Thomas Mann- Muntele vrajit

Thomas Mann MUNTELE VR?

JIT

Expunere premerg?toare Povestea lui Hans Castorp, pe care avem inten?ia s-o istorisim, nu de dragul lui (c?ci lectorul va înv??a a-l cunoa?te ca pe un tînâr modest ?i deopotriv? de simpatic ), ci de acela al întîmpl?rii îns??i care ni se pare demn? în cel mai înalt grad de a fi r elatat? (?i, în leg?tur? cu aceasta, este totu?i potrivit s? reamintim c? e poveste a sa ?i c? un eveniment oarecare nu se întîmplâ nu import? cui): a?adar, povestea acea sta s-a petrecut cu mult? vreme în urm?, ?i este, ca s? spunem a?a, acoperit? de p atina istorica, astfel c? e absolut necesar s? fie prezentat? sub înf??i?area trecu tului celui mai îndep?rtat. S-ar putea ca, pentru o poveste, faptul acesta s? nu fie un neajuns, ci, mai curîn d, un avantaj; se cuvine doar ca povestirile s? apar?in? trecutului întrucît, se poat e spune, cu cît s-au petrecut într-o vreme mai îndep?rtat?, cu atît r?spund mai precis e xigen?elor povestirii, ?i acest fapt este cu atît mai favorabil pentru povestitor, adic? pentru evocatorul în ?oapt? al timpului trecut. Dar se întîmpl? cu ea ca ?i cu oamenii de ast?zi ?i la urma urmelor ?i cu povestitorii: e cu mult mai batrînâ decît vîr sta lor, vechimea-i nu se poate m?sura în zile, iar timpul care o apas? nu se m?so ar? cu revolu?ii în jurul soarelui; pe scurt, treapta sa de vechime de fapt nu tim pului ?i-o datore?te ?i, prin aceast? observa?ie, în?elegem s? facem aluzie la dub la esen??, îndoielnic? ?i ciudat?, a acestui tainic element. Dar ca s? nu întunec?m cu me?te?ugire o stare limpede a faptelor, iatâ despre ce est e vorba: nem?rginita vechime a povestirii noastre izvor??te din aceea c? se desf ??oar? înaintea unei anumite r?sturn?ri ?i a unui anumit hotar care a tulburat adînc Via?a ?i Con?tiin?a... Ea se desf??oar? sau pentru a evita cu bun? ?tiin?a oric e urma de prezent se desf??ura, adic? s-a desf??urat odinioar?, cîndva, în acele apu se zile 6 THOMAS MANN ale lumii dinaintea Marelui R?zboi, cu al c?rui început atîtea întîmpl?ri au început, ?i c are de atunci fâra îndoiala abia au încetat s? înceap?. Prin urmare, povestea aceasta sa desf??urat mai înainte, daca nu cumva cu foarte mult înainte. Dar caracterul trecu t al unei povestiri nu este cu atît mai profund, mai împlinit ?i mai legendar cu cît s e desf??oar? mai apropiat de odinioar?"? Pe deasupra s-ar putea ca aceast? povest ire a noastr? s? apar?in? în alte privin?e, ?i chiar prin natura ei intim?, mai mu lt sau mai pu?in legendei. Vom relata-o în am?nun?ime, cu îngrijire ?i cu cea mai mare b?gare de seama, dar oar e, în adev?r, pl?cerea sau plictiseala ce ne-o provoac? au atîrnat vreodat? de spa?i ul ?i de timpul pe care le-au cerut cu st?ruin?a? F?r? a ne teme c? ne expunem înv inuirii de-a fi exagerat de meticulo?i, înclinam dimpotriv? s? credem c? pl?cut cu adev?rat este numai ceea ce-i lucrat cu îngrijire. Prin urmare, povestitorul nu va sfîr?i cît ai bate din palme istoria lui Hans. Nu-i vor fi suficiente nici cele ?apte zile ale sâptâmînii, ?i nici ?apte luni. Cel mai pot rivit este s? nu se întrebe dinainte cît timp se va scurge pe pâmînt, în vreme ce povestir ea aceasta îl va ?ine în mrejele sale. ?i, Doamne Dumnezeule, nu vor fi chiar ?apte ani! ?i cu aceasta, începem. Sosire Un tîn?r modest pleca în toiul verii de la Hamburg, ora?ul sau natal, spre Davos-Pla tz, în Graubiinden. Se ducea în vizita pentru trei s?ptâmîni. Dar de la Hamburg ?i pîn? acolo jos c?l?toria este lunga; de fapt, prea lung? pent ru scurtimea ?ederii proiectate. Treci de pe platoul înalt al Germaniei meridional e mai întîi prin diferite ?inuturi, urcind ?i coborînd, ?i în cele din urm? ajungi pîn? la ??rmul lacului Constan?a, iar de aici plute?ti cu vaporul peste valurile s?lt?r e?e, dincolo de pr?p?stii socotite odinioar? ca fiind genuni f?r? fund. Apoi, c?l?toria începe s? se f?rîmi?eze, dup? ce atîta vreme se desfâ-?urase în linie drea pt?, ca dintr-un salt. Intervin întîrzieri ?i greut??i. Pe teritoriul elve?ian, în loc

alitatea Rorschach, trebuie s? folose?ti din nou drumul de fier, îns? nu ajungi de cît pîn? la Landquart, o mic? sta?iune alpin?, unde e?ti silit s? schimbi trenul. E o linie îngust? de cale ferat?, unde urci în vagon dup? ce ai stat mult? vreme în b?ta ia vîntului, într-un ?inut lipsit de orice farmec, ?i chiar din clipa cînd se urne?te locomotiva -mic?, dar cu o putere de trac?iune excep?ional? dup? cît se pare începe partea cu adev?rat aventuroas? a c?l?toriei, un sui? abrupt ?i greu, care parc? nu mai ia sfîr?it. Deoarece gara Landquart se afl? înc? la o altitudine relativ sc?zu ta; dar acum o apuci serios c?tre inima mun?ilor, pe un drum stîncos, s?lbatic ?i anevoios. Hans Castorp c?ci acesta este numele tîn?rului st?tea singur într-un compartiment ca pitonat în cenu?iu, cu valiza din piele de crocodil, un dar din partea unchiului ? i tutorelui s?u, consulul Tienappel - ca sâ-l prezent?m de pe acum pe numele lui , cu paltonul ce se leg?na ag??at de un cîrlig ?i cu p?tura f?cut? sul; st?tea la fereastra cu geamul l?sat ?i, cum r?coarea dup?-amiezii se sim?ea din ce în ce ma i tare, î?i ridic?, J 8 THOMAS MANN asemenea unui copil r?sf??at ?i pl?pînd ce era, gulerul pardesiului de o croiala l arg? ?i modern?, c?ptu?it cu m?tase. Lîng? el. pe banc?, se afla o carte bro?ata, intitulat? Ocean Steamships pe Care î?i aruncase ochii din cînd în cînd la începutul c?l?t oriei; dar acum cartea z?cea acolo, uitata, iar r?suflarea gîfîitoare â locomotivei pr es?ra pulbere de c?rbune pe copert?. Dou? zile de c?l?torie îndep?rteaz? omul - ?i cu atît mai mult pe un tînar care înc? nu ?i-a înfipt destul de puternic r?d?cinile în via?a - îl îndep?rteaz? de universul sau co tidian, de tot ceea ce el numea datorii, interese, griji, speran?e, îl îndep?rteaz? infinit mai mult decît ?i-ar fi putut închipui în timpul drumului cu tr?sura spre gar? . Spa?iul care, rotindu-se ?i gonind, se interpune între el ?i locul s?u de ba?tin ?, desf??oar? for?e pe care, de obicei, le credem rezervate duratei timpului; di n or? în or? el determin? prefaceri interioare, foarte asem?n?toare celor provocat e de timp, dar pe care, într-un anumit chip, le întrece. Asemenea acestuia din urm? el z?misle?te uitarea, dar o realizeaz? desprinzînd f?ptura omeneasc? din cercul c ontingen?elor ei, pentru ? o transpune într-o stare de libertate ini?ial?; astfel, cît ?i bate din palme, face un vagabond chiar dintr-un pedant ?i un filistin. Se spune c? timpul este o Lete; îns? aerul dep?rt?rilor este ?i el un fel de elixir, iar dac? efectul s?u este mai pu?in desâvîr?it, în schimb e cu atît mai rapid. Hans Castorp avea s? simt? toate acestea chiar pe pielea lui. Nu era dispus s? i a prea în serios c?l?toria aceasta ?i sa se angajeze suflete?te. Inten?ia sa fuses e, mâi curînd, s? se achite cît mai iute de aceast? obliga?ie, pentru ca trebuia s? se achite, apoi s? se întoarc? ?casa la fel cum plecase ?i s?-?i reia traiul exact de acolo de unde, pentru scurt? vreme, fusese silit sa-l p?r?seasc?. Ieri înc? era a bsorbit în întregime de lumea gîndurilor sale obi?nuite, cu alte cuvinte se ocupase atît de trecutul cel mai apropiat, deci de examenul dat, cît ?i de viitorul imediat, a dic? de debutul în practic?, la Tunder & Wilms" ( ?antier de construc?ii navale, fabr ic? de ma?ini ?i cazangerie"), si aruncase o privire atît de ner?bd?toare pe cît îi îng? uia temperamentul asupra urm?toarelor trei saptâmîni. Acum îns?, i se p?rea c? împrejur? rile îi cer întreaga aten?ie ?i c? nu-i era îng?duit sa treac? peste ele cu u?urin?a. în cepea sâ-l fr?mînte ?i s?-i stîrneasca o oarecare îngrijorare sim?âmîntul de a fi ajuns în iuni înalte, al c?ror aer nu-l respirase înc? niciodat?, ?i unde, dup? cum ?tia, d omneau condi?ii de via?? neobi?nuit de firave ?i MUNTELE VR?JIT 9 neîndestul?toare. Patrie ?i orînduire social? erau no?iuni care nu numai c? r?m?sese r? foarte departe în urma lui, dar, mai ales, r?m?seser? cu mul?i stînjeni sub el, i ar ascensiunea continua mereu ?i mereu. Suspendat între aceste no?iuni ?i necunoscu t, se întreba ce se va petrece cu el acolo sus. Oare nu era nechibzuit ?i nes?n?to s pentru unul c? el, n?scut ?i obi?nuit s? respire la numai cî?iva metri deasupra nivelului marii, sa se las* purtat dintr-o dat? c?tre aceste regiuni înalte, f?r? s? fi petrecut cîteva zile în vreun loc intermediar? Dorea sa fi ajuns deja la desti na?ie c?ci, î?i spunea el, odat? ajuns sus, va putea tr?i ca în orice alt loc, iar n u ca în clipa de fa??, a urcu?ului, cînd tot ce-l înconjoar? îi aminte?te ca se afl? în re

giuni neobi?nuite. Se uit? afara: trenul ?erpuia prin defileul îngust; se vedeau p rimele vagoane, se vedea locomotiva chinuindu-se ?i zvîrlind valuri de fum brun, v erde ?i negru, ce se risipeau. La dreapta, murmurau ape în adîncuri; la stînga, dintre blocuri de stîncâ, ?î?neau brazi întuneca?i spre un cer sur ca piatra. Ap?reau tunele s cufundate în bezn?, ?i cînd se f?cea iar??i lumin?, se deschideau vaste pr?p?stii cu mici a?ez?ri aflate pe fundul lor. Apoi toate se închideau ?i ap?reau alte defile e, cu r?m??i?e de z?pad? printre cr?p?turi ?i surp?turi. Urmau opriri în fa?a unor g?ri pr?p?dite, capete de linii, pe care trenul le p?r?sea pornind în sens opus, fapt ce te z?p?cea complet, c?ci nu mai ?tiai în ce direc?ie c?l?tore?ti ?i nici n u-?i puteai da seama unde se afl? punctele cardinale. Priveli?ti m?re?e asupra m iraculoasei înf??i??ri ?i aglomer?ri a universului alpin, în care p?trundeai urcînd, s e dezv?luiau ?i, apoi, disp?reau, la o cotitur?, din fa?? ochilor pierdu?i în admi ra?ie. Hans Castorp î?i spuse c? f?r? îndoial? l?sase în urma zona copacilor înfrunzi?i ?i, de asemenea, dac? nu se în?el?, pe aceea a p?s?rilor cînt?toare, iar gîndul acesta al încet?rii totale, al despuierii, îl f?cu s? fie cuprins de un fel de ame?eal? ?i de o u?oar? grea?a, încît vreme de doua minute î?i acoperi ochii cu mîna. Dar îi trecu. C onstat? c? urcu?ul luase sfîr?it ?i c? dep??ise punctul cel mai înalt ?l defileului. Acum, trenul mergea mult m?i lin, pe fundul unei v?i. Er? cam c?tre ora opt seara ?i lumin? zilei înc? mai d?inuia. In dep?rtare, la ext remitatea peisajului, ap?ru un lac cu valuri cenu?ii, iar brazii se în?l?au negri deasupra ??rmurilor ?i de-a lungul povîmi?urilor. se r?reau, se pierdeau, nel?sînd d up? ei decît o îngr?m?dire stîncoasa, de-o goliciune trista, înv?luit? de cea??. Trenul se opri lîng? o gara mic?; era Davos-Dorf, dup? cum auzi Hans Castorp strigîndu-se p e peron, prin 10 THOMAS MANN urmare în curînd avea s? ajung? la cap?tul c?l?toriei. ?i deodat?, lîng? el, r?sun? vo cea lui Joachim Ziemssen. vocea potolit? ?i hamburghezâ â v?rului s?u care-i spunea: Bun? ziua, b?iete, e timpul s? cobori. ?i cum privea pe fereastr?, îl z?ri pe peron chiar pe Joachim în persoan?, purtînd un r aglan castaniu, f?r? p?l?rie ?i cu un aer de s?n?tate pe care nu i-l mai v?zuse niciodat? pîn? atunci. Joachim rîse ?i spuse iar??i: Ei, hâi, b?iete, coboar? odat?; nu te mai codi! Dar înc? n-am ajuns, zise H?ns Câstorp uluit ?i f?r? s? se urneasc? din loc. Ba da, ai ajuns. Uite satul. De aici e mai aproape la sanatoriu. Am tocmit o tr? sur?. H?i, da-mi bagajele. ?i rîzînd z?p?cit în tulburarea sosirii ?i a revederii, Hans Castorp îi întinse valiza ?i paltonul, p?tura f?cut? sul în jurul bastonului ?i a umbrelei ?i, în sfîr?it, Ocean St eamships. Apoi str?b?tu în goan? coridorul îngust ?i s?ri pe peron s?-?i salute v?rul mai de aproape - de fapt, abia acum urm? s?-l salute propriu-zis - a?a cum se c uvenea, adic? f?r? exuberan??, ca între oameni cu moravuri reci ?i aspre. Poate s? par? oarecum ciudat, dar de cînd se ?tiau ?u ezitat s?-?i spun? pe nume, de teama unei izbucniri prea afectuoase. Totu?i, cum nu puteau sâ-?i zic? nici pe numele d e familie, se opriser? la b?iete". Asta devenise un fel de regul? stabilit? între c ei doi veri. Un b?rbat în livrea, cu ?apca împodobit? cu galoane, îi privi cum î?i strîng mîna tînârul en stînd într-o pozi?ie militâreascâ iute ?i cu un aer de stinghereal?, apoi omul se apr opie ca sâ-i cear? lui Hans Castorp recipisa de bagaje; era portarul sanatoriului interna?ional Berghof', care le spuse câ vrea s? se duc? s? ridice cuf?rul vizitato rului de la gara Davos-Platz, în vreme ce domnii pot plec? imediat cu tr?sur?, spr e ? merge s? cineze. Omul ?chiop?ta vizibil, astfel câ prim? întrebare pe care Hans Castorp i-o puse lui Joachim Ziemssen a fost: E invalid de r?zboi? De ce ?chioâpâtâ în halul ?sta? Ei, asta-i, ?i-ai g?sit! r?spunse Joachim cu o oarecare am?r?ciune. Invalid de r ?zboi! Asta o are la genunchi, sau a avut-o, câ i-âu scos rotula. Hans Castorp realiz? într-o clip? ce voise s? spun? Joachim. Ah! Asta-i! exclam? ?i-?i în?l?? capul din mers, întorcîndu-se pu?in. Doar nu vrei s? mâ faci sa cred câ tu înc? mai ?i ceva? Ara?i ca un MUNTELE VR?JIT 11

crezi? r?spunse Joachim. între noi are ?i un nume. e?ti nebun? strig? Hans Castorp. Da. ar fi fost cu adev?rat frumos dac? n-ar fi avut urechile prea dep?rtate. Ce-i drept.! Da. împreun? cu mine? Nu vad. culoarea bron zat? nu dovede?te prea mult. Da. aproape trist?. o sâ vezi c? nu-i o treab? chiar atît de u? oar?. curînd? întreb? v?rul. ca pe roate. ?i tu ?tii c? a te în toarce acas? în trei sâpt?mîni" este o idee de acolo. deasupra unei guri c?rnoase ?i frumos conturate. spuse el. Nici nu-?i închipui cîta lib ertate î?i iau ??tia de aici cu timpul oamenilor. Acum a vea alte griji. care ai venit în vizit? ?i care nu treb uie s? stai cu totul decît trei sâpt?mîni. îi r?spunse Joachim. dar care. cînd? P?i. oache?? din na?tere. O jum?tate de an? B?iete. Aici. nep?s?tor ?i iritat în acela?i timp. pentru tine reprezint? totu?i o buna bucat? de vreme. ?i se mai aud zgomote ?i în al doilea spa?iu intercostal..dragon. Hans Castorp continu?: Dar ai sâ te întorci curînd acas?. Apar?inea acelui tip foarte brun. în gînd. care-l asigura: E grandios! . aclimatizeaz?-te. Hans Castorp se întorcea mereu sa-l priveasc? dintr-o parte. îns? jos hîrîie înc? foarte tare. clatin? capul de mai multe ori. acum se aude mai p u?in. Cît despre ceea ce crezi rel ativ la starea mea. Hans Castorp se frâmînta indignat pe perna tare a scaunului: 12 THOMAS MANN O jum?tate de an? Dar e aproape jum?tate de an de cînd e?ti aici! Nu avem chiar atît a timp. sus. cei mai mul?i dintre noi au cîte unul asem?n?tor. Curînd. sus. un model de for?a tinereasc?. a c? rei cl?dire aducea mai mult cu un fel de ?opron. dar s? trecem peste asta. Din p?cate. în ultimele cinci luni. dup? cum spune mereu Behrens. cu musta?? mic?. cu dop de metal. pînâ la o anume vreme. prin urmare tu te ?i vezi. numai Dumnezeu ?tie cît este de pl?cut savantlîcul ?sta. unde alt?dat? se auzea un ral. Aceste urech i fuseser? singura am?r?ciune ?i durere a vie?ii sale. pe care patria sa blond? nu contene?te sâ-l creeze. lucrurile nu merg chiar a?a. s-ar zice c? mai por?i centironul ?i c? vii direct de pe cîmpul de manevr? . ceea ce nu-l prindea prea bine. Se a?ezar? în tr?sura galben? care-i a?tepta în pia?a pietruit? din fa?a g?rii. F?r? îndoial?.. zise Joachim ?i. da r imediat se a?eza într-o pozi?ie mai piezi??. ?i eu cred c? da. Joachim era mai înalt ?i mai lat în spate decît el. brunet?. continu? el ridicînd din umeri. c?p?tase. iar în afara de asta. f?cu el ?i se ridic? pe perna. în stînga. Dar a?teapt ? pu?in. Da. trei saptamîni sînt cît o z i. d atorit? soarelui ?i vîntului. o s? vezi. din vale. r?spunse Joachim. s? existe vreo pi dic?. în primul rînd. Prive?ti peisajul? Era exact ceea ce f?cea Hans Castorp. nu mai e foarte grozav. Cu tine. croi t parc? sa poarte uniform?. Pentru ei. Totu?i te-ai îndreptat minunat. peste trei s?ptâmîni. care la ultimul consu lt general mi-a comunicat c? mai am de stat cel pu?in înc? vreo jum?tate de an. mai expectore z sputa. mâ simt mai bine. De altfel. c?ci de abia ai sosit. la noi clima nu e unica ciud??enie. ?i apoi. totu?i nu sînt înc? s?n?tos. O sa mai afli tu multe. timpul. care fuseser? to tdeauna blînzi. cei de aici. sînt bronzat . f?r? s? dea aten?ie indign?rii sincere a varului sa u. dar bronzul se datore?te soarelui ?i z?pezii. îns? pentru tine. trei s?pt?mîni nu înseamn? aproape nimi c pentru noi. o porecla d estul de caraghioas?. Mi-ar fi pl?cut sa-l ui t cît mai repede ?i s?-mi fac stagiul. în adev?r. c?p?taser? o expresie pu?in obosit ?. culoarea bronzului întunecat. îl lamuri. întorcîndu-?i spre Castorp ochii mari. ?i în vreme ce murgii pornir? la drum. O s? vezi aici o diversitate de lucruri noi pentru tine. ?i-i arata varului sau un obiect pe care-l scoase pe jum?tate din buzunarul interior al raglanului. ^ Cît de savant ai devenit! zise Hans Castorp. spuse dînd din cap. continu? el ?i ad?ug?: Aici î?i s chimbi concep?iile. iar pielea lui. ?i Hans î?i privi v?rul pe furi?. privind drept înainte. Cu ochii mari ?i negri. Ah. grâbindu-se apoi s?-l ascund?: era un flacon turtit din sticla albastra. reîntors acas?.

?i peste natur? domnea acea stare de trecere MUNTELE VR?JIT 13 decolorat?. îngust? ?i pu?in ?erpuitoare. zise Hans Castorp. Pe partea cealalt?. cu fa?a îndreptat? spre sud-vest se înal?? o cl?dire lung?. începu s? se simt? tot mai tare r?coarea serii.Minunat! remarca el cu polite?e. nu glum?! Se cuib?rise spaima în mine. atît pe fundul v?ii cît ?i pe cele doua povîrni?uri. De altfel. mai ales cînd ninge. Po?i s? m? crezi c? noi ??tia de -aici. m?r ginit ici ?i colo de case. ?i cum se stîrni pu?in vîntul. în via?a mea nu am urcat atît de sus! ?i cu oarecare curiozitate. Vorbe?ti foarte ciudat. Hans Castorp aspir? prelung ?i adînc acest aer str?in. In spatele intr?rii în defileu. . nu g?sesc c? priveli?tea este chiar atît de formidabil?. în seara aceasta regiunea nu se prezint? întro lumina avantajoasa. sînt ?i ei acoperi?i de z?pad? tot anul. apoi. Daca se exprimase îns? astfel. r?spunse Joachim. se câ?ârau casele. daca vrei. pe un mic podi?.Da.Nu. Seara se las? repede. ?i care i se p?r use într-o anumit? m?sur? ap?s?toare ?i stranie. trecur? un rîu ? i urcar? la trap pe un drumeag în panta u?oar? c?tre versantul împ?durit. A?a se face ca piscurile nu mai ies chiar atît de tare în eviden?a. zi se Hans Castorp. ai ?i un ghe?ar. sînt înalte. într-un fel exagerat ?i nestâpînit ?i care nu-i st?tea. dup? cum po?i s?-?i dai seama. Sanatoriul Schatzalp" se afl? la altitudinea cea mai mare. dar mai ales pe cel din dreapta ce ie?ea în afar? ?i pe care. fundalul mun?ilor mai în dep?rta?i avea o culoare rece. Palida ro?ea?a a amurgului. de sus". ?e ?i stinsese. Citeodata. dar este un ghe?ar autentic. acolo. din cauza atîtor balco na?e. dup? cum vezi. Aproape pretutindeni dai de limita pîn? la car e cresc copacii. Da. de ardezie. Sanatoriul nostru este a?ezat înc? ?i mai sus decît satul. O buna bucata de vreme. e pe pa rtea cealalt? ?i nu se poate vedea de aici. de u miditate. m-am c???rat pîna aici. în care tocmai se aprindeau luminile ?i care. nimic al tceva decît stîncile. Nu. luînd-o la stînga peste linia îngust?. dac? fa ci socoteala.. g?urit? ?i poroasa ca un burete. sîntem sâtui pînâ-n gît. de sus. continua J oachim. .G?se?ti? întreba Joachim. de consisten?a. Iarna. ca sa fiu sincer.Da. p?trundea cu u?urin?a ?i nu spunea nimic sufletului. se gr?bi s? spun? Hans Ca storp. Dar sfîr?e?ti prin a obosi. acolo unde . . nu mai este nimic. în prospect se specific? o sut?. neînsufle?it? ?i trist?. . pe care Joachim o întrebuin?ase de patru sau cinci ori pîn? atunci. Piz Michel ?i Tinzenho rn. dar nu sînt decît cincizeci. drumul ducea paralel cu calea ferat?.De z?pad? ve?nica. brazi i se opresc brusc. toate acestea sînt destul de sus.Ba da. atît pot sa-?i sp un. în dre îi mai z?re?ti înc? albâstreala? apta Vîrfului Negru. Spre stînga urcau pote ci printre livezi. . arc o 14 THOMAS MANN înf??i?are mai pl?cut?. care însufle?ise vreme de o clipa cerul acoperit în întreg ime. ?i pretutindeni se aprindeau lumini. ca s?-l încerce. aia sînt sili?i s?-?i transport e cadavrele cu bobul. . începînd de acolo de unde valea se îngusta. era din cauza expresiei noi ??tia de-aici. este un aer renumit. pe care nu po?i sâ-i vezi de aici. piscul ?la de sus Nu mare. dar gînde?te-te câ ?i noi sîntem la o în?l?ime înspaimîntatoare.. nu. de departe. O mie ?ase sute de metri deasupra nivelului marii. Unde sînt oare ghe?arii ?i crestele înz?pezite ?i masivele uria?e? D rept s?-?i spun. cu un turn cu cupol?. ghe?arul Scaletta. Cu cincizeci de metri mai sus. Jos s e întindea valea locuita. . spuse Joachim ?i gura i se strîmba o clip? cu dezgu t. pierzîndu-se în întunecimea obosit? a p?durilor de brad. Era rece nimic altceva. .Da. ?i o dat? cu ei se opre?te totul. fleacurile astea nu mi se par chiar atît de înalte. Eu vorbesc ciudat? întreb? Joachim cu o oarecare îngrijorare. Lipsit de mireasma. am avut aceast? impresie doar o clip?. p?rea. ce precede c?derea definitiva a nop?ii. deoarece drumurile nu mai sînt practicabile. în terase. iartâ-m?. ?i care este marcat? cu o precizie deosebit de izbitoare. observa Hans Castorp. întorcîndu-se c?tre v?rul s?u. O mie ?ase sute de metri! Asta înseamn? aproape cinci mii de picioare. ve?nica. deloc bine. pe firul v?ii.

ce zici? U?a era dubla. E specialist în d isec?ia sufletelor pacien?ilor. întreb? el. v? întinde?i pe balcon chiar ?i în timpul nop?ii? întreba el cu voce tremur?toare . dup? cin? stau ?i eu întins pe balcon. La dreapta stau eu. pe du?umea. De la opt la zece. f?r? zgomot. Unde-or fi oare v izitatorii. De undeva ap?ru 0 infirmier? cu bonet? alb? ?i c u un pince-nez al c?rui ?nur era trecut pe dup? ureche.Cadavrele? Asta-i buna! Haida-de! exclam? Hans Castorp. Cum a?a? Cadavrelor nu l e pas?. Chestia aia cu disec?ia sufletelor a fost prea ta re. ce-i zguduia pieptul. dup? cîte se pare. Eu am c?p?tat azi permisiunea s? ies. albi ?i severi. schimonosindu -i fa?a uscat? de vîntul rece într-o grimasa pu?in cam dureroas?. Sînt complet stors ?i sleit de mult ce-am rîs.. nu-i a?a? Mi se pare c? mi-e foame. încît acum rîdea atît de tare. aici la noi este foarte posibil s? devii cinic. Ce face? Disec?ia sufletelor? Dar asta este dezgust?tor! exclam? Hans Castorp. dup? toate cele auzite. câ-i curgeau lacrimile de sub mîna cu care. ? i abia acum veselia îl cuprinse definitiv. trebuie s-o recun osc.. în treac?t fie spus. întins? pînâ la portal l sanatoriului interna?ional Berghof'. însu?i Behrens este un cinic bâtrîn o celebritate. Joachim aprinsese . Pere?ii luceau. Joachim rîse ?i el din toat? inima . Din mers. Asta-i camera ta. aici sus? P??eau. se aflau ni? te 16 THOMAS MANN baloane. zise el respirînd pe gur?. ?i-i conduse prin holul bine luminat. cu gîtul scurt.ceea ce p?rea câ-i face bine . Globuri de sticl? m at? r?spîndeau o lumina palid?. în dreapta c?ruia se întindeau saloanele. Num?rul 34 Imediat la dreapta. pe covorul de iut? al coridorului îngust. ?i d e acolo le ie?i în întîmpinare. e ra o sor? de confesiune protestant?. în dou? locuri ale coridorului. un tip foarte intel igent ?i priceput. Dar în mod obi?nuit. chinuit? ?i f?r? chemare a utentic? pentru naeserie. ?tii. Mergem imediat la mas?. aple at înainte. la voi. ?i care o s?-?i plac?. ?i apoi. r?spunse Joachim ridicînd din umeri. care st?tuse lîng? telefon. Ei. disec?ia sufletelor îl d ?duse gata. iar la stînga e o pereche de ru?i cam dezordona?i ?i zgomoto?i. Mi-ai povest it atîtea lucruri caraghioase. un rîs puternic ?i nestâpînit. Nu mai era deloc st?pîn pe sine ?i. deoarece voiam s a te întîmpin. f?r? îndoial?.. un slujba? cu înf??i?are de francez. Dup? toate aparen?ele. Dar acum. a întrecut orice m?sura. î?i acoperise ochii. de-a lungul unei rampe în zigzag. al c?rui dispozitiv electric fu manevrat de slujba?ul francez. iar v?rul sâu îi r?spunse: î?i fac cura pe ?ezlonguri. din cauza c?l?tor iei. citind ziar ele.?i astfel MUNTELE VR?JIT 15 se întîmplâ câ dispozi?ia celor doi tineri era excelent? cînd se dadurâ jos din tr?sura car îi condusese cîteva clipe la pas. despre al c?ror rost Hans Castorp uit a s? mai întrebe. Intrar? în ascensor. un vechi membru al un ei asocia?ii studen?e?ti ?i chirurg remarcabil. Da. Mai este apoi ?i Krokowski. Hans Castorp arunc? o privire ?i observ? câ sînt goale. era camera portarului. hai s?-?i vezi camera ?i s? te s peli pe mîini. ?i deodat? sim?i câ-l cupri nde nevoia de a rîde. spuse Joachim. curioas?.. poate sînt pu?in cam obosit. acoperi?i cu un st rat de vopsea de ulei ca lacul. Pu?in a lipsit ca Hans Castorp sâ nu izbucneasc? din nou în rîs. De altfel. îmbr?cat cu aceea?i livrea cenu?ie ca a omului ?chiop di n gar?. frâmîntat?. dar n-am putut g?si ceva mai potrivit. Num?rul treizeci ?i patru. în prospect se insist? mult pe activitatea lui. mari vase pîntecoase. Hans Castorp î?i ?tergea ochii. Cel pu?in se m?nîncâ bine. între poart? ?i ap?r?toarea de vînt. asistentul. Cu bobul! ?i asta mi-o spui cu cel mai mare calm? Constat c? ai devenit teribil de cinic în aceste c inci luni! Cîtu?i de pu?in cinic. asta-i regula. ?i picioarele tale sînt reci? Ceea ce-i enervant este c? în acela?i timp fa?a îmi arde. iar în spa?iul interior avea cuier pentru haine. Cum. în timp ce urcau.

. ?i-i transmise lui Joachim salutari de la diferite cuno?tin?e din ora?ul na tal. un zgomot nu prea tar e. Hans Castorp se opri deodat? pironit de un zgomot înfior?tor. chiar ?i fara noima. Joachim nu o f?cu. Logodnicul ei. în asemenea cazuri. cu linoleumul ne ted ?i curat ?i cu perdelele de pînz? str?lucind de cur??enie.Nu. . Ie?ea pe coridor în fiecare clipa sa plînga.Fierbin?eala se datore?te aerului ?i nu înseamn? nimic. pentru ca era b?rbierit proasp?t ?i lacrimile îl usturau. Continuînd sa sporov?iasc?.Fumiga?ii. americanca a mai avut doua hemoptizii foarte puternice ?i cu asta ?i-a dat sfîr?itul. datorita serviciului. astfel. sim?ind îndemnul s? vorbeasc? nu importa ce. ca pe timpul cînd v?r ul MUNTELE VR?JIT 17 s?u era student ?i f?cea propaganda pentru acest fel de pronun?are. da. ca la vama controlorul a fost foarte în?eleg? tor. a stat lînga ea. Da. Behrens a ?tiut de la început c? o s? dea ortul popii înainte de-a sosi tu ?i ca. iar cu fleacurile astea te zgîrii mult ma i u?or decît cu un brici bine ascu?it. mai adaug? ca avea în cuf?r doua sute de buc??i de M?ria Mancini ?igara sa preferata . La pr imul etaj îns?. de altfel.. bunu f Joachim pusese într-un vas mic cîteva flori ce putuse g?si dup? primul cosit. dar n-a prea fost la în?l?ime. Dup? aceea î?i freca obrajii cu crema. Alalt?ieri a murit aici o americanc?. obi?nuie?te sa întrebui n?eze crema. ?tii.tu?ea unui om. cu mo bilele albe. a?a încît lucrul acesta n-are de ce sa ne surprin d?. un ofi?er din marina engleza. de dup? un coli a! coridorului. înfa?at cu rufarie proasp?t?. însu?i Behrens are obraji i înro?i?i din zori ?i pîna-n noapte. de?i fa?a îmi este groaznic de înfierbîntata uite. e-un lucru pe care-l ?tiu din experien??.. o muzica de tîans. Presupun ca ofi?erul de marina se râdea cu o ma?ina de b?rbierit normala. apoi continu a cu muita volubilitate: Ce voiam sa mai spun. cîteva fire de coada-?oricelului ?i cî?iva clopo?ei de munte culese chiar de el de pe po vîrni?.plafoniera ?i. s-au f?cut fumiga?ii serioase cu formol care.H2CO. metilaldehidei nu-i rezista nici cei mai viguro?i microbi . U?a de la balcon era deschisa. . zise Joachim. îl ?oca chiar ?i pe el. Dar aici nu se face deloc foc? striga el deodat? ?i se repezi la radiatoare ca sa-si lipeasc? palmele. go on. cu tapetul de asemenea alb. spuse Hans Castorp. infirmiera ap?ru din nou. pune mîna sa vezi cum rd! Posibilitatea ca cineva sâ-i ating? fa?a nu se potrivea nicidecum cu firea lui Han s Castorp. al tfel nu mai g?sim nimic de mîncare.. care s e auzea destul de aproape. Unii nu ?e obi?nuiesc niciodat?. Dar. se z?reau luminile din vale ?i din dep?rtare r?zb?tea. dar în?eap? la nas. îns? o tuse care nu sem?na cu nici o alta auzita de Hans Castorp vreodat?. ci se mul?umi sa zic?: . De asemenea este normal ca pe o piele iritat? apa s?rata sa dea o senza?ie de usturime. . abia auzita. abia de arunca o privire scurta spre patul de metal alb. De altminteri. dar într-un fel atît de evident oribil. camera se ivi vesel? ?i lini?tita. gros ?i îavabil. aici ne ?in mai curînd în frig. privindu-i cu un aer curios ?i miop. Dar. camera va putea fi a t a. comode. ceea ce. Ar trebui sa fie un frig mai mare decît asta. asta e grozav. ca marinar. dup? gustul la moda. ca sa se dea drumul la calorifer în august. izolînd ?i prelungind silabele.. o tuse în comp .Dr?gu? din partea ta. iar el. Pe coridor. Pe scrin. ca un copila?. spuse spalîndu-se ?i ?tergîndu-?i mîinile. Rosti cuvîntul bi neîn?eles" cu oarecare afectare. nu-i a?a? Bineîn?eles ca o cur??enie riguroas? este o condi?ie de cea mai mare importan?a. de fapt. stînd în picioare în fa?a chiuvetei mari ale c?rei robinete nichelate str?lu ceau în lumina electric?. brodate simplu în cul ori vii. bi neîn?eles. Alalt?ieri sear?. încît Hans Castorp f?cu o strîmbatura ?i î?i hol a ochii în direc?ia lui Joachim. c ?ci folosesc ?i una ?i alta. a fost evacuat? înc? de ieri diminea?? ?i. în lumina ei tremur?toare. r?spunse Joachim. Dar am înghe?at! în special trupul mi-e cumpl it de înghe?at.. sîn t minunate.August! August! exclama Hans Castorp. Cu mînecile c?m??ii s uflecate. Era fara îndoiala o tuse . . Hans Castorp primi aceasta relatare cu o v?dita indiferen??. Ce camer? frumoasa! Aici se poate st a comod ?i pl?cut cîteva saptamîni.

18 THOMAS MANN în timp ce-?i continuau drumul. ?i iat? unde a ajuns.în cazul acesta. Este întocmai ca ?i cum ai privi în trupul omului sa c onsta?i cum arata a?a ceva: numai mocirla ?i noroi. Insa Hans Castorp nu era în stare sa treac? peste impresia ce i-o f?cuse tu?ea auz ita. îi mai spuse Joachim. care citea o carte. zise Joachirn. Hans Castorp vorbi îndelung despre tu?ea celui n?scu t pentru c?l?rie. în restaur ant se f?ceau. Cînd tinerii se a?ezar?. diferite brînzeturi ?i fructe.de altfel o tuse fara chef ?i via?a. îi servi o fata dr?g?la??. fredonînd în acela?i timp. nu se afla aici decit o singura vizitatoare. Hans Castorp mînca mult. s?rb?torirea plec?r ilor apropiate. iar cînd intrar? în restaurant. îi spuse Hans Castrop varului sau. se servea chiar ?i ?ampanie . ci suna asemenea unui mestecat mfiorator de slab în terciul unei de scompuneri organice. spr e marea lui veselie. Mîncarea era excelenta. fa?a-n fa??. Dar acum. care luau masa în afara programului. E foarte retrasa. cel pu?in pentru mine. era. a?a cum proceda de fieca re data cînd se a?eza Ia masa poate pentru c? str?mo?ii lui î?i f?cuser? rug?ciunea în ainte de-a mînca supa. Nu-i u scata.Trebuie sa te gînde?ti. la care Joachim se mul?umi sa ia lista de bucate ridicînd din umeri într-un fel pe car e nimeni nu i-l cunoscuse alt?dat?. . ochii lui obosi?i de c?l?torie aveau o sclipire cam febrila. îl asigura de mai multe ori ca literalmente vedea în interiorul celui n?scut pe ntru c?l?rie. r ochie neagr?. . elegant ?i pl?cut. dar nici nu po?i sa spui ca e cu expectora?ie. o pr?jitura deosebit de gustoasa.Da. pe care Hans Castorp o d?du înapoi spre a fi înc?lzita. ce nu se manifesta prin zvîcm turi regulate. o asemenea tuse înc? n-a existat. îl explica Joachim în ?oapta. E un aristocrat austriac. cînd ia masa are întotdeauna la ea o car te. Comandar? o sticla de Gruaud-Larose. de asemenea.ara?ie cu care orice alta tuse auzita cîndva fusese m?rturia viguroasa a unei minun ate s?n?t??i. fe meia î?i schimba locul. de?i pofta de mîncare era mai mica decît ar fi cr ezut. cînd aveam anghina. nici m?car nu mai este o tuse vie. ro?ii umplute. aproape de fereastr a. n?scut parca pentru c?l?rie. . o aud în fiecare zi ?i nu simt nevoia sa mi-o descrii. o femeie tînara. în tinere?ea mea. frecventat mai ales de oaspe?ii no u-sosi?i. MUNTELE VR?JIT 19 . A?ezat imediat în dreapta holului. fie uscate. Dar. sau de aceia care primeau vizite. întorcîndu-le spatele. asta de aici este un caz grav. Destul. ?i care cioc?nea mer eu cu degetul mijlociu de la mîna dreapta în fa?a de masa. dup? cum îi explica Joachim.. Hans Castorp afla ca aici chelneri?ele se numeau fete de sal on". Totu?i. în fa ?a saloanelor. iar cuvîntul tuse nu i se ma i potrive?te nici pe departe. La restaurant Restaurantul era luminat. iar cea cu expectora?ie se s pune în general c? este preferabila ?i mai buna decît atunci cînd te-apuci sa latri în f elul acesta. fie cu expectora?ie. Se spune ca a colindat sanatoriile de tubercu-lo?i înc? de pe cînd era copila ?i de atunci n-a mai tr?it în lume. un b?rbat e legant. c a este ceva cu totul nou pentru mine ?i ca e firesc sa ma impresioneze. ca n-am mai auzit pîn? acum nimic asem?n?tor. St?teau lînga storul galben-deschis. tu nu e?ti decît un biet debutant. chefuri. urlam ca un lup ?i-mi aduc aminte ca to?i erau ferici?i cînd începeam sa expectorez. ca ?i rezultatele favorabile ale consulturilor generale. mai poate fac e înc? plimb?ri. spuse el. cu chipurile luminate de abaj urul ro?u al l?mpii de pe masa. Mîncar? supa de sparanghel. Dar avea obiceiul sa manînce mult chiar ?i atunci cînd nu-i era foame din resp ect pentru el însu?i. de vreo treizeci de ani. Exista a tîlea soiuri de tuse. sor? alb ?i cu o culoare extraordinar de s?n?toasa în obraji ?i. ?tii. adaug? el. cu cele cinci luni ale tale ?i înc? vei mai fi cînd vei împlini anul. D ar mai erau anivers?rile zilelor de na?tere ?i. cîteodata. Hans Castorp î?i împreuna mîinile proasp?t sp?late ?i l e freca una de alta cu o senza?ie de a?teptare pl?cut?. chipul bucalat. pe lînga ea.. cu voce de alto. Ocupaser? o masa pe locul cel mai bine plasat ?i mai pl?cut. fri ptura cu diferite garnituri. .

jos. nu trece.. ?i r?sturna?i pe jum?tate pe spate. era de o incultura nemaiîntîlnita. mai era ?i clevetitoare. ?i istorisi tot felul de întîmplâri caraghioase ca s? între?in ? aceast? buna dispozi?ie. pe deasupra. De altfel. aici. îl ?i îngrijora pu?in. sus. suma ce reprezint? doar cheltuielile ini?iale. Po? s?-?i spun ca. Totu? i. în sch imb b?u vin cu pl?cere. De altfel ?i Joachim era foarte însufle?it. cu termometrul în gur?. înregistrez gre?elile acestei inculte doa mne Stohr ?i-mi pierd timpul. Asistentului Krokowski îi spunea fomulus". spuse el cl?tinînd din cap ?i apuca din nou paharul. Joa chim voia sa afle nout??i de la Hamburg ?i aduse vorba despre proiectul de regul arizare a Elbei. cum vrei s-o iei. Dar cum Hans Castorp se porni iar??i pe rîs.Dar pentru voi timpul trebuie sa treac? relativ repede. rîdeau atît de tare. nici via?a nu. La vîrsta noastr?. ar fi trebui t de mult sâ fiu înrolat ?i luna viitoare sâ m? prezint la examenul de ofi?er.Da. Joachim se întrista. o sp?rtura în aceasta monotonie ve?nica ?i nem?rginita. d?deau din cap. o persoan? de altminteri destul de bolnava. e cumplit. doamna Iltis. tres?rind din cînd în cînd din p icina sughi?ului. îi spuse ca era satul de buc?t?ria asta. uite. c?ci atunci cînd Behrens vorbe?te de înc? o jum?ta te de ?n. ca aici nu exista nici timp. sus. c?ci er? bucuros sâ-?i u?ureze sufletul. Vom investi cincizeci de milioan e.. ceea ce f?cu. este aproape un eveniment. nu exista nimic. a?a spune. noi st?m acum ?i rîdem. manifesta de mai multe ori încîntarea de a avea pe cineva c u care s? schimbe cîteva cuvinte spirituale. ?i cu toate acestea. c ?ci atunci cînd te-ai instalat aici pentru ve?nicie ?i înc? ceva pe deasupra. so?ia unui muzicant din Cannstatt. cît ?i despre cei interna?i în sanator iu. ?i nu apucau s? înghit? bine. Dup? aceea. limba i se împleticea destul de des. rîdeau. încredin?îndu-l înc? o data în mod formal c? er adev?rul adev?rat. Pentru început. rîse ?i el. zise cu o figur? îndurerat?. pentru mine. Hans Castorp b?u de asemenea. joac? un rol a tît de mare. spuse Hans Castorp.Sterilet. . In sfîr?it altceva. în acela?i timp. r?spunse Joachim. ocolind cu grij? ex presii prea sentimentale. gîndindu-se la soarta lui. zise el. O doamna. înscrise în buget. la care Joachim se gr?bi sa r?spund?. cum sînt de altfel mai to?i aici.Joachim nu cinsti prea mult mîncarurile. este minunat c? ai venit. Iar eu. r idicau din umeri. fa?a îi ardea ca focul. de o valoare ce nici nu poate fi calculat?. acum. cu un aer cît se poate de serios. spune ?i tu dac? nu-i trist pentru mine. Vreau sa spun ca> în genere. ?i trebuie sâ te a?tep?i la mai mult. avînd înc? gurile pline. care însâ. pârînd c? s e bucur? din toat? inima. în mod normal. o schimbare. în timp ce mîncau. ?i trebuia s? i le înghi ?i pe toate. . aproape în aceea?i clipa . recunoa?te ca expresia e de nepre?uit. un an. fa pt care se petrecea cu to?i. cu toata importan?a ce-o acorda regulariz?rii cursului rîu-lui Elba. acolo. fâra m?car s? clipe?ti. încît trupurile le erau cuprinse de tremur ?i pe amîndoi. Ha ns Castorp p?r?si imediat acest subiect de discu?ie ?i-l ruga pe Joachim s?-i vo rbeasc? despre via?a care se ducea aici. nu se poate prevedea nici m?car cu aproxi ma?ie cînd voi putea pleca de aici. Dar 20 THOMAS MANN trupul ?i-l sim?ea înc? înfrigurat ?i în toate membrele avea un fel de nelini?te deose bit de pl?cut?. luau aere impun?toare ?i. . Formidabil! spuse Hans Castorp. îi apuca sughi?ul. Spunea dezinfixare". care se numea doamna Stohr ?i st?tea la ace ea?i mas? cu el. ?i convorbirea lor contin ua liber? ?i în cea mai bun? dispozi?ie mai ales dupâ ce tîn?ra femeie care fredonase ?i cioc?nise în mas? se ridic? deodat? ?i disp?ru. iar în vocea lui domoala se sim?ea emo?ia . Pe cînd eu sînt silit sâ încremen . Formidabil pentru dezvoltarea naviga?iei noastr e. dar trecea peste toate astea cu un gest neglij ent al mîinii. MUNTELE VR?JIT 2i Ei.. î?i face calculele cu zgîrcenie. gesticulau cu fu rculi?ele. . c? iar??i începeau s? vorbeasc?. iar despre o alt? doamna. Ba.Repede ?i încet.. cu toate c?. varul sau îl sili s? repete povestea cu cadavre le coborîte pe pîrtia de bob. aduce atîtea schimb?ri ?i progrese in via?a. tînjesc aici. s? se dest?inuiasc?. Vorbele se precipitau. sprijini?i în sp?tarele scaunelor. ba chiar cu o oarecare voluptate ?i. sus". zicea ca poarta un sterilet". ?i po?i fi încre din?at c? ?tim cu precizie ce facem. ?i-?i f?cuser? obiceiul sa înjure mîncarea.

spuse cu voce tare: Ei bine. în cazul acesta. C?ci n-am întîlnit niciodat? un om complet s?n?tos. Hans Castorp nu g?si altceva decît s? întrebe dac? aici nu era posibil s? comande o sticla de bere porter. Cred totu?i c? trebuie sâ te prezint. cu deplina con?tiin?? a s?n?t??ii dumneavoastr? perfecte! Somn u?or ?i la revedere! Cu aceasta consider? câ-?i luase r?mas bun de la cei doi tineri ?i se rea?ez? sâ-?i . slav? Domnului. ca ni?te sandale. gro?i. într-un fel viguros ?i îmbârbâtâtor.care împrumuta înf??i??rii doctorului Krokowski u n aer de artist. Dar. mult mai scund decît cei doi tineri ce s t?teau în picioare în fa?a lui. dac? îmi îng?dui?i s? v? întreb? Sînt inginer. domnule doctor. zise Hans Castorp cu limba împleticit?. Doctorul Krokowski st?t ea a?ezat în plina lumin?. ?i va mul?umesc de mii de ori. cu firea b?nuitoare a tinerilor. lîngâ u?a glisant?. îl auzi pe Joachim spunînd: Uite-l pe Krokowski. domnule Castorp.. spuse Hans Castorp care era gata sa fac? un p ?s înd?r?t. ca ?i cum ar fi vrut sâ-i dea de în?eles c? orice stinghereal? era de pri os ?i c? intre ei trebuia sâ d?inuiasc? o deplin? încredere. scutur? mîna tînârului ?i spuse cu vocea sa de bariton. dac? îmi îng?dui?i s? v? pun aceasta întrebare? Era de-a dreptul emo?ionant s? po?i urm?ri eforturile ce le f?cea Hans Castorp c a s? se arate politicos ?i s? înving? somnolen?a. Adev?rat? întreb? doctorul Krokowski repezind piezi? capul înainte. aici n -o s? ave?i nevoie de nici un fel de tratament medical. dezvelindu-?i chipul de o extraordinar? paloare. Purta un costum negru cam ve chi. r?spunse Hans Castorp cu o demnitate sfioas?. în holu l înc? u?or luminat. inginer! f?cu doctorul Krokowski ?i o clip? zîmbetul îi disp?ru. ?i citea ziarul. de negrea?? sprîncenelor ?i a unei b?rbi destul de pline. v? rog. pu?in aplecat înainte ?i cu picioarele ?epene. v?rul s?u îl privi cu un a er pu?in cam mirat ?i observ? c? era gata sa adoarm?. ca-ntr-o mla?tin? clocit?. la dou? rînduri. de lîn ? cenu?ie. Avea aproximativ treize ci ?i cinci de ani. ciorapi scur?i. Abia a sosit. Dar tu chiar dormi! spuse Joachim. rîsul doctorului Krokowski izbucni iar??i biruitor ?i în vreme ce scutura mîna tînârului. termi22 THOMAS MANN n?t? prin doua vîrfuri unde ap?ruser? cîteva fire albe. într-o Oa ecare m?sur?. str?vez ie. Se ridic? în picioare cînd ce i doi tineri se apropiar? ?i Joachim. Dar ca r?spuns la toate acestea. Ah. ?i mai accentuat? de str?lucirea întunecat? a ochilor. astfel c? din?ii galbeni i se ivir? în mijloc ul b?rbii. îi spuse: îng?dui?i-mi. cade de oboseal?. pantofi negri. ca ?i cum l-?r fi luat peste picior. Dar nu-i deloc timpul. la exame nul s?u ?i ad?uga c?. sînte?i un feno men vrednic întru totul de a fi studiat! ad?ug? el. pierzînd. ?i compara?i a nu-i deloc exagerata. era perfect s?n?tos. domnule doctor. cu un oarecare acce nt str?in. apoi f?cu un efort cînd. de asemenea. adic? la drept vorbind apr oape c? adormise. râsfrînt cum Hans Castorp nu mai v?zuse pîn? atun ci decît la un fotograf din Danzig . nici de ordin sufletesc? Nu. Er? nec?jit ca se întîmplase s? fie în tr-o stare atît de proast? ?i. astfel c? pentru a-i privi se vedea nevoit sâ-?i lase pu?in capul sPre spate. nici de ordin fizic. din vigoare ?i bun?voin??. In aceasta clip?.. porni dup? v?rul s?u. credea c? simte în rîs ul ?i atitudinea jovial? a asistentului semnele unei zeflemeli îng?duitoare. Hai. în fa?a c?minului unuia dintre saloane. ?i zîmbetul i se accentua. e timpul pentru amîndoi s? mergem la culca re. Rîzînd din toat? inima. ?i c?ma?? cu guler moale. u?or cîntat: Fi?i bine venit. vorbind despre cele trei s?pt?mîni ale lui. Doctorul Krokowski îl salut? pe noul oaspete cu bucurie sincer?. ca un om care. ?i ce examen a?i dât. Veni?i la noi ca pacient. domnule Castorp! Doresc s? v? obi?nui?i repede aici ?i sa v? si m?i?i bine în mijlocul nostru. Ast?-i stra?nic. f?cu aluzie. R?spun se. s? vi-l prezint pe varul meu Castorp de la H amburg. era lat în umeri.sc aici ca într-o b?ltoac? cu apa murdar? dâ. aproape fosforescenta. luînd o pozi?ie militâreascâ. ?i prin urmare. Totu?i. într-adev?r. dormi?i f?r? grij?. gras.

nici el nu era prea viguros. între al cincilea ?i al ?aptelea an al vie?ii sale. fumînd o ?igara groasa. Dar doamna Iltis cu botul ascu?it i se pusese în cale ?i ?inea în mîna ceva care. în ajunul unei na?teri. Somnul îl cople?i de cum stinsese mica lampa de pe noptiera. de altfel. unde ?chiopul nu uitase sâ lase bagajele noului sosit. Dar abia adormi c? ?i începu sâ viseze. . N-ar fi trebuit sa refuzi atît de b rusc tratamentele medicale sau. abia daca avea dreptul sa spun? ca-?i cunoscuse tat?l ?i mama. De atunci. Nici eu nu mâ prea bucur de o favoare deosebit? din partea lui. iar în fa?? st?tea ?i conducea cel n?scut pentru câlarie. pentru p rima oara". îi povestesc cîte u vis.Prin urmare. ca s? aib? ceva de disecat. " Ne las? complet nep?s?tori pe noi. de buna calitate. dar mai tres?ri o dat?. ce facura ca firma Castorp & fiul" s? sufere pagube sim?itoare. nu putu . oboseala pusese stâpînire pe el cu o ?i mai mare putere. cobo rînd într-un bob pe un drum piezi?. zise Joachim ?i pleca. MUNTELE VR?JIT 23 La ascensor nu mai era nimeni de serviciu. . e un pat de moarte. c?ci era nemul?umit de sine pentru ca putuse jigni pe cineva ?i. e o oroare. crezi c? pînâ la urm ? s-a sim?it jignit? . Dar înc?l??mintea lui. zicea Joachim din pozi?ia lui strîm ba. fu zvîrlit dintr-o stare sufleteasca în alta.citeasc? ziarul. Hans Cast orp nu-?i f?cu decît o sumar? toaleta de noapte. ?i sa treac? peste ea. ?osete de lîn? gri ?i apoi sandalele alea. ?i care-i paralizase inima într-o clip? în vreme ce rîdea.E destul de susceptibil. ca urmare a inflama?iei venelor. nu i-a venit deloc u?or s? priceap? aceast? întîmpl?re. ?i adormi. Nu se întîmpl?.O s? vin la opt s? te iau pentru micul dejun. se îmboln?vi de o pneumonie. iar în a doua prim ?vara dup? moartea so?iei. pîna cînd zorile se ivir? înd?r?tul u?i i întredeschise de la balcon. din cînd în cînd. E de o paloare de cear?. Joachim îl înso?i pe Hans Castorp pînâ la um?rul treizeci ?i patru. în acela?i timp. de atîta rîs. ca unul pe care nu-l v?zuse ci doar îl auzise tu?ind.Noapte bun?. în vreme ce Hans Castorp î?i despacheta lenjer ia de noapte ?i obiectele de toaleta. . c?ci calâre?ul care tu?ea într-un tel atît de înspâimîntator de f e?c?it disp?ruse. deoarece nu i-am f?cut destule m?rturisiri. fara îndoiala. Muriser? la scu rt interval unul dup? altul. Hans Castorp 24 THOMAS MANN începu sa plînga în hohote ?i pricepu c? trebuie s? alerge la farmacie sa cumpere crem a de b?rbierit. Nu prea îi place sâ te su stragi de la asta. ? i mai sporov?ir? încâ vreun sfert de ora. astfel ca urcar? pe jos t?cu?i ?i u?o r tulbura?i de întîlnirea cu doctorul Krokowski. f?r? îndoial?. recunoa?te. c?zuse pe spate. Atunci. trebuie ca era ster-iletul" ei. mintea i se tulburase ?i devenise cam s?rac cu duhul. în timpul unei inspec?ii la antrepozitele bîntuite de vînturile portului. mâi întîi mama. zise Hans Castorp cu un aer plictisit. aici. î?i zise în gînd. stînd în pat. de o obturare a v aselor. în felul ace sta. încî r fi putut spune c?. Atunci Hans Castorp începu iar??i sa rida ?i. zise el. spuse. într-o pozi?ie ciudat de strîmb?. iar în timp ce vorbea d?dea afara fumul pe care-l inspirase. tat?l. m?car. adic? de o embolie. l-am cam jignit. un pat de moarte cu totul obi?nuit". cum spunea doctorul Heidekind. ?i visa aproape f?r? întrerupere pîn? a doua zi d iminea?a. în definitiv. II Despre cristelni?a ?i cele dou? înf??i??ri ale bunicului Hans Castorp nu p?strase decît amintiri palide despre casa p?rinteasc? propriu-zis? . . recunoscu Joachim. pe cele suflete?ti. în de initiv. sus". Era de o paloare tot atît de fosforescent? ca ?i d octorul Krokowski.Se vede c? e cineva. dar care nu era altceva d ecît o ma?ina de b?rbierit. ca ?i cum putea g?si în asta ceva ca sa-l lini?teasc?. Totu?i. din pricina toropelii. ?i cum inima îi era zdruncinat?. într-un chip cu totul nea?teptat. Lui H ans Hermann Castorp. c?ci nutrea în adîn-cul sufletului o mare afec?iune pentru so ?ie ?i. apoi ramase numai el. ceea ce i se pâru ciudat ?i destul de neobi?nuit. avînd o înf ??i?are nespus de tulbure. pe cînd în realitate ea murise. îl v?zu mai ales pe Joachim Ziemssen. Dar spune. comise gre?eli în afaceri. amint indu-?i ca alalt?ieri murise cineva în patul lui. ?i-l trezir?. Da r de data aceasta observ? ca nu mai simte gustul ?ig?rii. Pic de somn.

Batrînul în?elegea. cu toate îngrijirile ce i le d?duse doctorul Heidekind. întrucît ast?zi nimeni în afara de bunic ? i de batrînul sau Fiete nu mai purta asemenea gulere ?i lavaliere. Hans Castorp o îndeplinea cu oarecare greutate. astfel ca muri. Hans Castorp îl asculta cu pl?cere. un spa?iu îngust. o pozi?ie foarte frumoasa. aplecat pu?i n spre farfurie. c ?ci micului Hans Castorp îi pl?cea nespus de mult sa priveasc? b?rbia bunicului sp rijinita pe nodul MUNTELE VR?JIT 27 frumos. în fa?a lui. pentru a ajunge ai ci. avînd trei ferestre acoperite cu perdele de culoarea vinului ro?u. cum este obiceiul la casele construite în acest stil. îl întov?r??ea ?i nepotul. pu?ine legum e ?i cartofi. îi supravie?ui. adic? tocmai cabinetul". în acele optsprezece luni. inclusiv sufrageria luminoas?. Hans Castorp îl petrecu în casa bunicului. în fiecare zi c?tre orele patru. cu intrarea încadrata de jum?t??i de coloane ?i a?ezate chiar la mijlocu l parterului în?l?at pe cinci trepte.de al!fel acesta se stinse [ot de o pneumonie . în timp ce nepotul. deoarece ?ervetele erau mari ca ni?te fe?e de masa. Hans Castorp se uita la propriile sale mîi ni. ar fi fost de o lungime dispropor?ionata. cu unghiile lungi ?i bombate. îi f?cea pl?cere sa-?i ad uc? aminte de ea. nemdemîna-tice. îns? dup? lupte mari ?i chinuri. cu vedere spre Gr?dina Botanic?. cînd crescuse. vorbindu-i în dialect. aranjau pe vîrful furculi?ei o buc??ica de carne. dar nu în gluma c?ci n-avea nici o înclina?ie c?tre umor ci foarte firesc. chiar mai tîrziu. ale c?rui ferestre coborau pîna la du?umele ?i erau prev?zute cu gratii de fier. primind lumin . ?i porni sa-?i întîlneasc? so?ia. senatorul se ridic a de pe scaunul pe care Fiete i-l tr?gea înd?r?t ?i. urmarea cu aten?ie. cum r?spundea în dialect în timp ce servea. ce d?deau spre gr?dini?a din spate. o obliga?ie pe care. cu doua etaje. dar ?i pe Fiete îl asculta. C?ci. cîteodata. la începutul secolului trecut. vadindu-se foarte asem?n?tor cu acesta.sa suporte febra prea mare. construita în stilul clasic din nord. De aceea se t?iase cam un sfert din l ungime. ?i era p?cat. cu o singur? fereastr? spre strada. servi?i de batrînul Fiete care purta cercei. ce-i drept. pe un loc strimt. ?i unde. fara sa-?i dea Insa seama. dar pu?ina vreme. d?inuia în aceasta ceva cu care era de acord din adîncul sufletulu i. cu mult? pl?cere. ale c?rui vîrfuri ascu?ite atingeau obrajii bunicului. astfel încît nu mai r?m?sese destul loc pentru trei saloa ne. ?i cu inelul cu sigiliu verde l a ar?t?torul drept. ?i sim?ea prefigurat? posibilitatea de-a mînui într-o zi cu?itul ? i furculi?a tot a?a ca ?i bunicul sau. condus de un i mpozant alai de concet??eni pîna Ia cavoul familiei Castorp. era o fire greu de doborît ?i puternic 26 THOMAS MANN înr?d?cinata în via?a deci. Aici nu se aflau decît od?ile de primire. ci numai pentru doua. ?i pe care bunicul îl tutuia. bunicul ?i nep otul luaser? masa împreuna. iar acest scur t r?stimp. pe jum?tate întunecos. se ducea în cabinet" sa-?i ia o ?igar? de foi. birjarii ?i servitorii. acest scurt r?stimp. senatorul. dup? cinci zile. perpendicular pe sufragerie. o cas? pe esplanada vopsita într-o culoare s p?l?cita. c?ci Hans Lorenz Lastorp. trebuia sa fii tot atît de batrîn ca ?i el. ce avea. Tat?l s?u. în cimitirul S fînta Ecaterina. adic? numai un an ?i jum?tate. pe vremea aceea. cu pa?i abia auzi?i. Acest cabinet" î?i datora existen?a faptului c? sufrageria ocupa întreaga l??ime a ca sei ?i avea trei ferestre. ca apoi s-o duca la gura. întrucît a?a obi?nuia sa vorbeasc? el cu oamenii din popor. d?dea din cap ?i continua sa manînc e. de un alb imaculat. spre deosebire de fiu l sau. cu care senatorul au zea mult mai bine decît cu stînga. slabe ?i ba trîne ale bunicului. nasturi de argint la frac ?i aceea?i lavaliera de batist ca ?i stapînul casei. ornamenta t? cu stuc. gesturile scurte ?i c?utate cu care frumoasele mîini albe. ascunzîndu-?i ca ?i el b? rbia rasa în lavaliera de batist. Dup? ce ispr?veau de mîncat ?i-?i r?suceau ?ervetele. factorii po?tali. pînâ la moartea bunicului . di ntre care unul. în afara de mezanin. stînd foarte drept între sp?tarul înalt al scaunului de mahon ?i masa. aplecîndu-se spre stapînul sau sâ-i vorbeasc? la urechea dreapta. cu lucr?torii de la antrepozite. O alta întrebare era aceea de-a ?ti daca va reu?i vreodat? sa-?i înf??oare b?rbia cu o lavalier? asem?n?toare aceleia care umplea deschiz?tura larga a ciudatului gule r. trecîndu-le prin inelele de ar gint.

i se p?reau b?iatului înt rucîtva binef?c?toare. adic? du p? ce fusese cump?rata cupa. odat? ajuns în cabinet în timp ce se în?l?a în vîrfu picioarelor ca sa se apropie de urechea batrî-nului. fiecare cu anul în care transmisese mo?tenirea. un album cu dagherotipuri. al c?rei sertar con?i nea obiecte ispititoare: c?r?i de whist. te rog.a printr-un oberliht ?i mobilat doar cu cîteva lucruri: o etajera pe care se afla cutia cu ?ig?ri de foi ale senatorului. 28 THOMAS MANN învîrtindu-le mereu ?i înso?indu-le cu explica?ii pe care le mai d?duse adesea. pe ea se putea citi vîrsta-i mult mai mare. jum?tate stele ?i jum?tate flori. voit sau arbitr ar bombastica cu pajure ?i arabescuri. c? aude t?cerea îndep?rtat? ?i ocrotita a acelor locuri pline de ecouri s onore. Lassen. sau distrat-visâtori ?i fic?i. Iar bunicul î?i ridica pulpanele redingotei lungi ?i moi. d e-a lungul timpului. Numele tat?lui s au era printre ei. fapt de care î? i puteai da seama. cu vîrful ar?t?torului împodobit cu inel. Auzind acest glas i se p?rea c? resp ir? un aer muced-rece. îns? pe d osul farfuriei erau gravate cu litere ascu?ite numele capilor de familie care. întocmai ceea ce i se oglindea pe fa??. ?i tot felul de gravuri c iudate încadrau acest num?r. în sfîr?it. o l adi?a de cedru pentru lichior. ca singur? podoaba. în vîrful picioarelor. avea impresia c? simte adierea locurilor ce te îndeamn? la o anumit? ?i nuta respectuoas? ?i pl?cut?. Cit prive?te farfuria. Dup? care. înc? de pe atunci. aerul bisericii Sfînta Ecaterina sau al criptei Arhanghelul ui Mihail. în num? r de ?apte.. de asemenea. lucrat în maniera moderna" de odinioar?. cristelni? a. Batrînul lua msa de pe raftul d in mijloc o cupa rotunda de argint. . ba. le arata b?iatului. în fund de tot. o t?bli?a cu buc??i de cret?. cu p?l?ria în mîna. fise. un turc mititel. era chiar posibil c? dorea s? vad? cristelni?a mai ales din dragoste pentru aceste prefixe. o vitrina în stil rococo din lemn de palisandru. ad? uga bunicul. dar care nu mai func?iona de multa vreme. bunicul a?eza cupa pe farfurie ?i îi arata copilului cavitatea neted? ?i pal id-aurit? care scînteia în lumina venita prin oberliht. se tripla. în tr-un col?. Era frumoasa. ?i a ceste lucruri adînc îngropate. purtînd pecet ea gustului sever de la începutul secolului trecut. dup? care deschidea vitrina din interiorul c?reia ie?ea în întîmpinarea b? iatului o mireasma pl?cuta ?i ciudata. iar b?iatul ascu lta cu capul plecat într-o parte.în curînd se vor împlini opt ani. spunea micul Hans Castorp. prefix ul stra" se dubla. o cununa de trandafiri ?i de frun ze zim?ate care f?cea înconjurul buzei superioare. unul dup? altul. un barometru spart. cu ochii gînditori. 1650" indicau cifrele. ? i cu gura concentrat-som-noroasa. dar. pomelnicul de stra-str?-stra-str? acest glas înt unecat venit parca din mormînt. se cvadrupla în gura povestitorului. erau. mergea pe masa. ?i cu toate acestea. rînd pe rînd. fuseser? posesorii obiectului. a dic?. La început. aspru la pip?it sub costumul de m?tase multicolora. cu geamuri înd?r?tul c? rora erau întinse perdele de m?tase galben?. cu gîndurile des pre moarte ?i povestirea ascultata. a?ezatâ pe o farfurie tot de argint ?i. Neted? ?i masiva. port?igarete din carton ?i multe altele. au fost reunite prin întrebuin?are de aproape o suta de ani. iar bâtrînul i le ar?ta ne potului. a curs aici. Avea.. de form? simpl? ?i nobila. chiar o cursa pentru ?oareci. un mic abac pentru însemnat punctele . ca ?i numele bunicului ?i al str?bunicului. o masa pentru joc. alt?dat? . se sprijinea pe un picior rotund. propria sa via?a. sentimente cucernice se îmbinau cu sunetul vorbelor în?bu?ite. glas al vremurilor de mult apuse. de?i bunicul ?inea s? i-o spun? tot mereu micu?ului. epitropul de la Sfîntul . dar vremea nu l?sase din aur de cît o palid? lic?rire. Bunicule. scotea leg?tura de chei d in buzunar. Se p?strau acolo tot felul de lucruri nef olositoare ?i cu atît mai atr?g?toare: o pereche de sfe?nice r?sucite din argint. în?untru. cupa ?i farfuria nu f?cuser? parte din acela?i serviciu. care m?rturisea cu toate acestea leg?tura între?inut? cucernic între prezent. MUNTELE VR?JIT 29 Apoi. un prototip ^e corab ie ?i. ?i care avea un efect cu totul deosebit asupra lui. de cînd te-am ?inut deasupra-i ?i de cînd a pa cu care-ai fost botezat. spre a le mai putea auzi ?i repeta. cu figurinele sculptate în lemn. cu o ma?in?rie de ceasornic în trup. foarte patinat?. arata-mi. datorita c?reia. spunea el. mai credea. fiind aurit? pe din?untru.

?i s-ar fi împlinit. patruz eci de ani de cînd r?posatul tau tata a primit botezul. despre care-i povestea în cl ipa aceea. este acela care a turnat-o în c?u?ul rnîinii bunului pastor Bugenhagen ?i. în fa?a ferestrei de la mijloc. în salonul de al?turi. prelingîndu-se în aceast? farfurie. g?si c? imaginea bunicului se întip?rise în l cu o adîncime mai luminoas? ?i mai semnificativ? decît aceea a p?rin?ilor s?i. a?ezat în farfurie. de parc? ar fi tr?it în secolul al XlV-lea. cu ochii s?i de copil cu privirea lini?tit?. nu s -a întîmplat. în fa milie. casa lui p?rinteasc?. administra?ia ar fi fost ?i în zilele noastre o idil? de mod? ve che. atunci cînd me?te?ugarii. aproape acelea?i observa?ii observa?ii f?r? cuvinte ?i prin urmare necritice. fapt care ?inea.Iacob. ?i b?trînul pasto r Hesekiel a fost acela care a oficiat botezul. preocupat s? restrîng? cercul societ??ii aristocratice destoinica s? conduc?. încît lui Bugenhagen i-a fost foarte greu s?-?i ?in? predica. de o primenire ?i monotonie ce-?i dau a me?eala un sim?âmînt ce-l mai avusese ?i în alte împrejur?ri ?i a c?rui reîntoarcere o a pta ?i-o dorea: ?inea. ?i era greu de cî?tigat pentru tot ce era noutate. ostil vorbelor ?i disec?iilor. Faptul acesta îns? avea importan?? pentru batrînul care fusese. ?i de cînd apa a curs de pe capul Iui tot aici. tîn?rul se examina pe sine. La drept vorbind. cu vederi stra?nic de tradi?ionale. cîte o genera ?ie. Astfel se înf??i?ase batrînul în ochii concet??enilor sai cît a tr?it. Copilul ridica privirea spre fa?a îngusta a bunicului. acela?i pe care. ?i mereu punea stapînire pe el un sim?âmînt ciudat. Dup? cum am mai spus. ?i admir? ca s? înve?e ?i s? des?vîr?ea sca ceea ce se afla prefigurat în ei datorit? eredit??ii. Copiii ?i nepo?ii privesc ca sa admire. care înc? mult timp dup? aceea î?i p?strar?. ?i apa limpede ?i c?ldu?? s-a prelins în acela?i fel de pe p?rul meu (ni ci atunci nu aveam pe cap mai mult decît ast?zi) în aceast? cup? aurit?. trecînd peste rezist en?a înc?p??înata a patricienilor îndr?gosti?i de vechile lor libert??i. care ?inea pe jum?tate de vis ?i pe jum?tate de o senza?ie înfrico??toare. er a în joc simpatia. adesea. în parte. Am avut în s? grij? s? înc?lzesc apa ca sa nu te sperii ?i ?? nu plîngi. Dar numai Dumnezeu ?tie ca nu datorit? bâtrînului C?storp s piritul timpurilor noi a cunoscut uria?ele ?i str?lucitoarele sale biruin?e. dar ai t?cut cînd te-a atins apa ?i trag n?dejde ca s-a întîmplat astfel din respect pentru sfîntul botez. c aracterul lor afirmativ. ca membru al bisericii reformate. Fii ndc? batrînul f?cuse mai mult caz de datinele p?rinte?ti ?i de vechile institu?ii decît de îndr?zne?ele lucr?ri de l?rgire a portului ?i alte fanfaronade ?i nelegiuir i legate de un ora? mare. zilele acestea. a?a cum se întîmplase ?i în acel ceas disp?rut de mult. de o simpatie ?i de o afinitate sufleteasca cu totul deosebi t?. la fel cum se petreceau lucrurile ?i în propriul sau birou. de o nemi?ca re mi?c?toare. de o încremenire-schimbare. mi?c?tor ?i nemi?c?tor în acela?i timp. ?i pentru acest sim?âmînt. cu toate c? nu pricepea nimic din treburile ob?te?ti. în aceast? casa. Iar în urma cu ?aptezeci ?i cinci de ani chiar ?i pe mine însumi m-au botezat t ot în acela?i salon ?i mi-au ?inut capul deasupra aceluia?i vas. tîn?r pe atunci. c?ci ?ipase?i înainte atît de tare. ca o imagine a amintirii con?tiente. felul de-a fi ?i de a gîndi al lui Hans Lorenz Castorp fusese de p??it de timp cu mult înainte de moartea sa. iar pastorul a rostit acelea?i cuvinte ca pentru tine ?i t at?l t?u. o figura caracteristica. f?cea. c?ci nepotul sem?na cu bunicul 1 cît este în stare s? semene un ?îng?u trandafiriu cu un septuagenar II 30 THOMAS MANN palid ?i ?eap?n. ce-l mai încercase. frînase ?i potolise pretutindeni unde putuse ?i daca ar fi fost ascultat. de mult?. înlauntru. începuser? s? cu cereasc? locuri ?i voturi în consiliul or??enesc. mult? vr eme. d e acolo. Aici a avut loc evenimentul. care ceruser? sacrificii ?i riscuri în via?a public?. Activitatea sa a coincis cu decenii de avînturi violente ?i felur ite r?sturn?ri. francezii au fost cît pe ce sa-] împu?te fiindc? a predicat împotriva tîlhanilor lor ?i a contribu?iilor de r?zboi îns? ?i el se afl? acum la Dumnezeu. . dar pline de via?a. î?i petrecuse via?a într-o credin?? profun d cre?tina. ceea ce. ?i înc? multa vreme dup? aceea. în adev?r. iar micul Hans Castorp. aplecata deasupra cristelni? ei. decenii de progrese în mar?uri silite. mai tîrziu. poate. întocmai cum st? ai ci. Cînd. acea afec?iune ?i afinitate intima ce sare. sa i se arate obiectul de familie. s-a rev?rsat pe cre?tetul t?u. o personalitate pitoreasca.

?i pe care o p? strase pentru ocaziile oficiale. De pilda. împreuna cu micu?ul Hans Castorp. mult mai f rumos ?i mai demn decît de obicei . în acest mod ceremonios. iar în spectator trezea tot felul de i magini hispano-olandezo-medievale. dup? cum am mai spus. îl înf??i?a pe Hans Lorenz Castorp purtînd costumul oficial de senator al ora?ului . era mai diferit. în amintirea ad ultului. de un ordin mai general. care îl încîntau atît de mult pe micu?ul Hans Castorp.în a cea sever?. cu col?urile gurii u?or l?sate în jos. Din mînecile scurte pîna la coate. ca o neglijen?a pe care vîrsta î aintata ?i-o poate îng?dui. care asigurase de-a lungul vremii o comuniune solemn? ?i cutez?toare totodat?. nu se putea opri. deschisa în fa?a. a c?rei calota se îngusta spre partea de sus. ?i oricum ar fi fost. cu prilejul sosirii sale înt r-o procesiune la prim?rie. "ul pele sub?iri aveau ciorapi de m?tase neagra. caznindu-se s? se ?in? drept. spre care înclina subiectul. Cu toate ca era o sl?biciune oarecum vrednica sa stîrneasc? rîsul. la col?uri. cu privirea pe gînduri. înf??i?area de toate zilele a septuagenarului nu era cea adev?rata ?i real a. pierduta în dep?rtare. fie cu o incon? tien?a ce impunea respect. St?tea cu b?rbia apl ecata. erau de fapt urme ?i i ndicii ale f?pturii sale pure ?i adev?rate. ale c?rei buze nu se mai sprijineau pe din?i. în tablou. la care ele f?ceau doar aluzie. ie?eau ni?te mîneci mai înguste ?i lungi. pl?smuit de un artist celebru. Dar în jurul gîtului avea colereta scrobita S1 plisatâ. ?i era la fel ?i cu jo . Fiindc? ceea ce în aspectul s?u obi?nuit era ciudat ?i b?t?tor la ochi ?i ?ine a poate de aceasta împletire nedesavîr?ita ?i oarecum stîngace. las? sa se vad? pe margini ?i tivuri o band? lata de blana. iar în picioare purta Pantofi cu cata rame de argint. senatorul Castorp ap?rea în întregime. un portret de m?rime naturala. de baga încrustat? cu au r ?i întrebuin?a batiste ro?ii ale c?ror col?uri atîrnau cîteodata din buzunarul de la spate al redingotei. cu o dem nitate sus?inut? cu greutate. Anii îi încovoiaser? spinarea ?i gîtul. de a considera portretul ca o înf??i?are adev?rat? ?i fidel? ? b?trînului. bufante ?i tivite la fel. cu ochii alba?tri ?i pungile de sub ochi m?rite ?i. pentru a contopi.Senatorul Castorp era usc??iv ?i de?irat. atitudinea ?eap?n? ?i aspr?. în adev?rata sa realitate. ?i care. Era un portret excelent. ce st?tuse atîrnat multa vreme în camera de locuit a p?rin?ilor c opilului ?i care plecase dup? aceea. iar din aceas t? cauz?. de sub care mai cobora ?i A 32 THOMAS MANN un jabou de batist. se contracta în jos. mai lunga de genunchi. de asemenea plisat. dar ?i cuvioasa haina burgheza a unui secol disp?rut. trecut ul cu prezentul ?i prezentul cu trecutul ?i a adeveri astfel tr?inicia venerabil ei sale semnaturi comerciale. postat pe o podina ro?ietica. dar el se silea sa-?i îndrepte înghebo?area. era singura sl?biciune ce-o obs ervase vreodat? perspicacitatea copil?reasca a privirii lui Hans Castorp în ?inuta bunicului sau. f?r? în doiala c? nu cu pricepere artistica. nu vedea decît un bunic interimar. totu?i cu o oarecare în?elegere p?trunz?toare . ?i cu toate ca pe bunic nu-l v?zuse a?a cum îl înf??i?a t abloul decît o singur? data ?i pentru foarte pu?in timp. în bunicul de toate zilele. în perspectiva unor coloane ?i ogive. aplecata în fa?a ?i ridicata în p?r?i. s? se stato rniceasc? definitiv în casa de pe esplanada. o data cu grija d e-a înfrînge un început de tremurare a capului. fiind a?ezat în salon. ?i poate tocmai de aici provenea. dintr-o stof? ob i?nuita. gulerul mare ?i lavaliera în alta ?i alba erau demodate. deasupra canapel ei mari de m?tase ro?ie. din aceasta cauza. în vreme ce. f?cut cu gust. cît ?i mai tîrziu. iar man?etele de dantela acopereau mîinile pîna la încheietura degetelor. gura. o împletire stîngace de însu?iri nedesâvî te.adic? a?a cum ap?rea într-un tablou. în stilul v echilor mae?tri. ci numai pe gingii (c?ci nu-?i punea proteza decît la mas?). Sub bra? ?inea str?vechea p?l?rie cu bor urile largi. Dar atît pentru copilul de ?apte ani. cît ?i înfunMUNTELE VR?JIT 31 darea b?rbiei în guler. Micul Hans Castorp îl contemplase adesea. daca se poate spune a?a. fie cu buna ?tiin?a ?i într-un fel vesel. dar era imposibil sa aplici acest epitet minunatului guler spaniol din tablou. ea ap?rea mai ales ca îng?duin?a f?cuta bâtrîne?ii. îi era draga tabachera se folosea de o tabachera lunguia??. pu rtînd o tunica neagra.

?i o sim?ise cel mult prin mijlocirea atmosferei de îngrijorare ce domnea în cas?. a?ezate în a?a fel încît imitau o atitudine fireasca ?i nu îng?duiau ca pozi?ia s? dea impresie de r?ceala ?i neînsufle?ire. dovedi c? are. socotindu-le ca pe o reac?ie normala. într-un r?stimp atît de scurt ?i la o vîrstâ atît de raged?. Luptase contr? pneumoniei. nici pioas? ?i nici m?c ar trista. astfel încît b?rbia i se odihnea frumos în r?scroiala din fa?a a coleret ei ce f?cea parte din straiele festive. ele ar fi ar?tat. cu o în f??i?are cît se poate de lini?tit? ?i foarte schimbat?. nici semnificativ?. cu care se confrunta acum în salon. va avea grij? de el. Topite ?i turnate în cuvinte. ?i c u toate c? sim?ea o mîhnire fireasc?. înf??i?area solemn-spirituala se realiza prin somptuoasa a?ezare în sicriu . în cea dea treia împrejurare. Fusese cu totul cru?at de priveli?tea luptei care. ?i de o frumuse?e trist?. în cele tre i sau patru luni dup? decesul tat?lui. în ochii micului Hans C?storp. cu toate c? ntic?. pe catafalc. ac east? priveli?te ?i înrîurire nu mai erau noi pentru el. Mo artea era de o esen?a pioasa. acum îns?. fara sa po?i ?ti bine dac? era un înving?tor sau un învins. prin ochii înro?i?i ai batrînul ui Fiete. moartea înrîurea spiritul ?i firea mai ales firea micu?ului Hans Castorp. a?adar. se ar?tase extrem de serios ?i deopotriv? de st?pîn pe sine. simultane ?i P?trunz?toare în ciud??enia lor farâ asem?nare. luptase mult ? vreme ?i cu înver?unare. Hans Castorp îl v?zuse pe bunicul sau de mai multe ori. aproape contrar?. în acela?i timp îns? era ?i de I 34 THOMAS MANN cu totul alt? natur?. De aceea încuviin?? din toata inima ca bunicul sa se înf??i?eze în autenticitatea ?i p erfec?iunea sa somptuoas? în ziua cînd trebui sa-?i ia r?mas bun de la el. provenind. pe c are n-o puteai socoti nici frumoas?. se desf??urase în cea mai mare parte noaptea. era pentru a treia oara cînd. manifestase în fa?a acestor sicrie o anumit? indiferen? ? copil?reasca ?i mai degrab? aten?ie pentru lucrurile din afar?. acum îns? î?i amintea de ea. or icum. iar între mîinile pe jum?tate acoperite de MUNTELE VRÂJIT 33 dantela. în orice caz. foarte material?. unul în fa?a celuila lt. nu-l mai v?zu deloc. de?i d?duse impresia ca în sinea lui nu se acomodase decît destul de greu cu via?a vremurilor actuale. tocmai cu acest prilej. datorate emo?iei sa u molipsirii de la plînsul altuia. pe care. cît ?i prin plec?rile ?i sosirile doctorului. atît de armonizat? cu el bâtrînul Fiete plîngea ?i-?i leg?na capul fara încetare ?i cu toate c? însu?i H?ns C?stor p plîngea. pu?ina vreme dup? mam?. t ?cut ?i str?in. ?i iat?-l ca st?tea întins pe catafalc . la fel ca în celelalte dou? ocazii precedente. în sine. rezultatul îns?. moart? subit. i se pusese un crucifix de filde? pe care privirea de sub pleoapele l?sate în jos p?rea câ-l cerceteaz? neîncetat. La începutul bolii. dar. pe care bunicul îl purta pe strada ?i c? ruia îi corespundea. aproximativ în u' urm?tor. l-a v?zut de asemenea întins acolo. din spirit. fura nuan?ate de anumite st?ri suflete?ti ?i un aer de cunosc ?tor experimentat c?ci nu ?inem seama de lacrimile repetate. A?adar. cu partea inferioara a trupului acoperi t? de un covor pe care erau cîteva frunze de palmier. un ca lm mai mare decît de obicei. a c?rei imagine origin ara ?i esen?iala râmîne?. d e altfel. a?a cum o f?cuse ?i la vederea mamei sale. uitase moartea. chiar foarte familiare ?i. cu nasul mai ascu?it fiind c? avusese de luptat cu boala atîta vreme. semnificativ?. Scena se petrecea în salon. foarte trupeasca. în acela?i salon în care au luat masa atît de des.benul cu borul îndoit într-un fel neobi?nuit. care. putea s? se rezume Ia faptul c? bunicul fusese în mod solem n eliberat de îndeplinirea interimatului ?i se întorsese definitiv la forma lui aute un rezultat pe care trebuia sâ-l aprobi. ci dimpotriv?. cu convingerea c? lumea. într-o realitate superioara. tot astfel ?i cu poalele lungi ?le redingotei cu pliuri. Nesocotind în?elesul practic a întîmplarilor pentru via?a s a sau dovedind o copil?reasca nep?sare în privin?a lor. tunic? brodat? ?i tivit? cu b lan?. ca ?i Ia aceea a tat?lui. ?i cu capul sprijinit pe per ne de m?tase. dup? ace ea îns?. p?l?ria mare de fetru din portret. Hans Lorenz Castorp era întins în co?ciug. în mijlocul coroa nelor rezemate ?i raspîndite de jur-împrejur. ?i toate impresiile de atunci se restabileau întocmai. nicidecum la bunul plac al nervilor.

a?a cum micul Hans Castorp nu încetase sa observe. nu mai ar?ta la înf??i?are ca bunicul. pe deasupra . dup? cît se p ?rea. dup? aceea. cum se ?tie. ferindu-se s? ating? fruntea. purtînd la gît gulera?ul spaniol. se îns?rc ina cu lichidarea succesiunii casei Castorp & fiul . în tr?sura ce mergea prima dintr-un lung. Micul Hans Castorp iscodea atent aceasta substan?? de ceara galben?. cu o posomorîre stingherita pe chip. ci alc?tuit din propr ia sa materie. ?i cu ceilal?i doi un chi. numai cu b?trînul Fiete. B?trînul Fiete. Deoarece consulul Tienappel.iar atitudinea asta sfioasa provenea. numai din materie. în apropierea crucifixului de filde?. în aparen?a. cantitatea de flori . destul de pu?in trist atît de pu?in trist cît sînt lucrurile ce priv esc trupul ?i numai pe el. s-o în?bu?e. administra mo?tenirea lamiliei Castorp. în ciuda sentimentelor d . prin crucifixul dintre degetele bunicului de odinioar?. m?car c? nu ?i-o m?rturisea cu glas tare . o goni cu b?gare de seama. ?i apoi. ramase cîteva clipe în fa?a sicriului deschis. veni înmo rmîntarea. mo?tenirea lui Hans Castorp. ocolit de to?i. de la biserica Arhan ghelul Mihail. Dar. iar Hans Castorp sc himb? imediat dup? aceea ?i casa ?i pe cei din preajm? pentru a doua oar? în scurt a sa via?a. lucioasa ?i asem?n?toare cu o brînz? uscata. din aceast? cauz?. Dup? aceea. mai ales. nu era de cear?. f?r? s? reu?easc? de a ltfel. ci ca o p? pu?? de cear? în m?rime natural?. prin Mîntuitorul Iui Tho rwaldsen. din care era f?cut tr upul mortului. salonul se umplu de lume. ?i despre starea moral? a lui Hans Castorp N-a fost spre nenorocul sau. în special tuberozele râspîndite pretutindeni. ci un înveli? care. or tocmai în asta consta ceea ce era necuviincios ?i. care c?p?taser? ?i ele în aceast? împrejurare un caract er religios. ?i pentru a treia oar? atunci cînd un grup de lucr?tori din po rt. Acestei alte naturi a mor?ii i se datora faptul c?. la gîndul c? bunicul î?i luase pentru totdeauna chipul sau definitiv ?i adev?ra t. sensul exact ?i binef?c ?tor. în urma dricului. binecuvîntînd în picioare la capatîiul co?ciugului. aveau drept scop s? ascund? cealalt? fa?? a mor?ii. iscodea chipul ?i mîinile buniculu i de alt?dat?. din faptul ca bunicul nu mai era decît un trup ?i nimic altceva. toate împreun? ?i. de o esen?? de calitate inferioar?. decedat. rosti predica de pomenire . î?i MUNTELE VR?JIT 35 relu? brusc locul pe degetele bunicului. nici cu adev?rat trista. în m?rimea naturala a unui om viu. ce-o cunoscuse cu a lt prilej care. bunicul p?rea atît de str?in ?i ca. ?i ca parfumul tuberozelo r a?ezate pe mîini avea ca scop. printre altele. prin urmare. ?i realiz a vreo Patru sute de mii de m?rci în bani lichizi. trupeasc?. James ?i Peter. spre ru?inea lui. ?i nu-i lipsi nimic: nici în ceea ce prive?te persoan a. îmbr?ca?i de s?rb?toare. în vr eme ce se petrecea aceast? scen?. emana?ia u?oar? îns? atît de ciudat de st?ruitoare. în fa?a cadavrului st?tu de mai multe ori: o dat? singur. lung ?ir de tr?suri. pe care moartea o substituise f?pturii sale ?i c ?reia i se aduceau toate aceste pioase ?i somptuoase onoruri. d up? un zbor leg?nat. Cel care z?cea aco lo sau mai precis. ceea ce z?cea acolo nu mai era. acela?i care-l botezase pe Hans Castorp. despre care nu ?tia în c? nimic. îns? musc?. ca sa-?i i a r?mas bun de Ia ?eful de alt?dat? al casei Castorp & fiul". Pe care consulul Tienappel le plasa în valori sigure. iar pastorul Bugenhagen. re?inînd. ca ?i cum nu trebuia ?i nici nu vo ia sa ?tie ce c?uta ea acolo . negustorul de vinuri. care nu era nici frumoas?. prin bog??ia florilor. ?i prin cele doua sfe?nice puse de o parte ?i de alta.a defunctului. simbolizeaz? pacea cereasca. de asemenea. în ciuda risipei ?i persisten?ei lor. c?ci locui de acum înainte la consulul Tienappel. un unchi din partea r?posatei mame a lui Hans. Toate aceste preg?tiri î?i g?seau. bunicul însu?i. La familia Tienappel. Hans C?storp o ?tia bine. îi reamintea de un coleg de ?coala lovit de o bo al? sup?r?toare ?i. spre a te face s-o ui?i sau s? te împiedice de a deveni con?tient de ea. scoase imobilele la vînzare. ce fusese împuternicit ca tutore. vorbi foarte prietene?te cu micul Hans Cas torp ?i atunci lua sfîr?it ?i aceast? parte a existen?ei sale. mai limped e decît pînâ acum. prin mânun-chiurile de frunze de palmier ca re. nici sub raportul ap?r?rii celorlalte interese ale sale. Hans Castorp avu credin?a câ respir?. O musca tocmai se a?eza pe fruntea încremenit? ?i începu sâ-?i plimbe t romp? în sus ?i în jos.impori ?i export". ?i înc? mult m?i limpede . ci mai degrab ? pu?in c?m necuviincioas?. a doua oar? cu unchiu-mare Tienappel. la drept vorbind.

dup? cîte afla. Ave a grija ca dejunul ?i cina sa fie înzestrate din bel?ug cu preparate reci. dup? care în casa Tienappe l se lua prînzul cu tot fastul. adesea. dintre care primul era marinar ?i venea rar pe acas?. ?i purta la degetul mic un diamant cu focuri scînteietoare. era deci suficient sa arunci doar o pr ivire pentru ca nimeni sa nu poat? pune la îndoiala ca tînarul Hans Castorp era prod usul nefalsificat ?i onest al acestui painînt b??tina?. de u?oare dureri de cap. iar cînd îl auzeai vorbind. c?rbune ?i catran. ?i se întorcea tot pe jos c?tre ora cinci seara. pleca în fiecare diminea?? pe jos la biiou. iar doctorul Heidekind prescr ise ca la dejun. proptite cu bîrne de grosimea unor copaci. printre care pluteau lebede. îngr?m?dite în depozite. daca l-ai fi întrebat chiar pe el însu?i. care fusese aerul datator de via?a al p?rin?ilor sai. era foarte atenta la chelnerii angaja?i ocazional. ?inu loc de mama micu?ului Hans Castorp. Vedea ne gustori cu mantale galbene de cauciuc. Avea doi f ii. înc epu. pe apa sclipitoare ?i multicolor a. ?i mai vedea. cu toate ca avea o tr?sura frumoasa. cu ochii bulbuca?i. în ade v?r. pe vînt ?i cea?a. cuminte. Respira cu o adinca mul?umire. re var-sîndu-se. îmbr?cat cu cele mai bune po stavuri engleze?ti. f?r? caren? ?i elice. un comision de doi la sut?. inteligen?a ?i for?a giganticilor elefan?i domesti ci?i descarcînd din pîntecele vapoarelor ancorate tone de saci. blînd. Hans Castorp crescu pe o vreme urîta. 36 THOMAS MANN Casa Tienappel era a?ezat? în fundul unei gr?dini pe drumul Harvestehud. pe terasa barcagiului de pe Uhlenhorst. cu un nas borcanat. înalte cît ni?te turnuri. cu toate c?. cu capul modeMUNTELE VR?JIT 37 lat fin. cît se pricepu mai bine. b?utur? care potoli. printre m irosurile r?spîndite de apa. s? cioc?neasc? ?i sa vopseasc?.e rudenie. cu o voce monoton? ?i un u?or accent no rdic ?i nu numai cînd vorbea. ?i se sim?i. în general. în nop?ile de vara. vedea trupurile de mamu?i ale t ransatlanticelor purtate prin Asia ?i Africa. adi c? acel obicei de a râmîne cu gura c?scata ?i fara nici un gînd serios. de marinar. c?tre bursa unde. vedea pe cheiurile portului macara le enorme. sub acop . era s?n?tos ?i normal. ce imitau calinul. la amiaza. Peter ?i James. prefera sa stea. în fa?a unui pahar cu b?utura aleasa. cu fa?a s pre o paji?te unde nu era îng?duit? nici cea mai mica buruiana ?i c?tre aleile de trandafiri ce m?rgineau fluviul. dup? cum se ?tie. în contul sau. golite ?i încremenite în greutatea lor monstruoasa ?i n?p?dite de o droaie de pitici muncind s a r?zuiasc?. cînd se întorcea de la ?coala. So?ia îi murise de mult. încuviin?înd ?i savurînd atm osfera umed? a marelui ora? maritim. baloturi. cînd consulul Tienappel oferea dineuri ?i tot ea a f ost aceea care. o barba c?runta. ?ipari. de un albastru sp?l?cit. în privin?a asta. l?zi. este o b?utura înt?ritoare ?i c?reia sus-numitul doc tor îi atribuia o influen?a binef?c?toare asupra sîngelui. în loc sa mînuiasc? vîsla. ?i se întîm pla adesea ca unul sau altul sa fac? la repezeala o invita?ie la un mare dineu p entru a-?i salva creditul. c?ci suferea. intrate la r eparat. prin a suferi de o u?oara anemie. sa asculte muzica ?i sa priveasc ? b?rcile luminate. crescu în mantaua galbena de c auciuc. c?-?i ocupa locul într-un mo d str?lucit ?i. ce-i drept. daca se poate spune astfel. firea neastîmparata a lui Hans Castorp ?i d?du rezultate satisf?c? toare. se juca stra?nic. piept de gîsca ?i tomato catsup la rosbif. prin care se exprima o îngîmfare mo?tenit? incon?tien t? sub forma unei oarecare ncpasari seci. un destoinic juc?tor de tenis ?i bun vîsla?. dup? tipar str?vechi. aceasta atmosfera de comer? mondial ?i de p rosperitate. cum se exprima unchiul Tienappel. butoa ie. în mod v?dit. Consulul. foarte bine dispus. n-ar fi st al nici o clipa la îndoiala. Vedea furnicarul ?antierelor (?i acesta era domeniul ce avea sa-l intereseze mai tîrziu în mod deosebit). la fel cu aceea pe care o purta ?i el. de asemenea. Era un b?rbat impozant. la fiecare trimestru. înd?r?tul ochelari lor cu rame de aur. Altfel îns?. fiica unui giuvaiergiu din Alt ona. combatînd înclina?ia sa spre vis?torie". sa i se dea un pahar mare de bere po rter. care purta la încheieturile rotunde ale mîinilor volane de dantela scrobita. iar al doilea lucra în comer?ul p?rintesc de vinuri. crabi ? i somoni. dar era suficient sa arunci o singura privire asupra blondei sale corectitudini. care. fiind socotit ca mo?tenitor al firm ei. Cu n?rile p?t runse de aromele tari ale m?rfurilor din colonii. butelii pîntecoase de sticl? în vagoane de cale ferata ?i în antrepozite. De multa vreme casa era condusa de Schalleen.

Mintea lui r?spundea la cerin?ele gimnaziului real. c?ci în ciuda înf??i??rii sale a ne. nici un imbecil. ne d?m silin?a sa relatam tot ce ne poate folosi în leg?tur? cu el. s? se lase pe spate în je?. Mîinile. c?ci ?i el sim?e a. nici mai r?u deeît era în realitate. în pivni?a. da. mai bine spus. scopuri. Cu bustul drept. absen?a unui atare motiv. deci numai din respect p entru destinul s?u. apoi. prin mijloace nu prea legale. vedea inginerii cu planurile ?i carnetele în mîn?. carnea trandafirie din picioarele unui homar. rînduitâ în sertarele dulapului s?u. f iresc. Era t otdeauna îmb?iat ca un prunc ?i se îmbr?ca la croitorul care se bucura de încrederea t inerilor din cercul lui. am facut-o numai din motive ce nu au nic i o leg?tur? cu inteligen?a sau cu modesta sa persoan?. numit? M?ria Mancini. un pahar de orto vechi ?i. cînd st?tea sau mergea. s?-?i scoat? burta înainte. o mar c? savuroas? din Bremen. dar îl judec?m fara exagerare ?i nu-l facem nici mai bun. Hans Castorp î?i ?inea provizia de tutun la ad?post de influen?a v?t?m?toare a cal oriferului. ?i ar fi mîncat în sil? untul dâcâ i s-?r fi prezentat într-o singura bucat?. pentru ca astfel sa ramîna departe de gîndul de-a formula vreo critic? asupra lor a?a cum f?cea. Primul lucr u de care avea nevoie la sfîr?itul mesei era lighena?ul cu ap? parfumat? pentru sp? lat degetele. iar din?ii. era îngrijit? cu credin?? de Schalleen.ce ?i firave. Omul. pentru a-l caracteriza. cu James Tienappel sau cu varul sau Ziemssen . mai cu seama c?-i pl?cea sa tr?iasc? bine. am ocolit cuvîntul mediocru". de care suferise deseori. ci particip? de asemenea . cam slabi. continua cu regularitate s?-?i trimit? acas? rufele la sp?lat ?i c?lcat (c?ci p?rerea lui era ca. si tocmai de aceea nu-l socotim mediocru. bunul Hans Castorp este totu?i posibil s?-?i simt? starea sufleteasca influen?at? nedeslu?it de cusururile acestor baze. nev?muit?. dînd instruc?iuni lucr?to rilor. înal?îndu-se schelete de vapoare în co nstruc?ie. în adev?r. consumînd o bucata b una de biftec cu sl?nina. tragînd cu pofta un fum a'n ?igara de foi. ?i daca. 38 THOMAS MANN Purta u?or pe umeri ?i nu f?r? demnitate înalta civiliza?ie pe care clasa conduc?t oare a acestei democra?ii or??ene?ti de negustori o transmitea copiilor ei. aveau pielea fraged? ?i îngrijit?. purtau un inel format dintr-u n lan? gros presat. servindu-se de tacîmurile speciale. iar al doilea ?igareta ruseasca. Omul izola t poate s?-?i imagineze tot soiul de n?zuin?e personale. f?r? sa-i fie de o forma deosebit de aristocratica. nic?ieri în Germania nu se c?lca bine) ?i o cut? cît de mica la vreuna din man?etele frumoaselor sale c?m??i colorate l-ar fi indispus foarte tare. erau plomba?i cu aur. Avea obiceiul. nu aranjat în form? de melci. era întocmai ca un sugaci ce se ias? în voie la sînuî Matern.Joachim lemssen . de platin? ?i inelul cu sigilii mo?tenit de la bunicul s?u. cu monograme lucrate cu migala. con?tient sau incon?tient. ceea ce nu d?dea impresia de vigoare. într-o cea?a fumurie. a unui motiv presant. tr?ie?te nu numai via?a sa personala. se întorcea spre vecinul cu care vorbea (în?eleg?tor ?i cam anost). însâ la mas? ?inuta îi era f?r? cusur. efort pe care. siluete familiare lui Hans Castorp de pe cînd era mic copil ?i care nu-i tr ezeau decît impresii pl?cute ?i intime. iar coatele îi atingeau u?o r ?oldurile în timp ce diseca vreo bucat? de pui sau scotea cu îndemînare. cu sigu-ant? n-ar fi fost dispus sâ-l fac? nicicînd ?i pentru nimic în lume: mai pu?in de team? sa nu-?i c ??uneze vreun r?u. la pavilionul lui Alster. Hans Castorp nu era un geniu. ?i chiar d ac? ar privi bazele generale ?i impersonale aie existen?ei sale ca pe ceva dat. la aceea a timpului ?i a contemporanilor. dinco lo de persoana lui. avînd încli ie spre bucuriile stra?nice ale vie?ii. Rufâria. cît din lipsa unui motiv care sâ-l hot?rasc? sau. unde cobora în fiecare diminea?? ca s?-?i umple port?igaretu l cu por?ia zilnic?. duminica. impresii ce se transformau oarecum într-o ma rc bucurie cînd i se întîmpla s? ia o gustare. Dup? cum se vede. n?dejdi. în afar? de H?mburg. ca individ. oarecum. c?ruia sîntem sili?i s?-i acordam o oarecare importan??. O fuma înaintea trabucului. C?ci în asemenea împrejur?ri era auten tic. persp . ?i a c?rei otrav? aromat? se unea într-un chip atît de pl?cut cu cea a cafelei.eri?urile unor hale uria?e. f?r? sa MUNTELE VR?JIT 39 f avut nevoie de un efort nem?surat de mare. pe care ?i-o procura c u pl?cere pe sub mînâ. despre care va fi vorba ?i mai tîrz iu. cînd Hans Castorp plec? la st udii în alte p?r?i.

iar Pe ter va primi o renta. iar influen?a aceasta se va întinde dincolo chiar de partea sufletesc-m orala. c?ci Hans Castor p se margini sa rîda din toata inima ?i nici o clipa nu d?du urmare unor asemenea extravagan?e ?i idei bune pentru un coate-goale. dintr-un Ioc rez ervat. de la firma .. Ceea ce-?i apar?ine este bine plasat ?i-?i va aduce un ven it sigur. cu care se obi?nuise. Dar. în definitiv. umpluse paginile caietelor de noti?e cu desene rep rezentînd cutere pesc?re?ti.Tunder & Wilms". încît cineva îi spuse consulului Tienappel ca lucrarea dovedea talent ?i ca Hans Castorp ar putea deveni un bun pictor de peisaje marine apreciere pe care consulul putu cu toat? lini?tea s-o repete pupilului s?u. î?i d?du seama ca ar fi putut tot atît de bine s-o apuce pe alta cale. adic? va ramîne firmei. este necesar? o singur?tate morala ?i o fire directa atît de rar? ?i de o esen?? de-a dreptul eroic?. decît un om med iocru. iar cînd. îl ajutar? s? treac? aceste etape . ?i d ac? ar intra Ia el I-ar avea în vedere. c?ci era departe de a ?ti. în sfîr?it. ?i cînd. de ceva era sigur. în ciuda zbaterilor sale. atunci trebuie s a cau?i sa cî?tigi bini?or. f?cu o acuarela reu?ita ?i exacta pîna în am?nun?ime. urbanitatea purt?rilor ?i. oricum.mai aies ca. a va porului zvelt. din care î?i trage impulsul pentru eforturi mai mari ?i pentru activitatea sa. la lansarea noului vapor po?tal cu elice dubla Hansa". b?ie?a?. avu dreptul sa asiste. î?i d?du seama ca va fi o MUNTELE VR?JIT 41 . ca.ective. f?cu m?re caz de profesiunea s?. atun ci aceasta situa?ie va paraliza. îi spunea cîteodata unchiul Tienappel. Avem în vedere aici nu numai ?inuta interioar? a tînârului din timpul ?colii. iar cînd î?i termina agiul militar se decise sâ-?i continue studiile . socotind c? în felul acesta va cî?tiga timp ca sa gîndeasc a la ceea ce ar dori s? devin?. desigur. ostenelile unui om înzestrat cu caracter. deo arece verdele sticlos ?i transparent al marii furtunoase era realizat cu atîta dra goste ?i îndemînare. într-o sîmbata seara. tablou pe care consulul Tienappel îl atîrna în biroul sau personal. acest lucru fu hotarît (c?ci ar fi pr ea mult daca am afirma ca el însu?i ar fi decis). nu era. Ca s? fii preg?tit pentru a face un efort care le întrece pe toate ?i dep??e?te m?sura a ceea ce se în f?ptuie?te în mod obi?nuit. orice s-ar zice. cuprinzînd-o ?i pe cea fizica ?i organic? a individului. ?i cînd se hot rî sa aleag? asta a fost la îndemnul bâtrînului Wilms. Numai ca azi nu e prea pl?cut sa tr?ie?ti din venituri.N-ai o avere prea mare. I-ar îndruma ei bine. timpul însu?i se dov ede?te a fi lipsit de speran?e ?i de ?eluri. de?i într-un în?eles dintre cele mai vrednice de cinste. ?i cînd la întrebarea pus? con?tient sau incon?tient. impersonalul din juru-i. cor?bii cu pînze ?i cinci catarge. la drept  40 THOMAS MANN vorbind. Hans Castorp nu a?tepta sa i se spun? a doua oar? ?i se interesa de o profesiune menita a-i îng?dui sa însemne ceva în fa?a lui însu?i ?i în fa?a oamenilor. îi spuse consulului Tienappel. ca re. dezorientat din temelii ?i f?r? ie? ire. Hans Castorp dorea s? prelungeasc? o stare de lucruri provizorie ?i neho tarîta. sau de o vitalitate foarte robust?. el opune o t?cere g?unoas?. Hans Ca storp n-avea nici una. dar pîn? la sfîr?it formulata tr-un chip oarecare . ba nici chiar în ultima clasa de liceu habar n-avea. ci chiar ?i din anii ce au urmat. la cincisprezece ani. iar da ca rîvne?ti sa fii cineva în ora? ?i sa tr?ie?ti cum e?ti obi?nuit. dar cînd. a?adar. originea sa. în sfîr?it.asupra sensului suprem mai mult decît personal ?i necondi?ion at al oric?rui efort ?i al oric?rei activit??i. Cît prive?te activitatea de ?colar. cînd se hot?rî sa aleag?. un oare care talent lipsit de pasiune pentru matematici. f?r? ca timpul sa fie în stare sa dea r?spunsul la întreba rea: pentru ce?. afara doar dac a ar fi vorba de o suma de cel pu?in de o suta de ori mai mare decît ai tu. cînd î?i alesese burgheza profesiune ce avea s-o practice. pe bun? dreptate. vase pentru transpor tat legume. Dar. lucrul asta sa-?i intre bine în cap. ar fi o idee minunata. construit de ?antie rele navale Blohm & Voss". Chiar de pe cînd era un b?ie?a?. anume ca prinsese un gust nebun pentru vapoare. semnalam c? fusese silit s? repete uneori cîte o clas?. Cea mai mare parte a averii mele va reveni într-o zi lui James ?i Peter. c? Hans Castorp ar trebui sa studieze construc?iile navale. nici alta. la whist. .

întrebîndu-se ce rol oficial va juca într-o zi tînarul Castorp. ?i tocmai din cauza as ta i s-ar potrivi mai bine o profesiune în aer liber care nu-i cerea nici o încordar e ?i nici un efort intelectual. pentru lini?tea lui personala. foarte elegant. planurile reprezentînd suprastructurile vapoarelor. a?a cum crezi într-o valoare absol uta. întîmpina dificult??i. numai c?. C?ci avea cel mai mare respect pentru munca. concet??enii îl priveau iscoditori ?i curio?i.mai întîi spiritul ?i apoi. dup? cîte se p ?rea. n-a fost g?sit apt. ar fi putut sa cread? în munca. într-un principiu ce r?spunde de sine însu?i ?i ca. de o natur? indiscutabila. chiar ?i în afara de Hamburg. De altfel Joachim Ziemssen. sa-l fi au zit pe consulul Tienappel spunînd în treac?t ca tînarul Castorp ar resim?i obliga?ia d e-a purta arma ca pe-o greutate ce l-ar stînjeni în continuarea studiilor universita re începute in alt ora?. cu perspectiva unor posturi de r?spundere foarte însemnate. adesea. C?ci nu ne socotim deloc a fi ap?r?torii Iui Hans Castorp ?i m?rturisim chiar b?nuiala ca munca îi stingherea via?a ?i pa?nica pl?cere ce i-o d?deau ?ig?rile de foi M?ria Mancini. mecanica. ea fi ind porunca timpului ?i tot ea se afirma ca principiul prin care te puteai impun e sau prin care te v?deai nedestoinic. Respectul sau pentru munc? era oarecum re ligios ?i. a?a ca avea sa vina ?i vremea cînd urmau sa ?in? seama de pe rsoana lui ca de un factor politic. avînd aceasta convingere. de a face umbrele cu tu? ?i de a reprezenta sec?iunile longitudinale c u ajutorul unor linii colorate care sa indice materialul. Ne reîntoarcem în acest moment la unele considera?ii la care am f?cut aluzie mai sus . oamenii care se o cupau de treburile publice ?i ace?tia constituie majoritatea într-un ora? care se conduce singur a?adar.munca teribil de complicata ?i obositoare. numele îi er a vechi ?i fara pata. nu jalonat de piedici pe care trebuia s? le înving? scrî?nind din din?i. s-a r fi lini?tit? Deci se ive?te din nou întrebarea daca era mediocru sau mai mult decît mediocru. nepotul vitreg al r?posatei sale mame. stabilitatea. dup? cît î?i d?dea seama. cum putea Hans Castorp sa nu respecte munco? Atitudinea aceasta ar fi fost împotriva firii. obiceiul tihnit al dejunului cu bere neagra se popula cu geom etrie analitica ?i calcule diferen?iale. Trebuie oare sa presupunem ca atît trupul cît ?i spiri tul sau . Adîncului fiin?ei sale îi repugna militana ?i reu?i s-o îndep?rteze. gîndea Hans Ca storp cu un pic de disprei. c alcula deplas?rile înc?rcate ?i neîncar-cate. Cînd venea acas? în vacan?a. Chiar împrejur ?rile trebuiau s?-i înf??i?eze munca drept un fapt vrednic de respect în cel mai înalt grad. Desenele sal e tehnice. timpul asupra c?ru ia nu ap?sa nici una din greut??ile de plumb ale unei munci trudnice. datorat? timpului. O munca încordata îi a?î?a nervii. îi pl?cea mai mult timpul liber. doctorul Eberding. îl obosea repede ?i r cuno?tea f??i? ca. capacitatea magaziilor d e provizii ?i metacentrul navelor. este fn tr-adevar capabila sa influen?eze organismul omului. c?ci în afara de munca. anume aceea de-a ?ti daca-i pl?cea. de?i. timpul ce s-ar fi întins liber în fa?a lui. Dar exista o alta într ebare. Mintea lui. dar ?i deosebit de importanta si m?re a?a ?i. unde nici el însu?i nu vedea limpede. va legifera . Ia urma urmei. ?i trupul . 42 THOMAS MANN J Cît prive?te serviciul militar. Va fi atunci alegator sau ales. mult mai preferabil? decît aceea a varului sau Joachim Ziemssen. nimic nu se dovedea a fi mai demn de respect. încadrata de chipul somnoros de tînar patrician. liniile de plutire ?i sec?iunile longitudinale nu erau chiar atît de bune ca tabloul pitoresc cu Hansa" în plina mare. Deci. cu o musta?a mica d e un blond-ro?cat. rezolvata. daca în adîncul sufletului. foarte bine îmbr?cat. de? i pe el munca îl cam obosea. în orice caz. întrucît nu i se potrivea. Aceasta contrazicere în atitudinea sa cu privire la munca se cer ea. care venea des în vila de pe strada Harvestehud. prin el. Avea în urma sa o tradi?ie. nu avea pieptul prea zdrav?n.ar fi fost mai înclinate c? tre munca ?i mai rezistente la munca. care lucra încet ?i potolit mai ales ca Hans Castorp p?stra. grafostatica ?i proiectoare. De asemenea este posibil ca medicul de stat-maj or. ?i la care nu vrem s? r?spundem pe scurt. despre a?a ceva nu putea fi vorba. în definitiv. ?i. îns? Hans Castorp îi întrecea pe cei mai mul?i dintre colegii sai de îndat ? ce era vorba de-a fixa o imagine abstracta într-o reprezentare mai accesibila si m?urilor. anume la presupunerea ca alterarea vie?ii personale. care ?in ea cu tot dinadinsul sa se fac? ofi?er.

fara nici o considera?ie. ca sa-?i fac? pe ?antier stagiul de practica. consilier auli c) ?i se plictisea de moarte. dar cedînd unui impuls de neînvins î?i schimbase brusc direc?ia. primul examen de absolvir e. scuipase sînge. a?adar. trebuise sa înve?e din greu ?i cu perseveren?a . Doctorul Hei dekind îl mustra de fiecare data cînd î! intîlnea ?i-i cerea st?ruitor sa schimbe în mod f undamental aerul. sa-i fac? o vizita lui Joachim Ziemssen. un om al comer?ului mondial ?i al tehnicii. încît sa ajung? o frîn?. iar asem?narea cu bunicul sau î?i sarea în ochi. daca binevoie?te sa-l consulte.Berghof" (medic-?ef: doctorul Behrens. avea în urma sa patru semestre de studii la ?coala polite hnica din Danzig. Pe atunci. ?i alte patru semestre pe care le trecuse la ?colile tehnice s uperioare de la Braunschweig ?i Karlsruhe. Era posibil oare sa-i semene atît. C?ci. Suferise dintot-deauna de un u?or guturai. spre marea lui durere ?i dezn?dejde. aceasta pagina înc? nescrisa. într-adevar. cîteva semestre. dup? cum scria în c?r?ile sale po?tale. fara distinc?ii deoseb ite ?i fara surle ?i trimbi?e. încît întorcîndu-se acas? î?i d?du seama ca e mult mai obosit ca de obicei. drumul sau lua pentru înce put urm?toarea întors?tura: In vederea examenului de absolvire. în sînge harul de-a judeca. sub sprînccnele de un blond-ro?cat. asemenea preaîn?elep?ilor p?rin?i ai ora?ului în fa?a c? rora garda dubla de la prim?rie d?dea onorul cu arma. De data aceasta. se prezentase l a ?coala militar? ?i tocmai fusese primit. Aparen?ele puteau fi în?el?toare. va fa ce parte dintr-un consiliu de administra?ie. Foarte bine. el. Era în pragul vîrstei de dou?zeci ?i trei de ani cînd întreprinse c?l?toria în cursul c?re ia l-am întîlnit. sa petreac? vreo citeva saptamîni în creierul mun?ilor. dup? dorin?a alor sai. oa re. placîndu-i sa rup?. Joachim Ziemssen era bolnav. dar destul de onorabil. spusese consulul Tienappel nepotului ?i pupilului sau. posibil ca Hans Castorp sa se al?ture radi calilor. Dar. ?i se preg?tea s? intre la Tunder & Wilms". Dac? vrea.. ci într-un fel cu totul sup?r?tor. c?ci nici cu patru cai n-ar putea cineva sa-l smulg? pentru auce la munte. atunci îi da sfatul ca înainte de-a începe lucrul pe ?antierele de construc?ii. Deci. încît se v?zuse silit sa plece foar te iute la Davos. mereu av ea febra ?i iat? ca. altfel î?i r isca s?n?tatea. msa dac? a?a stau lucrurile. c?ci tocmai ajunsese apro ape de înf?ptuirea n?zuin?elor. Hans Castorp n-are decît s? plece singur în creierul mun? ilor. un distrug?tor al vech ilor edificii ?i al frumoaselor priveli?ti. nu boln av ca Hans Castorp. De altfel. într-o buna zi. lata îns? ca se g?sea de cinci luni la sanatoriul interna?ional . îi spusese el. ?i fa ra nimic sacru. atunci pe timpul acestei veri drumurile lor se despart. dintr-o comisie financiara sau poate de arhitectur?. Era o propunere foarte fireasca. o asemenea regiune nici nu î-ar conveni J 44 THOMAS MANN consulului.dar tot atît de bine î?i puteai închipui ca va fi preoeu nt de dezvoltarea prev?z?toare a condi?iilor de via?a date ?i fire?ti. ca inginer voluntar. Purta. sa se afirme ca un om care merge drept la ?int?. dar era v?dit c? avea în cea mai mare m?sura aerul pe care n-ar fi trebuit sa-I aib? pentru ca democra?ii sa se simt? îndrept?? i?i sa se bizuie pe el. un eleMUNTELE VR?JIT 43 ment conservator? Era cu putin?a. glasul sau va fi ascultat ?i luat în seama al?turi de al altora. Hans Castorp. la urma urmelor. ca un american. luase de curînd. nelegat de nimic. cu t iadi?iile vechi transmise cu demnitate ?i sa arunce statul în viitoarea unor exper ien?e în care sa-?i frînga gîtul . ajuns în acest punct. un viitor constructor de vapoare. ?i aceasta stare fusese pri lej de mare spaima în familie. Studiase dreptul. nu puteai citi nici un r?spuns la toate ace ste întreb?ri puse de concet??enii curio?i ?i fara îndoiala ca nici el însu?i n-ar fi ?tiut sa explice. Erai îndrept??it s? te întrebi la ce partid politic va adera tînarul Castorp într-o buna zi. întrucît avea nevoie de o presiune atmosferica mai potrivita. dar ?i contrariul putea fi adev?rat. credea c? ?tie totul mai b ine decît al?ii sau era gata sa se sprijine pe cei dm opozi?ie? în ochii s?i alba?tr i. nu mai este suficient cel de la Norderney sau Wykout Pohr ?i. ca un evreu. Era. era inginer.?i va lua parte în exerci?iul func?iunii sale onorifice la grijile stapînirii. daca îna .

era chiar în toiul verii. Diminea?a era rece ?i înnorata. O parte di n platform?. tabieturi foarte civilizate intre caic un rol principal îl jucau vana de cauciuc precum <i hghenasul de lemn cu s?pun verde de lavanda. o doamn? mai în vîrst?. îi aminti lui Hans Castorp de portretul unei tragediene celebre. cu genunchii îndoi?i. Cînd se hot?rî sa plece. alc?tuia gr?dina. fara îndoiala tot din acela?i hotel de unde asear? se auzise ?i concertul. ?arpele încol?cit pe caduce u. ce r?zb?tea pîna aici venind de departe. iar Hans Castorp care iubea muzica din tot sufletul. ceva abia perceptibil auzului. deoarece îi producea acel a?i efect ca ?i un pahar de porter b?ut pe stomacul gol. acolo erau poteci cu pietri?. ie?i pe balconul ce se întindea de-a lungul fa?adei. corespunzînd fiec? rei camere. Dedesubt ?erpuia drumul lucios urcînd pînâ la sanatoriu. avînd la mijloc emblema medicinii. în vîrful c?ruia flutura cîteodat? un drapel f ntezist. Hans Castorp se uit? la ea din înaltul balconului. sub care spînzurau ni?te pungi moi. cu un pa s monoton ?i gr?bit. pe care erau a?ezate ?ezlonguri. deoarece fusese pe ste m?sura de obosit. anume ni?te zg omote ce veneau din camera vecinilor din stînga . straturi cu flori ?i o pe?ter? artificial?. î?i potrivea pa?ii mari. f?r? s? par? ca-?i da seama. iar lîngâ ea se în?l?? un stîlp vopsit în brun-ro?cat. în indispensabili din fii d'ecosse ?i c u papuci de marochin ro?u. Hans Castorp voia sa întreprind? cît de cît ceva pe ntru propriul sau bine. pe care-l v?zuse odat?. cu bra?ele ?epene atîrnîndu-i înainte. cu ochii negri ce se mi?cau în sus ?i în jos. iar c ind r?zbea vreo raza de soare. Pleca pentru trei saptamîni. ?i dup? o pauza urma un ma r?. cu o meditativa comp?timire. O teras? acope rit? cu tabl?. dar oricum destul de proasp?t pentru o zi no ua. cu gura deschis? ?i ochii u?or înro?i?i. cu su perioritatea lini?tita a omului care se b?rbiere?te la lumina clara a ra?iunii. împreuna cu pamatuful . Ultimele zile ale lui iulie. ?i sa împleteas c? îngrijirea trupeasca ?i cur??enia cu cealalt? preocupare. Ici ?i colo se vedeau crîmpeie sau dungi de cer albastru. aproape tragic?. Nu se sim?ea chiar perfect odihnit. cople?i?i. încît avu tim p berechet sa-?i vad? cu metic jiozitate de tabieturile sale matinale. De undeva r?zb?tea o muzica mat inala. nimic nu era mai indicat decît sa se duca sa-i ?in? tov?r? ?ie scumpului sau var. Gen?iane mici ?i înstelate cre?teau în iarba umed? de pe coasta dealului. ? i era un spectacol straniu sa consta?i c? femeia aceea palid? ?i îmbr?cat? în negru. verde ?i alb. Pe cînd î?i trecea briciul cu mîner argintat de-a lungul obrajilor acoperi?i cu spuma parfumata. III Posomorîre cast? Hans Castorp se temuse ca avea sa doarm? peste ora obi?nuita. treaba ce avea sa fie pe placul amîndurora. ?i clatin? din cap surîzînd cu îng?duin?a fa?a de atîtea stupidit??i. îl 46 THOMAS MANN 1 ame?ea ?i-l predispunea la somnolen?? ascult? mul?umit.perechea rus?. in contrast cu p?dur ile întunecate de brazi care acopereau povîmi?urile. Ajungeau pîna la el acorduri în?bu?ite muzica religioasa. cu obrajii pudra?i. adic? îl lini?tea profund . dar se scula mai devreme decît ar fi fost necesar. îmbr?cata complet în negru. dup? cum îi explica . dup? tactul muzi cii de mar?. se sucea ?i se întorcea f?r? încetare de-a lungul c?r?rilor. in timp ce nori mari. satul alb scînteia în fundul van.inte de-a intra la Tunder & Wilms". la r?d?cina unui brad falnic. cu o gur? mare. cu înf??i?area îndurerata. ?i cu fruntea br?zdata de zbîrcituri. marcat? de suferin?? ?i atîrnînd u?or într-o parte. împrejmuit?. în gradin? se plimba o femeie. constînd din despacheta tul ?i aranjatul lucrurilor. se deschidea spre miaz?zi. de sp?r?it doar prin pere?i de sticla mata în compartimente separate. Dîre de cea?a se înlindeau nemi?cate pe în?l ?imile lituralnice. Tot ?tergîndu-se pe mîini. albi ?i cenu?ii se îngr?m?deau peste mun ?ii mai dep?rta?i. Chipul ei ofilit de o paloare mer idional?. cu capul plecat într-o par te. Dar aproape în ace la?i timp mai înregistra ?i altceva. drumul pe care venise în ajun. î?i aduse aminte de visele încîlcite avute în cu rsul nop?ii. ?i i se p?ru c? aceast? vedenie trist? îi întuneca soarele dimine?ii. purtînd un voal negru r?sucit în jurul parului c?ru nt ?i r?v??it. cu pri virea pierdut?.

pe care somnul o atenuase. sau înc? ?i acela de sfiala mistica ori cucer-njcje _ ?i era pu?in din toate astea în atitudinea ce-o luase Hans Castorp fa?? de zgomote le venite din camera vecina. din bun?voin? ? se sili sâ-?i dea sie?i o explica?ie nevinovata. Faptul acesta nu-l dispuse în chip favorabil în Privin?a vecinilor c?s?tori?i ?i . ?i sînt totu?i bol navi. strîngînd buzele. Dar diminea?a. a?adar. se prindeau unul pe altul. Dar din camer? se auze a înc? ?i mai bine ceea ce se petrecea de cealalt? parte a peretelui. nu avea nici azi p?l?rie. pe lumina. Am avut ni?te vise cam f?r? noim?. ?i sînt sigur ca nici asear? nu s-au potolit prea curînd. iat? c? ai petrecut prima noapte aici sus . avea obiceiul s? ?i-o însu?easc?. b?tuse în perete. cu acest Pnlej. îns?. E?ti mul?umit? Era gata de plecare. fiindc? ceea ce prev?zuse limpede c? va urma. spuse el. întoreîndu-se s?-?i ispr?veasc ? toaleta cu mi?c?ri inten?ionat zgomotoase. Se puteau da ?i alte nume acest ei bun?voin?e a firii. desigur. nu-i f?cu impresia c? ar fi un om perfect odihnit ?i bucuros s? întîmpine diminea?a. iar fizionomia sa o exprima nrintr-o posomorîre cast? a chipului. ce acompania u de departe scena nev?zut?. c?ci sînt singu . îngîna o vorb? de ocara estul de tare la adresa lor ?i f?cu gre?eala sa-?i r?coreasc? înc? o data a?a cu ap?. î?i mai spuse el enervat. îns? oboseala îl împiedicase sâ-i dea vreo aten?ie. Hans Castorp râmase în picioare. Ca ?i ieri . ia început. dar care.se Joachim -zgomote care nu se potriveau deloc cu aceast? diminea?? proasp?ta ?i limpede. dar de o ieftinatate dezgust?to are! Oare dup? toate astea voi avea prilejul s?-i ?i vad pe ace?ti oameni. fire?te. iar atunci cînd Joa chim intr? în camera. e pre a de tot. frazele uzate ?i melodioase ale unui cîntec la moda. se mai ad?ugau acum ?i acord urile unui vals. Prin urmare. a?a c? pu? in mai mult? cump?tare n-ar strica. la toate astea. faptul cel mai scandalos este c ? pere?ii sînt atît de sub?iri. Aici. merge. La urma urmelor. pentru numele lui Dumnezeu. a(jevar sau pref?c?torie. sînt c?s?tori?i. Cu expresia aceasta se retrase. se s?rutau ?i. Trasni-v-ar bunul Dumnezeu! gîndi el. p e bra? cu raglanul în al c?rui buzunar lateral se vedea flaconul turtit. ci p?reau mai curînd c? o murd?resc cu o materie vîscoasâ. e o stare de lucruri greu de suportat! Construc?ie ieftina. se palmuiau. de pe balcon în camer?. ?i nici m?car senza?ia de fierbin?eal? care o înso?ea. din moment ce se g?sesc aici sau m?car unul din ei este bolnav. Era o lupta înso?it? de chicoteli ?i gîfîieli. ba chiar cut remur?toare. dar pe care. a c?rei însu?ire neru?i nat? nu putea sâ-i scape multa vreme tînarului." ?i atunci Hans Castorp observa cu mirare c? îmbujorarea care-i cuprinsese adineauri obrajii nu voia s? d ispar? cu nici un chip. îmbr?cat într-un costum sport. cu toate c?. spuse Joachim. Mul?umesc. r?spunse Hans Castorp. ?i deodat? ro?i sub pudr?. e Tous-les-deux. A. Hans Castorp î?i ad use aminte c? abia ieri sear? auzise ceva asem?n?tor. ?i apoi cl?direa are neajunsul c? pere?ii au urechi. ori umilitoarele denumiri de frica MUNTELE VR?JIT 47 . un scaun fu r?sturnat. Oare cine-i femeia în negru din gr?din?? Joachim î?i d?du imediat seama despre cine vorbea v?rul sau. ceea ce-i înte?i usturimea. strigîndu-l. Era o goan? în jurul mobilelor. Cont inua s? d?inuie ?i nu era altceva decît acea ar?i?a uscata de pe fata de care sufe rise ?i ieri. Nu vreau s?-mi dau prea repede p?rerea. în an umite împrejur?ri. ap?ruse din n ou. sau gravul ?i frumosul nume de pudoare. la noi. ceea ce-i destul de nepl?cut. toat? lumea îi zice a?a. tocmai se petrecu. cu prosopul în mînâ ?i ascul t? f?r? s? vrea. sau a?a i se p?rea. evident. A?a se face ca glasul îi tremura de 48 THOMAS MANN necaz cînd r?spunse varului s?u care. ca ?i cum n-ar fi trebui' ?i nici n-ar fi voit s? ?tie nimic din ce ea ce auzea: o expresie de pudoare care nu era deloc original?. înc?l?at cu cizme solid lucrate. m?car ca se manifestau numai prin chicoteli. ca s? nu aud? mai multa vreme sunetele unor fapte ?i gesturi ce i se p?reau serioase. a?a c? totul e în ordine. ?i jocul fara nici o îndoial? ?inea de domeniul insti nctelor animalice. Micul dejun Bun? ziui. de exemplu acela mai pu?in searb?d de cur??enie sufleteas c?. sau p oale chiar le voi fi prezentat? Ar fi nespus de penibil.

aceasta din urm? ca pe un fel de sfidare. Era ner?bd? tor ?i nervos ca un tînar pe cale de a fi prezentat unor oameni necunoscu?i ?i.Ca s? nu uit.. asta-l privea pe el. în?elegi. iar ochii îi erau ca ?i ieri: i se p? rea ca sînt fierbin?i ?i grei. ?i atunci îl vîrâ în p at.s-a generalizat.de ce. vezi tu. cînd nu st? la c?p?tîiul lor. spune el. c? acum cincisprezec e zile i-â sosit cel de-al doilea fiu. în?elegi? ?i-o cer foarte insistent. ?i Behrens afirm? ca dac? se va mai scula înseamn? c? are mai mult noroc decît m inte. Da. c a sa se supun? chiar atît de u?or ?i numai pentru trei biete sâpt?mîni unor obiceiuri noi ?i str?ine apoi ie?ir? ?i coborîrâ sc?rile. nu vad nici un inconvenient. deo camdat?. cînd alta. Hans Castorp î?i lu? bas tonul. Toate bune . de?i. a?a stau lucrurile cu ea. sup?rat de senza?ia limpede c? are ochii tulburi ?i fa?a îmbujorat?. în tr-o m?sur? oarecare. este gata ..rele vorbe pe care le repeta mereu. o temperatura destui de mare. în timp ce Joachim îi ar?ta pe coridoare cînd o u?a. Hans Castorp î?i ridica politicos p?l?ria. de fapt. adaug? el. Dup? ce se încredin?a ca are asupra lui provizia de ?ig?ri. Intîlnir?. Da r nu vreau cu nici un pre? sa intru în rela?ii cu perechea rus?.. rostind nume germane ?i altele ce aveau toate soiurile de rezonan?e str?ine. ?i-am spus-o din capul . t?cu Hans Castorp.Bine. 39. vreau s?-?i spun ceva! f?cu el deodat? ?i în voce i se distingea o oarecare u?urin?? necugetat?. cu o melancolie u?or batjocoritoare. îl întrerupse Joachim. iar Behrens declar? ca totul se va termina aproape c a un tifos ceea ce este groaznic pentru cei viza?i.. A venit în cel de al doisprezecelea ceas. ?i ad?ugind mici observa?i i asupra caracterului sau gravita?ii cazurilor respective. în schimb nu doresc cu nici un pre? s?-i cunosc ?i sînt absolut în dreptul meu d aca refuz în mod categoric s?. Dar închipuie?te-?i c? abia sosit se ?i constat? c? are temp eratur?. ?i fran?uze?te abia de îngîn? cîteva frînturi. ca ?i cel?lalt amîndoi sînt ni?te fl?c?i splendi zi. Ia care Joachim îl privi cu blînde?e ?i zîmbi ciudat. Po?i foarte bine sa ma recomanzi doamnei din gradi n?. daci se va ivi prilejul. iar cînd Joa chim d?dea buna ziua cuiva. Pu?in îmi pas? dac? o s? -mi spun? tous-les-deux. glumi el cu o senza?i e de bun? dispozi?ie exagerat?. declar? c?. putem tous Ies deux sa mergem la masa.5 dintr-o data. Ma întreb. E mexican? ?i. c?ci era mai curînd palid. trecîndu-?i-o de jur-împrejurul ochilor. persoane care se înapoiau deja de la micul dejun. . cu alte cuvinte ni?te neciviliza?i. iar dac? cineva i se adreseaz? nu spune decît: Tous Ies deuxl c?ci nu ?tie s? spun? altceva ?i. de asemenea. ceea ce. Iat? îns?. p ?rea perfect s?n?tos. pe cît se p?rea . aici nu e nimeni care s? priceap? spaniola. c?ci er? prea sigur de propriul s?u mod de via?a si de obiceiurile sale de om civilizat. men?ionîndu-i pe cei ce locuiau acolo. care se afl? într-o situa?ie absolut disperat?. iar femeile erau absolut înnebunite dup? ei. nu corespundea decît în parte adev?rului. f?cînd abstiac?ie de asta. s? stea lîngâ fiul ei mai mare. încît s e poate afirma foarte bine c? se va sfîr?i destul de repede . . Teau s? spun c? ar f i comic ?i lugubru în acela?i timp. MUNTELE VR?JIT 49 -Prin urmare. ceea ce nu se petrecuse imediat dup? de ?teptare. are-mi va sp une ?i mie la fel cînd îi voi fi prezentat? Adic? ar fi ciudat. numai c? cel mic tu?ise înainte de-a urca aici. de parca ar fi nlîns mai multa vreme ?i aveau iar??i acea scînteiere pe care i-o provocase tu?ea b?rbatului pasionat de c?l?rie. pardesiul ?i p?l?ria. în ceea ce îl prive?te. e o tr?vit din cap pînâ-n picioare. ?i stropindu-?i cu un pic de lavand? batista cu care-?i atinse fruntea . Avu impresia c? abia atunci reu?ise sa stabileasc? leg?tura cu ziua de ieri ?i. Sînt oameni lipsi?i complet de bun? cre?tere ?i chiar d?câ sînt sili! s? cuiesc trei s?ptâmîni în vecin?tatea lor ?i-mi este imposibil s?-i oco50 THOMAS MANN lese. sus. voi ?li ce semnifica?ie are asta ?i ce mutr? s? fac. care voia sâ-?i vad? fratele pentru ultima oar ? de altfel un b?iat foarte frumos. aici. în a cela?i timp. cu ochi ca de j?ratic. A venit aici de vreo cinci sâpt?mî i. sa în?eleg c? te-au stingherit? E adev?rat c? într-un fel sînt ni?te s?lbatici. Daca e?ti de acord. ?i de a lunei mama se plimb? cum ai vazut-o. nu vorbe?te o boab? nem?e?te. s? se reacomodeze.

formate fi ecare din cîte trei arcuri suprapuse unite printr-o împletitur? ginga??. ca sa-?i taie o felie ?i printre altele mai era ?i o fructiera cu fructe proasp ete sau uscate. avînd de jur-împrejur un fe l de galerie ce aaapostea poli?e pentru farfurii ?i se deschidea prin arcade lar gi spre interiorul aranjat cu mese. ce d?dea pe o veranda în fa?a lui Han s Castorp. ?i c hiar eu.. dar mîncau ?i sporov?iau Sala era construita în ac el stil modern care reu?ea sa imprime celei mai severe simplit??i o anumita tr?s ?tura de fantezie. avînd în partea inferioar? clopote de sticla mat?. de un blond cenu?iu. El sau ea? . El vine întotdeauna la masa cu un vindiac de piele. aici nu este chiar atît de u?or sa ieg i cuno?tin?e. Apoi p?trunser? în sala luminoasa. tocmai datorita faptului c? sînt atî?ia str?ini printre pacien?i. cu s cor?i?oar? ?i zah?r. Hans Casto rp se înclina politicos ?i cu oarecare rigiditate c?tre vecinii de masa. doua pe partea lata. a veau trupurile m?cinate de boal?. Privindu-i numai chipul. de?i nu toate lo curile aveau în fa?a lor tacîmuri. Se uita la v?rul sau. Apoi lua loc ?i observa cu un aer satisf?cut ca micul dejun era socotit aici o masa importanta. unde vocile zumzaiau. ornamenta?i cu brîuri multicolore ?i cu motive simple ?i nostime ce imitau ciucurii. a treia la stînga r?spunzînd în holul de Ja intrare ?i apoi aceea pe care i ntrase Hans Castorp c?ci Joachim îl condusese. ce atîrnau ca ni?te mici sfere lunare. sim?ind un fel de spaima. în sufragerie erau aranjate ?apte mese. cu plafonul u?or boltit. la masa ru?ilor de rînd. Dup? cî?iva pa?i de-a curmezi?ul s?lii.Dar dintre cei doi care-i bolnav? întreb? Hans Castorp. spuse Joachim v?dit distrat. cineva ridica un clopot de sticla sub care se întindea o bucata groasa de ?vai?er. ?i-a poi. dup? care începu sa manînce orez cu lapte. în timp ce. î?i puteai ex plica foarte u?or gafele ei izvorîte din lipsa de cultura. ?i nici ea nu e dintre cele mai îngrijite. de data aceasta. O MUNTELE VR?JIT 51 fat? de serviciu îmbr?cata în negru ?i alb îl întreba pe Hans Castorp ce dore?te s? bea: cacao. numai el. Ia care se a ?aza numai ru?ii mai deosebi?i. Era a?ezat pe partea îngusta a unei mese din mijl oc. unt se g?sea din abunden?a. în negru.Cred c? el. Sala era prev?zut? cu mai multe candelabre electrice din metal alb. înd?r?tul scaunului. De altfel. o pitic a". î?i l?sa privirile sa pluteasc? ?i peste comesenii de la c elelalte mese. cît ?i faptul ca avea o fa?a ro ?ie ?i un par unsuros. c?ci sînt a?eza?i foarte departe de noi. afar? doar d e cazul daca o vei dori chiar tu. dar pe care abia-i înregistra ca figuri. pe o alta scara ?i un alt coridor decît ieri seara. motive care se întîlneau unele cu altele pe tavanul larg boltit . iar fetele de serviciu se gr?beau purtînd câni din care ie?eau ab uri. fiecare pentru zece persoane. cu to?ii. Nu era prea lata în raport cu lungimea. Mesele erau destul de mari. între cele dou? mese puse de-a latul. în ciuda p?l?riei cu pene. Sala av ea patru u?i de sticla. Hans Castor p se g?si instalat la locul s?u. tacîmurile zornaiau. m?car ca stau aici de atîta vreme. c?rora le fu prezentat cu tot ceremonialul. castroane cu orez cu lapte ?i terci din faina d e ov?z. Erau vase cu marmelada ?i miere. ce-i cu asta?" se potoli ?i comand? ceai cu o polite?e deossbita tocmai fii ndc? aceea care-l întreba era o pitic?. Doar n umele ?i persoana doamnei Stohr îi re?inur? aten?ia. uitîndu-se curios la celelalte mîncaruri din care ar f i dorit sa se serveasc?. ?i fara sa intru în am? nunte î?i spun doar ca arata în asemenea hal. nu cunosc personal decît pe foarte pu?ini dintre ei. Stîlpii erau acoperi?i pîna la jum?tate cu un pl acaj imitînd lemnul de santal. La dreapta lui era o f?ptura cu înf??i?are s?r?c?cioasa. se gîndi el. camarazii ?i tovar??ii de destin ai lui Joachim care. a?ezata în mijlocul mesei. în timp ce-?i l?sau haine le Ia garderoba. Da.locului. farfurii cu jumari de oua ?i friptura rece. Ia intrarea în sufragerie. în general. dintre care doua în l??ime ?i celelalte în lun gime. cu puf pe fa?a ?i cu obrajii u?or aprin?i. a?a ca sînt pu?ine ?anse sa-i întîlne?ti.. pe care o lua drept o croitoreasa . în picioare. dar cum acesta ri dica umerii ?i sprintenele cu indiferen??. fiindc? trebuie sa ?tii ca exista ?i o masa a ru?ilor bine. ca ?i cum ar fi vrut sa spun?: Ei. îneît ma mir ca Behrens înc? n-a intervenit. cu fata lunga ?i îmbatrînita. cafea sau ceai? Era micu?a ca un copil. cu partea superioara v?ruit? în acela?i fel ca ?i per e?ii ?i plafonul. po?i fi perfect lini?tit. .

Tineri bronza?i. sub buza de sus. informîndu-se de starea ei. . Hans Castorp g?sea ca aceasta agita?ie sau m?car m?rturisirea uno r asemenea senza?ii constituie într-un anume fel o atitudine destul de necuviincio asa. intrau fredonînd. sus (prima era în sanato riu de ?apte luni. extraordinar de slaba. f?r? sa priveasc? pe nimeni. Joachim sporov?ia de forma cu doamn a Stohr ?i. doar fiindc? nu aveau griji mom entane ?i se aflau mai mul?i laolalt?. Oricum. a c?rui expresie p?rea sa arate I 52 THOMAS MANN ca ?ine în gura ceva cu un gust oribil. ?inea mîna dreapta strinsa pumn în reptul obrazului ?i în vreme ce mînca se silea în mod ostentativ sa vorascâ distins. fiind vorba doar d e-o agita?ie fizic?. Poate ca era prea bolnav ca sa-i mai pese de aceste maniere sau sa se mai intereseze de cei din ju rul sau. fâra vreun motiv anume. conversa?ia nu era deloc însufle?it?. cu amîndoua mîinile vîrîte în buzunare. înc ordata. iar în mintea lui imaginea unei mici crortorese se asociase întotdeauna cu cafeaua ?i jimbla cu unt. c?ci toata lumea din sala p?rea plina de via?a: nu avea i deloc sentimentul ca te afli într-un a?ezamînt plin de suferin?e. lipite de trup.3 ?i cine ?tie ce o sa mai fie dupa-amiaz?! Croitoreasa cu ziua zise ca a avut aceea?i temperatur?. oam eni mai în vîrsta. micul dejun nu era o masa care se lua în mod oblig atoriu în comun.s?u o lenjereasa cu ziua. refuzînd prin atitudinea sa orice încercare de a i se prezenta noul oaspete. foarte unt?. la une le mese se f?ceau schimburi de m?rci po?tale. afla cu o corecta p?rere de rau ca las? de dorii. lua loc al?turi de ea ?i începu sa manînce pas trînd t?cerea cea mai desâvîr?ita. cealalt? de cinci). ba chiar sup?r?toare din partea unei fiin?e atît de neînsemnate. de laptul ca bea numai cafea ?i mînca pîine cu unt. agitata. care-?i r?sturna în farfurie un borcan cu i aurt. La stînga 'ui st?tea o domni?oara englezoaica. Cei ma i mul?i erau bine dispu?i. de cînd sînt aici. Un b?rbat tînar cu must?cioara. apoi caut? sa-?i aminteasc? de cele cîteva no?iuni de engleza pe care le înv??ase ca sa afle chiar din gura vecinei din dreap ta ce fel de ceai bea (era ceai de m?ce?e) ?i daca era bun. f?cute de ei în?i?i. Se discuta despre vreme. La masa. avusese 37. în fa?a lui Castorp lua loc o fata tînara cu parul de un blond luminos. La început se temuse pu?in ca va avea sa suporte impresii cumplite ?i iat? ca se s im?ea oarecum dezam?git. Urma Joachim ?i apoi doamna tonr cu bluza ei ecoseza de lîna. dezvelindu-?i. de asemenea. svetere cum le MUNTELE VR?JIT 53 ' au aibe sau colorate. de ambele sexe. îl mînca iute ?i pleca imediat. ce nu ?inea întru nimic de suflet. îns? m?rturisi ca se sim?ea. fara îndoial?. cu degetele ?epene ?i degerate. Sînt atît de vl?guita". o familie cu copii care vorbeau ruse?te. Apro ape toate femeile purtau tricouri de lîna ori m?tase. fara îndoiala. din?u lungi ?i sub?iri ca e iepure. Erau aici. Sosi imediat dup? ce Hans Castorp se a?ezase. cu gulere r?sfrînte ?i buzunare în p?r?i. spuse ea lungind sil abele cu o afectare de prost gust. Le întreba pe rînd. despre fe lul cum s-a dormit. Se tînguia ca se simte fara vlaga". Ace?tia erau l?sa?i s? priveasc? ?i nim eni nu le acorda nici o aten?ie. impresie creata. dimpotriv?. cînd se sculase. perechi c?s?torite. La mai multe mese oamenii î?i ar?tau unii altora fotografii. c?ci vorbea foarte curat ?i aproape ca o femeie culta. cuprinsa de o nelini?te tainica. care citea scrisori sosite de acas? in irnp ce bea un ceai de culoarea sîngelui. ?i abia dup? aceea î?i arunca privirile prin sala însufle ?it? de un du-te-vino continuu. vorbeau cu fetele ce serveau ?i se n?pusteau asu pra micului dejun v?dind o s?n?toasa pofta de mîncare. ?i adaug? ca înc? de diminea??. Se vedea îns? ca nu era în nic i un caz o croitoreasa cu ziua. despre temperatura pe care au avut-o în acea diminea?a. ceea ce în realitate nu era deloc cazul. salut a cu b?rbia din mers ?i ocupa un scaun. atît pe croitoreasa cit ?i pe doamna Stohr. ?i ea destul de vîrstnica. ?i era o lâcere sa l e vezi oprindu-se ?i sporovaind. Este adev?rat ca unii st?teau la mas? cu capul în mîini ?i priveau ?inta diept înainte. ceea ce ea îi confirma aproape cu impetuozitate. Pentru cîteva clipe. de parca s-ar afla în ajunul unui evenimen t deosebit de hotarîtor.

iar zgomotul acesta. de al tminteri. o sa g?sim. ma pis eaz?. aratîndu-l cu capul pe H ans Castorp. destul de vechi ?i cu ?ir eturi. ?i privindu-i d e jos cu ochii sai alba?tri. p?r?siser? sala chiar în clipa cînd sosiser? verii. ni?te ochi mari. ce d?dea direct în hol . ceea ce agrava pocnetul venea din faptul ca u?a era f ?cuta din p?tr??ele de sticla. ei bine. Atîta exces de zel! Nu vrea sa ne mai acorde nici m?car un fleac de jum?tate de an. spune ?i dumneata. înc?l?ate în ghete galbene. nu se poate! Mi-am dat imediat seama ?i deoda t? i se adresa direct lui Hans Castorp c? ave?i în dumneavoastr? ceva de civil. pe care-l urîse dintotdeauna. ma freac? ?i e ner?bd?tor sa se speteasc? la manevre ?i exerci?ii. ce va pl?cut. talentul este necesar pretutindeni. Ru?ine".Deodat? Hans Castorp tresari. mai multa aten?ie. De data asta.. dar aici. un nas cîrn ?i o musta?a t?iata scurt ? i ridicata piezi?. avem aici doamne absolut încîntatoare. verdele nu prea e ar? tos. Fusese trîntita o u??. între degetul ar?t?tor ?i mijlociu. mai nalt decît doctorul K rokowski cu mai bine de trei capete. în aceea?i clip?. nu mai are rost sa a?tept?m.atura neagra ?i lucioasa. Dar la u?? fur? cît pe ce sa se izbeasc? de doctorul Behrens care venea gr?bit. Ceea ce-i spusese Joachim despre obrajii lui se adeverea.. dintr-o ?e:. neluînd parte la convorbire. c . ur mat de doctorul Krokowski. alba?tri. Evident. acolo. dumneata e?ti? îi zise lui Hans Casrorp p e care Joachim i-l pie. cel pu?in. jignit. Nu doamnele sînt acelea care ne lipsesc. zise el. da. Ca s a te prezint. îns? o oarecare încordare s ilita a gurii dest?inuia cît i se p?rea de ciudata pozi?ia lui de subaltern. e foarte frumos la noi. îi r ?spunse cineva. Se prea poate c? aversiunea asta se datora educa?i ei.cineva o l?sase sa se închid? singura sau poate o închisese la repezeala. complet anemic. vreun alt prilej în cursul zilei. nu atît de r?zboinic ca acest ?ef de hoarda militar?. în orice caz detesta zgomotul u?ilor trîn tite ?i ar fi fost în stare s? p?lmuiasc? pe oricine î?i îng?duia s? izbeasc? o u?a în p rezen?a lui. Ziemssen. -Ei. chiar aceea din stînga. daca nu-i frumos la noi! Ei. ceea ce f?cea ca paloarea sa-i ias? ?i mai mult în eviden??. Joachim întreba dac? doctorii trecuser? pe acolo. Se p?s tra la locul sau de asistent. In cazul acesta. A?adar. bulbuca?i. apropiindu-se imediat de Hans Castorp ?ii întoarse pe dos una dintre pleoape. fac prinsoare pe orice. Atunci va fi ?i dumnealui un vajnic purt?tor de sabie? îl întreba pe Joachim. A?i fi un bolnav mai bun decît el. iar acest mirmidon n-are nici o pic?tura de talent. îns? halatul sau er a negru. Va rog sa ma crede?i ca mereu vrea sa plece. c?ci erau alba?trii. Fire?te. astfel.. nu avu r?gazul s? constate ci ne era vinovatul. domnilor! exclama Behrens. Da. hai sa plecam. î?i ?i f?cuser? primul tur. Ei. Multe dintre ele sînt foarte seduc?toare v?zut e din afara. sînt îneîntat. cu elastic ia man?ete. varul dumitale ne va aprecia desigur mai mu lt decît dumneata ?i va ?ti sa se distreze. cu parul com54 THOMAS MANN plet alb. lung pîna la gen unchi. Doamne fere?te. îns? dumneavoastr? ar trebui sa încerca?i sa prinde?i ceva m ai multa culoare. Veri? întreba consilierul aulic aratînd cu mina de la unul la altul. fara îndoiala.. iar chipul i se schimonosi în vreme ce-i r?spundea croitoresei. poate ca ar fi bun pe cîmpul de instruc?ie. Nu ma pricep. Doctorul Krokowski era de asemenea în ?inut? profesionala. altfel încît ca pul p?rea de-a dreptul colorat deasupra halatului alb de chirurg.. poate era o idiosincrasie congenital?. înotînd în l acrimi ?i str?b?tu?i de vini?oare vine?ii. în?elege?i ca doamnele n-o sa va acorde nici o aten?ie! Verde este pomul de aur al vie?ii. pe care îl purta strîns cu un cordon. croitoreasa îi spuse ceva. opina Joachim. De la prima arunc?tura de ochi vad pe ch ipul fiec?ruia daca are stofa unui bun pacient. lipindu-?i c?lcîiele. gîndi Hans Castorp furios. ?i cu toate acestea. blestemat? neglijen??!" Cum. jos. Dar între sprîncenele lui blonde ap?rur? ni?te cute. Dore?te necontenit sa plece. c?ci trebuie talent pentru asta. aprins de tnînie. lasînd sa i se vad? pantalonii reia?i ?i o parte din picioarele imense. des chizînd larg gura ?i mîncînd cuvintele. Era un om o^os.. cu n ceafa ie?ita în afara. altfel. ?i-i întinse tînarului o mîna mare cît o lopata. domnule. totul se transforma într-un zdr?ng?nit ?i un imens bufnet. din cauza ca buza superioara se r?sucea într-o parte. îi f ?cea oroare lui Hans Castorp. Asta ar ti putut sfîr?i rau pentru b?t?turile noastre. str?b?tu?i de vini?oare vine?ii. croita în fo rma de c?ma?a. Vorbea cu un pronun?at accent saxon din nord. dar ca nuan?a de piele.'f nta. domol.

. acoperua cu tabla de culoarea eziei. în cazul dumneavoastr?. Tachin?rie. ni se procura în fiecare an cîte un dr?g?la? contingent. se produce un cu rios fenomen în leg?tura cu metabolismul albuminei. sa ?i-o ia ?i el. Are un fel atît de liber de-a vorbi. Chiar daca arderile generale sînt mari. zise Hans Castorp în vreme ce. De altfel. îneît e o pl?cere sa-l ascul?i. îi t aie vîrful cu un cu?ita? ag??at de lan?ul ceasornicului. ci te Pomeneai îndat? în plina natura. la care toata lumea r?spundea afirmativ.. spuse oprindu-se. unde l?zile de fier pentru gunoaie st?teau a?ezate lînga grilajul sc?rilor de la pivni ?a. Ziemss en? Atunci. avînd deasupra un orologiu instalat într -o turla joasa. ?i se mai prelungea înc? pu?in înainte de-a face o cotitura brusca pentru a urca piepti? c?tre dreapta. daca-mi dai vo ie. Evident. cum v? spuneam..ornMUNTELE VR?JIT 55 let anemic. care parca plutea. Jnsa cu acest prilej îmi ve?i îng?dui s? v? dau un sfat cu totul dezinte resat complet sine pecunia.. în direc?ia buc?t?riilor ?i ? dependin?elor. Dar cît despre mine. Cînd ie?eai afara nu patrundeai în gradina împrejmuita. de-a lungul coastei împ?durite. A?a! adaug? el. gra?ie meteorologiei sale de o umeda voio?ie. Portalul era situat în partea de sud-est a cl?dirii spoite în alb ?i a c?rei parte c entral? dep??ea cu un etaj cele doua aripi. Da. ?i sa pune?i pu?ina albumina. tu nu fumezi. nu pute?i face ni mic mai bun decît s? tr?i?i cîtava vreme ca ?i cum a?i fi atins de o u?oara tuberculosis pulmonum. Ziemssen! Ca la serviciu! Cu con?tiinciozitate! Sîmbata vreau sa v?d curba temperaturii! Iar domnul. L uarea temperaturii n-a f?cut înc? rau nim?nui. r?spunse Joachim. ca oamenii care coboar? în pa ta. în fa?a paji?tilor alpine. acest scump Hamburg este o înjghebare c?reia noi îi datoram mult.... Pacien?ii care ispr?viser? de mîncat imediat dup? ei. o s?-mi aprind unul adev?rat. trabuc cu argint viu". Era o c?rare b?t?torit? ?i înc? destul de umed?.. Sfînta împ?rt??anie. Po?i face plimbarea proiectata. la noi.. Acum ne putem continua plimbarea. am în?eles imediat despre ce era vorba. veneau în urma lor.. Ei. pune-?i în gur? trabucul cu argint viu! Totdeauna s?-?i îns emni frumu?el temperatura. ?i zici c? ai dormit bine. Dar nu mai mult de o jum? tate de or?! Dup? aceea. Drumul pe care apucar?. un exemplar frumos. Foarte simpatic om! repet? Hans Castorp. Buna ziua. ?ti?i ceva? N-ar fi chiar atît de rau daca pentru cîtva timp a?i las? în voia sor?ii dragul dumneavoastr? Hamburg. legânîndu-?i b ra?ele cu palmele în jos ?i întrebînd în dreapta ?i în stînga dac? s-a dormit bine. atîta timp cît mai sta?i aici. Iar doctorul Krokowski porni ?i el dup? ?eful sau. tragînd cîteva fumuri pline. n-am fumat niciodat?. cu o poft? deosebit?. Buna ziua. în spatele sanatoriului. ie?ir? pe portal în aerul liber de afara. iar grupu rile ce se întorceau le ie?eau în întîmpinare c?lcînd ap?sat. zelul t ?u mi se pare cam exagerat.. c?ci nu m? mâi pot st?pîni. cobora în pant? dulce s pre stînga. a?a cum îi pl?ceau cu osebire. De i eri de la prînz n-am mai fumat ceva ca lumea. ?i mi-a pl?cut cum îi zice ter-mometrului. De ce m-a? apuca sa fumez tocmai aic i? . varul dumitale. turtit la un cap?t. Veselie întrerupt? . adic? sa în?elege?i ca. de 56 THOMAS MANN fapt singurul ce mai exista in afara celui ce ducea în vale. dup? un salut prietenesc adre sat portarului ?chiop care punea în ordine scrisorile în loja de la intrare. e perfect. Te rog sa m? scuzi o clip?! ?i-?i scoase din tocul de piele fina împodobit cu o monogram? de argint un trabuc M?ria Mancini. trupul depune totu?i albumina. C?ci aici.. pe al c?ror Povîrni? erau raspîndi?i cî?iva molizi de în?l?ime mijlocie ?i ni?te pini asuci?i ?i apleca?i pîna aproape de pamînt. fac e?i ceea ce face ?i v?rul dumneavoastr?. de-a lungul c?reia d?dur? de cîteva o ri peste ni?te sf?rîmaturi de stînca. de o culoare ro?ietica.Foarte simpatic om. domnilor! Petrecere buna ! Buna ziua. Cei doi veri nu erau singurii care se plimbau. scap?r? bricheta ?i-?i apr inse ?igara lung? ?i îndoit? în sus.

mânînc numai ca s a pot fuma dup? aceea. în definitiv. zise Joachim. ad?ug? el. ceea ce însemna c?. ?tiu precis c? a? supor ta totul. cînd stai culcat pe malul marii. Vezi tu: cînd ai o ?igar? care arde bine c?ci este de la sine în?eles c? nu trebuie sa fie rupt? sau s? trag? prost. dar atîta timp cît o sa am o ?igar?. la voi iar faptul ca vo i depune pu?in? albumina nu-mi poate provoca nici un neajuns. însu?i exploratorii care pornesc spre Polul Nord se aprovizioneaz? temeinic cu mari cantit??i de tutun pentru obositoarea l or expedi?ie.spunîndu-mi c?. Hans Castorp le privi chipurile cu aten?ie. socot ca e?ti la ad?post de toate ?i ca nu ?i poate întîmp la literalmente nimic. anos t?. nici de munca. se opri cu sprîncenele încruntate. j a?a c? nu mai ai nevoie de nimic. cu capul pu?in aplecat. nu-i a?a?. iar cînd iau masa m? gîndesc la acela?i lucru. au ie?it sa fac? o scurta plimbare în fa?a casei. aceast? aservire este o dovad? de sl?biciune. fiindc?. spuse el. Nu erau to . Dar cînd accesul de tuse îl apuca a treia oar?. ?i apoi e foarte dr?gu? din par tea lui ca m-a consultat complet sine pecunia. ci doar cel mult sa ?in? picioarele încordate s pre a nu fi ispiti?i s-o ia Ia fuga sau sa se împiedice.Pe asta n-o mai în?eleg. b?rba?i ?i femei. s?n?tos în afar? de anemie. ?in foate mu lt sa fac exact ce mi-a recomandat ?i sâ-mi organizez via?a întocmai dup? felul t?u de trai . lucru de care acas? nu mi-am dat seama. aceasta pl?cere nu-i necunoscut? nic?ieri u nde te-ar putea arunca întîmplarile vie?ii. oricum. f?ceau impresia ca se l?s au sa alunece u?or. al?ii mai în etate. v?duvit? de orice farmec. ca ni?te oameni care. Un grup de pacien?i. îi v?zuse de alf-înc? de pe cînd se aflau pe drumul drept. Slav? Domnului. cred c? n-a? mai avea curajul sa ma scol ?i a? r?mîne s? zac în pat. zic eu. Hans Castorp se gr?bi sa-?i continue drumul. la jum?tatea coastei. ?i asta m-a izbit ?i pe mine. în toat? lu mea se fumeaz?. iar ochii i se stinser? brusc. Da. sînt exact atît de anemic cît trebuie ca s? fiu livid. co?nplet pustie. nici de distrac?ie. drept spre el.. Este aceea?i senza?ie ca atunci cînd tai întins pe malul mari i. a?a c? po?i face tot ce-?i place. fara ca m?car sa întoarc? privirea înapo i. cu mîinile în buzunare.de altfel. Ia-o înainte. ca în compara?ie cu tine am o piele aproape verzuie. care li se rasfrîngea pe chipuri ?i în întreaga înf??i?are în a?a m?sura încît aproape c? sim?eai in?a sa faci parte din grupul lor. Nu în?eleg cum poate cineva sa nu fumez e. gîndindu-se la Joachim. Joachim tu?i de vreo dou? ori din mers. fapt pentru care nu treb uiau sa fac? nici un efort serios. fiind aproape de ei. da. o spunea ca s? te laude. aici sus. fara nici o ceremonie. ?i coborau cu pa?i mari. To?i erau fara p?l?rie ?i ar?i de soare. ?i de cîte ori am citit despre asta am fost pl?cut impresionat. Erau vreo ?ase sau ?apte persoane de diferite vîrste. Acum. astfel încît aveau în modul de a merge ceva înaripat ?i lin. ce-a? putea face altceva. pe ci nstea mea. u nii foarte tineri. C?ci. îi privi cercet?tor. ?tiu. c?ci asta înseamn? s? te lipse?ti într-un fel de una dintre bucuriile vie?ii ?i în orice caz de o foarte mare pl?cere! Cînd m? trezesc diminea?a ma ?i bucur la gîndul c? voi putea fuma în timpul zilei. iar majoritatea b?rba?ilor nu aveau pardesiuri sau bastoane.. replic? Hans Castorp. Behrens are perfect? dreptate: e?ti un civil da. ?i cred ca nu exagerez decît foarte pu?in . femeile purtau ja chete colorate. ?i fiindc? veneau la vale. cu toate c?. asta este to t ce poate fi mai nepl?cut MUNTELE VR?JIT 57 adar cînd ai o ?igara buna. judecind dup? înse?i spus ele lui Behrens. cum s-a exprimat el. spuse Hans Castorp. Oricum. Dar o zi f?r? tutun ar fi pentru mine o zi searb?d?. nindc? i se p?ru c? s-a dep ?rtat prea tare de Joachim. urcu?ul îl obose a. ?i dac? a? fi nevoit ca într-o dimi nea?? s?-mi spun: ast?zi n-o s? am nimic de fumat. îns? fapt este ca tu e?ti un civil iremediabil. Dar tot nu se întoarse. iar vocile lor se amestecau 58 THOMAS MANN într-un vacarm nemaipomenit. le ie?i în fa?a. g?sesc expresia destul de resping?toare. în definitiv e?ti s?n?tos. iar dup? cîte ?tiu eu. Fiindc? este e vident. c? m-ar ajuta sa trec peste orice. Apoi încetini pasul ?i sfîr?i aproape prin a se opri. C?ci i se poate oricui întîmpla s?-i mearg? prost sa presupunem ca la un moment dat a? fi într-o stare nenorocit?.

. Nu. ?i-o aduci aminte. ?i cam la o jum?tat e de luna. De altfel cred ca. se aprop ie de varu-sau. S-au adunat cu to?ii. lipind calcîiele. aici. o opera?ie ce se practica destul de des aici. ?i în acela?i timp fluie ra. întoarse capul c?tre el ?i rîse. auzmdu-l pe Joachim. Nu totdeauna. cu ochii pe jum?tate închi?i. î?i spun Clubul jum?t??ilor de pl amîni". datorita acestei odihne. deoarece nu mai ea singura are talentul special sa fluiere ca nimeni altul cu pneumotoraxul. îns? nu e cap abila s? fluiere decît dup? ce a mers ceva mai repede ?i bineîn?eles ca nu pierde pr ilejul sa sperie oamenii. într-un fel cu totul neîn ?eles. nu ?i-a? putea spune ?i nici chiar ea n-o ?tie exact. ?i domni?oara Levi. azot. privindul proste?te. plamînul poate sa se vindece. tulbuiarea 1 se ransformase în buna d ispozi?ie ?i în vreme ce mergea aplecat înainte. într-un sveter verd e. r?gu?it? ?i ascu?ita ?i. sus. asta era sminteala curata! Fluiera în direc?ia lui. o fluier?tura neobi?nuit de nepl?cuta. într-o parte . însâ Beh rens a ajuns un maestru în astfel de opera?ii. Tuturor celor pe care i-ai v?zut adineauri li s-a f?cut aceasta opera?ie. E ceva care ?ine de chirurgie. pe care nici m?car nu le ?uguie. astfel ca-l sili p e Hans Castorp s? se gîndeasca la muzica ce-o scot acele b??ici de prin bîlciuri. ca re se dezumfla ?i se turtesc ?iuind apoi fata trecu împreuna cu tot grupul mai dep arte. deoare ce î?i d?du seama dup? mi?carea din umeri a tinerilor care se dep?rtau ca rîdeau. O fata înalta. risipe?te azotul ?i de aceea trebuie umpluta la fiecare opt zile. Dup? aceea se întoarse repede ?i în?elese imediat ca acest lucru îngrozitor trebuie sa fi fost o gluma. în domen iul acesta. c?ci chestia asta cu pneumot oraxul i-a apropiat pe ace?ti oameni în mod firesc. ?i dup? un an sau mai mult de tratame nt.. Cîrd un plamîn este atins. între ei era ?i doamna Iltis. uitîndu-se dup? ci cu o privire blinda. Saluta grupul. Hermine Kleefeld. s? ne în?elegem. MUNTELE VR?JIT 59 _ A fluierat! r?spunse Hans Castorp. ma în? elegi. ca sa zic a?a. dar celalalt e s?n?tos sau relativ s?n?tos atunci partea bolnava este scu tita de orice activitate pentru cîtava vreme. Hans Castorp înlemni privind în zare. Joachim tocmai se apropia. una slab a ca un ba? ?i cu un ten de filde?. o farsa pusa la cale. cu p?rul prost piept?nat ?i cu ochii neghiobi. Fluiera din str?fundurile fiin?ei sale. A fluierat din burt?. Hans Castorp rîdea. cea c are a z?cut atîta vreme la pat. sc?zu cu un ton. te umple iar??i. daca totul merge bine. p ce trece a pe lînga mine.. spuse Joachim ?i rise nep?s?tor. cu o plec?ciune cu rtenitoare. îi scap? din piept. adaug?: Totu?i.?i ar?i de soare ?i doua tinere se remarcau tocmai prin paloarea fe?ei. Bineîn?eles ca gazul nu persista prea mult. slabanoaga.nu cunosc exact locul. slu?ita de pistrui. în?ele gi. g?unoasa. alta mai mica ?i grasa. care fluier? cu pneumotoraxul. ca sa se odihneasc?. Era domni?oara Kleefeld. un tînar care-?i ?inea mîinile în buzunar.Cu ce? întreb? Hans Castorp. Nu. Apoi îti introduce un gaz. . ?i a?a sînt cunoscu?i. Behrens v?de?te o înde-mînare remarcabila. cred ca n-ai preten?ia sa în?eleg jargonul vostru . J 60 . procedînd as tfel. apoi. e stupid sa-?i închipui ca fluierat din burta. chiar în . Cum reu?e?te. trecu atît de aproape de Hans Castorp încît mai-mai ca-l atinse cu bra?ul. cu buzele rasfrînte. Dar mîndria clubului este Hermine Kleefeld. Ai încr emenit pe loc de parca ai fi prms r?d?cini. Acum. Pot sa te l?muresc ?i din mers. . întoicîndu-se cu fa?a. în acela?i timp. vrei sa ma l?mure?ti ce înseamn? asta? .Ah. dup? cum cred c?-?i închipui. Aceasta înseamn ?: te deschide printr-o t?ietura. dar nu cu buzele.. mai ales pe noii sosi?i. ia r unul scund. cea cu pistrui. spre sfîr?it. Dar se pare ca s-au ob?inut rezultate minunate datorita pneumotoraxului.. astfel c? trebuie mereu reînnoit. ba este chiar o chestie destul de riscanta. astfel ca plamînul comprimat nu mai este în m?sura s? func?ioneze.Hai sa mergem mai departe! zise Joachim. ceea ce f? cea ca vesta sa i se ridice într-un mod necuviincios. t?r?g?nata care.. De ce faci mutra asta? îl întreba el. ?i osci lînd între rîs ?i plîns. Era extrem de agitat ?i nu prea ?tia de ce. pe jum?tate închi?i. Dar to?i se uitau la el cu acela?i zîmbet obraznic.

c?ci de obicei cînd manînci mult. Au statute? P?cat ca nu e?ti ?i tu m embru. spuse Hans Castorp. dar am impresia ca sint ro?u la fa?? ca focul... sus. E adev?rat ca am mîncat pr ea copios la micul dejun.. desena figuri pe nisip: . Cînd ai sosit aici ai avut ?i tu aceea?i senza?ie? _ Da.THOMAS MANN acoperindu-?i ochii cu mîna. se pare îns? ca prietenii t?i pneumaticii sînt ei în?i?i într-o dispozi?ie excelenta! Cum m ai coborau. bag de seama c? M?ria nu-mi mai place.. aici. zise Joachim. a?ezat cam îa o treime din în?l?imea coastei ?i oferind o priveli?te ce str?lucea alburiu într-o l umina limpede. ci mai degrab? un fel de superficialitate. au fost multe cazuri mortale? .. zvel?i. în via?a din vale. Asocia?ia lor este m?car înregistrata? întreba el. tu nu observi nimic. Joachim voi sa-i spun? varului sau numele piscurilor care p?reau ca închid valea s pre sud. Pe lînga ei s e rostogolea în vale un pîrîu care bolborosea .. dar iarta-ma ca vorbesc în felul acesta. în p?durea umeda de brad. Ai putea sa-mi spui de ce sînt atît de zburdalnici? Joachim caut? un r?spuns. într-adevar.. Prin urmare. în vreme ce. Te încredin?ez ca are un gust de papier-mache. sigur ca da.. totul se petrece în cea mai mare tain?. Crezi ca poate proveni din faptul ca am do rmit agitat? Poate c? asta m-a indispus. e ca ?i cum a? avea un deranjament de stomac.. sim?ind ca-i vine greu sa vorbeas c?. ceva inexplicabil. spuse el dup? o noua încercare de a trage din ?igara. din respect pentru paci en?i ?i mai ales pentru doamnele caie ar putea avea crize din cauza aceasta. umerii îi fura zgudui?i de un rîs înfundat ?i precipitat. De altfel. trebuie într-adevar s-o arunc. Nu vad de ce-ar trebui ca moartea sa le sape asprime pe chip.. sînt atît de liberi. ?i dup? ce mai ?ov?i înc? o clipa. a?i fi putut sa ma primi?i ca oaspete de onoare sau ca. n-are nici un rost sa ma silesc. Drumul devenise neted ca-n palma. Ar tre bui sa-l rogi pe Behrens sa te pun? ?i pe tine par?ial în neactivitate. aratîndu-le cu vîrful de fier al bastonului de munte. fumezi cu ?i mai mare pl?cere. c?ci seriozitatea. cu min erul bastonului sau de tîrgove?. Fiecare fum este o speran?a în?elata . Cînd al?turi de tine moare cineva. Cred ca vei în?elege toate as tea abia dup? ce vei sta mai mult? vreme.Oare ce voiam sa te întreb? începu el. dar apleca?i în direc?ia vîntului. Dracu ?tie de ce.. trebuie s-o recunosc. sus. Fara îndoiala. dar asta nu poate fi un motiv. preocupat de altele. Asta-i curata nebunie. st?m pu?in ?i dup? aceea ne întoarcem la sanatoriu. din întîmplare: cîn cineva decedeaz?. glasul îi gemea plîngator. cel mai caraghios lucru pe care l-am auzit în v ia?a mea! spuse el ?i suspina adînc.nu întîrzii niciodat? sa le ?i pricepi. oricum ar fi. ca n-am pofta s? fumez! zise el. Este.nu-i a?a? . E. Dar se procedeaz? cu discre?ie . pentru ei timpul n-are importan?a ?i atunci mor ?i ei cum pot. Daca vrei. privindu-?i ?igara. Acum se îndrepta c?tre Davos-Platz. Ei. pricepi tu. de sus. De cîtva tim p ma tot întreb ce nu-i în regula ?i iat?.. ?i-am spus doar ca nu-i chiar atît de u?or s? te aclimatizezi la noi. zise el. ?tii de unde mi se trage? întreba el. arunca ?igar a pe povîrni?. n-o întîlne?ti decît acolo. st?tea aplecat înainte. Sînt conMUNTELE VR?JIT 61 ins c? e în leg?tura cu afurisita de fierbin?eala din obraji. ?i cînd ma gîndesc ca formeaz? .. Doamne. Vezi tu banca asta are o pozi?ie minunat? . r?spunse Joachim. de la voi. întîmplarea din camera unde stau s -a petrecut cu pu?in înaintea sosirii mele. La început mi s-au întîmplat ?i mie lucruri neobi?nuite..i susura printr-un jgheab de lemn. Poate ca a i reu?i sa fluieri ?i tu daca ?i-ai da osteneala.Clubul jum?t??ilor de plamîni"! F?ptura aia nebunatica mi-a fluierat un tiuuuu. iar cînd te inte reseaz? unele lucruri .Destul de multe. De cînd e?ti tu aici. Sicriul este adus în zorii zile . auditor. baston cu mîner de argint. Nu. sau cel mult afla mai tîrziu. Banca simpla de brad pe care se a?ezar? era rezemata de pereiele muntelui. îneît nimeni nu ?tie nimic. cred ca pîna la urma ?i treaba a sta se poate înva??. de atîta rîs stapînit. O sa te obi?nuie?ti destul de repede. Vreau sa spun ca sînt tineri. c?ci trebuie sa f ac cura de odihna. Dar nu da importan?a. Sînt chiar ferm convins. Dar oa re ce-i cu mine. observa ca au început sa ma intereseze multe lucruri de aici. de care suf?r He cînd m-am sculat. printie pinii înal?i. Dar Hans Castorp le p rivi doar în treac?t. Ma gîndesc cîteodata c? a fi bolnav ?i a muri nu sînt luc ruri grave în sine.

remarca Hans Castoip sec ?i cu aten?ia înc ordata. n-am auzit gongul ?i întirziasem cu un sfert de ceas. Dar sa ?tii ca e?ti exagerat.. nici tu n-ai fi ?tiut cum sa evoci asemenea amintiri. la voi. îl întrerupse Hans Castorp nu fâra asprime. a micu?ei Hujus. Lucrurile s-au petrecut în a?a fel încît eram îndrept??i t s? cred c? visam. dup? care ?î?ni un sfî?ietor ?i nesfîr?it ahhhh!". închipuie?te-?i îns? c? tocmai scapasem ora mesei.Da. ridicîndu -?i boneta. 1 Va 62 THOMAS MANN Asta s-a întîmplat atunci cînd micu?ei Hujus. Tocmai din cauza asta. ?i ac um. imagineazâ-?i întreaga scena. Dar a?teapt? pu?in. Da r curînd dup? aceea s-a pr?bu?it repede. apoi o deschise ?i f?cu loc superiorului sau s? intre în camera. ?i ce s-a întîmp lat dup? aceea? M-am lipit de perete într-o atitudine cuviincioas?. relua Joachim.. m? r?t?cisem înd?r?tul culiselor. Ei. Barbara Hujus. din?untru izbucnir? pe nea?teptate trei sau patru r?cnete la rînd. Mi-am amintit de talgere f?r? voia mea. ce ie?eau fara nici o întrerupere dintr-o gura larg c?s cat?. Tocmai se opriser? cu to?ii. f?cu Hans Castorp. în acele clipe solemne nu eram cu ceilal?i. Este t ocmai ce m-a izbit aici.. urlete cum n-am auzit vreodat? urmate de ni?te ?ipete prelungi. o catolic?. cînd toata lumea se g?sea la ceai. Dar trebuia s-o ai. Nu-i o compara?ie potrivita. iar paracliserul care purta c?delni?a b ?tu la u??. închipuie?te-?i spaima mea. Prin urmare. ?i i s-a f?cut maslul. ?i m-am înclinat pu?in cînd iu ajuns în dreptul meu. fâra ni ci o inten?ie. sa tot fie.Hm. precedat de o cruce. A?a mi s-a p?rut mie. se pare c? duhovnicul a fost încîntat. ?i cum mergeam de-a lungul culoarului. Da. Nu aveam p?l?rie. Vezi ca trebuie sa por?i p?l?rie. îns? de curînd.. a?teapt? pu?in s? ma gîndes c. Prin urmare. implor?ri fierbin?i care ap . Ma întrebam ?i m? întreb ?i acum în ce chip trebuia sa ma port în aceasta împre urare. Ei vezi! îl întrerupse iar??i Hans Castorp. Cînd am sosit eu aici. în frunte omul cu crucea. sus. Dar mai bine ascu lt? continuarea. c?ci dac? ai fi fost de fa??. apoi preotul cu ochelari ?i la urma un tîn?r cu c?delni?a. exact ca o feti?a de ?coala. îi v?d ca vin spre mine. pe care o acoperise. i s-a dat sfînt a împ?rt??anie. Lau chemat într-o dupa-amiaza. ~ In cazul acesta nu po?i zice de curînd. iar pe coridoare nu era ?ipenie de om. da. acum mi-am aruncat priviri le din întîmplare înd?r?tul culiselor. zburdalnic?. Fiindc? în clipa în care preotul trecu pragul. . adormisem în ti mpul curei de odihn?. Tocmai din acest motiv. mai cu seama ca eram chiar în fa?a camerei dou?zec i ?i opt. sim??mintele atroce prin care treceam. ma mir ca-?i îng ?dui sa vorbe?ti despre talgere. c? nu purta?i p?l?rie. Duhovnicul ?inea strînsa la piept sfînta împ?rt??anie. care cuprindea în el o dezn?dejd e de nedescris. ?i î?i plecase capul cu un aer foarte smerit. vad preotul câ vine spre mine purtînd o c?ma?? de dantel?. în pas gimnastic. o cruce de aur cu felinare pe c are cineva o ducea în fa??. . de pilda în timp ul mesei. rosti Hans Castorp continuînd sa fac? semne pe nisip. Mi-aduc aminte de parca at fi azi ca. lucruril e astea se petrec în spatele culiselor.i în timp ce tu înc? dormi. apoi au sosit p?rin?ii ?i în sfîr?it a venit ?i rîndul preotului. ~ Cum? Atunci nu de curînd. ca s-o po?i ridica în împrejur?rile în care se cere sa te descoperi. z?cea doar la tre i camere de mine. Am spus ?i eu ??a. cum spui tu. ca doar e sfînta lor taina.. lipa-lipa. nu s-a mai putut scula. Cum a?a? lata cum. pricepi tu. Vazînd ca-l MUNTELE VR?JIT 63 salut. p?rea înc? z drav?n? ?i era de o veselie nebun?. a?a cum merg talgerele de alam? înaintea muzicii militar e. ca s? mi-o fi putut scoate. se poate spune ?i a?a. erau trei. cam vreo opt saptamîni. ?i nu vin sa-l ridice decît la anumite ore. iar printre ele se auzeau rug?min?i. daca nu gre?esc.. Prin u rmare. ?i-mi mul?umi foarte politicos.

Spui c? zvîrlea din picioare? . f?r? îndoial? p?rin?ii. iar noi am aflat-o de la sora-?ef? care era de fa?? ?i-i d?dea o mîna de ajutor s?-I ?inâ pe muribund. din senin ?i vorbele îi fura în?bu?ite de un rîs care-l cu prinse cu încetul ?i puse st?pînire pe el. > Dumnezeule. zise Joachim. acela?i rîs de ieri. a?a i-a spus de curînd cuiva. chestia asta e totu?i pu?in cam tare! exclam? el. lîngâ pat ?i rostea cuvinte de mîngîiere. rîde. ?i-l privi fix pe preot cu ni?te ochi larg deschi?i. ar fi atîtea de povesii nici nu ?tiu cu ce sa încep. cîtâ energie avea ca sa se mai poat? împotrivi în felul 64 THOMAS MANN acesta! C?ci pentru a?a ceva se cere for??. iar bolnavul s-a potolit imediat ?i a mur it în cea mai mare lini?te. ca s?-i potoleasc? rîsul înfundat. ghiontindu-?i varul în coasta. nu-i admisibil ?i vocea lui avu un tremur cu totul neobi?n uit.oi se pref?cur? în ceva g?unos ?i în?bu?it ce p?rea sa dispar? sub pamînt.Din toate puterile! Dar totul era în zadar. Dar cînd unul se poarta într-un mod ?tît de l a?. iar timp ce vorbea împingea mereu capul înainte ?i apoi îl tr?gea înd?r?t. demn de respect. Nu. Ah. . O camera ca a ta ?i a mea . închipuie?te-?i prin ce treceam! Duhovnic ul st?tea în picioare.. fiindc? î?i d?dea seama ca va muri. nem?rginit. e prea tare! Un muribund este. facînd sâ-i curg? lacri mi de sub pleoapele strînse. un rîs ?î?nit din ?dîncuri. zvîrlind din picioare. întrucîtva. spuse Joachim. Joachim r?spunse: Unuia i-a spus: Nu mai fa atîtea mofturi!" Da. Oricum.. Era chiar unul dintre aceia care. cu patul în stînga u?ii. continu? Hans Castorp cu o violen?? care nu era deloc pe m?sura rezisten?ei ce i se opunea.. ca ?i cum ? ipetele întret?iate de horc?ituri ar fi r?zbit tocmai din fundul pivni?ei. Hans Castorp se lovi cu mîn? peste coapsa ?i l?sîndu-se brusc peste sp?tarul b?ncii privi cerul. Potole?te-te! ?opti el. Un muribund are. Era epuizata ?i numai spaima îi d?dea atîta putere. c?re-i zguduia trupul ?i-l silea s? închid? ochii. n-o s? admit s? mi se scoat? din c?p c? un muribund nu-i ma i deosebit decît cine ?tie ce b?d?ran care se plimb?. f?r? înconjur . Nu z?u. puteam sa v?d în cameTa.. în asemenea cazuri. Atît omul care ?ine a crucea cît ?i paracliserul st?teau în pragul u?ii ?i nu îndr?zneau sa intre. în chip de bun r?mas. Nu-i admisibil ca a?a. Strig? la bolnav ?i-i s pune f?r? înconjur: Nu mai f? atîtea mofturi!" Unui muribund! Oricum. D?r era epuizata. lipsi?i cu totul de vreo culoare. iar lînga perete ?i la capatîiul patului st?teau ni?te oameni . Preotul se îndrepta spre ea. Atunci Behrens s-a r?stit la el.?i scena aceasta mi-o relatezi abia acum? îl întreba Hans Castorp Pa o pauz?. care se aplecau ?i ei cu vorbe mîngîietoare deasupra patului în care nu se vedea decît ceva inform care cer?ea ?i se împotrivea într-un mod înspaimînta or. Iar eu. daca nu m? în?el.Se ascunsese sub plapuma. Hans Castorp se întoarse brusc spre vurul s?u. . r?spunse Joachim. cu ochii ei atît e palizi. De altfel. Era o fat? foarte tînâra ?i de aceea se cuvine s-o scuz?m. Nu-i defel admisibil ca a?a. ?i ce vrei sa spui prin expresia din fun dul pivni?ei'"? .. reu?e?te întotdeauna sa g?seasc? tonul potrivit. cî?tiga bani ?i nu-?i refu za nici o pl?cere! Nu. Dar sînt ?i b?rba?i care uneori se comport? la fel. apoi cu un ah!" disp?ru din n°u în a?tern ut. Behrens ?tie s? le vorb easc?. cu parul ei blond-deschis mcîlcit. fac ni?te scene îngrozitoare ?i nu vor s? moar? cu nici un pre?. deoarece trebuia s? i se dea ultima îm p?rt??anie. . parc? îl v?d ?i acum. Nu în? eleg cum de nu mi-ai pomenit nimic înc? de asear?. Pst! f?cu deodat? Joachim. ceea ce fire?te ca este o dovada de la?itate. Ce fel de ton? întreb? Hans Castorp încruntînd sprîncenele.. Era teribil de înspâimînta ?. Dar într-o frîntura de clipa am mai apucat s? vad cum capul micu?ei Hujus ?î?ni o secunda. din spatele lor ?i printre ei. iar ceilal?i doi intrar? «"pâ el ?i u?a se înch ise. dar într-un mod discret. Nu. ceva sfînt. Hujus? întreba intrigat. spunîndu-i: Ia nu mai f? atîtea mofturi!". cred ca n-ar fi trebuit sa s e trimit? dup? preot înainte ca ea s? fi fost complet epuizat?. am putea spune! Nu vreau s? te contrazic. .?i era chiar ea.

MUNTELE VR?JIT 65 Hans Castorp privi printre lacrimi. asta.domnul Seftembrini. venea âtre ei un str?in. E o diminea?a minunat a! V?zduhul e albastru. deoarece cu toate c? întreaga sa înf??i?are d?dea o impresie de tiner e?e. f?cu prezent?rile: . în timp ce pe fa?a îi st?ruiau 'nea urmele accesului de veselie. în ajunul Cr?ciunului. Dar str?inul continua imediat cu iscod irile: Rezultatul este mul?umitor? Din rîsul dumneavoastr? vesel ?i aici Settembri ni t?cu o clipa. într-o atitudine gra?ioasa.. încercînd sa-?i aduc? aminte cine puteau fi Minos ?i Radaman . îngri"t? cu pantaloni cadrila?i de culoare deschisa. soarele rîde. încît îl trezi într-o clipita din voio?ia sa pe Hans Castorp. cuvîntul condamnat" suna deosebit de caraghios.V?rul meu Castorp . cu col?urile rotunjite. ochii negri ?i musta?a cu linia ei delicata. în pozi?ia sa preferata. marindu-i fruntea. în privin?a asta. ?i nu fu cîtu?i de pu?in mirat de numele ce-l auzi cînd Joachim se scul? de pe banc? ?i.o îndoiala asupra acestui fapt. Satan Era greu s?-?i dai seama ce vîrsta are. care dintr-o data se sim?i ru?inat Settembrini spuse: Domnii sînt bine dispu?i pe buna dreptate. Hans Castorp se ridica ?i el ca sâ salute. Ia cîte luni v-au condamnat oare ? în gura lui. la doua rînduri de nasturi ?i cu revere late. ?i grija pe care o punea ca pronun?ia sa fie cît mai ex acta ar fi putut da de b?nuit ca este din alta ?ara. schimba cu Joachim un salut îi ura buna diminea?a într-un fel politicos ? camunicativ ?i ramase în fa?a lor cu picioarele încruci?ate. în?elese ca avea în a?? un domn. îl ascultai cu pl?cere. cu o musta?a neagra. ca ?i redingota prea lunga. privind în sus cu ochii catifela? i. Venind la noi. Hans Castorp rîse. arata chiar o u?oara scamo?are pe Ia margini din pricina folosirii îndelungate. iar acea cuta fina ?i batjocoritoare din col?ul bu zelor u?or contractate sub musta?a stufoasa acolo unde frumoasa-i arcuire se rid ica pu?in producea o impresie ciudata. îmbr?c?mintea. pe buna dreptate. de postav. Pe drum. Un fla?netar!" î?i zise el. Te sim?i într-adevar îndemnat sa ui?i unde te g?se?ti. întindeau p?l?ria moale sa li se arunce din înaltul ferestrelor cî?iva b?nu?i de cîte zece pfenigi. Vorbea f?r? accent str?in. ?i cu o mi?care u?oara ?i elegant a ridica spre cer o mîna mica ?i g?lbuie. nu sînt deloc zgîrci?i. fapt de care Hans Castorp î?i d?du seama cînd observ? c ? mînecile atîrnau moi peste încheieturile mîinilor. brunet. Buzele rosteau cuvintele cu o anume buna dispozi?ie. cu o u?oar? nota de stînjeneala. a?a cum st?tea. iar Hans Castorp se preg?tea sa r?spund?. se uita la cei doi veri. pr in cur?ile din ora?ul lui natal.. cadrila?i. iar spre cre?tet se r?rea în chip v?dit: doua scobituri ple?uve se arcuiau pe lîngâ c?rarea îngusta ?i s?r? c?cioasa. care p?rea sa te îndemne la luciditate ?i a ten?ie. Curtenitor. Mirat. iar el ramase în fa?a lor în 66 THOMAS MANN picioare. rezemat în baston. pantalonii cei largi. trasaturile spiritualizate ale figurii. dup? ce se apropie. guler ul scrobit. Ati ?i intrat în posesiunea sentin?ei lor? Vreau sa spun: sinistra ceremonie a primei consulta?ii a avut loc? Aici ar fi fost nimerit sa se opreasc? ?i sa a?t epte. aruncînd într-acolo ?i o privire piezi?a sen ina. un domn elegant. alura degajata ?i aproape no bila a str?inului nu l?sau nici. mai mult. Scumpii no?tri Minos ?i Radamante. cravata neagr? era uzat? ?i se vedea foarte bin e c? nu purta deloc man?ete. domnul a f?cut o c?l?torie agreabila? se adresa el lui Hans Casto rp. adaug? el.îmi îng?dui?i sa ghices ? ?ase? Sau noua dintr-o data' La noi. dinspre stînga. de un galben-deschis. îl facura pe Hans C astorp sa se gîndeascâ imediat la anumi?i muzican?i ce cîntau. în timp ce crisparea buzelor se adînci s-ar putea trage concluzii c ontradictorii. Zîmbind. . erau departe de a crea impresia de elegan??. trebuie sa fi avut cam între treizeci ?i pat ruzeci de ani. Amestecul de s?r?c ie ?i distinc?ie. italianul îi ruga pe cei doi men s? nu se deranj eze ?i sa-?i reia locurile. în cazul ca dorea într-adevar un r?spuns. deoarece formulase o întrebare. dar mai ales la Hans Castorp. Cu toate acestea. muzican?i care. p?rul de la tîmple începuse sâ fie pres?rat cu fire argintii.

?i ad?ugind iar??i de trei ori: Nu mai spune. spuse Set?embrini. zise Hans Castorp cu o degajare nu lipsita de o anumita înfumurare de îndat? ce sim?i ca este invidiat. buc urîndu-se din toata inima de titlul ce i se d?dea. atunci cînd a m urit. Nu sînt deioc bolnav. domnule Se?tembrini? As?a-i buna!. dar toate nt în stil mare. întoreîndu-se iar??i c?tre Hans Castorp. L-am cunoscut ?i pot sa ma socotesc elevul lui. Dar vorbeam despre dumneavoastr?..te. _ O simpla închipuire de-a dumneavoastr?! Pe cuvîntul meu. Fac doar o vizita de cîteva saptamîni varului meu Ziemssen ?> cu acest prilej ma ?i odihnesc pu?in. spuse Hans Castorp. un fe] de Ulise în împ?r??ia umbrelor? Cita îndr?zneala sa cobori în str?fundurile unde mor?ii haladuiesc în nimicnicia lor. curio\ atea mea nu-?i impune nici o limita. C?ci ?i curiozitatea face parte dlntre Privilegiile noastre. ?i ce termen v-a?i propus? Nu este delicat sa va pun o astf el de întrebare. pentru ca.Mu de draci. spuse de trei ori: A?a. Apoi. a?i venit la noi de buna voie. Dar. confirma italianul dînd din cap.. constructor de vapoare! Dar e grandios! exclama Settem-brini. via?a noastr? ne-a preschimbat oarecum în primitivi. la noi ??tia care am c?zut atît de jos îneît do ri?i sa ne oferi?i pentru un timp oarecare pl?cerea înso?irii dumneavoastr?. îi d?du l?muririle cerute.. Ei. La Bologna eram printre ce i care îi consacram un adev?rat cult. ?i se sim?i ?i mai stînjenit atunci cînd varul sau îl privi mirat ca ?i cum l-ar fi într ebat: Dar ce ?tii tu despre Carducci? Tot atît de pu?ine ca ?i mine. Inginer constructor de va . iar nu Radaman?e. . dar silindu-se sa n-o arate." întocmai. sînte?i un om cum trebuie. nu mai spune. domnule locotenent"? Nu e oare aproape o impertinen?a sa spui: stau aici trei saptamîni ?i pe urma plec? domnul meu. cu toate ca aptitudinile mele tind într-un sens complet diferit. Mai avem ?i alte asemenea unit??i. nu mai spune" cu un s accentuat ?i sonor.. interveni Joachim pu?in cam stingherit. în?elegi tu. va în?ela?i. domnule locotenent? ad?ug? el întoreîndu-se c?tre Joachim care. n-a fost decît o iluzie. -O Dio. domnule Settembrini. nu-i a?a. aici nu cunoa?tem o unitate de m?surat timpul care se nume?te saptamîna. reînsufle?indu-se. sa continue: A?adar. va în?ela?i. Sîntem ni?te f?pturi care ne-am pr?bu?it în adine. a?a!" fa cînd sa ?uiere ?-ul. trei saptamîni! A?i auzit. îneît ochii îi c?p?taser? o expresie fixa ?i parca oarba. Lui îi datorez ceea ce posed sub raportul cult urii ?i al voio?iei. la urma u rmelor.. Apoi r?spunse: Cum a?a? Nu. Am avut cinstea sa vorbesc compatrio?ilo r dumneavoastr? despre viata acestui mare poet ?i liber-cugetator. e ste un lucru frumos.. Dar a? fi extraordinar de curios sa aflu cît timp î?i acorzi atunci cîn d tu e?ti acela care hot?r??te. îmi îng?dui?i sa va întreb ce profesie exercita?i acolo jos.Ierta?i-ma. Calculam în stil mare . Unitatea noastr? cea mai mica este luna. a?a. pe dumneavoastr? va cred în stare. A scri s necrologul lui Carducci pentru ni?te ziare germane -Carducci. 68 THOMAS MANN Dar va rog chiar. îl a?inti pe noul venit cu o privire atît de încremenit?. r? spunse îngîndurat: Ave?i dreptate. îl corecta italianul cu spontaneitate ?i avînt. A trebuit sa fac o ascensiu ne de aproape cinci mii de picioare ca sa ajung pîna Ii dumneavoastr?. fara a fi MUNTELE VR?JIT 67 cris. . prin urmare nu face?i parte din cercul nostru? Sînte?i s?n?tos. Nu. dup? aceea.acesta este Privilegiul umbrelor. _ în str?funduri. Da. Va rog sa fi?i convins ca socotesc aceast? profesiune minunata. Inginer. poate mai exista mijlocul sa ne-o refacem. sau mai precis pentru care profesie va preg?ti?i? Vede?i. . facînd o plec?ciune pli na de haz.. sp use italianul facînd cu mîna un gest hotarît.. Domnul Settembrini este literat. Trei saptamîni. sînte ?i ca un student ce audiaza cursul unui profesor. n via?a. domnule Septem.Settembrini. daca-mi îng?dui?i sa va dau aceasta informa?ie. cred.

însufle?indu-se. o Satana. din vorbele dumneavoastr? am tras concluzia ca v-a?i ales o profesiune p e cît de exigenta. ca marele meu profesor i-a închinat un imn? Ierta?i-ma. Chiar lui. care tr?ie?te într-o desavîr?ita în?el egere cu munca. Toate acestea îi p?reau absolut ciudate bunului Hans Castorp. este preferabil sa nici nu te gînde?ti cît sînt de mari. ?i orice început este greu. Sînt obi?nuit. va m?rturisesc. deci va pute?i închipui ca ma simt un p ic tulburat. r?spunse Settembrini. cred. în ?ara mea este cîntat cîteodata. Numeroase spirite de elita ?i lucide au d . orice munca ce merita acest nume e ste grea. silindu-se fara sa vrea sa se exprime ceva mai elocvent. ?i nu sînt deloc mîhnit ca-mi lipse?te o asemenea experien?a. în general. Pe scurt. înc? din tinere?e. ÎI invoca?i chiar ?i pe diavol pentru a va sus?ine afirma?ia? spuse el. ca mine.. cui? Dracului? întreba Hans Castorp. despre care se spune ca nu tre-huie sa-i dai nici m?car degetul cel mic de la mîna. Din contra. cu o masa abundenta.Cineva. ma simt pu?in c am ap?sat ?i închipui?i-va ca în diminea?a asta n-am reu?it sa dau de gustul ?ig?ri i! A?a ceva.. -Ah. nu mi s-a mai întîmplat niciodat?. da. a?a este. MUNTELE VR?JIT 69 obabil ca v-a?i referit la celalalt diavol. a\înd în vedere ca nu sînt viguros. Dar. afara doar cînd eram enos bolnav iar acum are un gust ca de iasca... Miroseau toate a predica duminicala. . Apoi.Bineîn?eles ca-i a?a. A trebuit s-o arunc. de altfel nici n-am dormit prea bine. apoi zise: .De exemplu. Doamne. exigen?ele sînt considerabile. de?i fusese r? rostite pe un ton de flec?reala ?i aproape de gluma. f?cu Settembrini ?i privi melancolic în aer. msa cea de azi a fost p rea suculenta pentru mine.?glggea italiana ?i restul nu prea îi era pe plac. nu-i deloc o gluma. sus. domnule Settembrini. Dar îmi închipui ca teoria specialit??ii dumneavoastr? trebuie sa ceara un cap limpede ?i lucid. nu pot decît sa va dau dreptate. N-am nici o experien?a în privin?a asta. continua: Oricum. domnule Settembrini... nu-i a?a? Da.. oricît de sincer ar fi res pectul ce vi-l port. lua-o-ar dracu'! zise Hans Castorp ?i vorbele îi tî?nira din adincul i nimii. dumneavoastr? îmi interpreta?i cuvintele într-un sens pre a precis. am sosit prea de curînd aici. altfel ri?t i sa-?i pierzi curajul. un homo humanus ?i nu ma pricep absolut deloc Ja chestiile astea inginere?ti. o ribellione. înveselindu-se ?i reluînd cu elegan?? discu?ia. cu anumite ocazii solemne. acum? -Acum? O. undeva. a? min?i daca a? pretinde ca munca îmi da satisfac?ii deo sebite. pe atît de l?udabil?. trebuie sa aib? spirit. Pe Satan în persoana? ?ti?i. O salute. too rich cum spun englezii. Sînte?i fum?tor daca-mi îng ?dui?i aceasta întrebare? Nu? în cazul acesta nu va pute?i imagina cît necaz ?i cîta am? r?ciune poate s? însemne un asemenea lucru pentru cineva c?ruia îi place mult sa fum eze. fara îndoiala. deocamdat? nu sînt decît student ?i înc? abia la început. Mai cu seama în cazul cînd nu e?ti d eosebit de rezistent. eu sînt umanist. ?i are toate motiv ele sa-i fie teama. Se uita la varu-sau. r?spunse Hans Ca storp. Nu..Vai.. Va asigur ca ceea ce am spus despre diavol n-a fost decît un fel de-a vo rbi! . car e las? ochii în jos. Acela la care v-a?i gîndit se înspaimînta de munca. apoi micul dejun a fost în adev?r cam copios. ma obose?te ?i nu ma simt perfect s?n?tos decît atunci cînd nu f ac nimic. Este adev?rat ca am venit aici doar ca oaspete ?i..poare? ?ti?i oare cît de mult cre?te?i în ochii mei? lata ca am pe nea?teptate prile jul sa ma adresez dumneavoasrra ca unui reprezentant al unei întregi lumi a muncii ?i a geniului practic. tulburat! .Da. 70 THOMAS MANN fiindc? nu avea nici un sens sa ma chinuiesc cu fumatul. Desigur. Azi. o forza vindice della ragione-Este un cîntec m?re?! Dar e pu ?in probabil ca v-a?i referit la dracul acesta. Settembrini ridica iute sprîncenele. iar practica un om dintr-o bucata. nu-i a?a? . într-adevar. Nu .

Este un drept-credin-cios al viciului dumneavoastr?. c? o Mylendonk a fost stare?a unei m?n?stiri din Bon n. domnule Settembrini. De ce n-a?i face-o? Al dracului om. Apoi m-a sf?tuit s? urmez neap?rat acela?i regim ca ?i varul meu. pe la mijlocul secolului al XHI-lea. Acum. nu-i a? a. Dar Vergiliu d ispune de metafore pe care nu le Poate g?si nici un autor modern. ?i eu am vicii. zise Settembrini . A?i cunoscut-o cumva ?i pe sora-?efâ? Nu? O. iar critica . domnilor. Procedînd a stfel î?i înt?re?ti ?i-?i înal?i via?a... G?si?i? A. în progres. pe drumul ce duce c?tre zidurile Puternicei Dis". ha.. Ei în su?i este pictor . în adev?r. cu 0 mi?care circ ulara a degetelor îndreptate spre Joachim. începînd sa vorbeasc? despre Petrar ca. Sper. dar se întrerupse în clipa în care o feti?cana ce . Iar doamna Adriatica spune cui vrea s-o asculte. într-un cuvînt: un suflet c onfuz. domnule inginer.. Mali?iozitatea este spiritul criticii.elementul de baza aflat l a originea progresului ?i iluminismului. Necazul meu e ca sînt nevoit sa-mi irosesc mali?iozitatea cu teme atît de nenorocit e. Pentru mine este cea mai seînteietoare arma a ra?iunii împotriva puterilor întunericului ?i urî?enie i. pe Rin. ha. Se zice ca se întîmpla sa ca da uneori în ispita de-a fuia ?i atunci devine melancolic. Cred. Settembrini se apuca sa recite versuri latine?ti. înainte de-a ie?i. Asculta?i-ina. adic? sa stau culcat pe balcon cît mai mult ?i în acela?i timp m-a sf?tuit sa-mi iau ?i temperatura. î?i evoca ceva aproape medieval. Suna ca ?i cum ar fi moarta de multa vre me. ca nu ave?i nimic împotriva mali?iozit??ii. Ei. din nevoia de a p?stra unitatea de stil. dar o spune ?i celorlal?i. _ Stimatul meu domn. aici sînt multe lucruri aproape medieva le". e foarte amuzant. în adev?r? întreba Settembrini. _ Asta mai lipsea! striga Hans Castorp. Ah! V ergiliu. cu accent italian. domnule Settembrini. curma scurt acest gest ?i spuse: Locotenentul nostru se gr?be?te la serviciu. întrucît daca i-ar prii n-am mai putea vorbi de viciu c?ci tutunul îl face melancolic ?i de aceea respectabila noastr? sor?-?efa ?ine rez ervele sub cheie ?i nu-i da zilnic decît o por?ie redusa. dar asta e o gre?eala! Sînte?i n edrept daca nu solicita?i cinstea de a-i face cuno?tin?a. Viciul nu-i mai prie?te. MUNTELE VR?JIT 71 -Prenumele ei este Adriatica. Literatul î?i înso?ise cuvintele cu un gest elegant al mîinii. ?i-o sa -i urma?i sfatul? Fara îndoiala. prin urmare.ispre?uit tutunul. sa mergem ?] noi. în?elege?i. r?spunse Settembrini. spuse Joachim îngrijorat. °e drumul de întoarcere. adineauri.. Sa nu uitam ca trebuie s? ne facem cura de odihna. Apoi Settembrini trecu pe nea?teptate la altceva. Se trage din neamul vo n Mylendonk. hopa tot a?a". pe care-l numi p?rintele timpurilor noi". evident.n-a?i ?tiut? Picteaz? în ulei. Radamante insa are sa va în?elea g? perfect. domnul meu! Deosebirea între ea ?i Venus de Medicis este ca acolo und e zei?a î?i arata sînii. Vergiliu! E neîntrecut. De ce nu? Trebuie sa spui lucrurilor pe nume. ?i consilierul aulic Behrens este un cunosc?tor în materie de ?ig?ri . ha! G?sesc ca sînte?i pu?in cam zeflemitor. e ve?nic voios". fiecare este perfect liber. Este posibil ca ea îns??i sa fi v? zut lumina zilei la scurt? vreme dup? aceea. viciu. Excelent! mai exclama el cu fa?a întoarsa în sus ?i rîse asturnînd capul pe spate. cum va place sa va exprima?i. E un om încîntator. am convingerea ca Radamante al nostru n-a pus-o pe aceasta fosila ca supraveghetoare a palatului sau de spai me decît dintr-o necesitate artistica. pe scurt. dar. dînsa obi?nuie?te sa poarte un crucifixHa. chiar daca uneori cam for?at. Avem acela?i drum la dreapta. Imediat ?i-a dat seama ca sînt pu?i n cam anemic. Lucrurile s-au petrecut aproape ca un fel de con sulta?ie. nu-i interzis. Ce vre?i. iat? ceva foarte ciudat! Von Mylendonk ?i pe deasupra Adriatica. prin urmare a?i ?i f?cut cuno?tin?a? Da. Ha. în ce ma prive?ie. Cum se spune în opera maestrului dumneavoastr?? Eu sînt pasar arul. e buna! rîse Hans Castorp. în mod limpede ?i energic. hopa. absolut sine pecunia. înclina spre melanco lie. Nici lui Carducci nu-i pl?cea. sînt un pic mali?ios. Zeflemitor? vre?i sa spune?i: mali?ios? Da.. Radamante ast a! ?i. cel ve?nic voios. Prin urmare.

opera?ie financiar? care dur? întotdeauna cam vreo cincisprezece zile. ei da. folosea expresii savante vii. redactînd articole de popularizare pe care le-a lansat prin presa. De atunci afacerile merg tot atît de bine vara ca ?i iarna. iar Hans Castorp rîse din toata inima ?i fara r?utate. Se lega mai ales de consilierul aulic Behrens. pe un ton destul d e mu?c?tor. a doua zi dup? s osirea celebrissimului MUNTELE VR?JIT 73 maestru. profesorul Kafka se sim?ea obligat sa porn easc? într-o c?l?torie de opt zile. ci ma i curînd r?coare. Ei da. cu istea?a sa putere de p?trundere ce nu se las? influen?at?. E un adev?rat ?trengar". da r Radamante închisese un ochi. nu? replica italianul faeîndu-?i vînt cu batista. atît de comunicativ? ?i plina de buna dispozi?ie. ci mai ale s ca deosebit de folositoare ?i aproape absolut necesara. cita el doar Dumnezeu ?tie de unde luase citatul -apoi trimise ni?te bezele spre fata care se îndep?rta stingherita. ca mor? ii s? nu-l aud?. cu atîta vioiciun e. Ce vad? Acolo se plimba judec?torii din infernul nostru! Ce spectacol! In drumul lor. bolnavul se gr?bea sa moar?. nu de ftizie. mi?c?toare. ?. Alt?dat? doar cei mai fideli dintre fideli ramîneau ?i vara aici.72 THOMAS MANN locuia desigur în sat le ie?i în cale ?i începu sa zîmbeasca ?i sa fredoneze ?treng?re?t e. De pe buzele lui mobile cuvintele ?î?neau tari. tot cu scopul de-a rotunji facturile . Cît despre doctorul Salzmann. pantei domoale a drumului. Vre?i sa spune?i ca am un fel plastic de-a vorbi. Drept urmare... Meritul îi apar ?inea.. încît drept sa va spun nici nu ?tiu cum trebuie s-o calific. ei da! La. spuse Hans Castorp. limpezi. de monstra ca aceasta sup?r?toare stare de lucruri nu era decît rodul unei prejudec?? i. Dar lipsea opt saptamîni. ?i ramase la aceasta p?rere cînd Settemb rini. î?i b?tea joc de picioarele lui foarte mari ?i socotea c? titlul l-ar fi primit de la un prin? bolnav de tuberculoza cerebr ala. de cum începea anotimpul critic al topirii z?pezilor. stabili principiul câ. ?i-a talpuit pantofii cu cauciucuri.. dup? ce se dovedi înclinat spre galanterie. lauda. la! O. el îns? nu pornea la drum înainte de a se fi dep us în contul lui cel pu?in cinci mii de franci elve?ieni. iar nenoroci?ii a?teptau ?i în t reac?t fie spus vedeau cum cresc mereu notele de plata. Ia. domnii ?tiau oare ca el f usese cel care a inventat sezonul de var?? Da. spunea Salzmann. neclintit în titlul lui. De altfel. el ?i nimeni altul. utiliza pîna ?i flec?iunile gramaticale cu o satisfac?ie atît de vizibila. sim?ul comercial al proprietarilor. Atunci umo ristul nostru". Locvacitatea italianului era deo sebit de pl?cuta în puritatea >i preciziunea ei lipsita de orice accent str?in. vrei sa fii a mea? Uita?i-va numai cum ochii îi scînteiaza de o privire furi?a t?". la care Kafka r?spundea c? la Salzmann. tu.Vorbi?i atît de nostim. plescai el cu limba. ?i s-a priceput sa ras pîn-deasca în rîndul celor interna?i aceste teorii. cei trei str?b?tuser? cam o jum?tate din calea de întoarcere. de?i nu era cald. trecînd prin ascu?i?ul criticii toate sanatoriile din regiune. bolnavilor li se admini stra o doza atît de considerabila din veselul dar al vi?ei-de-vie" fire?te. Acesta trebuie sa fie cuvîntul pe care-l c?uta?i. Unii bolnavi afla?i tocm ai la Fiume îl chemau la consulta?ie. ?. ?. La cutare sanatoriu era profesoru l Kafka. f?g?duind sa dea autoriza?iile de plecare imed iat dup? ce se va întoarce. ci de ciroza. Geniu!" preciza Settembrini. cel pu?in în ceea ce prive?te institutul sau. Dup? care. Fire?te.încît oamenii mureau ca mu?tele. Continu? astfel. domnule Settembrini. iar bolnavii î?i exprimau dorin?a sa plece. întreg ?inutul mai vorbea înc? despre via?a scandaloasa dusa de acest prin?. acesta îl învinuia pe profesorul Kafka ca nu-?i p?streaz? cutate seringile pentru injec?ii ?i ca i nfecteaz? bolnavii.Plastic. în-tu-i-?i-e!" mai adaug? el. Sa fi fost mul?umit? conversa?iei lui Settembrini. gîndi Hans Castorp. sau într- . se porni iar pe bîrfeala. auzind ace st ?uvoi de invective debitate cu volubilitate. în fiecare an. apoi închisese amîndoi ochii. cura din timpul verii trebuie considerat? nu numai ca recomandabila. proaspete. încît d?dea impresia ca are spiritul prea limpede ?i prea prezent ca sa-l ia vreodat? gura pe dinain te. . Dar stai! exclama el. ?i astfel r?m?sese în contin are consilier aulic". . dulce poru mbi?a.

suna totu?i minunat. . leg?tura istoric? dintre umanism ?i pedagogie explica leg?tura psihologica exi stent? între ele. la om ?i dup? aceea-mi spu n: Prin urmare. o gramatica ruseasca deoarece înva?? rusa. Nu ?tiu prea bine. care pare atît de entuziasmat de munca. ma în?elegi. Asta e o prostie! r?spunse italianul. Umbla în negru pentru a arata ca 74 THOMAS MANN domeniul special al studiilor sale este noaptea. îns? a fost repede s ilit sa-?i reia locul aici. De atunci. ca n-am vorbit înc ? despre el? A?i f?cut cuno?tin?a? Hans Castorp r?spunse afirmativ. într-adevar. domnule Settembrini. î?i puse apoi o haina de casa. drumul de înapoiere li se p?ru de o scurtime sur prinz?toare. capitonata cu catifea ?i a?ezata pe masa. Dintr-o cutie de piele ro?ie. privind înjur cu un aer în care con?tiin?a ce-o avea despre valoarea sa se manifesta cu atît mai evi-uent cu cît uzan?a profesionala îl silea sa mearg? în ur ma ?efului sau. o forma care re vine mereu. dar oncum ar fi fost. nu-mi formez p?rerea prea repede. Dar. e bolnav serios? Dup? cîte sînt informat nu-i un caz grav. Omul acesta n-are în minte decît un singur gînd. Nu trebuie sa li se r?peasc? umani?tilor func?ia de educatori nu li se poate r?pi. rafiiiaentul simbolic al îmbracamin?ii lui.. dom-nule inginer.. va rog sa ma în?elege?i cum t rebuie. sub limba. el care unoa?te toate se cretele doamnelor noastre. do mnii mei. asta i-ar putea crea anumite avantaje ?i astfel . m-a stingherit. ca un discurs solemn .Ah. pricep. Settembrini avea dreptate. spuse Hans Castorp. dînd din mîini ca din ni?te lope?i. zise Joachim. deoarece ei sînt singurii depozitari ai tradi?iei demnit??ii ?i frumuse?ii omului. dup? cum spunea Joachim. puteau sa-?i aroge conducerea tinerelor genera?ii. iar în urrna lui doctorul Krokowski. pute?i sa ma socoti?i retrograd. Ei. ?i cred ca ?i bunicuL Atunci. lu? de pe masa foaia liniat? pentru însemnarea temperaturii. Adineauri g?sea?i c a vorbesc cu mali?iozitate. dar daca am facut-o. De Itfel este extrem de vorb?re? ?i trece cu mare u?urin?a de la o tema la lta Fa?a de feti?cana sa purtat pu?in cam obraznic. nu s-a mai ivit nici un tip nou de educator. n-are bani? întreba Hans Castorp în vreme ce îl înso?ea pe Joachim pîna în camera re arata exact ca a lui. pe moment. va rog. A?adar. Sau are tocmai atît cît sa-?i pl?tea sc? între?inerea aici. îns? în principiu. c?ci iata-i pe cei doi medici plim-bîndu-se pe dîmbul din spatele sanatoriului. ?i apoi. cu halatul alb ?i cea fa rev?rsata. îl ?inea pe stînga. bine? Trebuie sa cred ca ?i el va este simpatic. eu ramîn partizanul gimnaziului umanist. E bolnav de ani de zile. Ma uit mai îmi. in abstracto. Dar tot ce-a spu s pe urma.. un timp a fost ?i plecat. papucii ?i o bluza asem?n?toare cu o tunica militar?. Umani?tii au înlocuit odinioar? pe preo?ii care. Domnule inginer. în definitiv. Krokowski! exclama Settembrini.. scosese un mic termometru ?i vîrîse în gura extremitatea unde se afla rezervorul cu me rcur. un de ocupa o c?m?ru?a ce d?dea spre spatele sanatoriului.c?ci un drum pe care-l facem pentru prima data este mult mai lung decît unul pe care-l cu noa?tem . Cum se face. poate ca n-a fost fara o anume inten?ie pedagogica. Uite-l cum merge. în vremuri tulb uri ?i inumane. despre demnitatea omeneasca. El însu?i urca pîna la al treilea. dup? cum spunea. Tat?l s?u a fost literat. umani?tii. în halat negru. Noi. un cr eion ?i dup? aceea o carte.. Va vede?i des? Sagacitate Dar la aceasta întrebare Joachim nu mai putu s? r?spund? decît cu greutate ?i ininte ligibil. MUNTELE VR?JIT 75 Bietul om! Tocmai el. Observa?i. ci mai degrab? persistent.adevar se dep?rtaser? de sanatoriu. Chiar ?i în ascensor mai continua sa le vorbeasc? cu lux de am?nunte ?i nu înceta decît atunci cînd verii ajunser? la etajul al doilea. avem cu to?ii o vîna pedagogica. fara îndoiala ca n-are. în speran?a c a la serviciu. în a?a fel îneît instrumentul de sticla îi ie?ea piezi dintre buze.. mai pu?in decît crezuse Hans Castorp . Trebuie sa ave?i p?reri. Domnii mei . iar acest gînd e mîr?av. ceea ce.. N-am stat de vorba decît foarte pu?in. Acesta este motiv ul pentru care natura v-a înzestrat cu ochi ?i cu inteligen?a. doctorul Behrens înainte. a?a e?ti? Prea bine!.

asta n-o ?tie nimeni. dureaz? atîta cît îi trebuie secundarului sa parcurg? circ mferin?a cadranului. pentru a fi posibil sa-l masori ar trebui sa se desf??oare în mod uniform. Taci! Ast?zi sînt foarte lucid.Cît timp trebuie sa ?ii chestia asta? întreba Hans Castorp întor-cîndu-se. spuse Hans Castorp ridicînd ar?t?torul în dreptul ochilor sai tulburi. Hans Castorp î?i exprima admira?ia pentru aceasta inven?ie. nu-i a?a7 Stai. a?teapt?! Deci. Deoarece îl m?sur?m.ceea ce nu li se întîmpla decît oamenil or lipsi?i cu desavîr?ire de spirit ?tiin?ific.. acum plina de pacien?ii întin?i care citeau. iata-te încol?it. o mi?care în spa?iu.MUNTELE VR?JIT 77 Har a?teapt?! Adic?. ?i n-avem nici o dovada ca se întîmplâ într-adevar a?a. dar cit de lung sau de scurt este în realitate. vreo cinci ?ezlonguri. A?adar. f?cu Joachim. Cum îns? am putea m?sura ceva c?r uia nu ?tim sa-i definim nici m?car o singura însu?ire? Noi spunem: timp11' trece. m?sur?m ti mpul cu ajutorul spa?iului. un minut este tot atît de lung cît ?i se pare ?ie cînd î?i iei tempera tura? Un minut este atît de lung. Joachim f?cu semn din cap c? înc? nu. n-are decît sa treac?. Joachim rid ica ?apte degete. . ce este timpul? întreba Hans Castorp ?i cu u n deget î?i îndoi atît de brusc vîrful nasului încît acesta deveni palid ?i-i pieri tot sîn e. la noi. este aproape acela?i lucru ca ?i cum am vrea ?a ma?uram spa?iul cu ajutorul timpului . De la Hamburg pîna la Davo? sînt dou?zeci de ore da. . iar în albul ochilor avea vini?oare ro?ii. se putea fixa pe sp?tarul sca unului ?i apleca dup? pozi?ia soarelui.echipat ie?i afara pe balcon ?i se întinse în ?ezlong. acoperindu-?i doar picioarele cu o p?tura din par de c?mila. aflat într-un col? al balconului (Joachim îl întrebuin?a m zilele friguroase) ? i cu mîinile sprijinite pe balustrada se uita în gradina ?i spre terasa comuna. T impul nu este deloc o realitate"... Asculta-ma cu aten?ie. îneît Joachim î?i ascunse capul sub un fel de acoperamînt de dril alb care. ce reprezint? în realitate un minut ?au chiar ?apte minute cînd aici ne batem joc de ti mp într-un mod îngrozitor. pentru mine ?i pentru noi to?i. ?i nu trebuie sa te superi pe mine. Nu era obi?nuit sa filozofeze ?i totu?i sim?ea nevoia. Cînd ?i se pare lung e lung. timpul trece foarte încet cînd e?ti cu ochii pe el. Dar care este organul cu care percepem tim pul? Po?i sa-nu precizezi? Vezi.. Pentru con?tiin?a noastr? el se desf??oar? astfel. ce te-a apucat? Am impresia ca ai ?i prins r?d?cini ai ci. în gînd? Nici secunda! Ia asculta. Dar niciodat? nu po?i spune în realitate". ?i-n r?stim p pnvea cu aten?ie cum erau toate aranjate. spun: de f apt. cu ajutorul unui mic mecanism ingenios. cu ochii. De fapt. repeta Hans Castorp apasîndu-?i ar?t?torul pe nas atît de tare ca-l îndoi. ?i de fapt. nu vedea de aici decît o parte a terasei. Voia sa a?tepte ca varul sau sa-?i ia temperatura. Avem ceasornice ?i calendare ?i cînd o luna a trecut. dai seama.. Cu piciorul îns? cît timp este? Dar. Cît despre posibilitatea de a-l m?sura. a trecut pentru tine. cu trenul. obiecta Hans Castorp. A?adar. Po?i sa-mi explici acest fenomen? Noi percepem spa?iul cu organele noastre de sim?.Cu siguran?a ca au trecut cele ?apte minute ale tale. Pu?in mai tîrziu îsi scoase ermometrul din gura ?i îl privi spunînd totodat?: 76 THOMAS MANN Da. Treab? care nu era chiar atît de necesara: în ultimul sfert de ora stratul de nori de venise din ce în ce mai sub?ire. adic? noi presupunem acest lucru fiindc? este m ai comod. scriau sau sporov?iau. Bine. îmi iau temperatura de patru or i pe zi ?i o fac cu multa pl?cere. cerceta sacul de dormit c?ptu?it cu blana. c?ci numai atunci j?. Joachim replica: Cum adic?? N-ai dreptate. . Prin urmare. dar da-mi voie sa-?i atrag aten?ia asupra faptului ca m?sur?torile noa stre nu sînt decît ni?te conven?ii. Dar afectivitatea noastr? înregistreaz? diferite timpuri.. Spui în realitate". de fapt. cînd ?i se pare scurt e scurt. este v orba de o mi?care. astfel ca soarele r?zb?tea cu o dogoare atît de est ivala ?i de manifesta. cu pip?itul Perfect. S t?tea cu un ?old lipit de balustrada.

_ Bine, spuse Joachim, ?i prin urmare nu-i decît o conven?ie ca termometrul m?soar? la mine o temperatura cu patru linii mai mult decît e normal? Totu?i, din pricina acestor linii sînt silit sa-mi fac veacul pe-aici ?i nu ma pot prezenta la servic iul militar, ceea ce este în fapt dezgust?tor! -Ai 37,5? A început iar sa scad?. ?i Joachim însemna cifra pe foaia de temperatura. Asear? am a vut aproape 38, din cauza sosirii tale. Tuturor celor ce primesc vizite li se ur ca temperatura. ?i totu?i aceste vizite sînt o binefacere. Acum plec, zise Hans Castorp. Mai am în cap o sumedenie de gînduri despre timp, pot spune ca e un întreg complex de idei. îns? de data asta nu vreau sa te mai nec?jesc cu asemenea chestiuni, pentru ca oricum ai prea multe linii. O sa mi le amintesc pe toate ?i o sa revenim asupra lor mai tîrziu, poate dup? gustare. O sa ma chemi la gustare, nu-i a?a? Acum ma duc ?i eu sa-mi fac cura de odihna, c?ci nim?nui nu-i stric?, slava Domnului. ?i spunînd acestea trecu de cealalt? parte a peretelui de sticla, pe balconul unde se g?seau a?ezate de asemenea un ?ezlong ?i o m?su?a, î?i lua din camera frumos a ranjata volumul Ocean Steamships ?i p?tura moale de culoare ro?u-închis cu carouri verzi, apoi se întinse. Curînd se v?zu silit ?i el sa deschid? umbrela; de îndat? ce te culcai, ar?i?a soare lui devenea insuportabila. Dar cel pu?in st?teai într-un chip deosebit de comod, f apt pe care Hans Castorp îl constata imediat cu pl?cere - ba mai mult, nu-?i aduce a aminte sa mai fi întîlnit un ?ezlong at't de comod. Scheletul f?cut dintr-un lemn lustruit brun-ro?ietic, de o lorma pu?in demodata ceea ce nu era decît o fantezie a gustului, c?ci duPâ toate aparen?ele scaunul era nou - avea o saltea ce se întinde a de la P'cioare pîna la sp?tar, formata în realitate din trei perne ?i acoperita cu 0 Pînza groasa. Mai mult, în dreptul cefei era o perna prinsa cu un ?iret, nici pre a moale, nici prea tare, învelita cu o pînza brodat?, care-?i înde-Phnea foarte bine r olul. Hans Castorp î?i sprijini bra?ul de suprafa?a lata 'ucioasa a rezematorii, c lipi ?i se odihni fara sa recurg? la Ocean 78 THOMAS MANN Steamships ca sa se distreze. V?zut printre arcadele balconului, peisajul aspru ?i s?rac, îns? sc?ldat într-o lumina limpede, p?rea un tablou înr?mat. Hans Castorp îl p rivi dus pe gînduri. Deodat? î?i aminti ceva ?i spuse cu glas tare în lini?tea din jur : Cred ca fata care ne-a servit micul dejun e pitica. Pst! f?cu Joachim. Mai încet. Da, este pitica. Ei ?i? Nimic. înc? n-am apucat sa vorbim despre asta. Apoi continua sa viseze. Cînd se întinsese în ?ezlong era ora zece. Trecu o ora. Era o ora obi?nuit?, nici lung?, nici scurta. Cînd ajunse la cap?tul ei, peste casa ?i gradina r?suna un gong, întîi departe, apoi mai aproape ?i pe urma iar??i departe. Gustarea, zise Joachim, ?i Hans Castorp îl auzi cum se scoal?. Hans Castorp socoti ca ?i pentru el cura de odihna se sfîr?ise ?i intra în camera sa se aranjeze pu?in. Cei doi veri se întîlnira pe coridor ?i coborîra împreuna. Hans Castorp spuse: Ei da, aici se sta admirabil culcat. Ce fel de ?ezlonguri sînt astea? Daca ar fi p osibil, a? cump?ra ?i eu unul sâ-l iau cu mine la Hamburg, c?ci întins pe el te sim? i ca-n paradis. Sau crezi cumva ca Behrens le-a comandat în mod special, construit e dup? indica?iile sale? Joachim nu ?tia. î?i scoaser? pardesiele ?i intrar? pentru a doua oara în sufragerie , unde masa era în toi. De atîta lapte proasp?t, întreaga sala era sc?ldata într-o lumina alburie: în fa?a fiec? rui scaun se g?sea un pahar mare, de cel pu?in o jum?tate de litru. Nu, declara Hans Castorp dup? ce î?i relua locul la cap?tul mesei, între croitoreasa ?i englezoaica, ?i-?i desf?cu resemnat ?ervetul, de?i mai sim?ea ap?sarea prime i mese. Nu, continua el, de lapte sa ma fereasc? Dumnezeu, nu beau niciodat?, ia r la ora asta mai pu?in ca oricînd. Nu cumva au din întîmplare bere porter? ?i cu o po lite?e plina de menajamente puse piticei aceasta întrebare. Din nefericire, nu avea u. Dar ea îl asigura ca-i va aduce bere Kulmbacher ?i, în adev?r, îi aduse. Era consist enta, întunecata, cu o spuma bruna ?i înlocuia de minune porterul. Hans Castorp bau

cu l?comie un pahar cam de jum?tate de litru. Mînca apoi cîteva felii de carne rece cu pîine pr?jit?. Dup? aceea se aduser? fulgi de ov?z ?i iar??i mult unt ?i fructe . La urma î?i las? doar ochii sa i se odihneasc? pe felurile de mîncare, fiind incap abil sa mai înghit? ceva. Privi de asemenea ?i la cei din jurul sau constata ca de data aceasta MUNTELE VR?JIT 79 rupul nu i se mai p?rea atît de uniform: individualit??ile ie?eau în eviden?a. Toate locurile de la masa erau ocupate, afara de acela din fa?a lui, de la celal alt cap?t, care, dup? cum afla, era rezervat doctorului. C?ci în m?sura în care ocup a?iile le îng?duiau, medicii luau masa împreuna cu pacien?ii, schimbînd de fiecare dat a locul, astfel ca se rezerva în capul fiec?rei mese un scaun pentru medici. Acum nici unul nu era prezent; se spunea ca sînt cu to?ii într-o opera?ie. Tînarul cu musta ?a intra iar??i, î?i l?s? brusc b?rbia în piept, apoi se a?eza cu o înf??i?are îngrijora ta ?i moroc?noasa. lata ca ?i tînara blonda ?i slaba ap?ru la locul ei. mîneîndu-?i ia urtul cu lingura, ca ?i cum ar fi fost singurul lucru ce se putea mînca. De data a sta, lînga ea ?edea o mica doamna batrîna ?i vioaie care tot tr?nc?nea în ruse?te c?tr e tînarul cel t?cut, iar el o privea îngrijorat, r?spunzîndu-i doar prin mi?c?ri de ca p, cu expresia unui om care are un gust amar în gura. In fa?a lui, al?turi de batrîn a doamna, ceva mai departe, st?tea o alta tînara nostima, cu pieptul impozant, cu parul ?aten ?i frumos ondulat, cu ochii rotunzi, c?prui, copilaro?i ?i cu un mic rubin la mîna-i frumoasa. Rîdea mult ?i vorbea mereu ruse?te, numai ruse?te. Se num ea Maiusia, dup? cît auzise Hans Castorp. în treac?t observa ca Joachim pleca ochii cu o expresie severa atunci cînd ea rîdea ?i vorbea. Settembrini intra pe u?a laterala ?i rasucindu-?i musta?a înainta c?tre locul sau, la cap?tul mesei situate piezi? fa?a de aceea ocupata de Hans Castorp. Abia se a?eza ca tovar??ii de masa izbucnir? în hohote de rîs. farâ îndoiala ca plasase vreuna d in r?ut??ile sale. Hans Castorp îi recunoscu de asemenea ?i pe membrii Clubului jum ?t??ilor de plâmîni". Hermine Kleefeld pa?i c?tre masa ei pe partea cealalt?, aproap e de u?a verandei, privind cu ochi fara expresie ?i-l saluta pe tînarul cu buzele rasfrînte care î?i tr?sese jacheta într-un chip atît de pu?in cuviincios. Palida, doamna Levi st?tea al?turi de grasa ?i pistruiata Iltis, printre necunoscu?i, la dreapt a lui Hans Castorp, la o masa situata în diagonala. - Uite-?i vecinii, spuse Joachim cu jum?tate de glas c?tre varul sai», apleeîndu-se în ainte. Perechea trecu pe lînga Hans Castorp ndreptîndu-se c?tre ultima masa din dreap ta, prin urmare la masa rusilor de rînd", la care o familie cu un b?iat urît începuse «a manînce cu l?comie mari cantit??i de porridge. B?rbatul era de o construc?ie P apînd a, cu obrajii cenu?ii ?i scofîlci?i. Purta o haina de piele bruna ?i 80 THOMAS MANN era înc?l?at cu ghete de fetru, prinse cu catarame. Nevasta-sa, la fel de micu?a ? i slaba, era coco?ata, sub o p?l?rie cu penaj care se clatin? la fiece pas, pe n i?te cizmuli?e de iuft cu tocuri înalte, iar la gît avea o e?arfa cam murdara. Hans Castorp îi privi pe amîndoi cu o lipsa de respect care de obicei îi era str?ina ?i a c ?rei brutalitate o resim?i chiar el; dar îns??i aceasta brutalitate îi f?cu o oareca re pl?cere. Ochii îi erau în acela?i timp indiferen?i ?i indiscre?i. Cînd, în aceea?i cl ipa, u?a de sticla din stînga lui fu izbita cu un vuiet zorn?itor la fel ca la mic ul dejun, Hans Castorp nu mai tresari ca diminea?a, ci doar se strîmba cu oarecare plictiseala; iar cînd voi sa-?i întoarc? privirea într-acolo, g?si ca toate acestea îi cer un efort prea mare ?i nu merita atîta osteneala. A?a se f?cu ca nici de data a ceasta nu reu?i sa stabileasc? cine anume maltrata u?a cu atîta nep?sare. De fapt, acest aperitiv cu bere, care de obicei nu avea asupra lui decît un efect destul de moderat, în sensul ca-l îngreuna, de data aceasta îl ame?ise ?i-l paralizase iar el, îndurîndu-i consecin?ele, se sim?ea de parca ar fi primit un pumn în mijlocul frun?ii. Pleoapele îi erau grele ca plumbul ?i-?i d?du seama ca limba nu mai ascu lta nici de cel mai elementar imbold atunci cînd, din polite?e, încerca sa între?in? o conversa?ie cu englezoaica; trebui chiar sa fac? un mare efort pentru a izbuti sa schimbe direc?ia privirii, iar la toate acestea se mai adaug? nesuferita fier bin?eala a fe?ei care atinsese aceea?i intensitate ca ?i în ajun: avea senza?ia ca obrajii îi sîn? umfla?i de fierbin?eala, respira cu greutate, inima îi b?tea înfundat ca

un ciocan înf??urat în cîrpe, ?i daca suferin?a nu se transforma în durere atroce, fapt ul se datora impresiei ca î?i sim?ea capul ca ?i cum ar fi inhalat de doua sau de trei ori cloroform. Ca prin vis observa ca doctorul Krokowski sosise, în sfîr?it, ?i se a?ezase la masa, chiar în fa?a sa. dar era o impresie vaga, m?car ca doctorul îl fixa de mai multe ori cu o privire deosebit de p?trunz?toare în timp ce discuta c u doamnele din dreapta iui - nu fara ca tinerele, adic? înfloritoarea Marusia ?i s frijita consumatoare de iaurt sa-?i plece ochii în fa?a sa cu un aer smerit ?i pud ic. Dar facînd abstrac?ie de toate aceste senza?ii, Hans Castorp se ?inu bine, ba chiar mînui cu?itul ?i furculi?a cu o deosebita îndemînare. Iar cînd varul sau îi f?cu sem n cu capul ?i ?e ridica. s>e scula la rîndul lui, se înclina fara sa priveasc? spre tovar??ii de masa ?i ie?i cu pas ferm în urma lui Joachim. MUNTELE VR?JIT 81 _ Oare cînd mai facem o cura de odihna? întreba el, în timp ce ' eau djn cl?direa sana toriului. Din cîte îmi pot da seama, e cel mai hun lucru de f?cut aici. A? vrea sa f iu de pe acum culcat în minunatul meu ?ezlong. Mergem departe? Un cuvînt în plus _ Nu, zise Joachim, ?i, de altfel, nici n-a? putea merge prea departe. De obicei , la ora asta, daca am posibilitatea, cobor sa dau o raita prin sat pîn? în pia??. M ai vezi pr?v?liile ?i oamenii ?i faci cump?raturi cînd ai nevoie de ceva. înainte de masa st?m culca?i înc? vreo ora ?i dup? aceea ne întindem iar??i pîna la patru. Coborîra în plin soare pe drumul pe care sosiser?, trecui a cursul de apa ?i liniile înguste, avînd în fa?a ochilor versantul drept al v?ii: Micul Schiahorn, Turnurile Ve rzi ?i Dorfbergul, denumiri pe care Joachim i le în?ir? una dup? cealalt?. Dincolo se afla, la o oarecare în?l?ime, cimitirul din Davos-Dorf înconjurat cu zid ?i pe ca re Joachim i-l arata tot cu bastonul. Apoi ie?ir? la drumul mare care, pu?in s?l tat deasupra fundului v?ii, ducea de-a lungul povîrni?ului ce cobora în terase. De fapt, nu se mai putea vorbi despre un sat; adic? nu-i r?m?sese decît numele. St a?iunea climaterica îl înghi?ise în întregime, întinzîndu-se din ce în ce mai departe c?tre trarea v?ii, iar acea parte a a?ez?rii ce purta numele de Dorf' se unea fara vreo schimbare vizibila cu partea zisa Davos-Platz". Pretutindeni erau hoteluri ?i pe nsiuni, toate împodobite cu verande, balcoane ?i terase pentru odihna, dar se g?sea u raspîndite pe amîndoua versantele ?i mici locuin?e particulare unde se puteau închir ia camere; de o parte ?i de alta erau case noi; pe unele Por?iuni nu se afla nic i o cl?dire, iar priveli?tea se deschidea c?tre Paji?tile verzi din fundul v?ii. .. Cuprins de o arz?toare dorin?a pentru obi?nuita sa desf?tare, Hans Lastorp aprin se iar??i o ?igara ?i datorita berii b?ute reu?i, cînd ?i cînd, sPre marea lui satis fac?ie, sa simt? un pic din aroma rîvmta cu ardoare: Qestul de rar ?i de pu?in, fa ra îndoiala ba mai trebui sa fac? ?i un oarecare efort pentru a avea o senza?ie ce aducea de departe cu obi?nuita Pl?cere a fumatului, în vreme ce îngrozitorul gust de iasca st?ruia. Inca-Pabil sa se acomodeze cu sl?biciunea, lupta un timp pentru o desf?tare sau se ascundea sau nu ap?rea decît vag, de parca ?i-ar fi b?tut joc 82 THOMAS MANN de el, iar pîna la sfîr?it, obosit ?i scîrbit, arunca ?igara. Cu toata toiO-peala de c are era cuprins se sim?ea obligat din polite?e sa continue 0 conversa?ie ?i se c hinuia sa-si aminteasc? lucrurile atît de deosebite pe care, chiar în diminea?a acee a, ar fi vrut sa le spun? despre timp". Dar î?j d?du seama ca uitase ?i ca nu-i mai r?m?sese nici o urma cît de mica din întregul complex", ca mintea lui nu mai re?inea nici cea mai m?runta idee despre timp. In schimb începu sa vorbeasc? despre anumi te chestiuni legate de organismul omenesc într-un fel cu totul neobi?nuit. Cînd î?i mai iei temperatura? întreba. Dup? cina? Da, asta-i bine. Atunci organismul e în plina activitate, astfel ca temperatura poate fi înregistrata precis. Sper ca Be hrens a glumit cînd m-a sf?tuit sa-mi iau temperatura iar Settembrini, cînd a auzit despre asta, a rîs în hohote, a?a ca n-are nici un rost sa mi-o iau. De altfel, nici nu am termometru. Ei, f?cu Joachim, acesta ar fi lucrul cel mai neînsemnat. N-ai decît sa-?i cumperi u nul. Aici se g?sesc pretutindeni termometre, aproape în fiecare pr?v?lie. Dar la ce bun? Nu, cura de odihn? o în?eleg, vreau s-o urmez cu regularitate, îns? p

o bucur ie sau o teama care le-ar justifica oarecum a?a cel pu?in mi se întîmpla mie ?i nu p ot vorbi decît despre mine. .?i care ?i-ar duce totu?i o existen?a absolu t activa ?i independenta: i-ar cre?te parul. Apoi Joachim întreb?: .. încercind sa uite cit mai repede atît de Marusia cit ?i de expr esia fe?ei lui Joachim.este aproape acela?i lucru ca ?i M?ria. prea e unsuros. e aproape ca ?i cum trupul ar t rai de unul singur ?i n-ar mai avea nici o leg?tura cu sufletul. se nume?te Mar usia . ceea ce de altfel îi reu?i de minune. a?a cum se întîmpla cu aceste b?t?i de inima fara motiv. iar aceasta înf??i?are trezi în tînarul Hans Castorp o teama nel?m urita. este într-ade-var prea g?l?gioa sa. în aceasta situa?ie. ca sa zic a?a. O bucata de vreme î?i continuara drumul în t?cere. Atunci d?inuie?te în trup o activitate extrem de vioaie". cum spui Iu. Iar Mazurka asta. Doamna Stohr ar trebui sa-?i mai spele parul. adic? vrei sa g?se?ti o stare de suflet în stare sa le corespunda. c?ci e într-adev ar destul de bolnava. Numai ca toate lucrurile astea despre care vorbim sînt extrem de triste.. cînd ?i-e frica de ceva. Da. Pare atît de s?n?toasa! în orice caz. E?ti ispitit sa le cau?i u n sens. continua Hans Castorp ducîndu-?i ca un îndr?gostit amîndoua mîinile la inima. MUNTELE VR?JIT 83 _ Dar a?a este! Exista o activitate plina de vioiciune! Prin urmare. am nomenit-o doar în treac ?t. în leg?tura cu talgerele..Ei. ar fi prea mult sa-mi iau ?i temperatura. M?car daca a? putea sa-mi dau seama. Englezoaica cu ceaiul de m?ce?e se numea Miss Robinson. Ce sînt expresiile astea? întreba Joachim cu un accent de mustrare deliberata.entru mine.. ?i încerca sa-i arunce varului sau o privire plina de iste?ime. Croitoreasa nu era croito . La celelalte mese cred ca sînt m ai interesan?i. g?sesc c a e ciudat ?i alarmant. . la care Hans Castorp se margini sa ridice din umeri la fel cum îl v?zuse pe Joachim facînd în ajun. f?cu Joachim cu un oftat. în aceea?i diminea?a. Tot timpul î?i baga batista în gur? de atîta rîs. celor de aici. în?elegi ce vreau sa spun. treab? pe ca re prefer sa v-o las vou?. da. ?i totu?i ar avea toate motivele sa fie mai Potolita. nu mi se par prea interesan?i. ca sa ma folosesc de c uvintele tale. de ce g?se? ti expresia nepotrivita? întreba Hans Castorp. O act ivitate extrem de vioaie? Poate ca punînd aceasta întrebare se r?zbuna oarecum pentru observa?ia ce i-o f?cuse varul sau. dar poate ca nu-i decît o simpla impresie. atît sub raportul fizic cît ?i chimic cum se spune . ai batai de inima cînd e?ti în ajunul unei foarte mari bucur ii sau. î?i plac oamenii de aici? Ma refer îndeosebi la cei de la masa noastr?. . Vezi tu. observa Hans Castorp.. sau cum o cheam?. un trup care îns?. . mai zise el cu o voce tremur?toare ?i t?cu. Hans Castorp lua o expresie de totala indiferen?a. f?r? motiv. de ce-mi bate inima în halul asta e atît de îngrozitor ?i de o bucata de vreme nu ma gîndes c decît la asta. îns? dese open ca fa?a bronzata a lui Joachim era plina de pete a?a cum sînt 84 THOMAS MANN chipurile înnegrite de soare cînd sîngele se retrage din obraji ?i Ca gura i se strîmbas e într-un mod jalnic.Da. n-ar fi tocmai mort m?car ca a?a ceva nu exista . exclama el. zise el.N-ai spune.Doamne.. Cînd ai febra lucrurile se petrec în felul acest a. adaug?. pe scurt cînd e?ti nelini?tit. ca vizitator. Nu voiam sa spun decîl atît: ca este nelini?ti'01" ?i chinuitor sa consta?i ca t rupul tr?ie?te ?i se pre?uie?te pe sine fara sa aib? nici o leg?tura cu sufletul . mi se pare ca e pu?in cam toanta. insa daca nu te superi. ?i se prea poate ca.fiind dominat de fapt de o activitate extrem de vioaie. care-l hot?rî sa schimbe irne-diat subiectul discu?iei ?i sa se informeze d espre alte persoane. unghiile ?i toate i-ar func?iona pe rfect. prin care întreaga agita?ie ce te stapîne?t e sa dobîndeasca oarecum un sens ra?ional.Mazurka este extraordinar. Joachim rîse cu pofta cînd auzi cum varul lui deformase numele fetei. fara sa vrei. o stare sufleteasca. de fapt. nu-i a?a ? Dar cînd inima se apuca sa bata de capul ei. dimpotriv?. de sus. De altfel. sa începi sa cau?i. n-ai b?nui ca e bolnava de piept. asemenea unui t rup neînsufle?it daca se poate spune a?a.

. avînd ca par tenere tinere fete bronzate. de pilda pocherul. mereu culca?i. era batrîna m?tu?a a tinerei fete care mînca iaurt. Hans Castorp se îndrepta de-a lungul camerei pînâ la balcon unde se pr?v?li. de?i nu avea guturai. Magazine cu vitrine elegante ?e ?ineau lan? pe dreapta ?i pe stînga. Cei care MUNTELE VR?JIT 85 J° acâ aici sînt s?n?to?i. ?i fiindc? veni vorba de lucruri inte rzise. partidele erau în plina d esf??urare. F?cur? drumul înapoi aproape fara sa scoat? vreo vorba. Tr?ia aici. pe deapsa prev?zuta este excluderea din sanatoriu. pe ?ezlong ?i . îns? de data aceasta Joachim nu-i mai îngaUl. Cei doi veri se a?ezar? pe o ban ca libera. trebui sâ-?i for?eze ochii ca sa v ad?. Pe mai multe terenuri de tenis. De altfel nici nu "joac? pr ea serios o fac mai mult pentru costume. N-am voie.. Inima îi b?tea în contratimp cu muzica. ci profesoara la liceul de fete din Konigsberg ?i de aceea se exprima atît de corect. iar Hans Castorp. Cînd Joachim traversa camera ca sa vina sa-l ia. daca e?ti prea ene? ca s? respec?i orele de masa? Spunînd asta avea desigui dreptate. c oboar? si se duc s? mizeze.fa ra a se mai osteni sa-?i îndrepte pozi?ia c?zu într-o picoteala dureroasa. ?i. Prin?ul care i-a conferit lui Behrens titlul de cons ilier aulic r> ?tergea în fiecare noapte. îns? cînd sosi momentul.. mai sînt ?i alte jocuri oprite care totu?i se practic?.Tu nu joci niciodat? aici? întreba Hans Castorp.reasa. de?i Joa chim se g?sea aici de multa vreme. Mergeau acum pe un trotuar foarte urban strada principala a unei sta?iuni cu ren ume interna?ional. Cît despre batrîna doamna vioaie. Auzeai vorbindu-se ruse?te ?i engleze?te. a c? rui curiozitate se lupta cu o oboseala febrila. de asemenea ?i doamne fa ra p?l?rie ?i cu fuste albe. prada acestei impresii de dezordine ?i contrarietate. a?a cum era. luîndu-?i avînt. s?u o fac de?i le este interzis. Dar nu te chema la masa chiar imediat. Dar dintre cei ce mîncau la masa lor. Tineri zvel?i ?i b?rbieri?i.. cu pantaloni de flanel proasp?t c?lca?i si mînecile suflecate pîna la coate. jucau în pantofi cu t?lpi de cauciuc. Hans Castorp abia putea sa asculte. la noi. ?i se opri multa vreme în fa?a unui magazin de galanterie b?rb?teasc? pîna sa s e poat? convinge ca vitrina era bine amenajata. Hans Castorp voi sa-?i schimbe hainele. se în?l?au deodat? în soare pentru a lovi cît mai de sus mingea de culoarea cretei. Trebuie sa st?m culca?i. ?inea gura întredeschisa. . clatinînd din cap. Apoi dadura peste o rotonda cu o galerie acoperita. Settembr ini spune neîncetat ca tr?im la orizontala sintcm ni?te orizontali. ?i îi ?inea tov?r??ie la sanator iu chiar de la venire. Leo Blumenkohl din Odesa tînarul acela cu musta?a ?i cu fa? a atît de îngrijorata ?i întunecata. gongul suna. A ici era cazinoul balnear. r?spunse Joachim. îmbr?cate în alb ?i care. în plina strada ?i zîmbi cu un aer melancolic. est e una din glumele lui proaste. zise el. sa priveasc? jocul ?i sa-l comenteze.Ura ?i dispre?uia nepunctualitatea. Portarul ?chiop îi conduse cu ascensorul pînâ la etajul lor. o data sau de doua ori.. ci î?i reamintea doar ca trebuie s? te preg?te?ti. fapt care-i d?dea o chinuitoare senza?ie de sufocare. iar Hans Castorp o ?tia ?i de aceea ramase culcat pîna ce vibra?ia metalica se amplifica a doua oara ?i apoi se ndepart?. în fa?a num?rului treizeci ?i patru. . cel mai grav atins er a doctorul Blumenkohl. a?î?ata de b?t?ile iu?i ale inimii. Totu?i se mai g?sesc vreo cî?iva care. nu ?tia nici m?car cum o cheam?. sus. de foarte mul?i ani. celibatari în haine de sport ?i cu capul descoperit. afirma el. Se numea domni?oara Engelhart. întrucît se pare c? e tot ce poate f i mai daunatoi. o femeie! Cît dura starea aceasta nu-?i d?du seama. iar într-unui dintre hoteluri chiar ?i petits chevaux . unde concerta o orchestra. tocmai a?ipise cînd Joachim îi reaminti c? era vremea sa se întoarc?. Pe terenurile bine în tre?inute p?rea ca plute?te o pulbere de faina. Fire?te. In orice caz . întîlneau vizitatori ai sta?iunii care hoin?reau. c?ci nu putea respir a pe nas decît cu mare greutate.. Se desp?r?ir? cu un scurt la revedere". Cum s? progresezi ?i sa te 'îsân?to?e?ti ca sa fii m stare sa-?i faci serviciul.împotriva c?rora. dup? controlul de noapte. Hans Castorp se împiedica ch iar. în majoritate tin eri.

întotdeaun a. Cel pu?ini asta era impresia ce-o avea Han s Castorp fire?te ca era o impresie absurda ivita ca dintr-un vis. dar apoi asista pîna ?i la toaleta ei. a?a ca e silita sa mai stea cam vreo c inci luni. în graiul acela neîn?eles. Tot Davosul. fire?te. în vulgaritatea ei. în privin?a aceasta. ast?zi la prînz era rîn dul mesei lor. Batrînul" b?gase de seama >' f?cuse o g?l?gie atît de mare.Hans Castorp nu reu?i decît sa-l fac? sa observe ca el. C?ci c?pitanul nu numai ca intra cîteodata chiar de diminea?a în camera so?iei consulului. doctorului Blumenkohl care st?tea piezi? în fa?a ei ?i a sculta cu fa?a îngrijorata. cu o afectare vulgara. apoi orîrâ m sufragerie pentru a treia oara. Slabanoaga str?nepoata mînca în sfîr?it altceva decît iaurt. în schimb pica de somn. nu putea sa ?i-l explice. vinovatul n-a fost descoperit. în afara de supa foarte hr?ni toare. în sala de odihna comuna care se g?sea pe acoperi? . Cît prive?te pe doamna Stohr cu bluz a ei de lîna ecoseza. deoarece cu prilejul fiec?r ei vizite medicale el putea sa vad? la doamna Salomon orice ?i cît poftea. cu toate ca purta corset ?i care. mai cuprindea înc? alte ?ase feluri. Prînzul ea tot atît de minunat preg?tit pe cit de bogat. fapt pe care ea. un animal de prada da. ba. în spatele um ?rului stîng respira?ia este foarte redusa. «e mai aud zgomote. Dar fire?te. la care ea îi r?spunse mo nosilabic. venea decoltata la masa. repeta doamna Stbhr cu glasul sugrumat în timp ce sudoarea îi brobonea ?i fruntea ?i buza superioara. venea o mîncare de carne con . infirmiera tînarului Franz. în dreapta sus. fusese supusa unui control medical. din sat ?i pînan centru. doamna Stohr. f?cuta de curînd. adic? atît cît îi spusese batrînul". Miss Robinson citea acelea?i scrisor i cu scrisul rotund. Dup? pe?te. în vreme ce batrînul" st?tea la masa vecina din stînga (?i în adev?r.iar Joachim continua sa se uite fix în farfurie. Prin urmare se spal? iute pe mîini. în cele din urma. acolo st?tea grasa doamna Salomon de la Amsterdam care. cons ilierul aulic Behrens se g?sea acolo ?i-?i încruci?ase mîinile enorme în fa?a farfuriei ). mar?ea trecuta n-a ie?it din odaie decît în zo ri.. cam pe la ora patru -de altfel. de la num?rul nou? sprezece. se v?ic?rea ea. dar de care m intea sa înce?o?ata nu putu cîteva clipe sa se apere ?i în care g?si chiar o anumita p l?cere. De altfel se arata foarte indignata ca batrînul" nu st?tea azi la masa lor. ?i asta cu un scop pe care doamn a Stohr îl califica drept transparent". 86 THOMAS MANN Pacien?ii se rev?rsau prin cele doua u?i. Era evident ca nu ?t ia o boaba nem?e?te ?i nici nu voia sa ?tie. încre?indu-?i buza superioara peste din?ii de iepure. Ca sa-?i în?bu?e rîsul. pentru care nu era niciodat? prea întuneri c cînd se afla într-o societate de doamne un b?rbat care n-avea nici cea mai redusa cultura. din punct de vedere moral. a dat pes te el. ?i în marea ei încurc?tura a gre?it u?a astfel ca s-a pomenit deodat? în camera procuiorului Paravant din Dortmund. Dup? tournee" (voia sa spun?: potrivii ordinei). ba mai mult. Joach im îi spuse în engleze?te cîteva cuvinte despre starea vremii.se stinsese lumina. abia daca se mai poat e vorbi despre ni?te legaturi ascunse. Dintr-o cavalereasca polite?e. daca nu era °lnav. era o fiar a. consilierului aulic Be rens îi zicea batrînul". doamna Stohr se mai ocupa o buna bucata de vreme ?i de un institut cosmic" ce se afla în sat ?i de unde î?i cum p?ra apa de gura . a dic? o creme d'orge groasa pe care fetele de serviciu o aduseser? în farfurii. c?pitanul Miklosich. în vreme ce ea mai esie înc? în pat. a c?rui opera?ie de pneumotorax. o fiara. cu toate ca u era necesar sa fi f?cut studii universitare ca sa banuie?ti ca f?pta?ul era evident . de la Bucure?ti. pentru ca apoi sa recada în mu?enie. n-a reu?it. dr?g?la?a Marusia î?i vî ura batista ce raspîndea parfum de mandarine. pe care le mai citise ?i de diminea?a.. de altfel. ca ?i cum nu le-ar fi p?r?sit niciodat?. povesti cu un fel de ?u?oteala provocatoare ca asear?. totu ?i nu înghi?i decît vreo cîteva linguri?e. Vioaia doamna batrîna îi vorbea din no u. evident. de mai multe ori în timpul mesei încerca sa ?i-o readuc? ?i de fi ecare data reu?i sa ob?in? o iluzie perfecta. o deosebita pl?cere. încît fusese auzit de întregul stabilimentMUNTELE VR?JIT 87 nar nici de data asta. iar batrînul" sim?ea. Mai apo i. ?i astfel în curînd erau a?eza?i cu to?ii la cele ?apte mese. iar acum povestea totul în am?nun?ime. a început sa-?i dea seama cam ce fel de raporturi între?inea el cu so?ia c onsulului general Wurmbrandt din Viena. Mai intrau ?i pe u?ile de ]a veranda c are erau deschise.

Ha s Castorp tresari îndîrjit ?i în supaiarea lui furioasa î?i spuse ca de data asta trebui a neap?rat s? afle cine-i vinovatul.. zise Hans Castorp înc? îndîrjit ?i arata spre un domn cu umerii c .. posomori?ii care la un moment dat ramîncau cu capul în mîini ?i privirea în gol. lînga doct orul Krokowski care prezida acolo. apoi se Pleca peste masa ?i începea sa înfule ce. cu garnituri. a?ezata perpendicular pe u?a ve randei. în sfîr?it. de statura mijlocie. parînd a fi victima acelui viciu ce-l au unele persoane de a-?i roade unghiile. fapt care crea un contrast ciudat cu zgomotoasa intrare. Hans Castorp î?i d?du seama de aceasta mai curînd prrntr-o vag? impresie . Un licean judecind dup? vîrsta. îndreptîndu-se cu capul pu?in aplecat înainte c?tre ultima mas? din stînga. în?elese cc-a spus. _ E doamna Chauchat. r?spunse domni?oara Engelhart. sim?i ca-I atinge foarte u?or o nedeslu?it? am intire despre ceva ?i cineva. iar pe margini pieli?a era pu?in irita ta. era limpede ci unghiile ei nu ?tiau ce-i manichiura. cu mînecile prea scurte ?i cu lentile gro ase ?i îotunde la ochelari. ceva din mîna unei ? col?ri?e. Fiecare fel era oferit de doua ori ?i nu în zadar. e rusoaic?. Mare lucru nu v?zu Hans Castorp din profilul ei. O doamna traversa sufrageria. îm br?cata cu o jacheta alba ?i o fusta colorata. Calea farâ zgomot.dispunea de un sim? deosebit ?i de facultatea de a fac e aprecieri critice în ceea ce prive?te mîinile. care flecareau aruncîndu-?i cocoloa?e pîine.-jjjpgde încît profeso ara. avea ceva copil?resc ?i primitiv. cu parul de un blond ro?cat pe ca re-l purta în cozi simple. aceasta mîna care ?inea p?rul. nu gluma . De altfel. cu o mîna în buzunarul vestei de lîna ce i se lipea de corp.pe cînd mînca pe?te -cineva trînti iar u?a de sticla.sub tavanul boltit domnea o pofta de mîncare leonina. nici fin?.. în ziua aceea. taîa în buc??ele mici tot ce îngr?m?dise în nurie. c?ci erau t?iate ca vai de lume. Dînd din cap . ba chiar d ezgust?toare. în a?a fel încît Miss Robinson ?i profesoara îl privir? mir ate. brînza ?i fructele. Trebuie sa ?tiu!" ?op ti el cu o pornire p?tima?a. prefacîndu-l într-o pasta informa înainte de-a le mînca. nu ?tiu prea bine. la care ai fi asistat cu pl?ce re daca n-ar fi f?cut în acela?i timp o impresie oarecum nelini?titoare. Destul de lata ?i cu degetele scurte. în timpul prînzului doua incidente atrasera aten?ia lui Hans Casiorp atît cît îi îng?duia s area în care se g?sea. nefiind nici îngrijit?. ?i cînd se afla în fa?a unor cuno?tin?e noi avea obiceiul s?-?i pironeasc? ochii asupra mîinilor. întocmai ca la o ?col?ri?a. ?inîndu-?i mereu p?ru l cu mîna trecuta peste um?r deasupra capului . Se întoarse deci spre stînga. ?i biata fat? bâtrîna zîmbi cu duio?ie. lucru care se în tîmpla ori de cîte ori deschidea gura. c?lca straniu de u?or. Aceasta poft? de mîncare n-o aveau. numai oaspe?ii vese li. ?i nu numai ca o gîndi. se întoarse ?i privi lumea. trecîndu-?i din cînd în cînd 88 THOMAS MANN ?ervetul pe sub ochelari ca sa-?i ?tearg? ochii nu se ?tie daca de lacrimj sau d e sudoare. . câscînd larg ochii pu?in cam injecta?i. atît de importanta i se p?rea aceasta chestiune. ci chiar murmura din vîr ful buzelor. Vâzînd-o. ?i ro?ea?a pufoas? a obrajilor domni?oarei Engelhart se accentua. prin urmare la masa ru?ilor bine". Un tînar de la masa vecina din stînga. -Nu. o femeie.fapt care-i îng?dui lui Hans Castorp s? observe în treac?t ca avea pome?ii obrajil°r MUNTELE VR?JIT 89 oeminen?i ?i ochii îngu?ti. întîrziata î?i saluta tovar??ii de masa ?i a?ezîndu-se cu spatele c?tre sala. E atît de neglijcnla! Dar o femeie delicioasa. ci ?i cei t?cu?i. cum erau de o bicei mîinile femeilor din cercurile pe care le frecventa Hans Castorp. Poate so?ul ei este francez sau numai de origine franceza. mai degrab? o fat?. împletite în jurul capului. friptura de pasar e. . F arfuriile se umpleau ?i la cele ?apte mese se mînca. o foame de lup. decît cu propriii s?i ochi -întrucit se afla la o distan?a apreciabila. iar cu cealalt? ridicat? la spate î?i aranja parul la ceafa. apoi o mîncare de legume servita aparte.O fi cel de-acolo. o femeie!" se gîndi ?i iar??i murmura cuvintele atît de .sistenta. Nu era chiar a unei doa mne. de fapt nu v?zu mai nimic. o pr?jitura care în ceea ce prive?te gustul nu era mai prejos decît cea din ajun ?i. Mai întîi . domni?oara Engelhart. Fire?te.. Hans Castorp privi aceast? mîn? . spuse ea.Fran?uzoaic?? întreba Hans Castorp cu asprime.

st?tea culcat ?i respira pe gura. Est e o lips? de polite?e. Soarele se dep?r tase ?i imediat se las? o r?coare aproape neverosimila. la care un tînar blond. ?> imediat dup? aceea boy-ul sau se ducea sa-l scoat? din pamînt. în firida balconului. De doua sau de trei on pieptul îi fu zguduit de un fel de rîs in terior. de parca ea îns??i ar fi fost vino vat?. Hans Castorp. Mînca ?i el mult. o sa se întîmple o neno ire! se v?ic?rea o tremur?toare voce de femeie. medita la felul straniu în car e se comporta aici. era o fiin a cu picioare sprintene nu durase decît o ora. avînd o fire ce înclina pu?in spre o capricioasa ipohondrie. nu-i aici. cu inima zvîcnindu-i. Terasa comuna de odihna p?rea plina. fire?te. îns? nu avu ene rgia necesara sa se alarmeze. se desf??ura iar o cura de odihna.. rostise cu încapâ?înarea caracteristica oamenilor M?rgini?i expres ia caraghioas? de Heinrich cel Albastru". zise Hans Castorp. de la un vraci orb. ad?ug? ea. primind lec?ia cu un zîmbet umil.. este un cu?it excep?ional de bine ascu?it. De altfel. ?i-l vîra pe gît. luînd de doua ori din fiecare fel.O. doctoru l Blumenkohl se întoarse dup? cîteva minute. azvîrli?i cu?itul. tot atît de discret cum ie?ise. replica profesoara. L-am cump?rat la C alcuta. c?ci dupa-amiaza. cînd se gîndi la odioasa expresie pe care o întrebuin?ase doamna Stohr în vulgar itatea ei. interveni o alta. o sa vi-l arat mai de aproape. satisf?cut? f?r? îndoiala de a se ?ti mai pu?in bol nav? decît Blumenkohl. Izbucni un ?ipat . apoi cu un gest discret împinsese sca unul ?i ie?ise. cu toate ca era destul de grijuliu în leg?tura cu s? n?tatea sa. î?i relua l ocul ?i ncepu s? mânînce.. o fuma pîna la cap?t. privise un punct fix undeva în gol. nu mai pomeni nimic de doamna Chauchat. între cei doi pere?i de sticla opaca ce-l separau de Joachim de o parte ?i de pereche a rusa de cealalt?. cu înf??i?area Iui îngrijorat? ?i rezervat?. în gradin?. . nelini?tit si vis?tor. 90 THOMAS MANN Apoi prînzul se sfîr?i: mul?umit? unui serviciu îndemînatic pitica în special. Cerul se acoperise iar??i în întregime. în acel moment îns?. Farâ nici o re?inere.. De data ace asta. -Nenorocitul! Iat? înc? unul care o sa dea în curînd ortul popii. auzind cum o roste?te . expresia de dezgust de pe fa?a i se a ccentuase. zise ea. de jos. doar rîsete înfundate si zvon de flec?reala . Dori?i sa-l vede?i? Taie mult mai bine MUNTELE VR?JIT 91 un brici. respirînd greu ?i fara sa-?i dea prea bine seama cum urcase. iar Hans Castorp. se g?si iar??i culcat pe minunatul sau ?ez long. îi înso?i plecarea cu comentarii pe jum?tate comp?timitoare ?i p e jum?tate dispre?uitoare. ?e/ind pe marginea primului ?ezlong.. f?r? s?-i pese daca-i simte sau nu gustul. Este suficient sa-i atingi t?i?ul ca patrunde-n carne ca-n nt A?tepta ?i. O trînte?te mereu. o adiere de vînt flutura din cînd în cînd drapelul fantezist pe care era eprodus caduceul medicinei.Ar trebui s? închid? u?a cum se cuvine. aici nu-l cunoa?te nimeni. Cînd se folosi de batista. Ba chiar n-a fost niciodat? aici. ?i: Preabunule domn Albin. o v?zu p?tata de sînge. ?i domnul Albin se ridica. aprinzînd iar??i o M?ria Mancini.?zu?i de la masa ru?ilor bine". cu ?igara în gura. ârâ s? scoa o vorb?. r?zb?teau de acolo.. cru?a?i-ne nervii ?i ascunde? i din fa?a ochilor no?tri aceasta cumplita unealta uciga?a. trecu printr-o senza?ie în care spaima se împletea cu pofta de îîs. pentru numele lui Dumnezeu. Domnul Albin Jos. pîna la ora ceaiului. vîrî?i-l în buzunar. ap?ru în lumina ei cea mai cruda vulgaritatea far a limite a doamnei Stohr care. V?d c? iar? ?i se duce sa stea de vorba cu Heinrich cel Albastru'". Iar profesoara. Picotind. . nu. Al doilea incident s-a produs cînd doctorul Blumenkohl a p?r?sit sufrageria pentru cîteva minute atît ?i nimic mai mult. Domnule Albin. va implor. Ame?it. cea mai însemnata din cursul zilei ?i care trebuia respectata c u stricte?e. r?spun se pe un ton impertinent: Pentru nimic în lume! Doamnele vor binevoi sa-mi îng?duie sa ma joc pu?in cu cu?itul meu! Da. Deodat?. de la ° distan?a de cincizeci de metri.

în sfîr?it.. cu o fa?a trandafirie de copil ?i cu mici tuleie de puf de-a lungul urechilor. auzi?i. Asta înseamn? sa face?i ceva p este puterile omene?ti. .. lasa?i-ma. va mul?umesc. sînte?i tînar. asculta?i-ma pe mine.. o dat? ce se hotarîse ca o sa ramîi repetent.Privi?i-l cît este de mic ?i de str?lucitor. Ei. leganîndu-se în mers. (La cuvîntul sfîr?i" se auzi n l'pat.Atunci de ce? De ce? întrebar? cîteva voci înfiorate de presim?iri. spuse el si. Nu rm-ar fi prea u?or sa nimeresc 92 THOMAS MANN drept în ea.. striga o doamna în urma lui. apoi se rea?eza pe sc aun picior peste picior ?i-?i aprinse o noua ?igara. o sa va întoarce?i în lume ?i o s? va bucura?i de o mare popularitate. înveh?i-va ?i urma?i tratamentul. printre care se amesteca chiar ?i un puternic hohot de plîns. zise el.Domnule Albin. pe cuvîntul meu de cinste.Domnule Albin.. observînd ca efectul vorbelor lui sc?dea.. mai ?i fuma?i. E înc?rcat. Domnule Albin. »ase în piept o mare cantitate de fum pe care o zvîrli brusc afara. domnule Albin. Nu. lua?i revolverul de la tîmpla. E ca la liceu.. o sa v? vindeca?i. Aici trebuie sa -l pun ?i domnul Albin scoase iar??i din buzunar revolverul nichelat. iar acum sta?i aici tara pardesiu. ?i domnul Albin î?i în drepta degetul ar?t?tor c?tre craniul blond cu parul tuns scurt.. al tinerei ?i pre?ioasei dumneavoastr? vie?i! îns? domnul Albin ramase neînduplecat. nu am leac . Prin urmare îngadui?i-mi mica libertate ce decurge din acest fapt. nu l-am cump?rat ca sa glumesc. Atunci r?sunar? pe diferite tonuri proteste rug?toare. domnule Albin. De aceea prefer sa distrug con?tiin?a chiar în miezul ei introducînd un mic ?i dr?g?la? corp str?in în acest organ atît de intere. E un lucru extraordinar de afurisit. Chestiunea este destul de simpla. nu r?spunse decît printr-un rîs batjocoritor ?i peste cîteva minute se în toarse cu revolverul. Chiar ?i fara oglinda.general. a?a cum stau aici.. Dar domnul Albin &e preg?tea sa ias? din sala de odihna ca sa urce în camera sa. întinde?i-vâ. domnule Albin. care se învîrte?te cu o gaura la fiecare trage e. dar daca apa? a ici... continua domnul Albin. pute? i sa mi-o lua?i în nume de rau? Nu am leac. sânt. Acum ?ase sapt?mîni z?cea?i în pat cu o pneumonie. pe cuvîntul meu de onoare. mai bine v-a?i lua pardesiul. De fapt. domnule Albin. cu toata pneumonia sa îecenta. îl ?in sa-l am la înde mîna in ziua în care voi g?si ca circul asta de-aici devine ln cale-afara de plictisitor ?i cînd xoi avea cinstea sa va salut. Nicidecum ca sa glumesc. c?ci se împie dicau în pleduri ?i c?deau. faceti-mi pl?cerea asta.. pe deasupra. re peta el ?i-?i strînse buzele. deasupra arterei. iar cu ?ea va î?i atinse tîmpla aici. O sa va intereseze mai mult. . Izbucnir? alte ?ipete. continua el înceti?or dup? ce. spuse domnul Albin.?i chiar consilierul aulic nu ascunde eviden?a decît de forma ?i pentru prestigiu. . nu suportam a?a ceva! Domnule Albin. Am studiat-o îndeaproape ?i sînt Xat asupra celui mai bun mijloc de-a sfîr?i. doamnele mele privi?i-ma. zise el.. ? ase gloan?e sînt vîrîte în butoia?ul acesta. va rugam s-o face ?i de dragul vie?ii dumneavoastr?. Sînt aici de trei ani. e mai bine a?a. nu. N-am refuzat niciodat ? nimic unei femei.. sa nu face?i una ca asta! r?sunar? mai multe gla suri. dar în?elege?i-ma ca zadarnic încerci sa opre?ti roata destinulu i. .. imbrac a?i-l. este o treaba s igura. nu te mai întreba n imeni de lec?ii ?i nu mai aveai nimic de f?cut Sînt copt. fire?te. plecînd. Dar pune?i-va pardesiu l.. ?i-acum ma duc sa-mi caut revolverul! spuse domnul Albin. fc îngrozitor! str iga una dintre ele. . la care domnul Albin d?du din cap. Are o pulere de percu?ie. De altfel. Nu mai goni?i masorul cînd vine sa va fric?ioneze cu alcool.Vad ca începe?i sa în?elege?i.) Sa l?sam inima deoparte. Dar el. mu?ca. m-am saturat ?i la mine nu se mai prinde a?adar. îl las? sa cada în buzunarul de la piept.. L?sa?i fumatul... Atunci doamnele începur? sa ?ipe ?i mai proste?te decît adinea uri ?i se auzi cum mai multe dintre ele încercau sa sar? de pe scaune. pentru aceasta f . Ma duc în camera sa-l aduc. nici nu va gîndi?i m?car s a va înveli?i ?i. f oarte tînar.. cu acest scop îl P?strez.

~ E în regula. îns? nu de-a lungul balconului ci. dar ca nici îu?inea nu are mai pu ?ine. o voce de bas ceru sa se fac? t?cere.. sus. dup? care porni în cont inuare de-a lungul balconului. ?i în vreme ce.un rîs ?treng?resc ?i sacadat în acela?i timp. Fara un motiv aparent. ca el sa ia în serios chestia aia cu treaba este sigura". Dar acum gîndurile îi erau tulburi ?i risipite ?i-i era greu sa le precizeze. îns? caraghioasa ?i pl?cuta. 94 THOMAS MANN Avea îns? ame?eli din pricina ca st?tuse întins atîta timp. nu-i deloc imposibil. e de la sine în?ele s ca cine are cinstea sa fie s?n?tos nu prezint? nici un interes ?i deci nu e co nsultat. asemenea discursuri sînt foarte binevenite ca divertisment. cu titlu de experien?a. cum s-a exprimat. Domnul Albin scoase un mic hoho t de rîs . dar acest lucru îl enerva pe tînarul Castorp. în p?dure. Crezi ca-i posibil. Ne tulbura t oata odihna de dupa-amiaza cu flec?reala )ui ?i felul în care enerveaz? doamnele nu poate avea alt rezultat decît sa le întîrzie îns?n?to?irea cu cîteva saptamîni. ocolindu-l pe acela al lui Hans Castorp. Acolo. Satan face propuneri dezonorante Mai tîrziu î?i pierdu cuno?tin?a. De undeva. domnului A lbin ?i sa-?i imagineze ce putea s? semnifice a fi eliberat definitiv de jugul o noarei ?i a te bucura ve?nic de foloasele de nep?truns ale ru?inii. putînd sa rida de toat? t?r??enia". se interesa. ba chiar c? avantajele acesteia din urma sînt aproape nelimitate. deoarece el însu?i r?m?sese repetent într-a ?asea. pe versantul celalalt. Nu mai trebuie s? mi?c nici un deget. am gr?mez i de ciocolata în camera. îmi ba? joc de toate. o vraja. mai ales. de starea s?n?t??ii so?ului ?i c erea sa i se arate foaia de temperatura. încerc? sa-?i închipuie starea sufleteasca a. Se spal? pe ochi ?i pe mîini. de?i n-ar fi dorit sa ramîna între patru ochi cu doctorul Krokowski. ca onoarea est e o treaba care prezint? avantaje considerabile. E o grava indisciplina. Fire?te. îl impresionase puterMUNTELE VR?JIT 93 ic mai ales exemplul luat din via?a de ?coala.ericita stare. Dup? ceasul sau era trei ?i jum?tate cînd îl trezi o c onvorbire ce se desf??ura în spatele peretelui de sticla din stînga: doctorul Krokow ski. nimic nu mai are importan?a . ?i sa se împu?te? Desigur.. Dori?i ciocolata? Servi?i-v?! Nu. sus. L-ai auzit pe acest domn Albin? întreba el în vreme ce coborau împreuna scara. Asemenea lucruri se întîmpla aici. r?spunse Joachim. o lini?te atît de adînca de parc? s-ar fi destr?mat un vis. I se p?rea. iar somnolen?a nepl?cuta îi în ierbîntase din nou obrajii. î?i aranja parul ?i hainele ?i se întîlni cu Joachim pe co ridor. de care aproape ca se bucurase cînd în ultimul trimestru p?r?sise cursa. care la ora aceasta f?cea vizita fara consilierul aulic. iar Hans Castorp îl auzi Pe varul sau spunînd ca e vr emea sa se scoale ?i sa se preg?teasc? pentru gustarea de dupa-amiaza. discuta în ruse?te cu perechea prost crescut?. Dar oare va voi cineva sa fac? pe denun??torul? ?i apoi. ?i într-un chip ciudat cuvintele rostite continuara sa r?sune în golul t?cerii. s?n?tos ?i nu i se acorda nici o aten?ie c?ci aici. H?ns C astorp ciuli urechea pîn? cînd totul se stinse ?i m?car c? domnul Albin îi ap?rea cam nerod. cinci pachete marca Gala Pe?er ?i patru jum?t??i de kilogram de ciocolata Lindt. la ace?ti oameni. opt bomboniere. Era. pare-se. Toate acestea mi le-au t rimis in timpul pneumoniei doamnele din sanatoriu. spuse el ?i se scul?. r?spunse Joachim. se întoarse prin c oridor ?i intra în camera lui Joachim. cei drept. în sala de odihna se f?cu imed iat lini?te. Individul acesta ar trebui pus la punct. Am acolo. nu se putu st?pîni sa nu resimt? oarecare invidie. Dup? aceea î?i continua drumul. ?i-?i amintea destul de bine de acea nepasaie pu?in cam umilitoare. un sentiment de o voluptate s?lbatica îl înspaimînta ?i-i accelera b?t?ile inimii vreme de cîteva cli pe. Doctorul Krokowski z?bovi doua sau trei minute la Joachim. Hans Castorp g?si pu ?in cam umilitor faptul ca putea fi evitat ?i neglijat în felul acesta. nu ma s?r?ci?i. In primele zile dup? venirea . cu toate ca pe de alta parte îi era cam frig poate din c auza ca nu se învelise destul de bine. întreba Hans Castorp. fara îndoiala. cu doua luni înainte de sosirea mea sa spînzurat un student care era aici de multa vreme.

Hans Castorp ceruse ceai în care muia biscui?i. ceai. care abia daca dura o ora ?i jum?tate.. Dar dup? ce b?u o jum?tate de pahar mare. Abia ai sosit. mc? ° data. dar se cutremura în adev?r la gîndul ca ar putea mînca . Ie?ir? pe u?a de sticla din stînga. iar la urm? o bucata de brînza minunat? cu pîine de secara. am uitat totul. pe u?a fatala care era ve?nic izbita ?i d?dea în . Preciza ca ?tie sa pre-Pare dou?zeci ?i opt de feluri dif erite de sosuri de pe?te .. în intervalul scurt ?i neînsemnat f ?cur? o plimbare pe versantul povîrnit al muntelui. în tot acest timp. doua buc??i dintr-un tort în care erau de toate: pricomigdale. cafea. c? ?tie sa prepare dou?zeci ?i opt de feluri de sos de pe?t e. erau ocupa?i acum sa întind? cu sîrguin?a unt pe felii mari de cozonac cu stafide. nu vor face decît sa rida!" ?i totu?i ea ?inea sa spun? azi. astfel încît cei doi veri trebuira s? salut e adesea dup? care urm? o noua cur? de odihna. se afla p entru a cincea oar?. Nu pomeni despre asta. Nu. acum vom lua ceaiul. dup? masa copioasa de la prînz. cu toate ca f?cea nenum?rate eforturi sa nu-i dea nici un pnlej. îi replica Hans Castorp. mai era lapte. în sala cu ?apte mese. sus. petrecuser? doua or e culca?i. din întîmplare. Prin urmare. A trecut ?i. Est e foarte posibil sa nu mai pot ramîne ?i sa fiu silit sa plec mi-ai lua-o în nume de rau? Sa pleci? Ce te-a apucat? striga Joachim. vorbele doamnei Mohr nu se pref?ceau în c apul sau în absurdit??i. î?i duse I. Nu te vor cre de. Da. încît se întreba din ce în ce mai tulburat dac înc? mai auzea bine sau daca. Da. de fo arte multa vreme la voi aici. Gusta ?i pu?ina marmelada. Se g?sea din nou. se îngrozi. friptura la tava ?i la gr?tar. îi spusese. o cura f?cuta în graba ?i parca lipsita de însemn?tate. Cum po?i s a-?i dai seama chiar din prima zi? Dumnezeule. Dar sper ca n-o sa mai dam peste Settembrini. de altfel. pleoapele îi erau ca de plumb. de data aceasta pentru cina. Pu?in mai tîrziu. 96 THOMAS MANN mina la frunte ?i uita sa mestece ?i s? înghit? un dumicat de pîine de secara cu Che ster pe care-l avea în gura. Se uit? atent la cozonacul cu stafide. sub bolta împodobita cu mot ive simple. Hans Castorp fu scuturat de frisoane violente. ciocolat?. pîn? în apropierea unui mic pîrîu dru ul fiind acum plin de numero?i pacien?i. ini a îi b?tea ca o mica tob?. Am uitat tot în ceea ce p rive?te complexul. crema de migdale. ba pîna ?i supa concentrata de c arne. Fie. în timp ce nepo?ica jnînca iaurt cu lingura. Capul îi vîjîia. Sculîndu-se de la masa înc? îi mai avea în gura. sup? de zarzavat. aproape de ora ?apte. ?i chiar daca te VOr crede. M-ai z?p?cit destul azi-diminea?a. Hans Castorp casca nervos. m?car c? so?ul ei o sf? tuise s? nu vorbeasc? despre asta. \liss Robin son bea din nou ceai ro?u de m?ce?e. nu ma simt prea bine Ia voi. e tot prima zi? Nu pot scap? de impresia ca sînt de multa vreme. iar spre marele lui chin nu putea s? scape de impresia ca dr?g?la?a Marusia care se aplecase asupra farfuriei ?i-?i ascundea fa?a înd?r?tu l mîinii împodobite cu micul rubin rîdea de ei. E o prostie. Ca de foarte departe o auzi pe doamna Stohr povestind sau facînd ni?te afirma?ii atît de absurde. pentru moment. Mi-e peste putin?a sa mai ia u parte azi la o discu?ie spirituala ?i cred ca-i mai bine sa ?i-o spun de pe ac um. Sa nu începi iar??i sa ma ame?e?ti cu medita?iile tale asupra timpului! exclama Joa chim. A i se p?ru înspaimînt?tor bietului Hans Castorp. gem. pentru a patra oara. îl l?muri el. ?i pe urma ne reîntoarcem la banca de azi-diminea?a.mea s-a vorbit mult despre aceasta întîmplare. nici nu mi-e capul pre a limpede. fii lini?tit. Ceru iar??i o s ticla de bere de Kulmbach. pe balcon. crem? de unt. MUNTELE VR?JIT 95 în sufragerie se ofereau toate b?uturile prev?zute pentru ora aceasta. la locul lui. Pentru cina î?i schimba hainele cu con?tiinciozitate ?i mînca între Miss Robinson ?i p rofesoara. iar to?i pacien?ii care. Pe deasupra. ciocolata. ?i n-a? putea sa-?i spun de ce. î?i d?du seam a c? ar face bine s? se întind? în pat.avea curajul s"° m?rturiseasc?.

. se apropi ase acum de Haas Castorp. situate în fundul camerei mici. de?i î?i d?dea foarte bine se ama ca n-ar trebui sa i-o spun?. de colo sus. se uita la itali an cu un aer destul de nating. o tînara foarte bruna. f?cuta dintr-un fel de stofa flau?ata ?i aceia?i pan taloni cadrila?i de culoare deschisa. într-o pozi?ie teapana. domnule inginer? îl întreba Sette mbrmi care. doamna Iltis ?i domni?oara Levi.. Ca distrac?ie. mai arunca asupra tîn?rului o privire iscoditoare. Majoritatea pacien?ilor st?tea în picioare. Avea aceea?i haina cenu?ie. apoi mai era un caleidoscop în forma de luneta. de al c?rui ocular î?i lipeai ochiul pentru ca. Strict regulamentar.. fire?te. înf??i?are nepasatoare. cum va place dumneavoastr? sa va exprima?i. formînd o ga?ca intima. a?i g?sit amuzant acest fel de via?a? . adic? o idio?enie fara seam?n! De altfel înc? n-am în?eles cum a fost cu putin?a. printre care se aflau doamna Stbhr.. Hans Castorp se uita nu fara dispre? la aceasta femeie prost crescut? ?i gmdi în sinea lui: îmi aminte?te ceva. mai era ?i doctorul Blumenkohl care se al?turase grupului. în plus.. r?spunse Hans Castorp. care nu era de sp?r?it de sala de jocuri decît prin draperii. Surise cînd se adresa lui Hans Castorp. r?spunse Hans Castorp. iar acesta sim?i din nou c? se dezmetice?te la vederea buzelor ce se unduiau cu o fi ne?e batjocoritoare sub linia curba a must??ii negre.holul din fa?a. La d oua mese pliante se juca: domino la una. la ora aceea. într-un col? al camerei st?tea doctorul Krokowski angajat într-o di scu?ie prieteneasca ?i vioaie cu un grup de doamne. mai erau cîteva aparate optice: un stereoscop prin lentilele c?ruia se ved eau unele fotografii aflate în interiorul lui. sa pui în mi? care o întreaga fantasmagorie multicolora de stele ?i de arabescuri. a?ezata pe canapea. cu buzele dispre?uitoare mînuia c?r?ile cu gesturi neglijent e de om de lume. imediat. cu gura c?zuta ?i ochii congestiona?i.Este posibil sa ma fi exprimat astfel.. începu sa cînte pentru a patra oara aceea?i bucata. Aproape to?i pacien?ii o luar? în aceasta direc?ie deoarece se p? rea ca. bridge la cealalt?. Domnul din timpul plimb?rii de azi-diminea?? . dup? care prin orificiul din fa?a puteai vedea un morar încaierat cu un co?ar.. învîrtind u?or o roti?a din?ata. zise el. Va rog sa ma crede?i. _ Este îng?duit sa ?tiu cum va sim?i?i cu s?n?tatea. înd?r?tul un ei mese rotunde.Ah! dumneavoastia sînte?i. un înv??? tor aplicînd o corec?ie unui ?colar. în hol si în saloanele al?turate avea loc un fel de reuniune. Settembrini rîse. Obi?nui?ii de la masa ru?ilo r bine.Amuzant ?i plictisitor. ca la prima vedere v-am luat drept un fla?netar . cum dori?i." Un lungan de vreo treizeci de ani. Hans Castorp. . . adînc ?i t?cut. cu vreun prilej oarecare. de un tip original ?i hazliu. salturile pe sîrma ale unui acrobat ?i o pereche de ??rani într-un dans tirolez. privi cît va timp în fiecare dintre aceste aparate. apoi. cu barbi?on blond. de exemplu. dar n-a? putea sa spun ce anume. cu cercei de aur ?i parul lînos. ?i cum v-a?i petr ecut ziua prima zi a ?ederii dumneavoastr? în acest loc de divertisment? . a' c?rui par începuse a se rari. zise el. pe care l-am.. printre altele. De altfel. Doamna Chauchat purta o rochie albastra cu guler de dantela alba. în afara de doamna Chauchat mai erau: un b?rbat tînar. A fost fara îndoiala curata prostie din partea mea.Mul?umesc. Cîte-odata e greu sa .. Ei b ine. n-are nici o importan?a. nu îns? fârâ a le privi în ochi pe fiecare. dup? cina. cu fa?a întoarsa c?tre salonul de j ocuri. adaug? vazînd ca Settembrini îi arunca o privire rece ?i p?trunz?toare. cu mîinile în buzunare.i Hermine Kleefekl. un gondolier vene?ian an emic. pieptul c?zut ?i ochii exoftalmici. cu munile Teci pe genunchi. de ling? banca. precum ?> doi tineri cu umerii c?zu?i. aproape de pîrîu. se mai g?sea ?i o toba ce se învîrtea ?i în care se introducea un film de cinematograf. cînta de trei or la micul piin de culoare MUNTELE VR?JIT 97 bruna mar?ul nup?ial din Visul unei nop?i de var?. printre care domnul Albin ?. ascultîndu-l. continua el.Nu va nelini?ti?i.. vrem e de o clipa. Mai ales în pozi?ie orizontala". îi replica Settembrini dup? ce. în sfîr?it. unde jucau îndeosebi tinerii. bine. se plimba indiferent printre pacien?i. . V-am recunoscut. în?îrzie pu?in ?i lînga masa de bridge unde in curabilul domn Albin. Forma centrul cercului. discutînd în grupuri mici. raspunzînd la jjj?jjntea cît orva doamne. se retrasesera în salona?ul apropiat.

?i uite. a?a". acest lucru. Cred c? am temperatura. Nu p?rea sâ-l asculte. ~ Mai în?elept? zise Settembrini încruntîndu-?i sprîncenele. Castorp nu-?i mai aducea aminte! Nu mai ?tia ce vîrsta are. Veni?i-vâ în fire ?i lasa?im? în pace cu absurdit??ile dumneavoastr?. întocmai a ?i cum a? fi devenit mai în vîrsta ?i mai în?elept. la dumneavoastr?. Cunoa?te?i senza?ia ce-o ai cînd visezi ?i cînd ?tii c? visezi ?i ai vrea s? te treze?ti ?i nu po?i? Este exact ceea ce simt eu. Nu m-am plictisit. iar pe urma ai ascultat dis cursurile acestui domn Albin ?i pe deasupra stînd în pozi?ie orizontal?. adineauri. ?i cu toate acestea. îmi îng?dui?i o întrebare? Ce vîrsta ave?i de fapt? 98 THOMAS MANN lata îns? ca. sînt obosit! zise el. Dou?zeci ?i patru a?i spus? întreba apoi. uite uite" ironic gînditor.. Dou?zeci ?i opt de sosuri de pe?te! Nu sosuri în general..lucrul acesta mi se pare exclu s . deocamdat? de alt'< ^ci sus. la mas?. din intîmplare. c?ci. nu-i surprinz?tor. în ci uda tuturor eforturilor. ceru sa i se repete întrebarea apoi spuse: Eu. A?i spus ca ave?i dou?zeci ?i patru de ani? Hm. îngadu i?i-mi înc? o întrebare sau o umil? propunere. ci numai sosuri de pe?te.. Pentru a cî?tiga timp. accentuînd puternic pe ?. sau dac? doar mi-am închipuit ca am auzit-o? Settembrini continu? s?-l priveasc?. deodat?. c u toate sfor??rile ner?bd?toare ?i dezn?d?jduite ce le f?cea ca s? ?i-o aminteas c?. cînd chiar dis de-diminea?a ?i s-a ?uierat cu. Spune?i-mi sincer: crede?i c? este cu putin?? ca doam na Stohr s? ?tie s? prepare dou?zeci ?i opt de sosuri de pe?te? Nu mâ gîndesc la fap tul dac? este în adev?r capabil? s? le preg?teasc? . Auzi ?i vezi atîtea l ucruri noi ?i ciudate.Fire?te. Cum ?edere a aici nu pare sa va priasca ?i cum nu va sim?i?i bine la noi nici din punct de vedere fizic ?i nici moral. Unde. iar mîine diminea?a a?i ?terge-o cu expresul prev?zut în mersul trenurilor? . am impresia c? nu ma aflu aici numai de o zi. rosti de trei o ri a?a. cred c? ve?i recunoa?te ?i dumne avoastr?. în adev?r. dou?zeci ?i opt! spuse Hans Castorp. ierta?i-m?. ci de mai mult timp. fara îndoiala ca am. asta e enormitatea. Nu ?tiu nimic despre asemenea lucruri ? i nu vreau s? ?tiu nimic. Vorbea pentru prima dat? cu oarecare entuziasm.. adic? pur ?i simplu fiindc? vreo cîteva zile ip-am sim?it pu?in tulburat ?i mi-a fost ca m cald. ce vîrsta? Fire?te. pe scurt. o privire spre înc?perea de al?turi ?i o v?zu din fa?a pe doamna Chauchat cea cu ochii îngu?ti ?i pome?ii la?i. Insa. fire?te.dar ierta?ima. a?a. In curînd voi împlini dou?zeci ?i patru de ani. am dou?zeci ?i patru de ani.Crede?i c? trebuie s? plec? întreba Hans Castorp. ?i este de presupus ca dac? pentru atîta lucru a? da bir cu fugi?ii. ?i obosit" nu este cuvîntul care exprima exact starea mea. pe de alta parte.ci numai dac? a afirmat. Din nou ochii lui prive au fix în sine". ceea ce.faci deosebirea.. la dumneavoastr?.. ?i apoi ar fi împotriva oric?rei ra?iuni. da. la urma urmei. ramînînd încremeni?i ?i orbi ?i. domne?te o prea mare anima?ie. nu mi-e prea u?or s? m? aclimatizez aici sus. dac? vre?i sâ-i spune?i a?a. am aceasta impresie. capul îmi vîjîie îngrozitor. daca v-a?i face bagajul hiar în sear a asta. Domnule inginer! f?cu Settembrini sup?rat ?i mustr?tor. genunchii nu mai sînt picioarele . da. închipui?i-v? . afara doar de cazul c? aparen?ele sînt în?el?toare ce-ar fi sâ MUNTELE VR?JIT 99 nun?a?i de-a mai îmbatrîni aici. c um a? putea s?-mi dau seama chiar din prima zi? Rostind aceste cuvinte arunc?. cu pneumo-toraxul. gînd i el.. cu gesturi care agitau umerii ?i . contin u? el. am mereu impresia c? nu mâ mai pot încrede în cele cinci sim?uri ale mele ?i trebuie s? m?rturisesc c? acest fapt ma stinghere?te mult mai mult decît fierbin?eala din obraji ?i picioarele reci. Ma ve?i crede ca picioarele mi-s reci pînâ Ia genunchi? Este un fel de-a spune. ?i ca ar trebui s? m? socote sc la?. unde. ca ?i în acea diminea??. . de ce ?i de cine-mi aminte?te. Cînd de-abia am sosit? Dar nu. Nu. capul s?u obosit nu ?tiu ?? r?spund? acestei întreb?ri.. altfel n-a? putea cîtu?i de pu?in s?-mi exp lic starea mea de acum. adic?. dintre to?i cî?i i-am cunoscut? Dar. mi se pare c? ar trebui sâ-mi fie ru?ine.

St?tu destul în apa ca sa se îmboln?veasc? . la vorbele p?rin?ilor. Mi s-ar p?rea din cale-afara de ridicol.?i rezultatul? Era ?i continua sa ramîna s?n?toasa Pleca dezn?d?jduita ?i nepas atoare la vorbele de mîngîiere. MUNTELE VR?JIT 101 _ Dar nu am deloc inten?ia sa ma culc noaptea pe balcon. ce l de anul trecut. parca se leg ?na în valuri. nu putea ?i nici nu dorea s? se întoarc? la a i s?i. în adev?r. apoi spre dreapta. A stat aici cel pu?in un an ?i jum?tate ?i se o bi?nuise atît de bine încît. ocupînd balcoanele ?i s?lile de odi hna pentru cura de seara. Atun ci se scalda în lac ?i precizez c? era la începutul lui mai. al lui Joachim unul asem?n?tor se afla ?i în camera lui ?i aprinse o Mana Mancin i. 100 THOMAS MANN nu erau decît cîteva grade deasupra lui zero. de fapt nu-i decît un termometru negradat pe care medicul îl con-r°leazâ person al. adic? reu?i singura s? ?i-o urce destul de serios.. al domni?oarei Kneifer. Sub pa?ii sa i. luînd lampa mica de pe m?su?a de noapt e ?i gramatica rusa. sa ias? pe balcon unde puse lampa în priza ?i. ca acas?. O sa înve?i ?i tu la rîndul tau..9. lacul nu era chiar înghe?at. în a?a fel încît sfîr?i prin a face un pachet perfect propor?ionat ?i neted. întîi spre stînga. mai ales ca nu ai nici m?car un sac îmbl?nit . din care nu ie?eau decît capul. de c?rbune ?i de multe altele. în clipa cînd se îns?n?to?i complet . adica toate gusturile în afara celui pe care trebuia sa-l aiba. A?adar. acoperita cu un covor din fire de cocos. Ba deloc. Dar. vede?i ca am priceput foarte bine! Cu toate acestea. înflorat . Ai ajuns la o mare dexteritate. Ceea ce spune?i este logic ?i ar fi foarte greu s?-i opui un argument hotârîtor. Ia voi. sint absolut necesare. Aici mi-e casa!" Nu mai ?tiu ce s-a întîmplat cu ea. Totul are o limita. nu sînt decît în vizita. c?ci în seara asta nu-l mai ?m picioarele.c?ci. Prin urmare. sus nu mai voi s? plece cu nici un pre?. f?cu el c?tre Joa chim care tocmai se apropia. la noi. ca s? fim preci?i. sora muta" est e un termometru negradat a?adar. se sui cu Joachim în ascensor. începu sa se înf??oare cu o dexteritate uimitoare în cele dou a paturi de par de c?mila întinse pe scaun. . O sa le g?se?ti tu întrebuin?are ?i cînd vei pleca devale. zise Hans Castorp. E o chestie de exerci?iu. umerii ?i bra?ele. masurînd coloana de mercur ?i notînd chiar el temperatura. fiica unui înalt demnitar. dar cum cererile erau foarte mari ?i a veau nevoie de camera. Hans Castorp îl înso?i pe Joachim pîna în camera. fiind s?n?toas?. dragul meu inginer. devale? repeta ea mereu. Ottilie Kneifer. cu termometrul în gura. dar asta nu-l stingherea prea tare. avea 36. aici se sim?ea fericit?. De pilda. Atunci Ottilie f?cu temperat ura. împreuna cu al?i pacien?i reuniunea luase sf îr?it în ziua aceea ?i to?i se risipir?. domnul meu.M? înclin în fa?a ra?iunii. urma rindu-l pe Joachim cum se preg?te?te pentru cura de odihna. II ruga din tot sufletu l pe consilierul aulic s-o mai ?in?. se întîmpl? uneori e vindeci aici. cîteva cazuri frumoase de aclimatizare. De altfel am v?zut. I se p?ru ca are un gust de clei. îns ? aici. Ce-o sa se întîmple acolo. A?a ceva n-o sa fac niciodat? ?i prefer sa ?i-o spun de pe acurn. apoi pe toata lungimea trupului pîna sub um? r. r?spunse Settembrini. Mai ramîn pu?in cu . Domnule locotenent. a nop?ile erau foarte r eci. cum î?i pune vesta ?i pe deasupra un palton vechi pentru ca apoi. dintr-o familie foart e buna. ma în?el eu sau dumneavoastr? nu ma mai asculta?i? Daca aparen?ele n u ma în?ala. Ottilie nu avea tempe-tur?. declara tians Castorp. Hans Castorp îl privi cu o sincera admira ?ie cum f?cea aceste mi?c?ri cu deosebita îndemînare. rug?min?ile ei au fost zadar-nice ?i cei în drept au st?rui t în hotarîrea de-a o invita s? plece. M? plec de asemenea în fa?a curajul ui. întins pe ?ezlon g.p?rea c? vrea sa-l determine pe italian s?-?i retrag? propunerea în mod hot?rît. lua?i-l pe varul dumneavoastr?! Duce?i-l sa se culc e! Zadarnic î?i da curaj cu mintea. Joachim începu prin a se înveli cu paturile una dup? alta. pardoseala coridorului. îns? o d?dur? de gol schim bîndu-i termometrul cu 0 »sor? mut?" dar dumneavoastr? înc? nu ave?i de unde ?ti ce es te asta. Ottilie. abia va mai ?ine?i pe picioare. Totu?i continua sa fumeze. Mîme trebuie neap?rat sa procuram cît eva paturi pentru tine. ?i în definitiv trebuie oricum sa d ovedesc într-un fel sau altul ca aici. Se a?eza în fotoliul mare. r?spunse Joachim care în timp ce vorbea ?inea strîns termo metrul între din?i. întrucît am în?eles totul! exclama Hans Castorp.

E jalnic!" î?i ?opti. o observa?ie pe care o f?cuse ?i pe care de spaima ?i din delicate?e se str?duise s-o uite imediat. întins în fotoliu. în vale. dar î?j d?du seama ca s e în?elase. Sim?i un fior unul singur. Sfîr ?i deci prin a se scula. lasînd sa-i cada capul înfierbîntat ?i tulburat pe perna pe care murise americ anca. Sim?i cum îl cuprin de puternic sentimentul unei st?ri nenorocite. f?cu gargara ara s? stîrneasca vreun zgomot. cineva b?tea undeva un covor -ceea ce de fapt nici nu se întîmpla în realitate. Sa nu cumva sa mori de frig!" ?i Sa vii sa ma iei la ttucul dejun". Potrivit lui Reaumur. era oricum ru?inos sa nu se dea c?ldura.tine pîna-mi fumez ?igara. dînd u-?i osteneala sa fumeze ?igara care avea un gust atît de scîrbos. de adînc ?i intim. Se a?ez? din nou în fotoliu. în plus. Ramase astfel. iar pleoapele pe care pîna mai adineauri se luptase sa le ?in? deschise. împleticindu-se. cît ?i despre acea paloare care-i pa ta obrajii bronza?i. putem socoti ca e ora potrivita cînd ne va fi îng?duit. se deschideau tres?rind nelini ?tite de îndat? ce le închidea. dar iar se ridica ?i cer u în ?oapta îng?duin?a sa ia p?tura de pe patul lui Joachim apoi. d?inuia numai propria lui jale. sub plapuma de fulgi. în curînd o sa fie ora noua totu?i înc? nu-i nou?. ?i-o în tinse pe picioare pîna la jum?tatea trupului. de?i se aflau în luna august. ?i-?i p use c?ma?a lunga de batist Pe buzunarul c?reia erau brodate ini?ialele HC. apoi. prin u?a deschisa a balconului p?trundea de af ara lumina lampi?ei de pe balconul lui Joachim ca ?i cea de la perechea care st? tea la masa ru?ilor de rînd. parfumat cu violete. acolo. ie?i pe coridor ?i intra în camera l ui. Se întinsese cu certitudinea ca se va cufunda imediat în somn. unul dup? altul. afara. iar dup? ce-l sim?i din plin nu mai ramase acolo. dar eu ?tiu ca e buna ?i ca pent ru ziua de azi trebuie sa ma mul?umesc cu atît. fara a exagera. turna în Pahar ap? ro?ie pentru gura din flaconul trusei de c?l?torie. apoi mai multe. decît pentru a a?tepta ca starea aceasta minunat a sa-l mai cupnnda o data. o impresie ?î?ni brusc punînd stapînire pe el. Dar cînd va fi nou? ?i jum?tate. ca ?i cum ar fi v rut sa-l prind? în flagrant delict. ci temperatura atmosferei. Era expresia pe care o avusese c hipul lui Joachim cînd venise vorba despre Marusia ?i despre însu?irile ei fizice de spre acel straniu ?i dureros rictus a] gurii. destul de dese. Ma? inal ?i fara sa-?i dea prea bine seama. în?elegea ?i g hicea într-un fel atît de nou. mînios ?i zgribulit. In timp ce se dezbrac? începu sa fredoneze ca pentru sine. ?opti cîteva cuvinte neîn?ele se care totu?i voiau sa spun? ca. se achita de micile treburi ?i îndatoriri de om civilizat pentru toaleta de noapte. o impresie unica fa?a de toate celelalte de peste zi. ?i numai astfel se explica de ce se sim?ea rebegi t ca un cîine. se spa l? pe mîini cu s?punul lui moale ?l de buna calitate. Hans Castorp în?elegea ?i ghicea ce înseamn? asta. ?i aproape ca acoperi sunetele concertului de seara ce se auzea dinspre Platz c?ci se d?dea iar??i un concert în acel hotel. i ar Hans Castorp o fluier? încet (c?ci se poate foarte bine fluiera încet) în timp ce b ?tea m?sura cu picioarele reci. Fa?a îns? îi ardea. de parca ar fi f ost în aer liber. în camer? ei au noua grade Puse mîna pe radiatoare ?i constata ca sînt moarte. Dar nu mai reveni. c?ci ceea ce avea importan?a nu era luna ar?tata de calen dar. pe urma î?i d?du sea ma ca inima sa era cea care î?i f?cea auzite b?t?ile. Hans Castorp st?tea cul cat pe spate. reci. clipind repede. ?i apoi f?r? îndoiala ca st?tuse prea mult culcat peste zi. nu acesta era mijlocul cel mai bun de-a adormi ?i. în afara lui. sa ne vîrîm în pat. ?i în vreme ce. încît b?t?torul de covoare î?i mari iu?ea a acolo. acum refuzau categoric sa stea închise. dimpotriv?. în via?a lui nu se sim?ise mai rau d ecît acum. Nu-i înc? ora mea obi?nuita de somn". Hans Cast . exact ca ?i cum s-ar fi b?tut un covor cu un b?t?tor de trestie îm pletit?. în camera înc? nu era complet întuneric. rea?ezîndu-se. arunca pe Pat p?tura lui Joachim ?i. Hans Castorp saii în picioare ?i se lepezi la termometrul de perete. Are un guSt groaznic. de altfel. o arie de opereta în ritmuri regulate ?i de un stil demodat venea prin noapte pîna la el. Fire?te. dar nu de fericire. î?i spuse. m urmura cîteva fraze în genul «Noapte buna!". de altfel. Dar în acela?i timp îl înv?lui pe nea?teptate un sentimen de o ciudata bucurie exuberanta ?i de speran?a. Apoi se culca ?i stinse 102 THOMAS MANN lumina. cu gura strîmbata.

hop. aeoarece sim? ea ca somnul ?i visul puneau din nou stapîmre pe el. fara sa se întrebe ce anume. ca iar??i adormi ?i întîmplârile începur? din nou sa se des f??oare.fin. care se afla de asemenea acolo. î?i m?rturisi convingerea ca perechea s?lbatica se va culca în t?cere. cu o ap?r?toare de argint. el pe rsonal nu întrevazuse nici o clipa m?car ca vor niitea s? stea în lini?te. Apoi celui ce visa i se p?ru ca se afla în curtea liceului unde atî?ia ani î?i petrecu se recrea?iile între orele de clasa ?i ca tocmai împrumuta un creion de la doamna Ch auchat. Ma deranja?i!" se auzi el rostind limpede. riscîndu-?i via?a. Ea îi uadu un creion ro?u. cu vese lii sai ani?ori de serviciu la noi. Ei. Dar nu fara talent. pentru a doua zi. Dar cînd auzi ca vecinii din dreapta ?i din ?tînga ispr?viser? cura ?i intrau în camere p entru a înlocui pozi?ia orizontala de afara cu aceea?i pozi?ie în?untru. ?i-l sf?tui cu o voce pl?cut r?gu?it? pe Han s Castorp sa i-l restituie negre?it la sfîr?itul lec?iei. sa mergem la petrecere!" exclam? el ?i. A?a pleca de-acolo. potri vindu-?i pa?ii lungi ?i obosi?i dup? o muzica îndep?rtata de mar?. Dar abia se lini?tise pu?in. care se coco?ar? pe umerii lui. nu chiar lipsit de talent pentru arderi radicale! N-o s? fie zgîrcit cu anii. ?i acum. Puse iute în siguran?a. Cu toate acestea. gîndi el. la drept vorbind. nu-?i mai stâpîni uluirea muta. acolo unde musta?a se s?lta într-un arc pl?cut ?i tocmai din pricina acestui surîs Hans Castorp suferea ca de-o nedreptate ce i se f?cea. dezn?d?j duit. lumea i se p?rea alta. mi-am dat seama imediat. mai a?tepta ceva. Pot s? adorm fara grija. Nemaipomenit!" exc lama el fara glas. domnilor. între tim p. el se smulse cu violen?? din vis. pironit de cele ce auzea. ?op?ind. fire?te" spuse ?i f?r? sa-i cear a voie apuc? între degetul ar?t?tor ?i cel mijlociu al mîinii sale enorme pleoapa lu i Hans Castorp Un civil cinstit. acompaniau refrenul operetei care r?suna st?ruitor p in a la el. apoi 104 THOMAS MANN se v?zu silit sa caute un ad?post împotriva doctorului Krokowski fiindc? îl urmarea ca sa-i fac? disec?ia sufletului. buzele lui. Visa ca-l vede pe consilierul aulic Behrens cu genu nchii r?suci?i ?i bra?ele b?l?b?nindu-i-se. fluierînd încet. nici Hans Castorp n -o crezuse cu toata sinceritatea. ca sa spunem dev?rul întreg. deasupra pome?ilor proeminen?i. Sînt convins ca în seara asta MUNTELE VR?JIT 103 vor sta lini?ti?i!" Dar nu se întîmpla a?a ?i. rot unde ?i bolborosea vorbe farâ nici un sens. mult mai schimonosite decît noaptea trecuta. facîndu-l mereu sa tresar? sau s a urm?reasc? o idee confuza.orp nu mai avea nici un chef sa doarm?. întrebuin?at pe j um?tate. prin parc. consilierul aulic. Mai tîrziu veni ?i somnul. vîrîndu-?i dege?ele ar?t?toare în gur?. De cînd în?elesese într-un mod pentru el atît de nou ?i de cople?itor de ce Joachim se schimbase la fa?a. încît din locuri diferite ?i în m?rimi miniaturale sosir? prin aer p rofesoara ?i miss Robinson. ?i acel sentiment de fericire rev?rsata ?i de speran?a îl cuprinse iar??i pîn? în cea mai adînca intimitate. se smulse din vis deoarece voia Sa le re ?in?. fluier? atî? de ci udat de armonios. plimbîndu-se pe aleile parcului. adic? a?a cum st?teau în sufragerie la dreapta ?i la stînga lui Hans Castorp. aici. Se silea sa-l împing? cu um?rul pe Settembrini care-i zîmbea . fapt care îi insufla lui Hans Castorp o spaima n ebuna. prin pere?ii de s ticla afla?i de-a lungul balcoanelor sarea. Cara?iva! Nu sînte?i decît un fla?netar ?i ma deranja?i!" Numai ca Settembrini nu se las? . aceasta certitudine. îns? o data cu el sosir? ?i n?lucirile schimonosite ale vi sului. Asta-i formidabil! Cine-ar fi crezut una ca asta!" ?i. încerca sa se ca?are chiar pe stîlpul cafeniu al pavilionului ?i se trezi asud at în clipa cînd prigonitorul îl apuca de un crac al pantalonului. iar cînd îl privi cu ochii e i îngu?ti. o spaima într-adevar smintit?. De altfel. Cînd se opri în fa? a lui Hans Castorp. ?tergîndu-?i ochii cu un ?ervet trecu t pe sub ochelari. sub musta?a lui neagra ?i deasa. c?ci acum reu?ise sa identifice acel ce ?i acel c>n e pe care ea i le amintea cu st?ruin?a. da. rece ?i cu un aer batjocoritor. Fugea de doctor. consilierul aulic avea ni?te ochelari cu lentile groase. pe dreptul ?i pe stîngu l. de un albastru bâtînd în verde-cenu?iu. deoarece. ?i nu se putea deslu?i daca ceea ce ?tergea era n?du?ealâ sau e rau lacrimi. Civil. împiedicat.

s-ar fi zis ca natura s-a schimbat. Cred ca va trebui s? ma îmbrac mai sub?ire. iar un vînt ciudat. intrinsec. iar Joachim Ziemssen î?i pus ese pantalonii u?ori de flanela ?i haina albastra care. Z?pada. ?i avu deodat? dezv?luirea e xtraordinara a ceea ce este. Cîteva minute dup? aceea izbucni . Hainele de alpaca ?i de dril î?i f?cuser? apari?ia. care te p?trundea pîna la oase. chiar ?i ea. alegîndu-?i îmbr?c?mint ea. doamna Stohr nu era deloc avantajata. Albastrul profund al cerului str?lucea deasupra vîrf urilor în forma d e lance ale pinilor. pe scurt . pe care oaspetele o petrecuse aici sus. cum arde s oarele". m?tura într-0 clipa valea. sîntem la începutul lui august. se eliberase de jugul onoarei ?i se bucurase de foloasele nem?rginite ale ru?inii acea senza?ie o avu iar??i în vi s. se auzi vocea lui Joachim dindaratul peretelui de sticla. cu o mîna în buzunar ?i cu cealalt? la ceafa. Daca nu ma în?el. jucau în aceste evenimente un rol confuz. Se afla în sala cu ?apte mese cînd u?a cu geam se închise pocnind tare ?i doamna Cha uchat intra îmbr?cata cu o jacheta de lîna alb?. varului sau Joachim. Noaptea trecu în mijlocul unor astfel de aventuri ?i descoperiri. A treia zi îns?. care o ducea în din?i pe doamna Stohr. un termometru negradat pentru cei ce voiau sa tri?eze dup? care se trez i cu inten?ia hotarîta de-a comunica aceasta noutate. pe varul sau. Cînd vine. c?ci bra?ele îi erau spongioase ?i. chiar a doua zi. d?deau staturii sale o prestan?a absolut militareasca. r?m?sese tot cu "ama lui flau?ata cu revere late ?i cu pantalonii cadrila ?i. Ce în?elegi tu prin z?pada"? întreba gr?bit Hans Castorp. E absurd! zise Hans Castorp. ultima data spre diminea?a . precum ?i domnul Albin ?i c?pitanul Miklosich.de pilda. ca nnduiala fireasca a tost d ata peste cap. cobori temperatur a ?i instaura o clima cu totul noua. timpul: de fapt nu este altceva decît o sor a mut?". pu?in cam late. iar Hermine Klee feld. Timpul se schimbase îngrozitor. iar Hans Castorp s?ruta palma acestei mîi ni neîngrijite. fusese într-adev?r de o splend oare estivala. Era dupa-masa ?l se g?seau de vreo dou?zeci de minute la cura de odihna. ca o experien?a. Doar nu vrei sa spui ca o s a ning?.deloc ?i Hans Castorp cump?ni ce-ar trebui sa fac?. ironi c. nu cumva s-a zis cu vara voastr?? îl întreba Hans Castorp a treia zi. Dar Joachim avusese dreptate. ci palma.Spune. putem sa pr eg?tim s?niile. probabil ca oatâ garderoba sa se compunea numai din aceste haine. rece. fiind str?puns cu o lance de procurorul Paravant. Insa în loc sa se duca la masa ru?ilor bine. între altele. De asemenea ?i domnii de la sanator iu ?inuser? socoteala de vremea frumoasa. IV Tîrguieli necesare . iar sunetul de la tâl?ngile vacilor care se mi?cau în toate p?r?ile pas cînd pe povîrni?uri iarba m?runta ?i calda a p??unilor însufle?ea aerul c-o voio?ie u? or melancolic?. pe cînd în fundul v?ii satul înfierbîntat de dogoare scînteia sub o l umina cruda. cînd soarele 106 THOMAS MANN 1 se ascunse iute ?i nori urî?i ?i întuneca?i se ivir? deasupra crestelor dinspre sud-v est. cuno?tea situa?ia. Hans Castorp avu un vis care se rep eta exact sub aceea?i forma de doua ori în acea noapte. cu degetele scurte ?i pielea roasa în jurul unghiilo r ?i din nou îl str?b?tu din cap pîna-n picioare acea senza?ie de voluptate s?lbatic a pe care o sim?ise atunci cînd. fiecare în felul lui. Cît despre Settembrini trebuie spus c?-?i manifestase de cîteva ori inten?ia de a-?i schimba costumul. Chiar la micul dejun doamnele veniser? în bluze vaporoase de in. Cu siguran?a! r?spunse Joachim. transparen?a ve?mintelor nu i se potrivea. spunea plimbîndu-se dup? hmch pe uli?ele satului în tov?r??ia celor doi veri . Cunoa?tem noi vîntul acesta. Hans Castorp nu-?i credea ochilor. îns? cu infinit mai multa intensitate. u nele cu mîneci ajurate. ca ?i cum ar fi venit din ?inuturi înghe?ate ?i necunoscute. Ziua a doua. aceasta femeie prost crescut? se îndrepta spre Hans Castorp ?i fara sa rosteasc? nici un cuvînt îi d?du în t?cere mîna s a i-o s?rute dar nu fa?a mîinii. "La naiba. ceea ce nu le prindea la fel de bine pe toate ." Dar cu toate c?-?i cîntarise bine cuvi ntele. în ansamblu.

dup? al doilea dejun. Pe scurt. în culoare naturala. iar în august ninge de asemenea. _ Domne?te oarecare confuzie. î?i dai seama chiar ?i tu cum poate sa fie cîteodata v ara aici. ma în?elegi. Daca o vrea Dumn ezeu. coborî cu varul sau în sat. Hans Castor p dorea sa le inaugureze chiar în acea dupa-amiaza. -Nu. r?spunse Joachim cu obiectivitate. punîndu-?i paltonul ?i galo?ii. e foarte posibil. toate se z?p?cesc. astfel ca. fara îndoiala. dup? cum po?i sa-?i dai seama. îl înspaimînta oarecum. dar cu toate ca ter mometrul arata cîteva grade deasupra lui zero. Hans Castorp vorbea sincer. ?i cînd te plimbi î?i deschei haina. o sa mai avem înc? zile frumoase de vara. Joachim era de acord ?i cumparara dintr-un magazin englezesc cu clientela aleas? doua paturi din par de c?mila. A?a ceva nu se poate spune. Ninge în ianuarie. în?elegi. sînt zile de iarna ?i zile de vara. zile de prim?var? ?i zile de toamna. dar în luna mai tot pe atîta. cînd vine z?pada. A doua zi diminea?a nu mai ningea. Pe cînd se întorceau. nici surprinz?tor. ?i. Toata dupa-amiaza ninse în continuare. care te stropea. z?pada r?m?sese înc? destul de groasa . sus. soarele este adesea atît de arz?tor încît transpiri. apoi îns? renun?a. îl ajunser? din urma pe Settembri ni care. ca sa-si cumpere patur i pentru cura de odihna. ?i apoi. Erau. se desf??ura un desavîr?it peisaj de iarna. se amesteca între ele ?i nu se ?in riguros de calendar. îns? aici la MUNTELE VR?JIT 107 noi. ?i acum s-a zis cu vara voastr?? îl întreba Hans Castorp cu amara ironie pe varul sa u. S ettembrini îi r?spunse cu sarcasmele cele mai violente. principiile tratamentului! Sublimele ?i inviolabilele principii ale tratamentul ui! Adaug? apoi ca. te rog sa în?elegi ce v reau sa spun: ca în definitiv nu merita sa cump?r un sac îmbl?nit numai pentru trei s?ptamîni. fratînd ca o temperatu ra medie în camere f?cea parte. înso?ita de tunete repetate un viscol atît de compac t. fire?te. din regirnul tratamentului ?i ca. cu capul descoperit. paturi are oricine ?i n-au în ele nimic deosebit. sub privirea surprinsa a lui Hans Castorp. da. iat? o rea litate ce trebuie re?inuta. Devale o sa le g?sesc oricînd o întrebuin?are. de care suferea cump lit.. Iar cînd Hans Castorp obiecta. în fe lul acesta. Se d?duse drumul la calorifer ?i în timp ce Jo achim recursese la sacul îmbl?nit fara sa-?i întrerup? cura. spuse Hans Castorp. ?i dadura dispozi?ie s a fie trimise imediat la sanatoriul interna?ional Berghof". în timp ce un sa c îmbl?nit este ceva oarecum prea specific. Italianul era palid la fa?a ?i într-o dispozi?ie cam trista. doreau poate sa-i împiedice Pe bolnavi sa capete obiceiuri molatice. Dumnezeule. c?ci gîndul acesta. o sfidare adusa bunului sim?. iar vara. ca atare. în treac?t se gîndi daca n-ar fi cazul sa-?i cumpere chiar ?i un sac îmbl?nit. Iarna. saramînem la paturi! zise el. încît te puteai crede înv?luit în aburi albi. îns? aici fapt este ca anotimpurile nu se deosebesc prea l?muri t unele de altele. Cu vorbe alese ?i înt ors?turi de fraza pl?cute. iar în fundul v?ii aproape ca nu se mai d istingea nimic. aparat de o umbrela. c?ci altfel programul zilei nu-?i oferea pr ilejul sa cobori în sat. cu un n cuvi incios. Sa fim serio?i! într-adevar. începuse sa ploua.. Hans Castorp se refugia se în camera. la fel cu cele pe care le avea el. a? fi într-un fel oarecare unul de-ai vo?tri. se plîngea de frig ?i de umezeala. prin urmar e. Fara îndoiala ca ?i în septembrie. iar pe str?zi z?pada se pref?cuse într-o mîz ga de ghea?a. asemenea cu acela ce trebuie folosit în probleme de religie 108 . în camera temperatura era de ?ase grade deasupra lui zero. fara nici o îndoiala. se îndrepta ?i el spre sanatonu . Pe scurt. tr?sese fotoliul lînga radiatorul fierbinte ?i clatinînd mereu din cap pr ivea învolburarea de-afara.o formidabila furtuna cu z?pada. destul de lun gi ?i de late. Cel pu?in daca în camera ar fi cald! Dar ace?ti despo?i mizerabili l?sau sa s e sting? caloriferul imediat ce înceta sa mai ning? ceea ce era o m?sura stu-PJda. c?ci dac? mi-a? cump?ra un sac îmbl?nit mi s-ar p?rea ca rna instalez aici pentru totdeauna ?i ca. camera 34. nu. de o pl?cuta moliciune. L a urma urmei se poate spune ca aproape nu trece o luna fara sa ning?. Opriser? iar??i c?ldura. adev?rate anotimpuri nu exista de fapt. deoarece era limpede ca pe o asemenea vreme pledul lui nu mai era suficient.

c?ci altfel tremura ?i er? în stare sa plîng? de furie daca îl l?sau s? îngh e?e. altul de la Cra covia. închipui?i-v? ce sînt sili' s? îndur eu. ?i dumneavoastr?.. în acest loc blestemat ?i s?lbatic. Settembrini începu sa vorbeasc? despre r?posatul lui tata în leg?tur? cu c?ldura dup? care tînje?. ora?ul nostru. lasînd p arca sa i se topeasc? încet pe limba silabele graiului matern ?i leganîndu-?i capul în tr-o parte ?i în alta. Doamna Stohr. urmînd exemplul lui Vergiliu. Od?i?a lui era în?esat? de c?r?i ?i manuscrise prin tre care se g?seau multe de mare valoare ?i în mijlocul acestor comori ale spiritu lui.. el st?tea în picioare. un uomo letterato cum visa Bo ccaccio. un cunosc?tor al limbii noastre cum nu sînt mul?i.. un stili st. continu? el . Ce jalnic? mizerie. îns? era surprinz?tor surprinz?tor. iar în zilele umede sau în acelea cînd se pornea t?iosul vînt tr?montan. unul din Haparanda. dedicîndu-se literaturii -firav ?i m?runt de statur?.. este firesc ca într-o astfel de institu?ie societatea s? fie pu?in cam amestecat?.. care st? vizavi de el. E atît de str aniu s? fii în acela?i timp ?i proasta ?i bolnav?. pe care de altfel cred c? o cunoa?te?i. deopotriv? de sens ibil la suflet ?i la trup... într-un sens favorabil ca u nele dintre aceste principii socotite sacrosancte coincideau exact cu interesele financiare ale despo?ilor.. Ah. De departe veneau savan?ii s? discute cu el. acest duhovnic neru?inat care ma ur??te pentru c? demn itatea mea de om ma opre?te s? iau parte la monstruozit??ile lui pope?ti. ca sa-i m?rturiseasc? înalta lor c onsidera?ie. Hans Ca?torp rîse blînd de smocul de fîn". ?i pe cînd verii rîdeau. Iar la masa mea. în acela?i timp se plînge ca are temperatura ?i c? se sim te teribil de lipsit? de vlag? ?i se pare c? nu e deloc un caz u?or. î?i îngrijea gr?dini?a. ?i de caracterele frumoase". spuse Settembrini în culmea fericirii. Apoi spuse: Dumnezeule.. Caractere f rumoase. Este de o ignoran?? uci g?toare. descinzînd anume la Padova. Ce romanist eminent. Nu po?i întotdeauna s?-?i alegi vecinii de mas?.. înf??urat în halatul de flanela albastra. Cit de drag? îi era iarna od?i?a lui de lucru. F?r? s? se fi în?eles între ei. fire?te. un maestru în idioma gentile. sau mai cu rînd de felul caraghios în care se manifesta dezn?dejdea în vorbele lui. fiul tat?lui meu. L?sa?i-ma-n pace cu literatura! îmi zice. domnule inginer. c?ldura î?i înv?luia umerii ca o mantie cald? ?i ochii ?i se um pleau cu lacrimi de mul?umire.. zise el cu o anumita exaltare. era un om distins. îns? faptul mi se pare cu totul curios cînd cineva e prost ?i pe deasupra mai este .. iar el îi primea pe to?i cu o binevoitoare demnitate. închipui?i-vâ! dar cu ni?te smocuri groase de pâr c?runt la tîmple ?i cu un nas atît de lung ?i sub?ire..Tat?l meu. domnii mei! Unul dintre cei mai di stin?i ai vremii sale. în ce tov?r??ie sînt condamnat s? m?nînc! La dreapta mea este un fabrica nt de bere din Halle -pe nume Magnus cu o musta?? ca un smoc de fin. pierde album ina ?i devine pe zi ce trece tot mai stupid?.. Sfînta Fecioar?! Iar so?ia lui. dar în acela?i timp amuzanta. ?i acum. ?i tot ce spunea era s?n?tos ?i frumos. cu asta ce-ai realiza? Dar ?i la masa noastr? exist? o doamna în genul acesta. Dar c?ldura. înaintea pupitrulu i îngust. mai mic decît mine cu un cap. trebuia s? aib? c?ldur? în od?i?a lui. un latinist cum în zilele noastre nu mai exist?.. unde trupul tremura de frig în toiul verii ?i unde sufletul ?i-e chinuit neîncetat de im presii umilitoare. despre literatur?. . ba chiar instructiv? în violen?a ei dezinvolt? ?i agre siv?. Ce ne d?? Caractere frumoase! ?i ce folos am de pe u rma caracterelor frumoase? Eu sînt un om practic ?i în via?a nu întîlne?ti aproape nicio dat? caractere frumoase. Vai! E cumplit! Ce oameni ne înconjoar?! Acest MUNTELE VR?JIT 109 consilier satanic smintit! Krokowski ?i Settembnni f?cu o mutrp de parc? ?i-ar f i rupt limba . Era de asemenea ?i un poet deosebit cînd. trebuie s-o m?rturisesc. domnule locotenent. ?i chiar dac? ai put ea. . dac? pâtrundeai î vestibulul c?su?ei." Iat? ce idee ?i-a f?cu.Krokowski. ?i cîteodat? nu ?tii încotro s?-?i îndrep?i priviril e cînd începe sa fleca-reasc?. pe care o iubea din toat? inima ?i unde trebuia mereu men?inut? o temperatur? de cel pu? in dou?zeci de grade Reaumur cu ajutorul unei sobi?e care se înfierbînta pîn? la ro?u. ?i nu ?tiu daca m? exprim exact . Joâchim ?i Hans Castorp erau de aceea?i p?rere în ceea c e prive?te tirada lui Settembrini: o g?seau penibila ?i revolt?tor de nepl?cut?. în vreme ce se închideau bucuros ochii la cele care nu r ?spundeau acestor interese. în orele libere. scria povestiri în cea mai elegant? proz? toscan?.THOMAS MANN ?i credin??.

° MUNTELE VR?JIT IU roare îndreptat? contra gustului naturii. nu mai ?tii dac?. ca nu se acorda. mai deosebit. cînd armonia ?i bucuria p?reau suspecte ?i diavole?ti. ?i ca pe o dilema prin care trece sentime ntul omeniei". domnule Settembrini.. c? p?rerile pe care le-a?i exprimat nu sînt chiar ale dumneavoa str?. Dar. iar sentimentul omeniei trece printr-o dilema cu mult mai egretabilâ d ecît a? putea-o spune.s au. Asta se datore?te vîrste i dumneavoastr?. iar Settembrini. expunîndu-le într-o doar?. în privin?a aceasta. deoarec e fa?? de un bolnav se cuvine s? ai o atitudine de respect ?i seriozitate. termenul de care v-a?i folosit. f?r? a v? angaja propria dumneavoastr? r?spundere. spuse el. trebuie s? rîzi s au s? plîngi. Dar am facut-o numai pentru ca aceste gînduri mi-au v enit din întîmplare. spunmdu-va c? boala este b?trîn? ?i urîtâ. In realitate. Joachim era ?i el pu?in stînjenit. în vremuri înc?r cate de groaza. Este un principiu excelent. Din cau za aceasta m? simt obligat s? v? r?spund. c? m? opun cu violen?? categorica. dar dumneavoastr? dovedi?i de data aceasta însu?ir i filozofice pe care nu vi le-a? fi b?nuit niciodat?! Potrivit teoriei dumneavoa str? ar trebui s? fi?i mai pu?in s?n?tos decî? p?re?i. incit nu se potrive?te pentru nimi c în lume s? fie asociata cu prostia. cu sprîncenele ridicate. A?a j?.?i bolnav. ci c?. sau în orice caz nu poate duce decît l a boal?. pronun?înd în italiene?t e pe c de la placet.. ca s? zicem a?a. domnule inginer. Placet experiri. t?cu. deoarece este evident c? av e?i spirit. încheie el. Sau din clipa cînd considera?i boala ca pe un lucru atît de nobil . dac? nu va fi comb?tut?. c?reia îi lipse?te înc? hotârîrea viril? ?i îi place s? fac? încerc?ri exp nînd tot felul de puncte de vedere. a?tepta ca Hans Castorp sa-?i fi pierdut cu totul ?irul. Acesta a fost. Ei bine. nu-i a ?a? Boala este oarecum ceva demn sâ fie respectat daca ma pot exprima astfel. a?a cum m? vede?i.. Poate c? voi reu?i mai sigur sa va trezesc oroarea. cînd ideea de om era degenerata ?i lipsita de orice demnitate. fa cîndu-se c? a?teapt? din polite?e ca interlocutorul sau sa termine ce are de spus. ca nu e?ti obi?nuit sa ?i 110 THOMAS MANN le închipui la un loc. ?i Castorp se opri încurcat. inteligent. în adev?r. în timp ce in firmitatea echivala cu un privilegiu care-?i deschidea împ?r??ia cerurilor. înainte de a-i r?spunde: Fir-ar sa fie. Dar cînd prostia î?i bag? coada ?i se dezl?n?uie cu fomulu?". cam intolerant în ceea ce prive?te problemele spiritului ?i pr efer mai curînd sa fiu luat drept pedant decît s? nu combat p?reri care mi se par atît de vrednice de dojana. c? le resping. Nici nu mai ?tii ce figur? trebuie s? faci. M? îndoiesc c? întîmplarea joac? aici vreun rol.. nici demn? de respect. ca acelea pe care le-a?i dezvoltat în fa?a noastr?. Sînt. Mi-e team? c? exist? în dumneavoastr? o tendin?? care ar putea sa devin? tr?s?tura de caracter. ?i eu pre fer un bolnav spiritual unui tuberculos imbecil. Dar sînt împotriva dumneavoastr? di n clipa în care începe?i s? considera?i boala ca fiind oarecum pe un plan de egalita te cu prostia. ca fiind o gre?eal? de stil. îns? îng?dui?i-mi s? v? atrag aten?ia ca nu pot fi de acord cu deduc?iil e dumneavoastr?. Concep?ia dumneavoastr? î?i are originea în vremuri pline de super ti?ii. da. sîntem de acord.. n-a?i f?cut altceva decît s? prinde?i din zbor u nele dintre p?rerile posibile ce pluteau. nu! Boala nu este deloc nobil?. cred. Dar ra? iunea ?i secolul luminii au risipit aceste umbre ce ap?sau sufletul omenirii le- .. Mi-a?i spus ca boala unit? cu prostia ar fi lucrul cel mai trist din lume.. iat?. iar o a semenea concep?ie este ea îns??i boln?vicioas?. ca nu pot convie?ui. Vre?i s? spune?i c? nu v-a?i gîndit la asta prea serios. în-g?-du-i-?i-mi. în aer. Te gîndc?ti ca în mod obi?nuit un om trebuie sa fie s?n?tos ?i boala trebuie sâ-l fac? delicat. Ceea ce ma nedumere?te e cel mul t faptul c? încercarea dumneavoastr? se îndreapt? tocmai în aceasta direc?ie. închipui de obice i lucrurile. în?eleg c? aceste doua st?ri nu rimeaz? ua cu alta. atît de respectabil" .. cum v-a?i exprimat. ?i institute cosmice" ?i cu tot felul de boac?ne de soiul acesta. într-o anumit? m?sur?.. ?tiu ce vre?i s? spune?i. Nu crede?i? Poate în afirma?iile mele am mers mai departe decît a? fi în stare s? justific. vreau s? spun c? e într-adev?r tot ce poate fi mai trist pe lume cînd ace ste dou? lucruri se împletesc.

o înjosire dureroasa ?i insult?toare a I deii. Sa MUNTELE VR?JIT 113 . este mizeria în persoana. un principiu s?n?tos nu poate niciodat? produce decît efecte s?n?toase.. mi se pare c a nu aceasta ridicola femeie. pe scurt. de o manier? mai plastic?. a?i auzit de Leopardi? A fost un poet fa ra noroc al ?arii mele. c?ci lupta mai dureaz? înc? ?i ast?zi. 0 umilire de care ai putea la nevoie sa te dispensezi sau s-o tolerezi în un ele cazuri excep?ionale. proasta ?i rea. da. munca pentru P?mînt. Asta-i bun?.nu mai avea încredere nici în ?tiin?a ?i nici în progres! Acesta este tragicul." ?i cu voce tare spuse: . unind un sunet nobil cu un trup neputincios.au risipit. silindu-le sa convie?uiasc?. Domnule inginer . lipsit de con?inut. c?lite tot mai mult prin lupt?. gîndi Hans Castorp uluit ?i încurcat. dar punîndu-le în valoare. domnule Settembrini. nu W cazul acelei femei cu al c?rui nume nu vreau sa-mi încarc memoria. munca pâmînteasc?.. pe de alta 112 THOMAS MANN parte. întipan?i-Va bine în minte ca boala departe de-a fi ceva atît de demn de respect încîl sa nu poat? fi asociata cu prostia boala înseamn? mai curînd înjosirea omului.?i zi de zi. da r ale c?rui plîngeri î?i sfî?ie inima. pe d easupra. un suflet mare la origine. Dar cum în via?a s Piritului totul este coeziune ?i cum un lucru decurge din altul. s? în?face ?i întreg omul. va mul?umesc deci. nu-?i mai ramîne altceva de f?cut decît sa-?i fie mila ?i sa ridici di n umeri.este cumplit sa fii nevoit s-o spui . pentru a-l conduce pe c?ile civi liza?iei ?i progresului. spuse: . auzi?i numai.?i al c?rui nume renun? de altfel sa mi-l reamintesc doamna Stohr. a?adar. ca infirmul Leopardi a fost lipsit mai ales de dragostea femeilor ?i din aceasta pricina a fost incapabil sa-?i preîntîmpine ist ovirea sufleteasca. La urma. cum spunea?i. unul apar?inînd terminologiei estetice ?i p sihologiei ?i altul aPar?inînd politicii . Am convingerea absoluta ca nimeni nu s-ar putea exprima mai. iar aceasta lupt ?. un om coco?at ?i boln?vicios. sînt convins de asta. Doamne.Foarte frumos. cum nu P°ti s? da i dracului degetul cel mic fara ca el s? trag? dup? sine mina lr>treaga ?i. ?i nu mai avea încredere . din ce în ce mai pur?. sentimentul omeniei în dilema. în fa? a celor ce-l ascultau. Se silea în mod v?dit sa se b ucure numai el de memoria ?i frazarea lui. ea este bolnava ?i proasta. tragicul începe acolo unde Natura a fost atît de cruda încît a frînt sau a împiedicat chiar de la început -armonia unei personalit??i. Asculta?i! ?i Settembrini începu sa declame în italiene?te. ?i ce tot îi d? zor cu munca! Dup? cît mi se pare. natura îi apare rea ?i de fapt este red.termeni de ?coala care n-au nici o leg? tur? cu problema noastr? ?i de care v? pute?i foarte bine lipsi.. Dar dilema. ?ine?i bine minte. aceste f or?e vor sfîr?i prin a-l elibera definitiv pe om.o boal? studiata pîn? l? satura?ie. ca este o boal? curat? . O revenire. iar în privin?a aceasta îi dau drep tate. pentru care ?tiin?a dispune de diferite nume. îns? a o cinsti din punct de vedere al spiritului re?ine?i bine ce va spun! ar însemna o r?t?cire ?i începutul unei raiaciri a întregului spirit . domnule inginer-A ici se afla dilema sentimentului omeniei" despre care vorbea?i.. cum. ori care ar fi principiul pe care-l pui la origine. îns? nu complet.îns? dumneavoastr? nu în?elege?i nimic. adic? nu cazul ei pune. fara sa pricepe?i gîndui lui du reros. lasînd sa i se topeasc? pe limba frum oasele silabe. domnule. Cu m de-am reu?it s? provoc furtuna aceasta? De altfel îmi face impresia c? e cam sec . plecînd capul cînd într-o parte.. cînd în alta. fap tul e simplu. pentru onoare a ?i interesele omenirii .. s-ar zice c? e o arie de oper?. din ce în ce mai bu n?. domnul meu. totodat?. domnule locotenent. spre o lumin? din ce în ce mai limpede. relu? Settembrini ridicînd umbrela peste capul unui trec?tor. domnu le inginer. domnilor. se nume?te munca. Spune?i într-un mod admirabil lucrurilor pe n ume. îns? ve?nic umilit de mizeria trupului ?i tîrît în str?fundurile ironiei suflete?ti. Aceasta doamna la care a?i f?cut aluzie . în ochii lui p?le?te str?lucirea gloriei ?i a virtu?ii. e o no?iune destul de deplasata aici. sau dumneavoastr?. o reveni re spiritual? la concep?iile acelor vremuri întunecate ?i ir?mîntate crede?i-mâ. ?i cîteodata închizînd ochii sa-i pese ca tovar??ii sai nu în?elegeau nici un cuvînt.

Un om bolnav este numai tr up. Cu atît mai bine daca este a?a. Departe de mine inte n?ia de-a va propune vreo teone filozofica onginala nu aceasta este inten?ia mea . Un tînar înzestrat nu este deloc o pagina alba. însa merita osteneala sa-l ascul?i.Sa ma fereasc? Dumnezeu! exclama Hans Castorp cînd se g?si în ascensor. nu se deda decît întîmplator cercet?rilor în leg? tura cu diferitele concep?ii. . iat? ceea ce-i lipsit de omenie ?i umilitor iar în majoritatea cazurilor nu pi e?uie?te aproape cu nimic mai mult decît un cadavru. Cred ca ar fi dezam?git daca ar afla ca. adaug? Hans Castorp nzîud ?i privind în jos. Da. din propria lui convingere. se pricepe sa vorbeasc?. Apoi zise: .ma rog! De cînd ma ?tiu n-am pronun?at niciodat? acest cuvînt ?i chiar la ?coala. . iar Settembrini se repta sP re salon.Sa nu cumva sa-i spui a?a ceva.Nu. în vreme ce al doilea este regula. adic?. . te gînde?ti la chifle. . atunci desigur ca trebuie sa fie vorb irea frumoasa. însa Sett embrini ar fi trebuit sa ne spun? pe scurt care este esen?ialul în literatura. zise Settembrini. 114 THOMAS MANN .Cu atît mai bine. ca pentru el are valoare mai ales vorbirea în sine. este foarte posibil sa-mi fi trecut prin cap ceva asem?n?tor. preciza Joachim cu indiferen?a. aceasta confirma supozi?ia mea ca e un încep?tor talentat în ale spiritului ?i ca.Ah.. Joachim rîse. Daca inginerul nostru a ?i f?cut.. Dar daca scopul esen?ial al literaturii nu este realizarea caracterelor frumoase. . c? important este sa lase cuvintele sa sar ? si sa se rostogoleasc? la fel de elastice ca ?i mingile. care acapareaz? întreaga via?a.. fie care cuvînt ce-i iese din gura e atît de rotunjit. care î?i asum a toata importan?a ?i evolueaz? într-un mod resping?tor. nimic deosebit.. iat? ceva care nu-i chiar atît de sigur.u-mi vorbi?i de spiritualizarea" ce poate sa rezulte din boala. Domnii au f? cut cump?raturi? întreba el cu un ton u?or. N-a m vrut sa-l întreb. a tît binele cît ?i râul. Crezi? O. încît cînd îl aud ma e sa ma gindesc la ni?te chifle proaspete. E un adev?rat pedagog ?i de altfel tnai acum cîteva zile ne-a ?i m?rturis it ca ar avea talent pentru pedagoga Dar cu el trebuie sa fii foarte atent. ca sa nu ma dau de gol..Pentru cura de odihna.Ciezi? ce mira Hans Castorp. întrucît n-am nici o competen?a în materie ? i pîna azi n-am v?zut niciodat? un literat. cî?iva pa?i. c?ci aceasta este impresia mea cînd ma aflu în tov?r??ia lui Settembr ini. ei.In ad ev?r: Placet expenri. paturi. pentru numele lui Dumnezeu. trupul este acela care biruie. în g eneral. vorbe?te despre virtute" . r?spunse Hans Castorp. Pe frigul asta cumplit. Tu însu?i ai spus de curînd ceva ase m?n?tor. Trebuie sa fac ca dumneavoas tr? în aceste cîteva saptamîni. dar totod at? sa ?tearg? cu un reactiv potrivit râul care ar vrea sa se afirme.. atît de ispititor. cum spunea. la fel ca to?i tinerii dota?i. ?i este rolul educatorului sa scoat? în relief binele.. ascul tîndu-i lec?iile. fobabil ca nu voia s a fac? a doua cura de odihna. repeta ei cu accent italian ?i-?i iun r?mas Un.Am cump?rat cîteva p?turi pentru varul meu. ?i mi se pare ca nu -i displace cîtu?i de pu?in sa observe ca-?i dai seama de acest lucru. cura de odihna.E ciudat. domnii mei. ca sa citeasc? ziarele înainte de masa.. Settembrini f?cu. schimbînd vorba. Auzmdu-l pe Se . Magnus. saluta?i de portarul ?chiop intrar? m sanatoriu. este o pagin? pe care s-a ?i scris cu cerneala deocamdat? invizibila. în t?cere. fab ricantul de bere. dim potriv?.. ei. spuse deodat? Joachim pleeîndu-se înainte ca «a-l pii-veasca pe varul sau care mergea de cealalt? parte a lui Settcmbnni. . a?a! Ei. a?a. A?a. Am mereu impresia ca luv nici nu -i pasa de lec?ii sau ca-l intereseaz? într-un mod cu totul secundar. cînd d?deam în c?r?i peste vir-tus. . singur cu Joachim. este fara îndoiala un prost cu frumoasele lui caractere". ci. c?ci nici nu apuci sa spui un cuvînt mai mult ca ?i trebuie sa-i înduri lec?iile date cu multa tipicarie. îl traduceam întotdeauna prin cuTaj". sa nu face?i una ca asta! Un suflet fara tiup este tot atît de lipsit d e omenie ?i tot atît de fioros ca ?i un trup fara suflet j de altfel primul caz este o excep?ie rara. observa?ii asem? n?toare. Ce expresii folose?te! Fara sa se jeneze vreun pic.

ci destul de anemic. ?tiau sa se înf??oare din trei mi?c?ri s'gure cu amîndoud paturile în acela?i tim p. care nu pricepu imediat ce era hazliu în spusele lui. aplicînd exact aceast a bucata dubla pe marginea ?ezlongului. astfel ca le întrebuin?a pentru prima datd chiar în ziua aceea iar Joa chim. ridieîndu-te în capul oaselor ?i apucînd grosimea du bla a p?turii îndoite. cu perni?a moale sub ceafa ?i epuizat de toata aceasta gimnastica. ?i pe Behrens. spuse Joachim cu o mirare potolita. pentru a °o?ine o execu?ie cor a a mi?c?rilor ce i se indicau. Lui Hans Castorp i se p?ru destul de îndoielnic ceea ce-i spusese varul sau relati v la cele dou?zeci de grade sub zero. de parca ar fi st at într-o odaie supraînc?lzit?. Are chiar ceva sever . nu pot sa cred. pachetul cu paturi se ?i afla în camera lui Hans Castorp pe un scaun. în a?a fel îneît atîrnau mai mult la picioare. apoi din cealalt?.?i adesea te sim?i stingherit. pîna sub umeri. A?a crezi tu. Mi-am dat imediat seama c a este un opozi?ionist. deoarece-?i dai seama c? e?ti. ?i apoi ma e nerveaz? pu?in cînd îl aud cum înjura ?i frigul. pe deasupra picioarelor. îl înva?? arta de-a se înf??ur? a?a cum f?ceau to?i ?i cum fie care nou sosit trebuia sa înve?e. c?ci n-a? putea-o caracteriza altfel. Lasîndu-se sa cada pe spate c u spinarea lntepenita. î?i spuse c? totu?i nu era perfect s?n?tos. deoarece hot?rî ca-i era mai curînd frig.. r?spunse cu b?gare de seama Joachim. totu?i aceasta era o dib?cie rara ?i invidiata. ?i fara îndoial? c? din aceasta cauz a îi era frig. Cît era de straniu ca. de fapt. sa spunem: controlat. nu ?i s-ar putea întîmpl a nimic. în lungime. Numai vreo cî?iva dintre cei mai vechi. Dupa aceea procedai la fel cu p?tura dinafar?.A?a. formînd un cilindru lipsit de membre. nu înceta sa se P'înga. Se sim?ea înc? ridicol de obosit de pe urma exerci?iil or f?cute cu paturile . obrajii continuau sa-i fie usca?i ?i fierbin?i. un ul. cînd înjura totul. ca ma d ezaproba ?i era oarecum contrariat? . care se pricepea. apoi izb ucni ?i el în rîs. Apoi trecu înd?r?tul peretelui de sticla ca sa se înf??oare ?i el. si Pe doamna Magnus fi indc? pierde albumina. MUNTELE VR?JIT 115 .. Apoi te a?ezai ?i începeai prin a îndoi p?tura din?untru.ttembrini. Dar pe de alta parte. Hans Castorp începu sa rîda auzind ultimele cuvinte.Da. ba dim potriv?. Insa toate aceste senza?ii nepl?cute erau compensate de pozi?ia lui . dupa aceea în l??ime. ai dreptate. lucru ceva mai g reu de executat. ?i acum chiar daca ar fi dou?zeci de grade sub zero. ci Itvai ales aptitudini înn?scute. iar °achim . Intindeai p?turile pe pînza ?ezlongului. pe scurt. îl privi nedumerit. în timp ce Hans Castorp începu imediat sa se schimbe ?i sa se preg?teasc? pe ntru masa de prînz de care nu-l nwi desp?r?ea. Joachim îi zise: . ?i Hans Castorp. asta-mi place la el ?i"n sinea mea g?sesc ca atitudinea lui este corect? . Mie mi se pare ca este un om care se respecta sau care respecta omul în g eneral. mai întîi dintr-o parte. 116 THOMAS MANN Cînd Hans Castorp se g?si întins pe ?ezlong. decit o ora. mai întîi una .?i în adev?r Ocean Steamships îi tremura în mîini de îndat? ce voi a s? citeasc?.Nu. adic?. Cum po?i sa-?i închipui a?a ceva? Eu. în ciuda acestei umezeli p?trunz?toare. Ma vei crede daca î?i m?rturisesc ca jjjj avut tot timpul impresia c a nu era mul?umit fiindc? mi-am cump?rat paturile pentru cura de odihna. atitudi nea aceasta dovede?te de asemenea o mîndrie care n-are nimic neglijent în ea. daca vroiai sa ob?ii cea mai mare regula ritate posibila. Pe urma porni cu termometrul în gura ?i cu toate cele necesare sa-?i fac? cura de odihna. în vreme ce pe sub arcadele de lemn ale galeriei privea umezeala care plutea ?i se infiltra parînd c? e gata dintr-o c lipa în alta sa se prefac? în ninsoare. neîndemînatic ca orice novice. am sim?it cum se chirce?te ceva în mine. Se leag? de tot ce exista ?i aceasta atitudine are ceva neglijent în ea. ?i-o m?rturisesc. spuse Joac him. cînd îndoit. încereînd sa efectueze opera?iile cînd întins. apoi cealalt?. în parte de jos. ?i d e mai multe ori îl str?b?tur? ni?te fiori reci. a? a cum remarcase ?i consilierul aulic Behrens. care presupunea nu numai am înt regi de exerci?iu. Digresiune asupra ideii de timp Cînd se întoarser? dupa masa. spuse Hans Castorp. ?i n-o spun într -un sens rau.

Introduci aceste soiu ri de experien?e în cursul principal al vie?ii. T otul depindea de materialul capitonajului. pentru a te reîntoarce la starea anterioara. o reînnoire a sentimentului vie?ii în general. iar restul vie?ii s-a desf??urat din ce în ce m ai repede. ?i pe care o a?teptai cu o anumit? bucurie. ci e mai degrab? c eva oarecum sufletesc. se crede ca un con?inut interesant ?i noutatea gonesc" tim pul. îneît una nu poate fi sl?bit? f?r? ca cealalt? sa nu lînce-zeasc? ?i sa se sting? la rîndul ei. Prin urmare. un con?inut bogat ?i interesant este. 0 înt?rire ?i o încetinire a tr?irii timpului ?i. adic?: îl scurteaz? pe cînd monotonia ?i pustiul îi îngreuiaz? ?i-i încetinesc curg a. via?a cea mai lunga ar fi perceputa ca foarte scurta ?i ar trece cît ai bate din palme. F?r? îndoiala ca uneori pustiul ?i monotonia lung esc clipa sau ora ?i le fac mai plictisitoare". preci-PUtadu-se. de în? l?imea ?i l?rgimea potrivita a rezematorilor sau numai de consisten?a pernei pe scurt nu era omene?te posibil sa se asigure o pozi?ie mai buna pentru trupul în st are de odihna. odihna pe care nici nu se gr?bea s-o consume ?i nici n-o irosea. ?i cînd ani i copil?riei au fost tr?i?i lncet. în fond. spulberîndu-i. cînd curgerea lor este de o neîntrerupt? monotonie. odihna pe care activitatea zgomotoasa nu reu?ea sa-l fac? s-o uite . este un proces ciudat aceast? aclimatizare într-un loc str?in. aproape misterioas e. ca toate mesele. C1nd o zi seam? n? cu toate. Dar ia ce consta ace ast? vl?guire ?i tocire cînd tr?ie?ti într-o regula mult? vreme neîntrerupt?? Nu e atît o boseala trupeasc? ?i spirituala. Hans Castorp era cu inima împ?cata la gîndul ca avea în fa?a doua ore libere ?i precis delimitate. pentru a ne împrosp?ta perc ep?ia timpului ?i pentru a ob?ine o reîntinerire. ba chiar erau gata-gata sa se deterioreze. datorat? calit??ilor greu de analizat. la ora ?apte era cina care avea. dup? aceea iar??i odihna pe ?ezlong. desigur. acest con?inut da curgerii timpului întindere. putea sa stea multa vreme f?r? nici o ocupa?ie ?i-i pl?cea.. în general. de înclinarea pl?cuta a sp?tarului. dup? cum s-a mai spus. Noi ?tim bine ca însu?i118 THOMAS MANN rea unor schimb?ri ale obi?nuin?ei sau ivirea unor obi?nuin?e noi reprezint? sing urul mijloc de care dispunem pentru a ne p?stra în via?a. faptul acesta ?ine tot de obi?nuin?a. ceea ce se n ume?te plictis nu-i în realitate decît o scurtare boln?vicioasa a timpului pricinuit a de monoto-nie: marile intervale de timp. cu scopul de-a te odihni". dar cu inten?ia definitiva de a le para?i imediat ce r?gazul s e va fi împlinit. greutate ?i tr?inicie. d e o dispozi?ie binevenita. ele nu sînt decît o singura zi. de?i el nu era aici decît un musafir. pustii ?i neînsemna?i pe care vîntul îi matur?. dar luat în mare. Dimpotriv? . de?i ar fi fost o exagerare sâ se sp un? ca era de pe acum aclimatizat". încord ?rile ?i curiozit??ile ei. ca s? spunem a?a. La ora patru venea ceaiul cu cozonac ?i dulcea?a. apoi î?i ar uncai privirile în cutia stereo-scopului. C?ci avea o fire r?bd?toare. decît prin acest minunat ?ezlong. pe care le supor?i numai pentru ele însele. MUNTELE VR?JIT 117 Castorp cuno?tea pe dinafar? programul zilnic.. chiar prin acestea. confirmate de un program oficial. aceasta adap tare ?i prefacere cîteodata obositoare. ca pe un interme diu. este tr?irea timpului amenin?ata sa se piard? în mijlocul u nei monotonii neîntrerupte. sa sl?bea sc? si sa se toceasc? în monotonia nearticulata a existen?ei. în luneta caleidoscopic? sau pe ecranul ci nematografic. dar ele scurteaz? ?i gr?besc pîna l a a reduce la neant marile ?i extrem de marile cantit??i ale timpului. capabil sa scurteze o or? sau c hiar o zi. aceste dou? ore ale unei cure principale de odihna. ca pe o întrerupere. pe care Hans Castorp avusese prilejul sa le pre?uiasca înc? la prima sa cura de odihna ?i care iar??i se verificau într-un chip atît de fericit. iar într-o Qesavîr?it? uniformitate. astfel ca anii boga?i în întîmplari trec mult mai încet decît anii s?raci. Ace . Obi?nuin?a este o somnolen?a sau cel pu?in o istovire a ideii de timp. se chircesc într-o m?sura care înspaimînta de moarte inima. adic? pentru a modifica ?i primeni func?iunile o rganismului care amenin?au. Asupra esen?ei plictisului s-au raspîn-dit multe conce p?ii eronate.excep?ional de comoda. m?cinat? de cerin?ele aspre ale vie?ii (c?ci pe ntru aceasta remediul cel mai înt?ritor ar fi o simpl? odihn?). Ceea ce nu e întru totul exact. tr?ire care este ea îns??i atît de strîns înrudita ?i legata d sentimentul vie?ii. ale ?ezlongului. Prin urmare. apoi pu?ina mi?care în aer liber.

care ?ine vreo ?ase sau opt zile. Observa?iile acestea n-au fost introduse aici decît pentru ca tînarul Hans Castorp avea idei asem?n?toare cînd. lUii MUNTELE VR?JIT 119 Iar Hans Castorp rîse de felul în care Joachim spusese aceasta. ?i ultima saptamîna. iar cînd sim?ul timpului e obosit din pricina vîrstei sau ca urmare a unei sl?biciuni co ngenitale nici n-a fost prea dezvoltat. consilierul aulic cu halatul alb ?i obrajii alb?strui vîslind de-a lungul coridorului. c?ci de cînd e?ti aici ma ag?? oarecum de tine. ?i nici în ceea ce prive?te adaptarea organismului sau l a condi?iile atmosferice atît de specifice celor de aici. Da. le sim?im cum se scurteaz?: oricine depinde de via?a sau mai bine zis voie?te sa depind? de via?a î?i da seama cu groaza cît de u?oare ?i fugare trec zilele. se dis tribuia muribunzilor cu scopul de a le stimula ?i prelungi puterile. Fire?te. nu era înc? aclimatizat nici sub raportul cunoa?terii vie?ii de aici. atunci el a?ipe?te foarte iute. g?s im oare în?elegere în privirea dumitalc scrut?toare? Sînt ?neîntat. adic? viguros ?i vast . e ca ?i cum a? fi aici de nu mai ?tiu cîta vreme ?i ca din clipa cînd am sos it fara a realiza imediat acest lucru. Dar cînd ma uit înd?r?t. din asta ma aleg ?1 eu cu ceva. nu pot sa spun decît: De foarte mult". încearc? s? converseze în fran?uze?te Nu. sezonul n stru de vara are în sine partea lui buna. iar tu mi-ai spus: Hai. ziua era supusa a numitor reguli periodice care se iveau numai încetul cu încetul. iar c?l?toria n-a fost decît visul unei nop?i. atît de simplu» fara nic i o explica?ie. dimpotriv?. cînd te afli într-un loc nou. îU aminte?ti? a trecut o adev?rata eternitate. daca ma în?eleg i bine. primele zile ce le tr?im acas?. dup? cîteva zile. de sus". dar numai unele dintre ele. dup? care coborîsera împreuna scara. Aceasta înseamn?. spectator dezinteresat. Dimpotriv?. este de o repeziciune ?i de o s uperficialitate îngrijor?toare. Da. coboar? oda t?!". iar acest gaz datator de via?a. ce se g?seau pe lînga unele u?i de pe corido are ?i de care a dat cu ochii chiar în seara sosirii lui. ma distrez rege?te. Cu toate acestea. Acele pîntecoase vase cu gîturile scurte. ?i chiar în ceea ce privea succesiunea izolat a a întîmplarilor ?i a fizionomiilor. Ziua obi?nuit? era împ?r?ita limpede si organizata cu grija.o cunoa?tere ce n-o putea capata în atît de pu?ine zile ?i pe care n-ar fi putut-o avea nici chiar în trei saptamîni. f?cu Behrens. îi spuse varului sau (privindu-l cu ochii injecta?i): Este ?i ramîne un fapt ciudat ca la început. daca te adaptai acestei orînduiri. Lucrul acesta n-are absolut nimic de-a face cu m?sur?torile ?i nici cu ra?iunea. care se aspira printr-un tub. r?spunse Joachim cu termometrul în gura. con?ineau oxigen cum îi ex plicase Joachim raspunzînd la întrebarea lui. în toate p articularit??ile ei . de ?ase fran ci balonul. una aparînd pentru pr ima oara cînd cealalt? se ?i repetase.. cînd Hans Castorp îl mtîlnise pe culoarul de la primul etaj. ~ Ei. e de soi bun. a?adar retrospectiv. dumneata. n-am precupe?it . Erau pline cu oxigen pur. Dup? aceea îns?. ba i se p?rea chiar ca mei nu ve va realiza vreodat?. în cuprinsul unei saptamîni ?i chiar în intervale mai mari de timp. Fire?te ca ar fi stupid sa spui: Cred ca ma aflu aici de doua luni " ?i ar fi ?i un nonsens. ci depinde numai de felul t au de-a sim?i. foarte dificila. cum 1 1 spusese într-o zi consilierul aulic Behrens. ne apar de asemenea noi. încit puteai intra cu u?urin?a în ritmul ei. De altfel. Hans Castorp avea înc? de înv??at la fiecare pas ca sa observe mai îndeaproape lucrurile v?zute superficial ?i sa primeasc? noul cu o receptivitate tinereasca. pe m?sura ce ne aclimatizam". dup? aceasta schimbare. nu ma plictisesc. C?ci înd?r?tu l u?ilor lînga care se aflau asemenea baloane z?ceau muribunzi sau monbundi. am impresia ca. c?ci aceasta ada ptare era diiscila. dumneata. de pilda.. a?a cum obi?nuia s? spun? (c ontrazicîndu-l pe Joachim).sta este scopul schimb?rii aerului ?i al locului: binefacerea modific?rii ?i a e venimentului. Primele zile ale ?ederii într-un loc nou au un ritm tineresc. c?ci ne integram mai repede în regula obi?nuin?ei decît în ritmul întreruperii ei. timpul î?i par atît de lung. ?i-?i revendic? noile drepturi chiar ?i d up? ce am revenit pe vechiul f?ga?. îneîntat. vaste ?i tinere. din patru. Fire?te ca înviorarea ideii de timp ac?ioneaz? ?i di ncolo de aceasta perioada intercalata. ce mai faci. ?i chiar la cap?tul a dou?zeci ?i patru de ore este ca ?i cum nici n-am fi plecat vreoda t?.

avînd în fa?? un pahar cu bere groas?. p?cat ca nu vrei sa petreci iarna la 120 THOMAS MANN noi.iar de curînd. Dar pîna la prînz va binevoi sa plece ad penates. se aga?? de ei cu vorbe ?i priviri pripite ?i cu un zîmbet atît de dezn?d?jduit. Hans Castorp avea o fire retras?. iar la o examinare mai am?nun?ita fâcea impresia c? t orturile îndurate din pricina plictiselii îi tulburaser? mintea. infirmiera vorbea nu numai afect at. vadea semnele u nei spaime boln?vicioase. cel d e aici. ei.se v?zu silit s? i-l prezinte pe varul sauMUNTELE VR?JIT 121 Cu ?nurul pince-nez-ului trecut pe dup? ureche. apoi. deoarece cînd î?i d?dea seama ca discu?ia se apropie de sfîr?it. f?r? zgomot. unde se afl? tot ce este hotvoleh spuse el deformînd în gluma acest cuvînt str?in hot voleh-ul interna?ional vine numai iarna acolo. Ea zîmbi u?o r v?zînd ochii pe care-i f?cea. Era primul moribundus pe care Hans Castorp îl vedea în via?a lui. ?i imediat ce tinerii erau pe punctul s? se îndep?rteze. Este foarte adev?rat ca sora de p e coridor lungise gîtul atît de mult? vreme dup? ei. cu mi?c?ri ml?dioase. A întrec ut m?sura. Dar. ?i nici m?car nu puteai întoarce spatele datoriei. Cît despre bo lnavul ei de-acolo. de la num?rul dou?zeci ?i ?apte. Oricum îns?. cînd i-a întors încet spre u?a! Cufundat în aceast? viziu ne fugara. P rogramul zilnic. Hans Castorp v?zuse pe pern?. în ansamblul lui.. brun?. dar acum este timpul sa m? duc la muribundul meu.. Ei. Dar într-o clipit?. dind?râtul u?ii. era fiul unui fabricant de p?pu?i din Koburg. semnific ativi ?i calmi ca ai acelui moribundus. Vorbea mult despre tat?l ei care era jurist ?i despre un v?r care era doctor. ?i cu ast fel de ochi se uita la o doamna care deschise o u?a în spatele s?u ?i i-o lua înaint e spre capul sc?rii. iar dup? aceea. ?inîndu-?i cu mîna coada pe ceaf?. un salam. Ah numai trei? Da r asta nu-i decît o vizit? de forma. o bucat? mare de pîine neagr? ?i un castravete! Toate aceste delicatese i le trimisese familia de acas? ca s? . spuse el. pe nume Rotbein . Nu f?cu nici o cuno?tin?a noua în aceste zile.. pe deasupr a. se sim?ea aici ca simplu vizitator ?i ca spe ctator dezinteresat". încît Joachim care ?i alta dat? se oprise cu ea cîteva clipe s? sporov?iasc? . Be?ivanul ?sta mi-a înghi?it cinci duzini de damigene cu oxigen.nici o cheltuiala ca sa-i m?rim fru muse?ea. Era foarte greu pentru cei care aveau grija de bolnav. ce-ai zice daca ai mai trage înc? una pe gît. în?elegi. î?i vine s? te pr?p?de?ti de rîs cînd ?trengarii aia se dau de-a berbeleacul pe schiuri. spuse el intrînd. Era greu sa scapi d e ea. c?ci se putea spun e c? p?rin?ii ?i bunicul muriser? f?r? ca el s? fie de fa??. cu inten?ia limpede de a se arata sub o lumin? av antajoas? ?i de a scoate în eviden?? leg?turile cu mediul intelectual. c?ci mi s-a spus ca nu dore?ti s? ramîi aici decît opt s?ptâmîni. Nu-?i d?du seama imediat c? era doamna Chauchat. ?i îl g?sise pe bolnav în pat. coborî scara înai ntea lui.. încît se mul?umea. doamnele! împestri?ate ca p?s?rile paradisului. în timp ce se îndrepta spre scara. ce nu merita nici macat osteneala sa te depla sezi. tînârului Fritz maladia i se localizase la intestine . Mai acum cîteva zile rog pe domnii s? m? cread? c? a?a s-a mtîmplaf . încît din mil? mai r?mîneau pu?in cu ea. drag? Reutcr. aplecîndu-?i u?or capul. ?i apoi. ?i cînd spun doar atît sînt peste m? sur? de politicos. v ai. dup? cum domnii puteau lesne sa-?i închipuie. cu toate acestea.. abia de mai f?cu. ?i era greu mai ales cînd te trageai dintr-o familie cu studi i universitare ?i aveai o sensibilitate aleas?. nu-i era prielnic în privin?a aceasta. Hans Castorp încerca farâ voia lui s? fac? ochii tot atît de mari. doamnele. cum îi spusese consilierul aulic Behrens. caracteristica paturilor superioa re. ?i ar trebui sâ-l vezi chiar dac? n-ar fi decît pentru cultura dumitale. ci de-a dreptul chinuit. Stadiul final. nu se dusese decît sa-?i cumpere past? de din?i. la Davos-Platz. în fundul camerei. Cu cîta demnitate î?i l ?sase capul pe pern? tînarul cu barbi?on! Cît de plin? de semnifica?ii îi era privirea ochilor cu pupilele dilatate. jos. de fapt. domni?oara se întorsese dintr-o scurta plim bare. este p?cat c? n-o sa petrecem împreuna iarna aici. cu conversa?ia ?i tov?r??ia lui Joachim. cum crezi. Ei.. pro filul de cear? al unui tînâr cu un barbi?on rar care întorsese încet înspre u?? pupilele-i foarte mari. Cuvintele i se pierdur? înd?r?tul u?ii pe ca re o închise.

în acea zi. monsieur. ai ci sau în alt sanatoriu.. . mexicanca pe care o v?zuse în gradina ?i c?reia i se spunea Tous-les-de ux. în adev?r. Cei doi veri d?duser? sâ plece. numai mîntui-rea lui.' Dar atunci sora se ag??a de ei. Je le sais. în mod evident. înclin? capul ?i începu iar mersul f?r? de sfîr?it. iar voalul negru înf??urat în jurul p?ru lui str?b?tut de fire argintii ?i legat sub b?rbie îi scotea în eviden?? paloarea ma t? a chipului îmb?trînit. în timp ce zbîrciturile care-i br?zdau de-a curmezi?ul fruntea îngusta i adîncira ?i mai tare. Apoi începu: TousJes de. cu genunchii strîmbi ?i cu pa?ii mari ?i nelini?t i?i. 122 THOMAS MANN Doarme. Dar cu parte a superioar? a trupului aplecata înainte ?i cu privirile fixate asupra lor. reu?ind dup? a ceea s? fie mul?umit de sine însu?i. ?i o alt a era absolut imposibil?. clâtinînd u?or capul. c?ci ea i se spunea sora Bcrthe.. Apoi din piept îi sc?p? un oft at ?i se întoarse lîng? bolnavul ei.Da. Hans Castorp î? i sim?i inima cuprins? de o emo?ie blinda ?1 grav?. multa s?n?tate domnului Rotbein. o salut? înclinîndu-se. madame. remarca: . spuse ea. într-o stare mai mult sau mai pu?in grava. spuse ea. vous savez. Se întîmpl?. Han s Castorp. Insa a doua zi.. r?spunse ea.Vezi. decît cuno?tin?a doamnei palide ? i brunete. Joachim îl prezenta pe v?rul s?u. ca ?i el s? audâ din gura ei aceasta lugubr? formul? care îi d evenise porecl?. ?i începu sa se plîngâ de consilierul aulic Behrens ?i de tonul cu care i se adresa. ?i cl?tinînd din cap continu? sa-l priveasc?. iar ea îi r?spunse cu o mi?care înceat?. Da. gura mare. îmi da ?i satisfac?ii. pungile moi erau atît de mari ?i grele cum nu mai v?zuse niciodat? la vreun alt om. Etp le regrette beau coup. p?str? o atitudine corect?. Dar asta va fi. Tous Ies de. dup? cît se p?rea. a fost mai mult mort decît viu. ?i satisfac?ii. dar este si foarte grea. Creierul ei nu mai putea produce nimic altceva. De sub man til? ea întinse oaspetelui mîna slaba. lasindu-se în jos. ocupa?ia dumneavoastr? e cu siguran?a grea. cu vinele umflate ?i împodobit? cu ine le. Afar? de ea. înf?? urat? într-un ?al negru de ca?mir. MUNTELE VR?JIT 123 -Mergi. î] prefera pe doctorul Krok owski. r?spunse Hans Castorp cu glasul în?bu?it. depârtîndu-se. spuse Hans Castorp. c?ci sfîr?ir? prin a se strecura ?i plecar?. dar f?r? înd oial? c? v? da ?i satisfac?ii. V? zînd o figur? nou? r?mase pe loc ?i a?tept?. vorbindu-le mereu ?i privindu-i insis-ent> încît ?iera mai mare mila s-o vezi cît se str?duia sa-i mai re?in? pu?in Pe cei doi tineri ?i ar fi fost o cruzime din partea lor s? nu-i mai d?ruiasc? mâcar cîteva clipe. Verii o întîlnirâ în fa?a intr?rii principale. se istovea plimbîndu-se de colo pîn? colo. fire?te. c?ci. R?spîndea un u?or parfum ve?tejit. dac? ?ineai socoteal? de originea ei. nu mi s-a întîmplat nimic. ridicînd vocea cu un cuvînt subit ?i începînd aproape s? strige în mom entul cînd voira sa plece. g?sea c? este necesar sa afle daca str?inul îi cunoa? te destinul ?i dorea sâ-i aud? p?rerea. sec?tuit? de durere. întrucît avea mai mult suflet. cînd e pe punctul de-a ie?i pentru plimbarea matinala.. Apoi reveni la tata ?i la var.Desigur. îns? cum era preg?tit. întrucît aceasta era perspectiva care i se deschidea. . Zadarnic se str?dui s?-i mai re?in? m?car o cli p? pe cei doi veri. sora îi urm?ri ca ?i cum ar fi vrut sâ-i trag? înapoi cu ochii. nu e?ti de aceea?i p?rere? Ba cred chiar c? în general m? în?eleg mai bin e cu oamenii tri?ti decît cu cei veseli ?i numai Dumnezeu ?tie ce în?eles are acest . Joachim. ?i acum. ca tinerii sa se ap ropie. dar nu ?i a ei. Cred c? totdeauna m-a m descurcat bine cu acest soi de oameni: prin firea mea sînt f?cut s? p?strez rela ?ii cu ei. g?lbuie. m-am descurcat foarte bine. N-are nevoie de mine. spuse cu un accent gutural care se potrivea în mod straniu cu fiin?a ei zd robit? ?i un col? al gurii mari i se adînci tragic.se fortifice. f ara nici o jen?. El singur î?i gr?be?te sfîr?itul. De aceea am ie?it pe coridor pentru cîteva minute. Sub ochii ei negri ca t?ciunii. Hans Castorp nu mai f?cu. prescris? dup? micul dejun. cu capul descoper it ca obicei. Apoi î?i retrase mîna sub mantil?. dar în realitate se numea Alfreda Schildknec ht va îngriji dup? aceea al?i bolnavi.

se arata înt ru totul entuziasmata -ba chiar ?i perechea barbara de la masa ru?ilor de rînd ?in use socoteala de ziua închinata Domnului. iar ea.. încît trebuie s? le ascunzi totul ?i sa dai muri bundului sfînta împ?rt??anie cînd ele nu sînt de fa??. profesoara de la Konigsberg. m? simt în largul meu ?i în orice ca z mai bine decît cu oamenii care plesnesc de s?n?tate. alternînd arii u?oare sau mai serioase. toaletele doamnelor erau de-o elegan?a s?rb?torea sc? ?i diafana . apoi pali. îmi plac foarte mult oamenii. dar cînd în?untru se afl ? cineva. în dreptul fiec?rui loc de la mas? era a? ezat un p?h?rel cu cîteva flori. îns? atunci cînd oamenii sînt serio?i ?i îndurera?i ?i cînd moartea este în joc. Nu. cî?iva se delectau ascultînd de pe balcoane aceasta muzica în cîntatoare. Chiar la ceaiul de diminea?a se servise cozonac cu migdale. g?sind ca este prea corect sa stea pe scaune. îi vad cucernici. pînâ la ora prînzului. ci. mi se înf??i?eaz? ca un lucru absolut solemn. Nu. lucrul acesta nu ma apas?. ceea ce se întîmpla tiecare paisprezece zile ? i se întîmpla ?i acum. n-am f?cut vreo gre?eala în fran?uze?te. administra?ia ?i pacien?ii se ajutau între ei cu sîrguin?a. invitînd pe toata lumea «a se servea . izbind cu zgom ot u?a de sticla. cura de odihna nu mai era absol ut obligatorie. iar aceasta rochie de diminea?a o prindea atît de bine..doamna Chauchat ap?ru la micul dejun într-o rochie de diminea?a di n dantela. dar ?i în pavilionul din gradina erau cîteva scaune ocupate. era a c incea zi dup? nemaipomenita furtuna ?i acea întoarcere a iernii . privind sala ?i prezentîndu-se cu o oarecare gra?ie înainte de-a se îndrepta cu pa?i tiptili c?tre masa ei. nici nu m? stinghere?te. c?ci z?pada fusese osîndita sa se topeasc? repede. domni ?i domni?oare. Un sicriu. îns? majoritatea pacien?ilor st?tea pe terasa acoperita. o dumin ica în care sosi o orchestr? pe terasa. sub e?arfa de pene ponosite.. î?i scot p?l?riile. fi e el chiar gol. Sper c?. erau bolnavii ti neri. Zilele trecute mâ gîndeam: este totu?i o nerozie din partea tuturor acestor femei s? aib? o asemenea spaim? de moarte ?i de tot ce se leag? de ea. Venise într-o mar?i a?adar. pe cînd grupul petre c?re?ilor. pe c are domnii ?i le puneau la butoniere (procurorul Paravant din Dortmund î?i pusese f racul ?i o vesta cu pic??ele). Era evident ca fiecare se silea sa ?in? seama ?i sa dea importan?a acestei dumin ici. cînd. /e /e regrette beaucoup a fost absolut corect. nu la biseric?. ar trebui sa te duci la o înmormînta re. înmormînt?rile au ceva în?l??tor ?i adesea mi-am spus ca. dintre care H&nS Castorp îi cuno?tea pe cei mai mul?i f ie dup? nume. ce-i drept. îi spuse Joachim... avea pentru zi ua aceasta. cu mîneci scurte. pentru a te reculege. plina cu ciocolata. fiind cu to?ii foarte bine dispu?i. Hans Castorp încrunta din sprîncene cînd îi z?ri. cu nori albi pe cerul de un albastru-deschis ?i cu lum ina potolita a soarelui pe povîrni?uri ?i -ln vale unde reap?ruse verdele estival potrivit sezonului. adic? b?rbatul î?i schimbase bluza de piel e cu un veston scurt ?i pîslarii cu ni?te ghete.. Oamenii poart? stofe frumoase. în s ?it. ocupa treptele de piatr a care duceau spre gradina.fapt.o zi primavarati ca. negre. Fire?te. Suspect politic! Tn ritmul obi?nuit al zilelor intervenira schimb?ri: mai întîi veni o uminicâ. în cea de-a doua 124 THOMAS MANN jum?tate a saptamînii în care sosise Hans Castorp. De multe ori m-am ?i întrebat dac? n-ar fi trebuit sa m? fac preot ?i cred c? din anumite puncte de vedere nu mi-ar fi stat prea r?u. p?st reaz? o ?inuta cuviincioas? ?i plin? de reculegere. cum se întîmpla de obicei în via?a. ?ie nu-?i place s? vezi un sicriu? Din cînd în cînd m? uit la cîte unul cu pl?cere. mie mi se pare o mobila destul de frumoas?. Concertul începu imediat dup? a doua gustare de diminea??: diferite instrumente de suflat de alama ?i de lemn se g?seau acolo ?i cîntau. poate din cauz? c? sînt orfan. fie dup? înfa?i?are' Printre ei se afla Hermine Kleefeld cit ?i domn ul Albin care se învlrtea MUNTELE VR?JIT 125 cU o cutie mare ?i înflorata. adic? avu o compo rtare la care atmosfera de aici îl îndemna destul de des. ginga?a ?i proasp?ta. e ru?inos ?i stupid. pe care o puse acum pentru prima oara. pierzîndu-mi p?rin?ii atît de timpuriu. garoafe s?lbatice sau chiar bujori de munte. dimpotriv?. în timpul concertului. a?a cum i-am vorbit. c? vecina lui Hans Castorp. la micile mese albe. ?i nimeni nu îndr?zne?te s? facâ glume proaste. o bluza de m?tase verde cu gulera? de d antel?.

un tîrui r blond-cenu?iu pe care-l strigau cu numele de Rasmussen ?i care din pricina ca avea încheieturile slabe las? s?-i spînzure mîmiîe ca ni?te aripioare de pe?te în dreptul pieptului. reu?i cu o excep?ional? îndemînare sa le înnoade atît de iute încît to? ramaser? uimi?i. purtînd chiar ?i ast?zi tot redingota flau?ata ?i pantalonii galben-desc his. Cînd sosise aici. fara sa fie stingherit de con?tiin?a faptului ca to?i ace?ti oameni aveau sa se ofileasc? repede ?i ca cea mai mare parte dintre ei erau în prada unei u?oare febre. le-apuca cu-o singur? mîna ?i. în timp ce pianistul cu par rar îi privea fix ceafa. cu mutra de veritabil imbecil. se uita în jurul sau cu ochii înro?i?i la aceasta indolenta via?a de sta?iune c limaterica. ce-?i pusese monoclu ?i care. elevul hulp av. uitîndu-se în jur. iar din cînd în cînd sim?ea un pic gustul ?ig?rii. dimpotri v?. Permite?i-mi sâ particip ?i eu un pic la armonia dispozi?iilor dumn eavoastr? suflete?ti. îns? acum. iar tînarul buzat. doamna Salomon din Amsterdam. st?tea pe-o treapta ?i b?tea tactul muzicii cu un ziar f?c ut sul. . Settembrini ap?ru ?i el pe terasa venea din sufragerie. Spuse: Dar. dar în schimb turna ?ig?ri cu cartonul aurit. prmtre al?ii mai erau tînârul buzat din Clubul jum?t??ilo r de plamîni".sc?. vioi ?i sceptic ?i. o alta fat? de provenien?? necunoscut? cu un profil de tapir. î?i d?dur? seama ca este în zadar. fiindc? îl f?cea întotdeauna sa deschid? gura ?i s?-?i aplece u?or ca pul. cu aerul lui fin. dar acum î?i cuprinsese cu bra?ele genunchii ascu?i?i ?i st?tea înd?r?tul ei. fara sa se ajute de cealalt?. medic.?i înc? mul?i al?ii. îneît merita b?tut. astfel c? trecerea îi era semnalata de o dîra de veselie. Hermine Kleefel d. Bere. spuse el. iar grecoaica ro?cat? îl schi?a pe un bloc d e desen pe domnul Ra. tutun. Hans Castorp se smulse din vraja ?i-?i schimba fizionomia. în sfîr?it.. sprijinindu-se în baston. un alt pu?ti de vrec cinci-sprezece-?aispre zece ani. Iat?-v? patria ?i c?minul! Constat ca ave?i o pre dilec?ie deosebita pentru specificul na?ional. mai erau o domni?oar? ro?cata. nu avea temperatura ?i tat?l lui. muzica. planturoas?. domni?oara Levi. pusa deop arte de la gustare. Al?ii f?ceau schimb de timbre. ce se vîrîse de asemenea prmtre tineri.8 ?i 38 de grade ?i era serios bolnav. în timp ce consilierul aulic f?cu o demonstra?ie de îndemînare cu ?ireturile de la ghete în fa?a grupului b?rba?ilor: puse piciorul sau enorm pe o t reapta superioara. Cei doi veri aveau masa lor. iar cînd mai mul?i încercar? sa fac? la fel. se mai str?duise în ace st sens ?i cînd îl z?rise de departe pe italian. ?i asta îmi place. îi f?cea pe to?i sa dobîndeasca în ochii lui o ciud??enie sPorita. La m?su?e se bea limonada cu sifon ?i pe peron se luau fotog rafii. zicînd: Ei! bravo!" apoi îi ruga sa-i îng?duie sa se a?eze. avea între 37. nemaicontenind sa-i fixeze cu privirile tulburate gîtul cam oache?. o femeie îmbr?cat? în ro?u. în timp ce el însu?i nu mînca deloc. povestea domol Joachim. Este adev?rat îns? ca ducea o via?a atît de nes?buita. domnule Settembrini. ci. ghemuit la picioarele doamnei Salomon. cu lentilele groase la ochelari. pentru care lunganul acela cu parul rar se pric epea sa cînte arii din Visul unei nop?i de vara. 126 THOMAS MANN cu ochii întredeschi?i. lr>s? dup? aceea nu voi sa-i arate desenul ?i rîzînd în hohote se suci ?i se în a?a fel îneît el nu reu?i sa-i smulg? blocul. a?i sosit tîrziu la concert. Mai tîrziu. î?i ducea la gura unghia lunga a degetului mic . iar domni?oarele se strînsera imediat în jurul doctorului Krokowski. grecoaica de o rigine. îi vorbea cu capul întors sp re ea. cînd tu?ea. c?ci Hans Castorp fuma ?i bea bere bruna. tînarul acesta cu unghia fusese foarte u?or bolnav. în curînd trebuie sa se termine. un fel de atrac ?ie intelectuala.>mussen. apoi coborîra spre cei t ineri. Sînte?i în elementul dumneavoastr?..consilierul aulic Be hrens în halatul alb ?i doctorul Krokowski în cel negru înaintar? de-a lungul ?irului de m?su?e ?i în dreptul fiec?ruia consilierul aulic las? sa cada o gluma prietenea sca. afi?înd o mutr? provocatoare. Medicii î?i facura apari?ia ?i se amestecar? printre bolnavi . îl trimisese preventiv. la ca p?tul acestor trei luni. î?i desf?cu ?ireturile. se apropie de masa ver ilor. slaba ?i cu obrazul de culoarea filde?ului. lasîndu-l pe domnul Albin sa-i prind? de bluza un buche?el de flori de cîmp. Buim?cit de ber e ?i de muzica. fî?îindu-se cu priviri piezi?e. fapt care nu numai ca nu-l stingherea cîtu?i de pu?in. iar dup ? p?rerea consilierului aulic trebuia sa stea cam vreo trei luni.

. lua?i-o în considerare. domnule Settembrini.. nu-i a? a? îns? aceste minute constituie ceva pentru ele însele. arta de-a va p?stra mîndria în sclavie. Bine. Pentru el este un fel de serviciu. spuse Scttembrini zîmbind. Muzica singura nu împinge lumea înainte. ?tiu.A. . c?ci are o umbra de frivolitate afectuoas?. Muzica? Nu m-a?i întrebat dumneavoastr? daca sînt pasio nat de muzica? Ei bine. Dumneavoastr?. la dumneavoastr?.. cuvîntul. oarecum ca scriitor. se deta?eaz? ?i sînt oarecum ferite de indiferen?a generala. Este o arta foarte încîlcit?.Mâ tem c? \? în?ela?i. nu v? mai uita?i la fa?a mea. Hans Castorp nu se putu împiedica sa nu-?i plesneasc? genunchsi cu palmele ? i sa exclame ca în via?a lui nu mai auzise vreodat? ceva asem?n?tor.Oricum. care la rîndul lor se împart în masuri. cum a?a? Dracu' ?tie de ce mi-e cald mereu ?i ma simt obosit. per sonal. daca a?i fi spus amator de muzica" (Hans Castorp nu-?i amintea sa se fi exprimat astfel)* expresia n-ar fi fost nefericita. Totu?i.. de a ne avînta tot mai sus ?i înainte. Muzica este de nepre?ui t ca mijloc suprem de-a stîrni entuziasmul. pe alt plan . este vor ba ca. m?car îmi procura o oarecare satisfac?ie. problematicul. pe deasupra. ?i pîrîia?ul poate fi limpede. Aici. astfel ca mereu se întîmpla ceva. nu prea. Asta îmi da iluzia independen?ei. sus. spuse Joachim cu precau?ie. îmi ve?i obiecta. Hans Castorp începu sa rîda. domnule inginer. sîn'. ce vre?i. 128 THOMAS MANN Mi se pare totu?i ca ar trebui sa fim recunosc?tori direc?iei pentru aceste conc eite. ea este semiarticul atul. dupâ p?rerea mea: le împarte ?i le umple una cîte una în a?a fel îneît î?i ramîn a ce-?i r?suna în urechi. Da. Nu sînt deosebit de muzical ?i apoi buc??ile care se cînta nu sînt p rea remarcabile . . în vr eme ce altfel. eventual. . ci una de reverie. nejustificatul. indiferentul. în asemenea ocazii sînt ca un vizitator . atu nci cind g?se?te sufletul preg?tit pentru asemenea înrîurire.. ?in pu?in la li bertatea mea sau m?car la acest rest de libertate ?i demnitate care mi-a mai r?ma s. Nu afirm ca ar fi mai mult decît o iluzie. brazdarul seînteietor al progresului.. în plus. c? d umneavoastr? socoti?i totul ca apar?inînd serviciului? O unoa?te?i. Dar cu toate acestea aduce o varia?ie îmbucur?toare. au un început ?i un sfîrsit.. dar l a ce ne folose?te limpezimea lor? Nu este o limpezime real?.Nu. sa ne înfl?c?reze ?i ra?iunea. . iar fiecare clipa capata un anumit sens de care te po?i aga??. o arie de concert fara preten?ii dureaz? cam ?apte minute.. Nu-i a?a. L?sa?i muzica s a ia o înf??i?are generoasa? Bine! Ea ne va înfl?c?ra sentimentele. ea este negre?it primejdioasa. Fizionomia dumneavoastr? m i-a aratat-o chiar din clipa cînd am sosit. Dar literatura trebuie sa-i fie înainta?a. vehicul purt?tor al spiritului. r?spunse Settembrini. ca p oate fi limpede. Vede?i. Mi-e cu mult mai greu sa ma a climatizez decît credeam.. ?i nu vreau sa va contrazic în acest plan. Muzica este îns??i aparen?a mi?c?r ii. cînd de obicei zilele ?i saptamînile se scurg aici atît de îngro zitor. domnule locotenent. dar. nici moderne. îns? ?i natura poate fi limpede. Pentru dumneavoastr?. de pilda. N u oricine în Europa o pricepe.Nu va place muzica? Din porunca. Muzica... Umple cîteva ore într-un mod foar te decent.vin pentru un sfert de ceas..întocmai cum sînte?i dumneavoastr? la noi. o limpezime fara consecin?e ?i t otu?i periculoasa deoarece ne îndeamn? sa ne declaram mul?umi?i. fie. Nu ?tiu daca am fost destul de. privi?i pr oblema dintr-un punct de vedere superior. îns? g?sesc ca se cuvine sa fim recunosc?tori pentru picul acesta de muzica. nesemnificativa. sîntem de acord.nu-s nici clasice. îngadui?i-mi sa-mi duc teza pîna la cap ?t: am împotriva muzicii o antipatie de natura politica. Nici nu va Pute?i închipui cît de mult am pierdut aici. . Nu bucuros cînd miro ase a farmacie ?i nu-mi este îng?duita decît din motive de s?n?tate. domnule Settembrini. ele însele mai sînt îm p?r?ite în mai multe diviziuni. ?i care nu angajeaz? la nimic. Cu varul dumneavoastr? lucrurile MUNTELE VR?JIT 127 tau altfel. Nu dup? calendar. e o simpla muzica de fanfara. cu toate acestea o suspectez de chietism. cum pre?uiesc ^1 iubesc. apoi îmi vad de drum. un amator de muzica ceea ce nu vrea sa spun? ca o pre?uie sc în mod deosebit.

astfel ca arunca o privire furi?a. ca s? se distreze. îi spuse Joachim lui Hans Castorp. care nu p?rea deloc a fi bolnav pe din?untru. c?ci amîndoi. dup? ceai. D?inuie?te ceva nelini?titor în muzica. Dar o pi ivea pe Marusia într-o atitudine ?i cu ni?te ochi care n-aveau nimic militar esc. cu un cordon la spate. pîna sus l a cotitura. îi 130 THOMAS MANN M mai aminteau înc? un fapt r?scolitor observat de curînd. Hans Castorp distinse cu interes vocea vo alata a doamnei '-nauchat. Nu merg pre a departe calificînd-o suspecta din punct de vedere politic. se v?deau atît de tulbura?i ?i m?rturiseau atîta uitare de sine. slava Domnului.. Toate patrii erau vesele ? i le turuia gura încontinuu. Muzica executa o polca. încremenirea. Cred îns? ca. nici buzele prea jalnic schimonosite. Arta este morala în m? sura în care treze?te. Sus?in ca este de esen?a ambigua. în timp ce fetele tinere st?teau pe bancheta din fa?a. dar aceasta atitudine m?rturisea totu?i teribil de ciudatele obic eiuri ce domneau aici printre tineri. Ca totdeauna cînd aceasta femeie neglijent? îi ie?ea în fa? a. ea treze?te. expresia ochiloi rotunzi ?i c?prui care priv eau copil?ros pe deasupra batistei ce-i acoperea gura. Hans Castorp îi d?du dreptate.in MUNTELE VR?JIT 129 ce tîn?rul tu?ea ducînd la gur? unghia lunga a degetului mic! Este jev?rat c? amîndoi erau bolnavi. dar nu avea p?l?rie. prudenta. domnii mei. domnii mei! Stupefiantul ne vine de la diavol. ?i chiar prin aceasta este moral?. care î?i pusese o mantie u?oara de voiaj. cit ?l PlePtul ei dezvolt at. Muzica treze?te timpul. putem s? fa cem ?i noi o plimbare. Vorbeau ?i rîdeau de p?tura prea îngusta cu care nu se puteau înveli decît cu greutate ?i de fructele zaharisite ruse?ti pe c are m?tu?a Ie luase într-o cutiu?a capitonata cu vat? ?i acoperita cu dantel? de hîr tie. anume ca ea d?ruie?te o realitate. De altfel. aproape imediat î?i reveni ? i arunca o privire fugara lui Hans Castorp. iar Hans Castorp îl asculta fara a reu?i prea bine sa-l u rm?reasc?. îndeosebi ru?i. chipul nu-i era chiar atît de p?tat ca deun?zi. în limba lor molîie. adoarme ?i împiedica activitatea ?i progresul? Muzica are ?i aceasta puter e.. Vedea destul de limpede sau îl în?elau ochii? D omni?oara cu profil de tapirera ocupata sa coasa un nasture la man?eta pantaloni lor de sport ai tînarului cu monoclu.. Bravo. care abia avu timpul sâ-?i întoarc? ochi . Nu. respira?ia îi era difici la ?i fierbinte. inactivitatea ?i indiferen?a slugarnica. urcînd în tr-o tr?sura împreuna cu slabanoaga ei nepoat? ?i cu alte doua doamne: Marusia ?i doamna Chauchat. acestea sînt obiectivele. oprind în fa?a intr?rii principale ca s? încarce pe cei care le comandase r?.. -Ru?ii se plimb? mereu cu tr?sura. Acum se duc pîna la Clavadell sau pîn? la lac sau în valea Fliielului sau pîna la Klosterb. duminica se deosebea de celelalte zile. Pe lîng? asta. atît de vioaie... c?ci aduce cu sine stup iditatea. Cît timp vei mai sta aici. îns? rîsul Marusiei. daca î?i surîde. ne treze?te la desf?tarea cea mai rafinata ce ne-o ofer ? timpul. lînga doamna bâtrîn?.. în primul rînd din cauza oboselii ?t apoi fiindc? îl distrageau ispr?vile t ineretului u?uratic a?ezat pe sc?ri.Bravo! exclama Settembrini. Aceasta din urm? se a?eza în fundul tr?surii.. în cît erai silit sa-i iei drept ai unui civil. f?r? sa mi?te capul. spre Joachim. ba dimpotriv?. domnule locotenent! A?i definit foarte bine un aspect moral de net?g?duit al muzicii. S1m?i din nou ca i se confirma senza?ia asem?n?rii pe care o avusese o clip? ?i-i ?î?nise în vis. ai destule pe cap ca sa te aclimatizezi ?i n-ai nevoie sa mai întreprinzi ?i altceva. St?tea cu ?igara în gur? ?i cu mîinile în buzunarele pant alonilor. ?i din care începuse s? le trateze. de fapt mai ales doamnele rusoaice. dup?-amiaza se caracteriza ?i prin plimb?rile cu tr?sura pe care ie între-prindeau diversele g rupuri de pacien?i: mai multe echipaje cu cîte doi cai urcar?. un sens ?i o valoare curgerii timpului pe care-l m?soar? într-un fel deosebit de viu. Hippe în felul acesta. deocamdat?. st?teau în picioare chiar lînga intrarea principal? ?i asistau la aceste plec?ri. Fata fiind astmatica. ?tie minunat s? exercite o influen?a aidoma stupefiantelor. Este o influen?a d iabolic?. Astfel o privi pe batrîna ?i micu?a doamna rusoaic?. Dar ce mai reprezint? ea cînd ac?ioneaz? în sens contrar? Cînd am or?e?te. Mai continua în acest fel.

interveni înc? o abatere de la programul zilnic obi?nuit. în afa ra de cei afla?i pe moarte. plin de ini?iativa.) Seara. ?i iar??i fara motiv ?i de capul e i. Vad ca nu mai pot continua astfel. gustu l prost ce-l sim?ea adesea în gura ?i b?t?ile dezordonate ale inimii trebuiau puse mult mai pu?in pe seama dificult??ilor aclimatiz?rii. seara. iar la sfîr?it ananas proasp?t. manifest?rile domnului Albin. în fa?a întregului public adult de la Berghof' care cuno?tea limba germana. Era vorba.Fire?te. ?i astfel. expresia fe?ei lui Joachim cînd o privea pe Marusia. Acest interludiu instructiv avea loc dup? a doua gustare de dim inea?a ?i. nepu tînd fi mai abundente ca de obicei. dup? care se resim?i mu lt mai obosit decît ar fi putut vreodat? b?nui. indiferent unde. trase plapum a pîna sub b?rbie ?i adormi doborît de un somn adînc. anume: una dintre acele conferin?e pe care doctorul Krokowski le ?inea din doua în doua saptamîni. o Panta destul de anevoioasa de-a lungul po\ îrni?ului din dreapta. daca nu te superi. uite-a?a. înainte de conferin?a sâvîr?ise o ac?iune cu totul nes?buita despre care î?i d?du seama c? fusese o gre?eala : îl apuca fantezia sa fac? de capul lui o plimbare lunga. Vom vedea noi daca n-o sa fiu alt om cînd ma voL întoarce.. m?car sa ?tie de ce. Hans Castorp î?i sim?i membrele ?i mai obosite. cînd acesta î?i efectua plimbarea reglementara pîna la banca de lînga pîrîia? iar el. pe care o auzea zilnic pe coridoare. îns? chiar de a doua zi. iar pe la ora noua îi spuse varului sau noapte buna. intra pe drumul m?rginit din loc în loc de ase> dar îl p?r?si imediat ?i apuca pe o poteca de-a curmezi?ul pa?ullor. î?i continua drumul ce coboar? în pant?. ?i multe alte observa?ii pe care le f?cea. îns? totodat? ?i dintr-o evidenta curiozitate.Bine! zise Joachim cînd î?i d?du seama ca celalalt era ferm hotarît s?-?i duca proie ctul la îndeplinire. dup? micul dejun . ?i iata-ma in dependent. în sufrage rie. s-a servit chaud-froid de g?ina.. adev?ratul motiv pentru care tînarul Hans Castorp întocmise acest proiec t era c?utarea lini?tii suflete?ti. v?zduhul acesta r?coros ?i u?or ce p?trundea fara greutate ?i care nu era jilav. a?adar. pentru tine e cu toiul altceva. fii atent! fuseser? primele sale cuvinte cînd Joachim intra în camer?. cu garnitura de raci ?i de cire?e t?iate în doua. ?i mai reci. bolnava ?i proast?. inima începu sa-i bata nebune?te. învîrtind bastonul. ?i mai grele decît în zi lele precedente. sa respire adînc în aer curat ?i sa fac? mi?care pentru ca atunci cînd se va sim?i obo sit. era hotarît sa se duca. se despar?i de Joachim. . cam pe la ora opt ?i jum?tate. Acest . ?i vezi sa te înapoiezi la timp pentru conferin??! în realitate. A?a cum î?i propusese. Avea impresia ca fierbin?eala capului. presupunerile lui asu pra raporturilor ce le între?inea acest tineret bolnav. care dup? o scurta bucata în linie dreapta începea sa suie piezi?. O sa-mi iau cîteva provizii pentru a doua gustare. cu un astfel de regim sîngele sfîr?e?te prin a adormi. se deosebeau cel pu?in prin rafinamentul ales al felurilor de mîncare. Restul duminicii nu mai aduse nimic excep?ional. tu?ea cavernoasa a c?l?re?ului austriac. Trecu peste cursul de ?pâ ?i calea ferat? îngusta. în prima luni pe care oaspetele o petrecea aici sus. unde-o i vedea cu ochii. Era convins ca i-ar face bine sa scape pentru cîtava vreme de cercul blestemat de la Berghof'. nu numai c a nu asista niciodat? la conferin?e. dar pe deasupra mai f?cea ?i cele mai nepoli ticoase observa?ii-Cît despre Hans Castorp. care cuno?tea germana mai bine decît oricine. tu e?ti bolnav ?i nu vreau sa te influen?ez.i ca sa se uite în alta parte. pr?jituri aduse în co?ule?e f?cute di n fire de zah?r ars. de un ciclu de lec?ii de ?tiin?a popularizata. la înghe?ata. Dar te sf?tuiesc sa nu exagerezi. cum i se întîmpla mereu aici. afara doai de mesele care. dup? cum îi comunicase Joachim v?rului sau. cum tot Joachim îl lamuri. De aceea se considera ca o impertinen?? surprinz?to are faptul ca Settembrini. Hans Castorp inspira profund aerul curat al Qirnine?ii. Era o diminea?? rece ?i înnorata. sub titlul general de Iubirea ca factor patogen". Dar vreau s? fac ime diat dup? gustare o plimbare m toata regula. era obligatoriu mai bine-zis erai foarte pro st v?zut daca nu luai parte. dup? ce-?i b?u berea. mai întîi din polite ?e-fara îndoiala. (La prînz. dimin ea?a. M-am saturat de aceasta via?a orizontal a. MUNTELE VRÂJTT 131 _ Acum. Aici e altceva decît la noi a cas?. nu avea con?inut ?i era fara amintiri. conversa?ia de la masa a acestei do amne Stohr. cît mai ales pe seama unor f apte ca purtarea perechii ruse vecine cu el.

un peisaj atr?g?tor. dar c eafa îi tremura aut de cumplit încît. cu pulsul batîndu-i nebune?te ?i cu scîntei multicolore jucîndu-i în fa?a ochilor. ie?ea din încurc?tur ? înso?ind melodia cu nu import? ce cuvinte sau cu silabe f?r? nici un în?eles. gîfîind mereu. gest care copilului de od inioar? îi pl?cuse atît de mult. st?teau singuratici sau în grupuri . a unei indispozi?ii cople?itoare. l?sîndu-se îneîntat de spuma juc?u?? ?i ascultmd vuietul idilic. Fundul v?i i era albastru. se povîrnea ducînd apoi c?tre sat. se opri uluit în fa?a priveli?tii splendide ce i se înf??i?a . se pr?bu?i sub un brad mare victima n?p rasnic? a unei tensiuni extreme. iar unul dintre ei. apoi mai sui o bucat? de drum. încît abia mai putea respira. tot felul de cintece senti-mental-popular e ca acelea peste care dai în repertoriul petrecerilor studen?e?ti ?i al asocia?iil or de gimnastic?. MUNTELE VR?JIT 133 _ R?mîi cu bine ?i-?i mul?umesc! spuse unul c?tre cel?lalt. capul i se leg?na ritmic ca bâtrî ului Hans Lorenz Castorp. Domnea peste surp?tur? îndep?rtat? ?i frumoas? o singur?tate plin? de zvonuri. pe c are. ?i mutîndu-?i toporul de pe un um?r pe altul se l?s? printre brazi l a vale. a unei n?uceli care atingea desperarea. p?? tea ling? o colib? cu acoperi?ul înt?rit cu buc??i de piatra. silindu-se s? imite întocmai accentul pu?in r?gu?it si minun at de stîngaci al munteanului.ii cresc copaci. cu minerul bastonu132 THOMAS MANN lui î?i împinse p?l?ria pe ceaf?. Cînd urca prea sus. înfigîndu-?i r?d?cinile pi zi?e chiar la marginea torentului. înso?indu-?i în plus cîntecul cu gesturi aidoma unui actor. Cura era foarte greu s? cîn?i ?i sa urci în acela?i timp . atît în ceea ce prive?te textul cît ?i melodia. Dar mai adesea \ irtutca pe care începu s?-l fredoneze. persevera pîn? la ultimele puteri. orb. cu precau?ie. iar cîntatul îl e ntuziasma din ce în ce mai mult. ?i atunci începu s ? cînte. ?i pînâ la urm? ajunse. lipsit complet de aer. le rostea gutural. Cînd memoria nu-l mai ajuta. atingînd ca o aripa de vis sufletul lui Hans Castorp ame?it de cîntec ?i urcu ?. între altele un cîntec ce cuprindea aceste versuri: Ci barzii s? cînte iubirea ?i vinul. de o calm? ?i grandioas? plasticitate. atît în fundul v?ii cît ?i pe povîrni?uri. rev?rsîndu-se spumegînd pe stîncile a?ezate în trepte. Cînd nervii i se lini?tir? de bine de r?u. la fel ca ?i cîntare?ii de oper?. dar vocea lui i se p?rea l? fel de pl?cuta. r?suflarea i se t?ie. Urc? ?i mai sus. se în?l?a aplecat straniu în acest tablou. pieptul i se dilata. sprijinindu-?i b?rbia. se stâpîni ?i. apoi curgea potolit în valea peste care trecea o punte cu balustrad? de lemn cioplit? rudimentar. din entuziasm ?i din drag oste pentru frumuse?ea cîntecului. v?zu în dep?rtare oglinda lacului pe lîng? care trecuse la venire. monoton ?i totu?i Plin de o l?untric? di . Vocea-i de bariton era aspr?. persistent. Cînta buc??ile de care-?i aducea aminte. cu un <as profund ?i p u?in r?gu?it. î?i aminti cu duio?ie de r?posatul s?u bunic ?i f?r? s? simt? vreo sil? pentru aceste infirmit??i. De cealal t? parte a torentului.Urcu? îl dispuse pe Hans Castorp. plante cu tulpina lemnoas?. lua tonuri de falset. apoi sfîr?i prin a-l cînta cu voce tare ?i din toate pu terile. Trecu potec? ?i se a?ez? s? vad? c?derea de ap?. în serpentin?. îns? dupâ c e-?i arunc? ochii la ceas. II repeta înceti?or. ce cre?teau pretutindeni. în dreapta se pr?v?lea un torent pe o albie pietroasa ?i dreapt? de-a lungul povîrni ?ului. pîna dincolo de coliba pastorilor. Brazi gravi. mai cu seam? c? la coborîre îi tre murau genunchii într-un chip mai nelini?titor decît înainte. neîcd? ca-n palma la început. s? improvizeze. în drum daciu peste o p?dure c'e brazi cu trunchiurile înalte ?i traversînd -o se apuc? din nou s? cînte înceti?or. Sunetul t?l?ngilor îl îmbia ?i d?du peste o turm?. Doi oameni b?rbo?i îi ie?ir? în fa?a ?i tocmai se desp?r?eau cînd el se apropie de ei. iar cînd ajunse la o oarecare în?l?ime ?j privi înd?r?t. Dar ie?ind din p?dure. renun?a la acest proieci. c?ci voia s? ating? limita peste care nu m. pe vremuri. pres?rat cu cam-panule. Cit de ciudat mimase în singur?tatea de acolo acest R?mîi cu bine ?i-?i mul?u mesc". insa ast?zi o g?sea frumoas?. în ciuda tinere?ii. Dar. încerca sa imite modul în car e batrînul remediase tremuratura. se scul? s?-?i continue plimbarea. Apuc? la sting? pe o c?rare care. Hans Castorp z?ri o banc?. uria?i ?i simetrici. dup? care.

era elev intr-a treia de liceu. dimpotriv?. cu toate ca prin însu?i scopul ei nu putea sa fie decît foarte scurta. st?teau în picioare în grupuri sau. într-un timp ?i-ntr-un spa?iu de mult dep? ?ite. în rice caz. în curtea pavata cu c?r?mizi ro?ii ?i desp?r?ita de strada printr-un zid acoperit cu ?indrila ?i prev?zut cu doua por?i. z?cea un trup fara via?a. cu o clasa înaintea lui Ha ns Castorp. iar sub ei îi ie?eau pome?ii proeminen?i . îl urmarea cu privirea ?i oare mai trebuie s-o spunem? îl admira sau. fa ra îndoiala. ia r înf??i?area lui dovedea fara putin?a de t?gada ca e produsul unei str?vechi încruci ??ri de rase. în cazul sau. pe jum?tate a?eza?i. un vi s pe care-l avusese nu mai departe decît acum cîteva nop?i. încît s-ar fi putut spune ca. Dar fapt este ca de multa vreme Hans Castorp îl remarcase pe acest Pribislav. Ca am?nunt curios. fiul unui ist oric ?i profesor de gimnaziu. prenumele lui fiind Pribisl av.. ci mai deg ab? potolit de aceast? smgerare abundenta. Ramase astfel întins pînâ c'nd sîngele în sfîr?it se opri apoi mai st?tu lini?tit. nu urî?ea chipul ci. ca-l alesese din furnicarul de cunoscu?i ?i necunoscu?i din curtea ?colii. iar dup? ce tr?gea aerul în piept . Hippe. ?i st?tea de vorba în curtea ?colii cu un alt b?iat cam de aceea?i vîrsta. Dar ochii lui de u n cenu?iu-albastru sau albastru-cenu?iu . B?iatul cu care discuta Hans Castorp se numea Hippe. cu mîinile puse sub caP. sa trag? ap? pe nas. cu genunchii îndoi ?i. Era în recrea?ia dintre penultima ?i ultima ora. trezea numai simpatie. c? începu sâ-i curg? sînge le pe nas. înt re cea de istorie ?i cea de desen pentru clasa lui Hans Castorp. Avea treisprezece ani. în vreme ce aici sus. elevii se plimbau de ici-colo în ?iruri. încre?it? la spate ?i pe al c?rei guler se z?reau de obicei cîteva fire de matrea?a. ci mai curînd ie?ita din comun. de?i foarte pu?in mai în vîrsta decît el. dar din alta clasa o discu?ie pe care Hans Castorp o începuse într-un chip destul de nefiresc ?i care îi d?dea o mare satisfac?ie. ca se int eresa de el. Atunci se pomeni deodat? dus înd?r?t în acea stare sufleteasca îndep?rtata care se afl a la originea unui anumit vis urzit de impresiile sale cele mai proaspete.o fizionom ie care. îl cerceta cu un interes cu totul deosebit. atît de brusc îneît nu reu?i s?-?i apere complet hainele. iar prenumele acesta ciudat se potrivea destul de bine cu înf??i?area sa . lînga torent. cunoscut ca un elev model. într-o situa?ie care. Dar de abia se a?ezase tihnit. cu ochii închi?i ?i cu vîjîieli în urechi.o culoare nedefinita ?i cu multe nuan? e. pe atît de îmb? t?toare. care nu era prea obi?nuita. Sîngerarea puternic ? ?i persistent? 11 sili mai bine de o jum?tate de or? s? fac? naveta între banc? ?i torent ca s?-?i cl?teasc? batista. o culoare cam ca a unui munte în dep?rtare aveau o forma deosebit de îngusta.. mu?cînd dintr-o franzelu?a cu ?unca. De altfel. adev?rat ul Hans Castorp se afla foarte departe. era pe cît de îndr?znea??. pe banca. 134 THOMAS MANN dar într-o stare de vl?guire ciudat de accentuata. ba fu sese de ajuns ca sa-i aduc? printre camarazi porecla de kirghiz". Era. al unui amestec de sînge germanic ?i baltic-slav sau invers. chiar pu?in oblica. f?r? s? <c S îns? prea râu. era originar din Mecklemburg. r-ul acestui prenume se pronun?a ca un ?: deci se numea P? ibislav". înainte de-a r?sufla cît mai tîrziu ?i cît mai în cet. un copilandru cu pantalon i scur?i. Hippe purta chiar pantaloni lungi ?i o bluza încheiata pîna la gît. Se auzea peste tot zumzet de glasuri. chiar în drum spre ?coala se b ucura sa-l poat? vedea împreuna cu colegii lui de clasa. sa-l priveasc? vorbind sa u rîzînd ?i sa-i recunoasc? de departe vocea pl?cut voalata ?i oarecum pu?in r?gu?it ?. Daca trebuie sa admitem ca nu avea nici un motiv întemeiat pe care sa-?i bazeze .versitate. C?ci lui Hans Castorp îi pl?cea murmurul apei tot atît de mult ca ?i muzi ca sau poate chiar mai mult. pentru ca apoi s? se culce iar??i pe banc? cu batista ud? pus? pe nas. mult timp nu mai sim?ea nevoia s? respire din nou ?i cu trupU] nemi?cat las? i nima sa-i bata un anumit num?r de batai. ?i daca-i priveai mai de MUNTELE VR?JIT 135 aproape. Un profesor cu p?l?ria moale supr aveghea curtea. Se sim?i r?pit atît de p uternic ?i atît de complet în acest alt?dat? ?i în acest acolo. se sprijineau de stucaturile sm?l?uite ale c l?dirii. blond parul fiindu-i tuns scurt pe craniul rotund. cu tot firescul ei.

înseamn? daca nu critica. ?i în al doi lea rînd. ?i într-un elan de bucurie al întiegii lui f?pturi. într-o stare sufleteasca mai mult conservatoare. din alte clase. De aceea era înclinat sa cread? în t r?inicia infinita a st?rii în care tocmai se afla. Nu se putea vorbi despre o prietenie. ceea ce Qovedea oricum lealitatea ?i statornicia ca racterului sau. a?teptarea. cînd atinse punctul culminant. un nume. cel pu?in defini?ie. Era ora de desen ?i Hans Castorp î?i d? du seama ca nu are creion. s e topeau într-un fel de înnoptare înce?o?ata .acest interes. îl uitase cu desavîr?ire. aceasta discu?ie. treb uie p?strat? pe vecie la ad?post de o asemenea defini?ie ?i clasificare. cu care de altfel nu se mîndrea în mod deosebit. cîteodata. ca-?i dobîndise din ce în ce mai multa claritate ?i relief pîna în ace a clipa a apropierii ?i a prezen?ei fizice. speran?a ramînea. într-o zi oarecare. care-i era mai apropiat. MUNTELE VR?JIT 137 e hot?rî s? se foloseasc? de aceasta ocazie el numea asta o ocazie" s?-i ceara un c . d aca-l va privi. le nutrea în t?cere. nu-?i d?duse seama de ivirea lor. îns? Hans Castorp abia daca observa acest lucru. desprinzînduse dintr-o cea?a. se potrivea atît de pu?in unei discu?ii. decît poate prenumele pagîn ?i calitatea de elev model (lucruri care nu jucau îns? nici un rol în cazul de fa?a) sau în sfîr?it ace?ti ochi de kirghiz ochi care. pentru a ramîne astfel. iar pe urma încet a cu totul farâ ca el sa fi sim?it mai intens sl?birea ?i destr?marea sentimentelo r care-l legau de Pribislav Hippe. ca mai ap oi sa se ?tearg? pu?in cîte pu?in ?i sa dispar? în cea?a. Insa aceasta clipa. Din nefericire. Lealitatea" lui Hans Castorp. pe care o pre?uia cu atît mai mul t ?i nu era deloc gr?bit s-o schimbe. în primul rînd. în vreme ce Hans Casto rp era p?truns de convingerea incon?tienta ca o comoara intima. aceste sentimente atît de îndep?rtate de °nce denumire ? i de orice m?rturisire aveau în orice caz o asemenea 'ntensitate. dar oar e celorlal?i. în prim-plan. nimic nu-l silea sa dea un nume sentimentelor lui. cu toate ca le cuprinde pe amîndoua . cons ta judecind fara sa facem aprecieri într-o anumita greutate. deoarec e pe Hippe nici m?car nu-l cuno?tea. tot a?a cum. îi erau dragi st?rile suflete?ti pe care 1 le procurau ace ste întîlniri. de un an sau aproape de un an. încetineala ?i încapa?înar sentimentelor. fara triste?ea desp?r?iril or. o adev?rata discu?ie cu Pr ibislav Hippe. deoarece nu i se putea întîmpla niciodat? sa vorbeasc? despr e ele subiect care. fie în în?elesul I 136 THOMAS MANN unei aprob?ri. în care Han s Castorp se g?sea acum retranspus.totu?i nu este mai pu?in adev?rat ca Ha ns Castorp era foarte pu?in preocupat sa-?i justifice sentimentele în mod ra?ional sau chiar sa le g?seasc? un nume. în fulgerarea unei priviri piezi?e ?i îndreptate spre nimic precis. a dic? o clasificare în ordinea cunoscutului ?i a obi?nuitului. mul?umirile t?cute ?i ginga?e cu care î?i înv?luia taina ?i chiar de zam?girile ce decurgeau din ea ?i dintre care cea mai mare era cînd lipsea Pribisl av: lipsita de orice pl?cere. Se obi?nuise astfel cu inima împ?cata sa aib a aceste legaturi discrete ?i distante cu Pribislav Hippe ?i le socotea în sine ca pe un element durabil. cuvintele care desemneaz? t rasaturile de caracter au întotdeauna sensul moral al unei judeca?i. pîna la punctul culminant al ciudatei întîmplari. ca aceasta. îns?. nu l i se putea adresa ca sa împrumute un creion? Dintre to?i i se p?ru ca îl ?tia cel ma i bine pe Pribislav. cîtva timp. Din cauza transfer?rii tat?lui. To?i colegii de clasa aveau nevoie de al lor. un cuvînt. de altfel. apoi mai d?inu i înc? un an datorita lealit??ii conservatoare a lui Hans Castorp. cu care avusese de-a face adeseori în t?cere. de multa vreme. Aceasta d?inui un an. aceasta situa?ie îndr?znea?? ?i plina de ciud??enie. în curtea ?colii. c?ci e cu neputin?a sa situezi cu exactitate orig inea lor. Dar bine sau rau justificate. Pribislav para?i atît ?coala cît ?i ora? ul. avusese Ioc în felul urm?tor. fie în acela al unei dezaprob?ri. la început. Se poat e spune ca chipul kirghizului" se strecurase pe nesim?ite în via?a lui. a?adar. care îi f?cea sa co nsidere situa?iile ?i împrejur?rile vie?ii cu atît mai vrednice de a te ata?a de ele ?i de a le perpetua. încît Hans Castorp. pe care nu-i cuno?tea. dac<i ne gîndim a canti!atea excep?ional de mare de timp pe care o reprezint? un an la v'rsta aceasta. cutaruia sau cutaruia. cu cît au d?inuit mai mult. dorin?a de a afla daca celalalt va trece azi pe lînga el.

Cînd b?t?ile ne regulate ale inimii îi t?iau respira?ia. trebuie sa fiu la unsprezece fix în sufragerie. îi explic? mecanismul foa rte simplu. ceea ce era cu totul în spiritul lui Hans Castorp. Apoi voi sa porn easc?. e vremea sa plec. în orice caz. pastrîndu-le aproape un an într-un sertar al PUpit rului . -Poftim. Apoi se privir? zîmbind. ?i-n timp ce zîmbea ochii i se umezir?. ?i cum nu mai aveau nimic sa-?i spun? î?i întoarser? mai întîi um erii. ?i cît mai repede cu putin?a. la unchiul meu Tienappel.. asta-i! gîndi. De mult nu m-am mai gîndit la el. sau poate înl?tura acest gîr.blazat ?j in acela?i tim p r?sf??at cum era de legaturile sale intime cu Hippe. dup? cîte se pare. în definitiv. în zarva cur?ii pavate cu c?r?mizi. orb it de o stranie cutezan?a. î?i îng?dui sa ascuta u?or creionul ?i strînse cu grija cele trei sau patru a?chii vopsite cu ro?u. Plim b?rile sînt frumoase aici. îns? oricum. Cu pl?cere. în timp ce capetele lor erau aplecate deasupra creionului. o sa-mi treac?. nu putea b?nui cîta importan?a aveau. Insa niciodat?. A?chiile trebui e sa mai fie înc? în sertarul interior din stînga. Nu le-am mai c?utat niciodat?. se margini su controleze la luteala mecanis mul ?i-?i strecura creionul în buzunar. Ce-i trecea prin minte? Ca ?i cum Hans Castorp ar fi avut eventual inten?ia s? n u-i mai restituie creionul. de oarece. 138 THOMAS MANN Pe urma nu mai statura de vorb? niciodat?. Sînt doar u?or în?epenit fiindc? am stat prea mult culc at. se vedea nevoit sa se odihneasc? pe margi nea drumului ?i atunci î?i sim?ea fa?a p?lind ?i o sudoare rece îi îmbrobonea fruntea. F?cu drumul spate-n sp . fara sa se mire sau cel pu?in fâra sa para mir at." Cu toa te acestea mai ramase înc? întins. cred ca n-o sa-mi fie prea u ?or! ?i totu?i. ajunse în vale. avînd pe deasupra ?i perspectiva de a-l restitui posesorului...?i nimeni. ?i-i vorbi cu voce pl?cut r?gu?it?. Ce asem?nare stran ie cu femeia de-aici. fapt cu care se mîndrea în mod deosebit . ?i-?i scoase creionul din buzunar. era Pribislav. cu un inel pe care dacâ-l învîr teai creionul vopsit în ro?u ie?ea din teaca lui de metal. ceea ce decurge a în mod firesc din cele precedente §1 constituia oarecum un dar suplimentar ?i pl?c ut care i se f?cea. sau sa i-l strice. de sus! A?adar. era chiar Pribislav. Nu-?i d?dea seama ca fapta sa era o ciudata nesocotin?a. îns? aceasta singura data se petrecuse totu?i datorita numai spiritului întreprinz?tor al lui Hans Castorp. daca le-ar fi v?zut. c?ci si m?i ca nu e prea sigur de genunchi. Dar dup? lec?ie trebuie sa mi-I înapoiezi neap?rat. dar au ?i neajunsurile lor. în via?a lui. De al tfel.d.reion lui Pribislav. Hans Castorp nu fusese mai ferici t ca în timpul respectivei ore de desen. gîndindu-se ?i aducîndu-?i aminte. Facînd pu?ina mi?care. restituiiea se f?cu în modul cel mai simplu. ramîi cu bi e ?i-?i mul?umesc!" zise. Cred ca am visat î?i spuse în s ine. îi zise el. Ce s-o fi ales oare cu a ?chiile de creion? Pupitrul este în pod. Se c?zni în mod lamentabil sa coboare pe serpentina. Iar Pribislav nu zise absolut nimic. tulburat de profunzimea absen?ei lui. nici nu-l cuno?tea pe Hippe. în apropierea cazinoul ui. sa-l lase sa se urce. N-a? fi crezut ca-l voi mai revedea vreodat? atît de limpede. Deschise ochii. Da. Da. Nici m?car n-am avut inten?ia sa le arunc. Ei.Berghof' ?i cum tramvaie nu existau ?i nu se zarea nici o tr?sura de pia?a. ii spuse. ?i iat? ca. din cauza asta ma intereseaz? ea atît de mul t? Sau poate din pricina asta m-am interesat atît de mult de el? Ce prostie! N?str u?nica prostie! De altfel. la conferin?a. Dar sa nu mi-l rupi! mai adaug? el. apoi spatele ?i plecar?. nu pot sa ramîn aici. dar po?i sa-mi împrumu?i un creion? Iar Pribislav îl privi cu ochii lui de kirghiz pe deasupra pome?ilor proeminen?i.. pe cînd desena cu creionul lui Pribislav Hi ppe. reu? ind abia în urma unui efort serios." ?i mai încerca o data sa se ridice. dar se a?eza din nou cu p?l?ria ?i bastonul în mîna.. un creion argintat. ?i acum. a fost o jalnica întoarcere dup? acea plecare triumfala. se a?ez? repede. da. î?i d?du pur ?i simplu seama ca nu va mai fi în stare sa parcurg? cu propriile Iui mijloace drumul lung pîna la . î?i mul?umesc mult. Asta a fost totul. Da.. în carne ?i oase . dar cînd. se g?si într-adevar în fa?a lui Pribislav HipPe> spunîndu-i: Te rog sa ma ier?i.. se ruga de un c?ru?a? ce venea din Dorf cu un camion înc?rcat cu l?zi goale.

Se strecura discret pîna acolo. care stînd cu spatele drept. întorceau doar c&pul spre vecinul de masa. Iar Hans Castorp. ?inea capul plecat. Hans Castorp o re marca de asemenea ?i pe fa?a doamnei Salomon. în partea dreapt?. cu care se l?udase ?i domnul Albin. felul ei de-a izbi u?ile cît Sl privirea lipsita de sfial? se datorau bolii de care suferea. în spate. Doamna Chauchat era pr?bu?ita în scaun. cu ochii avizi ?i îmbujorata. Al?turi st?tea pianistul cu par rar. poate l-ar fi amuzat. vorbind din vîrful buzelor. MUNTELE VR?JIT 139 _ Depechez-vous.ate cu c?ru?a?ul. era fascinat de vorbele doctorului Krokowski ?i abia îl baga în seama. domni?oara Engelhart. ?i pe chipurile celoilalte doamne. se strecura cu b?gar e de seama ?i strîngînd din din?i prin u?a de sticla întredeschisa a sufrageriei. capul ?i-l privi atent? cu ochii ei îngu?ti. Ei.. spre norocul lui. zvîrlindu-?i la vestiar palaiia ?i bastonul. La con-ference deM. atitudinea exprimînd acea nep? sare. Publicul. în col?ul din apropierea u?ii era un loc liber. monsieur/ îi spuse portarul francez. spatele îi era înco voiat. în picioare . în timp ce domni?o ra Levi. Era alb la fa?a ca o rufa. ?i I'ribislav tot Kt fel ?inea capul. dar obosit ?i epuizat cum era. în timp ce. pe care o recunoscu cu un soi de am?r?ciune. a?a cum st?tea acolo lînga domnul Al bin.. care asculta cu aten?ia încordata a primelor minute. el îns? fusese un elev model. ceea ce-l sili pe Hans Castorp sa se gîndeasca la figura de ceara a unei femei pe care o v?zuse odat? într-un panoptic. fir-ar sa fie! Oare n-o sa scape de ea niciodat?? Crezuse ca o sa fie lini?tit. ca i se va îng?dui sa se odihneasc? pu ?in ?i iat? c? se pomenea nas în nas tocmai cu aceasta femeie o întîmplare care. astfel ca i se vedea vertebra de la ceafa ie?ind din r?scroiala bluzei albe. în redingot?. doctorul Krokowski. vorbea dindâratul unei mese acoperite cu o fa?a d e masa ?i pe care era o carafa cu ap?. care-l vor ?ine cu sufletul la gura tot timpul conferin?ei. ce sens mai ave a? întîlnirea cu ea nu f?cea decît sa impun? inimii lui noi preten?ii. uKierii îi c?deau înainte ?i. cu picioarele atîrnîndu-i peste marginea camionului. sit de vlaga al doamnei Chauchat. cu ochii întredeschi?i ?i cu mîinile uitate pe genunc hi ar fi ar?tat aidoma cu o moart? daca pieptul nu i s-ar fi ridicat atît de tare ? i atît de regulat. Pe chipul doamnei Stohr. Ceva mai încol o se afla profesoara. Privi în jur. si Pre?uit ca atare (chiar daca nu acesta a fost motivul pentru care Hans astorp împrumutase creionul) . pe urma încetar? sa mai fie gînduri prefacîndu-se într-o visare în ca re vocea baritonala ?i t?r?g?nata a doctorului Krokowski f?cea s? r?sune litera r de foarte departe ?i cu o sonoritate asurzitoare. Se uitase la el cu ochii lui Pnbisla v. unde pacien?ii st?teau a?eza?i la rînd. Dar lini?tea din sala ?i aten ?ia încordata ce p?reau ca ?in pe toata lumea sub vraj? puseser? stapînire ?i pe el ?i-l trezir? din picoteala.. Gîndurile lui Hans Castorp se tulburar? în timp ce privea spatele lip. doamna Magnus. încercînd sa dea impresia ca venise de la început. îi privise chipul ?i petele de pe haine cu o st?ruin?a destul de lipsita de dec en?a atitudine ce se potrivea cum nu se poate mai bine unei femei care trîntea u?i le. Krokowsk i vient de commencer. era zugr?vit? o expresie de e xaltare atît de lipsita de sens ?i atît de stupida încît îi f?ceau sila. în adev?r. Doamna care st?tea în fa?a lui întoarse. a sculta cu capul pe spate. de altfel. figura care avea în piept un . iar costumul p?tat de sînge îl f?cea sa semene cu un asasin venit direct de la locul crimei. o îmbujorar e ce se observa. cea care pierdea albumina. în alte împrejur?ri. pe scaune.. pla?i fa ra sa vad? daca era mult sau prea pu?in ?i urca în graba drumul c?tre sanatoriu. fara vlaga. c?ci arata îngrozitor. Era doamna Chauchat. pe deasupra. insa nu toctnaj onorabile. cu foloasele ei nem?rginite. a?ezata pu?in mai departe. ca unul ce a ajuns la ?inta. Analiz? Din fericire. cît ?i la so?ia berarului. cu tenul ca filde?ul. Ce ?inuta urîta avea! Nu ca femeile din cercurile frecventate de Hans Castorp.în vreme ce era limpede >i foarte v?dit 140 THOMAS MANN ca ?inuta neglijenta a doamnei Chauchat. cu gura deschisa ?i cu bra?ele încruci?ate. lega" nîndu-se ?i balabanindu-?i capul aproape ad ormit ?i zdruncinat de hurduc?turile camionului se d?du jos ling? rampa. urm?rit de pr ivirile mirate ale trec?torilor.

mecanism. Unii dintre invita?i duceau la ureche mîna f?cuta c?u?, sau cel pu?in sch i?au gestul, ?inînd-o ridicata pe jum?tate înspre ureche, ca ?i cum bra?ul le-ar fi înc remenit din pricina aten?iei încordate. Pîna ?i procurorul Paravant, un b?rbat bronz at, cu înf??i?are aparent robusta, î?i desfunda urechea cu ar?t?torul, ca sa aud? ma i bine, apoi o întorcea c?tre potopul de vorbe al doctorului Krokowski. ?i cam ce spunea doctorul Krokowski? Ce idei era pe cale sa dezvolte? Hans Castor p se concentra ca sa poat? prinde firul, treaba pe care n-o izbuti chiar dintr-o data, deoarece nu auzise începutul ?i tot gîndin-du-se la spatele molatic al doamne i Chauchat, sc?pase ?i urmarea. Era vorba de o putere... de acea putere... pe sc urt, puterea iubirii, da, despre asta vorbea. Bineîn?eles! Subiectul era indicat în titlul general al ciclului de conferin?e, ?i despre ce altceva ar fi putut voibi doctorul Krokowski avînd în vedere ca acesta era domeniul lui? Ce-i diept, lui Hans Castorp MUNTELE VR?JIT 141 . se p?ru oarecum ciudat sa asiste deodat? la un curs despre iubire, cînd, pîna atun ci, în prelegerile ?inute în fa?a lui nu fusese vorba decît despre lucruri ca mecanism ele de transmisie de pe vapoare. Cum de poate cineva sa vorbeasc?, la lumina zile i, ?i înc? diminea?a, în fa?a unor doamne si domni, despre un subiect atît de spinos ? i de intim? Doctorul Krokowski îl expunea într-un stil jum?tate poetic, jum?tate pro fesoral, cu o rigiditate evident ?tiin?ifica, dar în acela?i timp pe un ton vibran t ?i melodios, care lui Hans Castorp i se p?rea oarecum ciudat, de?i tocmai acea sta putea fi explica?ia îmbujorarii doamnelor ?i a gestului de desfundare a urechil or f?cut de domni. Cu atît mai mult cu cît oratorul întrebuin?a cuvîntul .,iubire" într-un sens u?or ?ov?itor, astfel ca nu ?tiai în mod precis ce sa crezi, nu-?i d?deai se ama daca o socotea un sentiment cucernic sau o pasiune carnala - fapt care i?i cr ea o impresie vaga, ceva în genul râului de maic. Niciodat? în via?a lui, Hans Castorp nu mai auzise pionun?îndu-se acest cuvînt de atîtea ori în ?ir, ca aici ?i acum, iar daca se gîndea mai bine, avea impresia ca el însu?i nu-l rostise vreodat? ?i nici nu-l auzise pe buzele altcuiva. Fara îndoiala ca put ea sa fie o eroare - dar, oricum ar fi fost, i se p?rea ca no?iunea nu cî?tiga nim ic prin faptul ca era repetata de atîtea ori. Dimpotriv?, aceste trei silabe sfîr?ir a prin a i se p?rea foarte resping?toare ?i îi evocau o imagine în genul laptelui îndo it cu ap? - ceva alb-albastrui ?i dulceag - mai ales în compara?ie cu lucrurile no stime pe care le debita în privin?a aceasta doctorul Krokowski. Fiindc? era limped e ca un om priceput ca el putea face afirma?ii îndr?zne?e ?i interesante fara sa pu n? pe fuga oamenii din sufragerie. Doctorul Krokowski nu se marginea nicidecum s a debiteze, cu un soi de caden?a ame?itoare, fapte în general cunoscute dar de obi cei trecute sub t?cere; el sfî?ia iluziile, aducea un neîndur?tor omagiu cunoa?terii ? i nu mai las? loc nici pentru anumite susceptibilit??i izvorîte din demnitatea ce ?i-o confer? parul c?runt ?i nici pentru puritatea îngereasca a copilului fraged. De altfel, vorbitorul purta o redingota ?i un guler ?noale rasfrînt, precum ?i ni? te sandale cu ?osete cenu?ii, ceea ce crea în Jurul lui o atmosfera de convingere ?i idealism, care nu f?cea altceva uecît sa-l înspaimînte ?i mai mult pe Hans Castorp. Sprijinindu-?i argumenta?ia pe tot felul de exemple ?i anecdote, cu ajutorul c?r ?ilor ?i n°ti?elor risipite pe masa, ba recitind pe alocuri chiar ?i versuri, doct orul Krokowski expunea unele aspecte înfior?toare aie iubirii, abera?ii bizare Si lugubre stînd m?rturie pentru atotputernicia ei. Dintre toate instinctele 142 THOMAS MANN I naturale, iubirea era cea mai ?ov?ielnic?, dar ?i cea m?i primejduit? ?vînd o prof und? înclinare c?tre perversiunea incurabil?, ceea ce nu era întru nimic surprinz?to r. C?ci acest puternic imbold nu era deloc simplu, ci infinit de complex prin nat dar compus din fel de fel de perversit??i. Cum îns?, contin ura lui, un tot unitar u? doctorul Krokowski, pe bun? dreptate nu este admisibil s? se deduc? din perve rsiunile par?ilor perversiunea întregului, s-a sim?it nevoia de a face s? benefici eze de legitimitatea întregului dac? nu în întregime, cel pu?in în parte - toate pervers iunile particulare. Aceast? este o cerin?? a logicii vorbitorul îi roagâ pe ascult?t ori s? fie încredin?a?i de acest lucru. D?inuiesc anumite împotriviri suflete?ti ?i

tendin?a de îndreptare, porniri de bun?-cuviin?a ?i de ordine - de o form? pe care aproape c? este ispitit s-o numeasc? burghez? ale c?ror efecte de frînare ?i de l imitare topesc diferitele p?r?i într-un tot ordonat ?i folositor, o dezvoltare oar ecum obi?nuit? ?i mul?umitoare, dar al c?rei rezultat ?i aceast? parantez? docto rul Krokowski o f?cea pe un ton pu?in cam dispre?uitor nu privea nici pe medic, nici pe gînditor. în alte cazuri îns?, aceast? dezvoltare nu reu?ea, nu tindea ?i nici nu trebuia sâ reu?easc?, ?i cine ?r putea spune, se întreba doctorul Krokowski, dac? nu cumva tocmai aici intervine menirea cea mai înalt?, însu?irea cea mai pre?ioas? a sufletului? C?ci aceast? menire este proprie unei tensiuni excep?ionale, unei pasiuni care dep??e?te obi?nuitele m?suri burgheze, e? ac?ioneaz? asupra celor d ou? grupe de for?e, ?i anume pe de o parte asupra necesit??ii de-a iubi, pe de a lt? parte âsupr? instinctelor potrivnice, printre care pudoarea ?i dezgustul trebui e men?ionate în mod deosebit; iar aceast? lupt? dus? în str?fundul sufletului împiedic? izolarea, stabilizarea ?i moralizarea instinctelor r?t?citoare care ne-ar condu ce la armonia fireasca, la o via?? de dragoste normal?. Aceast? lupt? între puteri le castit??ii ?i puterile iubirii c?ci, în fond, despre asta este vorba cum se sfîr? e?te? Se sfîr?e?te, dup? cît se pare, cu victoria castit??ii. Teama, decen?a, dezgus tul izvorît din ru?ine ?i o însp?imîntâtoâre nevoie de puritate în?bu?? iubirea, o ?intuies în sfere întunecate ?i nu îng?duie decît în parte acestor revendic?ri confuze s? p?trund? în con?tiin?a ?i s? se manifeste prin ac?iune. Aceast? biruin?a a castit??ii nu e ste îns? decît o biruin?? aparent?, o biruin?? c? ? lui Pirus I, c?ci imperativul iu birii nu se l?s? legat, violentat, iubirea prigonita nu e moart?, tr?ie?te în adîncu l tainei ei, continu? sâ tind? spre împlinire-rupe cercul magic ?l castit??ii ?i rea pare de?i sub o înf??i?are schimbat? ?i de nerecunoscut... ?i oare în ce form?, sub c e m?scâ reapare MUNTELE VR?JIT 143 'ubirea interzis? ?i refulat?? Aceasta era întrebarea pe care doctorul jCrokowski o rosti privind de-a lungul rîndurilor de ascult?tori, dînd jmpresia c? ar a?tepta s ? primeasc? un r?spuns din partea lor. îns? tot lui îi revenea ?i atribu?ia s? formu leze acest r?spuns, dup? ce spusese atîtea lucruri. Nimeni în afar? de el nu era în st are s? dea r?spunsul ?i câ-l cuno?tea, se vedea pe fa?a lui. Cu ochii str?lucitori , cu paloarea-i de cear? ?i barba neagr?, cu sandalele de c?lug?r ?i ?osetele ce nu?ii, p?rea c? el însu?i simbolizeaz? lupta între castitate ?i pasiune, despre care tocmai vorbise. în orice caz, aceasta era impresia lui Hans C?storp în timp ce, la f el ca ?i ceilal?i, a?tepta cu cea mai mare ner?bdare sâ afle sub ce forma reap?rea iubirea refulat?. Femeile abia mai respirau. Procurorul Paravant î?i desfund? iar ??i, la iu?eal?, urechea pentru ca la momentul hot?rîtor s? fie degajat? ?i preg?t it? sa primeasc? r?spunsul. Doctorul Krokowski spuse: Sub înf??i?area bolii! Simpt omele bolii ascund o ac?iune deghizat? a iubirii ?i orice boal? cuprinde o iubir e metamorfozat?. Acum to?i aflaser? r?spunsul, de?i poate nu to?i erau în stare s?-l aprecieze cum se cuvine. Un suspin str?b?tu sufrageria, iar procurorul Paravant aprob? din cap , cu un aer semnificativ, în timp ce doctorul Krokowski continua sâ-?i dezvolte teza . Cît despre H?ns Castorp, el î?i l?s? capul în jos ca s? se gîndeascâ la ceea ce auzise ? i s? se întrebe dac? în?elesese bine. îns? neobi?nuit cum era cu asemenea procese abst racte ?i, mai ales, în urma nefericitei lui plimb?ri foarte pu?in preg?tit sâ gîndeascâ, aten?ia putea s?-i fie u?or ab?tut?, ?i chiar a fost imediat ab?tut? de acel sp ate din fa?a lui cît ?i de bra?ul ce-l prelungea, care se ridica ?i se îndoia spre c eaf? ca s? sus?in? cît mai de jos povara p?rului împletit, ceea ce se întîmpla chiar sub ochii lui Hans Castorp. Era enervant s? ai mîn? aceea atît de aproape de ochi, vrînd-nevrînd trebuia s-o prive?t i, sâ-i observi toate defectele ?i însu?irile omene?ti, ca ?i cum ai fi v?zut-o prin tr-o lupa. Nu, hot?rît c? n-avea nimic aristocratic aceast? mîn? destul de butuc?noas ?, ca de ?col?ri??, cu unghiile t?iate atît de neglijent, ?i nici m?car nu puteai fi absolut sigur c? degetele îi erau foarte curate, în schimb nu mai înc?pea nici o îndo iala c? pieli?a unghiilor era roas?. Lui Hans Castorp i se strîmbarâ col?urile gurii , dar ochii îi r?maser? fixa?i de mîna doamnei Chauchat ?i o senza?ie nel?murit? îl cup rinse, un fel de vag? amintire în leg?tur? cu cele spuse de doctorul Krokowski des pre unele tendin?e burgheze opuse iubirii... ra?ul era ceva mai frumos, acel bra

? adus la ceaf? ?i abia acoperit, c?ci I 144 THOMAS MANN ?es?tura mînecii era mai sub?ire decît a bluzei un voal foarte transpa. rent, astfel încît bra?ul p?rea înv?luit de o aureol?, un bra? care probabil ar fi fost mai pu?in gra?ios farâ voal. Era totodat? ginga? ?i plinu? - ?; dup? cum b?nuia el, r?coros. în ceea ce-l privea pe el, era limpede ca nu putea fi vorba de nici un fel de ten din?? burghez? de a se opune. Hans Castorp visa cu privirea fixata pe bra?ul doamnei Chauchat. Jn ce fel se îmbr acau femeile! î?i ar?tau pu?in de la ceafa, pu?in de la piept dînd alta înf??i?are bra ?ului cu ajutorul unui voal transparent... ?i toate femeile, din întreaga lume. pr ocedau în acela?i fel pentru a a?î?a dorin?ele noastre nostalgice. Dumnezeule, cît de frumoasa era via?a! Era frumoasa tocmai datorita lucrurilor fire?ti care împing fe meile sa se îmbrace atît de ispititor c?ci faptul acesta era, evident, foarte firesc , cît se poate de obi?nuit ?i acceptat de toat? lumea, încît aproape nici nu te mai gînd eai la el, îl tolerai în mod incon?tient ?i nu-l mai luai în seama. ?i totu?i, trebuia sa te gînde?ti la ele, î?i spuse Hans Castorp, pentru ca într-adevar sa-?i placa via? a ?i s? devii con?tient c? existen?a este o alc?tuire fermec?toare ?i, în fond, ap roape feeric?. Era de la sine în?eles ca femeile aveau dreptul, cu un scop precis, s? se îmbrace într-un fel fermec?tor ?i feeric, fara ca prin asta sa calce buna-cuv iin??; fiindc? aici este vorba despre genera?ia viitoare ?i despre perpetuarea n eamului omenesc. Dar ce se întîmpla cînd, bolnav? pe din?untru, femeia nu mai este pro prie maternit??ii? Mai avea vreun sens s? poarte mîneci de voal pentru a-i face pe b?rba?i curio?i în leg?tura cu trupul ei - cu propriul ei trup îmboln?vit? Evident ca nu avea nici un sens, era ceva ce trebuia condamnat, la urma urmei, ca un luc ru nes?n?tos, spre a fi interzis. C?ci a te interesa de o femeie bolnava era, în d efinitiv, tot atît de pu?in serios pentru un b?rbat, ca ?i... ca ?i interesul tain ic pe care odinioar? Hans Castorp îl avusese pentru Pribislav Hippe. Asta era, des igur, o compara?ie stupida, o amintire pu?in cam stingheritoare. Dar i se ivi în mi nte fara ca el sa fi intervenit, fara s-o fi chemat. De altfel vis?toarele consid era?ii i-au fost întrerupte chiar în acel punct, mai cu seam? prin faptul ca aten?ia i se îndrept? din nou c?tre doctorul Krokowski care ridicase glasul într-un mod sur prinz?tor. într-adevar, st?tea acolo, în picioare, cu bra?ele în laturi ?i capul înclina t într-o parte, înd?r?tul m?su?ei, ?i cu toata redingota lui. aproape sem?na cu Domn ul nostru Iisus Hristos pe cruce! încheindu-?i conferin?a, doctorul Krokowski p?rea ca face o prop'1" ganda intensa în favoarea disec(iei suflete?ti ?i c? invita, cu bra?ele larg deschise, ca toata asisten?a si vin? la el. Veni?i la mine, spunea el fara MUNTELE VR?JIT 145 nvinte, voi to?i care sînte?i n?p?stui?i ?i plini de suferin?e. Apoi mai orbi desp re râul ascuns, despre ru?ine ?i despre triste?e, despre ac?iunea liberatoare a an alizei, elogie explorarea subcon?tientului, preconiza retransformarea bolii în sta re sufleteasca adusa la suprafa?a, în planul con?tientului, îi îndemna pe to?i sa aib? încredere ?i le f?g?dui vindecarea. Apoi las? sa-i cada bra?ele. înal?? capul, aduna foile tip?rite de care se servise în timpul conferin?ei ?i ?inînd strîns teancul cu mîn a stînga ridicat? pîna în dreptul um?rului, întocmai ca un profesor, porni cu capul sus de-a lungul coridorului. Se scular? cu to?ii împingînd scaunele ?i, încet, începur? sa se îndrepte c?tre ie?irea pr in care ?i doctorul p?r?sise sufrageria. D?deau to?i impresia ca, printr-o mi?ca re concentrica, se îngr?m?deau spre el, din toate p?r?ile, printr-un acord comun, dar oarecum incon?tient, ior-fotind în urma fluiera?ului vr?jitor. Hans Castorp ra mave în picioare în mijlocul acestei forfote, cu mîna pe sp?tarul scaunului. Aici nu m a aflu decît în vizita, se gîndea; sînt s?n?tos ?i, slava Domnului, nici m?car nu-s luat în seama, iar la viitoarea conferin?a nici n-o sa mai fiu aici. O privi pe doamna Chauchat cum iese tiptil, cu capul plecat înainte. Oare se las? ?i ea disecat?? s e mai întreba el, ?i inima începu sa-i bata... Nu observase c? Joachim se apropia pr intre scaune ?i tresari speriat cînd varul s?u îi vorbi. Ai sosit în ultima clipa, îi spuse Joachim. Te-ai dus departe? Cum a fost?

- A, pl?cut, r?spunse Hans Castorp. Da, am fost destul de departe. Dar trebuie s a m?rturisesc ca mi-a f?cut mult mai pu?in bine decît nadajduisem. Fara îndoiala ca am întreprins aceasta plimbare prea curind, sau poate ca nu era chiar deloc indica ta. Deocamdat? cred ca n-o sa mai încerc s-o repet. Joachim nu-l întreba daca-i pl?cuse conferin?a, iar Hans Castorp nu-?i d?du p?rere a. ?i chiar mai tîrziu, ca printr-o în?elegere tacita, nu facura mei cea mai u?oara aluzie la conferin?a. ?ov?ieli ?i chibzuieli A?adar, mar?i, eroul nostru se afla de o saptamîna la cei de-aici. de SUs- ?i astf el se face ca, întorcîndu-se de la plimbarea de diminea?a, g?si ln camera nota de pl ata, nota de plata a primei lui saptamîm, o factura 146 THOMAS MANN cur??el executata, vîrîta într-un plic verzui, cu antetul ilustrat (cl?direa Berghof'-u lui înf??i?at? în susul hîrtiei într-o lumina seduc?toare), jar în partea stînga, cu un ext as din prospect, tip?rit pe o coloana îngus?a în care tratamentul psihic dup? cele ma i moderne principii" era subliniat cu litere spa?iate. Cît despre contul scris cu îng rijire, se ridica foarte precis la totalul de 180 de franci, dintre care 12 fran ci pe zi pentru pensiune ?i asisten?a medicala ?i 8 franci pentru camera, apoi 20 de franci la rubrica Taxa de intrare" ?i 10 franci pentru dezinfec?ie în plus suma era rotunjit? cu cheltuielile mai m?runte, ca lenjeria, berea ?i vinul consumat la masa în seara sosirii. Hans Castorp nu g?si nimic de obiectat atunci cînd controla socoteala împreuna cu Jo achim. Da, este adev?rat ca nu beneficiez de îngrijirile medicale, dar asta ma prive?te n umai pe mine ?i nu pot pretinde ?a-mi fie sc?zute. Cu dez-infec?ia îns?, domnii di n administra?ie fac o afacere buna, c?ci este imposibil sa se fi risipit de 10 f ranci H2CO pentru a dezinfecta camera în care murise americanca. în general îns?, treb uie s? recunosc ca e mai curînd ieftin decît scump, ?inînd seama de ceea ce se ofer?. ?i astfel, înainte de prînz, se duser? împreuna la administra?ie sa achite nota. Administra?ia" se afla chiar la parter: cînd ie?eai din hol ?i parcurgeai coridorul trecînd pe lînga vestiar, buc?tarii ?i dependin?e, nu se putea sa nu-i nimere?ti u?a , mai ales ca era limpede indicata printr-o placa de por?elan. V?dit interesat, Hans Castorp f?cu acolo cuno?tin?a cu sec?ia comerciala a întreprinderii. Era un b irou mic, dar bine utilat: o domni?oara dactilografa era ocupata la ma?ina ei, i ar trei func?ionari st?teau apleca?i peste pupitre, în timp ce, în camera al?turata, un domn care p?rea c? de?ine postul important de ?ef sau director, lucra la un birou mul?umindu-se sa arunce din cînd în cînd pe deasupra ochelarilor o privire rece, neutra ?i sfredelitoare în direc?ia clien?ilor. Cît i-au ?inut la ferestruica ghi?e ului, cît le-au schimbat cecul, pîna au încasat banii ?i li s-a eliberat chitan?a, ei p?strar? o atitudine severa, cuviincioasa, t?cuta, de oameni disciplina?i, a?a c um se potrive?te unor tineri germani care în orice birou ?i în orice institu?ie publ ica au respectul datorat autorit??ii; dar o data ie?i?i afara ca sa se duca la m asa cît ?i în restul zilei, vorbir? pu?in ?i despre organizarea sanatoriului Berghof, iar Joachim, ca unul stabilit mai de mult ?i deci versat, r?spunse la întreb?rile varului sau. Consilierul aulic Behrens nu era deloc proprietarul ?i ?eful stabili" mentului, cu toate ca, la prima vedere, puteai avea aceast? impresieMUNTELE VR?JIT 147 Deasupra ?i în spatele lui planau ni?te puteri invizibile, care, dorind sa amina c a atare, nu se manifestau decit prin mijlocirea biroului: era un nrtsiiiu de adm inistra?ie, o societate pe ac?iuni din care bucuros ai fi voit sa faci parte, c? ci dup? informa?iile ioarte verosimile ale lui Joachim, toate salariile foarte m ari ale medicilor ?i în pofida unor liberale principii comerciale, ac?ionarilor li se pl?teau anual dividende grase. Consilierul aulic nu era, prin urmare, un om in dependent, ci doar o roti?a din angrenaj, un func?ionar, un administrator în slujb a puterilor oculte, primul ?i cel mai sus situat, este adev?rat, sufletul a?ezamîn tului, acela care exercita o influen?a hot?rîtoare asupra întregii organiza?ii, dar în colaborare cu administra?ia, cu toate ca el, ca medic-?ef, era scutit, fire?te,

de orice activitate privind partea comerciala a întreprinderii. Originar din nordvestul Germaniei, se ?tia ca ajunsese de mul?i ani, împotriva planurilor ?i inten?i ilor sale, în acest post, fiind adus aici de so?ia lui, ale c?rei r?m??i?e se odih neau de mult în cimitirul din apropiere acel pitoresc cimitir de la Davos-Dorf, ac olo sus, pe versantul din dreapta, aflat mai spre intrarea în vale. Fusese încîntatoar e, m?car ca avusese o înf??i?are astenica ?i ochii bulbuca?i, daca ar fi sa judeci dup? fotografiile ce se g?seau împr??tiate pretutindeni în locuin?a consilierului au lic, cît ?i dup? picturile ie?ite din pensula sa de amator, pe care le ?inea atîrnat e pe pere?i. Dup? ce-i d?ruise doi copii, un b?iat ?i o fata. trupul ei sub?ire ?i sl?bit de febra a fost adus aici ?i, dup? cîteva luni, sfîr?i prin a se mistui cu desavîr?ire. Se spunea c? Behrens, care o adorase, fusese atît de afectat de lovitur a aceasta, încît o vreme devenise melancolic ?i bizar, ca a fost v?zut în plina strada rîzînd pe înfundate, gesticulînd ?i vorbind de unul singur. Apoi nu s-a mai întors la loc ul sau de ba?tin?, ci a r?mas aici: ca sa nu se îndep?rteze de mormîntul so?iei; îns? motivul hotarîtor a fost mai pu?in sentimental, c?ci el însu?i fusese atins de boala , astfel ca se convinsese", potrivit propriului sau aviz medical, ca locul sau era aici. A?a se face ca s-a instalat pe aceste meleaguri ca un medic con?tiincios, tovar?? de suferin?a cu cei a c?ror ?edere o supravegheaz?; care nu se mul?ume? te doar sa lupte împotriva bolii ca unul ce-a r?mas neatins de ea, ci anume ca unu l dintre medicii care, în ei în?i?i, îi mai p?streaz? urma, cîteodata destul de puternic , fapt ce are avantajele ?i dezavantajele sale. Fara îndoiala ca tov?r??ia dintre medic ?l bolnav trebuie încuviin?ata ca un fapt pozitiv ?i putem socoti ca nurnai acela care sufer? este în stare sa fie îndrum?torul ?i mîntuitoruJ erinzilor. Dar se p oate oare concepe o adev?rata domina?ie spiritual? 148 THOMAS MANN asupra unei puteri exercitate de cineva care face parte el însu?i din rîndul sclavil or oprima?i de acea putere? Poate s? dezrobeasc? acela care este robit? Pentru c ineva înzestrat cu o în?elegere simplista, medicul bolnav ramîne un paradox, o apari?ie problematica. într-un asemenea caz, cunoa?terea ?tiin?ifica a maladiei nu este mai curînd tulburata ?i încîlcita decît îmbog??ita ?i consolidata din punct de vedere moral? El nu prive?te boala în fa?a, cu ochiul limpede al adversarului, ci este stînjenit d e ea ?i nu ia f??i? nici o hotarîre; ?i cu toate precau?iile cuvenite, e?ti îndrept?? it sa te întrebi daca cineva care apar?ine universului bolii este interesat, în fond , sa-i vindece pe ceilal?i cu aceea?i putere ?i în acela?i sens ca un om s?n?tos, sau numai sa-i p?streze în starea în care se afla... O parte din aceste îndoieli ?i considera?ii Hans Castorp le m?rturisi în timp ce dis cuta cu Joachim despre Berghof' ?i medicul lui ?ef, îns? Joachim interveni, men?ionîn d ca nu se ?tia deloc daca consilierul aulic Behrens mai era bolnav probabil ca se vindecase de mult. Trecuse multa vreme de cînd practica medicina aici la început, cîtva timp, pe socoteala lui, facîndu-?i îns? repede un renume de bun diagnostician c u auzul lui deosebit de fin, cît ?i de pneumotomist foarte priceput. Dup? aceea, Be rghof'-ui î?i asigurase o pozi?ie permanenta, ?i de aproape zece ani numele sau er a strîns legat de cel al institutului... Apartamentul lui se afla la extremitatea aripii de nord-vest a sanatoriului, tocmai în fund (doctorul Krokowski locuia ?i e l în apropiere), iar acea doamna din vechea aristocra?ie, sora-?efa, despre care S ettembrini le vorbise pe un ton atît de mu?c?tor ?i pe care Hans Castorp nu apucas e s-o vad? decît în treac?t, avea grija de mica lui gospod?rie de v?duv. De altfel, consilierul aulic era singur, c?ci fiul sau studia undeva la o universitate german a, iar fiica se ?i m?ritase cu un avocat stabilit în partea franceza a Elve?iei. Tîn arul Behrens venea cîteodata în vizita, în timpul vacan?elor, fapt care se întîmplase numa i o data de cînd Joachim se afla aici, îns? acesta povestea ca, atunci, doamnele de la sanatoriu deveniser? agitate, temperaturile începuser? sa se ridice, geloziile provocau discu?ii ?i certuri în saliile de odihna, iar ora de consulta?ie a doctoru lui Krokowski fusese foarte aglomerata... Pentru consulta?iile lui particulare, asistentului i se rezervase o camera speci ala, situata în subsolul bine luminat al sanatoriului, al?turi de marea sala de co nsulta?ii, de laborator, de sala de opera?ii ?i de serviciul de radiografie. Se putea vorbi de un subsol, deoarece scara de piatra care MUNTELE VR?JIT

numai în vecin?tatea unor bolnavi dezb?ra?i de orice convenien?a. pe cît î?i putu da seama Hans Castorp în cabinetul psihanalitic al doctorului Krokowski d omnea un semiobscur ce?os. avînd ve derea spre gradina ?i spre vale . într -o dupa-amiaza. sup?rat. dup? toate aparen?ele. c?ci a?tepta pocnetul u?ii de sticl? care îi înso?ea în mod inevitabil intrarea. Urcînd treptele se apleca mult ca sa-?i ri dice rochia. fiindc? parterul era situat mult de asupra p?mîntului. Dar toate acestea erau procedee penibile ?i n-a lipsit mult sa-i fie stricata acea pl?cere asociata cu mesele din pricina încord?rilor cît ?i a faptelor ie?ite din comun pe c are le putea observa în timpul lor. apoi porni din nou cu pasul ei s?ltat ?i disp?ru în golul sc?rii tot aplecat? înainte.?i Hans Castorp nu le nesocotea. Discu?ii la mas? La mas?. o doamna care sosise de curînd ?i al c?rei nume nu-l cuno?tea înc?. v?zu c? înd?r?tul ei era mult mai întuneric decît pe coridorul alb: str? lucirea clinica luminoasa nu se întindea. v?zuse ie?ind pe cineva de acolo. înso?indu-?i varul care voia sa-?i fac? un masaj. di n aceste încord?ri ?i fapte ie?ite din comun. un crepuscul profund. procedeu pe care nu-l putea folosi vreme îndelungata.149 ducea de la parter pîn? acolo d?dea într-adevar impresia coborîrii într-un fel de pivni? a. apasînd batista pe gura.acest tremufie 150 THOMAS MANN rat îi ap?rea cu regularitate in timpul meselor. sa-?i sprijine antebra?ul stîng pe masa. se plimba de-a lungul coridorului. la cîteva picioare sub el impresie care îl amuza pe Hans Castorp cînd. ci exprimau o agita?ie l?untrica ?i proveneau. Dar lucrurile se prezentau astfel . Aveai. fara ?â-?i ia batista de la gura. în primul rînd. la cap?tu l coridorului. cel mult. dimpotriv?. astfel ca înc?perile care formau aceast? pivni?a" se deschideau în fa?a. micu? a. ba o data chiar proferase cu jum?tate de glas ?i printre din?i cîteva insulte ?i o exclama?ie de dezaprobare indignata. mai g?si ?i alte mijloa ce sa-?i ascund? aceasta sl?biciune -de pilda. din coridor. va tresari ?i va sim? i cum i se r?cesc obrajii. cu pa?i m?run?i. sa se r ezeme în coate din cînd în cînd ori s?-?i lase capul în mîini. merge . cu o mînâ sub?ire ?i împodobit? cu inele.circumstan?e care contraziceau ?i anulau oarec um efectul ?i ra?iunea sc?rii. sau mai ales. De altfel. pîna ajungea la masa ru?ilor bine". Doamna Chauchat întîrzia aproape totdeauna la masa. în afara de în?epenirea demna a b?rb iei. privind în gol cu ni?te ochi mari. tînarul Hans Castorp începuse s? u?or stînjenit de f aptul ca. ?i pîna ce nu sosea. pe care era prins? cu pioneze cartea de vizita a medicului ?i spre c are coborai. ca sa-?i p?streze ?inuta. la ne voie. ?tiind ca s imptomele penibile împotriva c?rora lupta nu erau de natura pur ?i simplu fizica. capul îi tr emura ca ?i bunicului s?u . a?adar. astfel ca înc?perea ce se afla în fund p?rea sa aib? înf??i?area unei celule. a?teptîndu-l p e Joachim. fiindc? Berghof'-ui era construit lîngâ un munte. se opri pe nea?t eptate ca ?i cum ?i-ar fi amintit ceva. impresia ca ai coborît pe trepte pîna sub nivelul solului. gr?bi?i. Hans Castorp nu-?i putea ?ine picioarele lini?tite. palizi ?i r?t?ci?i. ajuns jos. ?i el nu era în stare sa-] opreasc? . ceea ce se ?i întîmpla în adev?r. în acel moment. sa-?i mi?te capul cît mai mult cu p utin?a ?i sa discute cînd la dreapta. în sufrageria multicolora. cu toate ca aceasta pozi?ie ?rea în ochii lui o manifestare a lipsei de educa?ie care putea fi tolerata. cînd ducea lingura l a gura. ?i de asemenea îi era foarte greu sa-l ascund?. sub?ire. în realitate îns?. vîrîndu-?i nasul în farfurie. pe un teren în pant?. care f?ceau sâ-i fo?neasc? juponul. Domnea o lumin? ?i o cur??enie clinica. cu breton ?i cercei de aur. Amintita u?a se afla in dreapta sc?rii. La început întorsese capul de fiecare data. apoi. dou? trepte. o iluzie perfect justificat?. decît pîna în prag. ?i Hans Castrop o cerceta cu multa aten?ie în timp ce. în urma plimb?rii pe care o întreprinsese In Proprie ini?iativ?. Cînd u?a se deschise. cînd la stînga. totul era alb pe alb ?i t oate u?ile l?cuite str?luceau ca ?i cea de la camera de consulta?ii a doctorului Krokowski. te reg?seai la nivelul solului sa u. Se apropie astfel de scara principa l?. în mod precis ?i foarte direct. urmarind-o cu priviri furioase pe doamna cea întîrziata ?i n eglijenta. p?trunse în acea lume subterana. Dar acum renun?ase sa mai reac?ioneze. nu puteau fi explicate numai prin aerul local ?i prin efortul de-a se aclimatiza. ?tiind ca.

în parte..nu însemna o sl?bire. Nu trebuie sa ridici ochii ca sa te co nvingi ca a intrat. Fire?te. iar faptul ciudat era ca Hans Castorp intuia. de fapt. se considera r?spunz?tor în fa?a celo rlal?i pe scurt. îi era ru?ine d e cei din jur. iar singurul fapt cu care î?j d?dea o oarecare importan?a era de-a fi originara din Konigsberg. în?eleg. tîn?rul dorea sa fie încurajat din afara în ni?te sentimente nipotriva c?rora atît ra?iunea cît ?i con?tiin?a lui opuneau o rezisten?a sus?inuta. MUNTELE VR?JIT 151 Aceasta s?rmana f?ptur? în?elesese ca. ba chiar se sim?ea o arecum complice la aceasta nepl?cere. O oarecare nehotarîre îl f?cea sa simt? nevoia de-a auzi de la o a reia persoana confirmarea ca doamna Chauchat era o femeie delicioasa. caracterul acestei rel a?ii pre?uia mai pu?in decît faptul în sine de-a exista ?i. îi era ru?ine ?i ar fi fost inexact sa spui ca-i era ru?ine din p ricina doamnei Chauchat. 152 THOMAS MANN De altfel. deoarece i se p?rea ca nu mai are dreptul sa se supere. domni?oara Engelhart se risipea în cuvinte ce m?rturiseau o admira?ie dezin teresat? pentru doamna Chauchat. aceste conversa?ii erau foarte neînsemnate sub raportul infor. Vrînd-nevrînd e?ti silit sa iube?ti ast fel de oameni.. ca a?a-zisa lui indiferen?a foarte neîndemînatic simulata din lipsa obi?nuin?ei sau a unui talent înn? scut . dac-ar fi posibil. daca nu imediat. Nu rm'-a?i spus dumneavo astr? ca e m?ritat?? . a mai mult. zise el. Acestea i le ?optea profesoara vorbind din pîlnia mîinii. care de altfel îi repugnau. pe cînd îmbujorarea obrajilor de fata batrîna te f?cea sa te gînde?ti la temperatura anormala a trupului ei. de parca nu i-ar mai fi fost îng?duit sa dojeneasc? pe al?ii. A?a cum vorbe?te ?i zîmbe?te în clipa asta. e adorabil de copil?roasa femeia asta. face o gropi?a în obraz. îns??i sup?rarea este un mo tiv în plus sa te ata?ezi de ei ?i este o fericire cu atît mai mare ca. nu poarta verighet?. n-o cuno?tea. domni?oara Engelhart. deoa rece nim?nui din sufragerie nu-i pasa nici de defectele doamnei Chauchat. de aceea-i atît de neglijent?. c?ci. Ar tre bui s-o privi?i m?car o data. c ? nu-i cu putin?a sa întoarce?i mereu capul spre ea ?i Dumnezeu ?tie ce-ar fi în sta re sa-?i închipuie daca ar observa. ca. de?i te supe ri din pricina lor. nu se putea l?uda nici m?car ca aveau vreo cuno?tin?? comun a.. e?ti totu?i silit sa-i iube?ti. întorcea a nume capul în alta parte.. între tînârul sau vecin de masa ?i oaica se stabilise o anumita rela?ie afectiva. Acum da buna ziua celor de la masa.. a?a merge ea dar ce minunat merge întocmai ca o pisic u?a ce se furi?eaz? la farfuria cu lapte! A? vrea. dar p e care Hans Castorp era dispus s? le considere c? pe un fel de leg?tura personal a îndep?rtata cu doamna Chauchat. datorita susceptibilit??ii lui Hans Castorp fa?a de u?ile trîntite. este atît de fermec?toare. ci mai degrab? o amplificare. cu alte cuvinte dintr-o regiune apropiat? de frontiera ruseasc? . Fara a avea vreo preten?ie sau vreo speran?? pentru propria-i per soana. fara îns? ca ace asta repulsie sa-l fac? sa nu se lase influen?at ?i vr?jit de ele cu destula bun ?voin?a. îi era ru?ine pur 51 simplu. ce anume urm?reau aceste a?î?ari.Poc! exclama b?trîna domni?oara. Dup? cum vad. ci numai cînd vrea ea. în orice caz pe m?sura ce conversa?ia evolua. printr-o mi?care afectata. nici d e ru?inea lui Hans Castorp..astfel încît rupea de-âcasa cîteva vorbe ruse?ti merite destul de s?r?c?cioase. n-are inel. fire?te. iar cuvintele rostite cu un fel de lascivitate îl p?trundeau pe bietul Hans Castorp pîna-n adîncul nn?ei. ma?iilor precise. b a chiar vedea foarte bine. ca merita s-o vede?i. o faza mai înaintat? a ac estei rela?ii. ca re st?tea la dreapta lui. ceea ce nu se întîmpla în otdeauna. Da. lucru de care ar fi putut foarte bine sa nu se sinchiseasc?. . în plus. sa schimb? m locurile ca s-o pute?i vedea ?i dumneavoastr? tot atît de bine. c?ci. în sfîr?it. Este ea. c?ci atunci cînd del?sarea lor te supar?. în afara poate de profesoara. fara ca ceilal?i s-o aud?. e o f? ptura r?sf??ata.a pîna acolo încît prefera sa-?i mu?te buzele sau. de?i animat? de cele mai bune inten?ii din lume domni?oara Engel hart nu ?tia despre doamna Chauchat cu nimic mai mult decît oricare altul din sana toriu.

Poate c? nu-i place s? stea în Daghestan.. nu este deloc surpr inz?tor. O fe meie atît de fermec?toare. . Iar între timp î?i duce via?a aiurea.E bolnav?.. nu i-ar mai lipsi decît leg?turica de chei. ?tiu din surs? sigur a ca este m?ritat?. f?r? îndoial?. Mai mult. va rog sâ m? crede?i.. are un alt nume de-acas?. zise: _ Dar so?ul? Nu se ocup? deloc de ea? Nu vine niciodat? aici. înfrînîndu-?i tremuratul capului. dincolo de Caucaz. Nu m? mir? deloc c? lucrul acesta nu-i pe pl?cui doamnei Chauchat. sînte?i prins? pîna-n vîrful degeor de prejudec??i care o favorizeaz?. pentru a?a ceva este p rea lipsita de prejudec??i. în fundul ?arii. în parte. un asemenea inel are în el ceva cu ad ev?rat resping?tor ?i care te aduce la realitate. Cei de-aici b?nuiesc câ altele sînt cauzele. numai atît. din cînd în cînd. în sfîr?it. Apoi t?cur ? o clip? amîndoi ca s?-?i revin? în fireMUNTELE VR?JIT 153 Hans Castorp continua s? manînce. iar faptul acesta este cunoscut la noi în re giune. e chiar pentru a treia oar?. De fapt.. ?ti?i. ceva liber ?i lipsit de prejudec??i în fiin?a lor. într-atît se sim?ea de r?spunz?toare pentru doamna Chauchat fa?a de Hans Castorp. îns? dac? dori?i.. este nu numai pentru a se bucura de mai multa considera?ie. cîte o vizit?. Dar nu chiar atît de bolnava. vreau s? spun c? d? femeii oarecum un aer de c?lug?ri?? ?i face din ea o pref?c ut?. . De altfel. avea o barba sur? ?i o fa?? dint re acelea ro?covane. probabil fiindc? e bolnava. în Daghestan. îns? noi ?tim cu to?ii ca are.îl cople?i?i cu toate defectele. De ochii lumii cer cîte ceva de mîncare. dar l-am uitat. Dar dumneavoastr? nu sînte?i impar?ial?.Da. în p?r ?ile acelea. Daca Ias? sa i se spun ? doamn?. l-am ?tiut cu exactitate.. lucrurile stau invers. Trebuie s? fim dre p?i. c?ci ea este aceea care-l vizit eaz? cîteodat?. nu. dincolo de Caucâz. zise ea. acolo a fost trimis. în floarea vîrstei.. în?eleg. nu-i pentru prima oara aici? . un fel de rachiu. nu ?tim dac? ea îns??i nu-i r?spunz?toare. Hâns Castorp o privi în fa?a. Sau poate g?se?te c? ar ar?ta prea a burghez? cu un asemenea i nel turtit.. nu poarta ?i asta m-a mirat ?i pe mine. Doamne Dumnezeule.. nu prea am încred ere în ea. dar ea ?inu piept privirii cu un fel de s?lbatic? perplexitate.. un so?. â?a cum fac anumite domni?oare str?ine cînd sînt pu?in cam trecute. la urma urmelor. de da ta aceasta.Vai nu. . nu prea des. în ?inutu ri asem?n?toare. pot sa m? interesez. n-o mai pot socoti un înger ?i vâ rog s? nu mi-o lua?i în nume de r?u.. sînt aici. de faptul ca nu pot tr?i "npreunâ. Nu. ?ti?i. ?i beau enorm. cîteva ciuperci marinate ori o buc??ica de morun. poate nu-i sta bine. dac? ea nu se simte absolut deloc bine lînga el..Func?ionar. unul rusesc. ?i totu?i. s-o viziteze? Ce o cupa?ie are? . Doamne. farâ îndoiala. într-o gubernie foarte îndep?rtata . toate. ceea ce. ceva în -a nov sau -ukov. 154 . Faptul nu trebuie luat în sensul strict al cuvîntului.. desp?r?it? de b?rba t. nu fran?uzesc. deoarece e un simbol al robiei. undeva prin Rusia. poate ca-i l??e?te mîna. . ?tiu precis c? rusoaicele au. func?ia asta desemneaz? de obicei o specie de o m destul de grosolan. Totu?i. o data pe an. F?r? îndoiala îns? c? ?i so?ul trebuie sa aib? o vin?. Verighet? ? Nu. Iâr ei nu mesc aceasta un aperitiv.. în privin?a asta nu încape nici o îndoiala. Mi s-a întîmpiat sa v?d unul.A?adar. v-am spus doar c? nimeni nu l-a v?zut pe-aici. cum o mai sus?inea! Speriat de-a binelea. undeva la r?s?rit. Are nume fran?uzesc. în orice caz. Func?ionar în administra?ia ruseasca. pentru un timp oarecare. ?i. Se poate spune câ tr?iesc desp?r?i?i ?i câ ea îi face. de alta natura. ea se g?se?te printre noi <ie mai bine de trei luni.. F?r? îndoiala c? n-?re nici motive ?i ni ci poft? s? arate situa?ia ei civil? oric?rui b?rbat c?ruia îi întinde mîna.. zise Hans Castorp. într-adevar. Cînd o v?d ?i cînd m? gîndesc la defectul acesta pe care-l ?re de-a trînti u?ile. nu destul de grav pentru a fi silita s? tr?iasc? mereu prin sanatorii..Profesoara p?ru încurcata.. de parc? s-ar fi g?sit într-un greu impas ?i ar fi fost s ilita sa se scuze. Probabil c? are alte motive. într-o regiune atît de s?lbatica ?i atît de izolata. totu?i e func?ionar rus ?i... to?i sînt extrem de corup?i ?i au o mare sl?bici une pentru vutki. De altfel. destule persoane care-i ?tiu numele.

fara îndoiala. îl ?tiu. Profesoara ramase pe gînduri.THOMAS MANN A?a vorbea cîteodata. o ?tiau cu prisosin?a. ?i pe cînd vorbea în felul acesta. ca ?i ei îi tremura capul. privind spre doamna Chauchat cu ochii plini de vini?oare ro?ii. cuprins de un adînc dezgust. de aseme nea. îi f?cea o pl?cere boln?vi cioasa ?i ocolita sa glumeasc? cu batrîna domni?oara care. dintr-o voca?ie de mijlocitoare. Hans Castorp. A?i dormit bine? Pot sa sper ca a?i visat-o pe frumo asa dumneavoastr? Minka? Ei. Daca ?ine?i neap?rat. p?rea mult mai tînara ?i mai nostima decît dm profil. care într-adevar ro?ise. nu era decît în vizita ?i în curînd va trebui sa plece-Cu o indiferen?a d isimulata î?i d?dea aere de cunosc?tor. pastrînd o distan ?a rece ?i ironica. pentru a fi pe placul tînarului. îns?. constata ca. Apoi îl repeta de mai multe ori ?i. . Dar iat? ca l-am uitat. Nu cumva se nume?te T atiana? Nu. pot foarte u?or sa ma informez. domnule Castorp! Nu-i frumos din partea dumneavoastr? sa ma pune?i în încurc?tura cu astfel de aluzii. sînte?i îndr?gostita de ea. lata. în acela?i timp. îi repugna ?i mai categoric. De oarece este sigur ca n-o cheam? nici Katinka. dar. asta nu-mi spune n imic! Sta?i. contin ua totu?i sa se b?l?ceasc? într-o asemenea situa?ie tulbure. l-l spuse la masa. se prefacea a crede ca e ntuziasmul domni?oarei Engelhart pentru doamna Chauchat nu era ceea ce reprezent a în realitate ?i el ?tia perfect de bine ce reprezenta . Nata?a Chauchat? Nu. de-a se sim?i tachinat? ?i de-a fi pusa în situa?ia sa ro?easc?. sus. e minunat ca se nume?te astfel. f rumoase ?i cu o linie suava". Ceru sa i se repete numele ?i-l silabisi înainte d e a-l pricepe. da. am g?sit. dar în afar? de asta . i se potrive?te foarte b ine. întrucît va place atît de mult. mai ales în cazul acesta special. ?optea printre buze. nici Ninocica. sa ?in? la doamna Chauchat ?i. iar toata aface rea asta era destul de încîlcita ?i nu tocmai cinstita. Amîndoi ?tiau ca mint . ce-i drept.Clavdia. de parca acest entuziasm nu era decît un fapt în sine foarte hazliu. aple-cîndu-se ?i mai ta re peste cea?ca: Dar e ru?inos ce spune?i. Toata lumea o sa observe ca vorbim despre ea ?i ca-mi spune?i lucruri care ma fac sa ro?esc. ca-mi sca p?. Era un joc straniu la care se pretau cei doi vecini de masa.îi spun Minka". dar oare cum se nume?te în realitate? Vorbesc despre numele de bote z. Sau în orice caz ceva în genul acesta. v?zuta MUNTELE VRÂJIT 155 Hin fa?a. nici m?car nu nega?i ca o iubi?i! ?i profesoara. cînd u?a de sticla fu iz bita. lini?tindu-se la gîndul ca aici. se silea sa-?i ascun d? tremuratul capului. Hans Castorp nu în?elese imediat. în privin?a c?ruia ci. dar în acela?i timp ?si d?dea seama ca profesoara era con?t ienta de eforturile sale zadarnice ?i în plus observa. inde pendentul Hans Castorp.A?tepta?i pu?in. zise ea. pentru ca în felul acesta sa poat? întreba în continuare: . dar ca bra?ele-i erau. este evident c? trebuie sa-i cunoa?te?i ?i pr enumele. ?i în adev?r. Se nume?te Avdotia. cu toate ca Hans Castorp nu resim?ea decît un pio-fund dezgust pentru asemenea lucruri încîlcite ?i nu tocmai c instite ?i ca. ?i mai ?tiau. ?i nu-?i ascunse bucuria ce-o resim?i capatînd aceasta iniorma?ie de natura mai in . ?i cum era sigur ca aceasta complice a lui va admite ?i va îng ?dui sfruntata r?sturnare de situa?ii. Cu o viclenie ce nu-i st?tea în fire. deoarece începuse. ca fiecare dintre ei o ?tia despre sine ?i despre celalalt. a doua zi ea îi afla numele. nu risca prea mult procedînd astfel. fiindc? astfel avea ?i ea o cît de modesta bucurie. ca avea chii prea de p?rta?i ?i ca ?inuta ei las? mult de dorit. ?i ca Hans Castorp n-o tachina pe profesoara decît ca sa poat? vorbi despre doamna Chauchat. îns?. se compl?cea: în primul rînd. în sfîr?it. Doamna Chauchat se numea Clavdia. Buna diminea?a! spunea el. atît fiecare pentru sine cît ?i în ceea ce îl privea pe celalalt. încerca sa vad? daca i se potrive?te... putea s-o nec?jeasc? pe batrîna domni?oara. ?tiau amîndoi acest lucru. spuse el. dar de ce oare va îmbujora?i de îndat? ce-i pomenita? Pr in urmare. . C?ci. Dintr-o ?iretenie neobi?nuita ?i bine calculata o numis e apoi pe doamna Chauchat frumoasa Minka". nu-i Tatiana ?i nici Nata?a. facînd aprecieri în leg?tura cu înf??i?area doamn i neglijente". din punctul ei de veder e.

O mica plimbare pîn a la cascada sau pîn? în cartierul englezesc ?i pu?ina odihna pe ?ezlong. apoi condamn? ?1 alunga din el a cesl lied copil?ros. c?ci starea sa sufleteasca era muzical? ?i senzitiv?. . socotindu-l de prost gust ?i plin de ° sensibilitate naiv? îl g oni cu un amestec de asprime ?i melancolie. cînd se gîndea la doamna Chauchat. daca vad bine. el ar fi respins aceste cuvinte cu o ridicare din umeri. anume sa le trateze drept neghiobie". la vreo serata sau la vreun concert de binefacere. inima din trupul sau batînd iute ?i deslu?it în lini?te. pentru moment. nu putea avea nimic comun cu o asemenea naiva p oezie. cum se spune de obicei. ?i era tocmai gata s? adauge. f?r? mo tiv ?i f?r? nici o leg?tura cu sufletul. putea fi stabilita fara greutate. îi p?rea rau cînd se sfîr?eau. Daca-n inima-mi p?trunde De pe buza ta! cînd. B?tea cu înd?r?tnicie ?i monoton.tima. Iar între timp. abia a?teapt? sa-?i d?ruiasc? inima" cu inten?ii bune ?i cu d ulci perspective de viitor unei gîsculi?e s?n?toase de acolo. Un singur fapt îi procura îns? o mare satisfac?ie. a?a cum se întîmpla aproape tot ti mpul de cînd era aici. cel pu?in. La care profesoara r?spundea: . nu-i mai spunea decît Clavdia . în curînd. c? ci pe acestea nu le-ar fi putut îndep?rta sau nesocoti în gînd. Acum nu se mai putea spune ca b?tea de capul ei. el nu se putea bucura" pur ?i simplu la vederea ?i -n vecin?tatea doamnei Chauchat. Este posibil ca cititorul sa fie ispitit sa considere ca persoa nei lui Hans Castorp ?i vie?ii lui interioare nu i s-ar potrivi decît expresii ca m ul?umit" ?i obi?nuit". Ar fi fos t cu totul altceva daca o ocupa?ie. ?i cînd se a?eza din nou la masa era ca ?i cum nu 156 THOMAS MANN i1! s-ar fi sculat niciodat?. de jos. nu era nici o piedica ce merita sa fie luata în seama. ?i în m?sura în care acest calificativ nu însemna ceva nici prea u?uratic. stînd în ?ezlong. nici prea mul?umitor. Un MUNTELE VR?JIT 157 semenea lied plin de zel fierbinte era bun doar pentru un tînar mediocru care. atît de în?elept si fericit organizata.Clavdia dumneavoastr? face cocoloa?e de pune. Ce-ncîntare minunata Vorba ta-mi strecoar?. în calitatea lui de tînar înzest rat cu judecata ?i con?tiin?a. ridicînd din umeri. sa se bucure de dejunul apropiat-în m?sura în care ex presia a se bucura" indica exact acest soi de a?teplare cu care vedea sosind noua sa întîlnire cu bolnava doamna Clavdia Chauchat. ra?ionale ?i în fond feri cite. o asemenea leg?tura exi sta sau.Depinde de cine le face. cu toate ca. Nu era o înt rerupere serioasa. ?i-l reg?sise în adîn cul amintirii un lied cu textul de o duioasa nerozie. Pe Clavdia o prinde. peste doua ore sau doua ore ?i jum?tate. De data aceasta. inima lui. daca i-ar fi fost propuse. Umbla încoace ?i încolo în vreme ce obrajii îi ardeau ?i cînt a mereu. daca griji sau sup?r?ri s-ar fi interpus. Da. spuse E ridicol". prînzurile din sufrageria cu ?apte mese aveau pentru Hans astorP un farmec destul de pronun?at. se sim?ea înclinat sa rosteasc? asupra acestor versuri o jude cat? estetica. nu se ?tie unde. ce se întîmpla? Mai nimic. cînta în sine însu?i. ndicîn du-se de la masa de diminea?a. iar dup? aceea.. activitatea exaltat? a trup . Hans Castorp putea. devale ?i ca re astfel s-ar fi d?ruit" pe sine sim?a-mintelor îng?duite. Da. nu g?si un calificativ mai potrivit. Dar nu era cazul în via? a de la . ?i s? constatam ca. îns? Wgîierea lui era ca. ?i anume: cînd st?tea culcat î?i ascu lta inima.acesta este un am?nunt c are merita sa fie men?ionat. Vea s? fie iar??i aici.Berghof". care începea a?a. Cît despre el ?i leg?tura cu doamna Chauchat cuvîntul leg?tura" îi apar?ine ?i no i ne declinam orice r?spundere . T ocmai fredona un mic lied pe care-l auzise cîntat de un gl?scior de soprana. Nu-i tocmai eleg ant. numai ca de data aceasta Hans Castorp îi d?dea mai pu?ina ate n?ie decît în primele zile. în lini?tea prescr isa tuturora ?i care domnea asupra întregului Berghof'. dar se râzgîndi u?or descump?nit . nici prea simplu ?i nic i prea obi?nuit. dar se cuvine sa ne amintim ca. cît dura cura principala de o dihna. începuse s? dispre?uiasc? anumite feluri de a vorbi . deodat?.

Este îns? limpede ca oricine a ajuns acolo unde ajunsese el. Cînd se ivi al ?aselea prilej. nu mai st?tea de trai? Dar sim?i îndat? c a se uita la el. dup? ce doamna Chauchat se întorsese c?tre aceasta masa de doua sau de tre i ori. Da. sau mai bine zis acolo unde avea sa ajung?. ?i nu ceda decît în clipa cînd fu sigur c? ochii de kirghizâ nu-l mai urm?resc o comedie stranie pe care doamna Chauchat nu numai c a avea voie. dore ?te ca partea cealalt? sa ia cuno?tin?a de starea în care se afla. Crezusem ca. ?i nu pe un Schatzalp o arecare.izbucneau trezind ec»uri care se rostogoleau îndelung. Ma odihnesc mai bine tr?ind de azi pe mîine fara prea multa varia?ie. se stapîni cel pu?in dou? sau trei minute cu o voin?a de fier.?i iar??i îi întîlni rivirea.de altfel era atît de frig încît Se ?i d?duse drumul la caloriferul din sufrage rie . Era imposibil ca doamna Chauchat sa nu fi b?gat de seama firele care se înnodau într e o anumita masa ?i masa ei.. faptul n-are nici o noima. c?ci sînt absolut obi?nuite în neînsemnatatea lor sentimentala. In sufletul lui Hans C astorp. Nu se putea spune ca ningea. Hans Castor p n-avea decît sa se gîndeasca la doamna Chauchat . de pe acum zilel e începuser? sa zboare în lini?te ?i cu discre?ie. Nu-mi arde deloc de asemenea aventuri. adic? se sim?ea prins ?i preocupat de locul unde se afla. dou? tre imi din timpul cît î?i acordase se va fi scurs în curînd. iar cînd cea de-a treia va începe se va vedea silit sa se gîndeasca la f?cutul geamantanului. Sa n?d?jduim ca ultima ta saptamîna aici v<j fi mai buna. 0 îngrijorare care cre?te. iar el ghici . începuse sa se teama ca sfîr?itul ?ederi i lui se apropia cu prea mare repeziciune. ca din întîmplare sau ca atrasa de o influen?a magnetic? ?i dup? ce de fiecar e data întîlnise ochii lui Hans Castorp. 158 THOMAS MANN P?cat! zise Joachim. I n fa?a acestui surîs. îns? e întregi c?dea o ploaie ap? s?toare ?i monoton?.. neîncrederea ?i bucuria se ciocnir? în sufletul lui. Dar Hans Castorp r?spunse: Sa l?sam asta. cu cele trei saptamîni ale mele. ?i chiar în cazul mai judici os ?i mai plin de promisiuni -c?ruia i s-ar putea aplica textul anost al micului lied Simt fluturarea ciudatelor gînd uri ele nu se puteau desf??ura altfel. voj?.ului putea fi u?or justificata printr-o stare sufleteasca pe m?sura.. îndeplinirea lor cît ?i dezam?girea îl a?teptau aici.. Exigen?ele rafinamentului sau erau considerabile. A cincea oara nu-l mai surprinse imediat. A?a era. ce?uri dese umpleau valea. Daca nutrea s peran?e. dimpotriv?. A?a e f?cut omul.în privin?a asta nu avea noroc în scurta lui ?eder e prin aceste locuri. putea urca într-o z i pe Schatzalp sau ca vom face vreo alta excursie. luîndu-ne ceva de mîncare. deoarece Hans Castorp e ra l?murit asupra caracterului absurd al cazului sau. Ultima excursie nu prea m i-a reu?it. sim?i.?i se gîndea la ea . între . în si ne. reîmprosp?tarea ini?ial? a ideii de timp trecuse de mult.pentru a trai sentimentul corespunz?tor b?t?ilor inimii lui. Despre cei doi bunici ?i plimbarea cu barca în amurg Timpul era din cale-afara de urît . adic? realiz? precis ca îl privea. Plictisul nu-l chinuia. n-am nevoie de nici o varia?ie. Dar se mai întîmpla ?i altceva. O numim dorin?a neînfrînata. încît ea se întoarse surîzind. Dar eu. dar chiar trebuia s-o p?trund?. Dar se pare ca este cu neputi n?a. timpul este u n lucru extrem de enigmatic ?i e foarte greu sa-i explici esen?a! Sa fie oare necesar sa ar?tam fiecare dintre tr?irile discrete care încetineau ?i iu?eau totodat? curgerea zilelor lui Hans Castorp? Dar oricine le cunoa?te. pentru ca marea fine?e ?i stapînire d e sine ale lui Hans Castorp s-o pun? pe gînduri. cu o st?ruitoare nepl?cere la o doamna cu fa?a plin? de co?uri care se apropiase de masa lui ca sa vorbeasc? cu batrîna m?tu?a. A doua saptamîna era pe sfîr?ite. chiar daca. iar furtuni de o z?d?rnicie ridi cola . iar dorin?a neînfrînata a lui Hans Castorp era ca ea sa observe cît mai mult cu putin??. Varia?iile se cuvin veteranilor de aici. de?i fiecare dintre ele se desf?? ura într-o a?teptare mereu reînnoita ?i se umplea cu noi tr?iri. A?adar. se MUNTELE VR?JIT 159 't? ?i a Patra oara ~ de data aceasta cu premeditare . Hans Castorp se pref?cu ca se uita foar te atent. iar privirea lui r?spunse cu atîta rab?.

de?i într-un sens negativ. adic? în cupnnsul a zece dejunuri.uitînd ca erau la o d ep?rtare de vreo opt metri ?i c? pe deasupra îi mai desp?r?ea ?i o masa de parca s -ar fi întîmplat o catastrofa daca ?ervetul ar fi atins pamîntul.bolnava îl supraveghea cu un aer vag. în afara doar de cei cu care lua i masa. dar ?i batjocoritor. nu obligau la nimic ?i nu puteau în nici un fel sa-l angajeze. Hans Castorp st?tea la pînda. admitea ch iar ?i împrejur?rile care constituiau o piedica. apl ecata într-o parte spre podea. sau poate din alte motive de s?n?tate pe care nu le m?rturisea. c?ci timp de doua zile. apoi se întoarse surîzînd. ?i a c?rei existen?a era în realitate adic? în afara de acest e legaturi ascunse . umoristul cu parul cre?. în fond. a?a urn avea obiceiul. l-am repro?at caracterul desfrînat al dorin?elor. reu?i sa-l prind?. dar neprecizate. dar ?i el. ?i care se întrunea în fundul salon a?ului ce p?rea rezervat celor de la masa ru?ilor bine". c?reia îi c?zuse prad?. potrivit programului. ?inînd amîndoua mîinile în buzunarele jachetei de â ja sfîr?itul micului . iar faptul ca b?t?ile sale de inima proveneau din aceea ca se gîndea la Clavdia" n u era suficient ca sa zdruncine convingerea nepotului lui Hans Lorenz Castorp ca el nu putea sa aib? nimic comun cu aceasta str?ina desp?r?it? de so?. dup? cina. înfruntîndu-i ochii) ?ervetul doamnei aluneca de pe genunchi. C?ci într-o buna m?sura dezaprobarea sociala ar fi fost îndrept??it?. Faptul ciudat era ca resim?ise o deosebita bucur ie dîndu-?i seama foarte bine ?i poate perl" tru prima data de superioritatea unei origini atît de îndep?rtate în clipa cînd o auzi pentru întîia oara pe doamna Chauchat v ind germanaMUNTELE VR?JIT 161 t?tea în picioare. urzite de privirile ?i micile lui viclenii se desf??u rau în afara convenien?elor sociale. dar pe care Hans Castorp le b?nuia ?i le respecta. t?cu tul doctor Blumenkohl ?i tinerii cu umeri îngu?ti. izbea u?ile. grup format din domnul cu pieptul c?zut. în plus. care nu p urta verigheta. îns? c um aceste schimb?ri în aitudinea doamnei Chauchat i se adresau cu siguran?a numai lui. nu avea o ?inuta frumoasa. dar un orgoliu de o esen?a mai generala ?i de o origine mai îndep?rtata era întip?rit pe fruntea lui ?i în jurul ochilor cu privirile pu?in somnoroase. iar H ans Castorp r?spundea cu o nestr?mutata îndîrjire (strîngea chiar din din?i. ?i a«t putea fi de ajuns. Hans Castorp trai acest incident ca pe un triumf ?i i se d?rui în întregime. adesea. era °tu?i limpede ca între ei d?inuia o leg?tura. îi v?zu elanul stapînit ?i sprîncenele ridicate. iar din adîncul acestui orgoliu se înal?? un sentiment de superiori tate de care nu putea ?i nici nu voia sa se lepede în prezen?a f?pturii ?i a felul ui de-a fi al doamnei Chauchat. Legaturile dintre el ?i rusoaica. dar oricare ar fi fost. privirile lor se întîlnir?. doamna Chauchat se întoarse alene ?i-?i roti privirea prin sufragerie. încordate. doamna Chauchat se retr?gea fara nici o excep?ie. ba intrînd renun?ase chiar sa se mai prezinte" asisten?ei. Ceea ce era dureros. î?i petrecea via?a prin toate sta?iunile climaterice posibile. Tres ?rind enervata. gata-gata sa cada la pamînt. ?inînd cap?tul ?ervetului.separata de a lui prin pr?p?stii adinei ?i de ce sa n-o spu nem? al?turi de care n-ar fi putut înfrunta nici una din critici le la aceste defe cte.. Dar a?a cum st?tea. Dar con tralovitura nu întîrzie. deloc justificata. ?i dispusa parca sa arunce vina pe el. critici pe care le g?sea îndrept??ite. C?ci. ele nu tindeau defel sa ajung? la ni?te rela?ii de societate cu doamna Chauchat ?i. afara de asta. schi? a brusc gestul de a voi sa se repead? orbe?te în ajutorul ei . dar care se reducea. cu chipul întunecat ?i oarecum iritata de aceasta spa ima absurda. Hans Castorp avea prea mult bun sim? c a sa aib? vreun orgoliu personal. în timpul acelei ore care prilejuia un fel de via?a de so cietate. cum spunea el. do amna Chauchat nu-?i mai roti privirile prin sufragerie. întinse mina. se mai uita o data în direc?ia lui. ca sa nu scurteze timpul rezervat pentru cura de odihna de seara.doua feluri de mîncare. 160 THOMAS MANN î?i d?dea seama foarte bine ca Joachim avusese perfecta dreptate cînd îi atr?sese aten ?ia ca aici nu era deloc u?or sa faci cuno?tin?e. Jo achim se gr?bea mereu sa plece.. La cî?iva centimetri de parchet. ?i pe cînd se uita u unul la altul . f?cea cocoloa?e de pîine ?i mai mult ca sigur ca-?i rodea unghiile. în mijlocul cunoscu?ilor ei o bi?nui?i. ridicîndu-se pe jum?tate de pe scaun. la dou?zeci de minut e.

?i se ostenea. de?i resim?ea un soi de spaima vazînu-se închis într-un asemenea provizorat prielnic. mergînd pîna la a-?i întoarce cap . cît ?i de atitudinea di stanta a lui Hans Castorp izvorîta dintr-un sim?amînt de precau?ie.jun. în bine sau în râu. întrun spa?iu limitat. doamna Chauchat era bolnava. pipaindu-se cu amîndoua mîinile: Poftim. chiar aceea de sub acoperi?. tensiunile. posibilitatea. ca s-o întî asca pe drum.la primul (?i. ci tot timpul îl privi în fa?a cu un aer hotarît ?i chiar pu?in încruntat. nu era gata 162 THOMAS MANN cînd Joachim venea sa-l ia ?i î?i l?sa v?rul sa porneasc? înainte. î?i f?cea cura de odihna. fara îndoia la o tovar??a de cura de odihna. dup? cum o uZi Hans Castorp care trecea. iar cît prive?te restul. î?i mi? a în mod inutil umerii. încîntatoare de altfel. f?cea calcule ?i-?i Punea creier ul la contribu?ie ca sa îmbun?t??easc? aceste ?anse. exista. Pe acest drum. într-un cuvînt: Hans Castorp nu considera legatma t?cuta cu aceasta persoan? neglije nta din societatea unor asemenea oameni decît ca pe o aventur? de vacan?a.. c?ci în fiecare clipa cunoscuta u?a putea sa se deschid? lucru care se întîmpla de mai multe ori: pocnea cu zgomot în spatele doamnei Chauchat care. mergînd de la o scara la cealalt?. satisfac?iile ?i decep?iile rezultate din legaturile sale delicate cu bolnava. care în f a?a tribunalului ra?iunii a propriei sale con?tiin?e fundate pe ra?iune nu avea deloc preten?ia sa fie aprobata. De doua ori împinse vicleni a ?i mai departe. Cum °amna Chauchat venea la masa de obicei mai tîrziu. c?ci tr?iau unul lîng? altul. de sus ?i pîna jos. cea cu num?rul ?apte. O s? trebuiasc? iar sa m? trambalez pîna sus. în ceea ce-o privea. Condus de un instinct favorizat de starea în care se g?sea. fara energie. cum afla Hans Castorp de la prof esoara. bun? sau rea. întoarse ochii cu indi feren?a ?i trecu pe lînga el în ??a fel încît aceast? întîmpl?re nu putea s? aib? nici o va oare. ap?rea ?i luneca fara zgomot spre scara. oar e totul nu s-ar sfîr?i. î?i prelungea toaleta. d?dea ?i el un mic ajutor împrejur?rilor. ?inîndu-?i parul cu mîna. Totu?i. considerîndu-le drep t sensul ?i con?inutul adev?rat al vacan?ei sale. sau Hans Cas torp era acela care mergea înainte. fapt care lui îi insufla o mîndrie cum nu mai sim?ise înc? niciodat? m?car c? era dispus în acela?i timp sa sacrifice mîndria pentru încîntarea ce i-o d?dea aceast? delicioasa p?s?reasca. dar cînd se apropie. tu?ea tare lovindu-se cu pumnul în piept-?i toate acestea nu mai ?i numai pentru a-?i manifesta totala indiferen?a. o ?ansa. Prima dat? cînd recu rsese la acest truc. cu o privire mai curînd o braznic? ?i îndr?znea??.. cît socotea c? e necesar. e? îl m?sur? de la oarecare distan?a. pe lînga cele cinci dejunuri. ?i cu toate ca doamna Chauchat locuia la alt etaj decît el . sa depind? numai de desf??ura rea lor. a doua oara se uita la el nu numai de departe. în sufragerie. a?a cum începuse. spunîn. du-i ca-l va ajunge din urma. f?cea febr?. Dimpotriv?. înainte de toate. apoi cobo-ra la primul etaj ?i ajuns acol o nu mai continua sa coboare aceea?i scara ci o apuca pe alta. la fiecare pas. dup? o saptamîna sau o saptâmîn? ?i jum?tate. î?i oferea la fiecare pas. îns? cu hotarîrea de-a pa?i în fa?a ei ca ?i cum i-ar fi ignorat prezen?a. hot?rî sa întîrzie ?i Pu?in. sim?indu-i cu înfior?ri ?i furnic?turi privirea în spate. de altfel. s? vorbe asc? în germana. ?i f?cea efoituri. ca sa spunem a?a. era putred? pe din?untru. mi-am uitat batista. parcurgea coridor ul cît era de lung pentru a trece pnn fa?a u?ii unei camere bine cunoscute. o circumstan?a strîn s legata atît de caracterul îndoielnic al întregii ei existen?e. de diminea?a pîna seara. Iar faptele acestea cît ?i altele ca lipsa oric?ror griji ?i necazuri -Wa ns Castorp le g?sea minunate. în a?teptare. unde c?pitanul Miklosich stin sese mai deun?zi lumina). a caut? so cunoasc?. ca ?i cum ?i-ar fi v?zut de necazurile lui î?i înfunda mîinile în buzunarele hainei. ba chiar necesitatea de neînlaturat a unor des e întîl-nin. îi spunea varului sau cu un aer nec ?jit ?i plictisit. c va începe practica la Tunder & Wilms"? Este adev?rat c?. sa-?i supravegheze st?rile suflete?ti. împrejur?rile înlesneau aceasta preocupare. de-a lungul cori dorului. iat? o idee ce nu-i putea trece prin cap. în sala comuna. Apoi cobora înaintea lui. infinit mai primejduos ?i de un farme c mult mai subtil decît atunci cînd mergea înaintea sau înd?r?tul ei. a?tep ta cîteva clipe.. continua. în timp ce se ?i afla la masa." ?i se urca pentru ca el ?i Clavdia" s? s e întilneasca. pentru c?. în limba materna a lui Hans Castorp. sa între?in? o convorbire cu alta bolnava. continu? sa tr?iasc? numai pen tru ele ?i s? lase ca dispozi?ia sa. ceea ce era cu totul altceva.. Nu.

pe a l c?rei chip era întip?rit? atita neru?inare. iar acesta din urm? nu-l privise altfel atunci cînd se întîlnisera în curtea ?colii.Joachim cu Heinrich cel albastru" în buzuna r. proeminen?a accentuat? a pome?ilo r plasa?i foarte sus: ei presau puternic ochii a?eza?i excep?ional de departe un ul de cel?lalt. de asemenea. ?i faptului ca-l în tiinise iar??i pe nbislav. la doamna Chauchat nu f?cea decît sa dea iluzia s?n?t??ii. cum era numita i lumea celor s?n?to?i. la fel era ?i jum?tatea superioar? a chipului. Ca s? ajung? mai repede acolo ?i sa cî?tige pu?in din timpul ce se risipea aici cu atîta u?urin? a. culoarea mun?ilor îndep?rta?i. Prin urmare cinstitul Joachim era acolo.. bravul ?i cinstitul Joachim. acolo în cîmpie". Joachim.care.l spre el cînd se g?si în dreptul lui fapt care-l p?trunse pe bietul Hans Castorp pîn? -n str?funduri.da. iar tînarul Hans OrP v?zu c? avea nevoie de un ajutor ?i în sine însu?i sim?i imbol-nelâmurite. ce te îndemnau s? le p?trunzi taina în m? sura în care aceste caracteristici ?i propor?iile lor erau greu de precizat. asta era p?r erea lui Hans Castorp) de-o forma în adev?r fermec?toare. cînd se gîndi la ea. la rîndul ei. ai c?rui ochi c? p?taser? în ultimele luni o expresie trista ?i care ridica din umeri cu o violen?? dispre?uitoare. de un exotism nordic ?i misterios. tenebroas? ?i împ?ienjenit? re.?i care-i pl?ceau mai mult decît orice pe lume: forme exot ice ?i caracteristice (c?ci numai ceea ce ne apare straniu ni se pare ca are car acter). ba chiar pusese la cale acest lucru. printr -o privire piezi?a ce nu urm?rea sa vad? ceva.absolut totul era aidoma ca la Pribislav. la ?es". aparen?a aceasta era doar rezultatul superficia l al curei de odihn? în aer liber . zvîcniri instinctive care se framîntau ?i puteau fi luate 164 THOMAS MANN drept încerc?ri. deoarece el însu? i nu c?utase altceva. Insa cea mai categoric? dintre ele era. De altfel. Dar întîlnirea îl zgudui atît atunci cînd se petrecu. ca la to?i ceilal?i de aici. c?ci nu-?i d?du seama exa ct cum fusese decît abia dup? ce trecuse. cu o u?oar? dar evident? nuan?a de dispre?. Niciodat? înc? nu v?zuse chipul doamnei Ch auchat atît de aproape ?i atît de limpede în toate am?nuntele lui: putuse s? z?reasc? chiar ni?te fire de pâr scurt care ie?eau din împletitura cozii blonde. Faptul era tulbur?tor în toate privin?ele. pentru a-?i lua în primire serviciul atît de mult rîvnit. Dar erau mai ales ochii în?i?i. pîn? ?i albea?a u?or îmbujorat? a pielii ?i culoarea s?n?toasa a obraj ilor . inexistenta alt?dat? . culoare ?i expresie sem?nau într-un mod izbitor ?i aproape înspaimîn tator cu cei ai lui Pribislav Hippe! Sem?nau" nu era deloc cuvîntul potrivit c?ci e rau aceia?i ochi. gesturi în c?utarea unui ajutor. a unui sprijjn. Era acolo. si ca prin f?ptura do amnei hauchat fostul sau coleg îl privea cu ochii lui de kirghiz . prin pozi?ie. m?car câ-l uitase de multa vreme. totu?i. înspre tîrnple. ca sa poat? pleca. c?ci nu fusese decît o distanta de cîtev a palme între fa?a lui ?i fa?a ei. dar în acela?i timp sim?ea ceva ca o îngrijorare ce se în?l?a din el. nelini?titor ?i aproape amenin??tor. a?adar. a unui sfat. care avea forme atît de tranii . ?i care. cînd se \a ivi o anumita împrejurare. f?r? îndoiala. cîteodata. Hans Castorp era entuziasmat de aceasta coinciden??. Era ceva tot-atâ promi??tor. ca sa întrebuin?am termenul cu care doamna Stohr numea acest ustensil: ea. ace?ti ochi îngu?ti de kirghiza ?i (în orice caz. plictis indu-l ?i hâituindu-l pe consilierul aulic Behrens. p?rea sa accentueze senzualitatea buzelor rasfrînte. facîndu-i oblici ?i totu?i dînd obrajilor o adîncitur? sua va care. se topeau într-o colora?ie nocturna ochii Clavdiei ce-l cîntarisera de foarte aproape ?i ca . chiar ?i as ta însemna a fi închis împreun? cu inevitabilul. totul. de un cenu?iu-albastru s au de un albastru-cenu?iu. începuse. al?turi de el.îns? pentru el obi ?nuite de multa vreme . încît Hans Castorp era înspaimîntat de fieca re data pîna în adîncul sufletului. o sp aima asem?n?toare cu sentimentul de-a fi închis împreuna cu întîmplarea prielnica într-un spa?iu îngust: iar starea ui sufleteasca se datora. cît ?i mai tîrziu. c? ci. acel nas u?or t urtit. ?i as tfel î?i aduse aminte de mai multe persoane la care ar fi putut eventual sa recurg? în nevoie. cu ceea ce nu putea fi aturat ?i se împ letea cu o fericire plina de îngrijorare. nici nu se cuvenea s? fie comp?timit. ce b?tea u?o r într-un ro?u-ararni"' MUNTELE VR?JIT 163 f ind încol?cit? foarte simplu în jurul capului.. prin a se supune regulamentului ?i prescrip?iilor cu toat? co .

s?n?tos ?i sincer o t?rît sa vindece oamenii. Marusia care rîdea mereu. cu titlul de încercare oarecum. atunci cînd îl auzeai pe consilierul aulic vorbind puteai sa-?i închipui . se gîndi ?i la ace?tia doi. v?zuta din acest loc. C?ci c hiar Marusia. dar i se p?rea c? trecuse mult mai multa vreme. cînd vremea se r?cea. în adev?r. ceea ce era bine venit. Joac him era mult prea preocupat de e' însu?i. Era oare ?i Joachim încarcerat" ba înc? ?1 mai puternic ?i m ai ap?s?tor decît el însu?i. deoarece nu folosea termometru l. în mod vremelnic. iar acea nelini?te care-l f?cea s? se reîntoa rc? în sine însu?i. îns? pe care Hans Castorp îl ?tia precis de cînd înv? ?ase atît de bine sa în?eleag? de ce chipul lui Joachim se p?teaz? p?lind ?i de ce g ura. Dar acest lucru putea fi doar o iluzie. era conduc?to rul stabilimentului. Pe deasupra. Acum îi trecuse oare? Era. culoarea fe?ii putea fi sa doar pe seama aerului: Hans Castorp însu?i si m?ea zi de zi o 166 THOMAS MANN fierbin?eala uscata. respectîndu-le din dragoste pentru regulament în sine. în fiecare seara dup? cina. îi era chinuit? de o grimas? atît de ciudat de îndurerata. oricît încercase. ca sâ-?i dea seama daca se va sim?i mai bine. în anumite clipe.. ea îns??i. era cît pe ce sâ-l ajung? pe Joachim în precizia gesturilor. C?p?tase de pe acum multa abilitate în mînuirea celor doua paturi cu ajutorul c?rora te putea i transforma. c?ci Joachim st?tea de cinci ori pe zi la aceea?i mas? cu Marusia ?i cu batista ei muiata în parfum de portocale? Oricum ar fi fost. în arta de a se înf??ur? dup? toate regulile ?i era aproape mirat gîndindu-se ca. Joachim î?i zorea v?rul sa p?r?seasc? societatea ca s?-?i înceap? cura de odihn?. se în?l?? iar??i în el. unde sa-?i îndeplineasc? serviciul? brajii îi erau ve?nic alb?strii. ?i la Settembrin i care pufnise în rîs cînd aflase câ-i fusese dat un asemenea sfat ?i care-i fredonase di n Flautul fermecat. ceva incontestabil ?i firesc. iar Hans Castorp price puse ca acesta era motivul ce-l gonea pe Joachim. Marusia cu pieptul mare.. din cîmpi e. dar ?i pentru ca el însu?i usese u?or atins. c?ci exactitatea lui militar ? intervenea oarecum în ajutorul lui Hans Castorp. Da. care altfel ar mai fi z?bovit înc? mult timp cu privirile a?intite spre micul salon al ru?ilor. nimeni n-avea h abar despre aceasta arta ?i regulile ei. în c?utarea unui sfat ?i a unui sprijin. Desigur. subterfugiul sau zilnic îi f?cea cinste. civilul. Hans Castorp nu era decît de doua saptamîni aici. cea mai înalta autoritate ?i doar dup? o autoritate p?rinteasc? tînjea inima nelini?tit? a lui Hans Castorp. era un fapt straniu. c?ci a îndeplini aceast? datorie însemna ca-?i înd epline?te datoria lui. luîndu-?i chiar ?i temperatura. în felul acesta. unde avea de gînd s?-?i petreac? vac an?a. ?i totu?i. de ci s-ar fi putut spune c? are mereu tem-Peratur?. asta se mai datora ?i unui alt motiv ce nu-l m?rturisea. ca pe oricare alt serviciu. lua parte ?i ea de cele mai multe ori la aceste reuniuni. cel pu?in a?a i se p?rea lui. pe care Joachim îl respecta cu stiicte?e. cînd lumea era adu nat? abia de un sfert de or?. începuse s? devin? în ochii lui ceva de o sfîn ta inviolabilitate. într-o adev?rata mumie. i se p?rea aproape ciudata ?i de-a-ndoaselea. deoarece se sim?ea atras de ea într-un mod prea cumplit. astfel c? via?a de jos. Da. purta un mic rubin la deget ?i împr ??tia o mireasm? de portocala. trecuse printr-o durere care-l f?cuse. pu?i n cam ciudat ?i apoi r?m?sese pe loc. îns? u-l lini?tea deloc. Dar dac? Joachim era atît de gr?bit sa scurteze reuniunea de seara. nu reu?ise s ? se gîndeasca la consilierul aulic cu încrederea datorat? de un fiu. iar regimul din sanatoriu. Consilierul î?i îngropase so?ia aici. Fâra îndoiala. într-un pachet bine f?cut.n?tiinciozitatea de care era în stare. pentru ca prezen?a lui sa fi putut fi de vreun ajutor oarecare Iu' MUNTELE VR?JIT 165 u ns Castorp. dar în acela?i t imp Hans Castorp se mira de el însu?i. Consilierul aulic Behrens avea pârul a lb ?i ca atare ar fi putut fi tat?l lui Hans Castorp. acolo devale. deoarece îl re?inea mormîntul. Se gîndea la consilierul aulic Behrens ?i la sfatul lui absolut dezinteresat" de a t r?i exact la fel ca ?i pacien?ii. iar lui Haiis Castorp i se p?rea cîteodata ca atît exemiul frumos al lui Joachim referitor la con?tiinciozitatea cu care î?i f?cea ura cît ?i sfaturile de cunosc?tor pe care i le dddea în privin?a aceasta aveau în ele ceva îngrijor?tor. pentru ca ace?tia s? fie în stare cît mai repede sa se reîntoa rc? la cîmpie. dar putred pe din?untru.

Sîn? la cap?tul puterilor. iar tînarul Hans C astorp ?inea din toata inima sâ fie influen?at. Vre?i sa auz i?i? Scumpa noastr? Germanie. mai pu?in dezl?n?uit decît Hans Castrorp din vis.îngadui?i-mi. cu toata seriozitatea de car e era în stare.. La ce mi-ar folosi toata polite?ea daca sînt în?elat în fa?a ?i-n spate? " Uf! Iar restul conversa?iei era de acela?i calibru. ?i-?i mai amintea cum îl numise fla?netar ?i cu m încercase sa-l dea afar? din visele sale deoarece îl deranja. a zîmbetului care se unduia sub arcuirea frumoasa a must??ii. ?i. prelungeau plimb?rile prescris e de tratament pîna la banca de sub peretele muntelui sau pîna în Platz. uitîndu-se cum cei noua comeseni devorau desertul la care el p?rea sa fi renun?at.uneori ca are temperatura. Prin urmare. spunea el. Dar acest domn Magnus t ocmai ne-a ?inut un fel de alocu?iune despre psihologia popoarelor. î?i îng?duia acest fapt. mai era însu?i acest Settembrini. în stare de veghe putea fi ?i altfel ?i poate ar fi f? cut bine sa încerce studierea acestui nou caracter. . dar cu toate acestea. Sau tr?gea un scaun. de-acolo. o biata f?ptura cu trandafirii cimitirului în obraji. Settembrini cu pantalonii lui in arouri se ridica primul ?i cu o scobitoare în gura pornea alene de-a lunul sufrageriei cu ?apte mese. am ajuns la liman. sau. cu alte prilejuriMUNTELE VR?JIT 167 . dar m spatele vorbelor sim?eai un nu ?tiu ce straniu ?i atît de exaltat. Daca toata lumea ar ?ti sa-?i potriveasc? astfel cuvintele! îmi da?i voie s? ma . cît ?i studierea lui Settembrini cu spiritul lui de opozi?ionist. P/acer experiri. pentru ca. fara ca tot ?i s? se poat? numi un homo humanus. se sim?ea altul. pe deasupra. ?i era limpede ca dorea sa-?i exercite influen?a. care vorbe?te întruna despre cumnatul" ei. mai am ?i o vecina. tot ceea ce spunea italianul în timpul întîlm-rilor care. cum î?i spunea chiar el. fire?te. . ori între Hans Castorp ?i Miss Robinson. Ce sa mai vorbim de berarul ?la. Ce p?rere po?i avea despre el? Ce rost are sa te gînde?ti la el? Hans Castorp î?i amin tea cum î?i ie?ise din fire în timpul acelor vise extraordinare care-i umpleau aici nop?ile. mai ales cînd îi priveai obrajii alba?trii ?i ochii înl?cri ma?i de parca ?i-ar mai plînge înc? so?ia. sa vina o clipa la masa verilor. lua loc la unul din col?urile mesei. Celalalt se prezentase el însu?i c a un pedagog. ? i apoi.Cu alte cuvinte v-a?i luat catrafusele. cu gleznele încruci?ate. nu-am luat catrafusele. desigur. un oareci ne. este. exemplu cînd dejunul odat? terminat. de vesel ?i de pl?cut. din cauza zîmbetului fin ?i sec al italianului. intr-o pozi?ie gra?ioasa. .jnfigîndu-se acolo. Mi-am luat catrafusele! Observ ca aici e o alt? at mosfera în ce ma prive?te. acest opozi?ionist. Iar Hans Castorp. Asemenea vorbe puteau fi s puse cu mali?iozitate sau u?urin?a. . ceva nu prea era în ordine în felul sau de-a vorbi: suna atît de tare. sa ma al?tur acestui nobil cerc. Dar toate se petrecu ser? în vis. îns? în e a d?inuie?te multa capacitate ?i n-a? schimba virtu?ile noastre zdravene cu poli te?ea altora. Hans Castorp î?i reamintea ceea ce-i spuses e Setteni-brini despre melancolia" ?i despre imoralitatea" consilierului aulic. fara sa ?in? seama de reguli ?i convenien?e. c?ci mai ?tia înc? atîta latina. A?a se face ca nu-l mai sl?bea din ochi pe Settembrini ?i asculta cu drag? inima. nu însemna ca treb uia sa mearg? pîna la a se las? determinat sa-?i fac? geamantanul ?i sa plece înainte de termen. g?sea ca nu prea e rec onfortant sa se gîndeasca la consilierul aulic Behrens.Exact! exclama Settembrini. se gîndi el surîzînd în sine. o fat? ba?rîna din Transilvania. Acest fanfa ron ?i homo humanus. o mare cazarma. ?i -?j mai aduse aminte ca-l numise ?i un suflet confuz".. spunea el. ceea ce. va rog. a?a cum îi propusese Settembrini de curînd. da. odat? trezit. . care cu un torent de vorbe umflate ? i dojenitoare îi repro?ase faptul c? socotea existen?a simultana a bolii ?i a pros tiei ca pe o contradic?ie" ?i ca pe o dilema a sentimentului nostru de omenie". între Hans Castorp ?i profesoara. nu mai p ot ?i am ?ters-o. sporov?ind ?i gesticulînd cu scobitoarea. cîteodata. despre care nimeni nu ?tie nimic ?i nici nu vrea s? ?tie. zise doamna Stohr. Va în?eleg.. Pe scurt. fa ra a mai pomeni de înf??i?area descurajatoare a ber?ri?ei. strîngînd mîna celor doi veri ?i salutînd pe ceilal?i. de?i o asemenea analiz? critica putea degenera în vorb?rie plîngarea?a ?i lipsita de orice noim?. nu îns? fara o aten?ie critica.

. va conjur. Se vorbe?te despre dubluri.interesez despre progresele pre?ioasei dumneavoastr? s?n?t??i. ce aud? C? a?i fost v?zuta exact la aceea?i or?. . l-a luat îns??i doamna mama lui. So?ul o a?tep ta la C?nnstadt. doamna? în jurul dumneavoastr? se petrec I 168 THOMAS MANN lucruri misterioase.. nu era singura pacient? care practica acest sistem.. Acolo. Dar ce se "ipl? cu dum neavoastr?. dar Anton aplec at pe aripile vîntului. zise ea. mai întîi. Doamna Stohr î?i bî?îia umerii. continua Settembrini. a?adar. La cei ?aispr ezece ani ai lui era aici de un an ?i jum?tate. Asear?. . partea spirituala se distra în societatea c?pitanului Miklosich ?i a bezelelor sa le. îl înghiontea pe Joachim ?i pe lini?tit l doctor Blumenkohl. Dumnezeule. Sa fi sa vurat singur? bezelele ?i sâ va fi f?cut cura de odihna în societatea c?pitanului Mi klo. Facem doi pa?i înainte ?i trei înapoi. pu?ina ana?ie acestui s?rman Tantal. Dup? ce ai p?timit Clnci luni. împingi. în sfîr?it. care p?ze?te cu str??nicie pres crip?iile ca sa se poat? întoarce cît mai repede cu putin?? în bra?ele domnului Stohr. Absolut deloc! Nici nu ma gîndesc! Lini?ti?i-ma. la cofet?rie. Cineva dintre noi a fost r?pit . lnca! Iata ce numesc eu adev?rata bun?tate sufleteasca.iat?. îl în?f?ca de guler ?i-l zvîrli în tren. asupra unor aspecte neclar e ale existen?ei dumneavoastr? ?i abia dup? aceea ne vom amuza. în cartierul englezesc." Iar adineauri.. apoi. împingi ?i cînd crezi c-ai ajuns sus.. ce importan?a poate sa aib? asta? Doamna. hi. -Hi.. ?i ca schimbare îl pune?i sa împing? o .. la ora aceea. despre un corp astral.Dumnezeule mare! zise ea. o po . mai precis.. v? f?cea?i cura. De altfel. Nu crede am. îi d?du. la cinematograf o (domnul Setembrini rosti cuvîntul în italiene?te. dar. Dac? trebuie sa moara. spune?i-ne unde era?i? Sau sînte?i cumva dubla? Desigur ca. Doamna Stohr se învîrtea ?i se zb?tea ca cineva pe care-l gîdili. îns? în timp ce partea terestra a fiin?ei dumneavoastr? î?i f?cea în singur?tate cura de odihna. ?i ce s-a petrecut? Nu ?tiu cine i-a ?optit o vorba doamnei Sch neermann. cu accentul pe silaba a patra) la cinematografo sub arcadele de la Cazinou ?i. f?r? nici o vorba. dormea?i. Pe nea?teptate ap?ru în scena o matroan? mai înalta cu trei capete decît mine. chicotea în ?ervet.l-a luat dracu'. n-am nici o grija în privin?a asta. mi-am zis. Este vorba de spre tînarul Schneermann. într-o clipita... mereu acela?i lucru.. Ca sa-i induc? în eroare pe ce i din jur. în curînd va fi ocupat. c? a?i savurat bezele dar în societatea cui ? în societatea c?pitanului Miklosich din Bucure?ti! Se spune c? ar purta corset. Nu se ?tie dac? n-ar fi fost mai de dorit contrariul. Se pare ca domnul vrea sa-?i rîd? de mine. a?a cum o cere datoria. adic?. st? culcat? frumoas? noastr? bolnav?. obi?nuia s?-?i lase lampa aprinsa pe balcon.sich. dar ceea ce se petrece cu dumneavoastr? ma tulbur?.. cu parul alb ?i îngrozitor de înfuriat?. Doamnele ?i domnii cunosc oare întimplarea de alalt?ieri? întreba italianul pe nea?t eptate.Oh! E frumos din partea dumneavoastr?! îi d?rui?i. fapt este ca ea a al lai despre nar?virea lui in Baccho et ceteris. s-o ?tearg? în mod discret ?i sâ-?i acorde cîteva clipe de distrac?ie jos. spuse Settembrini. ?i mai curînd decît ar fi rezut-o. f?ceam o mica plimbare prin gradina. locu» MUNTELE VR?JIT 169 l : e gol. trecînd prin man ifest?rile unei cochet?rii suficiente ?i m?rginite. vine batrînul care-?i mai d? înc? ?ase. regulamentul. în fata vede?i.. Anton Schneer-mann. doamna Stohv? Era îngrozitor s-o vezi pe doamna Stohr cum se fandosea. cam între orele noua ?i jum?tate ?i zece. tocmai i se mai d?duser? ?ase lu ni de tratament. V?i! Astea sînt chinue 'ui Tantal. hi. ra?iunea. o femeie energica ?' care mi-a pl?cut. . cu vin dulc e ?i ceva bezele ?i iat? cum. Deci. a?a cum domnul o ?tie prea bine .. dou? perechi de palme domn ului Anton. arunc o pri vire asupra balcoanelor ?i vad a la dumneavoastr? era aprinsa mica lamp? electri c?. f?cea ?treng?re?te ?i confiden?ial cu ochiul. care st?tea la masa domni?oarei Klee feld.

dar în acela?i timp ?i un mare patriot. actele de r ?zvr?tire fuseser? rodul ?i rev?rsarea acestui amestec. ci în compania asesorului Dustmund din Friedrichshagen. împingînd-o sub jugul unei robi i împov?r?toare. un fel de împletire între un ' &ltator.se vazura totu?i oblig a?i. în vreme ce fetele de servic iu sfringeau. apasîndu-?i sînul stîng cu amîndoua mîinile. le erau familiare. Dar numai cînd era cu cei doi veri. ca un om care dusese o via?a întunecoasa. pe care voia s-o ?tie libera ?i unita da.ate face tot a?a de bine ?i devale". din polite?e. or tocmai din istorie. Este drept ca e venimentele evocate erau deosebite: ceea ce auzeau se întîmplase într-o epoca îndep?rtat a. în timp ce cump?tarea loiala putea sa echivaleze cu o atitudine de indiferen?a fa?a de problemele statului. iar Hans Castorp fuma o M?ria Mancini al c?rei gust începea sa-l sim t? din n°u. Mai mult. începînd cu toamna viitoare. ci ?i un prieten ?i un tovar?? d e arme al tuturor popoarelor însetate de libertate.i la reuniunile serale. atunci cînd cea mai mare parte a pacien?ilor p?r?siser? sufr ageria ?i cînd cei trei b?rba?i mai ramîneau la masa lor. iar pe chipurile celor doi veri cu tot r espectul pe care. cum spunea Settembrini coborînd brusc glasul. de?i nu se gîndisera niciodat? ca într-o zi vor lua cu ele u n contact omenesc atît de apropiat. Pîna ?i doctorul Blumenkohl nu se putu stâpîni s? nu surîd? de aceasta poveste. nevoit sa-?i exercite numai asupra acestei institu?ii cri tica sa ?i sa protesteze împotriva ei în numele unei umanit??i mai frumoase ?i mai d inamice. ceva în genul unu i ?ef de banda sau al unui conspirator. îns? activînd într-un stil mai mare ?i într-un spirit mai r?zne?. dr?g?la?a Mar usia era cît pe ce s? se în?bu?e cu batista ei parfumata cu portocale. un carbonaro.se vedea redus doar la persiflarea vie?ii zilnice a sanatoriului interna?ional Berghof". c?ci domnul Settembrini ?tia s? povesteasc? foarte cu haz. C?ci dup? lovitura de stat nei . ?i porni iute spre casa. Lodovico Settembrini vorbea bucuros despre sin e însu?i ?i despre originea sa. Ascultînd cu uimire povestirile italianului. a?adar. ?. r?zvr? tirea putea fi o adev?rata virtute cet??eneasca. ?tia tot. pe care n-o puteau ascunde. Rîdeau to?i cei care îl ascultau.5 grad e. care fusese avoat. povestea ca ieri unui c utare ?i unui cutare li se f?cuse rezec?ie de coast? ?i ?tia din izvor sigur c?. ceea c e a provocat multa alerg?tur? ?i zarva. apar?inea istoriei. întru totul vrednic de resp ect ?i oricît de ciudata li se p?ru ?i unuia ?i celuilalt dintre cei doi veri ca o împletire de spirit revolu?ionar ?i patriotism . conspirase contra Austriei ?i a Sfin tei Alian?e care îi umilise atunci patria dezmembrata.c?ci ei aveau obiceiul sa identi fice patriotismul cu un sentiment conservator de ordine . un publicist politic ?i. ca ?i c um ar fi fost primejdios chiar ?i azi s? vorbe?ti despre asta. cel pu?in în sinea lor. nu se vor mai admite bolnavi avînd mai mult de 38. le erau ?i lor familiare aceste caractere minate de o dr agoste eroica ?i dezn?d?jduit? pentru libertate ?i o ur? de neînvins împotriva tiran ilor. ba chiar ?i dupâ dejun. mai cu seam? ca n-au g?sit-o singur? pe doamna Kapa?soulias. atît în timpul plimb?rilor cît ?. în sfîr?it. C?ci în vreme ce Lodovico dup? cum m?rturisea el însu?i 170 THOMAS MANN cu am?r?ciune . dup? cum aflara mai departe. fusese un membru plin de zel al anumitor organiza?ii raspîndite în toata Italia. un orator. de?i privea cu o v?dita ironie via?a în comun a celor de-aici. Ar?ta a fi temeinic informat asupra ultimelor nout??i. în urma cu aproape un secol. în aceast? a treia saptamîna. Ha ns Castorp le cint?rea cu aten?ie. Pe scurt. cu o adînca dragoste de patrie. un opozi?ionist la fel a ?i nepotul s?u. dispus sa se lase influen?at de e*e. acest G iuseppe Settembrini ap?rea în povestirile nepotului sau. acest spirit de revolt? ?i aceste un eltiri de conspirator ale bunicului se împleteau. ba chiar de sila. Dar bunicul nu fusese numai un patriot italian. ?i anume din cea veche. pentru cei ce-l ascultau. se sileau sa-l arate se vadea o expresie de repu lsie neîncrez?toare. c?ci ii dezv?luiau o lume deosebita ?i cu totul noua pentru el. bunicul d?duse de furca guvernelor. iar doamna St ohr scoase un ?ipat ascu?it. p?tima?a ?i r?zvr?tita. Cuno?tea numele ?i cu apr oxima?ie chiar ?i condi?iile de via?a ale noilor sosi?i. s? admit? ca în împrejur?rile ?i în epoca de atunci. povestea el. Noaptea trecut?. Settembrini vorbea despre bunicul sau din Milano. c??elu?ul doamnei Kapa?soulias din Mitilene s-a a?ezat pe butonul semnalului electric luminos de pe noptiera stapînei lui.

gîndi Hans Castorp. din cît îl cunoscuse nepotul. ?j unul ?i celalalt cu scopul de-a statornici o neînduplecata separa?ie între ei ? i prezentul pe care îl urau. patria lui. c?ci. în Untea unei trupe de ap?r?tori ai libert??ii. ?i se ?i vedea oarecum a?ezat înt re ele. Dar iat? ca ?i unul ?i celalalt se-mbracasera în negru. Revedea chipul prelung al batrînului Hans Loren z. ?i pe cînd Hans Castorp vîs . cînd spre celalalt .iar lui Hans Castorp i se p?rea ca mai asistase la o asemenea scena.doiala ca asta era pricina pentru care el ajunsese un atit de mare uma-st ?i u n înfl?c?rat admirator al antichit??ii clasice .?i rotunjindu-M uzele în timp ce ros tea prefixul stra". Han s Castorp î?i aminti de bunicul lui care. soarele apusese de curînd. c?ci Giuseppe se c?s?torise cu fata în Elve?ia. bunicul din Nord ?i bunicul din Sud . în realitate fuseser? doi bunici diametral opu?i! Hans Castorp se gîndea la toate acestea pe cînd ochii lui luau o expresie fixa ?i el clatin? din cap. la libertate. s? conceap? planuri revolu?ionare cu un elan înfl?c?rat ?i autoritar ?i s? prevesteasc? într-un stil limpede unirea popoare lor înrobite. dintr-o epo ca trecuta în?elesese s? se supun? timpului prezent. se sim?ea ?i judec?tor ?i împr icinat. Pe cînd asculta aceste relat?ri. înc? de la originea lor. ve?mintele lui redobîndisera mod solemn înf??i?area lor adev?rata (cu colereta) ?i potrivita cu caracterul s?u . în vreme ce. la care luase parte cu vorba ?i cu fapta. dup? un exil de zece ani. purtînd-o cu el în toat e aventurile sale. ?n versuri ?i în proza. fie ca un semn de ad mira?ie pentru Giuseppe Seitembrini. robita ?i îndurerata. îns? pe cînd unul o f?cuse din evlavie pentru trecut ?i în cinstea mor?ii de care era legat. cînd ziua se îngîna cu noaptea. do u? puncte cardinale diferite. f?cu o impresie deosebit de puternica asupra lu i Hans Castorp: anume ca toata via?a. dar în a?a fel îneît aceasta mi?care se putea interpreta. într-un amurg. fie ca o dovada de uimire ?i dezaprobare. aruncînd cîte o privire p?trunz?toare cînd spre unul. a mdoiala. ?i * vedea pe Giuseppe Settembrini flu turînd tricolorul într-o mîna ?i vutind sabia cu cealalt?. sau m?car str?bunilor lui. dar dintr-un spirit foarte deosebit de acela care-l însufl e?ise pe bunicul lui Settembrini: î?i aminti de îmbr?c?mintea demodat? prin mijlocir ea c?reia Hans Lorenz Castorp care f?cea ?i el parte. dimpotriv?. erau doua lumi opuse. Un am?nunt pe care-l p omeni Settembrini. !ar pu?lamalele fuseser? acelea care le-au smul s prin violen?a ?i cu fraze frumoase în decursul ultimelor patru secole. Era cam în jurul orei ?apte. rnul?umindu-se sa înregi streze si sa compare. luptase pentru cucerirea drepturilor politice. celalalt. ?i apoi ecoul acela adine ?i pios vocii care evoca locurile u nde se cerea un mers solemn ?i cucernic. în vreme ce domnul Settembrini povestea. pîn? în ziua cînd. în urma cu cî?iva ani. spre sfîr?itul verii. toate drepturile apar?inuser? propriului sau b unic. Desigur. ?i una ?i cealalt? dintre aceste atitudini avea. ?i f?cu asta 172 THOMAS MANN cu multa precau?ie. nepotul. iar luna aproape p lina se ivise la r?s?rit. la urma urmei. î?i amintea de o singuratica plimbare cu barca. Mai tîrziu. purta doliu dup? Italia. avîntîndu-se împotriva oar delor despotismului. el pleca în exil ca sa lupte ?i sa-si v erse sîngele în Spania pentru Constitu?ie ?i în Grecia pentru independen?a poporului g rec. C?ci Settembrini. invocînd cu ochii negri ridic a?i cerul ?i. aPlecîndu-se peste interiorul u?or aurit al cupei de botez un obiect str?vechi care se mo?tenea nestr?mutat din tata-n fiu . în cinstea progresului du?man oric?rei evlavii. bunicul Giuseppe a fost v?zut de c?tre concet??enii lui umblînd îmbr?cat numai în negru. pe un lac din Holstein. din spirit de rebeliune. prin vorbe ?i prin scris. De altfel se ferea sa condamne ceea ce i se p?rea ciudat. ?i s-a în?împlat ca tocmai în aceasta ultima ?ara sa vina pe lume tat?l lui Settem brini ?i fara MUNTELE VR?JIT 171 . s-a putut reîntoarce în patri e ?i s-a stabilit ca avocat la Milano. cum spunea el. deopotriv?. bunicul. aratînd printr-un fel de artifi ciu cît de pu?in îi apar?inea. purtase de asem enea numai haine negre. fara îns? a renun?a sa cheme poporul.de altminteri ascut dintr-o mama de sînge german. pe catafalc. c?ci personal sau m?car în parte. frumuse?ea ?i bucuria ei. gîndea Hans Castorp. activînd pentru instaurar ea unei Republici unice ?i nedesp?r?ite. deasupra crîngului de pe maluri. cu scopul de a asigura fericirea universala.zbutita de la Tonno. scâpînd ca prin urech ile acului de zbirii prin?ului Metternich.

Dar vorbind astfel. într-o zi.cel care arun-e la vechituri armurile medievale ?i tiparul. în sfîr?it. îns? daca întorcea pu?in capul spre r?s?rit vedea o noapte cu luna p lina. prin dezvoltarea re?elelor rutiere ?i telegrafice. nu putuse. înainte ca noaptea ?i luna sa biruiasc?. organismul fiindu-i îngreunat de cele ?ase feluri de mîncare ale unei mese la Berghof". Oricum ar fi. fiind convins. elogia Germania sub acest aport ?i numai în m?sura în care era vor ba despre trecut. Dar fusese însufle?it de prin cipiul drept??ii. m?car ca domnul Settem brini le rezuma în termeni atît de limpezi ?i de viguro?i. pîn? acum. sa nu le priveasc? decît în mod separat. Insa daca Settembrini avea multa stima pentru tehnica ?i pentru transporturi. to? i oamenii vor pune cele 61 Z1'e de la Paris al?turi de cele ?ase zile ale crea?i ei lumii. Spre apus înc? mai d?inuia lumina zilei.a. Supunînd natura din ce în ce mai mult. italianul aduse patriei celor doi ascult?tori un omagiu deosebit de Iduro s deoarece acolo se descoperise praful de pu?ca . tehnica era cel mai bun mijloc de transport. dintr-o singura suflare. dup? cu m m?rturisea nepotul sau. ci mai cunnd aprecia influen?a lor asupra ridic?rii moral e a omului. Din motive nedeslu?ite. ?i mergea pîna acolo încit vorbind despre Mîntuitorul cre?tinismului care dezv?luise cel dintîi principiul egalit??ii ?i înfr??irii între popoare .lea pe apa lini?tita. dup? cum e ?i liresc. o constela?ie de vis. avocatul Settembrini.a?a cum o dovedise . Neamul omenesc r?zbise din întuneric. O singura da'. de a distruge prejudec??ile ?i. Contrastul acesta straniu dainui se cam vreun sfert de ora. categorii pe care Hans Castorp fusese obi?nuit. tu?ie no ua. tehnic a se dovedea mijlocul cel mai sigur de-a înfr??i popoarele. povestea el. ?i pe aceasta cale. deoarece a fost prima care. nu avea c apul prea limpede. î?i mai spuse el . de-a înlesni în?elegerea l or reciproca. tulbur?tor de ciudata. de a stabili conven?ii între oameni. a bun?t??ii ?i fericirii. Prin a cest din urma cuvînt. în guta maie ?i auzul tmurora. Prin urmare. sa ajung? un mare jurist. din cea mai frageda copil?rie ?i pîna la sfîr?itul vie?ii. în timpul c?rora parizienii au f?urit o cori?ti. ie? ise din spaima ?i din ura. prin raporturile pe care le stabilise. desigur. se silea sa priceap? ce voia *>* spun? Settembrini atunci cînd calificase acest principiu drept izvorul libert??ii ?i al progresului".afirma ca. limpezimii interioare. el proclamase ca. ca lauda suprema se cuven ea propriei sale patrii. Lui Hans astorp i se paru într-a(ievar cam exagerat sa încerci sa pui cele trei zile 174 THOMAS MANN de vara ale anului 1830. Tehnica ?i moralitatea. pentru a se îndrepta pe un drum luminat. c?ci numai din acest punct de vedere în?elegea sa le acorde importan?a . apoi î?i d?du seama ca Seitenibrini d?dea de stul de multa aten?ie ?i acestor lucruri ?i ca bunicul sau avusese aceea?i atitu MUNTELE VR?JIT 173 . iar ochii ului ?i ?i fermeca?i ai lui Hans Castorp alergau de la o lumina ?i de la o priveli?te la alta. alaiuri de cele ?ase zile în cuprinsul c?rora Dumnezeu a desp?r?it pamîntul de a . de a duce la unirea universala. învingînd diferen?ele climatice. spunea domnul Settembrini. tiparul a înlesnit toarte mult raspîndirea acestui principiu pe care marea Revolu?ie Francez? l-a ridicat la rangul de lege. Hans Castorp în?elesese pîn? acum ceva cam ca dezvoltarea ma?ini lor de-a lungu' secolului al XlX-lea. la începutul maturit??ii. de la zi la noapte ?i de la noapte la zi. ulterior. nu p?rea totu?i sa-?i ba?e?e stima pe dragoste a pentru aceste for?e.atunci cînd se întîlnise pentru prima oara cu cei doi veri la banca de lînga povîrni? . al Culturii ?i al Libert??ii. fermec?toare ?i limpezit? de orice cea?a. el ameste ca. cu toate ca. în timp ce toate celelalte po poare tr?iau înc? în întunericul supersti?iei ?i al robiei. o singura data în via?a. unicul Giuseppe s-a sim?it pe deplin fericit: asta s-a petrecut atunci cmd a aflat vestea despre Revolu?ia di n Iulie de la Paris. ducînd o astfel de via?a ?i angajat într-o activitate atît de vasta. fiindc? u?urase aspîndirea ideilor democrat ice. iar Hans Castorp. a desf??urat drapelul Lumi nii. domeniul de activitate pentru care se preg?tise Hans Castorp . domni cam vre o zece minute. în acel moment. toate acestea i se parcau tînarului Hans Castorp absolut confuze. o zi de o claritate sticlo asa ?i precis?. c?tre etapa fin ala a dragostei.

?i apoi ca sa se preg?teasc? domnia Drept??ii ?i ? F ericirii pe pâmînt. republica mondial?. ba. va veni pe aripi de vuln dac? nu pe cele de porumbei. ?tia. fara sa poat? da o explica?ie limpede. dou? principii î?i disputa lumea : For?a ?i Dreptul. Nici Hans Castorp nu se sim?ea în stare sa fie atent la asemenea r?t?ciri deoar ece se situau. Aceste idei. veacul al optsprezecelea ?i nici anul 1789. iar mai tîrziu. iar din aceasta disputa se na?te Progresul.pa ?i a creat a?trii eterni. Aceast? ultim? turnura ?i concluzie ? potopului de vorbe rev?rsat de Settembrini nu-l mai interesar? absolut deloc pe Hans Castorp. prin urmare. nu-l mai asculta ?i a tr?gea aten?ia ru?ilor c? sosise ora sa înceap? cura sau încerca sa schimbe conversa? ia. în vreme ce continentul r?s?ritea n ar întruchipa nemi?carea. ori de cîte ori italianul se scufunda în vîl torile lui de elocin??. c?ci Europa era ?ara r?zvr?tirii . contralovitura data celei de trei ori infame alian?e a prin?ilor ?i a guvernelor al c?ror du?man de moarte fusese bunicul sau. sub semnul Ra?iunii. dincolo de limitele influen?elor pe care con?tiin?a l ui îl îndemna sa le primeasc? în calitate de experien?e de?i ?inea mult sa fie l?murit . el era acela care-l invita pe italian sa-?i expun? ideile. C?ci fara încetare umanitatea antrena în via?a ei str?lucitoare noi ?ari. Legea conserv ?rii ?i Legea mi?c?rii. remarcase Settembrini. Hans Castorp ?tia. înainte de toate. fie cînd to?i trei urcau din cartierul englezesc spre Berghof'. Era vorba ca Austrie i sa i se dea la cap. ori de cîte ori se repetar? îi displ?cur?. încruntînd ?prîncenele. ca o voce a con?tiin?ei ?i. ce-i drept. al ?tiin?ei ?i al Drept??ii. Nu era îng?duit cîtu?i de pu?in sa te întrebi care dintre aceste dou? puteri va sfîr?i prin a cî?tiga bi ruin?a -conform ra?iunii va fi. pe?tii cît ?i într eaga suflare. de exemplu atunci cînd Settembrini-bunicul numise baricadele tronul poporului" ?i cîn d declarase ca era vorba de a sfin?i suli?a cet??eanului pe altarul Umanit??ii". repaosul. spunîndu-?i ca ceea ce i ce p?rea nelegiui t putea fi calificat drept îndr?zneal? ?i ca ceea ce i se p?rea de prost gust era poate o dovada de generozitate ?i entuziasm nobil. de ce îl asculta pe domn ul Settembrini explica?ia era ni?el confuza. Giuseppe într-un cuvînt. în primul rînd ca trecutul sa fie r?zbun at o data pentru totdeauna. precum ?i florile arborii. dar. aveau datoria sa fac? eforturi ?i mai mari ?i mai generoase pîn? sa rasar a ziua în care monarhiile ?i religii'e se vor pr?bu?i chiar ?i în ??rile care. o biruin?a a Luminii ?i a Desa-vîr?ir ii. erau la el acas? o tra . cel pu?in în anumite împrejur?ri. cînd ramase singur cu varul s?u Joachim. dimpotriv?. celalalt european. cucere a Europa. spunea Settembrini zîmbind sub?ire sub musta?a. perfect con?tient ca mîine sau poimîine î?i va lua zbor ?i se va reîntoarce la rînduiala vie?ii lui obi?nuite: ceva. fie cînd st?tea picior peste picior ?i puf?ia dintr-o M?r ia Mancini. l?sîndu-se dus de întîmplari. Dar pentru a atinge acest ?el era necesar. dincolo de acea lipsa de r?spundere pr oprie vacan?elor calatorului ?i vizitatorului care nu se opre?te la nici o impre sie. Dar mai lipsea mult pîna cînd victoria va fi c ompleta. fara îndoiala. atît de mult îneît atunci cînd Settembrini se a?eza lînga ei sau li se al?tura la plimba rea în aer liber. nu apucaser? sa tr?iasc? MUNTELE VR?JIT 175 . a con?tiin?ei sale înc?rcate. adic? la Viena. el întorcea capul. care îl împingea sa-l asculte pe italian. pas?rile. ?i se va înal?? în zorii înfr??irii univer-ale a popoar elor. pentru a fi preci?i. completa lipsa de activitate. Dar era atît de dispus «a se lase influen?at mai bine zis sa se d?ruiasc? tuturor ex perien?elor încît î?i în?bu?i împotrivirea pe care evlavia ?i stilul sau personal o opune u concep?iei «ettembriniene a lucrurilor. fara îndoial?. sublinie ca s pusele lui Settembrini j Se p?ruser? din cale-afara de îndr?zne?e ?i dc-a dreptul necuviincioase. Tirania ?i Libertatea. Potrivit concep?iei ?i expunerii lui Settembrini. D?inuia în bun?voi n?a lui ceva ca un sentiment al datoriei. Insa ziua aceasta va veni. ca o jignire personala sau na?ionala iar cît despre Joachim Ziemssen. sa fie izbit principiul asiatic al robiei ?i al conservatorismuiui în c entrul ?i în nervul vital al rezisten?ei lui. oricum. idealuri ?i n?zuin?e. pentru a fi distrus?. Primul princ ipiu s-ar putea numi asiatic. va aduce sfînta alian?? a democra?iei cet??ene?ti. ?i începea sa p?trund? în Asia. Supersti?ia ?i ?tiin?a. a criticii ?i a activit??ii care preface totul. impresionîndu-l în mod penibil.

?i din sursa cea mai buna. Settembrini întreba daca ascult?torii lui auziser? vreodat? vorb indu-se despre domnul Brunetto. în el.") . fiecare în genul lui: tat?l n-a fost mai prejos decît bunicu l Giuseppe. o atitudine de r?zvr?tire împot riva a tot ce murd?re?te ?i dezonoreaz? pe om. desp re cultul cuvîn-tului. îns? el nu cultiva forma frumoasa în lne. ci numai di n respect pentru demnitatea omului. domnii mei !" exclama Settembrini. îi tmse mai tîrziu Hans Castorp varului sau. Nu se încredea el chiar cu totul în aceste cuno?tin?e noi. sus?inînd ca cerul trebuie l? sat vr?biilor. fiind absolut identic cu acel Satan în cinstea c?ruia Carducci crease un imn . Brunetto Latini. dîndu-?i silin?a sa-l în?eleag? cît mai bine. ?i vorbind despre el însu?i. de pe ia anu l 1250.fapt care se îndeplinea cu atît mai nesilit cu cît umanism ul era el însu?i politica. Dar ce înseamn? oare umanismul? Nimic altceva decît dragostea de om. în opozi?ie stra1 oare cu evul mediu care nu numai ca se dedase dispre?ului fa?a de > 'mbr??i?înd supersti?ia. un scriitor independent. Cad MUNTELE VR?JIT 177 t tutui este gloria omului ?i numai el face ca via?a omului sa fie â. tunînd ?i fulgerînd împotriva sentimentalismului cre?tin ?i al romanti cilor! împotriva imnurilor sacre ale lui Manzoni! împotriva poeziei cu umbre ?i clar de luna a romanticismului pe care-l comparase cu palida c?lug?ri?a celesta. c?ci putea sa spere ca va descoperi m area ignoran?a a berarului Magnus ?i va afla de ce literatura era altceva decît car actere frumoase".. care scrisese o carte despre virtu?i ?i vicii. astfel ?i-a numit so?ia care în poem întrupeaz? principiul cunoa?terii din lumea aceasta. Acum a?i în?eles. despre elocven?a.( Vezi. Aici. în general. punîndu-le la îndemînâ ? i arta dc-a conduce republica dup? regulile politicii.. întreaga demnitate umana. vezi ca în literatur a importan?a au totu?i cuvintele frumoase? Eu mi-am dat seama imediat. combativitatea cet??eneasca a bunic ului ?i umanismul tat?lui ?i acesta era motivul pentru care el devenise un liter at. iar politica umanism. cu toate ca nu fusese nici agitator politic ?i nici lupt?tor pentru cauza libert??ii. Nu numai uman ismul . pe care o califica drept triumful umanit? ?ii.?i tot a?a politica f?cea corp comun cu cu\întul. ci un savant discret ?i delicat... dimpotriv?. Maestrul acesta a fost pr imul care i-a educat pe florentini. tat?l ?i nepotul. zeflemisind. ?inînd seama ca c el care-i slujea de mijlocitor era un fluiera-vînt. notarul Floren?ei. Prin urmare. care a aparat for?a activa ce transforma lumea ?i o face mai buna. C?ci poetul n-a în?eles sa cinsteasc? umbra boln?v icioasa a Beatricei sub denumirea de Donna gentile e pietosa. asta le-ar fi produs o mare bucurie! ?i ar mai fi trebuit sa-l aud ? pe Carducci interpretînd pe Dante pe care îl sl?vea ca pe cet??eanul unui mare ora ?. toate cestea sînt nedesp?r?ite de cuvînt. i-a înv??at cum sa vorbeasc?. c?ci cuvintele frumoase d?deau na?tere la ac?iuni fru moase. înainte de orice. Hans Castorp ciulea urechil e. Hans Castorp aflase destule lucruri despre Dante. ?i chiar p rin aceasta umanismul era totodat? un act politic. sînt legate d e literatura . se c ontopiser? tendin?ele ascenden?ilor imedia?i. Acuffl-a?i în?eles!" ?i începu sa vorbeasc? despre Cuvînt". împotriva as cetismului ?i a nega?iei vie?ii. un umanist lucrînd la pupitrul sau. I se repro?ase lui Settembrini-la tal ca lormei o importan?? prea mare. Deoarece literatura nu era nimic altceva decît: unire a umanismului cu politica . sau mai precis: era n?scuta din unirea umanit??ii cu literatura. Settembrini declara ca în fiin?a lui. daca vera ar fi putut sa-l aud? pe batrînul du?man al biserici i. dar se mai cufundase ?i într-o ru?inoasa 176 THOMAS MANN desconsiderare a formelor. Un adev?rat Prometeu! Dup? p?rerea lui Promeieu fusese primul uma nist. Ah! Dumnezeule. .di?ie de familie. în Lodovico-nepotul. C?ci to?i trei le închinaser? via?a ?i for?ele intelectuale: bun icul. Luna "! Per Bacco. tat?l lui Settembrini luase ap?rarea deplinei libert??i de gîndire ?i a bucuriei de-a trai. ?i munca practica a vie?ii. cinstirea oamenilo r ?i a omului fa?a de el însu?i. dar merita sa-?i dai osteneala sa auzi ca Dante a fost inteligen?a reprezentativa a unui mare ora?.ci îns??i umanitatea.

acum doua sute de ani. mica ?i galbena. fla?netar pe domnul Settemb rini ?i încercase din toate puterile s?-l goneasc? deoarece . ca sa-?i îndrepte ochii orbi?i spre noaptea cu luna plin?.care n u era altul decît Hans Castorp unei cînd îl f?cuse. î?i închipui din nou c? se afla în barca. întreaga civiliza?ie ?i desavîr?ire morala sînt n?scute din spiritul literaturii. sa-?i poat? da p?rerea asupra punctelor de vedere ale lui Settembrim. ci doar cu titlu de exp erien?a. al dragostei de dreptate ?i de echilibru. gata s? se lase influen?at de ele. di n experien?ele directe sau indirecte. un poet. ?i pe urma era foarte ocupat sa citeasc? gradele ?i sa le treac? m foaia de temperatura. Dar ce sau cine se g?sea de cealalt? parte.. care este sufletul demnit??ii umane. c?tre care Hans Castorp s? poat? iar ??i s?-?i îndrepte faptele ?i gîndurile? Acolo se g?sea. fâra vigo are. desigur. De cîteva zile î?i achitase la administra?ie nota Pe sâptamîna a doua o not? modesta. dar oricum. l?murit. A scrie frumos înseamn? aproape a gîndi frumos. de vis?torul nerod . Ce este omul ?i cu cîta u?urin?? i se poate r?t?ci con?tiin?a! Cum g?se?te el mijl ocul de a lua chemarea pasiunii drept voce a datoriei! Dintr-un sentiment al dat oriei. Hans Castorp se interesa cu zel de aceste puncte de vedere ?i-?i eschidea sufletul sa primeasc? aceste cuno?tin?e pentru a le cerceta "loeaproape: fapt care ne ?i su bliniaz? cît de mult se deosebe?te omul Uc'd. acesta a fost sensul în care î?i m?rturisi gîndurile vorbindu-i l ui Joachirn Ziemssen.el suna astfel: Civiliza? ie! ?i lasînd sa-i cada acest cuvînt de pe buze.îl deranja". opus? patriot ismului. C?ci nu vrem sa negam ca anumite reziste n?e î?i croiau drum în sufletul lui: adic? erau anumite opozi?ii mai vechi. în fa?a.. unde pluteau c e?urile cerului r?s?ritean. nu fac decît una ?i aceea?i for?a ?i idee ?i nu exis ta decî? un singur nume care sa le reuneasc? pe toate. republicii ?i stilului frumos. Care este acest nume? A?ada r. vom de clara ca nu l-a ascultat pe domnul Settembrini decît cu singurul scop de a primi d e la propria-i con?tiin?? certificatul de liber? trecere pe care nu i l-ar fi ac ordat de la bun început. ba chiar într-o direc?ie diametral o pus? ?i pentru a da glas chiar de pe acum tuturor presupunerilor noastre. ?i de aici nu este departe pîna la a te comporta fru mos. socotea el. un minunat batrîn povestitor care d?dea o mare importan?? unei scrieri frumoase deo arece credea ca ea ne conduce spic stilul frumos. deci nu putea sa r?spu nd? decît într-un chip de neîn?eles. care dai nuisera în el dintotdeauna. toate acestea sînt una. Clavdia Chauchat. abia dup? aceea. Termometrul Sâptamîna lui Hans Castorp se întindea aici de mar?i pîn? mar?i. pentru ca. asemenea cuiva care ?inea un toast.. Hans Castorp îl asculta pe italian politicos ?i atent. ?i ca-?i întorcea privirea am?git? de ziua sticloasa de pe malul apusean. Tînarul Hans Castorp recuno?tea ca toate acestea sînt foarte vrednice de-a fi ascult ate. pe care le tr?ia în mijlocul celor de-aici d e sus. dar ca ora Ucid. ex act o sut? ?aizeci de francl-rezonabil? ?i justificat?. dîndu-?i silin?a 178 THOMAS MANN în mod cinstit sa-?i potoleasc? ?i s?-?i atenueze opozi?iile ce se iveau împotriva s pecula?iilor ?i expunerilor Mentorului. Dar. ?i înca altele ce proveneau din împrejur?rile prezente. acest nume era alc?tuit din ni?te silabe cunoscute. Hans Castorp ajunse s? dea bucu ros ascultare spuselor lui Settembrini ?i s?-i examineze cu bun?voin?a considera ?iile asupra ra?iunii. ?i pe cînd Hans Castorp se gîndea la ea (de altfel expresia se gîndea la ea" exprim? cu foarte mare reticen?a chipul cum se apropia de ea în sufletul sau). ?i în acela?i timp se identifica ?i cu politi ca. cad într-o mar?i sosise. putred? pe din?untru ?i cu ochii de kirghiza. demnit??ii umane ?i beletristicii. care tocmai avea termometrul în gura. Da. imediat. de?i cei doi veri nu i-au putut pricepe. pe lac ul din Holstein. A?a cum am sPUs.. Ar fi trebuit sa mearg? pu?in mai departe ?i sa spun? ca un stil frumos duce la fapte frumoase. zise Seîtembrini. î?i spunea c? ar fi cu atît mai consecvent dac? ?i-ar l?s? gînd urile ?i vis?rile s?-i zboare în alta direc?ie.A?i avut în ?ara dumneavoastr?. îns? fara a se considera angajat în vreun fe) oarecare. nici sensul ?i nici m?re?ia . mai ales dac ? ?ineai seama de anurnite MUNTELE VR?JIT 179 . Settembrini ridica mîna dreapta.

nu mai r?m?seser? d ecît trei sau patru biete zile.ge ca aici. ca sa-i treac? timpul. Vai. spuse invitatul celui stabilit de mai mult? vreme. iar daca vre i. era mai mult decît Ja îndemîna pungii lui. decît dou?sprezece mii de franci pe an.I sniri incalculabile ale acestei g?zduiri.?il anun?a ?i pe varul lui. îi atr?sese aten?ia Settembrin i. pentru obie ctele de toaleta. care se ?ineau tot de doua ori pe luna. Ceea ce. în medie. se convinsese ca. Aici. La urma urmei. Mai sînt banii pentru b?uturi. e' ajunsese la constatarea ca v?rului sau . iar mar?i sau miercuri va pleca ?i-l va las? pe Joachim si ngur. pu?in încurcat. Fiindc?. întrucît tratamentul medical este cuprins în aceast? suma. deodat?. Totu?i. lipsite de însemn?tate. se e8atise. bietul Joachim c?ruia Radamante îi mai d?duse înc? Dumnezeu ?tie cîte luni. i se eliberase chitan?a o data cu mul?umirile administra?iei. zise Hans Castorp. luase din camera hîrtie ?i creion. iar luni se va mai duce la una din conferin?ele doctorului Krokowski.Te felicit pentru calculul tau f?cut în minte. cel mult împov?rat de diversele ac?iuni prev?zute în programul zilei. în ceea ce-l privea via?a de a ici. deoarece. f?r? îndoial?. ce se alesese din aceasta vacan?a! Trecuse. Dumnezeule mare. mai sînt apoi notele pentru cizmar ?i croitor. chiar mai pu?in. nu te po?i plîr. ?i iat? ca. zb urase.adic? not a era întocmit? numai pentru pensiunea ropriu-zisâ. O s?-mi spui c? mai sînt ?i alte cheltuieli ?i accesorii. ca ul rei de odihn? ceilal?i se ridicase anume de pe minunatul s?u ?ezlong ?i. în timp întrucît sfîr?ise ?i el prin a se întinde dup? masa. ?i g?sesc c? e foarte generos din partea ta sa faci a?a de iute socote ala pe un an întreg. socoteala e exagerat?. î?i trebuie ?ase sute cincizeci de franci pe luna. iar în acest caz special nu fusese 0 'ntmiplare faptul ca v?zuse dintr-o ochire. ?i se afla la mij]0. Bine. ca sa calculeze. ai ?i înv??at ceva la noi. ea nic . . A?adar. -Prin urmare. ?i anumite suplimente pe care ar fi putut foarte bine sa i le treac? în nt ca de pild a concertul bilunar de pe terasa ?i conferin?ele doctorului Krokowski . Asta face ?ase sute optzeci de franci. dar calculînd precis. ?i a i c?rui ochi blînzi ?i negri se acopereau cu un val de melancolie de fiecare data cînd venea vorba despre plecarea lui Hans Castorp. dac? vrei s? te por?i cum se cuvine ?i s? ai în jur fe?e surîzatoare. adic? într-o seara. e m. pentru ?ig?ri. se întreba el. foarte pu?in. nu vei reu?i. plecare ce începuse sa se apropie vertiginos. pentru camera confortabil? ?i pentru cele cinci formidabile mese. mai faci din cînd în cînd cîte o excursie. sus. deoarece putea sa considere ca di spunea de un venit anual de optsprezece-nou^ sprezece mii de franci. Nu. una peste alta. pentru cheltuielile de între?inere . ?i se cere prea mult. iar iu?eala cu care calculase în minte totul nu era lecît o iluzie ?i o p?rere a va rului sau în ceea ce privea darurile lui naturale. sus. care se repetau la fiecare cincisprezece zile. Deci. ?i cum ?ederea lui Hans Castorp nu atingea nici m?car aceasta unitate. cui celei de-a treia sa ptamîni ?i ultima a vacan?ei ce-?i propusese s-o petreac? aici. un rest neglijabil. hotarît. cu cea mai mare bun?voin??.de fapt oricui de-aici . ?i 180 THOMAS MANN chipurile. nu fac e zece mii de m?rci pe an. ca duminica viitoare va mai asista la unul dintre acel e concerte de pe terasa. cea mai mica unitate de timp era luna. care la început nu putuse fi prev?zut prea u?or. o nimica toata cum de altfel i se ?i spusese de la în ceput. Ins? ce io fi venit s? treac? în contul lui Joachim ?ig?rile ?i costumele n°i. Bun. zise Joachim. trei saptamîni reprezen tau aici. se risipise ?i n-ar fi ?tiut în adev?r sa spun? cum. asculde un impuls subit. Nu ?tiam c? e?ti atît de tare.ii curînd ieftin. una peste alta. ?i care nu puteau fi evaluate. achitase acum trei zile a doua nota saptamînala. sus. pentru camera ?i masa. în aceasta privin?a ca ?i în toate celelalte el era mai egrab? greoi ?i lipsit de spontaneitate. î?i spuse . a?a c? î?i mul?umesc.nu-i necesa ri. un ?ir lung. sus. Bine. De altfel. sus. Admite c? mai cheltuie?ti înc? treizeci de franci pe luna cu bac?i?urile. dar de pe acum cople?i te complet de gîndul la bagaje ?i la plecare. în realitate. Eu nu fumez ?i nici nu am inten?ia s?-mi fac haine aici. socoteala ta e ?i a?a exagerata. Iar atîta î?i ajunge ca s? tr?ie?ti. erau dou?zeci ?i una de zile pe care ar fi trebuit sa le petreac? împreuna. ba chinr f?cuse exerci?ii în scris. _Nu e scump. o plimbare cu tr?sura. sa cheltuie?ti o mie de franci pe lun?! Nici chiar opt sute de m?rci.

va tr?i din nou în cîmpie ?i-?i va desf??ura activi-în serviciul teh nicii transporturilor care apropie popoarele: ba. ci doar ca o vizita frecatoare. ?i fara îndoiala. pe care o facea cam de o sapt amîna. mereu fara el. Cît despre frigul care te p?trundea. ?i îndr?znim sa schitun o a doua presupunere. no?iun ea de vreme rea nu exista aici sub nici o forma. atît de tare mi se pare uneori ca m-am obosit aici. de fapt. . Pe cinci a?a. c?ci capul îti ardea mereu. Hans C astorp. o adev?rata mîngîiere. anume ca 182 THOMAS MANN faptul se întîmplase în timpul curei de odihna de seara. Da! în timpul celor trei saptamîni. în ultima instan?a. Atunci cînd ploua cu g?leata. nu era d eloc în?elept sa încerci sa scapi de el refugiindu-te în camera. nu. Odihnit? M? întrebi daca m-am odihnit în aceste cîteva zile? Vreau sa sper ca da.Sa sper?m. tare. P?cat.Da. de aceasta afurisita fierbin? eala. d?dea impresia -dintr-o buna-cuviin?a ?i del icate?e a firii . datorita receptivit??ii ml?dioase a tinere?ii. faeîndu-?i odihna. întrucît este o gre?eala din partea mea ca nu mi-am rezermai mult tiinp pentru aceasta vizita . cînd se gîndea la cele cinci luni ce-l mai a?teptau. în ochii c?ruia puteai citi o triste?e foarte o menea^ de a-?i pierde. o astfel de viteza a tr?irii e ra.c?ci. tot atît de buna ca ?i mai înainte. daca-mi suflu nasul. în anumite clipe. r?spunse Hans Castorp. mul?umesc lui Dumnezeu. e toate acestea. în vale .. e p?rea. se mai adaug? si un guturai blestemat.. Aflase îns? ca vremea asta nu putea fi calificata drept rea. ?i presupunînd ca totul se va limita numai la atît. nici nu era. tovar??ul ..pacat".i nu conta ca ?edere. în ceea ce ma pnve?te nu se poate spune ca m-am aclimatizat ?i nici n-ar fi fost p osibil intr-un termen atît de scurt. & vreme ce el însu?i. Dar nu-i mai pu?in adev?rat ca aici . îns? tot pe atît de obositoare din punct de vedere moral ?i fizic. fara îndoiala. ar fi trebuit un timp mai îndelungat ?i abia dup? aceea pu tea s? înceap? odihna. cu toata vremea ploioasa ?i rece care nu daclea semne ca s-ar îndrepta înainiea plec?rii lui. de cîteva zile mi-am reg?sit gustul cu care eram obi?nuit. Lui îlans Castorp h era m ila din toat-l inima de varul sau. începuse sa-?i însu?easc? aceasta nep?sare. ca sa produci mai multa albumina. ceea ce este prima co ndi?ie a oric?rei odihne adev?rate.ca pîna în ultima clipa nici nu mai voia sa se gîndeasca la plecare. impresiile au fost atît de noi. O oarecare întremare trebuie sa s e fi produs chiar ?i într-un timp atît de scurt.. îî comp?timea foare MUNTELE VR?JIT 181 <7îndindu-se c? s?rmanul va ramîne. ca m?car tc-ai odihnit la noi ?i ca ajuns jos. ca ?i cum te-ai fi g?sit într-o camera supraînc?lzit ? ^au ca ?i cum ai fi b?ut mult vin. spuse Joachim. sus. te vei bucura de binefacerile acestei destinderi. ca Hans Castorp va fi ne\ oif sa se întoarc? la es cu un gutuiai dintre ce!c mai rebele. în definitiv. c?ci atîta vreme cît nu n ingea. a?a dup? cum am mai spus-o. mi se pare c? nu voi reu?i sa scap. iar Hans Castorp. am impresia certa ca. care-mi arde obrajii. a?a cum îi spusese ?i consil ierul aulic Behrens. fa cult??ii ei de a se adapta ideilor ?i obiceiurilo: mediului în care este str?mutat ?. N umai c?. Mana este. ?i nici de aceste nes?buite batai de inima. nu însemna ca numai pentru attta lucru aerul ar fi mai pu?in uscat. nimeni nu se temea de nici un f el de vreme. R?cise. batista mi se mai p?teaz? cu ro?u. ?i iat? ca. în adev?r. de acum înainte. amîndoi ar fi trebuit sa supravegheze cu mai multa aten?ie scurgerea tim pului. ajuns acas?. din cînd în cînd. atît de noi în toate privin?ele ?i în acela?i tim p stimulatoare. . voi avea evoie sa ma refac de pe urma acestei odihne ?i ca va treb. ?i l e voi spune ca ma vei urma dup? cel mult cinci luni. timp puteam sa g?sesc. Nu. nu se d?dea drumul la calorifer ?i nu era întru nimic mai comod sa stai în cam . la ?es. înainte de plecare. aceasta mil? îi ai dea dureros de puternic pieptul ?i fara ca aceasta era pricina pentru care îi vorbi din ce în ce mai pu?in despre plecarea lui: iar daca din cînd în eînd aducea vorba despre acest lucru. îneît nu am înc? sentimentul ca le-am epuizat ?i m-am aclimatizat.. Pentru a te aclimatiza ?i pentru a-?i însu?i to ate impresiile de aici.ii sa dorm ti ei saPtâmîm.-i. în curînd. Pun . Oare nu cumva timpul trecea aici ca într-o clipita din cauza combustiilor totale din organism? Pentru Joachim. a?a cum f?ceau bolnavii cînd î*1 luau temperatura ?i cînd cele ?apte minute pre scrise deveneau un intef" val de timp atît de important. voi transmite tuturor salutari din partea ta.

Hans Castorp insa laS< MUNTELE VR?JIT 183 n steamships s?-i cada pe p?tura. nu sînt recus aici. e cu totul altceva. ?i ca bolnav ai fi prost primit de Behrens. în mod oficial. greoi. Toate acestea îns? n-au putut s? împiedice ca musafirul ?i pl?pîndul novice s? r?ceasc ? foarte serios în timpul numitei cure de seara (sau se prea poate. ci ?i c? se va desf??ura absolut la fel. iar aerul nu trecea ca de obicei prin c analul destinat de natur? pentru treaba aceasta. Dimpotriv?: pozi?ia asta era cu mult m ai agreabila. asculta muzica din tot sufletul. urzeala de vuiete pl?cute ?i d e melodii familiare: erau fragmente din opere. P?cat de el. o stare de reala fericire. Ar fi minunat daca am putea s?-?i oprim guturaiul. ci p?trundea rece. cu mult mai mult decît afirma?ia bunicului Giuseppe în leg?tura cu Revolu?ia din Iulie ?i cu cele ?apte zile ale facerii lumii. la urma urmei. ' schi mb.Povestea asta este teribil de nepl?cut? ?i chinuitoare. iar pe balconul vecin. R?celil e. c?ci împreuna cu muzica ?i cu savoarea reg?sita a M?riei. buc??i din Carmen. Se anun?a un guturai zdrav?n. Ziua se sfîr?ise ?i de data aceasta totul era sfîr?it. ca nu vor mai fi emo?ii puternice si ca. dar nu numai ca totul va reîncepe ca de obicei. Joachim îns? nu era atît de pasionat de muzic? ?i-i ramînea str?ina aromatica pasiune a fumatului. îl desfat? mai ales seara. ce-i drept. a'e. ceea ce nu valora. ?i de unde. Dar cu tine. pe balconul lui era deopotriv? de bine ad?postit ?i instala t. ?i cînd. st?tea cu'' cat Joachim . îmbr?cat cu paltonul ?i înf??urat dup? toate regulile artei în doua paturi bune de par de c?mil?. înf??urat bine în paturi. sa fi r?cit în alta parte).cu care Hans Castorp schimba cîte o vorb? cu voce joasa ca sa nu-i deranjeze pe ceilal?i orizontali. glasul îi deveni de un bas r?gu?it. numai într-o singura noapte. . care apas? cavitatea f rontal?. m?car ca el nu era meloma n si nl' putea gusta cu aceea?i pl?cere concertele de seara. musculat ura inimii nu va mai fi pusa la încerc?ri suplimentare. de?i avea. mai ales remarca potrivit c?reia muzica era suspecta din punct de vedere politic. dar ma îndoiesc ca ??tia ici îi vor ac orda o prea mare aten?ie. Joachim se bucura de o audi?ie tot atît de buna. aproape în fiecare seara. omu?orul era iritat ?i dureros. vîrful nasului îng he?at ?i ?inea o carte tot Ocean Steamships cu mîinile în?epenite ?i înro?ite de frig ?i privea pe sub arcada balconului peste întinderea v?ii din ce în ce mai întunecate ? i pres?rate cu lumini care se pierdeau în dep?rtare. ai tot Septul sa r?ce?ti. nu fara subîn?elesuri r?ut?cioase. deoarece o usc?ciune înec?cioasa a gîtului îl f?cea sa tresar? necontenit Pe perna. trebuie sa ?i-o spun. în timpul curei de sear ?. exista mijloace pentru a?a ceva. Aici e mai bine sa nu te . prin urmare. fata cu rubinul ro?u.era decît sa te întinzi pe balcon. din Trubadurul sau din Freischutz. r?zb?tea muzica timp de aproximativ o ora. c?ci. îi spuse oachun. sim?ind o satisf ctie deosebit de vie cînd auzea vreo compozi?ie inteiesanta sau care-i zea amintiri ?i lasîndu-se astfel în voia pl?cerii nu-si aducea aminte rlecît cu sentimente ostile de remarcele enervante ale lui Settembrini asupra muzicii. pe m?su? ?. era starea cea mai pl?cuta pe care Hans Castorp î?i amintea s-o fi s im?it vreodat? iar el nu se las? în?elat în aprecierea lui de faptul ca un oarecare literat ?i carbonaro califica. acest fapt indubitabil era dintre cele mai reconfortante. pozi?ia aceasta drept orizontala". mar?uri care te f?ceau sa-?i ridici ?an?o? capul ?i mazurci vesele. apoi valsuri bine orchestrate ?i antrenante. De pe balcon ul lui. delectîndu-se de binefacerile greu de precizat ale ?ezlongului. cînd mica lampa lumina lînga el. daca ai vrea s? treci drept pat. buchisea mul?umit gramatica ruseasca. Mazurka? A?a se numea de fa pt Marusia. altfel. îi d?dea lui Hans Castorp. sim?ea iar??i gustul M?riei. tot atît de bine . puteai fi sigur ca nu se v a mai întîmpla nimic. li se t?g?duie?te ]sten?a. ca ars de b?uturi tari ?i potrivit spuselor sale toata noaptea n-a în chis ochii. Dar în acela?i timp erai sig ur ca mîine totul va fi reluat de la cap?t. marea usc?ciune a atmosferei nu le justi-lca. înd?r?tul peretelui gros de sticla opalescent?. iar aceasta dubla certitudine. provo cînd mereu accese de tuse rebela. de fapt. oricum ar fi. se funda bucuros în adîncurile transparente ale melodiilor. la ?es.

c?ci nim?nui nu-i pasa. R?ce?ti des? Varul dumitale nu r?cea ?i el mereu? Prin urmare. punîndu-l pe mas?. Hans Castorp o privea cu o amabilitate modest? îng?duitoare ?i încrez?toar e. Dac? nu e?ti cu ochii în patru.> doua oara sora-?efa.De ce nu? întreb? infirmiera. Exact. Cu toat e acestea. agitîndu-?i mîna dreapt? pe jum?tate închisa ?i plina de pistrui ?i ?inînd ar?t?torul ridicat. ademenit? de guturaiul lui. dom'le. ci vorbe?te dumneata ca sa pot pleca!" Era o femeie de vreo patr uzeci de ani. ca ?i cum ar fi vrut sa spun?: Iute. (?i iar??i f?cu strania tentativa de a se uita în ochii lui cu o p rivire p?trunz?toare. îi spuSe el. e de ajuns s?-fi privesc ochii. Trebuie sa m? duc în sala de opera?ii. d?du buzna înainte ca el sa fi putut spune: I ntr?!" ?i se mai repezi înd?r?t. ?i la atît s-au oprit lucrurile Ei bine. cum i se mai spunea. Este acolo unul care urmeaz? sa fie cloroformiz?t ?i a mîncat salata de fasole. or?cai ea pe un ton înalt. i& ochii alba?tri. vad bine. ?i scoase din geanta de piele. Ah. astfel ca. lega t la mijloc cu un cordon. un pache?el. iat? aici un antiseptic i nofensiv. da. . vor face totu?i ceva pentru tine. pîna la urma. domni?oara von Mylendonk b?tu tare ?i s curt. ca ?i cum ai a vea temperatur?. sp?l?ci?i ?i inflama?i. afec?iunea nu-i de natura tuberculoas?" . pretinzi c? ?i r?cit aici? Hans Castorp era uluit de acest fel de a vorbi al unei doamne de origine nobila. se afla ^ o doamna care. nu ?tia nici el cum.. deoarece erau sa ?ii.) Ai o frumoas? irita?ie a cailor respiratorii. I hear you have caught a cold. dar f?r? sa izbuteasc?. cît era s aptamîna de lung? se plîngea c? o doare urechea ?i. cî?i ani ai? Dou?zeci ?i patru? La vîrsta dumitale p??e?t i de-aidc astea. de data aceasta vizita îi era destina t? personal. care îi era înn?scut?. cu o mi?care ca . avînd pe deasupra ?i un ulcior cop1' aruncau ni?te priviri nelini?ti te. ?i te-ai gîndit sa vii aici ca s? r?ce?ti? N-ar trebui s? vorbim aici deloc despre r?ceal?". Poate c? o sa-?i fac? bine. spune? întreb? pentru . pe cînd ie?ea din camera unui bolnav ?i traversa coridorul c a sa intre în camera de vizavi iar alt? dat? o v?zuse faeîndu-?i în fug? apari?ia în suf ragerie ?i-i auzise vocea strident?. ?il privi cu ulciorul copt. bineîn?eles. fiind foarte ocu pat?. aud c? a?i r? cit. Chiar de vineri. ?i dumneata. nasul îi era cîrn. Asta este calea ierarhica. iute.184 THOMAS MANN îmboln?ve?ti. Behrens o examina. ]opatâ. iaf MUNTELE VR?JIT 185 za inferioar? se râsfrîngea piezi? în afara cînd vorbea. iute! Nu ascu lta ce spun eu. (Iar??i aceast? oribil? palavr ?"!) în cazul dumitale este foarte posibil s? nu fie decît ceva anodin. ?i-ai luat temperatura? Tînarul f?cu semn c? nu. cineva b?tu în u?a ?i astfel avu prilejul sa fac? personal cuno?tin?a cu domni?oara von Mylendonk sau doamna superioar?". c?ci vorbea mîneîndu-?i cuvintele. De sub bo neta de sor? de caritate îi ie?ea parul ro?u ?i rar. ?i buza inferioara. A?a proceda Joachim. ca sa verifice num?rul camerei. cîikj va veni la mine. dar cu ni?te ochi care parc a alunecau. Nou? nu ne place soiul asta de r?celi. Voi v orbi cu masorul. cînd Hans Castorp se întorsese de la plimbarea matinala. pari îmbujorat. ?i continu? s? se uite la fa?a lui. Treizeci ?i patru. îmi dau seama. iar forul ierarhic arata de ce era în stare.. r?mase în a .) Dar guturaiele nu apar din cauza frigului. Poftim. a?a cum îl rostea mi?cîndu-?i buza inferioara ca o lopa t?. în u?a camerei. f?r? forme. gura ca de broasca. . acuma ?tiu. ci provin dintr-o infec?ie la care e?ti predispus s-o ai ?i este vorba de-a ?ti daca sîntem în fa?a unei infec?ii inofensive sau a unei in fec?ii ceva mai ofensive. musafir ul tîn?rului Ziemssen. pîna la sfîr?it. decît de departe. E un lucru cunoscut aici de mmt ?i pe care ? i-l spun acum înainte de plecare. A?adar. De altfel. Restul nu-s decît palavre. el va comunica mai departe. (în gura ei cuvîntul palavre" av ea ceva oribil ?i fantastic.Pute?i fi complet lini?tita. pe care n-o z?rise pîn? atunci. _ ce-i cu r?ceala asta. fara s? reu?easc? întru totul. zise ea. Ce limb? trebuie sa vorbesc cu dumneata? Germana. tinere. care-i atîrna de cordon. Vî kajetsk prostudilisî. care-i ie?ea piezi?. îmbr?cata într-un halat alb de sora. de pe prag. . î?i r?sucea gîtul ?i cU nasul în sus adulmeca asemenea fiarelor în cu?ti. de statur? mica. astea sînt palavre de jos. on me dit que vous av ez pris froid. Cînd am venit eu. ?i avînd pe piept o cruce împodobita cu granate. ilindu-se s? dea ochilor o str?lucire p?trunz?toare. o sa vedem mîine ce vom putea face. cu degetu-i osos.

î?i spuse ?i vîrî repede termometrul în gura. cîte ?apte minute de patru ori pe zi." Scoa se din cutiu?? obiectul frag1' MUNTELE VR?JIT 187 '1 cercet?.r?cit.. Cifrele erau ro?ii. are totdeauna cîteva în geant?. La buna vedere. ci pentiu ca ma simt pu?in cam. Nu-i nici o graba. zecimile cu linii negre. N-am nevoie. în toate pr ?v?liile. nici una mai pu?in. ?i iat? ca mi-a ?i vîndut un termometr u. pîna sub 35 de grade. plimbîndu-?i privirea de la u?a pe unde disp?ruse sora-?efa la instrumentul pe care i-l l?sase. . Mercurul se va ur ca. tace. ?sta cost? trei franci ?i cincizeci. lata-?i achizi?ia! Cuno?ti cum se procedeaz? la noi? îl ? ii sub onorabila dumitale limba. macai superioara. Nici o secunda mai mult. . ?i lua termometrul. Asta-i deci superioara von Mylendonk. Se întoarse spre u?a deschisa a balconului ?i schi?a o mi ?care spre camera al?turata. In mine se poate avea încrede . Grade le erau însemnate cu linii ro?ii. Coloana mercurului era sco-borîta mult sub gradele normale ale c?ldurii animale. c?ci nu am venit aici decît în vizi t?.Aha! ?i unde ?i-e termometrul? 186 THOMAS MANN N-am termometru.er. lata! f?cu ea ?i s cotoci iar??i în geanta ca ?a scoat? doua cutiu?e de piele. Elegant ca o bijuterie. N-a trebu it sa-mi dau prea multa osteneala sa achizi?ionez. Pe acest a de cinci franci.. o sa ?i-l treac? în nota de plata. îl iau pe acesta. Mai ales sa nu te calice?ti la tîrguielile important e. cu inten?ia sa-i fac? vizita lui Joachim. Fire?te c? ala de cinci franci este mai bun.. iar asta cinci franci. apoi începu s? se plimbe nelini?tit prin camera. îl scutura de mai multe ori co borîndu-i coloana de argint viu ?i mai mult. E-n regula. . Hans Castorp ?tia ce anume i se cuvenea lui însu?i ?i prestigiului sau. ?i acum< duPâ p ?rerea dumitale. Hans Castorp t?cu. ?inîndu-l în mîna. De fapt. punînd vîrful u argint viu sub limb? astfel ca instrumentul îi ie?ea piezi? printre buzele strînse foarte tare ca sa nu lase s? p?trund? nici un pic de aer. . dom'le! î?i urez un diagnostic bun! ?i para?i camera.. Da. Da-mi-l. pe care le puse pe masa. dar probabil c? n u-l are întotdeauna-De ce mi-a spus îns? tot timpul «dom'le^>. în picioare. ramase în picioare lînga masa ?i începu sa-?i dreag? glasul pentru a-?i da seama d e sunetul în?bu?it al vocii.Dom le. iar partea inferioara.. doamn? superioara. B?iatul bine crescut era înc? foarte tînar ?i P?strase obiceiul d e-a t?cea al ?colarului care sta în picioare în fa?a >»ncU. cu buzele b ine lipite. a venit singur la mine. obiectul d e sticla era întins în culcu?ul capitonat cu catifea ro?ie. caie se prelungea sub?im-du-se.Oare nu cumva ai obiceiul sa nu-?i iei niciodat? temperatura? -Banu. Hans Castorp se înclinase ?i r?m?sese lînga masa. dar renun ?a. Lui Settembrini nu-i place ?i este adev?rat c ? are unele manifestai nepl?cute. doamn? su perioar?. dar temperatura o iei tocmai pentru a ?ti dac? ai febra. Po?i sa-l folose?ti toata via?a daca o sa ai grij? de el. se va înal??. nu ai? -Nu prea ?tiu. iaT cînd nu ?tie s? r?spund? . Hans Castorp lua cutiu?a ro?ie ?i o deschise. Sînt s?n?tos. îmi îng?dui?i sa vi-l achit imediat. Aici la noi asemenea r?celi sînt destul de frecvente.. Palavre! M-ai chemat pentru ca e?ti s?n?tos? Nu. executat pe m?sura. trebuie sa vad daca am febra din cauza guturaiului". iar pentru început o sa-l coborîm complet uite-a?a. gîndi el. zise ea. una neagra ?i alta ro? ie. Ulciorul nu-i deloc estetic... Mi-o iau cînd a:n febra. pronun?înd atît de incorect -Are apucaturi de baie?oi ?i e cam ciudata. chiar acolo unde te-ai a?tepta mai pu?i1l-cum spune Joachim. De cînd am sosit aici m-a tot luat pu?in cu cald ?i cu frig. gîndi el.Apoi tu?i cu toata puterea. Inima îi b ?tea repede ?i puternic. spuse el. neacordînd celuilalt nici cea mai mica aten?ie. nu pot sa-mi dau seamr c's. Se pare ca aici se gasesc pretutindeni. era umpluta cu argint viu st r?lucitor. doamna superioara. rîse el politicos.

De fapt. cu termo metrul în mina. din cauz a jocului de lumini. pentru cura lui de odihna. Nu trebuie sa mi-l schimbe cu o «sora mut?». Sfatul fusese într-adevar plin de bun sim?. rezultatul nu se 'îicase: ayidar. ie sile?te sa înainteze. din doua p?r?i ?i de dedesubt.. apoi îl a?eza cu b?gare de seama pe toaleta ?i se preg?t i. Trecuser? abia dou? minute ?i jum?tate cînd. atunci cînd îi sugerase consilierul aulic. liniile crestelor ?i pere?ii stînco?i. t emîndu-se ca a dep??it clipa prescrisa. ia urma uimelor. aici nimeni nu avea temperatura mai mare. ca lui Ottilie Kneifer. p?rea c? închide valea spre sud . se silea s-o prind? iar. apoi ntinzînd bra?u f?cu sa i se ridice man?eta ?i se uit? la ceas.îl apropie de ochi. iar un nou gest gr?bit al bra?ului îi escoperi fuga discreta ?i-l f?cu sa constate ca o tieime din minutul al P ulea devenise de domeniul trecutului ?i prin urmaie întîrziase. ch iar la început. Hans Castorp avea 37. ceea ce se vadea acum. 37. mi?ca lucrurile din locul lor punîndu-le înapoi. fiind cu multe zecimi deasupra limitei unei temperaturi normale.6 era prea mult. Din cîn^ în cînd. dup? multe cazne ?i eforturi lepuse numa i fiindc? avea impresia ca vine în ajutorul minutelor. se dilatase foarte tare. termenul p?rea nesfîrsit. însemna tempe ratura". Timpul se îîra. privi acele ceasornicului. ba ca a disp?rut . Se înf??ur? în pa turi. ca ?i cum ar fi fost cineva de fata. facînd o mi?care adecvata. începu sa se plimbe prin camera în lung ?i-n lat. ale c?ror nume îi deveniser? familiare. v?g?una profund? a B rehmenbuhl-ului a c?rui spinare cobora piezi? spre sat. . 37. persoana de spre care mi-a vorbit Settembrini". era o febr? ce rezulta dintr-o infec?ie pe care o luase.6. asculta murmurul de glasuri ce se înal?? din solariu ?i se întoarse în camer? dîndu-?i silin?a sa îndrepte pozi?ia termometrului în gura. sucind ?i r?sucind instrumentul: indica precis 37. apropiinduQe ochi. 188 THOMAS MANN Nu reu?i sa vad? imediat cît arata termometrul. în cazul lui. valea di ntre mun?i. cu mîna expert a-?i ramase nemi?cat. imaginea deveni limpede. devreme! Sim?i o emo?ie puternica.re. o re?inu ?i. începu s? fac? o p uzderie de gesturi banale. Fire?te. o pierduse în doua rînduri. Dar pentru ca tocmai în clipa aceea. scoase termometrul si se uita la e! cu privirea r?t?cita.. str?lucirea argintulUj viu se conf unda cu reflexul luminos al tubului de sticla. iar atunci sim?ea nevoia <a tu?easc? din cauza pieptului prins d e guturai. dar nu observa nimic. la repezeala. una dup? alta. Dar era dificil sa identifici cu precizie natura febrei. coloana p?rea ba ca s-a urcat foa rte sus. In sfîr?it. lr a în picioare în mijlocul camerei. Trecuser? ?ase minute. dar îsi se ca n-u'. ?i .. a?teptînd ora mesei ?i venirea lui Joachim. poate c? nu era acela?i lucru -c ?ci el avea numai o simpl? febra gripala cum se spunea în vale. coloana se ridicase desml de sus. contempla priveli?tea. cercetînd iar??i cu aten?ie indica?ia ter-mometrului. între orele zece ?i unsprezece jum?tate. ?i regreta ca nu întrebase mai din vreme mercurul. î?i puse mintea la contribu?ie.ea prea mare importan?a. a?a ca Settembrini nu avusese deloc dreptat e sa izbucneasc? într-un hohot de rîs atît de batjocoritor ?i atît de zgomotos -Settembri ni cu republica ?i cu stilul lui frumos. care ajunsese cu toate aspectele ei atît de intima sufletului sau: pis curile. v?zut de aici. pe?tera stîncoas? ?i zada. apoi ie? i pe balcon ?i. surîde a. cu paltonul ?i paturile. ferindu-se ca v?rul lui sâ-l vad?.6. ultimul minut ce mai r?m?sese se strecura cu pas Pisica ?i trecu neobservat. dar avînd grija sa-l ?in? orizontal ca sa nu influen?eze mercurul pr intr-o mi?care verticala. în plina zi. a?a ca problem a era sa afle de ce natura e infec?ia. ?i începu s? se plimbe prin camera.6 -nici chiar Joachim nu avea mai mult . cît ?i spre Alteinwand care.privi drumurile ?i r?zoarele cu flori ale gr?dinilor.. Acum Hans Castorp ura republica ?i stil ul frumos. de diminea?a. ?i din cînd în cînd' pieptul i se umfla de un fior de spaima. se pierdu în icverii ?i las? smaurile sâ-i zboare. afara doar de cei care z?ceau în pat s au erau moribundi tot atît aveau ?i Hermine Kleefeld cu pneumotoraxul ei. Hans Castorp nu credea ca are aceasta tem peratura numai de cînd r?cise. a?a cum înv??ase. ?inînd strîns termometrul în gura. ?i. pe care. mercurul se întin sese. ca le 'tnpinge. în vreme ce întunecata p?dur e alpina îi acoperea coastele privi spre dreapta masivele muntoase. deocamdat?. iar spre stînga. îl întoarse pe o parte ?i pe alta. în sfîr?it. chiai doamna Chauchat.

Am caiduri. f?cu Hans Castorp mergînd pîna la a-si împ?r?i raza de r?spuns în primul rînd" ?i în ai doilea rînd". iar în vremea asta Joachim mai arunc? o privire la ter mometrul de pe toaleta. dup? ce gongul r?sunase. în nici un caz. ?i c? ar trebui sa te bagi în pat ca sa scu rtezi durata bolii. ."ienî.Acum nu mai este voiba de vreo impresie subiectiva.6 atunci cînd tu ?i ati?ia al?i i de-aici nu ave?i mai pu?in . în fa?a varului sau culcat pe ?ezlong. Repede. nu eu fac o confuzie. Cînd se întoarse. zise Joachim. Si în al doilea rînd. Mi se pare ca te contrazici. Nu-?i dau eu pr escrip?ii. Tu ai guturai. nu-i nici macaT politicos. lucru care ?e vede ?i din vocea ta. Vrei sa spui ca ai caiduri? Cu oarecare încetinea l?. t?cu?i. Daca voi pu te?i sa hoin?ri?i cu ea.Nu vad. replica Joachim. Hans Castorp î?i formula astfel r?spunsul: . Fr umoasa surpriz?.Ca temperatur? de diminea?a. ajn mai spus d oar ca guturaiul asta nu mi-a dat mai multa febra decît 190 THOMAS MANN aveam înainte. Vreau sa-?i spun numai ca e?ti stra?nic de r?ci t. apropiindu-se de ?ezlong. ?i daca vrei sa te convingi de gradele pe care le indic?. Dar daca nu vrei ad ic?: daca nu vrei sa te culci po?i foarte bine sa te dispensezi. -în cazul acesta a coborît pu?in. obiecta Joac him. Mi-am lu at temperatura. fapt pe care Hans Castorp îl observ? cu coada ochiului. adineauri era virgula ?ase. S-a urcat foarte repede.In primul rînd. Intra în camera ca s a-?i dea cu peria prin p?r. dragul meu. de ce trebuie sa ma culc cu 37. plecar? ?i-?i reluara înc? o dat? locurile în sufrageria care la ora ace ea str?lucea în alb de atîta lapte imaculat. spuse cu oare care întîrziere: . a trebuit s? stau în pat patru sapta-mîni. ev. O clip?. exact a?a cum stai aflîndu-te într-adevar în fa?a unei frumoase surprize". _ gi? întreba el mirat.cn o febra ensiva llekuie sa stau în pat.?i totu?i va plimba?i cu to?ii nestingheri?i. . Ma gîndesc ca la tine era altceva. Ramîn la punctul meu de vedere ca 37. ora a ?i trecut. ?i nu mi s-a dat voie sa m? scol decît atunci cînd s-a constatat ca patul nu-mi sc?dea temperatura. ci de o constatare exacta. Tu ai o stare acuta ?i inofensiva. Hans Castorp surise.37 virgul? cinci ?i jum?tate. . pe toalet? . ci tu e?ti acela care ai un fel de a privi lucr urile de z?p?ce?ti lumea. _ Ce înseamn? asta? întreba Joachim. Foarte bine. Nu. Ap oi. e acolo. . la ora unsprezece. deoaiece vrei sa pleci saptamîna viitoare. Haidem! zise Hans Castorp ?i-?i arunca paturile.6 este egal cu 37. -?i-ai luat temperatura?! Cu ce?! exclama Joachim speriat. Va trebui sa te bagi în pat. Joachim se întoarse iute pe calcîie ?i cînd se g?si iar??i fata-n fata cu varul sau ch ipul oache? i se mai întunecase pu?in. .Cu un teimometru. adaug? el ?i ramase în picioare. zise.Dar este cu totul altceva. nu fara un pic de ironie ?i dojana. privindu-l în fa?a. Ei ?i? întreba. Mi-a vindut unul sora-?efa. adic? ultima noutate ar fi ca am un pic de temperatura.. intr? s a-l ia la micul dejun.. cînd am sosit aici. Mi-a vîndut îns? la repezeala un termometru excelen t. Hans Castorp nu spuse nimic. Mai întî faci o distinc?ie ?i apoi o confuzie. . nu.Da. Hans Castorp avea un r?spuns gata preg?tit.. spuse el. nu în?eleg de ce u o febra inofensiva . de o buna bucata de vreme ?i chiar iot timpul.MUNTELE VR?JIT 189 Joachim îl g?si tot culcat cînd. pot ?i eu. cu mîinile în ?olduri ?i cu capul pl ecat. Apoi r?spunse: .6. Dar ?i eu. Dar nu în?eleg de ce s-o fi adresînd mereu cu dom 'le".admi?înd o clipa ca a a ceva exista . acum trebuie sa mergem la masa. Astea sînt palavre. Joachim f?cu un scurt stînga-mprejur ?i intra în camera. dar cu o alta. r?spunse Hans Castorp. nu se poate spune c? e un fleac.

Ce ne esle dat sa afla111 despre dumneata. este adev?rat. ?i asta <-e putea întimpla de doua ?i de trei n în ?ir. cazul meu este cel mai inofen siv din cîte se pot închipui. ap?sat Si sufocat. Hans Castorp crezu ca-i dator sa le refuze cu modest ie. tocmai dumneata! spuse profesoara ?i puful de pe obraji i se îmbujo ra în timp ce-l amenin?a surîzînd. devale. dar fara sa se uite. la fel ca acelea încercate '"d. te daruiai cu o figura fericita voluptuoasci explozii fi nale. d?deau din cap. Lucrul acesta mir a pe cei din jurul lui. ' Prada furiei ?i pl?cerii. nu. de exemplu. o expresie de renun?are. iar cei doi veri plecar? sa~si fac? plimbarea matinal a. pie ptul mi-e prins ?i tu?esc aproape toat? noaptea. nu se putu împiedica sa repete gestul tuturora. îi f?ceau semn cu mîna s? nu mai ins iste ?i strigau: Da. îl privi cu ochii ei cafenii ?i rotunzi. asta a fos t cea mai vesel?. ntinzîndu-se în considera?ii asupra deosebitei pl?ceri de a tu?i da. îl amenin?a ? eata cu degetul. ca ?i cum ar fi auzit lucruri necuviincioase ?i nostime despre cineva care ar fi vrut sa par? virtuos.te sca rpini pîna la sînge cu o ardoare feroce. î?i scarpini pîna la sînge degeraturile care manînca atît de dulce . de la celalalt cap?t al mesei. cu atîta a rdoare îneît privindu-te din 'mplare în oglinda dai peste o grimasa dr?ceasc?. ?i-l amenin?a cu degetul ro?u ?' butucanos. în special doamna Stohr cu mutra ei înc?p??înata ?i cu obrajii îmbujora ?i. cu acest prilej. Behrens îmi da vreo doua palme în spate ?i-I pune pe Krokow ski s? ia cîteva note. inspirai s. Azi nu voi bea bere. atunci cînd pofta de a str?nuta d evenea irezistibila. doar cel mult o înghi?itura de apa. ri dicîndu-l spre nas. ei. Joachim. rosti el. dumneavoastr? face?i o eroare. cînd. Joachim spuse: î?i fac o propunere. Ast?zi este vineri mîine dup? dejun ma duc la controlul lunar. foarte corect.. nu. inculta doamna Stohr vorbi pîn cînd dejunul scurt. r?spunse Hans Castorp. nu voi bea nimic. da. siîr?it. care pîna acum nu-i acordase nici cea mai mica aten?ie. Cum adic?? Asta este într-adevar o noutate! Nici m?car un strop de bere? Am pu?ina temperatura. avînd totodat? un aer cicalitor ?i viclean. f?cu ?i doamna Stohr.. un mic guturai. ia te uita! Ei. la Hans Castorp. da r substan?ial. . ca ~un fel de ame?eala. era de o volubilitate aproap e s?lbatica. rîdeau. expirai puternic de cîteva ori ?i cînd. 'tmd de iot ce te înconjoar?. Luau un aer ?treng?resc. fuimos. amenin?îndu-l. cît ?inu dejunul. am doar un guturai. prim?var a. 192 THOMAS MANN Cu aceea?i încapa?înare groaznica. Singur? Miss Robinson se arata nepasatoare si rezerv ata. dintre toate cele ?apte mese. Dârei refuzau sa-i primeasc? justific?rile. lata insa c? începur? sal certe cu at?taiorul . Noutatea îi înviora. el o refuza cu o expresie g rava întip?rit? pe fa?a. iar dr?g?la?a Ma rusia. se termina. clipeau din ochi ?i agi" tau degetul în drepi ul urechii.Nu. . spre Davos-Platz. st?tea cu ochii apleca?i în farfurie.iar faptul era foarte ciudat. plini cu zbîrci-turi deasupra gulera?ului plisat. pretexte. to?i cerura ca Hans Castorp sa se prezinte de urgen?? la consul ta?ie. Erau bucuiiile gratuite ale vie?ii. apasa pe buze batista cu parfumul de po rtocale. Zice ca are temperatur?. ceea ce este destul de nepl?cut . dup? cum vede?i: ochii îmi curg. ca totdeauna. n-am ce zice! Ia te uita. ?tim. La întoarcere. se întoarse spre el. chiar ?i doctorul Blumenkohl. ?tim!" ?i i at? ca. deodat?. Haide. Ai putea sa ma înso?e?ti ?i. ei. în vreme ce Hans Castorp gem ea de mult ce-?i sufla nasul iar tu?ea îi zguduia pieptul care-i suna ca o tiniche a ruginita. mul?umesc frumos. mofturi. era desigur ceva delicios ?i desf?t?tor în momentul în care sim?eai cum se m?e?eau ?i c re?teau gîdiliturile în str?fundurile pieptului ?i cînd.Cînd pitica îi aduse lui Hans Castorp berea de Kulmbach. da. Joachim era adine» în gînduri. Nu este un examen total. domnul vizita~ MUNTELE VR?JIT 191 ? Asta-i buna! lata o figura! Ce om petrec?re?! Pîn? ?i batrîna m?tu?a. haide. c?ruia doamna Stohr îi povesti faptul. sa-i ceri s? te . Un fleac. M?gulit de atîtea tachinarii. ia te uita. f?ceai efo rturi sa tu?e?ti cît mai adine ca sa-?i potole?ti aceastâ irita?ie: era o pl?cere as em?n?toare cu aceea pe care ?i-o d?dea un strânut. în clipa cînd fia vestea.

r?spunse Hans C storp. cel mult o sa-mi prescrie un extras de miambal s au un ceai pectoral îns? cu toate astea este pl?cut sa ?tii ca po?i primi un ajuto r medical cînd te afli în starea asta. ?i pentru moment se ?ine bine. imediat dup? troaca! -Am. Digestie bineuvintata!" Ce jargon încîlcit. totodat?. -A?a? zise Behrens. . domnule consilier aulic. Este ridicol ce-?i propun. ce p?rere ai. Din mom ent ce se afla aici.consulte ?i pe tine în mod sumar. De altfel. Pofta buna. Cum crezi tu. de ce plîngi? se adresa el de°' data lui Hans Castorp. reu?im mai bine. prin urmare sa se iveasc? prilejul de a-?i formula imediat cererea. adic? pe punctul de-a face vizitele clientelei sale particulare. Ei.. Bine. fire?te. pot merge cu tine. dar daca ai fi acas? l-ai chema fara îndoiala pe Heidekind. dar cu toate acestea se mai întîmpla sa-? i ia t?lp??i?a cîte unul înainte de termen. în sat. Asta-i discipl'na casei. înalt ?i rigid. ?i nici nu-mi place ca-l vad fumînd. mortis causa. ?i chiar ma i ntereseaz? sa asist o data la o consulta?ie. tu te plimbi.Nu ?ti u cum s-a f?cut. unde avem doi speciali?ti. P?r?i moi ale trupului. Ast?zi. A?adar.. ma în?elege? i. . ?i se ?i potrive?te 1 de armonios cu buna". Alt?dat?. Mîine e ziua mea de consulta ?ie ?i tocmai voiam sa va întreb daca ve?i avea amabilitatea s?-l examina?i totoda t? ?i pe varul meu. iar Joachim r?spunse lipindu-?i calcîiele: _ Sîntem pe punctul s-o facem. Digestie binecuvîntata ! ?i cu genunchii strîmbi. idee imprecisa. o ?igara de foi în gura. iata-ma acum cu ora re?inuta. cu aerul de a fi în p lin? activitate. domnilor! spuse el. dup? ce lucrase în sala de opera?ii. cît de grav? e boala ?i nici dac? n-ai face mai b ine sâ te bagi în pat.. Dar de ce oare e atît de violent în expresii? La în ceput. la fel ca ?i pîinea zilnica". unde-am ajungeMUNTELE VR?JIT 193 -Domnule consilier aulic. Poate ca s-ar cuveni sa consul?i un medic serios. cel de azi în?elege de g luma. Nici nu se putea aranja ma i bine. Ce temperatura ai? Hans Castorp i-o comunica. zise Hans Castorp. î?i închipui ca-mi comunici o noutate? Crezi ca n-am ochi în cap? ?i cu formidabilul sau ar?t?tor îi indica ochii injecta?i. dar am un guturai stra?nic. lopatînd din mîini. începu sa coboare panta drumului. Va învîrti?i de colo pîna colo? V-a?i sim?it bine în lum ea mare? Tocmai vin de la un duel cu cu?itul ?i fer?str?ul o chestie mare. ?i dumneata? Ce face pretinsa ils s?n?tate? Via?a în doi este mai curînd vesela. gîndi?i -va doar c? e vorba despre o rezec?ie de coaste. Mîine st?m între patru ochi. alba?tri-spalaci ?i ?i l?crimo?i. Ei. Am dori sa ?tim dac? va putea sa plece mar?i. Fire?te. Deci. ca un drapel. Rîserâ amîndoi. Po?i spune pofta buna!". iar cînd ajunser? sus.. ?i pu?ina febra... nu vrem sa silim pe nimeni. nu ?tii ce ai de f?cut. lucrul acesta ma amuza.P. Dac? fiecare s-ar apuca sa fac? a?a ca dumneata. Este înnebunitor un torace omenesc care nu m ai exista. nu-i rau! Pentru început. Cinstea va fi pentru mine.! spuse Behrens. spuse Hans Castorp. sa se aleag? m?car cu atît. Iar aici. este pu?in probabil c? va putea face mare lucru în chestia asta.Ce spui! striga Behrens. c?ci pofta este oarecum un cu vînt poetic. mîine dup? ora doua. . lucru mai mult urît. îns? digestie" este curata fiziologie. adaug? Hans Castorp. . cu gambeta pe ceafa. ceea ce de altfel le ?i comunic? veril or. vinovat e guturaiul meu. turistule. Ei. pe cînd în poia lui plutea. nu-?i lipse?te voca?ia. Plînsul în public este interzis. Behrens ie?ea din partea din fa?a a cl?dirii. . obrajii alba?tri ?i ochii l?crimo?i. vulpoi b?trîn? Dar dumneata. c?zur? de acord. dîra groasa de fum a ?ig?rii de foi.Diminea?a? Hm.Am aranjat a?a cum ai dorit tu. Pe deasupra mai tu?esc ?i tot piept ul mi-e prins. Adic?: Cu pl?cere! Trebuia s-o facem de la început. faptul acesta ma nelini?te?te.C. întîmplarea f?cu s a-l întîlneasca pe consilierul aulic Behrens. în fa?a sanatoriului. atunci ne-a m în?eles. îns?. îns? cu timpul a devenit cam nepl?cut. cincizeci la suta ramîn eau mor?i pe loc. iar mvoca binecuvîntarea cerului asupra ei es te o atitudine batjocoritoare.

anula prin scutur?ri verticale vechiul 37. iar dup? aceea fiecare intr? în camera. cu un su rîs fluturîndu-i pe buzele strînse ?i în ochii oblici. Dar se întîmpla sa începi prjn judeca. se apropie ?i ora rendez-vous-ului. cu toate c? nu-l v?zuse pe Hans Castorp uitînduse la termometru. ca un bolnav experimentat. ?i apoi iat? ca survine ceva care n-are nici o leg?tura cu r a?ionamentul tau. ar ncîndu-?i rivirea peste um?r ?i f??i? spre masa lui Hans Castorp. ?i astfel o privi pe doamna Chauchat în fa?a mai întîi pentru ca apoi. dar nu ca din "n tîtnplare c?tre masa lui.Cît? întreba Joachim dup? o vreme. Dup? dejun. iar atunci cînd intrase. ?tia oare c? el avea consulta?ia fixata la ora doua? îl privise doar cu atîta în?eles ?i cu toate acestea era de necrezut. î?i reluase odihna. ramase la 37. are dreptate ?i în privin?a asta. ?i parca nici el însu?i nu p?re a prea l?murit asupra celor ce voia sa spun?. Apoi. abia ie?it pe balcon. coloana sclipitoare se ridica pîn? la 37. cu lan?uri. acolo unde era masa ilor de rînd. ci fara nici un echivoc posibil direct spre el. se tutuiesc. Settembrini pretinde una lui dispozi?ie este silita. în orice caz. de altfel. Dar îm potriva a?tept?rii ?i cu toate ca ?inuse termometrul sub limba mai mult de opt mi nute..6 grade . v?rul sau îl privi piezi? ?j. cu întîrziere a ei obi?nuit?. seara. a?ezînd u-se cu mi?c?ri unduioase. In aceste împrejur?ri. ?inînd în gura ?igara de sticla. Hans Castorp î?i aminti c? la acest prînz. însem na febra. dindaratul lui Settembrini car e st?tea la cap?tul mesei a?ezate între ei.j spuse la revedere". urm? dejunul principal al zilei ?i. un om cu cat? sigur?. atît de tare încît abia se mai încrezu în sim?urile lui. suna de doua ori. iar cînd privise spre masa ru?i<0 bine". doamP Chauchat nu se întorsese niciodat? spre sufragerie. chiar dac? buzele n-au spus vreodat? nici m?car dumneata") .vreme ce pendula suna ora dou? o b?taie . ca aceia ai lui pribislav. Dar cînd desert uls MUNTELE VR?JIT 195 in? ?j cînd. cum f?cea de cîte cinci ori în fiecare zi. cu aer ul ca parc? dore?te sa-i spun?: Ei. Hans Castorp sim?i profund emo?ionat de un lucru neîn?eles. Ulti mele cuvinte mai mult le morm?i.. Poate c? ?i eu ar trebui sa 194 THOMAS MANN judec mai mult ?i sa nu mai primesc toate lucrurile a?a cum mi Se prezint?. întru cît ar fi putut s? ?tie deopotriv? de bine c? numai cu o clip? înainte se întrebase da ca n-ar fi fost mai potrivit s?-i comunice consilierului aulic. apoi trecu pe bal con. se furi?ase spre masa ei ?i. mercurul nu se ridicase peste vechile 37.. ce faci? E timpul.5. dou? batai ?i cînd atra-?toarea bolnava î?i întoarse încet capul ?i în parte bustul. în tot timpul dejunului. Mai tîrziu. . prin Joachim. De altfel. daca nu cumva o febr? mai mare chiar decît aceea pe care o avusese de di minea??. prin a dezaproba ?i prin a te indigna. observase c?. care totu?i se întîmpla . ca r?ceala se ameliora. o jachet? noua sau. ?i tot ca i" fieca re zi. din partea dreapta a sufrageriei. noua pentru Hans Castorp. luase de pe toaleta dr?g?la?a achizi?ie din acea diminea?a. pentru ca spre ora prînzului s? ating? valoarea zil ei precedente. astfel ca nici nu mai poate fi vorba despre severitate morala. destul de confuz.ceea ce.. astfel c? g?sea consulta?ia de prisos: un gînd al c?rui avanta . începuse s? flec?reasc? ?i sa manînce. iar a dou a zi diminea?a indica doar 37. o data cu sfîr?itul lui. sa-i lase sa pluteasc? în gol.7.6 care î?i terminase rolul ?i . iar republica ?i stilul frumos ?i se par dintr-o data cu totul nes?rate. ridicîndu-?i ochii peste fruntea ?i p?rul ei. dar cu o aten?ie deosebit?.eoarece ?tiu ca nu-i prie?te ?i-l face melancolic. iar Settembrini este un critic. cînd bolnavul se sim?i obosit de emo?iile ?i nout??ile de peste zi. pen dula mare. în diagonal?. cu nasturi mari ?i buzunarele tivite cu ?ireturi. tr ebuie sa i-o recunoa?tem. Vrei s? te duci?" (c?ci at unci cînd ochii î?i vorbesc. Hans Castorp o v?zuse mi?cîndu-S1 capul în timp c e vorbea ?i iar??i îi remarcase încovoierea grumazului 5' felul neglijent de a-?i ?i ne spatele. se oprise parc? o clipa pentru ca întreaga sufragerie sa i-o vad?. doamna Chauchat purta o jacheta de un galben-auriu.incidentul acesta îl tulbur? ?i îl înfrico?a pîna în adîncul sufletului Hans Castorp. Iar Hans Castorp r?spunse pe un ton indiferent: Nimic nou! în adev?r.

avînd în fa?a un tean c de hîrtn. privindu-i pe tustrei. signori! Nu sîntem numai la dispozi?ia durnnea voastr?. fara îndoiala dosarul bolnavului. cu urechea lipita de apa rat. asculta toate regiunile unde iocanise mai înainte. porni ?i ie?i dup? varul sau. Ramase un moment în picioar e. ridica bra?ul ca sa se las e cioc?nit la subsuoara. încolo. în acela?i timp. ( Deun?zi" fusese exac t cu patru saptamîni în urma. în vreme ce pacientul se gr?bea sa se dezbrace pîna la brîu. înfipt pe picioarele-i cr?c?nate. St?tea în halat. Dul apuri pline cu volume de medicina cu cotoare groase ?i dosare acopereau pere?ii. ca ?i cum ar fi mînuit un ciocan. draga Ziemssen.j se spulber? dintr-o data în fa?a acestui surîs întreb?tor. Hai. Cum st?m cu în?ep?turile în hilul drept care erau mereu acute? Mai bine? Vai. tot otr?vit. Virgula ?apte. da-mi statul de serviciu. tempo. C?ci în secunda urm?toare. . vino a ici! Vom înceTca sa cioc?nim mai temeinic. De ieri diminea?a nu mai vorbiser? despre planul lor de a se duce împreun? la consulta?ie ?i în acea clipa p??eau într-o t?cut? în?elegere. msa umerii goi i se înfiorar?. doar nu venise aici de ieri. Lui Hans Castorp nimeni nu-i d?du nici o aten?ie. care ducea la subsol. spuse Behrens r?sfoind foile saptamînale pe care Joachim î?i trecuse cu precizie temperaturile luate de cinci ori pe zi. noi cei de-aici nu facem vr?ji. 196 THOMAS MANN Tempo. ?i auscul-?a?ia începu. zise el. cu expre sia vagd a cuiva care nu e acolo decît ca asistent. Ei. Consilierul aulic Behrens. spuse consilierul aulic ca r?spuns la scuzele lui Joachim. °achim se gr?bea: ora convenita trecuse ?i consilierul aulic Behrens P nea pre? pe punctualitate. ca mobilier nu mai era decît un ?ezlong cu sp?tarul mobil. apa s? stetoscopul pe pieptul ?i pe spatele lui ? achim ?i. Cioc?ni chiar de sub gît. O ricum. deun?zi. începu sa bata în partea de sus a um?rului drept al lui Joachim cu puternicul sau deget mijlociu de la mîna dreapta. ba sa tu?easc?. c? . ?i mai ciocani în partea oerioarâ ?i in ferioara a pieptului. Totul se repeta ?i în partea stînga. în fa?a ferestrei palid. virgula opt. Un poco piu presto. spuse el întorcîndu-?i spre pendula ochii lacnmOs. Joachim b?tu la u?a aflata chiar în sc?rii ?i pe care o placa de por?elan arata ca acolo se g?se?te sala de c°nsulta?ii. iar apoi con silierul aulic porunci stînga-mprejur" pentru a-i ciocani ?i aseul MUNTELE VR?JIT 197 ptul. Doctorul Krokowski st?tea la biroul dublu. virgula nou?. Joachim puse pe mas? ?ervet ul r?sucit ?i f?cu semn din sprîncene lui Hans Castorp. nupâ ce cioc?ni suficient. Apoi coborî sU omoplat ?i ciocani lateral la mijlocul ?i în partea inferioara a spatel1"1 dup? care Joachim. ?inînd în mîna dreapta stetoscopul negru cu care se b?tea Peste coapsa. ceea ce p?rea ca-l obose?te foarte tare. ?i este evident ca de cîn d te-am v?zut ultima oara. cunoscînd bine procedeul. cu o mîna pe con-dei iar cu cealalt? trecuta prin barba. tot mai e?ti înc? destul de bal?at. în halatul de lustrin negru. Joachim trebuia. acoperit cu o mu ?ama alba ?i pe a c?rui perna era întinsa o coala mare de hîrtie alba. yiocul camere i. printr-o mi?care speciala a încheieturii mîinii ?i apasînd cu mîna st ng?. Joachim aproba din cap. apoi se înclin? în fa?a vecini lor ?i para?i sufrageria iar Hans Castorp. cu trupul l?sat pe sp ate ?i cu stetoscopul la subsuoara. a?a ceva nu tr ece de azi pe mîine. dar cu pas hot?rît ?i cu sentimentul ca aceast? privire ?i acest surîs îl învaluiau mereu. atîrnîn-du-?i hainele în cuierul de lînga u?a. ?i se uita la cei doi sosi?i. Parcurser? coridorul de la parter trecînd Pnn fa?a administra?iei ?i coborîra scara acoperita în întregime cu «oleum ceruit. împleticindu-se în sinea lui.) Tot otr?vit. întîi la dreapta ?i apoi la stînga.Intr?! striga Behrens apasînd tare pe prima silaba. lînga clavicula. lînga o m?su?a pe care se afla o cana cu apa. apoi se a?eza într-un mic fotoliu de moda veche ale c?ru i bra?e erau împodobite cu ciucuri. pentru a lua înf??i?area cel ui mai resping?tor plictis. ?i-i apuca foaia de temperatura ca sa-?i arunce ochii pe ea. ba sa respire. cu coatele p e masa. nu te-ai mai înzdravenit. de?i ar fi putut sa se obi? nuiasc?.

a?a ca ar t rebui sa fii ceva mai politicos. aspru" mai spuse ?i f?cu o strîmbatura. Aici. trecînd pe deasupra celui ce-l privea. Cu capul plecat într-o parte. tot ce auzea în?untru. în afara Par. în vreme ce el î?i dezvolta ?i î?i desavîr?ea for?a fiz ca. a?a cum t e ui?i de obicei la un om. scurtat". alb. Ziemssen! ?terge-o! Urm?torul. Pe din?untru îns?. îl trase în fa?a lui ?i-l studie p?trunz?tor Nu-i privi chipul. Data vii toare (adic? de azi în patru saptamîni) o sa fie peste tot. domnule consilier aulic? Ei. în m?sura posibilului. deoarece eu am °st mereu un civil preocupat mai mult sa fac bai calde. sa manînc bine sâ beau bine. în fa?a co nsilierului aulic Behrens . Cît crede?i ca mai poate dura. d?du stetoscopul doctorului Krokowski care se ridica ?i-l lua ca sa-i fac? ?i el lui Joachim un mic control de asistent. sa ia nota de prezen?a celui care mai avea pofta". mai mult decît mine sau ce l pu?in în alt fel. spunea cu glas tare.acest tors zvelt. spre ochii lui mari. Ei. nu e?ti nici la ocna ?i nici într-o. Se gr?bi prea tare. ci numai trupul. cu picioarele cr?c?nate ?i gura c?scata. ?i pe cînd prin minte îi treceau toate acestea. cu cuvinte scurte ?i sigure. Vezicula r".ci î?i pierduse r?suflarea. daca mai are cineva poft a! striga el privind undeva. mina siberiana! Sau vrei sa spui ca sanatoriul nostru are oarecare asem?n?ri cu locu ri de-astea? Merge bine. pu?in mai bine. n-ai putea s-o sco?i la cap?t cu rec ru?ii dumitale în starea în care te afli! Mai ai nevoie de înc? o jum?tate de ani?or. cu parul negru pe stern ?i bra?ele altminteri robuste. î?i spuse Hans Casto rp. ale c?rui coaste. e rîndul dumitale! spuse el. ca un a dev?rat Apolo din Belvedere. lui Joachim i-au pl?cut întotdeauna exerci?iile de gimnastica. Hans Castorp sari în picioare ?i se gr?bi sa se dezbrace. devale. cînd re spira (slava Domnului mai avea înc? toate coastele) se ridicau sub pielea întinsa ?i se reliefau deasupra stomacului scobit . spuse el ?i iar??i repeta: vezicular" (dup? cît se p?rea. desigur. i' învîrti a?a cum învîr?i un corp ?i-i cerc . acesta este un semn b un).. se uitau cu o e xpresie trista ce plutea în gol. e bine. îl aserve?te ?i mai rupului. c?ci boala îl face pe om mai trupesc.. spuse el. Ziemssen. dintre care unul avea la în cheietura mîinii o br??ara de aur. ?>! iat? ca trupul lui a trecut pe primul plan într-un mod cu totul diferit. deodat? se c°sa ?i aru nca o privire iute. asiste ntului care st?tea la birou o spunea în a?a fel încît Hans Castorp nu se putu opri sa nu se gîndeasca la scena de la croitor. nu e prea rau aici. a dîncit într-o contemplare meditativa a torsului lui Joachim. pe cînd eu n-am f ?cut caz de ele niciodat?. a evenit independent ?i a c?p?tat importan?a datorita bolii. dicta consilierul aulic Behrens. dictînd ucenicului care sta la masa ?i scrie c ifrele astfel ob?inute. între timp îns?. blond ?i sub?ire. Cît despre consilierul aulic Behren s. întreb?toare de la torsul gol al lui 198 THOMAS MANN Joachim spre ochii lui." Zgomot.. La urma urmei. iar acum. în sfîr?it. îns? la el ?i aceasta pasiune izvor??te tot din gustul pentru militarie. . Totul este în regula. Scurt". ?i cu mîna sa enorma ii apuca de cot pe Han s Ca?torp. poftim. nu reu?i sa-?i scoat? imediat c?ma?a cu pic??e le ?i o trase peste cap. de un oache?-galbui. ca ucenicul cifrele croitorului." ?i doctorul Krok owski transcria totul. Apoi încremeni în picioare. Un trup into-?i care nu se las? dezintoxicat ca sa redevin? zdrav?n. cum ?i-am spus ?i deun?zi iar daca î?i face pl?cere. iar pe di nafar? arde de febra din ma b°lii. negri ?i blînzi pe care chinuita ?i t u?ea îi f?ceau sa l?crimeze. p?rea dus pe gînduri. jos. iar??i e?ti gr?bit? în orice caz. iar ochii îi l?crimau. în aer. ?i întinzînd bra?ul. Este tur-intr-o forma perfecta. cu privirea ag??ata de f ?ptura consilierului aulic care. în timpul exarnenulm medical. Hans Castorp privea cele ce se petreceau în fa?a lui. cu toata rin?a ce~o are bietul Joachim de a ajunge soldat. a?a-i. A fost mereu preocupat de trupul s?u. Dar consilierul aulic era înc? dus pe gînduri ?i-l las? sa stea în picioare. iar Joachim începu sa se îmbrace. este bolnav. Foarte aspru. consilierul aulic Behrens terminase. cînd Behrens se hot?rî. Acestea sînt bra?e de gimnast. calculeaza-l începînd de deun?zi. Ei. Doctorul Krokowski se a?ezase din nou.o înf??i?are de civil pe lîngâ Joachim Ziemssen. atunci cînd domnul spilcuit ia masurile pent ru un costum ?i pune centimetrul dup? o rînduiala tradi?ionala ici ?i colo în jurul trupului ?i al membrelor clientului. dar considera-l ca pe un minimum.

revenind de mai multe ori. de-atunci e mult. începu sa cioc?neasc?. o sa vedem imediat de ce e?ti în stare. î?i reluase stetosco pul. Hans Castorp p?lise. . Ciocani în acelea?i locuri ca ?i la Joachim ?i reveni de mai multe or în diferite lo curi. Este fiul unei cumna. fara înconjur. a?a-i1) Da? ?i ai adesea palpita?ii? Numai de cîtva timp? Bine. O bucata de timp ciocani în mod alternativ.Dar. iar bunicul meu.. la fe] adaug? el. ~ Haide. "~ ?i doamna mama dumita le e s?n?toasa? . dragul me u Castorp. acum. cu mai mult folos ?i dincolo de orice curiozitate gratuita. mai bine de opt sau zece minute .. Am fost mereu cu ochii pe dumneata. continua consilierul aulic facînd un semn spre Joachim ?i leganîndu-se cînd în vîrful picioarelor. Apoi î?i puse instrumentul sub bra? ?i. Prin alian?a. P . nu-i a?a? Dar nu-j a?a ca atî? munca fizica cît ?i munca intelectuala te obosesc repede. unde chiar adineauri se oprise de cîteva ori pentru a ciocani cu insisten?a. ?i el la fel? A?adar. cel la care ma uit.Ai aici un var atît de dr?gu? ?i de simpatic. dar nu vreau sa învinov??esc pe nimeni ca habar n-ai avut. în fond. Hm. sus. în special în anumite locuri. Deci.. te rog sa ma în?elegi cum se cuvine sa ramîn? aici. zise Hans Castorp. ?i în afara de toate astea. în aceasta sta?iune d e munte. ramase cu oc hii în pamînt. în care procesul de sclerozare s-a ?i terminat sau. hai de. o lumina ?i asupra dumitale. cu mîmile la spate.ep?rtare.. iar aces t apt arunca a priori. E?ti un v echi bolnav. iar Joachim se opri brusc sa asculte. ?tii ca odinioar? ai mai fost bolnav? -Eu? Da. ascultînd. daca vrei. confirma printr-o mi?care a capului ca auzea: las? cu gravitate b?rbia în piept.Da. e moarta. n-o sa vrei acum sa-?i renegi votre cousm. Castorp. de ce? 200 THOMAS MANN De o embolie. te am în vedere pe dumneata personal. privind între el ?i Hans Castorp.Nu.Dup? mama. cînd pe calcîie un var c . MUNTELE VR?JIT 199 _ Auzi? întreba el întorcîndu-se c?tre doctorul Krokowski. au privi t în jur strîmbînd dm nas. Acesta nu rosti mei un cuvînt ?i nu f?cu de cît sa apese stetoscopul ici ?i colo. de la masa lui de scris.eta mai ales spinarea. Castorp. Dar domnul tat?l dumitale? A murit de pneumonie. ace?tia ?i-s ascenden?ii! Cît despre dumneata. Embolie? Bine.Respira adînc! Tu?e?te! porunci consilierul aulic care. cum spune filozoful. dar într-o zi au descoperit ca ar face bine -?i nu numai ca ar face bine". al regiunilor care s-au ?i cicatrizat.. iar jenele respiratorii sînt efectul regiunilor bolnave. pentru a compara. aflata la cinci pa?i .. va putea în curînd sa spun? ca a fost bolnav îns? chiar daca va ajunge acolo. n?d?jduiesc. HnS clavicul? ?i pu?in mai jos. zise el Haide. îi zise ?i era pentru prima data ca. Castorp. ?i. asta nu înseamn? ca n-a fost bolnav. zise Hans Castorp. Iar doctorul Krokowski. Sunetul este un pic mai surd aici decît dincolo. Ah. întocmai cum am b?nui t din prima clipa. e?ti unul de-ai no?tri ?i vei sfîr?i pri n a-?i da seama ca atî?ia al?ii care au venit aici pentru desf?tarea lor. domnule consilier. . acum pot sa ?i-o spun chiar din capul locului. desigur ca totdeauna ai fost pu?in anemic. Foarte bine. în timp ce consilierul aulic îl asculta. ai fire?te o înclina?ie pronun?ata p entru înfundarea cailor respiratorii. îi spunea tînarului p e numele de familie . în a?a fel încît î?i apas? barba ale c?rei vîrfuri se îndoiau în sus. . ?i din partea cui? . Ar trebui sa devii specialist. domnule consilier aulic. domnule consilier aulic. ~ Ah. ca adineauri. .lucrul se desf??oar? praeter-propter. cînd am avut cinstea nemeritata sa te cunosc ?i am presupus cu destula certitudine ca. domnul v?rul dumitale de sînge. el nu-mi este var decît prin alian?a. exista o jena respiratorie. A decedat pe cînd eTam înc? mic. Sau nu' Hi ramîne totu?i ruda. Auzi diferen?a? ?i c onsilierul aulic ciocani pe rînd în partea superioara stînga a pieptului ?i pu?in mai jos. iar Hans Castorp se str?dui sa fac? întocmai.

acest aer rarefiat ?i uscat al în?l?imilor. lucru pe care-l ?tii. ?i abia atunci obrajii capata o îmbujorare plina de veselie. ?i acum. sa-?i spun ceva ?i ?ine bine minte ceea ce auzi. . facîndu-l sa izbucneasc? din starea latenta în care se afla. Acestea sînt otr?vurile solubile secretate de microbi. Dar ?in tot atît de mult sa-?i spun 'mediat: un caz ca al dumitale nu se vindeca de la o zi la alta. . mai spuse consilierul aulic-avem în parte a superioara ?i un punct incipient care a ?i început sa ait>a zgomotul lui. Hans Castorp st?tea în picioare. nu-i a?a? ?i este perfect adev?rat. O sa-?i facem o frumoasa fotografie a interiorului ?i faptul acesta s?-?i produc? desigur pl?cere. în?elegi.robabil ca pentru domnii no?tri colegi de la ?es diagnosticul este mai dificil în cazul dumitale. iar ner?bdarea nu provoac decît rau. doar col?ul gurii -' zvîcnea în mod ciudat. aCUm. o buna zi toat a bucata de plamîn se va duce dracului. Dar tot acest aer este.. o sa-?i spun cîteva cu vinte care valoreaz? greutatea lor în aur. ma în?elegi. ?i cu musta?a zbîrlita într-o singura parte. chiar din prima zi. -?i guturaiul? i-o întoarse consilierul aulic. C?ci în afara de aceste jene respiratorii. ai c?rui ochi nu-i întîlni. în cazul dumitale. fiindc? lucrurile stau altfel ?i t°( e?ti la noi. întrucît p rovine dintr-o afec?iune proasp?ta deocamdat? nu vreau sa vorbesc despre un foca r de infec?ie. evident. ma în?elegi. spuse Hans Castorp. De unde provine' Da-mi voie. _ ?i ca o confirmare obiectiva.. ceea ce corespunde îndeaproape cu observa?iile acust ice. î?i spun ca-mi declin orice r?spundere. cu ochii in pamînt ?i cu mîinile la spate. apoi privi iar??i hipul consilierului aulic. ca e?ti un bolnav foarte ales. lar ^e la început. Ca ?i Pe Joc repaus n-ar fi un ordin tot atît de valabil ca ?i drep?i! Re202 THOMAS MANN paosul este prima datorie a cet??eanului. în acela?i timp. Fire?te. iar printre coaste i se vedeau limpede b?t?ile imji Se uita spre Joachim. Aerul îns? este acela care ne a juta sa auzim. fara nici o tres?rire. vom vedea daca dup? cîteva saptamîni de repaos la pat. iar guturaiul dumitale este tocmai una din aceste izbucniri. mult mai înzestrat pena fi bolnav decît generalul asta de brigada de colo. te-a? las? sa pleci la larii ?i pena?ii dumitale ?i nu mi-a? mai bate capul nici o clipa cu dumneata. dar dup? p?rerea mea dumneata ai început s? faci temperatura imediat ce ai sosit aici. Prin urmare. Castorp. confirma consilierul aulic. cu certiW MUNTELE VR?JIT 201 un punct umed. c?ci . dup? cîte ?tiu. eu. _ M? gîndeam. iar daca vei continua. ramîne de vazut. Nu vreau sa spun nici m?car ca am auzul mai fin decît ei. Daca. b?iatul meu. reclamele "e ?i vindec?rile miraculoase nu ne privesc pe noi. Deocamdat?.6 la ora zece diminea?a. tot ar trebui sa te întorci. Cu ochii tot alba?tri ?i l?crimo?i. Am avut impresia. Bine. ma auz i? Dar. Castorp. Nu ?tiu daca la ?es ai ?i avut febra. Dup? cîtva timp. devale. sa tr?ie?ti la fel ca si . n-ar fi decît aces te jene respiratorii ?i aceste calcifieri curioase. mai avem ?i temperatura dumital e: 37.Da. spuse Hans Castorp. Hans Castorp sim?i iar??i cum sîngele îi n?v?le?te în inima care 1se zb?tea în piept în vr eme ce Joachim încremenise pe loc. Cas . zise Hans Castorp. au un efect ame?itor asupra sistemului nervos central. c?ci vei putea sa arunci o privire m'âuntrul propriei dumitale fiin?e. aerul pe care-l avem aici este bun împotriva bolii. dispui de suficiente circumvolu?iuni cerebrale. nu trebuie sa te mai obo se?ti pornind la drum. asculta-ma cu aten?ie. dragul meu. cu toate ca experien?a ?i specializarea înseamn? foarte mult. Ce se va întîmpla dup? aceea. c?ci revolu?ioneaz? trupul. te vei reface. cu obrajii lui alba?trii. continua Behrens. deopotriv? de prielnic ?i pentru a declan?a ?i gr?bi boala. -Probabil c? imediat te-ai sim?it u?or ame?it. Castorp. este ceea ce cred în adev?r ?i eu. de?i exista. ca aceasta febra se datoreste numai guturaiului. c?ci. vei mcepe prin a te baga în pat. care vrea s-o arga ori de cîte ori termometrul îi arata cîteva zecimi în minus.

sa nu ma dezmin?i ?i sa nu m?e[ cunoa?terea mea despre oam eni.torp. Joachim îl las? în pace ?i ocoli orice explica?ie. oricît de simpla ar fi fost. poate. se îndrepta spre Hans Castorp. De fapt. De altfel. nu ne-ar mai trebui decît tot atîtea cuvinte ?i cli pe cîte pagini. gîndindu-se la ciud??enia situa?iei. fara îndoiala. De altfel. surprins Qe destin într-un mod atît de nea?teptat . este folositor. nu putem admite ca fara acest guturai ochii Iui ar fi avut o privire limpede ?i fara echivoc. cu mîinile sub cap . încearc?. intra de cîteva ori în camera bolnavului. care-i dezvelea din?ii g?lbui în barba. care îi zgudu ia pieptul. Grijuliu sa-l menajeze . St?te a acolo. foarte întunecata. în prezen?a ac estei minuni care este lrnpul. bolnav fiind. iar noi vre m sa evitam. pentru ca nu cumva cititorul sa fie e l însu?i din cale-afara de uimit de cele ce urmeaz?. îi strînse din toata inima mîna dreapta. în prima zi. în afara acelora de pîna acum. ?i a?a cum î?i va fi adusa ?i miine. file. C?ci este în perfecta ordine ?i corespund e exact acestor legi ca timpul sa ne para mai lung sau mai scurt. mereu aceea?i. dar cum e> ln fond. ca un om suprasolicitat de treburi. iar o bucurie ?i o speran?a necunoscute îl chinuiau îngrozitor. ci din contra. a?adar. Deocamdat? este suficient ca fiecare sa-?i aduc? aminte cît e iute se scurge chiar un lung" ?ir de zile atunci cînd. iar ceea ce ?i se dezv?luie ca adev?rat? forma a existen?ei este un piezent încremenit în care ?i se aduce eterna supa. înainte mar?. al c?ror albastru era înce ?o?at de guturai. ?i acum. întrebînd de forma da ca nu-i lipsea nimic. patul în care murise americanca ?i. batîndu-i lipita de coaste. adic? aventura tînarului Hans astorP. pe care le va întîlni în tovar??a no str?. La prînz. la care. cu cît împ?rt??ea aceasta te . îi era cu atît mai u?or sa-l în?eleag? pe Hans Castor p ?i sa-i respecte teama ce-o avea de orice explica?ie. pentru urm?toarele trei sapt amîni ale vizitei sale în acest loc. încîlcita. mai ales în tov?r??ia eroului nostru. nu pre a ar fi corect sa vorbim de Peti?ie". la depou cn dumneata! Spunînd aceste cuvinte. nici de unde. arunca piezi? capul pe spate ?i cu un surîs jovi al. s?-l preg?tim pe cititor pentru înc? alte mult e minuni ?i enomene. V Eterna supa ?i revela?ia fulger?toare înainte de orice. daca în vreme ce rela tarea noastr? a devorat spa?iu ?i timp ale c?ror întinderi corespund foarte bine a ?tept?rii noastre pe jum?tate m?rturisite . ?i ca numai în f unc?ie de propria noastr? experien?a el se dilata sau se contracta exact cît ?i av entura eroului povestirii noastre. se a?eza la birou pentru a-?i rezolva coresponden? a în pauza pîna la consulta?ia viitoare Doctorul Krokowski îns? se ridica de la locul sau. daca în vreme ce relat area noastr? privind primele trei saptamîni ale ?ederii lui Hans Castorp la cei de sus (dou?zeci ?i una de zile în miezul verii. c? ci structura sa l?untrica. nu era în adev?r deloc simpl a. domolindu-i inima. atîtea alte fiin?e. ?i totu?i el este în ordinea lucrurilor ?i r?spu nde legilor povestirii ?i ascult?rii ei. paradoxurile. formele timpului se destram?. ?i se aduce suna a?a cum ?i-a fo st adusa ?i ieri. într-o caden?a accelerata. Dar jn aceea?i clipa te adi e un fel de boare nu ?tii nici cum. fiind ca ?i îngropate. în vreme ce inima repeta parca loviturile con?tiin?ei. suprema autoritate în aceasta lume în care sîntem închi?i. Hans Castorp st?tea în pat de sîmbata dupa-amiaza deoarece astfel hotarîse con silierul aulic Behrens. alteori p?lea de spaima ?i de nelini?te. f?cu un semn cu capul. A?adar. ?i c?.în schimb. cac în vreme ce vezi ca ?i se ad uce supa. ?i privea în tavanul camerei. cu monograma lui pe buzunarul c?m??ii de noapte. ore ?i zile de lucru au cerut eie: de altfel ne dam seama di ntr-o clipita ca aceste trei saptamîni se vor încheia iute. consilierul aulic Behrens puse cap?t convorbirii ?i. te rog. ar fi trebuit sa se limiteze aceasta ?edere). Dar ar fi paradoxal sa vorbe?ti despre plictis în leg?tura cu eternitatea. cu ochii lui naivi. pe jum?tate sincera ?i prada îndoielii. Am putea fi mira?i de acest fapt. întins. le reci în pat: este mereu ace ea?i zi care se repeta fara încetare. mai precis ar fi daca am vorbi despre o identitate adic? de 204 THOMAS MANN î I i un acum încremenit sau despre eternitate. Uneori din str?fundurile fiin?ei lui se înal?? un rîs nebun ?i biruitor. potrivit previziunilor ome ne?ti. în patul curat ?i alb. povestitorul se simte dator sa m?rturiseasc? pro-pria-i mirare în leg?tura cu un lucru care se va întîmpla aici.

adic? fa?a de via?a ?i exigen?ele ei .treab?: Ei. Nu înc?..care a izbucnit acum. potrivit sfatu lui dat de Heidekind. Behrens a ?i f?cut o remarc ? în sensul acesta. a sPunem. pe de alta Parte. Este o surpriza p entru mine sa aflu ca sînt cam bolnav ?i trebuie sa ma obi?nuiesc mai întîi cu ideea c a acum ma aflu aici ca pacient. fiindca-mi p)a lucrurile t riste ?i în?l??toare . nu mai amîna convorbirea directa ?i inevitabila cu varul sau.Asta nu se poate ?ti! zise Joachim. pot sa vorbesc despre noroc. daca a? mai fi con tinuat cîtva timp sa duc via?a asta acolo. e altfel. s-ar fi putut ca toata bucata d e plamîn sa se duca dracului. a?adar.chiar daca este. astfel. întorcîndu-se de la plimbarea de diminea?a.. e o chestiune asupra c?reia nu ne facem uzn. deoarece niciodat? nu m-am sim?it propriu-zis viguros ?i nu uit cît de une ri mi-au murit p?rin?ii astfel ca nici nu aveam de la cine mo?teni o s?n?tate ex cep?ionala! Ca ai o mica leziune .. De altfel. despre asta. iar în mintea lui se socotea chiar într-o situa?ie ?i mai chinuitoare decît varul sau. dar. MUNTELE VR?JIT 205 is A?. la urma urmelor. Trebuie sa în?elegi ca mi-e penibil în cel mai înalt grad.. E destul sa te gînde?ti cum al doilea fi u al lui Tous-le-deux a fost atins înc? mult mai grav ?i nici nu ?tim daca mai tr? ie?te. vindec ata acum. Au altceva de f?cut decît sa ma a?tepte pe ? e ?i sa numere zilele pîna la întoa rcerea mea. Vii aici sami faci o vizita. r?spunse Hans Castorp. Oricum ar fi.P. ?i nu atît de adic? într-o zi fixa. acum s-a dovedit pur ?i simplu ca aveam mai multa nevoie de repaus decît ?i-a închipuit el sau decît ne gîndi?em noi to?i.. a fost frumos?" Daca vad ca n-am sosit.. pe care trebuise s-o fac? singur. Requiescat in pace.ama. zise Hans Castorp. ?i iat?. sînt bine-nit ?i unchiul Tienappel spune: Te-ai întors!" iar u nchiul James ma . ce-o sa se mai întîmple? Fire?te ca ma simt oarecum r?spunz?tor. astfel ca azi nu mai ai decît o oarecare . de curînd. c?ci se prea poate sa-l fi coborît în timpul vreunui dejun. trebuie sa-?i m?rturisesc ca faptul acesta nu ma surprinde deloc.nu-i a?a? . întrucît este un noroc fap tul ca am venit aici ?i m-am l?sat consultat. nu ma a?teapt? cîtu?i de pu?in. C?ci doar ai auzit tu singur ca. zise Joachim oftînd. în loc sa fiu. Cînd sosesc. la ?es. nu sînt primul care a crezut c? face aici doar o scurta vizita de polite?e ?i a c?rui ?edere a luat o cu totul alta întors?tura. ?intuit la pat ?i n imeni nu ?tie cînd vei putea pleca pentru a-?i ocupa serviciul. La ce bun sa-?i fa ci atîtea gînduri? E absurd. doar un oaspete. . trebuie sa treac? uit? vreme înainte ca faptul acesta sa-i surprind?. Nu chiar azi. în?elegi tu. po?i sa fii sigur. 206 THOMAS MANN ?i tu ?tii ca am fost ispitit uneori sa ma fac preot. To tul trebuie sa provin? din faptul ca eu însumi am o leziune si din na?tere chiar a m avut predispozi?ii pentru aceasta boala . înainte de amiaza. Doar ca ai avut odinioar? cîteva locuri bolnave de care nimeni nu s-a ocupat. Am avut deauna o fire serioasa ?i o anumita antipatie pentru aspectele vigu-as e ?i zgomotoase ale vie?ii . lata ceva care într-adevar nu se poate ?ti. ca sa m? odihnesc. Dar duminica. vor trebui sa fie în?tiin?a?i. dar care s-au lecuit cu desavîr?ire de la sine. te introduc în sanatoriu ?i iata-te. ca înainte vreme.nu am vorbit noi. reprezint? pentru mine ceva mult mai fru mos ?i infinit mai drag decît un Mul?i ani tr?iasc?!" cu zgomotoasa lui veselie. îns? zilele acestea. ?i se prea poate ca famil ia noastr? sa aib? asemenea dispozi?ii ?i. cu o cruCe de argint deasupr a sau un R. Bineîn ?eles ca. Te a?teapt? cei de -acasa. Ramase în picioare lînga pat ?i spuse oftînd: A?adar nu-i nimic de f?cut ?i trebuie sa luam anumite hotarîri. în?elegi.Iarta-ma! spuse Hans Castorp fara sa-?i ia mîimle de sub cap. pentru tratament. cît de nepl?cuta este situa?ia asta pentru mine! Acum. ?i ap oi. ata-mâ de ieri în situa?ia de-a ma întreba care-mi erju dispozi?iile personale fa?a de tot. Am venit oare aici ca sa-?i fac ?ie o vizita? In parte am venit ?i cu inten?ia asta. _ î?i dai seama. în primul rînd. cum aveam impresia pîna acum.iar o stofa neagra. Dar daca lucru rile stau într-adevar. .I. ca sînt într-adevar unul d intre ai vo?tri. miercuri sau joi. deodat?. în privin?a asta n-ai nevoie sa-?i f aci nici cel mai mic repro?.

îi ceru sa-i fac? o e de seama asupra conferin?ei doctorului Krokowski. se a?eza pentru un sfert de or? pe marginea patului. spuse Hans Castorp.. am în?eles. iar Joachim ramase al?turi de va rul sau: urm?ri stînd pe balcon. la mine n u. De altfel. lbituri. * Hans Castorp st?rui sa afle am?nunte: 208 THOMAS MANN Zac aici ?i achit tariful întreg. singurele care vor îng?dui o concluzie obiectiva. zise Joachim ?i începu. ?i cine ?tie daca se va constata ceva într-adevar serios s au daca pîna atunci nu-mi va trece febra ?i va voi putea spune adio. fie bilunare intra în drepturile sale. numai daca voi avea nevoie de toate astea. deocamdat?. daca nu ai fi urcat din întîmplare pîna aici. . Afirmi ca nimeni nu poate ?ti cînd voi fi în stare sa plec de aici ?i sa încep lucrul la ?antierul naval. îl întreba dac? duminica fusese onorat? cu toalete elegante. Mai tîrziu.ca am r?cit. în cadrul concertului bilunar. Tava de ceai pe care i se servise micul dejun duminica diminea?a era împodobit? cu un mic vâs de flori ?i nu uitaser? sa-i trimit? cîteva pr?jituri din cele servite ? i în sufragerie. Dup? aceea. neglijeuri de dantel? sau ceva asem?n?tor (numai c? pentru neglijeuri de dantel? fusese prea rece). îl punea pe Joachim sa-i relateze evenimentele ?i preg? tirile din aceste zile. nu. iar programul . . iar luni dupa-masa. De altfel. în vreme ce Hans Castorp ciulea urechile cu capul p lecat într-o parte ?i cu privirea pierduta într-o fervoare dubioasa pe valurile de a rmonie care se îmbulzeau de afara. nu fara a se gîndi cu o interioara ridicare din u meri la discursurile lui Settembrini asupra caracterului suspect politic al muzic ii". daca dupa-masa se facusera plimb?ri cu tr?sura (?i.. cel pu?in prin relat?rile pe care i le f?cea Joachim cînd. _ Bine. Vreau ?i eu s? aflu nut-din ceea ce se întîmpla. Ai nevoie de . nu se poate ?ti! . vizitîndu-l. sa se plimbe prin camera. chiar de la început.greutate la respira?ie. ca stau în pat cu pu?ina febra ?i ca. vom vedea.. de înc?l??minte. tocmai pentru ca nu se poate ?ti.Bine. r?spunse Hans Castorp.cînd era vorb a de divertismente fie saptamînale.Nu. în sfîr?it. nu se poate ?ti absolut nimic. cum am mai spus. saltîndu-ma pu?in pe perna . n-ar trebui sa ne facem nici o iluzie. Insa n-ar trebui. îns? faci aceasta afirma?ie într-un sens pesimi st ?i g?sesc ca te gr?be?ti prea tare. e tot ce putem face pîna una-alta. . de rufe. Joachim veni sa-l vad? înaintea curei de odihna. de pilda în ceea ce prive?te durata conv alescen?ei mele. putem a?tepta! Deocamdat? se mul?umir? cu atît pentru ziua respectiva. nu. este un om în?elept ?i nu face pe profetul. în adev?r. Clubul jum?t??ilor de P amîni" î?i mase zborul in corpore spre Clavadell). Va fi suficient sa le scriem cît mai curînd . Behrens n-a fixat nici un termen. asemenea pove?ti de groaza. ?i de aceea nu avem dreptul sa punem alternativa cea mai rea. Cît pentru rest> mai putem a?te pta. Ceea ce desigur ca s-ar fi petrecut ?i cu punctul umed pe care se poate sa-l ai acum. Cînd Behrens spune ca un loc e aspru ?i ca aproape ca aude un zgomot. treb uie sa ?i se trimit? ?i bani.de altfel nu vorbise decît foar te pu?in ?i despre cea precedenta. v?dit tulburat. spuse el. gînde?te-te ?i tu! Doar cu geamantanul tau pentru clasa întîi g cu cele necesar e numai pentru trei saptamîni. bineîn?ele s. -Dac?. daca nu bucurîndu -se direct. Cred ca este mai bine sa nu ne dam prea multa importan?a ?i sa nu ne apucam sa istorisim celo r de acas?. Dar. s? mai a?teptam. Chiar în si tua?ia lui de acum Hans Castorp lua parte la tot ce se petrecea. E prea multa vreme de cînd ma aflu aici ?i ?tiu la ce mâ pot a?tepta..Pentru rest? MUNTELE VR?JIT 207 -Pai. n u mi s-a f?cut înc? nici radioscopia ?i nici radiografia. nu sînt în stare sa c?l?toresc. cu mîna mea. Joachim se a destul de pu?in vor b?re? ?i deloc dispus sa fac? rezumatul con-W?ei . gr?dina ?i terasa se însufle?ir? cu tralala ?i cu fornaie lile clarinetului.de altfel le voi scrie chiar eu.

numindu-l pe Hans Castorp. le s crise pe hîrtia cu antet a stabilimentului. nici mai încet. Cîte ?tie ?i omul asta! Parc? ar fi înghi?it ?tiin?a cu polonicul. Despre ce altceva ar fi putut vorbi? Acesta este subiectul la care recurge totdeauna. concediul pe care Hans Castorp ?i-l rezervase a fost socot it insuficient de c?tre acest medic cu înalt? competen??. nu se scurgea nici mai iute. cu mînecile c?m??ii suflecate pe bra?ele vînoase. cu pofta de mîncare provocat? de o sch . astfel c?. în pofida proiectelor lui. nu voia s-o trate ze cu u?urin??. trebuie neap?rat sa mai stau pu?in culcat. cu perna în spate. con?tiincios pîn? la exces cum era îndeob?te. Apoi seara ?i diminea?a urzir? a treia ?ederii l ui Hans Castorp în depou". ca pe to?i ceilal?i bolnavi. t rebuia amînata." Apoi plicul fu încredin?at omului de serviciu de la etaj care.s-exprima limpede presupunerea c? este posibil ca excursia sa fi fos.î?i reaminti de acea luni. i?r efectele acestei descompuneri exercit? o influen? ? ame?itoare asupra anumitor centri ai mâduvei spin?rii. evitînd întîrzierea cutiilor pentru scrisori. cu num?rul camerei. în acest caz. cum spune doctorul Krokowski. se împlineau trei saptamîni . ?j. A?a am auzit în p?dure ?i n-o sa uit toa t? via?a. ?i Krokowski a vorbit iar??i despre iu bire"? întreb? apoi ?i se strîmb? rostind acest cuvînt. în adev?r. M ai a?teapt? pu?in ?i o s? vezi c? într-o bun? zi o s? sfîr?easca prin a descoperi ac est element necunoscut. ca morfina sau cocaina. H ans Castorp. Chestia ast? a ta m-a cam lovit în moale' capului.cheiate de cînd s e g?sea aici ?i se sim?i în sfîr?it obligat s? scrie o risoare acas?. MUNTELE VR?JIT 209 Astfel trecur? duminica. cu cugetul împ?cat. ?tii ?i tu. exact a?a cum se întîmpla în ca zul absorb?iei obi?nuite a otr?vurilor exotice. De ieri.. avînd o gripa cu febr?. Abia P'eca. ai puica crede c? este ceva adev?rat în pove?tile cu elixirele dra gostei ?i alte n?zdr?v?nii de care sînt pline c?r?ile de legende. chiar de la prima lor întîlnire. f?cea la fel. E vorba. aceasta zi spart? în atîtea buc??ele ?i care. un tip musculos. exclam? el. socotind c? lucrurile ?u fo st aranjate ?i ca numai tu?ea ?i temperatura pricinuita de guturai îl f?ceau s? su fere. Dup? aceasta. Ia te uita. de un fel de otr?vire. Ai auzit tu însu?i. r?spîndit în tot trupul. ca s?-?i infor meze unchii de starea lui actuala. ?i-ar avea originea în descompunerea unui element înc ? necunoscut. Pe cînd el lua masa jos. medicul-?ef îl s?sise foarte anemic. cel pu?in ? linii mari. Poate c? odinioar? chiar se ajunsese aici. pe care consil ierul aulic Behrens. nimic deosebit. De diminea??. ?i-?i ramîn în auz pîn? l? sfîr?itul zilelor t?ie. în urma cu doua sapt?mîni. râspîndit în trup. ?i atunci obrajii se îmbujoreaz?! spuse H?ns Castorp. Ai s> plecat? Da. la urma urmelor. adaug? Joachim în sil?. ba o s? ?i fabrice otr?vurile solub ile care produc acest efect ame?itor asupra centrului nervos. lata un lucru bun. zise Joachim. Pe curînd am?nunte mai amp le. aventurierul nostru. Asemenea întîmplari se asociaz? cu alte impresii ?i amintiri. de autoin-toxica?ia organismului care. ?i totu?i era ziua sosirii lui. î?i ?ntreba v?rul ce temper atur? a avut la ora ?apte ?i apoi i-o comunica pe a sa. Dar cum mai vorbesc oamenii de aici. pe nume Turnherr. Le mai scrise c? st?tea în pat. Dar ce-a mai emis ca noutate? Ca noutate. oamenii din popor cu cîta solemn itate ?i demnitate: sun? aproape ca o poezie! Ramîi cu bine ?i-?i mul?umesc!" repet ? el imitînd accentul t?ietorului de lemne. Auzind toate acestea. în monotonia ei permanent?. se apuc? sa tr?iasc? de pe o zi pe alta. ?i Joachim ap?rea gata îmbr?cat ca sâ-i spun? bun? diminea?a. intra bâie?ul. deoarece o punea în leg?tur? cu constitu?ia generala a bolnavului. ?i cam ce-a spus ast?zi? Ei. dar e cît se poate de interesant. Bineîn?eles. plec? imed iat sâ-l pun? l? primul tren. astfel c? va putea îmb?ta oamenii dup? metoda lui. iar mar?ea trecu f?r? nimic sebit. dup? ce b?tea foarte tare în u??. Cu perna în spate. îl frec?iona cu alcool. c? plecarea. nimic deosebit. lunea. Azi a debitat chimie pur?. îi r?spunse Joachim. c? ci era mereu aceea?i. temperatu ra mi se ridica. cum vorbe?te. cînd se apucas de unul singur sa p lece la plimbarea care-i f?cuse atît de rau. Nu e nici un cuvînt de prisos ?i totu?i.. gîndi Hans Castorp. de altfel. cauza ce-i declan?ase revolu?ia în trup ?i gr? bise izbucnirea bolii. s crisoarea aceasta m? va face s? cî?tig pu?in timp. care vorbea din gît cu oarecare dificultate ?i.

Fata de la sufragerie. în definitiv. Joachim pleca. decît doua . c?ci el ?tia sa extrag? sufi cienta substan?a din impresiile celor trei saptamini petrecute aici. c are. iat? ca se f?cuse aproape ora trei ?i jum?tate. ca de pilda în marile calatorii c u trenul sau în st?rile de a?teptare. sa med iteze asupra situa?iei lui de acum ?i sa se întrebe ce se va întîmpla cu el. ca gongul îi ?i invita pe to?i pacien?ii. pe t?vi care a?î?au pofta de mîncare. Cu gura plin? de dulcea??. Lucrurile nu se petreceau altfel nici cînd Joachim î?i f?cea a doua plimbare. aceasta min11116 de echilibru. o masa suculenta în cursul saptamînii. împingea de-a curmezi?ul patul ui m?su?a speciala pentru bolnavii la pat. de la trei pîna la patru. împrumutate de la biblioteca sanatoriului ?i a?ezate pe noptiera. ca îl ?i vedea întorcîndu-se. Mai flecareau iar??i de una h alta. iar ceea ce i se aducea în ve?nicia încremenit? a acestei ore nu era o simpla supa . ?i Hans Castorp mînca în pat. Cele treizeci de minute se în?eleg ca un contrapunct fa?a de o ra întreaga. alc?tuit din ?ase felur i. în afara unit??ilor întregi. Poate ca era chiar atît. Joachim î?j m f?cea ?i cura de odihna . iar dup? aceea sosea supa de prînz": un epitet de un simbolism stupi d.între timp. cu excep?ia celor care z?ceau în pat ?i a muribunzilor. ?i în sinea ta nu mai conteaz?: astfel se întîmpla î asemenea împrejur?ri. chiar ?i ora trei. ele se absorb în treac?t. ?i mai înainte de a duce sa se întin d? pe balcon ?i marea lini?te sa se fi l?sat deasupra Berghof'-ului.imbare de regim . ca Joachim se ?i întorcea. Pravisera de parcurs sufrageria. c?ci. pentru ceea ce era în realitate! C?ci Hans Castorp nu avea regim de bolnav . ca sa fim prec i?i. iar dup? aceea H?ns Castorp r?spundea cu voce ganatâ ?i indiferent? la bun? ziua celor ce ie?eau. Iar pauza era doctorul Krokowski. încît abia da ca mai avea vreme sa r?sfoiasc? cele doua volume groase ale unui magazin ilustra t. urm?rind un gînd. nu-l mai ocolea pe Hans Castorp. sus. a?a cum poate fi. preg?tita de un ?ef buc?tar de anvergura europeana. ?i cu atît mai mult nu era cazul lui Hans Castorp. St?tea acolo ?i pl?tea tariful întreg . un regim s?r? c?cios nu era deloc recomandabil în cazul sau. doctor ul Krokowski. nu mai era un interval ?i un hiat. ori de cîte ori timpul este calculat în linii generale. la o ora care era. ca în basmul cu b?iatul de croitor a?ezat dinaintea niese fermecate. i-o aducea sub capace nichelate. înainte de a se duce pentru cu ?i cît durau toate acestea? înc? o pr?p?dita de ora1 ra de odihna dinaintea prînzului Abia ?i-ai pus mîinile sub cap ?i abia ?i-ai aruncat privirile în tavan. st?tea un moment în picioare sau pe marginea patului. pîna la Davos-Platz. Dar nu se iau în considerare sfertu rile de ora suplimentare înd. ci meniu! complet.prea pu?in s 'ngherit de n?v?lirea medicilor foarte ocupa?i. de altfel. apreciata de cei mai exigen?i cunosc?tori. cel obi?nuit la prînzul de la Berghof'. Da. care avea îns?rcinarea sa serveasc? bolnavii ce st?teau în pat. ?i tot astfel se f?cea c? durata marii cure de odihna se re ducea. Aprindea apoi o no THOMAS MANN ?igara ?i abia sesiza ca Joachim plecase sa-?i fac? plimbarea diminea?a. Acum tînarul î?i avea locul lui bine stabilit. ?i mai mic?orat?.?i oare de ce i s-ar fi impus un asemenea regim? Un regim de bolnav. încît chiar ?i un cap sec ^ Un s?rac cu duhul n-ar fi reu?it sa se plictiseasc ?. fi ind oarecum ocolita printr-o pauza. îi povestea anumite lucruri care îl impresionaser? în timpul plimb?rii. care abia daca dura o pr?p?dita de ora. fara îndoiala. care s e g?sea acolo ca din întîmplare. adic? nu-l mai neglija a?a cum se întîmplase spre . ci un bolnav pe care îl chestiona zilnic. un sfert. Dup? aceea venea iar??i la Hans Castorp. la aceasta or?. comprimata.era atît de s curt. înt r-o buc?t?rie ca de hotel de lux. facîndu-?i raita de dup? masa. nu era. astfel ca intervalu l dintre doua mese . MUNTELE VR?JIT 211 Abia ispr?vea dejunul. iar acum str?b?teau la iu? eala camerele omavii la pat ?i cu muribunzi. arunca o privire gr?bit? pe aia de tempe ratur?. Ora doua ?i un sfert poate fi dou? ?i jum?tate . pentru numele lui Dumnezeu. declara ca orrnit bine ?i pe deasupra marginii ce?tii se uita la consilierul aulic ' cu pumnii ap?sa?i pe masa din mijloc. cînd toate aspira?iile ?i parca întreaga via?? sîn t concentrate ca sa aduc? timpul. iar duminica una de gala. sa se preg?teasc? pentru dejun. daca am ajuns sa vorbim de trei.

Rela?iile dumneav oastr? cu noi au rat într-o noua faza. Nu vreau sa trec drept rna.. Ceea ce este organic. te pomeneai în p lin? dupa-amiaza care fara întîrziere se pref?cea încetul cu încetul în înserare: atunci aproape ora cinci.trebuie s? ne intereseze în primul rînd. devenite un element firesc al zilei lui normale ?i împ?r?ea ca un fel de pauza lunga cura de dupa-amiaza. iar cin" MUNTELE VR?JIT 213 chim se întorcea dintr-a treia plimbare ?i trecea iar??i pe la varul sau. saluta cu cordialitate viguroasa pe cel c ulcat. trezit brusc. cum aveau sa fie. în aceasta împrejurare. spre de osebire de scumpul ?i onoratul meu ?ef. Apoi era adus meniul. îmbr?cat în negru. la ora patru far a un sfert.) Cine fi crezut! glum i doctorul Krokowski cu un accent prietenos. e întotdeauna secund ar. ci pe balcoane. fiin dc? te po?i obi?nui ?i cu echivocul. nu ?tiuse cum sa se ape e. Pentru mine este un fenomen secundar. ci venind spre el direct de pe balcon. era ora patru cînd asistentul disp?rea din nou pe balcon -ceea ce însemna ju m?tatea dupa-amiezei! Dintr-o data. ma limitez sa-mi îndeplinesc o pl?cuta datorie pentru a ma °rma dac? aici totul este în regula. C?ci d rumul lui nu ducea prin cori-Qor.nemarturisita ?i trecatoarea lui nemul?umire. de altfel. tot de pe balcon. de?i au un caracter echivoc. Nu m-am gîndit la nici un punct umed. de vizita de rutina. ?i chiar ?i azi. observa ca asistent ul intrase în camera. "ntunericul intra vazînd cu ochii în .. Doctorul Krokowski ap?rea zilnic. ca acest punct umed de acolo ?i cu vîrfu] degetului atinse um?rul lui Han? Castorp . Lucrurile se petrecuser? luni.. A?adar. Cine ar f putut sa cread? un asem enea lucru. ?i celelalte din cursu l saptamînii. mai înainte de-aU fi dat seama. bondoc ?i cu umerii la?i. încît intrase pe u?a deschisa.. o pauza în cadrul orei.. dup? examenul la care a?i fost supus deun?zi. domnule Castorp. astfel c a foarte repede Hans Castorp nu mai g?si nimic de obiectat vizitelor regulate al e doctorului Krokowski. Ce temperatura a?i avut ast?zi? ?i o data cu aceste cuvinte. ..în consecin?a. o influen?a excelenta. se opri în picioare lînga patul lu i Hans Castorp. numai sa ramîna în limitele normalului. sase era atît de aproape. veriea ceaiul atît în sufragerie cît ?i la num?rul treizeci ?i pat ru. Cred ca atunci j^ exprimasem oarecare îndoieli în privin?a asta.. sfîr?e?ti prin a te obi?nui. Hans Castorp tresari.. cu un r gutural. Joachim î?i lua r?mas bun pentru a se duce la cina.. pe care nu-l Bolea. (Cuvîntul tovar??" îl cam nelini?ti pe Hans Castorp. încît cura de odihna pîna la cina se limita Ja lta ora care era un adv ersar u?or de învins numai sa fi avut cîteva "nduri în cap ?i un orbis pictus pe nopti era. din?ii i se dezvelir? g?lbui într-un surîs jovial. ci îl rostea nel ovind decît o singura data cu limba incisivii periori. dînd impresia ca sosise pnn v?zduh. Cum va sim?i?i deocamdat?? Repau sul la pat va avea. cîteodata pu?in mai devreme. c?ci din musafir a?i devenit peste noa pte 212 THOMAS MANN tovar??. va asi gur. dar. cînd doctorul Krokowski î?i f?cu apari?ia în camera pentru prima data ?i spunem apari?ie" c?ci acesta este cuvîntul exact pentru a preciza sentimentul straniu ?i chiar pu?i n înspâimîntator avut de Hans Castorp cînd. c?ci eu vorbeam într-un mod mai general. clarv ?z?tor decît sînt. gripa dumneavoastr? este în ochii mei un fenomen ter?iar. ~ P?re?i surprins ca ma vede?i. vizita asistentului c?p?ta un caracter ino fensiv. în seara cînd am avut pentru prim data pl?cerea sa va salut ?i cînd mi-a?i corijat p?rerea eronata atunci er eronata atragîndu-mi aten?ia ca era?i perfect s ?n?tos. dar nu pe u?a. nu-m' închipuisem ca lucrurile stau astfel. punea cele mai banale întreb?ri în calitate de medic. cu siguran?a.. adaug? do ctorul Krokowski cu o foarte mare dezinvoltura. cînd. Oricum ar fi fost. pe un ton pu?in afectat. ?i-mi m?rturiseam îndoielile asupra problemei de a ?ti da ca om" ?i s?n?tate perfecta" sînt cuvinte care ar putea vreodat? sa rimeze. Valea se umplea de umbre ?i în vreme ce Hans Castorp mînca. eu nu pot admite. începea uneori ?i cîte o sc urta convorbire cu caracter mai personal ?i atunci f?cea prietene?te cîteva glume din acelea cu care. mai filozofic. Se afla într-un semi (sau sfert) de somn. spuse el cu o dulce ce baritona la. i ar în barba lui despicata în doua.

subliniind Ca dup? cîte er a informat. într-o zi. Hans Castorp se informase în mod personal ?il interesa sa ?tie ce spunea despre ceea ce 1 se întîmplase". Dar de ce poveretto? întrebase Hans Castorp. avea între buze. chiar la dreapta verilor. Settembrini î?i d?duse o p?rere. fie m picioare. în mijlocul camerei bine luminate iar Hans Castorp se rezemase în cot cînd el intrase pe u?a. o scobitoare de lemn. în definitiv. Pentru ce? Ei. c?ci nu avea înc? vîrsta la care trecerea timpului s?-l însp?imînte. Iar Joachim. Prin urmare. recunoscîndu-l. a?teptîndu-se în mod evident sa i se spun? ca Hans Castorp p?r?sise societatea pacien?ilor. cu reverele late. Cum venea de la masa. Ei. Hans Castorp va a?tepta cu are sa-l vad?. iar la r?spunsul oarecum ?ov?ielnic al l ui Castorp. îl recunoscu ?i. cîteva minute ?i asta se întîmpla cam de vreo zece ori pe Zl ~ nu uita s?-i relateze micile întîmplari ?i fapte diverse cotidiene ale Je?ii din sanatoriu. spuse el întinzînd cu un gest plin de avînt mîna mica spre lampa din pla" fon. o sa ma întorc la ?es mai curînd decît el. Settembrini purta redingota lui groasa. adic?. iar pentru a sporovai ave?i. în cazul dumneavoastr? este lesne sa-mi explic înclin a?ia c?tre medita?ie. de?i. a tunci e nevoie de lumina ierta?i-mi dezinvoltura. Se f?cea seara iar diminea?a abia trecuse. la dreapta °amnei Iltis. d e?i foarte rezumativa Chiar în prima zi a dispari?iei lui Hans Castorp. râmînea rezemat pe perna. clipi iute ?i ro?i. ar fi putut r?spunde o data pentru totdeauna. ?i priv ea crepusculul ce înainta cu iu?eala. ?i aceasta zi pref ?cut? în buc??ele ?i prescurtata într-un chip atît de artificial i se prelinsese print re degete. Dup? ce sfîr?ea. sosise numai unul nou". fiindc? eu. întrebîndu-l anume pe Joachim. oncît de des ar fi venit la varul sau sa stea. oricum. cineva b?tu în u?a pe cînd Joachim nu se întorsese înc? de la cina. care luase loc la masa filde?iei Levi. în ce-l privea pe Settembrini.camera alba.?i în acela?i timp. o lumin? limpede ? i tremur?toare umplu camera. De fapt. de alalt?ieri sau de acum opt zile. iat? ca domnul Settembrini st?tea în picioare. inginere! Este îng?duit sa ne interesam de dumneavoastr?? Daca da. c?ci nu era nevoie sa ?tii mai mult? italiana decît ?tiau cei doi tineri pentru a în?elege sensul acestor doua exc lama?ii. în camera î?i f?cu apari?ia Lodovico Settembrini . sub eleganta unduire a must??ii. un guler cam uzat ?i pantalonii cadrila?i. îl întrebase p e Joachirti ce s-a întîmplat cu varul sau ?i. erau încordate de faimosul lui surîs fin . nu plecase nimeni? Joachim f?cu semn ca nu. C?ci primul gest al vizitatorului a fost acela de -a învîrti comutatorul plafonierei ?i. Col?ur ile gurii. d ochii în jos. potrivit obiceiului sau. fie pe marginea patului. A?adar. I se p?rea ca deviza cea ma i potrivita pentru el era deocamdat?". cam la vreo zece sau dou?sprezece zile de cînd Hans Castorp st?tea în pat. la explica?iile lui Joachim na r?spuns decît prin doua cuvinte italiene?ti: mai întîi a exclamat Ecco! apoi a spus Poveretto. cum constata el însu?i cu mirare voioasa sau cel mult îngîndurata. Italianul era singurul dintre pacien?i despre care Hans Castorp se interesase cu insisten?a. daca ar fi fost mai pu?in 214 THOMAS MANN îng?duitor. Deci. Dar era totu?i o întrebare la care trebui sa r?spund? Petate rînduri." în adev?r. pe varul dumnea\o . ?i sa se arate încîntat c? doar prima întrebare V mea r?spuns afirmativ. deci înaintea orei de conversa?ie care urma între cei doi veri. crepusculul zilei de ieri. adic? la fiece doua zile. o l umina orbitoare se r?spîndi înjur. un tînar cu verzuie ?i scofîlcita. . nimeni nu se g?sea pe punctul de-a pleca ?i ca <j aici nu se pleac? atît de u?or. rece ?i lucid. Curiozitatea lui de însingurat îl Pingea s? întrebe daca au mai sosit noi bolnavi sau daca plecase vreuna mtre figurile cunoscute. pentru fa ptul ca zac aici ?i sînt socotit bolnav. Doar ?i el sta sus cu întreaga lui lite ratura înjghebat? din umanism ?i politica ?i nu poate sa fac? nimic pentru p rogresul intereselor lumii! N-ar trebui sa se înduio?eze din pricina mea . Ca întotdeauna. Era?i cufundat în gînduri ?i n-a? vrea pent ru nimic în lume sa va deranjez. în fata mesei cur??ate. în traducere: lata!" ?i S?r?cu?ul". reflectata de tavanul alb.Buna seara. bineîn?eles în limitele întreb?rilor generale ?i imper°nale pe care le punea Hans Castorp.

Prin urmare..7 . ?i totdeauna. n u v-a?i l?sat ascultat decît în ultima clipa. abia tunsa. încît leg?tura de la om >' om se realizeaz? c u o participare spirituala. chiar din prima zi ne-a?i vorbit despre Carducci. Lua?i. nu? Este drept ca n-am fost niciodat? într-o m?n?stire. Mv lendonk aceea care v-a silit sa achizi?iona?i un teimometru? t? îmi trebuia. 216 THOMAS MANN în?eleg. tra"1 cu to? ii înghesui?i într-un spa?iu atît de strimt.de?i termenul refle ctare este cam exagerat în acest caz. la iu?eala.. Va rog sa ma crede?i. întrebar ea aceasta v-am mai pus-o o data! Va aduc aminte? De abia sosiser??i..o mica logodnica a lui Christ. -Pentru ca aveam febra. de ?ase ori pe zi. ha. hm. . fire?te! Minos ?i Radamante! De altfel. Mi-a?i r?s puns cu atîta dezinvoltura. Pe scurt. Va mul?umesc mult ?i va rog sa ma crede?i ca din punct de vedere psihic ma sim? cît de cît normal. m-a? fi adresat doctorului nosiru. dar se pare ca nu-i decît un fenomen secundar. de altfel. iar repausul la pat aproape ca mi-a vindecat guturaiul. a?tepta?i pu?in. daca ma pot exprima tfel farâ sa ^u indi scret.. ?i atunci am cump?rat unul. De altfel f?r? s? am inten?ia de a va atinge demnitatea de b?rbat dumneavoastr? îmi evoca?i mai curînd o c?lug?ri?a tînara decît un c?lug?r . de la dumneavoastr? am aflat multe lucruri despre el. Am f?cut de atunc destule experien?e.. vazînd ca locul dumneavoastr? MUNTELE VR?JIT 215 f ctoriu a r?mas neocupat. V?d c? a?i înce put sa spune?i . Se poate spune ca a?i terminat noviciatul ?i v-a?i f?cut m?rturisirea profesiei de credin?a. nu-i înc? a?a cum ar trebui sa fie. prin locurile pe care le-am colind at. înfa?i?îndu-ni-l pe consilierul aulic Behrens ca pe judec?torul infernului. ha. a?a ca ma scosese d ..Da. domnule Settembrini! Cît sînte?i de bme-oitor! Ha. da. a trecut o saptamîna într eaga de cînd n-a?i mai fost v?zut. Locotenentul mi-a dezv?luit realitatea.. draga prietene. ca numele acesta sa-l l?sam deoparte pentru ast?zi.. Poate Radamante? Este posibil sa-I fi numit ?i astfel. va rog. Vede?i. este adev?rat. A?i fost am de nostim chiar din prima zi. cu o participare a mini"-lata..Ca un frate drepteredincios. ?i cîte luni v-a dat Dumnezeule mare. iar zilele acestea nu s-a ameliorat deloc. Dar. a?i ?i f?cut o gluma. Nu. îns? a ?a mi-o închipui. ~ Desigur.. Am v?zut odinioar?. Mi-era pur ?i simplu prea lene sa aprind lum ina. Iar 1Cl> unde e?ti oarecum la izvor ?i unde sînt doi speciali?ti la fata locu-' ar fi fost prea caraghios sa pierd prilejul. a acas?. era alt nume. N'i'~a închipuit. ce-i drept. un scau n. absolut neprih?nita ?i cu n i?te ochi mari de victima. asemenea mielu?ele.. a?i sp us refectoriu"? lata ca. Iar regulile" le ?tiu pe de rost ?i le observ cu str??nicie.. Pe atunci nu b?nuiam nimic ?i v-am r?spuns ca venisem numai p entru trei saptamîni. cu un oarecare sentimenta lism. Va felicit în mod solemn. dup? cum îmi spun cu to?ii.as-tra. domnule Settembrini.. Radamante. rîse Hans Castorp. îmi amintesc. Ah! da. desigur.. incidental Nu re?in tot c e-mi trece prin cap. cum o duce?i? Cum va descurca?i? Cum va sim?i?i? Sper ca nu p rea ab?tut? _ sînte?i dumneavoastr?... la fel ca dumneavoastr? to?i. ca ati plecat. Ra dames. nici nu-mi trecea prin minte ca putea fi altfel. d ar ma pufne?te rîsul gîndindu-ma ca sufrageriei noastre i-a?i spus refectoriu".Va lua?i regulat temperatura? . ? a spus adev?rul care este mai pu?in trandafiriu. O achizi?ie absolut necesara. ?i v-a?i luat temperatura chiar înainte de-a vi se scne? De al tfel ?tiu ca vi s-a recomandat din prima clipa. A?a s e spune la m?n?stire. cu o asemenea r?ceala. da. ha... Nu ma deranja?i cîtu?i de pu?in. Z?ceam aici ?i reflectam . Ha. totdeauna.5 ?i 37. îmi dau perfect de bme seama ca sînt de prisos. Totu?i. în acest moment el capata în gura dumneavoastr? o nuan?a ciudata. ierta?i-ma. c?ci oscileaz? între 37. fire?te. domnul varul dumneavoastr? mi-a povestit totul. îngadui?i-mi.sufrageria noastr?". Fie ?i a?a. Domni?oa ra Kleefeld tocmai ma salutase ?uierîndu-mi cu pneumotoraxul. domnule Settembrini. . Temperatura. totu?i îmi aduc aminte de parca ar fi azi.

îi striga ea.pe care era specificat u caractere energice: personal ?i urgent". ceea ce este necesar. anemica ?» desigur ca suferea de ceva ?i mai grav. era gata sa le?ine la consulta?ie. Pîna acum îns? n-a fost vorba decît de consult?ri acustice. sînte?i un mucalit. fara sa-mi dau seama. asta face sa-i gr?beasc? evolu?ia.. Dar cînd în a ncea lun? nu se mai putu ?ine nici pe picioare. î?i pierduse toata vlaga. ea are dreptul cel mult sa spi'na cum se simte. fapt v?zut de mine. aici se întîmpla multe lucruri neobi?nuite! Desigur. acum îmi vorbi?i de autopsie7 Oricum. astfel ca diagno sticul absolut sigur nu-l vom putea avea decît atunci cînd voi fi iar??i pe picioare ?i mi se va face radioscopia ?i radiografia. de?i el pretinde ca mi-a descoperit. pe care l-am auzit ?i eu pe cînd ma cioc?nea de?i cuvîntul proasp?t" suna destul de curios în leg?tura cu asemen ea lucru. placa fotografica arata ei bine. Da. trebuie s-o recunoa?tem. de?i nu-s decît umbre. rasarit. ca sa zic a?a. este adev?rat. Inca n-am ajuns pîn a acolo.. domnule Settembrini. c?ruia au fost nevoi?i sa-i dea o sora muta". a au mers pîna acolo încît au pretins chiar ca le-au ?i auzit! ÎI declarar? IZlc. 218 THOMAS MANN >! Iar dumneavoastr? sînte?i. Sa speram ca. Ar fi trebuit sa ajung? la aceasta concluzie mai din vreme. limfati ca. Este o ipoteza seduc?toare. Perfect. La fel am rîs în sinea mea de multe ori amintindu-mi povestea dumneavoastr? cu fata care se scalda în lac. A fost pe aici ?i un numismat care începuse sa fac? febra *' 'llndca avea temperatura i-au g?sit ?i cavernele pe placa fotografica. îns? acest din urma fapt nu prezint? nici o importan?a De altfel i s-a ar?tat ca plamînul ei era într-o stare mul?umitoare. ?i un punct proasp ?t. fara îndoiala.in s?rite. N -are nici o imp°r MUNTELE VR?JIT 217 ?? declar? Behrens. îns? din clipa aceea am sim?it ca am febra. De altfel. iar vorbele dumneavoastr ? sînt. de origine ruso-germana. I se spuse sa aib? r?bdare A doua luna trecu ?i ea continua sa pretind? ca. plastice. în egala m?sura.Crede?i? ?ti?i ca placa fotografica arata. ?i ca acolo unde în adev?r exista caverne. ca mi-ar fi g?sit un fle ac -ni?te puncte mai vechi.. dup? cîte se pare. Venea din r?s?rit. adesea. ?ti?i ce? Placa nu arata absout nici o pata. Perfect. departe de-a se sirnt1 mai bine . cazul meu se afla înc? în plina incertitudine. Consilierul aulic Behrens nu v-a povestit cumva ?i despre acea ruso-germana pe care a avut-o aici anul trecut adic? nu: cu un an înai nte. la so?ul ei. . ~ Ei. c?ci era încîntat de plamînul ei. daca vrei sa te vindeci. doar s-a sim?it rau tot timpul. ci este ?i favorabil maladiei. mergea tot mai prost. îl tratar? în consecin?a. Nu crede?i nici m?car în ?tiin?ele exacte Cli?eul dumneavoastr? are pete? . în rasarit. Era o femeie fermec? toare. Dar autopsia vedi ca plâmînii erau intac?i ?i ca murise din cauza nu se ?tie c?ror Microbi. ?i-a rec?p?tat puterile. nu ?tiu precis unde anume. Abia atunci vom avea în mod pozitiv r ?spunsul la toate. un critic ?j u sceptic pîna-n vîrf ul unghiilor. -Admirabil! Povesti?i atît de frumos. m?ritata ?i tînara mama. i<tf femeia nu r?spunse nimic. A stat aici o luna ?i apoi a început sa se plînga ca se simte tot mai rau. ceva de care a? fi suferit odinioar?. pe undeva. ~ Domnule inginer. cam pe aici. iar Behrens primi o scrisoare de la el . întrucît aerul de aici nu numai ca-i bun împotriva maladiei. cam vreo cinci luni? Nu? Ar fi trebuit sa va vorbeasc?. a nus atunci Behrens ridicînd din umeri. îi d?du de veste so?ului . pete care sînt luate drept caverne. continua trata mentul ?i slabi vazînd cu och» într-a patra luna. domnule Settembrini. c?ci. se prea poate ca doamna sa nu suporte atît de bine clima de aici. Consilierul aulic sus?ine. Femeia îns? î?i ie?ise din sânte. iar între timp omul muri. I se atrase aten?ia ca numai medicul poate sa-i apreciez e starea s?n?t??ii. niciodat? nu po?i sa spui ca ?i-ai f?cut ucenicia. Da.

am g?sit adesea ca toate acestea sînt nepl?cute. ?i energici! Vai. Da. Da.. ?ti?i. Da. se pronun?a a?a cum v-o spun ?i cu aerul acesta. nu-i a?a? Dar. nici ei nu ?tiu mai mult d ecît mine. Va repet propozi?ia textual. în general-flegmatici. Daca a?i fi spus: acolo trebuie sa fii bogat. din nenorocire sînt destul de bolnav. la ce-i mai sînt de folos flegmatismul ?i energia? Fara îndoiala ca domnul unchiul dumneavoastr? este bogat . La mine în ?ara nimeni nu va primi sa mearg? . sus. flegmatici ?i energici. cum au primit vestea cei de acas?. în ?ara dumneavoastr? oamenii sînt. Cum au primit vestea? Deocamdat?. a?a sînt cu to?ii. C?ci sa presupunem ca nu e?ti bogat. no?tin?a domnului unchiului d umneavoastr?. Dar serviciul dumneavoastr?? Mi-a?i vorbit despre un stagiu de practica pe care urma sa-l face?i. Oare ce p?rere ave?i? Nu. îi u?ura acest mod de a judeca. daca ve?i ramîne mai jt? vreme.. ca voluntar. de?i pe rsonal n-am avut 'ciodata de suferit. care acolo sînt aca s?.de?i eram obi?nuit s-o aud. Hans Castorp î?i priv i musafirul redus la t?cere. v-a?i sim?i "'ne la noi. Dup? cîteva clipe. Admirabil! Deci. este exact. Urma o pauza. La început. totul este în ordine-Nep?sare pe toat a linia. chiar eu. arata ceva. mai cu seama ca distan?a. le-am scris ca am r?cit foarte ser os ?i nu pot risca o c?l?torie. de mic am r?mas orfan de ta ta ?i de mam?. ?i a?a cum st?tea culcat privi în dep?rtare. r?spunse Settembrini lasîndu-?i capul în jo s. în ?ara dumneavoastr? to?i sînt boga?i. îns? deoc amdat? sa facem abstrac?ie de mine. A?adar. îns? ace?tia din urma sînt pentru min e mai degrab? ca ni?te veri. Nu am pe altcineva. în timpul c?reia tu?i. nu f?cu nimic pentru a reînsufl e?i conversa?ia. continua domnul Settembrini. cei de acas? se reduc la tr ei. R?spunse: -E?ti bogat. A?a cum st?tea culcat. domnul Settembrini î?i reveni surîzînd. ?i daca nu e?ti cu atît mai rau. Probabil ca au primit totul cu foarte mult sînge rece. povesti?i-mi. ?ti?i. vreau sa spun batrînului unchi. aici s-ar sim?i mult mai rau decît doamna dumneavoastr? din r?s?rit. cum de atunci a trecut cam multi?or. Se pot descurca foarte bine ?i fara voluntari. _ Exclus! exclama Hans Castorp. cînd a trebuit sa ma vîr în pat. atunci v-a? fi aprobat. c?ci altfel nu mi s-ar fi întip ?rit în minte . Desigur ca va veni sa va vad?. In ruptul capului! Nici chiar zece ai nu vor izbuti sa-l urce pîna aici! Unchiul meu este foarte apoplectic. _ Asta ma dezam?ge?te. MUNTELE VR?JIT 219 _ în acest caz. da. are nevoie de o presiune atmosferica rezonabila. ?i sînte?i într-adevar u?or bolnav? Ei. spuse Hans Castorp' Scruta de la d istan?a specificul vie?ii din patrie ?i constata ca interlocutorul îl intuise exact . sînt un om independent ?i am din ce trai. Am auzit-o de mai multe ori ?i-mi dau seama c? n-am uitat-o. dup? cum observ acum. homo humanus. ?i ar risca tot soiul de nepl?ceri. unchii mei. fara îndoiala. Am rugat sa fiu scuzat deocamdat? la ?antierul naval. vom av ea. Iar ieri. spunîndu-le ca guturaiul meu l-a f?cut pe consilierul aulic Be hrens sa-mi cerceteze cu aten?ie plamînii ?i ca a insistat sa-mi prelungesc ?edere a pîna cînd chestiunea se va limpezi. î?i aduna amintirile ?i-?i d?du silin?a s? judece cît mai impar?ial. ca nimeni nu va fi dezn?d?jduit din pricina aceasta. aproape ca n-are gît. în atmosfera aceea natala. prilejul sa facem aici. a?adar. în?elege?i. încurajîndu-l. cred. e apoplectic? în acest caz. în care fusese crescu t. l e-am scris din nou. Fara îndoiala ca mi s-a p?rut bizara. nu cred ca d umneavoastr?. Hans Castorp rîse la aceasta generalizare literara a domnului Settembrini. bine sau nu e?ti. Desigur ca ?i dumneavoastr? sînte?i bogat. tot deauna. Care veste? Amînarea plec?rii mele? Oh. chiar foarte energici. Iar în ceea ce îl privea pe el. din acest punct de vedere. dar averea mea e la ad?post. sau ca înc etezi de a mai fi în cazul ?sta este vai ?i amar! Da' mai are vreun ban omul asta?" este o întrebare care se aude des. I se p?ru ca prin cele doua întreb?ri simple comb?tus e cu argumente puternice reducînd la t?cere orice obiec?iuni în care intrau ?i repub lica ?i stilul frumos. un batrîn ?i cei doi fii ai lui. Nu. Va închipu i?i. ai mei. Eu? Eu nu sînt milio nar. si energici. domnule inginer.Da.

Cu tine nu mai este nimic de f?cut". da. Nu m-am sim?it niciodat? ca o stînca.? A. în?elege?i.caC1 ?ti?i doar ca locului acestuia po?i sa-i spui patrie" daca ai stat m?car o data aici. . ?i s-a întors în mijlocul celor dragi lui. energici! Bine. Settembrini asculta ?i d?du din cap aprobator. Abia daca a?i fi îndr?znit s-o f ormula?i la fa?a locului. l se pare ca realitatea este cam g rosolana. A? putea s ? va istorisesc despre un oarecare fiu ?i so? care a stat aici unsprezece luni ? i pe care l-am cunoscut. Vede?i dumneavoastr?.. nu era vorba de nici un unchi. de altfel. ce înseamn?: Sa fii pierdut pentru via??"? Eu da. în fond nu m-am mirat prea tare. ?i cum p?rin?ii mi-au murit atît de tim puriu ?i am r?mas de mic orfan de tata ?i de mama. ?i s-a întors din nou aici. maica-sa î-a zis: Pleac? iar??i ac lo. sus. Pîna 'a sfîr?it. mi s-a p?rut surprinz?tor. deocamdat?. de teama sa nu p?re?i ridicol. Cum stau întins aici ?i privesc lucrurile retiospectiv. mai bine zis. ?i renun?a la el.ba cred ca era chiar mult mai în vîrsta. ci de mam a ?i so?ie. dar asta ce înseamn?? înseamn? pru> rece. Voi nu pute?i pricepe. A colo 220 THOMAS MANN domne?te o atmosfera cruda. în?elesese ca î?i va g?si în adev?rata l ui patrie" o tovar??a care va avea acelea?i no?iuni fundamentale" ?i c? va ramîne aco lo. c?ci acela car e se obi?nuie?te s-o m?rturiseasc? poate foarte u?or sa fie pierdut pentru via?a . Rev eni în patrie" . Faptul ca azi o rosti?i ritos dovede ?te o oarecare înstr?inare pe care n-a? vrea s-o vad amplificîndu-se. pu?in mai în vîrsta decît dumneavoastr? . Tînara lui so?ie îi devenise complet str?ina. le spunea el-Numai dup? ce ai tr?it acolo sus po?i sa în?elegi cum trebuie sa se petreac? lucrurile.la Ineva care n-ar servi la dineurile sale cele mai bune ?i mai scumpe vi-n» iar fiicele unei asemenea gazde ar ramîne nemaritate. Apoi italia nul r?sufla adînc ?i vorbi: N-a? vrea sa cap?t o imagine gre?ita despre formele specifice pe care cruzimea f ireasca a vie?ii le ia în sînul societ??ii dumneavoastr? Mi-e totuna. Pu?in mai tîrziu rîse ?i spuse: _ Patrie" îi zicea el? lata ceva ce poate p?rea un pic cam sentimen-l cum spune?i dumneavoastr?. Cei mult dup? o jum?tate de an. fiindc? îi lipse a11 no?iunile fundamentale". sus. domnule ing iner. cred. f?r? mila. Era.. totu?i. pentru forma de via?a pentru care s-a n?scut. Cînd stai culcat ?i vezi toate d la distan? a. ?i pe buna dreptate a?i lasat-o pe seama ambus-ca?ilor existen?ei. Aici jos va lipsesc «no?iunile fundamentale»". ntr-o dep?rtare. din vale. la cap?tul criticilor sale s ame?ise. Da. A?a sînt rnen'i de acolo. ca vindecat. cunoa?te?i numeroase întîmplari. cu toate ca nu sînt nici m?car un horno humanus dar îmi dau seama ca felul lor de via?a a fost acela care m-a izbit întotdeauna. L-au trimis acas?. cu întreb?ri ca Da' mai are vreun ban omul asta?" ?i cu mut rele pe care le fac vorbind astfel. Mai continua chiar s dup? ce Hans Castorp ajunsese. Tocmai începusem sa ma gîndesc la ce ea ce spuneam mai adineauri despre asprime ?i cruzime. ?ti?i dumneavoastr?. mi-au trecut prin cap de multe ori în ultimele zile. Iar dup? cel mult un an nu va mai fi în stare sa conceap? nimic altceva ? i va socoti drept cruda" sau. sim?i ca te trec fiori.. niciodat? n-am considerat firesc aces t fel de-a fi. Ce expresii a?i întrebuin?at -egmatici ?i. mi-am auzit eu însumi vechile l ocuri bolnave ?i iat? ca Behrens pretinde ca mi-a gasit acum ?i un fleac cu totu l proasp?t. Dar toata ziua st?tea închis în camera. trebuie sa ai o epiderma destul de groasa pentru a fi la unison cu felul de-a gîndi al oam enilor de jos. Poate ca faptul ?ine d e înclina?ia mea incon?tienta c?tre boal? de altfel. drept falsa ?i ca pe o dovada de igno ran?a orice alta idee. c?ci acuza?ia de cruzime ramîne o acuza?ie destul de sentimentala. în fond. Desigur. MUNTELE VR?JIT 221 Hans Castorp d?dea impresia c? nu asculta decît cu o ureche. cu termometrul în gura ?i nu se si nchisea de nimic din jurul sau.. eu o ?tiu ?i o vad aici în fi ecare zi. cu titlu de încercare. tînârul care ajunge aici (?i aici sus nu a jung decît aproape numai tineri) nu mai are în cap nimic altceva decît flirtul ?i temp eratura. ntinuâ s? priveasc? în in candescen?a alburie a becului din camera. lucruri care. Va plac întîmplarile a? putea s? va povestesc una. ?i ce înseamn? aspru ?i rece? înseamn? cruzime.

nu ca sa se distrez e spusese toate acestea. b?tea cu vîrful degetelor în cuvertur?.gest foarte frumos ?i blînd.Domnul Settembrini descrise cu capul. a?i pus punctul pe i. C?ci moartea este demna s? fie respectat? ca ?i leag?nul vie?ii. ?i aduce?i-v? aminte c? noi doi am n1"11 început odat? o controvers? asem?n?toare .Doar sînte?i scriitor. schi?at cu voio?ie ?i amabilitate.ba chiar s-ar putea spune' aceea?i. s? i-o opui sau chiar s-o tran sformi într-un argument împotriva ei. care se plimba. uitase chiar sa dea interlocutorului prilejul de-a repl ica. prin c are este insultat? gîndirea umana ?i. Ace?ti domni ?tiau sa cinsteasc? moa rtea. în?elege?i. 222 THOMAS MANN dar numai pentru a-l ruga s?-i acorde aten?ie. o h ido?enie ?i chiar mai râu. îngadui?i-mi. a o percepe ca pe o parte ca pe o împlinire ?i ca pe o condi?ie sacra a vie? ii. tunci Settembrini întinse mîna spre el ?i. ~ tste exact ceea ce voiam sa spun! exclama Hans Castorp cu sincer uziasm. nu po?i avea o fire atît de aspra încît sa g?se?ti cruzimea oamenilor foarte fireasca a oamenilor obi?nui? i.. domnule Settembrini. ?i s-o recunoa?tem: fa?a de cinismul ei. în sfîr?it. ca ?i sînul matern al reînnoirii. ?i am vorbit. în sfîrs' italianul î?i deschise ochii negri och ii de fla?netar ?i vorbi: . cî?tiga bani ?i-si satura pîntecul. Avea impresia ca Settembrini îi dadu?e o lec?ie. spuse Hans Castorp . despre nep?sarea ?i neho t?rîrea spiritual? a tineretului. Settembrini se înclina. spre satisfac?ia mea. St?tea jos. Era serios. Domnul Settembrini t?cu. de emenea. cu umerii ?i cu mîinile un gest unitar care. Dar opus? vie?ii ?i separata de ea. câ-l che mase la ordine. Deoarece moartea ca act spiritual de sine st?t?tor este o forma foarte imoral?. ?i în nici un caz .literat. domnule inginer.c? singurul fel pios de-a contempla moartea în chip esen?ial ?i f?r? înflorituri consta în a o în?e lege.. trebuie deci sa fi f?cut ac easta experien?a ?i sa în?elege?i ca.Dumneavoastr? vre?i s? spune?i. oartea da! ?tiam eu bine ca dumneavoastr?. cu mîinile încruci?ate pe genunchi. aceasta atitudine pe care o mai p?stra destul de mult. .. ?i? Ce-i cu asta?" . aplecîndu-?i capul într-o e> închise ochii .nu trebuie s-o separi de via?a. Admirabil exprimat. domnul Settembrini înal?? capul ?i spuse surîzînd: Fi?i bun. rîd.despr boala ?i prostie a c?ror coinciden?a dumneavoastr? o socotea?i drept u paradox. Discutam atunci cred ca era în timpul unei plimb?ri . exprima întrebarea: >.. devine un spectru. ca un contact pre-ce ?i frecvent cu moartea te împinge spre o stare de spirit în m?sura sa e iaca mai delicat ?i mai sensibil fa?a de asprimile ?i trivialita?ile coti-lene a*e vie?ii.. cu un crac al pantalonului cadrilat p us peste cel?lalt ?i-?i privea piciorul pe care-l leg?na u?or în aer. cu g ura închis?. Cei vechi î?i împodobeau sarcofagele cu simboluri a le vie?ii ?i ale fecundit??ii si chiar cu simboluri obscene sacrul con-fundîndu-se adesea cu obscenul în religiozitatea antic?. iar la sfîr?itul afirma?iilor cobori glasul ?i f?cu o pauza. ca literat. Calificam atunci aceasta pre?uire ca pe o nazbîtie istrâ. ba chiar câ îl dojenise-iar în t?cerea lui era ?i oarecare înd?r?tnicie de copil. despre rbertatea lui de a alege ?i despre tendin ?a lui de-a face experien?a tutu-or punctelor de vedere posibile. chiar dup? ce Ha Cas?orp t?cuse pu?in stin gherit ?i a?tepta s? vad? ce va urma. Se oprise la aceast? afirma?ie de principiu ?i încheiase pe un ton foarte hotarît. ?rea?i destul de dispu s s? ?ine?i seama de obiec?ie. sa m? adresez cu insis ?en?a inimii dum neavoastr? ?i sa va spun ?i ?in s? subliniez aceasta in mod expres . avînd în vedere împrejur?rile.îngâdui?i-mi. Nu ?tiu daca a m reu?it exact sama. Hans Castorp t?cu ?i el. Râmase cîtva timp . a c?rei putere de atrac?ie este extrem de puternic? ?i f?r? îndoial? ca pentru spiritul uman ar fi cea mai groaznica r?t?cire dac? ar încer ca sa simpatizeze cu ea. Rezemat de pern? ?i cu capul întors spre perete. îi explica el. cu care îl întrerupse. ?i am c?zut de .c?ci aceasta ar fi contrariul s?n?t??ii. noble?ei. p?rere care nu era decî? o consecin?a a considera?iei dunine MUNTELE VR?JIT 223 astr? pentru boal?.. domnule inginer. Iar t?cerea aceasta dur? destul de mult.Ei. ra?iuni i ?i fidelit??ii .

Am cî?tigat cinci m?rci. va trebui sa mi se dea o sora muta".Complet sine pecunia.. Joachim obi?nuia sa petreac? un timp împreuna cu varul lui: sacrific a doua sau trei sferturi de ceas din cura de odihna. s? încerc. M? întreb numai daca eu a? fi. nu înceteaz? sa-?i iaca morala. alteori statornica pozi?ie orizontala îi stînjenea pofta ?i put in?a de-a adormi. în schimb ceasurile de somn erau însufle?ite de vise de o diversit ate bogata ?i plina de via?a. ?i cînd spun doar atît. zise el.. pe viitor. Un pedagog umanist. . La ora aceea. dar ?i cu termomet rul în gura. se ro?i la fel ca Hans Castorp mai adineauri: ch ipul lui ars de soare deveni ?i mai întunecat. d omnul Settembrini se apleca înainte cu t?lpile lipite de podea.Dar desigur. încercînd s? adoarm?. era o bucurie sa \ezl camera umplîndu-se d e lumina. într-adevar nu le-a? fi în?eles.Numai sâ nu se transforme în viciu. -Oh. ate ^e pre?ios. 224 THOMAS MANN Dar pentru a-l asculta mai des pe domnul Settembrini ?i pentru a-l ]a sa-mi dea o mîna de ajutor cu conversa?iile sale. îmi închipui c?-?i face pl?cere. ?i se întîmpla sa vorbe?ti cu el despre n i?te lucruri despre care niciodat? nu mi-a? fi închipuit ca se poate vorbi. dac? la mine. cînd de departe. din valea în v?luit? în umbrele nop?ii. pe jum?tate timida ?i pe jum?tate înd?r?tnic?.. Noaptea era jum?tatea cea mai grea a zilei! c?ci Hans Castorp se trezea mereu ?i i se întîmpla sa ramînâ treaz ore în ?ir. a daug? dînd semnificativ din cap.acord c? nu trebuie sa consider?m aceste experien?e ca pe ni?te rezultate defin itive. cu mîinile strînse între genunchi ?i capul l?sat piezi? vre?i sa-mi îng?dui?i. ai musafiri. Atunci se auzi deschizîndu-se u?a de afar? ?i tot atunci se în ti ?i minerul de la u?a interioara. Este chiar foarte binevoitor din partea dumneavoastr?. Cîteodata f?ceau o partida de ?ah pe masa portativa a lui Hans Castorp -c?ci Joachim adusese cutia ?i figuril e în camera varului... Adic?. cînd s ub forma de povestiri cînd în forma abstracta. în vreme ce o muzica suava r?zb?tea. eoarece domnul Settembrini mi-a umplut timpul într-un chip cît se . i se spune bridge. ?i daca a? fi dat peste e le acolo jos. adaug? el. Eu am fost re?inut. R?mas singur cu varul sau Hans Castorp r?sufla u?urat. iar Hans Castorp î?i lua ?i el temperatura pentru ultima dat? în acea zi. Apoi Settembrini î?i lua r?mas bun în modu l cel mai politicos. ?i daca ziua er a scurtata de multiplele subdiviziuni din cadrul programului. ziua se aprindea într-o ro?eala cînd tulbure ?i fum . îmi dau seama c? ma exprim estul de stîngaci. La ora zece cura de odihna se sfîr?ea. deoarece uneori îl împiedica sa adoarm? anormala erbin?eala a sîngelui. Un om cumsecade ar trebui sa dea din mîini ?i din cioare ca s? scape de aici . poate voi putea s? va fiu de folos. în sfîr?it. . serioase si valabile pentru toata via?a. domnul Settembrini mi-a dat prilej sa petrec timpul într-un mod foarte pl?cut. aici Pîna la urma. s-o observi cum se ive?te din întuneric sa prive?ti lucrurile aparînd ?i d ezvaluindu-se. Repet. afara. S-ar potrivi mai curînd falsului vostru bridge. Dînd cu ochi de italian. Ce mai pedagog! spuse el... auzea ?i perechea de la masa ru?ilor de rînd.. Vre?i s?-mi îng?dui?i .acum c? a?i început ?i voi cu fals ul bridge. sînte?i un mucalit. aproape ca a? dori am temperatura un timp nedefinit ?i sa ma instalez cu casa la voi. dac? din întîmplare f nesta primejdie a prejudec??ilor v-ar amenin?a? . apoi îl auzea pe Joa chim. Dar cînd. spuse cu o oarecare emo?ie în glas. la ?es. îi spuse Hans Castorp. pentru ca nu curnv sa tri?ez. De ce v-a?i l?sa rugat? ad?ug? el. Mai tîrziu ie?ea cu tot calabalîcul pe balcon. domnule inginer.. ?i amîndoi începur? sâ rîd?. în vreme ce. zise Settembrini citîndu-l pe Behrens. domnule Settembrini! ?i Hans Castorp se gr?bi s? renun?e la atitu dinea distant?. încet? sâ mai bat? cu de getele în cuvertur? ?i se întoarse spre musafir cu o amabilitate plin? de consternar e. ?i Hans Castorp se întorcea pe o parte.. M-au silit sa fac o partida de bridge. cînd mai de-aproape. ba mai mult: nu m-a? fi închipuit ca a? reu?i sa le ?i pricep.?i surîzînd. în aceste experien? e ?i sâ exercit asupra dumneavoastr? o influen?? în sensul frînarii.. Era Joachim care se întorcea de la o partida d e c?r?i. nu la fel se întîmpla ?i în cursul nop?ii datorita trecerii monotone a orelor care-?i pierdeau contururi le. ?i în aceea?i clip? s e ridic?. Hm! 'na una-alta. dar de tapt era altceva. la care se putea gîndi cînd era treaz. zorile se apropiau. .

asta-i buna. fara s . de cînd Hans Tastorp se a?ezase la pat. a?a stupida ?i inculta. într-ade-var. prin u?a putea s? se bucure. sa se prez inte la laboratorul de radiologie. ciocanin energic în u?a. Peste noapte devenise ce?oasa ?i friguroasa. ai ?i ispr?vit? spuse Behrens. tot n-ar fi putut profita c?ci. care nu l?sau sa se z?r easc? nici cea mai mica urma de lenjerie alba. îi arata cu ar?t?torul enorm "m? lui Hans C astorp. Astfel. Ia sa vedem. b?rbat sau femeie.In curînd î?i vom face portretul interior. era fara îndoiala mai bolnava decît el. mai cu seama fiecare a doua duminica. . în ultimele zile sosiser? noi bolnavi: doi studen?i ru?i cu parul încîlcit ?i ni?te bluze negre. îi apuc a strîns ca într-o menghina ?i-i tîra în lumea spaimei sale. sosea iar??i clipa cînd baie ?ul. Nu voia sa plictiseasc? oamenii cu st?ruin?ele lui. MUNTELE VR?JIT 225 Hans Castorp nu-?i luase nici un calendar în vacan?a ?i ca atare nu întotdeauna informat asupra zilei în care se g?sea. în afara de cea d e la ora ?ase seara. uitîndu-se cu ochii lui alba?tri cramo?i si injecta?i la palidul asistent.. valea se ascunse într-o învîrtejire umeda de lapovi?a. omule! Fire?te. v?d!" Trecu o saptamîna întreaga pîna cînd Hans Castorp fu invitat. a?a e ste. vestea intrarea în vigoare a programului zilnic. de cîte unul din vecini. Doamna Stohr. Dup? aceea îns?. gîndindu-se la vremea minunata de afara. nu vreau sa par neînduplecat cu dumneata ?i doresc sa te redau soci-eta?ii. o pereche olandeza c?reia i s-au dat doua locuri la masa lui Settembrini. Ia nota! spuse el doct oru-l K-tokowski. dar nu ca pe drum sa nu pun? întrebarea c l-ar mai fi l?sat Behrens sa ln pat daca nu-i comunica el însu?i ca temperatura tr ecuse. în vale. sufrageria era aproape plina. Afara. Erau destul de ocupa?i cei de la Berghof'. Iar i ' ! i. în care ea loc concertul. cum îmbatrînim. ?i. ad?ugase ca ?i daca ar fi fost pe picioare. aveau mult de lucru. iar aerul uscat al caloriferului umplu camera. o p?rere de rau ?i a sufletului dar ?i a mu?chilor lui tineri. cu prilejul vizitei de diminea?a a medicilor. constituiau un punct de orientare. iar Hans Castorp nu putea sa-?i înfrînga sim?amîntul unei sincere p?reri de rau. un ?ir lung de zile frumoase. î?i ) iar??i varul pîna la banca de lînga pîrîia?. si. v dezn?d?jduit. Ei bine. i 226 THOMAS MANN Joachim. Hans Castorp ie?i din depou". Iar gravitatea cazului lui Hans Castorp ?i gradul sau de boala abia dac? îi d?deau dreptul sa pretind? vreo aten?ie mai deosebita. ca sa se lini?teasc?. Hans Castorp îi rea minti consilierului aulic ca se ?i împliniser? cele trei saptamîni de cînd st?tea în pat ?i ceru permisiunea sa se scoale. de lumina calda de afara. cînd vesela. Spusese chiar ca îi este ru?ine" sa lase sa treac? un timp atît de frumos. într-o anumita m?sura. îi era interzis s? fac? prea multa mi?care. H181 înainte de a-?i fi dat seama.urie.Ei. Dumnezeule. Doctorii ?i personalul. îndreptîndu-se spre u?a ?i. dup? timpul trist ?i rece sosiser? zilele fruinoase de sfîr?it de vara. prjn sora-?efa. si astfel era sigur sepietnbrie se apropia de jum?tate. închise complet. Dumnezeule. Pe scurt. Ridica-te ?i umbl?. oricum. De altfel. care-?i înspaimînta tovar??ii de masa cu îngrozitoarele sale crize de sufocare: atunci se aga?? cu pum nii de fier ai mîinilor lui lungi. în privin?a asta î?i eba din cînd în cînd varul. de?i sezonul de iarna nu începea decît în octombrie. Vremea se men?inu as tfel pîna în ziua cînd. gulerul paltonului ridicat ?i purtînd galo?i pentru prima data. dar nici el nu era de fiecare data prea ? aî Toiu?i duminicile. cu privirile întunecate ?i gura deschis? ca pentru un . Dar spre sfîr?itul izol?rii for?ate a lui Hans Castorp.. mi se pare ca nu s-aprea schimbat mare l ucru în starea dumitale. dup? experien?a avuta. a?a ca Joachim venea la el îmbr?cat cu pantalonii albi. f ?cu prin aer gestul nem?rginirii. Castorp. Cum? Ieri temperatura a rost normala? Da. apoi se întoaise. în m?sura ?i în limitele indi-te. în definitiv. cu toata împotrivirea ?i stri gatele lor dup? ajutor. dup? cîte se p?rea. ?i un mexican coco?at. vremea se schimba iar??i.

ca tot nu ramînea decît un personaj de o categorie inferioara. pe care privirea In 0 întîlni ?i apoi. Este adev?rat ca Hans Castorp era dispus sa 228 THOMAS MANN mai vad? înc? o excep?ie. î?i reluase. cum se întîmplâ de obicei.cu atît mai mult cu cît o astfel de comportare f?cea parte di n spiritul sanatoriului. avusese grija sa pun? o vaza cu cîteva flori în drep tul locului ocupat de cel care parca înviase. în situa?ia sa. spune proverbul. dintre ei amîndoi. monotona. iar felul cum îl primir? nu se deosebi del oc de acela adoptat atunci cînd desp?r?irea dura nu trei saptamîni.sa u abia daca se deosebi foarte pu?in: foarte pu?in nu pentru c? persoana lui mode sta ?i simpatica le-ar fi fost indiferenta. abia a?ezata. adic? înainte ca el sa se fi dus la cons . s? nu ai b? o rezerva discreta . felul de via?a din primele trei sapta-mîni. asta. îns? î?i ap?rau demnitatea supu nîndu-acestei sc?ri a valorilor. I se p?ruse ca revenirea lui fusese remarcata de Clavdi Chauchat ." Acesta era sp1 tul care domnea aici. ci pentru c? ace?ti oameni erau preo cupa?i în mod exclusiv numai de propria lor fiin?a. fiindu-i îndrum?tor ?i cicerone în a ceasta lume ci pentru ca. Cei mai u?or bolnavi nici nu contau. ?i chiar el ajunse se la aceast? constatare din nenum?ratele convorbiri pe care le auzise. A?a este omenesc.cu s Ceptia lui Settembrini care. c a ?i cum nu fusese niciodat? întrerupta. nimeni nu-i d?duse nici cea mai mica aten?ie . încît parca nici nu luaser? cuno?tin?a de absen?a lui Hans storp. Dar degeab a exagera el pu?in. ba chiar sa-?i exagerezi situa?ia m?car atît cît este necesar sa intri în aristocra ?ie sau m?car sa te apropii de ea. al?turi de Joachim. dec lara cu pl?cere cîteva zecimi mai mult decît avea de fapt. . adic? de trupul lor care pentr u ei era atît de mteresant. surîzînd peste um?r: surî d a?a cum o f?cuse cu trei saptamîni în urma. Hans Castorp vea un oarecare respect ?i anumite consi dera?ii. De fapt. Un calator care î?i ioc de obiceiur ile ?i valorile popoarelor ce-i dau ospitalitate vede?te ca nu-i prea cultivat. ace?tia din urma m?rturi seau .Ei a?. i Qte bordeie atîtea obiceie. nn urmare. Despre c ei u?or bolnavi se vorbea cu dispre?.. însu?i Hans Castorp. cînd era întrebat la masa. ?i e rau privi?i de sus în jos dar nu numai bolnav» atin?i în mod grav se purtau astfel. ca ?i cum chiar m aJun ar fi stat acol o pentru ultima data. ci trei ore . pe scurt. duD ce u?a de sticla se închise. între profesoara ?i Miss Robmson. ?i se sim?ea m?gulit atun ci cînd îl amenin?au cu degetul ca pe un b?iat care este mai rau decît pare. îns? tovar??ii de masa ai lui Hans Cas torp îl salutara fara nici o solemnitate. care acorda foarte scrupulos o deosebita impor tan?a unor asemenea evenimente. Tot u?i. chiar de la cea dintîi reapari?ie a sa la masa î?i d?du seama limpede de a cest fapt.. este explicabil ca înclini sa tragi spuza pe propria turt a. într-adevar. este adev?rat acela?i dispre?. cum i-ar fi putut pasa cuiva din restul ageriei? Acolo. organizata cu precizie ?i care mergea strun? din prima zi. N-are nici m?car o cavern?. în felul lui. Ar fi trebuit sa fie lipsit de orice si m? al grada?iei ?i diferen?ierii. potrivit unei ierarhii valabile aici.?i fa?a de ei. c?ci se reg?si la patul lui de mas?. n-are mare lucru ?i abia daca ar a-?i avea dreptul s? stea între noi.. la sfîr?itul mesei. se mai întoarse o data spre el. pentru ca Hans Castorp. ?i Hans Castorp 1 supunea dintr-un re spect înn?scut fa?a de legi ?i regulamente de MUNTELE VR?JIT 227 . ci chiar ?i acei care erau ei în?'S1 u?ori": procedînd astfel. E adev?rat ca Joachim. Chiar ?i fa?a de Joachim. era aristocratic. încît î?i d?dea seama ca numai r?bdarea ?i rezerva puteau fi atitudinea ce trebuia adopt ata. varul sau era mai grav". devenit a intima. asta! p?reau spun unii altora. Iar acesta din urma se supuse fara greutate.c?ci imediat d up? intrarea ei. în întîrziere ca totdeauna. aceast? întrerupere n-avea nici o în semn?tate. se apropie de el ca sa-l e glume? ?i prietenos. îns? noi nu vom putea sa ne pronun?am asup acestui fapt. nu atît pentru ca el era colo mai vechi. î?i opri pri virea-i îngusta.a mai vorbim despre doctorul Blumenkohl. daca nici m?car la masa lui nu se f?cuse mare caz de r?itul izol?rii sale for?ate.

ea comporta totu?i multa aus-entate militar?: o austeritate care ?i începu se. Da. îns? cîteodata gîtuia atît de brusc inima ?narului . continua s-o împart? cu bunul Joachim. ue?i nu era decît vecin?tatea unui bolnav. de?i se refer eau la nep?sarea ?i lipsa de cuviin?a a doamnei Chauchat. sau seara. m?car ca e un cuvînt din vale". la bra?ele transfigurate de voalul cel sub?ire ?i daca pîna acum am ascuns ca n uma datorita acestor lucruri orele i s-au scurs fara greutate.iar Hans Castorp nu era ch iar atît de ost ca sa nu-?i dea seama foarte precis de acest lucru. Se mai cuvine sa ad?ugam ca legaturile suflete?ti ale lui Hans Castorp cu pacien ta de la masa ru?ilor bine ?i interesul sim?amintelor ?i al spiritului lui modes t pentru aceasta f?ptura micu?a. aici. ?i. î?i reluase cursul monoton ia r Hans Castorp. în a?teptarea radiografiei. ° data cu aprinderea su bita a luminii. potrivit c?rora s-ar fi cerut ca ei s? se igno re unul pe altul . cact aceasta era clipa pe care o a?teptas e cu sufletul la gura. în sala de consulta?ii. se gîndise la spatele ei o bosit.dar atunci mila ?i grija îi insuflasera spaima. iar Hans Castorp sim?ea ca era chemat. întorcîndu-se ?i surîzînd. c?ci MUNTELE VR?JIT 229 otie ?i o adev?rata spaima se contopeau în toate acestea. iar în lungul orelor singuratice ale zilei lui farîmi?ate se gîndise la gura acestei femei tinere. imediat ce u?a de sticla pocni.însu?i exemplul °achim ?i contr olul exercitat de el îl împiedicau sa întreprind? în ra ac?iuni necugetate. ?i dindaratul fru n?ii în?elese fantastica libertate cu care doamna Chauchat. este fiindc? a»1 lu at parte cu dragoste la nelini?tea lui sulfleteasc? amestecata c înspaimîntatoare a fericire a acestor imagini ?i vedenii. în a cest caz) a?adar. în vreme ce. ?i din pncina a sta venirea umanistului îl f?cuse sa ro?easc?). dar ?i o a care nu avea nume..ulta?ie. sentimentele lui de îndr?gostit f?cuser? progrese foarte mari în t impul izol?rii for?ate. ?i în adierea caiuia erau ni?te ochi c?prui ?i rotunzi . des onsiderase convenien?ele mondene.. prin urmare. la felul cum î?i ?inea capul. aceasta via?a de la Berghof'. de fapt.inima sa în în?elesul sufletesc ?i trupesc . sentimentele sale de îndr?gostit (?i ne încumetam a întrebuin?a acest cuvînt. ?i-l impresionaser? într-un fel care în ochii lui ap?rea fantastic ?i ame?itor inima. A?adar. în amurgul ce se întuneca tot mai mult (?i ch iar în acea ora cînd Settembrini intrase pe nea?teptate la el. î?i aruncase privirile prin camera ce 1 se dezv?luia ?ov?itoare. infinitul ?i aventura bucuriei. într-un chip oarecare. iar dreapta la frunte (ca pe o viziera deasupra oc hilor) ?i ?optea: -Dumnezeule! C?ci înd?r?tul frun?ii dainuiau gînduri sau fragmente de gînduri. aproape du reros. tocmai acest lucru îl înspaimînta la fel ca atunci cînd.le desconsiderase de parca n-ar fi fost doua fiin?e sociale ? i n-ar fi avut nevoie nici m?car sa vorbeasc?.încît î?i ducea îna stînga la piept. Chipul ei îi plutise în fa?a ochilor atunci cînd. ridicase ochii spre ochii v rului sau . prin diagnosti cul dat de medici. întocmai ca aceea a varului sau. a ranjîndu-?i-o ora cu ora. Iar mi?carea ei fusese atît de f??i?a ?i lipsita de considera?ie lipsita de considera?ie fa?a de el cit ?i fa?a de to?i ceilal?i pacien?i încît nu ?tiuse dac a trebuia sa se socoteasc? încîntat sau sa ia aceasta atitudine drept un semn de dis pre? ?i. lunec?tor ?i ochii de kirghiza. 1 se zbuciuma cumplit. o speran?a e se r?t?cea în nem?rginitul. era u în joc emo?ii cu totul diferite. Dar sim?ea cît e mult înfrîna aceasta vecin?tate sufletul lui de civil . Oricum ar fi fost. sa se acomodeze cu serviciul tratamentului ?i sfîr?i prin a se s ubstitui îndeplinirii obliga?iei profesionale normale . ea îi plutise prin fa?a ochilor perfect distincta. ?i ele erau cele car e daruiau imaginilor ?i vedeniilor lui o fascina?ie atît de intens?. un cuvînt de la ?es. forma ?i obhcrtate îi sfî?iau sufletul. în zori. cu pasul u?or. scula t devreme. la boala ei. C?ci vedea f oarte bine cît de mult trebuia sa e 8ravul Joachim de pe urma unui anumit parfum d e portocale ce-l Ia zilnic. la obrajii ei. la ochi i ai c?ror culoare. sa participe de acum înainte la aceasta boala. la ceafa cu vertebra cervicala ie?ita în eviden ?a. întrucît ne îng?duie sa b?nuim ca lie ul Simt fluturarea ciudatelor gînduri ar putea fi folosit. pe scurt. sa se supere. la str?lu cirea ?i importan?a sporita pe care boala o d?dea trupului ei ?i la atrac?ia car nala ce-o avea f?ptura sa. a?adar. potrivit c?rora s-ar fi cerut sa se ignore reciproc. atît de prie lnica ?i atît de btne organizata în hotarele ei strimte. mima i se zbuciuma cumpli t sub aceste priviri care desconsideraser? conven?iumle mondene. este adev?rat. ?i aceasta vecin?tate era fara îndoiala un lucru bun pentru tînarul nostru.

în schimb. se ?tia prea bine ca aulicul consilier picta . e a îi aduse peste cîteva zile o veste cu totul diferita. chipul doamnei Chauchat i se p?rea pu?in în?sprit. -Numai ca nici Behrens nu putea sa aib? mai mult timp liber decît sora-?efâ. pe lînga ea ca sa afle am?nunte noi ?i interesante despre situa?ia personala a doamnei Chauchat. Ia care domni?oara gelhart. r?spundea afirmativ. nu avea. tachinîndu-i sl?biciunea ce-o avea pentru bolnava cu mi?c?rile ml?dioase ?i imitînd întru totul atitudinea demna a batrînului Castorp. cu toate eforturil e sale de-a se stapîni. ?i fiindc? nu putea sa nesocoteasc? existen?a acestui compatriot despre care i se pomenise-a?a cum reu?ise sa se prefac? la început. în camera ei. presupuse el cu oarecare nep?sare for?at?. Ce sa fac? o femeie ca asta cu copii? Fara îndoiala ca îi era interzis ?i pe de alta parte: oare cam ce soi de copii ar fi putut sa aib?? Castorp se v?zu silit sa-i dea dreptate. pe aceasta linie. putea fi convins ca ?tirea provenea din sursa cea mai sigura. iar ea ?i loialit atea . din profil.. Cu siguran?a ca nu avea timp pentru a?a ceva. dac? judecam dup? experien?a de pîna acum. Dar m?car ca. tot felul de glume caraghioase. se las? pictata . silindu-se s-o fac? pe fata batrîna sa ro?easc?. spunea sarcastic Hans Castorp. oricum. aveau în ele ce va schimonosit. sa fi avut oare mai mult de treizeci de ani? Domni?oara Engelhart protesta. Pr in urmare. Clavdia Chauchat poza pentru un portret. Nu mai înceta sa fac?. desig ur.care îl f?ceau pe Joachim sa se teama de influ230 THOMAS MANN en?a acestei atmosfere ?i îl sileau s-o ocoleasc? toate acestea ii jr sionau pe Ha ns Castorp. dar. Da. era un profil inter esant ?i nu acela al unei oarecare gî?te s?n?toase. cu care r?spunse la aceasta confiden?a. _ Ar fi de dorit s? aib? mai multa rufarie decît compatrio?ii lui de la a ru?ilor de rînd. daca ar fi sa ne luam dup? ce spune lumea' r?spundea profesoara. fire?te. Aceasta noutate îl impresiona pe Hans Castorp ?i mai puternic decît cea precedenta. da. Joachim nu vorbea niciodat? despre Marusia cea ve?nic dispusa sa rîda.iar buzele îi tremurau. în cazul ca nu ?ti a nimic. pe care-l primea du pa-amiaza. foarte pu?in bolnav. despre caracterul b olii. Clavdia.nu era nimic de obiectat aici . revenea neîncet at asupra lui. un t>in. totul p?rea spus asupra acestei chestiu . despre so?ul ?i vîrsta ei. ?i chiar cuvintele rostite cu indiferen?a Cum a?a" ?i lata o noutate ie?ita din comun". deoarece nu era interzis nim?nui ?i fiecare avea libertatea sa fac? la fel. Lovitura nimeri în plin. doamna Chauchat poza pentru a i se face portretul unde anume? La consilierul aulic! Chiar domnul consilier aulic Behrens era acela care o primea în acest scop. treizeci? în cel mai rau caz avea dou?zeci ?i opt de ani. o veselie pusa pe rîs ?i un piept cu formele pl?cute. parere ca la mijloc e ra o chestiune ce nu putea fi neglijata ?i o îns?rcina pe profesoara în mod cît se poat e de serios sa se informeze asupra acestui compatriot care o vizita atît de des pe doamna Chauchat. Mai insista de aseme nea. în locuin?a lui. spuse H ans Castorp sever. Chipul lui Hans Castorp se schimonosi. ?i ca sa-l pedepseasc?. dar în loc sâ-i dea am?nunte asupra acestui aspect al problemei. domni?o ara Engelhart adaug? la repezeala ca doamna Chauchat era vizitat? adesea de ni?t e domni ?i în special de un compatriot ce locuia în Davos-Platz. E un b?rbat tînar? Tînar ?i frumos. poate ca era ?i prea tîrziu. se desp?gubea vorbind discret cu profesoara care st?tea Ia masa în dreapta lui. Dar nu. MUNTELE VR?JIT 231 _ E bolnav? Poate. îi impuneau lui însu?i ordine ?i discipljna s împiedicau sa împrumute creionu l" de la femeia cu ochii oblici fiindc? fara aceasta vecin?tate care-i inspira d isciplina el ar fi fost gat s-o fac?. aproape zilnic. Sfîr?i prin a fi . m?car ca. De cîtva ti mp.asta aflase domni ?oara Engelhart care îl întreba pe Hans Castorp daca era la curent. fot ca sa-l pedepseasc?. cu originea sa. Voia sa ?tie daca avea copii. Profilul Clavdiei era de o fr?gezime ?i de o ging??ie dintre cele mai tinere?ti. c?ci nu putuse sa-l vad? ?i sa se pronun?e în c°n' secin?a. Cîteodata. ?edin?ele aveau loc în casa lui de v?duv? F?r? îndoiala ca la ?edin?e asi sta ?i domni?oara Mylendonk. ?i asta era egal cu o interdic?ie pentru Hans Castorp de a vorbi despre Clavdia Chauchat. astfel. Pe deasupra. prin faptul ca-?i rezema b?rbia în guler.

personal itate ?i situa?ie.ni. Un fapt pe care-l observa personal ?i din întîmplare în acele zile avu asupra lui un e fect diferit. ca leg?turile vizjt torului rus cu co mpatrioata lui sa fie banale ?i nevinovate. stînd în picioare în sala de joc. din?ii caria?i ?i vorba timida acela?i care. tot a?a cum nu se p utea hot?rî sa admit? ca pictura" ulei poate fi altceva decît o leg?tura între un v?du v brutal ?i guraliv §! 0 tînara femeie cu ochii oblici ?i mersul ademenitor. Via?a intima ? i particulara a doamnei Chauchat -ln ea îns??i. Mai mult decît 1 ele pe care le pri mea doamna Chauchat. Gustul manifestat de consilierul aulic în alegerea modelului se potrivea prea mult cu al $au personal. îl vedea învîrtindu-se. Chiar ?i acestuia. cu ochii I i tri?ti. îl vedea seara. aceste ?tiri. a?adar. pe ea. independent de con?inutul ei începuse chiar sai oace suferin?e ?i framîntari . printre pacien?i. pentru a afla ?tiri cît mai a m?nun?ite: asupra portretului ?i "nensiunilor m' s' daca îi f?cea numai capul sau o picta pîna la genunchi. de?i era vorba din nou de confirmarea gustului sau. Hans Castorp nu se mai putu împie" dica sa-l supravegheze cu fi ecare prilej.încep use chiar sa-i ?. un b?rbat care-i era atît de evident superior prin vîrsta. dar mergînd pîna la obscenitate. îi erau ag??ate privirile în aceea?i direc?ie ca ale lui adic? de ml?dioasa f ?ptura a doamnei Chauchat. în timpul reuniunilor serale. între a de la ie?ir e ?i masa ru?ilor bine. Hans Castorp era dis pus sa socoteasc? banalul ?i nevinov??ia dre vorb?rie goala. ca sa mai poat? crede ca ?edin?ele erau banale. cu parul rar. mai ales mar?ul nup?ial din Vi sul unei nop?i de vara. pe canapea. Exista acolo la masa situata de-a curmezi?ul fa?a de masa doamnei Salomon ?i a liceanului cu oc helari ?i hulpav. ?i-l v?zu MUNTELE VR?JIT 233 lte ori pe nenorocitul acesta oprindu-se. în general. observa Hans Castorp într-o bu na zi. cu una cu parul cre?. independent de con?inutul ei . deci în stînga verilor. cu toate ca insisten?a jalnica ?i plicticoasa a celui din Mannheim nu putu sa-l nelini?t easc? în aceea?i m?sura ca legaturile speciale ale Clavdiei Chauchat cu consilieru l aulic Behrens.numai ca domni?oara Engel hart 1 putuse da nici o precizare în privin?a asta. c?reia nici nu-i pasa de el. cam de v reo treizeci de ani. tulbur at ?i pierdut la vederea acestei tinere doamne încîntatoare. privind sa?iu. mai cu seama ca ob rajii alba?trii ?i ochii l?crimo?i ?i injecta?i ai consilierului aulic nu p?reau sa fie o chez??ie. dup? cîte auzise Hans Castorp. Aceasta descoperire îl emo?iona destul de puternic pe tînarul Hans Castorp. ceea ce nu era un lucru rar la oamenii de aici. de?i era timid. cîteodata. cu doctorul Blumenkohl ?i cu vecinul lor de masa. de sus. fie cu frunze de palmier. care sporov? ia în camera de-alaturi. cînta la pian. dar. Tamara (acesta era nume le fetei). îl tulburau ?i-l nelini?teau Pe care le f?cea. iar în timpul curei de odihna citea c?r?i religioase. acolo jos. Clavdia nu se ocupa cîtu?i de pu?in de cel din Mannheim daca ar fi fost altfel. faptul n-ar fi sc?pat aten?iei vigilente a lui Hans ?i deci nu . în Platz. el nu renun?a ?i se consuma în nenum?rate întreb?ri. prefacîndu-se ca nu >e uita. Lumea spunea ca este foarte credincios.7. la ce ora aveau loc ?edin?ele . apoi întorcînd i r??i capul peste um?r. a?a ca nu-i mai ramînea it sa aib? r?bdare a?teptînd rezultatul investiga?iilor ce urma sa le «ca profesoara . c?r?i ale c?ror coperte erau împodobite fie cu un potir. de cît timp. la masa cea mai apropiat? de u?a d e sticla un pacient originar din Mannheim. în timp c buza de sus îi era rasfrînta plîng?re?. Dup? cel v?zu prima data. ?tiri cu u n con?inut echivoc! Era posibil. ?i faptul se explica prin aceea ca în fieca re duminic? asista la slujba religioasa. pîna în str?fundul sufletului. Hans Castorp se pomeni cu 37. de?i dârîmata. cel cu pieptu c?zut ?i umerii pr?bu?i?i. la terminarea mesei. ca s-o lase pe doamna Chauchat sa ca pe Ung? el ?i s-o devoreze cu ochii cît mai de aproape. dar cît de tare aveau sa se agraveze 232 THOMAS MANN aceste doua st?ri suflete?ti cmd observa ca mereu îi ajungeau la ure v. îl vedea schimbîndu-se la fata fara sa mai priveasc? ?i apoi privind totu?i lacom at unci cînd u?a sticla se închidea ?i doamna Chauchat luneca spre locul ei.

Hans Cas torp o recunoscu. c?ci nu putea fi acel a?i. iar inima îi b?tu puiern C' . a?teptau sa le vina rîndul: tînarul uria?. teribil de nea?te ptat ?i iat"° împ?r?ind dintr-o data cu cei doi veri aceasta c?m?ru?a strimta. A?adar.ultima putînd fi socotita ca dep??ita de timp. într-o diminea?a. Hans Castorp observa iar??i. Abia trecuser? zece minute ca îl ?i auzir? pe scandinavul c omplet vindecat -aceasta reclama ambulanta a sta?iunii ?i a sanatoriului departînd u-se cu pa?i energici de-a lungul coridorului. unul nou. îns? pîna acum se îngra?ase cu optzec de pfunzi. atunci cînd sosise. în laborator se lucra. ci merse pîna acolo înci lua de pe masa revi sta ilustrata pentru a-?i ascunde fa?a îndaratu paginilor desf?cute. Hans Castorp în s? nu avu destula prezen?a de sp'rI sa procedeze la fel. un ez care în sufragerie st?tea la aceea?i masa cu SeHembrini ?i despre 234 THOMAS MANN care se spunea ca în aprilie. încît era cît pe ce sa ca?te gura . în orice caz. îns? chi ar în clipa cînd Sa?a împreuna cu mama-sa intrar? în laborator ?i Hans Castorp îi urmarea u privirile. Hans astorp. în s chimb. Astfel trecur? cele opt zile pîna la radioscopie. dup? care fura primi?i mama rusoa ica ?i cu Sa?a al ei. Intrarea Clavdiei se produsese într-un mod cu totul neprev?zut. la micul dejun. Ne este îns? imposibil sa aprofundam ?i sa ana lizam totul daca vrem s? continuam povestirea noastr?. ca ?i atunci cînd intrase suede zul. dar fara îndoiala ca aceasta suferin?a benigna. deoarece pîna acum niciodat? ?i în 1 un fel nu i se cercetase astfel via?a l?untrica a organismului. Dup? ce pali. sim??minte care alc?tuiesc cel mai bizar amest ec de scîrba ?i solidaritate secret?. ca în laborator domne?te un clarobscur. un fel de pseudozi artificiala. Era chiar Clavdia Chauchat cea care se ivi pe nea?teptate în mica înc?pere. ea îns??i plapînda. c?ci cu aceea?i ocazie avea sa i se fac? o noua fotografie interioara ? i lui Joachim . primi dispozi ?ia de la sora-?efa (care iar??i avea un ulcior. într-o a?teptare înfrigurata. iar în sala de a?teptare ap?ru. c?ci se întîmplase cu siguran?a ceva care întîrzia activitatea în laboratorul de radiografie. el tr?ia toate sim??mintele pe care le îndura unul îmb?tat de pasiune cînd desc oper? la al?ii propria sa imagine. o mam?. dar iat? ca trecuser? cînd. ?i dup? toate aparen?ele aveau întîietate. faptul ca acu m trebuia s?-l supravegheze ?i pe cel din Mannheim era prea mult dintr-o dat? pen tru starea în care se afla bietul Hans Castorp. foarte plapînd. aceste persoane a?teptau de mai mult timp decît cei doi veri. ?i era pe punctul sa plece acas? complet vindecat. astfel ca se resemnar? la gîndul c? vor l ua ceaiul rece. lumina zilei era exclusa ?i ardeau doar cîteva becuri electrice. Joachim îi arunca lui Hans o privire î" fuga ?i nu se mul?umi numai sa-?i plece ochii. cînd cu o clipa înainte nici nu fusese acolo. se înro?i t are. scurtar? azi cu treizeci de minute cura mare de odihna de P?-masa. deoarece programul fusese dat peste cap. treaba se des f??ura mult mai repede. în piUs mai erau o doamna de la masa ru?ilor de rînd. Hans C astorp trebuia s? se afle acolo cu o jum?tate de ora înainte de ceai. cu nasul lung ?1 urî?el. mai de vreme. cu reviste ute ferfeni?? pe genunchi. A?adar. cu b?ie?elul ei numit Sa?a. c?ci nu se a?tepta la nimic nou. realizar? c? mai mul?i pacien?i. iar cînd ceasul b?tu trei ?i jum?tate amîndoi verii coborîra sc?rile de piatra spre pseudosubsol ?i luar? loc împreun? în mica sala de a?teptare care desp?r?ea cabinetul de consulta?ii de laboratorul de radioSCopie: Joachim foarte lini?tit. Era cev a mai mult de trei ?i jum?tate cînd u?a se deschise -o deschise un asistent tehnic ce lucra la acest serviciu ?i tot norocosul acesta de uria? suedez a fost intro dus: desigur ca cel dinaintea sa ie?ise pe o alta u?a. sim?i într-un mod loarte limpede cum îi fuge sîngele din o braji ?i cum mu?chii maxilarului inferior i se moaie. îns??i doamna Chauchat. împreuna cu va rul sau. Nu u Smgurii: cînd intrar?. Nu ?tiuse ca pîna atunci se vor întîmp la atîtea. fusese atît de bolna încît abia au vrut sa-l primeasc?. Ferestrele erau acoperite. u?a de la coridor se deschise. zgîi ochii. f?cea p arte din înf??i?area ei obi?nuita) s? se prezinte la laborator dupa-amiaza. Dup? aceea. asem? n?toare cu aceea din cabinetul analitic al doctorului Krokowski. Se auzea vocea consilierului aulic dînd instruc?iuni. care o slu?ea totu?i.ghimpele nesuferit al geloziei era cel ale c?rei împuns?turi le sim?ea în suflet.

MUNTELE VR?JIT 235 Doamna Chauchat lua loc chiar lînga u?a laboratorului. îns? trebuie sa mi-l înapoiezi imediat dup? lec?ie". avînd în vedere împrejur?rile. c?ci i se p?rea impertine nt sau cel pu?in de indiferen?a surprinz?toare. Mi se pare ca tocmai au intrat ni?te persoane. de?i cu anumite intona?ii ascu?ite.Da. cu care prilej avusese un sentiment de superiori tate. într-un mic liu rotund. în vreme ce ochii ' de Pribislav pe care con?tiin?a faptului ca este observata îi ab?tea nervozitate din direc?ia lor p?reau pu?in sa?ii. la ce ora sînte?i invitat? Iar Joachim. acum ele se auzeau u?or t?r?g?nate ?i nesigure. *-l1 e de nepl?cut! zise ea ?i cu un gest nervos î?i aranja parul. nu-i a?a? . r?spunse lipindu-?i c?lcîiele. Pe Hans Casto îl jignise acel destul de". pe genunchi ?inea o carte împrumutata probabil din ala de lectura ?i b?tea încet tactul cu piciorul a?ezat pe du?umea. Joachim putea vorbi astfel putea în general sa vorbeasc? cu ea? poate c a se ?i f?lea pe ascuns cu aceste vorbe tot a?a cum el. care aruncase o privire gr?bita spre varul sau. întreba ceva . ~ Destul de.puse o întrebare lui Joachim . r?spunse Joachim. asocia?i cu un rubin la inel ?i înv?lui?i de un parfum de portocale." Iar Joachim s-ar fi minunat desigur de dezinvoltura sa. Purta o jacheta alba ? o fusta albastra. în ziua cînd aceasta voce spusese anu me pentru el: Cu pl?cere. r? spunse Joachim. privi în jurul ei. Doamna continua: . 236 THOMAS MANN i A?a vorbeau. era cel pe care-l ?tia din vedere de mai multa vreme. vocea care le rostea nu av ea asupra lor un drept prin na?tere. cel mai vechi din re ei doi. a?a cum f?cea Joachim acum. dar mai ales pe ntru alt motiv. ba o auzise chiar de foarte aproape. cu rezematorile boante ?i destul de rudimentare. aceea pe care Hans Cas?orp o cuno?tea de mul ta vreme. a?a cum Hans Castorp o auzise procedînd de mai multe ori. iar gura ei potrivea cuvintele pe care apoi le rostea cu o voce venita din pieptul alb: o voce deloc grav?. ar fi intrat în atr ibu?ia lui Hans Castorp sa conduc? conversa?ia ?i sa rosteasc? un: destul de" inde pendent ?i nevinovat. în d efini tiv. doamna Chauchat întreb?: . la patru fâra un sfert. ar fi a?teptat aici. stimata domni?oara. în aceasta situa?ie.Va rog. Sîn tem în aceea?i situa?ie. Cu o mînâ în buzunarul jach tei de lîna ?i cu cealalt? dusa la ceafa. Rîndul lor era înaintea noas-r£L "ogramul este în tîrziat. se las? te pUSe u?or un picior peste altul ?i privi în gol. Ea i se adresase lui Joachim. într-adevar nepl?cut. oricum. Dup? vreun minut ?i jum?tate î?i schimba pozi?ia. ?i Hans Castorp asculta ca în vis. pe cînd Hans Castorp st ?tea acolo fara sa fac? nimic . atunci cînd fusese întrebat cît timp cr ede ca va sta ?i le r?spunsese: Trei saptamîni". Daca anumi?i ochi c?prui. Dar. fara îndoiala.Eu. înspaimîntâtor ?i misterios. Faptul c? vorbea cu doamna Chaucha t era aproape ca ?i cum ar fi vorbit el î m?car ca în unele privin?e era.. de?i acesta î?i ?inuse nasul vîtît în revista pentru ca era. poate. Nu. ?i noi a?teptam de mai bine de juma-tate de or?. împreuna cu ei. cu toate ca el era acela care ave a dreptul sa-i vorbeasc? doamnei Chauchat. Dar v? sf?tuiesc sa ave?i r?bdare. Hans Castorp. f?cuse pe importantul fa?a de Joachim ?i de Settembrini. îi d?dea dreptate ca se adresase varului . pentru ca în cazul lui erau la locul lor numai rela?ii civilizate ?i convorbiri rostite limpede. se ridic? ?i pe fa?a avea o expresie de parca nu ?tia prea bine unde se afla ?i nici cui trebui a sa se adreseze apoi începu sa vorbeasc?. cu toate ca acesta p?rea cufundat în revista sa ilustrat?. amestecat îns? cu o încîntare dintre cele mai evlavioase. Este a dev?rat ca aceste cuvinte fuseser? rostite atunci cu mai multa claritate ?i u?ur in?a. Se pare ca totul a fost amînat cu o jum?tate de ora. îns? ramînînd totu?i a?ezat: ~ La ora trei ?i jum?tate. doua persoane. ci doar le împrumuta. cu un gest degaj at ?i-ar fi scos batista sa-?i sufle nasul. ar fi spus el ?i. Ha ns Castorp nu era nici m?car gelos pe Joachim. fiindc? între ei nu exista nimic s?lbatic. în s? probabil fara a dori în mod sincer sa fie în locul lui. ci pl?cut voalata. cu totul altceva. Dar oare ce s-a întîmplat? Este aproape ra Patru.

Dup? ce întîmpina din partea lui Joachim o primire atît de rece . Hans C astorp st?tea ?i o privea. U n paravan a?ezat între ferestrele acoperite cu negru împ?r?ea laboratorul în doua p?r? i inegale. îvlî se pare c^ tocmai acum au intrat ni^te persoane. lua ?i ea de pe masa o revista ilustrata ?i se întoarse la fotoliul cu rezemaiorile boante.. ci aplecata înainte. sprijinit e de coapse. îns? cum spa?iul era prea mic. era ap?sat din amîndoua p ?r?ile. armonioasa ?i. daca ordinea în care fu-sese?i invitat nu st?t ea deasupra oric?rei atitudini curtenitoare. fâra s? mai f prins în c ocul împletit.Clavdi a" încerca sa se plimbe prin camera. Hans Castorp î?i aminti ca ?i ea a?tepta aici s? i se fac? ra diofonia. sticle concave.. ?i iata-l pe consilieru. cu bra ?ul întins. arunca revista pe masa ?i Hans Caslorp îl urma spre u?a . în clarobscurul laboratorului. intra pe usa laboratorului..Dar oare ce s-a Plat.. pentru a se sim?i prezem la ceea ce se petrecea în jur în Pa cînd p?trunse în laboiator. ?i gîndindu-se la asta.. extraordinar de pl?cuta.51 în care Hans Castor p întrevazuse o u?oara adversitate din partea bunului Joachim împotriva acestei tova r??e de boala." iar sunetul acestei voci îl f?cea sa tremure ca de ni?te Ai l l°r* C'6a *un§"l spin?rii. singurele care i se parura ca se potrivesc sa fie arborat e fa?a de asemenea idei. o ?inea în dreptul luminii mate a l?mpii din plafon. care nu se îndrepta decît pu?in din pozi?ia ei aplec ata. cu atele încruci?ate. de?i Han s Castorp îl privise îngrijorat ?i insistent. un fel de tajera de o form? speciala. Dar inima îi b?tea puternic. în ciuda emo?iei puternice . Se deslu?eau aparate. îi reproducea aspectul exterior pe o pînza. Cum doamna Chaucha î?i pusese iar??i un picior peste altui. genunchiul i se contura precis . de întîmplarile din ultimele c minute. într-un chip în adev?r ridicol cu batrînul. nu atît de dezvoltat ?i tît de voluptuos ca al Marusiei. de un blond-ro?cat care. ?i tr ecînd prin fa?a doamnei Chauchat. Consilierul aulic o picta.? chiar toata linia picior ului ei zvelt se contura sub stofa albastra a fustel-Nu era decît de statur? mijlo cie. insa cum nu d?du nici un semn ca ar fi dispus sa cedeze rindul doamnei Chauchat. acolo. în ochii lui Ha MUNTELE VR?JIT torp. poate fiindc? se gr?beau sa recupereze întîrzierea.. iar în gînd se gr?bi s? caute cuvintele ?i construc?ia frazei. iar Joachim. Dar acum.. cu a jutorul uleiului ?i al culorilor. atîrna liber. ""ut v°alata cu care doamna Chauchat întrebase: . lira prea z?p?cit de ceea ce ias? în urma. Se trezir? în el scrupule cavalere?ti ?i dorin?a de a adresa oricum cîteva cuvinte respectuoase doamnei Chauchat. aulic Behrens întorcînd spatele noilor veni?i. sprijinindu-?i b?rbia ca ?i bunicul s?u ?i semanînd-ast fel. îi vedea genunchiul mulat sub stofa l' Ve<ie-a vertebrele cervicale îe?iiui pu?in în atdra sub ceafa aplecata 238 THOMAS MANN ?i parul scurt... instrument . Joachim trebuia s-o ?tie. ?i iar??i tehnicianul cu halat alb deschise u? a.. Dar nu ?tia daca asemenea aten? ii cavalere?ti erau obi?nuite aici. Cit e nepl?cut. Hans Castorp întoarse capul cu o mutia întunecata de ru?ine ?i cu o expresi e discreta ?i îezervata. procedînd astfel ?inuse socoteala de împrejur?ri ?i în modul acesta dovedise ca?i d?dea seama de situa?ie. ajun?i din urma ?i dep??i?i de laborantul care f?cea preg?tirile pentru radiografie ?i p?rea animat de dorin?a de a scap? cit mai repe de de ei. Un soi de ozon statut umplea atmosfera. Mai auzea înc? vocea . Trecînd pe lînga el. ?i chiar în fran?uze?te daca era posibil. sculîndu-se. nu fara o pornire interioara de a mai întîrzia. Heodata. iar piept ul. ?i. de ai oferi sa treac? înaintea lor.sau. o adversitate ce-l f?cu sa surîda. va îndrep ta asupra ei raze luminoase ce-i vor dezv?lui interiorul trupului. F?r? îndoiala c? dincolo nu d?duser? prea mare importan?a lui Sa?a ?i mamei sale. Nu mai st?tea l?sat? pe spate. îns? avea picioarele cam lungi ?i nu lat? în ?olduri. tablouri de comanda. stînd în picioare în fat unui dulap în perete. ocupat priveasc? o placa negricioasa pe care. ?i iar??i îl str?b?tu un fior. Nu vedea nimic sau nu avea decît perPtu foarte vagi m acest clarobscii artilicial. Domnea aici un miros ciudat. se v?zu silit sa-?i urmeze varul. Nu ramaser? mult timp to?i trei laolalt? în mica sala de a?teptare. cu spatele îndoit ?i umerii azuti astfel ca vertebrele cervicale îi ie? eau în afara ?i le puteai vedea ub jacheta ce se lipea de ?ira spin?rii. p? trunser? în fUn dul camerei.

diapozitive de sticl? fixate în perete la rînd ?i nu ?tiai daca te afli în atelierul unui fotograf. ?î?nira . Joachim se a?ezase pe un fel de sc?unel de cizmar în fa?a unei Iaci de care-?i lipise pie ptul. pentru copiii ?i nepo? ii dumitale! Joachim se r . ca orice fotograf. Dar forma vie. î?i aminti parca Hans Castorp care înv??ase despre treburile acest ea. a?tepta?i pu?in. unde consilierul aulic st?tuse Hineauri.curen?i de mii. Cu ast te înlân?uie?te în scurtul ceas prie lnic. dar ?i o cutie asem?n?toare cu un aparat fotogr afic pe ?asiu cu roti?e. picioare. se umplu cu un lichid verde. fapt care-i rasfrînse într-o parte buza superioara cu tata tocit?. un tînar elve?ian bondoc . MUNTELE VR?JIT 239 Si izbucni în rîs.. învîrtind un comutator. Foarte interesant. Este în adev?r interesant. O lec?ie folosi toare pentr u tineret. într-o camera obscura. Desc?rc?ri electrice izbucnir? ca ni?te împu?caturi. Abia supuse. Iata-i ?i pe Dioscurii no?tri! Castorp ?i Pollux. Laborantul. Asta se f?cea în partea din fa?a. mi-ai v?zut cumva pinacoteca part icular?? ?i Iuîndu-l de bra?. for?ele teribile. Castorp. Hans Castorp v?zu membre o mene?ti: mîini. împingînd înainte um?rul lui Joachim ?i framîntîndu-i spatele. Pl?cile de sticla se stinser?. rotunjit?. Treaba aceasta mergea repede. Ei.e de m?surat sprijinite vertical. de-a lungul peretelui. Apoi totul se lini?ti. cuprinzînd-o cu bra?ele. privea calma ?i amenin??toare în camera. î?i dai seama dup? delicate?ea lui. sucindul. în spatele lui Joac him. ?i-e frica sa-?i deschizi forul interior? Fii lini?tit. înd?r?tul c?rora aprinse o lumina. de-a c?ror d ezl?n?uire era nevoie pentru a str?punge materia. Fulgere p elungi se ridicar?. oftînd. care reie?ea cu claritate luminoasa: scheletul. rîndul sau nu va întîrzia mult. . r?spunse consilierul aulic. pîrîind. î?i manifesta satisfac?ia ?i. rotule. Vei putea chiar sa-?i proiectezi pe perete tainele pieptului. dîndu-se într-o parte. apoi ramase nemi?cat. d?du drumul aerului din plamîni. O scînteie albastr? sfîrîi în vîrful unui aparat. triumful timpurilor noi-Acesta este un bra? de femeie. în acea clipa laborantul apas? cît era n ecesar pîrghia de comanda. fara v? ic?reli! A?adar. ca un halou pali d. for?ele încercar? sâ-?i taie drumuri ocolite. Behrens trecu din locul unde st?tuse în camera propriu-zisa. ?i pe cînd Hans Castor p î?i scotea vesta. bra?e ?i frag mente de bazinuri. partea de sus ?i de jos a coapsei. mâ-n?elegi.. toate acestea func?ioneaz? foarte estetic. îl conduse în fa?a ?irurilor de placi de sticla întunecate. ?i timp de dou? secunde. Undeva. ?i te rog sa nu pretextezi ca e?ti obosit! Vei primi un exemplar gratuit. înv?luia ca o cea?a. Spatele curbat al lui Joachim se umfla. o lumina ro?ie. imediat o sa va vedem în transparen?a. Hans Castorp se întoarse în i unde se proceda la radiografierea lui Joachitn. Va rog. de sute de mii de vol?i. se în?epeni pe picioare. la un inventator sau în chilia de experien?e a unui alchimist care se ocupa ?i cu vr?jitoria. se apleca pentru a aprecia imaginea. îl invit? pe Hans Castorp s? fac? la fel .. Castorp. spuse Hans Castorp. Fotoanatomia. Oare dumitale. cu obrajii trandafirii ?i cu halat alb. iar un tub. asemenea unui ochi. îi recomand? lui Joachim s a respire adînc ?i sa ?in? aerul în plamîni pîna cînd totul se va sfîr?i. Ei.. a acestor p?r?i ale corpului omenes c era schematica ?i avea un contur estompat. Apoi se întoarse înd?r?tu paratului. Joachim începu imediat s? se dezbrace pîna la brîu. fenomenele luminoase di sp?rur? ?i Joachim. pricepi. chintesen?a evidenta. pe amîndoi. iar laborantul corija pozi?ia pacientului.Delincventul urm?tor! spuse Behrens atingîndu-l cu cotul pe Hans Castorp. zise el.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful