. învingînd diferen?ele climatice. dintr-o singura suflare. se silea sa priceap? ce voia *>* spun? Settembrini atunci cînd calificase acest principiu drept izvorul libert??ii ?i al progresului". c?tre etapa fin ala a dragostei.atunci cînd se întîlnise pentru prima oara cu cei doi veri la banca de lînga povîrni? . nu avea c apul prea limpede. în guta maie ?i auzul tmurora. în acel moment. Spre apus înc? mai d?inuia lumina zilei. o zi de o claritate sticlo asa ?i precis?. spunea domnul Settembrini. din cea mai frageda copil?rie ?i pîna la sfîr?itul vie?ii. în sfîr?it. la începutul maturit??ii. Oricum ar fi. fiind convins.a. a desf??urat drapelul Lumi nii. ?i pe aceasta cale. fermec?toare ?i limpezit? de orice cea?a. într-o zi. pentru a se îndrepta pe un drum luminat.lea pe apa lini?tita. tiparul a înlesnit toarte mult raspîndirea acestui principiu pe care marea Revolu?ie Francez? l-a ridicat la rangul de lege. al Culturii ?i al Libert??ii. ulterior.cel care arun-e la vechituri armurile medievale ?i tiparul. c?ci numai din acest punct de vedere în?elegea sa le acorde importan?a . prin raporturile pe care le stabilise. ?i mergea pîna acolo încit vorbind despre Mîntuitorul cre?tinismului care dezv?luise cel dintîi principiul egalit??ii ?i înfr??irii între popoare . italianul aduse patriei celor doi ascult?tori un omagiu deosebit de Iduro s deoarece acolo se descoperise praful de pu?ca . Contrastul acesta straniu dainui se cam vreun sfert de ora. înainte ca noaptea ?i luna sa biruiasc?. o singura data în via?a. domni cam vre o zece minute. tehnica era cel mai bun mijloc de transport. Dar fusese însufle?it de prin cipiul drept??ii. elogia Germania sub acest aport ?i numai în m?sura în care era vor ba despre trecut. de a duce la unirea universala. iar Hans Castorp. toate acestea i se parcau tînarului Hans Castorp absolut confuze. Lui Hans astorp i se paru într-a(ievar cam exagerat sa încerci sa pui cele trei zile 174 THOMAS MANN de vara ale anului 1830. apoi î?i d?du seama ca Seitenibrini d?dea de stul de multa aten?ie ?i acestor lucruri ?i ca bunicul sau avusese aceea?i atitu MUNTELE VR?JIT 173 . Tehnica ?i moralitatea. de la zi la noapte ?i de la noapte la zi. categorii pe care Hans Castorp fusese obi?nuit. Dar vorbind astfel. domeniul de activitate pentru care se preg?tise Hans Castorp . Din motive nedeslu?ite. Supunînd natura din ce în ce mai mult. fiindc? u?urase aspîndirea ideilor democrat ice. tu?ie no ua. ca lauda suprema se cuven ea propriei sale patrii. Prin urmare. dup? cum e ?i liresc. alaiuri de cele ?ase zile în cuprinsul c?rora Dumnezeu a desp?r?it pamîntul de a . avocatul Settembrini. ducînd o astfel de via?a ?i angajat într-o activitate atît de vasta.afirma ca. tulbur?tor de ciudata. unicul Giuseppe s-a sim?it pe deplin fericit: asta s-a petrecut atunci cmd a aflat vestea despre Revolu?ia di n Iulie de la Paris. Prin a cest din urma cuvînt. sa ajung? un mare jurist. el ameste ca. în timp ce toate celelalte po poare tr?iau înc? în întunericul supersti?iei ?i al robiei. m?car ca domnul Settem brini le rezuma în termeni atît de limpezi ?i de viguro?i. deoarece a fost prima care. dup? cu m m?rturisea nepotul sau. o constela?ie de vis. povestea el. î?i mai spuse el . organismul fiindu-i îngreunat de cele ?ase feluri de mîncare ale unei mese la Berghof". a bun?t??ii ?i fericirii. desigur. îns? daca întorcea pu?in capul spre r?s?rit vedea o noapte cu luna p lina. nu p?rea totu?i sa-?i ba?e?e stima pe dragoste a pentru aceste for?e. to? i oamenii vor pune cele 61 Z1'e de la Paris al?turi de cele ?ase zile ale crea?i ei lumii. cu toate ca. limpezimii interioare. de a stabili conven?ii între oameni. ci mai cunnd aprecia influen?a lor asupra ridic?rii moral e a omului. în timpul c?rora parizienii au f?urit o cori?ti. el proclamase ca. iar ochii ului ?i ?i fermeca?i ai lui Hans Castorp alergau de la o lumina ?i de la o priveli?te la alta.

?tia. pentru a fi distrus?. iar din aceasta disputa se na?te Progresul. l?sîndu-se dus de întîmplari. Dar era atît de dispus «a se lase influen?at mai bine zis sa se d?ruiasc? tuturor ex perien?elor încît î?i în?bu?i împotrivirea pe care evlavia ?i stilul sau personal o opune u concep?iei «ettembriniene a lucrurilor. veacul al optsprezecelea ?i nici anul 1789. c?ci Europa era ?ara r?zvr?tirii . completa lipsa de activitate. dincolo de acea lipsa de r?spundere pr oprie vacan?elor calatorului ?i vizitatorului care nu se opre?te la nici o impre sie. va veni pe aripi de vuln dac? nu pe cele de porumbei. va aduce sfînta alian?? a democra?iei cet??ene?ti. perfect con?tient ca mîine sau poimîine î?i va lua zbor ?i se va reîntoarce la rînduiala vie?ii lui obi?nuite: ceva. înainte de toate. Nici Hans Castorp nu se sim?ea în stare sa fie atent la asemenea r?t?ciri deoar ece se situau. pentru a fi preci?i. Potrivit concep?iei ?i expunerii lui Settembrini. ?i începea sa p?trund? în Asia. idealuri ?i n?zuin?e. el întorcea capul. al ?tiin?ei ?i al Drept??ii. republica mondial?. sublinie ca s pusele lui Settembrini j Se p?ruser? din cale-afara de îndr?zne?e ?i dc-a dreptul necuviincioase. precum ?i florile arborii. nu apucaser? sa tr?iasc? MUNTELE VR?JIT 175 . el era acela care-l invita pe italian sa-?i expun? ideile. oricum. dincolo de limitele influen?elor pe care con?tiin?a l ui îl îndemna sa le primeasc? în calitate de experien?e de?i ?inea mult sa fie l?murit . Hans Castorp ?tia. pas?rile. ?i se va înal?? în zorii înfr??irii univer-ale a popoar elor. repaosul. Legea conserv ?rii ?i Legea mi?c?rii. Giuseppe într-un cuvînt. fara îndoiala. Dar mai lipsea mult pîna cînd victoria va fi c ompleta. fie cînd to?i trei urcau din cartierul englezesc spre Berghof'. Aceste idei. remarcase Settembrini. cucere a Europa. ce-i drept. prin urmare. ori de cîte ori se repetar? îi displ?cur?. D?inuia în bun?voi n?a lui ceva ca un sentiment al datoriei. ba. ca o jignire personala sau na?ionala iar cît despre Joachim Ziemssen. a con?tiin?ei sale înc?rcate. Supersti?ia ?i ?tiin?a. în primul rînd ca trecutul sa fie r?zbun at o data pentru totdeauna. sub semnul Ra?iunii. dou? principii î?i disputa lumea : For?a ?i Dreptul. aveau datoria sa fac? eforturi ?i mai mari ?i mai generoase pîn? sa rasar a ziua în care monarhiile ?i religii'e se vor pr?bu?i chiar ?i în ??rile care. C?ci fara încetare umanitatea antrena în via?a ei str?lucitoare noi ?ari. spunîndu-?i ca ceea ce i ce p?rea nelegiui t putea fi calificat drept îndr?zneal? ?i ca ceea ce i se p?rea de prost gust era poate o dovada de generozitate ?i entuziasm nobil.pa ?i a creat a?trii eterni. Primul princ ipiu s-ar putea numi asiatic. adic? la Viena. Insa ziua aceasta va veni. o biruin?a a Luminii ?i a Desa-vîr?ir ii. atît de mult îneît atunci cînd Settembrini se a?eza lînga ei sau li se al?tura la plimba rea în aer liber. cînd ramase singur cu varul s?u Joachim. spunea Settembrini zîmbind sub?ire sub musta?a. Dar pentru a atinge acest ?el era necesar. erau la el acas? o tra . contralovitura data celei de trei ori infame alian?e a prin?ilor ?i a guvernelor al c?ror du?man de moarte fusese bunicul sau. fara sa poat? da o explica?ie limpede. care îl împingea sa-l asculte pe italian. în vreme ce continentul r?s?ritea n ar întruchipa nemi?carea. de exemplu atunci cînd Settembrini-bunicul numise baricadele tronul poporului" ?i cîn d declarase ca era vorba de a sfin?i suli?a cet??eanului pe altarul Umanit??ii". pe?tii cît ?i într eaga suflare. nu-l mai asculta ?i a tr?gea aten?ia ru?ilor c? sosise ora sa înceap? cura sau încerca sa schimbe conversa? ia. Tirania ?i Libertatea. ?i apoi ca sa se preg?teasc? domnia Drept??ii ?i ? F ericirii pe pâmînt. dimpotriv?. fara îndoial?. dar. ca o voce a con?tiin?ei ?i. cel pu?in în anumite împrejur?ri. sa fie izbit principiul asiatic al robiei ?i al conservatorismuiui în c entrul ?i în nervul vital al rezisten?ei lui. de ce îl asculta pe domn ul Settembrini explica?ia era ni?el confuza. Nu era îng?duit cîtu?i de pu?in sa te întrebi care dintre aceste dou? puteri va sfîr?i prin a cî?tiga bi ruin?a -conform ra?iunii va fi. a criticii ?i a activit??ii care preface totul. iar mai tîrziu. celalalt european. încruntînd ?prîncenele. impresionîndu-l în mod penibil. Era vorba ca Austrie i sa i se dea la cap. fie cînd st?tea picior peste picior ?i puf?ia dintr-o M?r ia Mancini. Aceast? ultim? turnura ?i concluzie ? potopului de vorbe rev?rsat de Settembrini nu-l mai interesar? absolut deloc pe Hans Castorp. ori de cîte ori italianul se scufunda în vîl torile lui de elocin??.

Acuffl-a?i în?eles!" ?i începu sa vorbeasc? despre Cuvînt". combativitatea cet??eneasca a bunic ului ?i umanismul tat?lui ?i acesta era motivul pentru care el devenise un liter at. Prin urmare. . despre elocven?a. în el. înainte de orice. sînt legate d e literatura . dîndu-?i silin?a sa-l în?eleag? cît mai bine. care a aparat for?a activa ce transforma lumea ?i o face mai buna.. C?ci poetul n-a în?eles sa cinsteasc? umbra boln?v icioasa a Beatricei sub denumirea de Donna gentile e pietosa. îi tmse mai tîrziu Hans Castorp varului sau. Hans Castorp aflase destule lucruri despre Dante. întreaga demnitate umana. împotriva as cetismului ?i a nega?iei vie?ii. Aici. Maestrul acesta a fost pr imul care i-a educat pe florentini. în opozi?ie stra1 oare cu evul mediu care nu numai ca se dedase dispre?ului fa?a de > 'mbr??i?înd supersti?ia. Nu se încredea el chiar cu totul în aceste cuno?tin?e noi. iar politica umanism. c?ci cuvintele frumoase d?deau na?tere la ac?iuni fru moase. sus?inînd ca cerul trebuie l? sat vr?biilor. se c ontopiser? tendin?ele ascenden?ilor imedia?i. notarul Floren?ei. îns? el nu cultiva forma frumoasa în lne.. un scriitor independent. ci numai di n respect pentru demnitatea omului. care scrisese o carte despre virtu?i ?i vicii. sau mai precis: era n?scuta din unirea umanit??ii cu literatura. tunînd ?i fulgerînd împotriva sentimentalismului cre?tin ?i al romanti cilor! împotriva imnurilor sacre ale lui Manzoni! împotriva poeziei cu umbre ?i clar de luna a romanticismului pe care-l comparase cu palida c?lug?ri?a celesta. Luna "! Per Bacco. punîndu-le la îndemînâ ? i arta dc-a conduce republica dup? regulile politicii. domnii mei !" exclama Settembrini. un umanist lucrînd la pupitrul sau. astfel ?i-a numit so?ia care în poem întrupeaz? principiul cunoa?terii din lumea aceasta. ci un savant discret ?i delicat. dar merita sa-?i dai osteneala sa auzi ca Dante a fost inteligen?a reprezentativa a unui mare ora?. tat?l lui Settembrini luase ap?rarea deplinei libert??i de gîndire ?i a bucuriei de-a trai. tat?l ?i nepotul. ?i din sursa cea mai buna. Settembrini întreba daca ascult?torii lui auziser? vreodat? vorb indu-se despre domnul Brunetto.ci îns??i umanitatea. Nu numai uman ismul . cinstirea oamenilo r ?i a omului fa?a de el însu?i. Deoarece literatura nu era nimic altceva decît: unire a umanismului cu politica . Ah! Dumnezeule. ?i munca practica a vie?ii.. fiind absolut identic cu acel Satan în cinstea c?ruia Carducci crease un imn . o atitudine de r?zvr?tire împot riva a tot ce murd?re?te ?i dezonoreaz? pe om. ?inînd seama ca c el care-i slujea de mijlocitor era un fluiera-vînt. fiecare în genul lui: tat?l n-a fost mai prejos decît bunicu l Giuseppe. cu toate ca nu fusese nici agitator politic ?i nici lupt?tor pentru cauza libert??ii. c?ci putea sa spere ca va descoperi m area ignoran?a a berarului Magnus ?i va afla de ce literatura era altceva decît car actere frumoase". Acum a?i în?eles. dimpotriv?. I se repro?ase lui Settembrini-la tal ca lormei o importan?? prea mare. în general. în Lodovico-nepotul. vezi ca în literatur a importan?a au totu?i cuvintele frumoase? Eu mi-am dat seama imediat. Brunetto Latini. i-a înv??at cum sa vorbeasc?.. daca vera ar fi putut sa-l aud? pe batrînul du?man al biserici i.fapt care se îndeplinea cu atît mai nesilit cu cît umanism ul era el însu?i politica.( Vezi. Settembrini declara ca în fiin?a lui. pe care o califica drept triumful umanit? ?ii.?i tot a?a politica f?cea corp comun cu cu\întul. Hans Castorp ciulea urechil e. dar se mai cufundase ?i într-o ru?inoasa 176 THOMAS MANN desconsiderare a formelor. ?i chiar p rin aceasta umanismul era totodat? un act politic. zeflemisind. Un adev?rat Prometeu! Dup? p?rerea lui Promeieu fusese primul uma nist. asta le-ar fi produs o mare bucurie! ?i ar mai fi trebuit sa-l aud ? pe Carducci interpretînd pe Dante pe care îl sl?vea ca pe cet??eanul unui mare ora ?. desp re cultul cuvîn-tului.di?ie de familie. toate cestea sînt nedesp?r?ite de cuvînt. Cad MUNTELE VR?JIT 177 t tutui este gloria omului ?i numai el face ca via?a omului sa fie â. Dar ce înseamn? oare umanismul? Nimic altceva decît dragostea de om. ?i vorbind despre el însu?i.") . C?ci to?i trei le închinaser? via?a ?i for?ele intelectuale: bun icul. de pe ia anu l 1250.

?i pe urma era foarte ocupat sa citeasc? gradele ?i sa le treac? m foaia de temperatura. pentru ca. di n experien?ele directe sau indirecte. nu fac decît una ?i aceea?i for?a ?i idee ?i nu exis ta decî? un singur nume care sa le reuneasc? pe toate. abia dup? aceea. ba chiar într-o direc?ie diametral o pus? ?i pentru a da glas chiar de pe acum tuturor presupunerilor noastre. ?i ca-?i întorcea privirea am?git? de ziua sticloasa de pe malul apusean. fla?netar pe domnul Settemb rini ?i încercase din toate puterile s?-l goneasc? deoarece . întreaga civiliza?ie ?i desavîr?ire morala sînt n?scute din spiritul literaturii. î?i spunea c? ar fi cu atît mai consecvent dac? ?i-ar l?s? gînd urile ?i vis?rile s?-i zboare în alta direc?ie. mai ales dac ? ?ineai seama de anurnite MUNTELE VR?JIT 179 . unde pluteau c e?urile cerului r?s?ritean. Care este acest nume? A?ada r. mica ?i galbena. î?i închipui din nou c? se afla în barca. pe lac ul din Holstein. A scrie frumos înseamn? aproape a gîndi frumos. imediat. demnit??ii umane ?i beletristicii. ?i pe cînd Hans Castorp se gîndea la ea (de altfel expresia se gîndea la ea" exprim? cu foarte mare reticen?a chipul cum se apropia de ea în sufletul sau). care dai nuisera în el dintotdeauna. deci nu putea sa r?spu nd? decît într-un chip de neîn?eles. al dragostei de dreptate ?i de echilibru.el suna astfel: Civiliza? ie! ?i lasînd sa-i cada acest cuvînt de pe buze.A?i avut în ?ara dumneavoastr?. De cîteva zile î?i achitase la administra?ie nota Pe sâptamîna a doua o not? modesta.. dar ca ora Ucid. Dar ce sau cine se g?sea de cealalt? parte. în fa?a. ?i de aici nu este departe pîna la a te comporta fru mos. Ce este omul ?i cu cîta u?urin?? i se poate r?t?ci con?tiin?a! Cum g?se?te el mijl ocul de a lua chemarea pasiunii drept voce a datoriei! Dintr-un sentiment al dat oriei. asemenea cuiva care ?inea un toast. fâra vigo are. Tînarul Hans Castorp recuno?tea ca toate acestea sînt foarte vrednice de-a fi ascult ate. Termometrul Sâptamîna lui Hans Castorp se întindea aici de mar?i pîn? mar?i. Hans Castorp se interesa cu zel de aceste puncte de vedere ?i-?i eschidea sufletul sa primeasc? aceste cuno?tin?e pentru a le cerceta "loeaproape: fapt care ne ?i su bliniaz? cît de mult se deosebe?te omul Uc'd. Dar. de?i cei doi veri nu i-au putut pricepe. acest nume era alc?tuit din ni?te silabe cunoscute. ci doar cu titlu de exp erien?a.. de vis?torul nerod . c?tre care Hans Castorp s? poat? iar ??i s?-?i îndrepte faptele ?i gîndurile? Acolo se g?sea. Hans Castorp îl asculta pe italian politicos ?i atent.care n u era altul decît Hans Castorp unei cînd îl f?cuse. vom de clara ca nu l-a ascultat pe domnul Settembrini decît cu singurul scop de a primi d e la propria-i con?tiin?? certificatul de liber? trecere pe care nu i l-ar fi ac ordat de la bun început. un poet. Ar fi trebuit sa mearg? pu?in mai departe ?i sa spun? ca un stil frumos duce la fapte frumoase. care tocmai avea termometrul în gura. nici sensul ?i nici m?re?ia .îl deranja". republicii ?i stilului frumos. putred? pe din?untru ?i cu ochii de kirghiza.. Da. opus? patriot ismului. ?i înca altele ce proveneau din împrejur?rile prezente. pe care le tr?ia în mijlocul celor de-aici d e sus. dîndu-?i silin?a 178 THOMAS MANN în mod cinstit sa-?i potoleasc? ?i s?-?i atenueze opozi?iile ce se iveau împotriva s pecula?iilor ?i expunerilor Mentorului. Hans Castorp ajunse s? dea bucu ros ascultare spuselor lui Settembrini ?i s?-i examineze cu bun?voin?a considera ?iile asupra ra?iunii. A?a cum am sPUs. Settembrini ridica mîna dreapta. ?i în acela?i timp se identifica ?i cu politi ca. care este sufletul demnit??ii umane. cad într-o mar?i sosise. toate acestea sînt una. ex act o sut? ?aizeci de francl-rezonabil? ?i justificat?. un minunat batrîn povestitor care d?dea o mare importan?? unei scrieri frumoase deo arece credea ca ea ne conduce spic stilul frumos. C?ci nu vrem sa negam ca anumite reziste n?e î?i croiau drum în sufletul lui: adic? erau anumite opozi?ii mai vechi. zise Seîtembrini. acum doua sute de ani. îns? fara a se considera angajat în vreun fe) oarecare. dar oricum. gata s? se lase influen?at de ele. l?murit. sa-?i poat? da p?rerea asupra punctelor de vedere ale lui Settembrim. desigur. Clavdia Chauchat.. socotea el. acesta a fost sensul în care î?i m?rturisi gîndurile vorbindu-i l ui Joachirn Ziemssen. ca sa-?i îndrepte ochii orbi?i spre noaptea cu luna plin?.

Totu?i. Mai sînt banii pentru b?uturi. zise Joachim. hotarît. sa cheltuie?ti o mie de franci pe lun?! Nici chiar opt sute de m?rci. Ceea ce. zise Hans Castorp. o nimica toata cum de altfel i se ?i spusese de la în ceput. mai faci din cînd în cînd cîte o excursie. ca sa-i treac? timpul. ?i cum ?ederea lui Hans Castorp nu atingea nici m?car aceasta unitate. chiar mai pu?in. ca ul rei de odihn? ceilal?i se ridicase anume de pe minunatul s?u ?ezlong ?i. nu te po?i plîr. pu?in încurcat. se întreba el. A?adar. una peste alta. adic? într-o seara.I sniri incalculabile ale acestei g?zduiri. cu cea mai mare bun?voin??. luase din camera hîrtie ?i creion. Bun. Admite c? mai cheltuie?ti înc? treizeci de franci pe luna cu bac?i?urile. Nu. întrucît tratamentul medical este cuprins în aceast? suma. ce se alesese din aceasta vacan?a! Trecuse. bietul Joachim c?ruia Radamante îi mai d?duse înc? Dumnezeu ?tie cîte luni. iar în acest caz special nu fusese 0 'ntmiplare faptul ca v?zuse dintr-o ochire. ?i g?sesc c? e foarte generos din partea ta sa faci a?a de iute socote ala pe un an întreg. pentru ?ig?ri. La urma urmei. care se ?ineau tot de doua ori pe luna. pentru cheltuielile de între?inere . achitase acum trei zile a doua nota saptamînala. ea nic . care la început nu putuse fi prev?zut prea u?or. cui celei de-a treia sa ptamîni ?i ultima a vacan?ei ce-?i propusese s-o petreac? aici. sus. nu fac e zece mii de m?rci pe an. e' ajunsese la constatarea ca v?rului sau . iar daca vre i. mai sînt apoi notele pentru cizmar ?i croitor. ?i care nu puteau fi evaluate. . Aici. nu mai r?m?seser? d ecît trei sau patru biete zile. Vai. zb urase. se risipise ?i n-ar fi ?tiut în adev?r sa spun? cum. De altfel. Nu ?tiam c? e?ti atît de tare. asculde un impuls subit. ca duminica viitoare va mai asista la unul dintre acel e concerte de pe terasa. ba chinr f?cuse exerci?ii în scris. sus.?il anun?a ?i pe varul lui. ca sa calculeze. iar iu?eala cu care calculase în minte totul nu era lecît o iluzie ?i o p?rere a va rului sau în ceea ce privea darurile lui naturale. -Prin urmare. în medie. ?i anumite suplimente pe care ar fi putut foarte bine sa i le treac? în nt ca de pild a concertul bilunar de pe terasa ?i conferin?ele doctorului Krokowski . erau dou?zeci ?i una de zile pe care ar fi trebuit sa le petreac? împreuna. ?i a i c?rui ochi blînzi ?i negri se acopereau cu un val de melancolie de fiecare data cînd venea vorba despre plecarea lui Hans Castorp. î?i trebuie ?ase sute cincizeci de franci pe luna. ?i se cere prea mult. era mai mult decît Ja îndemîna pungii lui. socoteala ta e ?i a?a exagerata. deodat?. foarte pu?in. una peste alta. socoteala e exagerat?. iar mar?i sau miercuri va pleca ?i-l va las? pe Joachim si ngur. Bine. Ins? ce io fi venit s? treac? în contul lui Joachim ?ig?rile ?i costumele n°i. Bine. care se repetau la fiecare cincisprezece zile. se e8atise. ?i iat? ca.de fapt oricui de-aici . f?r? îndoial?. în timp întrucît sfîr?ise ?i el prin a se întinde dup? masa. e m. dar calculînd precis. Iar atîta î?i ajunge ca s? tr?ie?ti. deoarece. Asta face ?ase sute optzeci de franci.Te felicit pentru calculul tau f?cut în minte. pentru obie ctele de toaleta. în realitate. i se eliberase chitan?a o data cu mul?umirile administra?iei. sus. se convinsese ca. plecare ce începuse sa se apropie vertiginos. un ?ir lung. în aceasta privin?a ca ?i în toate celelalte el era mai egrab? greoi ?i lipsit de spontaneitate. Deci. cel mult împov?rat de diversele ac?iuni prev?zute în programul zilei. în ceea ce-l privea via?a de a ici. cea mai mica unitate de timp era luna. ?i se afla la mij]0. dar de pe acum cople?i te complet de gîndul la bagaje ?i la plecare. sus.nu-i necesa ri. Eu nu fumez ?i nici nu am inten?ia s?-mi fac haine aici. un rest neglijabil. ?i 180 THOMAS MANN chipurile. decît dou?sprezece mii de franci pe an. î?i spuse . pentru camera confortabil? ?i pentru cele cinci formidabile mese. o plimbare cu tr?sura. Fiindc?. _Nu e scump. a?a c? î?i mul?umesc.ii curînd ieftin. sus. trei saptamîni reprezen tau aici. Dumnezeule mare. deoarece putea sa considere ca di spunea de un venit anual de optsprezece-nou^ sprezece mii de franci.adic? not a era întocmit? numai pentru pensiunea ropriu-zisâ.ge ca aici. spuse invitatul celui stabilit de mai mult? vreme. îi atr?sese aten?ia Settembrin i. pentru camera ?i masa. dac? vrei s? te por?i cum se cuvine ?i s? ai în jur fe?e surîzatoare. O s?-mi spui c? mai sînt ?i alte cheltuieli ?i accesorii. iar luni se va mai duce la una din conferin?ele doctorului Krokowski. lipsite de însemn?tate. nu vei reu?i. ai ?i înv??at ceva la noi.

R?cise. d?dea impresia -dintr-o buna-cuviin?a ?i del icate?e a firii .. ajuns acas?.. cu toata vremea ploioasa ?i rece care nu daclea semne ca s-ar îndrepta înainiea plec?rii lui.. începuse sa-?i însu?easc? aceasta nep?sare. ?i l e voi spune ca ma vei urma dup? cel mult cinci luni. Pun . Mana este.c?ci. Dar nu-i mai pu?in adev?rat ca aici . în ochii c?ruia puteai citi o triste?e foarte o menea^ de a-?i pierde. mereu fara el. e p?rea. de cîteva zile mi-am reg?sit gustul cu care eram obi?nuit. în curînd. fara îndoiala. Atunci cînd ploua cu g?leata. faeîndu-?i odihna. Cît despre frigul care te p?trundea. ?i presupunînd ca totul se va limita numai la atît. care-mi arde obrajii. îneît nu am înc? sentimentul ca le-am epuizat ?i m-am aclimatizat. ca m?car tc-ai odihnit la noi ?i ca ajuns jos. aceasta mil? îi ai dea dureros de puternic pieptul ?i fara ca aceasta era pricina pentru care îi vorbi din ce în ce mai pu?in despre plecarea lui: iar daca din cînd în eînd aducea vorba despre acest lucru. nimeni nu se temea de nici un f el de vreme. Pe cinci a?a. ?i fara îndoiala. Oare nu cumva timpul trecea aici ca într-o clipita din cauza combustiilor totale din organism? Pentru Joachim. sus. nu. îî comp?timea foare MUNTELE VR?JIT 181 <7îndindu-se c? s?rmanul va ramîne. ar fi trebuit un timp mai îndelungat ?i abia dup? aceea pu tea s? înceap? odihna. din cînd în cînd. timp puteam sa g?sesc. ?i nici de aceste nes?buite batai de inima. mul?umesc lui Dumnezeu. înainte de plecare. în definitiv.ca pîna în ultima clipa nici nu mai voia sa se gîndeasca la plecare. ca Hans Castorp va fi ne\ oif sa se întoarc? la es cu un gutuiai dintre ce!c mai rebele. amîndoi ar fi trebuit sa supravegheze cu mai multa aten?ie scurgerea tim pului. tare. te vei bucura de binefacerile acestei destinderi.. o adev?rata mîngîiere. Nu. O oarecare întremare trebuie sa s e fi produs chiar ?i într-un timp atît de scurt. .-i.pacat". anume ca 182 THOMAS MANN faptul se întîmplase în timpul curei de odihna de seara. atît de noi în toate privin?ele ?i în acela?i tim p stimulatoare. mi se pare c? nu voi reu?i sa scap. în ultima instan?a. a?a cum f?ceau bolnavii cînd î*1 luau temperatura ?i cînd cele ?apte minute pre scrise deveneau un intef" val de timp atît de important. . va tr?i din nou în cîmpie ?i-?i va desf??ura activi-în serviciul teh nicii transporturilor care apropie popoarele: ba. tot atît de buna ca ?i mai înainte. Aflase îns? ca vremea asta nu putea fi calificata drept rea. c?ci capul îti ardea mereu.Da. P?cat. îns? tot pe atît de obositoare din punct de vedere moral ?i fizic. de aceasta afurisita fierbin? eala. de fapt. Lui îlans Castorp h era m ila din toat-l inima de varul sau. spuse Joachim. N umai c?. la ?es. o astfel de viteza a tr?irii e ra. ca ?i cum te-ai fi g?sit într-o camera supraînc?lzit ? ^au ca ?i cum ai fi b?ut mult vin. batista mi se mai p?teaz? cu ro?u. iar Hans Castorp. & vreme ce el însu?i. ci doar ca o vizita frecatoare.Sa sper?m.ii sa dorm ti ei saPtâmîm. impresiile au fost atît de noi. Odihnit? M? întrebi daca m-am odihnit în aceste cîteva zile? Vreau sa sper ca da. voi transmite tuturor salutari din partea ta. întrucît este o gre?eala din partea mea ca nu mi-am rezermai mult tiinp pentru aceasta vizita . daca-mi suflu nasul. cînd se gîndea la cele cinci luni ce-l mai a?teptau. ceea ce este prima co ndi?ie a oric?rei odihne adev?rate. voi avea evoie sa ma refac de pe urma acestei odihne ?i ca va treb. am impresia certa ca. în vale . c?ci atîta vreme cît nu n ingea. ca sa produci mai multa albumina. Pentru a te aclimatiza ?i pentru a-?i însu?i to ate impresiile de aici. pe care o facea cam de o sapt amîna. no?iun ea de vreme rea nu exista aici sub nici o forma. a?a dup? cum am mai spus-o.i nu conta ca ?edere. ?i iat? ca. atît de tare mi se pare uneori ca m-am obosit aici. a?a cum îi spusese ?i consil ierul aulic Behrens. nu era d eloc în?elept sa încerci sa scapi de el refugiindu-te în camera. ?i îndr?znim sa schitun o a doua presupunere. în adev?r. Da! în timpul celor trei saptamîni. de acum înainte. tovar??ul . în ceea ce ma pnve?te nu se poate spune ca m-am aclimatizat ?i nici n-ar fi fost p osibil intr-un termen atît de scurt. r?spunse Hans Castorp. nu însemna ca numai pentru attta lucru aerul ar fi mai pu?in uscat. e toate acestea. Hans C astorp. în anumite clipe. se mai adaug? si un guturai blestemat. datorita receptivit??ii ml?dioase a tinere?ii. nu se d?dea drumul la calorifer ?i nu era întru nimic mai comod sa stai în cam .. fa cult??ii ei de a se adapta ideilor ?i obiceiurilo: mediului în care este str?mutat ?. nici nu era.

ce-i drept. Dar în acela?i timp erai sig ur ca mîine totul va fi reluat de la cap?t. st?tea cu'' cat Joachim . Mazurka? A?a se numea de fa pt Marusia. îmbr?cat cu paltonul ?i înf??urat dup? toate regulile artei în doua paturi bune de par de c?mil?. nu fara subîn?elesuri r?ut?cioase. Ziua se sfîr?ise ?i de data aceasta totul era sfîr?it. daca ai vrea s? treci drept pat. m?car ca el nu era meloma n si nl' putea gusta cu aceea?i pl?cere concertele de seara. li se t?g?duie?te ]sten?a. se funda bucuros în adîncurile transparente ale melodiilor. prin urmare. trebuie sa ?i-o spun. de fapt. urzeala de vuiete pl?cute ?i d e melodii familiare: erau fragmente din opere. ?i ca bolnav ai fi prost primit de Behrens. dar ma îndoiesc ca ??tia ici îi vor ac orda o prea mare aten?ie. apoi valsuri bine orchestrate ?i antrenante. a'e. delectîndu-se de binefacerile greu de precizat ale ?ezlongului. înf??urat bine în paturi. De pe balcon ul lui. ci ?i c? se va desf??ura absolut la fel. altfel. ca ars de b?uturi tari ?i potrivit spuselor sale toata noaptea n-a în chis ochii. omu?orul era iritat ?i dureros. mai ales remarca potrivit c?reia muzica era suspecta din punct de vedere politic. iar pe balconul vecin. R?celil e. pe m?su? ?. tot atît de bine . buchisea mul?umit gramatica ruseasca. la ?es. P?cat de el. de?i avea. era starea cea mai pl?cuta pe care Hans Castorp î?i amintea s-o fi s im?it vreodat? iar el nu se las? în?elat în aprecierea lui de faptul ca un oarecare literat ?i carbonaro califica. exista mijloace pentru a?a ceva. o stare de reala fericire. musculat ura inimii nu va mai fi pusa la încerc?ri suplimentare. marea usc?ciune a atmosferei nu le justi-lca. Se anun?a un guturai zdrav?n. sim?ea iar??i gustul M?riei. acest fapt indubitabil era dintre cele mai reconfortante. aproape în fiecare seara. cînd mica lampa lumina lînga el. Toate acestea îns? n-au putut s? împiedice ca musafirul ?i pl?pîndul novice s? r?ceasc ? foarte serios în timpul numitei cure de seara (sau se prea poate. greoi. provo cînd mereu accese de tuse rebela.cu care Hans Castorp schimba cîte o vorb? cu voce joasa ca sa nu-i deranjeze pe ceilal?i orizontali. cu mult mai mult decît afirma?ia bunicului Giuseppe în leg?tura cu Revolu?ia din Iulie ?i cu cele ?apte zile ale facerii lumii. înd?r?tul peretelui gros de sticla opalescent?. la urma urmei. c?ci împreuna cu muzica ?i cu savoarea reg?sita a M?riei. ai tot Septul sa r?ce?ti. sim?ind o satisf ctie deosebit de vie cînd auzea vreo compozi?ie inteiesanta sau care-i zea amintiri ?i lasîndu-se astfel în voia pl?cerii nu-si aducea aminte rlecît cu sentimente ostile de remarcele enervante ale lui Settembrini asupra muzicii. fata cu rubinul ro?u. iar aceasta dubla certitudine. Joachim îns? nu era atît de pasionat de muzic? ?i-i ramînea str?ina aromatica pasiune a fumatului. Joachim se bucura de o audi?ie tot atît de buna. Dar cu tine.era decît sa te întinzi pe balcon. deoarece o usc?ciune înec?cioasa a gîtului îl f?cea sa tresar? necontenit Pe perna. care apas? cavitatea f rontal?. asculta muzica din tot sufletul. ?i de unde. ca nu vor mai fi emo?ii puternice si ca. r?zb?tea muzica timp de aproximativ o ora. Aici e mai bine sa nu te . glasul îi deveni de un bas r?gu?it. iar aerul nu trecea ca de obicei prin c analul destinat de natur? pentru treaba aceasta. numai într-o singura noapte. dar nu numai ca totul va reîncepe ca de obicei.Povestea asta este teribil de nepl?cut? ?i chinuitoare. e cu totul altceva. din Trubadurul sau din Freischutz. îi d?dea lui Hans Castorp. vîrful nasului îng he?at ?i ?inea o carte tot Ocean Steamships cu mîinile în?epenite ?i înro?ite de frig ?i privea pe sub arcada balconului peste întinderea v?ii din ce în ce mai întunecate ? i pres?rate cu lumini care se pierdeau în dep?rtare. sa fi r?cit în alta parte). ' schi mb. Dimpotriv?: pozi?ia asta era cu mult m ai agreabila. ceea ce nu valora. . în timpul curei de sear ?. nu sînt recus aici. ci p?trundea rece. mar?uri care te f?ceau sa-?i ridici ?an?o? capul ?i mazurci vesele. ?i cînd. îl desfat? mai ales seara. Hans Castorp insa laS< MUNTELE VR?JIT 183 n steamships s?-i cada pe p?tura. pe balconul lui era deopotriv? de bine ad?postit ?i instala t. c?ci. în mod oficial. buc??i din Carmen. puteai fi sigur ca nu se v a mai întîmpla nimic. oricum ar fi. pozi?ia aceasta drept orizontala". Ar fi minunat daca am putea s?-?i oprim guturaiul. îi spuse oachun.

decît de departe. îmi dau seama. Exact. gura ca de broasca. în u?a camerei. el va comunica mai departe. ?i dumneata. zise ea. care-i atîrna de cordon. or?cai ea pe un ton înalt. nu ?tia nici el cum. îmbr?cata într-un halat alb de sora. Behrens o examina. fara s? reu?easc? întru totul. dom'le. Chiar de vineri. un pache?el. Cu toat e acestea. cineva b?tu în u?a ?i astfel avu prilejul sa fac? personal cuno?tin?a cu domni?oara von Mylendonk sau doamna superioar?". ?i scoase din geanta de piele. deoarece erau sa ?ii. fiind foarte ocu pat?.De ce nu? întreb? infirmiera. iute! Nu ascu lta ce spun eu. ?i buza inferioara. pe care n-o z?rise pîn? atunci. de data aceasta vizita îi era destina t? personal. pîna la urma. (Iar??i aceast? oribil? palavr ?"!) în cazul dumitale este foarte posibil s? nu fie decît ceva anodin.) Dar guturaiele nu apar din cauza frigului. Hans Castorp o privea cu o amabilitate modest? îng?duitoare ?i încrez?toar e. Vî kajetsk prostudilisî.. se afla ^ o doamna care. bineîn?eles.184 THOMAS MANN îmboln?ve?ti. ci vorbe?te dumneata ca sa pot pleca!" Era o femeie de vreo patr uzeci de ani.. d?du buzna înainte ca el sa fi putut spune: I ntr?!" ?i se mai repezi înd?r?t. ci provin dintr-o infec?ie la care e?ti predispus s-o ai ?i este vorba de-a ?ti daca sîntem în fa?a unei infec?ii inofensive sau a unei in fec?ii ceva mai ofensive. Asta este calea ierarhica. Poate c? o sa-?i fac? bine. ca ?i cum ai a vea temperatur?. pari îmbujorat. (?i iar??i f?cu strania tentativa de a se uita în ochii lui cu o p rivire p?trunz?toare. ilindu-se s? dea ochilor o str?lucire p?trunz?toare. i& ochii alba?tri. iute. aud c? a?i r? cit. on me dit que vous av ez pris froid. ]opatâ. punîndu-l pe mas?. R?ce?ti des? Varul dumitale nu r?cea ?i el mereu? Prin urmare. Trebuie sa m? duc în sala de opera?ii. î?i r?sucea gîtul ?i cU nasul în sus adulmeca asemenea fiarelor în cu?ti. Dac? nu e?ti cu ochii în patru.) Ai o frumoas? irita?ie a cailor respiratorii. pe cînd ie?ea din camera unui bolnav ?i traversa coridorul c a sa intre în camera de vizavi iar alt? dat? o v?zuse faeîndu-?i în fug? apari?ia în suf ragerie ?i-i auzise vocea strident?. lega t la mijloc cu un cordon. de pe prag. E un lucru cunoscut aici de mmt ?i pe care ? i-l spun acum înainte de plecare. cît era s aptamîna de lung? se plîngea c? o doare urechea ?i. Cînd am venit eu. a?a cum îl rostea mi?cîndu-?i buza inferioara ca o lopa t?.Pute?i fi complet lini?tita. ?i te-ai gîndit sa vii aici ca s? r?ce?ti? N-ar trebui s? vorbim aici deloc despre r?ceal?". e de ajuns s?-fi privesc ochii. o sa vedem mîine ce vom putea face. da. iaf MUNTELE VR?JIT 185 za inferioar? se râsfrîngea piezi? în afara cînd vorbea. astfel ca. ?i avînd pe piept o cruce împodobita cu granate. ?i la atît s-au oprit lucrurile Ei bine. pretinzi c? ?i r?cit aici? Hans Castorp era uluit de acest fel de a vorbi al unei doamne de origine nobila. _ ce-i cu r?ceala asta. ?il privi cu ulciorul copt. pîna la sfîr?it. A?a proceda Joachim. care-i ie?ea piezi?. f?r? forme. I hear you have caught a cold. . ?i-ai luat temperatura? Tînarul f?cu semn c? nu. sp?l?ci?i ?i inflama?i. iar forul ierarhic arata de ce era în stare. ?i continu? s? se uite la fa?a lui. vad bine. ca ?i cum ar fi vrut sa spun?: Iute. domni?oara von Mylendonk b?tu tare ?i s curt. Nou? nu ne place soiul asta de r?celi. ca sa verifice num?rul camerei. iat? aici un antiseptic i nofensiv. cî?i ani ai? Dou?zeci ?i patru? La vîrsta dumitale p??e?t i de-aidc astea. r?mase în a . îi spuSe el. cum i se mai spunea. c?ci nim?nui nu-i pasa. Ah. (în gura ei cuvîntul palavre" av ea ceva oribil ?i fantastic. Voi v orbi cu masorul. agitîndu-?i mîna dreapt? pe jum?tate închisa ?i plina de pistrui ?i ?inînd ar?t?torul ridicat. nasul îi era cîrn. Restul nu-s decît palavre. ademenit? de guturaiul lui. De altfel. de statur? mica. afec?iunea nu-i de natura tuberculoas?" . c?ci vorbea mîneîndu-?i cuvintele. Treizeci ?i patru. avînd pe deasupra ?i un ulcior cop1' aruncau ni?te priviri nelini?ti te.> doua oara sora-?efa. dar f?r? sa izbuteasc?. Este acolo unul care urmeaz? sa fie cloroformiz?t ?i a mîncat salata de fasole. A?adar. cu degetu-i osos. De sub bo neta de sor? de caritate îi ie?ea parul ro?u ?i rar. astea sînt palavre de jos. spune? întreb? pentru . . Ce limb? trebuie sa vorbesc cu dumneata? Germana. cîikj va veni la mine. musafir ul tîn?rului Ziemssen. care îi era înn?scut?. acuma ?tiu. . vor face totu?i ceva pentru tine. cînd Hans Castorp se întorsese de la plimbarea matinala. cu o mi?care ca . Poftim. dar cu ni?te ochi care parc a alunecau. tinere.

Aici la noi asemenea r?celi sînt destul de frecvente. ?i acum< duPâ p ?rerea dumitale. Da-mi-l. î?i spuse ?i vîrî repede termometrul în gura.Apoi tu?i cu toata puterea. De fapt. Nici o secunda mai mult.r?cit. De cînd am sosit aici m-a tot luat pu?in cu cald ?i cu frig.. doamn? su perioar?. îl scutura de mai multe ori co borîndu-i coloana de argint viu ?i mai mult. Grade le erau însemnate cu linii ro?ii. îl iau pe acesta." Scoa se din cutiu?? obiectul frag1' MUNTELE VR?JIT 187 '1 cercet?. trebuie sa vad daca am febra din cauza guturaiului". zecimile cu linii negre. Fire?te c? ala de cinci franci este mai bun. dar probabil c? n u-l are întotdeauna-De ce mi-a spus îns? tot timpul «dom'le^>. în picioare. La buna vedere. Mai ales sa nu te calice?ti la tîrguielile important e. era umpluta cu argint viu st r?lucitor. ci pentiu ca ma simt pu?in cam. cu inten?ia sa-i fac? vizita lui Joachim. cîte ?apte minute de patru ori pe zi. Asta-i deci superioara von Mylendonk.. obiectul d e sticla era întins în culcu?ul capitonat cu catifea ro?ie. N-am nevoie. Elegant ca o bijuterie. Hans Castorp ?tia ce anume i se cuvenea lui însu?i ?i prestigiului sau. îmi îng?dui?i sa vi-l achit imediat. una neagra ?i alta ro? ie. tace. Hans Castorp t?cu. o sa ?i-l treac? în nota de plata. E-n regula. iar partea inferioara. lata-?i achizi?ia! Cuno?ti cum se procedeaz? la noi? îl ? ii sub onorabila dumitale limba. executat pe m?sura. Palavre! M-ai chemat pentru ca e?ti s?n?tos? Nu. Hans Castorp se înclinase ?i r?m?sese lînga masa. apoi începu s? se plimbe nelini?tit prin camera. chiar acolo unde te-ai a?tepta mai pu?i1l-cum spune Joachim. Mi-o iau cînd a:n febra. Nu-i nici o graba. .. punînd vîrful u argint viu sub limb? astfel ca instrumentul îi ie?ea piezi? printre buzele strînse foarte tare ca sa nu lase s? p?trund? nici un pic de aer. pîna sub 35 de grade. a venit singur la mine. . c?ci nu am venit aici decît în vizi t?. In mine se poate avea încrede . . neacordînd celuilalt nici cea mai mica aten?ie. ?i lua termometrul.. Se pare ca aici se gasesc pretutindeni. B?iatul bine crescut era înc? foarte tînar ?i P?strase obiceiul d e-a t?cea al ?colarului care sta în picioare în fa?a >»ncU. Da. dar renun ?a. nici una mai pu?in. gîndi el. doamna superioara. Hans Castorp lua cutiu?a ro?ie ?i o deschise. . în toate pr ?v?liile. nu pot sa-mi dau seamr c's. nu ai? -Nu prea ?tiu. plimbîndu-?i privirea de la u?a pe unde disp?ruse sora-?efa la instrumentul pe care i-l l?sase. N-a trebu it sa-mi dau prea multa osteneala sa achizi?ionez. dom'le! î?i urez un diagnostic bun! ?i para?i camera. Ulciorul nu-i deloc estetic. se va înal??. Lui Settembrini nu-i place ?i este adev?rat c ? are unele manifestai nepl?cute. caie se prelungea sub?im-du-se. dar temperatura o iei tocmai pentru a ?ti dac? ai febra. ramase în picioare lînga masa ?i începu sa-?i dreag? glasul pentru a-?i da seama d e sunetul în?bu?it al vocii. Mercurul se va ur ca. Se întoarse spre u?a deschisa a balconului ?i schi?a o mi ?care spre camera al?turata. rîse el politicos.. Inima îi b ?tea repede ?i puternic. spuse el.Oare nu cumva ai obiceiul sa nu-?i iei niciodat? temperatura? -Banu. gîndi el. lata! f?cu ea ?i s cotoci iar??i în geanta ca ?a scoat? doua cutiu?e de piele. Sînt s?n?tos. ?inîndu-l în mîna.. pronun?înd atît de incorect -Are apucaturi de baie?oi ?i e cam ciudata.Dom le. iar pentru început o sa-l coborîm complet uite-a?a. cu buzele b ine lipite. pe care le puse pe masa. ?sta cost? trei franci ?i cincizeci. Coloana mercurului era sco-borîta mult sub gradele normale ale c?ldurii animale. doamn? superioara.. ?i iat? ca mi-a ?i vîndut un termometr u. Po?i sa-l folose?ti toata via?a daca o sa ai grij? de el.. Cifrele erau ro?ii. iar asta cinci franci. macai superioara. iaT cînd nu ?tie s? r?spund? . Pe acest a de cinci franci. zise ea.er. are totdeauna cîteva în geant?.Aha! ?i unde ?i-e termometrul? 186 THOMAS MANN N-am termometru.

In sfîr?it. apropiinduQe ochi. atunci cînd îi sugerase consilierul aulic. mi?ca lucrurile din locul lor punîndu-le înapoi. din cauz a jocului de lumini. se dilatase foarte tare. apoi ie? i pe balcon ?i. . a?a ca problem a era sa afle de ce natura e infec?ia. Trecuser? ?ase minute. Hans Castorp nu credea ca are aceasta tem peratura numai de cînd r?cise. care ajunsese cu toate aspectele ei atît de intima sufletului sau: pis curile. coloana p?rea ba ca s-a urcat foa rte sus. ?i din cînd în cînd' pieptul i se umfla de un fior de spaima..6. cu mîna expert a-?i ramase nemi?cat. ?i începu s? se plimbe prin camera.re. lr a în picioare în mijlocul camerei. 37. a?a cum înv??ase. aici nimeni nu avea temperatura mai mare. devreme! Sim?i o emo?ie puternica. afara doar de cei care z?ceau în pat s au erau moribundi tot atît aveau ?i Hermine Kleefeld cu pneumotoraxul ei. dar îsi se ca n-u'. termenul p?rea nesfîrsit. începu s? fac? o p uzderie de gesturi banale. facînd o mi?care adecvata. apoi ntinzînd bra?u f?cu sa i se ridice man?eta ?i se uit? la ceas. ?i . de diminea?a. ultimul minut ce mai r?m?sese se strecura cu pas Pisica ?i trecu neobservat. Fire?te. între orele zece ?i unsprezece jum?tate.îl apropie de ochi. cu paltonul ?i paturile.privi drumurile ?i r?zoarele cu flori ale gr?dinilor. privi acele ceasornicului. ba ca a disp?rut . în sfîr?it. ?i regreta ca nu întrebase mai din vreme mercurul. dar nu observa nimic. pentru cura lui de odihna. la repezeala. îl întoarse pe o parte ?i pe alta. începu sa se plimbe prin camera în lung ?i-n lat. din doua p?r?i ?i de dedesubt. str?lucirea argintulUj viu se conf unda cu reflexul luminos al tubului de sticla. în plina zi. însemna tempe ratura". Hans Castorp avea 37. iar un nou gest gr?bit al bra?ului îi escoperi fuga discreta ?i-l f?cu sa constate ca o tieime din minutul al P ulea devenise de domeniul trecutului ?i prin urmaie întîrziase. Sfatul fusese într-adevar plin de bun sim?. iar atunci sim?ea nevoia <a tu?easc? din cauza pieptului prins d e guturai. De fapt. chiai doamna Chauchat.6 -nici chiar Joachim nu avea mai mult . ca le 'tnpinge. 188 THOMAS MANN Nu reu?i sa vad? imediat cît arata termometrul. deocamdat?. una dup? alta. se silea s-o prind? iar.. surîde a. valea di ntre mun?i. fiind cu multe zecimi deasupra limitei unei temperaturi normale. v?g?una profund? a B rehmenbuhl-ului a c?rui spinare cobora piezi? spre sat. iar spre stînga.6 era prea mult.. pe care. ch iar la început. t emîndu-se ca a dep??it clipa prescrisa. p?rea c? închide valea spre sud . se pierdu în icverii ?i las? smaurile sâ-i zboare. o pierduse în doua rînduri. Trecuser? abia dou? minute ?i jum?tate cînd. dar avînd grija sa-l ?in? orizontal ca sa nu influen?eze mercurul pr intr-o mi?care verticala. ceea ce se vadea acum. mercurul se întin sese. v?zut de aici. coloana se ridicase desml de sus. Dar era dificil sa identifici cu precizie natura febrei. dup? multe cazne ?i eforturi lepuse numa i fiindc? avea impresia ca vine în ajutorul minutelor. cu termo metrul în mina. în cazul lui. Acum Hans Castorp ura republica ?i stil ul frumos.. ia urma uimelor. Din cîn^ în cînd. poate c? nu era acela?i lucru -c ?ci el avea numai o simpl? febra gripala cum se spunea în vale. ca ?i cum ar fi fost cineva de fata. în vreme ce întunecata p?dur e alpina îi acoperea coastele privi spre dreapta masivele muntoase. ale c?ror nume îi deveniser? familiare.ea prea mare importan?a. liniile crestelor ?i pere?ii stînco?i. era o febr? ce rezulta dintr-o infec?ie pe care o luase. cercetînd iar??i cu aten?ie indica?ia ter-mometrului. o re?inu ?i. a?teptînd ora mesei ?i venirea lui Joachim. ferindu-se ca v?rul lui sâ-l vad?.6. ca lui Ottilie Kneifer. 37. î?i puse mintea la contribu?ie. Se înf??ur? în pa turi. contempla priveli?tea. rezultatul nu se 'îicase: ayidar. a?a ca Settembrini nu avusese deloc dreptat e sa izbucneasc? într-un hohot de rîs atît de batjocoritor ?i atît de zgomotos -Settembri ni cu republica ?i cu stilul lui frumos. persoana de spre care mi-a vorbit Settembrini". Timpul se îîra. pe?tera stîncoas? ?i zada. ?inînd strîns termometrul în gura. Nu trebuie sa mi-l schimbe cu o «sora mut?». sucind ?i r?sucind instrumentul: indica precis 37. asculta murmurul de glasuri ce se înal?? din solariu ?i se întoarse în camer? dîndu-?i silin?a sa îndrepte pozi?ia termometrului în gura. apoi îl a?eza cu b?gare de seama pe toaleta ?i se preg?t i. cît ?i spre Alteinwand care. Dar pentru ca tocmai în clipa aceea. scoase termometrul si se uita la e! cu privirea r?t?cita. ?i. imaginea deveni limpede. ie sile?te sa înainteze.

Astea sînt palavre. Nu. Mi-a vîndut îns? la repezeala un termometru excelen t.6 atunci cînd tu ?i ati?ia al?i i de-aici nu ave?i mai pu?in . Si în al doilea rînd. Ma gîndesc ca la tine era altceva. . nu eu fac o confuzie. privindu-l în fa?a. Nu-?i dau eu pr escrip?ii. -în cazul acesta a coborît pu?in. lucru care ?e vede ?i din vocea ta.Ca temperatur? de diminea?a. Repede. . Fr umoasa surpriz?. dragul meu. Daca voi pu te?i sa hoin?ri?i cu ea. de ce trebuie sa ma culc cu 37. Dar nu în?eleg de ce s-o fi adresînd mereu cu dom 'le". . Hans Castorp nu spuse nimic. de o buna bucata de vreme ?i chiar iot timpul. Hans Castorp î?i formula astfel r?spunsul: . Mai întî faci o distinc?ie ?i apoi o confuzie. Vrei sa spui ca ai caiduri? Cu oarecare încetinea l?. adaug? el ?i ramase în picioare.cn o febra ensiva llekuie sa stau în pat. pe toalet? .. Dar ?i eu. ci de o constatare exacta. ora a ?i trecut. iar în vremea asta Joachim mai arunc? o privire la ter mometrul de pe toaleta. adic? ultima noutate ar fi ca am un pic de temperatura.Dar este cu totul altceva. intr? s a-l ia la micul dejun. Joachim se întoarse iute pe calcîie ?i cînd se g?si iar??i fata-n fata cu varul sau ch ipul oache? i se mai întunecase pu?in.. e acolo.Nu vad. Cînd se întoarse. cînd am sosit aici. în nici un caz. nu fara un pic de ironie ?i dojana. Foarte bine. apropiindu-se de ?ezlong. S-a urcat foarte repede.MUNTELE VR?JIT 189 Joachim îl g?si tot culcat cînd. Tu ai o stare acuta ?i inofensiva.37 virgul? cinci ?i jum?tate. exact a?a cum stai aflîndu-te într-adevar în fa?a unei frumoase surprize".. zise. Joachim f?cu un scurt stînga-mprejur ?i intra în camera. deoaiece vrei sa pleci saptamîna viitoare. Ap oi. r?spunse Hans Castorp. Mi se pare ca te contrazici. dar cu o alta. f?cu Hans Castorp mergînd pîna la a-si împ?r?i raza de r?spuns în primul rînd" ?i în ai doilea rînd". ajn mai spus d oar ca guturaiul asta nu mi-a dat mai multa febra decît 190 THOMAS MANN aveam înainte. replica Joachim.Da. Ei ?i? întreba. Hans Castorp avea un r?spuns gata preg?tit. ev. . nu-i nici macaT politicos. ci tu e?ti acela care ai un fel de a privi lucr urile de z?p?ce?ti lumea. Apoi r?spunse: . Hans Castorp surise. în fa?a varului sau culcat pe ?ezlong. -?i-ai luat temperatura?! Cu ce?! exclama Joachim speriat. dup? ce gongul r?sunase.6 este egal cu 37. Ramîn la punctul meu de vedere ca 37. ?i c? ar trebui sa te bagi în pat ca sa scu rtezi durata bolii.6. t?cu?i. la ora unsprezece. Intra în camera ca s a-?i dea cu peria prin p?r.admi?înd o clipa ca a a ceva exista ."ienî. Mi-am lu at temperatura. Va trebui sa te bagi în pat. ?i nu mi s-a dat voie sa m? scol decît atunci cînd s-a constatat ca patul nu-mi sc?dea temperatura. obiecta Joac him. Haidem! zise Hans Castorp ?i-?i arunca paturile.Am caiduri. nu se poate spune c? e un fleac.Acum nu mai este voiba de vreo impresie subiectiva. zise Joachim. spuse cu oare care întîrziere: . Vreau sa-?i spun numai ca e?ti stra?nic de r?ci t. Mi-a vindut unul sora-?efa. . cu mîinile în ?olduri ?i cu capul pl ecat. pot ?i eu.In primul rînd. Dar daca nu vrei ad ic?: daca nu vrei sa te culci po?i foarte bine sa te dispensezi.Cu un teimometru. ?i daca vrei sa te convingi de gradele pe care le indic?. plecar? ?i-?i reluara înc? o dat? locurile în sufrageria care la ora ace ea str?lucea în alb de atîta lapte imaculat. . acum trebuie sa mergem la masa. adineauri era virgula ?ase. Tu ai guturai. spuse el. nu. _ gi? întreba el mirat. O clip?. fapt pe care Hans Castorp îl observ? cu coada ochiului.?i totu?i va plimba?i cu to?ii nestingheri?i. a trebuit s? stau în pat patru sapta-mîni. _ Ce înseamn? asta? întreba Joachim. nu în?eleg de ce u o febra inofensiva .

dumneavoastr? face?i o eroare. Haide. n-am ce zice! Ia te uita. d?deau din cap. ei. haide. La întoarcere. Un fleac. da r substan?ial. ?i-l amenin?a cu degetul ro?u ?' butucanos. îi f?ceau semn cu mîna s? nu mai ins iste ?i strigau: Da. era desigur ceva delicios ?i desf?t?tor în momentul în care sim?eai cum se m?e?eau ?i c re?teau gîdiliturile în str?fundurile pieptului ?i cînd. se întoarse spre el. ca totdeauna. îl amenin?a ? eata cu degetul. st?tea cu ochii apleca?i în farfurie. foarte corect. clipeau din ochi ?i agi" tau degetul în drepi ul urechii. da. în special doamna Stohr cu mutra ei înc?p??înata ?i cu obrajii îmbujora ?i. cu atîta a rdoare îneît privindu-te din 'mplare în oglinda dai peste o grimasa dr?ceasc?. tocmai dumneata! spuse profesoara ?i puful de pe obraji i se îmbujo ra în timp ce-l amenin?a surîzînd. cu acest prilej. ntinzîndu-se în considera?ii asupra deosebitei pl?ceri de a tu?i da. 'tmd de iot ce te înconjoar?. nu se putu împiedica sa repete gestul tuturora. plini cu zbîrci-turi deasupra gulera?ului plisat. Azi nu voi bea bere. M?gulit de atîtea tachinarii. c?ruia doamna Stohr îi povesti faptul. el o refuza cu o expresie g rava întip?rit? pe fa?a. rosti el. ?tim. Ast?zi este vineri mîine dup? dejun ma duc la controlul lunar. Hans Castorp crezu ca-i dator sa le refuze cu modest ie. doar cel mult o înghi?itura de apa. ri dicîndu-l spre nas. avînd totodat? un aer cicalitor ?i viclean. Joachim era adine» în gînduri. expirai puternic de cîteva ori ?i cînd.. nu. Dârei refuzau sa-i primeasc? justific?rile.. era de o volubilitate aproap e s?lbatica. Ai putea sa ma înso?e?ti ?i. apasa pe buze batista cu parfumul de po rtocale. ca ~un fel de ame?eala. 192 THOMAS MANN Cu aceea?i încapa?înare groaznica. inspirai s. amenin?îndu-l. Nu este un examen total. în clipa cînd fia vestea. atunci cînd pofta de a str?nuta d evenea irezistibila. nu. dup? cum vede?i: ochii îmi curg. Joachim. la fel ca acelea încercate '"d. spre Davos-Platz. f?cu ?i doamna Stohr. Luau un aer ?treng?resc. dar fara sa se uite. Behrens îmi da vreo doua palme în spate ?i-I pune pe Krokow ski s? ia cîteva note. ceea ce este destul de nepl?cut . este adev?rat. da. mul?umesc frumos. se termina. cînd. . domnul vizita~ MUNTELE VR?JIT 191 ? Asta-i buna! lata o figura! Ce om petrec?re?! Pîn? ?i batrîna m?tu?a.Nu. un mic guturai. chiar ?i doctorul Blumenkohl. î?i scarpini pîna la sînge degeraturile care manînca atît de dulce .iar faptul era foarte ciudat. o expresie de renun?are. care pîna acum nu-i acordase nici cea mai mica aten?ie. te daruiai cu o figura fericita voluptuoasci explozii fi nale. de la celalalt cap?t al mesei. iar dr?g?la?a Ma rusia. Noutatea îi înviora. Joachim spuse: î?i fac o propunere. prim?var a.Cînd pitica îi aduse lui Hans Castorp berea de Kulmbach. ?i asta <-e putea întimpla de doua ?i de trei n în ?ir. inculta doamna Stohr vorbi pîn cînd dejunul scurt. to?i cerura ca Hans Castorp sa se prezinte de urgen?? la consul ta?ie. lata insa c? începur? sal certe cu at?taiorul . . Lucrul acesta mir a pe cei din jurul lui. Ce ne esle dat sa afla111 despre dumneata. ei. mofturi. Erau bucuiiile gratuite ale vie?ii. asta a fos t cea mai vesel?. la Hans Castorp. iar cei doi veri plecar? sa~si fac? plimbarea matinal a. devale. Singur? Miss Robinson se arata nepasatoare si rezerv ata.te sca rpini pîna la sînge cu o ardoare feroce. siîr?it. sa-i ceri s? te . pretexte. f?ceai efo rturi sa tu?e?ti cît mai adine ca sa-?i potole?ti aceastâ irita?ie: era o pl?cere as em?n?toare cu aceea pe care ?i-o d?dea un strânut. Zice ca are temperatur?. nu voi bea nimic. de exemplu. îl privi cu ochii ei cafenii ?i rotunzi. ia te uita. ia te uita! Ei. ap?sat Si sufocat. rîdeau. ' Prada furiei ?i pl?cerii. pie ptul mi-e prins ?i tu?esc aproape toat? noaptea. în vreme ce Hans Castorp gem ea de mult ce-?i sufla nasul iar tu?ea îi zguduia pieptul care-i suna ca o tiniche a ruginita. cazul meu este cel mai inofen siv din cîte se pot închipui. cît ?inu dejunul. fuimos. r?spunse Hans Castorp. am doar un guturai. deodat?. Cum adic?? Asta este într-adevar o noutate! Nici m?car un strop de bere? Am pu?ina temperatura. ca ?i cum ar fi auzit lucruri necuviincioase ?i nostime despre cineva care ar fi vrut sa par? virtuos. dintre toate cele ?apte mese. ?tim!" ?i i at? ca.

iata-ma acum cu ora re?inuta. Asta-i discipl'na casei. Mîine st?m între patru ochi. cît de grav? e boala ?i nici dac? n-ai face mai b ine sâ te bagi în pat.Diminea?a? Hm. Este înnebunitor un torace omenesc care nu m ai exista. gîndi?i -va doar c? e vorba despre o rezec?ie de coaste. nu-i rau! Pentru început. ce p?rere ai. ?i nici nu-mi place ca-l vad fumînd. îns? digestie" este curata fiziologie. nu vrem sa silim pe nimeni. o ?igara de foi în gura. îns?. Digestie binecuvîntata ! ?i cu genunchii strîmbi. unde avem doi speciali?ti. pot merge cu tine. Alt?dat?. -A?a? zise Behrens. faptul acesta ma nelini?te?te.P. r?spunse Hans C storp. nu ?tii ce ai de f?cut. . cu aerul de a fi în p lin? activitate. tu te plimbi. P?r?i moi ale trupului. cu gambeta pe ceafa. vulpoi b?trîn? Dar dumneata.! spuse Behrens. zise Hans Castorp.consulte ?i pe tine în mod sumar. prin urmare sa se iveasc? prilejul de a-?i formula imediat cererea. alba?tri-spalaci ?i ?i l?crimo?i. Este ridicol ce-?i propun. Pe deasupra mai tu?esc ?i tot piept ul mi-e prins. ?i chiar ma i ntereseaz? sa asist o data la o consulta?ie. începu sa coboare panta drumului. dar daca ai fi acas? l-ai chema fara îndoiala pe Heidekind. Bine. ?i pentru moment se ?ine bine. Mîine e ziua mea de consulta ?ie ?i tocmai voiam sa va întreb daca ve?i avea amabilitatea s?-l examina?i totoda t? ?i pe varul meu. întîmplarea f?cu s a-l întîlneasca pe consilierul aulic Behrens. De altfel.. fire?te. imediat dup? troaca! -Am. ?i dumneata? Ce face pretinsa ils s?n?tate? Via?a în doi este mai curînd vesela. lucrul acesta ma amuza. Deci. atunci ne-a m în?eles. ma în?elege? i. Va învîrti?i de colo pîna colo? V-a?i sim?it bine în lum ea mare? Tocmai vin de la un duel cu cu?itul ?i fer?str?ul o chestie mare.. Poate ca s-ar cuveni sa consul?i un medic serios. Cinstea va fi pentru mine. înalt ?i rigid. lopatînd din mîini. mîine dup? ora doua. reu?im mai bine. Po?i spune pofta buna!". . vinovat e guturaiul meu. A?adar. adaug? Hans Castorp. turistule.. dup? ce lucrase în sala de opera?ii. Digestie bineuvintata!" Ce jargon încîlcit. Dac? fiecare s-ar apuca sa fac? a?a ca dumneata.Am aranjat a?a cum ai dorit tu. lucru mai mult urît. obrajii alba?tri ?i ochii l?crimo?i. Ce temperatura ai? Hans Castorp i-o comunica. Plînsul în public este interzis. Nici nu se putea aranja ma i bine. Behrens ie?ea din partea din fa?a a cl?dirii. iar Joachim r?spunse lipindu-?i calcîiele: _ Sîntem pe punctul s-o facem. adic? pe punctul de-a face vizitele clientelei sale particulare. dar cu toate acestea se mai întîmpla sa-? i ia t?lp??i?a cîte unul înainte de termen. ceea ce de altfel le ?i comunic? veril or. de ce plîngi? se adresa el de°' data lui Hans Castorp. în sat. c?ci pofta este oarecum un cu vînt poetic. Fire?te. Ast?zi. iar mvoca binecuvîntarea cerului asupra ei es te o atitudine batjocoritoare. domnule consilier aulic.. Ei. cel de azi în?elege de g luma. c?zur? de acord.. Dar de ce oare e atît de violent în expresii? La în ceput. Ei. iar cînd ajunser? sus. Cum crezi tu. mortis causa. Adic?: Cu pl?cere! Trebuia s-o facem de la început. dar am un guturai stra?nic. unde-am ajungeMUNTELE VR?JIT 193 -Domnule consilier aulic. domnilor! spuse el. ?i pu?ina febra. Din mom ent ce se afla aici. spuse Hans Castorp. Ei. Pofta buna. totodat?. la fel ca ?i pîinea zilnica".C. cincizeci la suta ramîn eau mor?i pe loc. pe cînd în poia lui plutea. idee imprecisa. nu-?i lipse?te voca?ia. Iar aici. în fa?a sanatoriului. este pu?in probabil c? va putea face mare lucru în chestia asta. cel mult o sa-mi prescrie un extras de miambal s au un ceai pectoral îns? cu toate astea este pl?cut sa ?tii ca po?i primi un ajuto r medical cînd te afli în starea asta. . . î?i închipui ca-mi comunici o noutate? Crezi ca n-am ochi în cap? ?i cu formidabilul sau ar?t?tor îi indica ochii injecta?i. îns? cu timpul a devenit cam nepl?cut. sa se aleag? m?car cu atît. Am dori sa ?tim dac? va putea sa plece mar?i. ca un drapel. Rîserâ amîndoi. .Ce spui! striga Behrens. dîra groasa de fum a ?ig?rii de foi.. ?i se ?i potrive?te 1 de armonios cu buna".Nu ?ti u cum s-a f?cut.

Hans Castorp î?i aminti c? la acest prînz. Poate c? ?i eu ar trebui sa 194 THOMAS MANN judec mai mult ?i sa nu mai primesc toate lucrurile a?a cum mi Se prezint?. ?i apoi iat? ca survine ceva care n-are nici o leg?tura cu r a?ionamentul tau. In aceste împrejur?ri. urm? dejunul principal al zilei ?i.ceea ce. Mai tîrziu. Dup? dejun. Hans Castorp o v?zuse mi?cîndu-S1 capul în timp c e vorbea ?i iar??i îi remarcase încovoierea grumazului 5' felul neglijent de a-?i ?i ne spatele. iar Settembrini este un critic. destul de confuz. .. mercurul nu se ridicase peste vechile 37. ?i astfel o privi pe doamna Chauchat în fa?a mai întîi pentru ca apoi. Dar îm potriva a?tept?rii ?i cu toate ca ?inuse termometrul sub limba mai mult de opt mi nute. pen dula mare. ?inînd în gura ?igara de sticla. prin a dezaproba ?i prin a te indigna. Dar se întîmpla sa începi prjn judeca. cum f?cea de cîte cinci ori în fiecare zi. iar dup? aceea fiecare intr? în camera. se furi?ase spre masa ei ?i. noua pentru Hans Castorp. cu toate c? nu-l v?zuse pe Hans Castorp uitînduse la termometru. daca nu cumva o febr? mai mare chiar decît aceea pe care o avusese de di minea??. coloana sclipitoare se ridica pîn? la 37. abia ie?it pe balcon. ce faci? E timpul. Hans Castorp sim?i profund emo?ionat de un lucru neîn?eles. dindaratul lui Settembrini car e st?tea la cap?tul mesei a?ezate între ei. are dreptate ?i în privin?a asta. ramase la 37. ?tia oare c? el avea consulta?ia fixata la ora doua? îl privise doar cu atîta în?eles ?i cu toate acestea era de necrezut. ?i tot ca i" fieca re zi.eoarece ?tiu ca nu-i prie?te ?i-l face melancolic. tr ebuie sa i-o recunoa?tem. un om cu cat? sigur?. suna de doua ori. în diagonal?. ridicîndu-?i ochii peste fruntea ?i p?rul ei. o jachet? noua sau. iar cînd privise spre masa ru?i<0 bine". Iar Hans Castorp r?spunse pe un ton indiferent: Nimic nou! în adev?r. seara. ca aceia ai lui pribislav. cu nasturi mari ?i buzunarele tivite cu ?ireturi. anula prin scutur?ri verticale vechiul 37. întru cît ar fi putut s? ?tie deopotriv? de bine c? numai cu o clip? înainte se întrebase da ca n-ar fi fost mai potrivit s?-i comunice consilierului aulic. din partea dreapta a sufrageriei. ci fara nici un echivoc posibil direct spre el.incidentul acesta îl tulbur? ?i îl înfrico?a pîna în adîncul sufletului Hans Castorp.Cît? întreba Joachim dup? o vreme. dar cu o aten?ie deosebit?. pentru ca spre ora prînzului s? ating? valoarea zil ei precedente. iar a dou a zi diminea?a indica doar 37. dou? batai ?i cînd atra-?toarea bolnava î?i întoarse încet capul ?i în parte bustul. prin Joachim. cu aer ul ca parc? dore?te sa-i spun?: Ei. ca r?ceala se ameliora. care totu?i se întîmpla . sa-i lase sa pluteasc? în gol. acolo unde era masa ilor de rînd.. Apoi. se tutuiesc. iar republica ?i stilul frumos ?i se par dintr-o data cu totul nes?rate. chiar dac? buzele n-au spus vreodat? nici m?car dumneata") . De altfel. se oprise parc? o clipa pentru ca întreaga sufragerie sa i-o vad?. doamP Chauchat nu se întorsese niciodat? spre sufragerie. cu un su rîs fluturîndu-i pe buzele strînse ?i în ochii oblici. a?ezînd u-se cu mi?c?ri unduioase. iar atunci cînd intrase. în tot timpul dejunului. Settembrini pretinde una lui dispozi?ie este silita. o data cu sfîr?itul lui. ca un bolnav experimentat.. cu întîrziere a ei obi?nuit?.vreme ce pendula suna ora dou? o b?taie .6 grade . observase c?. astfel ca nici nu mai poate fi vorba despre severitate morala.j spuse la revedere". cu lan?uri. Vrei s? te duci?" (c?ci at unci cînd ochii î?i vorbesc. astfel c? g?sea consulta?ia de prisos: un gînd al c?rui avanta . Dar cînd desert uls MUNTELE VR?JIT 195 in? ?j cînd. dar nu ca din "n tîtnplare c?tre masa lui. doamna Chauchat purta o jacheta de un galben-auriu. însem na febra. ?i parca nici el însu?i nu p?re a prea l?murit asupra celor ce voia sa spun?. ar ncîndu-?i rivirea peste um?r ?i f??i? spre masa lui Hans Castorp.. v?rul sau îl privi piezi? ?j.7. luase de pe toaleta dr?g?la?a achizi?ie din acea diminea?a. cînd bolnavul se sim?i obosit de emo?iile ?i nout??ile de peste zi. în orice caz. începuse s? flec?reasc? ?i sa manînce. de altfel. se apropie ?i ora rendez-vous-ului.5. atît de tare încît abia se mai încrezu în sim?urile lui.6 care î?i terminase rolul ?i . î?i reluase odihna. Ulti mele cuvinte mai mult le morm?i. apoi trecu pe bal con.

cu urechea lipita de apa rat. începu sa bata în partea de sus a um?rului drept al lui Joachim cu puternicul sau deget mijlociu de la mîna dreapta. spuse el întorcîndu-?i spre pendula ochii lacnmOs. în fa?a ferestrei palid. cu trupul l?sat pe sp ate ?i cu stetoscopul la subsuoara. Totul se repeta ?i în partea stînga. care ducea la subsol. °achim se gr?bea: ora convenita trecuse ?i consilierul aulic Behrens P nea pre? pe punctualitate. avînd în fa?a un tean c de hîrtn. printr-o mi?care speciala a încheieturii mîinii ?i apasînd cu mîna st ng?. porni ?i ie?i dup? varul sau. St?tea în halat. Joachim trebuia. în halatul de lustrin negru. ?inînd în mîna dreapta stetoscopul negru cu care se b?tea Peste coapsa. ceea ce p?rea ca-l obose?te foarte tare. ?i se uita la cei doi sosi?i. Joachim b?tu la u?a aflata chiar în sc?rii ?i pe care o placa de por?elan arata ca acolo se g?se?te sala de c°nsulta?ii. Hai. Cioc?ni chiar de sub gît. ridica bra?ul ca sa se las e cioc?nit la subsuoara. împleticindu-se în sinea lui. doar nu venise aici de ieri. ca ?i cum ar fi mînuit un ciocan. Ramase un moment în picioar e. apoi se a?eza într-un mic fotoliu de moda veche ale c?ru i bra?e erau împodobite cu ciucuri. da-mi statul de serviciu. 196 THOMAS MANN Tempo. De ieri diminea?a nu mai vorbiser? despre planul lor de a se duce împreun? la consulta?ie ?i în acea clipa p??eau într-o t?cut? în?elegere. în acela?i timp. signori! Nu sîntem numai la dispozi?ia durnnea voastr?. acoperit cu o mu ?ama alba ?i pe a c?rui perna era întinsa o coala mare de hîrtie alba. Joachim puse pe mas? ?ervet ul r?sucit ?i f?cu semn din sprîncene lui Hans Castorp. noi cei de-aici nu facem vr?ji. lînga o m?su?a pe care se afla o cana cu apa. privindu-i pe tustrei. dar cu pas hot?rît ?i cu sentimentul ca aceast? privire ?i acest surîs îl învaluiau mereu. în vreme ce pacientul se gr?bea sa se dezbrace pîna la brîu. Doctorul Krokowski st?tea la biroul dublu. iar apoi con silierul aulic porunci stînga-mprejur" pentru a-i ciocani ?i aseul MUNTELE VR?JIT 197 ptul. fara îndoiala dosarul bolnavului. înfipt pe picioarele-i cr?c?nate. ca mobilier nu mai era decît un ?ezlong cu sp?tarul mobil. ?i mai ciocani în partea oerioarâ ?i in ferioara a pieptului. apa s? stetoscopul pe pieptul ?i pe spatele lui ? achim ?i. vino a ici! Vom înceTca sa cioc?nim mai temeinic. Un poco piu presto. tempo. C?ci în secunda urm?toare. deun?zi. Ei. ( Deun?zi" fusese exac t cu patru saptamîni în urma. de?i ar fi putut sa se obi? nuiasc?. tot mai e?ti înc? destul de bal?at. nu te-ai mai înzdravenit. atîrnîn-du-?i hainele în cuierul de lînga u?a. tot otr?vit. Cum st?m cu în?ep?turile în hilul drept care erau mereu acute? Mai bine? Vai. întîi la dreapta ?i apoi la stînga. zise el. ?i auscul-?a?ia începu. draga Ziemssen. a?a ceva nu tr ece de azi pe mîine. msa umerii goi i se înfiorar?.j se spulber? dintr-o data în fa?a acestui surîs întreb?tor. ?i-i apuca foaia de temperatura ca sa-?i arunce ochii pe ea. asculta toate regiunile unde iocanise mai înainte. Lui Hans Castorp nimeni nu-i d?du nici o aten?ie. lînga clavicula. ba sa respire. spuse consilierul aulic ca r?spuns la scuzele lui Joachim. Consilierul aulic Behrens. cunoscînd bine procedeul. . yiocul camere i. O ricum. ba sa tu?easc?. c? . Apoi coborî sU omoplat ?i ciocani lateral la mijlocul ?i în partea inferioara a spatel1"1 dup? care Joachim. Joachim aproba din cap.) Tot otr?vit. Dul apuri pline cu volume de medicina cu cotoare groase ?i dosare acopereau pere?ii. pentru a lua înf??i?area cel ui mai resping?tor plictis. încolo. Virgula ?apte.Intr?! striga Behrens apasînd tare pe prima silaba. cu o mîna pe con-dei iar cu cealalt? trecuta prin barba. apoi se înclin? în fa?a vecini lor ?i para?i sufrageria iar Hans Castorp. cu coatele p e masa. nupâ ce cioc?ni suficient. virgula nou?. ?i este evident ca de cîn d te-am v?zut ultima oara. Parcurser? coridorul de la parter trecînd Pnn fa?a administra?iei ?i coborîra scara acoperita în întregime cu «oleum ceruit. spuse Behrens r?sfoind foile saptamînale pe care Joachim î?i trecuse cu precizie temperaturile luate de cinci ori pe zi. cu expre sia vagd a cuiva care nu e acolo decît ca asistent. virgula opt.

Ei. spuse el ?i iar??i repeta: vezicular" (dup? cît se p?rea. dicta consilierul aulic Behrens. a?a ca ar t rebui sa fii ceva mai politicos. ca ucenicul cifrele croitorului. Ei. iar pe di nafar? arde de febra din ma b°lii. Cu capul plecat într-o parte. e bine. a evenit independent ?i a c?p?tat importan?a datorita bolii. Scurt". Foarte aspru.. cînd re spira (slava Domnului mai avea înc? toate coastele) se ridicau sub pielea întinsa ?i se reliefau deasupra stomacului scobit . ci numai trupul. Doctorul Krokowski se a?ezase din nou. a?a cum t e ui?i de obicei la un om. ?i întinzînd bra?ul. ca un a dev?rat Apolo din Belvedere. Ziemssen! ?terge-o! Urm?torul. negri ?i blînzi pe care chinuita ?i t u?ea îi f?ceau sa l?crimeze. spre ochii lui mari. se uitau cu o e xpresie trista ce plutea în gol. dictînd ucenicului care sta la masa ?i scrie c ifrele astfel ob?inute. îl aserve?te ?i mai rupului. în timpul exarnenulm medical. devale. ?i pe cînd prin minte îi treceau toate acestea. Se gr?bi prea tare. scurtat". Hans Castorp sari în picioare ?i se gr?bi sa se dezbrace. dintre care unul avea la în cheietura mîinii o br??ara de aur. Hans Castorp privea cele ce se petreceau în fa?a lui. în m?sura posibilului. La urma urmei. daca mai are cineva poft a! striga el privind undeva. domnule consilier aulic? Ei. tot ce auzea în?untru. Apoi încremeni în picioare. între timp îns?. pu?in mai bine. Ziemssen. p?rea dus pe gînduri. blond ?i sub?ire. d?du stetoscopul doctorului Krokowski care se ridica ?i-l lua ca sa-i fac? ?i el lui Joachim un mic control de asistent. Data vii toare (adic? de azi în patru saptamîni) o sa fie peste tot. Acestea sînt bra?e de gimnast. sa ia nota de prezen?a celui care mai avea pofta". mina siberiana! Sau vrei sa spui ca sanatoriul nostru are oarecare asem?n?ri cu locu ri de-astea? Merge bine. ale c?rui coaste. cu toata rin?a ce~o are bietul Joachim de a ajunge soldat.acest tors zvelt. în fa?a co nsilierului aulic Behrens . trecînd pe deasupra celui ce-l privea. în sfîr?it. sa manînc bine sâ beau bine. Este tur-intr-o forma perfecta. nu reu?i sa-?i scoat? imediat c?ma?a cu pic??e le ?i o trase peste cap. calculeaza-l începînd de deun?zi. cînd Behrens se hot?rî. alb." Zgomot. Cît crede?i ca mai poate dura.o înf??i?are de civil pe lîngâ Joachim Ziemssen. deoarece eu am °st mereu un civil preocupat mai mult sa fac bai calde. iar Joachim începu sa se îmbrace. iar acum. este bolnav. mai mult decît mine sau ce l pu?in în alt fel. atunci cînd domnul spilcuit ia masurile pent ru un costum ?i pune centimetrul dup? o rînduiala tradi?ionala ici ?i colo în jurul trupului ?i al membrelor clientului. A fost mereu preocupat de trupul s?u. e rîndul dumitale! spuse el. Un trup into-?i care nu se las? dezintoxicat ca sa redevin? zdrav?n. nu e prea rau aici. pe cînd eu n-am f ?cut caz de ele niciodat?. întreb?toare de la torsul gol al lui 198 THOMAS MANN Joachim spre ochii lui. cu privirea ag??ata de f ?ptura consilierului aulic care. a?a-i.. în aer. spunea cu glas tare. î?i spuse Hans Casto rp. cu parul negru pe stern ?i bra?ele altminteri robuste. îl trase în fa?a lui ?i-l studie p?trunz?tor Nu-i privi chipul. acesta este un semn b un). jos. iar??i e?ti gr?bit? în orice caz. c?ci boala îl face pe om mai trupesc. . îns? la el ?i aceasta pasiune izvor??te tot din gustul pentru militarie. desigur. de un oache?-galbui." ?i doctorul Krok owski transcria totul. i' învîrti a?a cum învîr?i un corp ?i-i cerc . ?>! iat? ca trupul lui a trecut pe primul plan într-un mod cu totul diferit. dar considera-l ca pe un minimum. în vreme ce el î?i dezvolta ?i î?i desavîr?ea for?a fiz ca. Dar consilierul aulic era înc? dus pe gînduri ?i-l las? sa stea în picioare. Totul este în regula. n-ai putea s-o sco?i la cap?t cu rec ru?ii dumitale în starea în care te afli! Mai ai nevoie de înc? o jum?tate de ani?or. cu picioarele cr?c?nate ?i gura c?scata. Pe din?untru îns?.ci î?i pierduse r?suflarea. Vezicula r". poftim. nu e?ti nici la ocna ?i nici într-o. deodat? se c°sa ?i aru nca o privire iute.. a dîncit într-o contemplare meditativa a torsului lui Joachim. iar ochii îi l?crimau. în afara Par. Aici. lui Joachim i-au pl?cut întotdeauna exerci?iile de gimnastica. aspru" mai spuse ?i f?cu o strîmbatura. ?i cu mîna sa enorma ii apuca de cot pe Han s Ca?torp. Cît despre consilierul aulic Behren s. asiste ntului care st?tea la birou o spunea în a?a fel încît Hans Castorp nu se putu opri sa nu se gîndeasca la scena de la croitor. spuse el. consilierul aulic Behrens terminase. cu cuvinte scurte ?i sigure. cum ?i-am spus ?i deun?zi iar daca î?i face pl?cere.

aflata la cinci pa?i . ascultînd.Dar. n?d?jduiesc. în a?a fel încît î?i apas? barba ale c?rei vîrfuri se îndoiau în sus. Hans Castorp p?lise.Ai aici un var atît de dr?gu? ?i de simpatic.. începu sa cioc?neasc?. dragul me u Castorp. cum spune filozoful. sus. ?i el la fel? A?adar. în timp ce consilierul aulic îl asculta. al regiunilor care s-au ?i cicatrizat. Embolie? Bine. Sau nu' Hi ramîne totu?i ruda. ?tii ca odinioar? ai mai fost bolnav? -Eu? Da. Este fiul unei cumna. e?ti unul de-ai no?tri ?i vei sfîr?i pri n a-?i da seama ca atî?ia al?ii care au venit aici pentru desf?tarea lor. va putea în curînd sa spun? ca a fost bolnav îns? chiar daca va ajunge acolo. Ah. ace?tia ?i-s ascenden?ii! Cît despre dumneata. acum. A decedat pe cînd eTam înc? mic. MUNTELE VR?JIT 199 _ Auzi? întreba el întorcîndu-se c?tre doctorul Krokowski. ?i. . domnule consilier aulic. O bucata de timp ciocani în mod alternativ. Hm. Castorp.. Deci. n-o sa vrei acum sa-?i renegi votre cousm. el nu-mi este var decît prin alian?a.ep?rtare. de la masa lui de scris. te am în vedere pe dumneata personal. . ~ Ah. iar jenele respiratorii sînt efectul regiunilor bolnave. e moarta. domnul v?rul dumitale de sînge.Dup? mama. în special în anumite locuri. de-atunci e mult. Prin alian?a. zise Hans Castorp. te rog sa ma în?elegi cum se cuvine sa ramîn? aici. exista o jena respiratorie. ?i din partea cui? . îi spunea tînarului p e numele de familie . domnule consilier.. cînd pe calcîie un var c . ~ Haide. î?i reluase stetosco pul. Am fost mereu cu ochii pe dumneata. Auzi diferen?a? ?i c onsilierul aulic ciocani pe rînd în partea superioara stînga a pieptului ?i pu?in mai jos. a?a-i1) Da? ?i ai adesea palpita?ii? Numai de cîtva timp? Bine.. zise Hans Castorp.eta mai ales spinarea. ai fire?te o înclina?ie pronun?ata p entru înfundarea cailor respiratorii.. continua consilierul aulic facînd un semn spre Joachim ?i leganîndu-se cînd în vîrful picioarelor. dar într-o zi au descoperit ca ar face bine -?i nu numai ca ar face bine". Iar doctorul Krokowski. ?i în afara de toate astea. la fe] adaug? el. Sunetul este un pic mai surd aici decît dincolo. iar bunicul meu. Ciocani în acelea?i locuri ca ?i la Joachim ?i reveni de mai multe or în diferite lo curi. acum pot sa ?i-o spun chiar din capul locului. Ar trebui sa devii specialist. ramase cu oc hii în pamînt. Acesta nu rosti mei un cuvînt ?i nu f?cu de cît sa apese stetoscopul ici ?i colo. unde chiar adineauri se oprise de cîteva ori pentru a ciocani cu insisten?a. confirma printr-o mi?care a capului ca auzea: las? cu gravitate b?rbia în piept. au privi t în jur strîmbînd dm nas. domnule consilier aulic. desigur ca totdeauna ai fost pu?in anemic. Castorp. întocmai cum am b?nui t din prima clipa. de ce? 200 THOMAS MANN De o embolie. cel la care ma uit. P . zise el Haide. Castorp. Foarte bine. cu mîmile la spate. ca adineauri.Da. asta nu înseamn? ca n-a fost bolnav. mai bine de opt sau zece minute . Dar domnul tat?l dumitale? A murit de pneumonie. E?ti un v echi bolnav. HnS clavicul? ?i pu?in mai jos.lucrul se desf??oar? praeter-propter. Apoi î?i puse instrumentul sub bra? ?i. în fond. "~ ?i doamna mama dumita le e s?n?toasa? . dar nu vreau sa învinov??esc pe nimeni ca habar n-ai avut. o lumina ?i asupra dumitale. îi zise ?i era pentru prima data ca. . pentru a compara.Respira adînc! Tu?e?te! porunci consilierul aulic care. daca vrei. iar Hans Castorp se str?dui sa fac? întocmai. iar Joachim se opri brusc sa asculte. cu mai mult folos ?i dincolo de orice curiozitate gratuita. iar aces t apt arunca a priori. în aceasta sta?iune d e munte. o sa vedem imediat de ce e?ti în stare. cînd am avut cinstea nemeritata sa te cunosc ?i am presupus cu destula certitudine ca.. fara înconjur. .Nu. revenind de mai multe ori. nu-i a?a? Dar nu-j a?a ca atî? munca fizica cît ?i munca intelectuala te obosesc repede. în care procesul de sclerozare s-a ?i terminat sau. hai de. privind între el ?i Hans Castorp.

. de?i exista. apoi privi iar??i hipul consilierului aulic. spuse Hans Castorp. este ceea ce cred în adev?r ?i eu. devale. cu toate ca experien?a ?i specializarea înseamn? foarte mult. iar printre coaste i se vedeau limpede b?t?ile imji Se uita spre Joachim. o buna zi toat a bucata de plamîn se va duce dracului. fiindc? lucrurile stau altfel ?i t°( e?ti la noi. Aerul îns? este acela care ne a juta sa auzim. continua Behrens. c?ci vei putea sa arunci o privire m'âuntrul propriei dumitale fiin?e. lar ^e la început. î?i spun ca-mi declin orice r?spundere. Dar ?in tot atît de mult sa-?i spun 'mediat: un caz ca al dumitale nu se vindeca de la o zi la alta. b?iatul meu.Da. O sa-?i facem o frumoasa fotografie a interiorului ?i faptul acesta s?-?i produc? desigur pl?cere.robabil ca pentru domnii no?tri colegi de la ?es diagnosticul este mai dificil în cazul dumitale. ?i acum. -Probabil c? imediat te-ai sim?it u?or ame?it. Cas . Am avut impresia. c?ci . confirma consilierul aulic. te vei reface. Hans Castorp st?tea în picioare. ca aceasta febra se datoreste numai guturaiului. sa tr?ie?ti la fel ca si . cu ochii in pamînt ?i cu mîinile la spate. Castorp. . mult mai înzestrat pena fi bolnav decît generalul asta de brigada de colo. iar daca vei continua. ca e?ti un bolnav foarte ales. dispui de suficiente circumvolu?iuni cerebrale. în?elegi. Dup? cîtva timp. facîndu-l sa izbucneasc? din starea latenta în care se afla. în acela?i timp. evident. dup? cîte ?tiu. Acestea sînt otr?vurile solubile secretate de microbi. cu obrajii lui alba?trii. -?i guturaiul? i-o întoarse consilierul aulic. Dar tot acest aer este. mai avem ?i temperatura dumital e: 37. Nu vreau sa spun nici m?car ca am auzul mai fin decît ei. ramîne de vazut. _ M? gîndeam. Ca ?i Pe Joc repaus n-ar fi un ordin tot atît de valabil ca ?i drep?i! Re202 THOMAS MANN paosul este prima datorie a cet??eanului.6 la ora zece diminea?a. Prin urmare. eu. c?ci. ma auz i? Dar. vei mcepe prin a te baga în pat. reclamele "e ?i vindec?rile miraculoase nu ne privesc pe noi. deopotriv? de prielnic ?i pentru a declan?a ?i gr?bi boala. în cazul dumitale. sa-?i spun ceva ?i ?ine bine minte ceea ce auzi. te-a? las? sa pleci la larii ?i pena?ii dumitale ?i nu mi-a? mai bate capul nici o clipa cu dumneata. ?i abia atunci obrajii capata o îmbujorare plina de veselie. Cu ochii tot alba?tri ?i l?crimo?i. vom vedea daca dup? cîteva saptamîni de repaos la pat. o sa-?i spun cîteva cu vinte care valoreaz? greutatea lor în aur. mai spuse consilierul aulic-avem în parte a superioara ?i un punct incipient care a ?i început sa ait>a zgomotul lui. dragul meu. nu trebuie sa te mai obo se?ti pornind la drum. Bine. întrucît p rovine dintr-o afec?iune proasp?ta deocamdat? nu vreau sa vorbesc despre un foca r de infec?ie. iar ner?bdarea nu provoac decît rau. ceea ce corespunde îndeaproape cu observa?iile acust ice. C?ci în afara de aceste jene respiratorii. ma în?elegi. Fire?te. iar guturaiul dumitale este tocmai una din aceste izbucniri. . au un efect ame?itor asupra sistemului nervos central. ai c?rui ochi nu-i întîlni. nu-i a?a? ?i este perfect adev?rat. Deocamdat?. ma în?elegi. c?ci revolu?ioneaz? trupul. De unde provine' Da-mi voie.. asculta-ma cu aten?ie. fara nici o tres?rire. cu certiW MUNTELE VR?JIT 201 un punct umed. spuse Hans Castorp. zise Hans Castorp. aerul pe care-l avem aici este bun împotriva bolii. aCUm. ?i cu musta?a zbîrlita într-o singura parte. Hans Castorp sim?i iar??i cum sîngele îi n?v?le?te în inima care 1se zb?tea în piept în vr eme ce Joachim încremenise pe loc. doar col?ul gurii -' zvîcnea în mod ciudat. Ce se va întîmpla dup? aceea. chiar din prima zi. Daca. acest aer rarefiat ?i uscat al în?l?imilor. Castorp. lucru pe care-l ?tii. Nu ?tiu daca la ?es ai ?i avut febra. dar dup? p?rerea mea dumneata ai început s? faci temperatura imediat ce ai sosit aici. tot ar trebui sa te întorci. n-ar fi decît aces te jene respiratorii ?i aceste calcifieri curioase. care vrea s-o arga ori de cîte ori termometrul îi arata cîteva zecimi în minus. _ ?i ca o confirmare obiectiva. Castorp.

ore ?i zile de lucru au cerut eie: de altfel ne dam seama di ntr-o clipita ca aceste trei saptamîni se vor încheia iute. îi era cu atît mai u?or sa-l în?eleag? pe Hans Castor p ?i sa-i respecte teama ce-o avea de orice explica?ie. f?cu un semn cu capul. Grijuliu sa-l menajeze . nu pre a ar fi corect sa vorbim de Peti?ie". nici de unde. iar noi vre m sa evitam. în prezen?a ac estei minuni care este lrnpul. C?ci este în perfecta ordine ?i corespund e exact acestor legi ca timpul sa ne para mai lung sau mai scurt. daca în vreme ce relat area noastr? privind primele trei saptamîni ale ?ederii lui Hans Castorp la cei de sus (dou?zeci ?i una de zile în miezul verii. arunca piezi? capul pe spate ?i cu un surîs jovi al. alteori p?lea de spaima ?i de nelini?te. pe care le va întîlni în tovar??a no str?. mereu aceea?i. într-o caden?a accelerata. fiind ca ?i îngropate. pe jum?tate sincera ?i prada îndoielii. domolindu-i inima. se a?eza la birou pentru a-?i rezolva coresponden? a în pauza pîna la consulta?ia viitoare Doctorul Krokowski îns? se ridica de la locul sau. se îndrepta spre Hans Castorp. la care. V Eterna supa ?i revela?ia fulger?toare înainte de orice. gîndindu-se la ciud??enia situa?iei. sa nu ma dezmin?i ?i sa nu m?e[ cunoa?terea mea despre oam eni.în schimb. ?i privea în tavanul camerei. nu era în adev?r deloc simpl a. ?i acum. în patul curat ?i alb. St?te a acolo. ?i se aduce suna a?a cum ?i-a fo st adusa ?i ieri. Dar jn aceea?i clipa te adi e un fel de boare nu ?tii nici cum. ?i totu?i el este în ordinea lucrurilor ?i r?spu nde legilor povestirii ?i ascult?rii ei. surprins Qe destin într-un mod atît de nea?teptat .torp. fara îndoiala. ?i c?. la depou cn dumneata! Spunînd aceste cuvinte. ?i ca numai în f unc?ie de propria noastr? experien?a el se dilata sau se contracta exact cît ?i av entura eroului povestirii noastre. Am putea fi mira?i de acest fapt. bolnav fiind. oricît de simpla ar fi fost. mai precis ar fi daca am vorbi despre o identitate adic? de 204 THOMAS MANN î I i un acum încremenit sau despre eternitate. încearc?. a?adar. Dar ar fi paradoxal sa vorbe?ti despre plictis în leg?tura cu eternitatea. foarte întunecata. daca în vreme ce rela tarea noastr? a devorat spa?iu ?i timp ale c?ror întinderi corespund foarte bine a ?tept?rii noastre pe jum?tate m?rturisite . în afara acelora de pîna acum. nu ne-ar mai trebui decît tot atîtea cuvinte ?i cli pe cîte pagini. nu putem admite ca fara acest guturai ochii Iui ar fi avut o privire limpede ?i fara echivoc. La prînz. paradoxurile. întins. formele timpului se destram?. iar o bucurie ?i o speran?a necunoscute îl chinuiau îngrozitor. adic? aventura tînarului Hans astorP. c? ci structura sa l?untrica. încîlcita. ar fi trebuit sa se limiteze aceasta ?edere). intra de cîteva ori în camera bolnavului. suprema autoritate în aceasta lume în care sîntem închi?i. cu cît împ?rt??ea aceasta te . De fapt. Deocamdat? este suficient ca fiecare sa-?i aduc? aminte cît e iute se scurge chiar un lung" ?ir de zile atunci cînd. ca un om suprasolicitat de treburi. pentru ca nu cumva cititorul sa fie e l însu?i din cale-afara de uimit de cele ce urmeaz?. povestitorul se simte dator sa m?rturiseasc? pro-pria-i mirare în leg?tura cu un lucru care se va întîmpla aici. batîndu-i lipita de coaste. care îi zgudu ia pieptul. A?adar. s?-l preg?tim pe cititor pentru înc? alte mult e minuni ?i enomene. Hans Castorp st?tea în pat de sîmbata dupa-amiaza deoarece astfel hotarîse con silierul aulic Behrens. ci din contra. este folositor. le reci în pat: este mereu ace ea?i zi care se repeta fara încetare. file. întrebînd de forma da ca nu-i lipsea nimic. îi strînse din toata inima mîna dreapta. dar cum e> ln fond. în vreme ce inima repeta parca loviturile con?tiin?ei. ?i a?a cum î?i va fi adusa ?i miine. pentru urm?toarele trei sapt amîni ale vizitei sale în acest loc. te rog. mai ales în tov?r??ia eroului nostru. Uneori din str?fundurile fiin?ei lui se înal?? un rîs nebun ?i biruitor. patul în care murise americanca ?i. poate. De altfel. al c?ror albastru era înce ?o?at de guturai. înainte mar?. atîtea alte fiin?e. cu ochii lui naivi. potrivit previziunilor ome ne?ti. în prima zi. consilierul aulic Behrens puse cap?t convorbirii ?i. Joachim îl las? în pace ?i ocoli orice explica?ie. care-i dezvelea din?ii g?lbui în barba. cac în vreme ce vezi ca ?i se ad uce supa. iar ceea ce ?i se dezv?luie ca adev?rat? forma a existen?ei este un piezent încremenit în care ?i se aduce eterna supa. De altfel. cu monograma lui pe buzunarul c?m??ii de noapte. cu mîinile sub cap .

la urma urmelor. a fost frumos?" Daca vad ca n-am sosit. . r?spunse Hans Castorp. Au altceva de f?cut decît sa ma a?tepte pe ? e ?i sa numere zilele pîna la întoa rcerea mea.Iarta-ma! spuse Hans Castorp fara sa-?i ia mîimle de sub cap. Nu chiar azi.. Dar duminica. trebuie sa-?i m?rturisesc ca faptul acesta nu ma surprinde deloc. ca înainte vreme. te introduc în sanatoriu ?i iata-te. de curînd. la ?es. despre asta. C?ci doar ai auzit tu singur ca.. sînt bine-nit ?i unchiul Tienappel spune: Te-ai întors!" iar u nchiul James ma . c?ci se prea poate sa-l fi coborît în timpul vreunui dejun. Ramase în picioare lînga pat ?i spuse oftînd: A?adar nu-i nimic de f?cut ?i trebuie sa luam anumite hotarîri. astfel ca azi nu mai ai decît o oarecare . Este o surpriza p entru mine sa aflu ca sînt cam bolnav ?i trebuie sa ma obi?nuiesc mai întîi cu ideea c a acum ma aflu aici ca pacient.. po?i sa fii sigur. vindec ata acum. iar în mintea lui se socotea chiar într-o situa?ie ?i mai chinuitoare decît varul sau. în privin?a asta n-ai nevoie sa-?i f aci nici cel mai mic repro?. a?adar. nu ma a?teapt? cîtu?i de pu?in. To tul trebuie sa provin? din faptul ca eu însumi am o leziune si din na?tere chiar a m avut predispozi?ii pentru aceasta boala . doar un oaspete. Requiescat in pace. reprezint? pentru mine ceva mult mai fru mos ?i infinit mai drag decît un Mul?i ani tr?iasc?!" cu zgomotoasa lui veselie. pe de alta Parte. ?i ap oi. în?elegi tu. ?i iat?.nu am vorbit noi. Am avut deauna o fire serioasa ?i o anumita antipatie pentru aspectele vigu-as e ?i zgomotoase ale vie?ii . De altfel. ata-mâ de ieri în situa?ia de-a ma întreba care-mi erju dispozi?iile personale fa?a de tot.I. Trebuie sa în?elegi ca mi-e penibil în cel mai înalt grad. astfel. Te a?teapt? cei de -acasa. în?elegi. deodat?. Am venit oare aici ca sa-?i fac ?ie o vizita? In parte am venit ?i cu inten?ia asta. daca a? mai fi con tinuat cîtva timp sa duc via?a asta acolo. cu o cruCe de argint deasupr a sau un R. acum s-a dovedit pur ?i simplu ca aveam mai multa nevoie de repaus decît ?i-a închipuit el sau decît ne gîndi?em noi to?i. a sPunem.ama. fiindca-mi p)a lucrurile t riste ?i în?l??toare . dar.care a izbucnit acum. pe care trebuise s-o fac? singur. . întorcîndu-se de la plimbarea de diminea?a. La ce bun sa-?i fa ci atîtea gînduri? E absurd. potrivit sfatu lui dat de Heidekind. Cînd sosesc..treab?: Ei. cum aveam impresia pîna acum... _ î?i dai seama. ?i nu atît de adic? într-o zi fixa. Doar ca ai avut odinioar? cîteva locuri bolnave de care nimeni nu s-a ocupat. pot sa vorbesc despre noroc. nu sînt primul care a crezut c? face aici doar o scurta vizita de polite?e ?i a c?rui ?edere a luat o cu totul alta întors?tura.chiar daca este. Oricum ar fi. e altfel. deoarece niciodat? nu m-am sim?it propriu-zis viguros ?i nu uit cît de une ri mi-au murit p?rin?ii astfel ca nici nu aveam de la cine mo?teni o s?n?tate ex cep?ionala! Ca ai o mica leziune .nu-i a?a? . cît de nepl?cuta este situa?ia asta pentru mine! Acum. ca sînt într-adevar unul d intre ai vo?tri. ?i se prea poate ca famil ia noastr? sa aib? asemenea dispozi?ii ?i. Dar daca lucru rile stau într-adevar. 206 THOMAS MANN ?i tu ?tii ca am fost ispitit uneori sa ma fac preot.Asta nu se poate ?ti! zise Joachim. lata ceva care într-adevar nu se poate ?ti. înainte de amiaza. Bineîn ?eles ca. zise Hans Castorp. miercuri sau joi. în loc sa fiu.P. trebuie sa treac? uit? vreme înainte ca faptul acesta sa-i surprind?. pentru tratament. s-ar fi putut ca toata bucata d e plamîn sa se duca dracului. Behrens a ?i f?cut o remarc ? în sensul acesta. ?intuit la pat ?i n imeni nu ?tie cînd vei putea pleca pentru a-?i ocupa serviciul. îns? zilele acestea. nu mai amîna convorbirea directa ?i inevitabila cu varul sau. zise Joachim oftînd. Nu înc?. e o chestiune asupra c?reia nu ne facem uzn. MUNTELE VR?JIT 205 is A?.iar o stofa neagra. ce-o sa se mai întîmple? Fire?te ca ma simt oarecum r?spunz?tor. dar care s-au lecuit cu desavîr?ire de la sine. Vii aici sami faci o vizita. în primul rînd. întrucît este un noroc fap tul ca am venit aici ?i m-am l?sat consultat. adic? fa?a de via?a ?i exigen?ele ei . E destul sa te gînde?ti cum al doilea fi u al lui Tous-le-deux a fost atins înc? mult mai grav ?i nici nu ?tim daca mai tr? ie?te. vor trebui sa fie în?tiin?a?i. ca sa m? odihnesc.

fie bilunare intra în drepturile sale. zise Joachim ?i începu.Nu. vizitîndu-l. îl punea pe Joachim sa-i relateze evenimentele ?i preg? tirile din aceste zile. s? mai a?teptam. Behrens n-a fixat nici un termen. asemenea pove?ti de groaza. nu sînt în stare sa c?l?toresc. Joachim se a destul de pu?in vor b?re? ?i deloc dispus sa fac? rezumatul con-W?ei . n u mi s-a f?cut înc? nici radioscopia ?i nici radiografia. neglijeuri de dantel? sau ceva asem?n?tor (numai c? pentru neglijeuri de dantel? fusese prea rece). îns? faci aceasta afirma?ie într-un sens pesimi st ?i g?sesc ca te gr?be?ti prea tare. iar programul . nu.. Cred ca este mai bine sa nu ne dam prea multa importan?a ?i sa nu ne apucam sa istorisim celo r de acas?. vom vedea. Va fi suficient sa le scriem cît mai curînd . de rufe. este un om în?elept ?i nu face pe profetul. De altfel. Cît pentru rest> mai putem a?te pta.Bine. daca nu ai fi urcat din întîmplare pîna aici. Cînd Behrens spune ca un loc e aspru ?i ca aproape ca aude un zgomot. spuse el. tocmai pentru ca nu se poate ?ti. Dup? aceea. se a?eza pentru un sfert de or? pe marginea patului. Afirmi ca nimeni nu poate ?ti cînd voi fi în stare sa plec de aici ?i sa încep lucrul la ?antierul naval. . Chiar în si tua?ia lui de acum Hans Castorp lua parte la tot ce se petrecea. în cadrul concertului bilunar.. singurele care vor îng?dui o concluzie obiectiva. cu mîna mea. e tot ce putem face pîna una-alta. Mai tîrziu.greutate la respira?ie. * Hans Castorp st?rui sa afle am?nunte: 208 THOMAS MANN Zac aici ?i achit tariful întreg. sa se plimbe prin camera. cel pu?in prin relat?rile pe care i le f?cea Joachim cînd. lbituri. îi ceru sa-i fac? o e de seama asupra conferin?ei doctorului Krokowski. nu se poate ?ti! . v?dit tulburat. la mine n u. Vreau ?i eu s? aflu nut-din ceea ce se întîmpla.de altfel nu vorbise decît foar te pu?in ?i despre cea precedenta.. nu se poate ?ti absolut nimic. putem a?tepta! Deocamdat? se mul?umir? cu atît pentru ziua respectiva. gînde?te-te ?i tu! Doar cu geamantanul tau pentru clasa întîi g cu cele necesar e numai pentru trei saptamîni. ?i de aceea nu avem dreptul sa punem alternativa cea mai rea.cînd era vorb a de divertismente fie saptamînale. De altfel. în vreme ce Hans Castorp ciulea urechile cu capul p lecat într-o parte ?i cu privirea pierduta într-o fervoare dubioasa pe valurile de a rmonie care se îmbulzeau de afara. treb uie sa ?i se trimit? ?i bani. . spuse Hans Castorp. de pilda în ceea ce prive?te durata conv alescen?ei mele. nu fara a se gîndi cu o interioara ridicare din u meri la discursurile lui Settembrini asupra caracterului suspect politic al muzic ii". deocamdat?.de altfel le voi scrie chiar eu. Tava de ceai pe care i se servise micul dejun duminica diminea?a era împodobit? cu un mic vâs de flori ?i nu uitaser? sa-i trimit? cîteva pr?jituri din cele servite ? i în sufragerie. cum am mai spus. îl întreba dac? duminica fusese onorat? cu toalete elegante. ?i cine ?tie daca se va constata ceva într-adevar serios s au daca pîna atunci nu-mi va trece febra ?i va voi putea spune adio. E prea multa vreme de cînd ma aflu aici ?i ?tiu la ce mâ pot a?tepta. n-ar trebui sa ne facem nici o iluzie. daca nu bucurîndu -se direct. numai daca voi avea nevoie de toate astea. chiar de la început. am în?eles. în adev?r. r?spunse Hans Castorp. Joachim veni sa-l vad? înaintea curei de odihna. Ceea ce desigur ca s-ar fi petrecut ?i cu punctul umed pe care se poate sa-l ai acum. în sfîr?it. Clubul jum?t??ilor de P amîni" î?i mase zborul in corpore spre Clavadell). . daca dupa-masa se facusera plimb?ri cu tr?sura (?i. Ai nevoie de .. bineîn?ele s. Insa n-ar trebui.Pentru rest? MUNTELE VR?JIT 207 -Pai. _ Bine. -Dac?. nu. saltîndu-ma pu?in pe perna . ca stau în pat cu pu?ina febra ?i ca. iar Joachim ramase al?turi de va rul sau: urm?ri stînd pe balcon. iar luni dupa-masa. gr?dina ?i terasa se însufle?ir? cu tralala ?i cu fornaie lile clarinetului.ca am r?cit. de înc?l??minte. Dar.

îl frec?iona cu alcool. oamenii din popor cu cîta solemn itate ?i demnitate: sun? aproape ca o poezie! Ramîi cu bine ?i-?i mul?umesc!" repet ? el imitînd accentul t?ietorului de lemne. Ai auzit tu însu?i. Le mai scrise c? st?tea în pat. cu cugetul împ?cat. cauza ce-i declan?ase revolu?ia în trup ?i gr? bise izbucnirea bolii. astfel c?. cum spune doctorul Krokowski. f?cea la fel. ca morfina sau cocaina.cheiate de cînd s e g?sea aici ?i se sim?i în sfîr?it obligat s? scrie o risoare acas?. c? plecarea. Auzind toate acestea. Pe curînd am?nunte mai amp le. plec? imed iat sâ-l pun? l? primul tren. con?tiincios pîn? la exces cum era îndeob?te. zise Joachim. Dup? aceasta. Asemenea întîmplari se asociaz? cu alte impresii ?i amintiri. Azi a debitat chimie pur?. nici mai încet. Apoi seara ?i diminea?a urzir? a treia ?ederii l ui Hans Castorp în depou". De diminea??. cînd se apucas de unul singur sa p lece la plimbarea care-i f?cuse atît de rau. se apuc? sa tr?iasc? de pe o zi pe alta. c? ci era mereu aceea?i. cum vorbe?te. râspîndit în trup. aventurierul nostru. aceasta zi spart? în atîtea buc??ele ?i care. ca s?-?i infor meze unchii de starea lui actuala. r?spîndit în tot trupul. le s crise pe hîrtia cu antet a stabilimentului. î?i ?ntreba v?rul ce temper atur? a avut la ora ?apte ?i apoi i-o comunica pe a sa. ai puica crede c? este ceva adev?rat în pove?tile cu elixirele dra gostei ?i alte n?zdr?v?nii de care sînt pline c?r?ile de legende. Abia P'eca. numindu-l pe Hans Castorp. avînd o gripa cu febr?. care vorbea din gît cu oarecare dificultate ?i. în pofida proiectelor lui. i?r efectele acestei descompuneri exercit? o influen? ? ame?itoare asupra anumitor centri ai mâduvei spin?rii. MUNTELE VR?JIT 209 Astfel trecur? duminica. ca pe to?i ceilal?i bolnavi. A?a am auzit în p?dure ?i n-o sa uit toa t? via?a. ?i atunci obrajii se îmbujoreaz?! spuse H?ns Castorp. chiar de la prima lor întîlnire. s crisoarea aceasta m? va face s? cî?tig pu?in timp. lunea.. Pe cînd el lua masa jos. nimic deosebit. H ans Castorp. ?i Krokowski a vorbit iar??i despre iu bire"? întreb? apoi ?i se strîmb? rostind acest cuvînt. Dar ce-a mai emis ca noutate? Ca noutate. Poate c? odinioar? chiar se ajunsese aici. De ieri. nimic deosebit. pe nume Turnherr. ?i-ar avea originea în descompunerea unui element înc ? necunoscut. exact a?a cum se întîmpla în ca zul absorb?iei obi?nuite a otr?vurilor exotice. Cîte ?tie ?i omul asta! Parc? ar fi înghi?it ?tiin?a cu polonicul. t rebuia amînata. cel pu?in ? linii mari.î?i reaminti de acea luni. ?i Joachim ap?rea gata îmbr?cat ca sâ-i spun? bun? diminea?a. Ia te uita. gîndi Hans Castorp. ?i cam ce-a spus ast?zi? Ei. de altfel. temperatu ra mi se ridica. Bineîn?eles. exclam? el. la urma urmelor. în urma cu doua sapt?mîni. ?tii ?i tu. adaug? Joachim în sil?. cu perna în spate. M ai a?teapt? pu?in ?i o s? vezi c? într-o bun? zi o s? sfîr?easca prin a descoperi ac est element necunoscut. îi r?spunse Joachim. trebuie neap?rat sa mai stau pu?in culcat. Nu e nici un cuvînt de prisos ?i totu?i. dar e cît se poate de interesant." Apoi plicul fu încredin?at omului de serviciu de la etaj care. se împlineau trei saptamîni . lata un lucru bun. medicul-?ef îl s?sise foarte anemic. cu mînecile c?m??ii suflecate pe bra?ele vînoase. ?j. Chestia ast? a ta m-a cam lovit în moale' capului. pe care consil ierul aulic Behrens. E vorba. de autoin-toxica?ia organismului care. în adev?r. nu voia s-o trate ze cu u?urin??. nu se scurgea nici mai iute.s-exprima limpede presupunerea c? este posibil ca excursia sa fi fos. deoarece o punea în leg?tur? cu constitu?ia generala a bolnavului. evitînd întîrzierea cutiilor pentru scrisori. în acest caz. socotind c? lucrurile ?u fo st aranjate ?i ca numai tu?ea ?i temperatura pricinuita de guturai îl f?ceau s? su fere. intra bâie?ul. ?i totu?i era ziua sosirii lui. în monotonia ei permanent?. cu num?rul camerei.. ?i-?i ramîn în auz pîn? l? sfîr?itul zilelor t?ie. dup? ce b?tea foarte tare în u??. concediul pe care Hans Castorp ?i-l rezervase a fost socot it insuficient de c?tre acest medic cu înalt? competen??. de un fel de otr?vire. Cu perna în spate. un tip musculos. Dar cum mai vorbesc oamenii de aici. cu pofta de mîncare provocat? de o sch . iar mar?ea trecu f?r? nimic sebit. astfel c? va putea îmb?ta oamenii dup? metoda lui. Despre ce altceva ar fi putut vorbi? Acesta este subiectul la care recurge totdeauna. Ai s> plecat? Da. ba o s? ?i fabrice otr?vurile solub ile care produc acest efect ame?itor asupra centrului nervos.

fara îndoiala. declara ca orrnit bine ?i pe deasupra marginii ce?tii se uita la consilierul aulic ' cu pumnii ap?sa?i pe masa din mijloc. i-o aducea sub capace nichelate. MUNTELE VR?JIT 211 Abia ispr?vea dejunul. de la trei pîna la patru. astfel ca intervalu l dintre doua mese . nu era. împingea de-a curmezi?ul patul ui m?su?a speciala pentru bolnavii la pat. Fata de la sufragerie. preg?tita de un ?ef buc?tar de anvergura europeana. decît doua . adic? nu-l mai neglija a?a cum se întîmplase spre .între timp. iar duminica una de gala. cel obi?nuit la prînzul de la Berghof'. înt r-o buc?t?rie ca de hotel de lux. ?i mai înainte de a duce sa se întin d? pe balcon ?i marea lini?te sa se fi l?sat deasupra Berghof'-ului. care avea îns?rcinarea sa serveasc? bolnavii ce st?teau în pat.?i oare de ce i s-ar fi impus un asemenea regim? Un regim de bolnav. încît abia da ca mai avea vreme sa r?sfoiasc? cele doua volume groase ale unui magazin ilustra t. ?i tot astfel se f?cea c? durata marii cure de odihna se re ducea. ca gongul îi ?i invita pe to?i pacien?ii. Aprindea apoi o no THOMAS MANN ?igara ?i abia sesiza ca Joachim plecase sa-?i fac? plimbarea diminea?a. iar ceea ce i se aducea în ve?nicia încremenit? a acestei ore nu era o simpla supa . un sfert. urm?rind un gînd. ca de pilda în marile calatorii c u trenul sau în st?rile de a?teptare. Acum tînarul î?i avea locul lui bine stabilit. apreciata de cei mai exigen?i cunosc?tori. încît chiar ?i un cap sec ^ Un s?rac cu duhul n-ar fi reu?it sa se plictiseasc ?. o masa suculenta în cursul saptamînii. iar dup? aceea sosea supa de prînz": un epitet de un simbolism stupi d. ca Joachim se ?i întorcea. ca în basmul cu b?iatul de croitor a?ezat dinaintea niese fermecate. sa med iteze asupra situa?iei lui de acum ?i sa se întrebe ce se va întîmpla cu el. Pravisera de parcurs sufrageria. Poate ca era chiar atît. ca sa fim prec i?i. Lucrurile nu se petreceau altfel nici cînd Joachim î?i f?cea a doua plimbare. pentru ceea ce era în realitate! C?ci Hans Castorp nu avea regim de bolnav . nu mai era un interval ?i un hiat. la aceasta or?. un regim s?r? c?cios nu era deloc recomandabil în cazul sau. ci un bolnav pe care îl chestiona zilnic. care s e g?sea acolo ca din întîmplare. de altfel. a?a cum poate fi. St?tea acolo ?i pl?tea tariful întreg . Da. arunca o privire gr?bit? pe aia de tempe ratur?. nu-l mai ocolea pe Hans Castorp. înainte de a se duce pentru cu ?i cît durau toate acestea? înc? o pr?p?dita de ora1 ra de odihna dinaintea prînzului Abia ?i-ai pus mîinile sub cap ?i abia ?i-ai aruncat privirile în tavan. cu excep?ia celor care z?ceau în pat ?i a muribunzilor. ?i mai mic?orat?. facîndu-?i raita de dup? masa. în afara unit??ilor întregi. pe t?vi care a?î?au pofta de mîncare. c are. pîna la Davos-Platz. fi ind oarecum ocolita printr-o pauza. ?i Hans Castorp mînca în pat. Joachim pleca. Ora doua ?i un sfert poate fi dou? ?i jum?tate . ele se absorb în treac?t. doctor ul Krokowski. ?i în sinea ta nu mai conteaz?: astfel se întîmpla î asemenea împrejur?ri. Cu gura plin? de dulcea??. sus. Dup? aceea venea iar??i la Hans Castorp. chiar ?i ora trei. ci meniu! complet. cînd toate aspira?iile ?i parca întreaga via?? sîn t concentrate ca sa aduc? timpul. daca am ajuns sa vorbim de trei. alc?tuit din ?ase felur i. la o ora care era. ?i cu atît mai mult nu era cazul lui Hans Castorp. pentru numele lui Dumnezeu. Dar nu se iau în considerare sfertu rile de ora suplimentare înd. în definitiv. Mai flecareau iar??i de una h alta.prea pu?in s 'ngherit de n?v?lirea medicilor foarte ocupa?i.imbare de regim . Joachim î?j m f?cea ?i cura de odihna . îi povestea anumite lucruri care îl impresionaser? în timpul plimb?rii. Iar pauza era doctorul Krokowski. care abia daca dura o pr?p?dita de ora. aceasta min11116 de echilibru. c?ci. comprimata.era atît de s curt. iar dup? aceea H?ns Castorp r?spundea cu voce ganatâ ?i indiferent? la bun? ziua celor ce ie?eau. sa se preg?teasc? pentru dejun. împrumutate de la biblioteca sanatoriului ?i a?ezate pe noptiera. ca îl ?i vedea întorcîndu-se. iat? ca se f?cuse aproape ora trei ?i jum?tate. iar acum str?b?teau la iu? eala camerele omavii la pat ?i cu muribunzi. Cele treizeci de minute se în?eleg ca un contrapunct fa?a de o ra întreaga. ori de cîte ori timpul este calculat în linii generale. st?tea un moment în picioare sau pe marginea patului. c?ci el ?tia sa extrag? sufi cienta substan?a din impresiile celor trei saptamini petrecute aici.

. numai sa ramîna în limitele normalului. începea uneori ?i cîte o sc urta convorbire cu caracter mai personal ?i atunci f?cea prietene?te cîteva glume din acelea cu care. ?i celelalte din cursu l saptamînii. saluta cu cordialitate viguroasa pe cel c ulcat. astfel c a foarte repede Hans Castorp nu mai g?si nimic de obiectat vizitelor regulate al e doctorului Krokowski.) Cine fi crezut! glum i doctorul Krokowski cu un accent prietenos. spre de osebire de scumpul ?i onoratul meu ?ef.. Ce temperatura a?i avut ast?zi? ?i o data cu aceste cuvinte.în consecin?a. mai filozofic. "ntunericul intra vazînd cu ochii în . (Cuvîntul tovar??" îl cam nelini?ti pe Hans Castorp. fiin dc? te po?i obi?nui ?i cu echivocul. domnule Castorp. cînd doctorul Krokowski î?i f?cu apari?ia în camera pentru prima data ?i spunem apari?ie" c?ci acesta este cuvîntul exact pentru a preciza sentimentul straniu ?i chiar pu?i n înspâimîntator avut de Hans Castorp cînd. veriea ceaiul atît în sufragerie cît ?i la num?rul treizeci ?i pat ru. dar nu pe u?a. Nu m-am gîndit la nici un punct umed. adaug? do ctorul Krokowski cu o foarte mare dezinvoltura. ci pe balcoane. pe un ton pu?in afectat. A?adar. va asi gur. ca acest punct umed de acolo ?i cu vîrfu] degetului atinse um?rul lui Han? Castorp .. îmbr?cat în negru. din?ii i se dezvelir? g?lbui într-un surîs jovial. nu-m' închipuisem ca lucrurile stau astfel. dar. cu siguran?a. Joachim î?i lua r?mas bun pentru a se duce la cina. mai înainte de-aU fi dat seama. de altfel. eu nu pot admite. sfîr?e?ti prin a te obi?nui.nemarturisita ?i trecatoarea lui nemul?umire. era ora patru cînd asistentul disp?rea din nou pe balcon -ceea ce însemna ju m?tatea dupa-amiezei! Dintr-o data.. gripa dumneavoastr? este în ochii mei un fenomen ter?iar. la ora patru far a un sfert. te pomeneai în p lin? dupa-amiaza care fara întîrziere se pref?cea încetul cu încetul în înserare: atunci aproape ora cinci. ?i chiar ?i azi.. Apoi era adus meniul. ?i-mi m?rturiseam îndoielile asupra problemei de a ?ti da ca om" ?i s?n?tate perfecta" sînt cuvinte care ar putea vreodat? sa rimeze.. se opri în picioare lînga patul lu i Hans Castorp. Pentru mine este un fenomen secundar.. vizita asistentului c?p?ta un caracter ino fensiv. Valea se umplea de umbre ?i în vreme ce Hans Castorp mînca. c?ci din musafir a?i devenit peste noa pte 212 THOMAS MANN tovar??. cînd. dup? examenul la care a?i fost supus deun?zi. încît cura de odihna pîna la cina se limita Ja lta ora care era un adv ersar u?or de învins numai sa fi avut cîteva "nduri în cap ?i un orbis pictus pe nopti era. ~ P?re?i surprins ca ma vede?i. Cred ca atunci j^ exprimasem oarecare îndoieli în privin?a asta. observa ca asistent ul intrase în camera. tot de pe balcon. Rela?iile dumneav oastr? cu noi au rat într-o noua faza. de?i au un caracter echivoc. ci îl rostea nel ovind decît o singura data cu limba incisivii periori. Cine ar f putut sa cread? un asem enea lucru. în seara cînd am avut pentru prim data pl?cerea sa va salut ?i cînd mi-a?i corijat p?rerea eronata atunci er eronata atragîndu-mi aten?ia ca era?i perfect s ?n?tos. . dînd impresia ca sosise pnn v?zduh. o pauza în cadrul orei. Lucrurile se petrecuser? luni. ci venind spre el direct de pe balcon. trezit brusc. punea cele mai banale întreb?ri în calitate de medic. clarv ?z?tor decît sînt. cum aveau sa fie. e întotdeauna secund ar. Nu vreau sa trec drept rna. nu ?tiuse cum sa se ape e. cîteodata pu?in mai devreme. spuse el cu o dulce ce baritona la. ma limitez sa-mi îndeplinesc o pl?cuta datorie pentru a ma °rma dac? aici totul este în regula. Hans Castorp tresari. bondoc ?i cu umerii la?i. cu un r gutural. Se afla într-un semi (sau sfert) de somn. Oricum ar fi fost.. iar cin" MUNTELE VR?JIT 213 chim se întorcea dintr-a treia plimbare ?i trecea iar??i pe la varul sau. încît intrase pe u?a deschisa. devenite un element firesc al zilei lui normale ?i împ?r?ea ca un fel de pauza lunga cura de dupa-amiaza. în aceasta împrejurare. o influen?a excelenta. i ar în barba lui despicata în doua. pe care nu-l Bolea.. Doctorul Krokowski ap?rea zilnic. sase era atît de aproape. Ceea ce este organic.trebuie s? ne intereseze în primul rînd. c?ci eu vorbeam într-un mod mai general. de vizita de rutina. Cum va sim?i?i deocamdat?? Repau sul la pat va avea.. C?ci d rumul lui nu ducea prin cori-Qor.

?i aceasta zi pref ?cut? în buc??ele ?i prescurtata într-un chip atît de artificial i se prelinsese print re degete.?i în acela?i timp. . fie m picioare. cineva b?tu în u?a pe cînd Joachim nu se întorsese înc? de la cina. Deci. Se f?cea seara iar diminea?a abia trecuse. rece ?i lucid. cîteva minute ?i asta se întîmpla cam de vreo zece ori pe Zl ~ nu uita s?-i relateze micile întîmplari ?i fapte diverse cotidiene ale Je?ii din sanatoriu. care luase loc la masa filde?iei Levi. Doar ?i el sta sus cu întreaga lui lite ratura înjghebat? din umanism ?i politica ?i nu poate sa fac? nimic pentru p rogresul intereselor lumii! N-ar trebui sa se înduio?eze din pricina mea . în definitiv. oncît de des ar fi venit la varul sau sa stea. fiindc? eu. în traducere: lata!" ?i S?r?cu?ul". o l umina orbitoare se r?spîndi înjur. cam la vreo zece sau dou?sprezece zile de cînd Hans Castorp st?tea în pat. la dreapta °amnei Iltis. Dup? ce sfîr?ea. Pentru ce? Ei. ?i priv ea crepusculul ce înainta cu iu?eala. Ca întotdeauna. Iar Joachim. o sa ma întorc la ?es mai curînd decît el. fie pe marginea patului. nu plecase nimeni? Joachim f?cu semn ca nu. chiar la dreapta verilor. ?i sa se arate încîntat c? doar prima întrebare V mea r?spuns afirmativ. reflectata de tavanul alb. cu reverele late. pentru fa ptul ca zac aici ?i sînt socotit bolnav. Settembrini î?i d?duse o p?rere. îl întrebase p e Joachirti ce s-a întîmplat cu varul sau ?i. Ei. de?i. oricum. Curiozitatea lui de însingurat îl Pingea s? întrebe daca au mai sosit noi bolnavi sau daca plecase vreuna mtre figurile cunoscute. Col?ur ile gurii. în camera î?i f?cu apari?ia Lodovico Settembrini . C?ci primul gest al vizitatorului a fost acela de -a învîrti comutatorul plafonierei ?i. o scobitoare de lemn. Cum venea de la masa. îl recunoscu ?i. Hans Castorp va a?tepta cu are sa-l vad?. inginere! Este îng?duit sa ne interesam de dumneavoastr?? Daca da. de alalt?ieri sau de acum opt zile. Dar era totu?i o întrebare la care trebui sa r?spund? Petate rînduri. Italianul era singurul dintre pacien?i despre care Hans Castorp se interesase cu insisten?a." în adev?r. în mijlocul camerei bine luminate iar Hans Castorp se rezemase în cot cînd el intrase pe u?a. în ce-l privea pe Settembrini. la explica?iile lui Joachim na r?spuns decît prin doua cuvinte italiene?ti: mai întîi a exclamat Ecco! apoi a spus Poveretto. cum constata el însu?i cu mirare voioasa sau cel mult îngîndurata. daca ar fi fost mai pu?in 214 THOMAS MANN îng?duitor. subliniind Ca dup? cîte er a informat. Dar de ce poveretto? întrebase Hans Castorp. sub eleganta unduire a must??ii. clipi iute ?i ro?i. De fapt. sosise numai unul nou". într-o zi. un tînar cu verzuie ?i scofîlcita. recunoscîndu-l. o lumin? limpede ? i tremur?toare umplu camera. potrivit obiceiului sau. iat? ca domnul Settembrini st?tea în picioare. pe varul dumnea\o . Settembrini purta redingota lui groasa. Era?i cufundat în gînduri ?i n-a? vrea pent ru nimic în lume sa va deranjez. deci înaintea orei de conversa?ie care urma între cei doi veri. c?ci nu era nevoie sa ?tii mai mult? italiana decît ?tiau cei doi tineri pentru a în?elege sensul acestor doua exc lama?ii. nimeni nu se g?sea pe punctul de-a pleca ?i ca <j aici nu se pleac? atît de u?or. adic?. Hans Castorp se informase în mod personal ?il interesa sa ?tie ce spunea despre ceea ce 1 se întîmplase". a?teptîndu-se în mod evident sa i se spun? ca Hans Castorp p?r?sise societatea pacien?ilor. A?adar. în cazul dumneavoastr? este lesne sa-mi explic înclin a?ia c?tre medita?ie. crepusculul zilei de ieri. iar la r?spunsul oarecum ?ov?ielnic al l ui Castorp. a tunci e nevoie de lumina ierta?i-mi dezinvoltura.camera alba. d ochii în jos. în fata mesei cur??ate. erau încordate de faimosul lui surîs fin . adic? la fiece doua zile. bineîn?eles în limitele întreb?rilor generale ?i imper°nale pe care le punea Hans Castorp. spuse el întinzînd cu un gest plin de avînt mîna mica spre lampa din pla" fon. Prin urmare. c?ci nu avea înc? vîrsta la care trecerea timpului s?-l însp?imînte. întrebîndu-l anume pe Joachim.Buna seara. râmînea rezemat pe perna. d e?i foarte rezumativa Chiar în prima zi a dispari?iei lui Hans Castorp. avea între buze. iar pentru a sporovai ave?i. ar fi putut r?spunde o data pentru totdeauna. un guler cam uzat ?i pantalonii cadrila?i. I se p?rea ca deviza cea ma i potrivita pentru el era deocamdat?".

. cu un oarecare sentimenta lism.. Poate Radamante? Este posibil sa-I fi numit ?i astfel.Va lua?i regulat temperatura? . incidental Nu re?in tot c e-mi trece prin cap. d ar ma pufne?te rîsul gîndindu-ma ca sufrageriei noastre i-a?i spus refectoriu". ierta?i-ma. Va mul?umesc mult ?i va rog sa ma crede?i ca din punct de vedere psihic ma sim? cît de cît normal. n u v-a?i l?sat ascultat decît în ultima clipa. Va felicit în mod solemn. nu-i înc? a?a cum ar trebui sa fie. ha. a acas?. Radamante. . îngadui?i-mi. înfa?i?îndu-ni-l pe consilierul aulic Behrens ca pe judec?torul infernului. domnule Settembrini! Cît sînte?i de bme-oitor! Ha. c?ci oscileaz? între 37. fire?te. ?i atunci am cump?rat unul.o mica logodnica a lui Christ. domnule Settembrini. Iar regulile" le ?tiu pe de rost ?i le observ cu str??nicie.. totdeauna.7 .. A?a s e spune la m?n?stire. cum o duce?i? Cum va descurca?i? Cum va sim?i?i? Sper ca nu p rea ab?tut? _ sînte?i dumneavoastr?. daca ma pot exprima tfel farâ sa ^u indi scret... un scau n. a?i ?i f?cut o gluma. da. Mi-a?i r?s puns cu atîta dezinvoltura. cu o asemenea r?ceala. Va rog sa ma crede?i. desigur. Locotenentul mi-a dezv?luit realitatea. Nu ma deranja?i cîtu?i de pu?in. fire?te! Minos ?i Radamante! De altfel. N'i'~a închipuit. îmi dau perfect de bme seama ca sînt de prisos. totu?i îmi aduc aminte de parca ar fi azi. a?i sp us refectoriu"? lata ca. Am f?cut de atunc destule experien?e. Se poate spune ca a?i terminat noviciatul ?i v-a?i f?cut m?rturisirea profesiei de credin?a.. Am v?zut odinioar?. . Fie ?i a?a. vazînd ca locul dumneavoastr? MUNTELE VR?JIT 215 f ctoriu a r?mas neocupat. 216 THOMAS MANN în?eleg. De altfel f?r? s? am inten?ia de a va atinge demnitatea de b?rbat dumneavoastr? îmi evoca?i mai curînd o c?lug?ri?a tînara decît un c?lug?r . ? a spus adev?rul care este mai pu?in trandafiriu.. nici nu-mi trecea prin minte ca putea fi altfel. Ah! da. da. chiar din prima zi ne-a?i vorbit despre Carducci.sufrageria noastr?".5 ?i 37.. ca numele acesta sa-l l?sam deoparte pentru ast?zi. ?i v-a?i luat temperatura chiar înainte de-a vi se scne? De al tfel ?tiu ca vi s-a recomandat din prima clipa. îmi amintesc.. -Pentru ca aveam febra. m-a? fi adresat doctorului nosiru. absolut neprih?nita ?i cu n i?te ochi mari de victima. Z?ceam aici ?i reflectam . nu? Este drept ca n-am fost niciodat? într-o m?n?stire. tra"1 cu to? ii înghesui?i într-un spa?iu atît de strimt. a?tepta?i pu?in. de altfel..Da.de?i termenul refle ctare este cam exagerat în acest caz.. Mv lendonk aceea care v-a silit sa achizi?iona?i un teimometru? t? îmi trebuia. Ra dames. draga prietene. Lua?i.. ca ati plecat. Iar 1Cl> unde e?ti oarecum la izvor ?i unde sînt doi speciali?ti la fata locu-' ar fi fost prea caraghios sa pierd prilejul. va rog.. îns? a ?a mi-o închipui. încît leg?tura de la om >' om se realizeaz? c u o participare spirituala. a?a ca ma scosese d . O achizi?ie absolut necesara. Totu?i. Pe atunci nu b?nuiam nimic ?i v-am r?spuns ca venisem numai p entru trei saptamîni. întrebar ea aceasta v-am mai pus-o o data! Va aduc aminte? De abia sosiser??i. ~ Desigur... de ?ase ori pe zi. iar repausul la pat aproape ca mi-a vindecat guturaiul. era alt nume. cu o participare a mini"-lata. de la dumneavoastr? am aflat multe lucruri despre el. Mi-era pur ?i simplu prea lene sa aprind lum ina. a trecut o saptamîna într eaga de cînd n-a?i mai fost v?zut. Prin urmare.Ca un frate drepteredincios. la fel ca dumneavoastr? to?i. ce-i drept. Temperatura. Vede?i. ?i cîte luni v-a dat Dumnezeule mare. V?d c? a?i înce put sa spune?i .. asemenea mielu?ele. Dar. ha. dar se pare ca nu-i decît un fenomen secundar. prin locurile pe care le-am colind at. Domni?oa ra Kleefeld tocmai ma salutase ?uierîndu-mi cu pneumotoraxul. rîse Hans Castorp. în acest moment el capata în gura dumneavoastr? o nuan?a ciudata. ?i totdeauna. domnul varul dumneavoastr? mi-a povestit totul. Ha. Pe scurt. la iu?eala.. A?i fost am de nostim chiar din prima zi. este adev?rat. Nu.as-tra. domnule Settembrini. iar zilele acestea nu s-a ameliorat deloc. abia tunsa. dup? cum îmi spun cu to?ii. hm. ha.

I se spuse sa aib? r?bdare A doua luna trecu ?i ea continua sa pretind? ca. nu ?tiu precis unde anume. ?ti?i ce? Placa nu arata absout nici o pata. Consilierul aulic sus?ine. Dar autopsia vedi ca plâmînii erau intac?i ?i ca murise din cauza nu se ?tie c?ror Microbi. Inca n-am ajuns pîn a acolo. daca vrei sa te vindeci.Crede?i? ?ti?i ca placa fotografica arata. este adev?rat. c?ruia au fost nevoi?i sa-i dea o sora muta". rasarit. iar vorbele dumneavoastr ? sînt. i<tf femeia nu r?spunse nimic. ca mi-ar fi g?sit un fle ac -ni?te puncte mai vechi. I se atrase aten?ia ca numai medicul poate sa-i apreciez e starea s?n?t??ii.. . ?i ca acolo unde în adev?r exista caverne. ci este ?i favorabil maladiei. continua trata mentul ?i slabi vazînd cu och» într-a patra luna. ceva de care a? fi suferit odinioar?. sînte?i un mucalit. pete care sînt luate drept caverne. dup? cîte se pare. la so?ul ei. Consilierul aulic Behrens nu v-a povestit cumva ?i despre acea ruso-germana pe care a avut-o aici anul trecut adic? nu: cu un an înai nte. astfel ca diagno sticul absolut sigur nu-l vom putea avea decît atunci cînd voi fi iar??i pe picioare ?i mi se va face radioscopia ?i radiografia. îns? din clipa aceea am sim?it ca am febra. ~ Domnule inginer. A fost pe aici ?i un numismat care începuse sa fac? febra *' 'llndca avea temperatura i-au g?sit ?i cavernele pe placa fotografica.. ?i-a rec?p?tat puterile. Dar cînd în a ncea lun? nu se mai putu ?ine nici pe picioare. cam vreo cinci luni? Nu? Ar fi trebuit sa va vorbeasc?. m?ritata ?i tînara mama. c?ci. de?i el pretinde ca mi-a descoperit. în egala m?sura.in s?rite. Sa speram ca. îns? acest din urma fapt nu prezint? nici o importan?a De altfel i s-a ar?tat ca plamînul ei era într-o stare mul?umitoare. ceea ce este necesar. Ar fi trebuit sa ajung? la aceasta concluzie mai din vreme. ca sa zic a?a. Femeia îns? î?i ie?ise din sânte. de origine ruso-germana. a au mers pîna acolo încît au pretins chiar ca le-au ?i auzit! ÎI declarar? IZlc. aici se întîmpla multe lucruri neobi?nuite! Desigur. Da. ~ Ei. placa fotografica arata ei bine. adesea. niciodat? nu po?i sa spui ca ?i-ai f?cut ucenicia. ?i un punct proasp ?t. Abia atunci vom avea în mod pozitiv r ?spunsul la toate. îi striga ea. fara sa-mi dau seama. acum îmi vorbi?i de autopsie7 Oricum. î?i pierduse toata vlaga. -Admirabil! Povesti?i atît de frumos. fapt v?zut de mine. îl tratar? în consecin?a. întrucît aerul de aici nu numai ca-i bun împotriva maladiei. A stat aici o luna ?i apoi a început sa se plînga ca se simte tot mai rau. anemica ?» desigur ca suferea de ceva ?i mai grav. ea are dreptul cel mult sa spi'na cum se simte. De altfel. a nus atunci Behrens ridicînd din umeri. 218 THOMAS MANN >! Iar dumneavoastr? sînte?i. domnule Settembrini. Nu crede?i nici m?car în ?tiin?ele exacte Cli?eul dumneavoastr? are pete? . cam pe aici. se prea poate ca doamna sa nu suporte atît de bine clima de aici. îi d?du de veste so?ului . Era o femeie fermec? toare. fara îndoiala. mergea tot mai prost.. Perfect. Este o ipoteza seduc?toare. asta face sa-i gr?beasc? evolu?ia. Perfect. pe care l-am auzit ?i eu pe cînd ma cioc?nea de?i cuvîntul proasp?t" suna destul de curios în leg?tura cu asemen ea lucru. Da. era gata sa le?ine la consulta?ie. c?ci era încîntat de plamînul ei. în rasarit. un critic ?j u sceptic pîna-n vîrf ul unghiilor. iar între timp omul muri. Venea din r?s?rit. Pîna acum îns? n-a fost vorba decît de consult?ri acustice. plastice. departe de-a se sirnt1 mai bine . pe undeva. doar s-a sim?it rau tot timpul. trebuie s-o recunoa?tem. de?i nu-s decît umbre. limfati ca. iar Behrens primi o scrisoare de la el . domnule Settembrini.pe care era specificat u caractere energice: personal ?i urgent". N -are nici o imp°r MUNTELE VR?JIT 217 ?? declar? Behrens. cazul meu se afla înc? în plina incertitudine. La fel am rîs în sinea mea de multe ori amintindu-mi povestea dumneavoastr? cu fata care se scalda în lac.

Va închipu i?i. Da. în ?ara dumneavoastr? oamenii sînt. cînd a trebuit sa ma vîr în pat. Oare ce p?rere ave?i? Nu. nici ei nu ?tiu mai mult d ecît mine. flegmatici ?i energici. Care veste? Amînarea plec?rii mele? Oh. Nu. c?ci altfel nu mi s-ar fi întip ?rit în minte . vreau sa spun batrînului unchi. la ce-i mai sînt de folos flegmatismul ?i energia? Fara îndoiala ca domnul unchiul dumneavoastr? este bogat .. nu-i a?a? Dar. î?i aduna amintirile ?i-?i d?du silin?a s? judece cît mai impar?ial. vom av ea. cum au primit vestea cei de acas?. Dup? cîteva clipe. îns? ace?tia din urma sînt pentru min e mai degrab? ca ni?te veri. a?adar. chiar eu. îns? deoc amdat? sa facem abstrac?ie de mine. Hans Castorp î?i priv i musafirul redus la t?cere. ?i daca nu e?ti cu atît mai rau. în?elege?i. se pronun?a a?a cum v-o spun ?i cu aerul acesta. chiar foarte energici. a?a sînt cu to?ii. si energici. cei de acas? se reduc la tr ei. _ Exclus! exclama Hans Castorp. Hans Castorp rîse la aceasta generalizare literara a domnului Settembrini. ?i a?a cum st?tea culcat privi în dep?rtare. mai cu seama ca distan?a. Eu? Eu nu sînt milio nar. în atmosfera aceea natala. e apoplectic? în acest caz. în timpul c?reia tu?i. MUNTELE VR?JIT 219 _ în acest caz. cum de atunci a trecut cam multi?or. încurajîndu-l.. bine sau nu e?ti. unchii mei. nu f?cu nimic pentru a reînsufl e?i conversa?ia. da. fara îndoiala.de?i eram obi?nuit s-o aud. In ruptul capului! Nici chiar zece ai nu vor izbuti sa-l urce pîna aici! Unchiul meu este foarte apoplectic. totul este în ordine-Nep?sare pe toat a linia. aici s-ar sim?i mult mai rau decît doamna dumneavoastr? din r?s?rit. un batrîn ?i cei doi fii ai lui. ?i ar risca tot soiul de nepl?ceri. aproape ca n-are gît. de mic am r?mas orfan de ta ta ?i de mam?. A?a cum st?tea culcat. no?tin?a domnului unchiului d umneavoastr?. le-am scris ca am r?cit foarte ser os ?i nu pot risca o c?l?torie. are nevoie de o presiune atmosferica rezonabila. homo humanus. r?spunse Settembrini lasîndu-?i capul în jo s. în care fusese crescu t. ?i energici! Vai. continua domnul Settembrini. în ?ara dumneavoastr? to?i sînt boga?i. ai mei. Dar serviciul dumneavoastr?? Mi-a?i vorbit despre un stagiu de practica pe care urma sa-l face?i. Iar în ceea ce îl privea pe el. Desigur ca va veni sa va vad?. Daca a?i fi spus: acolo trebuie sa fii bogat. din acest punct de vedere. _ Asta ma dezam?ge?te. I se p?ru ca prin cele doua întreb?ri simple comb?tus e cu argumente puternice reducînd la t?cere orice obiec?iuni în care intrau ?i repub lica ?i stilul frumos. R?spunse: -E?ti bogat. domnule inginer. povesti?i-mi. dar averea mea e la ad?post. Urma o pauza. Cum au primit vestea? Deocamdat?. domnul Settembrini î?i reveni surîzînd. cred. atunci v-a? fi aprobat. ca nimeni nu va fi dezn?d?jduit din pricina aceasta. La mine în ?ara nimeni nu va primi sa mearg? . v-a?i sim?i "'ne la noi. din nenorocire sînt destul de bolnav. Am rugat sa fiu scuzat deocamdat? la ?antierul naval. arata ceva. am g?sit adesea ca toate acestea sînt nepl?cute. Fara îndoiala ca mi s-a p?rut bizara. l e-am scris din nou. ca voluntar. spunîndu-le ca guturaiul meu l-a f?cut pe consilierul aulic Be hrens sa-mi cerceteze cu aten?ie plamînii ?i ca a insistat sa-mi prelungesc ?edere a pîna cînd chestiunea se va limpezi. Iar ieri. Admirabil! Deci. Se pot descurca foarte bine ?i fara voluntari. A?adar. sus. C?ci sa presupunem ca nu e?ti bogat. sînt un om independent ?i am din ce trai. Nu am pe altcineva. prilejul sa facem aici. Da. spuse Hans Castorp' Scruta de la d istan?a specificul vie?ii din patrie ?i constata ca interlocutorul îl intuise exact . care acolo sînt aca s?. sau ca înc etezi de a mai fi în cazul ?sta este vai ?i amar! Da' mai are vreun ban omul asta?" este o întrebare care se aude des. îi u?ura acest mod de a judeca. nu cred ca d umneavoastr?. tot deauna. ?i sînte?i într-adevar u?or bolnav? Ei. ?ti?i. este exact.Da. de?i pe rsonal n-am avut 'ciodata de suferit. Da. Desigur ca ?i dumneavoastr? sînte?i bogat. Va repet propozi?ia textual. La început. Probabil ca au primit totul cu foarte mult sînge rece. ?ti?i. dup? cum observ acum. daca ve?i ramîne mai jt? vreme. Am auzit-o de mai multe ori ?i-mi dau seama c? n-am uitat-o. în general-flegmatici.

Faptul ca azi o rosti?i ritos dovede ?te o oarecare înstr?inare pe care n-a? vrea s-o vad amplificîndu-se. Cînd stai culcat ?i vezi toate d la distan? a. pu?in mai în vîrsta decît dumneavoastr? . . Abia daca a?i fi îndr?znit s-o f ormula?i la fa?a locului. maica-sa î-a zis: Pleac? iar??i ac lo. în?elesese ca î?i va g?si în adev?rata l ui patrie" o tovar??a care va avea acelea?i no?iuni fundamentale" ?i c? va ramîne aco lo. ntinuâ s? priveasc? în in candescen?a alburie a becului din camera. cu titlu de încercare. ?i s-a întors în mijlocul celor dragi lui. Tocmai începusem sa ma gîndesc la ce ea ce spuneam mai adineauri despre asprime ?i cruzime. în fond nu m-am mirat prea tare. energici! Bine. Desigur. niciodat? n-am considerat firesc aces t fel de-a fi. Apoi italia nul r?sufla adînc ?i vorbi: N-a? vrea sa cap?t o imagine gre?ita despre formele specifice pe care cruzimea f ireasca a vie?ii le ia în sînul societ??ii dumneavoastr? Mi-e totuna. ?i renun?a la el. eu o ?tiu ?i o vad aici în fi ecare zi.. Settembrini asculta ?i d?du din cap aprobator. Era. sus.caC1 ?ti?i doar ca locului acestuia po?i sa-i spui patrie" daca ai stat m?car o data aici. Da. Voi nu pute?i pricepe. da. cred. în fond. mai bine zis. Aici jos va lipsesc «no?iunile fundamentale»". cu termometrul în gura ?i nu se si nchisea de nimic din jurul sau.. Pîna 'a sfîr?it. fiindc? îi lipse a11 no?iunile fundamentale". A?a sînt rnen'i de acolo. cu întreb?ri ca Da' mai are vreun ban omul asta?" ?i cu mut rele pe care le fac vorbind astfel. Pu?in mai tîrziu rîse ?i spuse: _ Patrie" îi zicea el? lata ceva ce poate p?rea un pic cam sentimen-l cum spune?i dumneavoastr?. domnule ing iner. la cap?tul criticilor sale s ame?ise. de altfel.ba cred ca era chiar mult mai în vîrsta.? A. Dar toata ziua st?tea închis în camera. din vale. dar asta ce înseamn?? înseamn? pru> rece. c?ci acuza?ia de cruzime ramîne o acuza?ie destul de sentimentala. mi-au trecut prin cap de multe ori în ultimele zile. Poate ca faptul ?ine d e înclina?ia mea incon?tienta c?tre boal? de altfel. c?ci acela car e se obi?nuie?te s-o m?rturiseasc? poate foarte u?or sa fie pierdut pentru via?a . nu era vorba de nici un unchi. Cei mult dup? o jum?tate de an. pentru forma de via?a pentru care s-a n?scut. mi-am auzit eu însumi vechile l ocuri bolnave ?i iat? ca Behrens pretinde ca mi-a gasit acum ?i un fleac cu totu l proasp?t. drept falsa ?i ca pe o dovada de igno ran?a orice alta idee. sim?i ca te trec fiori. A? putea s ? va istorisesc despre un oarecare fiu ?i so? care a stat aici unsprezece luni ? i pe care l-am cunoscut. Vede?i dumneavoastr?.. deocamdat?. sus. A colo 220 THOMAS MANN domne?te o atmosfera cruda. ?ti?i dumneavoastr?. ca vindecat.la Ineva care n-ar servi la dineurile sale cele mai bune ?i mai scumpe vi-n» iar fiicele unei asemenea gazde ar ramîne nemaritate. totu?i. Ce expresii a?i întrebuin?at -egmatici ?i. f?r? mila. tînârul care ajunge aici (?i aici sus nu a jung decît aproape numai tineri) nu mai are în cap nimic altceva decît flirtul ?i temp eratura. cu toate ca nu sînt nici m?car un horno humanus dar îmi dau seama ca felul lor de via?a a fost acela care m-a izbit întotdeauna. de teama sa nu p?re?i ridicol.. Cu tine nu mai este nimic de f?cut". trebuie sa ai o epiderma destul de groasa pentru a fi la unison cu felul de-a gîndi al oam enilor de jos. Va plac întîmplarile a? putea s? va povestesc una. mi s-a p?rut surprinz?tor. MUNTELE VR?JIT 221 Hans Castorp d?dea impresia c? nu asculta decît cu o ureche. Rev eni în patrie" . în?elege?i. Mai continua chiar s dup? ce Hans Castorp ajunsese. ?i s-a întors din nou aici. Tînara lui so?ie îi devenise complet str?ina. lucruri care. ce înseamn?: Sa fii pierdut pentru via??"? Eu da. cunoa?te?i numeroase întîmplari. ntr-o dep?rtare. Iar dup? cel mult un an nu va mai fi în stare sa conceap? nimic altceva ? i va socoti drept cruda" sau. ?i pe buna dreptate a?i lasat-o pe seama ambus-ca?ilor existen?ei. Nu m-am sim?it niciodat? ca o stînca. L-au trimis acas?. l se pare ca realitatea este cam g rosolana. ?i ce înseamn? aspru ?i rece? înseamn? cruzime. ci de mam a ?i so?ie. le spunea el-Numai dup? ce ai tr?it acolo sus po?i sa în?elegi cum trebuie sa se petreac? lucrurile. Cum stau întins aici ?i privesc lucrurile retiospectiv. ?i cum p?rin?ii mi-au murit atît de tim puriu ?i am r?mas de mic orfan de tata ?i de mama.

ba chiar câ îl dojenise-iar în t?cerea lui era ?i oarecare înd?r?tnicie de copil. cu umerii ?i cu mîinile un gest unitar care. sa m? adresez cu insis ?en?a inimii dum neavoastr? ?i sa va spun ?i ?in s? subliniez aceasta in mod expres . cu un crac al pantalonului cadrilat p us peste cel?lalt ?i-?i privea piciorul pe care-l leg?na u?or în aer.c? singurul fel pios de-a contempla moartea în chip esen?ial ?i f?r? înflorituri consta în a o în?e lege. Râmase cîtva timp . Rezemat de pern? ?i cu capul întors spre perete.literat. în sfîr?it. s? i-o opui sau chiar s-o tran sformi într-un argument împotriva ei. ?i aduce?i-v? aminte c? noi doi am n1"11 început odat? o controvers? asem?n?toare . Avea impresia ca Settembrini îi dadu?e o lec?ie. uitase chiar sa dea interlocutorului prilejul de-a repl ica.. Discutam atunci cred ca era în timpul unei plimb?ri . C?ci moartea este demna s? fie respectat? ca ?i leag?nul vie?ii. chiar dup? ce Ha Cas?orp t?cuse pu?in stin gherit ?i a?tepta s? vad? ce va urma. îngadui?i-mi.nu trebuie s-o separi de via?a. aplecîndu-?i capul într-o e> închise ochii . în?elege?i. iar la sfîr?itul afirma?iilor cobori glasul ?i f?cu o pauza.. trebuie deci sa fi f?cut ac easta experien?a ?i sa în?elege?i ca. ?i am c?zut de . despre rbertatea lui de a alege ?i despre tendin ?a lui de-a face experien?a tutu-or punctelor de vedere posibile. ?i în nici un caz .c?ci aceasta ar fi contrariul s?n?t??ii. Nu ?tiu daca a m reu?it exact sama. ra?iuni i ?i fidelit??ii . în sfîrs' italianul î?i deschise ochii negri och ii de fla?netar ?i vorbi: . îi explica el. Calificam atunci aceasta pre?uire ca pe o nazbîtie istrâ. Iar t?cerea aceasta dur? destul de mult. despre nep?sarea ?i neho t?rîrea spiritual? a tineretului.. a?i pus punctul pe i. domnule inginer. domnul Settembrini înal?? capul ?i spuse surîzînd: Fi?i bun. tunci Settembrini întinse mîna spre el ?i. b?tea cu vîrful degetelor în cuvertur?. p?rere care nu era decî? o consecin?a a considera?iei dunine MUNTELE VR?JIT 223 astr? pentru boal?. câ-l che mase la ordine. Cei vechi î?i împodobeau sarcofagele cu simboluri a le vie?ii ?i ale fecundit??ii si chiar cu simboluri obscene sacrul con-fundîndu-se adesea cu obscenul în religiozitatea antic?. ?rea?i destul de dispu s s? ?ine?i seama de obiec?ie. a o percepe ca pe o parte ca pe o împlinire ?i ca pe o condi?ie sacra a vie? ii. aceasta atitudine pe care o mai p?stra destul de mult. Ace?ti domni ?tiau sa cinsteasc? moa rtea.. ca literat. Deoarece moartea ca act spiritual de sine st?t?tor este o forma foarte imoral?. ?i? Ce-i cu asta?" . Se oprise la aceast? afirma?ie de principiu ?i încheiase pe un ton foarte hotarît. ?i s-o recunoa?tem: fa?a de cinismul ei. ca un contact pre-ce ?i frecvent cu moartea te împinge spre o stare de spirit în m?sura sa e iaca mai delicat ?i mai sensibil fa?a de asprimile ?i trivialita?ile coti-lene a*e vie?ii. nu po?i avea o fire atît de aspra încît sa g?se?ti cruzimea oamenilor foarte fireasca a oamenilor obi?nui? i.Dumneavoastr? vre?i s? spune?i. ~ tste exact ceea ce voiam sa spun! exclama Hans Castorp cu sincer uziasm. spre satisfac?ia mea. oartea da! ?tiam eu bine ca dumneavoastr?.Ei. ?i am vorbit. Admirabil exprimat. Hans Castorp t?cu ?i el. ca ?i sînul matern al reînnoirii. St?tea jos. o h ido?enie ?i chiar mai râu. cu care îl întrerupse. Domnul Settembrini t?cu. rîd. exprima întrebarea: >. schi?at cu voio?ie ?i amabilitate. nu ca sa se distrez e spusese toate acestea. Era serios.Domnul Settembrini descrise cu capul. cu mîinile încruci?ate pe genunchi. prin c are este insultat? gîndirea umana ?i.îngâdui?i-mi. . Settembrini se înclina. 222 THOMAS MANN dar numai pentru a-l ruga s?-i acorde aten?ie. de emenea. cî?tiga bani ?i-si satura pîntecul. domnule Settembrini. noble?ei.Doar sînte?i scriitor. avînd în vedere împrejur?rile. a c?rei putere de atrac?ie este extrem de puternic? ?i f?r? îndoial? ca pentru spiritul uman ar fi cea mai groaznica r?t?cire dac? ar încer ca sa simpatizeze cu ea. care se plimba. domnule inginer. Dar opus? vie?ii ?i separata de ea. devine un spectru. spuse Hans Castorp .gest foarte frumos ?i blînd.ba chiar s-ar putea spune' aceea?i..despr boala ?i prostie a c?ror coinciden?a dumneavoastr? o socotea?i drept u paradox. cu g ura închis?..

Dînd cu ochi de italian. zorile se apropiau. pe jum?tate timida ?i pe jum?tate înd?r?tnic?. Apoi Settembrini î?i lua r?mas bun în modu l cel mai politicos. eoarece domnul Settembrini mi-a umplut timpul într-un chip cît se . R?mas singur cu varul sau Hans Castorp r?sufla u?urat. . M-au silit sa fac o partida de bridge. Joachim obi?nuia sa petreac? un timp împreuna cu varul lui: sacrific a doua sau trei sferturi de ceas din cura de odihna. îmi dau seama c? ma exprim estul de stîngaci. în aceste experien? e ?i sâ exercit asupra dumneavoastr? o influen?? în sensul frînarii. s? încerc. pentru ca nu curnv sa tri?ez.acum c? a?i început ?i voi cu fals ul bridge. aproape ca a? dori am temperatura un timp nedefinit ?i sa ma instalez cu casa la voi. Vre?i s?-mi îng?dui?i . De ce v-a?i l?sa rugat? ad?ug? el.?i surîzînd. Este chiar foarte binevoitor din partea dumneavoastr?.. dac? la mine. apoi îl auzea pe Joa chim. ?i daca ziua er a scurtata de multiplele subdiviziuni din cadrul programului. nu la fel se întîmpla ?i în cursul nop?ii datorita trecerii monotone a orelor care-?i pierdeau contururi le. în vreme ce. la care se putea gîndi cînd era treaz. ?i Hans Castorp se întorcea pe o parte.acord c? nu trebuie sa consider?m aceste experien?e ca pe ni?te rezultate defin itive.Dar desigur.. poate voi putea s? va fiu de folos. cînd mai de-aproape. pe viitor. alteori statornica pozi?ie orizontala îi stînjenea pofta ?i put in?a de-a adormi.. se ro?i la fel ca Hans Castorp mai adineauri: ch ipul lui ars de soare deveni ?i mai întunecat. dac? din întîmplare f nesta primejdie a prejudec??ilor v-ar amenin?a? . sînte?i un mucalit.. Eu am fost re?inut. ?i cînd spun doar atît. serioase si valabile pentru toata via?a. ?i în aceea?i clip? s e ridic?. domnul Settembrini mi-a dat prilej sa petrec timpul într-un mod foarte pl?cut. va trebui sa mi se dea o sora muta". dar ?i cu termomet rul în gura. la ?es. iar Hans Castorp î?i lua ?i el temperatura pentru ultima dat? în acea zi.Complet sine pecunia. încet? sâ mai bat? cu de getele în cuvertur? ?i se întoarse spre musafir cu o amabilitate plin? de consternar e... Atunci se auzi deschizîndu-se u?a de afar? ?i tot atunci se în ti ?i minerul de la u?a interioara. încercînd s? adoarm?. Repet. ziua se aprindea într-o ro?eala cînd tulbure ?i fum . îi spuse Hans Castorp. ba mai mult: nu m-a? fi închipuit ca a? reu?i sa le ?i pricep. -Oh. într-adevar nu le-a? fi în?eles. din valea în v?luit? în umbrele nop?ii. Am cî?tigat cinci m?rci. 224 THOMAS MANN Dar pentru a-l asculta mai des pe domnul Settembrini ?i pentru a-l ]a sa-mi dea o mîna de ajutor cu conversa?iile sale. Dar cînd. ai musafiri. i se spune bridge.. era o bucurie sa \ezl camera umplîndu-se d e lumina.. Noaptea era jum?tatea cea mai grea a zilei! c?ci Hans Castorp se trezea mereu ?i i se întîmpla sa ramînâ treaz ore în ?ir. Adic?.Numai sâ nu se transforme în viciu. Un om cumsecade ar trebui sa dea din mîini ?i din cioare ca s? scape de aici . ?i daca a? fi dat peste e le acolo jos. aici Pîna la urma. în schimb ceasurile de somn erau însufle?ite de vise de o diversit ate bogata ?i plina de via?a. Mai tîrziu ie?ea cu tot calabalîcul pe balcon. S-ar potrivi mai curînd falsului vostru bridge. d omnul Settembrini se apleca înainte cu t?lpile lipite de podea. Cîteodata f?ceau o partida de ?ah pe masa portativa a lui Hans Castorp -c?ci Joachim adusese cutia ?i figuril e în camera varului. . M? întreb numai daca eu a? fi. cînd s ub forma de povestiri cînd în forma abstracta. adaug? el.. spuse cu o oarecare emo?ie în glas. nu înceteaz? sa-?i iaca morala. zise Settembrini citîndu-l pe Behrens. cînd de departe. ?i amîndoi începur? sâ rîd?. a daug? dînd semnificativ din cap. . ?i se întîmpla sa vorbe?ti cu el despre n i?te lucruri despre care niciodat? nu mi-a? fi închipuit ca se poate vorbi. în sfîr?it. zise el. cu mîinile strînse între genunchi ?i capul l?sat piezi? vre?i sa-mi îng?dui?i. domnule inginer. Ce mai pedagog! spuse el. auzea ?i perechea de la masa ru?ilor de rînd. dar de tapt era altceva. afara. îmi închipui c?-?i face pl?cere. domnule Settembrini! ?i Hans Castorp se gr?bi s? renun?e la atitu dinea distant?.. Un pedagog umanist. ate ^e pre?ios. în vreme ce o muzica suava r?zb?tea. s-o observi cum se ive?te din întuneric sa prive?ti lucrurile aparînd ?i d ezvaluindu-se. Era Joachim care se întorcea de la o partida d e c?r?i. La ora aceea. deoarece uneori îl împiedica sa adoarm? anormala erbin?eala a sîngelui.. Hm! 'na una-alta. La ora zece cura de odihna se sfîr?ea.

.. a?a stupida ?i inculta. în vale. îi apuc a strîns ca într-o menghina ?i-i tîra în lumea spaimei sale. vestea intrarea în vigoare a programului zilnic. iar Hans Castorp nu putea sa-?i înfrînga sim?amîntul unei sincere p?reri de rau. sosea iar??i clipa cînd baie ?ul. dup? experien?a avuta. Hans Castorp îi rea minti consilierului aulic ca se ?i împliniser? cele trei saptamîni de cînd st?tea în pat ?i ceru permisiunea sa se scoale. v?d!" Trecu o saptamîna întreaga pîna cînd Hans Castorp fu invitat. a?a ca Joachim venea la el îmbr?cat cu pantalonii albi. cum îmbatrînim. vremea se schimba iar??i. în ultimele zile sosiser? noi bolnavi: doi studen?i ru?i cu parul încîlcit ?i ni?te bluze negre. care-?i înspaimînta tovar??ii de masa cu îngrozitoarele sale crize de sufocare: atunci se aga?? cu pum nii de fier ai mîinilor lui lungi. Iar i ' ! i. Vremea se men?inu as tfel pîna în ziua cînd. de lumina calda de afara. Cum? Ieri temperatura a rost normala? Da.urie. o pereche olandeza c?reia i s-au dat doua locuri la masa lui Settembrini. ad?ugase ca ?i daca ar fi fost pe picioare. cu privirile întunecate ?i gura deschis? ca pentru un . cu toata împotrivirea ?i stri gatele lor dup? ajutor. Ia nota! spuse el doct oru-l K-tokowski. ai ?i ispr?vit? spuse Behrens. dar nici el nu era de fiecare data prea ? aî Toiu?i duminicile. mai cu seama fiecare a doua duminica. valea se ascunse într-o învîrtejire umeda de lapovi?a. tot n-ar fi putut profita c?ci. asta-i buna. Afara. Nu voia sa plictiseasc? oamenii cu st?ruin?ele lui. într-ade-var. ?i un mexican coco?at. de cînd Hans Tastorp se a?ezase la pat. închise complet. dar nu ca pe drum sa nu pun? întrebarea c l-ar mai fi l?sat Behrens sa ln pat daca nu-i comunica el însu?i ca temperatura tr ecuse. Dumnezeule. care nu l?sau sa se z?r easc? nici cea mai mica urma de lenjerie alba. îi era interzis s? fac? prea multa mi?care. v dezn?d?jduit. sa se prez inte la laboratorul de radiologie. de?i sezonul de iarna nu începea decît în octombrie. în definitiv. prjn sora-?efa. prin u?a putea s? se bucure. fara s .Ei. omule! Fire?te. ca sa se lini?teasc?. într-o anumita m?sura. apoi se întoaise. oricum. Erau destul de ocupa?i cei de la Berghof'. îi arata cu ar?t?torul enorm "m? lui Hans C astorp. în afara de cea d e la ora ?ase seara. si. cu prilejul vizitei de diminea?a a medicilor. ?i. Astfel. aveau mult de lucru. ciocanin energic în u?a. dup? timpul trist ?i rece sosiser? zilele fruinoase de sfîr?it de vara. în m?sura ?i în limitele indi-te. un ?ir lung de zile frumoase. Ei bine. în care ea loc concertul. Dumnezeule. sufrageria era aproape plina. i 226 THOMAS MANN Joachim. Doamna Stohr. de cîte unul din vecini. Pe scurt. si astfel era sigur sepietnbrie se apropia de jum?tate. î?i ) iar??i varul pîna la banca de lînga pîrîia?. Doctorii ?i personalul. îndreptîndu-se spre u?a ?i. Castorp. H181 înainte de a-?i fi dat seama. f ?cu prin aer gestul nem?rginirii. dup? cîte se p?rea. Dup? aceea îns?. Ridica-te ?i umbl?. Ia sa vedem. De altfel. iar aerul uscat al caloriferului umplu camera. mi se pare ca nu s-aprea schimbat mare l ucru în starea dumitale. uitîndu-se cu ochii lui alba?tri cramo?i si injecta?i la palidul asistent. Hans Castorp ie?i din depou". nu vreau sa par neînduplecat cu dumneata ?i doresc sa te redau soci-eta?ii. Spusese chiar ca îi este ru?ine" sa lase sa treac? un timp atît de frumos. b?rbat sau femeie. MUNTELE VR?JIT 225 Hans Castorp nu-?i luase nici un calendar în vacan?a ?i ca atare nu întotdeauna informat asupra zilei în care se g?sea. o p?rere de rau ?i a sufletului dar ?i a mu?chilor lui tineri. constituiau un punct de orientare. gulerul paltonului ridicat ?i purtînd galo?i pentru prima data. Peste noapte devenise ce?oasa ?i friguroasa. în privin?a asta î?i eba din cînd în cînd varul. cînd vesela. Dar spre sfîr?itul izol?rii for?ate a lui Hans Castorp.In curînd î?i vom face portretul interior. era fara îndoiala mai bolnava decît el. gîndindu-se la vremea minunata de afara. a?a e ste. Iar gravitatea cazului lui Hans Castorp ?i gradul sau de boala abia dac? îi d?deau dreptul sa pretind? vreo aten?ie mai deosebita. .

Chiar ?i fa?a de Joachim. daca nici m?car la masa lui nu se f?cuse mare caz de r?itul izol?rii sale for?ate. varul sau era mai grav".Ei a?. Iar acesta din urma se supuse fara greutate.sa u abia daca se deosebi foarte pu?in: foarte pu?in nu pentru c? persoana lui mode sta ?i simpatica le-ar fi fost indiferenta. ci trei ore . asta. N-are nici m?car o cavern?. abia a?ezata.. surîzînd peste um?r: surî d a?a cum o f?cuse cu trei saptamîni în urma. fiindu-i îndrum?tor ?i cicerone în a ceasta lume ci pentru ca. c a ?i cum nu fusese niciodat? întrerupta. ci pentru c? ace?ti oameni erau preo cupa?i în mod exclusiv numai de propria lor fiin?a. îns? noi nu vom putea sa ne pronun?am asup acestui fapt..cu atît mai mult cu cît o astfel de comportare f?cea parte di n spiritul sanatoriului. . îns? î?i ap?rau demnitatea supu nîndu-acestei sc?ri a valorilor. adic? de trupul lor care pentr u ei era atît de mteresant. chiar de la cea dintîi reapari?ie a sa la masa î?i d?du seama limpede de a cest fapt. Tot u?i." Acesta era sp1 tul care domnea aici. ?i Hans Castorp 1 supunea dintr-un re spect înn?scut fa?a de legi ?i regulamente de MUNTELE VR?JIT 227 . pentru ca Hans Castorp. dec lara cu pl?cere cîteva zecimi mai mult decît avea de fapt. pe scurt. care acorda foarte scrupulos o deosebita impor tan?a unor asemenea evenimente. n-are mare lucru ?i abia daca ar a-?i avea dreptul s? stea între noi. ci chiar ?i acei care erau ei în?'S1 u?ori": procedînd astfel. ca ?i cum chiar m aJun ar fi stat acol o pentru ultima data. aceast? întrerupere n-avea nici o în semn?tate. adic? înainte ca el sa se fi dus la cons . î?i reluase. ca tot nu ramînea decît un personaj de o categorie inferioara. pe care privirea In 0 întîlni ?i apoi. între profesoara ?i Miss Robmson.. în situa?ia sa. s? nu ai b? o rezerva discreta . monotona. î?i opri pri virea-i îngusta. cînd era întrebat la masa. De fapt. A?a este omenesc.c?ci imediat d up? intrarea ei. este adev?rat acela?i dispre?. ?i e rau privi?i de sus în jos dar nu numai bolnav» atin?i în mod grav se purtau astfel. se mai întoarse o data spre el. Ar fi trebuit sa fie lipsit de orice si m? al grada?iei ?i diferen?ierii. încît parca nici nu luaser? cuno?tin?a de absen?a lui Hans storp. spune proverbul. într-adevar. cum i-ar fi putut pasa cuiva din restul ageriei? Acolo. potrivit unei ierarhii valabile aici. nu atît pentru ca el era colo mai vechi. devenit a intima. iar felul cum îl primir? nu se deosebi del oc de acela adoptat atunci cînd desp?r?irea dura nu trei saptamîni. se apropie de el ca sa-l e glume? ?i prietenos. organizata cu precizie ?i care mergea strun? din prima zi. nimeni nu-i d?duse nici cea mai mica aten?ie . în felul lui. i Qte bordeie atîtea obiceie. ?i se sim?ea m?gulit atun ci cînd îl amenin?au cu degetul ca pe un b?iat care este mai rau decît pare. c?ci se reg?si la patul lui de mas?. nn urmare. însu?i Hans Castorp. la sfîr?itul mesei.?i fa?a de ei. al?turi de Joachim. ace?tia din urma m?rturi seau . Despre c ei u?or bolnavi se vorbea cu dispre?. Dar degeab a exagera el pu?in. Este adev?rat ca Hans Castorp era dispus sa 228 THOMAS MANN mai vad? înc? o excep?ie.cu s Ceptia lui Settembrini care. felul de via?a din primele trei sapta-mîni. îns? tovar??ii de masa ai lui Hans Cas torp îl salutara fara nici o solemnitate. este explicabil ca înclini sa tragi spuza pe propria turt a. încît î?i d?dea seama ca numai r?bdarea ?i rezerva puteau fi atitudinea ce trebuia adopt ata. avusese grija sa pun? o vaza cu cîteva flori în drep tul locului ocupat de cel care parca înviase. dintre ei amîndoi. ?i chiar el ajunse se la aceast? constatare din nenum?ratele convorbiri pe care le auzise. I se p?ruse ca revenirea lui fusese remarcata de Clavdi Chauchat . asta! p?reau spun unii altora. era aristocratic. ba chiar sa-?i exagerezi situa?ia m?car atît cît este necesar sa intri în aristocra ?ie sau m?car sa te apropii de ea.a mai vorbim despre doctorul Blumenkohl. în întîrziere ca totdeauna. duD ce u?a de sticla se închise. Un calator care î?i ioc de obiceiur ile ?i valorile popoarelor ce-i dau ospitalitate vede?te ca nu-i prea cultivat. Cei mai u?or bolnavi nici nu contau. cum se întîmplâ de obicei. E adev?rat ca Joachim. Hans Castorp vea un oarecare respect ?i anumite consi dera?ii.

des onsiderase convenien?ele mondene.. cact aceasta era clipa pe care o a?teptas e cu sufletul la gura. Da. cu pasul u?or. ?i aceasta vecin?tate era fara îndoiala un lucru bun pentru tînarul nostru. ridicase ochii spre ochii v rului sau . ea îi plutise prin fa?a ochilor perfect distincta. lunec?tor ?i ochii de kirghiza. Oricum ar fi fost. c?ci MUNTELE VR?JIT 229 otie ?i o adev?rata spaima se contopeau în toate acestea. la ochi i ai c?ror culoare. mima i se zbuciuma cumpli t sub aceste priviri care desconsideraser? conven?iumle mondene. este fiindc? a»1 lu at parte cu dragoste la nelini?tea lui sulfleteasc? amestecata c înspaimîntatoare a fericire a acestor imagini ?i vedenii.dar atunci mila ?i grija îi insuflasera spaima. atît de prie lnica ?i atît de btne organizata în hotarele ei strimte. imediat ce u?a de sticla pocni. A?adar. a?adar. scula t devreme. în zori. este adev?rat. îns? cîteodata gîtuia atît de brusc inima ?narului . Chipul ei îi plutise în fa?a ochilor atunci cînd. a ranjîndu-?i-o ora cu ora. în sala de consulta?ii. potrivit c?rora s-ar fi cerut sa se ignore reciproc. ?i-l impresionaser? într-un fel care în ochii lui ap?rea fantastic ?i ame?itor inima. un cuvînt de la ?es. la boala ei. întocmai ca aceea a varului sau. de fapt. ?i în adierea caiuia erau ni?te ochi c?prui ?i rotunzi . de?i se refer eau la nep?sarea ?i lipsa de cuviin?a a doamnei Chauchat. aceasta via?a de la Berghof'. Se mai cuvine sa ad?ugam ca legaturile suflete?ti ale lui Hans Castorp cu pacien ta de la masa ru?ilor bine ?i interesul sim?amintelor ?i al spiritului lui modes t pentru aceasta f?ptura micu?a. m?car ca e un cuvînt din vale". tocmai acest lucru îl înspaimînta la fel ca atunci cînd. ue?i nu era decît vecin?tatea unui bolnav. în vreme ce. infinitul ?i aventura bucuriei. într-un chip oarecare.încît î?i ducea îna stînga la piept. sentimentele sale de îndr?gostit (?i ne încumetam a întrebuin?a acest cuvînt. ?i dindaratul fru n?ii în?elese fantastica libertate cu care doamna Chauchat. iar dreapta la frunte (ca pe o viziera deasupra oc hilor) ?i ?optea: -Dumnezeule! C?ci înd?r?tul frun?ii dainuiau gînduri sau fragmente de gînduri. prin diagnosti cul dat de medici. la ceafa cu vertebra cervicala ie?ita în eviden ?a.ulta?ie. aproape du reros. la str?lu cirea ?i importan?a sporita pe care boala o d?dea trupului ei ?i la atrac?ia car nala ce-o avea f?ptura sa. întorcîndu-se ?i surîzînd. 1 se zbuciuma cumplit. î?i aruncase privirile prin camera ce 1 se dezv?luia ?ov?itoare. iar în lungul orelor singuratice ale zilei lui farîmi?ate se gîndise la gura acestei femei tinere.. era u în joc emo?ii cu totul diferite. se gîndise la spatele ei o bosit. în a cest caz) a?adar.le desconsiderase de parca n-ar fi fost doua fiin?e sociale ? i n-ar fi avut nevoie nici m?car sa vorbeasc?. ?i ele erau cele car e daruiau imaginilor ?i vedeniilor lui o fascina?ie atît de intens?. ?i din pncina a sta venirea umanistului îl f?cuse sa ro?easc?). o speran?a e se r?t?cea în nem?rginitul. Iar mi?carea ei fusese atît de f??i?a ?i lipsita de considera?ie lipsita de considera?ie fa?a de el cit ?i fa?a de to?i ceilal?i pacien?i încît nu ?tiuse dac a trebuia sa se socoteasc? încîntat sau sa ia aceasta atitudine drept un semn de dis pre? ?i.iar Hans Castorp nu era ch iar atît de ost ca sa nu-?i dea seama foarte precis de acest lucru. la felul cum î?i ?inea capul. prin urmare. continua s-o împart? cu bunul Joachim. dar ?i o a care nu avea nume. iar Hans Castorp sim?ea ca era chemat. sa se supere. la obrajii ei. ?i. sau seara.însu?i exemplul °achim ?i contr olul exercitat de el îl împiedicau sa întreprind? în ra ac?iuni necugetate. ° data cu aprinderea su bita a luminii. sa participe de acum înainte la aceasta boala. în amurgul ce se întuneca tot mai mult (?i ch iar în acea ora cînd Settembrini intrase pe nea?teptate la el. sentimentele lui de îndr?gostit f?cuser? progrese foarte mari în t impul izol?rii for?ate. î?i reluase cursul monoton ia r Hans Castorp. întrucît ne îng?duie sa b?nuim ca lie ul Simt fluturarea ciudatelor gînduri ar putea fi folosit. sa se acomodeze cu serviciul tratamentului ?i sfîr?i prin a se s ubstitui îndeplinirii obliga?iei profesionale normale .inima sa în în?elesul sufletesc ?i trupesc . potrivit c?rora s-ar fi cerut ca ei s? se igno re unul pe altul . la bra?ele transfigurate de voalul cel sub?ire ?i daca pîna acum am ascuns ca n uma datorita acestor lucruri orele i s-au scurs fara greutate. aici. pe scurt. forma ?i obhcrtate îi sfî?iau sufletul. Dar sim?ea cît e mult înfrîna aceasta vecin?tate sufletul lui de civil . în a?teptarea radiografiei. C?ci vedea f oarte bine cît de mult trebuia sa e 8ravul Joachim de pe urma unui anumit parfum d e portocale ce-l Ia zilnic. ea comporta totu?i multa aus-entate militar?: o austeritate care ?i începu se.

Ce sa fac? o femeie ca asta cu copii? Fara îndoiala ca îi era interzis ?i pe de alta parte: oare cam ce soi de copii ar fi putut sa aib?? Castorp se v?zu silit sa-i dea dreptate. în cazul ca nu ?ti a nimic. E un b?rbat tînar? Tînar ?i frumos. chipul doamnei Chauchat i se p?rea pu?in în?sprit. prin faptul ca-?i rezema b?rbia în guler. Aceasta noutate îl impresiona pe Hans Castorp ?i mai puternic decît cea precedenta. îi impuneau lui însu?i ordine ?i discipljna s împiedicau sa împrumute creionu l" de la femeia cu ochii oblici fiindc? fara aceasta vecin?tate care-i inspira d isciplina el ar fi fost gat s-o fac?. pe aceasta linie. oricum. poate ca era ?i prea tîrziu. Profilul Clavdiei era de o fr?gezime ?i de o ging??ie dintre cele mai tinere?ti. în locuin?a lui. Chipul lui Hans Castorp se schimonosi. Joachim nu vorbea niciodat? despre Marusia cea ve?nic dispusa sa rîda. spunea sarcastic Hans Castorp. Dar nu. MUNTELE VR?JIT 231 _ E bolnav? Poate. ?i fiindc? nu putea sa nesocoteasc? existen?a acestui compatriot despre care i se pomenise-a?a cum reu?ise sa se prefac? la început. silindu-se s-o fac? pe fata batrîna sa ro?easc?. presupuse el cu oarecare nep?sare for?at?. aproape zilnic. e a îi aduse peste cîteva zile o veste cu totul diferita. se desp?gubea vorbind discret cu profesoara care st?tea Ia masa în dreapta lui. era un profil inter esant ?i nu acela al unei oarecare gî?te s?n?toase. revenea neîncet at asupra lui. despre so?ul ?i vîrsta ei. daca ar fi sa ne luam dup? ce spune lumea' r?spundea profesoara. Dar m?car ca. fire?te. m?car ca. despre caracterul b olii. în camera ei. se las? pictata . tot felul de glume caraghioase. doamna Chauchat poza pentru a i se face portretul unde anume? La consilierul aulic! Chiar domnul consilier aulic Behrens era acela care o primea în acest scop. se ?tia prea bine ca aulicul consilier picta . ?i ca sa-l pedepseasc?. ?edin?ele aveau loc în casa lui de v?duv? F?r? îndoiala ca la ?edin?e asi sta ?i domni?oara Mylendonk. din profil. cu toate eforturil e sale de-a se stapîni. r?spundea afirmativ. un t>in. Ia care domni?oara gelhart. deoarece nu era interzis nim?nui ?i fiecare avea libertatea sa fac? la fel. aveau în ele ce va schimonosit. totul p?rea spus asupra acestei chestiu . Pr in urmare. putea fi convins ca ?tirea provenea din sursa cea mai sigura. pe lînga ea ca sa afle am?nunte noi ?i interesante despre situa?ia personala a doamnei Chauchat. De cîtva ti mp. nu avea. dar. Mai insista de aseme nea. treizeci? în cel mai rau caz avea dou?zeci ?i opt de ani. cu care r?spunse la aceasta confiden?a. fot ca sa-l pedepseasc?. domni?o ara Engelhart adaug? la repezeala ca doamna Chauchat era vizitat? adesea de ni?t e domni ?i în special de un compatriot ce locuia în Davos-Platz. Sfîr?i prin a fi . ?i asta era egal cu o interdic?ie pentru Hans Castorp de a vorbi despre Clavdia Chauchat. în schimb. spuse H ans Castorp sever. -Numai ca nici Behrens nu putea sa aib? mai mult timp liber decît sora-?efâ. Voia sa ?tie daca avea copii. Da.. _ Ar fi de dorit s? aib? mai multa rufarie decît compatrio?ii lui de la a ru?ilor de rînd. desig ur. sa fi avut oare mai mult de treizeci de ani? Domni?oara Engelhart protesta. ?i chiar cuvintele rostite cu indiferen?a Cum a?a" ?i lata o noutate ie?ita din comun". da. Pe deasupra. Nu mai înceta sa fac?. Cu siguran?a ca nu avea timp pentru a?a ceva. Lovitura nimeri în plin. tachinîndu-i sl?biciunea ce-o avea pentru bolnava cu mi?c?rile ml?dioase ?i imitînd întru totul atitudinea demna a batrînului Castorp. cu originea sa. dac? judecam dup? experien?a de pîna acum. Clavdia. Cîteodata. o veselie pusa pe rîs ?i un piept cu formele pl?cute.iar buzele îi tremurau. c?ci nu putuse sa-l vad? ?i sa se pronun?e în c°n' secin?a. foarte pu?in bolnav.care îl f?ceau pe Joachim sa se teama de influ230 THOMAS MANN en?a acestei atmosfere ?i îl sileau s-o ocoleasc? toate acestea ii jr sionau pe Ha ns Castorp. astfel.nu era nimic de obiectat aici . Clavdia Chauchat poza pentru un portret. pe care-l primea du pa-amiaza. parere ca la mijloc e ra o chestiune ce nu putea fi neglijata ?i o îns?rcina pe profesoara în mod cît se poat e de serios sa se informeze asupra acestui compatriot care o vizita atît de des pe doamna Chauchat. iar ea ?i loialit atea . dar în loc sâ-i dea am?nunte asupra acestui aspect al problemei.asta aflase domni ?oara Engelhart care îl întreba pe Hans Castorp daca era la curent.

pe canapea. privind sa?iu. cel cu pieptu c?zut ?i umerii pr?bu?i?i. dar. îl tulburau ?i-l nelini?teau Pe care le f?cea. în general. Mai mult decît 1 ele pe care le pri mea doamna Chauchat. tot a?a cum nu se p utea hot?rî sa admit? ca pictura" ulei poate fi altceva decît o leg?tura între un v?du v brutal ?i guraliv §! 0 tînara femeie cu ochii oblici ?i mersul ademenitor. Aceasta descoperire îl emo?iona destul de puternic pe tînarul Hans Castorp. îl vedea învîrtindu-se. de?i dârîmata. ceea ce nu era un lucru rar la oamenii de aici. personal itate ?i situa?ie. cu una cu parul cre?. tulbur at ?i pierdut la vederea acestei tinere doamne încîntatoare. îl vedea seara. de?i era vorba din nou de confirmarea gustului sau. ca sa mai poat? crede ca ?edin?ele erau banale. îi erau ag??ate privirile în aceea?i direc?ie ca ale lui adic? de ml?dioasa f ?ptura a doamnei Chauchat.ni. pe ea. observa Hans Castorp într-o bu na zi.încep use chiar sa-i ?. fie cu frunze de palmier. Clavdia nu se ocupa cîtu?i de pu?in de cel din Mannheim daca ar fi fost altfel. dar mergînd pîna la obscenitate. un b?rbat care-i era atît de evident superior prin vîrsta. Hans Castorp se pomeni cu 37. la terminarea mesei. deci în stînga verilor. ca leg?turile vizjt torului rus cu co mpatrioata lui sa fie banale ?i nevinovate. independent de con?inutul ei . ?tiri cu u n con?inut echivoc! Era posibil. mai cu seama ca ob rajii alba?trii ?i ochii l?crimo?i ?i injecta?i ai consilierului aulic nu p?reau sa fie o chez??ie. de?i era timid. Lumea spunea ca este foarte credincios. cînta la pian. iar în timpul curei de odihna citea c?r?i religioase. Hans Castorp era dis pus sa socoteasc? banalul ?i nevinov??ia dre vorb?rie goala. Chiar ?i acestuia. cu parul rar. ?i faptul se explica prin aceea ca în fieca re duminic? asista la slujba religioasa. mai ales mar?ul nup?ial din Vi sul unei nop?i de vara. Via?a intima ? i particulara a doamnei Chauchat -ln ea îns??i. faptul n-ar fi sc?pat aten?iei vigilente a lui Hans ?i deci nu . Un fapt pe care-l observa personal ?i din întîmplare în acele zile avu asupra lui un e fect diferit. independent de con?inutul ei începuse chiar sai oace suferin?e ?i framîntari . ca s-o lase pe doamna Chauchat sa ca pe Ung? el ?i s-o devoreze cu ochii cît mai de aproape. dar cît de tare aveau sa se agraveze 232 THOMAS MANN aceste doua st?ri suflete?ti cmd observa ca mereu îi ajungeau la ure v. de cît timp. cîteodata. pîna în str?fundul sufletului. c?reia nici nu-i pasa de el. stînd în picioare în sala de joc. la ce ora aveau loc ?edin?ele . cu doctorul Blumenkohl ?i cu vecinul lor de masa. în timp c buza de sus îi era rasfrînta plîng?re?. la masa cea mai apropiat? de u?a d e sticla un pacient originar din Mannheim. între a de la ie?ir e ?i masa ru?ilor bine. printre pacien?i. din?ii caria?i ?i vorba timida acela?i care. de sus. îl vedea schimbîndu-se la fata fara sa mai priveasc? ?i apoi privind totu?i lacom at unci cînd u?a sticla se închidea ?i doamna Chauchat luneca spre locul ei. în timpul reuniunilor serale. Exista acolo la masa situata de-a curmezi?ul fa?a de masa doamnei Salomon ?i a liceanului cu oc helari ?i hulpav.7. cu ochii I i tri?ti. cam de v reo treizeci de ani. care sporov? ia în camera de-alaturi. a?adar. ?i-l v?zu MUNTELE VR?JIT 233 lte ori pe nenorocitul acesta oprindu-se. în Platz. aceste ?tiri. c?r?i ale c?ror coperte erau împodobite fie cu un potir. Gustul manifestat de consilierul aulic în alegerea modelului se potrivea prea mult cu al $au personal. el nu renun?a ?i se consuma în nenum?rate întreb?ri. acolo jos. apoi întorcînd i r??i capul peste um?r.numai ca domni?oara Engel hart 1 putuse da nici o precizare în privin?a asta. cu toate ca insisten?a jalnica ?i plicticoasa a celui din Mannheim nu putu sa-l nelini?t easc? în aceea?i m?sura ca legaturile speciale ale Clavdiei Chauchat cu consilieru l aulic Behrens. prefacîndu-se ca nu >e uita. pentru a afla ?tiri cît mai a m?nun?ite: asupra portretului ?i "nensiunilor m' s' daca îi f?cea numai capul sau o picta pîna la genunchi. Tamara (acesta era nume le fetei). Dup? cel v?zu prima data. dup? cîte auzise Hans Castorp. a?a ca nu-i mai ramînea it sa aib? r?bdare a?teptînd rezultatul investiga?iilor ce urma sa le «ca profesoara . Hans Castorp nu se mai putu împie" dica sa-l supravegheze cu fi ecare prilej.

în s chimb. deoarece pîna acum niciodat? ?i în 1 un fel nu i se cercetase astfel via?a l?untrica a organismului.ghimpele nesuferit al geloziei era cel ale c?rei împuns?turi le sim?ea în suflet. sim??minte care alc?tuiesc cel mai bizar amest ec de scîrba ?i solidaritate secret?. primi dispozi ?ia de la sora-?efa (care iar??i avea un ulcior. c?ci nu putea fi acel a?i. un ez care în sufragerie st?tea la aceea?i masa cu SeHembrini ?i despre 234 THOMAS MANN care se spunea ca în aprilie. ci merse pîna acolo înci lua de pe masa revi sta ilustrata pentru a-?i ascunde fa?a îndaratu paginilor desf?cute. lumina zilei era exclusa ?i ardeau doar cîteva becuri electrice. îns??i doamna Chauchat. fusese atît de bolna încît abia au vrut sa-l primeasc?. Hans Cas torp o recunoscu. asem? n?toare cu aceea din cabinetul analitic al doctorului Krokowski. A?adar. Era cev a mai mult de trei ?i jum?tate cînd u?a se deschise -o deschise un asistent tehnic ce lucra la acest serviciu ?i tot norocosul acesta de uria? suedez a fost intro dus: desigur ca cel dinaintea sa ie?ise pe o alta u?a. Joachim îi arunca lui Hans o privire î" fuga ?i nu se mul?umi numai sa-?i plece ochii. scurtar? azi cu treizeci de minute cura mare de odihna de P?-masa. dup? care fura primi?i mama rusoa ica ?i cu Sa?a al ei. Era chiar Clavdia Chauchat cea care se ivi pe nea?teptate în mica înc?pere. Hans C astorp trebuia s? se afle acolo cu o jum?tate de ora înainte de ceai. în orice caz. f?cea p arte din înf??i?area ei obi?nuita) s? se prezinte la laborator dupa-amiaza. în laborator se lucra. se înro?i t are. Intrarea Clavdiei se produsese într-un mod cu totul neprev?zut. în piUs mai erau o doamna de la masa ru?ilor de rînd. încît era cît pe ce sa ca?te gura . cînd cu o clipa înainte nici nu fusese acolo. îns? chi ar în clipa cînd Sa?a împreuna cu mama-sa intrar? în laborator ?i Hans Castorp îi urmarea u privirile. Ne este îns? imposibil sa aprofundam ?i sa ana lizam totul daca vrem s? continuam povestirea noastr?. într-o diminea?a. teribil de nea?te ptat ?i iat"° împ?r?ind dintr-o data cu cei doi veri aceasta c?m?ru?a strimta.ultima putînd fi socotita ca dep??ita de timp. ?i era pe punctul sa plece acas? complet vindecat. iar inima îi b?tu puiern C' . Abia trecuser? zece minute ca îl ?i auzir? pe scandinavul c omplet vindecat -aceasta reclama ambulanta a sta?iunii ?i a sanatoriului departînd u-se cu pa?i energici de-a lungul coridorului. cu b?ie?elul ei numit Sa?a. ea îns??i plapînda. Nu u Smgurii: cînd intrar?. atunci cînd sosise. aceste persoane a?teptau de mai mult timp decît cei doi veri. dar iat? ca trecuser? cînd. un fel de pseudozi artificiala. Ferestrele erau acoperite. c?ci se întîmplase cu siguran?a ceva care întîrzia activitatea în laboratorul de radiografie. împreuna cu va rul sau. Dup? ce pali. astfel ca se resemnar? la gîndul c? vor l ua ceaiul rece. c?ci nu se a?tepta la nimic nou. care o slu?ea totu?i. cu reviste ute ferfeni?? pe genunchi. deoarece programul fusese dat peste cap. Dup? aceea. realizar? c? mai mul?i pacien?i. Hans Castorp observa iar??i. mai de vreme. într-o a?teptare înfrigurata. faptul ca acu m trebuia s?-l supravegheze ?i pe cel din Mannheim era prea mult dintr-o dat? pen tru starea în care se afla bietul Hans Castorp. u?a de la coridor se deschise. ca în laborator domne?te un clarobscur. Hans astorp. iar cînd ceasul b?tu trei ?i jum?tate amîndoi verii coborîra sc?rile de piatra spre pseudosubsol ?i luar? loc împreun? în mica sala de a?teptare care desp?r?ea cabinetul de consulta?ii de laboratorul de radioSCopie: Joachim foarte lini?tit. dar fara îndoiala ca aceasta suferin?a benigna. foarte plapînd. unul nou. ca ?i atunci cînd intrase suede zul. la micul dejun. Astfel trecur? cele opt zile pîna la radioscopie. A?adar. îns? pîna acum se îngra?ase cu optzec de pfunzi. el tr?ia toate sim??mintele pe care le îndura unul îmb?tat de pasiune cînd desc oper? la al?ii propria sa imagine. cu nasul lung ?1 urî?el. c?ci cu aceea?i ocazie avea sa i se fac? o noua fotografie interioara ? i lui Joachim . sim?i într-un mod loarte limpede cum îi fuge sîngele din o braji ?i cum mu?chii maxilarului inferior i se moaie. a?teptau sa le vina rîndul: tînarul uria?. Se auzea vocea consilierului aulic dînd instruc?iuni. iar în sala de a?teptare ap?ru. o mam?. Nu ?tiuse ca pîna atunci se vor întîmp la atîtea. ?i dup? toate aparen?ele aveau întîietate. Hans Castorp în s? nu avu destula prezen?a de sp'rI sa procedeze la fel. treaba se des f??ura mult mai repede. zgîi ochii.

pentru ca în cazul lui erau la locul lor numai rela?ii civilizate ?i convorbiri rostite limpede. vocea care le rostea nu av ea asupra lor un drept prin na?tere. fara îndoiala. înspaimîntâtor ?i misterios. ?i noi a?teptam de mai bine de juma-tate de or?. Hans Castorp. într-adevar nepl?cut. Faptul c? vorbea cu doamna Chaucha t era aproape ca ?i cum ar fi vorbit el î m?car ca în unele privin?e era. Rîndul lor era înaintea noas-r£L "ogramul este în tîrziat. c?ci i se p?rea impertine nt sau cel pu?in de indiferen?a surprinz?toare. Cu o mînâ în buzunarul jach tei de lîna ?i cu cealalt? dusa la ceafa. se las? te pUSe u?or un picior peste altul ?i privi în gol. r?spunse Joachim. nu-i a?a? . în ziua cînd aceasta voce spusese anu me pentru el: Cu pl?cere. întreba ceva . amestecat îns? cu o încîntare dintre cele mai evlavioase. a?a cum f?cea Joachim acum. r?spunse lipindu-?i c?lcîiele." Iar Joachim s-ar fi minunat desigur de dezinvoltura sa. îi d?dea dreptate ca se adresase varului . Dar v? sf?tuiesc sa ave?i r?bdare. ar fi a?teptat aici. Este a dev?rat ca aceste cuvinte fuseser? rostite atunci cu mai multa claritate ?i u?ur in?a. Daca anumi?i ochi c?prui. ba o auzise chiar de foarte aproape. ci pl?cut voalata. privi în jurul ei. în s? probabil fara a dori în mod sincer sa fie în locul lui. împreuna cu ei. ci doar le împrumuta. a?a cum Hans Castorp o auzise procedînd de mai multe ori. atunci cînd fusese întrebat cît timp cr ede ca va sta ?i le r?spunsese: Trei saptamîni". Mi se pare ca tocmai au intrat ni?te persoane. cu toate ca acesta p?rea cufundat în revista sa ilustrat?.puse o întrebare lui Joachim . de?i acesta î?i ?inuse nasul vîtît în revista pentru ca era. Dup? vreun minut ?i jum?tate î?i schimba pozi?ia. Nu. stimata domni?oara. într-un mic liu rotund. cu care prilej avusese un sentiment de superiori tate. ar fi intrat în atr ibu?ia lui Hans Castorp sa conduc? conversa?ia ?i sa rosteasc? un: destul de" inde pendent ?i nevinovat. ~ Destul de. dar mai ales pe ntru alt motiv. Sîn tem în aceea?i situa?ie. la patru fâra un sfert. în d efini tiv. poate. *-l1 e de nepl?cut! zise ea ?i cu un gest nervos î?i aranja parul. îns? ramînînd totu?i a?ezat: ~ La ora trei ?i jum?tate. în aceasta situa?ie. era cel pe care-l ?tia din vedere de mai multa vreme. Ha ns Castorp nu era nici m?car gelos pe Joachim. se ridic? ?i pe fa?a avea o expresie de parca nu ?tia prea bine unde se afla ?i nici cui trebui a sa se adreseze apoi începu sa vorbeasc?. cel mai vechi din re ei doi. care aruncase o privire gr?bita spre varul sau.MUNTELE VR?JIT 235 Doamna Chauchat lua loc chiar lînga u?a laboratorului.Eu.. 236 THOMAS MANN i A?a vorbeau. cu totul altceva. Pe Hans Casto îl jignise acel destul de".Va rog. oricum. cu toate ca el era acela care ave a dreptul sa-i vorbeasc? doamnei Chauchat. Joachim putea vorbi astfel putea în general sa vorbeasc? cu ea? poate c a se ?i f?lea pe ascuns cu aceste vorbe tot a?a cum el. avînd în vedere împrejur?rile. în vreme ce ochii ' de Pribislav pe care con?tiin?a faptului ca este observata îi ab?tea nervozitate din direc?ia lor p?reau pu?in sa?ii. acum ele se auzeau u?or t?r?g?nate ?i nesigure. Dar. cu un gest degaj at ?i-ar fi scos batista sa-?i sufle nasul. Purta o jacheta alba ? o fusta albastra.Da. cu rezematorile boante ?i destul de rudimentare. aceea pe care Hans Cas?orp o cuno?tea de mul ta vreme. ?i Hans Castorp asculta ca în vis. doua persoane. Dar oare ce s-a întîmplat? Este aproape ra Patru. pe cînd Hans Castorp st ?tea acolo fara sa fac? nimic . r? spunse Joachim. îns? trebuie sa mi-l înapoiezi imediat dup? lec?ie". f?cuse pe importantul fa?a de Joachim ?i de Settembrini. pe genunchi ?inea o carte împrumutata probabil din ala de lectura ?i b?tea încet tactul cu piciorul a?ezat pe du?umea. ar fi spus el ?i. doamna Chauchat întreb?: . asocia?i cu un rubin la inel ?i înv?lui?i de un parfum de portocale. la ce ora sînte?i invitat? Iar Joachim. Doamna continua: . Se pare ca totul a fost amînat cu o jum?tate de ora. iar gura ei potrivea cuvintele pe care apoi le rostea cu o voce venita din pieptul alb: o voce deloc grav?. de?i cu anumite intona?ii ascu?ite. Ea i se adresase lui Joachim. fiindc? între ei nu exista nimic s?lbatic.

Nu ramaser? mult timp to?i trei laolalt? în mica sala de a?teptare. Mai auzea înc? vocea . extraordinar de pl?cuta. sculîndu-se. de un blond-ro?cat care. armonioasa ?i. ?i. Domnea aici un miros ciudat. Consilierul aulic o picta. era ap?sat din amîndoua p ?r?ile.. sprijinit e de coapse. Nu vedea nimic sau nu avea decît perPtu foarte vagi m acest clarobscii artilicial.? chiar toata linia picior ului ei zvelt se contura sub stofa albastra a fustel-Nu era decît de statur? mijlo cie. ajun?i din urma ?i dep??i?i de laborantul care f?cea preg?tirile pentru radiografie ?i p?rea animat de dorin?a de a scap? cit mai repe de de ei. arunca revista pe masa ?i Hans Caslorp îl urma spre u?a . ?i tr ecînd prin fa?a doamnei Chauchat. cu atele încruci?ate. genunchiul i se contura precis . într-un chip în adev?r ridicol cu batrînul... cu bra ?ul întins. Cum doamna Chaucha î?i pusese iar??i un picior peste altui. ?i iar??i îl str?b?tu un fior. ?i iata-l pe consilieru. F?r? îndoiala c? dincolo nu d?duser? prea mare importan?a lui Sa?a ?i mamei sale. nu atît de dezvoltat ?i tît de voluptuos ca al Marusiei... o ?inea în dreptul luminii mate a l?mpii din plafon.Clavdi a" încerca sa se plimbe prin camera. cu a jutorul uleiului ?i al culorilor. instrument . în clarobscurul laboratorului. sprijinindu-?i b?rbia ca ?i bunicul s?u ?i semanînd-ast fel. Dar acum.sau. Heodata. Dar inima îi b?tea puternic. Trecînd pe lînga el. ocupat priveasc? o placa negricioasa pe care. iar Joachim. Un soi de ozon statut umplea atmosfera. ?i iar??i tehnicianul cu halat alb deschise u? a. se v?zu silit sa-?i urmeze varul. procedînd astfel ?inuse socoteala de împrejur?ri ?i în modul acesta dovedise ca?i d?dea seama de situa?ie." iar sunetul acestei voci îl f?cea sa tremure ca de ni?te Ai l l°r* C'6a *un§"l spin?rii. intra pe usa laboratorului. iar în gînd se gr?bi s? caute cuvintele ?i construc?ia frazei. de?i Han s Castorp îl privise îngrijorat ?i insistent. aulic Behrens întorcînd spatele noilor veni?i. iar piept ul. ci aplecata înainte. îns? cum spa?iul era prea mic. daca ordinea în care fu-sese?i invitat nu st?t ea deasupra oric?rei atitudini curtenitoare. îi vedea genunchiul mulat sub stofa l' Ve<ie-a vertebrele cervicale îe?iiui pu?in în atdra sub ceafa aplecata 238 THOMAS MANN ?i parul scurt. îns? avea picioarele cam lungi ?i nu lat? în ?olduri. insa cum nu d?du nici un semn ca ar fi dispus sa cedeze rindul doamnei Chauchat. Hans Castorp î?i aminti ca ?i ea a?tepta aici s? i se fac? ra diofonia.. Se deslu?eau aparate. de întîmplarile din ultimele c minute... sticle concave. îi reproducea aspectul exterior pe o pînza.. U n paravan a?ezat între ferestrele acoperite cu negru împ?r?ea laboratorul în doua p?r? i inegale. de ai oferi sa treac? înaintea lor. ""ut v°alata cu care doamna Chauchat întrebase: . Cit e nepl?cut.. p? trunser? în fUn dul camerei.Dar oare ce s-a Plat. Hans Castorp întoarse capul cu o mutia întunecata de ru?ine ?i cu o expresi e discreta ?i îezervata. în ciuda emo?iei puternice . nu fara o pornire interioara de a mai întîrzia. tablouri de comanda. Hans C astorp st?tea ?i o privea. îvlî se pare c^ tocmai acum au intrat ni^te persoane.51 în care Hans Castor p întrevazuse o u?oara adversitate din partea bunului Joachim împotriva acestei tova r??e de boala. un fel de tajera de o form? speciala. poate fiindc? se gr?beau sa recupereze întîrzierea. acolo. lua ?i ea de pe masa o revista ilustrata ?i se întoarse la fotoliul cu rezemaiorile boante. stînd în picioare în fat unui dulap în perete. ?i gîndindu-se la asta. care nu se îndrepta decît pu?in din pozi?ia ei aplec ata. Dup? ce întîmpina din partea lui Joachim o primire atît de rece . fâra s? mai f prins în c ocul împletit. o adversitate ce-l f?cu sa surîda. Nu mai st?tea l?sat? pe spate. ?i chiar în fran?uze?te daca era posibil. atîrna liber. Se trezir? în el scrupule cavalere?ti ?i dorin?a de a adresa oricum cîteva cuvinte respectuoase doamnei Chauchat. lira prea z?p?cit de ceea ce ias? în urma. singurele care i se parura ca se potrivesc sa fie arborat e fa?a de asemenea idei. Dar nu ?tia daca asemenea aten? ii cavalere?ti erau obi?nuite aici. Joachim trebuia s-o ?tie. pentru a se sim?i prezem la ceea ce se petrecea în jur în Pa cînd p?trunse în laboiator. cu spatele îndoit ?i umerii azuti astfel ca vertebrele cervicale îi ie? eau în afara ?i le puteai vedea ub jacheta ce se lipea de ?ira spin?rii. în ochii lui Ha MUNTELE VR?JIT torp. va îndrep ta asupra ei raze luminoase ce-i vor dezv?lui interiorul trupului.

pîrîind. a acestor p?r?i ale corpului omenes c era schematica ?i avea un contur estompat. mâ-n?elegi. r?spunse consilierul aulic. cu obrajii trandafirii ?i cu halat alb. bra?e ?i frag mente de bazinuri. se apleca pentru a aprecia imaginea. în spatele lui Joac him. pentru copiii ?i nepo? ii dumitale! Joachim se r . Apoi se întoarse înd?r?tu paratului. privea calma ?i amenin??toare în camera. iar laborantul corija pozi?ia pacientului. a?tepta?i pu?in. Iata-i ?i pe Dioscurii no?tri! Castorp ?i Pollux. Abia supuse. î?i manifesta satisfac?ia ?i. Apoi totul se lini?ti. de-a lungul peretelui. Castorp. î?i aminti parca Hans Castorp care înv??ase despre treburile acest ea. for?ele încercar? sâ-?i taie drumuri ocolite. Treaba aceasta mergea repede. Ei. Dar forma vie. fara v? ic?reli! A?adar. se umplu cu un lichid verde. rotunjit?. Este în adev?r interesant. Vei putea chiar sa-?i proiectezi pe perete tainele pieptului. dîndu-se într-o parte. Cu ast te înlân?uie?te în scurtul ceas prie lnic. îl conduse în fa?a ?irurilor de placi de sticla întunecate. Hans Castorp v?zu membre o mene?ti: mîini. o lumina ro?ie. Foarte interesant. Joachim începu imediat s? se dezbrace pîna la brîu. diapozitive de sticl? fixate în perete la rînd ?i nu ?tiai daca te afli în atelierul unui fotograf. Hans Castorp se întoarse în i unde se proceda la radiografierea lui Joachitn.Delincventul urm?tor! spuse Behrens atingîndu-l cu cotul pe Hans Castorp. mi-ai v?zut cumva pinacoteca part icular?? ?i Iuîndu-l de bra?. un tînar elve?ian bondoc .. înv?luia ca o cea?a. unde consilierul aulic st?tuse Hineauri.e de m?surat sprijinite vertical. Undeva. Laborantul. Desc?rc?ri electrice izbucnir? ca ni?te împu?caturi. care reie?ea cu claritate luminoasa: scheletul. Fotoanatomia. O lec?ie folosi toare pentr u tineret. O scînteie albastr? sfîrîi în vîrful unui aparat. ?i te rog sa nu pretextezi ca e?ti obosit! Vei primi un exemplar gratuit. apoi ramase nemi?cat. Behrens trecu din locul unde st?tuse în camera propriu-zisa.curen?i de mii. dar ?i o cutie asem?n?toare cu un aparat fotogr afic pe ?asiu cu roti?e. învîrtind un comutator. MUNTELE VR?JIT 239 Si izbucni în rîs. în acea clipa laborantul apas? cît era n ecesar pîrghia de comanda. împingînd înainte um?rul lui Joachim ?i framîntîndu-i spatele. partea de sus ?i de jos a coapsei. rotule. fapt care-i rasfrînse într-o parte buza superioara cu tata tocit?.. pe amîndoi. de sute de mii de vol?i. sucindul.. Joachim se a?ezase pe un fel de sc?unel de cizmar în fa?a unei Iaci de care-?i lipise pie ptul. asemenea unui ochi. la un inventator sau în chilia de experien?e a unui alchimist care se ocupa ?i cu vr?jitoria. spuse Hans Castorp. îl invit? pe Hans Castorp s? fac? la fel . ca un halou pali d. ca orice fotograf. Va rog. d?du drumul aerului din plamîni. iar un tub. for?ele teribile. Fulgere p elungi se ridicar?. Spatele curbat al lui Joachim se umfla. î?i dai seama dup? delicate?ea lui. îi recomand? lui Joachim s a respire adînc ?i sa ?in? aerul în plamîni pîna cînd totul se va sfîr?i. înd?r?tul c?rora aprinse o lumina.. Asta se f?cea în partea din fa?a. rîndul sau nu va întîrzia mult. Oare dumitale. se în?epeni pe picioare. chintesen?a evidenta. cuprinzînd-o cu bra?ele. ?i pe cînd Hans Castor p î?i scotea vesta. ?î?nira . într-o camera obscura. ?i timp de dou? secunde. picioare. ?i-e frica sa-?i deschizi forul interior? Fii lini?tit. oftînd. zise el. fenomenele luminoase di sp?rur? ?i Joachim. imediat o sa va vedem în transparen?a. de-a c?ror d ezl?n?uire era nevoie pentru a str?punge materia. toate acestea func?ioneaz? foarte estetic. Ei. triumful timpurilor noi-Acesta este un bra? de femeie. Castorp. . Pl?cile de sticla se stinser?. pricepi.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful