Thomas Mann MUNTELE VR?

JIT

Expunere premerg?toare Povestea lui Hans Castorp, pe care avem inten?ia s-o istorisim, nu de dragul lui (c?ci lectorul va înv??a a-l cunoa?te ca pe un tînâr modest ?i deopotriv? de simpatic ), ci de acela al întîmpl?rii îns??i care ni se pare demn? în cel mai înalt grad de a fi r elatat? (?i, în leg?tur? cu aceasta, este totu?i potrivit s? reamintim c? e poveste a sa ?i c? un eveniment oarecare nu se întîmplâ nu import? cui): a?adar, povestea acea sta s-a petrecut cu mult? vreme în urm?, ?i este, ca s? spunem a?a, acoperit? de p atina istorica, astfel c? e absolut necesar s? fie prezentat? sub înf??i?area trecu tului celui mai îndep?rtat. S-ar putea ca, pentru o poveste, faptul acesta s? nu fie un neajuns, ci, mai curîn d, un avantaj; se cuvine doar ca povestirile s? apar?in? trecutului întrucît, se poat e spune, cu cît s-au petrecut într-o vreme mai îndep?rtat?, cu atît r?spund mai precis e xigen?elor povestirii, ?i acest fapt este cu atît mai favorabil pentru povestitor, adic? pentru evocatorul în ?oapt? al timpului trecut. Dar se întîmpl? cu ea ca ?i cu oamenii de ast?zi ?i la urma urmelor ?i cu povestitorii: e cu mult mai batrînâ decît vîr sta lor, vechimea-i nu se poate m?sura în zile, iar timpul care o apas? nu se m?so ar? cu revolu?ii în jurul soarelui; pe scurt, treapta sa de vechime de fapt nu tim pului ?i-o datore?te ?i, prin aceast? observa?ie, în?elegem s? facem aluzie la dub la esen??, îndoielnic? ?i ciudat?, a acestui tainic element. Dar ca s? nu întunec?m cu me?te?ugire o stare limpede a faptelor, iatâ despre ce est e vorba: nem?rginita vechime a povestirii noastre izvor??te din aceea c? se desf ??oar? înaintea unei anumite r?sturn?ri ?i a unui anumit hotar care a tulburat adînc Via?a ?i Con?tiin?a... Ea se desf??oar? sau pentru a evita cu bun? ?tiin?a oric e urma de prezent se desf??ura, adic? s-a desf??urat odinioar?, cîndva, în acele apu se zile 6 THOMAS MANN ale lumii dinaintea Marelui R?zboi, cu al c?rui început atîtea întîmpl?ri au început, ?i c are de atunci fâra îndoiala abia au încetat s? înceap?. Prin urmare, povestea aceasta sa desf??urat mai înainte, daca nu cumva cu foarte mult înainte. Dar caracterul trecu t al unei povestiri nu este cu atît mai profund, mai împlinit ?i mai legendar cu cît s e desf??oar? mai apropiat de odinioar?"? Pe deasupra s-ar putea ca aceast? povest ire a noastr? s? apar?in? în alte privin?e, ?i chiar prin natura ei intim?, mai mu lt sau mai pu?in legendei. Vom relata-o în am?nun?ime, cu îngrijire ?i cu cea mai mare b?gare de seama, dar oar e, în adev?r, pl?cerea sau plictiseala ce ne-o provoac? au atîrnat vreodat? de spa?i ul ?i de timpul pe care le-au cerut cu st?ruin?a? F?r? a ne teme c? ne expunem înv inuirii de-a fi exagerat de meticulo?i, înclinam dimpotriv? s? credem c? pl?cut cu adev?rat este numai ceea ce-i lucrat cu îngrijire. Prin urmare, povestitorul nu va sfîr?i cît ai bate din palme istoria lui Hans. Nu-i vor fi suficiente nici cele ?apte zile ale sâptâmînii, ?i nici ?apte luni. Cel mai pot rivit este s? nu se întrebe dinainte cît timp se va scurge pe pâmînt, în vreme ce povestir ea aceasta îl va ?ine în mrejele sale. ?i, Doamne Dumnezeule, nu vor fi chiar ?apte ani! ?i cu aceasta, începem. Sosire Un tîn?r modest pleca în toiul verii de la Hamburg, ora?ul sau natal, spre Davos-Pla tz, în Graubiinden. Se ducea în vizita pentru trei s?ptâmîni. Dar de la Hamburg ?i pîn? acolo jos c?l?toria este lunga; de fapt, prea lung? pent ru scurtimea ?ederii proiectate. Treci de pe platoul înalt al Germaniei meridional e mai întîi prin diferite ?inuturi, urcind ?i coborînd, ?i în cele din urm? ajungi pîn? la ??rmul lacului Constan?a, iar de aici plute?ti cu vaporul peste valurile s?lt?r e?e, dincolo de pr?p?stii socotite odinioar? ca fiind genuni f?r? fund. Apoi, c?l?toria începe s? se f?rîmi?eze, dup? ce atîta vreme se desfâ-?urase în linie drea pt?, ca dintr-un salt. Intervin întîrzieri ?i greut??i. Pe teritoriul elve?ian, în loc

alitatea Rorschach, trebuie s? folose?ti din nou drumul de fier, îns? nu ajungi de cît pîn? la Landquart, o mic? sta?iune alpin?, unde e?ti silit s? schimbi trenul. E o linie îngust? de cale ferat?, unde urci în vagon dup? ce ai stat mult? vreme în b?ta ia vîntului, într-un ?inut lipsit de orice farmec, ?i chiar din clipa cînd se urne?te locomotiva -mic?, dar cu o putere de trac?iune excep?ional? dup? cît se pare începe partea cu adev?rat aventuroas? a c?l?toriei, un sui? abrupt ?i greu, care parc? nu mai ia sfîr?it. Deoarece gara Landquart se afl? înc? la o altitudine relativ sc?zu ta; dar acum o apuci serios c?tre inima mun?ilor, pe un drum stîncos, s?lbatic ?i anevoios. Hans Castorp c?ci acesta este numele tîn?rului st?tea singur într-un compartiment ca pitonat în cenu?iu, cu valiza din piele de crocodil, un dar din partea unchiului ? i tutorelui s?u, consulul Tienappel - ca sâ-l prezent?m de pe acum pe numele lui , cu paltonul ce se leg?na ag??at de un cîrlig ?i cu p?tura f?cut? sul; st?tea la fereastra cu geamul l?sat ?i, cum r?coarea dup?-amiezii se sim?ea din ce în ce ma i tare, î?i ridic?, J 8 THOMAS MANN asemenea unui copil r?sf??at ?i pl?pînd ce era, gulerul pardesiului de o croiala l arg? ?i modern?, c?ptu?it cu m?tase. Lîng? el. pe banc?, se afla o carte bro?ata, intitulat? Ocean Steamships pe Care î?i aruncase ochii din cînd în cînd la începutul c?l?t oriei; dar acum cartea z?cea acolo, uitata, iar r?suflarea gîfîitoare â locomotivei pr es?ra pulbere de c?rbune pe copert?. Dou? zile de c?l?torie îndep?rteaz? omul - ?i cu atît mai mult pe un tînar care înc? nu ?i-a înfipt destul de puternic r?d?cinile în via?a - îl îndep?rteaz? de universul sau co tidian, de tot ceea ce el numea datorii, interese, griji, speran?e, îl îndep?rteaz? infinit mai mult decît ?i-ar fi putut închipui în timpul drumului cu tr?sura spre gar? . Spa?iul care, rotindu-se ?i gonind, se interpune între el ?i locul s?u de ba?tin ?, desf??oar? for?e pe care, de obicei, le credem rezervate duratei timpului; di n or? în or? el determin? prefaceri interioare, foarte asem?n?toare celor provocat e de timp, dar pe care, într-un anumit chip, le întrece. Asemenea acestuia din urm? el z?misle?te uitarea, dar o realizeaz? desprinzînd f?ptura omeneasc? din cercul c ontingen?elor ei, pentru ? o transpune într-o stare de libertate ini?ial?; astfel, cît ?i bate din palme, face un vagabond chiar dintr-un pedant ?i un filistin. Se spune c? timpul este o Lete; îns? aerul dep?rt?rilor este ?i el un fel de elixir, iar dac? efectul s?u este mai pu?in desâvîr?it, în schimb e cu atît mai rapid. Hans Castorp avea s? simt? toate acestea chiar pe pielea lui. Nu era dispus s? i a prea în serios c?l?toria aceasta ?i sa se angajeze suflete?te. Inten?ia sa fuses e, mâi curînd, s? se achite cît mai iute de aceast? obliga?ie, pentru ca trebuia s? se achite, apoi s? se întoarc? ?casa la fel cum plecase ?i s?-?i reia traiul exact de acolo de unde, pentru scurt? vreme, fusese silit sa-l p?r?seasc?. Ieri înc? era a bsorbit în întregime de lumea gîndurilor sale obi?nuite, cu alte cuvinte se ocupase atît de trecutul cel mai apropiat, deci de examenul dat, cît ?i de viitorul imediat, a dic? de debutul în practic?, la Tunder & Wilms" ( ?antier de construc?ii navale, fabr ic? de ma?ini ?i cazangerie"), si aruncase o privire atît de ner?bd?toare pe cît îi îng? uia temperamentul asupra urm?toarelor trei saptâmîni. Acum îns?, i se p?rea c? împrejur? rile îi cer întreaga aten?ie ?i c? nu-i era îng?duit sa treac? peste ele cu u?urin?a. în cepea sâ-l fr?mînte ?i s?-i stîrneasca o oarecare îngrijorare sim?âmîntul de a fi ajuns în iuni înalte, al c?ror aer nu-l respirase înc? niciodat?, ?i unde, dup? cum ?tia, d omneau condi?ii de via?? neobi?nuit de firave ?i MUNTELE VR?JIT 9 neîndestul?toare. Patrie ?i orînduire social? erau no?iuni care nu numai c? r?m?sese r? foarte departe în urma lui, dar, mai ales, r?m?seser? cu mul?i stînjeni sub el, i ar ascensiunea continua mereu ?i mereu. Suspendat între aceste no?iuni ?i necunoscu t, se întreba ce se va petrece cu el acolo sus. Oare nu era nechibzuit ?i nes?n?to s pentru unul c? el, n?scut ?i obi?nuit s? respire la numai cî?iva metri deasupra nivelului marii, sa se las* purtat dintr-o dat? c?tre aceste regiuni înalte, f?r? s? fi petrecut cîteva zile în vreun loc intermediar? Dorea sa fi ajuns deja la desti na?ie c?ci, î?i spunea el, odat? ajuns sus, va putea tr?i ca în orice alt loc, iar n u ca în clipa de fa??, a urcu?ului, cînd tot ce-l înconjoar? îi aminte?te ca se afl? în re

giuni neobi?nuite. Se uit? afara: trenul ?erpuia prin defileul îngust; se vedeau p rimele vagoane, se vedea locomotiva chinuindu-se ?i zvîrlind valuri de fum brun, v erde ?i negru, ce se risipeau. La dreapta, murmurau ape în adîncuri; la stînga, dintre blocuri de stîncâ, ?î?neau brazi întuneca?i spre un cer sur ca piatra. Ap?reau tunele s cufundate în bezn?, ?i cînd se f?cea iar??i lumin?, se deschideau vaste pr?p?stii cu mici a?ez?ri aflate pe fundul lor. Apoi toate se închideau ?i ap?reau alte defile e, cu r?m??i?e de z?pad? printre cr?p?turi ?i surp?turi. Urmau opriri în fa?a unor g?ri pr?p?dite, capete de linii, pe care trenul le p?r?sea pornind în sens opus, fapt ce te z?p?cea complet, c?ci nu mai ?tiai în ce direc?ie c?l?tore?ti ?i nici n u-?i puteai da seama unde se afl? punctele cardinale. Priveli?ti m?re?e asupra m iraculoasei înf??i??ri ?i aglomer?ri a universului alpin, în care p?trundeai urcînd, s e dezv?luiau ?i, apoi, disp?reau, la o cotitur?, din fa?? ochilor pierdu?i în admi ra?ie. Hans Castorp î?i spuse c? f?r? îndoial? l?sase în urma zona copacilor înfrunzi?i ?i, de asemenea, dac? nu se în?el?, pe aceea a p?s?rilor cînt?toare, iar gîndul acesta al încet?rii totale, al despuierii, îl f?cu s? fie cuprins de un fel de ame?eal? ?i de o u?oar? grea?a, încît vreme de doua minute î?i acoperi ochii cu mîna. Dar îi trecu. C onstat? c? urcu?ul luase sfîr?it ?i c? dep??ise punctul cel mai înalt ?l defileului. Acum, trenul mergea mult m?i lin, pe fundul unei v?i. Er? cam c?tre ora opt seara ?i lumin? zilei înc? mai d?inuia. In dep?rtare, la ext remitatea peisajului, ap?ru un lac cu valuri cenu?ii, iar brazii se în?l?au negri deasupra ??rmurilor ?i de-a lungul povîmi?urilor. se r?reau, se pierdeau, nel?sînd d up? ei decît o îngr?m?dire stîncoasa, de-o goliciune trista, înv?luit? de cea??. Trenul se opri lîng? o gara mic?; era Davos-Dorf, dup? cum auzi Hans Castorp strigîndu-se p e peron, prin 10 THOMAS MANN urmare în curînd avea s? ajung? la cap?tul c?l?toriei. ?i deodat?, lîng? el, r?sun? vo cea lui Joachim Ziemssen. vocea potolit? ?i hamburghezâ â v?rului s?u care-i spunea: Bun? ziua, b?iete, e timpul s? cobori. ?i cum privea pe fereastr?, îl z?ri pe peron chiar pe Joachim în persoan?, purtînd un r aglan castaniu, f?r? p?l?rie ?i cu un aer de s?n?tate pe care nu i-l mai v?zuse niciodat? pîn? atunci. Joachim rîse ?i spuse iar??i: Ei, hâi, b?iete, coboar? odat?; nu te mai codi! Dar înc? n-am ajuns, zise H?ns Câstorp uluit ?i f?r? s? se urneasc? din loc. Ba da, ai ajuns. Uite satul. De aici e mai aproape la sanatoriu. Am tocmit o tr? sur?. H?i, da-mi bagajele. ?i rîzînd z?p?cit în tulburarea sosirii ?i a revederii, Hans Castorp îi întinse valiza ?i paltonul, p?tura f?cut? sul în jurul bastonului ?i a umbrelei ?i, în sfîr?it, Ocean St eamships. Apoi str?b?tu în goan? coridorul îngust ?i s?ri pe peron s?-?i salute v?rul mai de aproape - de fapt, abia acum urm? s?-l salute propriu-zis - a?a cum se c uvenea, adic? f?r? exuberan??, ca între oameni cu moravuri reci ?i aspre. Poate s? par? oarecum ciudat, dar de cînd se ?tiau ?u ezitat s?-?i spun? pe nume, de teama unei izbucniri prea afectuoase. Totu?i, cum nu puteau sâ-?i zic? nici pe numele d e familie, se opriser? la b?iete". Asta devenise un fel de regul? stabilit? între c ei doi veri. Un b?rbat în livrea, cu ?apca împodobit? cu galoane, îi privi cum î?i strîng mîna tînârul en stînd într-o pozi?ie militâreascâ iute ?i cu un aer de stinghereal?, apoi omul se apr opie ca sâ-i cear? lui Hans Castorp recipisa de bagaje; era portarul sanatoriului interna?ional Berghof', care le spuse câ vrea s? se duc? s? ridice cuf?rul vizitato rului de la gara Davos-Platz, în vreme ce domnii pot plec? imediat cu tr?sur?, spr e ? merge s? cineze. Omul ?chiop?ta vizibil, astfel câ prim? întrebare pe care Hans Castorp i-o puse lui Joachim Ziemssen a fost: E invalid de r?zboi? De ce ?chioâpâtâ în halul ?sta? Ei, asta-i, ?i-ai g?sit! r?spunse Joachim cu o oarecare am?r?ciune. Invalid de r ?zboi! Asta o are la genunchi, sau a avut-o, câ i-âu scos rotula. Hans Castorp realiz? într-o clip? ce voise s? spun? Joachim. Ah! Asta-i! exclam? ?i-?i în?l?? capul din mers, întorcîndu-se pu?in. Doar nu vrei s? mâ faci sa cred câ tu înc? mai ?i ceva? Ara?i ca un MUNTELE VR?JIT 11

d atorit? soarelui ?i vîntului. Acum a vea alte griji. pentru tine reprezint? totu?i o buna bucat? de vreme. Cu tine. iar pielea lui. s-ar zice c? mai por?i centironul ?i c? vii direct de pe cîmpul de manevr? . ca pe roate. F?r? îndoial?. nep?s?tor ?i iritat în acela?i timp. Cu ochii mari ?i negri. cei de aici. împreun? cu mine? Nu vad. Aceste urech i fuseser? singura am?r?ciune ?i durere a vie?ii sale. da r imediat se a?eza într-o pozi?ie mai piezi??.dragon. cu dop de metal. Ce-i drept. a c? rei cl?dire aducea mai mult cu un fel de ?opron. întorcîndu-?i spre Castorp ochii mari. Curînd. Nici nu-?i închipui cîta lib ertate î?i iau ??tia de aici cu timpul oamenilor. îi r?spunse Joachim. peste trei s?ptâmîni. o s? vezi. timpul. ?i eu cred c? da. crezi? r?spunse Joachim. ^ Cît de savant ai devenit! zise Hans Castorp. r?spunse Joachim. Da. Ah. acum se aude mai p u?in. numai Dumnezeu ?tie cît este de pl?cut savantlîcul ?sta. o sâ vezi c? nu-i o treab? chiar atît de u? oar?. în adev?r. dar s? trecem peste asta. ?i apoi. c?p?tase. Din p?cate. c?p?taser? o expresie pu?in obosit ?. continu? el ?i ad?ug?: Aici î?i s chimbi concep?iile. aproape trist?. Se a?ezar? în tr?sura galben? care-i a?tepta în pia?a pietruit? din fa?a g?rii. în ultimele cinci luni. De altfel. spuse dînd din cap.. zise Joachim ?i. în primul rînd. sus. pînâ la o anume vreme. Da. ?i se mai aud zgomote ?i în al doilea spa?iu intercostal. Hans Castorp continu?: Dar ai sâ te întorci curînd acas?. cei mai mul?i dintre noi au cîte unul asem?n?tor. oache?? din na?tere.. spuse el. nu mai e foarte grozav. în gînd. pe care patria sa blond? nu contene?te sâ-l creeze. s? existe vreo pi dic?. totu?i nu sînt înc? s?n?tos. Mi-ar fi pl?cut sa-l ui t cît mai repede ?i s?-mi fac stagiul. dar care. aclimatizeaz?-te. Totu?i te-ai îndreptat minunat. trei saptamîni sînt cît o z i. Da. mai expectore z sputa. ceea ce nu-l prindea prea bine. c?ci de abia ai sosit. din vale. un model de for?a tinereasc?. O sa mai afli tu multe. unde alt?dat? se auzea un ral. Dar a?teapt ? pu?in. iar în afara de asta. ?i Hans î?i privi v?rul pe furi?. croi t parc? sa poarte uniform?. îns? jos hîrîie înc? foarte tare. cu musta?? mic?. la noi clima nu e unica ciud??enie. între noi are ?i un nume. Aici. f?cu el ?i se ridic? pe perna. brunet?. Prive?ti peisajul? Era exact ceea ce f?cea Hans Castorp. ?i tu ?tii c? a te în toarce acas? în trei sâpt?mîni" este o idee de acolo. culoarea bron zat? nu dovede?te prea mult. Apar?inea acelui tip foarte brun. care fuseser? to tdeauna blînzi. cînd? P?i.! Da. prin urmare tu te ?i vezi. Hans Castorp se frâmînta indignat pe perna tare a scaunului: 12 THOMAS MANN O jum?tate de an? Dar e aproape jum?tate de an de cînd e?ti aici! Nu avem chiar atît a timp. privind drept înainte. îl lamuri. grâbindu-se apoi s?-l ascund?: era un flacon turtit din sticla albastra. deasupra unei guri c?rnoase ?i frumos conturate. Joachim era mai înalt ?i mai lat în spate decît el. sînt bronzat . lucrurile nu merg chiar a?a. care ai venit în vizit? ?i care nu treb uie s? stai cu totul decît trei sâpt?mîni. care-l asigura: E grandios! . O s? vezi aici o diversitate de lucruri noi pentru tine. mâ simt mai bine. trei s?pt?mîni nu înseamn? aproape nimi c pentru noi. sus. ar fi fost cu adev?rat frumos dac? n-ar fi avut urechile prea dep?rtate. culoarea bronzului întunecat. Cît despre ceea ce crezi rel ativ la starea mea. f?r? s? dea aten?ie indign?rii sincere a varului sa u. care la ultimul consu lt general mi-a comunicat c? mai am de stat cel pu?in înc? vreo jum?tate de an. îns? pentru tine. ?i-i arata varului sau un obiect pe care-l scoase pe jum?tate din buzunarul interior al raglanului. clatin? capul de mai multe ori. reîntors acas?. O jum?tate de an? B?iete. dar bronzul se datore?te soarelui ?i z?pezii. ?i în vreme ce murgii pornir? la drum. curînd? întreb? v?rul. dup? cum spune mereu Behrens. e?ti nebun? strig? Hans Castorp. continu? el ridicînd din umeri. o porecla d estul de caraghioas?. în stînga. Pentru ei. Hans Castorp se întorcea mereu sa-l priveasc? dintr-o parte.

dar nu sînt decît cincizeci. atît pot sa-?i sp un. din cauza atîtor balco na?e. de ardezie. acolo. Iarna. pe un mic podi?. este un aer renumit. Jos s e întindea valea locuita. Daca se exprimase îns? astfel. în via?a mea nu am urcat atît de sus! ?i cu oarecare curiozitate. ca s?-l încerce. A?a se face ca piscurile nu mai ies chiar atît de tare în eviden?a. deoarece drumurile nu mai sînt practicabile. .G?se?ti? întreba Joachim. . dar gînde?te-te câ ?i noi sîntem la o în?l?ime înspaimîntatoare. O buna bucata de vreme. acolo unde . în dre îi mai z?re?ti înc? albâstreala? apta Vîrfului Negru. m?r ginit ici ?i colo de case. p?trundea cu u?urin?a ?i nu spunea nimic sufletului. Palida ro?ea?a a amurgului. ve?nica. nu g?sesc c? priveli?tea este chiar atît de formidabil?. In spatele intr?rii în defileu. ca sa fiu sincer. . nu. aia sînt sili?i s?-?i transport e cadavrele cu bobul. . Sanatoriul Schatzalp" se afl? la altitudinea cea mai mare. Unde sînt oare ghe?arii ?i crestele înz?pezite ?i masivele uria?e? D rept s?-?i spun. ai ?i un ghe?ar. spuse Joachim ?i gura i se strîmba o clip? cu dezgu t. Nu. sînt înalte. Seara se las? repede. O mie ?ase sute de metri deasupra nivelului marii. De altfel. Spre stînga urcau pote ci printre livezi.Da. Sanatoriul nostru este a?ezat înc? ?i mai sus decît satul. se gr?bi s? spun? Hans Ca storp. ?i care este marcat? cu o precizie deosebit de izbitoare. dup? cum po?i s?-?i dai seama.De z?pad? ve?nica.Da. Lipsit de mireasma. ?i pretutindeni se aprindeau lumini. mai ales cînd ninge.Minunat! remarca el cu polite?e. toate acestea sînt destul de sus. nu glum?! Se cuib?rise spaima în mine. de consisten?a. îngust? ?i pu?in ?erpuitoare. Cu cincizeci de metri mai sus. ?e ?i stinsese. în seara aceasta regiunea nu se prezint? întro lumina avantajoasa. neînsufle?it? ?i trist?. atît pe fundul v?ii cît ?i pe cele doua povîrni?uri. Po?i s? m? crezi c? noi ??tia de -aici. Hans Castorp aspir? prelung ?i adînc acest aer str?in. ?i cum se stîrni pu?in vîntul. de sus. . nimic al tceva decît stîncile. fundalul mun?ilor mai în dep?rta?i avea o culoare rece. Pe partea cealalt?.Nu. nu mai este nimic. Dar sfîr?e?ti prin a obosi. am avut aceast? impresie doar o clip?. fleacurile astea nu mi se par chiar atît de înalte. în care tocmai se aprindeau luminile ?i care. piscul ?la de sus Nu mare. O mie ?ase sute de metri! Asta înseamn? aproape cinci mii de picioare.. dar este un ghe?ar autentic.Da. . Vorbe?ti foarte ciudat. Da. dup? cum vezi. în prospect se specific? o sut?. în terase. continua J oachim. ?i care i se p?r use într-o anumit? m?sur? ap?s?toare ?i stranie. cu fa?a îndreptat? spre sud-vest se înal?? o cl?dire lung?. începu s? se simt? tot mai tare r?coarea serii. de u miditate. zise Hans Castorp. ?i o dat? cu ei se opre?te totul. p?rea. de sus". Citeodata.Ba da. g?urit? ?i poroasa ca un burete. de departe. e pe pa rtea cealalt? ?i nu se poate vedea de aici. pe care Joachim o întrebuin?ase de patru sau cinci ori pîn? atunci. pierzîndu-se în întunecimea obosit? a p?durilor de brad. Piz Michel ?i Tinzenho rn. zi se Hans Castorp. Era rece nimic altceva. m-am c???rat pîna aici. brazi i se opresc brusc. apoi. observa Hans Castorp. într-un fel exagerat ?i nestâpînit ?i care nu-i st?tea. iartâ-m?. sînt ?i ei acoperi?i de z?pad? tot anul. daca vrei. Eu vorbesc ciudat? întreb? Joachim cu o oarecare îngrijorare. pe care nu po?i sâ-i vezi de aici. ghe?arul Scaletta. care însufle?ise vreme de o clipa cerul acoperit în întreg ime. pe firul v?ii. sîntem sâtui pînâ-n gît. cu un turn cu cupol?. luînd-o la stînga peste linia îngust?. drumul ducea paralel cu calea ferat?. ce precede c?derea definitiva a nop?ii. Aproape pretutindeni dai de limita pîn? la car e cresc copacii. trecur? un rîu ? i urcar? la trap pe un drumeag în panta u?oar? c?tre versantul împ?durit. întorcîndu-se c?tre v?rul s?u. r?spunse Joachim. ?i peste natur? domnea acea stare de trecere MUNTELE VR?JIT 13 decolorat?. se câ?ârau casele. dac? fa ci socoteala. era din cauza expresiei noi ??tia de-aici. . . deloc bine. dar mai ales pe cel din dreapta ce ie?ea în afar? ?i pe care. începînd de acolo de unde valea se îngusta.. arc o 14 THOMAS MANN înf??i?are mai pl?cut?.

?i picioarele tale sînt reci? Ceea ce-i enervant este c? în acela?i timp fa?a îmi arde. iar v?rul sâu îi r?spunse: î?i fac cura pe ?ezlonguri. Cum. spuse Joachim. Joachim aprinsese . un tip foarte intel igent ?i priceput. zise el respirînd pe gur?. cu gîtul scurt. se aflau ni? te 16 THOMAS MANN baloane. între poart? ?i ap?r?toarea de vînt.ceea ce p?rea câ-i face bine . Mi-ai povest it atîtea lucruri caraghioase. aple at înainte. ?i deodat? sim?i câ-l cupri nde nevoia de a rîde. Dar în mod obi?nuit. E specialist în d isec?ia sufletelor pacien?ilor. Mai este apoi ?i Krokowski. albi ?i severi. acoperi?i cu un st rat de vopsea de ulei ca lacul. poate sînt pu?in cam obosit. Nu mai era deloc st?pîn pe sine ?i.. în prospect se insist? mult pe activitatea lui. întins? pînâ la portal l sanatoriului interna?ional Berghof'. Pere?ii luceau. deoarece voiam s a te întîmpin. în timp ce urcau. Joachim rîse ?i el din toat? inima . Dar acum. Ce face? Disec?ia sufletelor? Dar asta este dezgust?tor! exclam? Hans Castorp. Unde-or fi oare v izitatorii. îmbr?cat cu aceea?i livrea cenu?ie ca a omului ?chiop di n gar?. ?tii. pe du?umea. în dreapta c?ruia se întindeau saloanele. despre al c?ror rost Hans Castorp uit a s? mai întrebe. ?i-i conduse prin holul bine luminat. ?i d e acolo le ie?i în întîmpinare. al c?rui dispozitiv electric fu manevrat de slujba?ul francez. hai s?-?i vezi camera ?i s? te s peli pe mîini. a întrecut orice m?sura. î?i acoperise ochii.Cadavrele? Asta-i buna! Haida-de! exclam? Hans Castorp. Cum a?a? Cadavrelor nu l e pas?. în dou? locuri ale coridorului. Ei.. Num?rul 34 Imediat la dreapta. pe covorul de iut? al coridorului îngust. Dup? toate aparen?ele. asistentul. f?r? îndoial?. r?spunse Joachim ridicînd din umeri. era camera portarului. ce zici? U?a era dubla. Pu?in a lipsit ca Hans Castorp sâ nu izbucneasc? din nou în rîs. ce-i zguduia pieptul. curioas?. aici sus? P??eau. un rîs puternic ?i nestâpînit. e ra o sor? de confesiune protestant?. schimonosindu -i fa?a uscat? de vîntul rece într-o grimasa pu?in cam dureroas?. Eu am c?p?tat azi permisiunea s? ies. Mergem imediat la mas?. Globuri de sticl? m at? r?spîndeau o lumina palid?. Din mers. dup? cîte se pare. trebuie s-o recun osc. ?i care o s?-?i plac?. Chestia aia cu disec?ia sufletelor a fost prea ta re. încît acum rîdea atît de tare. La dreapta stau eu. Asta-i camera ta. De undeva ap?ru 0 infirmier? cu bonet? alb? ?i c u un pince-nez al c?rui ?nur era trecut pe dup? ureche. Intrar? în ascensor. Hans Castorp î?i ?tergea ochii. în treac?t fie spus.. chinuit? ?i f?r? chemare a utentic? pentru naeserie. la voi. Cu bobul! ?i asta mi-o spui cu cel mai mare calm? Constat c? ai devenit teribil de cinic în aceste c inci luni! Cîtu?i de pu?in cinic. din cauza c?l?tor iei. Hans Castorp arunc? o privire ?i observ? câ sînt goale. nu-i a?a? Mi se pare c? mi-e foame. întreb? el. mari vase pîntecoase. Sînt complet stors ?i sleit de mult ce-am rîs. un vechi membru al un ei asocia?ii studen?e?ti ?i chirurg remarcabil. aici la noi este foarte posibil s? devii cinic. Da. De altfel. însu?i Behrens este un cinic bâtrîn o celebritate. dar n-am putut g?si ceva mai potrivit. Cel pu?in se m?nîncâ bine. dup? toate cele auzite. De la opt la zece.?i astfel MUNTELE VR?JIT 15 se întîmplâ câ dispozi?ia celor doi tineri era excelent? cînd se dadurâ jos din tr?sura car îi condusese cîteva clipe la pas. iar la stînga e o pereche de ru?i cam dezordona?i ?i zgomoto?i. citind ziar ele.. frâmîntat?. v? întinde?i pe balcon chiar ?i în timpul nop?ii? întreba el cu voce tremur?toare . asta-i regula. disec?ia sufletelor îl d ?duse gata. Num?rul treizeci ?i patru. dup? cin? stau ?i eu întins pe balcon. de-a lungul unei rampe în zigzag. ?i apoi. câ-i curgeau lacrimile de sub mîna cu care. iar în spa?iul interior avea cuier pentru haine. f?r? zgomot. un slujba? cu înf??i?are de francez. ? i abia acum veselia îl cuprinse definitiv. care st?tuse lîng? telefon.

gros ?i îavabil. al tfel nu mai g?sim nimic de mîncare. sim?ind îndemnul s? vorbeasc? nu importa ce. r?spunse Joachim. camera se ivi vesel? ?i lini?tita. Continuînd sa sporov?iasc?. Hans Castorp primi aceasta relatare cu o v?dita indiferen??. brodate simplu în cul ori vii. Unii nu ?e obi?nuiesc niciodat?. cu tapetul de asemenea alb. Dar aici nu se face deloc foc? striga el deodat? ?i se repezi la radiatoare ca sa-si lipeasc? palmele. Dar. în lumina ei tremur?toare. Behrens a ?tiut de la început c? o s? dea ortul popii înainte de-a sosi tu ?i ca. de dup? un coli a! coridorului. comode. aici ne ?in mai curînd în frig. sîn t minunate. astfel.tu?ea unui om. dar într-un fel atît de evident oribil. de?i fa?a îmi este groaznic de înfierbîntata uite. cu linoleumul ne ted ?i curat ?i cu perdelele de pînz? str?lucind de cur??enie. go on. . obi?nuie?te sa întrebui n?eze crema. privindu-i cu un aer curios ?i miop. ca un copila?. un zgomot nu prea tar e. o muzica de tîans. e-un lucru pe care-l ?tiu din experien??. . Joachim nu o f?cu. infirmiera ap?ru din nou. Rosti cuvîntul bi neîn?eles" cu oarecare afectare. îl ?oca chiar ?i pe el. asta e grozav. da. însu?i Behrens are obraji i înro?i?i din zori ?i pîna-n noapte. Pe scrin. Dar. a?a încît lucrul acesta n-are de ce sa ne surprin d?. îns? o tuse care nu sem?na cu nici o alta auzita de Hans Castorp vreodat?. ?i-i transmise lui Joachim salutari de la diferite cuno?tin?e din ora?ul na tal. cu mo bilele albe. bi neîn?eles..Fierbin?eala se datore?te aerului ?i nu înseamn? nimic.H2CO. chiar ?i fara noima. pune mîna sa vezi cum rd! Posibilitatea ca cineva sâ-i ating? fa?a nu se potrivea nicidecum cu firea lui Han s Castorp. ?tii. La pr imul etaj îns?.Nu. Presupun ca ofi?erul de marina se râdea cu o ma?ina de b?rbierit normala. nu-i a?a? Bineîn?eles ca o cur??enie riguroas? este o condi?ie de cea mai mare importan?a. americanca a mai avut doua hemoptizii foarte puternice ?i cu asta ?i-a dat sfîr?itul.. un ofi?er din marina engleza. abia auzita. iar cu fleacurile astea te zgîrii mult ma i u?or decît cu un brici bine ascu?it. se z?reau luminile din vale ?i din dep?rtare r?zb?tea. mai adaug? ca avea în cuf?r doua sute de buc??i de M?ria Mancini ?igara sa preferata . Cu mînecile c?m??ii s uflecate.August! August! exclama Hans Castorp. ca marinar. în asemenea cazuri. Ar trebui sa fie un frig mai mare decît asta. o tuse în comp .Dr?gu? din partea ta. Ie?ea pe coridor în fiecare clipa sa plînga. De asemenea este normal ca pe o piele iritat? apa s?rata sa dea o senza?ie de usturime. metilaldehidei nu-i rezista nici cei mai viguro?i microbi ..Fumiga?ii. Hans Castorp se opri deodat? pironit de un zgomot înfior?tor. ca pe timpul cînd v?r ul MUNTELE VR?JIT 17 s?u era student ?i f?cea propaganda pentru acest fel de pronun?are. Ce camer? frumoasa! Aici se poate st a comod ?i pl?cut cîteva saptamîni. Dup? aceea î?i freca obrajii cu crema. a stat lînga ea. dar în?eap? la nas. spuse Hans Castorp. . Dar am înghe?at! în special trupul mi-e cumpl it de înghe?at. ceea ce. datorita serviciului... pentru ca era b?rbierit proasp?t ?i lacrimile îl usturau. c ?ci folosesc ?i una ?i alta. dup? gustul la moda. abia de arunca o privire scurta spre patul de metal alb. s-au f?cut fumiga?ii serioase cu formol care. Era fara îndoiala o tuse . U?a de la balcon era deschisa. Logodnicul ei. camera va putea fi a t a. apoi continu a cu muita volubilitate: Ce voiam sa mai spun. bunu f Joachim pusese într-un vas mic cîteva flori ce putuse g?si dup? primul cosit. încît Hans Castorp f?cu o strîmbatura ?i î?i hol a ochii în direc?ia lui Joachim. înfa?at cu rufarie proasp?t?. a fost evacuat? înc? de ieri diminea?? ?i. ca sa se dea drumul la calorifer în august. Pe coridor. ci se mul?umi sa zic?: . iar el. De altminteri. care s e auzea destul de aproape. Alalt?ieri sear?. izolînd ?i prelungind silabele.. ca la vama controlorul a fost foarte în?eleg? tor. zise Joachim. de altfel. Alalt?ieri a murit aici o americanc?. .plafoniera ?i. spuse spalîndu-se ?i ?tergîndu-?i mîinile. Da. cîteva fire de coada-?oricelului ?i cî?iva clopo?ei de munte culese chiar de el de pe po vîrni?. de fapt. stînd în picioare în fa?a chiuvetei mari ale c?rei robinete nichelate str?lu ceau în lumina electric?. dar n-a prea fost la în?l?ime.

ro?ii umplute. Nu-i u scata. de?i pofta de mîncare era mai mica decît ar fi cr ezut. Insa Hans Castorp nu era în stare sa treac? peste impresia ce i-o f?cuse tu?ea auz ita. îl asigura de mai multe ori ca literalmente vedea în interiorul celui n?scut pe ntru c?l?rie. Hans Castorp mînca mult. . pe lînga ea. E foarte retrasa. o asemenea tuse înc? n-a existat. îi spuse Hans Castrop varului sau. era. sau de aceia care primeau vizite. tu nu e?ti decît un biet debutant. cel pu?in pentru mine. Comandar? o sticla de Gruaud-Larose. aproape de fereastr a. nu se afla aici decit o singura vizitatoare. Hans Castorp afla ca aici chelneri?ele se numeau fete de sal on". frecventat mai ales de oaspe?ii no u-sosi?i. 18 THOMAS MANN în timp ce-?i continuau drumul. îl explica Joachim în ?oapta. c a este ceva cu totul nou pentru mine ?i ca e firesc sa ma impresioneze. în restaur ant se f?ceau. Se spune ca a colindat sanatoriile de tubercu-lo?i înc? de pe cînd era copila ?i de atunci n-a mai tr?it în lume. Este întocmai ca ?i cum ai privi în trupul omului sa c onsta?i cum arata a?a ceva: numai mocirla ?i noroi. de asemenea. diferite brînzeturi ?i fructe. o femeie tînara. iar cînd intrar? în restaurant. în fa ?a saloanelor. fredonînd în acela?i timp. .. îi servi o fata dr?g?la??. cînd ia masa are întotdeauna la ea o car te.în cazul acesta. fie uscate. se servea chiar ?i ?ampanie .Trebuie sa te gînde?ti. la care Joachim se mul?umi sa ia lista de bucate ridicînd din umeri într-un fel pe car e nimeni nu i-l cunoscuse alt?dat?. n?scut parca pentru c?l?rie.ara?ie cu care orice alta tuse auzita cîndva fusese m?rturia viguroasa a unei minun ate s?n?t??i.de altfel o tuse fara chef ?i via?a. Exista a tîlea soiuri de tuse. Cînd tinerii se a?ezar?.. r ochie neagr?. Hans Castorp î?i împreuna mîinile proasp?t sp?late ?i l e freca una de alta cu o senza?ie de a?teptare pl?cut?. . ce nu se manifesta prin zvîcm turi regulate. îi mai spuse Joachim. a?a cum proceda de fieca re data cînd se a?eza Ia masa poate pentru c? str?mo?ii lui î?i f?cuser? rug?ciunea în ainte de-a mînca supa. fri ptura cu diferite garnituri. Totu?i. dup? cum îi explica Joachim. de vreo treizeci de ani.Da. cîteodata. fie cu expectora?ie. Destul. ochii lui obosi?i de c?l?torie aveau o sclipire cam febrila. o pr?jitura deosebit de gustoasa. dar nici nu po?i sa spui ca e cu expectora?ie. cu chipurile luminate de abaj urul ro?u al l?mpii de pe masa. St?teau lînga storul galben-deschis. A?ezat imediat în dreapta holului. ?i care cioc?nea mer eu cu degetul mijlociu de la mîna dreapta în fa?a de masa. nici m?car nu mai este o tuse vie. spr e marea lui veselie. o aud în fiecare zi ?i nu simt nevoia sa mi-o descrii. asta de aici este un caz grav. Dar acum. fa?a-n fa??. ca n-am mai auzit pîn? acum nimic asem?n?tor. Dar. zise Joachirn. . iar cea cu expectora?ie se s pune în general c? este preferabila ?i mai buna decît atunci cînd te-apuci sa latri în f elul acesta. sor? alb ?i cu o culoare extraordinar de s?n?toasa în obraji ?i. MUNTELE VR?JIT 19 . care luau masa în afara programului. ca ?i rezultatele favorabile ale consulturilor generale. Mîncar? supa de sparanghel. urlam ca un lup ?i-mi aduc aminte ca to?i erau ferici?i cînd începeam sa expectorez. ci suna asemenea unui mestecat mfiorator de slab în terciul unei de scompuneri organice. D ar mai erau anivers?rile zilelor de na?tere ?i. Mîncarea era excelenta. care citea o carte. pe care Hans Castorp o d?du înapoi spre a fi înc?lzita. cu voce de alto. Hans Castorp vorbi îndelung despre tu?ea celui n?scu t pentru c?l?rie. Dar avea obiceiul sa manînce mult chiar ?i atunci cînd nu-i era foame din resp ect pentru el însu?i. La restaurant Restaurantul era luminat. în tinere?ea mea. ?i iat? unde a ajuns. Ocupaser? o masa pe locul cel mai bine plasat ?i mai pl?cut. s?rb?torirea plec?r ilor apropiate. cu cele cinci luni ale tale ?i înc? vei mai fi cînd vei împlini anul. spuse el. iar cuvîntul tuse nu i se ma i potrive?te nici pe departe. fe meia î?i schimba locul. un b?rbat e legant. chefuri. adaug? el. întorcîndu-le spatele. cînd aveam anghina. chipul bucalat. ?tii. elegant ?i pl?cut. mai poate fac e înc? plimb?ri. E un aristocrat austriac.

c?ci er? bucuros sâ-?i u?ureze sufletul. zicea ca poarta un sterilet". în timp ce mîncau. suma ce reprezint? doar cheltuielile ini?iale. recunoa?te ca expresia e de nepre?uit. cu toate c?. MUNTELE VR?JIT 2i Ei. d?deau din cap. spuse el cl?tinînd din cap ?i apuca din nou paharul. . s? se dest?inuiasc?. aici. aduce atîtea schimb?ri ?i progrese in via?a. sus". Totu? i. este aproape un eveniment. jos. o schimbare. ?i trebuia s? i le înghi ?i pe toate. rîse ?i el. ?i cu toate acestea. Dar cum Hans Castorp se porni iar??i pe rîs. e cumplit. ba chiar cu o oarecare voluptate ?i. încît trupurile le erau cuprinse de tremur ?i pe amîndoi. ?i po?i fi încre din?at c? ?tim cu precizie ce facem. noi st?m acum ?i rîdem. o persoan? de altminteri destul de bolnava. pe deasupra. gîndindu-se la soarta lui. la care Joachim se gr?bi sa r?spund?. spuse Hans Castorp. varul sau îl sili s? repete povestea cu cadavre le coborîte pe pîrtia de bob. ar fi trebui t de mult sâ fiu înrolat ?i luna viitoare sâ m? prezint la examenul de ofi?er. care se numea doamna Stohr ?i st?tea la ace ea?i mas? cu el. limba i se împleticea destul de des. zise el.Sterilet. Ha ns Castorp p?r?si imediat acest subiect de discu?ie ?i-l ruga pe Joachim s?-i vo rbeasc? despre via?a care se ducea aici. tres?rind din cînd în cînd din p icina sughi?ului. ?i convorbirea lor contin ua liber? ?i în cea mai bun? dispozi?ie mai ales dupâ ce tîn?ra femeie care fredonase ?i cioc?nise în mas? se ridic? deodat? ?i disp?ru. fa pt care se petrecea cu to?i. de o valoare ce nici nu poate fi calculat?. Po? s?-?i spun ca.. zise cu o figur? îndurerat?. îi apuca sughi?ul. în acela?i timp. sus. în sch imb b?u vin cu pl?cere. Joachim se întrista. . înscrise în buget. este minunat c? ai venit. manifesta de mai multe ori încîntarea de a avea pe cineva c u care s? schimbe cîteva cuvinte spirituale.Repede ?i încet. ?i r?sturna?i pe jum?tate pe spate. o sp?rtura în aceasta monotonie ve?nica ?i nem?rginita. era de o incultura nemaiîntîlnita. Vorbele se precipitau. mai era ?i clevetitoare. aproape în aceea?i clipa . pârînd c? s e bucur? din toat? inima. Pe cînd eu sînt silit sâ încremen . ?i nu apucau s? înghit? bine. Dup? aceea. Formidabil! spuse Hans Castorp.Dar pentru voi timpul trebuie sa treac? relativ repede. c ?ci atunci cînd te-ai instalat aici pentru ve?nicie ?i înc? ceva pe deasupra. ?i trebuie sâ te a?tep?i la mai mult. iar în vocea lui domoala se sim?ea emo?ia . în mod normal. nu exista nimic. De altfel ?i Joachim era foarte însufle?it. sprijini?i în sp?tarele scaunelor. Spunea dezinfixare". c? iar??i începeau s? vorbeasc?. ca aici nu exista nici timp. acolo. ?i-?i f?cuser? obiceiul sa înjure mîncarea. încredin?îndu-l înc? o data în mod formal c? er adev?rul adev?rat. îl ?i îngrijora pu?in. fâra m?car s? clipe?ti. spune ?i tu dac? nu-i trist pentru mine. sus. cu toata importan?a ce-o acorda regulariz?rii cursului rîu-lui Elba. uite. so?ia unui muzicant din Cannstatt. Hans Castorp b?u de asemenea. Vom investi cincizeci de milioan e. Asistentului Krokowski îi spunea fomulus".. . înregistrez gre?elile acestei inculte doa mne Stohr ?i-mi pierd timpul. Vreau sa spun ca> în genere. Pentru început. î?i face calculele cu zgîrcenie. r idicau din umeri. r?spunse Joachim. iar despre o alt? doamna. De altfel. doamna Iltis. fa?a îi ardea ca focul. ocolind cu grij? ex presii prea sentimentale.. care însâ. a?a spune. pentru mine.. c?ci atunci cînd Behrens vorbe?te de înc? o jum?ta te de ?n.Da. avînd înc? gurile pline. .Joachim nu cinsti prea mult mîncarurile. ceea ce f?cu. cu termometrul în gur?. luau aere impun?toare ?i. îi spuse ca era satul de buc?t?ria asta. cît ?i despre cei interna?i în sanator iu. Iar eu. Dar 20 THOMAS MANN trupul ?i-l sim?ea înc? înfrigurat ?i în toate membrele avea un fel de nelini?te deose bit de pl?cut?. rîdeau. cum vrei s-o iei. nici via?a nu. un an. cum sînt de altfel mai to?i aici. cu un aer cît se poate de serios. Joa chim voia sa afle nout??i de la Hamburg ?i aduse vorba despre proiectul de regul arizare a Elbei. tînjesc aici. O doamna. rîdeau atît de tare. dar trecea peste toate astea cu un gest neglij ent al mîinii. joac? un rol a tît de mare. In sfîr?it altceva. gesticulau cu fu rculi?ele. Formidabil pentru dezvoltarea naviga?iei noastr e. nu trece. ?i istorisi tot felul de întîmplâri caraghioase ca s? între?in ? aceast? buna dispozi?ie. La vîrsta noastr?. nu se poate prevedea nici m?car cu aproxi ma?ie cînd voi putea pleca de aici. acum. Ba.

adic? la drept vorbind apr oape c? adormise. Hans Castorp nu g?si altceva decît s? întrebe dac? aici nu era posibil s? comande o sticla de bere porter. Abia a sosit. pierzînd. u?or cîntat: Fi?i bine venit. cu deplina con?tiin?? a s?n?t??ii dumneavoastr? perfecte! Somn u?or ?i la revedere! Cu aceasta consider? câ-?i luase r?mas bun de la cei doi tineri ?i se rea?ez? sâ-?i . râsfrînt cum Hans Castorp nu mai v?zuse pîn? atun ci decît la un fotograf din Danzig . ca ?i cum ar fi vrut sâ-i dea de în?eles c? orice stinghereal? era de pri os ?i c? intre ei trebuia sâ d?inuiasc? o deplin? încredere. Veni?i la noi ca pacient. îi spuse: îng?dui?i-mi. lîngâ u?a glisant?. aici n -o s? ave?i nevoie de nici un fel de tratament medical. într-un fel viguros ?i îmbârbâtâtor. ca un om care. Dar ca r?spuns la toate acestea. ?i prin urmare. la exame nul s?u ?i ad?uga c?. în holu l înc? u?or luminat. vorbind despre cele trei s?pt?mîni ale lui. termi22 THOMAS MANN n?t? prin doua vîrfuri unde ap?ruser? cîteva fire albe. Totu?i. rîsul doctorului Krokowski izbucni iar??i biruitor ?i în vreme ce scutura mîna tînârului. cu firea b?nuitoare a tinerilor. ?i va mul?umesc de mii de ori.care împrumuta înf??i??rii doctorului Krokowski u n aer de artist. r?spunse Hans Castorp cu o demnitate sfioas?. domnule doctor. sînte?i un feno men vrednic întru totul de a fi studiat! ad?ug? el. ?i citea ziarul. ?i ce examen a?i dât. porni dup? v?rul s?u. ?i mai accentuat? de str?lucirea întunecat? a ochilor. s? vi-l prezint pe varul meu Castorp de la H amburg. ?i zîmbetul i se accentua. dac? îmi îng?dui?i s? v? întreb? Sînt inginer. spuse Hans Castorp care era gata sa fac? un p ?s înd?r?t. astfel c? din?ii galbeni i se ivir? în mijloc ul b?rbii. în fa?a c?minului unuia dintre saloane. dormi?i f?r? grij?. Dar.. Doctorul Krokowski st?t ea a?ezat în plina lumin?. ?i c?ma?? cu guler moale. de asemenea. Doctorul Krokowski îl salut? pe noul oaspete cu bucurie sincer?. Avea aproximativ treize ci ?i cinci de ani. era perfect s?n?tos. R?spun se. luînd o pozi?ie militâreascâ. gro?i. nici de ordin sufletesc? Nu. ?i compara?i a nu-i deloc exagerata. Purta un costum negru cam ve chi. apoi f?cu un efort cînd. Hai. C?ci n-am întîlnit niciodat? un om complet s?n?tos.. de lîn ? cenu?ie. spuse cu voce tare: Ei bine. dac? îmi îng?dui?i s? v? pun aceasta întrebare? Era de-a dreptul emo?ionant s? po?i urm?ri eforturile ce le f?cea Hans Castorp c a s? se arate politicos ?i s? înving? somnolen?a. scutur? mîna tînârului ?i spuse cu vocea sa de bariton. Adev?rat? întreb? doctorul Krokowski repezind piezi? capul înainte. zise Hans Castorp cu limba împleticit?. Se ridic? în picioare cînd ce i doi tineri se apropiar? ?i Joachim.sc aici ca într-o b?ltoac? cu apa murdar? dâ. ciorapi scur?i. v? rog. domnule doctor. dezvelindu-?i chipul de o extraordinar? paloare. cu un oarecare acce nt str?in. pu?in aplecat înainte ?i cu picioarele ?epene. Dar tu chiar dormi! spuse Joachim. în cazul acesta. ca ?i cum l-?r fi luat peste picior. cade de oboseal?. mult mai scund decît cei doi tineri ce s t?teau în picioare în fa?a lui. inginer! f?cu doctorul Krokowski ?i o clip? zîmbetul îi disp?ru. domnule Castorp. gras. credea c? simte în rîs ul ?i atitudinea jovial? a asistentului semnele unei zeflemeli îng?duitoare. In aceasta clip?. slav? Domnului. astfel c? pentru a-i privi se vedea nevoit sâ-?i lase pu?in capul sPre spate. la dou? rînduri. de negrea?? sprîncenelor ?i a unei b?rbi destul de pline. str?vez ie. îl auzi pe Joachim spunînd: Uite-l pe Krokowski. Ah. din vigoare ?i bun?voin??. ca ni?te sandale. Ast?-i stra?nic. ca-ntr-o mla?tin? clocit?. v?rul s?u îl privi cu un a er pu?in cam mirat ?i observ? c? era gata sa adoarm?. într-o Oa ecare m?sur?. Rîzînd din toat? inima. nici de ordin fizic. Cred totu?i c? trebuie sâ te prezint. pantofi negri. domnule Castorp! Doresc s? v? obi?nui?i repede aici ?i sa v? si m?i?i bine în mijlocul nostru. într-adev?r. aproape fosforescenta. e timpul pentru amîndoi s? mergem la culca re. Dar nu-i deloc timpul. era lat în umeri. Er? nec?jit ca se întîmplase s? fie în tr-o stare atît de proast? ?i. f?cu aluzie.

Nu prea îi place sâ te su stragi de la asta. de o obturare a v aselor. amint indu-?i ca alalt?ieri murise cineva în patul lui. Dar doamna Iltis cu botul ascu?it i se pusese în cale ?i ?inea în mîna ceva care. fara îndoiala. adic? de o embolie. Hans Castorp 24 THOMAS MANN începu sa plînga în hohote ?i pricepu c? trebuie s? alerge la farmacie sa cumpere crem a de b?rbierit. Muriser? la scu rt interval unul dup? altul. cobo rînd într-un bob pe un drum piezi?. recunoscu Joachim. iar în a doua prim ?vara dup? moartea so?iei. Pic de somn. pe cînd în realitate ea murise. II Despre cristelni?a ?i cele dou? înf??i??ri ale bunicului Hans Castorp nu p?strase decît amintiri palide despre casa p?rinteasc? propriu-zis? . tat?l. crezi c? pînâ la urm ? s-a sim?it jignit? . ?i adormi. c?zuse pe spate. într-un chip cu totul nea?teptat. în ajunul unei na?teri. ?i sa treac? peste ea. avînd o înf ??i?are nespus de tulbure. Joachim îl înso?i pe Hans Castorp pînâ la um?rul treizeci ?i patru. nici el nu era prea viguros. abia daca avea dreptul sa spun? ca-?i cunoscuse tat?l ?i mama. de buna calitate. ?i cum inima îi era zdruncinat?. dar care nu era altceva d ecît o ma?ina de b?rbierit. ?i-l trezir?. e un pat de moarte. Atunci. recunoa?te. astfel ca urcar? pe jos t?cu?i ?i u?o r tulbura?i de întîlnirea cu doctorul Krokowski. . Dar abia adormi c? ?i începu sâ viseze. apoi ramase numai el. Da r de data aceasta observ? ca nu mai simte gustul ?ig?rii. ca urmare a inflama?iei venelor. mintea i se tulburase ?i devenise cam s?rac cu duhul. l-am cam jignit. din pricina toropelii. stînd în pat. de altfel. în definitiv. c?ci nutrea în adîn-cul sufletului o mare afec?iune pentru so ?ie ?i. trebuie ca era ster-iletul" ei. mâi întîi mama. Dar înc?l??mintea lui. . dar mai tres?ri o dat?.E destul de susceptibil. fumînd o ?igara groasa. zicea Joachim din pozi?ia lui strîm ba. un pat de moarte cu totul obi?nuit". m?car. unde ?chiopul nu uitase sâ lase bagajele noului sosit.Noapte bun?. ?i visa aproape f?r? întrerupere pîn? a doua zi d iminea?a. . îl v?zu mai ales pe Joachim Ziemssen. Totu?i. ca s? aib? ceva de disecat. ceea ce i se pâru ciudat ?i destul de neobi?nuit. Nu se întîmpl?. De atunci. c?ci calâre?ul care tu?ea într-un tel atît de înspâimîntator de f e?c?it disp?ruse. " Ne las? complet nep?s?tori pe noi. Lui H ans Hermann Castorp. deoarece nu i-am f?cut destule m?rturisiri. spuse. ?i care-i paralizase inima într-o clip? în vreme ce rîdea. î?i zise în gînd. N-ar fi trebuit sa refuzi atît de b rusc tratamentele medicale sau. ?osete de lîn? gri ?i apoi sandalele alea. zise Joachim ?i pleca. Hans Cast orp nu-?i f?cu decît o sumar? toaleta de noapte. în acela?i timp. din cînd în cînd. de atîta rîs. ca ?i cum putea g?si în asta ceva ca sa-l lini?teasc?. ce facura ca firma Castorp & fiul" s? sufere pagube sim?itoare. c?ci era nemul?umit de sine pentru ca putuse jigni pe cineva ?i. pîna cînd zorile se ivir? înd?r?tul u?i i întredeschise de la balcon.O s? vin la opt s? te iau pentru micul dejun. f?r? îndoial?. . Atunci Hans Castorp începu iar??i sa rida ?i. oboseala pusese stâpînire pe el cu o ?i mai mare putere. cum spunea doctorul Heidekind. e o oroare. în de initiv. MUNTELE VR?JIT 23 La ascensor nu mai era nimeni de serviciu. zise el.Prin urmare. fu zvîrlit dintr-o stare sufleteasca în alta. între al cincilea ?i al ?aptelea an al vie?ii sale. pe cele suflete?ti. în timpul unei inspec?ii la antrepozitele bîntuite de vînturile portului. Dar spune. Nici eu nu mâ prea bucur de o favoare deosebit? din partea lui. iar în fa?? st?tea ?i conducea cel n?scut pentru câlarie.Se vede c? e cineva. nu putu . comise gre?eli în afaceri. zise Hans Castorp cu un aer plictisit. într-o pozi?ie ciudat de strîmb?. aici. iar în timp ce vorbea d?dea afara fumul pe care-l inspirase. Somnul îl cople?i de cum stinsese mica lampa de pe noptiera.citeasc? ziarul. încî r fi putut spune c?. Era de o paloare tot atît de fosforescent? ca ?i d octorul Krokowski. în vreme ce Hans Castorp î?i despacheta lenjer ia de noapte ?i obiectele de toaleta. pentru p rima oara". E de o paloare de cear?. se îmboln?vi de o pneumonie. în felul ace sta. ? i mai sporov?ir? încâ vreun sfert de ora. nu i-a venit deloc u?or s? priceap? aceast? întîmpl?re. sus". îi povestesc cîte u vis. ca unul pe care nu-l v?zuse ci doar îl auzise tu?ind.

O alta întrebare era aceea de-a ?ti daca va reu?i vreodat? sa-?i înf??oare b?rbia cu o lavalier? asem?n?toare aceleia care umplea deschiz?tura larga a ciudatului gule r. condus de un i mpozant alai de concet??eni pîna Ia cavoul familiei Castorp. dar nu în gluma c?ci n-avea nici o înclina?ie c?tre umor ci foarte firesc. un spa?iu îngust. Hans Castorp o îndeplinea cu oarecare greutate. d?dea din cap ?i continua sa manînc e. ale c?rui vîrfuri ascu?ite atingeau obrajii bunicului. îns? dup? lupte mari ?i chinuri. trebuia sa fii tot atît de batrîn ca ?i el. cu intrarea încadrata de jum?t??i de coloane ?i a?ezate chiar la mijlocu l parterului în?l?at pe cinci trepte. Aici nu se aflau decît od?ile de primire. senatorul se ridic a de pe scaunul pe care Fiete i-l tr?gea înd?r?t ?i. fara sa-?i dea Insa seama. cum este obiceiul la casele construite în acest stil. slabe ?i ba trîne ale bunicului. acest scurt r?stimp. ?i cu inelul cu sigiliu verde l a ar?t?torul drept. c?ci Hans Lorenz Lastorp. De aceea se t?iase cam un sfert din l ungime. în timp ce nepotul. Hans Castorp îl asculta cu pl?cere. construita în stilul clasic din nord. pînâ la moartea bunicului . pentru a ajunge ai ci.de al!fel acesta se stinse [ot de o pneumonie . ?i pe care bunicul îl tutuia. ce d?deau spre gr?dini?a din spate. o cas? pe esplanada vopsita într-o culoare s p?l?cita. bunicul ?i nep otul luaser? masa împreuna. dar ?i pe Fiete îl asculta. cu pa?i abia auzi?i. îi f?cea pl?cere sa-?i ad uc? aminte de ea. aplecîndu-se spre stapînul sau sâ-i vorbeasc? la urechea dreapta. Hans Castorp îl petrecu în casa bunicului. Hans Castorp se uita la propriile sale mîi ni. ar fi fost de o lungime dispropor?ionata. d?inuia în aceasta ceva cu care era de acord din adîncul sufletulu i. îi supravie?ui. îl întov?r??ea ?i nepotul. cu unghiile lungi ?i bombate. aranjau pe vîrful furculi?ei o buc??ica de carne. cînd crescuse. în fa?a lui. cum r?spundea în dialect în timp ce servea. pe un loc strimt. în acele optsprezece luni. cu o singur? fereastr? spre strada. întrucît a?a obi?nuia sa vorbeasc? el cu oamenii din popor. ca apoi s-o duca la gura. cu mult? pl?cere. ?i era p?cat. întrucît ast?zi nimeni în afara de bunic ? i de batrînul sau Fiete nu mai purta asemenea gulere ?i lavaliere. astfel ca muri. ci numai pentru doua. nemdemîna-tice. ascunzîndu-?i ca ?i el b? rbia rasa în lavaliera de batist. adic? numai un an ?i jum?tate. pe jum?tate întunecos. cu doua etaje. de un alb imaculat. nasturi de argint la frac ?i aceea?i lavaliera de batist ca ?i stapînul casei. adic? tocmai cabinetul". ?i unde. cu toate îngrijirile ce i le d?duse doctorul Heidekind. o pozi?ie foarte frumoasa. factorii po?tali. inclusiv sufrageria luminoas?. în cimitirul S fînta Ecaterina. di ntre care unul. avînd trei ferestre acoperite cu perdele de culoarea vinului ro?u.sa suporte febra prea mare. ce-i drept. Batrînul în?elegea. c ?ci micului Hans Castorp îi pl?cea nespus de mult sa priveasc? b?rbia bunicului sp rijinita pe nodul MUNTELE VR?JIT 27 frumos. ?i porni sa-?i întîlneasc? so?ia. vorbindu-i în dialect. birjarii ?i servitorii. Acest cabinet" î?i datora existen?a faptului c? sufrageria ocupa întreaga l??ime a ca sei ?i avea trei ferestre. perpendicular pe sufragerie. Tat?l s?u. se ducea în cabinet" sa-?i ia o ?igar? de foi. pe vremea aceea. aplecat pu?i n spre farfurie. trecîndu-le prin inelele de ar gint. dar pu?ina vreme. iar acest scur t r?stimp. ornamenta t? cu stuc. cu lucr?torii de la antrepozite. o obliga?ie pe care. servi?i de batrînul Fiete care purta cercei. ce avea. era o fire greu de doborît ?i puternic 26 THOMAS MANN înr?d?cinata în via?a deci. urmarea cu aten?ie. în afara de mezanin. în fiecare zi c?tre orele patru. chiar mai tîrziu. vadindu-se foarte asem?n?tor cu acesta. cu care senatorul au zea mult mai bine decît cu stînga. Dup? ce ispr?veau de mîncat ?i-?i r?suceau ?ervetele. deoarece ?ervetele erau mari ca ni?te fe?e de masa. ale c?rui ferestre coborau pîna la du?umele ?i erau prev?zute cu gratii de fier. ?i sim?ea prefigurat? posibilitatea de-a mînui într-o zi cu?itul ? i furculi?a tot a?a ca ?i bunicul sau. dup? cinci zile. C?ci. cîteodata. astfel încît nu mai r?m?sese destul loc pentru trei saloa ne. primind lumin . la începutul secolului trecut. pu?ine legum e ?i cartofi. senatorul. gesturile scurte ?i c?utate cu care frumoasele mîini albe. spre deosebire de fiu l sau. stînd foarte drept între sp?tarul înalt al scaunului de mahon ?i masa. cu vedere spre Gr?dina Botanic?.

Era frumoasa. mergea pe masa. iar b?iatul ascu lta cu capul plecat într-o parte. voit sau arbitr ar bombastica cu pajure ?i arabescuri. cu vîrful ar?t?torului împodobit cu inel. pe ea se putea citi vîrsta-i mult mai mare. MUNTELE VR?JIT 29 Apoi. în?untru. de asemenea. Avea. întocmai ceea ce i se oglindea pe fa??. La început. care m?rturisea cu toate acestea leg?tura între?inut? cucernic între prezent. mai credea. dar care nu mai func?iona de multa vreme. odat? ajuns în cabinet în timp ce se în?l?a în vîrfu picioarelor ca sa se apropie de urechea batrî-nului. în tr-un col?. cu p?l?ria în mîna. dar. fiecare cu anul în care transmisese mo?tenirea. ?i care avea un efect cu totul deosebit asupra lui. erau. cu figurinele sculptate în lemn. iar bâtrînul i le ar?ta ne potului. dar vremea nu l?sase din aur de cît o palid? lic?rire. prefix ul stra" se dubla. a?ezatâ pe o farfurie tot de argint ?i. a dic?. se tripla. pomelnicul de stra-str?-stra-str? acest glas înt unecat venit parca din mormînt. ca singur? podoaba. o l adi?a de cedru pentru lichior. se sprijinea pe un picior rotund. au fost reunite prin întrebuin?are de aproape o suta de ani. o cununa de trandafiri ?i de frun ze zim?ate care f?cea înconjurul buzei superioare. Iar bunicul î?i ridica pulpanele redingotei lungi ?i moi. fuseser? posesorii obiectului. ca ?i numele bunicului ?i al str?bunicului. port?igarete din carton ?i multe altele. fapt de care î? i puteai da seama. cu o ma?in?rie de ceasornic în trup. glas al vremurilor de mult apuse. îns? pe d osul farfuriei erau gravate cu litere ascu?ite numele capilor de familie care. fiind aurit? pe din?untru. spunea el. arata-mi. scotea leg?tura de chei d in buzunar. adic? du p? ce fusese cump?rata cupa. Bunicule. unul dup? altul. ? i cu gura concentrat-som-noroasa. cu ochii gînditori. de cînd te-am ?inut deasupra-i ?i de cînd a pa cu care-ai fost botezat. datorita c?reia. spre a le mai putea auzi ?i repeta. o masa pentru joc. Cit prive?te farfuria. o t?bli?a cu buc??i de cret?. în num? r de ?apte. cupa ?i farfuria nu f?cuser? parte din acela?i serviciu. Neted? ?i masiva. Numele tat?lui s au era printre ei. Dup? care.în curînd se vor împlini opt ani. cu gîndurile des pre moarte ?i povestirea ascultata.. avea impresia c? simte adierea locurilor ce te îndeamn? la o anumit? ?i nuta respectuoas? ?i pl?cut?. foarte patinat?. te rog. de?i bunicul ?inea s? i-o spun? tot mereu micu?ului. bunicul a?eza cupa pe farfurie ?i îi arata copilului cavitatea neted? ?i pal id-aurit? care scînteia în lumina venita prin oberliht. dup? care deschidea vitrina din interiorul c?reia ie?ea în întîmpinarea b? iatului o mireasma pl?cuta ?i ciudata. spunea micul Hans Castorp.. fise. de form? simpl? ?i nobila. în fund de tot. lucrat în maniera moderna" de odinioar?. 1650" indicau cifrele. Se p?strau acolo tot felul de lucruri nef olositoare ?i cu atît mai atr?g?toare: o pereche de sfe?nice r?sucite din argint. purtînd pecet ea gustului sever de la începutul secolului trecut. sentimente cucernice se îmbinau cu sunetul vorbelor în?bu?ite. epitropul de la Sfîntul . 28 THOMAS MANN învîrtindu-le mereu ?i înso?indu-le cu explica?ii pe care le mai d?duse adesea. ba. propria sa via?a. era chiar posibil c? dorea s? vad? cristelni?a mai ales din dragoste pentru aceste prefixe. un turc mititel. un barometru spart. un album cu dagherotipuri. Lassen. Batrînul lua msa de pe raftul d in mijloc o cupa rotunda de argint. ?i tot felul de gravuri c iudate încadrau acest num?r. alt?dat? . a curs aici. înc? de pe atunci. ?i cu toate acestea. le arata b?iatului. jum?tate stele ?i jum?tate flori. ?i a ceste lucruri adînc îngropate. i se p?reau b?iatului înt rucîtva binef?c?toare. un prototip ^e corab ie ?i. al c?rei sertar con?i nea obiecte ispititoare: c?r?i de whist. chiar o cursa pentru ?oareci. în vîrful picioarelor.a printr-un oberliht ?i mobilat doar cu cîteva lucruri: o etajera pe care se afla cutia cu ?ig?ri de foi ale senatorului. o vitrina în stil rococo din lemn de palisandru. c? aude t?cerea îndep?rtat? ?i ocrotita a acelor locuri pline de ecouri s onore. . se cvadrupla în gura povestitorului. sau distrat-visâtori ?i fic?i. d e-a lungul timpului. rînd pe rînd. în sfîr?it. aerul bisericii Sfînta Ecaterina sau al criptei Arhanghelul ui Mihail. cu geamuri înd?r?tul c? rora erau întinse perdele de m?tase galben?. un mic abac pentru însemnat punctele . ad? uga bunicul. Auzind acest glas i se p?rea c? resp ir? un aer muced-rece. aspru la pip?it sub costumul de m?tase multicolora. cristelni? a.

de parc? ar fi tr?it în secolul al XlV-lea. Dup? cum am mai spus. ostil vorbelor ?i disec?iilor. sa i se arate obiectul de familie. er a în joc simpatia. Fii ndc? batrînul f?cuse mai mult caz de datinele p?rinte?ti ?i de vechile institu?ii decît de îndr?zne?ele lucr?ri de l?rgire a portului ?i alte fanfaronade ?i nelegiuir i legate de un ora? mare. g?si c? imaginea bunicului se întip?rise în l cu o adîncime mai luminoas? ?i mai semnificativ? decît aceea a p?rin?ilor s?i. c?ci nepotul sem?na cu bunicul 1 cît este în stare s? semene un ?îng?u trandafiriu cu un septuagenar II 30 THOMAS MANN palid ?i ?eap?n. Iar în urma cu ?aptezeci ?i cinci de ani chiar ?i pe mine însumi m-au botezat t ot în acela?i salon ?i mi-au ?inut capul deasupra aceluia?i vas. care ?inea pe jum?tate de vis ?i pe jum?tate de o senza?ie înfrico??toare. la fel cum se petreceau lucrurile ?i în propriul sau birou. a?a cum se întîmplase ?i în acel ceas disp?rut de mult. atunci cînd me?te?ugarii. ?i de cînd apa a curs de pe capul Iui tot aici. iar micul Hans Castorp. de o nemi?ca re mi?c?toare. acea afec?iune ?i afinitate intima ce sare. care înc? mult timp dup? aceea î?i p?strar?. care ceruser? sacrificii ?i riscuri în via?a public?. ?i admir? ca s? înve?e ?i s? des?vîr?ea sca ceea ce se afla prefigurat în ei datorit? eredit??ii. de o simpatie ?i de o afinitate sufleteasca cu totul deosebi t?. cu toate c? nu pricepea nimic din treburile ob?te?ti. dar pline de via?a. este acela care a turnat-o în c?u?ul rnîinii bunului pastor Bugenhagen ?i. mai tîrziu. d e acolo. despre care-i povestea în cl ipa aceea. a?ezat în farfurie. mult? vr eme. ca o imagine a amintirii con?tiente. ce-l mai încercase. în salonul de al?turi. încît lui Bugenhagen i-a fost foarte greu s?-?i ?in? predica. decenii de progrese în mar?uri silite. de mult?. Faptul acesta îns? avea importan?? pentru batrînul care fusese. preocupat s? restrîng? cercul societ??ii aristocratice destoinica s? conduc?. zilele acestea. fapt care ?inea. s-a rev?rsat pe cre?tetul t?u. administra?ia ar fi fost ?i în zilele noastre o idil? de mod? ve che. felul de-a fi ?i de a gîndi al lui Hans Lorenz Castorp fusese de p??it de timp cu mult înainte de moartea sa. cu vederi stra?nic de tradi?ionale. f?cea. c?ci ?ipase?i înainte atît de tare. o personalitate pitoreasca. tîn?r pe atunci. La drept vorbind. prelingîndu-se în aceast? farfurie. acela?i pe care. în adev?r. patruz eci de ani de cînd r?posatul tau tata a primit botezul. ?i b?trînul pasto r Hesekiel a fost acela care a oficiat botezul. în fa milie. francezii au fost cît pe ce sa-] împu?te fiindc? a predicat împotriva tîlhanilor lor ?i a contribu?iilor de r?zboi îns? ?i el se afl? acum la Dumnezeu. o figura caracteristica. ?i înc? multa vreme dup? aceea. aproape acelea?i observa?ii observa?ii f?r? cuvinte ?i prin urmare necritice. trecînd peste rezist en?a înc?p??înata a patricienilor îndr?gosti?i de vechile lor libert??i. Copilul ridica privirea spre fa?a îngusta a bunicului. Cînd. . adesea. î?i petrecuse via?a într-o credin?? profun d cre?tina. poate. c aracterul lor afirmativ. nu s -a întîmplat. ?i mereu punea stapînire pe el un sim?âmînt ciudat. de o primenire ?i monotonie ce-?i dau a me?eala un sim?âmînt ce-l mai avusese ?i în alte împrejur?ri ?i a c?rui reîntoarcere o a pta ?i-o dorea: ?inea. ceea ce.Iacob. înlauntru. frînase ?i potolise pretutindeni unde putuse ?i daca ar fi fost ascultat. ?i era greu de cî?tigat pentru tot ce era noutate. Aici a avut loc evenimentul. cîte o genera ?ie. dar ai t?cut cînd te-a atins apa ?i trag n?dejde ca s-a întîmplat astfel din respect pentru sfîntul botez. în aceast? casa. iar pastorul a rostit acelea?i cuvinte ca pentru tine ?i t at?l t?u. Astfel se înf??i?ase batrînul în ochii concet??enilor sai cît a tr?it. Dar numai Dumnezeu ?tie ca nu datorit? bâtrînului C?storp s piritul timpurilor noi a cunoscut uria?ele ?i str?lucitoarele sale biruin?e. ca membru al bisericii reformate. Copiii ?i nepo?ii privesc ca sa admire. mi?c?tor ?i nemi?c?tor în acela?i timp. ?i s-ar fi împlinit. cu ochii s?i de copil cu privirea lini?tit?. în fa?a ferestrei de la mijloc. ?i pentru acest sim?âmînt. în parte. de o încremenire-schimbare. întocmai cum st? ai ci. începuser? s? cu cereasc? locuri ?i voturi în consiliul or??enesc. aplecata deasupra cristelni? ei. tîn?rul se examina pe sine. casa lui p?rinteasc?. Activitatea sa a coincis cu decenii de avînturi violente ?i felur ite r?sturn?ri. ?i apa limpede ?i c?ldu?? s-a prelins în acela?i fel de pe p?rul meu (ni ci atunci nu aveam pe cap mai mult decît ast?zi) în aceast? cup? aurit?. Am avut în s? grij? s? înc?lzesc apa ca sa nu te sperii ?i ?? nu plîngi.

dar era imposibil sa aplici acest epitet minunatului guler spaniol din tablou. senatorul Castorp ap?rea în întregime. cu privirea pe gînduri. las? sa se vad? pe margini ?i tivuri o band? lata de blana. în amintirea ad ultului. pentru a contopi. dintr-o stof? ob i?nuita. pl?smuit de un artist celebru. în adev?rata sa realitate. care îl încîntau atît de mult pe micu?ul Hans Castorp. cît ?i mai tîrziu. în stilul v echilor mae?tri. era singura sl?biciune ce-o obs ervase vreodat? perspicacitatea copil?reasca a privirii lui Hans Castorp în ?inuta bunicului sau. dup? cum am mai spus. de sub care mai cobora ?i A 32 THOMAS MANN un jabou de batist. Sub bra? ?inea str?vechea p?l?rie cu bor urile largi. la care ele f?ceau doar aluzie. Fiindc? ceea ce în aspectul s?u obi?nuit era ciudat ?i b?t?tor la ochi ?i ?ine a poate de aceasta împletire nedesavîr?ita ?i oarecum stîngace. ?i era la fel ?i cu jo . în tablou. care asigurase de-a lungul vremii o comuniune solemn? ?i cutez?toare totodat?. f?r? în doiala c? nu cu pricepere artistica. în acest mod ceremonios. iar în picioare purta Pantofi cu cata rame de argint. a c?rei calota se îngusta spre partea de sus. ie?eau ni?te mîneci mai înguste ?i lungi. f?cut cu gust. dar el se silea sa-?i îndrepte înghebo?area. postat pe o podina ro?ietica. de asemenea plisat. totu?i cu o oarecare în?elegere p?trunz?toare . mult mai f rumos ?i mai demn decît de obicei . ca o neglijen?a pe care vîrsta î aintata ?i-o poate îng?dui. cu col?urile gurii u?or l?sate în jos. daca se poate spune a?a.Senatorul Castorp era usc??iv ?i de?irat. Dar atît pentru copilul de ?apte ani. "ul pele sub?iri aveau ciorapi de m?tase neagra. de a considera portretul ca o înf??i?are adev?rat? ?i fidel? ? b?trînului. mai lunga de genunchi. Cu toate ca era o sl?biciune oarecum vrednica sa stîrneasc? rîsul. ?i oricum ar fi fost. ?i cu toate ca pe bunic nu-l v?zuse a?a cum îl înf??i?a t abloul decît o singur? data ?i pentru foarte pu?in timp. în vreme ce. St?tea cu b?rbia apl ecata. nu vedea decît un bunic interimar. ea ap?rea mai ales ca îng?duin?a f?cuta bâtrîne?ii. era mai diferit. atitudinea ?eap?n? ?i aspr?. iar man?etele de dantela acopereau mîinile pîna la încheietura degetelor. din aceasta cauza. Era un portret excelent. nu se putea opri. un portret de m?rime naturala. fie cu buna ?tiin?a ?i într-un fel vesel. iar din aceas t? cauz?. trecut ul cu prezentul ?i prezentul cu trecutul ?i a adeveri astfel tr?inicia venerabil ei sale semnaturi comerciale. dar ?i cuvioasa haina burgheza a unui secol disp?rut. înf??i?area de toate zilele a septuagenarului nu era cea adev?rata ?i real a. o împletire stîngace de însu?iri nedesâvî te. Dar în jurul gîtului avea colereta scrobita S1 plisatâ. ce st?tuse atîrnat multa vreme în camera de locuit a p?rin?ilor c opilului ?i care plecase dup? aceea. de baga încrustat? cu au r ?i întrebuin?a batiste ro?ii ale c?ror col?uri atîrnau cîteodata din buzunarul de la spate al redingotei. gulerul mare ?i lavaliera în alta ?i alba erau demodate. caznindu-se s? se ?in? drept. spre care înclina subiectul. o data cu grija d e-a înfrînge un început de tremurare a capului. se contracta în jos. Din mînecile scurte pîna la coate. la col?uri. erau de fapt urme ?i i ndicii ale f?pturii sale pure ?i adev?rate. Micul Hans Castorp îl contemplase adesea. îl înf??i?a pe Hans Lorenz Castorp purtînd costumul oficial de senator al ora?ului . ci numai pe gingii (c?ci nu-?i punea proteza decît la mas?). cu prilejul sosirii sale înt r-o procesiune la prim?rie. pu rtînd o tunica neagra. fie cu o incon? tien?a ce impunea respect. ?i care. ale c?rei buze nu se mai sprijineau pe din?i. în perspectiva unor coloane ?i ogive. gura. De pilda. cu o dem nitate sus?inut? cu greutate. s? se stato rniceasc? definitiv în casa de pe esplanada. deschisa în fa?a. aplecata în fa?a ?i ridicata în p?r?i. pierduta în dep?rtare. deasupra canapel ei mari de m?tase ro?ie. îi era draga tabachera se folosea de o tabachera lunguia??. fiind a?ezat în salon. în bunicul de toate zilele. Anii îi încovoiaser? spinarea ?i gîtul. cît ?i înfunMUNTELE VR?JIT 31 darea b?rbiei în guler. bufante ?i tivite la fel.adic? a?a cum ap?rea într-un tablou. cu ochii alba?tri ?i pungile de sub ochi m?rite ?i. ?i poate tocmai de aici provenea. ?i pe care o p? strase pentru ocaziile oficiale. de un ordin mai general. împreuna cu micu?ul Hans Castorp.în a cea sever?. iar în spectator trezea tot felul de i magini hispano-olandezo-medievale.

din spirit. cu o în f??i?are cît se poate de lini?tit? ?i foarte schimbat?. putea s? se rezume Ia faptul c? bunicul fusese în mod solem n eliberat de îndeplinirea interimatului ?i se întorsese definitiv la forma lui aute un rezultat pe care trebuia sâ-l aprobi. provenind. a?a cum o f?cuse ?i la vederea mamei sale. l-a v?zut de asemenea întins acolo. pu?ina vreme dup? mam?. într-o realitate superioara. tocmai cu acest prilej. în acela?i timp îns? era ?i de I 34 THOMAS MANN cu totul alt? natur?. p?l?ria mare de fetru din portret. acum îns?.benul cu borul îndoit într-un fel neobi?nuit. luptase mult ? vreme ?i cu înver?unare. se desf??urase în cea mai mare parte noaptea. cu convingerea c? lumea. într-un r?stimp atît de scurt ?i la o vîrstâ atît de raged?. uitase moartea. fura nuan?ate de anumite st?ri suflete?ti ?i un aer de cunosc ?tor experimentat c?ci nu ?inem seama de lacrimile repetate. chiar foarte familiare ?i. Topite ?i turnate în cuvinte. unul în fa?a celuila lt. ?i toate impresiile de atunci se restabileau întocmai. datorate emo?iei sa u molipsirii de la plînsul altuia. ele ar fi ar?tat. astfel încît b?rbia i se odihnea frumos în r?scroiala din fa?a a coleret ei ce f?cea parte din straiele festive. care. simultane ?i P?trunz?toare în ciud??enia lor farâ asem?nare. A?adar. i se pusese un crucifix de filde? pe care privirea de sub pleoapele l?sate în jos p?rea câ-l cerceteaz? neîncetat. în cea dea treia împrejurare. dup? ace ea îns?. ?i cu capul sprijinit pe per ne de m?tase. pe c are n-o puteai socoti nici frumoas?. va avea grij? de el. în ochii micului Hans C?storp. socotindu-le ca pe o reac?ie normala. fara sa po?i ?ti bine dac? era un înving?tor sau un învins. ?i de o frumuse?e trist?. în mijlocul coroa nelor rezemate ?i raspîndite de jur-împrejur. în cele tre i sau patru luni dup? decesul tat?lui. De aceea încuviin?? din toata inima ca bunicul sa se înf??i?eze în autenticitatea ?i p erfec?iunea sa somptuoas? în ziua cînd trebui sa-?i ia r?mas bun de la el. ?i o sim?ise cel mult prin mijlocirea atmosferei de îngrijorare ce domnea în cas?. Hans Castorp îl v?zuse pe bunicul sau de mai multe ori. foarte material?. nici semnificativ?. ac east? priveli?te ?i înrîurire nu mai erau noi pentru el. a?adar. moartea înrîurea spiritul ?i firea mai ales firea micu?ului Hans Castorp. nu-l mai v?zu deloc. aproximativ în u' urm?tor. aproape contrar?. dar. era pentru a treia oara cînd. de?i d?duse impresia ca în sinea lui nu se acomodase decît destul de greu cu via?a vremurilor actuale. în acela?i salon în care au luat masa atît de des. tot astfel ?i cu poalele lungi ?le redingotei cu pliuri. dovedi c? are. Mo artea era de o esen?a pioasa. t ?cut ?i str?in. nicidecum la bunul plac al nervilor. cu toate c? ntic?. prin ochii înro?i?i ai batrînul ui Fiete. cu nasul mai ascu?it fiind c? avusese de luptat cu boala atîta vreme. iar între mîinile pe jum?tate acoperite de MUNTELE VRÂJIT 33 dantela. foarte trupeasca. a?ezate în a?a fel încît imitau o atitudine fireasca ?i nu îng?duiau ca pozi?ia s? dea impresie de r?ceala ?i neînsufle?ire. tunic? brodat? ?i tivit? cu b lan?. nici pioas? ?i nici m?c ar trista. rezultatul îns?. cu care se confrunta acum în salon. ?i c u toate c? sim?ea o mîhnire fireasc?. Hans Lorenz Castorp era întins în co?ciug. or icum. d e altfel. Nesocotind în?elesul practic a întîmplarilor pentru via?a s a sau dovedind o copil?reasca nep?sare în privin?a lor. acum îns? î?i amintea de ea. se ar?tase extrem de serios ?i deopotriv? de st?pîn pe sine. în sine. Scena se petrecea în salon. cu partea inferioara a trupului acoperi t? de un covor pe care erau cîteva frunze de palmier. semnificativ?. în orice caz. Fusese cu totul cru?at de priveli?tea luptei care. pe care bunicul îl purta pe strada ?i c? ruia îi corespundea. atît de armonizat? cu el bâtrînul Fiete plîngea ?i-?i leg?na capul fara încetare ?i cu toate c? însu?i H?ns C?stor p plîngea. pe catafalc. înf??i?area solemn-spirituala se realiza prin somptuoasa a?ezare în sicriu . ?i iat?-l ca st?tea întins pe catafalc . Luptase contr? pneumoniei. cît ?i prin plec?rile ?i sosirile doctorului. pe care. moart? subit. un ca lm mai mare decît de obicei. La începutul bolii. manifestase în fa?a acestor sicrie o anumit? indiferen? ? copil?reasca ?i mai degrab? aten?ie pentru lucrurile din afar?. ca ?i Ia aceea a tat?lui. a c?rei imagine origin ara ?i esen?iala râmîne?. ci dimpotriv?. la fel ca în celelalte dou? ocazii precedente.

în urma dricului. îi reamintea de un coleg de ?coala lovit de o bo al? sup?r?toare ?i. veni înmo rmîntarea. spre a te face s-o ui?i sau s? te împiedice de a deveni con?tient de ea. ca ?i cum nu trebuia ?i nici nu vo ia sa ?tie ce c?uta ea acolo . Toate aceste preg?tiri î?i g?seau. cantitatea de flori . rosti predica de pomenire . de asemenea.a defunctului. ?i despre starea moral? a lui Hans Castorp N-a fost spre nenorocul sau. în ciuda risipei ?i persisten?ei lor. îmbr?ca?i de s?rb?toare. o goni cu b?gare de seama. ci un înveli? care. în apropierea crucifixului de filde?. cum se ?tie. binecuvîntînd în picioare la capatîiul co?ciugului. nu mai ar?ta la înf??i?are ca bunicul. ci mai degrab ? pu?in c?m necuviincioas?. din aceast? cauz?. se îns?rc ina cu lichidarea succesiunii casei Castorp & fiul . Dup? aceea. cu o posomorîre stingherita pe chip. numai cu b?trînul Fiete. despre care nu ?tia în c? nimic. iar Hans Castorp sc himb? imediat dup? aceea ?i casa ?i pe cei din preajm? pentru a doua oar? în scurt a sa via?a. Pe care consulul Tienappel le plasa în valori sigure. de o esen?? de calitate inferioar?. în special tuberozele râspîndite pretutindeni. din care era f?cut tr upul mortului. prin bog??ia florilor. ce-o cunoscuse cu a lt prilej care. trupeasc?. dup? cît se p ?rea. f?r? s? reu?easc? de a ltfel. Deoarece consulul Tienappel. lucioasa ?i asem?n?toare cu o brînz? uscata. vorbi foarte prietene?te cu micul Hans Cas torp ?i atunci lua sfîr?it ?i aceast? parte a existen?ei sale. iscodea chipul ?i mîinile buniculu i de alt?dat?. la drept vorbind. Dar. Cel care z?cea aco lo sau mai precis. în tr?sura ce mergea prima dintr-un lung. purtînd la gît gulera?ul spaniol. ?i ca parfumul tuberozelo r a?ezate pe mîini avea ca scop. îns? musc?. ca sa-?i i a r?mas bun de Ia ?eful de alt?dat? al casei Castorp & fiul". d up? un zbor leg?nat. ?i pentru a treia oar? atunci cînd un grup de lucr?tori din po rt. la gîndul c? bunicul î?i luase pentru totdeauna chipul sau definitiv ?i adev?ra t. acela?i care-l botezase pe Hans Castorp. spre ru?inea lui. care nu era nici frumoas?.a?a cum micul Hans Castorp nu încetase sa observe. ?i nu-i lipsi nimic: nici în ceea ce prive?te persoan a. prin crucifixul dintre degetele bunicului de odinioar?. ?i realiz a vreo Patru sute de mii de m?rci în bani lichizi. bunicul însu?i. mo?tenirea lui Hans Castorp. prin Mîntuitorul Iui Tho rwaldsen. Acestei alte naturi a mor?ii i se datora faptul c?. ?i cu ceilal?i doi un chi. din faptul ca bunicul nu mai era decît un trup ?i nimic altceva. toate împreun? ?i. în fa?a cadavrului st?tu de mai multe ori: o dat? singur. printre altele. salonul se umplu de lume. scoase imobilele la vînzare. de la biserica Arhan ghelul Mihail. prin mânun-chiurile de frunze de palmier ca re. decedat. sensul exact ?i binef?c ?tor. în aparen?a. Micul Hans Castorp iscodea atent aceasta substan?? de ceara galben?. ?i apoi. administra mo?tenirea lamiliei Castorp. ferindu-se s? ating? fruntea. B?trînul Fiete. ramase cîteva clipe în fa?a sicriului deschis. O musca tocmai se a?eza pe fruntea încremenit? ?i începu sâ-?i plimbe t romp? în sus ?i în jos. dup? aceea. un unchi din partea r?posatei mame a lui Hans. numai din materie. s-o în?bu?e. m?car c? nu ?i-o m?rturisea cu glas tare . pe care moartea o substituise f?pturii sale ?i c ?reia i se aduceau toate aceste pioase ?i somptuoase onoruri. destul de pu?in trist atît de pu?in trist cît sînt lucrurile ce priv esc trupul ?i numai pe el. în m?rimea naturala a unui om viu. aveau drept scop s? ascund? cealalt? fa?? a mor?ii. c?ci locui de acum înainte la consulul Tienappel. La familia Tienappel. nici cu adev?rat trista. pe deasupra . ocolit de to?i. în vr eme ce se petrecea aceast? scen?. care c?p?taser? ?i ele în aceast? împrejurare un caract er religios. ceea ce z?cea acolo nu mai era. bunicul p?rea atît de str?in ?i ca. ci ca o p? pu?? de cear? în m?rime natural?. ?i prin cele doua sfe?nice puse de o parte ?i de alta. mai limped e decît pînâ acum. simbolizeaz? pacea cereasca. nu era de cear?. Hans C?storp o ?tia bine. Hans Castorp avu credin?a câ respir?. a doua oar? cu unchiu-mare Tienappel. iar pastorul Bugenhagen. re?inînd. negustorul de vinuri. or tocmai în asta consta ceea ce era necuviincios ?i.impori ?i export". mai ales. lung ?ir de tr?suri. ce fusese împuternicit ca tutore. prin urmare. nici sub raportul ap?r?rii celorlalte interese ale sale. ci alc?tuit din propr ia sa materie. în ciuda sentimentelor d . î?i MUNTELE VR?JIT 35 relu? brusc locul pe degetele bunicului. emana?ia u?oar? îns? atît de ciudat de st?ruitoare. James ?i Peter. ?i înc? mult m?i limpede .iar atitudinea asta sfioasa provenea.

aceasta atmosfera de comer? mondial ?i de p rosperitate. iar doctorul Heidekind prescr ise ca la dejun. era foarte atenta la chelnerii angaja?i ocazional.e rudenie. încuviin?înd ?i savurînd atm osfera umed? a marelui ora? maritim. Era un b?rbat impozant. c?ci suferea. care fusese aerul datator de via?a al p?rin?ilor sai. prefera sa stea. de un albastru sp?l?cit. dup? tipar str?vechi. iar al doilea lucra în comer?ul p?rintesc de vinuri. cuminte. firea neastîmparata a lui Hans Castorp ?i d?du rezultate satisf?c? toare. De multa vreme casa era condusa de Schalleen. butoa ie. combatînd înclina?ia sa spre vis?torie". blînd. este o b?utura înt?ritoare ?i c?reia sus-numitul doc tor îi atribuia o influen?a binef?c?toare asupra sîngelui. pe terasa barcagiului de pe Uhlenhorst. dup? care în casa Tienappe l se lua prînzul cu tot fastul. butelii pîntecoase de sticl? în vagoane de cale ferata ?i în antrepozite. Hans Castorp crescu pe o vreme urîta. ?i se întîm pla adesea ca unul sau altul sa fac? la repezeala o invita?ie la un mare dineu p entru a-?i salva creditul. pleca în fiecare diminea?? pe jos la biiou. ?i mai vedea. Cu n?rile p?t runse de aromele tari ale m?rfurilor din colonii. cu toate ca avea o tr?sura frumoasa. re var-sîndu-se. pe vînt ?i cea?a. cum se exprima unchiul Tienappel. crescu în mantaua galbena de c auciuc. iar cînd îl auzeai vorbind. baloturi. Vedea ne gustori cu mantale galbene de cauciuc. cu o voce monoton? ?i un u?or accent no rdic ?i nu numai cînd vorbea. vedea trupurile de mamu?i ale t ransatlanticelor purtate prin Asia ?i Africa. un destoinic juc?tor de tenis ?i bun vîsla?. care purta la încheieturile rotunde ale mîinilor volane de dantela scrobita. fiica unui giuvaiergiu din Alt ona. sa asculte muzica ?i sa priveasc ? b?rcile luminate. daca l-ai fi întrebat chiar pe el însu?i. un comision de doi la sut?. în fa?a unui pahar cu b?utura aleasa. adi c? acel obicei de a râmîne cu gura c?scata ?i fara nici un gînd serios. l?zi. în mod v?dit. în nop?ile de vara. cu capul modeMUNTELE VR?JIT 37 lat fin. sa i se dea un pahar mare de bere po rter. fiind socotit ca mo?tenitor al firm ei. la fiecare trimestru. Peter ?i James. ?i se întorcea tot pe jos c?tre ora cinci seara. cu ochii bulbuca?i. Ave a grija ca dejunul ?i cina sa fie înzestrate din bel?ug cu preparate reci. 36 THOMAS MANN Casa Tienappel era a?ezat? în fundul unei gr?dini pe drumul Harvestehud. Vedea furnicarul ?antierelor (?i acesta era domeniul ce avea sa-l intereseze mai tîrziu în mod deosebit). Altfel îns?. îngr?m?dite în depozite. la amiaza. de asemenea. pe apa sclipitoare ?i multicolor a. crabi ? i somoni. golite ?i încremenite în greutatea lor monstruoasa ?i n?p?dite de o droaie de pitici muncind s a r?zuiasc?. care. ce imitau calinul. prin care se exprima o îngîmfare mo?tenit? incon?tien t? sub forma unei oarecare ncpasari seci. prin a suferi de o u?oara anemie. înalte cît ni?te turnuri. piept de gîsca ?i tomato catsup la rosbif. daca se poate spune astfel. adesea. vedea pe cheiurile portului macara le enorme. în loc sa mînuiasc? vîsla. cu fa?a s pre o paji?te unde nu era îng?duit? nici cea mai mica buruiana ?i c?tre aleile de trandafiri ce m?rgineau fluviul. dintre care primul era marinar ?i venea rar pe acas?. se juca stra?nic. proptite cu bîrne de grosimea unor copaci. ?ipari. c?tre bursa unde. cît se pricepu mai bine. dup? cîte afla. dar era suficient sa arunci o singura privire asupra blondei sale corectitudini. ?i se sim?i. era s?n?tos ?i normal. Avea doi f ii. Respira cu o adinca mul?umire. înd?r?tul ochelari lor cu rame de aur. înc epu. cu toate c?. cînd consulul Tienappel oferea dineuri ?i tot ea a f ost aceea care. dup? cum se ?tie. So?ia îi murise de mult. de marinar. îmbr?cat cu cele mai bune po stavuri engleze?ti. printre care pluteau lebede. în contul sau. cu un nas borcanat. ?i purta la degetul mic un diamant cu focuri scînteietoare. foarte bine dispus. intrate la r eparat. Consulul. la fel cu aceea pe care o purta ?i el. ?inu loc de mama micu?ului Hans Castorp. de u?oare dureri de cap. f?r? caren? ?i elice. c?-?i ocupa locul într-un mo d str?lucit ?i. c?rbune ?i catran. în general. inteligen?a ?i for?a giganticilor elefan?i domesti ci?i descarcînd din pîntecele vapoarelor ancorate tone de saci. o barba c?runta. ce-i drept. n-ar fi st al nici o clipa la îndoiala. printre m irosurile r?spîndite de apa. era deci suficient sa arunci doar o pr ivire pentru ca nimeni sa nu poat? pune la îndoiala ca tînarul Hans Castorp era prod usul nefalsificat ?i onest al acestui painînt b??tina?. b?utur? care potoli. s? cioc?neasc? ?i sa vopseasc?. în privin?a asta. sub acop . în ade v?r. cînd se întorcea de la ?coala.

cînd Hans Castorp plec? la st udii în alte p?r?i. cu monograme lucrate cu migala. cam slabi. ceea ce nu d?dea impresia de vigoare. c?ruia sîntem sili?i s?-i acordam o oarecare importan??. am facut-o numai din motive ce nu au nic i o leg?tur? cu inteligen?a sau cu modesta sa persoan?. ?i a c?rei otrav? aromat? se unea într-un chip atît de pl?cut cu cea a cafelei. nic?ieri în Germania nu se c?lca bine) ?i o cut? cît de mica la vreuna din man?etele frumoaselor sale c?m??i colorate l-ar fi indispus foarte tare. servindu-se de tacîmurile speciale. Era t otdeauna îmb?iat ca un prunc ?i se îmbr?ca la croitorul care se bucura de încrederea t inerilor din cercul lui. s?-?i scoat? burta înainte. ca individ. ?i ar fi mîncat în sil? untul dâcâ i s-?r fi prezentat într-o singura bucat?. am ocolit cuvîntul mediocru". vedea inginerii cu planurile ?i carnetele în mîn?. ?i daca. siluete familiare lui Hans Castorp de pe cînd era mic copil ?i care nu-i tr ezeau decît impresii pl?cute ?i intime. efort pe care. Cu bustul drept. Omul. avînd încli ie spre bucuriile stra?nice ale vie?ii. prin mijloace nu prea legale. apoi. dînd instruc?iuni lucr?to rilor. erau plomba?i cu aur. iar din?ii. mai bine spus. dar îl judec?m fara exagerare ?i nu-l facem nici mai bun. pe care ?i-o procura c u pl?cere pe sub mînâ. Mîinile. bunul Hans Castorp este totu?i posibil s?-?i simt? starea sufleteasca influen?at? nedeslu?it de cusururile acestor baze. Hans Castorp nu era un geniu. cît din lipsa unui motiv care sâ-l hot?rasc? sau. nev?muit?. persp . carnea trandafirie din picioarele unui homar. era îngrijit? cu credin?? de Schalleen. Primul lucr u de care avea nevoie la sfîr?itul mesei era lighena?ul cu ap? parfumat? pentru sp? lat degetele. despre care va fi vorba ?i mai tîrz iu. continua cu regularitate s?-?i trimit? acas? rufele la sp?lat ?i c?lcat (c?ci p?rerea lui era ca. tragînd cu pofta un fum a'n ?igara de foi. n?dejdi. iar coatele îi atingeau u?o r ?oldurile în timp ce diseca vreo bucat? de pui sau scotea cu îndemînare. impresii ce se transformau oarecum într-o ma rc bucurie cînd i se întîmpla s? ia o gustare. în adev?r. nici mai r?u deeît era în realitate. rînduitâ în sertarele dulapului s?u. purtau un inel format dintr-u n lan? gros presat. da. con?tient sau incon?tient. unde cobora în fiecare diminea?? ca s?-?i umple port?igaretu l cu por?ia zilnic?. pentru ca astfel sa ramîna departe de gîndul de-a formula vreo critic? asupra lor a?a cum f?cea. ci particip? de asemenea . tr?ie?te nu numai via?a sa personala. Dup? cum se vede. Avea obiceiul. Rufâria. în pivni?a. însâ la mas? ?inuta îi era f?r? cusur. nu aranjat în form? de melci. în afar? de H?mburg.ce ?i firave. dinco lo de persoana lui. la aceea a timpului ?i a contemporanilor. Omul izola t poate s?-?i imagineze tot soiul de n?zuin?e personale. o mar c? savuroas? din Bremen. cu James Tienappel sau cu varul sau Ziemssen . iar al doilea ?igareta ruseasca. s? se lase pe spate în je?. de platin? ?i inelul cu sigilii mo?tenit de la bunicul s?u. aveau pielea fraged? ?i îngrijit?. nici un imbecil. ne d?m silin?a sa relatam tot ce ne poate folosi în leg?tur? cu el. duminica. de care suferise deseori. înal?îndu-se schelete de vapoare în co nstruc?ie. mai cu seama c?-i pl?cea sa tr?iasc? bine.Joachim lemssen . O fuma înaintea trabucului. C?ci în asemenea împrejur?ri era auten tic. c?ci ?i el sim?e a. Mintea lui r?spundea la cerin?ele gimnaziului real. pentru a-l caracteriza.eri?urile unor hale uria?e. ?i chiar d ac? ar privi bazele generale ?i impersonale aie existen?ei sale ca pe ceva dat. cînd st?tea sau mergea. un pahar de orto vechi ?i. se întorcea spre vecinul cu care vorbea (în?eleg?tor ?i cam anost). cu sigu-ant? n-ar fi fost dispus sâ-l fac? nicicînd ?i pentru nimic în lume: mai pu?in de team? sa nu-?i c ??uneze vreun r?u. consumînd o bucata b una de biftec cu sl?nina. numit? M?ria Mancini. si tocmai de aceea nu-l socotim mediocru. oarecum. f iresc. într-o cea?a fumurie. c?ci în ciuda înf??i??rii sale a ne. a unui motiv presant. scopuri. Hans Castorp î?i ?inea provizia de tutun la ad?post de influen?a v?t?m?toare a cal oriferului. f?r? sa-i fie de o forma deosebit de aristocratica. 38 THOMAS MANN Purta u?or pe umeri ?i nu f?r? demnitate înalta civiliza?ie pe care clasa conduc?t oare a acestei democra?ii or??ene?ti de negustori o transmitea copiilor ei. absen?a unui atare motiv. era întocmai ca un sugaci ce se ias? în voie la sînuî Matern. f?r? sa MUNTELE VR?JIT 39 f avut nevoie de un efort nem?surat de mare. la pavilionul lui Alster. deci numai din respect p entru destinul s?u.

?i cînd. orice s-ar zice. cînd se hot?rî sa aleag?. de la firma . este necesar? o singur?tate morala ?i o fire directa atît de rar? ?i de o esen?? de-a dreptul eroic?. ca re. atun ci aceasta situa?ie va paraliza. Chiar de pe cînd era un b?ie?a?. î?i d?du seama ca va fi o MUNTELE VR?JIT 41 . iar cînd î?i termina agiul militar se decise sâ-?i continue studiile . c? Hans Castorp ar trebui sa studieze construc?iile navale. construit de ?antie rele navale Blohm & Voss". în definitiv. în sfîr?it. iar influen?a aceasta se va întinde dincolo chiar de partea sufletesc-m orala. . de?i într-un în?eles dintre cele mai vrednice de cinste. sau de o vitalitate foarte robust?. I-ar îndruma ei bine. din care î?i trage impulsul pentru eforturi mai mari ?i pentru activitatea sa. Avem în vedere aici nu numai ?inuta interioar? a tînârului din timpul ?colii. lucrul asta sa-?i intre bine în cap. c?ci era departe de a ?ti. dar cînd. vase pentru transpor tat legume. Dar. semnalam c? fusese silit s? repete uneori cîte o clas?. dezorientat din temelii ?i f?r? ie? ire. încît cineva îi spuse consulului Tienappel ca lucrarea dovedea talent ?i ca Hans Castorp ar putea deveni un bun pictor de peisaje marine apreciere pe care consulul putu cu toat? lini?tea s-o repete pupilului s?u. afara doar dac a ar fi vorba de o suma de cel pu?in de o suta de ori mai mare decît ai tu. b?ie?a?. ci chiar ?i din anii ce au urmat. î?i d?du seama ca ar fi putut tot atît de bine s-o apuce pe alta cale. acest lucru fu hotarît (c?ci ar fi pr ea mult daca am afirma ca el însu?i ar fi decis). a?adar. Hans Ca storp n-avea nici una. originea sa.. iar Pe ter va primi o renta. într-o sîmbata seara. Cea mai mare parte a averii mele va reveni într-o zi lui James ?i Peter. urbanitatea purt?rilor ?i. oricum. dar pîn? la sfîr?it formulata tr-un chip oarecare .N-ai o avere prea mare. la lansarea noului vapor po?tal cu elice dubla Hansa". socotind c? în felul acesta va cî?tiga timp ca sa gîndeasc a la ceea ce ar dori s? devin?. dintr-un Ioc rez ervat. ba nici chiar în ultima clasa de liceu habar n-avea. ostenelile unui om înzestrat cu caracter. la drept  40 THOMAS MANN vorbind. atunci trebuie s a cau?i sa cî?tigi bini?or. impersonalul din juru-i. anume ca prinsese un gust nebun pentru vapoare. desigur. Dar. îi spuse consulului Tienappel. deo arece verdele sticlos ?i transparent al marii furtunoase era realizat cu atîta dra goste ?i îndemînare. Hans Castorp dorea s? prelungeasc? o stare de lucruri provizorie ?i neho tarîta. în sfîr?it. a va porului zvelt. Hans Castorp nu a?tepta sa i se spun? a doua oar? ?i se interesa de o profesiune menita a-i îng?dui sa însemne ceva în fa?a lui însu?i ?i în fa?a oamenilor. Ceea ce-?i apar?ine este bine plasat ?i-?i va aduce un ven it sigur. îl ajutar? s? treac? aceste etape . cînd î?i alesese burgheza profesiune ce avea s-o practice. îi spunea cîteodata unchiul Tienappel. umpluse paginile caietelor de noti?e cu desene rep rezentînd cutere pesc?re?ti.ective. la cincisprezece ani. pe bun? dreptate. Cît prive?te activitatea de ?colar. cu care se obi?nuise. la whist. f?cu o acuarela reu?ita ?i exacta pîna în am?nun?ime.mai aies ca.Tunder & Wilms". ?i cînd se hot rî sa aleag? asta a fost la îndemnul bâtrînului Wilms. Numai ca azi nu e prea pl?cut sa tr?ie?ti din venituri. ar fi o idee minunata. un oare care talent lipsit de pasiune pentru matematici. nu era. iar da ca rîvne?ti sa fii cineva în ora? ?i sa tr?ie?ti cum e?ti obi?nuit. c?ci Hans Castor p se margini sa rîda din toata inima ?i nici o clipa nu d?du urmare unor asemenea extravagan?e ?i idei bune pentru un coate-goale. cuprinzînd-o ?i pe cea fizica ?i organic? a individului. el opune o t?cere g?unoas?. f?cu m?re caz de profesiunea s?. de ceva era sigur. f?r? ca timpul sa fie în stare sa dea r?spunsul la întreba rea: pentru ce?. tablou pe care consulul Tienappel îl atîrna în biroul sau personal. ca. cor?bii cu pînze ?i cinci catarge. avu dreptul sa asiste. ?i cînd la întrebarea pus? con?tient sau incon?tient. decît un om med iocru. Ca s? fii preg?tit pentru a face un efort care le întrece pe toate ?i dep??e?te m?sura a ceea ce se în f?ptuie?te în mod obi?nuit.asupra sensului suprem mai mult decît personal ?i necondi?ion at al oric?rui efort ?i al oric?rei activit??i. în ciuda zbaterilor sale. ?i d ac? ar intra Ia el I-ar avea în vedere. iar cînd. adic? va ramîne firmei. timpul însu?i se dov ede?te a fi lipsit de speran?e ?i de ?eluri. nici alta.

întîmpina dificult??i. mult mai preferabil? decît aceea a varului sau Joachim Ziemssen. Deci. sa-l fi au zit pe consulul Tienappel spunînd în treac?t ca tînarul Castorp ar resim?i obliga?ia d e-a purta arma ca pe-o greutate ce l-ar stînjeni în continuarea studiilor universita re începute in alt ora?. ea fi ind porunca timpului ?i tot ea se afirma ca principiul prin care te puteai impun e sau prin care te v?deai nedestoinic. cu o musta?a mica d e un blond-ro?cat. Desenele sal e tehnice.mai întîi spiritul ?i apoi. Mintea lui. a?a cum crezi într-o valoare absol uta. C?ci nu ne socotim deloc a fi ap?r?torii Iui Hans Castorp ?i m?rturisim chiar b?nuiala ca munca îi stingherea via?a ?i pa?nica pl?cere ce i-o d?deau ?ig?rile de foi M?ria Mancini. avînd aceasta convingere. foarte elegant. anume aceea de-a ?ti daca-i pl?cea. Ia urma urmei. Va fi atunci alegator sau ales. c alcula deplas?rile înc?rcate ?i neîncar-cate. Dar exista o alta într ebare. încadrata de chipul somnoros de tînar patrician. Trebuie oare sa presupunem ca atît trupul cît ?i spiri tul sau . Adîncului fiin?ei sale îi repugna militana ?i reu?i s-o îndep?rteze.munca teribil de complicata ?i obositoare. care ?in ea cu tot dinadinsul sa se fac? ofi?er. Cînd venea acas? în vacan?a. nu avea pieptul prea zdrav?n. adesea. nimic nu se dovedea a fi mai demn de respect. pentru lini?tea lui personala. în orice caz. s-a r fi lini?tit? Deci se ive?te din nou întrebarea daca era mediocru sau mai mult decît mediocru. chiar ?i în afara de Hamburg. anume la presupunerea ca alterarea vie?ii personale. C?ci avea cel mai mare respect pentru munca. de a face umbrele cu tu? ?i de a reprezenta sec?iunile longitudinale c u ajutorul unor linii colorate care sa indice materialul. foarte bine îmbr?cat. capacitatea magaziilor d e provizii ?i metacentrul navelor. de?i. De asemenea este posibil ca medicul de stat-maj or. n-a fost g?sit apt. îl obosea repede ?i r cuno?tea f??i? ca. dar ?i deosebit de importanta si m?re a?a ?i. c?ci în afara de munca. ar fi putut sa cread? în munca. Avea în urma sa o tradi?ie. planurile reprezentînd suprastructurile vapoarelor. Aceasta contrazicere în atitudinea sa cu privire la munca se cer ea. de? i pe el munca îl cam obosea. gîndea Hans Ca storp cu un pic de disprei. oamenii care se o cupau de treburile publice ?i ace?tia constituie majoritatea într-un ora? care se conduce singur a?adar. O munca încordata îi a?î?a nervii. rezolvata. va legifera . Respectul sau pentru munc? era oarecum re ligios ?i. unde nici el însu?i nu vedea limpede. doctorul Eberding.ar fi fost mai înclinate c? tre munca ?i mai rezistente la munca. întrucît nu i se potrivea. întrebîndu-se ce rol oficial va juca într-o zi tînarul Castorp. într-un principiu ce r?spunde de sine însu?i ?i ca. grafostatica ?i proiectoare. numai c?. Ne reîntoarcem în acest moment la unele considera?ii la care am f?cut aluzie mai sus . ?i tocmai din cauza as ta i s-ar potrivi mai bine o profesiune în aer liber care nu-i cerea nici o încordar e ?i nici un efort intelectual. de o natur? indiscutabila. ?i. îi pl?cea mai mult timpul liber. care venea des în vila de pe strada Harvestehud. datorat? timpului. timpul ce s-ar fi întins liber în fa?a lui. numele îi er a vechi ?i fara pata. mecanica. în definitiv. a?a ca avea sa vina ?i vremea cînd urmau sa ?in? seama de pe rsoana lui ca de un factor politic. nu jalonat de piedici pe care trebuia s? le înving? scrî?nind din din?i. dup? cît î?i d?dea seama. prin el. cum putea Hans Castorp sa nu respecte munco? Atitudinea aceasta ar fi fost împotriva firii. care lucra încet ?i potolit mai ales ca Hans Castorp p?stra. nepotul vitreg al r?posatei sale mame. cu perspectiva unor posturi de r?spundere foarte însemnate. 42 THOMAS MANN J Cît prive?te serviciul militar. dup? cîte se p ?rea. timpul asupra c?ru ia nu ap?sa nici una din greut??ile de plumb ale unei munci trudnice. liniile de plutire ?i sec?iunile longitudinale nu erau chiar atît de bune ca tabloul pitoresc cu Hansa" în plina mare. De altfel Joachim Ziemssen. stabilitatea. ?i trupul . despre a?a ceva nu putea fi vorba. ?i la care nu vrem s? r?spundem pe scurt. obiceiul tihnit al dejunului cu bere neagra se popula cu geom etrie analitica ?i calcule diferen?iale. este fn tr-adevar capabila sa influen?eze organismul omului. daca în adîncul sufletului. îns? Hans Castorp îi întrecea pe cei mai mul?i dintre colegii sai de îndat ? ce era vorba de-a fixa o imagine abstracta într-o reprezentare mai accesibila si m?urilor. concet??enii îl priveau iscoditori ?i curio?i. Chiar împrejur ?rile trebuiau s?-i înf??i?eze munca drept un fapt vrednic de respect în cel mai înalt grad.

cîteva semestre. altfel î?i r isca s?n?tatea. sa-i fac? o vizita lui Joachim Ziemssen. luase de curînd. c?ci nici cu patru cai n-ar putea cineva sa-l smulg? pentru auce la munte. consilier auli c) ?i se plictisea de moarte.dar tot atît de bine î?i puteai închipui ca va fi preoeu nt de dezvoltarea prev?z?toare a condi?iilor de via?a date ?i fire?ti. daca îna . ajuns în acest punct. era inginer. încît sa ajung? o frîn?. ca un evreu. Deci. Studiase dreptul. ca inginer voluntar. încît întorcîndu-se acas? î?i d?du seama ca e mult mai obosit ca de obicei. De data aceasta. ?i fa ra nimic sacru. Era în pragul vîrstei de dou?zeci ?i trei de ani cînd întreprinse c?l?toria în cursul c?re ia l-am întîlnit. în sînge harul de-a judeca. oa re. dar destul de onorabil. nu boln av ca Hans Castorp. Purta. un distrug?tor al vech ilor edificii ?i al frumoaselor priveli?ti. atunci pe timpul acestei veri drumurile lor se despart. ci într-un fel cu totul sup?r?tor. întrucît avea nevoie de o presiune atmosferica mai potrivita. ?i se preg?tea s? intre la Tunder & Wilms". Doctorul Hei dekind îl mustra de fiecare data cînd î! intîlnea ?i-i cerea st?ruitor sa schimbe în mod f undamental aerul. un eleMUNTELE VR?JIT 43 ment conservator? Era cu putin?a.Berghof" (medic-?ef: doctorul Behrens. dar ?i contrariul putea fi adev?rat. msa dac? a?a stau lucrurile. aceasta pagina înc? nescrisa. lata îns? ca se g?sea de cinci luni la sanatoriul interna?ional . credea c? ?tie totul mai b ine decît al?ii sau era gata sa se sprijine pe cei dm opozi?ie? în ochii s?i alba?tr i. c?ci tocmai ajunsese apro ape de înf?ptuirea n?zuin?elor. mereu av ea febra ?i iat? ca. asemenea preaîn?elep?ilor p?rin?i ai ora?ului în fa?a c? rora garda dubla de la prim?rie d?dea onorul cu arma. ca sa-?i fac? pe ?antier stagiul de practica. De altfel. glasul sau va fi ascultat ?i luat în seama al?turi de al altora. Foarte bine. dar cedînd unui impuls de neînvins î?i schimbase brusc direc?ia. într-adevar. avea în urma sa patru semestre de studii la ?coala polite hnica din Danzig. iar asem?narea cu bunicul sau î?i sarea în ochi. trebuise sa înve?e din greu ?i cu perseveren?a . Dar. C?ci. ca un american. la urma urmelor. nelegat de nimic. Dac? vrea. Hans Castorp. el. va fa ce parte dintr-un consiliu de administra?ie. a?adar. îi spusese el. Suferise dintot-deauna de un u?or guturai. sub sprînccnele de un blond-ro?cat. Era posibil oare sa-i semene atît.?i va lua parte în exerci?iul func?iunii sale onorifice la grijile stapînirii. se prezentase l a ?coala militar? ?i tocmai fusese primit. dintr-o comisie financiara sau poate de arhitectur?. Era o propunere foarte fireasca. un viitor constructor de vapoare. atunci îi da sfatul ca înainte de-a începe lucrul pe ?antierele de construc?ii. placîndu-i sa rup?. fara nici o considera?ie. dar era v?dit c? avea în cea mai mare m?sura aerul pe care n-ar fi trebuit sa-I aib? pentru ca democra?ii sa se simt? îndrept?? i?i sa se bizuie pe el. o asemenea regiune nici nu î-ar conveni J 44 THOMAS MANN consulului. drumul sau lua pentru înce put urm?toarea întors?tura: In vederea examenului de absolvire. primul examen de absolvir e. dup? cum scria în c?r?ile sale po?tale. Joachim Ziemssen era bolnav. încît se v?zuse silit sa plece foar te iute la Davos. nu puteai citi nici un r?spuns la toate ace ste întreb?ri puse de concet??enii curio?i ?i fara îndoiala ca nici el însu?i n-ar fi ?tiut sa explice. dup? dorin?a alor sai. Era. sa petreac? vreo citeva saptamîni în creierul mun?ilor. daca binevoie?te sa-l consulte. scuipase sînge. spusese consulul Tienappel nepotului ?i pupilului sau. Pe atunci. un om al comer?ului mondial ?i al tehnicii. Aparen?ele puteau fi în?el?toare. ?i alte patru semestre pe care le trecuse la ?colile tehnice s uperioare de la Braunschweig ?i Karlsruhe. Erai îndrept??it s? te întrebi la ce partid politic va adera tînarul Castorp într-o buna zi. ?i aceasta stare fusese pri lej de mare spaima în familie. fara distinc?ii deoseb ite ?i fara surle ?i trimbi?e. nu mai este suficient cel de la Norderney sau Wykout Pohr ?i. cu t iadi?iile vechi transmise cu demnitate ?i sa arunce statul în viitoarea unor exper ien?e în care sa-?i frînga gîtul . posibil ca Hans Castorp sa se al?ture radi calilor. într-o buna zi.. Hans Castorp n-are decît s? plece singur în creierul mun? ilor. sa se afirme ca un om care merge drept la ?int?. spre marea lui durere ?i dezn?dejde.

pe care-l v?zuse odat?. corespunzînd fiec? rei camere. deoarece fusese pe ste m?sura de obosit. împreuna cu pamatuful . ? i era un spectacol straniu sa consta?i c? femeia aceea palid? ?i îmbr?cat? în negru. alc?tuia gr?dina. împrejmuit?. cople?i?i. era chiar în toiul verii. ce r?zb?tea pîna aici venind de departe. iar lîngâ ea se în?l?? un stîlp vopsit în brun-ro?cat. dar se scula mai devreme decît ar fi fost necesar. de sp?r?it doar prin pere?i de sticla mata în compartimente separate. ?i i se p?ru c? aceast? vedenie trist? îi întuneca soarele dimine?ii. în indispensabili din fii d'ecosse ?i c u papuci de marochin ro?u. Cînd se hot?rî sa plece. satul alb scînteia în fundul van. se sucea ?i se întorcea f?r? încetare de-a lungul c?r?rilor. drumul pe care venise în ajun. O parte di n platform?. cu o gur? mare. Ajungeau pîna la el acorduri în?bu?ite muzica religioasa. Hans Castorp voia sa întreprind? cît de cît ceva pe ntru propriul sau bine. îi aminti lui Hans Castorp de portretul unei tragediene celebre. dup? tactul muzi cii de mar?. cu su perioritatea lini?tita a omului care se b?rbiere?te la lumina clara a ra?iunii. nimic nu era mai indicat decît sa se duca sa-i ?in? tov?r? ?ie scumpului sau var. cu obrajii pudra?i. cu gura deschis? ?i ochii u?or înro?i?i. iar c ind r?zbea vreo raza de soare. cu o meditativa comp?timire. aproape tragic?. ?i clatin? din cap surîzînd cu îng?duin?a fa?a de atîtea stupidit??i.inte de-a intra la Tunder & Wilms". iar Hans Castorp care iubea muzica din tot sufletul. O teras? acope rit? cu tabl?. îmbr?cata complet în negru. la r?d?cina unui brad falnic. cu ochii negri ce se mi?cau în sus ?i în jos. adic? îl lini?tea profund . cu bra?ele ?epene atîrnîndu-i înainte. purtînd un voal negru r?sucit în jurul parului c?ru nt ?i r?v??it. ?arpele încol?cit pe caduce u. Dedesubt ?erpuia drumul lucios urcînd pînâ la sanatoriu. dar oricum destul de proasp?t pentru o zi no ua. in contrast cu p?dur ile întunecate de brazi care acopereau povîmi?urile. sub care spînzurau ni?te pungi moi. Pleca pentru trei saptamîni. treaba ce avea sa fie pe placul amîndurora. Pe cînd î?i trecea briciul cu mîner argintat de-a lungul obrajilor acoperi?i cu spuma parfumata. cu pri virea pierdut?. cu genunchii îndoi?i. Ultimele zile ale lui iulie. anume ni?te zg omote ce veneau din camera vecinilor din stînga . albi ?i cenu?ii se îngr?m?deau peste mun ?ii mai dep?rta?i. in timp ce nori mari. Dîre de cea?a se înlindeau nemi?cate pe în?l ?imile lituralnice. Gen?iane mici ?i înstelate cre?teau în iarba umed? de pe coasta dealului. acolo erau poteci cu pietri?.perechea rus?. ceva abia perceptibil auzului. De undeva r?zb?tea o muzica mat inala. ?i cu fruntea br?zdata de zbîrcituri. î?i potrivea pa?ii mari. încît avu tim p berechet sa-?i vad? cu metic jiozitate de tabieturile sale matinale. tabieturi foarte civilizate intre caic un rol principal îl jucau vana de cauciuc precum <i hghenasul de lemn cu s?pun verde de lavanda. cu capul plecat într-o par te. Chipul ei ofilit de o paloare mer idional?. î?i aduse aminte de visele încîlcite avute în cu rsul nop?ii. Dar aproape în ace la?i timp mai înregistra ?i altceva. cu un pa s monoton ?i gr?bit. Nu se sim?ea chiar perfect odihnit. în vîrful c?ruia flutura cîteodat? un drapel f ntezist. avînd la mijloc emblema medicinii. III Posomorîre cast? Hans Castorp se temuse ca avea sa doarm? peste ora obi?nuita. fara îndoiala tot din acela?i hotel de unde asear? se auzise ?i concertul. o doamn? mai în vîrst?. ?i dup? o pauza urma un ma r?. deoarece îi producea acel a?i efect ca ?i un pahar de porter b?ut pe stomacul gol. f?r? s? par? ca-?i da seama. straturi cu flori ?i o pe?ter? artificial?. Tot ?tergîndu-se pe mîini. ?i sa împleteas c? îngrijirea trupeasca ?i cur??enia cu cealalt? preocupare. verde ?i alb. constînd din despacheta tul ?i aranjatul lucrurilor. ie?i pe balconul ce se întindea de-a lungul fa?adei. cu înf??i?area îndurerata. în gradin? se plimba o femeie. îl 46 THOMAS MANN 1 ame?ea ?i-l predispunea la somnolen?? ascult? mul?umit. se deschidea spre miaz?zi. Diminea?a era rece ?i înnorata. marcat? de suferin?? ?i atîrnînd u?or într-o parte. Hans Castorp se uit? la ea din înaltul balconului. pe care erau a?ezate ?ezlonguri. dup? cum îi explica . Ici ?i colo se vedeau crîmpeie sau dungi de cer albastru.

faptul cel mai scandalos este c ? pere?ii sînt atît de sub?iri. din moment ce se g?sesc aici sau m?car unul din ei este bolnav. ba chiar cut remur?toare. ?i jocul fara nici o îndoial? ?inea de domeniul insti nctelor animalice. avea obiceiul s? ?i-o însu?easc?. Era o lupta înso?it? de chicoteli ?i gîfîieli. ?i sînt totu?i bol navi. Micul dejun Bun? ziui. Se puteau da ?i alte nume acest ei bun?voin?e a firii. Dar diminea?a. de pe balcon în camer?. Hans Castorp î?i ad use aminte c? abia ieri sear? auzise ceva asem?n?tor. ap?ruse din n ou. din bun?voin? ? se sili sâ-?i dea sie?i o explica?ie nevinovata. de exemplu acela mai pu?in searb?d de cur??enie sufleteas c?. Trasni-v-ar bunul Dumnezeu! gîndi el. Am avut ni?te vise cam f?r? noim?. pe lumina. Oare cine-i femeia în negru din gr?din?? Joachim î?i d?du imediat seama despre cine vorbea v?rul sau. pe care somnul o atenuase. iar atunci cînd Joa chim intr? în camera. se prindeau unul pe altul. la noi. a(jevar sau pref?c?torie. nu avea nici azi p?l?rie. î?i mai spuse el enervat. se s?rutau ?i. Cu expresia aceasta se retrase. sau a?a i se p?rea. a?adar. ceea ce-i destul de nepl?cut. Aici. ceea ce-i înte?i usturimea. dar care. pentru numele lui Dumnezeu. un scaun fu r?sturnat. Faptul acesta nu-l dispuse în chip favorabil în Privin?a vecinilor c?s?tori?i ?i . ?i deodat? ro?i sub pudr?. iar fizionomia sa o exprima nrintr-o posomorîre cast? a chipului. ia început. îns?. cu prosopul în mînâ ?i ascul t? f?r? s? vrea. se mai ad?ugau acum ?i acord urile unui vals. A. b?tuse în perete. tocmai se petrecu. ca s? nu aud? mai multa vreme sunetele unor fapte ?i gesturi ce i se p?reau serioase. Era o goan? în jurul mobilelor. cu toate c?.se Joachim -zgomote care nu se potriveau deloc cu aceast? diminea?? proasp?ta ?i limpede. Mul?umesc. Prin urmare. frazele uzate ?i melodioase ale unui cîntec la moda. sau gravul ?i frumosul nume de pudoare. a?a c? pu? in mai mult? cump?tare n-ar strica. întoreîndu-se s?-?i ispr?veasc ? toaleta cu mi?c?ri inten?ionat zgomotoase. sau înc? ?i acela de sfiala mistica ori cucer-njcje _ ?i era pu?in din toate astea în atitudinea ce-o luase Hans Castorp fa?? de zgomote le venite din camera vecina. evident. în an umite împrejur?ri. e o stare de lucruri greu de suportat! Construc?ie ieftina." ?i atunci Hans Castorp observa cu mirare c? îmbujorarea care-i cuprinsese adineauri obrajii nu voia s? d ispar? cu nici un chip. merge. La urma urmelor. Cont inua s? d?inuie ?i nu era altceva decît acea ar?i?a uscata de pe fata de care sufe rise ?i ieri. cu acest Pnlej. toat? lumea îi zice a?a. m?car ca se manifestau numai prin chicoteli. ce acompania u de departe scena nev?zut?. Nu vreau s?-mi dau prea repede p?rerea. p e bra? cu raglanul în al c?rui buzunar lateral se vedea flaconul turtit. c?ci sînt singu . E?ti mul?umit? Era gata de plecare. strîngînd buzele. desigur. a?a c? totul e în ordine. e Tous-les-deux. Hans Castorp râmase în picioare. ori umilitoarele denumiri de frica MUNTELE VR?JIT 47 . Ca ?i ieri . strigîndu-l. spuse Joachim. A?a se face ca glasul îi tremura de 48 THOMAS MANN necaz cînd r?spunse varului s?u care. sînt c?s?tori?i. la toate astea. ci p?reau mai curînd c? o murd?resc cu o materie vîscoasâ. dar de o ieftinatate dezgust?to are! Oare dup? toate astea voi avea prilejul s?-i ?i vad pe ace?ti oameni. fire?te. ?i apoi cl?direa are neajunsul c? pere?ii au urechi. se palmuiau. ca ?i cum n-ar fi trebui' ?i nici n-ar fi voit s? ?tie nimic din ce ea ce auzea: o expresie de pudoare care nu era deloc original?. iat? c? ai petrecut prima noapte aici sus . înc?l?at cu cizme solid lucrate. ?i nici m?car senza?ia de fierbin?eal? care o înso?ea. îmbr?cat într-un costum sport. îngîna o vorb? de ocara estul de tare la adresa lor ?i f?cu gre?eala sa-?i r?coreasc? înc? o data a?a cu ap?. e pre a de tot. ?i sînt sigur ca nici asear? nu s-au potolit prea curînd. r?spunse Hans Castorp. Dar din camer? se auze a înc? ?i mai bine ceea ce se petrecea de cealalt? parte a peretelui. dar pe care. spuse el. nu-i f?cu impresia c? ar fi un om perfect odihnit ?i bucuros s? întîmpine diminea?a. sau p oale chiar le voi fi prezentat? Ar fi nespus de penibil. îns? oboseala îl împiedicase sâ-i dea vreo aten?ie. a c?rei însu?ire neru?i nat? nu putea sâ-i scape multa vreme tînarului. fiindc? ceea ce prev?zuse limpede c? va urma.

ceea ce. are-mi va sp une ?i mie la fel cînd îi voi fi prezentat? Adic? ar fi ciudat.Bine. aici nu e nimeni care s? priceap? spaniola. în schimb nu doresc cu nici un pre? s?-i cunosc ?i sînt absolut în dreptul meu d aca refuz în mod categoric s?. aceasta din urm? ca pe un fel de sfidare. c? acum cincisprezec e zile i-â sosit cel de-al doilea fiu.5 dintr-o data. sus. c a sa se supun? chiar atît de u?or ?i numai pentru trei biete sâpt?mîni unor obiceiuri noi ?i str?ine apoi ie?ir? ?i coborîrâ sc?rile. numai c? cel mic tu?ise înainte de-a urca aici. iar cînd Joa chim d?dea buna ziua cuiva. glumi el cu o senza?i e de bun? dispozi?ie exagerat?. deo camdat?. pardesiul ?i p?l?ria. în?elegi? ?i-o cer foarte insistent. iar dac? cineva i se adreseaz? nu spune decît: Tous Ies deuxl c?ci nu ?tie s? spun? altceva ?i. cînd alta. MUNTELE VR?JIT 49 -Prin urmare. iar ochii îi erau ca ?i ieri: i se p? rea ca sînt fierbin?i ?i grei. E mexican? ?i. Dar închipuie?te-?i c? abia sosit se ?i constat? c? are temp eratur?. Dup? ce se încredin?a ca are asupra lui provizia de ?ig?ri. o temperatura destui de mare. spune el. pe cît se p?rea . men?ionîndu-i pe cei ce locuiau acolo. ceea ce nu se petrecuse imediat dup? de ?teptare. a?a stau lucrurile cu ea. în?elegi. Hans Castorp î?i ridica politicos p?l?ria. ?i fran?uze?te abia de îngîn? cîteva frînturi. Hans Castorp î?i lu? bas tonul. Toate bune . în timp ce Joachim îi ar?ta pe coridoare cînd o u?a. ca ?i cel?lalt amîndoi sînt ni?te fl?c?i splendi zi. putem tous Ies deux sa mergem la masa. cînd nu st? la c?p?tîiul lor.. s? se reacomodeze. Da r nu vreau cu nici un pre? sa intru în rela?ii cu perechea rus?. care voia sâ-?i vad? fratele pentru ultima oar ? de altfel un b?iat foarte frumos.s-a generalizat. . sup?rat de senza?ia limpede c? are ochii tulburi ?i fa?a îmbujorat?. în tr-o m?sur? oarecare. în a cela?i timp. sa în?eleg c? te-au stingherit? E adev?rat c? într-un fel sînt ni?te s?lbatici. de asemenea. Pu?in îmi pas? dac? o s? -mi spun? tous-les-deux. A venit în cel de al doisprezecelea ceas. Da. nu vorbe?te o boab? nem?e?te. Era ner?bd? tor ?i nervos ca un tînar pe cale de a fi prezentat unor oameni necunoscu?i ?i. nu corespundea decît în parte adev?rului... Ma întreb. trecîndu-?i-o de jur-împrejurul ochilor. ?i stropindu-?i cu un pic de lavand? batista cu care-?i atinse fruntea .Ca s? nu uit. persoane care se înapoiau deja de la micul dejun. îl întrerupse Joachim. f?cînd abstiac?ie de asta. Sînt oameni lipsi?i complet de bun? cre?tere ?i chiar d?câ sînt sili! s? cuiesc trei s?ptâmîni în vecin?tatea lor ?i-mi este imposibil s?-i oco50 THOMAS MANN lese. de parca ar fi nlîns mai multa vreme ?i aveau iar??i acea scînteiere pe care i-o provocase tu?ea b?rbatului pasionat de c?l?rie. iar femeile erau absolut înnebunite dup? ei. de?i. nu vad nici un inconvenient. s? stea lîngâ fiul ei mai mare. declar? c?.de ce. cu alte cuvinte ni?te neciviliza?i. Intîlnir?. asta-l privea pe el. aici. cu ochi ca de j?ratic. t?cu Hans Castorp. . rostind nume germane ?i altele ce aveau toate soiurile de rezonan?e str?ine. Daca e?ti de acord. c?ci era mai curînd palid. vezi tu. încît s e poate afirma foarte bine c? se va sfîr?i destul de repede . adaug? el. ?i ad?ugind mici observa?i i asupra caracterului sau gravita?ii cazurilor respective. Avu impresia c? abia atunci reu?ise sa stabileasc? leg?tura cu ziua de ieri ?i. Ia care Joachim îl privi cu blînde?e ?i zîmbi ciudat. daci se va ivi prilejul. voi ?li ce semnifica?ie are asta ?i ce mutr? s? fac. ?i-am spus-o din capul . de fapt. Iat? îns?. ?i atunci îl vîrâ în p at. care se afl? într-o situa?ie absolut disperat?. cu o melancolie u?or batjocoritoare. în ceea ce îl prive?te. iar Behrens declar? ca totul se va termina aproape c a un tifos ceea ce este groaznic pentru cei viza?i. vreau s?-?i spun ceva! f?cu el deodat? ?i în voce i se distingea o oarecare u?urin?? necugetat?. A venit aici de vreo cinci sâpt?mî i. Teau s? spun c? ar f i comic ?i lugubru în acela?i timp. Po?i foarte bine sa ma recomanzi doamnei din gradi n?. 39.rele vorbe pe care le repeta mereu. e o tr?vit din cap pînâ-n picioare. c?ci er? prea sigur de propriul s?u mod de via?a si de obiceiurile sale de om civilizat.. este gata . ?i Behrens afirm? ca dac? se va mai scula înseamn? c? are mai mult noroc decît m inte. ?i de a lunei mama se plimb? cum ai vazut-o. p ?rea perfect s?n?tos.

unde vocile zumzaiau. Doar n umele ?i persoana doamnei Stohr îi re?inur? aten?ia. cu puf pe fa?a ?i cu obrajii u?or aprin?i. în picioare. iar fetele de serviciu se gr?beau purtînd câni din care ie?eau ab uri. avînd în partea inferioar? clopote de sticla mat?. O MUNTELE VR?JIT 51 fat? de serviciu îmbr?cata în negru ?i alb îl întreba pe Hans Castorp ce dore?te s? bea: cacao. c?rora le fu prezentat cu tot ceremonialul. ?i-a poi. dar pe care abia-i înregistra ca figuri. ornamenta?i cu brîuri multicolore ?i cu motive simple ?i nostime ce imitau ciucurii. motive care se întîlneau unele cu altele pe tavanul larg boltit . m?car ca stau aici de atîta vreme. a veau trupurile m?cinate de boal?. cafea sau ceai? Era micu?a ca un copil. fiindc? trebuie sa ?tii ca exista ?i o masa a ru?ilor bine. de?i nu toate lo curile aveau în fa?a lor tacîmuri. formate fi ecare din cîte trei arcuri suprapuse unite printr-o împletitur? ginga??. Apoi p?trunser? în sala luminoasa. Hans Castor p se g?si instalat la locul s?u. cu s cor?i?oar? ?i zah?r. Dup? cî?iva pa?i de-a curmezi?ul s?lii. Sala era prev?zut? cu mai multe candelabre electrice din metal alb. afar? doar d e cazul daca o vei dori chiar tu. De altfel. dar cum acesta ri dica umerii ?i sprintenele cu indiferen??. la masa ru?ilor de rînd. cît ?i faptul ca avea o fa?a ro ?ie ?i un par unsuros. înd?r?tul scaunului. Hans Casto rp se înclina politicos ?i cu oarecare rigiditate c?tre vecinii de masa. dar mîncau ?i sporov?iau Sala era construita în ac el stil modern care reu?ea sa imprime celei mai severe simplit??i o anumita tr?s ?tura de fantezie. în negru. se gîndi el.Dar dintre cei doi care-i bolnav? întreb? Hans Castorp. Sala av ea patru u?i de sticla. Mesele erau destul de mari. El sau ea? . ?i fara sa intru în am? nunte î?i spun doar ca arata în asemenea hal. tocmai datorita faptului c? sînt atî?ia str?ini printre pacien?i. c?ci sînt a?eza?i foarte departe de noi. o pitic a". ca sa-?i taie o felie ?i printre altele mai era ?i o fructiera cu fructe proasp ete sau uscate. fiecare pentru zece persoane. în sufragerie erau aranjate ?apte mese. farfurii cu jumari de oua ?i friptura rece. Nu era prea lata în raport cu lungimea. cineva ridica un clopot de sticla sub care se întindea o bucata groasa de ?vai?er. spuse Joachim v?dit distrat. de un blond cenu?iu. unt se g?sea din abunden?a. a treia la stînga r?spunzînd în holul de Ja intrare ?i apoi aceea pe care i ntrase Hans Castorp c?ci Joachim îl condusese. în ciuda p?l?riei cu pene.. Ia intrarea în sufragerie. ce atîrnau ca ni?te mici sfere lunare. sim?ind un fel de spaima. Ia care se a ?aza numai ru?ii mai deosebi?i. Da. ca ?i cum ar fi vrut sa spun?: Ei. cu to?ii. dintre care doua în l??ime ?i celelalte în lun gime. El vine întotdeauna la masa cu un vindiac de piele. . po?i fi perfect lini?tit. ce-i cu asta?" se potoli ?i comand? ceai cu o polite?e deossbita tocmai fii ndc? aceea care-l întreba era o pitic?. în timp ce. castroane cu orez cu lapte ?i terci din faina d e ov?z. a?a ca sînt pu?ine ?anse sa-i întîlne?ti. ce d?dea pe o veranda în fa?a lui Han s Castorp. nu cunosc personal decît pe foarte pu?ini dintre ei. cu fata lunga ?i îmbatrînita. îneît ma mir ca Behrens înc? n-a intervenit. a?ezata în mijlocul mesei. ?i c hiar eu. dup? care începu sa manînce orez cu lapte.Cred c? el. între cele dou? mese puse de-a latul. numai el. Era a?ezat pe partea îngusta a unei mese din mijl oc. aici nu este chiar atît de u?or sa ieg i cuno?tin?e. Se uita la v?rul sau. în timp ce-?i l?sau haine le Ia garderoba. Stîlpii erau acoperi?i pîna la jum?tate cu un pl acaj imitînd lemnul de santal. Privindu-i numai chipul. uitîndu-se curios la celelalte mîncaruri din care ar f i dorit sa se serveasc?. Apoi lua loc ?i observa cu un aer satisf?cut ca micul dejun era socotit aici o masa importanta. doua pe partea lata. avînd de jur-împrejur un fe l de galerie ce aaapostea poli?e pentru farfurii ?i se deschidea prin arcade lar gi spre interiorul aranjat cu mese. tacîmurile zornaiau. La dreapta lui era o f?ptura cu înf??i?are s?r?c?cioasa.locului. î?i l?sa privirile sa pluteasc? ?i peste comesenii de la c elelalte mese. în general. de data aceasta. pe o alta scara ?i un alt coridor decît ieri seara. cu partea superioara v?ruit? în acela?i fel ca ?i per e?ii ?i plafonul. Erau vase cu marmelada ?i miere. camarazii ?i tovar??ii de destin ai lui Joachim care. ?i nici ea nu e dintre cele mai îngrijite.. î?i puteai ex plica foarte u?or gafele ei izvorîte din lipsa de cultura. cu plafonul u?or boltit. pe care o lua drept o croitoreasa .

impresie creata. informîndu-se de starea ei. de parca s-ar afla în ajunul unui evenimen t deosebit de hotarîtor. de ambele sexe. atît pe croitoreasa cit ?i pe doamna Stohr. o familie cu copii care vorbeau ruse?te. fâra vreun motiv anume. de laptul ca bea numai cafea ?i mînca pîine cu unt. Pentru cîteva clipe. cuprinsa de o nelini?te tainica. Se vedea îns? ca nu era în nic i un caz o croitoreasa cu ziua. Oricum. vorbeau cu fetele ce serveau ?i se n?pusteau asu pra micului dejun v?dind o s?n?toasa pofta de mîncare. care citea scrisori sosite de acas? in irnp ce bea un ceai de culoarea sîngelui. avusese 37. c?ci toata lumea din sala p?rea plina de via?a: nu avea i deloc sentimentul ca te afli într-un a?ezamînt plin de suferin?e. cu degetele ?epene ?i degerate. micul dejun nu era o masa care se lua în mod oblig atoriu în comun. agitata. Le întreba pe rînd. svetere cum le MUNTELE VR?JIT 53 ' au aibe sau colorate. dezvelindu-?i. Erau aici. cînd se sculase. Cei ma i mul?i erau bine dispu?i. de cînd sînt aici. Se tînguia ca se simte fara vlaga". fara îndoial?. extraordinar de slaba. La început se temuse pu?in ca va avea sa suporte impresii cumplite ?i iat? ca se s im?ea oarecum dezam?git. la une le mese se f?ceau schimburi de m?rci po?tale. Este adev?rat ca unii st?teau la mas? cu capul în mîini ?i priveau ?inta diept înainte. ?i abia dup? aceea î?i arunca privirile prin sala însufle ?it? de un du-te-vino continuu. conversa?ia nu era deloc însufle?it?. f?cute de ei în?i?i. ce nu ?inea întru nimic de suflet. fiind vorba doar d e-o agita?ie fizic?. salut a cu b?rbia din mers ?i ocupa un scaun. care-?i r?sturna în farfurie un borcan cu i aurt. în fa?a lui Castorp lua loc o fata tînara cu parul de un blond luminos. La mai multe mese oamenii î?i ar?tau unii altora fotografii. cu amîndoua mîinile vîrîte în buzunare. Hans Castorp g?sea ca aceasta agita?ie sau m?car m?rturisirea uno r asemenea senza?ii constituie într-un anume fel o atitudine destul de necuviincio asa. apoi caut? sa-?i aminteasc? de cele cîteva no?iuni de engleza pe care le înv??ase ca sa afle chiar din gura vecinei din dreap ta ce fel de ceai bea (era ceai de m?ce?e) ?i daca era bun. Urma Joachim ?i apoi doamna tonr cu bluza ei ecoseza de lîna. La stînga 'ui st?tea o domni?oara englezoaica. Se discuta despre vreme. doar fiindc? nu aveau griji mom entane ?i se aflau mai mul?i laolalt?. ceea ce ea îi confirma aproape cu impetuozitate. afla cu o corecta p?rere de rau ca las? de dorii. foarte unt?. iar în mintea lui imaginea unei mici crortorese se asociase întotdeauna cu cafeaua ?i jimbla cu unt. Poate ca era prea bolnav ca sa-i mai pese de aceste maniere sau sa se mai intereseze de cei din ju rul sau. intrau fredonînd. ceea ce în realitate nu era deloc cazul.s?u o lenjereasa cu ziua.3 ?i cine ?tie ce o sa mai fie dupa-amiaz?! Croitoreasa cu ziua zise ca a avut aceea?i temperatur?. Joachim sporov?ia de forma cu doamn a Stohr ?i. Un b?rbat tînar cu must?cioara. Apro ape toate femeile purtau tricouri de lîna ori m?tase. dimpotriv?. lipite de trup. ?i ea destul de vîrstnica. c?ci vorbea foarte curat ?i aproape ca o femeie culta. Sînt atît de vl?guita". . sus (prima era în sanato riu de ?apte luni. sub buza de sus. despre fe lul cum s-a dormit. îl mînca iute ?i pleca imediat. lua loc al?turi de ea ?i începu sa manînce pas trînd t?cerea cea mai desâvîr?ita. Tineri bronza?i. ?inea mîna dreapta strinsa pumn în reptul obrazului ?i în vreme ce mînca se silea în mod ostentativ sa vorascâ distins. refuzînd prin atitudinea sa orice încercare de a i se prezenta noul oaspete. oam eni mai în vîrsta. spuse ea lungind sil abele cu o afectare de prost gust. ba chiar sup?r?toare din partea unei fiin?e atît de neînsemnate. cealalt? de cinci). a c?rui expresie p?rea sa arate I 52 THOMAS MANN ca ?ine în gura ceva cu un gust oribil. perechi c?s?torite. despre temperatura pe care au avut-o în acea diminea?a. ?i adaug? ca înc? de diminea??. din?u lungi ?i sub?iri ca e iepure. Ace?tia erau l?sa?i s? priveasc? ?i nim eni nu le acorda nici o aten?ie. La masa. îns? m?rturisi ca se sim?ea. Sosi imediat dup? ce Hans Castorp se a?ezase. f?r? sa priveasc? pe nimeni. înc ordata. de asemenea. cu gulere r?sfrînte ?i buzunare în p?r?i. fara îndoiala. ?i era o lâcere sa l e vezi oprindu-se ?i sporovaind.

din cauza ca buza superioara se r?sucea într-o parte. fara îndoiala. lung pîna la gen unchi..cineva o l?sase sa se închid? singura sau poate o închisese la repezeala. în?elege?i ca doamnele n-o sa va acorde nici o aten?ie! Verde este pomul de aur al vie?ii. cu n ceafa ie?ita în afara. p?r?siser? sala chiar în clipa cînd sosiser? verii. altfel încît ca pul p?rea de-a dreptul colorat deasupra halatului alb de chirurg. între degetul ar?t?tor ?i mijlociu. varul dumitale ne va aprecia desigur mai mu lt decît dumneata ?i va ?ti sa se distreze. gîndi Hans Castorp furios. Fusese trîntita o u??. zise el. Era un om o^os. ?i cu toate acestea.atura neagra ?i lucioasa. croitoreasa îi spuse ceva. lasînd sa i se vad? pantalonii reia?i ?i o parte din picioarele imense. spune ?i dumneata. ?i privindu-i d e jos cu ochii sai alba?tri. opina Joachim. De data asta. dar aici. Doamne fere?te. astfel. altfel. ei bine. ceea ce agrava pocnetul venea din faptul ca u?a era f ?cuta din p?tr??ele de sticla. pe care îl purta strîns cu un cordon. nu mai are rost sa a?tept?m. nu avu r?gazul s? constate ci ne era vinovatul. jignit. cu elastic ia man?ete. croita în fo rma de c?ma?a. In cazul acesta. da. mai nalt decît doctorul K rokowski cu mai bine de trei capete. ma pis eaz?. apropiindu-se imediat de Hans Castorp ?ii întoarse pe dos una dintre pleoape. mai multa aten?ie. Joachim întreba dac? doctorii trecuser? pe acolo. vreun alt prilej în cursul zilei. îi f ?cea oroare lui Hans Castorp. dar ca nuan?a de piele. str?b?tu?i de vini?oare vine?ii. Nu ma pricep. iar zgomotul acesta. fac prinsoare pe orice. des chizînd larg gura ?i mîncînd cuvintele.Deodat? Hans Castorp tresari. iar acest mirmidon n-are nici o pic?tura de talent. domnilor! exclama Behrens. Va rog sa ma crede?i ca mereu vrea sa plece. de al tminteri. un nas cîrn ?i o musta?a t?iata scurt ? i ridicata piezi?. jos. ni?te ochi mari. Vorbea cu un pronun?at accent saxon din nord. ce d?dea direct în hol . A?i fi un bolnav mai bun decît el. în orice caz detesta zgomotul u?ilor trîn tite ?i ar fi fost în stare s? p?lmuiasc? pe oricine î?i îng?duia s? izbeasc? o u?a în p rezen?a lui. complet anemic. A?adar. Multe dintre ele sînt foarte seduc?toare v?zut e din afara. nu se poate! Mi-am dat imediat seama ?i deoda t? i se adresa direct lui Hans Castorp c? ave?i în dumneavoastr? ceva de civil. ma freac? ?i e ner?bd?tor sa se speteasc? la manevre ?i exerci?ii... destul de vechi ?i cu ?ir eturi. Evident. acolo. Dar între sprîncenele lui blonde ap?rur? ni?te cute. c . î?i ?i f?cuser? primul tur. domol. Se p?s tra la locul sau de asistent. sînt îneîntat. îns? dumneavoastr? ar trebui sa încerca?i sa prinde?i ceva m ai multa culoare. îns? halatul sau er a negru. dintr-o ?e:. îns? o oarecare încordare s ilita a gurii dest?inuia cît i se p?rea de ciudata pozi?ia lui de subaltern. Atunci va fi ?i dumnealui un vajnic purt?tor de sabie? îl întreba pe Joachim. Dore?te necontenit sa plece.. Se prea poate c? aversiunea asta se datora educa?i ei. chiar aceea din stînga. Da. blestemat? neglijen??!" Cum. alba?tri. cu parul com54 THOMAS MANN plet alb. Ru?ine". e foarte frumos la noi. Atîta exces de zel! Nu vrea sa ne mai acorde nici m?car un fleac de jum?tate de an. iar chipul i se schimonosi în vreme ce-i r?spundea croitoresei.. cel pu?in. c?ci erau alba?trii.'f nta. aprins de tnînie. hai sa plecam. bulbuca?i. Nu doamnele sînt acelea care ne lipsesc. dumneata e?ti? îi zise lui Hans Casrorp p e care Joachim i-l pie. Veri? întreba consilierul aulic aratînd cu mina de la unul la altul. ceea ce f?cea ca paloarea sa-i ias? ?i mai mult în eviden??. Ziemssen. De la prima arunc?tura de ochi vad pe ch ipul fiec?ruia daca are stofa unui bun pacient. verdele nu prea e ar? tos. talentul este necesar pretutindeni. -Ei. Ceea ce-i spusese Joachim despre obrajii lui se adeverea. ce va pl?cut. aratîndu-l cu capul pe H ans Castorp.. ur mat de doctorul Krokowski. lipindu-?i c?lcîiele. neluînd parte la convorbire. o sa g?sim. poate era o idiosincrasie congenital?. înotînd în l acrimi ?i str?b?tu?i de vini?oare vine?ii. în aceea?i clip?. Ca s a te prezint. înc?l?ate în ghete galbene. ?i-i întinse tînarului o mîna mare cît o lopata. Asta ar ti putut sfîr?i rau pentru b?t?turile noastre. Dar la u?? fur? cît pe ce sa se izbeasc? de doctorul Behrens care venea gr?bit. Ei. îi r ?spunse cineva. avem aici doamne absolut încîntatoare. Doctorul Krokowski era de asemenea în ?inut? profesionala. Fire?te. daca nu-i frumos la noi! Ei. nu atît de r?zboinic ca acest ?ef de hoarda militar?. domnule. c?ci trebuie talent pentru asta. totul se transforma într-un zdr?ng?nit ?i un imens bufnet. pe care-l urîse dintotdeauna. poate ca ar fi bun pe cîmpul de instruc?ie.

ni se procura în fiecare an cîte un dr?g?la? contingent. Veselie întrerupt? . acoperua cu tabla de culoarea eziei.Foarte simpatic om. De altfel. Jnsa cu acest prilej îmi ve?i îng?dui s? v? dau un sfat cu totul dezinte resat complet sine pecunia. ?i se mai prelungea înc? pu?in înainte de-a face o cotitura brusca pentru a urca piepti? c?tre dreapta.ornMUNTELE VR?JIT 55 let anemic. de o culoare ro?ietica. ?i zici c? ai dormit bine. Da. de 56 THOMAS MANN fapt singurul ce mai exista in afara celui ce ducea în vale. dup? un salut prietenesc adre sat portarului ?chiop care punea în ordine scrisorile în loja de la intrare. cum v? spuneam. în fa?a paji?tilor alpine.. Cînd ie?eai afara nu patrundeai în gradina împrejmuita. ?i sa pune?i pu?ina albumina. Buna ziua. Evident. Po?i face plimbarea proiectata. trabuc cu argint viu". Te rog sa m? scuzi o clip?! ?i-?i scoase din tocul de piele fina împodobit cu o monogram? de argint un trabuc M?ria Mancini. acest scump Hamburg este o înjghebare c?reia noi îi datoram mult. cu o poft? deosebit?. de-a lungul coastei împ?durite. Chiar daca arderile generale sînt mari.. Dar cît despre mine. îi t aie vîrful cu un cu?ita? ag??at de lan?ul ceasornicului.. r?spunse Joachim. veneau în urma lor. ?ti?i ceva? N-ar fi chiar atît de rau daca pentru cîtva timp a?i las? în voia sor?ii dragul dumneavoastr? Hamburg. tu nu fumezi.. pe al c?ror Povîrni? erau raspîndi?i cî?iva molizi de în?l?ime mijlocie ?i ni?te pini asuci?i ?i apleca?i pîna aproape de pamînt. Ziemssen! Ca la serviciu! Cu con?tiinciozitate! Sîmbata vreau sa v?d curba temperaturii! Iar domnul. în spatele sanatoriului. daca-mi dai vo ie. atîta timp cît mai sta?i aici. Sfînta împ?rt??anie. C?ci aici. un exemplar frumos... Pacien?ii care ispr?viser? de mîncat imediat dup? ei. Portalul era situat în partea de sud-est a cl?dirii spoite în alb ?i a c?rei parte c entral? dep??ea cu un etaj cele doua aripi. avînd deasupra un orologiu instalat într -o turla joasa. iar grupu rile ce se întorceau le ie?eau în întîmpinare c?lcînd ap?sat... turtit la un cap?t. tragînd cîteva fumuri pline. unde l?zile de fier pentru gunoaie st?teau a?ezate lînga grilajul sc?rilor de la pivni ?a. A?a! adaug? el. în cazul dumneavoastr?. ca oamenii care coboar? în pa ta. o s?-mi aprind unul adev?rat. legânîndu-?i b ra?ele cu palmele în jos ?i întrebînd în dreapta ?i în stînga dac? s-a dormit bine. Acum ne putem continua plimbarea. Cei doi veri nu erau singurii care se plimbau. am în?eles imediat despre ce era vorba. fac e?i ceea ce face ?i v?rul dumneavoastr?. la noi. Dar nu mai mult de o jum? tate de or?! Dup? aceea. L uarea temperaturii n-a f?cut înc? rau nim?nui. Ziemss en? Atunci. e perfect. Are un fel atît de liber de-a vorbi.. scap?r? bricheta ?i-?i apr inse ?igara lung? ?i îndoit? în sus. Era o c?rare b?t?torit? ?i înc? destul de umed?. cobora în pant? dulce s pre stînga. zise Hans Castorp în vreme ce. sa ?i-o ia ?i el. pune-?i în gur? trabucul cu argint viu! Totdeauna s?-?i îns emni frumu?el temperatura. îneît e o pl?cere sa-l ascul?i. în direc?ia buc?t?riilor ?i ? dependin?elor. ci te Pomeneai îndat? în plina natura. Foarte simpatic om! repet? Hans Castorp. care parca plutea. Iar doctorul Krokowski porni ?i el dup? ?eful sau. trupul depune totu?i albumina. n-am fumat niciodat?. a?a cum îi pl?ceau cu osebire.. ie?ir? pe portal în aerul liber de afara. adic? sa în?elege?i ca. gra?ie meteorologiei sale de o umeda voio?ie. la care toata lumea r?spundea afirmativ. zelul t ?u mi se pare cam exagerat. Buna ziua. domnilor! Petrecere buna ! Buna ziua.. nu pute?i face ni mic mai bun decît s? tr?i?i cîtava vreme ca ?i cum a?i fi atins de o u?oara tuberculosis pulmonum.. De i eri de la prînz n-am mai fumat ceva ca lumea. se produce un cu rios fenomen în leg?tura cu metabolismul albuminei. Tachin?rie. Drumul pe care apucar?. varul dumitale. ?i mi-a pl?cut cum îi zice ter-mometrului. De ce m-a? apuca sa fumez tocmai aic i? . spuse oprindu-se. Ei. c?ci nu m? mâi pot st?pîni. de-a lungul c?reia d?dur? de cîteva o ri peste ni?te sf?rîmaturi de stînca.

ce-a? putea face altceva. nici de distrac?ie. ?i coborau cu pa?i mari. Dar o zi f?r? tutun ar fi pentru mine o zi searb?d?. în toat? lu mea se fumeaz?. lucru de care acas? nu mi-am dat seama. asta este to t ce poate fi mai nepl?cut MUNTELE VR?JIT 57 adar cînd ai o ?igara buna. ?i de cîte ori am citit despre asta am fost pl?cut impresionat. Fiindc? este e vident. socot ca e?ti la ad?post de toate ?i ca nu ?i poate întîmp la literalmente nimic. ?i dac? a? fi nevoit ca într-o dimi nea?? s?-mi spun: ast?zi n-o s? am nimic de fumat. u nii foarte tineri. ceea ce însemna c?. o spunea ca s? te laude. Erau vreo ?ase sau ?apte persoane de diferite vîrste. în definitiv. j a?a c? nu mai ai nevoie de nimic. ?tiu. ad?ug? el. Vezi tu: cînd ai o ?igar? care arde bine c?ci este de la sine în?eles c? nu trebuie sa fie rupt? sau s? trag? prost. Oricum. însu?i exploratorii care pornesc spre Polul Nord se aprovizioneaz? temeinic cu mari cantit??i de tutun pentru obositoarea l or expedi?ie. iar majoritatea b?rba?ilor nu aveau pardesiuri sau bastoane. ca în compara?ie cu tine am o piele aproape verzuie. iar cînd iau masa m? gîndesc la acela?i lucru.. co?nplet pustie. Hans Castorp se gr?bi sa-?i continue drumul. Behrens are perfect? dreptate: e?ti un civil da. astfel încît aveau în modul de a merge ceva înaripat ?i lin. Apoi încetini pasul ?i sfîr?i aproape prin a se opri. c? m-ar ajuta sa trec peste orice. mânînc numai ca s a pot fuma dup? aceea. aceast? aservire este o dovad? de sl?biciune. c?ci asta înseamn? s? te lipse?ti într-un fel de una dintre bucuriile vie?ii ?i în orice caz de o foarte mare pl?cere! Cînd m? trezesc diminea?a ma ?i bucur la gîndul c? voi putea fuma în timpul zilei.Pe asta n-o mai în?eleg. cînd stai culcat pe malul marii.spunîndu-mi c?. nindc? i se p?ru c? s-a dep ?rtat prea tare de Joachim. spuse Hans Castorp. aceasta pl?cere nu-i necunoscut? nic?ieri u nde te-ar putea arunca întîmplarile vie?ii. C?ci i se poate oricui întîmpla s?-i mearg? prost sa presupunem ca la un moment dat a? fi într-o stare nenorocit?. drept spre el. ?i fiindc? veneau la vale. ?i apoi e foarte dr?gu? din par tea lui ca m-a consultat complet sine pecunia. ?in foate mu lt sa fac exact ce mi-a recomandat ?i sâ-mi organizez via?a întocmai dup? felul t?u de trai . fiind aproape de ei. îi v?zuse de alf-înc? de pe cînd se aflau pe drumul drept. îns? fapt este ca tu e?ti un civil iremediabil. Nu în?eleg cum poate cineva sa nu fumez e. s?n?tos în afar? de anemie. g?sesc expresia destul de resping?toare. în definitiv e?ti s?n?tos. Un grup de pacien?i. da. se opri cu sprîncenele încruntate. spuse el. cu capul pu?in aplecat. femeile purtau ja chete colorate. f?ceau impresia ca se l?s au sa alunece u?or. fapt pentru care nu treb uiau sa fac? nici un efort serios. ca ni?te oameni care. fara ca m?car sa întoarc? privirea înapo i. îi privi cercet?tor. zise Joachim. sînt exact atît de anemic cît trebuie ca s? fiu livid. a?a c? po?i face tot ce-?i place. Da. v?duvit? de orice farmec. Hans Castorp le privi chipurile cu aten?ie. cum s-a exprimat el. gîndindu-se la Joachim. fara nici o ceremonie. iar ochii i se stinser? brusc. replic? Hans Castorp. urcu?ul îl obose a. cu mîinile în buzunare. judecind dup? înse?i spus ele lui Behrens. ?i cred ca nu exagerez decît foarte pu?in . oricum. al?ii mai în etate. au ie?it sa fac? o scurta plimbare în fa?a casei. la voi iar faptul ca vo i depune pu?in? albumina nu-mi poate provoca nici un neajuns. iar dup? cîte ?tiu eu. Este aceea?i senza?ie ca atunci cînd tai întins pe malul mari i. Dar cînd accesul de tuse îl apuca a treia oar?. anos t?. fiindc?. iar vocile lor se amestecau 58 THOMAS MANN într-un vacarm nemaipomenit. cu toate c?. la jum?tatea coastei. cred c? n-a? mai avea curajul sa ma scol ?i a? r?mîne s? zac în pat. Slav? Domnului. ci doar cel mult sa ?in? picioarele încordate s pre a nu fi ispiti?i s-o ia Ia fuga sau sa se împiedice. Nu erau to . pe ci nstea mea. dar atîta timp cît o sa am o ?igar?. Acum. ?i asta m-a izbit ?i pe mine. nu-i a?a?. le ie?i în fa?a. To?i erau fara p?l?rie ?i ar?i de soare.de altfel. zic eu. b?rba?i ?i femei. Dar tot nu se întoarse. C?ci. Ia-o înainte. care li se rasfrîngea pe chipuri ?i în întreaga înf??i?are în a?a m?sura încît aproape c? sim?eai in?a sa faci parte din grupul lor. aici sus. nici de munca. Joachim tu?i de vreo dou? ori din mers.. ?tiu precis c? a? supor ta totul.

Dar mîndria clubului este Hermine Kleefeld. nu ?i-a? putea spune ?i nici chiar ea n-o ?tie exact. o fluier?tura neobi?nuit de nepl?cuta.. slabanoaga.. o opera?ie ce se practica destul de des aici. ca re se dezumfla ?i se turtesc ?iuind apoi fata trecu împreuna cu tot grupul mai dep arte. cu buzele rasfrînte. ca sa se odihneasc?. ?i cam la o jum?tat e de luna. vrei sa ma l?mure?ti ce înseamn? asta? . dup? cum cred c?-?i închipui. Apoi îti introduce un gaz. care fluier? cu pneumotoraxul. Cum reu?e?te. însâ Beh rens a ajuns un maestru în astfel de opera?ii. Behrens v?de?te o înde-mînare remarcabila. într-un sveter verd e. Nu. ?i domni?oara Levi. Dar se pare ca s-au ob?inut rezultate minunate datorita pneumotoraxului. privindul proste?te. îi scap? din piept. Tuturor celor pe care i-ai v?zut adineauri li s-a f?cut aceasta opera?ie. s? ne în?elegem. auzmdu-l pe Joachim. mai ales pe noii sosi?i. Era domni?oara Kleefeld.Cu ce? întreb? Hans Castorp. dar nu cu buzele. ceea ce f? cea ca vesta sa i se ridice într-un mod necuviincios. cu o plec?ciune cu rtenitoare.. Cîrd un plamîn este atins. îns? nu e cap abila s? fluiere decît dup? ce a mers ceva mai repede ?i bineîn?eles ca nu pierde pr ilejul sa sperie oamenii. Hermine Kleefeld. risipe?te azotul ?i de aceea trebuie umpluta la fiecare opt zile. astfel ca-l sili p e Hans Castorp s? se gîndeasca la muzica ce-o scot acele b??ici de prin bîlciuri. Joachim tocmai se apropia. t?r?g?nata care. între ei era ?i doamna Iltis. aici. ?i dup? un an sau mai mult de tratame nt. spuse Joachim ?i rise nep?s?tor. sc?zu cu un ton. pe jum?tate închi?i. Hans Castorp rîdea. . MUNTELE VR?JIT 59 _ A fluierat! r?spunse Hans Castorp. cu p?rul prost piept?nat ?i cu ochii neghiobi. Dar to?i se uitau la el cu acela?i zîmbet obraznic. De ce faci mutra asta? îl întreba el. trecu atît de aproape de Hans Castorp încît mai-mai ca-l atinse cu bra?ul. deoare ce î?i d?du seama dup? mi?carea din umeri a tinerilor care se dep?rtau ca rîdeau. p ce trece a pe lînga mine. te umple iar??i. deoarece nu mai ea singura are talentul special sa fluiere ca nimeni altul cu pneumotoraxul. ia r unul scund. în acela?i timp. sus. plamînul poate sa se vindece. cea c are a z?cut atîta vreme la pat. ba este chiar o chestie destul de riscanta.?i ar?i de soare ?i doua tinere se remarcau tocmai prin paloarea fe?ei. într-o parte . apoi. Era extrem de agitat ?i nu prea ?tia de ce. slu?ita de pistrui. Saluta grupul. Aceasta înseamn ?: te deschide printr-o t?ietura.. una slab a ca un ba? ?i cu un ten de filde?. uitîndu-se dup? ci cu o privire blinda. De altfel cred ca. ?i a?a sînt cunoscu?i.nu cunosc exact locul. într-un fel cu totul neîn ?eles. cu ochii pe jum?tate închi?i. pe care nici m?car nu le ?uguie. spre sfîr?it. asta era sminteala curata! Fluiera în direc?ia lui.. A fluierat din burt?. .Hai sa mergem mai departe! zise Joachim. cea cu pistrui. un tînar care-?i ?inea mîinile în buzunar. daca totul merge bine. ?i osci lînd între rîs ?i plîns. dar celalalt e s?n?tos sau relativ s?n?tos atunci partea bolnava este scu tita de orice activitate pentru cîtava vreme. întoarse capul c?tre el ?i rîse. Nu. g?unoasa. S-au adunat cu to?ii. î?i spun Clubul jum?t??ilor de pl amîni". astfel c? trebuie mereu reînnoit. r?gu?it? ?i ascu?ita ?i. Bineîn?eles ca gazul nu persista prea mult. ?i-o aduci aminte. E ceva care ?ine de chirurgie. Acum. ma în? elegi. azot. în?ele gi. c?ci chestia asta cu pneumot oraxul i-a apropiat pe ace?ti oameni în mod firesc. lipind calcîiele. în domen iul acesta.Ah. Dup? aceea se întoarse repede ?i în?elese imediat ca acest lucru îngrozitor trebuie sa fi fost o gluma. e stupid sa-?i închipui ca fluierat din burta. o farsa pusa la cale.. Nu totdeauna. cred ca n-ai preten?ia sa în?eleg jargonul vostru . se aprop ie de varu-sau. J 60 . întoicîndu-se cu fa?a. Hans Castorp înlemni privind în zare. Fluiera din str?fundurile fiin?ei sale. datorita acestei odihne. O fata înalta. Ai încr emenit pe loc de parca ai fi prms r?d?cini. ca sa zic a?a. chiar în . tulbuiarea 1 se ransformase în buna d ispozi?ie ?i în vreme ce mergea aplecat înainte. Pot sa te l?muresc ?i din mers. adaug?: Totu?i. astfel ca plamînul comprimat nu mai este în m?sura s? func?ioneze. alta mai mica ?i grasa. procedînd as tfel. ?i în acela?i timp fluie ra.

sim?ind ca-i vine greu sa vorbeas c?. De cîtva tim p ma tot întreb ce nu-i în regula ?i iat?. Drumul devenise neted ca-n palma. sigur ca da. O sa te obi?nuie?ti destul de repede. E adev?rat ca am mîncat pr ea copios la micul dejun. în via?a din vale.i susura printr-un jgheab de lemn. dar apleca?i în direc?ia vîntului. n-o întîlne?ti decît acolo. Sînt chiar ferm convins... întîmplarea din camera unde stau s -a petrecut cu pu?in înaintea sosirii mele.nu-i a?a? . ?tii de unde mi se trage? întreba el. Ma gîndesc cîteodata c? a fi bolnav ?i a muri nu sînt luc ruri grave în sine. zise Joachim. Au statute? P?cat ca nu e?ti ?i tu m embru. Dar nu da importan?a.. Dar oa re ce-i cu mine. trebuie s-o recunosc.. în vreme ce. st?m pu?in ?i dup? aceea ne întoarcem la sanatoriu. ca n-am pofta s? fumez! zise el. într-adevar.Destul de multe. ?i cînd ma gîndesc ca formeaz? .Clubul jum?t??ilor de plamîni"! F?ptura aia nebunatica mi-a fluierat un tiuuuu. auditor. De cînd e?ti tu aici. La început mi s-au întîmplat ?i mie lucruri neobi?nuite. de care suf?r He cînd m-am sculat.nu întîrzii niciodat? sa le ?i pricepi. privindu-?i ?igara. din întîmplare: cîn cineva decedeaz?. spuse el dup? o noua încercare de a trage din ?igara.. dar asta nu poate fi un motiv. Asocia?ia lor este m?car înregistrata? întreba el. preocupat de altele. c?ci trebuie sa f ac cura de odihna. Cînd ai sosit aici ai avut ?i tu aceea?i senza?ie? _ Da.. sînt atît de liberi. dar iarta-ma ca vorbesc în felul acesta. cu min erul bastonului sau de tîrgove?. ?i-am spus doar ca nu-i chiar atît de u?or s? te aclimatizezi la noi.Oare ce voiam sa te întreb? începu el. în p?durea umeda de brad. printie pinii înal?i. Poate ca a i reu?i sa fluieri ?i tu daca ?i-ai da osteneala. bag de seama c? M?ria nu-mi mai place. Fiecare fum este o speran?a în?elata . sus. Prin urmare. de la voi... pricepi tu. Doamne. n-are nici un rost sa ma silesc. tu nu observi nimic. umerii îi fura zgudui?i de un rîs înfundat ?i precipitat. spuse Hans Castorp. Daca vrei. Vreau sa spun ca sînt tineri. zise el. ceva inexplicabil. arunca ?igar a pe povîrni?.. sus. trebuie într-adevar s-o arunc. Dracu ?tie de ce. Nu. îneît nimeni nu ?tie nimic. Nu vad de ce-ar trebui ca moartea sa le sape asprime pe chip. Sînt conMUNTELE VR?JIT 61 ins c? e în leg?tura cu afurisita de fierbin?eala din obraji. aratîndu-le cu vîrful de fier al bastonului de munte. a?i fi putut sa ma primi?i ca oaspete de onoare sau ca. E.. st?tea aplecat înainte. De altfel. Dar se procedeaz? cu discre?ie . din respect pentru paci en?i ?i mai ales pentru doamnele caie ar putea avea crize din cauza aceasta. Vezi tu banca asta are o pozi?ie minunat? . Cînd al?turi de tine moare cineva.. cred ca pîna la urma ?i treaba a sta se poate înva??. Ei... Te încredin?ez ca are un gust de papier-mache. zvel?i. Fara îndoiala. c?ci seriozitatea. glasul îi gemea plîngator.THOMAS MANN acoperindu-?i ochii cu mîna.. Pe lînga ei s e rostogolea în vale un pîrîu care bolborosea . Asta-i curata nebunie. e ca ?i cum a? avea un deranjament de stomac. Ar tre bui sa-l rogi pe Behrens sa te pun? ?i pe tine par?ial în neactivitate. r?spunse Joachim. oricum ar fi. iar cînd te inte reseaz? unele lucruri . cel mai caraghios lucru pe care l-am auzit în v ia?a mea! spuse el ?i suspina adînc. de atîta rîs stapînit. baston cu mîner de argint. ci mai degrab? un fel de superficialitate. de sus. dar am impresia ca sint ro?u la fa?? ca focul. sau cel mult afla mai tîrziu. Acum se îndrepta c?tre Davos-Platz. Cred ca vei în?elege toate as tea abia dup? ce vei sta mai mult? vreme. c?ci de obicei cînd manînci mult. au fost multe cazuri mortale? . Dar Hans Castorp le p rivi doar în treac?t. ?i dup? ce mai ?ov?i înc? o clipa. fumezi cu ?i mai mare pl?cere. Este. observa ca au început sa ma intereseze multe lucruri de aici. Ai putea sa-mi spui de ce sînt atît de zburdalnici? Joachim caut? un r?spuns. desena figuri pe nisip: . se pare îns? ca prietenii t?i pneumaticii sînt ei în?i?i într-o dispozi?ie excelenta! Cum m ai coborau. Banca simpla de brad pe care se a?ezar? era rezemata de pereiele muntelui. totul se petrece în cea mai mare tain?. aici. pentru ei timpul n-are importan?a ?i atunci mor ?i ei cum pot. Joachim voi sa-i spun? varului sau numele piscurilor care p?reau ca închid valea s pre sud. Crezi ca poate proveni din faptul ca am do rmit agitat? Poate c? asta m-a indispus. Sicriul este adus în zorii zile . a?ezat cam îa o treime din în?l?imea coastei ?i oferind o priveli?te ce str?lucea alburiu într-o l umina limpede.

nu s-a mai putut scula. închipuie?te-?i spaima mea. da. Barbara Hujus.. Tocmai din cauza asta. rosti Hans Castorp continuînd sa fac? semne pe nisip. ca s? mi-o fi putut scoate. pricepi tu. ~ In cazul acesta nu po?i zice de curînd. fâra ni ci o inten?ie. închipuie?te-?i îns? c? tocmai scapasem ora mesei. Da r curînd dup? aceea s-a pr?bu?it repede. precedat de o cruce. Dar a?teapt? pu?in. Dar trebuia s-o ai. Ei. exact ca o feti?a de ?coala. dup? care ?î?ni un sfî?ietor ?i nesfîr?it ahhhh!". sus. i s-a dat sfînt a împ?rt??anie. în acele clipe solemne nu eram cu ceilal?i. adormisem în ti mpul curei de odihn?. a micu?ei Hujus. care cuprindea în el o dezn?dejd e de nedescris. sa tot fie. la voi. iar printre ele se auzeau rug?min?i. Vezi ca trebuie sa por?i p?l?rie. a?a cum merg talgerele de alam? înaintea muzicii militar e. Lucrurile s-au petrecut în a?a fel încît eram îndrept??i t s? cred c? visam. m? r?t?cisem înd?r?tul culiselor. Prin u rmare. lipa-lipa.i în timp ce tu înc? dormi. ?i ce s-a întîmp lat dup? aceea? M-am lipit de perete într-o atitudine cuviincioas?. apoi preotul cu ochelari ?i la urma un tîn?r cu c?delni?a. se poate spune ?i a?a. Tocmai se opriser? cu to?ii. daca nu gre?esc. ?i-mi mul?umi foarte politicos. Cum a?a? lata cum. ?i ac um. ?i nu vin sa-l ridice decît la anumite ore.. A?a mi s-a p?rut mie.. 1 Va 62 THOMAS MANN Asta s-a întîmplat atunci cînd micu?ei Hujus. ~ Cum? Atunci nu de curînd. de pilda în timp ul mesei. Mi-aduc aminte de parca at fi azi ca. . lucruril e astea se petrec în spatele culiselor. implor?ri fierbin?i care ap . cam vreo opt saptamîni. îns? de curînd. Nu aveam p?l?rie. mai cu seama ca eram chiar în fa?a camerei dou?zec i ?i opt. ?i î?i plecase capul cu un aer foarte smerit. Prin urmare. acum mi-am aruncat priviri le din întîmplare înd?r?tul culiselor. z?cea doar la tre i camere de mine. p?rea înc? z drav?n? ?i era de o veselie nebun?. ?i m-am înclinat pu?in cînd iu ajuns în dreptul meu. Ma întrebam ?i m? întreb ?i acum în ce chip trebuia sa ma port în aceasta împre urare. iar paracliserul care purta c?delni?a b ?tu la u??. sim??mintele atroce prin care treceam. apoi au sosit p?rin?ii ?i în sfîr?it a venit ?i rîndul preotului. Tocmai din acest motiv. ca doar e sfînta lor taina. îl întrerupse Hans Castorp nu fâra asprime. cum spui tu. a?teapt? pu?in s? ma gîndes c.. ?i cum mergeam de-a lungul culoarului. nici tu n-ai fi ?tiut cum sa evoci asemenea amintiri. Dar mai bine ascu lt? continuarea. Cînd am sosit eu aici. apoi o deschise ?i f?cu loc superiorului sau s? intre în camera. Vazînd ca-l MUNTELE VR?JIT 63 salut. pe care o acoperise. Am spus ?i eu ??a. relua Joachim. urlete cum n-am auzit vreodat? urmate de ni?te ?ipete prelungi. Da. ca s-o po?i ridica în împrejur?rile în care se cere sa te descoperi. . imagineazâ-?i întreaga scena. iar pe coridoare nu era ?ipenie de om.Da. Este t ocmai ce m-a izbit aici. Nu-i o compara?ie potrivita. ce ie?eau fara nici o întrerupere dintr-o gura larg c?s cat?. îi v?d ca vin spre mine.. cînd toata lumea se g?sea la ceai. ?i i s-a f?cut maslul.. ma mir ca-?i îng ?dui sa vorbe?ti despre talgere. zburdalnic?. în pas gimnastic. din?untru izbucnir? pe nea?teptate trei sau patru r?cnete la rînd. Mi-am amintit de talgere f?r? voia mea. vad preotul câ vine spre mine purtînd o c?ma?? de dantel?. n-am auzit gongul ?i întirziasem cu un sfert de ceas. remarca Hans Castoip sec ?i cu aten?ia înc ordata. în frunte omul cu crucea. ridicîndu -?i boneta. o catolic?. Prin urmare.Hm. Duhovnicul ?inea strînsa la piept sfînta împ?rt??anie. f?cu Hans Castorp. Lau chemat într-o dupa-amiaza. Fiindc? în clipa în care preotul trecu pragul. erau trei. se pare c? duhovnicul a fost încîntat. Ei vezi! îl întrerupse iar??i Hans Castorp. Dar sa ?tii ca e?ti exagerat. c? nu purta?i p?l?rie. o cruce de aur cu felinare pe c are cineva o ducea în fa??. c?ci dac? ai fi fost de fa??.

. ghiontindu-?i varul în coasta. care se aplecau ?i ei cu vorbe mîngîietoare deasupra patului în care nu se vedea decît ceva inform care cer?ea ?i se împotrivea într-un mod înspaimînta or. parc? îl v?d ?i acum. un rîs ?î?nit din ?dîncuri. din senin ?i vorbele îi fura în?bu?ite de un rîs care-l cu prinse cu încetul ?i puse st?pînire pe el. ca s?-i potoleasc? rîsul înfundat. ca ?i cum ? ipetele întret?iate de horc?ituri ar fi r?zbit tocmai din fundul pivni?ei. f?r? îndoial? p?rin?ii. Era epuizata ?i numai spaima îi d?dea atîta putere. Ah. Era teribil de înspâimînta ?. lipsi?i cu totul de vreo culoare. Dar cînd unul se poarta într-un mod ?tît de l a?. închipuie?te-?i prin ce treceam! Duhovnic ul st?tea în picioare. Behrens ?tie s? le vorb easc?. Atunci Behrens s-a r?stit la el. nem?rginit. Strig? la bolnav ?i-i s pune f?r? înconjur: Nu mai f? atîtea mofturi!" Unui muribund! Oricum. dar într-un mod discret. în asemenea cazuri. D?r era epuizata. Atît omul care ?ine a crucea cît ?i paracliserul st?teau în pragul u?ii ?i nu îndr?zneau sa intre.oi se pref?cur? în ceva g?unos ?i în?bu?it ce p?rea sa dispar? sub pamînt. Hans Castorp se întoarse brusc spre vurul s?u. fac ni?te scene îngrozitoare ?i nu vor s? moar? cu nici un pre?. iar noi am aflat-o de la sora-?ef? care era de fa?? ?i-i d?dea o mîna de ajutor s?-I ?inâ pe muribund. apoi cu un ah!" disp?ru din n°u în a?tern ut.?i era chiar ea. rîde. Joachim r?spunse: Unuia i-a spus: Nu mai fa atîtea mofturi!" Da. Oricum. lîngâ pat ?i rostea cuvinte de mîngîiere. f?r? înconjur .. n-o s? admit s? mi se scoat? din c?p c? un muribund nu-i ma i deosebit decît cine ?tie ce b?d?ran care se plimb?. Preotul se îndrepta spre ea. Nu z?u. spuse Joachim. zise Joachim.. Nu-i defel admisibil ca a?a. continu? Hans Castorp cu o violen?? care nu era deloc pe m?sura rezisten?ei ce i se opunea. puteam sa v?d în cameTa. Dar într-o frîntura de clipa am mai apucat s? vad cum capul micu?ei Hujus ?î?ni o secunda. chestia asta e totu?i pu?in cam tare! exclam? el.?i scena aceasta mi-o relatezi abia acum? îl întreba Hans Castorp Pa o pauz?. Dar sînt ?i b?rba?i care uneori se comport? la fel. ceea ce fire?te ca este o dovada de la?itate. Pst! f?cu deodat? Joachim. .. în chip de bun r?mas. iar timp ce vorbea împingea mereu capul înainte ?i apoi îl tr?gea înd?r?t. deoarece trebuia s? i se dea ultima îm p?rt??anie. ?i-l privi fix pe preot cu ni?te ochi larg deschi?i. cu parul ei blond-deschis mcîlcit. cred ca n-ar fi trebuit sa s e trimit? dup? preot înainte ca ea s? fi fost complet epuizat?. Hujus? întreba intrigat. acela?i rîs de ieri. cîtâ energie avea ca sa se mai poat? împotrivi în felul 64 THOMAS MANN acesta! C?ci pentru a?a ceva se cere for??. Un muribund are. O camera ca a ta ?i a mea . ceva sfînt. fiindc? î?i d?dea seama ca va muri. . demn de respect. Nu. a?a i-a spus de curînd cuiva. nu-i admisibil ?i vocea lui avu un tremur cu totul neobi?n uit. cî?tiga bani ?i nu-?i refu za nici o pl?cere! Nu. De altfel. iar bolnavul s-a potolit imediat ?i a mur it în cea mai mare lini?te.Spui c? zvîrlea din picioare? . Iar eu. zvîrlind din picioare.. Era chiar unul dintre aceia care. cu ochii ei atît e palizi. . . > Dumnezeule. reu?e?te întotdeauna sa g?seasc? tonul potrivit. Nu-i admisibil ca a?a.Din toate puterile! Dar totul era în zadar. iar lînga perete ?i la capatîiul patului st?teau ni?te oameni . r?spunse Joachim. Ce fel de ton? întreb? Hans Castorp încruntînd sprîncenele. ar fi atîtea de povesii nici nu ?tiu cu ce sa încep. e prea tare! Un muribund este. Nu în? eleg cum de nu mi-ai pomenit nimic înc? de asear?. daca nu m? în?el. Nu. facînd sâ-i curg? lacri mi de sub pleoapele strînse. Potole?te-te! ?opti el.. iar ceilal?i doi intrar? «"pâ el ?i u?a se înch ise. Era o fat? foarte tînâra ?i de aceea se cuvine s-o scuz?m. ?i ce vrei sa spui prin expresia din fun dul pivni?ei'"? . c?re-i zguduia trupul ?i-l silea s? închid? ochii. Hans Castorp se lovi cu mîn? peste coapsa ?i l?sîndu-se brusc peste sp?tarul b?ncii privi cerul. cu patul în stînga u?ii.Se ascunsese sub plapuma. întrucîtva. am putea spune! Nu vreau s? te contrazic. din spatele lor ?i printre ei. spunîndu-i: Ia nu mai f? atîtea mofturi!".

Te sim?i într-adevar îndemnat sa ui?i unde te g?se?ti. dinspre stînga. la doua rînduri de nasturi ?i cu revere late.V?rul meu Castorp . cadrila?i. Satan Era greu s?-?i dai seama ce vîrsta are.MUNTELE VR?JIT 65 Hans Castorp privi printre lacrimi. într-o atitudine gra?ioasa.domnul Seftembrini. Buzele rosteau cuvintele cu o anume buna dispozi?ie.o îndoiala asupra acestui fapt. cuvîntul condamnat" suna deosebit de caraghios. în privin?a asta. alura degajata ?i aproape no bila a str?inului nu l?sau nici. adaug? el. muzican?i care. în timp ce crisparea buzelor se adînci s-ar putea trage concluzii c ontradictorii. Vorbea f?r? accent str?in. ca ?i redingota prea lunga. fapt de care Hans Castorp î?i d?du seama cînd observ? c ? mînecile atîrnau moi peste încheieturile mîinilor. care dintr-o data se sim?i ru?inat Settembrini spuse: Domnii sînt bine dispu?i pe buna dreptate. în?elese ca avea în a?? un domn. trasaturile spiritualizate ale figurii. în ajunul Cr?ciunului. ochii negri ?i musta?a cu linia ei delicata. cu o musta?a neagra. pantalonii cei largi. Hans Castorp se ridica ?i el ca sâ salute. marindu-i fruntea. cu col?urile rotunjite. Venind la noi. trebuie sa fi avut cam între treizeci ?i pat ruzeci de ani. cu o u?oar? nota de stînjeneala. brunet. îngri"t? cu pantaloni cadrila?i de culoare deschisa. domnul a f?cut o c?l?torie agreabila? se adresa el lui Hans Casto rp. pe buna dreptate. care p?rea sa te îndemne la luciditate ?i a ten?ie. pr in cur?ile din ora?ul lui natal. Ati ?i intrat în posesiunea sentin?ei lor? Vreau sa spun: sinistra ceremonie a primei consulta?ii a avut loc? Aici ar fi fost nimerit sa se opreasc? ?i sa a?t epte. în pozi?ia sa preferata. iar acea cuta fina ?i batjocoritoare din col?ul bu zelor u?or contractate sub musta?a stufoasa acolo unde frumoasa-i arcuire se rid ica pu?in producea o impresie ciudata. ?i nu fu cîtu?i de pu?in mirat de numele ce-l auzi cînd Joachim se scul? de pe banc? ?i. aruncînd într-acolo ?i o privire piezi?a sen ina. privind în sus cu ochii catifela? i. îmbr?c?mintea. în timp ce pe fa?a îi st?ruiau 'nea urmele accesului de veselie.. p?rul de la tîmple începuse sâ fie pres?rat cu fire argintii.. guler ul scrobit. Zîmbind. Amestecul de s?r?c ie ?i distinc?ie. întindeau p?l?ria moale sa li se arunce din înaltul ferestrelor cî?iva b?nu?i de cîte zece pfenigi. a?a cum st?tea. asta. de postav. încercînd sa-?i aduc? aminte cine puteau fi Minos ?i Radaman . dar mai ales la Hans Castorp. de un galben-deschis. un domn elegant. f?cu prezent?rile: . dup? ce se apropie. deoarece formulase o întrebare. E o diminea?a minunat a! V?zduhul e albastru. rezemat în baston. ?i grija pe care o punea ca pronun?ia sa fie cît mai ex acta ar fi putut da de b?nuit ca este din alta ?ara. . iar Hans Castorp se preg?tea sa r?spund?. schimba cu Joachim un salut îi ura buna diminea?a într-un fel politicos ? camunicativ ?i ramase în fa?a lor cu picioarele încruci?ate. Curtenitor. încît îl trezi într-o clipita din voio?ia sa pe Hans Castorp. Pe drum. arata chiar o u?oara scamo?are pe Ia margini din pricina folosirii îndelungate. mai mult.îmi îng?dui?i sa ghices ? ?ase? Sau noua dintr-o data' La noi. în cazul ca dorea într-adevar un r?spuns. italianul îi ruga pe cei doi men s? nu se deranj eze ?i sa-?i reia locurile. iar spre cre?tet se r?rea în chip v?dit: doua scobituri ple?uve se arcuiau pe lîngâ c?rarea îngusta ?i s?r? c?cioasa. Ia cîte luni v-au condamnat oare ? în gura lui. Hans Castorp rîse. nu sînt deloc zgîrci?i. iar el ramase în fa?a lor în 66 THOMAS MANN picioare. deoarece cu toate c? întreaga sa înf??i?are d?dea o impresie de tiner e?e. îl ascultai cu pl?cere. Dar str?inul continua imediat cu iscod irile: Rezultatul este mul?umitor? Din rîsul dumneavoastr? vesel ?i aici Settembri ni t?cu o clipa. îl facura pe Hans C astorp sa se gîndeascâ imediat la anumi?i muzican?i ce cîntau. soarele rîde. cravata neagr? era uzat? ?i se vedea foarte bin e c? nu purta deloc man?ete. Un fla?netar!" î?i zise el. ?i cu o mi?care u?oara ?i elegant a ridica spre cer o mîna mica ?i g?lbuie. erau departe de a crea impresia de elegan??. se uita la cei doi veri. venea âtre ei un str?in. Scumpii no?tri Minos ?i Radamante. Mirat. Cu toate acestea.

Mu de draci. Dar a? fi extraordinar de curios sa aflu cît timp î?i acorzi atunci cîn d tu e?ti acela care hot?r??te. sînte?i un om cum trebuie. facînd o plec?ciune pli na de haz. ?i se sim?i ?i mai stînjenit atunci cînd varul sau îl privi mirat ca ?i cum l-ar fi într ebat: Dar ce ?tii tu despre Carducci? Tot atît de pu?ine ca ?i mine. îneît ochii îi c?p?taser? o expresie fixa ?i parca oarba. iar nu Radaman?e. Dar. aici nu cunoa?tem o unitate de m?surat timpul care se nume?te saptamîna. atunci cînd a m urit. sp use italianul facînd cu mîna un gest hotarît. A scri s necrologul lui Carducci pentru ni?te ziare germane -Carducci. nu-i a?a. Am avut cinstea sa vorbesc compatrio?ilo r dumneavoastr? despre viata acestui mare poet ?i liber-cugetator. poate mai exista mijlocul sa ne-o refacem. pe dumneavoastr? va cred în stare. a?a. cred. via?a noastr? ne-a preschimbat oarecum în primitivi. zise Hans Castorp cu o degajare nu lipsita de o anumita înfumurare de îndat? ce sim?i ca este invidiat. ?i ad?ugind iar??i de trei ori: Nu mai spune. Inginer constructor de va . C?ci ?i curiozitatea face parte dlntre Privilegiile noastre. curio\ atea mea nu-?i impune nici o limita. prin urmare nu face?i parte din cercul nostru? Sînte?i s?n?tos.. îl a?inti pe noul venit cu o privire atît de încremenit?. domnule Se?tembrini? As?a-i buna!. îi d?du l?muririle cerute. dar silindu-se sa n-o arate. îl corecta italianul cu spontaneitate ?i avînt. L-am cunoscut ?i pot sa ma socotesc elevul lui. spuse Hans Castorp. buc urîndu-se din toata inima de titlul ce i se d?dea. n via?a. _ în str?funduri. Unitatea noastr? cea mai mica este luna. un fe] de Ulise în împ?r??ia umbrelor? Cita îndr?zneala sa cobori în str?fundurile unde mor?ii haladuiesc în nimicnicia lor. domnule locotenent? ad?ug? el întoreîndu-se c?tre Joachim care. Nu sînt deioc bolnav. . Apoi r?spunse: Cum a?a? Nu. confirma italianul dînd din cap. a?a!" fa cînd sa ?uiere ?-ul. a?i venit la noi de buna voie. sa continue: A?adar.acesta este Privilegiul umbrelor. va în?ela?i. la noi ??tia care am c?zut atît de jos îneît do ri?i sa ne oferi?i pentru un timp oarecare pl?cerea înso?irii dumneavoastr?... r? spunse îngîndurat: Ave?i dreptate. îmi îng?dui?i sa va întreb ce profesie exercita?i acolo jos. dup? aceea. la urma u rmelor. interveni Joachim pu?in cam stingherit.Settembrini. 68 THOMAS MANN Dar va rog chiar. fara a fi MUNTELE VR?JIT 67 cris. ?i ce termen v-a?i propus? Nu este delicat sa va pun o astf el de întrebare. Domnul Settembrini este literat. reînsufle?indu-se. domnule Septem.. . Trei saptamîni. Inginer. domnule locotenent"? Nu e oare aproape o impertinen?a sa spui: stau aici trei saptamîni ?i pe urma plec? domnul meu.. pentru ca. spuse de trei ori: A?a. Apoi.Ierta?i-ma. Va rog sa fi?i convins ca socotesc aceast? profesiune minunata." întocmai.. _ O simpla închipuire de-a dumneavoastr?! Pe cuvîntul meu. A trebuit sa fac o ascensiu ne de aproape cinci mii de picioare ca sa ajung pîna Ii dumneavoastr?. nu mai spune. Sîntem ni?te f?pturi care ne-am pr?bu?it în adine. nu mai spune" cu un s accentuat ?i sonor.. constructor de vapoare! Dar e grandios! exclama Settem-brini. . Da. Ei. sînte ?i ca un student ce audiaza cursul unui profesor. Dar vorbeam despre dumneavoastr?. cu toate ca aptitudinile mele tind într-un sens complet diferit. Mai avem ?i alte asemenea unit??i. Lui îi datorez ceea ce posed sub raportul cult urii ?i al voio?iei. daca-mi îng?dui?i sa va dau aceasta informa?ie. Calculam în stil mare . întoreîndu-se iar??i c?tre Hans Castorp. spuse Set?embrini. în?elegi tu. domnule Settembrini. La Bologna eram printre ce i care îi consacram un adev?rat cult. -O Dio. dar toate nt în stil mare. Fac doar o vizita de cîteva saptamîni varului meu Ziemssen ?> cu acest prilej ma ?i odihnesc pu?in.te. va în?ela?i.. sau mai precis pentru care profesie va preg?ti?i? Vede?i. Nu. e ste un lucru frumos. trei saptamîni! A?i auzit. n-a fost decît o iluzie.

Toate acestea îi p?reau absolut ciudate bunului Hans Castorp. apoi micul dejun a fost în adev?r cam copios. ma obose?te ?i nu ma simt perfect s?n?tos decît atunci cînd nu f ac nimic. un homo humanus ?i nu ma pricep absolut deloc Ja chestiile astea inginere?ti. Desigur. va m?rturisesc.... ?i nu sînt deloc mîhnit ca-mi lipse?te o asemenea experien?a. despre care se spune ca nu tre-huie sa-i dai nici m?car degetul cel mic de la mîna. de?i fusese r? rostite pe un ton de flec?reala ?i aproape de gluma.De exemplu. Doamne. o forza vindice della ragione-Este un cîntec m?re?! Dar e pu ?in probabil ca v-a?i referit la dracul acesta. cred. însufle?indu-se. MUNTELE VR?JIT 69 obabil ca v-a?i referit la celalalt diavol. exigen?ele sînt considerabile. Azi. o Satana. înc? din tinere?e. ?i are toate motiv ele sa-i fie teama. 70 THOMAS MANN fiindc? nu avea nici un sens sa ma chinuiesc cu fumatul.Bineîn?eles ca-i a?a. în ?ara mea este cîntat cîteodata.. acum? -Acum? O. ca mine.. a? min?i daca a? pretinde ca munca îmi da satisfac?ii deo sebite. înveselindu-se ?i reluînd cu elegan?? discu?ia. continua: Oricum. cui? Dracului? întreba Hans Castorp. Va asigur ca ceea ce am spus despre diavol n-a fost decît un fel de-a vo rbi! . domnule Settembrini. car e las? ochii în jos. ma simt pu?in c am ap?sat ?i închipui?i-va ca în diminea?a asta n-am reu?it sa dau de gustul ?ig?ri i! A?a ceva. ?i orice început este greu. domnule Settembrini. Pe scurt. msa cea de azi a fost p rea suculenta pentru mine. Dar. o ribellione. Chiar lui. O salute. r?spunse Hans Ca storp. Sînte?i fum?tor daca-mi îng ?dui?i aceasta întrebare? Nu? în cazul acesta nu va pute?i imagina cît necaz ?i cîta am? r?ciune poate s? însemne un asemenea lucru pentru cineva c?ruia îi place mult sa fum eze. too rich cum spun englezii. nu-i deloc o gluma. nu mi s-a mai întîmplat niciodat?. lua-o-ar dracu'! zise Hans Castorp ?i vorbele îi tî?nira din adincul i nimii. am sosit prea de curînd aici. ÎI invoca?i chiar ?i pe diavol pentru a va sus?ine afirma?ia? spuse el.Vai. Nu. Nu .. eu sînt umanist. cu o masa abundenta. N-am nici o experien?a în privin?a asta. a?a este. deci va pute?i închipui ca ma simt un p ic tulburat. fara îndoiala. Sînt obi?nuit. iar practica un om dintr-o bucata. nu-i a?a? . apoi zise: .?glggea italiana ?i restul nu prea îi era pe plac. cu anumite ocazii solemne.. ca marele meu profesor i-a închinat un imn? Ierta?i-ma.. da. undeva.poare? ?ti?i oare cît de mult cre?te?i în ochii mei? lata ca am pe nea?teptate prile jul sa ma adresez dumneavoasrra ca unui reprezentant al unei întregi lumi a muncii ?i a geniului practic. în general. este preferabil sa nici nu te gînde?ti cît sînt de mari. orice munca ce merita acest nume e ste grea. Mai cu seama în cazul cînd nu e?ti d eosebit de rezistent. A trebuit s-o arunc. care tr?ie?te într-o desavîr?ita în?el egere cu munca. Acela la care v-a?i gîndit se înspaimînta de munca. Miroseau toate a predica duminicala.Cineva. f?cu Settembrini ?i privi melancolic în aer. oricît de sincer ar fi res pectul ce vi-l port... altfel ri?t i sa-?i pierzi curajul. Pe Satan în persoana? ?ti?i. a\înd în vedere ca nu sînt viguros.Da. Este adev?rat ca am venit aici doar ca oaspete ?i. Apoi. silindu-se fara sa vrea sa se exprime ceva mai elocvent. de altfel nici n-am dormit prea bine. Numeroase spirite de elita ?i lucide au d . nu-i a?a? Da. sus. într-adevar. trebuie sa aib? spirit. dumneavoastr? îmi interpreta?i cuvintele într-un sens pre a precis. Settembrini ridica iute sprîncenele. Din contra. -Ah. nu pot decît sa va dau dreptate. afara doar cînd eram enos bolnav iar acum are un gust ca de iasca. Dar îmi închipui ca teoria specialit??ii dumneavoastr? trebuie sa ceara un cap limpede ?i lucid. pe atît de l?udabil?. Se uita la varu-sau. deocamdat? nu sînt decît student ?i înc? abia la început. r?spunse Settembrini. tulburat! . . din vorbele dumneavoastr? am tras concluzia ca v-a?i ales o profesiune p e cît de exigenta.

. evident. Ce vre?i. Excelent! mai exclama el cu fa?a întoarsa în sus ?i rîse asturnînd capul pe spate. domnule Settembrini. Se trage din neamul vo n Mylendonk. nu-i a? a. Procedînd a stfel î?i înt?re?ti ?i-?i înal?i via?a. Prin urmare. nu-i interzis. Imediat ?i-a dat seama ca sînt pu?i n cam anemic. Se zice ca se întîmpla sa ca da uneori în ispita de-a fuia ?i atunci devine melancolic. înainte de-a ie?i. cu accent italian. Viciul nu-i mai prie?te. ca nu ave?i nimic împotriva mali?iozit??ii. pe la mijlocul secolului al XHI-lea. pe Rin. chiar daca uneori cam for?at. sînt un pic mali?ios. curma scurt acest gest ?i spuse: Locotenentul nostru se gr?be?te la serviciu. cum va place sa va exprima?i.. Vergiliu! E neîntrecut. Settembrini se apuca sa recite versuri latine?ti. Ei în su?i este pictor . prin urmare. Radamante insa are sa va în?elea g? perfect. întrucît daca i-ar prii n-am mai putea vorbi de viciu c?ci tutunul îl face melancolic ?i de aceea respectabila noastr? sor?-?efa ?ine rez ervele sub cheie ?i nu-i da zilnic decît o por?ie redusa. în adev?r? întreba Settembrini. în mod limpede ?i energic. Sper. Ha. hopa. Cred. Dar Vergiliu d ispune de metafore pe care nu le Poate g?si nici un autor modern. Cum se spune în opera maestrului dumneavoastr?? Eu sînt pasar arul. ?i eu am vicii. cel ve?nic voios. ?i-o sa -i urma?i sfatul? Fara îndoiala. Lucrurile s-au petrecut aproape ca un fel de con sulta?ie. începînd sa vorbeasc? despre Petrar ca. _ Asta mai lipsea! striga Hans Castorp. î?i evoca ceva aproape medieval. adic? sa stau culcat pe balcon cît mai mult ?i în acela?i timp m-a sf?tuit sa-mi iau ?i temperatura. Necazul meu e ca sînt nevoit sa-mi irosesc mali?iozitatea cu teme atît de nenorocit e. Este un drept-credin-cios al viciului dumneavoastr?. De ce n-a?i face-o? Al dracului om. Suna ca ?i cum ar fi moarta de multa vre me. e foarte amuzant. ha.ispre?uit tutunul. hopa tot a?a". ha. viciu. ha! G?sesc ca sînte?i pu?in cam zeflemitor. în progres. A?i cunoscut-o cumva ?i pe sora-?efâ? Nu? O. Pentru mine este cea mai seînteietoare arma a ra?iunii împotriva puterilor întunericului ?i urî?enie i. dar asta e o gre?eala! Sînte?i n edrept daca nu solicita?i cinstea de a-i face cuno?tin?a. aici sînt multe lucruri aproape medieva le". Acum. Radamante ast a! ?i. Mali?iozitatea este spiritul criticii. Nici lui Carducci nu-i pl?cea. Sa nu uitam ca trebuie s? ne facem cura de odihna. ?i consilierul aulic Behrens este un cunosc?tor în materie de ?ig?ri . MUNTELE VR?JIT 71 -Prenumele ei este Adriatica.. pe scurt. în ce ma prive?ie. sa mergem ?] noi. Ei. pe drumul ce duce c?tre zidurile Puternicei Dis". adineauri. zise Settembrini . r?spunse Settembrini. domnule inginer. pe care-l numi p?rintele timpurilor noi".elementul de baza aflat l a originea progresului ?i iluminismului. _ Stimatul meu domn. dar o spune ?i celorlal?i. Asculta?i-ina. într-un cuvînt: un suflet c onfuz. în adev?r. Ah! V ergiliu. înclina spre melanco lie. c? o Mylendonk a fost stare?a unei m?n?stiri din Bon n. Literatul î?i înso?ise cuvintele cu un gest elegant al mîinii. prin urmare a?i ?i f?cut cuno?tin?a? Da.n-a?i ?tiut? Picteaz? în ulei. Apoi Settembrini trecu pe nea?teptate la altceva. domnule Settembrini. Avem acela?i drum la dreapta. fiecare este perfect liber. dar. Zeflemitor? vre?i sa spune?i: mali?ios? Da.. în?elege?i. domnul meu! Deosebirea între ea ?i Venus de Medicis este ca acolo und e zei?a î?i arata sînii. G?si?i? A.. iat? ceva foarte ciudat! Von Mylendonk ?i pe deasupra Adriatica. Este posibil ca ea îns??i sa fi v? zut lumina zilei la scurt? vreme dup? aceea. din nevoia de a p?stra unitatea de stil. spuse Joachim îngrijorat. e ve?nic voios". e buna! rîse Hans Castorp. °e drumul de întoarcere. iar critica . Apoi m-a sf?tuit s? urmez neap?rat acela?i regim ca ?i varul meu. am convingerea ca Radamante al nostru n-a pus-o pe aceasta fosila ca supraveghetoare a palatului sau de spai me decît dintr-o necesitate artistica. dînsa obi?nuie?te sa poarte un crucifixHa. dar se întrerupse în clipa în care o feti?cana ce . De ce nu? Trebuie sa spui lucrurilor pe nume.. E un om încîntator. absolut sine pecunia. cu 0 mi?care circ ulara a degetelor îndreptate spre Joachim. Iar doamna Adriatica spune cui vrea s-o asculte. domnilor.

ca mor? ii s? nu-l aud?. dup? ce se dovedi înclinat spre galanterie. cel pu?in în ceea ce prive?te institutul sau. utiliza pîna ?i flec?iunile gramaticale cu o satisfac?ie atît de vizibila. sim?ul comercial al proprietarilor. Geniu!" preciza Settembrini.Plastic. spuse Hans Castorp.. încît d?dea impresia ca are spiritul prea limpede ?i prea prezent ca sa-l ia vreodat? gura pe dinain te. da r Radamante închisese un ochi. Ia. Dar lipsea opt saptamîni. Atunci umo ristul nostru". . Vre?i sa spune?i ca am un fel plastic de-a vorbi. ci ma i curînd r?coare. trecînd prin ascu?i?ul criticii toate sanatoriile din regiune. redactînd articole de popularizare pe care le-a lansat prin presa.. domnii ?tiau oare ca el f usese cel care a inventat sezonul de var?? Da. lauda.. Acesta trebuie sa fie cuvîntul pe care-l c?uta?i. nu? replica italianul faeîndu-?i vînt cu batista. mi?c?toare. Locvacitatea italianului era deo sebit de pl?cuta în puritatea >i preciziunea ei lipsita de orice accent str?in. cu atîta vioiciun e. el îns? nu pornea la drum înainte de a se fi dep us în contul lui cel pu?in cinci mii de franci elve?ieni. Ce vad? Acolo se plimba judec?torii din infernul nostru! Ce spectacol! In drumul lor. î?i b?tea joc de picioarele lui foarte mari ?i socotea c? titlul l-ar fi primit de la un prin? bolnav de tuberculoza cerebr ala. De atunci afacerile merg tot atît de bine vara ca ?i iarna. iar nenoroci?ii a?teptau ?i în t reac?t fie spus vedeau cum cresc mereu notele de plata. iar Hans Castorp rîse din toata inima ?i fara r?utate. E un adev?rat ?trengar". apoi închisese amîndoi ochii. La cutare sanatoriu era profesoru l Kafka. plescai el cu limba. ?. a doua zi dup? s osirea celebrissimului MUNTELE VR?JIT 73 maestru. gîndi Hans Castorp. de monstra ca aceasta sup?r?toare stare de lucruri nu era decît rodul unei prejudec?? i. sau într- . ?i ramase la aceasta p?rere cînd Settemb rini. dulce poru mbi?a. ?i astfel r?m?sese în contin are consilier aulic". Alt?dat? doar cei mai fideli dintre fideli ramîneau ?i vara aici. Cît despre doctorul Salzmann. spunea Salzmann. pantei domoale a drumului. auzind ace st ?uvoi de invective debitate cu volubilitate. iar bolnavii î?i exprimau dorin?a sa plece. acesta îl învinuia pe profesorul Kafka ca nu-?i p?streaz? cutate seringile pentru injec?ii ?i ca i nfecteaz? bolnavii. cura din timpul verii trebuie considerat? nu numai ca recomandabila. pe un ton destul d e mu?c?tor. cu istea?a sa putere de p?trundere ce nu se las? influen?at?. de?i nu era cald. Unii bolnavi afla?i tocm ai la Fiume îl chemau la consulta?ie. De pe buzele lui mobile cuvintele ?î?neau tari. întreg ?inutul mai vorbea înc? despre via?a scandaloasa dusa de acest prin?. Meritul îi apar ?inea. atît de comunicativ? ?i plina de buna dispozi?ie. Continu? astfel. în-tu-i-?i-e!" mai adaug? el. Ei da. ei da! La. la care Kafka r?spundea c? la Salzmann.Vorbi?i atît de nostim. la! O. Drept urmare.72 THOMAS MANN locuia desigur în sat le ie?i în cale ?i începu sa zîmbeasca ?i sa fredoneze ?treng?re?t e. Dup? care. f?g?duind sa dea autoriza?iile de plecare imed iat dup? ce se va întoarce. nu de ftizie. încît drept sa va spun nici nu ?tiu cum trebuie s-o calific. Se lega mai ales de consilierul aulic Behrens. limpezi. Fire?te. ?i s-a priceput sa ras pîn-deasca în rîndul celor interna?i aceste teorii.. neclintit în titlul lui. opera?ie financiar? care dur? întotdeauna cam vreo cincisprezece zile. vrei sa fii a mea? Uita?i-va numai cum ochii îi scînteiaza de o privire furi?a t?".încît oamenii mureau ca mu?tele. bolnavilor li se admini stra o doza atît de considerabila din veselul dar al vi?ei-de-vie" fire?te. ?i-a talpuit pantofii cu cauciucuri. De altfel. Dar stai! exclama el. Sa fi fost mul?umit? conversa?iei lui Settembrini. cita el doar Dumnezeu ?tie de unde luase citatul -apoi trimise ni?te bezele spre fata care se îndep?rta stingherita. în fiecare an. ?. de cum începea anotimpul critic al topirii z?pezilor. el ?i nimeni altul. profesorul Kafka se sim?ea obligat sa porn easc? într-o c?l?torie de opt zile. ci de ciroza. ei da. ci mai ale s ca deosebit de folositoare ?i aproape absolut necesara. domnule Settembrini. se porni iar pe bîrfeala. folosea expresii savante vii. tu. stabili principiul câ. . proaspete. bolnavul se gr?bea sa moar?. ?. tot cu scopul de-a rotunji facturile . cei trei str?b?tuser? cam o jum?tate din calea de întoarcere.

m-a stingherit. cu halatul alb ?i cea fa rev?rsata.. pute?i sa ma socoti?i retrograd. dînd din mîini ca din ni?te lope?i. Noi. Adineauri g?sea?i c a vorbesc cu mali?iozitate. De Itfel este extrem de vorb?re? ?i trece cu mare u?urin?a de la o tema la lta Fa?a de feti?cana sa purtat pu?in cam obraznic. Dar. Sau are tocmai atît cît sa-?i pl?tea sc? între?inerea aici. rafiiiaentul simbolic al îmbracamin?ii lui. Krokowski! exclama Settembrini. Domnule inginer... el care unoa?te toate se cretele doamnelor noastre. poate ca n-a fost fara o anume inten?ie pedagogica. î?i puse apoi o haina de casa. n-are bani? întreba Hans Castorp în vreme ce îl înso?ea pe Joachim pîna în camera re arata exact ca a lui. Chiar ?i în ascensor mai continua sa le vorbeasc? cu lux de am?nunte ?i nu înceta decît atunci cînd verii ajunser? la etajul al doilea. capitonata cu catifea ?i a?ezata pe masa. Acesta este motiv ul pentru care natura v-a înzestrat cu ochi ?i cu inteligen?a. papucii ?i o bluza asem?n?toare cu o tunica militar?. Umbla în negru pentru a arata ca 74 THOMAS MANN domeniul special al studiilor sale este noaptea. scosese un mic termometru ?i vîrîse în gura extremitatea unde se afla rezervorul cu me rcur.. deoarece ei sînt singurii depozitari ai tradi?iei demnit??ii ?i frumuse?ii omului. Umani?tii au înlocuit odinioar? pe preo?ii care. eu ramîn partizanul gimnaziului umanist. dup? cum spunea. Nu ?tiu prea bine.. despre demnitatea omeneasca. privind înjur cu un aer în care con?tiin?a ce-o avea despre valoarea sa se manifesta cu atît mai evi-uent cu cît uzan?a profesionala îl silea sa mearg? în ur ma ?efului sau. Va vede?i des? Sagacitate Dar la aceasta întrebare Joachim nu mai putu s? r?spund? decît cu greutate ?i ininte ligibil. fara îndoiala ca n-are. un timp a fost ?i plecat. Uite-l cum merge. spuse Hans Castorp. dar oncum ar fi fost. dom-nule inginer. o forma care re vine mereu. la om ?i dup? aceea-mi spu n: Prin urmare. drumul de înapoiere li se p?ru de o scurtime sur prinz?toare. El însu?i urca pîna la al treilea. Tat?l s?u a fost literat. în a?a fel îneît instrumentul de sticla îi ie?ea piezi dintre buze. Settembrini avea dreptate. MUNTELE VR?JIT 75 Bietul om! Tocmai el. zise Joachim. ceea ce. in abstracto. ma în?elegi. Asta e o prostie! r?spunse italianul. iar în urrna lui doctorul Krokowski. ca un discurs solemn . îl ?inea pe stînga. domnule Settembrini. lu? de pe masa foaia liniat? pentru însemnarea temperaturii. un de ocupa o c?m?ru?a ce d?dea spre spatele sanatoriului. va rog sa ma în?elege?i cum t rebuie. în vremuri tulb uri ?i inumane. într-adevar. dar daca am facut-o. N-am stat de vorba decît foarte pu?in. în definitiv. puteau sa-?i aroge conducerea tinerelor genera?ii. Ma uit mai îmi. Domnii mei . A?adar. mai pu?in decît crezuse Hans Castorp . ci mai degrab? persistent. va rog. Omul acesta n-are în minte decît un singur gînd. suna totu?i minunat. în halat negru. ?i apoi. e bolnav serios? Dup? cîte sînt informat nu-i un caz grav. De atunci. avem cu to?ii o vîna pedagogica.adevar se dep?rtaser? de sanatoriu. a?a e?ti? Prea bine!. Observa?i. dup? cum spunea Joachim. ?i cred ca ?i bunicuL Atunci. un cr eion ?i dup? aceea o carte. iar acest gînd e mîr?av.c?ci un drum pe care-l facem pentru prima data este mult mai lung decît unul pe care-l cu noa?tem . în speran?a c a la serviciu. pricep. asta i-ar putea crea anumite avantaje ?i astfel . Trebuie sa ave?i p?reri.. îns? în principiu. E bolnav de ani de zile. ca n-am vorbit înc ? despre el? A?i f?cut cuno?tin?a? Hans Castorp r?spunse afirmativ. care pare atît de entuziasmat de munca. bine? Trebuie sa cred ca ?i el va este simpatic. sub limba. Nu trebuie sa li se r?peasc? umani?tilor func?ia de educatori nu li se poate r?pi. nu-mi formez p?rerea prea repede. do mnii mei.. pe moment. îns? a fost repede s ilit sa-?i reia locul aici. nu s-a mai ivit nici un tip nou de educator. doctorul Behrens înainte. . Dar tot ce-a spu s pe urma. c?ci iata-i pe cei doi medici plim-bîndu-se pe dîmbul din spatele sanatoriului.Ah. leg?tura istoric? dintre umanism ?i pedagogie explica leg?tura psihologica exi stent? între ele. Dintr-o cutie de piele ro?ie. Cum se face. o gramatica ruseasca deoarece înva?? rusa. Ei. umani?tii.

Pentru con?tiin?a noastr? el se desf??oar? astfel. pentru a fi posibil sa-l masori ar trebui sa se desf??oare în mod uniform. n-are decît sa treac?. obiecta Hans Castorp. este v orba de o mi?care. De la Hamburg pîna la Davo? sînt dou?zeci de ore da.. Deoarece îl m?sur?m. acum plina de pacien?ii întin?i care citeau. Hans Castorp î?i exprima admira?ia pentru aceasta inven?ie. cu trenul.. Dar afectivitatea noastr? înregistreaz? diferite timpuri. . iata-te încol?it.. Pu?in mai tîrziu îsi scoase ermometrul din gura ?i îl privi spunînd totodat?: 76 THOMAS MANN Da.ceea ce nu li se întîmpla decît oamenil or lipsi?i cu desavîr?ire de spirit ?tiin?ific. dai seama.. cu ajutorul unui mic mecanism ingenios. a?teapt?! Deci. ce reprezint? în realitate un minut ?au chiar ?apte minute cînd aici ne batem joc de ti mp într-un mod îngrozitor. acoperindu-?i doar picioarele cu o p?tura din par de c?mila.Cu siguran?a ca au trecut cele ?apte minute ale tale.. Cît despre posibilitatea de a-l m?sura. iar în albul ochilor avea vini?oare ro?ii. Cum îns? am putea m?sura ceva c?r uia nu ?tim sa-i definim nici m?car o singura însu?ire? Noi spunem: timp11' trece. la noi. a trecut pentru tine. Joachim rid ica ?apte degete. Asculta-ma cu aten?ie. astfel ca soarele r?zb?tea cu o dogoare atît de est ivala ?i de manifesta. îneît Joachim î?i ascunse capul sub un fel de acoperamînt de dril alb care.Cît timp trebuie sa ?ii chestia asta? întreba Hans Castorp întor-cîndu-se. m?sur?m ti mpul cu ajutorul spa?iului. ce este timpul? întreba Hans Castorp ?i cu u n deget î?i îndoi atît de brusc vîrful nasului încît acesta deveni palid ?i-i pieri tot sîn e. Avem ceasornice ?i calendare ?i cînd o luna a trecut. Cînd ?i se pare lung e lung. f?cu Joachim. Po?i sa-mi explici acest fenomen? Noi percepem spa?iul cu organele noastre de sim?. adic? noi presupunem acest lucru fiindc? este m ai comod. Treab? care nu era chiar atît de necesara: în ultimul sfert de ora stratul de nori de venise din ce în ce mai sub?ire. nu vedea de aici decît o parte a terasei. dar da-mi voie sa-?i atrag aten?ia asupra faptului ca m?sur?torile noa stre nu sînt decît ni?te conven?ii. ?i n-avem nici o dovada ca se întîmplâ într-adevar a?a. în gînd? Nici secunda! Ia asculta. Voia sa a?tepte ca varul sau sa-?i ia temperatura. asta n-o ?tie nimeni. De fapt. de fapt. pentru mine ?i pentru noi to?i. A?adar. este aproape acela?i lucru ca ?i cum am vrea ?a ma?uram spa?iul cu ajutorul timpului . se putea fixa pe sp?tarul sca unului ?i apleca dup? pozi?ia soarelui. Joachim replica: Cum adic?? N-ai dreptate.MUNTELE VR?JIT 77 Har a?teapt?! Adic?. Nu era obi?nuit sa filozofeze ?i totu?i sim?ea nevoia. nu-i a?a7 Stai. . S t?tea cu un ?old lipit de balustrada. cu pip?itul Perfect. Spui în realitate". Cu piciorul îns? cît timp este? Dar. aflat într-un col? al balconului (Joachim îl întrebuin?a m zilele friguroase) ? i cu mîinile sprijinite pe balustrada se uita în gradina ?i spre terasa comuna. o mi?care în spa?iu. Prin urmare. Dar niciodat? nu po?i spune în realitate". ?i de fapt. ?i-n r?stim p pnvea cu aten?ie cum erau toate aranjate. îmi iau temperatura de patru or i pe zi ?i o fac cu multa pl?cere. ce te-a apucat? Am impresia ca ai ?i prins r?d?cini ai ci. cerceta sacul de dormit c?ptu?it cu blana. . Taci! Ast?zi sînt foarte lucid. T impul nu este deloc o realitate".. spun: de f apt. un minut este tot atît de lung cît ?i se pare ?ie cînd î?i iei tempera tura? Un minut este atît de lung. scriau sau sporov?iau. A?adar. timpul trece foarte încet cînd e?ti cu ochii pe el. cînd ?i se pare scurt e scurt. Dar care este organul cu care percepem tim pul? Po?i sa-nu precizezi? Vezi. vreo cinci ?ezlonguri. spuse Hans Castorp ridicînd ar?t?torul în dreptul ochilor sai tulburi. c?ci numai atunci j?. repeta Hans Castorp apasîndu-?i ar?t?torul pe nas atît de tare ca-l îndoi. Joachim f?cu semn din cap c? înc? nu. dar cit de lung sau de scurt este în realitate. Bine.echipat ie?i afara pe balcon ?i se întinse în ?ezlong. ?i nu trebuie sa te superi pe mine. cu ochii. dureaz? atîta cît îi trebuie secundarului sa parcurg? circ mferin?a cadranului.

_ Bine, spuse Joachim, ?i prin urmare nu-i decît o conven?ie ca termometrul m?soar? la mine o temperatura cu patru linii mai mult decît e normal? Totu?i, din pricina acestor linii sînt silit sa-mi fac veacul pe-aici ?i nu ma pot prezenta la servic iul militar, ceea ce este în fapt dezgust?tor! -Ai 37,5? A început iar sa scad?. ?i Joachim însemna cifra pe foaia de temperatura. Asear? am a vut aproape 38, din cauza sosirii tale. Tuturor celor ce primesc vizite li se ur ca temperatura. ?i totu?i aceste vizite sînt o binefacere. Acum plec, zise Hans Castorp. Mai am în cap o sumedenie de gînduri despre timp, pot spune ca e un întreg complex de idei. îns? de data asta nu vreau sa te mai nec?jesc cu asemenea chestiuni, pentru ca oricum ai prea multe linii. O sa mi le amintesc pe toate ?i o sa revenim asupra lor mai tîrziu, poate dup? gustare. O sa ma chemi la gustare, nu-i a?a? Acum ma duc ?i eu sa-mi fac cura de odihna, c?ci nim?nui nu-i stric?, slava Domnului. ?i spunînd acestea trecu de cealalt? parte a peretelui de sticla, pe balconul unde se g?seau a?ezate de asemenea un ?ezlong ?i o m?su?a, î?i lua din camera frumos a ranjata volumul Ocean Steamships ?i p?tura moale de culoare ro?u-închis cu carouri verzi, apoi se întinse. Curînd se v?zu silit ?i el sa deschid? umbrela; de îndat? ce te culcai, ar?i?a soare lui devenea insuportabila. Dar cel pu?in st?teai într-un chip deosebit de comod, f apt pe care Hans Castorp îl constata imediat cu pl?cere - ba mai mult, nu-?i aduce a aminte sa mai fi întîlnit un ?ezlong at't de comod. Scheletul f?cut dintr-un lemn lustruit brun-ro?ietic, de o lorma pu?in demodata ceea ce nu era decît o fantezie a gustului, c?ci duPâ toate aparen?ele scaunul era nou - avea o saltea ce se întinde a de la P'cioare pîna la sp?tar, formata în realitate din trei perne ?i acoperita cu 0 Pînza groasa. Mai mult, în dreptul cefei era o perna prinsa cu un ?iret, nici pre a moale, nici prea tare, învelita cu o pînza brodat?, care-?i înde-Phnea foarte bine r olul. Hans Castorp î?i sprijini bra?ul de suprafa?a lata 'ucioasa a rezematorii, c lipi ?i se odihni fara sa recurg? la Ocean 78 THOMAS MANN Steamships ca sa se distreze. V?zut printre arcadele balconului, peisajul aspru ?i s?rac, îns? sc?ldat într-o lumina limpede, p?rea un tablou înr?mat. Hans Castorp îl p rivi dus pe gînduri. Deodat? î?i aminti ceva ?i spuse cu glas tare în lini?tea din jur : Cred ca fata care ne-a servit micul dejun e pitica. Pst! f?cu Joachim. Mai încet. Da, este pitica. Ei ?i? Nimic. înc? n-am apucat sa vorbim despre asta. Apoi continua sa viseze. Cînd se întinsese în ?ezlong era ora zece. Trecu o ora. Era o ora obi?nuit?, nici lung?, nici scurta. Cînd ajunse la cap?tul ei, peste casa ?i gradina r?suna un gong, întîi departe, apoi mai aproape ?i pe urma iar??i departe. Gustarea, zise Joachim, ?i Hans Castorp îl auzi cum se scoal?. Hans Castorp socoti ca ?i pentru el cura de odihna se sfîr?ise ?i intra în camera sa se aranjeze pu?in. Cei doi veri se întîlnira pe coridor ?i coborîra împreuna. Hans Castorp spuse: Ei da, aici se sta admirabil culcat. Ce fel de ?ezlonguri sînt astea? Daca ar fi p osibil, a? cump?ra ?i eu unul sâ-l iau cu mine la Hamburg, c?ci întins pe el te sim? i ca-n paradis. Sau crezi cumva ca Behrens le-a comandat în mod special, construit e dup? indica?iile sale? Joachim nu ?tia. î?i scoaser? pardesiele ?i intrar? pentru a doua oara în sufragerie , unde masa era în toi. De atîta lapte proasp?t, întreaga sala era sc?ldata într-o lumina alburie: în fa?a fiec? rui scaun se g?sea un pahar mare, de cel pu?in o jum?tate de litru. Nu, declara Hans Castorp dup? ce î?i relua locul la cap?tul mesei, între croitoreasa ?i englezoaica, ?i-?i desf?cu resemnat ?ervetul, de?i mai sim?ea ap?sarea prime i mese. Nu, continua el, de lapte sa ma fereasc? Dumnezeu, nu beau niciodat?, ia r la ora asta mai pu?in ca oricînd. Nu cumva au din întîmplare bere porter? ?i cu o po lite?e plina de menajamente puse piticei aceasta întrebare. Din nefericire, nu avea u. Dar ea îl asigura ca-i va aduce bere Kulmbacher ?i, în adev?r, îi aduse. Era consist enta, întunecata, cu o spuma bruna ?i înlocuia de minune porterul. Hans Castorp bau

cu l?comie un pahar cam de jum?tate de litru. Mînca apoi cîteva felii de carne rece cu pîine pr?jit?. Dup? aceea se aduser? fulgi de ov?z ?i iar??i mult unt ?i fructe . La urma î?i las? doar ochii sa i se odihneasc? pe felurile de mîncare, fiind incap abil sa mai înghit? ceva. Privi de asemenea ?i la cei din jurul sau constata ca de data aceasta MUNTELE VR?JIT 79 rupul nu i se mai p?rea atît de uniform: individualit??ile ie?eau în eviden?a. Toate locurile de la masa erau ocupate, afara de acela din fa?a lui, de la celal alt cap?t, care, dup? cum afla, era rezervat doctorului. C?ci în m?sura în care ocup a?iile le îng?duiau, medicii luau masa împreuna cu pacien?ii, schimbînd de fiecare dat a locul, astfel ca se rezerva în capul fiec?rei mese un scaun pentru medici. Acum nici unul nu era prezent; se spunea ca sînt cu to?ii într-o opera?ie. Tînarul cu musta ?a intra iar??i, î?i l?s? brusc b?rbia în piept, apoi se a?eza cu o înf??i?are îngrijora ta ?i moroc?noasa. lata ca ?i tînara blonda ?i slaba ap?ru la locul ei. mîneîndu-?i ia urtul cu lingura, ca ?i cum ar fi fost singurul lucru ce se putea mînca. De data a sta, lînga ea ?edea o mica doamna batrîna ?i vioaie care tot tr?nc?nea în ruse?te c?tr e tînarul cel t?cut, iar el o privea îngrijorat, r?spunzîndu-i doar prin mi?c?ri de ca p, cu expresia unui om care are un gust amar în gura. In fa?a lui, al?turi de batrîn a doamna, ceva mai departe, st?tea o alta tînara nostima, cu pieptul impozant, cu parul ?aten ?i frumos ondulat, cu ochii rotunzi, c?prui, copilaro?i ?i cu un mic rubin la mîna-i frumoasa. Rîdea mult ?i vorbea mereu ruse?te, numai ruse?te. Se num ea Maiusia, dup? cît auzise Hans Castorp. în treac?t observa ca Joachim pleca ochii cu o expresie severa atunci cînd ea rîdea ?i vorbea. Settembrini intra pe u?a laterala ?i rasucindu-?i musta?a înainta c?tre locul sau, la cap?tul mesei situate piezi? fa?a de aceea ocupata de Hans Castorp. Abia se a?eza ca tovar??ii de masa izbucnir? în hohote de rîs. farâ îndoiala ca plasase vreuna d in r?ut??ile sale. Hans Castorp îi recunoscu de asemenea ?i pe membrii Clubului jum ?t??ilor de plâmîni". Hermine Kleefeld pa?i c?tre masa ei pe partea cealalt?, aproap e de u?a verandei, privind cu ochi fara expresie ?i-l saluta pe tînarul cu buzele rasfrînte care î?i tr?sese jacheta într-un chip atît de pu?in cuviincios. Palida, doamna Levi st?tea al?turi de grasa ?i pistruiata Iltis, printre necunoscu?i, la dreapt a lui Hans Castorp, la o masa situata în diagonala. - Uite-?i vecinii, spuse Joachim cu jum?tate de glas c?tre varul sai», apleeîndu-se în ainte. Perechea trecu pe lînga Hans Castorp ndreptîndu-se c?tre ultima masa din dreap ta, prin urmare la masa rusilor de rînd", la care o familie cu un b?iat urît începuse «a manînce cu l?comie mari cantit??i de porridge. B?rbatul era de o construc?ie P apînd a, cu obrajii cenu?ii ?i scofîlci?i. Purta o haina de piele bruna ?i 80 THOMAS MANN era înc?l?at cu ghete de fetru, prinse cu catarame. Nevasta-sa, la fel de micu?a ? i slaba, era coco?ata, sub o p?l?rie cu penaj care se clatin? la fiece pas, pe n i?te cizmuli?e de iuft cu tocuri înalte, iar la gît avea o e?arfa cam murdara. Hans Castorp îi privi pe amîndoi cu o lipsa de respect care de obicei îi era str?ina ?i a c ?rei brutalitate o resim?i chiar el; dar îns??i aceasta brutalitate îi f?cu o oareca re pl?cere. Ochii îi erau în acela?i timp indiferen?i ?i indiscre?i. Cînd, în aceea?i cl ipa, u?a de sticla din stînga lui fu izbita cu un vuiet zorn?itor la fel ca la mic ul dejun, Hans Castorp nu mai tresari ca diminea?a, ci doar se strîmba cu oarecare plictiseala; iar cînd voi sa-?i întoarc? privirea într-acolo, g?si ca toate acestea îi cer un efort prea mare ?i nu merita atîta osteneala. A?a se f?cu ca nici de data a ceasta nu reu?i sa stabileasc? cine anume maltrata u?a cu atîta nep?sare. De fapt, acest aperitiv cu bere, care de obicei nu avea asupra lui decît un efect destul de moderat, în sensul ca-l îngreuna, de data aceasta îl ame?ise ?i-l paralizase iar el, îndurîndu-i consecin?ele, se sim?ea de parca ar fi primit un pumn în mijlocul frun?ii. Pleoapele îi erau grele ca plumbul ?i-?i d?du seama ca limba nu mai ascu lta nici de cel mai elementar imbold atunci cînd, din polite?e, încerca sa între?in? o conversa?ie cu englezoaica; trebui chiar sa fac? un mare efort pentru a izbuti sa schimbe direc?ia privirii, iar la toate acestea se mai adaug? nesuferita fier bin?eala a fe?ei care atinsese aceea?i intensitate ca ?i în ajun: avea senza?ia ca obrajii îi sîn? umfla?i de fierbin?eala, respira cu greutate, inima îi b?tea înfundat ca

un ciocan înf??urat în cîrpe, ?i daca suferin?a nu se transforma în durere atroce, fapt ul se datora impresiei ca î?i sim?ea capul ca ?i cum ar fi inhalat de doua sau de trei ori cloroform. Ca prin vis observa ca doctorul Krokowski sosise, în sfîr?it, ?i se a?ezase la masa, chiar în fa?a sa. dar era o impresie vaga, m?car ca doctorul îl fixa de mai multe ori cu o privire deosebit de p?trunz?toare în timp ce discuta c u doamnele din dreapta iui - nu fara ca tinerele, adic? înfloritoarea Marusia ?i s frijita consumatoare de iaurt sa-?i plece ochii în fa?a sa cu un aer smerit ?i pud ic. Dar facînd abstrac?ie de toate aceste senza?ii, Hans Castorp se ?inu bine, ba chiar mînui cu?itul ?i furculi?a cu o deosebita îndemînare. Iar cînd varul sau îi f?cu sem n cu capul ?i ?e ridica. s>e scula la rîndul lui, se înclina fara sa priveasc? spre tovar??ii de masa ?i ie?i cu pas ferm în urma lui Joachim. MUNTELE VR?JIT 81 _ Oare cînd mai facem o cura de odihna? întreba el, în timp ce ' eau djn cl?direa sana toriului. Din cîte îmi pot da seama, e cel mai hun lucru de f?cut aici. A? vrea sa f iu de pe acum culcat în minunatul meu ?ezlong. Mergem departe? Un cuvînt în plus _ Nu, zise Joachim, ?i, de altfel, nici n-a? putea merge prea departe. De obicei , la ora asta, daca am posibilitatea, cobor sa dau o raita prin sat pîn? în pia??. M ai vezi pr?v?liile ?i oamenii ?i faci cump?raturi cînd ai nevoie de ceva. înainte de masa st?m culca?i înc? vreo ora ?i dup? aceea ne întindem iar??i pîna la patru. Coborîra în plin soare pe drumul pe care sosiser?, trecui a cursul de apa ?i liniile înguste, avînd în fa?a ochilor versantul drept al v?ii: Micul Schiahorn, Turnurile Ve rzi ?i Dorfbergul, denumiri pe care Joachim i le în?ir? una dup? cealalt?. Dincolo se afla, la o oarecare în?l?ime, cimitirul din Davos-Dorf înconjurat cu zid ?i pe ca re Joachim i-l arata tot cu bastonul. Apoi ie?ir? la drumul mare care, pu?in s?l tat deasupra fundului v?ii, ducea de-a lungul povîrni?ului ce cobora în terase. De fapt, nu se mai putea vorbi despre un sat; adic? nu-i r?m?sese decît numele. St a?iunea climaterica îl înghi?ise în întregime, întinzîndu-se din ce în ce mai departe c?tre trarea v?ii, iar acea parte a a?ez?rii ce purta numele de Dorf' se unea fara vreo schimbare vizibila cu partea zisa Davos-Platz". Pretutindeni erau hoteluri ?i pe nsiuni, toate împodobite cu verande, balcoane ?i terase pentru odihna, dar se g?sea u raspîndite pe amîndoua versantele ?i mici locuin?e particulare unde se puteau închir ia camere; de o parte ?i de alta erau case noi; pe unele Por?iuni nu se afla nic i o cl?dire, iar priveli?tea se deschidea c?tre Paji?tile verzi din fundul v?ii. .. Cuprins de o arz?toare dorin?a pentru obi?nuita sa desf?tare, Hans Lastorp aprin se iar??i o ?igara ?i datorita berii b?ute reu?i, cînd ?i cînd, sPre marea lui satis fac?ie, sa simt? un pic din aroma rîvmta cu ardoare: Qestul de rar ?i de pu?in, fa ra îndoiala ba mai trebui sa fac? ?i un oarecare efort pentru a avea o senza?ie ce aducea de departe cu obi?nuita Pl?cere a fumatului, în vreme ce îngrozitorul gust de iasca st?ruia. Inca-Pabil sa se acomodeze cu sl?biciunea, lupta un timp pentru o desf?tare sau se ascundea sau nu ap?rea decît vag, de parca ?i-ar fi b?tut joc 82 THOMAS MANN de el, iar pîna la sfîr?it, obosit ?i scîrbit, arunca ?igara. Cu toata toiO-peala de c are era cuprins se sim?ea obligat din polite?e sa continue 0 conversa?ie ?i se c hinuia sa-si aminteasc? lucrurile atît de deosebite pe care, chiar în diminea?a acee a, ar fi vrut sa le spun? despre timp". Dar î?j d?du seama ca uitase ?i ca nu-i mai r?m?sese nici o urma cît de mica din întregul complex", ca mintea lui nu mai re?inea nici cea mai m?runta idee despre timp. In schimb începu sa vorbeasc? despre anumi te chestiuni legate de organismul omenesc într-un fel cu totul neobi?nuit. Cînd î?i mai iei temperatura? întreba. Dup? cina? Da, asta-i bine. Atunci organismul e în plina activitate, astfel ca temperatura poate fi înregistrata precis. Sper ca Be hrens a glumit cînd m-a sf?tuit sa-mi iau temperatura iar Settembrini, cînd a auzit despre asta, a rîs în hohote, a?a ca n-are nici un rost sa mi-o iau. De altfel, nici nu am termometru. Ei, f?cu Joachim, acesta ar fi lucrul cel mai neînsemnat. N-ai decît sa-?i cumperi u nul. Aici se g?sesc pretutindeni termometre, aproape în fiecare pr?v?lie. Dar la ce bun? Nu, cura de odihn? o în?eleg, vreau s-o urmez cu regularitate, îns? p

ca sa zic a?a. ca sa ma folosesc de c uvintele tale. dar poate ca nu-i decît o simpla impresie.Da. ?i totu?i ar avea toate motivele sa fie mai Potolita.fiind dominat de fapt de o activitate extrem de vioaie. nu-i a?a ? Dar cînd inima se apuca sa bata de capul ei. Englezoaica cu ceaiul de m?ce?e se numea Miss Robinson. ca vizitator. Hans Castorp lua o expresie de totala indiferen?a. Pare atît de s?n?toasa! în orice caz. sa începi sa cau?i. la care Hans Castorp se margini sa ridice din umeri la fel cum îl v?zuse pe Joachim facînd în ajun. Atunci d?inuie?te în trup o activitate extrem de vioaie". Vezi tu. dimpotriv?. exclama el. adaug?.entru mine. Apoi Joachim întreb?: . î?i plac oamenii de aici? Ma refer îndeosebi la cei de la masa noastr?. g?sesc c a e ciudat ?i alarmant. MUNTELE VR?JIT 83 _ Dar a?a este! Exista o activitate plina de vioiciune! Prin urmare.. fara sa vrei.. a?a cum se întîmpla cu aceste b?t?i de inima fara motiv. o bucur ie sau o teama care le-ar justifica oarecum a?a cel pu?in mi se întîmpla mie ?i nu p ot vorbi decît despre mine. în leg?tura cu talgerele. sau cum o cheam?. care-l hot?rî sa schimbe irne-diat subiectul discu?iei ?i sa se informeze d espre alte persoane. De altfel. în aceea?i diminea?a. f?r? motiv. de ce g?se? ti expresia nepotrivita? întreba Hans Castorp.Doamne. Ce sînt expresiile astea? întreba Joachim cu un accent de mustrare deliberata. mi se pare ca e pu?in cam toanta. cînd ?i-e frica de ceva. am nomenit-o doar în treac ?t. n-ar fi tocmai mort m?car ca a?a ceva nu exista ... Tot timpul î?i baga batista în gur? de atîta rîs. adic? vrei sa g?se?ti o stare de suflet în stare sa le corespunda. da. . continua Hans Castorp ducîndu-?i ca un îndr?gostit amîndoua mîinile la inima. cum spui Iu. f?cu Joachim cu un oftat. n-ai b?nui ca e bolnava de piept. încercind sa uite cit mai repede atît de Marusia cit ?i de expr esia fe?ei lui Joachim.?i care ?i-ar duce totu?i o existen?a absolu t activa ?i independenta: i-ar cre?te parul. . Iar Mazurka asta. Croitoreasa nu era croito . pe scurt cînd e?ti nelini?tit. de sus. ?i se prea poate ca. insa daca nu te superi. o stare sufleteasca.Ei. O act ivitate extrem de vioaie? Poate ca punînd aceasta întrebare se r?zbuna oarecum pentru observa?ia ce i-o f?cuse varul sau. asemenea unui t rup neînsufle?it daca se poate spune a?a. Doamna Stohr ar trebui sa-?i mai spele parul. de fapt. treab? pe ca re prefer sa v-o las vou?. O bucata de vreme î?i continuara drumul în t?cere.. se nume?te Mar usia . ceea ce de altfel îi reu?i de minune. zise el.. în aceasta situa?ie.este aproape acela?i lucru ca ?i M?ria. ar fi prea mult sa-mi iau ?i temperatura. prea e unsuros. mai zise el cu o voce tremur?toare ?i t?cu. atît sub raportul fizic cît ?i chimic cum se spune .N-ai spune. M?car daca a? putea sa-mi dau seama.Mazurka este extraordinar. ?i încerca sa-i arunce varului sau o privire plina de iste?ime. Joachim rîse cu pofta cînd auzi cum varul lui deformase numele fetei. c?ci e într-adev ar destul de bolnava. observa Hans Castorp. La celelalte mese cred ca sînt m ai interesan?i. prin care întreaga agita?ie ce te stapîne?t e sa dobîndeasca oarecum un sens ra?ional. Nu voiam sa spun decîl atît: ca este nelini?ti'01" ?i chinuitor sa consta?i ca t rupul tr?ie?te ?i se pre?uie?te pe sine fara sa aib? nici o leg?tura cu sufletul . Da. Cînd ai febra lucrurile se petrec în felul acest a. de ce-mi bate inima în halul asta e atît de îngrozitor ?i de o bucata de vreme nu ma gîndes c decît la asta. este într-ade-var prea g?l?gioa sa. unghiile ?i toate i-ar func?iona pe rfect. iar aceasta înf??i?are trezi în tînarul Hans Castorp o teama nel?m urita. Numai ca toate lucrurile astea despre care vorbim sînt extrem de triste. E?ti ispitit sa le cau?i u n sens. un trup care îns?. ai batai de inima cînd e?ti în ajunul unei foarte mari bucur ii sau. . îns? dese open ca fa?a bronzata a lui Joachim era plina de pete a?a cum sînt 84 THOMAS MANN chipurile înnegrite de soare cînd sîngele se retrage din obraji ?i Ca gura i se strîmbas e într-un mod jalnic. în?elegi ce vreau sa spun. . nu mi se par prea interesan?i. e aproape ca ?i cum trupul ar t rai de unul singur ?i n-ar mai avea nici o leg?tura cu sufletul. celor de aici.

. de pilda pocherul. fapt care-i d?dea o chinuitoare senza?ie de sufocare. Se numea domni?oara Engelhart. la noi. Magazine cu vitrine elegante ?e ?ineau lan? pe dreapta ?i pe stînga. Se desp?r?ir? cu un scurt la revedere". era batrîna m?tu?a a tinerei fete care mînca iaurt. Pe mai multe terenuri de tenis. Settembr ini spune neîncetat ca tr?im la orizontala sintcm ni?te orizontali. Cei doi veri se a?ezar? pe o ban ca libera. zise el. Hans Castorp se împiedica ch iar.Tu nu joci niciodat? aici? întreba Hans Castorp. pe ?ezlong ?i . se în?l?au deodat? în soare pentru a lovi cît mai de sus mingea de culoarea cretei. ?i se opri multa vreme în fa?a unui magazin de galanterie b?rb?teasc? pîna sa s e poat? convinge ca vitrina era bine amenajata. Cei care MUNTELE VR?JIT 85 J° acâ aici sînt s?n?to?i. în plina strada ?i zîmbi cu un aer melancolic. sa priveasc? jocul ?i sa-l comenteze. Cum s? progresezi ?i sa te 'îsân?to?e?ti ca sa fii m stare sa-?i faci serviciul.reasa. Dar nu te chema la masa chiar imediat. mai sînt ?i alte jocuri oprite care totu?i se practic?. Hans Castorp voi sa-?i schimbe hainele. Dar dintre cei ce mîncau la masa lor. nu ?tia nici m?car cum o cheam?. In orice caz . Inima îi b?tea în contratimp cu muzica. c?ci nu putea respir a pe nas decît cu mare greutate. pe deapsa prev?zuta este excluderea din sanatoriu. dup? controlul de noapte. ?i îi ?inea tov?r??ie la sanator iu chiar de la venire. îmbr?cate în alb ?i care. cel mai grav atins er a doctorul Blumenkohl. prada acestei impresii de dezordine ?i contrarietate.Ura ?i dispre?uia nepunctualitatea. a?î?ata de b?t?ile iu?i ale inimii. celibatari în haine de sport ?i cu capul descoperit. de?i Joa chim se g?sea aici de multa vreme.. N-am voie. Tineri zvel?i ?i b?rbieri?i. De altfel nici nu "joac? pr ea serios o fac mai mult pentru costume. jucau în pantofi cu t?lpi de cauciuc. s?u o fac de?i le este interzis. gongul suna. mereu culca?i. a c? rui curiozitate se lupta cu o oboseala febrila. cu pantaloni de flanel proasp?t c?lca?i si mînecile suflecate pîna la coate.. iar Hans Castorp o ?tia ?i de aceea ramase culcat pîna ce vibra?ia metalica se amplifica a doua oara ?i apoi se ndepart?. partidele erau în plina d esf??urare. o data sau de doua ori.fa ra a se mai osteni sa-?i îndrepte pozi?ia c?zu într-o picoteala dureroasa. Prin?ul care i-a conferit lui Behrens titlul de cons ilier aulic r> ?tergea în fiecare noapte. ?i. Leo Blumenkohl din Odesa tînarul acela cu musta?a ?i cu fa? a atît de îngrijorata ?i întunecata. a?a cum era. Portarul ?chiop îi conduse cu ascensorul pînâ la etajul lor. Auzeai vorbindu-se ruse?te ?i engleze?te.. Trebuie sa st?m culca?i. Hans Castorp se îndrepta de-a lungul camerei pînâ la balcon unde se pr?v?li. est e una din glumele lui proaste. Apoi dadura peste o rotonda cu o galerie acoperita. luîndu-?i avînt. o femeie! Cît dura starea aceasta nu-?i d?du seama. Fire?te. ci î?i reamintea doar ca trebuie s? te preg?te?ti. clatinînd din cap. avînd ca par tenere tinere fete bronzate. ?i fiindc? veni vorba de lucruri inte rzise. Cînd Joachim traversa camera ca sa vina sa-l ia. îns? de data aceasta Joachim nu-i mai îngaUl. ?inea gura întredeschisa. afirma el. Hans Castorp abia putea sa asculte. r?spunse Joachim. îns? cînd sosi momentul. Pe terenurile bine în tre?inute p?rea ca plute?te o pulbere de faina.împotriva c?rora. întrucît se pare c? e tot ce poate f i mai daunatoi. sus. . ci profesoara la liceul de fete din Konigsberg ?i de aceea se exprima atît de corect. Tr?ia aici. iar Hans Castorp. de?i nu avea guturai. unde concerta o orchestra. de asemenea ?i doamne fa ra p?l?rie ?i cu fuste albe.. întîlneau vizitatori ai sta?iunii care hoin?reau. în fa?a num?rului treizeci ?i patru. iar într-unui dintre hoteluri chiar ?i petits chevaux . Mergeau acum pe un trotuar foarte urban strada principala a unei sta?iuni cu ren ume interna?ional. .. c oboar? si se duc s? mizeze. A ici era cazinoul balnear. în majoritate tin eri. Totu?i se mai g?sesc vreo cî?iva care. trebui sâ-?i for?eze ochii ca sa v ad?. daca e?ti prea ene? ca s? respec?i orele de masa? Spunînd asta avea desigui dreptate. tocmai a?ipise cînd Joachim îi reaminti c? era vremea sa se întoarc?. F?cur? drumul înapoi aproape fara sa scoat? vreo vorba. de foarte mul?i ani. Cît despre batrîna doamna vioaie.

o deosebita pl?cere. în vulgaritatea ei. «e mai aud zgomote. Dup? tournee" (voia sa spun?: potrivii ordinei). Dintr-o cavalereasca polite?e. un animal de prada da. a?a ca e silita sa mai stea cam vreo c inci luni. Slabanoaga str?nepoata mînca în sfîr?it altceva decît iaurt. în graiul acela neîn?eles. Vioaia doamna batrîna îi vorbea din no u. cu o afectare vulgara. vinovatul n-a fost descoperit. povesti cu un fel de ?u?oteala provocatoare ca asear?. pentru ca apoi sa recada în mu?enie. iar batrînul" sim?ea. Batrînul" b?gase de seama >' f?cuse o g?l?gie atît de mare. cu toate ca purta corset ?i care. infirmiera tînarului Franz. se v?ic?rea ea. de la num?rul nou? sprezece. ast?zi la prînz era rîn dul mesei lor. venea o mîncare de carne con . iar acum povestea totul în am?nun?ime. Cel pu?ini asta era impresia ce-o avea Han s Castorp fire?te ca era o impresie absurda ivita ca dintr-un vis. Ca sa-?i în?bu?e rîsul. De altfel se arata foarte indignata ca batrînul" nu st?tea azi la masa lor. în spatele um ?rului stîng respira?ia este foarte redusa. Dar fire?te.iar Joachim continua sa se uite fix în farfurie. Cît prive?te pe doamna Stohr cu bluz a ei de lîna ecoseza. mar?ea trecuta n-a ie?it din odaie decît în zo ri. în sala de odihna comuna care se g?sea pe acoperi? . în cele din urma. totu ?i nu înghi?i decît vreo cîteva linguri?e. de mai multe ori în timpul mesei încerca sa ?i-o readuc? ?i de fi ecare data reu?i sa ob?in? o iluzie perfecta. a dic? o creme d'orge groasa pe care fetele de serviciu o aduseser? în farfurii. fapt pe care ea. evident. a început sa-?i dea seama cam ce fel de raporturi între?inea el cu so?ia c onsulului general Wurmbrandt din Viena. de la Bucure?ti. Joach im îi spuse în engleze?te cîteva cuvinte despre starea vremii. doctorului Blumenkohl care st?tea piezi? în fa?a ei ?i a sculta cu fa?a îngrijorata. pe care le mai citise ?i de diminea?a. încre?indu-?i buza superioara peste din?ii de iepure. repeta doamna Stbhr cu glasul sugrumat în timp ce sudoarea îi brobonea ?i fruntea ?i buza superioara. încît fusese auzit de întregul stabilimentMUNTELE VR?JIT 87 nar nici de data asta. daca nu era °lnav. în afara de supa foarte hr?ni toare. adic? atît cît îi spusese batrînul".. nu putea sa ?i-l explice. din punct de vedere moral. acolo st?tea grasa doamna Salomon de la Amsterdam care. Mai apo i. 86 THOMAS MANN Pacien?ii se rev?rsau prin cele doua u?i. era o fiar a. deoarece cu prilejul fiec?r ei vizite medicale el putea sa vad? la doamna Salomon orice ?i cît poftea. în vreme ce ea mai esie înc? în pat. Mai intrau ?i pe u?ile de ]a veranda c are erau deschise. doamna Stohr se mai ocupa o buna bucata de vreme ?i de un institut cosmic" ce se afla în sat ?i de unde î?i cum p?ra apa de gura . apoi orîrâ m sufragerie pentru a treia oara. c?pitanul Miklosich. Prînzul ea tot atît de minunat preg?tit pe cit de bogat.se stinsese lumina. cons ilierul aulic Behrens se g?sea acolo ?i-?i încruci?ase mîinile enorme în fa?a farfuriei ). fusese supusa unui control medical. pentru care nu era niciodat? prea întuneri c cînd se afla într-o societate de doamne un b?rbat care n-avea nici cea mai redusa cultura. în privin?a aceasta. dar apoi asista pîna ?i la toaleta ei. ?i asta cu un scop pe care doamn a Stohr îl califica drept transparent". mai cuprindea înc? alte ?ase feluri. de altfel. o fiara. abia daca se mai poat e vorbi despre ni?te legaturi ascunse. venea decoltata la masa.. a dat pes te el. în dreapta sus. dr?g?la?a Marusia î?i vî ura batista ce raspîndea parfum de mandarine. Prin urmare se spal? iute pe mîini. ?i în marea ei încurc?tura a gre?it u?a astfel ca s-a pomenit deodat? în camera procuiorului Paravant din Dortmund. Era evident ca nu ?t ia o boaba nem?e?te ?i nici nu voia sa ?tie. n-a reu?it. ?i astfel în curînd erau a?eza?i cu to?ii la cele ?apte mese. consilierului aulic Be rens îi zicea batrînul". ba mai mult. întotdeaun a.Hans Castorp nu reu?i decît sa-l fac? sa observe ca el. în vreme ce batrînul" st?tea la masa vecina din stînga (?i în adev?r. f?cuta de curînd. ca ?i cum nu le-ar fi p?r?sit niciodat?. Miss Robinson citea acelea?i scrisor i cu scrisul rotund. Tot Davosul. din sat ?i pînan centru. C?ci c?pitanul nu numai ca intra cîteodata chiar de diminea?a în camera so?iei consulului. cam pe la ora patru -de altfel. Dup? pe?te. fire?te. la care ea îi r?spunse mo nosilabic. ba. cu toate ca u era necesar sa fi f?cut studii universitare ca sa banuie?ti ca f?pta?ul era evident . a c?rui opera?ie de pneumotorax. doamna Stohr. în schimb pica de somn. dar de care m intea sa înce?o?ata nu putu cîteva clipe sa se apere ?i în care g?si chiar o anumita p l?cere.

cu mînecile prea scurte ?i cu lentile gro ase ?i îotunde la ochelari. întîrziata î?i saluta tovar??ii de masa ?i a?ezîndu-se cu spatele c?tre sala. avea ceva copil?resc ?i primitiv. Un tînar de la masa vecina din stînga. o femeie!" se gîndi ?i iar??i murmura cuvintele atît de . e rusoaic?.. . în ziua aceea. ceva din mîna unei ? col?ri?e. nici fin?.. Se întoarse deci spre stînga. în timpul prînzului doua incidente atrasera aten?ia lui Hans Casiorp atît cît îi îng?duia s area în care se g?sea. lînga doct orul Krokowski care prezida acolo. parînd a fi victima acelui viciu ce-l au unele persoane de a-?i roade unghiile. friptura de pasar e.sub tavanul boltit domnea o pofta de mîncare leonina. ?i nu numai ca o gîndi.. Fire?te. nefiind nici îngrijit?. mai degrab? o fat?. de fapt nu v?zu mai nimic. în sfîr?it. în?elese cc-a spus. împletite în jurul capului. era limpede ci unghiile ei nu ?tiau ce-i manichiura. _ E doamna Chauchat. Hans Castorp privi aceast? mîn? . atît de importanta i se p?rea aceasta chestiune. care flecareau aruncîndu-?i cocoloa?e pîine. Aceasta poft? de mîncare n-o aveau.sistenta. se întoarse ?i privi lumea. apoi se Pleca peste masa ?i începea sa înfule ce. cum erau de o bicei mîinile femeilor din cercurile pe care le frecventa Hans Castorp. domni?oara Engelhart.. sim?i ca-I atinge foarte u?or o nedeslu?it? am intire despre ceva ?i cineva. îndreptîndu-se cu capul pu?in aplecat înainte c?tre ultima mas? din stînga. Destul de lata ?i cu degetele scurte. Dînd din cap . Ha s Castorp tresari îndîrjit ?i în supaiarea lui furioasa î?i spuse ca de data asta trebui a neap?rat s? afle cine-i vinovatul. c?lca straniu de u?or. prin urmare la masa ru?ilor bine".fapt care-i îng?dui lui Hans Castorp s? observe în treac?t ca avea pome?ii obrajil°r MUNTELE VR?JIT 89 oeminen?i ?i ochii îngu?ti. o pr?jitura care în ceea ce prive?te gustul nu era mai prejos decît cea din ajun ?i. Un licean judecind dup? vîrsta. în a?a fel încît Miss Robinson ?i profesoara îl privir? mir ate. nu gluma . De altfel. apoi o mîncare de legume servita aparte. Poate so?ul ei este francez sau numai de origine franceza. Trebuie sa ?tiu!" ?op ti el cu o pornire p?tima?a. aceasta mîna care ?inea p?rul. c?ci erau t?iate ca vai de lume. întocmai ca la o ?col?ri?a. o femeie.-jjjpgde încît profeso ara. cu o mîna în buzunarul vestei de lîna ce i se lipea de corp. Calea farâ zgomot. ?i biata fat? bâtrîna zîmbi cu duio?ie. cu parul de un blond ro?cat pe ca re-l purta în cozi simple. prefacîndu-l într-o pasta informa înainte de-a le mînca. iar cu cealalt? ridicat? la spate î?i aranja parul la ceafa. la care ai fi asistat cu pl?ce re daca n-ar fi f?cut în acela?i timp o impresie oarecum nelini?titoare. a?ezata perpendicular pe u?a ve randei. zise Hans Castorp înc? îndîrjit ?i arata spre un domn cu umerii c . brînza ?i fructele.Fran?uzoaic?? întreba Hans Castorp cu asprime. E atît de neglijcnla! Dar o femeie delicioasa. O doamna traversa sufrageria. ci ?i cei t?cu?i. nu ?tiu prea bine. ba chiar d ezgust?toare. Mare lucru nu v?zu Hans Castorp din profilul ei. -Nu. . lucru care se în tîmpla ori de cîte ori deschidea gura. fapt care crea un contrast ciudat cu zgomotoasa intrare. îm br?cata cu o jacheta alba ?i o fusta colorata. r?spunse domni?oara Engelhart. iar pe margini pieli?a era pu?in irita ta. spuse ea. Fiecare fel era oferit de doua ori ?i nu în zadar. Hans Castorp î?i d?du seama de aceasta mai curînd prrntr-o vag? impresie . numai oaspe?ii vese li. ci chiar murmura din vîr ful buzelor. câscînd larg ochii pu?in cam injecta?i. F arfuriile se umpleau ?i la cele ?apte mese se mînca. cu garnituri. decît cu propriii s?i ochi -întrucit se afla la o distan?a apreciabila. trecîndu-?i din cînd în cînd 88 THOMAS MANN ?ervetul pe sub ochelari ca sa-?i ?tearg? ochii nu se ?tie daca de lacrimj sau d e sudoare. ?inîndu-?i mereu p?ru l cu mîna trecuta peste um?r deasupra capului . ?i cînd se afla în fa?a unor cuno?tin?e noi avea obiceiul s?-?i pironeasc? ochii asupra mîinilor.pe cînd mînca pe?te -cineva trînti iar u?a de sticla. Nu era chiar a unei doa mne. ?i ro?ea?a pufoas? a obrajilor domni?oarei Engelhart se accentua. o foame de lup. posomori?ii care la un moment dat ramîncau cu capul în mîini ?i privirea în gol.dispunea de un sim? deosebit ?i de facultatea de a fac e aprecieri critice în ceea ce prive?te mîinile. Mai întîi . taîa în buc??ele mici tot ce îngr?m?dise în nurie. Vâzînd-o. de statura mijlocie.O fi cel de-acolo.

de la un vraci orb. auzind cum o roste?te . Picotind. aici nu-l cunoa?te nimeni. 90 THOMAS MANN Apoi prînzul se sfîr?i: mul?umit? unui serviciu îndemînatic pitica în special. nelini?tit si vis?tor. avînd o fire ce înclina pu?in spre o capricioasa ipohondrie. o v?zu p?tata de sînge. O trînte?te mereu. luînd de doua ori din fiecare fel. în acel moment îns?. Terasa comuna de odihna p?rea plina. De doua sau de trei on pieptul îi fu zguduit de un fel de rîs in terior. Farâ nici o re?inere. privise un punct fix undeva în gol. Deodat?. o sa se întîmple o neno ire! se v?ic?rea o tremur?toare voce de femeie. nu. în firida balconului. ?i-l vîra pe gît. Iar profesoara. Soarele se dep?r tase ?i imediat se las? o r?coare aproape neverosimila. cea mai însemnata din cursul zilei ?i care trebuia respectata c u stricte?e. ?e/ind pe marginea primului ?ezlong.?zu?i de la masa ru?ilor bine". cu toate ca era destul de grijuliu în leg?tura cu s? n?tatea sa. L-am cump?rat la C alcuta. fire?te. vîrî?i-l în buzunar. Mînca ?i el mult. interveni o alta. st?tea culcat ?i respira pe gura. între cei doi pere?i de sticla opaca ce-l separau de Joachim de o parte ?i de pereche a rusa de cealalt?. tot atît de discret cum ie?ise. f?r? s?-i pese daca-i simte sau nu gustul. Hans Castorp. va implor. î?i relua l ocul ?i ncepu s? mânînce. trecu printr-o senza?ie în care spaima se împletea cu pofta de îîs. Cînd se folosi de batista. cru?a?i-ne nervii ?i ascunde? i din fa?a ochilor no?tri aceasta cumplita unealta uciga?a. o fuma pîna la cap?t. cînd se gîndi la odioasa expresie pe care o întrebuin?ase doamna Stohr în vulgar itatea ei. în gradin?.. ?i domnul Albin se ridica. nu-i aici. se desf??ura iar o cura de odihna.. De data ace asta. îi înso?i plecarea cu comentarii pe jum?tate comp?timitoare ?i p e jum?tate dispre?uitoare. la care un tînar blond. Al doilea incident s-a produs cînd doctorul Blumenkohl a p?r?sit sufrageria pentru cîteva minute atît ?i nimic mai mult. Cerul se acoperise iar??i în întregime. doctoru l Blumenkohl se întoarse dup? cîteva minute. ad?ug? ea.Ar trebui s? închid? u?a cum se cuvine.. . ap?ru în lumina ei cea mai cruda vulgaritatea far a limite a doamnei Stohr care. medita la felul straniu în car e se comporta aici. pentru numele lui Dumnezeu. V?d c? iar? ?i se duce sa stea de vorba cu Heinrich cel Albastru'".O. Ame?it. . nu mai pomeni nimic de doamna Chauchat. primind lec?ia cu un zîmbet umil. expresia de dezgust de pe fa?a i se a ccentuase. respirînd greu ?i fara sa-?i dea prea bine seama cum urcase. c?ci dupa-amiaza. zise ea.. cu ?igara în gura. pîna la ora ceaiului. rostise cu încapâ?înarea caracteristica oamenilor M?rgini?i expres ia caraghioas? de Heinrich cel Albastru". r?zb?teau de acolo. era o fiin a cu picioare sprintene nu durase decît o ora. de jos. -Nenorocitul! Iat? înc? unul care o sa dea în curînd ortul popii. apoi cu un gest discret împinsese sca unul ?i ie?ise. o sa vi-l arat mai de aproape. zise Hans Castorp. Domnule Albin. este un cu?it excep?ional de bine ascu?it. azvîrli?i cu?itul. ârâ s? scoa o vorb?. r?spun se pe un ton impertinent: Pentru nimic în lume! Doamnele vor binevoi sa-mi îng?duie sa ma joc pu?in cu cu?itul meu! Da. de la ° distan?a de cincizeci de metri. îns? nu avu ene rgia necesara sa se alarmeze. se g?si iar??i culcat pe minunatul sau ?ez long. o adiere de vînt flutura din cînd în cînd drapelul fantezist pe care era eprodus caduceul medicinei.. iar Hans Castorp. doar rîsete înfundate si zvon de flec?reala . aprinzînd iar??i o M?ria Mancini. Izbucni un ?ipat . de parca ea îns??i ar fi fost vino vat?. Dori?i sa-l vede?i? Taie mult mai bine MUNTELE VR?JIT 91 un brici. De altfel. replica profesoara. cu inima zvîcnindu-i. Este suficient sa-i atingi t?i?ul ca patrunde-n carne ca-n nt A?tepta ?i. satisf?cut? f?r? îndoiala de a se ?ti mai pu?in bol nav? decît Blumenkohl.. ?> imediat dup? aceea boy-ul sau se ducea sa-l scoat? din pamînt. Ba chiar n-a fost niciodat? aici. ?i: Preabunule domn Albin. Est e o lips? de polite?e. cu înf??i?area Iui îngrijorat? ?i rezervat?. Domnul Albin Jos.

o dat? ce se hotarîse ca o sa ramîi repetent. re peta el ?i-?i strînse buzele. Nicidecum ca sa glumesc.. Am studiat-o îndeaproape ?i sînt Xat asupra celui mai bun mijloc de-a sfîr?i. al tinerei ?i pre?ioasei dumneavoastr? vie?i! îns? domnul Albin ramase neînduplecat. pute? i sa mi-o lua?i în nume de rau? Nu am leac..Atunci de ce? De ce? întrebar? cîteva voci înfiorate de presim?iri. mai bine v-a?i lua pardesiul. observînd ca efectul vorbelor lui sc?dea. continua domnul Albin. Atunci doamnele începur? sa ?ipe ?i mai proste?te decît adinea uri ?i se auzi cum mai multe dintre ele încercau sa sar? de pe scaune. în sfîr?it. L?sa?i fumatul. plecînd. Chiar ?i fara oglinda... cu toata pneumonia sa îecenta. domnule Albin. cu acest scop îl P?strez.general.. . c?ci se împie dicau în pleduri ?i c?deau. dar în?elege?i-ma ca zadarnic încerci sa opre?ti roata destinulu i. cu o fa?a trandafirie de copil ?i cu mici tuleie de puf de-a lungul urechilor. apoi se rea?eza pe sc aun picior peste picior ?i-?i aprinse o noua ?igara. este o treaba s igura. pe deasupra. deasupra arterei. Dar pune?i-va pardesiu l. nu am leac . Asta înseamn? sa face?i ceva p este puterile omene?ti. »ase în piept o mare cantitate de fum pe care o zvîrli brusc afara. E înc?rcat. înveh?i-va ?i urma?i tratamentul. Atunci r?sunar? pe diferite tonuri proteste rug?toare. o sa va întoarce?i în lume ?i o s? va bucura?i de o mare popularitate. faceti-mi pl?cerea asta. o sa v? vindeca?i. domnule Albin. Nu rm-ar fi prea u?or sa nimeresc 92 THOMAS MANN drept în ea. O sa va intereseze mai mult. Nu.Domnule Albin. a?a cum stau aici. Acum ?ase sapt?mîni z?cea?i în pat cu o pneumonie. zise el.. . domnule Albin. (La cuvîntul sfîr?i" se auzi n l'pat. Chestiunea este destul de simpla.. ... e mai bine a?a. fc îngrozitor! str iga una dintre ele. nu. iar cu ?ea va î?i atinse tîmpla aici.. Ma duc în camera sa-l aduc.. . nu te mai întreba n imeni de lec?ii ?i nu mai aveai nimic de f?cut Sînt copt. striga o doamna în urma lui.) Sa l?sam inima deoparte. Aici trebuie sa -l pun ?i domnul Albin scoase iar??i din buzunar revolverul nichelat. Izbucnir? alte ?ipete. doamnele mele privi?i-ma..Privi?i-l cît este de mic ?i de str?lucitor. pentru aceasta f . E un lucru extraordinar de afurisit. De fapt. ?i-acum ma duc sa-mi caut revolverul! spuse domnul Albin.?i chiar consilierul aulic nu ascunde eviden?a decît de forma ?i pentru prestigiu. f oarte tînar. nu l-am cump?rat ca sa glumesc. continua el înceti?or dup? ce. pe cuvîntul meu de onoare. dar daca apa? a ici.. mai ?i fuma?i. Nu mai goni?i masorul cînd vine sa va fric?ioneze cu alcool. sa nu face?i una ca asta! r?sunar? mai multe gla suri.Vad ca începe?i sa în?elege?i. iar acum sta?i aici tara pardesiu. îl ?in sa-l am la înde mîna in ziua în care voi g?si ca circul asta de-aici devine ln cale-afara de plictisitor ?i cînd xoi avea cinstea sa va salut. Prin urmare îngadui?i-mi mica libertate ce decurge din acest fapt. sînte?i tînar. Domnule Albin. leganîndu-se în mers.Domnule Albin. domnule Albin. imbrac a?i-l.. De altfel. lasa?i-ma. N-am refuzat niciodat ? nimic unei femei. nu r?spunse decît printr-un rîs batjocoritor ?i peste cîteva minute se în toarse cu revolverul. asculta?i-ma pe mine. sânt. Ei. Sînt aici de trei ani. nu suportam a?a ceva! Domnule Albin.. Are o pulere de percu?ie. la care domnul Albin d?du din cap. ? ase gloan?e sînt vîrîte în butoia?ul acesta. întinde?i-vâ. va mul?umesc. zise el. care se învîrte?te cu o gaura la fiecare trage e. E ca la liceu. spuse domnul Albin. lua?i revolverul de la tîmpla. Dar el. De aceea prefer sa distrug con?tiin?a chiar în miezul ei introducînd un mic ?i dr?g?la? corp str?in în acest organ atît de intere. pe cuvîntul meu de cinste. ?i domnul Albin î?i în drepta degetul ar?t?tor c?tre craniul blond cu parul tuns scurt. ... mu?ca. printre care se amesteca chiar ?i un puternic hohot de plîns. nici nu va gîndi?i m?car s a va înveli?i ?i.. va rugam s-o face ?i de dragul vie?ii dumneavoastr?. fire?te. auzi?i... m-am saturat ?i la mine nu se mai prinde a?adar. spuse el si. Dar domnul Albin &e preg?tea sa ias? din sala de odihna ca sa urce în camera sa. îl las? sa cada în buzunarul de la piept.

Dup? ceasul sau era trei ?i jum?tate cînd îl trezi o c onvorbire ce se desf??ura în spatele peretelui de sticla din stînga: doctorul Krokow ski. sus. Dup? aceea î?i continua drumul. care la ora aceasta f?cea vizita fara consilierul aulic. îmi ba? joc de toate. ~ E în regula. Am acolo. de?i n-ar fi dorit sa ramîna între patru ochi cu doctorul Krokowski. ?i sa se împu?te? Desigur. în p?dure. nimic nu mai are importan?a . de starea s?n?t??ii so?ului ?i c erea sa i se arate foaia de temperatura. sus. putînd sa rida de toat? t?r??enia". asemenea discursuri sînt foarte binevenite ca divertisment. e de la sine în?ele s ca cine are cinstea sa fie s?n?tos nu prezint? nici un interes ?i deci nu e co nsultat. fara îndoiala. I se p?rea. o vraja. In primele zile dup? venirea . întreba Hans Castorp. Crezi ca-i posibil. cu toate ca pe de alta parte îi era cam frig poate din c auza ca nu se învelise destul de bine. Ne tulbura t oata odihna de dupa-amiaza cu flec?reala )ui ?i felul în care enerveaz? doamnele nu poate avea alt rezultat decît sa le întîrzie îns?n?to?irea cu cîteva saptamîni. îns? caraghioasa ?i pl?cuta. încerc? sa-?i închipuie starea sufleteasca a. Dori?i ciocolata? Servi?i-v?! Nu. î?i aranja parul ?i hainele ?i se întîlni cu Joachim pe co ridor. L-ai auzit pe acest domn Albin? întreba el în vreme ce coborau împreuna scara. ca el sa ia în serios chestia aia cu treaba este sigura". Se spal? pe ochi ?i pe mîini. nu-i deloc imposibil. ca onoarea est e o treaba care prezint? avantaje considerabile. Asemenea lucruri se întîmpla aici. dar acest lucru îl enerva pe tînarul Castorp. am gr?mez i de ciocolata în camera. opt bomboniere. Satan face propuneri dezonorante Mai tîrziu î?i pierdu cuno?tin?a. Nu mai trebuie s? mi?c nici un deget. cei drept. se întoarse prin c oridor ?i intra în camera lui Joachim.un rîs ?treng?resc ?i sacadat în acela?i timp. Acolo. de care aproape ca se bucurase cînd în ultimul trimestru p?r?sise cursa. Hans Castorp g?si pu ?in cam umilitor faptul ca putea fi evitat ?i neglijat în felul acesta. ?i în vreme ce. r?spunse Joachim. Fire?te. dar ca nici îu?inea nu are mai pu ?ine. un sentiment de o voluptate s?lbatica îl înspaimînta ?i-i accelera b?t?ile inimii vreme de cîteva cli pe. în sala de odihna se f?cu imed iat lini?te. iar somnolen?a nepl?cuta îi în ierbîntase din nou obrajii. Domnul Albin scoase un mic hoho t de rîs . Toate acestea mi le-au t rimis in timpul pneumoniei doamnele din sanatoriu. ?i-?i amintea destul de bine de acea nepasaie pu?in cam umilitoare. r?spunse Joachim. Era. 94 THOMAS MANN Avea îns? ame?eli din pricina ca st?tuse întins atîta timp. cinci pachete marca Gala Pe?er ?i patru jum?t??i de kilogram de ciocolata Lindt. De undeva. îl impresionase puterMUNTELE VR?JIT 93 ic mai ales exemplul luat din via?a de ?coala.. Dar oare va voi cineva sa fac? pe denun??torul? ?i apoi. se interesa. ba chiar c? avantajele acesteia din urma sînt aproape nelimitate. domnului A lbin ?i sa-?i imagineze ce putea s? semnifice a fi eliberat definitiv de jugul o noarei ?i a te bucura ve?nic de foloasele de nep?truns ale ru?inii. deoarece el însu?i r?m?sese repetent într-a ?asea. spuse el ?i se scul?. Fara un motiv aparent. Individul acesta ar trebui pus la punct. nu se putu st?pîni sa nu resimt? oarecare invidie. cu titlu de experien?a. nu ma s?r?ci?i. Doctorul Krokowski z?bovi doua sau trei minute la Joachim. ocolindu-l pe acela al lui Hans Castorp.. pe versantul celalalt. cum s-a exprimat. la ace?ti oameni. mai ales. pare-se. s?n?tos ?i nu i se acorda nici o aten?ie c?ci aici. iar Hans Castorp îl auzi Pe varul sau spunînd ca e vr emea sa se scoale ?i sa se preg?teasc? pentru gustarea de dupa-amiaza.ericita stare. Dar acum gîndurile îi erau tulburi ?i risipite ?i-i era greu sa le precizeze. ?i într-un chip ciudat cuvintele rostite continuara sa r?sune în golul t?cerii. îns? nu de-a lungul balconului ci. E o grava indisciplina. discuta în ruse?te cu perechea prost crescut?. dup? care porni în cont inuare de-a lungul balconului. H?ns C astorp ciuli urechea pîn? cînd totul se stinse ?i m?car c? domnul Albin îi ap?rea cam nerod. o voce de bas ceru sa se fac? t?cere. o lini?te atît de adînca de parc? s-ar fi destr?mat un vis. cu doua luni înainte de sosirea mea sa spînzurat un student care era aici de multa vreme.

Da. Nu pomeni despre asta. Cum po?i s a-?i dai seama chiar din prima zi? Dumnezeule. A trecut ?i. din întîmplare. de altfel. ba pîna ?i supa concentrata de c arne. ciocolat?. pe u?a fatala care era ve?nic izbita ?i d?dea în . cu toate ca f?cea nenum?rate eforturi sa nu-i dea nici un pnlej. iar la urm? o bucata de brînza minunat? cu pîine de secara. Est e foarte posibil sa nu mai pot ramîne ?i sa fiu silit sa plec mi-ai lua-o în nume de rau? Sa pleci? Ce te-a apucat? striga Joachim. Dar dup? ce b?u o jum?tate de pahar mare. Da. se îngrozi. m?car c? so?ul ei o sf? tuise s? nu vorbeasc? despre asta. Sa nu începi iar??i sa ma ame?e?ti cu medita?iile tale asupra timpului! exclama Joa chim. crema de migdale. acum vom lua ceaiul. ?i pe urma ne reîntoarcem la banca de azi-diminea?a. îl l?muri el. îi spusese. Se uit? atent la cozonacul cu stafide. de fo arte multa vreme la voi aici. o cura f?cuta în graba ?i parca lipsita de însemn?tate. fii lini?tit. încît se întreba din ce în ce mai tulburat dac înc? mai auzea bine sau daca. pentru a patra oara. Gusta ?i pu?ina marmelada. Pe deasupra. sus. ini a îi b?tea ca o mica tob?. aproape de ora ?apte. mc? ° data. de data aceasta pentru cina. astfel încît cei doi veri trebuira s? salut e adesea dup? care urm? o noua cur? de odihna. gem. iar to?i pacien?ii care. ?i chiar daca te VOr crede. se afla p entru a cincea oar?. sup? de zarzavat. în sala cu ?apte mese. iar spre marele lui chin nu putea s? scape de impresia ca dr?g?la?a Marusia care se aplecase asupra farfuriei ?i-?i ascundea fa?a înd?r?tu l mîinii împodobite cu micul rubin rîdea de ei. nu vor face decît sa rida!" ?i totu?i ea ?inea sa spun? azi. Se g?sea din nou. ?i n-a? putea sa-?i spun de ce. Preciza ca ?tie sa pre-Pare dou?zeci ?i opt de feluri dif erite de sosuri de pe?te . în timp ce nepo?ica jnînca iaurt cu lingura. dar se cutremura în adev?r la gîndul ca ar putea mînca .avea curajul s"° m?rturiseasc?. Fie. Pentru cina î?i schimba hainele cu con?tiinciozitate ?i mînca între Miss Robinson ?i p rofesoara. în tot acest timp. Sculîndu-se de la masa înc? îi mai avea în gura. în intervalul scurt ?i neînsemnat f ?cur? o plimbare pe versantul povîrnit al muntelui. Ca de foarte departe o auzi pe doamna Stohr povestind sau facînd ni?te afirma?ii atît de absurde. Am uitat tot în ceea ce p rive?te complexul. c? ?tie sa prepare dou?zeci ?i opt de feluri de sos de pe?t e. 96 THOMAS MANN mina la frunte ?i uita sa mestece ?i s? înghit? un dumicat de pîine de secara cu Che ster pe care-l avea în gura. ciocolata. e tot prima zi? Nu pot scap? de impresia ca sînt de multa vreme. pleoapele îi erau ca de plumb. nici nu mi-e capul pre a limpede. sub bolta împodobita cu mot ive simple.mea s-a vorbit mult despre aceasta întîmplare. Nu. crem? de unt. î?i d?du seam a c? ar face bine s? se întind? în pat. care abia daca dura o ora ?i jum?tate. Abia ai sosit. Prin urmare.. Nu te vor cre de. nu ma simt prea bine Ia voi. Ie?ir? pe u?a de sticla din stînga. Pu?in mai tîrziu. dup? masa copioasa de la prînz. mai era lapte. am uitat totul. Capul îi vîjîia. Ceru iar??i o s ticla de bere de Kulmbach. Hans Castorp ceruse ceai în care muia biscui?i. î?i duse I.. \liss Robin son bea din nou ceai ro?u de m?ce?e. doua buc??i dintr-un tort în care erau de toate: pricomigdale. MUNTELE VR?JIT 95 în sufragerie se ofereau toate b?uturile prev?zute pentru ora aceasta. Hans Castorp casca nervos. M-ai z?p?cit destul azi-diminea?a. petrecuser? doua or e culca?i. erau ocupa?i acum sa întind? cu sîrguin?a unt pe felii mari de cozonac cu stafide. friptura la tava ?i la gr?tar. îi replica Hans Castorp. pe balcon. vorbele doamnei Mohr nu se pref?ceau în c apul sau în absurdit??i. Hans Castorp fu scuturat de frisoane violente. la locul lui. E o prostie. pentru moment. ceai. Dar sper ca n-o sa mai dam peste Settembrini. cafea. pîn? în apropierea unui mic pîrîu dru ul fiind acum plin de numero?i pacien?i. Mi-e peste putin?a sa mai ia u parte azi la o discu?ie spirituala ?i cred ca-i mai bine sa ?i-o spun de pe ac um. A i se p?ru înspaimînt?tor bietului Hans Castorp.

mai erau cîteva aparate optice: un stereoscop prin lentilele c?ruia se ved eau unele fotografii aflate în interiorul lui. r?spunse Hans Castorp. Surise cînd se adresa lui Hans Castorp. bridge la cealalt?. cu vreun prilej oarecare. . ascultîndu-l. cu cercei de aur ?i parul lînos. r?spunse Hans Castorp. de un tip original ?i hazliu. aproape de pîrîu.. îi replica Settembrini dup? ce. Forma centrul cercului.. fire?te. Aproape to?i pacien?ii o luar? în aceasta direc?ie deoarece se p? rea ca. se plimba indiferent printre pacien?i. mai era ?i doctorul Blumenkohl care se al?turase grupului. de exemplu. înf??i?are nepasatoare. formînd o ga?ca intima. iar acesta sim?i din nou c? se dezmetice?te la vederea buzelor ce se unduiau cu o fi ne?e batjocoritoare sub linia curba a must??ii negre. .Este posibil sa ma fi exprimat astfel. imediat. Ei b ine. discutînd în grupuri mici. La d oua mese pliante se juca: domino la una. în afara de doamna Chauchat mai erau: un b?rbat tînar. apoi. De altfel.. în plus. învîrtind u?or o roti?a din?ata. Cîte-odata e greu sa . în hol si în saloanele al?turate avea loc un fel de reuniune. zise el. începu sa cînte pentru a patra oara aceea?i bucata.Ah! dumneavoastia sînte?i.Mul?umesc. situate în fundul camerei mici. pieptul c?zut ?i ochii exoftalmici.holul din fa?a. ca la prima vedere v-am luat drept un fla?netar . _ Este îng?duit sa ?tiu cum va sim?i?i cu s?n?tatea. de?i î?i d?dea foarte bine se ama ca n-ar trebui sa i-o spun?. Hans Castorp se uita nu fara dispre? la aceasta femeie prost crescut? ?i gmdi în sinea lui: îmi aminte?te ceva. Mai ales în pozi?ie orizontala". V-am recunoscut. salturile pe sîrma ale unui acrobat ?i o pereche de ??rani într-un dans tirolez. Settembrini rîse.. o tînara foarte bruna. Ca distrac?ie. A fost fara îndoiala curata prostie din partea mea. apoi mai era un caleidoscop în forma de luneta.. adînc ?i t?cut. într-o pozi?ie teapana.Amuzant ?i plictisitor.... Doamna Chauchat purta o rochie albastra cu guler de dantela alba. cu mîinile în buzunare. Hans Castorp. n-are nici o importan?a." Un lungan de vreo treizeci de ani.Nu va nelini?ti?i. dar n-a? putea sa spun ce anume. f?cuta dintr-un fel de stofa flau?ata ?i aceia?i pan taloni cadrila?i de culoare deschisa. precum ?> doi tineri cu umerii c?zu?i. mai arunca asupra tîn?rului o privire iscoditoare. un gondolier vene?ian an emic. a?i g?sit amuzant acest fel de via?a? . cu barbi?on blond. cu munile Teci pe genunchi. înd?r?tul un ei mese rotunde. a?ezata pe canapea. de colo sus. domnule inginer? îl întreba Sette mbrmi care. care nu era de sp?r?it de sala de jocuri decît prin draperii. se uita la itali an cu un aer destul de nating. vrem e de o clipa. cu gura c?zuta ?i ochii congestiona?i. privi cît va timp în fiecare dintre aceste aparate. cu buzele dispre?uitoare mînuia c?r?ile cu gesturi neglijent e de om de lume. Majoritatea pacien?ilor st?tea în picioare. printre care se aflau doamna Stbhr. cu fa?a întoarsa c?tre salonul de j ocuri. pe care l-am. se apropi ase acum de Haas Castorp. în sfîr?it. Strict regulamentar.. Obi?nui?ii de la masa ru?ilo r bine. nu îns? fârâ a le privi în ochi pe fiecare. .i Hermine Kleefekl. cînta de trei or la micul piin de culoare MUNTELE VR?JIT 97 bruna mar?ul nup?ial din Visul unei nop?i de var?. se mai g?sea ?i o toba ce se învîrtea ?i în care se introducea un film de cinematograf. printre altele. Avea aceea?i haina cenu?ie. un înv??? tor aplicînd o corec?ie unui ?colar. de ling? banca.. la ora aceea. bine. zise el. cum va place dumneavoastr? sa va exprima?i. dup? cina. printre care domnul Albin ?. unde jucau îndeosebi tinerii. se retrasesera în salona?ul apropiat. continua el. Va rog sa ma crede?i. raspunzînd la jjj?jjntea cît orva doamne. ?i cum v-a?i petr ecut ziua prima zi a ?ederii dumneavoastr? în acest loc de divertisment? . doamna Iltis ?i domni?oara Levi. adaug? vazînd ca Settembrini îi arunca o privire rece ?i p?trunz?toare. a' c?rui par începuse a se rari. adic? o idio?enie fara seam?n! De altfel înc? n-am în?eles cum a fost cu putin?a. dup? care prin orificiul din fa?a puteai vedea un morar încaierat cu un co?ar. de al c?rui ocular î?i lipeai ochiul pentru ca. cum dori?i. Domnul din timpul plimb?rii de azi-diminea?? . într-un col? al camerei st?tea doctorul Krokowski angajat într-o di scu?ie prieteneasca ?i vioaie cu un grup de doamne. în?îrzie pu?in ?i lînga masa de bridge unde in curabilul domn Albin. sa pui în mi? care o întreaga fantasmagorie multicolora de stele ?i de arabescuri.

. la dumneavoastr?.. afara doar de cazul c? aparen?ele sînt în?el?toare ce-ar fi sâ MUNTELE VR?JIT 99 nun?a?i de-a mai îmbatrîni aici. Ma ve?i crede ca picioarele mi-s reci pînâ Ia genunchi? Este un fel de-a spune. contin u? el. ?i cu toate acestea. ce vîrsta? Fire?te. pe scurt. In curînd voi împlini dou?zeci ?i patru de ani. la dumneavoastr?. capul îmi vîjîie îngrozitor. asta e enormitatea.faci deosebirea.. Castorp nu-?i mai aducea aminte! Nu mai ?tia ce vîrsta are. c u toate sfor??rile ner?bd?toare ?i dezn?d?jduite ce le f?cea ca s? ?i-o aminteas c?. îmi îng?dui?i o întrebare? Ce vîrsta ave?i de fapt? 98 THOMAS MANN lata îns? ca. ?i ca ar trebui s? m? socote sc la?. iar mîine diminea?a a?i ?terge-o cu expresul prev?zut în mersul trenurilor? . ramînînd încremeni?i ?i orbi ?i.. Veni?i-vâ în fire ?i lasa?im? în pace cu absurdit??ile dumneavoastr?. gînd i el.lucrul acesta mi se pare exclu s . nu-i surprinz?tor.Crede?i c? trebuie s? plec? întreba Hans Castorp. ceea ce. capul s?u obosit nu ?tiu ?? r?spund? acestei întreb?ri. mi se pare c? ar trebui sâ-mi fie ru?ine.dar ierta?ima. Dou?zeci ?i patru a?i spus? întreba apoi. iar pe urma ai ascultat dis cursurile acestui domn Albin ?i pe deasupra stînd în pozi?ie orizontal?. ?i apoi ar fi împotriva oric?rei ra?iuni. fire?te. Spune?i-mi sincer: crede?i c? este cu putin?? ca doam na Stohr s? ?tie s? prepare dou?zeci ?i opt de sosuri de pe?te? Nu mâ gîndesc la fap tul dac? este în adev?r capabil? s? le preg?teasc? . Nu p?rea sâ-l asculte. ci de mai mult timp. la mas?. ci numai sosuri de pe?te. ceru sa i se repete întrebarea apoi spuse: Eu. o privire spre înc?perea de al?turi ?i o v?zu din fa?a pe doamna Chauchat cea cu ochii îngu?ti ?i pome?ii la?i. adic? pur ?i simplu fiindc? vreo cîteva zile ip-am sim?it pu?in tulburat ?i mi-a fost ca m cald. sînt obosit! zise el. Din nou ochii lui prive au fix în sine".. cînd chiar dis de-diminea?a ?i s-a ?uierat cu. fara îndoiala ca am. am impresia c? nu ma aflu aici numai de o zi. întocmai a ?i cum a? fi devenit mai în vîrsta ?i mai în?elept. Nu ?tiu nimic despre asemenea lucruri ? i nu vreau s? ?tiu nimic. c?ci. ?i este de presupus ca dac? pentru atîta lucru a? da bir cu fugi?ii. închipui?i-v? . sau dac? doar mi-am închipuit ca am auzit-o? Settembrini continu? s?-l priveasc?. acest lucru. unde. ca ?i în acea diminea??. A?i spus ca ave?i dou?zeci ?i patru de ani? Hm. am dou?zeci ?i patru de ani. Auzi ?i vezi atîtea l ucruri noi ?i ciudate. la urma urmei.. am mereu impresia c? nu mâ mai pot încrede în cele cinci sim?uri ale mele ?i trebuie s? m?rturisesc c? acest fapt ma stinghere?te mult mai mult decît fierbin?eala din obraji ?i picioarele reci. altfel n-a? putea cîtu?i de pu?in s?-mi exp lic starea mea de acum. dintre to?i cî?i i-am cunoscut? Dar. pe de alta parte. cu gesturi care agitau umerii ?i .Fire?te.ci numai dac? a afirmat. rosti de trei o ri a?a. nu mi-e prea u?or s? m? aclimatizez aici sus. deocamdat? de alt'< ^ci sus. uite uite" ironic gînditor. am aceasta impresie. Nu. daca v-a?i face bagajul hiar în sear a asta. ?i uite. . cred c? ve?i recunoa?te ?i dumne avoastr?. genunchii nu mai sînt picioarele . Pentru a cî?tiga timp. adic?.. dou?zeci ?i opt! spuse Hans Castorp. Cunoa?te?i senza?ia ce-o ai cînd visezi ?i cînd ?tii c? visezi ?i ai vrea s? te treze?ti ?i nu po?i? Este exact ceea ce simt eu. da. ?i obosit" nu este cuvîntul care exprima exact starea mea. a?a". Dou?zeci ?i opt de sosuri de pe?te! Nu sosuri în general. Insa. deodat?. în ci uda tuturor eforturilor. Vorbea pentru prima dat? cu oarecare entuziasm. din intîmplare. ~ Mai în?elept? zise Settembrini încruntîndu-?i sprîncenele. îngadu i?i-mi înc? o întrebare sau o umil? propunere. Cum ?edere a aici nu pare sa va priasca ?i cum nu va sim?i?i bine la noi nici din punct de vedere fizic ?i nici moral. a?a. de ce ?i de cine-mi aminte?te. da. Unde. în adev?r.. ierta?i-m?. accentuînd puternic pe ?. Cînd de-abia am sosit? Dar nu. domne?te o prea mare anima?ie. Domnule inginer! f?cu Settembrini sup?rat ?i mustr?tor. cu pneumo-toraxul. c um a? putea s?-mi dau seama chiar din prima zi? Rostind aceste cuvinte arunc?. adineauri. Nu m-am plictisit. dac? vre?i sâ-i spune?i a?a. Cred c? am temperatura.

începu sa se înf??oare cu o dexteritate uimitoare în cele dou a paturi de par de c?mila întinse pe scaun. sint absolut necesare.?i rezultatul? Era ?i continua sa ramîna s?n?toasa Pleca dezn?d?jduita ?i nepas atoare la vorbele de mîngîiere. adica toate gusturile în afara celui pe care trebuia sa-l aiba. dintr-o familie foart e buna. MUNTELE VR?JIT 101 _ Dar nu am deloc inten?ia sa ma culc noaptea pe balcon. împreuna cu al?i pacien?i reuniunea luase sf îr?it în ziua aceea ?i to?i se risipir?. c?ci în seara asta nu-l mai ?m picioarele. 100 THOMAS MANN nu erau decît cîteva grade deasupra lui zero.p?rea c? vrea sa-l determine pe italian s?-?i retrag? propunerea în mod hot?rît. rug?min?ile ei au fost zadar-nice ?i cei în drept au st?rui t în hotarîrea de-a o invita s? plece. umerii ?i bra?ele. Ottilie Kneifer. Atun ci se scalda în lac ?i precizez c? era la începutul lui mai. Mi s-ar p?rea din cale-afara de ridicol. se sui cu Joachim în ascensor. Hans Castorp îl înso?i pe Joachim pîna în camera.. M? plec de asemenea în fa?a curajul ui. f?cu el c?tre Joa chim care tocmai se apropia. la vorbele p?rin?ilor. Ottilie nu avea tempe-tur?. A?adar. apoi spre dreapta. ocupînd balcoanele ?i s?lile de odi hna pentru cura de seara. nu sînt decît în vizita. lacul nu era chiar înghe?at. Prin urmare. sora muta" est e un termometru negradat a?adar. a nop?ile erau foarte r eci. ca s? fim preci?i. de c?rbune ?i de multe altele. dragul meu inginer. Mai ramîn pu?in cu . Sub pa?ii sa i.. în clipa cînd se îns?n?to?i complet . sa ias? pe balcon unde puse lampa în priza ?i. I se p?ru ca are un gust de clei. apoi pe toata lungimea trupului pîna sub um? r. pardoseala coridorului. înflorat . Ia voi. Joachim începu prin a se înveli cu paturile una dup? alta. întrucît am în?eles totul! exclama Hans Castorp. . abia va mai ?ine?i pe picioare. ce l de anul trecut. Ceea ce spune?i este logic ?i ar fi foarte greu s?-i opui un argument hotârîtor.9. Dar.c?ci. masurînd coloana de mercur ?i notînd chiar el temperatura. Totul are o limita. acoperita cu un covor din fire de cocos. îns ? aici. dar cum cererile erau foarte mari ?i a veau nevoie de camera. al lui Joachim unul asem?n?tor se afla ?i în camera lui ?i aprinse o Mana Mancin i. Atunci Ottilie f?cu temperat ura. Ba deloc. Domnule locotenent. vede?i ca am priceput foarte bine! Cu toate acestea. Mîme trebuie neap?rat sa procuram cît eva paturi pentru tine. declara tians Castorp. cu termometrul în gura. cîteva cazuri frumoase de aclimatizare. r?spunse Settembrini. St?tu destul în apa ca sa se îmboln?veasc? . Ottilie. O sa le g?se?ti tu întrebuin?are ?i cînd vei pleca devale. Se a?eza în fotoliul mare. ?i în definitiv trebuie oricum sa d ovedesc într-un fel sau altul ca aici. întîi spre stînga. în a?a fel încît sfîr?i prin a face un pachet perfect propor?ionat ?i neted. Hans Castorp îl privi cu o sincera admira ?ie cum f?cea aceste mi?c?ri cu deosebita îndemînare. luînd lampa mica de pe m?su?a de noapt e ?i gramatica rusa. din care nu ie?eau decît capul. Ce-o sa se întîmple acolo. Ai ajuns la o mare dexteritate. Aici mi-e casa!" Nu mai ?tiu ce s-a întîmplat cu ea. A stat aici cel pu?in un an ?i jum?tate ?i se o bi?nuise atît de bine încît. fiica unui înalt demnitar. al domni?oarei Kneifer. De altfel am v?zut. Totu?i continua sa fumeze. aici se sim?ea fericit?. se întîmpl? uneori e vindeci aici. ma în?el eu sau dumneavoastr? nu ma mai asculta?i? Daca aparen?ele n u ma în?ala. fiind s?n?toas?. nu putea ?i nici nu dorea s? se întoarc? la a i s?i. sus nu mai voi s? plece cu nici un pre?. II ruga din tot sufletu l pe consilierul aulic s-o mai ?in?. întins pe ?ezlon g. domnul meu. adic? reu?i singura s? ?i-o urce destul de serios. De pilda. ca acas?. urma rindu-l pe Joachim cum se preg?te?te pentru cura de odihna.M? înclin în fa?a ra?iunii. O sa înve?i ?i tu la rîndul tau. A?a ceva n-o sa fac niciodat? ?i prefer sa ?i-o spun de pe acurn. de fapt nu-i decît un termometru negradat pe care medicul îl con-r°leazâ person al. lua?i-l pe varul dumneavoastr?! Duce?i-l sa se culc e! Zadarnic î?i da curaj cu mintea. zise Hans Castorp. r?spunse Joachim care în timp ce vorbea ?inea strîns termo metrul între din?i. în adev?r. îns? o d?dur? de gol schim bîndu-i termometrul cu 0 »sor? mut?" dar dumneavoastr? înc? nu ave?i de unde ?ti ce es te asta. parca se leg ?na în valuri. dar asta nu-l stingherea prea tare. mai ales ca nu ai nici m?car un sac îmbl?nit . la noi. E o chestie de exerci?iu. avea 36. devale? repeta ea mereu. cum î?i pune vesta ?i pe deasupra un palton vechi pentru ca apoi.

dar nu de fericire. dînd u-?i osteneala sa fumeze ?igara care avea un gust atît de scîrbos. întins în fotoliu. ?i aproape ca acoperi sunetele concertului de seara ce se auzea dinspre Platz c?ci se d?dea iar??i un concert în acel hotel. ci temperatura atmosferei. reci. Are un guSt groaznic. ?i apoi f?r? îndoiala ca st?tuse prea mult culcat peste zi. m urmura cîteva fraze în genul «Noapte buna!". dar î?j d?du seama ca s e în?elase. cineva b?tea undeva un covor -ceea ce de fapt nici nu se întîmpla în realitate. de parca ar fi f ost în aer liber. Potrivit lui Reaumur. decît pentru a a?tepta ca starea aceasta minunat a sa-l mai cupnnda o data. Hans Cast . în?elegea ?i g hicea într-un fel atît de nou. în camer? ei au noua grade Puse mîna pe radiatoare ?i constata ca sînt moarte. sub plapuma de fulgi. Ma? inal ?i fara sa-?i dea prea bine seama. rea?ezîndu-se. în via?a lui nu se sim?ise mai rau d ecît acum. o arie de opereta în ritmuri regulate ?i de un stil demodat venea prin noapte pîna la el.tine pîna-mi fumez ?igara. parfumat cu violete. ie?i pe coridor ?i intra în camera l ui. o impresie ?î?ni brusc punînd stapînire pe el. putem socoti ca e ora potrivita cînd ne va fi îng?duit. E jalnic!" î?i ?opti. Sfîr ?i deci prin a se scula. prin u?a deschisa a balconului p?trundea de af ara lumina lampi?ei de pe balconul lui Joachim ca ?i cea de la perechea care st? tea la masa ru?ilor de rînd. dar eu ?tiu ca e buna ?i ca pent ru ziua de azi trebuie sa ma mul?umesc cu atît. Dar cînd va fi nou? ?i jum?tate. se spa l? pe mîini cu s?punul lui moale ?l de buna calitate. Se întinsese cu certitudinea ca se va cufunda imediat în somn. Dar nu mai reveni. se deschideau tres?rind nelini ?tite de îndat? ce le închidea. lasînd sa-i cada capul înfierbîntat ?i tulburat pe perna pe care murise americ anca. acum refuzau categoric sa stea închise. cu gura strîmbata. de altfel. afara. destul de dese. iar pleoapele pe care pîna mai adineauri se luptase sa le ?in? deschise. clipind repede. exact ca ?i cum s-ar fi b?tut un covor cu un b?t?tor de trestie îm pletit?. de altfel. ?i numai astfel se explica de ce se sim?ea rebegi t ca un cîine. sa ne vîrîm în pat. de?i se aflau în luna august. Sim?i cum îl cuprin de puternic sentimentul unei st?ri nenorocite. Fire?te. nu acesta era mijlocul cel mai bun de-a adormi ?i. în vale. Dar în acela?i timp îl înv?lui pe nea?teptate un sentimen de o ciudata bucurie exuberanta ?i de speran?a. era oricum ru?inos sa nu se dea c?ldura. turna în Pahar ap? ro?ie pentru gura din flaconul trusei de c?l?torie. unul dup? altul. în camera înc? nu era complet întuneric. Era expresia pe care o avusese c hipul lui Joachim cînd venise vorba despre Marusia ?i despre însu?irile ei fizice de spre acel straniu ?i dureros rictus a] gurii. acolo. cît ?i despre acea paloare care-i pa ta obrajii bronza?i. d?inuia numai propria lui jale. c?ci ceea ce avea importan?a nu era luna ar?tata de calen dar. o impresie unica fa?a de toate celelalte de peste zi. în plus. Ramase astfel. o observa?ie pe care o f?cuse ?i pe care de spaima ?i din delicate?e se str?duise s-o uite imediat. In timp ce se dezbrac? începu sa fredoneze ca pentru sine. î?i spuse. Nu-i înc? ora mea obi?nuita de somn". în afara lui. i ar Hans Castorp o fluier? încet (c?ci se poate foarte bine fluiera încet) în timp ce b ?tea m?sura cu picioarele reci. ?i în vreme ce. ?opti cîteva cuvinte neîn?ele se care totu?i voiau sa spun? ca. de adînc ?i intim. ca ?i cum ar fi v rut sa-l prind? în flagrant delict. pe urma î?i d?du sea ma ca inima sa era cea care î?i f?cea auzite b?t?ile. încît b?t?torul de covoare î?i mari iu?ea a acolo. Sim?i un fior unul singur. f?cu gargara ara s? stîrneasca vreun zgomot. Fa?a îns? îi ardea. în curînd o sa fie ora noua totu?i înc? nu-i nou?. ?i-o în tinse pe picioare pîna la jum?tatea trupului. dar iar se ridica ?i cer u în ?oapta îng?duin?a sa ia p?tura de pe patul lui Joachim apoi. dimpotriv?. iar dup? ce-l sim?i din plin nu mai ramase acolo. arunca pe Pat p?tura lui Joachim ?i. se achita de micile treburi ?i îndatoriri de om civilizat pentru toaleta de noapte. apoi mai multe. mînios ?i zgribulit. apoi. Hans Castorp st?tea cul cat pe spate. împleticindu-se. Sa nu cumva sa mori de frig!" ?i Sa vii sa ma iei la ttucul dejun". Hans Castorp în?elegea ?i ghicea ce înseamn? asta. Apoi se culca ?i stinse 102 THOMAS MANN lumina. fara a exagera. Hans Castorp saii în picioare ?i se lepezi la termometrul de perete. ?i-?i p use c?ma?a lunga de batist Pe buzunarul c?reia erau brodate ini?ialele HC. Se a?ez? din nou în fotoliu.

Dar nu fara talent. ?i nu se putea deslu?i daca ceea ce ?tergea era n?du?ealâ sau e rau lacrimi. Apoi celui ce visa i se p?ru ca se afla în curtea liceului unde atî?ia ani î?i petrecu se recrea?iile între orele de clasa ?i ca tocmai împrumuta un creion de la doamna Ch auchat. ?i-l sf?tui cu o voce pl?cut r?gu?it? pe Han s Castorp sa i-l restituie negre?it la sfîr?itul lec?iei. care se coco?ar? pe umerii lui. se smulse din vis deoarece voia Sa le re ?in?. Asta-i formidabil! Cine-ar fi crezut una ca asta!" ?i. nu chiar lipsit de talent pentru arderi radicale! N-o s? fie zgîrcit cu anii. încît din locuri diferite ?i în m?rimi miniaturale sosir? prin aer p rofesoara ?i miss Robinson. facîndu-l mereu sa tresar? sau s a urm?reasc? o idee confuza. împiedicat. pe dreptul ?i pe stîngu l. mult mai schimonosite decît noaptea trecuta. Nemaipomenit!" exc lama el fara glas. pentru a doua zi. deasupra pome?ilor proeminen?i. mai a?tepta ceva. Puse iute în siguran?a. da. Ea îi uadu un creion ro?u. Dar cînd auzi ca vecinii din dreapta ?i din ?tînga ispr?viser? cura ?i intrau în camere p entru a înlocui pozi?ia orizontala de afara cu aceea?i pozi?ie în?untru. Visa ca-l vede pe consilierul aulic Behrens cu genu nchii r?suci?i ?i bra?ele b?l?b?nindu-i-se. De cînd în?elesese într-un mod pentru el atît de nou ?i de cople?itor de ce Joachim se schimbase la fa?a. rece ?i cu un aer batjocoritor. îns? o data cu el sosir? ?i n?lucirile schimonosite ale vi sului. fara sa se întrebe ce anume. la drept vorbind. Mai tîrziu veni ?i somnul. fapt care îi insufla lui Hans Castorp o spaima n ebuna. sub musta?a lui neagra ?i deasa. Sînt convins ca în seara asta MUNTELE VR?JIT 103 vor sta lini?ti?i!" Dar nu se întîmpla a?a ?i. nu-?i mai stâpîni uluirea muta. pironit de cele ce auzea. hop. rot unde ?i bolborosea vorbe farâ nici un sens. sa mergem la petrecere!" exclam? el ?i. Cînd se opri în fa? a lui Hans Castorp. gîndi el. De altfel. vîrîndu-?i dege?ele ar?t?toare în gur?. riscîndu-?i via?a. ca iar??i adormi ?i întîmplârile începur? din nou sa se des f??oare. Ma deranja?i!" se auzi el rostind limpede. domnilor. Pot s? adorm fara grija. între tim p. potri vindu-?i pa?ii lungi ?i obosi?i dup? o muzica îndep?rtata de mar?. acolo unde musta?a se s?lta într-un arc pl?cut ?i tocmai din pricina acestui surîs Hans Castorp suferea ca de-o nedreptate ce i se f?cea. buzele lui. care se afla de asemenea acolo. ?op?ind. aici. A?a pleca de-acolo. deoarece. î?i m?rturisi convingerea ca perechea s?lbatica se va culca în t?cere.fin. apoi 104 THOMAS MANN se v?zu silit sa caute un ad?post împotriva doctorului Krokowski fiindc? îl urmarea ca sa-i fac? disec?ia sufletului. ?tergîndu-?i ochii cu un ?ervet trecu t pe sub ochelari. consilierul aulic. aeoarece sim? ea ca somnul ?i visul puneau din nou stapîmre pe el.orp nu mai avea nici un chef sa doarm?. dezn?d?j duit. lumea i se p?rea alta. prin pere?ii de s ticla afla?i de-a lungul balcoanelor sarea. Fugea de doctor. fluierînd încet. cu vese lii sai ani?ori de serviciu la noi. o spaima într-adevar smintit?. întrebuin?at pe j um?tate. de un albastru bâtînd în verde-cenu?iu. el pe rsonal nu întrevazuse nici o clipa m?car ca vor niitea s? stea în lini?te. cu o ap?r?toare de argint. el se smulse cu violen?? din vis. Dar abia se lini?tise pu?in. nici Hans Castorp n -o crezuse cu toata sinceritatea. Cu toate acestea. aceasta certitudine. ?i acel sentiment de fericire rev?rsata ?i de speran?a îl cuprinse iar??i pîn? în cea mai adînca intimitate. Cara?iva! Nu sînte?i decît un fla?netar ?i ma deranja?i!" Numai ca Settembrini nu se las? . plimbîndu-se pe aleile parcului. fluier? atî? de ci udat de armonios. adic? a?a cum st?teau în sufragerie la dreapta ?i la stînga lui Hans Castorp. Civil. fire?te" spuse ?i f?r? sa-i cear a voie apuc? între degetul ar?t?tor ?i cel mijlociu al mîinii sale enorme pleoapa lu i Hans Castorp Un civil cinstit. consilierul aulic avea ni?te ochelari cu lentile groase. iar cînd îl privi cu ochii e i îngu?ti. prin parc. ca sa spunem dev?rul întreg. acompaniau refrenul operetei care r?suna st?ruitor p in a la el. mi-am dat seama imediat. ?i acum. Se silea sa-l împing? cu um?rul pe Settembrini care-i zîmbea . Ei. încerca sa se ca?are chiar pe stîlpul cafeniu al pavilionului ?i se trezi asud at în clipa cînd prigonitorul îl apuca de un crac al pantalonului. c?ci acum reu?ise sa identifice acel ce ?i acel c>n e pe care ea i le amintea cu st?ruin?a.

iar sunetul de la tâl?ngile vacilor care se mi?cau în toate p?r?ile pas cînd pe povîrni?uri iarba m?runta ?i calda a p??unilor însufle?ea aerul c-o voio?ie u? or melancolic?. fiecare în felul lui. Hainele de alpaca ?i de dril î?i f?cuser? apari?ia. care te p?trundea pîna la oase. r?m?sese tot cu "ama lui flau?ata cu revere late ?i cu pantalonii cadrila ?i. pu?in cam late. cu degetele scurte ?i pielea roasa în jurul unghiilo r ?i din nou îl str?b?tu din cap pîna-n picioare acea senza?ie de voluptate s?lbatic a pe care o sim?ise atunci cînd.Spune. Hans Castorp nu-?i credea ochilor. Noaptea trecu în mijlocul unor astfel de aventuri ?i descoperiri. alegîndu-?i îmbr?c?mint ea. cuno?tea situa?ia. între altele. Hans Castorp avu un vis care se rep eta exact sub aceea?i forma de doua ori în acea noapte. pe care oaspetele o petrecuse aici sus. Era dupa-masa ?l se g?seau de vreo dou?zeci de minute la cura de odihna. chiar ?i ea. ultima data spre diminea?a . cu o mîna în buzunar ?i cu cealalt? la ceafa. se auzi vocea lui Joachim dindaratul peretelui de sticla. E absurd! zise Hans Castorp. Doar nu vrei sa spui ca o s a ning?. putem sa pr eg?tim s?niile. îns? cu infinit mai multa intensitate. Cîteva minute dup? aceea izbucni . fiind str?puns cu o lance de procurorul Paravant. Cînd vine. Albastrul profund al cerului str?lucea deasupra vîrf urilor în forma d e lance ale pinilor. precum ?i domnul Albin ?i c?pitanul Miklosich. Cred ca va trebui s? ma îmbrac mai sub?ire. d?deau staturii sale o prestan?a absolut militareasca. cobori temperatur a ?i instaura o clima cu totul noua. IV Tîrguieli necesare . cînd soarele 106 THOMAS MANN 1 se ascunse iute ?i nori urî?i ?i întuneca?i se ivir? deasupra crestelor dinspre sud-v est. probabil ca oatâ garderoba sa se compunea numai din aceste haine. pe scurt . Ziua a doua. ca o experien?a. fusese într-adev?r de o splend oare estivala. ca ?i cum ar fi venit din ?inuturi înghe?ate ?i necunoscute. aceasta femeie prost crescut? se îndrepta spre Hans Castorp ?i fara sa rosteasc? nici un cuvînt îi d?du în t?cere mîna s a i-o s?rute dar nu fa?a mîinii. rece.deloc ?i Hans Castorp cump?ni ce-ar trebui sa fac?. s-ar fi zis ca natura s-a schimbat. ?i avu deodat? dezv?luirea e xtraordinara a ceea ce este. transparen?a ve?mintelor nu i se potrivea. iar Hans Castorp s?ruta palma acestei mîi ni neîngrijite. A treia zi îns?. Z?pada. intrinsec. Cunoa?tem noi vîntul acesta. un termometru negradat pentru cei ce voiau sa tri?eze dup? care se trez i cu inten?ia hotarîta de-a comunica aceasta noutate. Cît despre Settembrini trebuie spus c?-?i manifestase de cîteva ori inten?ia de a-?i schimba costumul. doamna Stohr nu era deloc avantajata. cum arde s oarele". "La naiba. nu cumva s-a zis cu vara voastr?? îl întreba Hans Castorp a treia zi. Cu siguran?a! r?spunse Joachim. Dar Joachim avusese dreptate. se eliberase de jugul onoarei ?i se bucurase de foloasele nem?rginite ale ru?inii acea senza?ie o avu iar??i în vi s. Daca nu ma în?el. iar un vînt ciudat. timpul: de fapt nu este altceva decît o sor a mut?". ironi c. varului sau Joachim. De asemenea ?i domnii de la sanator iu ?inuser? socoteala de vremea frumoasa. pe cînd în fundul v?ii satul înfierbîntat de dogoare scînteia sub o l umina cruda. Insa în loc sa se duca la masa ru?ilor bine. u nele cu mîneci ajurate. Se afla în sala cu ?apte mese cînd u?a cu geam se închise pocnind tare ?i doamna Cha uchat intra îmbr?cata cu o jacheta de lîna alb?. Ce în?elegi tu prin z?pada"? întreba gr?bit Hans Castorp. sîntem la începutul lui august. Timpul se schimbase îngrozitor." Dar cu toate c?-?i cîntarise bine cuvi ntele. în ansamblu. chiar a doua zi. pe varul sau. ceea ce nu le prindea la fel de bine pe toate . iar Hermine Klee feld. m?tura într-0 clipa valea. care o ducea în din?i pe doamna Stohr. ca nnduiala fireasca a tost d ata peste cap. ci palma. Chiar la micul dejun doamnele veniser? în bluze vaporoase de in. spunea plimbîndu-se dup? hmch pe uli?ele satului în tov?r??ia celor doi veri . c?ci bra?ele îi erau spongioase ?i.de pilda. jucau în aceste evenimente un rol confuz. iar Joachim Ziemssen î?i pus ese pantalonii u?ori de flanela ?i haina albastra care.

tr?sese fotoliul lînga radiatorul fierbinte ?i clatinînd mereu din cap pr ivea învolburarea de-afara. dup? cum po?i sa-?i dai seama. Erau. Se d?duse drumul la calorifer ?i în timp ce Jo achim recursese la sacul îmbl?nit fara sa-?i întrerup? cura. spuse Hans Castorp. iar pe str?zi z?pada se pref?cuse într-o mîz ga de ghea?a. îns? aici fapt este ca anotimpurile nu se deosebesc prea l?muri t unele de altele. se îndrepta ?i el spre sanatonu . toate se z?p?cesc. c?ci altfel programul zilei nu-?i oferea pr ilejul sa cobori în sat. Dumnezeule. sînt zile de iarna ?i zile de vara. adev?rate anotimpuri nu exista de fapt. c?ci dac? mi-a? cump?ra un sac îmbl?nit mi s-ar p?rea ca rna instalez aici pentru totdeauna ?i ca.o formidabila furtuna cu z?pada. Daca o vrea Dumn ezeu. în fe lul acesta. soarele este adesea atît de arz?tor încît transpiri. deoarece era limpede ca pe o asemenea vreme pledul lui nu mai era suficient. îl ajunser? din urma pe Settembri ni care. se plîngea de frig ?i de umezeala. e foarte posibil. îns? aici la MUNTELE VR?JIT 107 noi. Iar cînd Hans Castorp obiecta.. încît te puteai crede înv?luit în aburi albi. Hans Castorp se refugia se în camera. r?spunse Joachim cu obiectivitate. dar în luna mai tot pe atîta. camera 34. fratînd ca o temperatu ra medie în camere f?cea parte. ?i dadura dispozi?ie s a fie trimise imediat la sanatoriul interna?ional Berghof". ?i cînd te plimbi î?i deschei haina. te rog sa în?elegi ce v reau sa spun: ca în definitiv nu merita sa cump?r un sac îmbl?nit numai pentru trei s?ptamîni. ca atare. iar în fundul v?ii aproape ca nu se mai d istingea nimic. Sa fim serio?i! într-adevar. -Nu. se desf??ura un desavîr?it peisaj de iarna. î?i dai seama chiar ?i tu cum poate sa fie cîteodata v ara aici. Fara îndoiala ca ?i în septembrie. iar vara. principiile tratamentului! Sublimele ?i inviolabilele principii ale tratamentul ui! Adaug? apoi ca. în treac?t se gîndi daca n-ar fi cazul sa-?i cumpere chiar ?i un sac îmbl?nit. în?elegi. fara îndoiala. de care suferea cump lit. doreau poate sa-i împiedice Pe bolnavi sa capete obiceiuri molatice. _ Domne?te oarecare confuzie. dup? al doilea dejun. Opriser? iar??i c?ldura. în culoare naturala. nu. Italianul era palid la fa?a ?i într-o dispozi?ie cam trista. Pe scurt. da. Joachim era de acord ?i cumparara dintr-un magazin englezesc cu clientela aleas? doua paturi din par de c?mila. ?i. la fel cu cele pe care le avea el. punîndu-?i paltonul ?i galo?ii. aparat de o umbrela. iat? o rea litate ce trebuie re?inuta. astfel ca. fire?te. ?i apoi. coborî cu varul sau în sat. S ettembrini îi r?spunse cu sarcasmele cele mai violente. Pe cînd se întorceau. fara nici o îndoiala. cu capul descoperit. L a urma urmei se poate spune ca aproape nu trece o luna fara sa ning?. o sfidare adusa bunului sim?. care te stropea. zile de prim?var? ?i zile de toamna. ma în?elegi. ?i acum s-a zis cu vara voastr?? îl întreba Hans Castorp cu amara ironie pe varul sa u. cînd vine z?pada. de o pl?cuta moliciune. începuse sa ploua. Hans Castor p dorea sa le inaugureze chiar în acea dupa-amiaza. c?ci gîndul acesta. în timp ce un sa c îmbl?nit este ceva oarecum prea specific. Iarna. Cu vorbe alese ?i înt ors?turi de fraza pl?cute. paturi are oricine ?i n-au în ele nimic deosebit. A?a ceva nu se poate spune. prin urmar e. din regirnul tratamentului ?i ca. îl înspaimînta oarecum. Ninge în ianuarie. Toata dupa-amiaza ninse în continuare. asemenea cu acela ce trebuie folosit în probleme de religie 108 . destul de lun gi ?i de late. dar cu toate ca ter mometrul arata cîteva grade deasupra lui zero. sus. apoi îns? renun?a. saramînem la paturi! zise el. nici surprinz?tor. A doua zi diminea?a nu mai ningea. Cel pu?in daca în camera ar fi cald! Dar ace?ti despo?i mizerabili l?sau sa s e sting? caloriferul imediat ce înceta sa mai ning? ceea ce era o m?sura stu-PJda. Pe scurt. ca sa-si cumpere patur i pentru cura de odihna. cu un n cuvi incios. sub privirea surprinsa a lui Hans Castorp. se amesteca între ele ?i nu se ?in riguros de calendar. înso?ita de tunete repetate un viscol atît de compac t. Devale o sa le g?sesc oricînd o întrebuin?are. o sa mai avem înc? zile frumoase de vara. Hans Castorp vorbea sincer. iar în august ninge de asemenea. a? fi într-un fel oarecare unul de-ai vo?tri. z?pada r?m?sese înc? destul de groasa .. în camera temperatura era de ?ase grade deasupra lui zero.

Joâchim ?i Hans Castorp erau de aceea?i p?rere în ceea c e prive?te tirada lui Settembrini: o g?seau penibila ?i revolt?tor de nepl?cut?. unul din Haparanda. L?sa?i-ma-n pace cu literatura! îmi zice. cu asta ce-ai realiza? Dar ?i la masa noastr? exist? o doamna în genul acesta. ?i dumneavoastr?. F?r? s? se fi în?eles între ei. iar în zilele umede sau în acelea cînd se pornea t?iosul vînt tr?montan. care st? vizavi de el. ?i acum.. . unde trupul tremura de frig în toiul verii ?i unde sufletul ?i-e chinuit neîncetat de im presii umilitoare.. trebuia s? aib? c?ldur? în od?i?a lui. un latinist cum în zilele noastre nu mai exist?. spuse Settembrini în culmea fericirii. în vreme ce se închideau bucuros ochii la cele care nu r ?spundeau acestor interese. iar el îi primea pe to?i cu o binevoitoare demnitate. un uomo letterato cum visa Bo ccaccio. altul de la Cra covia. ?i de caracterele frumoase". Cit de drag? îi era iarna od?i?a lui de lucru. c?ci altfel tremura ?i er? în stare sa plîng? de furie daca îl l?sau s? îngh e?e. un stili st. fire?te. într-un sens favorabil ca u nele dintre aceste principii socotite sacrosancte coincideau exact cu interesele financiare ale despo?ilor. De departe veneau savan?ii s? discute cu el. închipui?i-v? ce sînt sili' s? îndur eu.Tat?l meu. î?i îngrijea gr?dini?a. în ce tov?r??ie sînt condamnat s? m?nînc! La dreapta mea este un fabrica nt de bere din Halle -pe nume Magnus cu o musta?? ca un smoc de fin. ca sa-i m?rturiseasc? înalta lor c onsidera?ie. Nu po?i întotdeauna s?-?i alegi vecinii de mas?. trebuie s-o m?rturisesc. ora?ul nostru. în orele libere. Od?i?a lui era în?esat? de c?r?i ?i manuscrise prin tre care se g?seau multe de mare valoare ?i în mijlocul acestor comori ale spiritu lui. îns? faptul mi se pare cu totul curios cînd cineva e prost ?i pe deasupra mai este . domnule inginer. deopotriv? de sens ibil la suflet ?i la trup. Ah. pierde album ina ?i devine pe zi ce trece tot mai stupid?. este firesc ca într-o astfel de institu?ie societatea s? fie pu?in cam amestecat?. în acest loc blestemat ?i s?lbatic.THOMAS MANN ?i credin??. Este de o ignoran?? uci g?toare.. ?i chiar dac? ai put ea. pe care o iubea din toat? inima ?i unde trebuia mereu men?inut? o temperatur? de cel pu? in dou?zeci de grade Reaumur cu ajutorul unei sobi?e care se înfierbînta pîn? la ro?u. Caractere f rumoase. Ce jalnic? mizerie.. . Settembrini începu sa vorbeasc? despre r?posatul lui tata în leg?tur? cu c?ldura dup? care tînje?. Ce ne d?? Caractere frumoase! ?i ce folos am de pe u rma caracterelor frumoase? Eu sînt un om practic ?i în via?a nu întîlne?ti aproape nicio dat? caractere frumoase.. Vai! E cumplit! Ce oameni ne înconjoar?! Acest MUNTELE VR?JIT 109 consilier satanic smintit! Krokowski ?i Settembnni f?cu o mutrp de parc? ?i-ar f i rupt limba .. zise el cu o anumita exaltare. Apoi spuse: Dumnezeule. Ce romanist eminent. fiul tat?lui meu. Hans Ca?torp rîse blînd de smocul de fîn". domnii mei! Unul dintre cei mai di stin?i ai vremii sale. închipui?i-vâ! dar cu ni?te smocuri groase de pâr c?runt la tîmple ?i cu un nas atît de lung ?i sub?ire. despre literatur?. sau mai cu rînd de felul caraghios în care se manifesta dezn?dejdea în vorbele lui. c?ldura î?i înv?luia umerii ca o mantie cald? ?i ochii ?i se um pleau cu lacrimi de mul?umire. pe care de altfel cred c? o cunoa?te?i. el st?tea în picioare.. înf??urat în halatul de flanela albastra. un cunosc?tor al limbii noastre cum nu sînt mul?i.. Dar c?ldura.. dedicîndu-se literaturii -firav ?i m?runt de statur?. ?i pe cînd verii rîdeau.. îns? era surprinz?tor surprinz?tor... Iar la masa mea.. înaintea pupitrulu i îngust. Era de asemenea ?i un poet deosebit cînd.. lasînd p arca sa i se topeasc? încet pe limba silabele graiului matern ?i leganîndu-?i capul în tr-o parte ?i în alta.Krokowski. ?i tot ce spunea era s?n?tos ?i frumos. descinzînd anume la Padova. ?i cîteodat? nu ?tii încotro s?-?i îndrep?i priviril e cînd începe sa fleca-reasc?. urmînd exemplul lui Vergiliu. dac? pâtrundeai î vestibulul c?su?ei. domnule locotenent." Iat? ce idee ?i-a f?cu. E atît de str aniu s? fii în acela?i timp ?i proasta ?i bolnav?. un maestru în idioma gentile. acest duhovnic neru?inat care ma ur??te pentru c? demn itatea mea de om ma opre?te s? iau parte la monstruozit??ile lui pope?ti.. dar în acela?i timp amuzanta. ba chiar instructiv? în violen?a ei dezinvolt? ?i agre siv?. mai mic decît mine cu un cap. era un om distins. scria povestiri în cea mai elegant? proz? toscan?. ?i nu ?tiu daca m? exprim exact . în acela?i timp se plînge ca are temperatura ?i c? se sim te teribil de lipsit? de vlag? ?i se pare c? nu e deloc un caz u?or. continu? el . Sfînta Fecioar?! Iar so?ia lui. Doamna Stohr.

ca nu se acorda. ° MUNTELE VR?JIT IU roare îndreptat? contra gustului naturii. Mi-e team? c? exist? în dumneavoastr? o tendin?? care ar putea sa devin? tr?s?tura de caracter. în adev?r. Joachim era ?i el pu?in stînjenit. Dar sînt împotriva dumneavoastr? di n clipa în care începe?i s? considera?i boala ca fiind oarecum pe un plan de egalita te cu prostia. cînd ideea de om era degenerata ?i lipsita de orice demnitate. Din cau za aceasta m? simt obligat s? v? r?spund. c? p?rerile pe care le-a?i exprimat nu sînt chiar ale dumneavoa str?. Este un principiu excelent. a?tepta ca Hans Castorp sa-?i fi pierdut cu totul ?irul. Dar cînd prostia î?i bag? coada ?i se dezl?n?uie cu fomulu?". a?a cum m? vede?i.. în vremuri înc?r cate de groaza. cam intolerant în ceea ce prive?te problemele spiritului ?i pr efer mai curînd sa fiu luat drept pedant decît s? nu combat p?reri care mi se par atît de vrednice de dojana. pronun?înd în italiene?t e pe c de la placet. ?i Castorp se opri încurcat. sau în orice caz nu poate duce decît l a boal?. Sînt.. Concep?ia dumneavoastr? î?i are originea în vremuri pline de super ti?ii. trebuie s? rîzi s au s? plîngi. deoarece este evident c? av e?i spirit. spunmdu-va c? boala este b?trîn? ?i urîtâ... nu! Boala nu este deloc nobil?. f?r? a v? angaja propria dumneavoastr? r?spundere. Dar am facut-o numai pentru ca aceste gînduri mi-au v enit din întîmplare. îns? îng?dui?i-mi s? v? atrag aten?ia ca nu pot fi de acord cu deduc?iil e dumneavoastr?. dac? nu va fi comb?tut?. nici demn? de respect.. Dar ra? iunea ?i secolul luminii au risipit aceste umbre ce ap?sau sufletul omenirii le- . iar o a semenea concep?ie este ea îns??i boln?vicioas?. nu mai ?tii dac?. cu sprîncenele ridicate. atît de respectabil" . c?reia îi lipse?te înc? hotârîrea viril? ?i îi place s? fac? încerc?ri exp nînd tot felul de puncte de vedere. ?i eu pre fer un bolnav spiritual unui tuberculos imbecil. încheie el. în-g?-du-i-?i-mi. ?i ca pe o dilema prin care trece sentime ntul omeniei". într-o anumit? m?sur?. cum v-a?i exprimat. t?cu. domnule Settembrini. ca nu pot convie?ui. ca acelea pe care le-a?i dezvoltat în fa?a noastr?. Nu crede?i? Poate în afirma?iile mele am mers mai departe decît a? fi în stare s? justific.. c? le resping. ca fiind o gre?eal? de stil. spuse el... iar sentimentul omeniei trece printr-o dilema cu mult mai egretabilâ d ecît a? putea-o spune. în?eleg c? aceste doua st?ri nu rimeaz? ua cu alta. în privin?a aceasta. expunîndu-le într-o doar?. Mi-a?i spus ca boala unit? cu prostia ar fi lucrul cel mai trist din lume. da. Ceea ce ma nedumere?te e cel mul t faptul c? încercarea dumneavoastr? se îndreapt? tocmai în aceasta direc?ie.. In realitate. incit nu se potrive?te pentru nimi c în lume s? fie asociata cu prostia. domnule inginer. cînd armonia ?i bucuria p?reau suspecte ?i diavole?ti. sîntem de acord. Sau din clipa cînd considera?i boala ca pe un lucru atît de nobil .?i bolnav. Ei bine. dar dumneavoastr? dovedi?i de data aceasta însu?ir i filozofice pe care nu vi le-a? fi b?nuit niciodat?! Potrivit teoriei dumneavoa str? ar trebui s? fi?i mai pu?in s?n?tos decî? p?re?i. ci c?. Nici nu mai ?tii ce figur? trebuie s? faci. A?a j?. c? m? opun cu violen?? categorica. în timp ce in firmitatea echivala cu un privilegiu care-?i deschidea împ?r??ia cerurilor. termenul de care v-a?i folosit.s au. ?i institute cosmice" ?i cu tot felul de boac?ne de soiul acesta. Acesta a fost. n-a?i f?cut altceva decît s? prinde?i din zbor u nele dintre p?rerile posibile ce pluteau. Asta se datore?te vîrste i dumneavoastr?. Placet experiri. iat?. M? îndoiesc c? întîmplarea joac? aici vreun rol. Te gîndc?ti ca în mod obi?nuit un om trebuie sa fie s?n?tos ?i boala trebuie sâ-l fac? delicat. ca s? zicem a?a. înainte de a-i r?spunde: Fir-ar sa fie. în aer. mai deosebit. vreau s? spun c? e într-adev?r tot ce poate fi mai trist pe lume cînd ace ste dou? lucruri se împletesc. inteligent. iar Settembrini. Poate c? voi reu?i mai sigur sa va trezesc oroarea. deoarec e fa?? de un bolnav se cuvine s? ai o atitudine de respect ?i seriozitate. nu-i a ?a? Boala este oarecum ceva demn sâ fie respectat daca ma pot exprima astfel. Vre?i s? spune?i c? nu v-a?i gîndit la asta prea serios. închipui de obice i lucrurile. ?tiu ce vre?i s? spune?i. ca nu e?ti obi?nuit sa ?i 110 THOMAS MANN le închipui la un loc. fa cîndu-se c? a?teapt? din polite?e ca interlocutorul sau sa termine ce are de spus. cred. Dar.

nu-?i mai ramîne altceva de f?cut decît sa-?i fie mila ?i sa ridici di n umeri. fara sa pricepe?i gîndui lui du reros. în ochii lui p?le?te str?lucirea gloriei ?i a virtu?ii. ea este bolnava ?i proasta. tragicul începe acolo unde Natura a fost atît de cruda încît a frînt sau a împiedicat chiar de la început -armonia unei personalit??i. lasînd sa i se topeasc? pe limba frum oasele silabe. domnule locotenent. auzi?i numai.termeni de ?coala care n-au nici o leg? tur? cu problema noastr? ?i de care v? pute?i foarte bine lipsi. cum. plecînd capul cînd într-o parte. s-ar zice c? e o arie de oper?. pentru a-l conduce pe c?ile civi liza?iei ?i progresului. gîndi Hans Castorp uluit ?i încurcat. a?adar. Se silea în mod v?dit sa se b ucure numai el de memoria ?i frazarea lui. 0 umilire de care ai putea la nevoie sa te dispensezi sau s-o tolerezi în un ele cazuri excep?ionale. sau dumneavoastr?. o reveni re spiritual? la concep?iile acelor vremuri întunecate ?i ir?mîntate crede?i-mâ.. un om coco?at ?i boln?vicios. din ce în ce mai pur?. Domnule inginer . Dar dilema. se nume?te munca. domnu le inginer. La urma. domnilor. da. natura îi apare rea ?i de fapt este red. cînd în alta. pe scurt. este mizeria în persoana. munca pentru P?mînt. domnule Settembrini. unind un sunet nobil cu un trup neputincios.?i zi de zi.Foarte frumos. domnul meu. domnule inginer-A ici se afla dilema sentimentului omeniei" despre care vorbea?i. s? în?face ?i întreg omul.. fap tul e simplu. sentimentul omeniei în dilema. cum spunea?i. aceste f or?e vor sfîr?i prin a-l elibera definitiv pe om. Spune?i într-un mod admirabil lucrurilor pe n ume. adic? nu cazul ei pune. lipsit de con?inut. unul apar?inînd terminologiei estetice ?i p sihologiei ?i altul aPar?inînd politicii .o boal? studiata pîn? l? satura?ie. c?ci lupta mai dureaz? înc? ?i ast?zi.. pe de alta 112 THOMAS MANN parte. silindu-le sa convie?uiasc?. ca infirmul Leopardi a fost lipsit mai ales de dragostea femeilor ?i din aceasta pricina a fost incapabil sa-?i preîntîmpine ist ovirea sufleteasca. ?i cîteodata închizînd ochii sa-i pese ca tovar??ii sai nu în?elegeau nici un cuvînt. cum nu P°ti s? da i dracului degetul cel mic fara ca el s? trag? dup? sine mina lr>treaga ?i. Doamne. munca pâmînteasc?. relu? Settembrini ridicînd umbrela peste capul unui trec?tor. un principiu s?n?tos nu poate niciodat? produce decît efecte s?n?toase. da r ale c?rui plîngeri î?i sfî?ie inima. domnule. pentru onoare a ?i interesele omenirii . din ce în ce mai bu n?. o înjosire dureroasa ?i insult?toare a I deii." ?i cu voce tare spuse: . Cu m de-am reu?it s? provoc furtuna aceasta? De altfel îmi face impresia c? e cam sec . îns? ve?nic umilit de mizeria trupului ?i tîrît în str?fundurile ironiei suflete?ti. Am convingerea absoluta ca nimeni nu s-ar putea exprima mai. Aceasta doamna la care a?i f?cut aluzie . ca este o boal? curat? . întipan?i-Va bine în minte ca boala departe de-a fi ceva atît de demn de respect încîl sa nu poat? fi asociata cu prostia boala înseamn? mai curînd înjosirea omului. iar în privin?a aceasta îi dau drep tate.este cumplit sa fii nevoit s-o spui . Asta-i bun?. în fa? a celor ce-l ascultau.nu mai avea încredere nici în ?tiin?a ?i nici în progres! Acesta este tragicul.. pentru care ?tiin?a dispune de diferite nume. îns? a o cinsti din punct de vedere al spiritului re?ine?i bine ce va spun! ar însemna o r?t?cire ?i începutul unei raiaciri a întregului spirit . Asculta?i! ?i Settembrini începu sa declame în italiene?te. totodat?. e o no?iune destul de deplasata aici. spre o lumin? din ce în ce mai limpede. spuse: . va mul?umesc deci.?i al c?rui nume renun? de altfel sa mi-l reamintesc doamna Stohr. de o manier? mai plastic?. ?ine?i bine minte. pe d easupra. îns? nu complet.. ori care ar fi principiul pe care-l pui la origine..îns? dumneavoastr? nu în?elege?i nimic. c?lite tot mai mult prin lupt?. Dar cum în via?a s Piritului totul este coeziune ?i cum un lucru decurge din altul. dar punîndu-le în valoare. ?i nu mai avea încredere . iar aceasta lupt ?.au risipit. un suflet mare la origine. O revenire. Sa MUNTELE VR?JIT 113 . nu W cazul acelei femei cu al c?rui nume nu vreau sa-mi încarc memoria. proasta ?i rea. sînt convins de asta. a?i auzit de Leopardi? A fost un poet fa ra noroc al ?arii mele. mi se pare c a nu aceasta ridicola femeie. ?i ce tot îi d? zor cu munca! Dup? cît mi se pare.

. ca sa citeasc? ziarele înainte de masa. domnii mei. se pricepe sa vorbeasc?. ?i este rolul educatorului sa scoat? în relief binele. care î?i asum a toata importan?a ?i evolueaz? într-un mod resping?tor. Pe frigul asta cumplit.. r?spunse Hans Castorp.Ciezi? ce mira Hans Castorp.u-mi vorbi?i de spiritualizarea" ce poate sa rezulte din boala.Sa ma fereasc? Dumnezeu! exclama Hans Castorp cînd se g?si în ascensor.. Ce expresii folose?te! Fara sa se jeneze vreun pic. . dar totod at? sa ?tearg? cu un reactiv potrivit râul care ar vrea sa se afirme. c?ci aceasta este impresia mea cînd ma aflu în tov?r??ia lui Settembr ini.. adic?. saluta?i de portarul ?chiop intrar? m sanatoriu. întrucît n-am nici o competen?a în materie ? i pîna azi n-am v?zut niciodat? un literat. în t?cere. repeta ei cu accent italian ?i-?i iun r?mas Un. ca pentru el are valoare mai ales vorbirea în sine. spuse deodat? Joachim pleeîndu-se înainte ca «a-l pii-veasca pe varul sau care mergea de cealalt? parte a lui Settcmbnni. cum spunea. Departe de mine inte n?ia de-a va propune vreo teone filozofica onginala nu aceasta este inten?ia mea . atunci desigur ca trebuie sa fie vorb irea frumoasa. trupul este acela care biruie. a?a! Ei. .ma rog! De cînd ma ?tiu n-am pronun?at niciodat? acest cuvînt ?i chiar la ?coala. Magnus. cura de odihna. Cu atît mai bine daca este a?a. schimbînd vorba. fobabil ca nu voia s a fac? a doua cura de odihna. este o pagin? pe care s-a ?i scris cu cerneala deocamdat? invizibila. c? important este sa lase cuvintele sa sar ? si sa se rostogoleasc? la fel de elastice ca ?i mingile.. în g eneral.. E un adev?rat pedagog ?i de altfel tnai acum cîteva zile ne-a ?i m?rturis it ca ar avea talent pentru pedagoga Dar cu el trebuie sa fii foarte atent. Joachim rîse. pentru numele lui Dumnezeu. fie care cuvînt ce-i iese din gura e atît de rotunjit. paturi. nu se deda decît întîmplator cercet?rilor în leg? tura cu diferitele concep?ii. Am mereu impresia ca luv nici nu -i pasa de lec?ii sau ca-l intereseaz? într-un mod cu totul secundar. Tu însu?i ai spus de curînd ceva ase m?n?tor. care acapareaz? întreaga via?a. singur cu Joachim.In ad ev?r: Placet expenri. îl traduceam întotdeauna prin cuTaj". Daca inginerul nostru a ?i f?cut. adaug? Hans Castorp nzîud ?i privind în jos. Domnii au f? cut cump?raturi? întreba el cu un ton u?or. Un om bolnav este numai tr up. în vreme ce al doilea este regula. însa merita osteneala sa-l ascul?i.Pentru cura de odihna. sa nu face?i una ca asta! Un suflet fara tiup este tot atît de lipsit d e omenie ?i tot atît de fioros ca ?i un trup fara suflet j de altfel primul caz este o excep?ie rara. ca sa nu ma dau de gol. a?a. fab ricantul de bere. atît de ispititor.Am cump?rat cîteva p?turi pentru varul meu. însa Sett embrini ar fi trebuit sa ne spun? pe scurt care este esen?ialul în literatura.Sa nu cumva sa-i spui a?a ceva. încît cînd îl aud ma e sa ma gindesc la ni?te chifle proaspete.. te gînde?ti la chifle. Da.Cu atît mai bine. nimic deosebit. a tît binele cît ?i râul. c?ci nici nu apuci sa spui un cuvînt mai mult ca ?i trebuie sa-i înduri lec?iile date cu multa tipicarie. aceasta confirma supozi?ia mea ca e un încep?tor talentat în ale spiritului ?i ca. ci.. iar Settembrini se repta sP re salon. ascul tîndu-i lec?iile.Nu. Un tînar înzestrat nu este deloc o pagina alba. cînd d?deam în c?r?i peste vir-tus. observa?ii asem? n?toare. zise Settembrini.. Apoi zise: . vorbe?te despre virtute" . Cred ca ar fi dezam?git daca ar afla ca. este foarte posibil sa-mi fi trecut prin cap ceva asem?n?tor. iat? ceea ce-i lipsit de omenie ?i umilitor iar în majoritatea cazurilor nu pi e?uie?te aproape cu nimic mai mult decît un cadavru. Dar daca scopul esen?ial al literaturii nu este realizarea caracterelor frumoase. A?a.E ciudat. Trebuie sa fac ca dumneavoas tr? în aceste cîteva saptamîni. ei. este fara îndoiala un prost cu frumoasele lui caractere". din propria lui convingere.Ah. . preciza Joachim cu indiferen?a. Auzmdu-l pe Se . . 114 THOMAS MANN . ei. . Settembrini f?cu. . N-a m vrut sa-l întreb. cî?iva pa?i. dim potriv?. la fel ca to?i tinerii dota?i. iat? ceva care nu-i chiar atît de sigur. ?i mi se pare ca nu -i displace cîtu?i de pu?in sa observe ca-?i dai seama de acest lucru. . Crezi? O.

?i-o m?rturisesc. în lungime.A?a. pentru a °o?ine o execu?ie cor a a mi?c?rilor ce i se indicau. pachetul cu paturi se ?i afla în camera lui Hans Castorp pe un scaun. ?i pe Behrens. Se leag? de tot ce exista ?i aceasta atitudine are ceva neglijent în ea. A?a crezi tu. nu înceta sa se P'înga. un ul. ai dreptate. nu ?i s-ar putea întîmpl a nimic. Cît era de straniu ca.?i în adev?r Ocean Steamships îi tremura în mîini de îndat? ce voi a s? citeasc?. ?i acum chiar daca ar fi dou?zeci de grade sub zero. în a?a fel îneît atîrnau mai mult la picioare. obrajii continuau sa-i fie usca?i ?i fierbin?i. în vreme ce pe sub arcadele de lemn ale galeriei privea umezeala care plutea ?i se infiltra parînd c? e gata dintr-o c lipa în alta sa se prefac? în ninsoare. îl privi nedumerit. de parca ar fi st at într-o odaie supraînc?lzit?. si Pe doamna Magnus fi indc? pierde albumina. Hans Castorp începu sa rîda auzind ultimele cuvinte. spuse Hans Castorp. în ciuda acestei umezeli p?trunz?toare. Lasîndu-se sa cada pe spate c u spinarea lntepenita. pîna sub umeri. iar °achim . spuse Joac him. cînd îndoit. Numai vreo cî?iva dintre cei mai vechi. ridieîndu-te în capul oaselor ?i apucînd grosimea du bla a p?turii îndoite. ?i n-o spun într -un sens rau. care presupunea nu numai am înt regi de exerci?iu. Apoi te a?ezai ?i începeai prin a îndoi p?tura din?untru. Digresiune asupra ideii de timp Cînd se întoarser? dupa masa. neîndemînatic ca orice novice. îl înva?? arta de-a se înf??ur? a?a cum f?ceau to?i ?i cum fie care nou sosit trebuia sa înve?e. dupa aceea în l??ime. apoi izb ucni ?i el în rîs. astfel ca le întrebuin?a pentru prima datd chiar în ziua aceea iar Joa chim. cînd înjura totul. în timp ce Hans Castorp începu imediat sa se schimbe ?i sa se preg?teasc? pe ntru masa de prînz de care nu-l nwi desp?r?ea. asta-mi place la el ?i"n sinea mea g?sesc ca atitudinea lui este corect? . ca ma d ezaproba ?i era oarecum contrariat? . atitudi nea aceasta dovede?te de asemenea o mîndrie care n-are nimic neglijent în ea. Se sim?ea înc? ridicol de obosit de pe urma exerci?iil or f?cute cu paturile . Ma vei crede daca î?i m?rturisesc ca jjjj avut tot timpul impresia c a nu era mul?umit fiindc? mi-am cump?rat paturile pentru cura de odihna.Da. deoarece hot?rî ca-i era mai curînd frig. pe scurt. cu perni?a moale sub ceafa ?i epuizat de toata aceasta gimnastica. care se pricepea. daca vroiai sa ob?ii cea mai mare regula ritate posibila. Pe urma porni cu termometrul în gura ?i cu toate cele necesare sa-?i fac? cura de odihna. pe deasupra picioarelor. deoarece-?i dai seama c? e?ti. Cum po?i sa-?i închipui a?a ceva? Eu. c?ci n-a? putea-o caracteriza altfel. ?i Hans Castorp. Insa toate aceste senza?ii nepl?cute erau compensate de pozi?ia lui . mai întîi dintr-o parte. ?i apoi ma e nerveaz? pu?in cînd îl aud cum înjura ?i frigul.. Dar pe de alta parte. a? a cum remarcase ?i consilierul aulic Behrens. ci Itvai ales aptitudini înn?scute. apoi cealalt?. în parte de jos. MUNTELE VR?JIT 115 . mai întîi una .Nu. ci destul de anemic. aplicînd exact aceast a bucata dubla pe marginea ?ezlongului. Mie mi se pare ca este un om care se respecta sau care respecta omul în g eneral.ttembrini. ?i d e mai multe ori îl str?b?tur? ni?te fiori reci. încereînd sa efectueze opera?iile cînd întins. de fapt. Dupa aceea procedai la fel cu p?tura dinafar?. decit o ora. nu pot sa cred. 116 THOMAS MANN Cînd Hans Castorp se g?si întins pe ?ezlong. ba dim potriv?. ?i fara îndoial? c? din aceasta cauz a îi era frig. Apoi trecu înd?r?tul peretelui de sticla ca sa se înf??oare ?i el. am sim?it cum se chirce?te ceva în mine. r?spunse cu b?gare de seama Joachim. Joachim îi zise: .?i adesea te sim?i stingherit.. Are chiar ceva sever . ?tiau sa se înf??oare din trei mi?c?ri s'gure cu amîndoud paturile în acela?i tim p. î?i spuse c? totu?i nu era perfect s?n?tos. sa spunem: controlat. Intindeai p?turile pe pînza ?ezlongului. lucru ceva mai g reu de executat. spuse Joachim cu o mirare potolita. care nu pricepu imediat ce era hazliu în spusele lui. Lui Hans Castorp i se p?ru destul de îndoielnic ceea ce-i spusese varul sau relati v la cele dou?zeci de grade sub zero. totu?i aceasta era o dib?cie rara ?i invidiata. Mi-am dat imediat seama c a este un opozi?ionist. adic?. apoi din cealalt?. formînd un cilindru lipsit de membre.

aproape misterioas e. de înclinarea pl?cuta a sp?tarului. cînd curgerea lor este de o neîntrerupt? monotonie. dar ele scurteaz? ?i gr?besc pîna l a a reduce la neant marile ?i extrem de marile cantit??i ale timpului. ca pe un interme diu. m?cinat? de cerin?ele aspre ale vie?ii (c?ci pe ntru aceasta remediul cel mai înt?ritor ar fi o simpl? odihn?). dup? cum s-a mai spus. de?i ar fi fost o exagerare sâ se sp un? ca era de pe acum aclimatizat". Obi?nuin?a este o somnolen?a sau cel pu?in o istovire a ideii de timp. pentru a te reîntoarce la starea anterioara.. La ora patru venea ceaiul cu cozonac ?i dulcea?a. aceasta adap tare ?i prefacere cîteodata obositoare. desigur. Prin urmare. apoi î?i ar uncai privirile în cutia stereo-scopului. capabil sa scurteze o or? sau c hiar o zi. MUNTELE VR?JIT 117 Castorp cuno?tea pe dinafar? programul zilnic. spulberîndu-i. C?ci avea o fire r?bd?toare. datorat? calit??ilor greu de analizat. ca pe o întrerupere. un con?inut bogat ?i interesant este. F?r? îndoiala ca uneori pustiul ?i monotonia lung esc clipa sau ora ?i le fac mai plictisitoare". apoi pu?ina mi?care în aer liber. pe care le supor?i numai pentru ele însele. confirmate de un program oficial. dar cu inten?ia definitiva de a le para?i imediat ce r?gazul s e va fi împlinit. de?i el nu era aici decît un musafir. Introduci aceste soiu ri de experien?e în cursul principal al vie?ii.. Dimpotriv? . via?a cea mai lunga ar fi perceputa ca foarte scurta ?i ar trece cît ai bate din palme. faptul acesta ?ine tot de obi?nuin?a. iar într-o Qesavîr?it? uniformitate. dar luat în mare. greutate ?i tr?inicie. ceea ce se n ume?te plictis nu-i în realitate decît o scurtare boln?vicioasa a timpului pricinuit a de monoto-nie: marile intervale de timp. ale ?ezlongului. ca toate mesele. este tr?irea timpului amenin?ata sa se piard? în mijlocul u nei monotonii neîntrerupte. ba chiar erau gata-gata sa se deterioreze. ele nu sînt decît o singura zi. chiar prin acestea. ?i pe care o a?teptai cu o anumit? bucurie. tr?ire care este ea îns??i atît de strîns înrudita ?i legata d sentimentul vie?ii. ?i cînd ani i copil?riei au fost tr?i?i lncet. putea sa stea multa vreme f?r? nici o ocupa?ie ?i-i pl?cea. în general. preci-PUtadu-se. acest con?inut da curgerii timpului întindere. d e o dispozi?ie binevenita. Hans Castorp era cu inima împ?cata la gîndul ca avea în fa?a doua ore libere ?i precis delimitate. la ora ?apte era cina care avea. odihna pe care nici nu se gr?bea s-o consume ?i nici n-o irosea. Dar ia ce consta ace ast? vl?guire ?i tocire cînd tr?ie?ti într-o regula mult? vreme neîntrerupt?? Nu e atît o boseala trupeasc? ?i spirituala. sa sl?bea sc? si sa se toceasc? în monotonia nearticulata a existen?ei. adic? pentru a modifica ?i primeni func?iunile o rganismului care amenin?au. astfel ca anii boga?i în întîmplari trec mult mai încet decît anii s?raci. Ace . cu scopul de-a te odihni". se chircesc într-o m?sura care înspaimînta de moarte inima. încord ?rile ?i curiozit??ile ei. pentru a ne împrosp?ta perc ep?ia timpului ?i pentru a ob?ine o reîntinerire. aceste dou? ore ale unei cure principale de odihna. este un proces ciudat aceast? aclimatizare într-un loc str?in. o reînnoire a sentimentului vie?ii în general. dup? aceea iar??i odihna pe ?ezlong. pustii ?i neînsemna?i pe care vîntul îi matur?. odihna pe care activitatea zgomotoasa nu reu?ea sa-l fac? s-o uite . se crede ca un con?inut interesant ?i noutatea gonesc" tim pul. 0 înt?rire ?i o încetinire a tr?irii timpului ?i. ci e mai degrab? c eva oarecum sufletesc. Ceea ce nu e întru totul exact. de în? l?imea ?i l?rgimea potrivita a rezematorilor sau numai de consisten?a pernei pe scurt nu era omene?te posibil sa se asigure o pozi?ie mai buna pentru trupul în st are de odihna. C1nd o zi seam? n? cu toate. decît prin acest minunat ?ezlong. iar restul vie?ii s-a desf??urat din ce în ce m ai repede. în fond. T otul depindea de materialul capitonajului. Asupra esen?ei plictisului s-au raspîn-dit multe conce p?ii eronate. Prin urmare. îneît una nu poate fi sl?bit? f?r? ca cealalt? sa nu lînce-zeasc? ?i sa se sting? la rîndul ei. ca s? spunem a?a. Noi ?tim bine ca însu?i118 THOMAS MANN rea unor schimb?ri ale obi?nuin?ei sau ivirea unor obi?nuin?e noi reprezint? sing urul mijloc de care dispunem pentru a ne p?stra în via?a.excep?ional de comoda. adic?: îl scurteaz? pe cînd monotonia ?i pustiul îi îngreuiaz? ?i-i încetinesc curg a. în luneta caleidoscopic? sau pe ecranul ci nematografic. pe care Hans Castorp avusese prilejul sa le pre?uiasca înc? la prima sa cura de odihna ?i care iar??i se verificau într-un chip atît de fericit.

consilierul aulic cu halatul alb ?i obrajii alb?strui vîslind de-a lungul coridorului. am impresia ca. în toate p articularit??ile ei . ce mai faci. Fire?te ca ar fi stupid sa spui: Cred ca ma aflu aici de doua luni " ?i ar fi ?i un nonsens. daca te adaptai acestei orînduiri. a?a cum obi?nuia s? spun? (c ontrazicîndu-l pe Joachim). dumneata. nu era înc? aclimatizat nici sub raportul cunoa?terii vie?ii de aici.o cunoa?tere ce n-o putea capata în atît de pu?ine zile ?i pe care n-ar fi putut-o avea nici chiar în trei saptamîni. Dimpotriv?. cînd te afli într-un loc nou. adic? viguros ?i vast . lUii MUNTELE VR?JIT 119 Iar Hans Castorp rîse de felul în care Joachim spusese aceasta. Erau pline cu oxigen pur. c?ci ne integram mai repede în regula obi?nuin?ei decît în ritmul întreruperii ei. timpul î?i par atît de lung. Fire?te. pe m?sura ce ne aclimatizam". se dis tribuia muribunzilor cu scopul de a le stimula ?i prelungi puterile. Primele zile ale ?ederii într-un loc nou au un ritm tineresc. nu ma plictisesc. Lucrul acesta n-are absolut nimic de-a face cu m?sur?torile ?i nici cu ra?iunea.care ?ine vreo ?ase sau opt zile. Dup? aceea îns?. ?i chiar în ceea ce privea succesiunea izolat a a întîmplarilor ?i a fizionomiilor. primele zile ce le tr?im acas?. de pilda. din patru. ?i nici în ceea ce prive?te adaptarea organismului sau l a condi?iile atmosferice atît de specifice celor de aici. iar c?l?toria n-a fost decît visul unei nop?i. con?ineau oxigen cum îi ex plicase Joachim raspunzînd la întrebarea lui. vaste ?i tinere. a?adar retrospectiv. de sus". iar cînd sim?ul timpului e obosit din pricina vîrstei sau ca urmare a unei sl?biciuni co ngenitale nici n-a fost prea dezvoltat. r?spunse Joachim cu termometrul în gura. dup? aceasta schimbare. cînd Hans Castorp îl mtîlnise pe culoarul de la primul etaj. Acele pîntecoase vase cu gîturile scurte.. ne apar de asemenea noi. dimpotriv?. ?i chiar la cap?tul a dou?zeci ?i patru de ore este ca ?i cum nici n-am fi plecat vreoda t?. le sim?im cum se scurteaz?: oricine depinde de via?a sau mai bine zis voie?te sa depind? de via?a î?i da seama cu groaza cît de u?oare ?i fugare trec zilele. dup? cîteva zile. c?ci aceasta ada ptare era diiscila. ce se g?seau pe lînga unele u?i de pe corido are ?i de care a dat cu ochii chiar în seara sosirii lui. Cu toate acestea. f?cu Behrens. n-am precupe?it . Da. Hans Castorp avea înc? de înv??at la fiecare pas ca sa observe mai îndeaproape lucrurile v?zute superficial ?i sa primeasc? noul cu o receptivitate tinereasca. îi spuse varului sau (privindu-l cu ochii injecta?i): Este ?i ramîne un fapt ciudat ca la început. îneîntat. nu pot sa spun decît: De foarte mult". din asta ma aleg ?1 eu cu ceva. ~ Ei. ci depinde numai de felul t au de-a sim?i. cum 1 1 spusese într-o zi consilierul aulic Behrens. e de soi bun. ziua era supusa a numitor reguli periodice care se iveau numai încetul cu încetul. dumneata. sezonul n stru de vara are în sine partea lui buna. dup? care coborîsera împreuna scara. care se aspira printr-un tub. atunci el a?ipe?te foarte iute. dar numai unele dintre ele. Aceasta înseamn?. Da. foarte dificila. este de o repeziciune ?i de o s uperficialitate îngrijor?toare. una aparînd pentru pr ima oara cînd cealalt? se ?i repetase. ?i ultima saptamîna. iar acest gaz datator de via?a. în cuprinsul unei saptamîni ?i chiar în intervale mai mari de timp. daca ma în?eleg i bine. C?ci înd?r?tu l u?ilor lînga care se aflau asemenea baloane z?ceau muribunzi sau monbundi. ba i se p?rea chiar ca mei nu ve va realiza vreodat?. Ziua obi?nuit? era împ?r?ita limpede si organizata cu grija. coboar? oda t?!". Dar cînd ma uit înd?r?t. ma distrez rege?te. e ca ?i cum a? fi aici de nu mai ?tiu cîta vreme ?i ca din clipa cînd am sos it fara a realiza imediat acest lucru.. iar tu mi-ai spus: Hai. încearc? s? converseze în fran?uze?te Nu. De altfel. atît de simplu» fara nic i o explica?ie. Observa?iile acestea n-au fost introduse aici decît pentru ca tînarul Hans Castorp avea idei asem?n?toare cînd. g?s im oare în?elegere în privirea dumitalc scrut?toare? Sînt ?neîntat. de ?ase fran ci balonul. ?i-?i revendic? noile drepturi chiar ?i d up? ce am revenit pe vechiul f?ga?. c?ci de cînd e?ti aici ma ag?? oarecum de tine. spectator dezinteresat. îU aminte?ti? a trecut o adev?rata eternitate.sta este scopul schimb?rii aerului ?i al locului: binefacerea modific?rii ?i a e venimentului. încit puteai intra cu u?urin?a în ritmul ei. Fire?te ca înviorarea ideii de timp ac?ioneaz? ?i di ncolo de aceasta perioada intercalata.

Cu cîta demnitate î?i l ?sase capul pe pern? tînarul cu barbi?on! Cît de plin? de semnifica?ii îi era privirea ochilor cu pupilele dilatate. apoi. Stadiul final. Hans Castorp avea o fire retras?. spuse el.se v?zu silit s? i-l prezinte pe varul sauMUNTELE VR?JIT 121 Cu ?nurul pince-nez-ului trecut pe dup? ureche. pro filul de cear? al unui tînâr cu un barbi?on rar care întorsese încet înspre u?? pupilele-i foarte mari. Nu-?i d?du seama imediat c? era doamna Chauchat. la Davos-Platz. nu se dusese decît sa-?i cumpere past? de din?i.. cu toate acestea. cum crezi.. cel d e aici. Era greu sa scapi d e ea. ?inîndu-?i cu mîna coada pe ceaf?. Cuvintele i se pierdur? înd?r?tul u?ii pe ca re o închise. se aga?? de ei cu vorbe ?i priviri pripite ?i cu un zîmbet atît de dezn?d?jduit. drag? Reutcr. ?i era greu mai ales cînd te trageai dintr-o familie cu studi i universitare ?i aveai o sensibilitate aleas?. încît se mul?umea.. Dar. doamnele. Ah numai trei? Da r asta nu-i decît o vizit? de forma. în timp ce se îndrepta spre scara. aplecîndu-?i u?or capul. f?r? zgomot. Era primul moribundus pe care Hans Castorp îl vedea în via?a lui. dar acum este timpul sa m? duc la muribundul meu. iar la o examinare mai am?nun?ita fâcea impresia c? t orturile îndurate din pricina plictiselii îi tulburaser? mintea. este p?cat c? n-o sa petrecem împreuna iarna aici. infirmiera vorbea nu numai afect at. Ea zîmbi u?o r v?zînd ochii pe care-i f?cea. de la num?rul dou?zeci ?i ?apte. vadea semnele u nei spaime boln?vicioase. ?i îl g?sise pe bolnav în pat. pe nume Rotbein . ei. Era foarte greu pentru cei care aveau grija de bolnav. avînd în fa?? un pahar cu bere groas?. î?i vine s? te pr?p?de?ti de rîs cînd ?trengarii aia se dau de-a berbeleacul pe schiuri. în ansamblul lui. Be?ivanul ?sta mi-a înghi?it cinci duzini de damigene cu oxigen. Ei. ?i cînd spun doar atît sînt peste m? sur? de politicos. cu mi?c?ri ml?dioase. A întrec ut m?sura. Ei. încît din mil? mai r?mîneau pu?in cu ea. deoarece cînd î?i d?dea seama ca discu?ia se apropie de sfîr?it. cu conversa?ia ?i tov?r??ia lui Joachim. iar dup? aceea. de fapt. c?ci mi s-a spus ca nu dore?ti s? ramîi aici decît opt s?ptâmîni. v ai.iar de curînd. dup? cum domnii puteau lesne sa-?i închipuie. Mai acum cîteva zile rog pe domnii s? m? cread? c? a?a s-a mtîmplaf . Hans Castorp v?zuse pe pern?. domni?oara se întorsese dintr-o scurta plim bare. încît Joachim care ?i alta dat? se oprise cu ea cîteva clipe s? sporov?iasc? . Vorbea mult despre tat?l ei care era jurist ?i despre un v?r care era doctor. Este foarte adev?rat ca sora de p e coridor lungise gîtul atît de mult? vreme dup? ei.. tînârului Fritz maladia i se localizase la intestine . c?ci se putea spun e c? p?rin?ii ?i bunicul muriser? f?r? ca el s? fie de fa??. doamnele! împestri?ate ca p?s?rile paradisului. nu-i era prielnic în privin?a aceasta. ?i apoi. Oricum îns?. era fiul unui fabricant de p?pu?i din Koburg. brun?. Hans Castorp încerca farâ voia lui s? fac? ochii tot atît de mari. în?elegi. caracteristica paturilor superioa re. p?cat ca nu vrei sa petreci iarna la 120 THOMAS MANN noi. Dar într-o clipit?. pe deasupr a. ce-ai zice daca ai mai trage înc? una pe gît. în fundul camerei. cum îi spusese consilierul aulic Behrens. ?i ar trebui sâ-l vezi chiar dac? n-ar fi decît pentru cultura dumitale. ?i cu ast fel de ochi se uita la o doamna care deschise o u?a în spatele s?u ?i i-o lua înaint e spre capul sc?rii. se sim?ea aici ca simplu vizitator ?i ca spe ctator dezinteresat". cînd i-a întors încet spre u?a! Cufundat în aceast? viziu ne fugara. o bucat? mare de pîine neagr? ?i un castravete! Toate aceste delicatese i le trimisese familia de acas? ca s? . ?i nici m?car nu puteai întoarce spatele datoriei. cu inten?ia limpede de a se arata sub o lumin? av antajoas? ?i de a scoate în eviden?? leg?turile cu mediul intelectual. coborî scara înai ntea lui. ?i imediat ce tinerii erau pe punctul s? se îndep?rteze. un salam. semnific ativi ?i calmi ca ai acelui moribundus. ci de-a dreptul chinuit.nici o cheltuiala ca sa-i m?rim fru muse?ea. Nu f?cu nici o cuno?tin?a noua în aceste zile.. abia de mai f?cu.. dind?râtul u?ii. jos. ce nu merita nici macat osteneala sa te depla sezi. Cît despre bo lnavul ei de-acolo. P rogramul zilnic. unde se afl? tot ce este hotvoleh spuse el deformînd în gluma acest cuvînt str?in hot voleh-ul interna?ional vine numai iarna acolo. Dar pîna la prînz va binevoi sa plece ad penates. spuse el intrînd.

Hans Castorp î? i sim?i inima cuprins? de o emo?ie blinda ?1 grav?. remarca: . Apoi din piept îi sc?p? un oft at ?i se întoarse lîng? bolnavul ei. Creierul ei nu mai putea produce nimic altceva. înf?? urat? într-un ?al negru de ca?mir. înclin? capul ?i începu iar mersul f?r? de sfîr?it. . cu vinele umflate ?i împodobit? cu ine le. Je le sais. De sub man til? ea întinse oaspetelui mîna slaba. ai ci sau în alt sanatoriu.Vezi. lasindu-se în jos. spuse Hans Castorp. ?i o alt a era absolut imposibil?. dar în realitate se numea Alfreda Schildknec ht va îngriji dup? aceea al?i bolnavi. Joachim îl prezenta pe v?rul s?u. Apoi î?i retrase mîna sub mantil?. vous savez. depârtîndu-se. spuse ea. a fost mai mult mort decît viu. decît cuno?tin?a doamnei palide ? i brunete. numai mîntui-rea lui.. Hans Castorp nu mai f?cu. Dar cu parte a superioar? a trupului aplecata înainte ?i cu privirile fixate asupra lor. ca tinerii sa se ap ropie.se fortifice. Han s Castorp. c?ci ea i se spunea sora Bcrthe. m-am descurcat foarte bine. Dar asta va fi. vorbindu-le mereu ?i privindu-i insis-ent> încît ?iera mai mare mila s-o vezi cît se str?duia sa-i mai re?in? pu?in Pe cei doi tineri ?i ar fi fost o cruzime din partea lor s? nu-i mai d?ruiasc? mâcar cîteva clipe. clâtinînd u?or capul. c?ci sfîr?ir? prin a se strecura ?i plecar?. nu mi s-a întîmplat nimic. ?i satisfac?ii. spuse cu un accent gutural care se potrivea în mod straniu cu fiin?a ei zd robit? ?i un col? al gurii mari i se adînci tragic. V? zînd o figur? nou? r?mase pe loc ?i a?tept?. cu genunchii strîmbi ?i cu pa?ii mari ?i nelini?t i?i. ?i acum. De aceea am ie?it pe coridor pentru cîteva minute. o salut? înclinîndu-se. dar nu ?i a ei. Apoi începu: TousJes de. se istovea plimbîndu-se de colo pîn? colo. multa s?n?tate domnului Rotbein. cu capul descoper it ca obicei. în timp ce zbîrciturile care-i br?zdau de-a curmezi?ul fruntea îngusta i adîncira ?i mai tare. dac? ?ineai socoteal? de originea ei. dar este si foarte grea. pungile moi erau atît de mari ?i grele cum nu mai v?zuse niciodat? la vreun alt om. prescris? dup? micul dejun. în mod evident. mexicanca pe care o v?zuse în gradina ?i c?reia i se spunea Tous-les-de ux. p?str? o atitudine corect?. ocupa?ia dumneavoastr? e cu siguran?a grea. g?sea c? este necesar sa afle daca str?inul îi cunoa? te destinul ?i dorea sâ-i aud? p?rerea. îns? cum era preg?tit. N-are nevoie de mine.Desigur. în adev?r. nu e?ti de aceea?i p?rere? Ba cred chiar c? în general m? în?eleg mai bin e cu oamenii tri?ti decît cu cei veseli ?i numai Dumnezeu ?tie ce în?eles are acest . ridicînd vocea cu un cuvînt subit ?i începînd aproape s? strige în mom entul cînd voira sa plece. . Zadarnic se str?dui s?-i mai re?in? m?car o cli p? pe cei doi veri. madame. ?i începu sa se plîngâ de consilierul aulic Behrens ?i de tonul cu care i se adresa.. Tous Ies de. într-o stare mai mult sau mai pu?in grava. MUNTELE VR?JIT 123 -Mergi. spuse ea. fire?te. î] prefera pe doctorul Krok owski. Sub ochii ei negri ca t?ciunii. dar f?r? înd oial? c? v? da ?i satisfac?ii.Da. monsieur. cînd e pe punctul de-a ie?i pentru plimbarea matinala.. f ara nici o jen?. Verii o întîlnirâ în fa?a intr?rii principale. sora îi urm?ri ca ?i cum ar fi vrut sâ-i trag? înapoi cu ochii. Afar? de ea. Se întîmpl?. sec?tuit? de durere. Insa a doua zi. dup? cît se p?rea. r?spunse ea. Cred c? totdeauna m-a m descurcat bine cu acest soi de oameni: prin firea mea sînt f?cut s? p?strez rela ?ii cu ei. Da. El singur î?i gr?be?te sfîr?itul..' Dar atunci sora se ag??a de ei. iar ea îi r?spunse cu o mi?care înceat?. Cei doi veri d?duser? sâ plece. g?lbuie. îmi da ?i satisfac?ii. c?ci. r?spunse Hans Castorp cu glasul în?bu?it. ?i cl?tinînd din cap continu? sa-l priveasc?. Apoi reveni la tata ?i la var. întrucît avea mai mult suflet. întrucît aceasta era perspectiva care i se deschidea. în acea zi. gura mare. reu?ind dup? a ceea s? fie mul?umit de sine însu?i. Etp le regrette beau coup. Joachim. R?spîndea un u?or parfum ve?tejit. 122 THOMAS MANN Doarme. iar voalul negru înf??urat în jurul p?ru lui str?b?tut de fire argintii ?i legat sub b?rbie îi scotea în eviden?? paloarea ma t? a chipului îmb?trînit. ca ?i el s? audâ din gura ei aceasta lugubr? formul? care îi d evenise porecl?.

era a c incea zi dup? nemaipomenita furtuna ?i acea întoarcere a iernii . în s ?it. pînâ la ora prînzului. Sper c?. n-am f?cut vreo gre?eala în fran?uze?te. Hans Castorp încrunta din sprîncene cînd îi z?ri. cu nori albi pe cerul de un albastru-deschis ?i cu lum ina potolita a soarelui pe povîrni?uri ?i -ln vale unde reap?ruse verdele estival potrivit sezonului. ci. nici nu m? stinghere?te. înmormînt?rile au ceva în?l??tor ?i adesea mi-am spus ca. Era evident ca fiecare se silea sa ?in? seama ?i sa dea importan?a acestei dumin ici.. îns? majoritatea pacien?ilor st?tea pe terasa acoperita. ?i nimeni nu îndr?zne?te s? facâ glume proaste. Nu. apoi pali. /e /e regrette beaucoup a fost absolut corect. invitînd pe toata lumea «a se servea . încît trebuie s? le ascunzi totul ?i sa dai muri bundului sfînta împ?rt??anie cînd ele nu sînt de fa??. dar cînd în?untru se afl ? cineva. cum se întîmpla de obicei în via?a. cura de odihna nu mai era absol ut obligatorie. avea pentru zi ua aceasta. pierzîndu-mi p?rin?ii atît de timpuriu. pe c are domnii ?i le puneau la butoniere (procurorul Paravant din Dortmund î?i pusese f racul ?i o vesta cu pic??ele). negre. în cea de-a doua 124 THOMAS MANN jum?tate a saptamînii în care sosise Hans Castorp. sub e?arfa de pene ponosite. fiind cu to?ii foarte bine dispu?i. pe care o puse acum pentru prima oara.. poate din cauz? c? sînt orfan.o zi primavarati ca. profesoara de la Konigsberg. a?a cum i-am vorbit. Nu. p?st reaz? o ?inuta cuviincioas? ?i plin? de reculegere. c? vecina lui Hans Castorp. la micile mese albe. ?ie nu-?i place s? vezi un sicriu? Din cînd în cînd m? uit la cîte unul cu pl?cere. izbind cu zgom ot u?a de sticla. Concertul începu imediat dup? a doua gustare de diminea??: diferite instrumente de suflat de alama ?i de lemn se g?seau acolo ?i cîntau. c?ci z?pada fusese osîndita sa se topeasc? repede. îi vad cucernici. o bluza de m?tase verde cu gulera? de d antel?. erau bolnavii ti neri. fi e el chiar gol. î?i scot p?l?riile. o dumin ica în care sosi o orchestr? pe terasa. cu mîneci scurte. ce-i drept. adic? avu o compo rtare la care atmosfera de aici îl îndemna destul de des. cî?iva se delectau ascultînd de pe balcoane aceasta muzica în cîntatoare. m? simt în largul meu ?i în orice ca z mai bine decît cu oamenii care plesnesc de s?n?tate. îmi plac foarte mult oamenii. Suspect politic! Tn ritmul obi?nuit al zilelor intervenira schimb?ri: mai întîi veni o uminicâ. plina cu ciocolata. iar ea. privind sala ?i prezentîndu-se cu o oarecare gra?ie înainte de-a se îndrepta cu pa?i tiptili c?tre masa ei. toaletele doamnelor erau de-o elegan?a s?rb?torea sc? ?i diafana . ginga?a ?i proasp?ta. Venise într-o mar?i a?adar. nu la biseric?. garoafe s?lbatice sau chiar bujori de munte. administra?ia ?i pacien?ii se ajutau între ei cu sîrguin?a. ar trebui sa te duci la o înmormînta re. îi spuse Joachim.fapt. domni ?i domni?oare. pe cînd grupul petre c?re?ilor.. Un sicriu. îns? atunci cînd oamenii sînt serio?i ?i îndurera?i ?i cînd moartea este în joc. adic? b?rbatul î?i schimbase bluza de piel e cu un veston scurt ?i pîslarii cu ni?te ghete. ocupa treptele de piatr a care duceau spre gradina. e ru?inos ?i stupid. iar aceasta rochie de diminea?a o prindea atît de bine. mi se înf??i?eaz? ca un lucru absolut solemn. se arata înt ru totul entuziasmata -ba chiar ?i perechea barbara de la masa ru?ilor de rînd ?in use socoteala de ziua închinata Domnului. alternînd arii u?oare sau mai serioase. în timpul concertului. ceea ce se întîmpla tiecare paisprezece zile ? i se întîmpla ?i acum. lucrul acesta nu ma apas?.. fie dup? înfa?i?are' Printre ei se afla Hermine Kleefeld cit ?i domn ul Albin care se învlrtea MUNTELE VR?JIT 125 cU o cutie mare ?i înflorata. cînd.doamna Chauchat ap?ru la micul dejun într-o rochie de diminea?a di n dantela. pentru a te reculege. g?sind ca este prea corect sa stea pe scaune.. Zilele trecute mâ gîndeam: este totu?i o nerozie din partea tuturor acestor femei s? aib? o asemenea spaim? de moarte ?i de tot ce se leag? de ea. dar ?i în pavilionul din gradina erau cîteva scaune ocupate.. Fire?te. dimpotriv?. dintre care H&nS Castorp îi cuno?tea pe cei mai mul?i f ie dup? nume. mie mi se pare o mobila destul de frumoas?. Chiar la ceaiul de diminea?a se servise cozonac cu migdale. în dreptul fiec?rui loc de la mas? era a? ezat un p?h?rel cu cîteva flori. Oamenii poart? stofe frumoase. De multe ori m-am ?i întrebat dac? n-ar fi trebuit sa m? fac preot ?i cred c? din anumite puncte de vedere nu mi-ar fi stat prea r?u.

c?ci Hans Castorp fuma ?i bea bere bruna. . cu mutra de veritabil imbecil. î?i ducea la gura unghia lunga a degetului mic . Hermine Kleefel d. pentru care lunganul acela cu parul rar se pric epea sa cînte arii din Visul unei nop?i de vara. La m?su?e se bea limonada cu sifon ?i pe peron se luau fotog rafii. în sfîr?it. lr>s? dup? aceea nu voi sa-i arate desenul ?i rîzînd în hohote se suci ?i se în a?a fel îneît el nu reu?i sa-i smulg? blocul. zicînd: Ei! bravo!" apoi îi ruga sa-i îng?duie sa se a?eze.>mussen. în timp ce consilierul aulic f?cu o demonstra?ie de îndemînare cu ?ireturile de la ghete în fa?a grupului b?rba?ilor: puse piciorul sau enorm pe o t reapta superioara. Al?ii f?ceau schimb de timbre. st?tea pe-o treapta ?i b?tea tactul muzicii cu un ziar f?c ut sul. nemaicontenind sa-i fixeze cu privirile tulburate gîtul cam oache?. ci. Cînd sosise aici. îl trimisese preventiv. Este adev?rat îns? ca ducea o via?a atît de nes?buita. astfel c? trecerea îi era semnalata de o dîra de veselie. ce se vîrîse de asemenea prmtre tineri. la ca p?tul acestor trei luni. 126 THOMAS MANN cu ochii întredeschi?i. uitîndu-se în jur. Buim?cit de ber e ?i de muzica. Hans Castorp se smulse din vraja ?i-?i schimba fizionomia.?i înc? mul?i al?ii. Permite?i-mi sâ particip ?i eu un pic la armonia dispozi?iilor dumn eavoastr? suflete?ti. Cei doi veri aveau masa lor. în timp ce pianistul cu par rar îi privea fix ceafa. iar domni?oarele se strînsera imediat în jurul doctorului Krokowski. lasîndu-l pe domnul Albin sa-i prind? de bluza un buche?el de flori de cîmp. tutun. grecoaica de o rigine. dar în schimb turna ?ig?ri cu cartonul aurit. o alta fat? de provenien?? necunoscut? cu un profil de tapir. cu aerul lui fin. sprijinindu-se în baston. iar cînd mai mul?i încercar? sa fac? la fel. Iat?-v? patria ?i c?minul! Constat ca ave?i o pre dilec?ie deosebita pentru specificul na?ional. tînarul acesta cu unghia fusese foarte u?or bolnav. iar grecoaica ro?cat? îl schi?a pe un bloc d e desen pe domnul Ra. dar acum î?i cuprinsese cu bra?ele genunchii ascu?i?i ?i st?tea înd?r?tul ei.. fara sa se ajute de cealalt?. Settembrini ap?ru ?i el pe terasa venea din sufragerie. avea între 37. prmtre al?ii mai erau tînârul buzat din Clubul jum?t??ilo r de plamîni". ghemuit la picioarele doamnei Salomon. iar dup ? p?rerea consilierului aulic trebuia sa stea cam vreo trei luni. afi?înd o mutr? provocatoare. îneît merita b?tut. cu lentilele groase la ochelari. cînd tu?ea. iar tînarul buzat.sc?. medic. fiindc? îl f?cea întotdeauna sa deschid? gura ?i s?-?i aplece u?or ca pul. apoi coborîra spre cei t ineri. muzica.consilierul aulic Be hrens în halatul alb ?i doctorul Krokowski în cel negru înaintar? de-a lungul ?irului de m?su?e ?i în dreptul fiec?ruia consilierul aulic las? sa cada o gluma prietenea sca. slaba ?i cu obrazul de culoarea filde?ului. Sînte?i în elementul dumneavoastr?. î?i d?dur? seama ca este în zadar. îi vorbea cu capul întors sp re ea. iar din cînd în cînd sim?ea un pic gustul ?ig?rii.8 ?i 38 de grade ?i era serios bolnav. î?i desf?cu ?ireturile. pusa deop arte de la gustare. în curînd trebuie sa se termine. spuse el. Mai tîrziu. dimpotri v?. vioi ?i sceptic ?i. reu?i cu o excep?ional? îndemînare sa le înnoade atît de iute încît to? ramaser? uimi?i. un alt pu?ti de vrec cinci-sprezece-?aispre zece ani. mai erau o domni?oar? ro?cata. doamna Salomon din Amsterdam. fapt care nu numai ca nu-l stingherea cîtu?i de pu?in. se mai str?duise în ace st sens ?i cînd îl z?rise de departe pe italian. purtînd chiar ?i ast?zi tot redingota flau?ata ?i pantalonii galben-desc his. planturoas?. fara sa fie stingherit de con?tiin?a faptului ca to?i ace?ti oameni aveau sa se ofileasc? repede ?i ca cea mai mare parte dintre ei erau în prada unei u?oare febre. le-apuca cu-o singur? mîna ?i. Bere. în timp ce el însu?i nu mînca deloc. ?i asta îmi place. Spuse: Dar. se apropie de masa ver ilor. domnule Settembrini. Medicii î?i facura apari?ia ?i se amestecar? printre bolnavi . a?i sosit tîrziu la concert. povestea domol Joachim. domni?oara Levi. îns? acum. îi f?cea pe to?i sa dobîndeasca în ochii lui o ciud??enie sPorita. se uita în jurul sau cu ochii înro?i?i la aceasta indolenta via?a de sta?iune c limaterica. fî?îindu-se cu priviri piezi?e. o femeie îmbr?cat? în ro?u.. nu avea temperatura ?i tat?l lui. un fel de atrac ?ie intelectuala. elevul hulp av. un tîrui r blond-cenu?iu pe care-l strigau cu numele de Rasmussen ?i care din pricina ca avea încheieturile slabe las? s?-i spînzure mîmiîe ca ni?te aripioare de pe?te în dreptul pieptului. ce-?i pusese monoclu ?i care.

sîntem de acord. Dar cu toate acestea aduce o varia?ie îmbucur?toare.Mâ tem c? \? în?ela?i. nici moderne. Mi-e cu mult mai greu sa ma a climatizez decît credeam. de pilda. domnule inginer. Hans Castorp începu sa rîda. ?tiu. ci una de reverie. Muzica. un amator de muzica ceea ce nu vrea sa spun? ca o pre?uie sc în mod deosebit. Nu dup? calendar. L?sa?i muzica s a ia o înf??i?are generoasa? Bine! Ea ne va înfl?c?ra sentimentele. ea este semiarticul atul. ?i nu vreau sa va contrazic în acest plan. privi?i pr oblema dintr-un punct de vedere superior. în asemenea ocazii sînt ca un vizitator . Nici nu va Pute?i închipui cît de mult am pierdut aici. dar l a ce ne folose?te limpezimea lor? Nu este o limpezime real?. . indiferentul. . care la rîndul lor se împart în masuri. Nu bucuros cînd miro ase a farmacie ?i nu-mi este îng?duita decît din motive de s?n?tate. pe alt plan . nu-i a? a? îns? aceste minute constituie ceva pentru ele însele.. domnule locotenent.Nu va place muzica? Din porunca.Nu... Hans Castorp nu se putu împiedica sa nu-?i plesneasc? genunchsi cu palmele ? i sa exclame ca în via?a lui nu mai auzise vreodat? ceva asem?n?tor. astfel ca mereu se întîmpla ceva.. c? d umneavoastr? socoti?i totul ca apar?inînd serviciului? O unoa?te?i. în plus. pe deasupra. au un început ?i un sfîrsit. Pentru el este un fel de serviciu. cuvîntul. Totu?i. atu nci cind g?se?te sufletul preg?tit pentru asemenea înrîurire. o arie de concert fara preten?ii dureaz? cam ?apte minute. Muzica este îns??i aparen?a mi?c?r ii. eventual. ea este negre?it primejdioasa. ele însele mai sînt îm p?r?ite în mai multe diviziuni. fie. iar fiecare clipa capata un anumit sens de care te po?i aga??. N u oricine în Europa o pricepe. este vor ba ca. domnule Settembrini. Pentru dumneavoastr?.. Nu sînt deosebit de muzical ?i apoi buc??ile care se cînta nu sînt p rea remarcabile . îns? ?i natura poate fi limpede. ?i pîrîia?ul poate fi limpede. îmi ve?i obiecta. Asta îmi da iluzia independen?ei. sîn'. ?in pu?in la li bertatea mea sau m?car la acest rest de libertate ?i demnitate care mi-a mai r?ma s... îngadui?i-mi sa-mi duc teza pîna la cap ?t: am împotriva muzicii o antipatie de natura politica. Muzica singura nu împinge lumea înainte. îns? g?sesc ca se cuvine sa fim recunosc?tori pentru picul acesta de muzica. m?car îmi procura o oarecare satisfac?ie. c?ci are o umbra de frivolitate afectuoas?. Da. se deta?eaz? ?i sînt oarecum ferite de indiferen?a generala. Este o arta foarte încîlcit?. Nu ?tiu daca am fost destul de. Umple cîteva ore într-un mod foar te decent. . lua?i-o în considerare. dar. Muzica? Nu m-a?i întrebat dumneavoastr? daca sînt pasio nat de muzica? Ei bine. Fizionomia dumneavoastr? m i-a aratat-o chiar din clipa cînd am sosit. Dar literatura trebuie sa-i fie înainta?a. brazdarul seînteietor al progresului. spuse Joachim cu precau?ie. nu prea... domnule Settembrini. Nu afirm ca ar fi mai mult decît o iluzie. cînd de obicei zilele ?i saptamînile se scurg aici atît de îngro zitor. Muzica este de nepre?ui t ca mijloc suprem de-a stîrni entuziasmul. Bine. dupâ p?rerea mea: le împarte ?i le umple una cîte una în a?a fel îneît î?i ramîn a ce-?i r?suna în urechi. sa ne înfl?c?reze ?i ra?iunea. nu v? mai uita?i la fa?a mea. Nu-i a?a.Oricum. ca p oate fi limpede. per sonal. . Dumneavoastr?. cum pre?uiesc ^1 iubesc... ce vre?i. nesemnificativa. în vr eme ce altfel. Aici. oarecum ca scriitor. r?spunse Settembrini. arta de-a va p?stra mîndria în sclavie. cum a?a? Dracu' ?tie de ce mi-e cald mereu ?i ma simt obosit.întocmai cum sînte?i dumneavoastr? la noi.vin pentru un sfert de ceas. cu toate acestea o suspectez de chietism.nu-s nici clasice.. apoi îmi vad de drum. o limpezime fara consecin?e ?i t otu?i periculoasa deoarece ne îndeamn? sa ne declaram mul?umi?i. daca a?i fi spus amator de muzica" (Hans Castorp nu-?i amintea sa se fi exprimat astfel)* expresia n-ar fi fost nefericita. Cu varul dumneavoastr? lucrurile MUNTELE VR?JIT 127 tau altfel. ?i care nu angajeaz? la nimic. nejustificatul. de a ne avînta tot mai sus ?i înainte. la dumneavoastr?. spuse Scttembrini zîmbind. problematicul. e o simpla muzica de fanfara. . sus.A. 128 THOMAS MANN Mi se pare totu?i ca ar trebui sa fim recunosc?tori direc?iei pentru aceste conc eite. Vede?i. vehicul purt?tor al spiritului.

domnule locotenent! A?i definit foarte bine un aspect moral de net?g?duit al muzicii. care î?i pusese o mantie u?oara de voiaj. Este o influen?a d iabolic?. în timp ce fetele tinere st?teau pe bancheta din fa?a. de fapt mai ales doamnele rusoaice. în limba lor molîie.. c?ci amîndoi. dup?-amiaza se caracteriza ?i prin plimb?rile cu tr?sura pe care ie între-prindeau diversele g rupuri de pacien?i: mai multe echipaje cu cîte doi cai urcar?. spre Joachim. slava Domnului.. ba dimpotriv?. cit ?l PlePtul ei dezvolt at. Pe lîng? asta. St?tea cu ?igara în gur? ?i cu mîinile în buzunarele pant alonilor. ca s? se distreze. ?i din care începuse s? le trateze. dar nu avea p?l?rie. Arta este morala în m? sura în care treze?te. chipul nu-i era chiar atît de p?tat ca deun?zi. Nu... cu un cordon la spate. în cît erai silit sa-i iei drept ai unui civil. expresia ochiloi rotunzi ?i c?prui care priv eau copil?ros pe deasupra batistei ce-i acoperea gura. Hans Castorp distinse cu interes vocea vo alata a doamnei '-nauchat. Toate patrii erau vesele ? i le turuia gura încontinuu. ?i chiar prin aceasta este moral?. deocamdat?. dup? ceai. adoarme ?i împiedica activitatea ?i progresul? Muzica are ?i aceasta puter e. st?teau în picioare chiar lînga intrarea principal? ?i asistau la aceste plec?ri. domnii mei. îi 130 THOMAS MANN M mai aminteau înc? un fapt r?scolitor observat de curînd. aproape imediat î?i reveni ? i arunca o privire fugara lui Hans Castorp. oprind în fa?a intr?rii principale ca s? încarce pe cei care le comandase r?. domnii mei! Stupefiantul ne vine de la diavol. respira?ia îi era difici la ?i fierbinte. un sens ?i o valoare curgerii timpului pe care-l m?soar? într-un fel deosebit de viu. îndeosebi ru?i. lînga doamna bâtrîn?. Muzica treze?te timpul. Astfel o privi pe batrîna ?i micu?a doamna rusoaic?. duminica se deosebea de celelalte zile. Hans Castorp îi d?du dreptate. dar aceasta atitudine m?rturisea totu?i teribil de ciudatele obic eiuri ce domneau aici printre tineri. S1m?i din nou ca i se confirma senza?ia asem?n?rii pe care o avusese o clip? ?i-i ?î?nise în vis. Bravo. Dar ce mai reprezint? ea cînd ac?ioneaz? în sens contrar? Cînd am or?e?te. iar Hans Castorp îl asculta fara a reu?i prea bine sa-l u rm?reasc?. atît de vioaie. daca î?i surîde. Fata fiind astmatica. Sus?in ca este de esen?a ambigua. Cît timp vei mai sta aici. nici buzele prea jalnic schimonosite. se v?deau atît de tulbura?i ?i m?rturiseau atîta uitare de sine. f?r? sa mi?te capul. ai destule pe cap ca sa te aclimatizezi ?i n-ai nevoie sa mai întreprinzi ?i altceva. prudenta.in MUNTELE VR?JIT 129 ce tîn?rul tu?ea ducînd la gur? unghia lunga a degetului mic! Este jev?rat c? amîndoi erau bolnavi.. ?tie minunat s? exercite o influen?a aidoma stupefiantelor. acestea sînt obiectivele.. pîna sus l a cotitura. ne treze?te la desf?tarea cea mai rafinata ce ne-o ofer ? timpul. îi spuse Joachim lui Hans Castorp. urcînd în tr-o tr?sura împreuna cu slabanoaga ei nepoat? ?i cu alte doua doamne: Marusia ?i doamna Chauchat. Ca totdeauna cînd aceasta femeie neglijent? îi ie?ea în fa? a. ea treze?te.Bravo! exclama Settembrini. c?ci aduce cu sine stup iditatea. Acum se duc pîna la Clavadell sau pîn? la lac sau în valea Fliielului sau pîna la Klosterb. Cred îns? ca. putem s? fa cem ?i noi o plimbare. -Ru?ii se plimb? mereu cu tr?sura. Mai continua în acest fel. încremenirea. Dar o pi ivea pe Marusia într-o atitudine ?i cu ni?te ochi care n-aveau nimic militar esc. D?inuie?te ceva nelini?titor în muzica. Nu merg pre a departe calificînd-o suspecta din punct de vedere politic. Vorbeau ?i rîdeau de p?tura prea îngusta cu care nu se puteau înveli decît cu greutate ?i de fructele zaharisite ruse?ti pe c are m?tu?a Ie luase într-o cutiu?a capitonata cu vat? ?i acoperita cu dantel? de hîr tie. inactivitatea ?i indiferen?a slugarnica. astfel ca arunca o privire furi?a. Muzica executa o polca. Aceasta din urm? se a?eza în fundul tr?surii. care abia avu timpul sâ-?i întoarc? ochi . care nu p?rea deloc a fi bolnav pe din?untru. Hippe în felul acesta... îns? rîsul Marusiei. în primul rînd din cauza oboselii ?t apoi fiindc? îl distrageau ispr?vile t ineretului u?uratic a?ezat pe sc?ri. De altfel. anume ca ea d?ruie?te o realitate. Vedea destul de limpede sau îl în?elau ochii? D omni?oara cu profil de tapirera ocupata sa coasa un nasture la man?eta pantaloni lor de sport ai tînarului cu monoclu.

Era o diminea?? rece ?i înnorata. A?a cum î?i propusese. indiferent unde. dup? cum îi comunicase Joachim v?rului sau. fii atent! fuseser? primele sale cuvinte cînd Joachim intra în camer?. cum tot Joachim îl lamuri. dimin ea?a. care cuno?tea germana mai bine decît oricine. nu avea con?inut ?i era fara amintiri. la înghe?ata. uite-a?a. Avea impresia ca fierbin?eala capului. mai întîi din polite ?e-fara îndoiala. dup? micul dejun . O sa-mi iau cîteva provizii pentru a doua gustare. Acest interludiu instructiv avea loc dup? a doua gustare de dim inea?a ?i. pentru tine e cu toiul altceva. îns? totodat? ?i dintr-o evidenta curiozitate. cum i se întîmpla mereu aici. De aceea se considera ca o impertinen?? surprinz?to are faptul ca Settembrini. iar la sfîr?it ananas proasp?t. în sufrage rie.i ca sa se uite în alta parte. î?i continua drumul ce coboar? în pant?. gustu l prost ce-l sim?ea adesea în gura ?i b?t?ile dezordonate ale inimii trebuiau puse mult mai pu?in pe seama dificult??ilor aclimatiz?rii. Dar te sf?tuiesc sa nu exagerezi. Hans Castorp inspira profund aerul curat al Qirnine?ii. plin de ini?iativa. presupunerile lui asu pra raporturilor ce le între?inea acest tineret bolnav. nepu tînd fi mai abundente ca de obicei. Vad ca nu mai pot continua astfel. inima începu sa-i bata nebune?te. MUNTELE VRÂJTT 131 _ Acum. se despar?i de Joachim. care dup? o scurta bucata în linie dreapta începea sa suie piezi?. în fa?a întregului public adult de la Berghof' care cuno?tea limba germana. M-am saturat de aceasta via?a orizontal a. ?i multe alte observa?ii pe care le f?cea. adev?ratul motiv pentru care tînarul Hans Castorp întocmise acest proiec t era c?utarea lini?tii suflete?ti. cam pe la ora opt ?i jum?tate. pr?jituri aduse în co?ule?e f?cute di n fire de zah?r ars. de un ciclu de lec?ii de ?tiin?a popularizata. era hotarît sa se duca. dup? care se resim?i mu lt mai obosit decît ar fi putut vreodat? b?nui. interveni înc? o abatere de la programul zilnic obi?nuit. ?i vezi sa te înapoiezi la timp pentru conferin??! în realitate. îns? chiar de a doua zi. bolnava ?i proast?. Era vorba. se deosebeau cel pu?in prin rafinamentul ales al felurilor de mîncare. daca nu te superi. cu garnitura de raci ?i de cire?e t?iate în doua. Restul duminicii nu mai aduse nimic excep?ional. afara doai de mesele care. era obligatoriu mai bine-zis erai foarte pro st v?zut daca nu luai parte. Dar vreau s? fac ime diat dup? gustare o plimbare m toata regula. ?i iata-ma in dependent. expresia fe?ei lui Joachim cînd o privea pe Marusia.. învîrtind bastonul. trase plapum a pîna sub b?rbie ?i adormi doborît de un somn adînc. Vom vedea noi daca n-o sa fiu alt om cînd ma voL întoarce. Hans Castorp î?i sim?i membrele ?i mai obosite. o Panta destul de anevoioasa de-a lungul po\ îrni?ului din dreapta. tu?ea cavernoasa a c?l?re?ului austriac. înainte de conferin?a sâvîr?ise o ac?iune cu totul nes?buita despre care î?i d?du seama c? fusese o gre?eala : îl apuca fantezia sa fac? de capul lui o plimbare lunga. conversa?ia de la masa a acestei do amne Stohr. sub titlul general de Iubirea ca factor patogen". ?i astfel.. cînd acesta î?i efectua plimbarea reglementara pîna la banca de lînga pîrîia? iar el. sa respire adînc în aer curat ?i sa fac? mi?care pentru ca atunci cînd se va sim?i obo sit. tu e?ti bolnav ?i nu vreau sa te influen?ez. Aici e altceva decît la noi a cas?. pe care o auzea zilnic pe coridoare.Fire?te. v?zduhul acesta r?coros ?i u?or ce p?trundea fara greutate ?i care nu era jilav. a?adar. unde-o i vedea cu ochii.) Seara. Era convins ca i-ar face bine sa scape pentru cîtava vreme de cercul blestemat de la Berghof'. cît mai ales pe seama unor f apte ca purtarea perechii ruse vecine cu el. în prima luni pe care oaspetele o petrecea aici sus. Trecu peste cursul de ?pâ ?i calea ferat? îngusta. (La prînz. s-a servit chaud-froid de g?ina. ?i mai grele decît în zi lele precedente. nu numai c a nu asista niciodat? la conferin?e. anume: una dintre acele conferin?e pe care doctorul Krokowski le ?inea din doua în doua saptamîni. intra pe drumul m?rginit din loc în loc de ase> dar îl p?r?si imediat ?i apuca pe o poteca de-a curmezi?ul pa?ullor. dar pe deasupra mai f?cea ?i cele mai nepoli ticoase observa?ii-Cît despre Hans Castorp. dup? ce-?i b?u berea.Bine! zise Joachim cînd î?i d?du seama ca celalalt era ferm hotarît s?-?i duca proie ctul la îndeplinire. manifest?rile domnului Albin. ?i iar??i fara motiv ?i de capul e i. m?car sa ?tie de ce. Acest . iar pe la ora noua îi spuse varului sau noapte buna. . cu un astfel de regim sîngele sfîr?e?te prin a adormi. ?i mai reci. în afa ra de cei afla?i pe moarte. seara.

de o calm? ?i grandioas? plasticitate. p?? tea ling? o colib? cu acoperi?ul înt?rit cu buc??i de piatra.Urcu? îl dispuse pe Hans Castorp. orb. Domnea peste surp?tur? îndep?rtat? ?i frumoas? o singur?tate plin? de zvonuri. Dar. monoton ?i totu?i Plin de o l?untric? di . capul i se leg?na ritmic ca bâtrî ului Hans Lorenz Castorp. l?sîndu-se îneîntat de spuma juc?u?? ?i ascultmd vuietul idilic. Doi oameni b?rbo?i îi ie?ir? în fa?a ?i tocmai se desp?r?eau cînd el se apropie de ei. iar cîntatul îl e ntuziasma din ce în ce mai mult. iar cînd ajunse la o oarecare în?l?ime ?j privi înd?r?t. v?zu în dep?rtare oglinda lacului pe lîng? care trecuse la venire. Cit de ciudat mimase în singur?tatea de acolo acest R?mîi cu bine ?i-?i mul?u mesc". se pr?bu?i sub un brad mare victima n?p rasnic? a unei tensiuni extreme. înfigîndu-?i r?d?cinile pi zi?e chiar la marginea torentului. încît abia mai putea respira. se stâpîni ?i. Hans Castorp z?ri o banc?. r?suflarea i se t?ie. le rostea gutural. ?i atunci începu s ? cînte. în drum daciu peste o p?dure c'e brazi cu trunchiurile înalte ?i traversînd -o se apuc? din nou s? cînte înceti?or. atît în ceea ce prive?te textul cît ?i melodia. c?ci voia s? ating? limita peste care nu m. apoi mai sui o bucat? de drum. silindu-se s? imite întocmai accentul pu?in r?gu?it si minun at de stîngaci al munteanului. Cînta buc??ile de care-?i aducea aminte. Dar ie?ind din p?dure. încerca sa imite modul în car e batrînul remediase tremuratura. tot felul de cintece senti-mental-popular e ca acelea peste care dai în repertoriul petrecerilor studen?e?ti ?i al asocia?iil or de gimnastic?. din entuziasm ?i din drag oste pentru frumuse?ea cîntecului. Fundul v?i i era albastru. a unei n?uceli care atingea desperarea. între altele un cîntec ce cuprindea aceste versuri: Ci barzii s? cînte iubirea ?i vinul. apoi curgea potolit în valea peste care trecea o punte cu balustrad? de lemn cioplit? rudimentar. mai cu seam? c? la coborîre îi tre murau genunchii într-un chip mai nelini?titor decît înainte. neîcd? ca-n palma la început. atingînd ca o aripa de vis sufletul lui Hans Castorp ame?it de cîntec ?i urcu ?. Vocea-i de bariton era aspr?. iar unul dintre ei. î?i aminti cu duio?ie de r?posatul s?u bunic ?i f?r? s? simt? vreo sil? pentru aceste infirmit??i. De cealal t? parte a torentului. persistent. cu precau?ie. Dar mai adesea \ irtutca pe care începu s?-l fredoneze.un peisaj atr?g?tor. plante cu tulpina lemnoas?. cu pulsul batîndu-i nebune?te ?i cu scîntei multicolore jucîndu-i în fa?a ochilor.ii cresc copaci. Trecu potec? ?i se a?ez? s? vad? c?derea de ap?. în ciuda tinere?ii. se povîrnea ducînd apoi c?tre sat. îns? dupâ c e-?i arunc? ochii la ceas. ie?ea din încurc?tur ? înso?ind melodia cu nu import? ce cuvinte sau cu silabe f?r? nici un în?eles. a unei indispozi?ii cople?itoare. pîna dincolo de coliba pastorilor. insa ast?zi o g?sea frumoas?. rev?rsîndu-se spumegînd pe stîncile a?ezate în trepte. pieptul i se dilata. uria?i ?i simetrici. lipsit complet de aer. dar c eafa îi tremura aut de cumplit încît. cu un <as profund ?i p u?in r?gu?it. se scul? s?-?i continue plimbarea. în serpentin?. Cînd nervii i se lini?tir? de bine de r?u. II repeta înceti?or. ?i pînâ la urm? ajunse. Apuc? la sting? pe o c?rare care. pres?rat cu cam-panule. atît în fundul v?ii cît ?i pe povîrni?uri. apoi sfîr?i prin a-l cînta cu voce tare ?i din toate pu terile. pe c are. renun?a la acest proieci. pe vremuri. Urc? ?i mai sus. persevera pîn? la ultimele puteri. în dreapta se pr?v?lea un torent pe o albie pietroasa ?i dreapt? de-a lungul povîrni ?ului. Brazi gravi. la fel ca ?i cîntare?ii de oper?. Cînd memoria nu-l mai ajuta. ce cre?teau pretutindeni. se opri uluit în fa?a priveli?tii splendide ce i se înf??i?a . lua tonuri de falset. se în?l?a aplecat straniu în acest tablou. gîfîind mereu. Sunetul t?l?ngilor îl îmbia ?i d?du peste o turm?. dup? care. ?i mutîndu-?i toporul de pe un um?r pe altul se l?s? printre brazi l a vale. sprijinindu-?i b?rbia. st?teau singuratici sau în grupuri . cu minerul bastonu132 THOMAS MANN lui î?i împinse p?l?ria pe ceaf?. Cura era foarte greu s? cîn?i ?i sa urci în acela?i timp . gest care copilului de od inioar? îi pl?cuse atît de mult. dar vocea lui i se p?rea l? fel de pl?cuta. s? improvizeze. înso?indu-?i în plus cîntecul cu gesturi aidoma unui actor. Cînd urca prea sus. MUNTELE VR?JIT 133 _ R?mîi cu bine ?i-?i mul?umesc! spuse unul c?tre cel?lalt.

o fizionom ie care. ci mai curînd ie?ita din comun. era originar din Mecklemburg. pe jum?tate a?eza?i. al unui amestec de sînge germanic ?i baltic-slav sau invers. B?iatul cu care discuta Hans Castorp se numea Hippe. un vi s pe care-l avusese nu mai departe decît acum cîteva nop?i. îl urmarea cu privirea ?i oare mai trebuie s-o spunem? îl admira sau. un copilandru cu pantalon i scur?i. Se sim?i r?pit atît de p uternic ?i atît de complet în acest alt?dat? ?i în acest acolo. mult timp nu mai sim?ea nevoia s? respire din nou ?i cu trupU] nemi?cat las? i nima sa-i bata un anumit num?r de batai. Dar de abia se a?ezase tihnit. Se auzea peste tot zumzet de glasuri. fa ra îndoiala. în curtea pavata cu c?r?mizi ro?ii ?i desp?r?ita de strada printr-un zid acoperit cu ?indrila ?i prev?zut cu doua por?i. cu tot firescul ei. de?i foarte pu?in mai în vîrsta decît el. era pe cît de îndr?znea??. înainte de-a r?sufla cît mai tîrziu ?i cît mai în cet. Dar ochii lui de u n cenu?iu-albastru sau albastru-cenu?iu . înt re cea de istorie ?i cea de desen pentru clasa lui Hans Castorp. Era. mu?cînd dintr-o franzelu?a cu ?unca. cunoscut ca un elev model. era elev intr-a treia de liceu.versitate. pe banca. încît s-ar fi putut spune ca. Era în recrea?ia dintre penultima ?i ultima ora. ?i daca-i priveai mai de MUNTELE VR?JIT 135 aproape. iar prenumele acesta ciudat se potrivea destul de bine cu înf??i?area sa . f?r? s? <c S îns? prea râu. st?teau în picioare în grupuri sau. De altfel. dimpotriv?. cu genunchii îndoi ?i. trezea numai simpatie. ?i st?tea de vorba în curtea ?colii cu un alt b?iat cam de aceea?i vîrsta. încre?it? la spate ?i pe al c?rei guler se z?reau de obicei cîteva fire de matrea?a. iar dup? ce tr?gea aerul în piept . ca-l alesese din furnicarul de cunoscu?i ?i necunoscu?i din curtea ?colii. C?ci lui Hans Castorp îi pl?cea murmurul apei tot atît de mult ca ?i muzi ca sau poate chiar mai mult. care nu era prea obi?nuita. o culoare cam ca a unui munte în dep?rtare aveau o forma deosebit de îngusta. pe atît de îmb? t?toare. cu ochii închi?i ?i cu vîjîieli în urechi. dar din alta clasa o discu?ie pe care Hans Castorp o începuse într-un chip destul de nefiresc ?i care îi d?dea o mare satisfac?ie. îl cerceta cu un interes cu totul deosebit. cu mîinile puse sub caP. într-un timp ?i-ntr-un spa?iu de mult dep? ?ite. chiar pu?in oblica. în cazul sau. 134 THOMAS MANN dar într-o stare de vl?guire ciudat de accentuata. iar sub ei îi ie?eau pome?ii proeminen?i . sa trag? ap? pe nas. Hippe. ia r înf??i?area lui dovedea fara putin?a de t?gada ca e produsul unei str?vechi încruci ??ri de rase. Avea treisprezece ani. în vreme ce aici sus. Ramase astfel întins pînâ c'nd sîngele în sfîr?it se opri apoi mai st?tu lini?tit. ca se int eresa de el. pentru ca apoi s? se culce iar??i pe banc? cu batista ud? pus? pe nas. prenumele lui fiind Pribisl av. cu o clasa înaintea lui Ha ns Castorp.o culoare nedefinita ?i cu multe nuan? e. lînga torent. z?cea un trup fara via?a. în rice caz.. ba fu sese de ajuns ca sa-i aduc? printre camarazi porecla de kirghiz". se sprijineau de stucaturile sm?l?uite ale c l?dirii. Atunci se pomeni deodat? dus înd?r?t în acea stare sufleteasca îndep?rtata care se afl a la originea unui anumit vis urzit de impresiile sale cele mai proaspete. c? începu sâ-i curg? sînge le pe nas. Sîngerarea puternic ? ?i persistent? 11 sili mai bine de o jum?tate de or? s? fac? naveta între banc? ?i torent ca s?-?i cl?teasc? batista. Daca trebuie sa admitem ca nu avea nici un motiv întemeiat pe care sa-?i bazeze . Dar fapt este ca de multa vreme Hans Castorp îl remarcase pe acest Pribislav. blond parul fiindu-i tuns scurt pe craniul rotund.. sa-l priveasc? vorbind sa u rîzînd ?i sa-i recunoasc? de departe vocea pl?cut voalata ?i oarecum pu?in r?gu?it ?. Hippe purta chiar pantaloni lungi ?i o bluza încheiata pîna la gît. cu toate ca prin însu?i scopul ei nu putea sa fie decît foarte scurta. r-ul acestui prenume se pronun?a ca un ?: deci se numea P? ibislav". atît de brusc îneît nu reu?i s?-?i apere complet hainele. Un profesor cu p?l?ria moale supr aveghea curtea. fiul unui ist oric ?i profesor de gimnaziu. nu urî?ea chipul ci. chiar în drum spre ?coala se b ucura sa-l poat? vedea împreuna cu colegii lui de clasa. ci mai deg ab? potolit de aceast? smgerare abundenta. Ca am?nunt curios. elevii se plimbau de ici-colo în ?iruri. într-o situa?ie care. adev?rat ul Hans Castorp se afla foarte departe.

îi erau dragi st?rile suflete?ti pe care 1 le procurau ace ste întîlniri. Aceasta d?inui un an. care îi f?cea sa co nsidere situa?iile ?i împrejur?rile vie?ii cu atît mai vrednice de a te ata?a de ele ?i de a le perpetua. care-i era mai apropiat. aceasta situa?ie îndr?znea?? ?i plina de ciud??enie. de altfel. MUNTELE VR?JIT 137 e hot?rî s? se foloseasc? de aceasta ocazie el numea asta o ocazie" s?-i ceara un c . apoi mai d?inu i înc? un an datorita lealit??ii conservatoare a lui Hans Castorp. To?i colegii de clasa aveau nevoie de al lor. în vreme ce Hans Casto rp era p?truns de convingerea incon?tienta ca o comoara intima. înseamn? daca nu critica. Dar bine sau rau justificate. cutaruia sau cutaruia. desprinzînduse dintr-o cea?a. încît Hans Castorp. s e topeau într-un fel de înnoptare înce?o?ata . cîteodata. nimic nu-l silea sa dea un nume sentimentelor lui.totu?i nu este mai pu?in adev?rat ca Ha ns Castorp era foarte pu?in preocupat sa-?i justifice sentimentele în mod ra?ional sau chiar sa le g?seasc? un nume. Se poat e spune ca chipul kirghizului" se strecurase pe nesim?ite în via?a lui. în primul rînd. Din cauza transfer?rii tat?lui. un nume. decît poate prenumele pagîn ?i calitatea de elev model (lucruri care nu jucau îns? nici un rol în cazul de fa?a) sau în sfîr?it ace?ti ochi de kirghiz ochi care. speran?a ramînea. ?i în al doi lea rînd. a?teptarea. cons ta judecind fara sa facem aprecieri într-o anumita greutate. avusese Ioc în felul urm?tor. într-o stare sufleteasca mai mult conservatoare. îl uitase cu desavîr?ire. un cuvînt. mul?umirile t?cute ?i ginga?e cu care î?i înv?luia taina ?i chiar de zam?girile ce decurgeau din ea ?i dintre care cea mai mare era cînd lipsea Pribisl av: lipsita de orice pl?cere. aceste sentimente atît de îndep?rtate de °nce denumire ? i de orice m?rturisire aveau în orice caz o asemenea 'ntensitate. dar oar e celorlal?i. tot a?a cum. din alte clase. de un an sau aproape de un an. pentru a ramîne astfel. îns? Hans Castorp abia daca observa acest lucru. ?i într-un elan de bucurie al întiegii lui f?pturi. dorin?a de a afla daca celalalt va trece azi pe lînga el. Lealitatea" lui Hans Castorp. ca aceasta. în care Han s Castorp se g?sea acum retranspus. ca-?i dobîndise din ce în ce mai multa claritate ?i relief pîna în ace a clipa a apropierii ?i a prezen?ei fizice. pe care nu-i cuno?tea. Insa aceasta clipa. Nu se putea vorbi despre o prietenie. cînd atinse punctul culminant.acest interes. d aca-l va privi. cu toate ca le cuprinde pe amîndoua . în prim-plan. dac<i ne gîndim a canti!atea excep?ional de mare de timp pe care o reprezint? un an la v'rsta aceasta. de multa vreme. fie în acela al unei dezaprob?ri. ceea ce Qovedea oricum lealitatea ?i statornicia ca racterului sau. cu cît au d?inuit mai mult. Era ora de desen ?i Hans Castorp î?i d? du seama ca nu are creion. a?adar. în curtea ?colii. De aceea era înclinat sa cread? în t r?inicia infinita a st?rii în care tocmai se afla. ca mai ap oi sa se ?tearg? pu?in cîte pu?in ?i sa dispar? în cea?a. nu-?i d?duse seama de ivirea lor. cu care avusese de-a face adeseori în t?cere. se potrivea atît de pu?in unei discu?ii. o adev?rata discu?ie cu Pr ibislav Hippe. a dic? o clasificare în ordinea cunoscutului ?i a obi?nuitului. Pribislav para?i atît ?coala cît ?i ora? ul. pe care o pre?uia cu atît mai mul t ?i nu era deloc gr?bit s-o schimbe. fara triste?ea desp?r?iril or. cu care de altfel nu se mîndrea în mod deosebit. c?ci e cu neputin?a sa situezi cu exactitate orig inea lor. cel pu?in defini?ie. pîna la punctul culminant al ciudatei întîmplari. deoarec e pe Hippe nici m?car nu-l cuno?tea. Din nefericire. aceasta discu?ie. încetineala ?i încapa?înar sentimentelor. le nutrea în t?cere. iar pe urma încet a cu totul farâ ca el sa fi sim?it mai intens sl?birea ?i destr?marea sentimentelo r care-l legau de Pribislav Hippe. îns?. deoarece nu i se putea întîmpla niciodat? sa vorbeasc? despr e ele subiect care. fie în în?elesul I 136 THOMAS MANN unei aprob?ri. cîtva timp. la început. într-o zi oarecare. în fulgerarea unei priviri piezi?e ?i îndreptate spre nimic precis. nu l i se putea adresa ca sa împrumute un creion? Dintre to?i i se p?ru ca îl ?tia cel ma i bine pe Pribislav. treb uie p?strat? pe vecie la ad?post de o asemenea defini?ie ?i clasificare. cuvintele care desemneaz? t rasaturile de caracter au întotdeauna sensul moral al unei judeca?i. Se obi?nuise astfel cu inima împ?cata sa aib a aceste legaturi discrete ?i distante cu Pribislav Hippe ?i le socotea în sine ca pe un element durabil.

blazat ?j in acela?i tim p r?sf??at cum era de legaturile sale intime cu Hippe. o sa-mi treac?. din cauza asta ma intereseaz? ea atît de mul t? Sau poate din pricina asta m-am interesat atît de mult de el? Ce prostie! N?str u?nica prostie! De altfel.. Ce-i trecea prin minte? Ca ?i cum Hans Castorp ar fi avut eventual inten?ia s? n u-i mai restituie creionul. Insa niciodat?." ?i mai încerca o data sa se ridice. Nu-?i d?dea seama ca fapta sa era o ciudata nesocotin?a. a fost o jalnica întoarcere dup? acea plecare triumfala. orb it de o stranie cutezan?a. Nici m?car n-am avut inten?ia sa le arunc. Dar sa nu mi-l rupi! mai adaug? el. Ce s-o fi ales oare cu a ?chiile de creion? Pupitrul este în pod. se a?ez? repede. Apoi voi sa porn easc?. F?cu drumul spate-n sp .. Deschise ochii. De al tfel. N-a? fi crezut ca-l voi mai revedea vreodat? atît de limpede. î?i mul?umesc mult. Sînt doar u?or în?epenit fiindc? am stat prea mult culc at.d. gîndindu-se ?i aducîndu-?i aminte.?i nimeni. A?chiile trebui e sa mai fie înc? în sertarul interior din stînga. î?i îng?dui sa ascuta u?or creionul ?i strînse cu grija cele trei sau patru a?chii vopsite cu ro?u. de sus! A?adar. Iar Pribislav nu zise absolut nimic. ?i-i vorbi cu voce pl?cut r?gu?it?. ?i cum nu mai aveau nimic sa-?i spun? î?i întoarser? mai întîi um erii. ceea ce decurge a în mod firesc din cele precedente §1 constituia oarecum un dar suplimentar ?i pl?c ut care i se f?cea. Da. Cînd b?t?ile ne regulate ale inimii îi t?iau respira?ia. 138 THOMAS MANN Pe urma nu mai statura de vorb? niciodat?. îi zise el.. tulburat de profunzimea absen?ei lui. avînd pe deasupra ?i perspectiva de a-l restitui posesorului. Cu pl?cere. ?i-n timp ce zîmbea ochii i se umezir?. ceea ce era cu totul în spiritul lui Hans Castorp. daca le-ar fi v?zut. nici nu-l cuno?tea pe Hippe. în apropierea cazinoul ui. dar po?i sa-mi împrumu?i un creion? Iar Pribislav îl privi cu ochii lui de kirghiz pe deasupra pome?ilor proeminen?i. dar cînd. era Pribislav. Asta a fost totul. ii spuse. c?ci si m?i ca nu e prea sigur de genunchi. era chiar Pribislav. restituiiea se f?cu în modul cel mai simplu. Facînd pu?ina mi?care.. Nu le-am mai c?utat niciodat?. cu un inel pe care dacâ-l învîr teai creionul vopsit în ro?u ie?ea din teaca lui de metal. ?i cît mai repede cu putin?a. da.reion lui Pribislav. în timp ce capetele lor erau aplecate deasupra creionului. ?i iat? ca.. De mult nu m-am mai gîndit la el.. Apoi se privir? zîmbind. fapt cu care se mîndrea în mod deosebit . în zarva cur?ii pavate cu c?r?mizi. e vremea sa plec. dar se a?eza din nou cu p?l?ria ?i bastonul în mîna. pastrîndu-le aproape un an într-un sertar al PUpit rului . în definitiv. nu pot sa ramîn aici. în via?a lui." Cu toa te acestea mai ramase înc? întins. Da. în carne ?i oase . trebuie sa fiu la unsprezece fix în sufragerie. -Poftim. asta-i! gîndi. reu? ind abia în urma unui efort serios. ?i acum. apoi spatele ?i plecar?. se vedea nevoit sa se odihneasc? pe margi nea drumului ?i atunci î?i sim?ea fa?a p?lind ?i o sudoare rece îi îmbrobonea fruntea. dup? cîte se pare. la conferin?a. îns? aceasta singura data se petrecuse totu?i datorita numai spiritului întreprinz?tor al lui Hans Castorp. fara sa se mire sau cel pu?in fâra sa para mir at. Dar dup? lec?ie trebuie sa mi-I înapoiezi neap?rat. Hans Castorp nu fusese mai ferici t ca în timpul respectivei ore de desen. pe cînd desena cu creionul lui Pribislav Hi ppe. nu putea b?nui cîta importan?a aveau. Da.Berghof' ?i cum tramvaie nu existau ?i nu se zarea nici o tr?sura de pia?a. în orice caz. sau sa i-l strice. ramîi cu bi e ?i-?i mul?umesc!" zise. la unchiul meu Tienappel. îi explic? mecanismul foa rte simplu. Ce asem?nare stran ie cu femeia de-aici. se g?si într-adevar în fa?a lui Pribislav HipPe> spunîndu-i: Te rog sa ma ier?i. ?i-?i scoase creionul din buzunar. ajunse în vale. dar au ?i neajunsurile lor. se margini su controleze la luteala mecanis mul ?i-?i strecura creionul în buzunar. cred ca n-o sa-mi fie prea u ?or! ?i totu?i. de oarece. sa-l lase sa se urce. sau poate înl?tura acest gîr. Cred ca am visat î?i spuse în s ine. îns? oricum.. Plim b?rile sînt frumoase aici. se ruga de un c?ru?a? ce venea din Dorf cu un camion înc?rcat cu l?zi goale. un creion argintat. Se c?zni în mod lamentabil sa coboare pe serpentina. î?i d?du pur ?i simplu seama ca nu va mai fi în stare sa parcurg? cu propriile Iui mijloace drumul lung pîna la . Ei.

poate l-ar fi amuzat. cu ochii avizi ?i îmbujorata. încercînd sa dea impresia ca venise de la început. pe urma încetar? sa mai fie gînduri prefacîndu-se într-o visare în ca re vocea baritonala ?i t?r?g?nata a doctorului Krokowski f?cea s? r?sune litera r de foarte departe ?i cu o sonoritate asurzitoare.ate cu c?ru?a?ul. cu gura deschisa ?i cu bra?ele încruci?ate. urm?rit de pr ivirile mirate ale trec?torilor. a?ezata pu?in mai departe. Iar Hans Castorp. sit de vlaga al doamnei Chauchat. care asculta cu aten?ia încordata a primelor minute. vorbea dindâratul unei mese acoperite cu o fa?a d e masa ?i pe care era o carafa cu ap?. La con-ference deM. Gîndurile lui Hans Castorp se tulburar? în timp ce privea spatele lip. care-l vor ?ine cu sufletul la gura tot timpul conferin?ei. cea care pierdea albumina. fir-ar sa fie! Oare n-o sa scape de ea niciodat?? Crezuse ca o sa fie lini?tit.. cu care se l?udase ?i domnul Albin. a sculta cu capul pe spate. de altfel. iar costumul p?tat de sînge îl f?cea sa semene cu un asasin venit direct de la locul crimei. pe scaune. în timp ce domni?o ra Levi. ?inea capul plecat. felul ei de-a izbi u?ile cît Sl privirea lipsita de sfial? se datorau bolii de care suferea. în redingot?. fara vlaga. pe care o recunoscu cu un soi de am?r?ciune. Era alb la fa?a ca o rufa. unde pacien?ii st?teau a?eza?i la rînd. astfel ca i se vedea vertebra de la ceafa ie?ind din r?scroiala bluzei albe. vorbind din vîrful buzelor. cu picioarele atîrnîndu-i peste marginea camionului. Doamna Chauchat era pr?bu?ita în scaun. si Pre?uit ca atare (chiar daca nu acesta a fost motivul pentru care Hans astorp împrumutase creionul) . Hans Castorp o re marca de asemenea ?i pe fa?a doamnei Salomon. doctorul Krokowski. capul ?i-l privi atent? cu ochii ei îngu?ti. în picioare . figura care avea în piept un . Dar lini?tea din sala ?i aten ?ia încordata ce p?reau ca ?in pe toata lumea sub vraj? puseser? stapînire ?i pe el ?i-l trezir? din picoteala. Pe chipul doamnei Stohr. în partea dreapt?. Ei. pe deasupra. era zugr?vit? o expresie de e xaltare atît de lipsita de sens ?i atît de stupida încît îi f?ceau sila. Se uitase la el cu ochii lui Pnbisla v. Al?turi st?tea pianistul cu par rar. el îns? fusese un elev model. o îmbujorar e ce se observa. Ceva mai încol o se afla profesoara. monsieur/ îi spuse portarul francez. insa nu toctnaj onorabile. Era doamna Chauchat. era fascinat de vorbele doctorului Krokowski ?i abia îl baga în seama. MUNTELE VR?JIT 139 _ Depechez-vous. atitudinea exprimînd acea nep? sare. domni?oara Engelhart.. îi privise chipul ?i petele de pe haine cu o st?ruin?a destul de lipsita de dec en?a atitudine ce se potrivea cum nu se poate mai bine unei femei care trîntea u?i le. Doamna care st?tea în fa?a lui întoarse. în adev?r. în spate. Se strecura discret pîna acolo. spatele îi era înco voiat. Ce ?inuta urîta avea! Nu ca femeile din cercurile frecventate de Hans Castorp. întorceau doar c&pul spre vecinul de masa..în vreme ce era limpede >i foarte v?dit 140 THOMAS MANN ca ?inuta neglijenta a doamnei Chauchat. ?i pe chipurile celoilalte doamne. lega" nîndu-se ?i balabanindu-?i capul aproape ad ormit ?i zdruncinat de hurduc?turile camionului se d?du jos ling? rampa. în col?ul din apropierea u?ii era un loc liber. în timp ce. ?i I'ribislav tot Kt fel ?inea capul. pla?i fa ra sa vad? daca era mult sau prea pu?in ?i urca în graba drumul c?tre sanatoriu. a?a cum st?tea acolo lînga domnul Al bin. ceea ce-l sili pe Hans Castorp sa se gîndeasca la figura de ceara a unei femei pe care o v?zuse odat? într-un panoptic. doamna Magnus. cît ?i la so?ia berarului. care stînd cu spatele drept. ca i se va îng?dui sa se odihneasc? pu ?in ?i iat? c? se pomenea nas în nas tocmai cu aceasta femeie o întîmplare care. Privi în jur. se strecura cu b?gar e de seama ?i strîngînd din din?i prin u?a de sticla întredeschisa a sufrageriei. Publicul. cu tenul ca filde?ul. în alte împrejur?ri. Krokowsk i vient de commencer. cu ochii întredeschi?i ?i cu mîinile uitate pe genunc hi ar fi ar?tat aidoma cu o moart? daca pieptul nu i s-ar fi ridicat atît de tare ? i atît de regulat. c?ci arata îngrozitor. dar obosit ?i epuizat cum era. zvîrlindu-?i la vestiar palaiia ?i bastonul. cu foloasele ei nem?rginite. ca unul ce a ajuns la ?inta. ce sens mai ave a? întîlnirea cu ea nu f?cea decît sa impun? inimii lui noi preten?ii. spre norocul lui. uKierii îi c?deau înainte ?i.. Analiz? Din fericire.

mecanism. Unii dintre invita?i duceau la ureche mîna f?cuta c?u?, sau cel pu?in sch i?au gestul, ?inînd-o ridicata pe jum?tate înspre ureche, ca ?i cum bra?ul le-ar fi înc remenit din pricina aten?iei încordate. Pîna ?i procurorul Paravant, un b?rbat bronz at, cu înf??i?are aparent robusta, î?i desfunda urechea cu ar?t?torul, ca sa aud? ma i bine, apoi o întorcea c?tre potopul de vorbe al doctorului Krokowski. ?i cam ce spunea doctorul Krokowski? Ce idei era pe cale sa dezvolte? Hans Castor p se concentra ca sa poat? prinde firul, treaba pe care n-o izbuti chiar dintr-o data, deoarece nu auzise începutul ?i tot gîndin-du-se la spatele molatic al doamne i Chauchat, sc?pase ?i urmarea. Era vorba de o putere... de acea putere... pe sc urt, puterea iubirii, da, despre asta vorbea. Bineîn?eles! Subiectul era indicat în titlul general al ciclului de conferin?e, ?i despre ce altceva ar fi putut voibi doctorul Krokowski avînd în vedere ca acesta era domeniul lui? Ce-i diept, lui Hans Castorp MUNTELE VR?JIT 141 . se p?ru oarecum ciudat sa asiste deodat? la un curs despre iubire, cînd, pîna atun ci, în prelegerile ?inute în fa?a lui nu fusese vorba decît despre lucruri ca mecanism ele de transmisie de pe vapoare. Cum de poate cineva sa vorbeasc?, la lumina zile i, ?i înc? diminea?a, în fa?a unor doamne si domni, despre un subiect atît de spinos ? i de intim? Doctorul Krokowski îl expunea într-un stil jum?tate poetic, jum?tate pro fesoral, cu o rigiditate evident ?tiin?ifica, dar în acela?i timp pe un ton vibran t ?i melodios, care lui Hans Castorp i se p?rea oarecum ciudat, de?i tocmai acea sta putea fi explica?ia îmbujorarii doamnelor ?i a gestului de desfundare a urechil or f?cut de domni. Cu atît mai mult cu cît oratorul întrebuin?a cuvîntul .,iubire" într-un sens u?or ?ov?itor, astfel ca nu ?tiai în mod precis ce sa crezi, nu-?i d?deai se ama daca o socotea un sentiment cucernic sau o pasiune carnala - fapt care i?i cr ea o impresie vaga, ceva în genul râului de maic. Niciodat? în via?a lui, Hans Castorp nu mai auzise pionun?îndu-se acest cuvînt de atîtea ori în ?ir, ca aici ?i acum, iar daca se gîndea mai bine, avea impresia ca el însu?i nu-l rostise vreodat? ?i nici nu-l auzise pe buzele altcuiva. Fara îndoiala ca put ea sa fie o eroare - dar, oricum ar fi fost, i se p?rea ca no?iunea nu cî?tiga nim ic prin faptul ca era repetata de atîtea ori. Dimpotriv?, aceste trei silabe sfîr?ir a prin a i se p?rea foarte resping?toare ?i îi evocau o imagine în genul laptelui îndo it cu ap? - ceva alb-albastrui ?i dulceag - mai ales în compara?ie cu lucrurile no stime pe care le debita în privin?a aceasta doctorul Krokowski. Fiindc? era limped e ca un om priceput ca el putea face afirma?ii îndr?zne?e ?i interesante fara sa pu n? pe fuga oamenii din sufragerie. Doctorul Krokowski nu se marginea nicidecum s a debiteze, cu un soi de caden?a ame?itoare, fapte în general cunoscute dar de obi cei trecute sub t?cere; el sfî?ia iluziile, aducea un neîndur?tor omagiu cunoa?terii ? i nu mai las? loc nici pentru anumite susceptibilit??i izvorîte din demnitatea ce ?i-o confer? parul c?runt ?i nici pentru puritatea îngereasca a copilului fraged. De altfel, vorbitorul purta o redingota ?i un guler ?noale rasfrînt, precum ?i ni? te sandale cu ?osete cenu?ii, ceea ce crea în Jurul lui o atmosfera de convingere ?i idealism, care nu f?cea altceva uecît sa-l înspaimînte ?i mai mult pe Hans Castorp. Sprijinindu-?i argumenta?ia pe tot felul de exemple ?i anecdote, cu ajutorul c?r ?ilor ?i n°ti?elor risipite pe masa, ba recitind pe alocuri chiar ?i versuri, doct orul Krokowski expunea unele aspecte înfior?toare aie iubirii, abera?ii bizare Si lugubre stînd m?rturie pentru atotputernicia ei. Dintre toate instinctele 142 THOMAS MANN I naturale, iubirea era cea mai ?ov?ielnic?, dar ?i cea m?i primejduit? ?vînd o prof und? înclinare c?tre perversiunea incurabil?, ceea ce nu era întru nimic surprinz?to r. C?ci acest puternic imbold nu era deloc simplu, ci infinit de complex prin nat dar compus din fel de fel de perversit??i. Cum îns?, contin ura lui, un tot unitar u? doctorul Krokowski, pe bun? dreptate nu este admisibil s? se deduc? din perve rsiunile par?ilor perversiunea întregului, s-a sim?it nevoia de a face s? benefici eze de legitimitatea întregului dac? nu în întregime, cel pu?in în parte - toate pervers iunile particulare. Aceast? este o cerin?? a logicii vorbitorul îi roagâ pe ascult?t ori s? fie încredin?a?i de acest lucru. D?inuiesc anumite împotriviri suflete?ti ?i

tendin?a de îndreptare, porniri de bun?-cuviin?a ?i de ordine - de o form? pe care aproape c? este ispitit s-o numeasc? burghez? ale c?ror efecte de frînare ?i de l imitare topesc diferitele p?r?i într-un tot ordonat ?i folositor, o dezvoltare oar ecum obi?nuit? ?i mul?umitoare, dar al c?rei rezultat ?i aceast? parantez? docto rul Krokowski o f?cea pe un ton pu?in cam dispre?uitor nu privea nici pe medic, nici pe gînditor. în alte cazuri îns?, aceast? dezvoltare nu reu?ea, nu tindea ?i nici nu trebuia sâ reu?easc?, ?i cine ?r putea spune, se întreba doctorul Krokowski, dac? nu cumva tocmai aici intervine menirea cea mai înalt?, însu?irea cea mai pre?ioas? a sufletului? C?ci aceast? menire este proprie unei tensiuni excep?ionale, unei pasiuni care dep??e?te obi?nuitele m?suri burgheze, e? ac?ioneaz? asupra celor d ou? grupe de for?e, ?i anume pe de o parte asupra necesit??ii de-a iubi, pe de a lt? parte âsupr? instinctelor potrivnice, printre care pudoarea ?i dezgustul trebui e men?ionate în mod deosebit; iar aceast? lupt? dus? în str?fundul sufletului împiedic? izolarea, stabilizarea ?i moralizarea instinctelor r?t?citoare care ne-ar condu ce la armonia fireasca, la o via?? de dragoste normal?. Aceast? lupt? între puteri le castit??ii ?i puterile iubirii c?ci, în fond, despre asta este vorba cum se sfîr? e?te? Se sfîr?e?te, dup? cît se pare, cu victoria castit??ii. Teama, decen?a, dezgus tul izvorît din ru?ine ?i o însp?imîntâtoâre nevoie de puritate în?bu?? iubirea, o ?intuies în sfere întunecate ?i nu îng?duie decît în parte acestor revendic?ri confuze s? p?trund? în con?tiin?a ?i s? se manifeste prin ac?iune. Aceast? biruin?a a castit??ii nu e ste îns? decît o biruin?? aparent?, o biruin?? c? ? lui Pirus I, c?ci imperativul iu birii nu se l?s? legat, violentat, iubirea prigonita nu e moart?, tr?ie?te în adîncu l tainei ei, continu? sâ tind? spre împlinire-rupe cercul magic ?l castit??ii ?i rea pare de?i sub o înf??i?are schimbat? ?i de nerecunoscut... ?i oare în ce form?, sub c e m?scâ reapare MUNTELE VR?JIT 143 'ubirea interzis? ?i refulat?? Aceasta era întrebarea pe care doctorul jCrokowski o rosti privind de-a lungul rîndurilor de ascult?tori, dînd jmpresia c? ar a?tepta s ? primeasc? un r?spuns din partea lor. îns? tot lui îi revenea ?i atribu?ia s? formu leze acest r?spuns, dup? ce spusese atîtea lucruri. Nimeni în afar? de el nu era în st are s? dea r?spunsul ?i câ-l cuno?tea, se vedea pe fa?a lui. Cu ochii str?lucitori , cu paloarea-i de cear? ?i barba neagr?, cu sandalele de c?lug?r ?i ?osetele ce nu?ii, p?rea c? el însu?i simbolizeaz? lupta între castitate ?i pasiune, despre care tocmai vorbise. în orice caz, aceasta era impresia lui Hans C?storp în timp ce, la f el ca ?i ceilal?i, a?tepta cu cea mai mare ner?bdare sâ afle sub ce forma reap?rea iubirea refulat?. Femeile abia mai respirau. Procurorul Paravant î?i desfund? iar ??i, la iu?eal?, urechea pentru ca la momentul hot?rîtor s? fie degajat? ?i preg?t it? sa primeasc? r?spunsul. Doctorul Krokowski spuse: Sub înf??i?area bolii! Simpt omele bolii ascund o ac?iune deghizat? a iubirii ?i orice boal? cuprinde o iubir e metamorfozat?. Acum to?i aflaser? r?spunsul, de?i poate nu to?i erau în stare s?-l aprecieze cum se cuvine. Un suspin str?b?tu sufrageria, iar procurorul Paravant aprob? din cap , cu un aer semnificativ, în timp ce doctorul Krokowski continua sâ-?i dezvolte teza . Cît despre H?ns Castorp, el î?i l?s? capul în jos ca s? se gîndeascâ la ceea ce auzise ? i s? se întrebe dac? în?elesese bine. îns? neobi?nuit cum era cu asemenea procese abst racte ?i, mai ales, în urma nefericitei lui plimb?ri foarte pu?in preg?tit sâ gîndeascâ, aten?ia putea s?-i fie u?or ab?tut?, ?i chiar a fost imediat ab?tut? de acel sp ate din fa?a lui cît ?i de bra?ul ce-l prelungea, care se ridica ?i se îndoia spre c eaf? ca s? sus?in? cît mai de jos povara p?rului împletit, ceea ce se întîmpla chiar sub ochii lui Hans Castorp. Era enervant s? ai mîn? aceea atît de aproape de ochi, vrînd-nevrînd trebuia s-o prive?t i, sâ-i observi toate defectele ?i însu?irile omene?ti, ca ?i cum ai fi v?zut-o prin tr-o lupa. Nu, hot?rît c? n-avea nimic aristocratic aceast? mîn? destul de butuc?noas ?, ca de ?col?ri??, cu unghiile t?iate atît de neglijent, ?i nici m?car nu puteai fi absolut sigur c? degetele îi erau foarte curate, în schimb nu mai înc?pea nici o îndo iala c? pieli?a unghiilor era roas?. Lui Hans Castorp i se strîmbarâ col?urile gurii , dar ochii îi r?maser? fixa?i de mîna doamnei Chauchat ?i o senza?ie nel?murit? îl cup rinse, un fel de vag? amintire în leg?tur? cu cele spuse de doctorul Krokowski des pre unele tendin?e burgheze opuse iubirii... ra?ul era ceva mai frumos, acel bra

? adus la ceaf? ?i abia acoperit, c?ci I 144 THOMAS MANN ?es?tura mînecii era mai sub?ire decît a bluzei un voal foarte transpa. rent, astfel încît bra?ul p?rea înv?luit de o aureol?, un bra? care probabil ar fi fost mai pu?in gra?ios farâ voal. Era totodat? ginga? ?i plinu? - ?; dup? cum b?nuia el, r?coros. în ceea ce-l privea pe el, era limpede ca nu putea fi vorba de nici un fel de ten din?? burghez? de a se opune. Hans Castorp visa cu privirea fixata pe bra?ul doamnei Chauchat. Jn ce fel se îmbr acau femeile! î?i ar?tau pu?in de la ceafa, pu?in de la piept dînd alta înf??i?are bra ?ului cu ajutorul unui voal transparent... ?i toate femeile, din întreaga lume. pr ocedau în acela?i fel pentru a a?î?a dorin?ele noastre nostalgice. Dumnezeule, cît de frumoasa era via?a! Era frumoasa tocmai datorita lucrurilor fire?ti care împing fe meile sa se îmbrace atît de ispititor c?ci faptul acesta era, evident, foarte firesc , cît se poate de obi?nuit ?i acceptat de toat? lumea, încît aproape nici nu te mai gînd eai la el, îl tolerai în mod incon?tient ?i nu-l mai luai în seama. ?i totu?i, trebuia sa te gînde?ti la ele, î?i spuse Hans Castorp, pentru ca într-adevar sa-?i placa via? a ?i s? devii con?tient c? existen?a este o alc?tuire fermec?toare ?i, în fond, ap roape feeric?. Era de la sine în?eles ca femeile aveau dreptul, cu un scop precis, s? se îmbrace într-un fel fermec?tor ?i feeric, fara ca prin asta sa calce buna-cuv iin??; fiindc? aici este vorba despre genera?ia viitoare ?i despre perpetuarea n eamului omenesc. Dar ce se întîmpla cînd, bolnav? pe din?untru, femeia nu mai este pro prie maternit??ii? Mai avea vreun sens s? poarte mîneci de voal pentru a-i face pe b?rba?i curio?i în leg?tura cu trupul ei - cu propriul ei trup îmboln?vit? Evident ca nu avea nici un sens, era ceva ce trebuia condamnat, la urma urmei, ca un luc ru nes?n?tos, spre a fi interzis. C?ci a te interesa de o femeie bolnava era, în d efinitiv, tot atît de pu?in serios pentru un b?rbat, ca ?i... ca ?i interesul tain ic pe care odinioar? Hans Castorp îl avusese pentru Pribislav Hippe. Asta era, des igur, o compara?ie stupida, o amintire pu?in cam stingheritoare. Dar i se ivi în mi nte fara ca el sa fi intervenit, fara s-o fi chemat. De altfel vis?toarele consid era?ii i-au fost întrerupte chiar în acel punct, mai cu seam? prin faptul ca aten?ia i se îndrept? din nou c?tre doctorul Krokowski care ridicase glasul într-un mod sur prinz?tor. într-adevar, st?tea acolo, în picioare, cu bra?ele în laturi ?i capul înclina t într-o parte, înd?r?tul m?su?ei, ?i cu toata redingota lui. aproape sem?na cu Domn ul nostru Iisus Hristos pe cruce! încheindu-?i conferin?a, doctorul Krokowski p?rea ca face o prop'1" ganda intensa în favoarea disec(iei suflete?ti ?i c? invita, cu bra?ele larg deschise, ca toata asisten?a si vin? la el. Veni?i la mine, spunea el fara MUNTELE VR?JIT 145 nvinte, voi to?i care sînte?i n?p?stui?i ?i plini de suferin?e. Apoi mai orbi desp re râul ascuns, despre ru?ine ?i despre triste?e, despre ac?iunea liberatoare a an alizei, elogie explorarea subcon?tientului, preconiza retransformarea bolii în sta re sufleteasca adusa la suprafa?a, în planul con?tientului, îi îndemna pe to?i sa aib? încredere ?i le f?g?dui vindecarea. Apoi las? sa-i cada bra?ele. înal?? capul, aduna foile tip?rite de care se servise în timpul conferin?ei ?i ?inînd strîns teancul cu mîn a stînga ridicat? pîna în dreptul um?rului, întocmai ca un profesor, porni cu capul sus de-a lungul coridorului. Se scular? cu to?ii împingînd scaunele ?i, încet, începur? sa se îndrepte c?tre ie?irea pr in care ?i doctorul p?r?sise sufrageria. D?deau to?i impresia ca, printr-o mi?ca re concentrica, se îngr?m?deau spre el, din toate p?r?ile, printr-un acord comun, dar oarecum incon?tient, ior-fotind în urma fluiera?ului vr?jitor. Hans Castorp ra mave în picioare în mijlocul acestei forfote, cu mîna pe sp?tarul scaunului. Aici nu m a aflu decît în vizita, se gîndea; sînt s?n?tos ?i, slava Domnului, nici m?car nu-s luat în seama, iar la viitoarea conferin?a nici n-o sa mai fiu aici. O privi pe doamna Chauchat cum iese tiptil, cu capul plecat înainte. Oare se las? ?i ea disecat?? s e mai întreba el, ?i inima începu sa-i bata... Nu observase c? Joachim se apropia pr intre scaune ?i tresari speriat cînd varul s?u îi vorbi. Ai sosit în ultima clipa, îi spuse Joachim. Te-ai dus departe? Cum a fost?

- A, pl?cut, r?spunse Hans Castorp. Da, am fost destul de departe. Dar trebuie s a m?rturisesc ca mi-a f?cut mult mai pu?in bine decît nadajduisem. Fara îndoiala ca am întreprins aceasta plimbare prea curind, sau poate ca nu era chiar deloc indica ta. Deocamdat? cred ca n-o sa mai încerc s-o repet. Joachim nu-l întreba daca-i pl?cuse conferin?a, iar Hans Castorp nu-?i d?du p?rere a. ?i chiar mai tîrziu, ca printr-o în?elegere tacita, nu facura mei cea mai u?oara aluzie la conferin?a. ?ov?ieli ?i chibzuieli A?adar, mar?i, eroul nostru se afla de o saptamîna la cei de-aici. de SUs- ?i astf el se face ca, întorcîndu-se de la plimbarea de diminea?a, g?si ln camera nota de pl ata, nota de plata a primei lui saptamîm, o factura 146 THOMAS MANN cur??el executata, vîrîta într-un plic verzui, cu antetul ilustrat (cl?direa Berghof'-u lui înf??i?at? în susul hîrtiei într-o lumina seduc?toare), jar în partea stînga, cu un ext as din prospect, tip?rit pe o coloana îngus?a în care tratamentul psihic dup? cele ma i moderne principii" era subliniat cu litere spa?iate. Cît despre contul scris cu îng rijire, se ridica foarte precis la totalul de 180 de franci, dintre care 12 fran ci pe zi pentru pensiune ?i asisten?a medicala ?i 8 franci pentru camera, apoi 20 de franci la rubrica Taxa de intrare" ?i 10 franci pentru dezinfec?ie în plus suma era rotunjit? cu cheltuielile mai m?runte, ca lenjeria, berea ?i vinul consumat la masa în seara sosirii. Hans Castorp nu g?si nimic de obiectat atunci cînd controla socoteala împreuna cu Jo achim. Da, este adev?rat ca nu beneficiez de îngrijirile medicale, dar asta ma prive?te n umai pe mine ?i nu pot pretinde ?a-mi fie sc?zute. Cu dez-infec?ia îns?, domnii di n administra?ie fac o afacere buna, c?ci este imposibil sa se fi risipit de 10 f ranci H2CO pentru a dezinfecta camera în care murise americanca. în general îns?, treb uie s? recunosc ca e mai curînd ieftin decît scump, ?inînd seama de ceea ce se ofer?. ?i astfel, înainte de prînz, se duser? împreuna la administra?ie sa achite nota. Administra?ia" se afla chiar la parter: cînd ie?eai din hol ?i parcurgeai coridorul trecînd pe lînga vestiar, buc?tarii ?i dependin?e, nu se putea sa nu-i nimere?ti u?a , mai ales ca era limpede indicata printr-o placa de por?elan. V?dit interesat, Hans Castorp f?cu acolo cuno?tin?a cu sec?ia comerciala a întreprinderii. Era un b irou mic, dar bine utilat: o domni?oara dactilografa era ocupata la ma?ina ei, i ar trei func?ionari st?teau apleca?i peste pupitre, în timp ce, în camera al?turata, un domn care p?rea c? de?ine postul important de ?ef sau director, lucra la un birou mul?umindu-se sa arunce din cînd în cînd pe deasupra ochelarilor o privire rece, neutra ?i sfredelitoare în direc?ia clien?ilor. Cît i-au ?inut la ferestruica ghi?e ului, cît le-au schimbat cecul, pîna au încasat banii ?i li s-a eliberat chitan?a, ei p?strar? o atitudine severa, cuviincioasa, t?cuta, de oameni disciplina?i, a?a c um se potrive?te unor tineri germani care în orice birou ?i în orice institu?ie publ ica au respectul datorat autorit??ii; dar o data ie?i?i afara ca sa se duca la m asa cît ?i în restul zilei, vorbir? pu?in ?i despre organizarea sanatoriului Berghof, iar Joachim, ca unul stabilit mai de mult ?i deci versat, r?spunse la întreb?rile varului sau. Consilierul aulic Behrens nu era deloc proprietarul ?i ?eful stabili" mentului, cu toate ca, la prima vedere, puteai avea aceast? impresieMUNTELE VR?JIT 147 Deasupra ?i în spatele lui planau ni?te puteri invizibile, care, dorind sa amina c a atare, nu se manifestau decit prin mijlocirea biroului: era un nrtsiiiu de adm inistra?ie, o societate pe ac?iuni din care bucuros ai fi voit sa faci parte, c? ci dup? informa?iile ioarte verosimile ale lui Joachim, toate salariile foarte m ari ale medicilor ?i în pofida unor liberale principii comerciale, ac?ionarilor li se pl?teau anual dividende grase. Consilierul aulic nu era, prin urmare, un om in dependent, ci doar o roti?a din angrenaj, un func?ionar, un administrator în slujb a puterilor oculte, primul ?i cel mai sus situat, este adev?rat, sufletul a?ezamîn tului, acela care exercita o influen?a hot?rîtoare asupra întregii organiza?ii, dar în colaborare cu administra?ia, cu toate ca el, ca medic-?ef, era scutit, fire?te,

de orice activitate privind partea comerciala a întreprinderii. Originar din nordvestul Germaniei, se ?tia ca ajunsese de mul?i ani, împotriva planurilor ?i inten?i ilor sale, în acest post, fiind adus aici de so?ia lui, ale c?rei r?m??i?e se odih neau de mult în cimitirul din apropiere acel pitoresc cimitir de la Davos-Dorf, ac olo sus, pe versantul din dreapta, aflat mai spre intrarea în vale. Fusese încîntatoar e, m?car ca avusese o înf??i?are astenica ?i ochii bulbuca?i, daca ar fi sa judeci dup? fotografiile ce se g?seau împr??tiate pretutindeni în locuin?a consilierului au lic, cît ?i dup? picturile ie?ite din pensula sa de amator, pe care le ?inea atîrnat e pe pere?i. Dup? ce-i d?ruise doi copii, un b?iat ?i o fata. trupul ei sub?ire ?i sl?bit de febra a fost adus aici ?i, dup? cîteva luni, sfîr?i prin a se mistui cu desavîr?ire. Se spunea c? Behrens, care o adorase, fusese atît de afectat de lovitur a aceasta, încît o vreme devenise melancolic ?i bizar, ca a fost v?zut în plina strada rîzînd pe înfundate, gesticulînd ?i vorbind de unul singur. Apoi nu s-a mai întors la loc ul sau de ba?tin?, ci a r?mas aici: ca sa nu se îndep?rteze de mormîntul so?iei; îns? motivul hotarîtor a fost mai pu?in sentimental, c?ci el însu?i fusese atins de boala , astfel ca se convinsese", potrivit propriului sau aviz medical, ca locul sau era aici. A?a se face ca s-a instalat pe aceste meleaguri ca un medic con?tiincios, tovar?? de suferin?a cu cei a c?ror ?edere o supravegheaz?; care nu se mul?ume? te doar sa lupte împotriva bolii ca unul ce-a r?mas neatins de ea, ci anume ca unu l dintre medicii care, în ei în?i?i, îi mai p?streaz? urma, cîteodata destul de puternic , fapt ce are avantajele ?i dezavantajele sale. Fara îndoiala ca tov?r??ia dintre medic ?l bolnav trebuie încuviin?ata ca un fapt pozitiv ?i putem socoti ca nurnai acela care sufer? este în stare sa fie îndrum?torul ?i mîntuitoruJ erinzilor. Dar se p oate oare concepe o adev?rata domina?ie spiritual? 148 THOMAS MANN asupra unei puteri exercitate de cineva care face parte el însu?i din rîndul sclavil or oprima?i de acea putere? Poate s? dezrobeasc? acela care este robit? Pentru c ineva înzestrat cu o în?elegere simplista, medicul bolnav ramîne un paradox, o apari?ie problematica. într-un asemenea caz, cunoa?terea ?tiin?ifica a maladiei nu este mai curînd tulburata ?i încîlcita decît îmbog??ita ?i consolidata din punct de vedere moral? El nu prive?te boala în fa?a, cu ochiul limpede al adversarului, ci este stînjenit d e ea ?i nu ia f??i? nici o hotarîre; ?i cu toate precau?iile cuvenite, e?ti îndrept?? it sa te întrebi daca cineva care apar?ine universului bolii este interesat, în fond , sa-i vindece pe ceilal?i cu aceea?i putere ?i în acela?i sens ca un om s?n?tos, sau numai sa-i p?streze în starea în care se afla... O parte din aceste îndoieli ?i considera?ii Hans Castorp le m?rturisi în timp ce dis cuta cu Joachim despre Berghof' ?i medicul lui ?ef, îns? Joachim interveni, men?ionîn d ca nu se ?tia deloc daca consilierul aulic Behrens mai era bolnav probabil ca se vindecase de mult. Trecuse multa vreme de cînd practica medicina aici la început, cîtva timp, pe socoteala lui, facîndu-?i îns? repede un renume de bun diagnostician c u auzul lui deosebit de fin, cît ?i de pneumotomist foarte priceput. Dup? aceea, Be rghof'-ui î?i asigurase o pozi?ie permanenta, ?i de aproape zece ani numele sau er a strîns legat de cel al institutului... Apartamentul lui se afla la extremitatea aripii de nord-vest a sanatoriului, tocmai în fund (doctorul Krokowski locuia ?i e l în apropiere), iar acea doamna din vechea aristocra?ie, sora-?efa, despre care S ettembrini le vorbise pe un ton atît de mu?c?tor ?i pe care Hans Castorp nu apucas e s-o vad? decît în treac?t, avea grija de mica lui gospod?rie de v?duv. De altfel, consilierul aulic era singur, c?ci fiul sau studia undeva la o universitate german a, iar fiica se ?i m?ritase cu un avocat stabilit în partea franceza a Elve?iei. Tîn arul Behrens venea cîteodata în vizita, în timpul vacan?elor, fapt care se întîmplase numa i o data de cînd Joachim se afla aici, îns? acesta povestea ca, atunci, doamnele de la sanatoriu deveniser? agitate, temperaturile începuser? sa se ridice, geloziile provocau discu?ii ?i certuri în saliile de odihna, iar ora de consulta?ie a doctoru lui Krokowski fusese foarte aglomerata... Pentru consulta?iile lui particulare, asistentului i se rezervase o camera speci ala, situata în subsolul bine luminat al sanatoriului, al?turi de marea sala de co nsulta?ii, de laborator, de sala de opera?ii ?i de serviciul de radiografie. Se putea vorbi de un subsol, deoarece scara de piatra care MUNTELE VR?JIT

ajuns jos. ?tiind ca s imptomele penibile împotriva c?rora lupta nu erau de natura pur ?i simplu fizica. sa se r ezeme în coate din cînd în cînd ori s?-?i lase capul în mîini. se plimba de-a lungul coridorului. într -o dupa-amiaza. Domnea o lumin? ?i o cur??enie clinica. Dar acum renun?ase sa mai reac?ioneze. ceea ce se ?i întîmpla în adev?r. numai în vecin?tatea unor bolnavi dezb?ra?i de orice convenien?a. tînarul Hans Castorp începuse s? u?or stînjenit de f aptul ca. dou? trepte. înso?indu-?i varul care voia sa-?i fac? un masaj. privind în gol cu ni?te ochi mari. apoi porni din nou cu pasul ei s?ltat ?i disp?ru în golul sc?rii tot aplecat? înainte. pe cît î?i putu da seama Hans Castorp în cabinetul psihanalitic al doctorului Krokowski d omnea un semiobscur ce?os. gr?bi?i. palizi ?i r?t?ci?i. din coridor. la ne voie. Se apropie astfel de scara principa l?. care f?ceau sâ-i fo?neasc? juponul.?i Hans Castorp nu le nesocotea. ci exprimau o agita?ie l?untrica ?i proveneau. te reg?seai la nivelul solului sa u. vîrîndu-?i nasul în farfurie. fara ?â-?i ia batista de la gura. se opri pe nea?t eptate ca ?i cum ?i-ar fi amintit ceva. apoi. în primul rînd. micu? a. c?ci a?tepta pocnetul u?ii de sticl? care îi înso?ea în mod inevitabil intrarea. urmarind-o cu priviri furioase pe doamna cea întîrziata ?i n eglijenta. De altfel. la cap?tu l coridorului. totul era alb pe alb ?i t oate u?ile l?cuite str?luceau ca ?i cea de la camera de consulta?ii a doctorului Krokowski. cu toate ca aceasta pozi?ie ?rea în ochii lui o manifestare a lipsei de educa?ie care putea fi tolerata. Discu?ii la mas? La mas?. La început întorsese capul de fiecare data. v?zu c? înd?r?tul ei era mult mai întuneric decît pe coridorul alb: str? lucirea clinica luminoasa nu se întindea. sa-?i sprijine antebra?ul stîng pe masa. nu puteau fi explicate numai prin aerul local ?i prin efortul de-a se aclimatiza. sau mai ales. a?teptîndu-l p e Joachim. fiindc? Berghof'-ui era construit lîngâ un munte. decît pîna în prag. p?trunse în acea lume subterana. cînd ducea lingura l a gura. capul îi tr emura ca ?i bunicului s?u . Urcînd treptele se apleca mult ca sa-?i ri dice rochia. a?adar. mai g?si ?i alte mijloa ce sa-?i ascund? aceasta sl?biciune -de pilda. Dar toate acestea erau procedee penibile ?i n-a lipsit mult sa-i fie stricata acea pl?cere asociata cu mesele din pricina încord?rilor cît ?i a faptelor ie?ite din comun pe c are le putea observa în timpul lor. ba o data chiar proferase cu jum?tate de glas ?i printre din?i cîteva insulte ?i o exclama?ie de dezaprobare indignata. impresia ca ai coborît pe trepte pîna sub nivelul solului. cu pa?i m?run?i. Doamna Chauchat întîrzia aproape totdeauna la masa.circumstan?e care contraziceau ?i anulau oarec um efectul ?i ra?iunea sc?rii. Dar lucrurile se prezentau astfel . fiindc? parterul era situat mult de asupra p?mîntului. di n aceste încord?ri ?i fapte ie?ite din comun. cel mult. astfel ca înc?perile care formau aceast? pivni?a" se deschideau în fa?a. v?zuse ie?ind pe cineva de acolo.149 ducea de la parter pîn? acolo d?dea într-adevar impresia coborîrii într-un fel de pivni? a. ?i Hans Castrop o cerceta cu multa aten?ie în timp ce. la cîteva picioare sub el impresie care îl amuza pe Hans Castorp cînd. Aveai. astfel ca înc?perea ce se afla în fund p?rea sa aib? înf??i?area unei celule. ca sa-?i p?streze ?inuta. Amintita u?a se afla in dreapta sc?rii. dimpotriv?. un crepuscul profund. sa-?i mi?te capul cît mai mult cu p utin?a ?i sa discute cînd la dreapta. ?i pîna ce nu sosea. în afara de în?epenirea demna a b?rb iei. în sufrageria multicolora. apasînd batista pe gura. sup?rat. va tresari ?i va sim? i cum i se r?cesc obrajii. în realitate îns?. cînd la stînga. în acel moment. ?i el nu era în stare sa-] opreasc? . pe care era prins? cu pioneze cartea de vizita a medicului ?i spre c are coborai. procedeu pe care nu-l putea folosi vreme îndelungata. cu o mînâ sub?ire ?i împodobit? cu inele.acest tremufie 150 THOMAS MANN rat îi ap?rea cu regularitate in timpul meselor. ?i de asemenea îi era foarte greu sa-l ascund?. pe un teren în pant?. o iluzie perfect justificat?. Hans Castorp nu-?i putea ?ine picioarele lini?tite. cu breton ?i cercei de aur. în mod precis ?i foarte direct. în urma plimb?rii pe care o întreprinsese In Proprie ini?iativ?. dup? toate aparen?ele. merge . Cînd u?a se deschise. pîna ajungea la masa ru?ilor bine". avînd ve derea spre gradina ?i spre vale . ?tiind ca. o doamna care sosise de curînd ?i al c?rei nume nu-l cuno?tea înc?. sub?ire.

de fapt. ca a?a-zisa lui indiferen?a foarte neîndemînatic simulata din lipsa obi?nuin?ei sau a unui talent înn? scut .. o faza mai înaintat? a ac estei rela?ii. ba chiar se sim?ea o arecum complice la aceasta nepl?cere. de parca nu i-ar mai fi fost îng?duit sa dojeneasc? pe al?ii.. caracterul acestei rel a?ii pre?uia mai pu?in decît faptul în sine de-a exista ?i. iar singurul fapt cu care î?j d?dea o oarecare importan?a era de-a fi originara din Konigsberg. în orice caz pe m?sura ce conversa?ia evolua. fara ca ceilal?i s-o aud?. MUNTELE VR?JIT 151 Aceasta s?rmana f?ptur? în?elesese ca. în parte. sa schimb? m locurile ca s-o pute?i vedea ?i dumneavoastr? tot atît de bine. e?ti totu?i silit sa-i iube?ti. Dup? cum vad. datorita susceptibilit??ii lui Hans Castorp fa?a de u?ile trîntite. ca re st?tea la dreapta lui.nu însemna o sl?bire. de?i te supe ri din pricina lor. între tînârul sau vecin de masa ?i oaica se stabilise o anumita rela?ie afectiva. este atît de fermec?toare. lucru de care ar fi putut foarte bine sa nu se sinchiseasc?.astfel încît rupea de-âcasa cîteva vorbe ruse?ti merite destul de s?r?c?cioase.a pîna acolo încît prefera sa-?i mu?te buzele sau. deoarece i se p?rea ca nu mai are dreptul sa se supere. . nici d e ru?inea lui Hans Castorp. Fire?te. b a chiar vedea foarte bine. dac-ar fi posibil. a mai mult. de?i animat? de cele mai bune inten?ii din lume domni?oara Engel hart nu ?tia despre doamna Chauchat cu nimic mai mult decît oricare altul din sana toriu. Vrînd-nevrînd e?ti silit sa iube?ti ast fel de oameni. îns??i sup?rarea este un mo tiv în plus sa te ata?ezi de ei ?i este o fericire cu atît mai mare ca. nu se putea l?uda nici m?car ca aveau vreo cuno?tin?? comun a. Este ea. dar p e care Hans Castorp era dispus s? le considere c? pe un fel de leg?tura personal a îndep?rtata cu doamna Chauchat. pe cînd îmbujorarea obrajilor de fata batrîna te f?cea sa te gînde?ti la temperatura anormala a trupului ei. A?a cum vorbe?te ?i zîmbe?te în clipa asta.. c?ci atunci cînd del?sarea lor te supar?. c?ci. aceste conversa?ii erau foarte neînsemnate sub raportul infor. îi era ru?ine d e cei din jur.. fire?te. daca nu imediat. Acum da buna ziua celor de la masa. în?eleg. zise el. c ? nu-i cu putin?a sa întoarce?i mereu capul spre ea ?i Dumnezeu ?tie ce-ar fi în sta re sa-?i închipuie daca ar observa. domni?oara Engelhart se risipea în cuvinte ce m?rturiseau o admira?ie dezin teresat? pentru doamna Chauchat. se considera r?spunz?tor în fa?a celo rlal?i pe scurt. Da. îi era ru?ine ?i ar fi fost inexact sa spui ca-i era ru?ine din p ricina doamnei Chauchat.. printr-o mi?care afectata. face o gropi?a în obraz.. ca merita s-o vede?i. e adorabil de copil?roasa femeia asta. 152 THOMAS MANN De altfel. ceea ce nu se întîmpla în otdeauna. îi era ru?ine pur 51 simplu. Ar tre bui s-o privi?i m?car o data. Fara a avea vreo preten?ie sau vreo speran?? pentru propria-i per soana. întorcea a nume capul în alta parte. în afara poate de profesoara.Poc! exclama b?trîna domni?oara. fara îns? ca ace asta repulsie sa-l fac? sa nu se lase influen?at ?i vr?jit de ele cu destula bun ?voin?a. e o f? ptura r?sf??ata. iar cuvintele rostite cu un fel de lascivitate îl p?trundeau pe bietul Hans Castorp pîna-n adîncul nn?ei. n-o cuno?tea. cu alte cuvinte dintr-o regiune apropiat? de frontiera ruseasc? . Nu trebuie sa ridici ochii ca sa te co nvingi ca a intrat. deoa rece nim?nui din sufragerie nu-i pasa nici de defectele doamnei Chauchat. iar faptul ciudat era ca Hans Castorp intuia. ce anume urm?reau aceste a?î?ari. ca. nu poarta verighet?. Nu rm'-a?i spus dumneavo astr? ca e m?ritat?? . în sfîr?it. ma?iilor precise. ci numai cînd vrea ea. O oarecare nehotarîre îl f?cea sa simt? nevoia de-a auzi de la o a reia persoana confirmarea ca doamna Chauchat era o femeie delicioasa. n-are inel. Acestea i le ?optea profesoara vorbind din pîlnia mîinii. domni?oara Engelhart. c?ci. tîn?rul dorea sa fie încurajat din afara în ni?te sentimente nipotriva c?rora atît ra?iunea cît ?i con?tiin?a lui opuneau o rezisten?a sus?inuta. care de altfel îi repugnau. ci mai degrab? o amplificare. în plus. a?a merge ea dar ce minunat merge întocmai ca o pisic u?a ce se furi?eaz? la farfuria cu lapte! A? vrea. de aceea-i atît de neglijent?.

nu ?tim dac? ea îns??i nu-i r?spunz?toare.. v-am spus doar c? nimeni nu l-a v?zut pe-aici.E bolnav?. . deoarece e un simbol al robiei.. totu?i e func?ionar rus ?i. to?i sînt extrem de corup?i ?i au o mare sl?bici une pentru vutki.. într-atît se sim?ea de r?spunz?toare pentru doamna Chauchat fa?a de Hans Castorp. iar faptul acesta este cunoscut la noi în re giune. F?r? îndoiala îns? c? ?i so?ul trebuie sa aib? o vin?. dar l-am uitat. într-adevar. Hâns Castorp o privi în fa?a. în p?r ?ile acelea. în sfîr?it. o data pe an. Probabil c? are alte motive.. ea se g?se?te printre noi <ie mai bine de trei luni. unul rusesc. zise: _ Dar so?ul? Nu se ocup? deloc de ea? Nu vine niciodat? aici. Dar nu chiar atît de bolnava. dar ea ?inu piept privirii cu un fel de s?lbatic? perplexitate. pentru a?a ceva este p rea lipsita de prejudec??i. Mai mult. â?a cum fac anumite domni?oare str?ine cînd sînt pu?in cam trecute. F?r? îndoiala c? n-?re nici motive ?i ni ci poft? s? arate situa?ia ei civil? oric?rui b?rbat c?ruia îi întinde mîna. avea o barba sur? ?i o fa?? dint re acelea ro?covane. undeva la r?s?rit. func?ia asta desemneaz? de obicei o specie de o m destul de grosolan. într-o gubernie foarte îndep?rtata . Poate c? nu-i place s? stea în Daghestan. ?i totu?i. nu-i pentru prima oara aici? .. ?i..Da.. O fe meie atît de fermec?toare. Sau poate g?se?te c? ar ar?ta prea a burghez? cu un asemenea i nel turtit. îns? noi ?tim cu to?ii ca are. dac? ea nu se simte absolut deloc bine lînga el. zise ea. de faptul ca nu pot tr?i "npreunâ.Func?ionar. în Daghestan. farâ îndoiala. nu.. toate. nu poarta ?i asta m-a mirat ?i pe mine. Cei de-aici b?nuiesc câ altele sînt cauzele. ceea ce. lucrurile stau invers. un asemenea inel are în el ceva cu ad ev?rat resping?tor ?i care te aduce la realitate. Mi s-a întîmpiat sa v?d unul. poate nu-i sta bine. cîte o vizit?. .îl cople?i?i cu toate defectele. Dar dumneavoastr? nu sînte?i impar?ial?.Profesoara p?ru încurcata.. zise Hans Castorp. c?ci ea este aceea care-l vizit eaz? cîteodat?. în floarea vîrstei. Verighet? ? Nu. de parc? s-ar fi g?sit într-un greu impas ?i ar fi fost s ilita sa se scuze. Daca Ias? sa i se spun ? doamn?. Se poate spune câ tr?iesc desp?r?i?i ?i câ ea îi face. Iâr ei nu mesc aceasta un aperitiv. Totu?i. în fundul ?arii. Nu. îns? dac? dori?i. cîteva ciuperci marinate ori o buc??ica de morun.. De altfel. Nu m? mir? deloc c? lucrul acesta nu-i pe pl?cui doamnei Chauchat. de alta natura. nu destul de grav pentru a fi silita s? tr?iasc? mereu prin sanatorii.. n-o mai pot socoti un înger ?i vâ rog s? nu mi-o lua?i în nume de r?u. este nu numai pentru a se bucura de mai multa considera?ie. pentru un timp oarecare. în?eleg.. De fapt. ?tiu din surs? sigur a ca este m?ritat?. Iar între timp î?i duce via?a aiurea. ceva liber ?i lipsit de prejudec??i în fiin?a lor. un fel de rachiu. ?i beau enorm. din cînd în cînd.. Doamne Dumnezeule. De altfel. la urma urmelor. f?r? îndoial?. în ?inutu ri asem?n?toare.A?adar. într-o regiune atît de s?lbatica ?i atît de izolata. cum o mai sus?inea! Speriat de-a binelea. nu prea am încred ere în ea. Func?ionar în administra?ia ruseasca. De ochii lumii cer cîte ceva de mîncare. e chiar pentru a treia oar?. are un alt nume de-acas?.. ceva în -a nov sau -ukov. de da ta aceasta. în privin?a asta nu încape nici o îndoiala. undeva prin Rusia.. în orice caz. acolo a fost trimis. poate ca-i l??e?te mîna..Vai nu. Trebuie s? fim dre p?i. vreau s? spun c? d? femeii oarecum un aer de c?lug?ri?? ?i face din ea o pref?c ut?. nu fran?uzesc.. înfrînîndu-?i tremuratul capului. nu este deloc surpr inz?tor. nu i-ar mai lipsi decît leg?turica de chei. probabil fiindc? e bolnava. ?ti?i. Are nume fran?uzesc. . dincolo de Caucaz. ?ti?i. va rog sâ m? crede?i.. l-am ?tiut cu exactitate. 154 . nu prea des. desp?r?it? de b?rba t. Faptul nu trebuie luat în sensul strict al cuvîntului. Doamne. s-o viziteze? Ce o cupa?ie are? . destule persoane care-i ?tiu numele.. pot sa m? interesez. dincolo de Caucâz. în parte. ?tiu precis c? rusoaicele au. Cînd o v?d ?i cînd m? gîndesc la defectul acesta pe care-l ?re de-a trînti u?ile. sînt aici. numai atît.. sînte?i prins? pîna-n vîrful degeor de prejudec??i care o favorizeaz?. Apoi t?cur ? o clip? amîndoi ca s?-?i revin? în fireMUNTELE VR?JIT 153 Hans Castorp continua s? manînce. un so?. .

îns?. e minunat ca se nume?te astfel. nu-i Tatiana ?i nici Nata?a.THOMAS MANN A?a vorbea cîteodata. atît fiecare pentru sine cît ?i în ceea ce îl privea pe celalalt. asta nu-mi spune n imic! Sta?i.. contin ua totu?i sa se b?l?ceasc? într-o asemenea situa?ie tulbure. . ca fiecare dintre ei o ?tia despre sine ?i despre celalalt. nici Ninocica. da. pastrînd o distan ?a rece ?i ironica. Doamna Chauchat se numea Clavdia. am g?sit. Ceru sa i se repete numele ?i-l silabisi înainte d e a-l pricepe. ?optea printre buze. dintr-o voca?ie de mijlocitoare. este evident c? trebuie sa-i cunoa?te?i ?i pr enumele. inde pendentul Hans Castorp. a doua zi ea îi afla numele. dar în acela?i timp ?si d?dea seama ca profesoara era con?t ienta de eforturile sale zadarnice ?i în plus observa. A?i dormit bine? Pot sa sper ca a?i visat-o pe frumo asa dumneavoastr? Minka? Ei. fiindc? astfel avea ?i ea o cît de modesta bucurie. f rumoase ?i cu o linie suava". ?i nu-?i ascunse bucuria ce-o resim?i capatînd aceasta iniorma?ie de natura mai in .. Toata lumea o sa observe ca vorbim despre ea ?i ca-mi spune?i lucruri care ma fac sa ro?esc. v?zuta MUNTELE VRÂJIT 155 Hin fa?a. spuse el. Se nume?te Avdotia. sînte?i îndr?gostita de ea. pot foarte u?or sa ma informez. ?i ca Hans Castorp n-o tachina pe profesoara decît ca sa poat? vorbi despre doamna Chauchat. în sfîr?it. Buna diminea?a! spunea el. Hans Castorp nu în?elese imediat. Era un joc straniu la care se pretau cei doi vecini de masa. pentru a fi pe placul tînarului. Sau în orice caz ceva în genul acesta. l-l spuse la masa. lini?tindu-se la gîndul ca aici. Cu o viclenie ce nu-i st?tea în fire. deoarece începuse. Profesoara ramase pe gînduri. constata ca. de parca acest entuziasm nu era decît un fapt în sine foarte hazliu. Dar iat? ca l-am uitat. dar în afar? de asta . Hans Castorp. se prefacea a crede ca e ntuziasmul domni?oarei Engelhart pentru doamna Chauchat nu era ceea ce reprezent a în realitate ?i el ?tia perfect de bine ce reprezenta . întrucît va place atît de mult. ?i pe cînd vorbea în felul acesta. ?tiau amîndoi acest lucru. ca avea chii prea de p?rta?i ?i ca ?inuta ei las? mult de dorit. Dintr-o ?iretenie neobi?nuita ?i bine calculata o numis e apoi pe doamna Chauchat frumoasa Minka". se silea sa-?i ascun d? tremuratul capului. care într-adevar ro?ise. sus. din punctul ei de veder e. dar oare cum se nume?te în realitate? Vorbesc despre numele de bote z. Amîndoi ?tiau ca mint . mai ales în cazul acesta special. ?i cum era sigur ca aceasta complice a lui va admite ?i va îng ?dui sfruntata r?sturnare de situa?ii. încerca sa vad? daca i se potrive?te. i se potrive?te foarte b ine. ce-i drept. se compl?cea: în primul rînd. iar toata aface rea asta era destul de încîlcita ?i nu tocmai cinstita. dar. Apoi îl repeta de mai multe ori ?i. o ?tiau cu prisosin?a. dar de ce oare va îmbujora?i de îndat? ce-i pomenita? Pr in urmare. ca-mi sca p?. nu era decît în vizita ?i în curînd va trebui sa plece-Cu o indiferen?a d isimulata î?i d?dea aere de cunosc?tor. în privin?a c?ruia ci. în acela?i timp. ?i mai ?tiau. nici m?car nu nega?i ca o iubi?i! ?i profesoara. cu toate ca Hans Castorp nu resim?ea decît un pio-fund dezgust pentru asemenea lucruri încîlcite ?i nu tocmai c instite ?i ca. Nata?a Chauchat? Nu. facînd aprecieri în leg?tura cu înf??i?area doamn i neglijente". ?i în adev?r. Nu cumva se nume?te T atiana? Nu. nu risca prea mult procedînd astfel. îns?. zise ea. putea s-o nec?jeasc? pe batrîna domni?oara. ca ?i ei îi tremura capul. îi f?cea o pl?cere boln?vi cioasa ?i ocolita sa glumeasc? cu batrîna domni?oara care. cînd u?a de sticla fu iz bita. domnule Castorp! Nu-i frumos din partea dumneavoastr? sa ma pune?i în încurc?tura cu astfel de aluzii. îi repugna ?i mai categoric.îi spun Minka". sa ?in? la doamna Chauchat ?i. îl ?tiu.Clavdia. p?rea mult mai tînara ?i mai nostima decît dm profil. dar ca bra?ele-i erau. aple-cîndu-se ?i mai ta re peste cea?ca: Dar e ru?inos ce spune?i. C?ci. de aseme nea. . De oarece este sigur ca n-o cheam? nici Katinka.A?tepta?i pu?in. lata. privind spre doamna Chauchat cu ochii plini de vini?oare ro?ii. fara îndoiala. Daca ?ine?i neap?rat. pentru ca în felul acesta sa poat? întreba în continuare: . cuprins de un adînc dezgust. de-a se sim?i tachinat? ?i de-a fi pusa în situa?ia sa ro?easc?.

Dar nu era cazul în via? a de la . prînzurile din sufrageria cu ?apte mese aveau pentru Hans astorP un farmec destul de pronun?at. . Hans Castorp putea. anume sa le trateze drept neghiobie". f?r? mo tiv ?i f?r? nici o leg?tura cu sufletul. Da. ?i era tocmai gata s? adauge. stînd în ?ezlong. La care profesoara r?spundea: . cu toate ca. sa se bucure de dejunul apropiat-în m?sura în care ex presia a se bucura" indica exact acest soi de a?teplare cu care vedea sosind noua sa întîlnire cu bolnava doamna Clavdia Chauchat. la vreo serata sau la vreun concert de binefacere. inima din trupul sau batînd iute ?i deslu?it în lini?te. daca i-ar fi fost propuse. Da. deodat?. nu-i mai spunea decît Clavdia . el ar fi respins aceste cuvinte cu o ridicare din umeri. De data aceasta. dar se râzgîndi u?or descump?nit . c? ci pe acestea nu le-ar fi putut îndep?rta sau nesocoti în gînd. el nu se putea bucura" pur ?i simplu la vederea ?i -n vecin?tatea doamnei Chauchat.Berghof". O mica plimbare pîn a la cascada sau pîn? în cartierul englezesc ?i pu?ina odihna pe ?ezlong. în calitatea lui de tînar înzest rat cu judecata ?i con?tiin?a. spuse E ridicol". Iar între timp. inima lui. abia a?teapt? sa-?i d?ruiasc? inima" cu inten?ii bune ?i cu d ulci perspective de viitor unei gîsculi?e s?n?toase de acolo. daca vad bine. ?i cînd se a?eza din nou la masa era ca ?i cum nu 156 THOMAS MANN i1! s-ar fi sculat niciodat?. Este posibil ca cititorul sa fie ispitit sa considere ca persoa nei lui Hans Castorp ?i vie?ii lui interioare nu i s-ar potrivi decît expresii ca m ul?umit" ?i obi?nuit". îns? Wgîierea lui era ca. Cît despre el ?i leg?tura cu doamna Chauchat cuvîntul leg?tura" îi apar?ine ?i no i ne declinam orice r?spundere . socotindu-l de prost gust ?i plin de ° sensibilitate naiv? îl g oni cu un amestec de asprime ?i melancolie. în curînd. Nu-i tocmai eleg ant. îi p?rea rau cînd se sfîr?eau. peste doua ore sau doua ore ?i jum?tate. atît de în?elept si fericit organizata. devale ?i ca re astfel s-ar fi d?ruit" pe sine sim?a-mintelor îng?duite. ?i-l reg?sise în adîn cul amintirii un lied cu textul de o duioasa nerozie. cum se spune de obicei. c?ci starea sa sufleteasca era muzical? ?i senzitiv?. Nu era o înt rerupere serioasa. ?i s? constatam ca. Acum nu se mai putea spune ca b?tea de capul ei. Ce-ncîntare minunata Vorba ta-mi strecoar?. Un singur fapt îi procura îns? o mare satisfac?ie. nu se ?tie unde. Pe Clavdia o prinde. a?a cum se întîmpla aproape tot ti mpul de cînd era aici. nu era nici o piedica ce merita sa fie luata în seama. începuse s? dispre?uiasc? anumite feluri de a vorbi . Daca-n inima-mi p?trunde De pe buza ta! cînd.. nici prea simplu ?i nic i prea obi?nuit. se sim?ea înclinat sa rosteasc? asupra acestor versuri o jude cat? estetica.Depinde de cine le face. care începea a?a. ridicînd din umeri. pentru moment.Clavdia dumneavoastr? face cocoloa?e de pune. în lini?tea prescr isa tuturora ?i care domnea asupra întregului Berghof'. nici prea mul?umitor. ?i anume: cînd st?tea culcat î?i ascu lta inima. o asemenea leg?tura exi sta sau. Vea s? fie iar??i aici. daca griji sau sup?r?ri s-ar fi interpus. apoi condamn? ?1 alunga din el a cesl lied copil?ros.acesta este un am?nunt c are merita sa fie men?ionat. nu g?si un calificativ mai potrivit. cînd se gîndea la doamna Chauchat. de jos. Umbla încoace ?i încolo în vreme ce obrajii îi ardeau ?i cînt a mereu. ra?ionale ?i în fond feri cite. Un MUNTELE VR?JIT 157 semenea lied plin de zel fierbinte era bun doar pentru un tînar mediocru care. B?tea cu înd?r?tnicie ?i monoton.tima. T ocmai fredona un mic lied pe care-l auzise cîntat de un gl?scior de soprana. ce se întîmpla? Mai nimic. cel pu?in. nu putea avea nimic comun cu o asemenea naiva p oezie. dar se cuvine sa ne amintim ca. Ar fi fos t cu totul altceva daca o ocupa?ie. ?i în m?sura în care acest calificativ nu însemna ceva nici prea u?uratic. cît dura cura principala de o dihna. numai ca de data aceasta Hans Castorp îi d?dea mai pu?ina ate n?ie decît în primele zile. iar dup? aceea. cînta în sine însu?i. putea fi stabilita fara greutate. ndicîn du-se de la masa de diminea?a. activitatea exaltat? a trup .

dar chiar trebuia s-o p?trund?. dimpotriv?. Dar se mai întîmpla ?i altceva. Sa n?d?jduim ca ultima ta saptamîna aici v<j fi mai buna. de?i fiecare dintre ele se desf?? ura într-o a?teptare mereu reînnoita ?i se umplea cu noi tr?iri. n-am nevoie de nici o varia?ie. iar dorin?a neînfrînata a lui Hans Castorp era ca ea sa observe cît mai mult cu putin??. A doua saptamîna era pe sfîr?ite. neîncrederea ?i bucuria se ciocnir? în sufletul lui. Hans Castorp se pref?cu ca se uita foar te atent. ?i nu ceda decît în clipa cînd fu sigur c? ochii de kirghizâ nu-l mai urm?resc o comedie stranie pe care doamna Chauchat nu numai c a avea voie. îns? e întregi c?dea o ploaie ap? s?toare ?i monoton?. I n fa?a acestui surîs. Ultima excursie nu prea m i-a reu?it. 0 îngrijorare care cre?te. timpul este u n lucru extrem de enigmatic ?i e foarte greu sa-i explici esen?a! Sa fie oare necesar sa ar?tam fiecare dintre tr?irile discrete care încetineau ?i iu?eau totodat? curgerea zilelor lui Hans Castorp? Dar oricine le cunoa?te. A?a era. In sufletul lui Hans C astorp. Cînd se ivi al ?aselea prilej.pentru a trai sentimentul corespunz?tor b?t?ilor inimii lui. A?adar. iar cînd cea de-a treia va începe se va vedea silit sa se gîndeasca la f?cutul geamantanului. deoarece Hans Castorp e ra l?murit asupra caracterului absurd al cazului sau. între . putea urca într-o z i pe Schatzalp sau ca vom face vreo alta excursie. iar furtuni de o z?d?rnicie ridi cola . Nu-mi arde deloc de asemenea aventuri.izbucneau trezind ec»uri care se rostogoleau îndelung.. ?i nu pe un Schatzalp o arecare. de pe acum zilel e începuser? sa zboare în lini?te ?i cu discre?ie. luîndu-ne ceva de mîncare. Hans Castor p n-avea decît sa se gîndeasca la doamna Chauchat . adic? se sim?ea prins ?i preocupat de locul unde se afla. Ma odihnesc mai bine tr?ind de azi pe mîine fara prea multa varia?ie. A?a e f?cut omul.. Varia?iile se cuvin veteranilor de aici. chiar daca. Daca nutrea s peran?e. sim?i. ce?uri dese umpleau valea. c?ci sînt absolut obi?nuite în neînsemnatatea lor sentimentala. reîmprosp?tarea ini?ial? a ideii de timp trecuse de mult. iar el ghici .de altfel era atît de frig încît Se ?i d?duse drumul la caloriferul din sufrage rie . Dar eu. dore ?te ca partea cealalt? sa ia cuno?tin?a de starea în care se afla.în privin?a asta nu avea noroc în scurta lui ?eder e prin aceste locuri. ca din întîmplare sau ca atrasa de o influen?a magnetic? ?i dup? ce de fiecar e data întîlnise ochii lui Hans Castorp. adic? realiz? precis ca îl privea. Exigen?ele rafinamentului sau erau considerabile. O numim dorin?a neînfrînata. Despre cei doi bunici ?i plimbarea cu barca în amurg Timpul era din cale-afara de urît . începuse sa se teama ca sfîr?itul ?ederi i lui se apropia cu prea mare repeziciune. sau mai bine zis acolo unde avea sa ajung?. se MUNTELE VR?JIT 159 't? ?i a Patra oara ~ de data aceasta cu premeditare . pentru ca marea fine?e ?i stapînire d e sine ale lui Hans Castorp s-o pun? pe gînduri. cu o st?ruitoare nepl?cere la o doamna cu fa?a plin? de co?uri care se apropiase de masa lui ca sa vorbeasc? cu batrîna m?tu?a. Plictisul nu-l chinuia. Este îns? limpede ca oricine a ajuns acolo unde ajunsese el. Era imposibil ca doamna Chauchat sa nu fi b?gat de seama firele care se înnodau într e o anumita masa ?i masa ei. în si ne. se stapîni cel pu?in dou? sau trei minute cu o voin?a de fier. ?i chiar în cazul mai judici os ?i mai plin de promisiuni -c?ruia i s-ar putea aplica textul anost al micului lied Simt fluturarea ciudatelor gînd uri ele nu se puteau desf??ura altfel..?i se gîndea la ea . Dar Hans Castorp r?spunse: Sa l?sam asta. încît ea se întoarse surîzind. faptul n-are nici o noima. Crezusem ca.ului putea fi u?or justificata printr-o stare sufleteasca pe m?sura. Dar se pare ca este cu neputi n?a. dup? ce doamna Chauchat se întorsese c?tre aceasta masa de doua sau de tre i ori. iar privirea lui r?spunse cu atîta rab?. A cincea oara nu-l mai surprinse imediat. dou? tre imi din timpul cît î?i acordase se va fi scurs în curînd. cu cele trei saptamîni ale mele. Da. nu mai st?tea de trai? Dar sim?i îndat? c a se uita la el. Nu se putea spune ca ningea.?i iar??i îi întîlni rivirea. 158 THOMAS MANN P?cat! zise Joachim.. îndeplinirea lor cît ?i dezam?girea îl a?teptau aici. voj?.

c?ci timp de doua zile. sau poate din alte motive de s?n?tate pe care nu le m?rturisea. La cî?iva centimetri de parchet.bolnava îl supraveghea cu un aer vag. grup format din domnul cu pieptul c?zut. afara de asta. ba intrînd renun?ase chiar sa se mai prezinte" asisten?ei. în afara doar de cei cu care lua i masa. ?i a c?rei existen?a era în realitate adic? în afara de acest e legaturi ascunse . ?inînd cap?tul ?ervetului. de?i într-un sens negativ. ?i dispusa parca sa arunce vina pe el. întinse mina. Hans Castorp avea prea mult bun sim? c a sa aib? vreun orgoliu personal. do amna Chauchat nu-?i mai roti privirile prin sufragerie. ?i a«t putea fi de ajuns. dar neprecizate. în fond. în timpul acelei ore care prilejuia un fel de via?a de so cietate.doua feluri de mîncare. Dar a?a cum st?tea. se mai uita o data în direc?ia lui. Faptul ciudat era ca resim?ise o deosebita bucur ie dîndu-?i seama foarte bine ?i poate perl" tru prima data de superioritatea unei origini atît de îndep?rtate în clipa cînd o auzi pentru întîia oara pe doamna Chauchat v ind germanaMUNTELE VR?JIT 161 t?tea în picioare. ?i pe cînd se uita u unul la altul . potrivit programului. nu avea o ?inuta frumoasa.. Hans Castorp trai acest incident ca pe un triumf ?i i se d?rui în întregime. ca sa nu scurteze timpul rezervat pentru cura de odihna de seara. Dar con tralovitura nu întîrzie. umoristul cu parul cre?. dar pe care Hans Castorp le b?nuia ?i le respecta. dar un orgoliu de o esen?a mai generala ?i de o origine mai îndep?rtata era întip?rit pe fruntea lui ?i în jurul ochilor cu privirile pu?in somnoroase. Tres ?rind enervata. Hans Castorp st?tea la pînda. care nu p urta verigheta. dar ?i el. ridicîndu-se pe jum?tate de pe scaun. nu obligau la nimic ?i nu puteau în nici un fel sa-l angajeze. dar care se reducea. a?a urn avea obiceiul. adesea. dar ?i batjocoritor. iar din adîncul acestui orgoliu se înal?? un sentiment de superiori tate de care nu putea ?i nici nu voia sa se lepede în prezen?a f?pturii ?i a felul ui de-a fi al doamnei Chauchat. încordate. apl ecata într-o parte spre podea.. doamna Chauchat se retr?gea fara nici o excep?ie. schi? a brusc gestul de a voi sa se repead? orbe?te în ajutorul ei . dup? cina. l-am repro?at caracterul desfrînat al dorin?elor. în plus. t?cu tul doctor Blumenkohl ?i tinerii cu umeri îngu?ti. privirile lor se întîlnir?.uitînd ca erau la o d ep?rtare de vreo opt metri ?i c? pe deasupra îi mai desp?r?ea ?i o masa de parca s -ar fi întîmplat o catastrofa daca ?ervetul ar fi atins pamîntul. îns? c um aceste schimb?ri în aitudinea doamnei Chauchat i se adresau cu siguran?a numai lui. critici pe care le g?sea îndrept??ite. iar H ans Castorp r?spundea cu o nestr?mutata îndîrjire (strîngea chiar din din?i. reu?i sa-l prind?. izbea u?ile. la dou?zeci de minut e. îi v?zu elanul stapînit ?i sprîncenele ridicate. iar faptul ca b?t?ile sale de inima proveneau din aceea ca se gîndea la Clavdia" n u era suficient ca sa zdruncine convingerea nepotului lui Hans Lorenz Castorp ca el nu putea sa aib? nimic comun cu aceasta str?ina desp?r?it? de so?. 160 THOMAS MANN î?i d?dea seama foarte bine ca Joachim avusese perfecta dreptate cînd îi atr?sese aten ?ia ca aici nu era deloc u?or sa faci cuno?tin?e. ?inînd amîndoua mîinile în buzunarele jachetei de â ja sfîr?itul micului . C?ci într-o buna m?sura dezaprobarea sociala ar fi fost îndrept??it?. dar oricare ar fi fost. înfruntîndu-i ochii) ?ervetul doamnei aluneca de pe genunchi. c?reia îi c?zuse prad?. era °tu?i limpede ca între ei d?inuia o leg?tura. f?cea cocoloa?e de pîine ?i mai mult ca sigur ca-?i rodea unghiile. doamna Chauchat se întoarse alene ?i-?i roti privirea prin sufragerie. î?i petrecea via?a prin toate sta?iunile climaterice posibile. Legaturile dintre el ?i rusoaica. ele nu tindeau defel sa ajung? la ni?te rela?ii de societate cu doamna Chauchat ?i.separata de a lui prin pr?p?stii adinei ?i de ce sa n-o spu nem? al?turi de care n-ar fi putut înfrunta nici una din critici le la aceste defe cte. apoi se întoarse surîzînd. cu chipul întunecat ?i oarecum iritata de aceasta spa ima absurda. ?i care se întrunea în fundul salon a?ului ce p?rea rezervat celor de la masa ru?ilor bine". urzite de privirile ?i micile lui viclenii se desf??u rau în afara convenien?elor sociale. Jo achim se gr?bea mereu sa plece. admitea ch iar ?i împrejur?rile care constituiau o piedica. gata-gata sa cada la pamînt. în mijlocul cunoscu?ilor ei o bi?nui?i. adic? în cupnnsul a zece dejunuri. Ceea ce era dureros. deloc justificata. cum spunea el. C?ci.

infinit mai primejduos ?i de un farme c mult mai subtil decît atunci cînd mergea înaintea sau înd?r?tul ei. în ceea ce-o privea. fapt care lui îi insufla o mîndrie cum nu mai sim?ise înc? niciodat? m?car c? era dispus în acela?i timp sa sacrifice mîndria pentru încîntarea ce i-o d?dea aceast? delicioasa p?s?reasca. ba chiar necesitatea de neînlaturat a unor des e întîl-nin. mergînd pîna la a-?i întoarce cap . sa-?i supravegheze st?rile suflete?ti." ?i se urca pentru ca el ?i Clavdia" s? s e întilneasca. de-a lungul cori dorului. dar cînd se apropie. ?i se ostenea. sim?indu-i cu înfior?ri ?i furnic?turi privirea în spate. cît ?i de atitudinea di stanta a lui Hans Castorp izvorîta dintr-un sim?amînt de precau?ie. de diminea?a pîna seara.. continua. a?tep ta cîteva clipe. Totu?i. considerîndu-le drep t sensul ?i con?inutul adev?rat al vacan?ei sale. î?i f?cea cura de odihna. bun? sau rea. ?inîndu-?i parul cu mîna. chiar aceea de sub acoperi?. a caut? so cunoasc?. în bine sau în râu. îns? cu hotarîrea de-a pa?i în fa?a ei ca ?i cum i-ar fi ignorat prezen?a. f?cea febr?. iat? o idee ce nu-i putea trece prin cap. ?i f?cea efoituri. pe lînga cele cinci dejunuri. înainte de toate. î?i mi? a în mod inutil umerii. sa depind? numai de desf??ura rea lor. împrejur?rile înlesneau aceasta preocupare. î?i oferea la fiecare pas.. în limba materna a lui Hans Castorp. cît socotea c? e necesar. e? îl m?sur? de la oarecare distan?a. De doua ori împinse vicleni a ?i mai departe. ci tot timpul îl privi în fa?a cu un aer hotarît ?i chiar pu?in încruntat. Pe acest drum.jun. c?ci tr?iau unul lîng? altul. ceea ce era cu totul altceva. sau Hans Cas torp era acela care mergea înainte. ca sa spunem a?a. c?ci în fiecare clipa cunoscuta u?a putea sa se deschid? lucru care se întîmpla de mai multe ori: pocnea cu zgomot în spatele doamnei Chauchat care. de sus ?i pîna jos. de?i resim?ea un soi de spaima vazînu-se închis într-un asemenea provizorat prielnic. cea cu num?rul ?apte. ap?rea ?i luneca fara zgomot spre scara. în a?teptare. în sufragerie. c va începe practica la Tunder & Wilms"? Este adev?rat c?. Prima dat? cînd recu rsese la acest truc. ca s-o întî asca pe drum. f?cea calcule ?i-?i Punea creier ul la contribu?ie ca sa îmbun?t??easc? aceste ?anse. a?a cum începuse. unde c?pitanul Miklosich stin sese mai deun?zi lumina). a doua oara se uita la el nu numai de departe. o circumstan?a strîn s legata atît de caracterul îndoielnic al întregii ei existen?e. î?i prelungea toaleta. pentru c?. dup? cum o uZi Hans Castorp care trecea. care în f a?a tribunalului ra?iunii a propriei sale con?tiin?e fundate pe ra?iune nu avea deloc preten?ia sa fie aprobata. la fiecare pas. posibilitatea. tensiunile. într-un cuvînt: Hans Castorp nu considera legatma t?cuta cu aceasta persoan? neglije nta din societatea unor asemenea oameni decît ca pe o aventur? de vacan?a. Iar faptele acestea cît ?i altele ca lipsa oric?ror griji ?i necazuri -Wa ns Castorp le g?sea minunate. Cum °amna Chauchat venea la masa de obicei mai tîrziu. ?i cu toate ca doamna Chauchat locuia la alt etaj decît el . Nu. cu o privire mai curînd o braznic? ?i îndr?znea??. exista. Apoi cobora înaintea lui. spunîn. sa între?in? o convorbire cu alta bolnava. satisfac?iile ?i decep?iile rezultate din legaturile sale delicate cu bolnava.. continu? sa tr?iasc? numai pen tru ele ?i s? lase ca dispozi?ia sa. parcurgea coridor ul cît era de lung pentru a trece pnn fa?a u?ii unei camere bine cunoscute. cum afla Hans Castorp de la prof esoara. nu era gata 162 THOMAS MANN cînd Joachim venea sa-l ia ?i î?i l?sa v?rul sa porneasc? înainte. apoi cobo-ra la primul etaj ?i ajuns acol o nu mai continua sa coboare aceea?i scara ci o apuca pe alta. tu?ea tare lovindu-se cu pumnul în piept-?i toate acestea nu mai ?i numai pentru a-?i manifesta totala indiferen?a. dup? o saptamîna sau o saptâmîn? ?i jum?tate. o ?ansa. Dimpotriv?. oar e totul nu s-ar sfîr?i. iar cît prive?te restul. fara energie. încîntatoare de altfel. doamna Chauchat era bolnava. O s? trebuiasc? iar sa m? trambalez pîna sus. hot?rî sa întîrzie ?i Pu?in. s? vorbe asc? în germana. Condus de un instinct favorizat de starea în care se g?sea.. ca ?i cum ?i-ar fi v?zut de necazurile lui î?i înfunda mîinile în buzunarele hainei. pipaindu-se cu amîndoua mîinile: Poftim. mergînd de la o scara la cealalt?. întrun spa?iu limitat. fara îndoia la o tovar??a de cura de odihna. în timp ce se ?i afla la masa. mi-am uitat batista. întoarse ochii cu indi feren?a ?i trecu pe lînga el în ??a fel încît aceast? întîmpl?re nu putea s? aib? nici o va oare. de altfel. d?dea ?i el un mic ajutor împrejur?rilor. în sala comuna. îi spunea varului sau cu un aer nec ?jit ?i plictisit.la primul (?i. du-i ca-l va ajunge din urma. era putred? pe din?untru.

la fel era ?i jum?tatea superioar? a chipului. bravul ?i cinstitul Joachim. a?adar. si ca prin f?ptura do amnei hauchat fostul sau coleg îl privea cu ochii lui de kirghiz . se topeau într-o colora?ie nocturna ochii Clavdiei ce-l cîntarisera de foarte aproape ?i ca . f?r? îndoiala. prin pozi?ie. înspre tîrnple. începuse.care. Era ceva tot-atâ promi??tor. p?rea sa accentueze senzualitatea buzelor rasfrînte. Ca s? ajung? mai repede acolo ?i sa cî?tige pu?in din timpul ce se risipea aici cu atîta u?urin? a.Joachim cu Heinrich cel albastru" în buzuna r. proeminen?a accentuat? a pome?ilo r plasa?i foarte sus: ei presau puternic ochii a?eza?i excep?ional de departe un ul de cel?lalt. Prin urmare cinstitul Joachim era acolo. cu ceea ce nu putea fi aturat ?i se împ letea cu o fericire plina de îngrijorare. Joachim. ca sa întrebuin?am termenul cu care doamna Stohr numea acest ustensil: ea. cînd se \a ivi o anumita împrejurare.?i care-i pl?ceau mai mult decît orice pe lume: forme exot ice ?i caracteristice (c?ci numai ceea ce ne apare straniu ni se pare ca are car acter). pe a l c?rei chip era întip?rit? atita neru?inare.absolut totul era aidoma ca la Pribislav. totul. printr -o privire piezi?a ce nu urm?rea sa vad? ceva. pentru a-?i lua în primire serviciul atît de mult rîvnit. plictis indu-l ?i hâituindu-l pe consilierul aulic Behrens. nici nu se cuvenea s? fie comp?timit. m?car câ-l uitase de multa vreme. cînd se gîndi la ea. Era acolo. c?ci nu fusese decît o distanta de cîtev a palme între fa?a lui ?i fa?a ei. prin a se supune regulamentului ?i prescrip?iilor cu toat? co . iar acesta din urm? nu-l privise altfel atunci cînd se întîlnisera în curtea ?colii. de asemenea. aparen?a aceasta era doar rezultatul superficia l al curei de odihn? în aer liber . c?ci nu-?i d?du seama exa ct cum fusese decît abia dup? ce trecuse. la ?es". ca sa poat? pleca. ?i as tfel î?i aduse aminte de mai multe persoane la care ar fi putut eventual sa recurg? în nevoie. cum era numita i lumea celor s?n?to?i. dar în acela?i timp sim?ea ceva ca o îngrijorare ce se în?l?a din el. o sp aima asem?n?toare cu sentimentul de-a fi închis împreuna cu întîmplarea prielnica într-un spa?iu îngust: iar starea ui sufleteasca se datora. ?i care. ce b?tea u?o r într-un ro?u-ararni"' MUNTELE VR?JIT 163 f ind încol?cit? foarte simplu în jurul capului. Dar erau mai ales ochii în?i?i. tenebroas? ?i împ?ienjenit? re. cîteodata.l spre el cînd se g?si în dreptul lui fapt care-l p?trunse pe bietul Hans Castorp pîn? -n str?funduri. deoarece el însu? i nu c?utase altceva. ca la to?i ceilal?i de aici. pîn? ?i albea?a u?or îmbujorat? a pielii ?i culoarea s?n?toasa a obraj ilor .îns? pentru el obi ?nuite de multa vreme .. de un cenu?iu-albastru s au de un albastru-cenu?iu. Insa cea mai categoric? dintre ele era. asta era p?r erea lui Hans Castorp) de-o forma în adev?r fermec?toare. a unui sfat. zvîcniri instinctive care se framîntau ?i puteau fi luate 164 THOMAS MANN drept încerc?ri. facîndu-i oblici ?i totu?i dînd obrajilor o adîncitur? sua va care. culoarea mun?ilor îndep?rta?i. Faptul era tulbur?tor în toate privin?ele. care avea forme atît de tranii . nelini?titor ?i aproape amenin??tor. ce te îndemnau s? le p?trunzi taina în m? sura în care aceste caracteristici ?i propor?iile lor erau greu de precizat. acolo în cîmpie". ai c?rui ochi c? p?taser? în ultimele luni o expresie trista ?i care ridica din umeri cu o violen?? dispre?uitoare. culoare ?i expresie sem?nau într-un mod izbitor ?i aproape înspaimîn tator cu cei ai lui Pribislav Hippe! Sem?nau" nu era deloc cuvîntul potrivit c?ci e rau aceia?i ochi. al?turi de el. iar tînarul Hans OrP v?zu c? avea nevoie de un ajutor ?i în sine însu?i sim?i imbol-nelâmurite. gesturi în c?utarea unui ajutor. ba chiar pusese la cale acest lucru.da. inexistenta alt?dat? . încît Hans Castorp era înspaimîntat de fieca re data pîna în adîncul sufletului. a unui sprijjn. ace?ti ochi îngu?ti de kirghiza ?i (în orice caz. la rîndul ei. Hans Castorp era entuziasmat de aceasta coinciden??. cît ?i mai tîrziu. Dar întîlnirea îl zgudui atît atunci cînd se petrecu. ?i faptului ca-l în tiinise iar??i pe nbislav. de un exotism nordic ?i misterios.. la doamna Chauchat nu f?cea decît sa dea iluzia s?n?t??ii. cu o u?oar? dar evident? nuan?a de dispre?. acel nas u?or t urtit. totu?i. De altfel. Niciodat? înc? nu v?zuse chipul doamnei Ch auchat atît de aproape ?i atît de limpede în toate am?nuntele lui: putuse s? z?reasc? chiar ni?te fire de pâr scurt care ie?eau din împletitura cozii blonde. chiar ?i as ta însemna a fi închis împreun? cu inevitabilul. c? ci.

iar acea nelini?te care-l f?cea s? se reîntoa rc? în sine însu?i. iar regimul din sanatoriu. trecuse printr-o durere care-l f?cuse. era un fapt straniu. în arta de a se înf??ur? dup? toate regulile ?i era aproape mirat gîndindu-se ca. Se gîndea la consilierul aulic Behrens ?i la sfatul lui absolut dezinteresat" de a t r?i exact la fel ca ?i pacien?ii. Pe deasupra. era conduc?to rul stabilimentului. nimeni n-avea h abar despre aceasta arta ?i regulile ei. Hans Castorp nu era decît de doua saptamîni aici. Joachim î?i zorea v?rul sa p?r?seasc? societatea ca s?-?i înceap? cura de odihn?. C?ci c hiar Marusia. ceea ce era bine venit. ea îns??i. pe care Joachim îl respecta cu stiicte?e. cea mai înalta autoritate ?i doar dup? o autoritate p?rinteasc? tînjea inima nelini?tit? a lui Hans Castorp. Acum îi trecuse oare? Era. într-o adev?rata mumie. în c?utarea unui sfat ?i a unui sprijin. pentru ca ace?tia s? fie în stare cît mai repede sa se reîntoa rc? la cîmpie. începuse s? devin? în ochii lui ceva de o sfîn ta inviolabilitate. oricît încercase. c?ci a îndeplini aceast? datorie însemna ca-?i înd epline?te datoria lui.. s?n?tos ?i sincer o t?rît sa vindece oamenii. ?i totu?i. în adev?r. Consilierul aulic Behrens avea pârul a lb ?i ca atare ar fi putut fi tat?l lui Hans Castorp.n?tiinciozitatea de care era în stare. dar putred pe din?untru. ca sâ-?i dea seama daca se va sim?i mai bine. Dar dac? Joachim era atît de gr?bit sa scurteze reuniunea de seara. c?ci Joachim st?tea de cinci ori pe zi la aceea?i mas? cu Marusia ?i cu batista ei muiata în parfum de portocale? Oricum ar fi fost. cu titlul de încercare oarecum. Marusia cu pieptul mare. Desigur. era cît pe ce sâ-l ajung? pe Joachim în precizia gesturilor. Consilierul î?i îngropase so?ia aici. respectîndu-le din dragoste pentru regulament în sine. Da. deoarece îl re?inea mormîntul. pu?i n cam ciudat ?i apoi r?m?sese pe loc. cînd vremea se r?cea. Fâra îndoiala. C?p?tase de pe acum multa abilitate în mînuirea celor doua paturi cu ajutorul c?rora te putea i transforma. ca pe oricare alt serviciu. iar lui Haiis Castorp i se p?rea cîteodata ca atît exemiul frumos al lui Joachim referitor la con?tiinciozitatea cu care î?i f?cea ura cît ?i sfaturile de cunosc?tor pe care i le dddea în privin?a aceasta aveau în ele ceva îngrijor?tor. care altfel ar mai fi z?bovit înc? mult timp cu privirile a?intite spre micul salon al ru?ilor. din cîmpi e. ceva incontestabil ?i firesc. unde avea de gînd s?-?i petreac? vac an?a. i se p?rea aproape ciudata ?i de-a-ndoaselea. de ci s-ar fi putut spune c? are mereu tem-Peratur?. în anumite clipe. îns? pe care Hans Castorp îl ?tia precis de cînd înv? ?ase atît de bine sa în?eleag? de ce chipul lui Joachim se p?teaz? p?lind ?i de ce g ura. Era oare ?i Joachim încarcerat" ba înc? ?1 mai puternic ?i m ai ap?s?tor decît el însu?i. v?zuta din acest loc. Dar acest lucru putea fi doar o iluzie.. asta se mai datora ?i unui alt motiv ce nu-l m?rturisea. c?ci exactitatea lui militar ? intervenea oarecum în ajutorul lui Hans Castorp. astfel c? via?a de jos. Marusia care rîdea mereu. îi era chinuit? de o grimas? atît de ciudat de îndurerata. în felul acesta. se gîndi ?i la ace?tia doi. deoarece se sim?ea atras de ea într-un mod prea cumplit. acolo devale. civilul. nu reu?ise s ? se gîndeasca la consilierul aulic cu încrederea datorat? de un fiu. ?i la Settembrin i care pufnise în rîs cînd aflase câ-i fusese dat un asemenea sfat ?i care-i fredonase di n Flautul fermecat. cînd lumea era adu nat? abia de un sfert de or?. atunci cînd îl auzeai pe consilierul aulic vorbind puteai sa-?i închipui . îns? u-l lini?tea deloc. unde sa-?i îndeplineasc? serviciul? brajii îi erau ve?nic alb?strii. în fiecare seara dup? cina. pentru ca prezen?a lui sa fi putut fi de vreun ajutor oarecare Iu' MUNTELE VR?JIT 165 u ns Castorp. dar în acela?i t imp Hans Castorp se mira de el însu?i. lua parte ?i ea de cele mai multe ori la aceste reuniuni. luîndu-?i chiar ?i temperatura. în mod vremelnic. dar i se p?rea c? trecuse mult mai multa vreme. Da. cel pu?in a?a i se p?rea lui. se în?l?? iar??i în el. iar Hans Castorp price puse ca acesta era motivul ce-l gonea pe Joachim. deoarece nu folosea termometru l. Joac him era mult prea preocupat de e' însu?i. culoarea fe?ii putea fi sa doar pe seama aerului: Hans Castorp însu?i si m?ea zi de zi o 166 THOMAS MANN fierbin?eala uscata. dar ?i pentru ca el însu?i usese u?or atins. într-un pachet bine f?cut. subterfugiul sau zilnic îi f?cea cinste. purta un mic rubin la deget ?i împr ??tia o mireasm? de portocala.

?i. Dar acest domn Magnus t ocmai ne-a ?inut un fel de alocu?iune despre psihologia popoarelor. nu-am luat catrafusele. Daca toata lumea ar ?ti sa-?i potriveasc? astfel cuvintele! îmi da?i voie s? ma . Dar toate se petrecu ser? în vis. cum î?i spunea chiar el. lua loc la unul din col?urile mesei. pe deasupra. A?a se face ca nu-l mai sl?bea din ochi pe Settembrini ?i asculta cu drag? inima. intr-o pozi?ie gra?ioasa. între Hans Castorp ?i profesoara. exemplu cînd dejunul odat? terminat. desigur. sa vina o clipa la masa verilor. sporov?ind ?i gesticulînd cu scobitoarea. care cu un torent de vorbe umflate ? i dojenitoare îi repro?ase faptul c? socotea existen?a simultana a bolii ?i a pros tiei ca pe o contradic?ie" ?i ca pe o dilema a sentimentului nostru de omenie". . o biata f?ptura cu trandafirii cimitirului în obraji. spunea el. . ceea ce. ?i era limpede ca dorea sa-?i exercite influen?a. . g?sea ca nu prea e rec onfortant sa se gîndeasca la consilierul aulic Behrens. strîngînd mîna celor doi veri ?i salutînd pe ceilal?i. Iar Hans Castorp. sa ma al?tur acestui nobil cerc. ori între Hans Castorp ?i Miss Robinson. ?i-?i mai amintea cum îl numise fla?netar ?i cu m încercase sa-l dea afar? din visele sale deoarece îl deranja.Exact! exclama Settembrini. se sim?ea altul. cu gleznele încruci?ate. dar cu toate acestea.îngadui?i-mi. . pentru ca. Sau tr?gea un scaun. mai ales cînd îi priveai obrajii alba?trii ?i ochii înl?cri ma?i de parca ?i-ar mai plînge înc? so?ia. de-acolo. Asemenea vorbe puteau fi s puse cu mali?iozitate sau u?urin?a. în stare de veghe putea fi ?i altfel ?i poate ar fi f? cut bine sa încerce studierea acestui nou caracter. mai era însu?i acest Settembrini. cu toata seriozitatea de car e era în stare. uitîndu-se cum cei noua comeseni devorau desertul la care el p?rea sa fi renun?at. Ce sa mai vorbim de berarul ?la. Mi-am luat catrafusele! Observ ca aici e o alt? at mosfera în ce ma prive?te. P/acer experiri. fara sa ?in? seama de reguli ?i convenien?e. Ce p?rere po?i avea despre el? Ce rost are sa te gînde?ti la el? Hans Castorp î?i amin tea cum î?i ie?ise din fire în timpul acelor vise extraordinare care-i umpleau aici nop?ile. o fat? ba?rîna din Transilvania. nu însemna ca treb uia sa mearg? pîna la a se las? determinat sa-?i fac? geamantanul ?i sa plece înainte de termen. se gîndi el surîzînd în sine. .Cu alte cuvinte v-a?i luat catrafusele.. va rog. fara ca tot ?i s? se poat? numi un homo humanus. Pe scurt. ?i -?j mai aduse aminte ca-l numise ?i un suflet confuz". dar m spatele vorbelor sim?eai un nu ?tiu ce straniu ?i atît de exaltat. acest opozi?ionist. prelungeau plimb?rile prescris e de tratament pîna la banca de sub peretele muntelui sau pîna în Platz. Settembrini cu pantalonii lui in arouri se ridica primul ?i cu o scobitoare în gura pornea alene de-a lunul sufrageriei cu ?apte mese. nu îns? fara o aten?ie critica. am ajuns la liman. din cauza zîmbetului fin ?i sec al italianului. mai pu?in dezl?n?uit decît Hans Castrorp din vis. fire?te. de?i o asemenea analiz? critica putea degenera în vorb?rie plîngarea?a ?i lipsita de orice noim?. ? i apoi. nu mai p ot ?i am ?ters-o. zise doamna Stohr. fa ra a mai pomeni de înf??i?area descurajatoare a ber?ri?ei. o mare cazarma. cît ?i studierea lui Settembrini cu spiritul lui de opozi?ionist. este.uneori ca are temperatura. despre care nimeni nu ?tie nimic ?i nici nu vrea s? ?tie. îns? în e a d?inuie?te multa capacitate ?i n-a? schimba virtu?ile noastre zdravene cu poli te?ea altora. Hans Castorp î?i reamintea ceea ce-i spuses e Setteni-brini despre melancolia" ?i despre imoralitatea" consilierului aulic. La ce mi-ar folosi toata polite?ea daca sînt în?elat în fa?a ?i-n spate? " Uf! Iar restul conversa?iei era de acela?i calibru. sau. cîteodata. de vesel ?i de pl?cut. a zîmbetului care se unduia sub arcuirea frumoasa a must??ii. un oareci ne. iar tînarul Hans C astorp ?inea din toata inima sâ fie influen?at. c?ci mai ?tia înc? atîta latina. Vre?i sa auz i?i? Scumpa noastr? Germanie. Va în?eleg.jnfigîndu-se acolo. odat? trezit. Prin urmare. cu alte prilejuriMUNTELE VR?JIT 167 . Celalalt se prezentase el însu?i c a un pedagog. Acest fanfa ron ?i homo humanus. da. mai am ?i o vecina. Sîn? la cap?tul puterilor. care vorbe?te întruna despre cumnatul" ei.. ceva nu prea era în ordine în felul sau de-a vorbi: suna atît de tare. a?a cum îi propusese Settembrini de curînd.. î?i îng?duia acest fapt. tot ceea ce spunea italianul în timpul întîlm-rilor care. spunea el.

. lnca! Iata ce numesc eu adev?rata bun?tate sufleteasca. Cineva dintre noi a fost r?pit . a?a cum o cere datoria. în fata vede?i. îl înghiontea pe Joachim ?i pe lini?tit l doctor Blumenkohl. Se pare ca domnul vrea sa-?i rîd? de mine. o femeie energica ?' care mi-a pl?cut. c? a?i savurat bezele dar în societatea cui ? în societatea c?pitanului Miklosich din Bucure?ti! Se spune c? ar purta corset. So?ul o a?tep ta la C?nnstadt. la cofet?rie. îl în?f?ca de guler ?i-l zvîrli în tren. împingi ?i cînd crezi c-ai ajuns sus. mai precis." Iar adineauri.Oh! E frumos din partea dumneavoastr?! îi d?rui?i.. zise ea.. ce aud? C? a?i fost v?zuta exact la aceea?i or?. dar Anton aplec at pe aripile vîntului. continua Settembrini. nu era singura pacient? care practica acest sistem. asupra unor aspecte neclar e ale existen?ei dumneavoastr? ?i abia dup? aceea ne vom amuza. chicotea în ?ervet. La cei ?aispr ezece ani ai lui era aici de un an ?i jum?tate. hi. Ca sa-i induc? în eroare pe ce i din jur. Nu se ?tie dac? n-ar fi fost mai de dorit contrariul. -Hi. a?a cum domnul o ?tie prea bine . hi. Asear?. Absolut deloc! Nici nu ma gîndesc! Lini?ti?i-ma. împingi. obi?nuia s?-?i lase lampa aprinsa pe balcon. mereu acela?i lucru.sich. Pe nea?teptate ap?ru în scena o matroan? mai înalta cu trei capete decît mine. . apoi.iat?. ?i mai curînd decît ar fi rezut-o. Sa fi sa vurat singur? bezelele ?i sâ va fi f?cut cura de odihna în societatea c?pitanului Mi klo. trecînd prin man ifest?rile unei cochet?rii suficiente ?i m?rginite. într-o clipita. V?i! Astea sînt chinue 'ui Tantal.. spune?i-ne unde era?i? Sau sînte?i cumva dubla? Desigur ca.. în cartierul englezesc. v? f?cea?i cura. la cinematograf o (domnul Setembrini rosti cuvîntul în italiene?te. dar ceea ce se petrece cu dumneavoastr? ma tulbur?.. tocmai i se mai d?duser? ?ase lu ni de tratament. fapt este ca ea a al lai despre nar?virea lui in Baccho et ceteris. Deci.. . Nu crede am. mai întîi. Dac? trebuie sa moara.. n-am nici o grija în privin?a asta.. despre un corp astral. ce importan?a poate sa aib? asta? Doamna. st? culcat? frumoas? noastr? bolnav?.. ?i ca schimbare îl pune?i sa împing? o . îns? în timp ce partea terestra a fiin?ei dumneavoastr? î?i f?cea în singur?tate cura de odihna. arunc o pri vire asupra balcoanelor ?i vad a la dumneavoastr? era aprinsa mica lamp? electri c?. Doamnele ?i domnii cunosc oare întimplarea de alalt?ieri? întreba italianul pe nea?t eptate. Doamna Stohr se învîrtea ?i se zb?tea ca cineva pe care-l gîdili.. o po . care st?tea la masa domni?oarei Klee feld. va conjur. regulamentul. cu vin dulc e ?i ceva bezele ?i iat? cum. vine batrînul care-?i mai d? înc? ?ase. la ora aceea. Dup? ce ai p?timit Clnci luni. îi d?du. Doamna Stohr î?i bî?îia umerii. l-a luat îns??i doamna mama lui. locu» MUNTELE VR?JIT 169 l : e gol. De altfel. ?i ce s-a petrecut? Nu ?tiu cine i-a ?optit o vorba doamnei Sch neermann. Acolo. cu parul alb ?i îngrozitor de înfuriat?. f?ceam o mica plimbare prin gradina. mi-am zis. dou? perechi de palme domn ului Anton. cam între orele noua ?i jum?tate ?i zece. în curînd va fi ocupat. doamna Stohv? Era îngrozitor s-o vezi pe doamna Stohr cum se fandosea.. dormea?i. Dumnezeule. f?r? nici o vorba.l-a luat dracu'. dar.. Anton Schneer-mann. adic?..Dumnezeule mare! zise ea. Dar ce se "ipl? cu dum neavoastr?. Facem doi pa?i înainte ?i trei înapoi. f?cea ?treng?re?te ?i confiden?ial cu ochiul. în sfîr?it. care p?ze?te cu str??nicie pres crip?iile ca sa se poat? întoarce cît mai repede cu putin?? în bra?ele domnului Stohr. .interesez despre progresele pre?ioasei dumneavoastr? s?n?t??i. s-o ?tearg? în mod discret ?i sâ-?i acorde cîteva clipe de distrac?ie jos. spuse Settembrini. Se vorbe?te despre dubluri. ra?iunea. Este vorba de spre tînarul Schneermann. doamna? în jurul dumneavoastr? se petrec I 168 THOMAS MANN lucruri misterioase. a?adar. partea spirituala se distra în societatea c?pitanului Miklosich ?i a bezelelor sa le. pu?ina ana?ie acestui s?rman Tantal. cu accentul pe silaba a patra) la cinematografo sub arcadele de la Cazinou ?i.

atît în timpul plimb?rilor cît ?. în sfîr?it. apasîndu-?i sînul stîng cu amîndoua mîinile. Dar bunicul nu fusese numai un patriot italian. cu o adînca dragoste de patrie. c?ci ii dezv?luiau o lume deosebita ?i cu totul noua pentru el. Cuno?tea numele ?i cu apr oxima?ie chiar ?i condi?iile de via?a ale noilor sosi?i. un fel de împletire între un ' &ltator. nevoit sa-?i exercite numai asupra acestei institu?ii cri tica sa ?i sa protesteze împotriva ei în numele unei umanit??i mai frumoase ?i mai d inamice.se vedea redus doar la persiflarea vie?ii zilnice a sanatoriului interna?ional Berghof". iar Hans Castorp fuma o M?ria Mancini al c?rei gust începea sa-l sim t? din n°u. ca ?i c um ar fi fost primejdios chiar ?i azi s? vorbe?ti despre asta. Pe scurt. Lodovico Settembrini vorbea bucuros despre sin e însu?i ?i despre originea sa. de?i privea cu o v?dita ironie via?a în comun a celor de-aici. ?tia tot. Ar?ta a fi temeinic informat asupra ultimelor nout??i. Ha ns Castorp le cint?rea cu aten?ie.dar în acela?i timp ?i un mare patriot. cum spunea Settembrini coborînd brusc glasul. ca un om care dusese o via?a întunecoasa. ceea c e a provocat multa alerg?tur? ?i zarva. C?ci în vreme ce Lodovico dup? cum m?rturisea el însu?i 170 THOMAS MANN cu am?r?ciune . Ascultînd cu uimire povestirile italianului. a?adar. C?ci dup? lovitura de stat nei . apar?inea istoriei. ?. un publicist politic ?i. r?zvr? tirea putea fi o adev?rata virtute cet??eneasca. împingînd-o sub jugul unei robi i împov?r?toare. un carbonaro. iar doamna St ohr scoase un ?ipat ascu?it. ?i anume din cea veche. mai cu seam? ca n-au g?sit-o singur? pe doamna Kapa?soulias. conspirase contra Austriei ?i a Sfin tei Alian?e care îi umilise atunci patria dezmembrata. le erau ?i lor familiare aceste caractere minate de o dr agoste eroica ?i dezn?d?jduit? pentru libertate ?i o ur? de neînvins împotriva tiran ilor. pentru cei ce-l ascultau. Noaptea trecut?.5 grad e. în vreme ce fetele de servic iu sfringeau. actele de r ?zvr?tire fuseser? rodul ?i rev?rsarea acestui amestec. Settembrini vorbea despre bunicul sau din Milano. începînd cu toamna viitoare. atunci cînd cea mai mare parte a pacien?ilor p?r?siser? sufr ageria ?i cînd cei trei b?rba?i mai ramîneau la masa lor. s? admit? ca în împrejur?rile ?i în epoca de atunci. dispus sa se lase influen?at de e*e. din polite?e. bunicul d?duse de furca guvernelor. Pîna ?i doctorul Blumenkohl nu se putu stâpîni s? nu surîd? de aceasta poveste. în aceast? a treia saptamîna. Mai mult. iar pe chipurile celor doi veri cu tot r espectul pe care. de?i nu se gîndisera niciodat? ca într-o zi vor lua cu ele u n contact omenesc atît de apropiat. îns? activînd într-un stil mai mare ?i într-un spirit mai r?zne?.c?ci ei aveau obiceiul sa identi fice patriotismul cu un sentiment conservator de ordine . Rîdeau to?i cei care îl ascultau. nu se vor mai admite bolnavi avînd mai mult de 38. un opozi?ionist la fel a ?i nepotul s?u. ?i porni iute spre casa.se vazura totu?i oblig a?i. acest spirit de revolt? ?i aceste un eltiri de conspirator ale bunicului se împleteau. în urma cu aproape un secol. în timp ce cump?tarea loiala putea sa echivaleze cu o atitudine de indiferen?a fa?a de problemele statului. povestea el. Dar numai cînd era cu cei doi veri. ci în compania asesorului Dustmund din Friedrichshagen. le erau familiare. pe care n-o puteau ascunde. ba chiar de sila. ba chiar ?i dupâ dejun. se sileau sa-l arate se vadea o expresie de repu lsie neîncrez?toare. ci ?i un prieten ?i un tovar?? d e arme al tuturor popoarelor însetate de libertate. p?tima?a ?i r?zvr?tita. c?ci domnul Settembrini ?tia s? povesteasc? foarte cu haz. ceva în genul unu i ?ef de banda sau al unui conspirator. cel pu?in în sinea lor. fusese un membru plin de zel al anumitor organiza?ii raspîndite în toata Italia.ate face tot a?a de bine ?i devale". or tocmai din istorie. acest G iuseppe Settembrini ap?rea în povestirile nepotului sau. un orator. povestea ca ieri unui c utare ?i unui cutare li se f?cuse rezec?ie de coast? ?i ?tia din izvor sigur c?. dr?g?la?a Mar usia era cît pe ce s? se în?bu?e cu batista ei parfumata cu portocale.i la reuniunile serale. pe care voia s-o ?tie libera ?i unita da. întru totul vrednic de resp ect ?i oricît de ciudata li se p?ru ?i unuia ?i celuilalt dintre cei doi veri ca o împletire de spirit revolu?ionar ?i patriotism . care fusese avoat. c??elu?ul doamnei Kapa?soulias din Mitilene s-a a?ezat pe butonul semnalului electric luminos de pe noptiera stapînei lui. Este drept ca e venimentele evocate erau deosebite: ceea ce auzeau se întîmplase într-o epoca îndep?rtat a. dup? cum aflara mai departe.

în Untea unei trupe de ap?r?tori ai libert??ii. într-un amurg. deasupra crîngului de pe maluri. s-a putut reîntoarce în patri e ?i s-a stabilit ca avocat la Milano.doiala ca asta era pricina pentru care el ajunsese un atit de mare uma-st ?i u n înfl?c?rat admirator al antichit??ii clasice .iar lui Hans Castorp i se p?rea ca mai asistase la o asemenea scena.?i rotunjindu-M uzele în timp ce ros tea prefixul stra". soarele apusese de curînd. fie ca o dovada de uimire ?i dezaprobare. înc? de la originea lor. C?ci Settembrini. pe catafalc. scâpînd ca prin urech ile acului de zbirii prin?ului Metternich. îns? pe cînd unul o f?cuse din evlavie pentru trecut ?i în cinstea mor?ii de care era legat. el pleca în exil ca sa lupte ?i sa-si v erse sîngele în Spania pentru Constitu?ie ?i în Grecia pentru independen?a poporului g rec. iar luna aproape p lina se ivise la r?s?rit. ?n versuri ?i în proza. la care luase parte cu vorba ?i cu fapta. Mai tîrziu. f?cu o impresie deosebit de puternica asupra lu i Hans Castorp: anume ca toata via?a. ?j unul ?i celalalt cu scopul de-a statornici o neînduplecata separa?ie între ei ? i prezentul pe care îl urau. aruncînd cîte o privire p?trunz?toare cînd spre unul. ?i se ?i vedea oarecum a?ezat înt re ele. prin vorbe ?i prin scris. do u? puncte cardinale diferite. a mdoiala. patria lui. în vreme ce domnul Settembrini povestea. ?i una ?i cealalt? dintre aceste atitudini avea. Pe cînd asculta aceste relat?ri. cum spunea el. în vreme ce. Dar iat? ca ?i unul ?i celalalt se-mbracasera în negru. dar dintr-un spirit foarte deosebit de acela care-l însufl e?ise pe bunicul lui Settembrini: î?i aminti de îmbr?c?mintea demodat? prin mijlocir ea c?reia Hans Lorenz Castorp care f?cea ?i el parte. s? conceap? planuri revolu?ionare cu un elan înfl?c?rat ?i autoritar ?i s? prevesteasc? într-un stil limpede unirea popoare lor înrobite. fie ca un semn de ad mira?ie pentru Giuseppe Seitembrini. se sim?ea ?i judec?tor ?i împr icinat. deopotriv?. cu scopul de a asigura fericirea universala. erau doua lumi opuse. ?i s-a în?împlat ca tocmai în aceasta ultima ?ara sa vina pe lume tat?l lui Settem brini ?i fara MUNTELE VR?JIT 171 . din spirit de rebeliune. Era cam în jurul orei ?apte. sau m?car str?bunilor lui. bunicul Giuseppe a fost v?zut de c?tre concet??enii lui umblînd îmbr?cat numai în negru. fara îns? a renun?a sa cheme poporul. ve?mintele lui redobîndisera mod solemn înf??i?area lor adev?rata (cu colereta) ?i potrivita cu caracterul s?u . în cinstea progresului du?man oric?rei evlavii. nepotul. la urma urmei. ?i * vedea pe Giuseppe Settembrini flu turînd tricolorul într-o mîna ?i vutind sabia cu cealalt?. invocînd cu ochii negri ridic a?i cerul ?i. dimpotriv?.de altminteri ascut dintr-o mama de sînge german. avîntîndu-se împotriva oar delor despotismului. purtînd-o cu el în toat e aventurile sale. aratînd printr-un fel de artifi ciu cît de pu?in îi apar?inea. pîn? în ziua cînd. purtase de asem enea numai haine negre. din cît îl cunoscuse nepotul. spre sfîr?itul verii. dintr-o epo ca trecuta în?elesese s? se supun? timpului prezent. gîndi Hans Castorp. Han s Castorp î?i aminti de bunicul lui care. la libertate. activînd pentru instaurar ea unei Republici unice ?i nedesp?r?ite. gîndea Hans Castorp.zbutita de la Tonno. c?ci. !ar pu?lamalele fuseser? acelea care le-au smul s prin violen?a ?i cu fraze frumoase în decursul ultimelor patru secole. cînd spre celalalt . Un am?nunt pe care-l p omeni Settembrini. ?i f?cu asta 172 THOMAS MANN cu multa precau?ie. toate drepturile apar?inuser? propriului sau b unic. bunicul din Nord ?i bunicul din Sud . c?ci Giuseppe se c?s?torise cu fata în Elve?ia. ?i apoi ecoul acela adine ?i pios vocii care evoca locurile u nde se cerea un mers solemn ?i cucernic. rnul?umindu-se sa înregi streze si sa compare. Revedea chipul prelung al batrînului Hans Loren z. î?i amintea de o singuratica plimbare cu barca. dar în a?a fel îneît aceasta mi?care se putea interpreta. purta doliu dup? Italia. pe un lac din Holstein. frumuse?ea ?i bucuria ei. Desigur. celalalt. în realitate fuseser? doi bunici diametral opu?i! Hans Castorp se gîndea la toate acestea pe cînd ochii lui luau o expresie fixa ?i el clatin? din cap. c?ci personal sau m?car în parte. luptase pentru cucerirea drepturilor politice. în urma cu cî?iva ani. bunicul. De altfel se ferea sa condamne ceea ce i se p?rea ciudat. cînd ziua se îngîna cu noaptea. robita ?i îndurerata. dup? un exil de zece ani. aPlecîndu-se peste interiorul u?or aurit al cupei de botez un obiect str?vechi care se mo?tenea nestr?mutat din tata-n fiu . ?i pe cînd Hans Castorp vîs .

povestea el. în timp ce toate celelalte po poare tr?iau înc? în întunericul supersti?iei ?i al robiei. tehnica era cel mai bun mijloc de transport. de a stabili conven?ii între oameni. Spre apus înc? mai d?inuia lumina zilei. în acel moment. el proclamase ca. de-a înlesni în?elegerea l or reciproca. Din motive nedeslu?ite. Insa daca Settembrini avea multa stima pentru tehnica ?i pentru transporturi. ?i mergea pîna acolo încit vorbind despre Mîntuitorul cre?tinismului care dezv?luise cel dintîi principiul egalit??ii ?i înfr??irii între popoare . în sfîr?it. tiparul a înlesnit toarte mult raspîndirea acestui principiu pe care marea Revolu?ie Francez? l-a ridicat la rangul de lege. tu?ie no ua. cu toate ca. în timpul c?rora parizienii au f?urit o cori?ti. o singura data în via?a. iar Hans Castorp. to? i oamenii vor pune cele 61 Z1'e de la Paris al?turi de cele ?ase zile ale crea?i ei lumii. de a distruge prejudec??ile ?i. Prin a cest din urma cuvînt. domni cam vre o zece minute. Prin urmare. ducînd o astfel de via?a ?i angajat într-o activitate atît de vasta.afirma ca. într-o zi. o constela?ie de vis. pentru a se îndrepta pe un drum luminat. a bun?t??ii ?i fericirii. fiindc? u?urase aspîndirea ideilor democrat ice. Contrastul acesta straniu dainui se cam vreun sfert de ora. î?i mai spuse el . italianul aduse patriei celor doi ascult?tori un omagiu deosebit de Iduro s deoarece acolo se descoperise praful de pu?ca .cel care arun-e la vechituri armurile medievale ?i tiparul. O singura da'. m?car ca domnul Settem brini le rezuma în termeni atît de limpezi ?i de viguro?i. sa nu le priveasc? decît în mod separat. unicul Giuseppe s-a sim?it pe deplin fericit: asta s-a petrecut atunci cmd a aflat vestea despre Revolu?ia di n Iulie de la Paris. la începutul maturit??ii. o zi de o claritate sticlo asa ?i precis?. c?tre etapa fin ala a dragostei. ci mai cunnd aprecia influen?a lor asupra ridic?rii moral e a omului. Supunînd natura din ce în ce mai mult. categorii pe care Hans Castorp fusese obi?nuit. în guta maie ?i auzul tmurora. deoarece a fost prima care. Tehnica ?i moralitatea.a.atunci cînd se întîlnise pentru prima oara cu cei doi veri la banca de lînga povîrni? . Lui Hans astorp i se paru într-a(ievar cam exagerat sa încerci sa pui cele trei zile 174 THOMAS MANN de vara ale anului 1830. al Culturii ?i al Libert??ii. c?ci numai din acest punct de vedere în?elegea sa le acorde importan?a . organismul fiindu-i îngreunat de cele ?ase feluri de mîncare ale unei mese la Berghof". sa ajung? un mare jurist. iar ochii ului ?i ?i fermeca?i ai lui Hans Castorp alergau de la o lumina ?i de la o priveli?te la alta. avocatul Settembrini. Neamul omenesc r?zbise din întuneric. de a duce la unirea universala. înainte ca noaptea ?i luna sa biruiasc?. ie? ise din spaima ?i din ura. toate acestea i se parcau tînarului Hans Castorp absolut confuze. ulterior. nu avea c apul prea limpede. Oricum ar fi. ca lauda suprema se cuven ea propriei sale patrii. fermec?toare ?i limpezit? de orice cea?a. domeniul de activitate pentru care se preg?tise Hans Castorp . limpezimii interioare. de la zi la noapte ?i de la noapte la zi. Hans Castorp în?elesese pîn? acum ceva cam ca dezvoltarea ma?ini lor de-a lungu' secolului al XlX-lea. tulbur?tor de ciudata. fiind convins. spunea domnul Settembrini. apoi î?i d?du seama ca Seitenibrini d?dea de stul de multa aten?ie ?i acestor lucruri ?i ca bunicul sau avusese aceea?i atitu MUNTELE VR?JIT 173 . din cea mai frageda copil?rie ?i pîna la sfîr?itul vie?ii. elogia Germania sub acest aport ?i numai în m?sura în care era vor ba despre trecut. a desf??urat drapelul Lumi nii. tehnic a se dovedea mijlocul cel mai sigur de-a înfr??i popoarele. dup? cu m m?rturisea nepotul sau. Dar fusese însufle?it de prin cipiul drept??ii. desigur. îns? daca întorcea pu?in capul spre r?s?rit vedea o noapte cu luna p lina. ?i pe aceasta cale.lea pe apa lini?tita. învingînd diferen?ele climatice. dintr-o singura suflare. el ameste ca. nu putuse. alaiuri de cele ?ase zile în cuprinsul c?rora Dumnezeu a desp?r?it pamîntul de a . prin dezvoltarea re?elelor rutiere ?i telegrafice. se silea sa priceap? ce voia *>* spun? Settembrini atunci cînd calificase acest principiu drept izvorul libert??ii ?i al progresului". nu p?rea totu?i sa-?i ba?e?e stima pe dragoste a pentru aceste for?e. Dar vorbind astfel. pîn? acum.a?a cum o dovedise . prin raporturile pe care le stabilise. dup? cum e ?i liresc.

dincolo de acea lipsa de r?spundere pr oprie vacan?elor calatorului ?i vizitatorului care nu se opre?te la nici o impre sie. el era acela care-l invita pe italian sa-?i expun? ideile. remarcase Settembrini. l?sîndu-se dus de întîmplari. cel pu?in în anumite împrejur?ri. ?tia. oricum. cucere a Europa. prin urmare. aveau datoria sa fac? eforturi ?i mai mari ?i mai generoase pîn? sa rasar a ziua în care monarhiile ?i religii'e se vor pr?bu?i chiar ?i în ??rile care. ori de cîte ori italianul se scufunda în vîl torile lui de elocin??. ce-i drept. cînd ramase singur cu varul s?u Joachim. de ce îl asculta pe domn ul Settembrini explica?ia era ni?el confuza. sublinie ca s pusele lui Settembrini j Se p?ruser? din cale-afara de îndr?zne?e ?i dc-a dreptul necuviincioase. a con?tiin?ei sale înc?rcate. în primul rînd ca trecutul sa fie r?zbun at o data pentru totdeauna. Tirania ?i Libertatea. completa lipsa de activitate. Hans Castorp ?tia. C?ci fara încetare umanitatea antrena în via?a ei str?lucitoare noi ?ari. fie cînd st?tea picior peste picior ?i puf?ia dintr-o M?r ia Mancini. ?i începea sa p?trund? în Asia. dimpotriv?. o biruin?a a Luminii ?i a Desa-vîr?ir ii. precum ?i florile arborii. dincolo de limitele influen?elor pe care con?tiin?a l ui îl îndemna sa le primeasc? în calitate de experien?e de?i ?inea mult sa fie l?murit . spunea Settembrini zîmbind sub?ire sub musta?a. pentru a fi preci?i. pas?rile. fara îndoiala. nu apucaser? sa tr?iasc? MUNTELE VR?JIT 175 . erau la el acas? o tra . înainte de toate. spunîndu-?i ca ceea ce i ce p?rea nelegiui t putea fi calificat drept îndr?zneal? ?i ca ceea ce i se p?rea de prost gust era poate o dovada de generozitate ?i entuziasm nobil. încruntînd ?prîncenele. atît de mult îneît atunci cînd Settembrini se a?eza lînga ei sau li se al?tura la plimba rea în aer liber. adic? la Viena. dou? principii î?i disputa lumea : For?a ?i Dreptul. D?inuia în bun?voi n?a lui ceva ca un sentiment al datoriei. ?i se va înal?? în zorii înfr??irii univer-ale a popoar elor. Supersti?ia ?i ?tiin?a. Legea conserv ?rii ?i Legea mi?c?rii. care îl împingea sa-l asculte pe italian. ba. repaosul. sa fie izbit principiul asiatic al robiei ?i al conservatorismuiui în c entrul ?i în nervul vital al rezisten?ei lui. a criticii ?i a activit??ii care preface totul. Era vorba ca Austrie i sa i se dea la cap. Nu era îng?duit cîtu?i de pu?in sa te întrebi care dintre aceste dou? puteri va sfîr?i prin a cî?tiga bi ruin?a -conform ra?iunii va fi. el întorcea capul. impresionîndu-l în mod penibil. Aceste idei. Giuseppe într-un cuvînt. celalalt european. al ?tiin?ei ?i al Drept??ii. iar din aceasta disputa se na?te Progresul. ?i apoi ca sa se preg?teasc? domnia Drept??ii ?i ? F ericirii pe pâmînt. perfect con?tient ca mîine sau poimîine î?i va lua zbor ?i se va reîntoarce la rînduiala vie?ii lui obi?nuite: ceva.pa ?i a creat a?trii eterni. idealuri ?i n?zuin?e. pentru a fi distrus?. fie cînd to?i trei urcau din cartierul englezesc spre Berghof'. Nici Hans Castorp nu se sim?ea în stare sa fie atent la asemenea r?t?ciri deoar ece se situau. Insa ziua aceasta va veni. pe?tii cît ?i într eaga suflare. va veni pe aripi de vuln dac? nu pe cele de porumbei. în vreme ce continentul r?s?ritea n ar întruchipa nemi?carea. ori de cîte ori se repetar? îi displ?cur?. fara îndoial?. va aduce sfînta alian?? a democra?iei cet??ene?ti. Dar era atît de dispus «a se lase influen?at mai bine zis sa se d?ruiasc? tuturor ex perien?elor încît î?i în?bu?i împotrivirea pe care evlavia ?i stilul sau personal o opune u concep?iei «ettembriniene a lucrurilor. republica mondial?. Dar pentru a atinge acest ?el era necesar. veacul al optsprezecelea ?i nici anul 1789. iar mai tîrziu. ca o voce a con?tiin?ei ?i. sub semnul Ra?iunii. Potrivit concep?iei ?i expunerii lui Settembrini. dar. Dar mai lipsea mult pîna cînd victoria va fi c ompleta. c?ci Europa era ?ara r?zvr?tirii . nu-l mai asculta ?i a tr?gea aten?ia ru?ilor c? sosise ora sa înceap? cura sau încerca sa schimbe conversa? ia. contralovitura data celei de trei ori infame alian?e a prin?ilor ?i a guvernelor al c?ror du?man de moarte fusese bunicul sau. Primul princ ipiu s-ar putea numi asiatic. fara sa poat? da o explica?ie limpede. ca o jignire personala sau na?ionala iar cît despre Joachim Ziemssen. de exemplu atunci cînd Settembrini-bunicul numise baricadele tronul poporului" ?i cîn d declarase ca era vorba de a sfin?i suli?a cet??eanului pe altarul Umanit??ii". Aceast? ultim? turnura ?i concluzie ? potopului de vorbe rev?rsat de Settembrini nu-l mai interesar? absolut deloc pe Hans Castorp.

în Lodovico-nepotul. Acum a?i în?eles. tat?l ?i nepotul. desp re cultul cuvîn-tului.") . ?i vorbind despre el însu?i. C?ci to?i trei le închinaser? via?a ?i for?ele intelectuale: bun icul. daca vera ar fi putut sa-l aud? pe batrînul du?man al biserici i. îi tmse mai tîrziu Hans Castorp varului sau. Settembrini declara ca în fiin?a lui. i-a înv??at cum sa vorbeasc?. Nu numai uman ismul . Dar ce înseamn? oare umanismul? Nimic altceva decît dragostea de om. ?i chiar p rin aceasta umanismul era totodat? un act politic. sînt legate d e literatura . în general. dîndu-?i silin?a sa-l în?eleag? cît mai bine.. notarul Floren?ei. întreaga demnitate umana..ci îns??i umanitatea.. care a aparat for?a activa ce transforma lumea ?i o face mai buna. astfel ?i-a numit so?ia care în poem întrupeaz? principiul cunoa?terii din lumea aceasta. îns? el nu cultiva forma frumoasa în lne. ci numai di n respect pentru demnitatea omului. C?ci poetul n-a în?eles sa cinsteasc? umbra boln?v icioasa a Beatricei sub denumirea de Donna gentile e pietosa. fiecare în genul lui: tat?l n-a fost mai prejos decît bunicu l Giuseppe. Deoarece literatura nu era nimic altceva decît: unire a umanismului cu politica . se c ontopiser? tendin?ele ascenden?ilor imedia?i. dar se mai cufundase ?i într-o ru?inoasa 176 THOMAS MANN desconsiderare a formelor. Maestrul acesta a fost pr imul care i-a educat pe florentini. Cad MUNTELE VR?JIT 177 t tutui este gloria omului ?i numai el face ca via?a omului sa fie â. cinstirea oamenilo r ?i a omului fa?a de el însu?i. ?i munca practica a vie?ii. tunînd ?i fulgerînd împotriva sentimentalismului cre?tin ?i al romanti cilor! împotriva imnurilor sacre ale lui Manzoni! împotriva poeziei cu umbre ?i clar de luna a romanticismului pe care-l comparase cu palida c?lug?ri?a celesta. Prin urmare. în el.di?ie de familie. Ah! Dumnezeule. ci un savant discret ?i delicat. sau mai precis: era n?scuta din unirea umanit??ii cu literatura. vezi ca în literatur a importan?a au totu?i cuvintele frumoase? Eu mi-am dat seama imediat. care scrisese o carte despre virtu?i ?i vicii. c?ci putea sa spere ca va descoperi m area ignoran?a a berarului Magnus ?i va afla de ce literatura era altceva decît car actere frumoase". dimpotriv?. în opozi?ie stra1 oare cu evul mediu care nu numai ca se dedase dispre?ului fa?a de > 'mbr??i?înd supersti?ia. punîndu-le la îndemînâ ? i arta dc-a conduce republica dup? regulile politicii. de pe ia anu l 1250. I se repro?ase lui Settembrini-la tal ca lormei o importan?? prea mare. fiind absolut identic cu acel Satan în cinstea c?ruia Carducci crease un imn .?i tot a?a politica f?cea corp comun cu cu\întul. zeflemisind. Hans Castorp ciulea urechil e. dar merita sa-?i dai osteneala sa auzi ca Dante a fost inteligen?a reprezentativa a unui mare ora?. asta le-ar fi produs o mare bucurie! ?i ar mai fi trebuit sa-l aud ? pe Carducci interpretînd pe Dante pe care îl sl?vea ca pe cet??eanul unui mare ora ?. tat?l lui Settembrini luase ap?rarea deplinei libert??i de gîndire ?i a bucuriei de-a trai..( Vezi. sus?inînd ca cerul trebuie l? sat vr?biilor.fapt care se îndeplinea cu atît mai nesilit cu cît umanism ul era el însu?i politica. o atitudine de r?zvr?tire împot riva a tot ce murd?re?te ?i dezonoreaz? pe om. un scriitor independent. Hans Castorp aflase destule lucruri despre Dante. Brunetto Latini. Un adev?rat Prometeu! Dup? p?rerea lui Promeieu fusese primul uma nist. toate cestea sînt nedesp?r?ite de cuvînt. ?inînd seama ca c el care-i slujea de mijlocitor era un fluiera-vînt. cu toate ca nu fusese nici agitator politic ?i nici lupt?tor pentru cauza libert??ii. . despre elocven?a. domnii mei !" exclama Settembrini. Aici. Luna "! Per Bacco. c?ci cuvintele frumoase d?deau na?tere la ac?iuni fru moase. Settembrini întreba daca ascult?torii lui auziser? vreodat? vorb indu-se despre domnul Brunetto. pe care o califica drept triumful umanit? ?ii. înainte de orice. ?i din sursa cea mai buna. un umanist lucrînd la pupitrul sau. Acuffl-a?i în?eles!" ?i începu sa vorbeasc? despre Cuvînt". combativitatea cet??eneasca a bunic ului ?i umanismul tat?lui ?i acesta era motivul pentru care el devenise un liter at. împotriva as cetismului ?i a nega?iei vie?ii. iar politica umanism. Nu se încredea el chiar cu totul în aceste cuno?tin?e noi.

Termometrul Sâptamîna lui Hans Castorp se întindea aici de mar?i pîn? mar?i. zise Seîtembrini. pe lac ul din Holstein. Care este acest nume? A?ada r. Dar ce sau cine se g?sea de cealalt? parte. ?i în acela?i timp se identifica ?i cu politi ca. Settembrini ridica mîna dreapta. A?a cum am sPUs.care n u era altul decît Hans Castorp unei cînd îl f?cuse. î?i închipui din nou c? se afla în barca.. cad într-o mar?i sosise. opus? patriot ismului. care tocmai avea termometrul în gura. al dragostei de dreptate ?i de echilibru. Hans Castorp se interesa cu zel de aceste puncte de vedere ?i-?i eschidea sufletul sa primeasc? aceste cuno?tin?e pentru a le cerceta "loeaproape: fapt care ne ?i su bliniaz? cît de mult se deosebe?te omul Uc'd. abia dup? aceea. De cîteva zile î?i achitase la administra?ie nota Pe sâptamîna a doua o not? modesta. îns? fara a se considera angajat în vreun fe) oarecare. Clavdia Chauchat. imediat. mica ?i galbena.A?i avut în ?ara dumneavoastr?. fla?netar pe domnul Settemb rini ?i încercase din toate puterile s?-l goneasc? deoarece . asemenea cuiva care ?inea un toast. acest nume era alc?tuit din ni?te silabe cunoscute. republicii ?i stilului frumos... Da. gata s? se lase influen?at de ele. î?i spunea c? ar fi cu atît mai consecvent dac? ?i-ar l?s? gînd urile ?i vis?rile s?-i zboare în alta direc?ie. acum doua sute de ani.el suna astfel: Civiliza? ie! ?i lasînd sa-i cada acest cuvînt de pe buze. care este sufletul demnit??ii umane. ?i pe urma era foarte ocupat sa citeasc? gradele ?i sa le treac? m foaia de temperatura. ?i ca-?i întorcea privirea am?git? de ziua sticloasa de pe malul apusean. ?i pe cînd Hans Castorp se gîndea la ea (de altfel expresia se gîndea la ea" exprim? cu foarte mare reticen?a chipul cum se apropia de ea în sufletul sau). un minunat batrîn povestitor care d?dea o mare importan?? unei scrieri frumoase deo arece credea ca ea ne conduce spic stilul frumos. fâra vigo are. de?i cei doi veri nu i-au putut pricepe. mai ales dac ? ?ineai seama de anurnite MUNTELE VR?JIT 179 . Ar fi trebuit sa mearg? pu?in mai departe ?i sa spun? ca un stil frumos duce la fapte frumoase. ex act o sut? ?aizeci de francl-rezonabil? ?i justificat?. Ce este omul ?i cu cîta u?urin?? i se poate r?t?ci con?tiin?a! Cum g?se?te el mijl ocul de a lua chemarea pasiunii drept voce a datoriei! Dintr-un sentiment al dat oriei. demnit??ii umane ?i beletristicii. nu fac decît una ?i aceea?i for?a ?i idee ?i nu exis ta decî? un singur nume care sa le reuneasc? pe toate. ci doar cu titlu de exp erien?a. în fa?a. vom de clara ca nu l-a ascultat pe domnul Settembrini decît cu singurul scop de a primi d e la propria-i con?tiin?? certificatul de liber? trecere pe care nu i l-ar fi ac ordat de la bun început. A scrie frumos înseamn? aproape a gîndi frumos. un poet.. ca sa-?i îndrepte ochii orbi?i spre noaptea cu luna plin?. Hans Castorp îl asculta pe italian politicos ?i atent. socotea el. l?murit.îl deranja". de vis?torul nerod . di n experien?ele directe sau indirecte. deci nu putea sa r?spu nd? decît într-un chip de neîn?eles. ?i înca altele ce proveneau din împrejur?rile prezente. desigur. pentru ca. pe care le tr?ia în mijlocul celor de-aici d e sus. toate acestea sînt una. Dar. întreaga civiliza?ie ?i desavîr?ire morala sînt n?scute din spiritul literaturii. nici sensul ?i nici m?re?ia . care dai nuisera în el dintotdeauna. sa-?i poat? da p?rerea asupra punctelor de vedere ale lui Settembrim. unde pluteau c e?urile cerului r?s?ritean. Hans Castorp ajunse s? dea bucu ros ascultare spuselor lui Settembrini ?i s?-i examineze cu bun?voin?a considera ?iile asupra ra?iunii. dar oricum. dîndu-?i silin?a 178 THOMAS MANN în mod cinstit sa-?i potoleasc? ?i s?-?i atenueze opozi?iile ce se iveau împotriva s pecula?iilor ?i expunerilor Mentorului. dar ca ora Ucid. ba chiar într-o direc?ie diametral o pus? ?i pentru a da glas chiar de pe acum tuturor presupunerilor noastre. putred? pe din?untru ?i cu ochii de kirghiza. c?tre care Hans Castorp s? poat? iar ??i s?-?i îndrepte faptele ?i gîndurile? Acolo se g?sea. ?i de aici nu este departe pîna la a te comporta fru mos. C?ci nu vrem sa negam ca anumite reziste n?e î?i croiau drum în sufletul lui: adic? erau anumite opozi?ii mai vechi. acesta a fost sensul în care î?i m?rturisi gîndurile vorbindu-i l ui Joachirn Ziemssen. Tînarul Hans Castorp recuno?tea ca toate acestea sînt foarte vrednice de-a fi ascult ate.

pu?in încurcat. Bine. se convinsese ca. -Prin urmare. pentru ?ig?ri. care se ?ineau tot de doua ori pe luna. asculde un impuls subit.?il anun?a ?i pe varul lui. ?i se afla la mij]0. zise Hans Castorp. ca sa-i treac? timpul.ge ca aici. întrucît tratamentul medical este cuprins în aceast? suma. socoteala ta e ?i a?a exagerata. _Nu e scump. sa cheltuie?ti o mie de franci pe lun?! Nici chiar opt sute de m?rci. ca duminica viitoare va mai asista la unul dintre acel e concerte de pe terasa. în ceea ce-l privea via?a de a ici. dac? vrei s? te por?i cum se cuvine ?i s? ai în jur fe?e surîzatoare. Vai.Te felicit pentru calculul tau f?cut în minte. nu vei reu?i. foarte pu?in. una peste alta. hotarît. lipsite de însemn?tate. achitase acum trei zile a doua nota saptamînala. Admite c? mai cheltuie?ti înc? treizeci de franci pe luna cu bac?i?urile. zb urase. sus. se risipise ?i n-ar fi ?tiut în adev?r sa spun? cum. sus. mai faci din cînd în cînd cîte o excursie. Fiindc?. cel mult împov?rat de diversele ac?iuni prev?zute în programul zilei. ?i iat? ca. adic? într-o seara. sus. socoteala e exagerat?. De altfel. La urma urmei. ?i 180 THOMAS MANN chipurile. era mai mult decît Ja îndemîna pungii lui. una peste alta. Deci. în realitate. a?a c? î?i mul?umesc. se întreba el. ?i a i c?rui ochi blînzi ?i negri se acopereau cu un val de melancolie de fiecare data cînd venea vorba despre plecarea lui Hans Castorp. Nu. cui celei de-a treia sa ptamîni ?i ultima a vacan?ei ce-?i propusese s-o petreac? aici. Asta face ?ase sute optzeci de franci. Iar atîta î?i ajunge ca s? tr?ie?ti. bietul Joachim c?ruia Radamante îi mai d?duse înc? Dumnezeu ?tie cîte luni. Ceea ce. pentru obie ctele de toaleta. nu te po?i plîr. i se eliberase chitan?a o data cu mul?umirile administra?iei.adic? not a era întocmit? numai pentru pensiunea ropriu-zisâ. deoarece putea sa considere ca di spunea de un venit anual de optsprezece-nou^ sprezece mii de franci. dar de pe acum cople?i te complet de gîndul la bagaje ?i la plecare. e m. e' ajunsese la constatarea ca v?rului sau . trei saptamîni reprezen tau aici. mai sînt apoi notele pentru cizmar ?i croitor. ca ul rei de odihn? ceilal?i se ridicase anume de pe minunatul s?u ?ezlong ?i.ii curînd ieftin. ai ?i înv??at ceva la noi. ba chinr f?cuse exerci?ii în scris. cea mai mica unitate de timp era luna. nu fac e zece mii de m?rci pe an.nu-i necesa ri. în medie.I sniri incalculabile ale acestei g?zduiri. î?i trebuie ?ase sute cincizeci de franci pe luna. în aceasta privin?a ca ?i în toate celelalte el era mai egrab? greoi ?i lipsit de spontaneitate. îi atr?sese aten?ia Settembrin i. un rest neglijabil. care la început nu putuse fi prev?zut prea u?or. ?i anumite suplimente pe care ar fi putut foarte bine sa i le treac? în nt ca de pild a concertul bilunar de pe terasa ?i conferin?ele doctorului Krokowski . Eu nu fumez ?i nici nu am inten?ia s?-mi fac haine aici. iar în acest caz special nu fusese 0 'ntmiplare faptul ca v?zuse dintr-o ochire. un ?ir lung. plecare ce începuse sa se apropie vertiginos. deoarece. în timp întrucît sfîr?ise ?i el prin a se întinde dup? masa. ca sa calculeze. erau dou?zeci ?i una de zile pe care ar fi trebuit sa le petreac? împreuna. ?i g?sesc c? e foarte generos din partea ta sa faci a?a de iute socote ala pe un an întreg. chiar mai pu?in. nu mai r?m?seser? d ecît trei sau patru biete zile. î?i spuse . Ins? ce io fi venit s? treac? în contul lui Joachim ?ig?rile ?i costumele n°i. care se repetau la fiecare cincisprezece zile. Aici. decît dou?sprezece mii de franci pe an. pentru cheltuielile de între?inere . spuse invitatul celui stabilit de mai mult? vreme. o nimica toata cum de altfel i se ?i spusese de la în ceput. Bun.de fapt oricui de-aici . zise Joachim. iar mar?i sau miercuri va pleca ?i-l va las? pe Joachim si ngur. . sus. ea nic . Dumnezeule mare. iar daca vre i. dar calculînd precis. Bine. sus. Mai sînt banii pentru b?uturi. pentru camera ?i masa. cu cea mai mare bun?voin??. iar iu?eala cu care calculase în minte totul nu era lecît o iluzie ?i o p?rere a va rului sau în ceea ce privea darurile lui naturale. iar luni se va mai duce la una din conferin?ele doctorului Krokowski. pentru camera confortabil? ?i pentru cele cinci formidabile mese. ?i care nu puteau fi evaluate. ?i se cere prea mult. Nu ?tiam c? e?ti atît de tare. ?i cum ?ederea lui Hans Castorp nu atingea nici m?car aceasta unitate. deodat?. se e8atise. luase din camera hîrtie ?i creion. O s?-mi spui c? mai sînt ?i alte cheltuieli ?i accesorii. ce se alesese din aceasta vacan?a! Trecuse. f?r? îndoial?. Totu?i. o plimbare cu tr?sura. A?adar.

faeîndu-?i odihna. iar Hans Castorp. din cînd în cînd. atît de noi în toate privin?ele ?i în acela?i tim p stimulatoare.ca pîna în ultima clipa nici nu mai voia sa se gîndeasca la plecare.ii sa dorm ti ei saPtâmîm. nu se d?dea drumul la calorifer ?i nu era întru nimic mai comod sa stai în cam . voi transmite tuturor salutari din partea ta. a?a dup? cum am mai spus-o. & vreme ce el însu?i. Dar nu-i mai pu?in adev?rat ca aici . . datorita receptivit??ii ml?dioase a tinere?ii.. care-mi arde obrajii. ca m?car tc-ai odihnit la noi ?i ca ajuns jos. e toate acestea.. tot atît de buna ca ?i mai înainte. r?spunse Hans Castorp. va tr?i din nou în cîmpie ?i-?i va desf??ura activi-în serviciul teh nicii transporturilor care apropie popoarele: ba..-i. tovar??ul . Pe cinci a?a.Sa sper?m. c?ci capul îti ardea mereu. Cît despre frigul care te p?trundea. în ceea ce ma pnve?te nu se poate spune ca m-am aclimatizat ?i nici n-ar fi fost p osibil intr-un termen atît de scurt. Nu. ?i îndr?znim sa schitun o a doua presupunere.pacat". în vale . înainte de plecare. mereu fara el.i nu conta ca ?edere. ?i l e voi spune ca ma vei urma dup? cel mult cinci luni. impresiile au fost atît de noi. de cîteva zile mi-am reg?sit gustul cu care eram obi?nuit. începuse sa-?i însu?easc? aceasta nep?sare. cu toata vremea ploioasa ?i rece care nu daclea semne ca s-ar îndrepta înainiea plec?rii lui. întrucît este o gre?eala din partea mea ca nu mi-am rezermai mult tiinp pentru aceasta vizita . Hans C astorp. în ochii c?ruia puteai citi o triste?e foarte o menea^ de a-?i pierde. Da! în timpul celor trei saptamîni. fa cult??ii ei de a se adapta ideilor ?i obiceiurilo: mediului în care este str?mutat ?. nimeni nu se temea de nici un f el de vreme. spuse Joachim. nu însemna ca numai pentru attta lucru aerul ar fi mai pu?in uscat. Atunci cînd ploua cu g?leata. se mai adaug? si un guturai blestemat. anume ca 182 THOMAS MANN faptul se întîmplase în timpul curei de odihna de seara. în adev?r. O oarecare întremare trebuie sa s e fi produs chiar ?i într-un timp atît de scurt. a?a cum f?ceau bolnavii cînd î*1 luau temperatura ?i cînd cele ?apte minute pre scrise deveneau un intef" val de timp atît de important. e p?rea. o astfel de viteza a tr?irii e ra. ci doar ca o vizita frecatoare. o adev?rata mîngîiere. ?i fara îndoiala. d?dea impresia -dintr-o buna-cuviin?a ?i del icate?e a firii . mi se pare c? nu voi reu?i sa scap. ajuns acas?. amîndoi ar fi trebuit sa supravegheze cu mai multa aten?ie scurgerea tim pului. la ?es. de aceasta afurisita fierbin? eala. Pentru a te aclimatiza ?i pentru a-?i însu?i to ate impresiile de aici. pe care o facea cam de o sapt amîna. . P?cat. în ultima instan?a. mul?umesc lui Dumnezeu. în anumite clipe. no?iun ea de vreme rea nu exista aici sub nici o forma. ceea ce este prima co ndi?ie a oric?rei odihne adev?rate.. te vei bucura de binefacerile acestei destinderi. nu era d eloc în?elept sa încerci sa scapi de el refugiindu-te în camera. timp puteam sa g?sesc. îneît nu am înc? sentimentul ca le-am epuizat ?i m-am aclimatizat. nu. îî comp?timea foare MUNTELE VR?JIT 181 <7îndindu-se c? s?rmanul va ramîne. aceasta mil? îi ai dea dureros de puternic pieptul ?i fara ca aceasta era pricina pentru care îi vorbi din ce în ce mai pu?in despre plecarea lui: iar daca din cînd în eînd aducea vorba despre acest lucru. c?ci atîta vreme cît nu n ingea. ca Hans Castorp va fi ne\ oif sa se întoarc? la es cu un gutuiai dintre ce!c mai rebele. nici nu era. Aflase îns? ca vremea asta nu putea fi calificata drept rea. am impresia certa ca.Da. Odihnit? M? întrebi daca m-am odihnit în aceste cîteva zile? Vreau sa sper ca da. în definitiv. daca-mi suflu nasul. voi avea evoie sa ma refac de pe urma acestei odihne ?i ca va treb. îns? tot pe atît de obositoare din punct de vedere moral ?i fizic. Mana este.c?ci. sus. ?i presupunînd ca totul se va limita numai la atît. ?i nici de aceste nes?buite batai de inima. Oare nu cumva timpul trecea aici ca într-o clipita din cauza combustiilor totale din organism? Pentru Joachim. Pun . a?a cum îi spusese ?i consil ierul aulic Behrens. N umai c?. tare. ?i iat? ca. fara îndoiala. ca sa produci mai multa albumina.. atît de tare mi se pare uneori ca m-am obosit aici. cînd se gîndea la cele cinci luni ce-l mai a?teptau. de acum înainte. Lui îlans Castorp h era m ila din toat-l inima de varul sau. ca ?i cum te-ai fi g?sit într-o camera supraînc?lzit ? ^au ca ?i cum ai fi b?ut mult vin. batista mi se mai p?teaz? cu ro?u. ar fi trebuit un timp mai îndelungat ?i abia dup? aceea pu tea s? înceap? odihna. R?cise. în curînd. de fapt.

Dimpotriv?: pozi?ia asta era cu mult m ai agreabila. ce-i drept. Joachim îns? nu era atît de pasionat de muzic? ?i-i ramînea str?ina aromatica pasiune a fumatului. marea usc?ciune a atmosferei nu le justi-lca. în timpul curei de sear ?. ?i cînd. musculat ura inimii nu va mai fi pusa la încerc?ri suplimentare. se funda bucuros în adîncurile transparente ale melodiilor. cu mult mai mult decît afirma?ia bunicului Giuseppe în leg?tura cu Revolu?ia din Iulie ?i cu cele ?apte zile ale facerii lumii. r?zb?tea muzica timp de aproximativ o ora. mar?uri care te f?ceau sa-?i ridici ?an?o? capul ?i mazurci vesele. Hans Castorp insa laS< MUNTELE VR?JIT 183 n steamships s?-i cada pe p?tura. ai tot Septul sa r?ce?ti. ca ars de b?uturi tari ?i potrivit spuselor sale toata noaptea n-a în chis ochii. oricum ar fi. ci p?trundea rece. puteai fi sigur ca nu se v a mai întîmpla nimic. sim?ea iar??i gustul M?riei. st?tea cu'' cat Joachim . buc??i din Carmen. din Trubadurul sau din Freischutz. ?i de unde. Aici e mai bine sa nu te . deoarece o usc?ciune înec?cioasa a gîtului îl f?cea sa tresar? necontenit Pe perna. vîrful nasului îng he?at ?i ?inea o carte tot Ocean Steamships cu mîinile în?epenite ?i înro?ite de frig ?i privea pe sub arcada balconului peste întinderea v?ii din ce în ce mai întunecate ? i pres?rate cu lumini care se pierdeau în dep?rtare. tot atît de bine . Joachim se bucura de o audi?ie tot atît de buna. de?i avea. e cu totul altceva. pe balconul lui era deopotriv? de bine ad?postit ?i instala t. înf??urat bine în paturi.era decît sa te întinzi pe balcon. Ar fi minunat daca am putea s?-?i oprim guturaiul. delectîndu-se de binefacerile greu de precizat ale ?ezlongului. numai într-o singura noapte. ceea ce nu valora. iar pe balconul vecin. Se anun?a un guturai zdrav?n. mai ales remarca potrivit c?reia muzica era suspecta din punct de vedere politic. altfel. îi d?dea lui Hans Castorp. Dar în acela?i timp erai sig ur ca mîine totul va fi reluat de la cap?t. Ziua se sfîr?ise ?i de data aceasta totul era sfîr?it. urzeala de vuiete pl?cute ?i d e melodii familiare: erau fragmente din opere. fata cu rubinul ro?u. ' schi mb. glasul îi deveni de un bas r?gu?it. care apas? cavitatea f rontal?. li se t?g?duie?te ]sten?a. era starea cea mai pl?cuta pe care Hans Castorp î?i amintea s-o fi s im?it vreodat? iar el nu se las? în?elat în aprecierea lui de faptul ca un oarecare literat ?i carbonaro califica. înd?r?tul peretelui gros de sticla opalescent?. buchisea mul?umit gramatica ruseasca. acest fapt indubitabil era dintre cele mai reconfortante. Toate acestea îns? n-au putut s? împiedice ca musafirul ?i pl?pîndul novice s? r?ceasc ? foarte serios în timpul numitei cure de seara (sau se prea poate. ca nu vor mai fi emo?ii puternice si ca. . nu sînt recus aici. De pe balcon ul lui. pozi?ia aceasta drept orizontala". ?i ca bolnav ai fi prost primit de Behrens. de fapt. în mod oficial. dar nu numai ca totul va reîncepe ca de obicei. provo cînd mereu accese de tuse rebela. o stare de reala fericire. exista mijloace pentru a?a ceva. pe m?su? ?. îl desfat? mai ales seara. îmbr?cat cu paltonul ?i înf??urat dup? toate regulile artei în doua paturi bune de par de c?mil?. aproape în fiecare seara. trebuie sa ?i-o spun. Dar cu tine. a'e. îi spuse oachun. nu fara subîn?elesuri r?ut?cioase. Mazurka? A?a se numea de fa pt Marusia. cînd mica lampa lumina lînga el. c?ci împreuna cu muzica ?i cu savoarea reg?sita a M?riei. prin urmare. sa fi r?cit în alta parte). daca ai vrea s? treci drept pat. la urma urmei. c?ci. greoi. iar aerul nu trecea ca de obicei prin c analul destinat de natur? pentru treaba aceasta. apoi valsuri bine orchestrate ?i antrenante. dar ma îndoiesc ca ??tia ici îi vor ac orda o prea mare aten?ie. P?cat de el. R?celil e. la ?es.Povestea asta este teribil de nepl?cut? ?i chinuitoare. m?car ca el nu era meloma n si nl' putea gusta cu aceea?i pl?cere concertele de seara.cu care Hans Castorp schimba cîte o vorb? cu voce joasa ca sa nu-i deranjeze pe ceilal?i orizontali. omu?orul era iritat ?i dureros. ci ?i c? se va desf??ura absolut la fel. sim?ind o satisf ctie deosebit de vie cînd auzea vreo compozi?ie inteiesanta sau care-i zea amintiri ?i lasîndu-se astfel în voia pl?cerii nu-si aducea aminte rlecît cu sentimente ostile de remarcele enervante ale lui Settembrini asupra muzicii. iar aceasta dubla certitudine. asculta muzica din tot sufletul.

. se afla ^ o doamna care. ?i buza inferioara. îi spuSe el. pretinzi c? ?i r?cit aici? Hans Castorp era uluit de acest fel de a vorbi al unei doamne de origine nobila. Ce limb? trebuie sa vorbesc cu dumneata? Germana. pe cînd ie?ea din camera unui bolnav ?i traversa coridorul c a sa intre în camera de vizavi iar alt? dat? o v?zuse faeîndu-?i în fug? apari?ia în suf ragerie ?i-i auzise vocea strident?. (?i iar??i f?cu strania tentativa de a se uita în ochii lui cu o p rivire p?trunz?toare. pîna la urma. care-i atîrna de cordon. ilindu-se s? dea ochilor o str?lucire p?trunz?toare. Nou? nu ne place soiul asta de r?celi. gura ca de broasca. musafir ul tîn?rului Ziemssen. cum i se mai spunea. ademenit? de guturaiul lui. f?r? forme. Cu toat e acestea.) Ai o frumoas? irita?ie a cailor respiratorii. a?a cum îl rostea mi?cîndu-?i buza inferioara ca o lopa t?. Este acolo unul care urmeaz? sa fie cloroformiz?t ?i a mîncat salata de fasole. cînd Hans Castorp se întorsese de la plimbarea matinala. spune? întreb? pentru . ?i avînd pe piept o cruce împodobita cu granate. or?cai ea pe un ton înalt. _ ce-i cu r?ceala asta. ca ?i cum ai a vea temperatur?. r?mase în a . Dac? nu e?ti cu ochii în patru. . ?i te-ai gîndit sa vii aici ca s? r?ce?ti? N-ar trebui s? vorbim aici deloc despre r?ceal?". A?adar.. iaf MUNTELE VR?JIT 185 za inferioar? se râsfrîngea piezi? în afara cînd vorbea. Trebuie sa m? duc în sala de opera?ii. De altfel. deoarece erau sa ?ii. Exact. i& ochii alba?tri. pîna la sfîr?it. o sa vedem mîine ce vom putea face. agitîndu-?i mîna dreapt? pe jum?tate închisa ?i plina de pistrui ?i ?inînd ar?t?torul ridicat. ?i dumneata. Restul nu-s decît palavre. pari îmbujorat. Behrens o examina. R?ce?ti des? Varul dumitale nu r?cea ?i el mereu? Prin urmare. Voi v orbi cu masorul. c?ci vorbea mîneîndu-?i cuvintele. Poftim. care-i ie?ea piezi?. astfel ca. astea sînt palavre de jos.) Dar guturaiele nu apar din cauza frigului. un pache?el. domni?oara von Mylendonk b?tu tare ?i s curt. acuma ?tiu. tinere. Poate c? o sa-?i fac? bine. da. e de ajuns s?-fi privesc ochii. iute. c?ci nim?nui nu-i pasa. afec?iunea nu-i de natura tuberculoas?" . avînd pe deasupra ?i un ulcior cop1' aruncau ni?te priviri nelini?ti te. iute! Nu ascu lta ce spun eu. î?i r?sucea gîtul ?i cU nasul în sus adulmeca asemenea fiarelor în cu?ti. Chiar de vineri. el va comunica mai departe. bineîn?eles.Pute?i fi complet lini?tita. în u?a camerei. Cînd am venit eu. iat? aici un antiseptic i nofensiv. pe care n-o z?rise pîn? atunci. E un lucru cunoscut aici de mmt ?i pe care ? i-l spun acum înainte de plecare. cîikj va veni la mine. ?i-ai luat temperatura? Tînarul f?cu semn c? nu. cu degetu-i osos.184 THOMAS MANN îmboln?ve?ti.> doua oara sora-?efa. punîndu-l pe mas?. ?i la atît s-au oprit lucrurile Ei bine. (în gura ei cuvîntul palavre" av ea ceva oribil ?i fantastic. ci vorbe?te dumneata ca sa pot pleca!" Era o femeie de vreo patr uzeci de ani. cî?i ani ai? Dou?zeci ?i patru? La vîrsta dumitale p??e?t i de-aidc astea. nu ?tia nici el cum. lega t la mijloc cu un cordon. de statur? mica. on me dit que vous av ez pris froid.De ce nu? întreb? infirmiera. De sub bo neta de sor? de caritate îi ie?ea parul ro?u ?i rar. I hear you have caught a cold. Ah. de pe prag. Hans Castorp o privea cu o amabilitate modest? îng?duitoare ?i încrez?toar e. dar f?r? sa izbuteasc?. ?i scoase din geanta de piele. ci provin dintr-o infec?ie la care e?ti predispus s-o ai ?i este vorba de-a ?ti daca sîntem în fa?a unei infec?ii inofensive sau a unei in fec?ii ceva mai ofensive. ca sa verifice num?rul camerei. Vî kajetsk prostudilisî. cu o mi?care ca . (Iar??i aceast? oribil? palavr ?"!) în cazul dumitale este foarte posibil s? nu fie decît ceva anodin. cît era s aptamîna de lung? se plîngea c? o doare urechea ?i. care îi era înn?scut?.. îmbr?cata într-un halat alb de sora. decît de departe. fara s? reu?easc? întru totul. d?du buzna înainte ca el sa fi putut spune: I ntr?!" ?i se mai repezi înd?r?t. aud c? a?i r? cit. vad bine. Treizeci ?i patru. ?il privi cu ulciorul copt. ca ?i cum ar fi vrut sa spun?: Iute. A?a proceda Joachim. ?i continu? s? se uite la fa?a lui. zise ea. iar forul ierarhic arata de ce era în stare. dom'le. fiind foarte ocu pat?. cineva b?tu în u?a ?i astfel avu prilejul sa fac? personal cuno?tin?a cu domni?oara von Mylendonk sau doamna superioar?". dar cu ni?te ochi care parc a alunecau. îmi dau seama. de data aceasta vizita îi era destina t? personal. ]opatâ. Asta este calea ierarhica. nasul îi era cîrn. vor face totu?i ceva pentru tine. . sp?l?ci?i ?i inflama?i.

apoi începu s? se plimbe nelini?tit prin camera. c?ci nu am venit aici decît în vizi t?. Da. plimbîndu-?i privirea de la u?a pe unde disp?ruse sora-?efa la instrumentul pe care i-l l?sase. ?inîndu-l în mîna. Da-mi-l. De fapt. Hans Castorp t?cu." Scoa se din cutiu?? obiectul frag1' MUNTELE VR?JIT 187 '1 cercet?. B?iatul bine crescut era înc? foarte tînar ?i P?strase obiceiul d e-a t?cea al ?colarului care sta în picioare în fa?a >»ncU.. caie se prelungea sub?im-du-se. ?i acum< duPâ p ?rerea dumitale. Nu-i nici o graba. în toate pr ?v?liile. dar renun ?a. Fire?te c? ala de cinci franci este mai bun. ci pentiu ca ma simt pu?in cam. cu buzele b ine lipite. Mai ales sa nu te calice?ti la tîrguielile important e. E-n regula. Se întoarse spre u?a deschisa a balconului ?i schi?a o mi ?care spre camera al?turata. Grade le erau însemnate cu linii ro?ii. Hans Castorp se înclinase ?i r?m?sese lînga masa. . Nici o secunda mai mult. De cînd am sosit aici m-a tot luat pu?in cu cald ?i cu frig. cu inten?ia sa-i fac? vizita lui Joachim. ?i iat? ca mi-a ?i vîndut un termometr u. Sînt s?n?tos. una neagra ?i alta ro? ie. Mi-o iau cînd a:n febra. iar partea inferioara. Palavre! M-ai chemat pentru ca e?ti s?n?tos? Nu.. Hans Castorp ?tia ce anume i se cuvenea lui însu?i ?i prestigiului sau. dar temperatura o iei tocmai pentru a ?ti dac? ai febra. Ulciorul nu-i deloc estetic. doamn? su perioar?. în picioare.Oare nu cumva ai obiceiul sa nu-?i iei niciodat? temperatura? -Banu. iaT cînd nu ?tie s? r?spund? . îl scutura de mai multe ori co borîndu-i coloana de argint viu ?i mai mult. Po?i sa-l folose?ti toata via?a daca o sa ai grij? de el. punînd vîrful u argint viu sub limb? astfel ca instrumentul îi ie?ea piezi? printre buzele strînse foarte tare ca sa nu lase s? p?trund? nici un pic de aer. doamn? superioara.. zise ea. dom'le! î?i urez un diagnostic bun! ?i para?i camera. doamna superioara. nu pot sa-mi dau seamr c's. executat pe m?sura. tace. gîndi el. La buna vedere. In mine se poate avea încrede . macai superioara. chiar acolo unde te-ai a?tepta mai pu?i1l-cum spune Joachim. iar asta cinci franci. pe care le puse pe masa. Asta-i deci superioara von Mylendonk. Aici la noi asemenea r?celi sînt destul de frecvente. ?i lua termometrul. . N-am nevoie. . lata! f?cu ea ?i s cotoci iar??i în geanta ca ?a scoat? doua cutiu?e de piele. trebuie sa vad daca am febra din cauza guturaiului". dar probabil c? n u-l are întotdeauna-De ce mi-a spus îns? tot timpul «dom'le^>. Lui Settembrini nu-i place ?i este adev?rat c ? are unele manifestai nepl?cute. pronun?înd atît de incorect -Are apucaturi de baie?oi ?i e cam ciudata. Inima îi b ?tea repede ?i puternic. Pe acest a de cinci franci.r?cit. se va înal??.Aha! ?i unde ?i-e termometrul? 186 THOMAS MANN N-am termometru. î?i spuse ?i vîrî repede termometrul în gura.. iar pentru început o sa-l coborîm complet uite-a?a. Coloana mercurului era sco-borîta mult sub gradele normale ale c?ldurii animale.. rîse el politicos. obiectul d e sticla era întins în culcu?ul capitonat cu catifea ro?ie.. spuse el. pîna sub 35 de grade. Hans Castorp lua cutiu?a ro?ie ?i o deschise. nici una mai pu?in. .er. Mercurul se va ur ca.Dom le. ?sta cost? trei franci ?i cincizeci. cîte ?apte minute de patru ori pe zi. era umpluta cu argint viu st r?lucitor. îmi îng?dui?i sa vi-l achit imediat. neacordînd celuilalt nici cea mai mica aten?ie. ramase în picioare lînga masa ?i începu sa-?i dreag? glasul pentru a-?i da seama d e sunetul în?bu?it al vocii. Cifrele erau ro?ii. N-a trebu it sa-mi dau prea multa osteneala sa achizi?ionez.. are totdeauna cîteva în geant?.. zecimile cu linii negre.Apoi tu?i cu toata puterea. o sa ?i-l treac? în nota de plata. Elegant ca o bijuterie. nu ai? -Nu prea ?tiu. a venit singur la mine. Se pare ca aici se gasesc pretutindeni. lata-?i achizi?ia! Cuno?ti cum se procedeaz? la noi? îl ? ii sub onorabila dumitale limba. gîndi el. îl iau pe acesta.

p?rea c? închide valea spre sud . Dar era dificil sa identifici cu precizie natura febrei. Acum Hans Castorp ura republica ?i stil ul frumos. liniile crestelor ?i pere?ii stînco?i. ferindu-se ca v?rul lui sâ-l vad?. cu mîna expert a-?i ramase nemi?cat. chiai doamna Chauchat. ?i regreta ca nu întrebase mai din vreme mercurul. aici nimeni nu avea temperatura mai mare. In sfîr?it. deocamdat?. îl întoarse pe o parte ?i pe alta. contempla priveli?tea. Timpul se îîra. una dup? alta. de diminea?a. facînd o mi?care adecvata.6 -nici chiar Joachim nu avea mai mult . cu paltonul ?i paturile. ie sile?te sa înainteze. a?a ca problem a era sa afle de ce natura e infec?ia.. Trecuser? ?ase minute. începu s? fac? o p uzderie de gesturi banale. care ajunsese cu toate aspectele ei atît de intima sufletului sau: pis curile. Hans Castorp nu credea ca are aceasta tem peratura numai de cînd r?cise. o pierduse în doua rînduri. în cazul lui. începu sa se plimbe prin camera în lung ?i-n lat. ca ?i cum ar fi fost cineva de fata. lr a în picioare în mijlocul camerei.. afara doar de cei care z?ceau în pat s au erau moribundi tot atît aveau ?i Hermine Kleefeld cu pneumotoraxul ei.îl apropie de ochi. coloana se ridicase desml de sus. pe care. termenul p?rea nesfîrsit. Dar pentru ca tocmai în clipa aceea. cu termo metrul în mina. ca le 'tnpinge. coloana p?rea ba ca s-a urcat foa rte sus. ?inînd strîns termometrul în gura. v?g?una profund? a B rehmenbuhl-ului a c?rui spinare cobora piezi? spre sat. dup? multe cazne ?i eforturi lepuse numa i fiindc? avea impresia ca vine în ajutorul minutelor. a?a cum înv??ase. Trecuser? abia dou? minute ?i jum?tate cînd.6. mi?ca lucrurile din locul lor punîndu-le înapoi. poate c? nu era acela?i lucru -c ?ci el avea numai o simpl? febra gripala cum se spunea în vale. iar spre stînga. t emîndu-se ca a dep??it clipa prescrisa. ia urma uimelor. o re?inu ?i. apoi ntinzînd bra?u f?cu sa i se ridice man?eta ?i se uit? la ceas. a?a ca Settembrini nu avusese deloc dreptat e sa izbucneasc? într-un hohot de rîs atît de batjocoritor ?i atît de zgomotos -Settembri ni cu republica ?i cu stilul lui frumos. apoi ie? i pe balcon ?i.6 era prea mult. rezultatul nu se 'îicase: ayidar. din doua p?r?i ?i de dedesubt. ultimul minut ce mai r?m?sese se strecura cu pas Pisica ?i trecu neobservat. ?i din cînd în cînd' pieptul i se umfla de un fior de spaima. cercetînd iar??i cu aten?ie indica?ia ter-mometrului. se pierdu în icverii ?i las? smaurile sâ-i zboare. Din cîn^ în cînd.6. persoana de spre care mi-a vorbit Settembrini". Nu trebuie sa mi-l schimbe cu o «sora mut?»... atunci cînd îi sugerase consilierul aulic. î?i puse mintea la contribu?ie. dar îsi se ca n-u'. privi acele ceasornicului. ale c?ror nume îi deveniser? familiare. apoi îl a?eza cu b?gare de seama pe toaleta ?i se preg?t i. însemna tempe ratura". mercurul se întin sese. 37. ca lui Ottilie Kneifer. a?teptînd ora mesei ?i venirea lui Joachim. imaginea deveni limpede. Se înf??ur? în pa turi. . apropiinduQe ochi. dar nu observa nimic. pe?tera stîncoas? ?i zada. în plina zi. Sfatul fusese într-adevar plin de bun sim?. str?lucirea argintulUj viu se conf unda cu reflexul luminos al tubului de sticla. la repezeala. era o febr? ce rezulta dintr-o infec?ie pe care o luase. v?zut de aici. iar un nou gest gr?bit al bra?ului îi escoperi fuga discreta ?i-l f?cu sa constate ca o tieime din minutul al P ulea devenise de domeniul trecutului ?i prin urmaie întîrziase. în sfîr?it. sucind ?i r?sucind instrumentul: indica precis 37. 188 THOMAS MANN Nu reu?i sa vad? imediat cît arata termometrul. iar atunci sim?ea nevoia <a tu?easc? din cauza pieptului prins d e guturai. ?i. din cauz a jocului de lumini. dar avînd grija sa-l ?in? orizontal ca sa nu influen?eze mercurul pr intr-o mi?care verticala.re. ch iar la început. ba ca a disp?rut . între orele zece ?i unsprezece jum?tate. ?i începu s? se plimbe prin camera. valea di ntre mun?i. fiind cu multe zecimi deasupra limitei unei temperaturi normale. asculta murmurul de glasuri ce se înal?? din solariu ?i se întoarse în camer? dîndu-?i silin?a sa îndrepte pozi?ia termometrului în gura. ceea ce se vadea acum. Hans Castorp avea 37. devreme! Sim?i o emo?ie puternica. se dilatase foarte tare. surîde a.ea prea mare importan?a. Fire?te. scoase termometrul si se uita la e! cu privirea r?t?cita. ?i . cît ?i spre Alteinwand care. se silea s-o prind? iar. în vreme ce întunecata p?dur e alpina îi acoperea coastele privi spre dreapta masivele muntoase. pentru cura lui de odihna. 37. De fapt.privi drumurile ?i r?zoarele cu flori ale gr?dinilor.

Repede. Astea sînt palavre."ienî. adaug? el ?i ramase în picioare. -în cazul acesta a coborît pu?in. Hans Castorp avea un r?spuns gata preg?tit. Dar daca nu vrei ad ic?: daca nu vrei sa te culci po?i foarte bine sa te dispensezi. pot ?i eu.Dar este cu totul altceva. Ei ?i? întreba.. Nu. Ap oi.6 este egal cu 37. O clip?. iar în vremea asta Joachim mai arunc? o privire la ter mometrul de pe toaleta. plecar? ?i-?i reluara înc? o dat? locurile în sufrageria care la ora ace ea str?lucea în alb de atîta lapte imaculat.Am caiduri. Mi-a vindut unul sora-?efa. ci tu e?ti acela care ai un fel de a privi lucr urile de z?p?ce?ti lumea. r?spunse Hans Castorp. Intra în camera ca s a-?i dea cu peria prin p?r. pe toalet? .?i totu?i va plimba?i cu to?ii nestingheri?i. nu eu fac o confuzie. acum trebuie sa mergem la masa. ?i c? ar trebui sa te bagi în pat ca sa scu rtezi durata bolii. nu-i nici macaT politicos. Joachim f?cu un scurt stînga-mprejur ?i intra în camera. Foarte bine.6 atunci cînd tu ?i ati?ia al?i i de-aici nu ave?i mai pu?in . Tu ai guturai. de o buna bucata de vreme ?i chiar iot timpul. Tu ai o stare acuta ?i inofensiva. în fa?a varului sau culcat pe ?ezlong. Va trebui sa te bagi în pat.. lucru care ?e vede ?i din vocea ta. Ramîn la punctul meu de vedere ca 37. nu se poate spune c? e un fleac.Acum nu mai este voiba de vreo impresie subiectiva. Mi se pare ca te contrazici.Nu vad. . replica Joachim. Ma gîndesc ca la tine era altceva. intr? s a-l ia la micul dejun. Hans Castorp surise. S-a urcat foarte repede. ?i nu mi s-a dat voie sa m? scol decît atunci cînd s-a constatat ca patul nu-mi sc?dea temperatura. Fr umoasa surpriz?. f?cu Hans Castorp mergînd pîna la a-si împ?r?i raza de r?spuns în primul rînd" ?i în ai doilea rînd". apropiindu-se de ?ezlong. dup? ce gongul r?sunase. _ Ce înseamn? asta? întreba Joachim. Joachim se întoarse iute pe calcîie ?i cînd se g?si iar??i fata-n fata cu varul sau ch ipul oache? i se mai întunecase pu?in. _ gi? întreba el mirat. ev. nu fara un pic de ironie ?i dojana. zise. spuse cu oare care întîrziere: . Haidem! zise Hans Castorp ?i-?i arunca paturile. a trebuit s? stau în pat patru sapta-mîni. deoaiece vrei sa pleci saptamîna viitoare.admi?înd o clipa ca a a ceva exista . Vrei sa spui ca ai caiduri? Cu oarecare încetinea l?. Mi-a vîndut îns? la repezeala un termometru excelen t. dar cu o alta. fapt pe care Hans Castorp îl observ? cu coada ochiului. privindu-l în fa?a. Vreau sa-?i spun numai ca e?ti stra?nic de r?ci t. Si în al doilea rînd. la ora unsprezece. Mai întî faci o distinc?ie ?i apoi o confuzie. Hans Castorp î?i formula astfel r?spunsul: . Hans Castorp nu spuse nimic. Nu-?i dau eu pr escrip?ii.6. Mi-am lu at temperatura. Dar ?i eu. cînd am sosit aici. Daca voi pu te?i sa hoin?ri?i cu ea. adic? ultima noutate ar fi ca am un pic de temperatura.MUNTELE VR?JIT 189 Joachim îl g?si tot culcat cînd. adineauri era virgula ?ase.Ca temperatur? de diminea?a. nu în?eleg de ce u o febra inofensiva . ora a ?i trecut. .. în nici un caz. . obiecta Joac him. . spuse el. ajn mai spus d oar ca guturaiul asta nu mi-a dat mai multa febra decît 190 THOMAS MANN aveam înainte. e acolo. Cînd se întoarse. exact a?a cum stai aflîndu-te într-adevar în fa?a unei frumoase surprize". -?i-ai luat temperatura?! Cu ce?! exclama Joachim speriat.Da. .In primul rînd.37 virgul? cinci ?i jum?tate. dragul meu. . ?i daca vrei sa te convingi de gradele pe care le indic?. Apoi r?spunse: .Cu un teimometru. Dar nu în?eleg de ce s-o fi adresînd mereu cu dom 'le". zise Joachim. de ce trebuie sa ma culc cu 37. ci de o constatare exacta. t?cu?i. cu mîinile în ?olduri ?i cu capul pl ecat. nu.cn o febra ensiva llekuie sa stau în pat.

haide. ca totdeauna. îi f?ceau semn cu mîna s? nu mai ins iste ?i strigau: Da. domnul vizita~ MUNTELE VR?JIT 191 ? Asta-i buna! lata o figura! Ce om petrec?re?! Pîn? ?i batrîna m?tu?a. în special doamna Stohr cu mutra ei înc?p??înata ?i cu obrajii îmbujora ?i. cînd. inculta doamna Stohr vorbi pîn cînd dejunul scurt. nu. asta a fos t cea mai vesel?. st?tea cu ochii apleca?i în farfurie.Nu. Nu este un examen total. îl privi cu ochii ei cafenii ?i rotunzi. este adev?rat. în clipa cînd fia vestea. cît ?inu dejunul. r?spunse Hans Castorp. pretexte.. la Hans Castorp. tocmai dumneata! spuse profesoara ?i puful de pe obraji i se îmbujo ra în timp ce-l amenin?a surîzînd. inspirai s. pie ptul mi-e prins ?i tu?esc aproape toat? noaptea. expirai puternic de cîteva ori ?i cînd. ca ?i cum ar fi auzit lucruri necuviincioase ?i nostime despre cineva care ar fi vrut sa par? virtuos. to?i cerura ca Hans Castorp sa se prezinte de urgen?? la consul ta?ie. lata insa c? începur? sal certe cu at?taiorul . cazul meu este cel mai inofen siv din cîte se pot închipui. f?ceai efo rturi sa tu?e?ti cît mai adine ca sa-?i potole?ti aceastâ irita?ie: era o pl?cere as em?n?toare cu aceea pe care ?i-o d?dea un strânut. ca ~un fel de ame?eala. Ast?zi este vineri mîine dup? dejun ma duc la controlul lunar.iar faptul era foarte ciudat. devale. Joachim. rîdeau. o expresie de renun?are. ei. nu se putu împiedica sa repete gestul tuturora. Dârei refuzau sa-i primeasc? justific?rile. da r substan?ial.Cînd pitica îi aduse lui Hans Castorp berea de Kulmbach. la fel ca acelea încercate '"d. f?cu ?i doamna Stohr. nu voi bea nimic. se termina. Joachim spuse: î?i fac o propunere. un mic guturai. spre Davos-Platz. foarte corect. apasa pe buze batista cu parfumul de po rtocale. Luau un aer ?treng?resc. nu.. care pîna acum nu-i acordase nici cea mai mica aten?ie. M?gulit de atîtea tachinarii. mofturi. de la celalalt cap?t al mesei. dintre toate cele ?apte mese. deodat?. Hans Castorp crezu ca-i dator sa le refuze cu modest ie. î?i scarpini pîna la sînge degeraturile care manînca atît de dulce . ?i-l amenin?a cu degetul ro?u ?' butucanos. Haide. avînd totodat? un aer cicalitor ?i viclean. Erau bucuiiile gratuite ale vie?ii. ri dicîndu-l spre nas. Ai putea sa ma înso?e?ti ?i. d?deau din cap. c?ruia doamna Stohr îi povesti faptul. prim?var a.te sca rpini pîna la sînge cu o ardoare feroce. ntinzîndu-se în considera?ii asupra deosebitei pl?ceri de a tu?i da. siîr?it. dup? cum vede?i: ochii îmi curg. Singur? Miss Robinson se arata nepasatoare si rezerv ata. ceea ce este destul de nepl?cut . ?tim!" ?i i at? ca. rosti el. ap?sat Si sufocat. plini cu zbîrci-turi deasupra gulera?ului plisat. Ce ne esle dat sa afla111 despre dumneata. era desigur ceva delicios ?i desf?t?tor în momentul în care sim?eai cum se m?e?eau ?i c re?teau gîdiliturile în str?fundurile pieptului ?i cînd. fuimos. Behrens îmi da vreo doua palme în spate ?i-I pune pe Krokow ski s? ia cîteva note. dar fara sa se uite. ia te uita! Ei. Noutatea îi înviora. ?i asta <-e putea întimpla de doua ?i de trei n în ?ir. ' Prada furiei ?i pl?cerii. sa-i ceri s? te . dumneavoastr? face?i o eroare. da. amenin?îndu-l. chiar ?i doctorul Blumenkohl. te daruiai cu o figura fericita voluptuoasci explozii fi nale. ia te uita. se întoarse spre el. ?tim. Zice ca are temperatur?. el o refuza cu o expresie g rava întip?rit? pe fa?a. 192 THOMAS MANN Cu aceea?i încapa?înare groaznica. îl amenin?a ? eata cu degetul. am doar un guturai. ei. cu atîta a rdoare îneît privindu-te din 'mplare în oglinda dai peste o grimasa dr?ceasc?. doar cel mult o înghi?itura de apa. Lucrul acesta mir a pe cei din jurul lui. iar cei doi veri plecar? sa~si fac? plimbarea matinal a. era de o volubilitate aproap e s?lbatica. cu acest prilej. 'tmd de iot ce te înconjoar?. atunci cînd pofta de a str?nuta d evenea irezistibila. Cum adic?? Asta este într-adevar o noutate! Nici m?car un strop de bere? Am pu?ina temperatura. mul?umesc frumos. de exemplu. da. iar dr?g?la?a Ma rusia. clipeau din ochi ?i agi" tau degetul în drepi ul urechii. în vreme ce Hans Castorp gem ea de mult ce-?i sufla nasul iar tu?ea îi zguduia pieptul care-i suna ca o tiniche a ruginita. . Azi nu voi bea bere. Joachim era adine» în gînduri. Un fleac. n-am ce zice! Ia te uita. . La întoarcere.

A?adar.Ce spui! striga Behrens. domnule consilier aulic. nu vrem sa silim pe nimeni. ca un drapel. faptul acesta ma nelini?te?te.Diminea?a? Hm. -A?a? zise Behrens. Bine. ceea ce de altfel le ?i comunic? veril or. întîmplarea f?cu s a-l întîlneasca pe consilierul aulic Behrens. nu ?tii ce ai de f?cut. . dup? ce lucrase în sala de opera?ii. Este înnebunitor un torace omenesc care nu m ai exista. r?spunse Hans C storp. Dar de ce oare e atît de violent în expresii? La în ceput. ?i dumneata? Ce face pretinsa ils s?n?tate? Via?a în doi este mai curînd vesela. adic? pe punctul de-a face vizitele clientelei sale particulare. ?i pentru moment se ?ine bine. nu-?i lipse?te voca?ia. prin urmare sa se iveasc? prilejul de a-?i formula imediat cererea. cît de grav? e boala ?i nici dac? n-ai face mai b ine sâ te bagi în pat.. unde-am ajungeMUNTELE VR?JIT 193 -Domnule consilier aulic. Pe deasupra mai tu?esc ?i tot piept ul mi-e prins. ma în?elege? i. Poate ca s-ar cuveni sa consul?i un medic serios. Mîine e ziua mea de consulta ?ie ?i tocmai voiam sa va întreb daca ve?i avea amabilitatea s?-l examina?i totoda t? ?i pe varul meu. cu gambeta pe ceafa. ?i nici nu-mi place ca-l vad fumînd. domnilor! spuse el. Fire?te. Digestie bineuvintata!" Ce jargon încîlcit.! spuse Behrens. fire?te. mîine dup? ora doua. lucru mai mult urît.Am aranjat a?a cum ai dorit tu. de ce plîngi? se adresa el de°' data lui Hans Castorp.P. De altfel. . Ei. iar mvoca binecuvîntarea cerului asupra ei es te o atitudine batjocoritoare. Cum crezi tu. vulpoi b?trîn? Dar dumneata. turistule. ce p?rere ai. pe cînd în poia lui plutea. lopatînd din mîini. P?r?i moi ale trupului. pot merge cu tine. spuse Hans Castorp. . Deci. î?i închipui ca-mi comunici o noutate? Crezi ca n-am ochi în cap? ?i cu formidabilul sau ar?t?tor îi indica ochii injecta?i. îns?. la fel ca ?i pîinea zilnica". Pofta buna. gîndi?i -va doar c? e vorba despre o rezec?ie de coaste. atunci ne-a m în?eles. sa se aleag? m?car cu atît. Rîserâ amîndoi. în fa?a sanatoriului. cincizeci la suta ramîn eau mor?i pe loc. Digestie binecuvîntata ! ?i cu genunchii strîmbi. Este ridicol ce-?i propun. Nici nu se putea aranja ma i bine. Ei.. ?i pu?ina febra. Va învîrti?i de colo pîna colo? V-a?i sim?it bine în lum ea mare? Tocmai vin de la un duel cu cu?itul ?i fer?str?ul o chestie mare. Mîine st?m între patru ochi. unde avem doi speciali?ti. imediat dup? troaca! -Am.C. Din mom ent ce se afla aici. Adic?: Cu pl?cere! Trebuia s-o facem de la început. Iar aici. . totodat?. c?zur? de acord. dar am un guturai stra?nic. Ast?zi. începu sa coboare panta drumului. ?i se ?i potrive?te 1 de armonios cu buna". iar cînd ajunser? sus.. Po?i spune pofta buna!". dar daca ai fi acas? l-ai chema fara îndoiala pe Heidekind. Ei. cel mult o sa-mi prescrie un extras de miambal s au un ceai pectoral îns? cu toate astea este pl?cut sa ?tii ca po?i primi un ajuto r medical cînd te afli în starea asta. lucrul acesta ma amuza. mortis causa. îns? cu timpul a devenit cam nepl?cut. Asta-i discipl'na casei. iar Joachim r?spunse lipindu-?i calcîiele: _ Sîntem pe punctul s-o facem. c?ci pofta este oarecum un cu vînt poetic. cel de azi în?elege de g luma. reu?im mai bine. Am dori sa ?tim dac? va putea sa plece mar?i. cu aerul de a fi în p lin? activitate. idee imprecisa. îns? digestie" este curata fiziologie. vinovat e guturaiul meu. nu-i rau! Pentru început... ?i chiar ma i ntereseaz? sa asist o data la o consulta?ie. în sat.Nu ?ti u cum s-a f?cut. o ?igara de foi în gura.. iata-ma acum cu ora re?inuta. Dac? fiecare s-ar apuca sa fac? a?a ca dumneata. dar cu toate acestea se mai întîmpla sa-? i ia t?lp??i?a cîte unul înainte de termen. înalt ?i rigid. Cinstea va fi pentru mine. tu te plimbi. alba?tri-spalaci ?i ?i l?crimo?i. Behrens ie?ea din partea din fa?a a cl?dirii. este pu?in probabil c? va putea face mare lucru în chestia asta.consulte ?i pe tine în mod sumar. Ce temperatura ai? Hans Castorp i-o comunica. Plînsul în public este interzis. obrajii alba?tri ?i ochii l?crimo?i. adaug? Hans Castorp. zise Hans Castorp. . Alt?dat?. dîra groasa de fum a ?ig?rii de foi.

acolo unde era masa ilor de rînd. ?i tot ca i" fieca re zi. Iar Hans Castorp r?spunse pe un ton indiferent: Nimic nou! în adev?r. sa-i lase sa pluteasc? în gol. .. dar cu o aten?ie deosebit?.. Settembrini pretinde una lui dispozi?ie este silita. dindaratul lui Settembrini car e st?tea la cap?tul mesei a?ezate între ei. anula prin scutur?ri verticale vechiul 37.incidentul acesta îl tulbur? ?i îl înfrico?a pîna în adîncul sufletului Hans Castorp. a?ezînd u-se cu mi?c?ri unduioase. începuse s? flec?reasc? ?i sa manînce. pen dula mare. ridicîndu-?i ochii peste fruntea ?i p?rul ei.6 care î?i terminase rolul ?i . doamP Chauchat nu se întorsese niciodat? spre sufragerie. ci fara nici un echivoc posibil direct spre el. cum f?cea de cîte cinci ori în fiecare zi. atît de tare încît abia se mai încrezu în sim?urile lui. abia ie?it pe balcon. urm? dejunul principal al zilei ?i. prin Joachim.. se furi?ase spre masa ei ?i. iar atunci cînd intrase. o jachet? noua sau. ramase la 37. Ulti mele cuvinte mai mult le morm?i. dar nu ca din "n tîtnplare c?tre masa lui.6 grade .eoarece ?tiu ca nu-i prie?te ?i-l face melancolic.vreme ce pendula suna ora dou? o b?taie . Dar îm potriva a?tept?rii ?i cu toate ca ?inuse termometrul sub limba mai mult de opt mi nute. luase de pe toaleta dr?g?la?a achizi?ie din acea diminea?a. apoi trecu pe bal con. din partea dreapta a sufrageriei. coloana sclipitoare se ridica pîn? la 37. are dreptate ?i în privin?a asta.ceea ce. chiar dac? buzele n-au spus vreodat? nici m?car dumneata") . mercurul nu se ridicase peste vechile 37.7. cu aer ul ca parc? dore?te sa-i spun?: Ei. Hans Castorp î?i aminti c? la acest prînz. care totu?i se întîmpla . în tot timpul dejunului. De altfel. întru cît ar fi putut s? ?tie deopotriv? de bine c? numai cu o clip? înainte se întrebase da ca n-ar fi fost mai potrivit s?-i comunice consilierului aulic. ce faci? E timpul. ca r?ceala se ameliora. iar cînd privise spre masa ru?i<0 bine". dou? batai ?i cînd atra-?toarea bolnava î?i întoarse încet capul ?i în parte bustul. iar Settembrini este un critic. daca nu cumva o febr? mai mare chiar decît aceea pe care o avusese de di minea??. iar dup? aceea fiecare intr? în camera. de altfel. cu nasturi mari ?i buzunarele tivite cu ?ireturi. ?i astfel o privi pe doamna Chauchat în fa?a mai întîi pentru ca apoi. astfel c? g?sea consulta?ia de prisos: un gînd al c?rui avanta . observase c?. Dar cînd desert uls MUNTELE VR?JIT 195 in? ?j cînd. astfel ca nici nu mai poate fi vorba despre severitate morala. ca aceia ai lui pribislav. noua pentru Hans Castorp. In aceste împrejur?ri.j spuse la revedere". iar a dou a zi diminea?a indica doar 37. Dup? dejun. doamna Chauchat purta o jacheta de un galben-auriu. cu un su rîs fluturîndu-i pe buzele strînse ?i în ochii oblici. Hans Castorp o v?zuse mi?cîndu-S1 capul în timp c e vorbea ?i iar??i îi remarcase încovoierea grumazului 5' felul neglijent de a-?i ?i ne spatele. iar republica ?i stilul frumos ?i se par dintr-o data cu totul nes?rate. cu lan?uri. Vrei s? te duci?" (c?ci at unci cînd ochii î?i vorbesc. ca un bolnav experimentat. Apoi. ar ncîndu-?i rivirea peste um?r ?i f??i? spre masa lui Hans Castorp. un om cu cat? sigur?. cu toate c? nu-l v?zuse pe Hans Castorp uitînduse la termometru. Dar se întîmpla sa începi prjn judeca. ?inînd în gura ?igara de sticla. ?i apoi iat? ca survine ceva care n-are nici o leg?tura cu r a?ionamentul tau. cînd bolnavul se sim?i obosit de emo?iile ?i nout??ile de peste zi. destul de confuz. Mai tîrziu. î?i reluase odihna. v?rul sau îl privi piezi? ?j. însem na febra. prin a dezaproba ?i prin a te indigna. seara.Cît? întreba Joachim dup? o vreme. ?tia oare c? el avea consulta?ia fixata la ora doua? îl privise doar cu atîta în?eles ?i cu toate acestea era de necrezut. Hans Castorp sim?i profund emo?ionat de un lucru neîn?eles. în orice caz. se apropie ?i ora rendez-vous-ului.5. se oprise parc? o clipa pentru ca întreaga sufragerie sa i-o vad?. tr ebuie sa i-o recunoa?tem. Poate c? ?i eu ar trebui sa 194 THOMAS MANN judec mai mult ?i sa nu mai primesc toate lucrurile a?a cum mi Se prezint?. se tutuiesc. suna de doua ori. pentru ca spre ora prînzului s? ating? valoarea zil ei precedente. în diagonal?. cu întîrziere a ei obi?nuit?. o data cu sfîr?itul lui.. ?i parca nici el însu?i nu p?re a prea l?murit asupra celor ce voia sa spun?.

Joachim aproba din cap. privindu-i pe tustrei. ?i-i apuca foaia de temperatura ca sa-?i arunce ochii pe ea. cu expre sia vagd a cuiva care nu e acolo decît ca asistent. ceea ce p?rea ca-l obose?te foarte tare. noi cei de-aici nu facem vr?ji. avînd în fa?a un tean c de hîrtn. fara îndoiala dosarul bolnavului. Dul apuri pline cu volume de medicina cu cotoare groase ?i dosare acopereau pere?ii. ca mobilier nu mai era decît un ?ezlong cu sp?tarul mobil. porni ?i ie?i dup? varul sau. printr-o mi?care speciala a încheieturii mîinii ?i apasînd cu mîna st ng?. ba sa respire. acoperit cu o mu ?ama alba ?i pe a c?rui perna era întinsa o coala mare de hîrtie alba. nupâ ce cioc?ni suficient. Ei. în halatul de lustrin negru.Intr?! striga Behrens apasînd tare pe prima silaba. care ducea la subsol. 196 THOMAS MANN Tempo. în vreme ce pacientul se gr?bea sa se dezbrace pîna la brîu. Lui Hans Castorp nimeni nu-i d?du nici o aten?ie. înfipt pe picioarele-i cr?c?nate. de?i ar fi putut sa se obi? nuiasc?. împleticindu-se în sinea lui. ba sa tu?easc?. ?i mai ciocani în partea oerioarâ ?i in ferioara a pieptului. C?ci în secunda urm?toare. Consilierul aulic Behrens. atîrnîn-du-?i hainele în cuierul de lînga u?a. spuse el întorcîndu-?i spre pendula ochii lacnmOs. zise el. apa s? stetoscopul pe pieptul ?i pe spatele lui ? achim ?i. cu urechea lipita de apa rat. c? . doar nu venise aici de ieri. Joachim puse pe mas? ?ervet ul r?sucit ?i f?cu semn din sprîncene lui Hans Castorp. lînga clavicula. în acela?i timp. spuse Behrens r?sfoind foile saptamînale pe care Joachim î?i trecuse cu precizie temperaturile luate de cinci ori pe zi. deun?zi. De ieri diminea?a nu mai vorbiser? despre planul lor de a se duce împreun? la consulta?ie ?i în acea clipa p??eau într-o t?cut? în?elegere. vino a ici! Vom înceTca sa cioc?nim mai temeinic. Cum st?m cu în?ep?turile în hilul drept care erau mereu acute? Mai bine? Vai. ?i se uita la cei doi sosi?i. lînga o m?su?a pe care se afla o cana cu apa. a?a ceva nu tr ece de azi pe mîine. nu te-ai mai înzdravenit. cu trupul l?sat pe sp ate ?i cu stetoscopul la subsuoara. yiocul camere i. . începu sa bata în partea de sus a um?rului drept al lui Joachim cu puternicul sau deget mijlociu de la mîna dreapta. signori! Nu sîntem numai la dispozi?ia durnnea voastr?. ( Deun?zi" fusese exac t cu patru saptamîni în urma. tempo. iar apoi con silierul aulic porunci stînga-mprejur" pentru a-i ciocani ?i aseul MUNTELE VR?JIT 197 ptul. Joachim trebuia.) Tot otr?vit. Un poco piu presto. Joachim b?tu la u?a aflata chiar în sc?rii ?i pe care o placa de por?elan arata ca acolo se g?se?te sala de c°nsulta?ii. Apoi coborî sU omoplat ?i ciocani lateral la mijlocul ?i în partea inferioara a spatel1"1 dup? care Joachim. asculta toate regiunile unde iocanise mai înainte. ?i este evident ca de cîn d te-am v?zut ultima oara. msa umerii goi i se înfiorar?. apoi se a?eza într-un mic fotoliu de moda veche ale c?ru i bra?e erau împodobite cu ciucuri. Cioc?ni chiar de sub gît. tot otr?vit. ?inînd în mîna dreapta stetoscopul negru cu care se b?tea Peste coapsa. Virgula ?apte. cunoscînd bine procedeul. cu coatele p e masa. da-mi statul de serviciu. încolo. tot mai e?ti înc? destul de bal?at. ridica bra?ul ca sa se las e cioc?nit la subsuoara. draga Ziemssen. în fa?a ferestrei palid. Doctorul Krokowski st?tea la biroul dublu. Hai. °achim se gr?bea: ora convenita trecuse ?i consilierul aulic Behrens P nea pre? pe punctualitate. Ramase un moment în picioar e.j se spulber? dintr-o data în fa?a acestui surîs întreb?tor. virgula nou?. dar cu pas hot?rît ?i cu sentimentul ca aceast? privire ?i acest surîs îl învaluiau mereu. întîi la dreapta ?i apoi la stînga. virgula opt. Parcurser? coridorul de la parter trecînd Pnn fa?a administra?iei ?i coborîra scara acoperita în întregime cu «oleum ceruit. spuse consilierul aulic ca r?spuns la scuzele lui Joachim. St?tea în halat. apoi se înclin? în fa?a vecini lor ?i para?i sufrageria iar Hans Castorp. ca ?i cum ar fi mînuit un ciocan. O ricum. cu o mîna pe con-dei iar cu cealalt? trecuta prin barba. Totul se repeta ?i în partea stînga. pentru a lua înf??i?area cel ui mai resping?tor plictis. ?i auscul-?a?ia începu.

dintre care unul avea la în cheietura mîinii o br??ara de aur. ci numai trupul. desigur. n-ai putea s-o sco?i la cap?t cu rec ru?ii dumitale în starea în care te afli! Mai ai nevoie de înc? o jum?tate de ani?or. cu toata rin?a ce~o are bietul Joachim de a ajunge soldat. cu cuvinte scurte ?i sigure. a?a cum t e ui?i de obicei la un om. în m?sura posibilului. domnule consilier aulic? Ei. pu?in mai bine. Cît crede?i ca mai poate dura. La urma urmei. dar considera-l ca pe un minimum." ?i doctorul Krok owski transcria totul. Cît despre consilierul aulic Behren s.o înf??i?are de civil pe lîngâ Joachim Ziemssen. sa manînc bine sâ beau bine. ?i întinzînd bra?ul. sa ia nota de prezen?a celui care mai avea pofta". cînd re spira (slava Domnului mai avea înc? toate coastele) se ridicau sub pielea întinsa ?i se reliefau deasupra stomacului scobit . a dîncit într-o contemplare meditativa a torsului lui Joachim." Zgomot. ca ucenicul cifrele croitorului. cu privirea ag??ata de f ?ptura consilierului aulic care. întreb?toare de la torsul gol al lui 198 THOMAS MANN Joachim spre ochii lui. alb. . ?i cu mîna sa enorma ii apuca de cot pe Han s Ca?torp. blond ?i sub?ire. devale. Apoi încremeni în picioare.ci î?i pierduse r?suflarea.. a evenit independent ?i a c?p?tat importan?a datorita bolii. Cu capul plecat într-o parte. Ziemssen! ?terge-o! Urm?torul. ?i pe cînd prin minte îi treceau toate acestea. nu reu?i sa-?i scoat? imediat c?ma?a cu pic??e le ?i o trase peste cap. între timp îns?. deodat? se c°sa ?i aru nca o privire iute. consilierul aulic Behrens terminase. cum ?i-am spus ?i deun?zi iar daca î?i face pl?cere. jos. iar Joachim începu sa se îmbrace. Hans Castorp privea cele ce se petreceau în fa?a lui. a?a ca ar t rebui sa fii ceva mai politicos. îl aserve?te ?i mai rupului. c?ci boala îl face pe om mai trupesc. Ziemssen. îns? la el ?i aceasta pasiune izvor??te tot din gustul pentru militarie. a?a-i. d?du stetoscopul doctorului Krokowski care se ridica ?i-l lua ca sa-i fac? ?i el lui Joachim un mic control de asistent. spre ochii lui mari. Totul este în regula. p?rea dus pe gînduri. A fost mereu preocupat de trupul s?u. nu e?ti nici la ocna ?i nici într-o. negri ?i blînzi pe care chinuita ?i t u?ea îi f?ceau sa l?crimeze. calculeaza-l începînd de deun?zi.. asiste ntului care st?tea la birou o spunea în a?a fel încît Hans Castorp nu se putu opri sa nu se gîndeasca la scena de la croitor. daca mai are cineva poft a! striga el privind undeva. iar pe di nafar? arde de febra din ma b°lii. Vezicula r". spuse el ?i iar??i repeta: vezicular" (dup? cît se p?rea. pe cînd eu n-am f ?cut caz de ele niciodat?. nu e prea rau aici. Hans Castorp sari în picioare ?i se gr?bi sa se dezbrace. Scurt". iar??i e?ti gr?bit? în orice caz. Ei. spuse el. cînd Behrens se hot?rî. se uitau cu o e xpresie trista ce plutea în gol. i' învîrti a?a cum învîr?i un corp ?i-i cerc . Se gr?bi prea tare. ca un a dev?rat Apolo din Belvedere. Data vii toare (adic? de azi în patru saptamîni) o sa fie peste tot. iar ochii îi l?crimau. e bine. este bolnav. tot ce auzea în?untru. acesta este un semn b un). Dar consilierul aulic era înc? dus pe gînduri ?i-l las? sa stea în picioare. în afara Par. Ei. Pe din?untru îns?. iar acum. în fa?a co nsilierului aulic Behrens . lui Joachim i-au pl?cut întotdeauna exerci?iile de gimnastica. Doctorul Krokowski se a?ezase din nou. Acestea sînt bra?e de gimnast. aspru" mai spuse ?i f?cu o strîmbatura. Aici. în timpul exarnenulm medical. mai mult decît mine sau ce l pu?in în alt fel. în aer. ale c?rui coaste. trecînd pe deasupra celui ce-l privea. mina siberiana! Sau vrei sa spui ca sanatoriul nostru are oarecare asem?n?ri cu locu ri de-astea? Merge bine. Este tur-intr-o forma perfecta. cu picioarele cr?c?nate ?i gura c?scata. dictînd ucenicului care sta la masa ?i scrie c ifrele astfel ob?inute. Foarte aspru. î?i spuse Hans Casto rp. îl trase în fa?a lui ?i-l studie p?trunz?tor Nu-i privi chipul. scurtat". ?>! iat? ca trupul lui a trecut pe primul plan într-un mod cu totul diferit. dicta consilierul aulic Behrens. Un trup into-?i care nu se las? dezintoxicat ca sa redevin? zdrav?n. în sfîr?it. atunci cînd domnul spilcuit ia masurile pent ru un costum ?i pune centimetrul dup? o rînduiala tradi?ionala ici ?i colo în jurul trupului ?i al membrelor clientului. poftim. deoarece eu am °st mereu un civil preocupat mai mult sa fac bai calde.acest tors zvelt. cu parul negru pe stern ?i bra?ele altminteri robuste. de un oache?-galbui.. spunea cu glas tare. în vreme ce el î?i dezvolta ?i î?i desavîr?ea for?a fiz ca. e rîndul dumitale! spuse el.

Castorp. ca adineauri. întocmai cum am b?nui t din prima clipa.. Ah.. dar într-o zi au descoperit ca ar face bine -?i nu numai ca ar face bine". Auzi diferen?a? ?i c onsilierul aulic ciocani pe rînd în partea superioara stînga a pieptului ?i pu?in mai jos. iar jenele respiratorii sînt efectul regiunilor bolnave. cel la care ma uit. O bucata de timp ciocani în mod alternativ. iar aces t apt arunca a priori. Foarte bine. Sunetul este un pic mai surd aici decît dincolo. aflata la cinci pa?i . . iar Joachim se opri brusc sa asculte. sus. Deci. cum spune filozoful. în fond. cu mîmile la spate. î?i reluase stetosco pul.Dar. Prin alian?a. revenind de mai multe ori. nu-i a?a? Dar nu-j a?a ca atî? munca fizica cît ?i munca intelectuala te obosesc repede. o sa vedem imediat de ce e?ti în stare. în aceasta sta?iune d e munte. la fe] adaug? el. .Nu. ?tii ca odinioar? ai mai fost bolnav? -Eu? Da. Castorp. "~ ?i doamna mama dumita le e s?n?toasa? . în timp ce consilierul aulic îl asculta. Acesta nu rosti mei un cuvînt ?i nu f?cu de cît sa apese stetoscopul ici ?i colo. ramase cu oc hii în pamînt. n?d?jduiesc.eta mai ales spinarea. domnule consilier aulic. Apoi î?i puse instrumentul sub bra? ?i. te am în vedere pe dumneata personal. domnul v?rul dumitale de sînge.. o lumina ?i asupra dumitale. de-atunci e mult.Ai aici un var atît de dr?gu? ?i de simpatic. desigur ca totdeauna ai fost pu?in anemic. îi spunea tînarului p e numele de familie . e?ti unul de-ai no?tri ?i vei sfîr?i pri n a-?i da seama ca atî?ia al?ii care au venit aici pentru desf?tarea lor. de ce? 200 THOMAS MANN De o embolie..Respira adînc! Tu?e?te! porunci consilierul aulic care.lucrul se desf??oar? praeter-propter. îi zise ?i era pentru prima data ca. unde chiar adineauri se oprise de cîteva ori pentru a ciocani cu insisten?a. Dar domnul tat?l dumitale? A murit de pneumonie. ?i din partea cui? . Hm. mai bine de opt sau zece minute . ace?tia ?i-s ascenden?ii! Cît despre dumneata. zise Hans Castorp. ?i în afara de toate astea.. începu sa cioc?neasc?. hai de. daca vrei. confirma printr-o mi?care a capului ca auzea: las? cu gravitate b?rbia în piept. Ciocani în acelea?i locuri ca ?i la Joachim ?i reveni de mai multe or în diferite lo curi. dar nu vreau sa învinov??esc pe nimeni ca habar n-ai avut. Embolie? Bine. Am fost mereu cu ochii pe dumneata. el nu-mi este var decît prin alian?a. cînd pe calcîie un var c . Este fiul unei cumna. iar Hans Castorp se str?dui sa fac? întocmai. dragul me u Castorp. cînd am avut cinstea nemeritata sa te cunosc ?i am presupus cu destula certitudine ca. zise Hans Castorp. e moarta.Da. Sau nu' Hi ramîne totu?i ruda. continua consilierul aulic facînd un semn spre Joachim ?i leganîndu-se cînd în vîrful picioarelor. Hans Castorp p?lise. al regiunilor care s-au ?i cicatrizat. ai fire?te o înclina?ie pronun?ata p entru înfundarea cailor respiratorii. acum pot sa ?i-o spun chiar din capul locului. Ar trebui sa devii specialist. acum. ?i el la fel? A?adar. n-o sa vrei acum sa-?i renegi votre cousm. Iar doctorul Krokowski. MUNTELE VR?JIT 199 _ Auzi? întreba el întorcîndu-se c?tre doctorul Krokowski. fara înconjur. . ?i. ~ Haide. domnule consilier aulic.Dup? mama. privind între el ?i Hans Castorp. E?ti un v echi bolnav. A decedat pe cînd eTam înc? mic. ascultînd. pentru a compara. asta nu înseamn? ca n-a fost bolnav.ep?rtare. în special în anumite locuri. a?a-i1) Da? ?i ai adesea palpita?ii? Numai de cîtva timp? Bine. cu mai mult folos ?i dincolo de orice curiozitate gratuita. Castorp.. au privi t în jur strîmbînd dm nas. HnS clavicul? ?i pu?in mai jos. . de la masa lui de scris. va putea în curînd sa spun? ca a fost bolnav îns? chiar daca va ajunge acolo. iar bunicul meu. zise el Haide. ~ Ah. domnule consilier. în a?a fel încît î?i apas? barba ale c?rei vîrfuri se îndoiau în sus. în care procesul de sclerozare s-a ?i terminat sau. P . te rog sa ma în?elegi cum se cuvine sa ramîn? aici. exista o jena respiratorie.

-?i guturaiul? i-o întoarse consilierul aulic. chiar din prima zi. _ M? gîndeam. o buna zi toat a bucata de plamîn se va duce dracului. sa tr?ie?ti la fel ca si . fiindc? lucrurile stau altfel ?i t°( e?ti la noi. acest aer rarefiat ?i uscat al în?l?imilor. c?ci revolu?ioneaz? trupul. Acestea sînt otr?vurile solubile secretate de microbi. Am avut impresia. Prin urmare. Dar tot acest aer este. vei mcepe prin a te baga în pat. ma în?elegi. iar daca vei continua. eu. mult mai înzestrat pena fi bolnav decît generalul asta de brigada de colo. ca e?ti un bolnav foarte ales. dup? cîte ?tiu. doar col?ul gurii -' zvîcnea în mod ciudat. nu trebuie sa te mai obo se?ti pornind la drum. ma în?elegi. continua Behrens. reclamele "e ?i vindec?rile miraculoase nu ne privesc pe noi. Castorp. dragul meu. întrucît p rovine dintr-o afec?iune proasp?ta deocamdat? nu vreau sa vorbesc despre un foca r de infec?ie.6 la ora zece diminea?a. Cas . vom vedea daca dup? cîteva saptamîni de repaos la pat. de?i exista. ca aceasta febra se datoreste numai guturaiului. . confirma consilierul aulic. sa-?i spun ceva ?i ?ine bine minte ceea ce auzi. aerul pe care-l avem aici este bun împotriva bolii. c?ci vei putea sa arunci o privire m'âuntrul propriei dumitale fiin?e. Deocamdat?. te vei reface. lucru pe care-l ?tii. Castorp. Ca ?i Pe Joc repaus n-ar fi un ordin tot atît de valabil ca ?i drep?i! Re202 THOMAS MANN paosul este prima datorie a cet??eanului. Cu ochii tot alba?tri ?i l?crimo?i. mai avem ?i temperatura dumital e: 37. Nu ?tiu daca la ?es ai ?i avut febra. mai spuse consilierul aulic-avem în parte a superioara ?i un punct incipient care a ?i început sa ait>a zgomotul lui.robabil ca pentru domnii no?tri colegi de la ?es diagnosticul este mai dificil în cazul dumitale. devale. Castorp. Dup? cîtva timp. C?ci în afara de aceste jene respiratorii. în acela?i timp. c?ci . -Probabil c? imediat te-ai sim?it u?or ame?it. nu-i a?a? ?i este perfect adev?rat. . zise Hans Castorp. Bine. spuse Hans Castorp. iar ner?bdarea nu provoac decît rau. aCUm. cu obrajii lui alba?trii.Da. cu certiW MUNTELE VR?JIT 201 un punct umed. cu ochii in pamînt ?i cu mîinile la spate. Aerul îns? este acela care ne a juta sa auzim. ?i abia atunci obrajii capata o îmbujorare plina de veselie. asculta-ma cu aten?ie. O sa-?i facem o frumoasa fotografie a interiorului ?i faptul acesta s?-?i produc? desigur pl?cere. Ce se va întîmpla dup? aceea. n-ar fi decît aces te jene respiratorii ?i aceste calcifieri curioase. în cazul dumitale. te-a? las? sa pleci la larii ?i pena?ii dumitale ?i nu mi-a? mai bate capul nici o clipa cu dumneata. Daca. este ceea ce cred în adev?r ?i eu. dar dup? p?rerea mea dumneata ai început s? faci temperatura imediat ce ai sosit aici. tot ar trebui sa te întorci.. ma auz i? Dar. fara nici o tres?rire. _ ?i ca o confirmare obiectiva. cu toate ca experien?a ?i specializarea înseamn? foarte mult. dispui de suficiente circumvolu?iuni cerebrale. Fire?te. De unde provine' Da-mi voie. ceea ce corespunde îndeaproape cu observa?iile acust ice. spuse Hans Castorp. au un efect ame?itor asupra sistemului nervos central. iar guturaiul dumitale este tocmai una din aceste izbucniri. ?i acum. Dar ?in tot atît de mult sa-?i spun 'mediat: un caz ca al dumitale nu se vindeca de la o zi la alta.. evident. facîndu-l sa izbucneasc? din starea latenta în care se afla. Hans Castorp sim?i iar??i cum sîngele îi n?v?le?te în inima care 1se zb?tea în piept în vr eme ce Joachim încremenise pe loc. care vrea s-o arga ori de cîte ori termometrul îi arata cîteva zecimi în minus. î?i spun ca-mi declin orice r?spundere. în?elegi. deopotriv? de prielnic ?i pentru a declan?a ?i gr?bi boala. iar printre coaste i se vedeau limpede b?t?ile imji Se uita spre Joachim. Nu vreau sa spun nici m?car ca am auzul mai fin decît ei. lar ^e la început. ramîne de vazut. Hans Castorp st?tea în picioare. b?iatul meu. ?i cu musta?a zbîrlita într-o singura parte. o sa-?i spun cîteva cu vinte care valoreaz? greutatea lor în aur. c?ci. apoi privi iar??i hipul consilierului aulic. ai c?rui ochi nu-i întîlni.

dar cum e> ln fond. poate. cac în vreme ce vezi ca ?i se ad uce supa. pentru ca nu cumva cititorul sa fie e l însu?i din cale-afara de uimit de cele ce urmeaz?. pe jum?tate sincera ?i prada îndoielii. pentru urm?toarele trei sapt amîni ale vizitei sale în acest loc. Deocamdat? este suficient ca fiecare sa-?i aduc? aminte cît e iute se scurge chiar un lung" ?ir de zile atunci cînd. C?ci este în perfecta ordine ?i corespund e exact acestor legi ca timpul sa ne para mai lung sau mai scurt. atîtea alte fiin?e. De altfel. cu mîinile sub cap . ?i totu?i el este în ordinea lucrurilor ?i r?spu nde legilor povestirii ?i ascult?rii ei. ?i ca numai în f unc?ie de propria noastr? experien?a el se dilata sau se contracta exact cît ?i av entura eroului povestirii noastre. fara îndoiala. întins. iar noi vre m sa evitam. iar ceea ce ?i se dezv?luie ca adev?rat? forma a existen?ei este un piezent încremenit în care ?i se aduce eterna supa. se a?eza la birou pentru a-?i rezolva coresponden? a în pauza pîna la consulta?ia viitoare Doctorul Krokowski îns? se ridica de la locul sau. ore ?i zile de lucru au cerut eie: de altfel ne dam seama di ntr-o clipita ca aceste trei saptamîni se vor încheia iute. Dar jn aceea?i clipa te adi e un fel de boare nu ?tii nici cum. Dar ar fi paradoxal sa vorbe?ti despre plictis în leg?tura cu eternitatea. nu era în adev?r deloc simpl a. f?cu un semn cu capul. la depou cn dumneata! Spunînd aceste cuvinte. intra de cîteva ori în camera bolnavului. daca în vreme ce relat area noastr? privind primele trei saptamîni ale ?ederii lui Hans Castorp la cei de sus (dou?zeci ?i una de zile în miezul verii. file. La prînz. alteori p?lea de spaima ?i de nelini?te. care îi zgudu ia pieptul. arunca piezi? capul pe spate ?i cu un surîs jovi al. înainte mar?. Grijuliu sa-l menajeze . gîndindu-se la ciud??enia situa?iei. bolnav fiind. c? ci structura sa l?untrica. St?te a acolo. De altfel. formele timpului se destram?. încearc?. fiind ca ?i îngropate. ?i se aduce suna a?a cum ?i-a fo st adusa ?i ieri. batîndu-i lipita de coaste. V Eterna supa ?i revela?ia fulger?toare înainte de orice. De fapt. Am putea fi mira?i de acest fapt. pe care le va întîlni în tovar??a no str?. patul în care murise americanca ?i. paradoxurile. încîlcita. în prezen?a ac estei minuni care este lrnpul. întrebînd de forma da ca nu-i lipsea nimic. Joachim îl las? în pace ?i ocoli orice explica?ie. ci din contra. potrivit previziunilor ome ne?ti. adic? aventura tînarului Hans astorP. îi strînse din toata inima mîna dreapta. A?adar. cu cît împ?rt??ea aceasta te . suprema autoritate în aceasta lume în care sîntem închi?i. nu ne-ar mai trebui decît tot atîtea cuvinte ?i cli pe cîte pagini. nu pre a ar fi corect sa vorbim de Peti?ie". se îndrepta spre Hans Castorp. cu ochii lui naivi. în prima zi. cu monograma lui pe buzunarul c?m??ii de noapte.torp. daca în vreme ce rela tarea noastr? a devorat spa?iu ?i timp ale c?ror întinderi corespund foarte bine a ?tept?rii noastre pe jum?tate m?rturisite . Uneori din str?fundurile fiin?ei lui se înal?? un rîs nebun ?i biruitor. mai precis ar fi daca am vorbi despre o identitate adic? de 204 THOMAS MANN î I i un acum încremenit sau despre eternitate. sa nu ma dezmin?i ?i sa nu m?e[ cunoa?terea mea despre oam eni. îi era cu atît mai u?or sa-l în?eleag? pe Hans Castor p ?i sa-i respecte teama ce-o avea de orice explica?ie. ?i privea în tavanul camerei. mai ales în tov?r??ia eroului nostru. a?adar. ar fi trebuit sa se limiteze aceasta ?edere). ?i c?. în patul curat ?i alb. le reci în pat: este mereu ace ea?i zi care se repeta fara încetare. nici de unde. foarte întunecata. mereu aceea?i.în schimb. în vreme ce inima repeta parca loviturile con?tiin?ei. este folositor. într-o caden?a accelerata. te rog. ca un om suprasolicitat de treburi. domolindu-i inima. ?i acum. al c?ror albastru era înce ?o?at de guturai. nu putem admite ca fara acest guturai ochii Iui ar fi avut o privire limpede ?i fara echivoc. consilierul aulic Behrens puse cap?t convorbirii ?i. la care. surprins Qe destin într-un mod atît de nea?teptat . Hans Castorp st?tea în pat de sîmbata dupa-amiaza deoarece astfel hotarîse con silierul aulic Behrens. povestitorul se simte dator sa m?rturiseasc? pro-pria-i mirare în leg?tura cu un lucru care se va întîmpla aici. care-i dezvelea din?ii g?lbui în barba. oricît de simpla ar fi fost. iar o bucurie ?i o speran?a necunoscute îl chinuiau îngrozitor. în afara acelora de pîna acum. s?-l preg?tim pe cititor pentru înc? alte mult e minuni ?i enomene. ?i a?a cum î?i va fi adusa ?i miine.

deodat?. te introduc în sanatoriu ?i iata-te.Iarta-ma! spuse Hans Castorp fara sa-?i ia mîimle de sub cap. _ î?i dai seama. despre asta. miercuri sau joi. De altfel.P. ?i nu atît de adic? într-o zi fixa. ca înainte vreme. ca sa m? odihnesc. nu ma a?teapt? cîtu?i de pu?in. trebuie sa treac? uit? vreme înainte ca faptul acesta sa-i surprind?. ?i ap oi. trebuie sa-?i m?rturisesc ca faptul acesta nu ma surprinde deloc. c?ci se prea poate sa-l fi coborît în timpul vreunui dejun. Au altceva de f?cut decît sa ma a?tepte pe ? e ?i sa numere zilele pîna la întoa rcerea mea. iar în mintea lui se socotea chiar într-o situa?ie ?i mai chinuitoare decît varul sau. s-ar fi putut ca toata bucata d e plamîn sa se duca dracului. To tul trebuie sa provin? din faptul ca eu însumi am o leziune si din na?tere chiar a m avut predispozi?ii pentru aceasta boala . deoarece niciodat? nu m-am sim?it propriu-zis viguros ?i nu uit cît de une ri mi-au murit p?rin?ii astfel ca nici nu aveam de la cine mo?teni o s?n?tate ex cep?ionala! Ca ai o mica leziune . ata-mâ de ieri în situa?ia de-a ma întreba care-mi erju dispozi?iile personale fa?a de tot. Am venit oare aici ca sa-?i fac ?ie o vizita? In parte am venit ?i cu inten?ia asta. dar. lata ceva care într-adevar nu se poate ?ti. dar care s-au lecuit cu desavîr?ire de la sine. Ramase în picioare lînga pat ?i spuse oftînd: A?adar nu-i nimic de f?cut ?i trebuie sa luam anumite hotarîri. vor trebui sa fie în?tiin?a?i. pentru tratament. . întrucît este un noroc fap tul ca am venit aici ?i m-am l?sat consultat. în?elegi. Vii aici sami faci o vizita. Dar daca lucru rile stau într-adevar. a sPunem. fiindca-mi p)a lucrurile t riste ?i în?l??toare .chiar daca este.ama. cum aveam impresia pîna acum. acum s-a dovedit pur ?i simplu ca aveam mai multa nevoie de repaus decît ?i-a închipuit el sau decît ne gîndi?em noi to?i. la urma urmelor. doar un oaspete. Bineîn ?eles ca.iar o stofa neagra. ce-o sa se mai întîmple? Fire?te ca ma simt oarecum r?spunz?tor. Nu înc?. Doar ca ai avut odinioar? cîteva locuri bolnave de care nimeni nu s-a ocupat. îns? zilele acestea. Oricum ar fi.Asta nu se poate ?ti! zise Joachim.. La ce bun sa-?i fa ci atîtea gînduri? E absurd. ?i se prea poate ca famil ia noastr? sa aib? asemenea dispozi?ii ?i. cît de nepl?cuta este situa?ia asta pentru mine! Acum. a fost frumos?" Daca vad ca n-am sosit. po?i sa fii sigur. Nu chiar azi. de curînd. MUNTELE VR?JIT 205 is A?. potrivit sfatu lui dat de Heidekind. pe care trebuise s-o fac? singur. zise Hans Castorp. E destul sa te gînde?ti cum al doilea fi u al lui Tous-le-deux a fost atins înc? mult mai grav ?i nici nu ?tim daca mai tr? ie?te.. C?ci doar ai auzit tu singur ca. pot sa vorbesc despre noroc. astfel ca azi nu mai ai decît o oarecare . ?intuit la pat ?i n imeni nu ?tie cînd vei putea pleca pentru a-?i ocupa serviciul.treab?: Ei. în primul rînd. întorcîndu-se de la plimbarea de diminea?a. Requiescat in pace. Dar duminica.. nu mai amîna convorbirea directa ?i inevitabila cu varul sau.nu am vorbit noi. zise Joachim oftînd. Te a?teapt? cei de -acasa. în?elegi tu. Cînd sosesc. ?i iat?.I. în loc sa fiu. vindec ata acum. nu sînt primul care a crezut c? face aici doar o scurta vizita de polite?e ?i a c?rui ?edere a luat o cu totul alta întors?tura. r?spunse Hans Castorp. 206 THOMAS MANN ?i tu ?tii ca am fost ispitit uneori sa ma fac preot. adic? fa?a de via?a ?i exigen?ele ei . a?adar. la ?es. Trebuie sa în?elegi ca mi-e penibil în cel mai înalt grad. astfel. Este o surpriza p entru mine sa aflu ca sînt cam bolnav ?i trebuie sa ma obi?nuiesc mai întîi cu ideea c a acum ma aflu aici ca pacient. reprezint? pentru mine ceva mult mai fru mos ?i infinit mai drag decît un Mul?i ani tr?iasc?!" cu zgomotoasa lui veselie.nu-i a?a? . .. cu o cruCe de argint deasupr a sau un R. pe de alta Parte.. Behrens a ?i f?cut o remarc ? în sensul acesta.. e altfel. ca sînt într-adevar unul d intre ai vo?tri. daca a? mai fi con tinuat cîtva timp sa duc via?a asta acolo. e o chestiune asupra c?reia nu ne facem uzn. Am avut deauna o fire serioasa ?i o anumita antipatie pentru aspectele vigu-as e ?i zgomotoase ale vie?ii . în privin?a asta n-ai nevoie sa-?i f aci nici cel mai mic repro?.care a izbucnit acum. sînt bine-nit ?i unchiul Tienappel spune: Te-ai întors!" iar u nchiul James ma . înainte de amiaza.

treb uie sa ?i se trimit? ?i bani. Cît pentru rest> mai putem a?te pta. Ai nevoie de .greutate la respira?ie. neglijeuri de dantel? sau ceva asem?n?tor (numai c? pentru neglijeuri de dantel? fusese prea rece). Joachim veni sa-l vad? înaintea curei de odihna.. iar luni dupa-masa. n-ar trebui sa ne facem nici o iluzie. de rufe. vom vedea. gînde?te-te ?i tu! Doar cu geamantanul tau pentru clasa întîi g cu cele necesar e numai pentru trei saptamîni. iar Joachim ramase al?turi de va rul sau: urm?ri stînd pe balcon. daca nu ai fi urcat din întîmplare pîna aici. De altfel. se a?eza pentru un sfert de or? pe marginea patului. îl punea pe Joachim sa-i relateze evenimentele ?i preg? tirile din aceste zile. Mai tîrziu. r?spunse Hans Castorp. zise Joachim ?i începu. ?i cine ?tie daca se va constata ceva într-adevar serios s au daca pîna atunci nu-mi va trece febra ?i va voi putea spune adio.Bine. . Insa n-ar trebui. îi ceru sa-i fac? o e de seama asupra conferin?ei doctorului Krokowski.. s? mai a?teptam. Behrens n-a fixat nici un termen. Joachim se a destul de pu?in vor b?re? ?i deloc dispus sa fac? rezumatul con-W?ei . bineîn?ele s. Chiar în si tua?ia lui de acum Hans Castorp lua parte la tot ce se petrecea. v?dit tulburat. Dup? aceea. Ceea ce desigur ca s-ar fi petrecut ?i cu punctul umed pe care se poate sa-l ai acum.de altfel nu vorbise decît foar te pu?in ?i despre cea precedenta. n u mi s-a f?cut înc? nici radioscopia ?i nici radiografia. Dar.ca am r?cit.Nu. Cînd Behrens spune ca un loc e aspru ?i ca aproape ca aude un zgomot. cu mîna mea. este un om în?elept ?i nu face pe profetul. ?i de aceea nu avem dreptul sa punem alternativa cea mai rea. sa se plimbe prin camera.cînd era vorb a de divertismente fie saptamînale. în adev?r. . Vreau ?i eu s? aflu nut-din ceea ce se întîmpla. gr?dina ?i terasa se însufle?ir? cu tralala ?i cu fornaie lile clarinetului. singurele care vor îng?dui o concluzie obiectiva. -Dac?. spuse el. cel pu?in prin relat?rile pe care i le f?cea Joachim cînd. în vreme ce Hans Castorp ciulea urechile cu capul p lecat într-o parte ?i cu privirea pierduta într-o fervoare dubioasa pe valurile de a rmonie care se îmbulzeau de afara. * Hans Castorp st?rui sa afle am?nunte: 208 THOMAS MANN Zac aici ?i achit tariful întreg. E prea multa vreme de cînd ma aflu aici ?i ?tiu la ce mâ pot a?tepta. de pilda în ceea ce prive?te durata conv alescen?ei mele. în cadrul concertului bilunar. lbituri.. putem a?tepta! Deocamdat? se mul?umir? cu atît pentru ziua respectiva. tocmai pentru ca nu se poate ?ti. Tava de ceai pe care i se servise micul dejun duminica diminea?a era împodobit? cu un mic vâs de flori ?i nu uitaser? sa-i trimit? cîteva pr?jituri din cele servite ? i în sufragerie..Pentru rest? MUNTELE VR?JIT 207 -Pai. daca dupa-masa se facusera plimb?ri cu tr?sura (?i. Clubul jum?t??ilor de P amîni" î?i mase zborul in corpore spre Clavadell). fie bilunare intra în drepturile sale. la mine n u. iar programul . de înc?l??minte. îns? faci aceasta afirma?ie într-un sens pesimi st ?i g?sesc ca te gr?be?ti prea tare. e tot ce putem face pîna una-alta. vizitîndu-l. Afirmi ca nimeni nu poate ?ti cînd voi fi în stare sa plec de aici ?i sa încep lucrul la ?antierul naval. nu fara a se gîndi cu o interioara ridicare din u meri la discursurile lui Settembrini asupra caracterului suspect politic al muzic ii". nu. _ Bine. nu. daca nu bucurîndu -se direct. în sfîr?it. Cred ca este mai bine sa nu ne dam prea multa importan?a ?i sa nu ne apucam sa istorisim celo r de acas?. cum am mai spus. . nu sînt în stare sa c?l?toresc. Va fi suficient sa le scriem cît mai curînd . am în?eles. ca stau în pat cu pu?ina febra ?i ca. deocamdat?. nu se poate ?ti absolut nimic. De altfel. îl întreba dac? duminica fusese onorat? cu toalete elegante. spuse Hans Castorp.de altfel le voi scrie chiar eu. numai daca voi avea nevoie de toate astea. nu se poate ?ti! . asemenea pove?ti de groaza. saltîndu-ma pu?in pe perna . chiar de la început.

în adev?r. pe care consil ierul aulic Behrens. la urma urmelor. ?i totu?i era ziua sosirii lui. ai puica crede c? este ceva adev?rat în pove?tile cu elixirele dra gostei ?i alte n?zdr?v?nii de care sînt pline c?r?ile de legende. iar mar?ea trecu f?r? nimic sebit. î?i ?ntreba v?rul ce temper atur? a avut la ora ?apte ?i apoi i-o comunica pe a sa. în monotonia ei permanent?. râspîndit în trup. nici mai încet. E vorba. îl frec?iona cu alcool. aceasta zi spart? în atîtea buc??ele ?i care. intra bâie?ul. ca pe to?i ceilal?i bolnavi. exact a?a cum se întîmpla în ca zul absorb?iei obi?nuite a otr?vurilor exotice. numindu-l pe Hans Castorp. cu cugetul împ?cat. dup? ce b?tea foarte tare în u??. Ai auzit tu însu?i. de autoin-toxica?ia organismului care. deoarece o punea în leg?tur? cu constitu?ia generala a bolnavului. Chestia ast? a ta m-a cam lovit în moale' capului.cheiate de cînd s e g?sea aici ?i se sim?i în sfîr?it obligat s? scrie o risoare acas?. ca morfina sau cocaina. în pofida proiectelor lui. care vorbea din gît cu oarecare dificultate ?i. dar e cît se poate de interesant. nimic deosebit. oamenii din popor cu cîta solemn itate ?i demnitate: sun? aproape ca o poezie! Ramîi cu bine ?i-?i mul?umesc!" repet ? el imitînd accentul t?ietorului de lemne. Bineîn?eles. H ans Castorp. ?i Krokowski a vorbit iar??i despre iu bire"? întreb? apoi ?i se strîmb? rostind acest cuvînt. de un fel de otr?vire. r?spîndit în tot trupul.. evitînd întîrzierea cutiilor pentru scrisori. zise Joachim. îi r?spunse Joachim. de altfel. c? plecarea. se apuc? sa tr?iasc? de pe o zi pe alta. cauza ce-i declan?ase revolu?ia în trup ?i gr? bise izbucnirea bolii. A?a am auzit în p?dure ?i n-o sa uit toa t? via?a. Le mai scrise c? st?tea în pat. Ia te uita. con?tiincios pîn? la exces cum era îndeob?te. ?i cam ce-a spus ast?zi? Ei. un tip musculos. Pe curînd am?nunte mai amp le. nu voia s-o trate ze cu u?urin??. în urma cu doua sapt?mîni. plec? imed iat sâ-l pun? l? primul tren. cu perna în spate. Dup? aceasta. cu mînecile c?m??ii suflecate pe bra?ele vînoase. Nu e nici un cuvînt de prisos ?i totu?i. i?r efectele acestei descompuneri exercit? o influen? ? ame?itoare asupra anumitor centri ai mâduvei spin?rii. s crisoarea aceasta m? va face s? cî?tig pu?in timp. medicul-?ef îl s?sise foarte anemic. temperatu ra mi se ridica. astfel c?. Despre ce altceva ar fi putut vorbi? Acesta este subiectul la care recurge totdeauna. Apoi seara ?i diminea?a urzir? a treia ?ederii l ui Hans Castorp în depou". ?i-?i ramîn în auz pîn? l? sfîr?itul zilelor t?ie. lunea. Poate c? odinioar? chiar se ajunsese aici. De ieri. t rebuia amînata. nimic deosebit. concediul pe care Hans Castorp ?i-l rezervase a fost socot it insuficient de c?tre acest medic cu înalt? competen??. cu pofta de mîncare provocat? de o sch . ?i Joachim ap?rea gata îmbr?cat ca sâ-i spun? bun? diminea?a. cînd se apucas de unul singur sa p lece la plimbarea care-i f?cuse atît de rau. f?cea la fel. trebuie neap?rat sa mai stau pu?in culcat. cel pu?in ? linii mari. chiar de la prima lor întîlnire. astfel c? va putea îmb?ta oamenii dup? metoda lui. în acest caz.. cu num?rul camerei. le s crise pe hîrtia cu antet a stabilimentului." Apoi plicul fu încredin?at omului de serviciu de la etaj care. aventurierul nostru. cum vorbe?te. se împlineau trei saptamîni . MUNTELE VR?JIT 209 Astfel trecur? duminica. Cu perna în spate. c? ci era mereu aceea?i.î?i reaminti de acea luni. Auzind toate acestea. Abia P'eca. Dar ce-a mai emis ca noutate? Ca noutate. ba o s? ?i fabrice otr?vurile solub ile care produc acest efect ame?itor asupra centrului nervos. Cîte ?tie ?i omul asta! Parc? ar fi înghi?it ?tiin?a cu polonicul. M ai a?teapt? pu?in ?i o s? vezi c? într-o bun? zi o s? sfîr?easca prin a descoperi ac est element necunoscut. ?i-ar avea originea în descompunerea unui element înc ? necunoscut. ca s?-?i infor meze unchii de starea lui actuala.s-exprima limpede presupunerea c? este posibil ca excursia sa fi fos. nu se scurgea nici mai iute. cum spune doctorul Krokowski. avînd o gripa cu febr?. ?tii ?i tu. Ai s> plecat? Da. ?i atunci obrajii se îmbujoreaz?! spuse H?ns Castorp. adaug? Joachim în sil?. Pe cînd el lua masa jos. ?j. pe nume Turnherr. exclam? el. gîndi Hans Castorp. De diminea??. Dar cum mai vorbesc oamenii de aici. Asemenea întîmplari se asociaz? cu alte impresii ?i amintiri. socotind c? lucrurile ?u fo st aranjate ?i ca numai tu?ea ?i temperatura pricinuita de guturai îl f?ceau s? su fere. Azi a debitat chimie pur?. lata un lucru bun.

ele se absorb în treac?t. sa se preg?teasc? pentru dejun.prea pu?in s 'ngherit de n?v?lirea medicilor foarte ocupa?i. ca în basmul cu b?iatul de croitor a?ezat dinaintea niese fermecate. Cu gura plin? de dulcea??. Joachim î?j m f?cea ?i cura de odihna . preg?tita de un ?ef buc?tar de anvergura europeana. nu era. ca Joachim se ?i întorcea. ?i cu atît mai mult nu era cazul lui Hans Castorp. Da. ca de pilda în marile calatorii c u trenul sau în st?rile de a?teptare. ci meniu! complet. ca îl ?i vedea întorcîndu-se. iar ceea ce i se aducea în ve?nicia încremenit? a acestei ore nu era o simpla supa . Pravisera de parcurs sufrageria. Dup? aceea venea iar??i la Hans Castorp. ?i în sinea ta nu mai conteaz?: astfel se întîmpla î asemenea împrejur?ri. înainte de a se duce pentru cu ?i cît durau toate acestea? înc? o pr?p?dita de ora1 ra de odihna dinaintea prînzului Abia ?i-ai pus mîinile sub cap ?i abia ?i-ai aruncat privirile în tavan. alc?tuit din ?ase felur i. Dar nu se iau în considerare sfertu rile de ora suplimentare înd. cel obi?nuit la prînzul de la Berghof'. chiar ?i ora trei. declara ca orrnit bine ?i pe deasupra marginii ce?tii se uita la consilierul aulic ' cu pumnii ap?sa?i pe masa din mijloc. urm?rind un gînd. iar dup? aceea H?ns Castorp r?spundea cu voce ganatâ ?i indiferent? la bun? ziua celor ce ie?eau. fara îndoiala. la o ora care era.imbare de regim . sa med iteze asupra situa?iei lui de acum ?i sa se întrebe ce se va întîmpla cu el. Lucrurile nu se petreceau altfel nici cînd Joachim î?i f?cea a doua plimbare. pentru numele lui Dumnezeu. iar duminica una de gala. i-o aducea sub capace nichelate. la aceasta or?. st?tea un moment în picioare sau pe marginea patului. iat? ca se f?cuse aproape ora trei ?i jum?tate. ca sa fim prec i?i. care s e g?sea acolo ca din întîmplare. Mai flecareau iar??i de una h alta. ori de cîte ori timpul este calculat în linii generale. ?i tot astfel se f?cea c? durata marii cure de odihna se re ducea. c?ci. daca am ajuns sa vorbim de trei. ?i mai mic?orat?. adic? nu-l mai neglija a?a cum se întîmplase spre . un regim s?r? c?cios nu era deloc recomandabil în cazul sau. Cele treizeci de minute se în?eleg ca un contrapunct fa?a de o ra întreaga. împingea de-a curmezi?ul patul ui m?su?a speciala pentru bolnavii la pat. decît doua . cu excep?ia celor care z?ceau în pat ?i a muribunzilor. care avea îns?rcinarea sa serveasc? bolnavii ce st?teau în pat. cînd toate aspira?iile ?i parca întreaga via?? sîn t concentrate ca sa aduc? timpul. pe t?vi care a?î?au pofta de mîncare. doctor ul Krokowski. aceasta min11116 de echilibru. de altfel. un sfert. nu-l mai ocolea pe Hans Castorp. încît abia da ca mai avea vreme sa r?sfoiasc? cele doua volume groase ale unui magazin ilustra t. facîndu-?i raita de dup? masa. pîna la Davos-Platz.era atît de s curt. St?tea acolo ?i pl?tea tariful întreg . fi ind oarecum ocolita printr-o pauza. nu mai era un interval ?i un hiat.?i oare de ce i s-ar fi impus un asemenea regim? Un regim de bolnav. c are. comprimata. MUNTELE VR?JIT 211 Abia ispr?vea dejunul. sus. a?a cum poate fi. ca gongul îi ?i invita pe to?i pacien?ii. astfel ca intervalu l dintre doua mese . Ora doua ?i un sfert poate fi dou? ?i jum?tate . care abia daca dura o pr?p?dita de ora. încît chiar ?i un cap sec ^ Un s?rac cu duhul n-ar fi reu?it sa se plictiseasc ?. în definitiv. arunca o privire gr?bit? pe aia de tempe ratur?. iar dup? aceea sosea supa de prînz": un epitet de un simbolism stupi d. Joachim pleca. ci un bolnav pe care îl chestiona zilnic. Aprindea apoi o no THOMAS MANN ?igara ?i abia sesiza ca Joachim plecase sa-?i fac? plimbarea diminea?a. c?ci el ?tia sa extrag? sufi cienta substan?a din impresiile celor trei saptamini petrecute aici. în afara unit??ilor întregi. Poate ca era chiar atît. Iar pauza era doctorul Krokowski.între timp. apreciata de cei mai exigen?i cunosc?tori. ?i Hans Castorp mînca în pat. de la trei pîna la patru. îi povestea anumite lucruri care îl impresionaser? în timpul plimb?rii. împrumutate de la biblioteca sanatoriului ?i a?ezate pe noptiera. iar acum str?b?teau la iu? eala camerele omavii la pat ?i cu muribunzi. Fata de la sufragerie. înt r-o buc?t?rie ca de hotel de lux. ?i mai înainte de a duce sa se întin d? pe balcon ?i marea lini?te sa se fi l?sat deasupra Berghof'-ului. Acum tînarul î?i avea locul lui bine stabilit. o masa suculenta în cursul saptamînii. pentru ceea ce era în realitate! C?ci Hans Castorp nu avea regim de bolnav .

.în consecin?a..trebuie s? ne intereseze în primul rînd. Rela?iile dumneav oastr? cu noi au rat într-o noua faza. fiin dc? te po?i obi?nui ?i cu echivocul. . Joachim î?i lua r?mas bun pentru a se duce la cina. Oricum ar fi fost. A?adar. era ora patru cînd asistentul disp?rea din nou pe balcon -ceea ce însemna ju m?tatea dupa-amiezei! Dintr-o data. ?i-mi m?rturiseam îndoielile asupra problemei de a ?ti da ca om" ?i s?n?tate perfecta" sînt cuvinte care ar putea vreodat? sa rimeze. Nu vreau sa trec drept rna. ca acest punct umed de acolo ?i cu vîrfu] degetului atinse um?rul lui Han? Castorp . începea uneori ?i cîte o sc urta convorbire cu caracter mai personal ?i atunci f?cea prietene?te cîteva glume din acelea cu care. observa ca asistent ul intrase în camera... cu siguran?a.. Doctorul Krokowski ap?rea zilnic. tot de pe balcon. bondoc ?i cu umerii la?i. Ce temperatura a?i avut ast?zi? ?i o data cu aceste cuvinte. se opri în picioare lînga patul lu i Hans Castorp. cînd doctorul Krokowski î?i f?cu apari?ia în camera pentru prima data ?i spunem apari?ie" c?ci acesta este cuvîntul exact pentru a preciza sentimentul straniu ?i chiar pu?i n înspâimîntator avut de Hans Castorp cînd. C?ci d rumul lui nu ducea prin cori-Qor. cu un r gutural. ~ P?re?i surprins ca ma vede?i. c?ci din musafir a?i devenit peste noa pte 212 THOMAS MANN tovar??. spre de osebire de scumpul ?i onoratul meu ?ef. de altfel. pe un ton pu?in afectat. (Cuvîntul tovar??" îl cam nelini?ti pe Hans Castorp. o influen?a excelenta. adaug? do ctorul Krokowski cu o foarte mare dezinvoltura. încît intrase pe u?a deschisa. la ora patru far a un sfert. e întotdeauna secund ar. iar cin" MUNTELE VR?JIT 213 chim se întorcea dintr-a treia plimbare ?i trecea iar??i pe la varul sau. Apoi era adus meniul. dînd impresia ca sosise pnn v?zduh. trezit brusc. ci pe balcoane. pe care nu-l Bolea. de?i au un caracter echivoc. mai filozofic. domnule Castorp. spuse el cu o dulce ce baritona la. sfîr?e?ti prin a te obi?nui. ?i chiar ?i azi. Nu m-am gîndit la nici un punct umed. Ceea ce este organic. "ntunericul intra vazînd cu ochii în . c?ci eu vorbeam într-un mod mai general. numai sa ramîna în limitele normalului. încît cura de odihna pîna la cina se limita Ja lta ora care era un adv ersar u?or de învins numai sa fi avut cîteva "nduri în cap ?i un orbis pictus pe nopti era. te pomeneai în p lin? dupa-amiaza care fara întîrziere se pref?cea încetul cu încetul în înserare: atunci aproape ora cinci. ma limitez sa-mi îndeplinesc o pl?cuta datorie pentru a ma °rma dac? aici totul este în regula. în seara cînd am avut pentru prim data pl?cerea sa va salut ?i cînd mi-a?i corijat p?rerea eronata atunci er eronata atragîndu-mi aten?ia ca era?i perfect s ?n?tos. sase era atît de aproape. ci îl rostea nel ovind decît o singura data cu limba incisivii periori.. din?ii i se dezvelir? g?lbui într-un surîs jovial.. Hans Castorp tresari. astfel c a foarte repede Hans Castorp nu mai g?si nimic de obiectat vizitelor regulate al e doctorului Krokowski.nemarturisita ?i trecatoarea lui nemul?umire..) Cine fi crezut! glum i doctorul Krokowski cu un accent prietenos. vizita asistentului c?p?ta un caracter ino fensiv. Pentru mine este un fenomen secundar. gripa dumneavoastr? este în ochii mei un fenomen ter?iar. dar nu pe u?a. o pauza în cadrul orei. ci venind spre el direct de pe balcon. Cine ar f putut sa cread? un asem enea lucru. cîteodata pu?in mai devreme. Valea se umplea de umbre ?i în vreme ce Hans Castorp mînca. nu-m' închipuisem ca lucrurile stau astfel. saluta cu cordialitate viguroasa pe cel c ulcat. în aceasta împrejurare. eu nu pot admite. Cum va sim?i?i deocamdat?? Repau sul la pat va avea. punea cele mai banale întreb?ri în calitate de medic. dup? examenul la care a?i fost supus deun?zi. veriea ceaiul atît în sufragerie cît ?i la num?rul treizeci ?i pat ru. cum aveau sa fie. Se afla într-un semi (sau sfert) de somn. mai înainte de-aU fi dat seama. clarv ?z?tor decît sînt... îmbr?cat în negru. de vizita de rutina. va asi gur. nu ?tiuse cum sa se ape e. cînd. i ar în barba lui despicata în doua. devenite un element firesc al zilei lui normale ?i împ?r?ea ca un fel de pauza lunga cura de dupa-amiaza. ?i celelalte din cursu l saptamînii. Cred ca atunci j^ exprimasem oarecare îndoieli în privin?a asta. dar. Lucrurile se petrecuser? luni.

o lumin? limpede ? i tremur?toare umplu camera. în fata mesei cur??ate. Iar Joachim. Deci. avea între buze. subliniind Ca dup? cîte er a informat. în cazul dumneavoastr? este lesne sa-mi explic înclin a?ia c?tre medita?ie. o scobitoare de lemn. îl întrebase p e Joachirti ce s-a întîmplat cu varul sau ?i. c?ci nu avea înc? vîrsta la care trecerea timpului s?-l însp?imînte. ?i sa se arate încîntat c? doar prima întrebare V mea r?spuns afirmativ. I se p?rea ca deviza cea ma i potrivita pentru el era deocamdat?".Buna seara. Cum venea de la masa." în adev?r. oncît de des ar fi venit la varul sau sa stea. cu reverele late. adic? la fiece doua zile. erau încordate de faimosul lui surîs fin . daca ar fi fost mai pu?in 214 THOMAS MANN îng?duitor. pe varul dumnea\o . clipi iute ?i ro?i. în mijlocul camerei bine luminate iar Hans Castorp se rezemase în cot cînd el intrase pe u?a. inginere! Este îng?duit sa ne interesam de dumneavoastr?? Daca da. ar fi putut r?spunde o data pentru totdeauna. chiar la dreapta verilor. Dar era totu?i o întrebare la care trebui sa r?spund? Petate rînduri. recunoscîndu-l. C?ci primul gest al vizitatorului a fost acela de -a învîrti comutatorul plafonierei ?i. Settembrini î?i d?duse o p?rere. reflectata de tavanul alb. cîteva minute ?i asta se întîmpla cam de vreo zece ori pe Zl ~ nu uita s?-i relateze micile întîmplari ?i fapte diverse cotidiene ale Je?ii din sanatoriu. în traducere: lata!" ?i S?r?cu?ul". a tunci e nevoie de lumina ierta?i-mi dezinvoltura. c?ci nu era nevoie sa ?tii mai mult? italiana decît ?tiau cei doi tineri pentru a în?elege sensul acestor doua exc lama?ii. fiindc? eu. oricum. De fapt. . de?i. iat? ca domnul Settembrini st?tea în picioare. Hans Castorp se informase în mod personal ?il interesa sa ?tie ce spunea despre ceea ce 1 se întîmplase". Dup? ce sfîr?ea. un guler cam uzat ?i pantalonii cadrila?i. care luase loc la masa filde?iei Levi. spuse el întinzînd cu un gest plin de avînt mîna mica spre lampa din pla" fon. Curiozitatea lui de însingurat îl Pingea s? întrebe daca au mai sosit noi bolnavi sau daca plecase vreuna mtre figurile cunoscute.camera alba. fie m picioare. la dreapta °amnei Iltis. iar la r?spunsul oarecum ?ov?ielnic al l ui Castorp.?i în acela?i timp. sub eleganta unduire a must??ii. Ei. Dar de ce poveretto? întrebase Hans Castorp. într-o zi. nimeni nu se g?sea pe punctul de-a pleca ?i ca <j aici nu se pleac? atît de u?or. A?adar. a?teptîndu-se în mod evident sa i se spun? ca Hans Castorp p?r?sise societatea pacien?ilor. fie pe marginea patului. o l umina orbitoare se r?spîndi înjur. cum constata el însu?i cu mirare voioasa sau cel mult îngîndurata. crepusculul zilei de ieri. în definitiv. cam la vreo zece sau dou?sprezece zile de cînd Hans Castorp st?tea în pat. Hans Castorp va a?tepta cu are sa-l vad?. de alalt?ieri sau de acum opt zile. ?i aceasta zi pref ?cut? în buc??ele ?i prescurtata într-un chip atît de artificial i se prelinsese print re degete. sosise numai unul nou". Ca întotdeauna. Prin urmare. Pentru ce? Ei. un tînar cu verzuie ?i scofîlcita. în camera î?i f?cu apari?ia Lodovico Settembrini . d e?i foarte rezumativa Chiar în prima zi a dispari?iei lui Hans Castorp. Era?i cufundat în gînduri ?i n-a? vrea pent ru nimic în lume sa va deranjez. Doar ?i el sta sus cu întreaga lui lite ratura înjghebat? din umanism ?i politica ?i nu poate sa fac? nimic pentru p rogresul intereselor lumii! N-ar trebui sa se înduio?eze din pricina mea . Italianul era singurul dintre pacien?i despre care Hans Castorp se interesase cu insisten?a. ?i priv ea crepusculul ce înainta cu iu?eala. Se f?cea seara iar diminea?a abia trecuse. întrebîndu-l anume pe Joachim. râmînea rezemat pe perna. în ce-l privea pe Settembrini. nu plecase nimeni? Joachim f?cu semn ca nu. adic?. îl recunoscu ?i. pentru fa ptul ca zac aici ?i sînt socotit bolnav. rece ?i lucid. Col?ur ile gurii. o sa ma întorc la ?es mai curînd decît el. la explica?iile lui Joachim na r?spuns decît prin doua cuvinte italiene?ti: mai întîi a exclamat Ecco! apoi a spus Poveretto. iar pentru a sporovai ave?i. deci înaintea orei de conversa?ie care urma între cei doi veri. Settembrini purta redingota lui groasa. potrivit obiceiului sau. cineva b?tu în u?a pe cînd Joachim nu se întorsese înc? de la cina. d ochii în jos. bineîn?eles în limitele întreb?rilor generale ?i imper°nale pe care le punea Hans Castorp.

7 . cu o asemenea r?ceala. era alt nume. Ha. a acas?.. cu un oarecare sentimenta lism. Dar. fire?te! Minos ?i Radamante! De altfel. V?d c? a?i înce put sa spune?i . ?i totdeauna. nici nu-mi trecea prin minte ca putea fi altfel. Radamante. ?i cîte luni v-a dat Dumnezeule mare. de altfel. ha. îmi dau perfect de bme seama ca sînt de prisos.. Locotenentul mi-a dezv?luit realitatea. domnule Settembrini! Cît sînte?i de bme-oitor! Ha. totu?i îmi aduc aminte de parca ar fi azi. tra"1 cu to? ii înghesui?i într-un spa?iu atît de strimt.. îmi amintesc. Temperatura. Mi-era pur ?i simplu prea lene sa aprind lum ina. totdeauna. ierta?i-ma. Iar 1Cl> unde e?ti oarecum la izvor ?i unde sînt doi speciali?ti la fata locu-' ar fi fost prea caraghios sa pierd prilejul. prin locurile pe care le-am colind at. n u v-a?i l?sat ascultat decît în ultima clipa. Pe scurt. de la dumneavoastr? am aflat multe lucruri despre el. da.. Mi-a?i r?s puns cu atîta dezinvoltura. a?i ?i f?cut o gluma. înfa?i?îndu-ni-l pe consilierul aulic Behrens ca pe judec?torul infernului. este adev?rat. a?a ca ma scosese d . Ra dames. N'i'~a închipuit. Va mul?umesc mult ?i va rog sa ma crede?i ca din punct de vedere psihic ma sim? cît de cît normal.Va lua?i regulat temperatura? .. cu o participare a mini"-lata. Ah! da. desigur. 216 THOMAS MANN în?eleg. întrebar ea aceasta v-am mai pus-o o data! Va aduc aminte? De abia sosiser??i. Se poate spune ca a?i terminat noviciatul ?i v-a?i f?cut m?rturisirea profesiei de credin?a. abia tunsa.. iar repausul la pat aproape ca mi-a vindecat guturaiul. absolut neprih?nita ?i cu n i?te ochi mari de victima. a?tepta?i pu?in. Totu?i. d ar ma pufne?te rîsul gîndindu-ma ca sufrageriei noastre i-a?i spus refectoriu". vazînd ca locul dumneavoastr? MUNTELE VR?JIT 215 f ctoriu a r?mas neocupat.. hm. incidental Nu re?in tot c e-mi trece prin cap.sufrageria noastr?". ca numele acesta sa-l l?sam deoparte pentru ast?zi. domnul varul dumneavoastr? mi-a povestit totul. ca ati plecat. domnule Settembrini. A?i fost am de nostim chiar din prima zi. Domni?oa ra Kleefeld tocmai ma salutase ?uierîndu-mi cu pneumotoraxul. Fie ?i a?a. Iar regulile" le ?tiu pe de rost ?i le observ cu str??nicie.o mica logodnica a lui Christ. c?ci oscileaz? între 37.de?i termenul refle ctare este cam exagerat în acest caz.. Am f?cut de atunc destule experien?e. Prin urmare. Nu ma deranja?i cîtu?i de pu?in. -Pentru ca aveam febra. încît leg?tura de la om >' om se realizeaz? c u o participare spirituala. O achizi?ie absolut necesara. un scau n. de ?ase ori pe zi. Am v?zut odinioar?. A?a s e spune la m?n?stire. Mv lendonk aceea care v-a silit sa achizi?iona?i un teimometru? t? îmi trebuia. ? a spus adev?rul care este mai pu?in trandafiriu.Da.. dar se pare ca nu-i decît un fenomen secundar. draga prietene. a trecut o saptamîna într eaga de cînd n-a?i mai fost v?zut. rîse Hans Castorp.. îngadui?i-mi. dup? cum îmi spun cu to?ii. Va rog sa ma crede?i. Pe atunci nu b?nuiam nimic ?i v-am r?spuns ca venisem numai p entru trei saptamîni. domnule Settembrini. m-a? fi adresat doctorului nosiru. va rog. . da. Vede?i. asemenea mielu?ele.. daca ma pot exprima tfel farâ sa ^u indi scret. .. iar zilele acestea nu s-a ameliorat deloc.. De altfel f?r? s? am inten?ia de a va atinge demnitatea de b?rbat dumneavoastr? îmi evoca?i mai curînd o c?lug?ri?a tînara decît un c?lug?r . Va felicit în mod solemn. ?i atunci am cump?rat unul. în acest moment el capata în gura dumneavoastr? o nuan?a ciudata.as-tra. chiar din prima zi ne-a?i vorbit despre Carducci. ?i v-a?i luat temperatura chiar înainte de-a vi se scne? De al tfel ?tiu ca vi s-a recomandat din prima clipa. la fel ca dumneavoastr? to?i. nu-i înc? a?a cum ar trebui sa fie.. Lua?i.. Poate Radamante? Este posibil sa-I fi numit ?i astfel. fire?te. la iu?eala. ha. ha.Ca un frate drepteredincios. îns? a ?a mi-o închipui.. ce-i drept. ~ Desigur.. Nu. nu? Este drept ca n-am fost niciodat? într-o m?n?stire. cum o duce?i? Cum va descurca?i? Cum va sim?i?i? Sper ca nu p rea ab?tut? _ sînte?i dumneavoastr?..5 ?i 37. Z?ceam aici ?i reflectam . a?i sp us refectoriu"? lata ca.

îns? din clipa aceea am sim?it ca am febra. fara îndoiala. Pîna acum îns? n-a fost vorba decît de consult?ri acustice. A fost pe aici ?i un numismat care începuse sa fac? febra *' 'llndca avea temperatura i-au g?sit ?i cavernele pe placa fotografica. iar vorbele dumneavoastr ? sînt. Da. cazul meu se afla înc? în plina incertitudine. îns? acest din urma fapt nu prezint? nici o importan?a De altfel i s-a ar?tat ca plamînul ei era într-o stare mul?umitoare. cam vreo cinci luni? Nu? Ar fi trebuit sa va vorbeasc?. mergea tot mai prost.. ?i ca acolo unde în adev?r exista caverne. în rasarit. continua trata mentul ?i slabi vazînd cu och» într-a patra luna. c?ci era încîntat de plamînul ei. pete care sînt luate drept caverne. fara sa-mi dau seama. întrucît aerul de aici nu numai ca-i bun împotriva maladiei. a nus atunci Behrens ridicînd din umeri. . Consilierul aulic sus?ine. De altfel. m?ritata ?i tînara mama. Nu crede?i nici m?car în ?tiin?ele exacte Cli?eul dumneavoastr? are pete? . daca vrei sa te vindeci. doar s-a sim?it rau tot timpul. i<tf femeia nu r?spunse nimic. Inca n-am ajuns pîn a acolo. un critic ?j u sceptic pîna-n vîrf ul unghiilor. se prea poate ca doamna sa nu suporte atît de bine clima de aici. domnule Settembrini. de?i el pretinde ca mi-a descoperit. în egala m?sura. Ar fi trebuit sa ajung? la aceasta concluzie mai din vreme. Abia atunci vom avea în mod pozitiv r ?spunsul la toate. la so?ul ei. ~ Ei. îl tratar? în consecin?a. iar între timp omul muri. nu ?tiu precis unde anume. ca sa zic a?a. Dar cînd în a ncea lun? nu se mai putu ?ine nici pe picioare. ceea ce este necesar. Perfect. dup? cîte se pare. Consilierul aulic Behrens nu v-a povestit cumva ?i despre acea ruso-germana pe care a avut-o aici anul trecut adic? nu: cu un an înai nte. anemica ?» desigur ca suferea de ceva ?i mai grav. pe care l-am auzit ?i eu pe cînd ma cioc?nea de?i cuvîntul proasp?t" suna destul de curios în leg?tura cu asemen ea lucru. ea are dreptul cel mult sa spi'na cum se simte.. ceva de care a? fi suferit odinioar?.in s?rite.. era gata sa le?ine la consulta?ie. La fel am rîs în sinea mea de multe ori amintindu-mi povestea dumneavoastr? cu fata care se scalda în lac. I se spuse sa aib? r?bdare A doua luna trecu ?i ea continua sa pretind? ca. ?ti?i ce? Placa nu arata absout nici o pata. astfel ca diagno sticul absolut sigur nu-l vom putea avea decît atunci cînd voi fi iar??i pe picioare ?i mi se va face radioscopia ?i radiografia. î?i pierduse toata vlaga. I se atrase aten?ia ca numai medicul poate sa-i apreciez e starea s?n?t??ii. departe de-a se sirnt1 mai bine . N -are nici o imp°r MUNTELE VR?JIT 217 ?? declar? Behrens.Crede?i? ?ti?i ca placa fotografica arata. A stat aici o luna ?i apoi a început sa se plînga ca se simte tot mai rau. limfati ca. Este o ipoteza seduc?toare. ci este ?i favorabil maladiei. Perfect. îi striga ea.pe care era specificat u caractere energice: personal ?i urgent". plastice. sînte?i un mucalit. pe undeva. rasarit. acum îmi vorbi?i de autopsie7 Oricum. Da. iar Behrens primi o scrisoare de la el . placa fotografica arata ei bine. aici se întîmpla multe lucruri neobi?nuite! Desigur. ?i-a rec?p?tat puterile. niciodat? nu po?i sa spui ca ?i-ai f?cut ucenicia. domnule Settembrini. a au mers pîna acolo încît au pretins chiar ca le-au ?i auzit! ÎI declarar? IZlc. 218 THOMAS MANN >! Iar dumneavoastr? sînte?i. adesea. ca mi-ar fi g?sit un fle ac -ni?te puncte mai vechi. -Admirabil! Povesti?i atît de frumos. c?ruia au fost nevoi?i sa-i dea o sora muta". ?i un punct proasp ?t. asta face sa-i gr?beasc? evolu?ia. de?i nu-s decît umbre. cam pe aici. de origine ruso-germana. c?ci. Venea din r?s?rit. Sa speram ca. Femeia îns? î?i ie?ise din sânte. îi d?du de veste so?ului . este adev?rat. ~ Domnule inginer. Era o femeie fermec? toare. trebuie s-o recunoa?tem. Dar autopsia vedi ca plâmînii erau intac?i ?i ca murise din cauza nu se ?tie c?ror Microbi. fapt v?zut de mine.

?ti?i. no?tin?a domnului unchiului d umneavoastr?. Iar în ceea ce îl privea pe el. bine sau nu e?ti. în atmosfera aceea natala. Eu? Eu nu sînt milio nar. chiar eu. îns? deoc amdat? sa facem abstrac?ie de mine. Urma o pauza. în timpul c?reia tu?i. povesti?i-mi. le-am scris ca am r?cit foarte ser os ?i nu pot risca o c?l?torie. Va repet propozi?ia textual. de?i pe rsonal n-am avut 'ciodata de suferit. domnul Settembrini î?i reveni surîzînd. Probabil ca au primit totul cu foarte mult sînge rece. da. ca nimeni nu va fi dezn?d?jduit din pricina aceasta. ?i daca nu e?ti cu atît mai rau. Nu. tot deauna. totul este în ordine-Nep?sare pe toat a linia. dar averea mea e la ad?post.. ?i ar risca tot soiul de nepl?ceri. e apoplectic? în acest caz. Da. v-a?i sim?i "'ne la noi. daca ve?i ramîne mai jt? vreme. din nenorocire sînt destul de bolnav. A?a cum st?tea culcat. Dup? cîteva clipe.de?i eram obi?nuit s-o aud. ?ti?i. domnule inginer. cum au primit vestea cei de acas?. a?a sînt cu to?ii. aproape ca n-are gît. de mic am r?mas orfan de ta ta ?i de mam?. Fara îndoiala ca mi s-a p?rut bizara. R?spunse: -E?ti bogat. î?i aduna amintirile ?i-?i d?du silin?a s? judece cît mai impar?ial. am g?sit adesea ca toate acestea sînt nepl?cute. MUNTELE VR?JIT 219 _ în acest caz. unchii mei. nici ei nu ?tiu mai mult d ecît mine. chiar foarte energici. Hans Castorp î?i priv i musafirul redus la t?cere. C?ci sa presupunem ca nu e?ti bogat. Admirabil! Deci. Care veste? Amînarea plec?rii mele? Oh. îns? ace?tia din urma sînt pentru min e mai degrab? ca ni?te veri. ?i energici! Vai. se pronun?a a?a cum v-o spun ?i cu aerul acesta. continua domnul Settembrini. cred. mai cu seama ca distan?a. aici s-ar sim?i mult mai rau decît doamna dumneavoastr? din r?s?rit. Va închipu i?i. Iar ieri. Nu am pe altcineva. nu cred ca d umneavoastr?. si energici. din acest punct de vedere. sus. în?elege?i. nu-i a?a? Dar. La început. _ Exclus! exclama Hans Castorp. atunci v-a? fi aprobat. In ruptul capului! Nici chiar zece ai nu vor izbuti sa-l urce pîna aici! Unchiul meu este foarte apoplectic. fara îndoiala. c?ci altfel nu mi s-ar fi întip ?rit în minte .Da. în ?ara dumneavoastr? oamenii sînt. arata ceva. Dar serviciul dumneavoastr?? Mi-a?i vorbit despre un stagiu de practica pe care urma sa-l face?i. homo humanus. spunîndu-le ca guturaiul meu l-a f?cut pe consilierul aulic Be hrens sa-mi cerceteze cu aten?ie plamînii ?i ca a insistat sa-mi prelungesc ?edere a pîna cînd chestiunea se va limpezi. Am rugat sa fiu scuzat deocamdat? la ?antierul naval. I se p?ru ca prin cele doua întreb?ri simple comb?tus e cu argumente puternice reducînd la t?cere orice obiec?iuni în care intrau ?i repub lica ?i stilul frumos. este exact. ca voluntar. vom av ea. sau ca înc etezi de a mai fi în cazul ?sta este vai ?i amar! Da' mai are vreun ban omul asta?" este o întrebare care se aude des. Desigur ca ?i dumneavoastr? sînte?i bogat. cei de acas? se reduc la tr ei. _ Asta ma dezam?ge?te. cînd a trebuit sa ma vîr în pat. vreau sa spun batrînului unchi. ?i sînte?i într-adevar u?or bolnav? Ei. flegmatici ?i energici. Desigur ca va veni sa va vad?. încurajîndu-l. sînt un om independent ?i am din ce trai. Hans Castorp rîse la aceasta generalizare literara a domnului Settembrini. ai mei. a?adar. are nevoie de o presiune atmosferica rezonabila. în ?ara dumneavoastr? to?i sînt boga?i. în care fusese crescu t. îi u?ura acest mod de a judeca. care acolo sînt aca s?. A?adar. un batrîn ?i cei doi fii ai lui. r?spunse Settembrini lasîndu-?i capul în jo s. La mine în ?ara nimeni nu va primi sa mearg? . ?i a?a cum st?tea culcat privi în dep?rtare. prilejul sa facem aici. nu f?cu nimic pentru a reînsufl e?i conversa?ia. la ce-i mai sînt de folos flegmatismul ?i energia? Fara îndoiala ca domnul unchiul dumneavoastr? este bogat . dup? cum observ acum. l e-am scris din nou. Da. Se pot descurca foarte bine ?i fara voluntari. în general-flegmatici. Oare ce p?rere ave?i? Nu. Da. cum de atunci a trecut cam multi?or.. Daca a?i fi spus: acolo trebuie sa fii bogat. Am auzit-o de mai multe ori ?i-mi dau seama c? n-am uitat-o. spuse Hans Castorp' Scruta de la d istan?a specificul vie?ii din patrie ?i constata ca interlocutorul îl intuise exact . Cum au primit vestea? Deocamdat?.

A? putea s ? va istorisesc despre un oarecare fiu ?i so? care a stat aici unsprezece luni ? i pe care l-am cunoscut. energici! Bine. cu toate ca nu sînt nici m?car un horno humanus dar îmi dau seama ca felul lor de via?a a fost acela care m-a izbit întotdeauna.caC1 ?ti?i doar ca locului acestuia po?i sa-i spui patrie" daca ai stat m?car o data aici. Tocmai începusem sa ma gîndesc la ce ea ce spuneam mai adineauri despre asprime ?i cruzime.. de teama sa nu p?re?i ridicol. maica-sa î-a zis: Pleac? iar??i ac lo. fiindc? îi lipse a11 no?iunile fundamentale". sus. c?ci acuza?ia de cruzime ramîne o acuza?ie destul de sentimentala. în fond. ?i ce înseamn? aspru ?i rece? înseamn? cruzime. cu titlu de încercare. ca vindecat. ce înseamn?: Sa fii pierdut pentru via??"? Eu da. da. trebuie sa ai o epiderma destul de groasa pentru a fi la unison cu felul de-a gîndi al oam enilor de jos. la cap?tul criticilor sale s ame?ise. în fond nu m-am mirat prea tare. Rev eni în patrie" . Pu?in mai tîrziu rîse ?i spuse: _ Patrie" îi zicea el? lata ceva ce poate p?rea un pic cam sentimen-l cum spune?i dumneavoastr?. cu întreb?ri ca Da' mai are vreun ban omul asta?" ?i cu mut rele pe care le fac vorbind astfel. Ce expresii a?i întrebuin?at -egmatici ?i. A colo 220 THOMAS MANN domne?te o atmosfera cruda. nu era vorba de nici un unchi. deocamdat?. Settembrini asculta ?i d?du din cap aprobator. eu o ?tiu ?i o vad aici în fi ecare zi. c?ci acela car e se obi?nuie?te s-o m?rturiseasc? poate foarte u?or sa fie pierdut pentru via?a . Poate ca faptul ?ine d e înclina?ia mea incon?tienta c?tre boal? de altfel. Cei mult dup? o jum?tate de an. Voi nu pute?i pricepe. Aici jos va lipsesc «no?iunile fundamentale»". pentru forma de via?a pentru care s-a n?scut. f?r? mila. cunoa?te?i numeroase întîmplari.la Ineva care n-ar servi la dineurile sale cele mai bune ?i mai scumpe vi-n» iar fiicele unei asemenea gazde ar ramîne nemaritate. din vale. Da.? A. ntinuâ s? priveasc? în in candescen?a alburie a becului din camera. de altfel. totu?i. cu termometrul în gura ?i nu se si nchisea de nimic din jurul sau. L-au trimis acas?. domnule ing iner. ?i pe buna dreptate a?i lasat-o pe seama ambus-ca?ilor existen?ei. în?elesese ca î?i va g?si în adev?rata l ui patrie" o tovar??a care va avea acelea?i no?iuni fundamentale" ?i c? va ramîne aco lo. Faptul ca azi o rosti?i ritos dovede ?te o oarecare înstr?inare pe care n-a? vrea s-o vad amplificîndu-se.ba cred ca era chiar mult mai în vîrsta. . Va plac întîmplarile a? putea s? va povestesc una. Mai continua chiar s dup? ce Hans Castorp ajunsese. lucruri care. Era.. Vede?i dumneavoastr?. mi-au trecut prin cap de multe ori în ultimele zile. Cînd stai culcat ?i vezi toate d la distan? a. mi s-a p?rut surprinz?tor. ntr-o dep?rtare. cred. sim?i ca te trec fiori. A?a sînt rnen'i de acolo. sus. ?i cum p?rin?ii mi-au murit atît de tim puriu ?i am r?mas de mic orfan de tata ?i de mama. mi-am auzit eu însumi vechile l ocuri bolnave ?i iat? ca Behrens pretinde ca mi-a gasit acum ?i un fleac cu totu l proasp?t. MUNTELE VR?JIT 221 Hans Castorp d?dea impresia c? nu asculta decît cu o ureche. Tînara lui so?ie îi devenise complet str?ina.. în?elege?i. Dar toata ziua st?tea închis în camera. Abia daca a?i fi îndr?znit s-o f ormula?i la fa?a locului. ?i s-a întors din nou aici. ?ti?i dumneavoastr?. dar asta ce înseamn?? înseamn? pru> rece. drept falsa ?i ca pe o dovada de igno ran?a orice alta idee. pu?in mai în vîrsta decît dumneavoastr? . tînârul care ajunge aici (?i aici sus nu a jung decît aproape numai tineri) nu mai are în cap nimic altceva decît flirtul ?i temp eratura. Desigur.. niciodat? n-am considerat firesc aces t fel de-a fi. l se pare ca realitatea este cam g rosolana. ci de mam a ?i so?ie. Cum stau întins aici ?i privesc lucrurile retiospectiv. Cu tine nu mai este nimic de f?cut". Pîna 'a sfîr?it. Iar dup? cel mult un an nu va mai fi în stare sa conceap? nimic altceva ? i va socoti drept cruda" sau. ?i s-a întors în mijlocul celor dragi lui. ?i renun?a la el. le spunea el-Numai dup? ce ai tr?it acolo sus po?i sa în?elegi cum trebuie sa se petreac? lucrurile. Apoi italia nul r?sufla adînc ?i vorbi: N-a? vrea sa cap?t o imagine gre?ita despre formele specifice pe care cruzimea f ireasca a vie?ii le ia în sînul societ??ii dumneavoastr? Mi-e totuna. mai bine zis. Nu m-am sim?it niciodat? ca o stînca.

domnule Settembrini.. Dar opus? vie?ii ?i separata de ea. nu ca sa se distrez e spusese toate acestea. rîd. 222 THOMAS MANN dar numai pentru a-l ruga s?-i acorde aten?ie. care se plimba.. aplecîndu-?i capul într-o e> închise ochii . aceasta atitudine pe care o mai p?stra destul de mult.. cu umerii ?i cu mîinile un gest unitar care. spre satisfac?ia mea. p?rere care nu era decî? o consecin?a a considera?iei dunine MUNTELE VR?JIT 223 astr? pentru boal?. îi explica el. ra?iuni i ?i fidelit??ii . iar la sfîr?itul afirma?iilor cobori glasul ?i f?cu o pauza. Ace?ti domni ?tiau sa cinsteasc? moa rtea. spuse Hans Castorp . Domnul Settembrini t?cu. b?tea cu vîrful degetelor în cuvertur?. Deoarece moartea ca act spiritual de sine st?t?tor este o forma foarte imoral?. chiar dup? ce Ha Cas?orp t?cuse pu?in stin gherit ?i a?tepta s? vad? ce va urma. ca ?i sînul matern al reînnoirii. sa m? adresez cu insis ?en?a inimii dum neavoastr? ?i sa va spun ?i ?in s? subliniez aceasta in mod expres . uitase chiar sa dea interlocutorului prilejul de-a repl ica. a c?rei putere de atrac?ie este extrem de puternic? ?i f?r? îndoial? ca pentru spiritul uman ar fi cea mai groaznica r?t?cire dac? ar încer ca sa simpatizeze cu ea. devine un spectru. cî?tiga bani ?i-si satura pîntecul. St?tea jos. domnul Settembrini înal?? capul ?i spuse surîzînd: Fi?i bun. schi?at cu voio?ie ?i amabilitate. tunci Settembrini întinse mîna spre el ?i. Admirabil exprimat.. prin c are este insultat? gîndirea umana ?i. s? i-o opui sau chiar s-o tran sformi într-un argument împotriva ei. o h ido?enie ?i chiar mai râu. ?rea?i destul de dispu s s? ?ine?i seama de obiec?ie. ?i am vorbit. ?i în nici un caz . cu care îl întrerupse. ?i am c?zut de . noble?ei.nu trebuie s-o separi de via?a. în sfîr?it. a o percepe ca pe o parte ca pe o împlinire ?i ca pe o condi?ie sacra a vie? ii.Ei. avînd în vedere împrejur?rile. Discutam atunci cred ca era în timpul unei plimb?ri . a?i pus punctul pe i.gest foarte frumos ?i blînd.c? singurul fel pios de-a contempla moartea în chip esen?ial ?i f?r? înflorituri consta în a o în?e lege. Calificam atunci aceasta pre?uire ca pe o nazbîtie istrâ. Era serios. cu un crac al pantalonului cadrilat p us peste cel?lalt ?i-?i privea piciorul pe care-l leg?na u?or în aer. . Rezemat de pern? ?i cu capul întors spre perete. ca literat. oartea da! ?tiam eu bine ca dumneavoastr?. ?i s-o recunoa?tem: fa?a de cinismul ei. ~ tste exact ceea ce voiam sa spun! exclama Hans Castorp cu sincer uziasm. Avea impresia ca Settembrini îi dadu?e o lec?ie. Râmase cîtva timp . cu mîinile încruci?ate pe genunchi. exprima întrebarea: >.. Settembrini se înclina.îngâdui?i-mi.Doar sînte?i scriitor. Hans Castorp t?cu ?i el. despre nep?sarea ?i neho t?rîrea spiritual? a tineretului. Cei vechi î?i împodobeau sarcofagele cu simboluri a le vie?ii ?i ale fecundit??ii si chiar cu simboluri obscene sacrul con-fundîndu-se adesea cu obscenul în religiozitatea antic?. în?elege?i.c?ci aceasta ar fi contrariul s?n?t??ii..ba chiar s-ar putea spune' aceea?i. nu po?i avea o fire atît de aspra încît sa g?se?ti cruzimea oamenilor foarte fireasca a oamenilor obi?nui? i. de emenea. trebuie deci sa fi f?cut ac easta experien?a ?i sa în?elege?i ca. ba chiar câ îl dojenise-iar în t?cerea lui era ?i oarecare înd?r?tnicie de copil.Domnul Settembrini descrise cu capul. C?ci moartea este demna s? fie respectat? ca ?i leag?nul vie?ii.literat. în sfîrs' italianul î?i deschise ochii negri och ii de fla?netar ?i vorbi: .despr boala ?i prostie a c?ror coinciden?a dumneavoastr? o socotea?i drept u paradox. îngadui?i-mi. domnule inginer. despre rbertatea lui de a alege ?i despre tendin ?a lui de-a face experien?a tutu-or punctelor de vedere posibile. cu g ura închis?. ca un contact pre-ce ?i frecvent cu moartea te împinge spre o stare de spirit în m?sura sa e iaca mai delicat ?i mai sensibil fa?a de asprimile ?i trivialita?ile coti-lene a*e vie?ii. ?i? Ce-i cu asta?" . Nu ?tiu daca a m reu?it exact sama. Iar t?cerea aceasta dur? destul de mult.Dumneavoastr? vre?i s? spune?i. ?i aduce?i-v? aminte c? noi doi am n1"11 început odat? o controvers? asem?n?toare . câ-l che mase la ordine. Se oprise la aceast? afirma?ie de principiu ?i încheiase pe un ton foarte hotarît. domnule inginer.

eoarece domnul Settembrini mi-a umplut timpul într-un chip cît se . Eu am fost re?inut.. cu mîinile strînse între genunchi ?i capul l?sat piezi? vre?i sa-mi îng?dui?i. în schimb ceasurile de somn erau însufle?ite de vise de o diversit ate bogata ?i plina de via?a. Cîteodata f?ceau o partida de ?ah pe masa portativa a lui Hans Castorp -c?ci Joachim adusese cutia ?i figuril e în camera varului. adaug? el. . Un om cumsecade ar trebui sa dea din mîini ?i din cioare ca s? scape de aici . dac? din întîmplare f nesta primejdie a prejudec??ilor v-ar amenin?a? . pentru ca nu curnv sa tri?ez. S-ar potrivi mai curînd falsului vostru bridge. poate voi putea s? va fiu de folos. îi spuse Hans Castorp. i se spune bridge. Un pedagog umanist. domnule Settembrini! ?i Hans Castorp se gr?bi s? renun?e la atitu dinea distant?. sînte?i un mucalit. Repet.. spuse cu o oarecare emo?ie în glas. Ce mai pedagog! spuse el. în aceste experien? e ?i sâ exercit asupra dumneavoastr? o influen?? în sensul frînarii.acum c? a?i început ?i voi cu fals ul bridge. Vre?i s?-mi îng?dui?i . Este chiar foarte binevoitor din partea dumneavoastr?. s-o observi cum se ive?te din întuneric sa prive?ti lucrurile aparînd ?i d ezvaluindu-se.. zorile se apropiau.acord c? nu trebuie sa consider?m aceste experien?e ca pe ni?te rezultate defin itive. în vreme ce. Atunci se auzi deschizîndu-se u?a de afar? ?i tot atunci se în ti ?i minerul de la u?a interioara. dac? la mine. era o bucurie sa \ezl camera umplîndu-se d e lumina. Dînd cu ochi de italian. iar Hans Castorp î?i lua ?i el temperatura pentru ultima dat? în acea zi.. s? încerc. îmi închipui c?-?i face pl?cere. domnul Settembrini mi-a dat prilej sa petrec timpul într-un mod foarte pl?cut. Dar cînd. Era Joachim care se întorcea de la o partida d e c?r?i. . ba mai mult: nu m-a? fi închipuit ca a? reu?i sa le ?i pricep. serioase si valabile pentru toata via?a. ?i amîndoi începur? sâ rîd?. încet? sâ mai bat? cu de getele în cuvertur? ?i se întoarse spre musafir cu o amabilitate plin? de consternar e.Numai sâ nu se transforme în viciu. în vreme ce o muzica suava r?zb?tea. Noaptea era jum?tatea cea mai grea a zilei! c?ci Hans Castorp se trezea mereu ?i i se întîmpla sa ramînâ treaz ore în ?ir. ziua se aprindea într-o ro?eala cînd tulbure ?i fum . nu la fel se întîmpla ?i în cursul nop?ii datorita trecerii monotone a orelor care-?i pierdeau contururi le. afara. Mai tîrziu ie?ea cu tot calabalîcul pe balcon. ?i daca ziua er a scurtata de multiplele subdiviziuni din cadrul programului. auzea ?i perechea de la masa ru?ilor de rînd. Apoi Settembrini î?i lua r?mas bun în modu l cel mai politicos.. alteori statornica pozi?ie orizontala îi stînjenea pofta ?i put in?a de-a adormi. Hm! 'na una-alta. se ro?i la fel ca Hans Castorp mai adineauri: ch ipul lui ars de soare deveni ?i mai întunecat. 224 THOMAS MANN Dar pentru a-l asculta mai des pe domnul Settembrini ?i pentru a-l ]a sa-mi dea o mîna de ajutor cu conversa?iile sale. .Complet sine pecunia. încercînd s? adoarm?. La ora zece cura de odihna se sfîr?ea. la care se putea gîndi cînd era treaz. ?i Hans Castorp se întorcea pe o parte. cînd mai de-aproape. d omnul Settembrini se apleca înainte cu t?lpile lipite de podea. într-adevar nu le-a? fi în?eles. cînd s ub forma de povestiri cînd în forma abstracta... dar ?i cu termomet rul în gura. De ce v-a?i l?sa rugat? ad?ug? el. deoarece uneori îl împiedica sa adoarm? anormala erbin?eala a sîngelui. Am cî?tigat cinci m?rci. în sfîr?it. ate ^e pre?ios. Adic?.. nu înceteaz? sa-?i iaca morala..?i surîzînd. la ?es. ?i în aceea?i clip? s e ridic?. -Oh. ?i cînd spun doar atît. domnule inginer. ?i se întîmpla sa vorbe?ti cu el despre n i?te lucruri despre care niciodat? nu mi-a? fi închipuit ca se poate vorbi. din valea în v?luit? în umbrele nop?ii. zise Settembrini citîndu-l pe Behrens. aici Pîna la urma. M-au silit sa fac o partida de bridge. Joachim obi?nuia sa petreac? un timp împreuna cu varul lui: sacrific a doua sau trei sferturi de ceas din cura de odihna. aproape ca a? dori am temperatura un timp nedefinit ?i sa ma instalez cu casa la voi. cînd de departe. ?i daca a? fi dat peste e le acolo jos.Dar desigur.. R?mas singur cu varul sau Hans Castorp r?sufla u?urat. La ora aceea. îmi dau seama c? ma exprim estul de stîngaci. dar de tapt era altceva. M? întreb numai daca eu a? fi. zise el.. pe jum?tate timida ?i pe jum?tate înd?r?tnic?. pe viitor. a daug? dînd semnificativ din cap. ai musafiri. va trebui sa mi se dea o sora muta". apoi îl auzea pe Joa chim.

de cînd Hans Tastorp se a?ezase la pat. ?i.In curînd î?i vom face portretul interior. gulerul paltonului ridicat ?i purtînd galo?i pentru prima data. Ia sa vedem. dar nu ca pe drum sa nu pun? întrebarea c l-ar mai fi l?sat Behrens sa ln pat daca nu-i comunica el însu?i ca temperatura tr ecuse. fara s . era fara îndoiala mai bolnava decît el. dup? timpul trist ?i rece sosiser? zilele fruinoase de sfîr?it de vara.. ad?ugase ca ?i daca ar fi fost pe picioare. Hans Castorp ie?i din depou". î?i ) iar??i varul pîna la banca de lînga pîrîia?. iar aerul uscat al caloriferului umplu camera. îndreptîndu-se spre u?a ?i. v dezn?d?jduit. care nu l?sau sa se z?r easc? nici cea mai mica urma de lenjerie alba. ?i un mexican coco?at. în privin?a asta î?i eba din cînd în cînd varul. vestea intrarea în vigoare a programului zilnic. Doctorii ?i personalul. constituiau un punct de orientare. b?rbat sau femeie. îi arata cu ar?t?torul enorm "m? lui Hans C astorp. în vale. f ?cu prin aer gestul nem?rginirii. Dar spre sfîr?itul izol?rii for?ate a lui Hans Castorp. aveau mult de lucru. de?i sezonul de iarna nu începea decît în octombrie. într-ade-var. asta-i buna. Spusese chiar ca îi este ru?ine" sa lase sa treac? un timp atît de frumos. sosea iar??i clipa cînd baie ?ul. Pe scurt. iar Hans Castorp nu putea sa-?i înfrînga sim?amîntul unei sincere p?reri de rau. cu prilejul vizitei de diminea?a a medicilor. mi se pare ca nu s-aprea schimbat mare l ucru în starea dumitale. în definitiv. tot n-ar fi putut profita c?ci. a?a e ste. de cîte unul din vecini. Afara. cu privirile întunecate ?i gura deschis? ca pentru un . Vremea se men?inu as tfel pîna în ziua cînd. Ei bine. o p?rere de rau ?i a sufletului dar ?i a mu?chilor lui tineri. Castorp. în ultimele zile sosiser? noi bolnavi: doi studen?i ru?i cu parul încîlcit ?i ni?te bluze negre. nu vreau sa par neînduplecat cu dumneata ?i doresc sa te redau soci-eta?ii. Erau destul de ocupa?i cei de la Berghof'. . valea se ascunse într-o învîrtejire umeda de lapovi?a. i 226 THOMAS MANN Joachim. într-o anumita m?sura. uitîndu-se cu ochii lui alba?tri cramo?i si injecta?i la palidul asistent. Dup? aceea îns?. si astfel era sigur sepietnbrie se apropia de jum?tate. dup? cîte se p?rea.urie. îi apuc a strîns ca într-o menghina ?i-i tîra în lumea spaimei sale. Doamna Stohr. Hans Castorp îi rea minti consilierului aulic ca se ?i împliniser? cele trei saptamîni de cînd st?tea în pat ?i ceru permisiunea sa se scoale. cum îmbatrînim. cu toata împotrivirea ?i stri gatele lor dup? ajutor. Astfel. oricum. de lumina calda de afara.Ei. în care ea loc concertul. un ?ir lung de zile frumoase. prjn sora-?efa. H181 înainte de a-?i fi dat seama. omule! Fire?te. dar nici el nu era de fiecare data prea ? aî Toiu?i duminicile. Iar gravitatea cazului lui Hans Castorp ?i gradul sau de boala abia dac? îi d?deau dreptul sa pretind? vreo aten?ie mai deosebita. o pereche olandeza c?reia i s-au dat doua locuri la masa lui Settembrini. vremea se schimba iar??i. sa se prez inte la laboratorul de radiologie. Cum? Ieri temperatura a rost normala? Da. sufrageria era aproape plina. Peste noapte devenise ce?oasa ?i friguroasa. Ridica-te ?i umbl?. în afara de cea d e la ora ?ase seara. ca sa se lini?teasc?. dup? experien?a avuta. care-?i înspaimînta tovar??ii de masa cu îngrozitoarele sale crize de sufocare: atunci se aga?? cu pum nii de fier ai mîinilor lui lungi. MUNTELE VR?JIT 225 Hans Castorp nu-?i luase nici un calendar în vacan?a ?i ca atare nu întotdeauna informat asupra zilei în care se g?sea. în m?sura ?i în limitele indi-te. Nu voia sa plictiseasc? oamenii cu st?ruin?ele lui. prin u?a putea s? se bucure. ciocanin energic în u?a. Dumnezeule. cînd vesela. ai ?i ispr?vit? spuse Behrens. Iar i ' ! i. De altfel. îi era interzis s? fac? prea multa mi?care. apoi se întoaise. v?d!" Trecu o saptamîna întreaga pîna cînd Hans Castorp fu invitat. mai cu seama fiecare a doua duminica. Ia nota! spuse el doct oru-l K-tokowski.. gîndindu-se la vremea minunata de afara. Dumnezeule. a?a stupida ?i inculta. si. închise complet. a?a ca Joachim venea la el îmbr?cat cu pantalonii albi.

în felul lui. daca nici m?car la masa lui nu se f?cuse mare caz de r?itul izol?rii sale for?ate. E adev?rat ca Joachim. i Qte bordeie atîtea obiceie. organizata cu precizie ?i care mergea strun? din prima zi. î?i reluase. între profesoara ?i Miss Robmson." Acesta era sp1 tul care domnea aici. spune proverbul. ca ?i cum chiar m aJun ar fi stat acol o pentru ultima data. . însu?i Hans Castorp. este adev?rat acela?i dispre?. fiindu-i îndrum?tor ?i cicerone în a ceasta lume ci pentru ca. î?i opri pri virea-i îngusta. Ar fi trebuit sa fie lipsit de orice si m? al grada?iei ?i diferen?ierii. ca tot nu ramînea decît un personaj de o categorie inferioara. N-are nici m?car o cavern?. se mai întoarse o data spre el. Hans Castorp vea un oarecare respect ?i anumite consi dera?ii. adic? înainte ca el sa se fi dus la cons . care acorda foarte scrupulos o deosebita impor tan?a unor asemenea evenimente.. Chiar ?i fa?a de Joachim. ?i Hans Castorp 1 supunea dintr-un re spect înn?scut fa?a de legi ?i regulamente de MUNTELE VR?JIT 227 . la sfîr?itul mesei. îns? noi nu vom putea sa ne pronun?am asup acestui fapt. era aristocratic. avusese grija sa pun? o vaza cu cîteva flori în drep tul locului ocupat de cel care parca înviase. nimeni nu-i d?duse nici cea mai mica aten?ie .cu atît mai mult cu cît o astfel de comportare f?cea parte di n spiritul sanatoriului. s? nu ai b? o rezerva discreta . Iar acesta din urma se supuse fara greutate. încît î?i d?dea seama ca numai r?bdarea ?i rezerva puteau fi atitudinea ce trebuia adopt ata. Este adev?rat ca Hans Castorp era dispus sa 228 THOMAS MANN mai vad? înc? o excep?ie. al?turi de Joachim. monotona. devenit a intima. ?i se sim?ea m?gulit atun ci cînd îl amenin?au cu degetul ca pe un b?iat care este mai rau decît pare. A?a este omenesc. iar felul cum îl primir? nu se deosebi del oc de acela adoptat atunci cînd desp?r?irea dura nu trei saptamîni. pe care privirea In 0 întîlni ?i apoi. dintre ei amîndoi. Despre c ei u?or bolnavi se vorbea cu dispre?.. ?i e rau privi?i de sus în jos dar nu numai bolnav» atin?i în mod grav se purtau astfel.c?ci imediat d up? intrarea ei. Un calator care î?i ioc de obiceiur ile ?i valorile popoarelor ce-i dau ospitalitate vede?te ca nu-i prea cultivat. c?ci se reg?si la patul lui de mas?. în întîrziere ca totdeauna. este explicabil ca înclini sa tragi spuza pe propria turt a. ci chiar ?i acei care erau ei în?'S1 u?ori": procedînd astfel.Ei a?. varul sau era mai grav". îns? î?i ap?rau demnitatea supu nîndu-acestei sc?ri a valorilor. felul de via?a din primele trei sapta-mîni. De fapt. asta! p?reau spun unii altora. se apropie de el ca sa-l e glume? ?i prietenos. potrivit unei ierarhii valabile aici. adic? de trupul lor care pentr u ei era atît de mteresant. îns? tovar??ii de masa ai lui Hans Cas torp îl salutara fara nici o solemnitate. duD ce u?a de sticla se închise.. abia a?ezata. pentru ca Hans Castorp. nu atît pentru ca el era colo mai vechi. pe scurt. dec lara cu pl?cere cîteva zecimi mai mult decît avea de fapt.?i fa?a de ei. nn urmare. ci pentru c? ace?ti oameni erau preo cupa?i în mod exclusiv numai de propria lor fiin?a.cu s Ceptia lui Settembrini care. asta. Tot u?i. I se p?ruse ca revenirea lui fusese remarcata de Clavdi Chauchat . Dar degeab a exagera el pu?in. încît parca nici nu luaser? cuno?tin?a de absen?a lui Hans storp. cînd era întrebat la masa. cum i-ar fi putut pasa cuiva din restul ageriei? Acolo. Cei mai u?or bolnavi nici nu contau. ci trei ore . surîzînd peste um?r: surî d a?a cum o f?cuse cu trei saptamîni în urma. c a ?i cum nu fusese niciodat? întrerupta. aceast? întrerupere n-avea nici o în semn?tate. chiar de la cea dintîi reapari?ie a sa la masa î?i d?du seama limpede de a cest fapt. cum se întîmplâ de obicei. n-are mare lucru ?i abia daca ar a-?i avea dreptul s? stea între noi. ba chiar sa-?i exagerezi situa?ia m?car atît cît este necesar sa intri în aristocra ?ie sau m?car sa te apropii de ea. în situa?ia sa. ?i chiar el ajunse se la aceast? constatare din nenum?ratele convorbiri pe care le auzise.a mai vorbim despre doctorul Blumenkohl. într-adevar. ace?tia din urma m?rturi seau .sa u abia daca se deosebi foarte pu?in: foarte pu?in nu pentru c? persoana lui mode sta ?i simpatica le-ar fi fost indiferenta.

pe scurt. prin urmare. A?adar. era u în joc emo?ii cu totul diferite. ?i în adierea caiuia erau ni?te ochi c?prui ?i rotunzi . a?adar. la bra?ele transfigurate de voalul cel sub?ire ?i daca pîna acum am ascuns ca n uma datorita acestor lucruri orele i s-au scurs fara greutate. atît de prie lnica ?i atît de btne organizata în hotarele ei strimte. sa se supere.încît î?i ducea îna stînga la piept..inima sa în în?elesul sufletesc ?i trupesc . iar Hans Castorp sim?ea ca era chemat. iar în lungul orelor singuratice ale zilei lui farîmi?ate se gîndise la gura acestei femei tinere. Dar sim?ea cît e mult înfrîna aceasta vecin?tate sufletul lui de civil . ea comporta totu?i multa aus-entate militar?: o austeritate care ?i începu se. aproape du reros. sentimentele lui de îndr?gostit f?cuser? progrese foarte mari în t impul izol?rii for?ate. o speran?a e se r?t?cea în nem?rginitul. tocmai acest lucru îl înspaimînta la fel ca atunci cînd. ?i ele erau cele car e daruiau imaginilor ?i vedeniilor lui o fascina?ie atît de intens?. C?ci vedea f oarte bine cît de mult trebuia sa e 8ravul Joachim de pe urma unui anumit parfum d e portocale ce-l Ia zilnic.ulta?ie.le desconsiderase de parca n-ar fi fost doua fiin?e sociale ? i n-ar fi avut nevoie nici m?car sa vorbeasc?. îns? cîteodata gîtuia atît de brusc inima ?narului . la ochi i ai c?ror culoare. se gîndise la spatele ei o bosit. des onsiderase convenien?ele mondene. întocmai ca aceea a varului sau. este adev?rat. prin diagnosti cul dat de medici. în sala de consulta?ii. a ranjîndu-?i-o ora cu ora. în a?teptarea radiografiei. la ceafa cu vertebra cervicala ie?ita în eviden ?a. 1 se zbuciuma cumplit. un cuvînt de la ?es. aici. imediat ce u?a de sticla pocni. cact aceasta era clipa pe care o a?teptas e cu sufletul la gura. iar dreapta la frunte (ca pe o viziera deasupra oc hilor) ?i ?optea: -Dumnezeule! C?ci înd?r?tul frun?ii dainuiau gînduri sau fragmente de gînduri. dar ?i o a care nu avea nume. sa participe de acum înainte la aceasta boala. de fapt. scula t devreme. potrivit c?rora s-ar fi cerut sa se ignore reciproc. Iar mi?carea ei fusese atît de f??i?a ?i lipsita de considera?ie lipsita de considera?ie fa?a de el cit ?i fa?a de to?i ceilal?i pacien?i încît nu ?tiuse dac a trebuia sa se socoteasc? încîntat sau sa ia aceasta atitudine drept un semn de dis pre? ?i. la obrajii ei. ?i. Oricum ar fi fost. ° data cu aprinderea su bita a luminii. ?i aceasta vecin?tate era fara îndoiala un lucru bun pentru tînarul nostru. întorcîndu-se ?i surîzînd. ea îi plutise prin fa?a ochilor perfect distincta. aceasta via?a de la Berghof'. în a cest caz) a?adar. cu pasul u?or. ue?i nu era decît vecin?tatea unui bolnav. Chipul ei îi plutise în fa?a ochilor atunci cînd.dar atunci mila ?i grija îi insuflasera spaima.însu?i exemplul °achim ?i contr olul exercitat de el îl împiedicau sa întreprind? în ra ac?iuni necugetate. î?i reluase cursul monoton ia r Hans Castorp. sau seara. potrivit c?rora s-ar fi cerut ca ei s? se igno re unul pe altul . întrucît ne îng?duie sa b?nuim ca lie ul Simt fluturarea ciudatelor gînduri ar putea fi folosit. ?i dindaratul fru n?ii în?elese fantastica libertate cu care doamna Chauchat. ?i-l impresionaser? într-un fel care în ochii lui ap?rea fantastic ?i ame?itor inima. de?i se refer eau la nep?sarea ?i lipsa de cuviin?a a doamnei Chauchat. mima i se zbuciuma cumpli t sub aceste priviri care desconsideraser? conven?iumle mondene. continua s-o împart? cu bunul Joachim. la felul cum î?i ?inea capul. Da.. î?i aruncase privirile prin camera ce 1 se dezv?luia ?ov?itoare. ?i din pncina a sta venirea umanistului îl f?cuse sa ro?easc?). la boala ei.iar Hans Castorp nu era ch iar atît de ost ca sa nu-?i dea seama foarte precis de acest lucru. la str?lu cirea ?i importan?a sporita pe care boala o d?dea trupului ei ?i la atrac?ia car nala ce-o avea f?ptura sa. Se mai cuvine sa ad?ugam ca legaturile suflete?ti ale lui Hans Castorp cu pacien ta de la masa ru?ilor bine ?i interesul sim?amintelor ?i al spiritului lui modes t pentru aceasta f?ptura micu?a. ridicase ochii spre ochii v rului sau . în amurgul ce se întuneca tot mai mult (?i ch iar în acea ora cînd Settembrini intrase pe nea?teptate la el. m?car ca e un cuvînt din vale". în vreme ce. în zori. sentimentele sale de îndr?gostit (?i ne încumetam a întrebuin?a acest cuvînt. sa se acomodeze cu serviciul tratamentului ?i sfîr?i prin a se s ubstitui îndeplinirii obliga?iei profesionale normale . c?ci MUNTELE VR?JIT 229 otie ?i o adev?rata spaima se contopeau în toate acestea. într-un chip oarecare. forma ?i obhcrtate îi sfî?iau sufletul. lunec?tor ?i ochii de kirghiza. este fiindc? a»1 lu at parte cu dragoste la nelini?tea lui sulfleteasc? amestecata c înspaimîntatoare a fericire a acestor imagini ?i vedenii. infinitul ?i aventura bucuriei.

era un profil inter esant ?i nu acela al unei oarecare gî?te s?n?toase. da. Mai insista de aseme nea. cu care r?spunse la aceasta confiden?a. daca ar fi sa ne luam dup? ce spune lumea' r?spundea profesoara. se las? pictata . Pr in urmare. despre caracterul b olii. Aceasta noutate îl impresiona pe Hans Castorp ?i mai puternic decît cea precedenta. silindu-se s-o fac? pe fata batrîna sa ro?easc?. E un b?rbat tînar? Tînar ?i frumos. treizeci? în cel mai rau caz avea dou?zeci ?i opt de ani.iar buzele îi tremurau. r?spundea afirmativ. tachinîndu-i sl?biciunea ce-o avea pentru bolnava cu mi?c?rile ml?dioase ?i imitînd întru totul atitudinea demna a batrînului Castorp. revenea neîncet at asupra lui. prin faptul ca-?i rezema b?rbia în guler. foarte pu?in bolnav. Pe deasupra.asta aflase domni ?oara Engelhart care îl întreba pe Hans Castorp daca era la curent. iar ea ?i loialit atea . m?car ca. se desp?gubea vorbind discret cu profesoara care st?tea Ia masa în dreapta lui. doamna Chauchat poza pentru a i se face portretul unde anume? La consilierul aulic! Chiar domnul consilier aulic Behrens era acela care o primea în acest scop. din profil. ?edin?ele aveau loc în casa lui de v?duv? F?r? îndoiala ca la ?edin?e asi sta ?i domni?oara Mylendonk. De cîtva ti mp. parere ca la mijloc e ra o chestiune ce nu putea fi neglijata ?i o îns?rcina pe profesoara în mod cît se poat e de serios sa se informeze asupra acestui compatriot care o vizita atît de des pe doamna Chauchat. Sfîr?i prin a fi . deoarece nu era interzis nim?nui ?i fiecare avea libertatea sa fac? la fel. desig ur. Lovitura nimeri în plin. totul p?rea spus asupra acestei chestiu . ?i chiar cuvintele rostite cu indiferen?a Cum a?a" ?i lata o noutate ie?ita din comun". _ Ar fi de dorit s? aib? mai multa rufarie decît compatrio?ii lui de la a ru?ilor de rînd. Chipul lui Hans Castorp se schimonosi. cu originea sa.. un t>in. aveau în ele ce va schimonosit. spuse H ans Castorp sever. Dar nu. în locuin?a lui. Profilul Clavdiei era de o fr?gezime ?i de o ging??ie dintre cele mai tinere?ti. Nu mai înceta sa fac?. în camera ei. pe aceasta linie. cu toate eforturil e sale de-a se stapîni. Joachim nu vorbea niciodat? despre Marusia cea ve?nic dispusa sa rîda. MUNTELE VR?JIT 231 _ E bolnav? Poate. spunea sarcastic Hans Castorp. dar în loc sâ-i dea am?nunte asupra acestui aspect al problemei. sa fi avut oare mai mult de treizeci de ani? Domni?oara Engelhart protesta. Ia care domni?oara gelhart. în schimb. tot felul de glume caraghioase.care îl f?ceau pe Joachim sa se teama de influ230 THOMAS MANN en?a acestei atmosfere ?i îl sileau s-o ocoleasc? toate acestea ii jr sionau pe Ha ns Castorp. Voia sa ?tie daca avea copii. se ?tia prea bine ca aulicul consilier picta . chipul doamnei Chauchat i se p?rea pu?in în?sprit. despre so?ul ?i vîrsta ei. c?ci nu putuse sa-l vad? ?i sa se pronun?e în c°n' secin?a. astfel. în cazul ca nu ?ti a nimic. Cîteodata. ?i fiindc? nu putea sa nesocoteasc? existen?a acestui compatriot despre care i se pomenise-a?a cum reu?ise sa se prefac? la început. pe care-l primea du pa-amiaza. ?i asta era egal cu o interdic?ie pentru Hans Castorp de a vorbi despre Clavdia Chauchat. aproape zilnic. poate ca era ?i prea tîrziu. presupuse el cu oarecare nep?sare for?at?. ?i ca sa-l pedepseasc?. fot ca sa-l pedepseasc?. Clavdia. Ce sa fac? o femeie ca asta cu copii? Fara îndoiala ca îi era interzis ?i pe de alta parte: oare cam ce soi de copii ar fi putut sa aib?? Castorp se v?zu silit sa-i dea dreptate. -Numai ca nici Behrens nu putea sa aib? mai mult timp liber decît sora-?efâ. Da. nu avea. dar. o veselie pusa pe rîs ?i un piept cu formele pl?cute. putea fi convins ca ?tirea provenea din sursa cea mai sigura. pe lînga ea ca sa afle am?nunte noi ?i interesante despre situa?ia personala a doamnei Chauchat. oricum. fire?te. dac? judecam dup? experien?a de pîna acum. Dar m?car ca. îi impuneau lui însu?i ordine ?i discipljna s împiedicau sa împrumute creionu l" de la femeia cu ochii oblici fiindc? fara aceasta vecin?tate care-i inspira d isciplina el ar fi fost gat s-o fac?. Clavdia Chauchat poza pentru un portret. domni?o ara Engelhart adaug? la repezeala ca doamna Chauchat era vizitat? adesea de ni?t e domni ?i în special de un compatriot ce locuia în Davos-Platz.nu era nimic de obiectat aici . Cu siguran?a ca nu avea timp pentru a?a ceva. e a îi aduse peste cîteva zile o veste cu totul diferita.

îl tulburau ?i-l nelini?teau Pe care le f?cea. Clavdia nu se ocupa cîtu?i de pu?in de cel din Mannheim daca ar fi fost altfel. la masa cea mai apropiat? de u?a d e sticla un pacient originar din Mannheim. cu parul rar. de sus. Dup? cel v?zu prima data. Mai mult decît 1 ele pe care le pri mea doamna Chauchat. pe ea. între a de la ie?ir e ?i masa ru?ilor bine. personal itate ?i situa?ie. cu ochii I i tri?ti. printre pacien?i. Exista acolo la masa situata de-a curmezi?ul fa?a de masa doamnei Salomon ?i a liceanului cu oc helari ?i hulpav. de cît timp. iar în timpul curei de odihna citea c?r?i religioase. stînd în picioare în sala de joc.încep use chiar sa-i ?. Via?a intima ? i particulara a doamnei Chauchat -ln ea îns??i. pe canapea. cînta la pian. ?i-l v?zu MUNTELE VR?JIT 233 lte ori pe nenorocitul acesta oprindu-se. mai cu seama ca ob rajii alba?trii ?i ochii l?crimo?i ?i injecta?i ai consilierului aulic nu p?reau sa fie o chez??ie. Hans Castorp era dis pus sa socoteasc? banalul ?i nevinov??ia dre vorb?rie goala. cel cu pieptu c?zut ?i umerii pr?bu?i?i. de?i era timid. apoi întorcînd i r??i capul peste um?r. în timpul reuniunilor serale. ca sa mai poat? crede ca ?edin?ele erau banale.7. un b?rbat care-i era atît de evident superior prin vîrsta. în general. ca leg?turile vizjt torului rus cu co mpatrioata lui sa fie banale ?i nevinovate. dar cît de tare aveau sa se agraveze 232 THOMAS MANN aceste doua st?ri suflete?ti cmd observa ca mereu îi ajungeau la ure v. acolo jos. Lumea spunea ca este foarte credincios.ni. ca s-o lase pe doamna Chauchat sa ca pe Ung? el ?i s-o devoreze cu ochii cît mai de aproape. în Platz. aceste ?tiri. cu doctorul Blumenkohl ?i cu vecinul lor de masa. ?tiri cu u n con?inut echivoc! Era posibil. el nu renun?a ?i se consuma în nenum?rate întreb?ri. mai ales mar?ul nup?ial din Vi sul unei nop?i de vara. ?i faptul se explica prin aceea ca în fieca re duminic? asista la slujba religioasa. îl vedea schimbîndu-se la fata fara sa mai priveasc? ?i apoi privind totu?i lacom at unci cînd u?a sticla se închidea ?i doamna Chauchat luneca spre locul ei. observa Hans Castorp într-o bu na zi. dup? cîte auzise Hans Castorp. Aceasta descoperire îl emo?iona destul de puternic pe tînarul Hans Castorp. cam de v reo treizeci de ani. independent de con?inutul ei . care sporov? ia în camera de-alaturi. Un fapt pe care-l observa personal ?i din întîmplare în acele zile avu asupra lui un e fect diferit. a?adar. în timp c buza de sus îi era rasfrînta plîng?re?. îl vedea seara. de?i era vorba din nou de confirmarea gustului sau. Chiar ?i acestuia. Tamara (acesta era nume le fetei). independent de con?inutul ei începuse chiar sai oace suferin?e ?i framîntari . dar mergînd pîna la obscenitate. îl vedea învîrtindu-se. prefacîndu-se ca nu >e uita. cîteodata. dar. pentru a afla ?tiri cît mai a m?nun?ite: asupra portretului ?i "nensiunilor m' s' daca îi f?cea numai capul sau o picta pîna la genunchi.numai ca domni?oara Engel hart 1 putuse da nici o precizare în privin?a asta. Hans Castorp nu se mai putu împie" dica sa-l supravegheze cu fi ecare prilej. ceea ce nu era un lucru rar la oamenii de aici. de?i dârîmata. la terminarea mesei. la ce ora aveau loc ?edin?ele . c?r?i ale c?ror coperte erau împodobite fie cu un potir. fie cu frunze de palmier. pîna în str?fundul sufletului. îi erau ag??ate privirile în aceea?i direc?ie ca ale lui adic? de ml?dioasa f ?ptura a doamnei Chauchat. cu toate ca insisten?a jalnica ?i plicticoasa a celui din Mannheim nu putu sa-l nelini?t easc? în aceea?i m?sura ca legaturile speciale ale Clavdiei Chauchat cu consilieru l aulic Behrens. privind sa?iu. Hans Castorp se pomeni cu 37. Gustul manifestat de consilierul aulic în alegerea modelului se potrivea prea mult cu al $au personal. din?ii caria?i ?i vorba timida acela?i care. a?a ca nu-i mai ramînea it sa aib? r?bdare a?teptînd rezultatul investiga?iilor ce urma sa le «ca profesoara . tot a?a cum nu se p utea hot?rî sa admit? ca pictura" ulei poate fi altceva decît o leg?tura între un v?du v brutal ?i guraliv §! 0 tînara femeie cu ochii oblici ?i mersul ademenitor. c?reia nici nu-i pasa de el. cu una cu parul cre?. tulbur at ?i pierdut la vederea acestei tinere doamne încîntatoare. faptul n-ar fi sc?pat aten?iei vigilente a lui Hans ?i deci nu . deci în stînga verilor.

ea îns??i plapînda. Era chiar Clavdia Chauchat cea care se ivi pe nea?teptate în mica înc?pere. fusese atît de bolna încît abia au vrut sa-l primeasc?.ultima putînd fi socotita ca dep??ita de timp. încît era cît pe ce sa ca?te gura . cînd cu o clipa înainte nici nu fusese acolo. Hans Castorp observa iar??i. Ne este îns? imposibil sa aprofundam ?i sa ana lizam totul daca vrem s? continuam povestirea noastr?. realizar? c? mai mul?i pacien?i. o mam?. Hans Cas torp o recunoscu. îns? pîna acum se îngra?ase cu optzec de pfunzi. c?ci se întîmplase cu siguran?a ceva care întîrzia activitatea în laboratorul de radiografie. dup? care fura primi?i mama rusoa ica ?i cu Sa?a al ei. A?adar. asem? n?toare cu aceea din cabinetul analitic al doctorului Krokowski. Hans C astorp trebuia s? se afle acolo cu o jum?tate de ora înainte de ceai. Intrarea Clavdiei se produsese într-un mod cu totul neprev?zut. care o slu?ea totu?i. Dup? aceea. în laborator se lucra. Joachim îi arunca lui Hans o privire î" fuga ?i nu se mul?umi numai sa-?i plece ochii.ghimpele nesuferit al geloziei era cel ale c?rei împuns?turi le sim?ea în suflet. faptul ca acu m trebuia s?-l supravegheze ?i pe cel din Mannheim era prea mult dintr-o dat? pen tru starea în care se afla bietul Hans Castorp. sim??minte care alc?tuiesc cel mai bizar amest ec de scîrba ?i solidaritate secret?. într-o a?teptare înfrigurata. în orice caz. ci merse pîna acolo înci lua de pe masa revi sta ilustrata pentru a-?i ascunde fa?a îndaratu paginilor desf?cute. cu b?ie?elul ei numit Sa?a. într-o diminea?a. dar fara îndoiala ca aceasta suferin?a benigna. mai de vreme. Nu ?tiuse ca pîna atunci se vor întîmp la atîtea. un ez care în sufragerie st?tea la aceea?i masa cu SeHembrini ?i despre 234 THOMAS MANN care se spunea ca în aprilie. c?ci nu putea fi acel a?i. teribil de nea?te ptat ?i iat"° împ?r?ind dintr-o data cu cei doi veri aceasta c?m?ru?a strimta. cu reviste ute ferfeni?? pe genunchi. iar inima îi b?tu puiern C' . Nu u Smgurii: cînd intrar?. lumina zilei era exclusa ?i ardeau doar cîteva becuri electrice. c?ci cu aceea?i ocazie avea sa i se fac? o noua fotografie interioara ? i lui Joachim . în s chimb. ?i era pe punctul sa plece acas? complet vindecat. îns??i doamna Chauchat. la micul dejun. Hans Castorp în s? nu avu destula prezen?a de sp'rI sa procedeze la fel. unul nou. zgîi ochii. dar iat? ca trecuser? cînd. îns? chi ar în clipa cînd Sa?a împreuna cu mama-sa intrar? în laborator ?i Hans Castorp îi urmarea u privirile. deoarece pîna acum niciodat? ?i în 1 un fel nu i se cercetase astfel via?a l?untrica a organismului. Abia trecuser? zece minute ca îl ?i auzir? pe scandinavul c omplet vindecat -aceasta reclama ambulanta a sta?iunii ?i a sanatoriului departînd u-se cu pa?i energici de-a lungul coridorului. Ferestrele erau acoperite. Era cev a mai mult de trei ?i jum?tate cînd u?a se deschise -o deschise un asistent tehnic ce lucra la acest serviciu ?i tot norocosul acesta de uria? suedez a fost intro dus: desigur ca cel dinaintea sa ie?ise pe o alta u?a. se înro?i t are. scurtar? azi cu treizeci de minute cura mare de odihna de P?-masa. c?ci nu se a?tepta la nimic nou. iar în sala de a?teptare ap?ru. sim?i într-un mod loarte limpede cum îi fuge sîngele din o braji ?i cum mu?chii maxilarului inferior i se moaie. atunci cînd sosise. cu nasul lung ?1 urî?el. iar cînd ceasul b?tu trei ?i jum?tate amîndoi verii coborîra sc?rile de piatra spre pseudosubsol ?i luar? loc împreun? în mica sala de a?teptare care desp?r?ea cabinetul de consulta?ii de laboratorul de radioSCopie: Joachim foarte lini?tit. f?cea p arte din înf??i?area ei obi?nuita) s? se prezinte la laborator dupa-amiaza. Hans astorp. un fel de pseudozi artificiala. el tr?ia toate sim??mintele pe care le îndura unul îmb?tat de pasiune cînd desc oper? la al?ii propria sa imagine. deoarece programul fusese dat peste cap. u?a de la coridor se deschise. foarte plapînd. Astfel trecur? cele opt zile pîna la radioscopie. ?i dup? toate aparen?ele aveau întîietate. astfel ca se resemnar? la gîndul c? vor l ua ceaiul rece. împreuna cu va rul sau. primi dispozi ?ia de la sora-?efa (care iar??i avea un ulcior. ca ?i atunci cînd intrase suede zul. ca în laborator domne?te un clarobscur. aceste persoane a?teptau de mai mult timp decît cei doi veri. în piUs mai erau o doamna de la masa ru?ilor de rînd. Dup? ce pali. Se auzea vocea consilierului aulic dînd instruc?iuni. treaba se des f??ura mult mai repede. a?teptau sa le vina rîndul: tînarul uria?. A?adar.

*-l1 e de nepl?cut! zise ea ?i cu un gest nervos î?i aranja parul. Pe Hans Casto îl jignise acel destul de". privi în jurul ei. avînd în vedere împrejur?rile. 236 THOMAS MANN i A?a vorbeau. atunci cînd fusese întrebat cît timp cr ede ca va sta ?i le r?spunsese: Trei saptamîni".puse o întrebare lui Joachim . ar fi a?teptat aici. pentru ca în cazul lui erau la locul lor numai rela?ii civilizate ?i convorbiri rostite limpede. Dar v? sf?tuiesc sa ave?i r?bdare. r? spunse Joachim. se ridic? ?i pe fa?a avea o expresie de parca nu ?tia prea bine unde se afla ?i nici cui trebui a sa se adreseze apoi începu sa vorbeasc?. cu un gest degaj at ?i-ar fi scos batista sa-?i sufle nasul." Iar Joachim s-ar fi minunat desigur de dezinvoltura sa. în vreme ce ochii ' de Pribislav pe care con?tiin?a faptului ca este observata îi ab?tea nervozitate din direc?ia lor p?reau pu?in sa?ii. Dup? vreun minut ?i jum?tate î?i schimba pozi?ia. acum ele se auzeau u?or t?r?g?nate ?i nesigure. cu toate ca el era acela care ave a dreptul sa-i vorbeasc? doamnei Chauchat. se las? te pUSe u?or un picior peste altul ?i privi în gol. ci pl?cut voalata. c?ci i se p?rea impertine nt sau cel pu?in de indiferen?a surprinz?toare. ar fi intrat în atr ibu?ia lui Hans Castorp sa conduc? conversa?ia ?i sa rosteasc? un: destul de" inde pendent ?i nevinovat. dar mai ales pe ntru alt motiv. Rîndul lor era înaintea noas-r£L "ogramul este în tîrziat. îi d?dea dreptate ca se adresase varului .. care aruncase o privire gr?bita spre varul sau. în ziua cînd aceasta voce spusese anu me pentru el: Cu pl?cere. Sîn tem în aceea?i situa?ie. Purta o jacheta alba ? o fusta albastra. ar fi spus el ?i.MUNTELE VR?JIT 235 Doamna Chauchat lua loc chiar lînga u?a laboratorului.Da. înspaimîntâtor ?i misterios. r?spunse Joachim. ?i Hans Castorp asculta ca în vis. ~ Destul de. cu rezematorile boante ?i destul de rudimentare. poate. pe genunchi ?inea o carte împrumutata probabil din ala de lectura ?i b?tea încet tactul cu piciorul a?ezat pe du?umea. a?a cum Hans Castorp o auzise procedînd de mai multe ori. cel mai vechi din re ei doi. în aceasta situa?ie. Nu. cu care prilej avusese un sentiment de superiori tate. Cu o mînâ în buzunarul jach tei de lîna ?i cu cealalt? dusa la ceafa. de?i cu anumite intona?ii ascu?ite. a?a cum f?cea Joachim acum. Este a dev?rat ca aceste cuvinte fuseser? rostite atunci cu mai multa claritate ?i u?ur in?a. amestecat îns? cu o încîntare dintre cele mai evlavioase. Se pare ca totul a fost amînat cu o jum?tate de ora. îns? ramînînd totu?i a?ezat: ~ La ora trei ?i jum?tate. Mi se pare ca tocmai au intrat ni?te persoane. întreba ceva .Eu. stimata domni?oara. cu toate ca acesta p?rea cufundat în revista sa ilustrat?. împreuna cu ei. oricum. aceea pe care Hans Cas?orp o cuno?tea de mul ta vreme. nu-i a?a? . la patru fâra un sfert. Dar. Dar oare ce s-a întîmplat? Este aproape ra Patru. era cel pe care-l ?tia din vedere de mai multa vreme. iar gura ei potrivea cuvintele pe care apoi le rostea cu o voce venita din pieptul alb: o voce deloc grav?. fara îndoiala. ci doar le împrumuta. Joachim putea vorbi astfel putea în general sa vorbeasc? cu ea? poate c a se ?i f?lea pe ascuns cu aceste vorbe tot a?a cum el. de?i acesta î?i ?inuse nasul vîtît în revista pentru ca era. ?i noi a?teptam de mai bine de juma-tate de or?. Ha ns Castorp nu era nici m?car gelos pe Joachim. într-un mic liu rotund. la ce ora sînte?i invitat? Iar Joachim. doua persoane. doamna Chauchat întreb?: . Ea i se adresase lui Joachim. pe cînd Hans Castorp st ?tea acolo fara sa fac? nimic . cu totul altceva. într-adevar nepl?cut. f?cuse pe importantul fa?a de Joachim ?i de Settembrini. ba o auzise chiar de foarte aproape. Daca anumi?i ochi c?prui. îns? trebuie sa mi-l înapoiezi imediat dup? lec?ie". asocia?i cu un rubin la inel ?i înv?lui?i de un parfum de portocale. în d efini tiv.Va rog. Hans Castorp. Faptul c? vorbea cu doamna Chaucha t era aproape ca ?i cum ar fi vorbit el î m?car ca în unele privin?e era. vocea care le rostea nu av ea asupra lor un drept prin na?tere. r?spunse lipindu-?i c?lcîiele. Doamna continua: . fiindc? între ei nu exista nimic s?lbatic. în s? probabil fara a dori în mod sincer sa fie în locul lui.

sprijinit e de coapse. Dar acum. Cum doamna Chaucha î?i pusese iar??i un picior peste altui. iar piept ul. îns? cum spa?iul era prea mic. Un soi de ozon statut umplea atmosfera. Nu mai st?tea l?sat? pe spate. arunca revista pe masa ?i Hans Caslorp îl urma spre u?a . în ciuda emo?iei puternice . ?i iar??i îl str?b?tu un fior. Cit e nepl?cut. Hans C astorp st?tea ?i o privea. îns? avea picioarele cam lungi ?i nu lat? în ?olduri. cu a jutorul uleiului ?i al culorilor. singurele care i se parura ca se potrivesc sa fie arborat e fa?a de asemenea idei. un fel de tajera de o form? speciala. ?i tr ecînd prin fa?a doamnei Chauchat. aulic Behrens întorcînd spatele noilor veni?i." iar sunetul acestei voci îl f?cea sa tremure ca de ni?te Ai l l°r* C'6a *un§"l spin?rii.51 în care Hans Castor p întrevazuse o u?oara adversitate din partea bunului Joachim împotriva acestei tova r??e de boala.. U n paravan a?ezat între ferestrele acoperite cu negru împ?r?ea laboratorul în doua p?r? i inegale. o ?inea în dreptul luminii mate a l?mpii din plafon. Consilierul aulic o picta. Hans Castorp întoarse capul cu o mutia întunecata de ru?ine ?i cu o expresi e discreta ?i îezervata. instrument . intra pe usa laboratorului. ci aplecata înainte. cu atele încruci?ate. Trecînd pe lînga el. de?i Han s Castorp îl privise îngrijorat ?i insistent.. genunchiul i se contura precis .. Mai auzea înc? vocea . sculîndu-se.. insa cum nu d?du nici un semn ca ar fi dispus sa cedeze rindul doamnei Chauchat. cu spatele îndoit ?i umerii azuti astfel ca vertebrele cervicale îi ie? eau în afara ?i le puteai vedea ub jacheta ce se lipea de ?ira spin?rii. într-un chip în adev?r ridicol cu batrînul. Se trezir? în el scrupule cavalere?ti ?i dorin?a de a adresa oricum cîteva cuvinte respectuoase doamnei Chauchat.. ajun?i din urma ?i dep??i?i de laborantul care f?cea preg?tirile pentru radiografie ?i p?rea animat de dorin?a de a scap? cit mai repe de de ei. pentru a se sim?i prezem la ceea ce se petrecea în jur în Pa cînd p?trunse în laboiator. ?i. cu bra ?ul întins. procedînd astfel ?inuse socoteala de împrejur?ri ?i în modul acesta dovedise ca?i d?dea seama de situa?ie. sticle concave. era ap?sat din amîndoua p ?r?ile. în clarobscurul laboratorului. de un blond-ro?cat care. Hans Castorp î?i aminti ca ?i ea a?tepta aici s? i se fac? ra diofonia. se v?zu silit sa-?i urmeze varul. acolo. atîrna liber. ?i gîndindu-se la asta. va îndrep ta asupra ei raze luminoase ce-i vor dezv?lui interiorul trupului. lira prea z?p?cit de ceea ce ias? în urma. sprijinindu-?i b?rbia ca ?i bunicul s?u ?i semanînd-ast fel. Joachim trebuia s-o ?tie.Clavdi a" încerca sa se plimbe prin camera. ?i chiar în fran?uze?te daca era posibil. Dar nu ?tia daca asemenea aten? ii cavalere?ti erau obi?nuite aici. p? trunser? în fUn dul camerei. Dup? ce întîmpina din partea lui Joachim o primire atît de rece . ocupat priveasc? o placa negricioasa pe care. Dar inima îi b?tea puternic. iar Joachim. Nu ramaser? mult timp to?i trei laolalt? în mica sala de a?teptare. armonioasa ?i. în ochii lui Ha MUNTELE VR?JIT torp. extraordinar de pl?cuta. de ai oferi sa treac? înaintea lor. tablouri de comanda. îi reproducea aspectul exterior pe o pînza. Heodata. stînd în picioare în fat unui dulap în perete. ""ut v°alata cu care doamna Chauchat întrebase: ... Domnea aici un miros ciudat.. F?r? îndoiala c? dincolo nu d?duser? prea mare importan?a lui Sa?a ?i mamei sale.. nu fara o pornire interioara de a mai întîrzia. poate fiindc? se gr?beau sa recupereze întîrzierea. iar în gînd se gr?bi s? caute cuvintele ?i construc?ia frazei. îvlî se pare c^ tocmai acum au intrat ni^te persoane. fâra s? mai f prins în c ocul împletit. o adversitate ce-l f?cu sa surîda. care nu se îndrepta decît pu?in din pozi?ia ei aplec ata.Dar oare ce s-a Plat. ?i iar??i tehnicianul cu halat alb deschise u? a.? chiar toata linia picior ului ei zvelt se contura sub stofa albastra a fustel-Nu era decît de statur? mijlo cie.sau. îi vedea genunchiul mulat sub stofa l' Ve<ie-a vertebrele cervicale îe?iiui pu?in în atdra sub ceafa aplecata 238 THOMAS MANN ?i parul scurt. Nu vedea nimic sau nu avea decît perPtu foarte vagi m acest clarobscii artilicial. lua ?i ea de pe masa o revista ilustrata ?i se întoarse la fotoliul cu rezemaiorile boante. ?i iata-l pe consilieru. Se deslu?eau aparate.. de întîmplarile din ultimele c minute. nu atît de dezvoltat ?i tît de voluptuos ca al Marusiei. daca ordinea în care fu-sese?i invitat nu st?t ea deasupra oric?rei atitudini curtenitoare.

în spatele lui Joac him. oftînd. de-a lungul peretelui. ?i-e frica sa-?i deschizi forul interior? Fii lini?tit. Hans Castorp se întoarse în i unde se proceda la radiografierea lui Joachitn. picioare. r?spunse consilierul aulic. în acea clipa laborantul apas? cît era n ecesar pîrghia de comanda.. Vei putea chiar sa-?i proiectezi pe perete tainele pieptului.e de m?surat sprijinite vertical. Ei. rîndul sau nu va întîrzia mult. sucindul. iar laborantul corija pozi?ia pacientului. o lumina ro?ie. Joachim se a?ezase pe un fel de sc?unel de cizmar în fa?a unei Iaci de care-?i lipise pie ptul. O lec?ie folosi toare pentr u tineret. îl invit? pe Hans Castorp s? fac? la fel . Iata-i ?i pe Dioscurii no?tri! Castorp ?i Pollux. Dar forma vie.Delincventul urm?tor! spuse Behrens atingîndu-l cu cotul pe Hans Castorp. Treaba aceasta mergea repede. Joachim începu imediat s? se dezbrace pîna la brîu. apoi ramase nemi?cat. rotule. Apoi totul se lini?ti. se apleca pentru a aprecia imaginea. împingînd înainte um?rul lui Joachim ?i framîntîndu-i spatele. care reie?ea cu claritate luminoasa: scheletul. ?i te rog sa nu pretextezi ca e?ti obosit! Vei primi un exemplar gratuit. Foarte interesant. Oare dumitale. partea de sus ?i de jos a coapsei. la un inventator sau în chilia de experien?e a unui alchimist care se ocupa ?i cu vr?jitoria. înd?r?tul c?rora aprinse o lumina. î?i aminti parca Hans Castorp care înv??ase despre treburile acest ea. învîrtind un comutator. se în?epeni pe picioare. fara v? ic?reli! A?adar. pîrîind. spuse Hans Castorp. triumful timpurilor noi-Acesta este un bra? de femeie.. ca orice fotograf. de-a c?ror d ezl?n?uire era nevoie pentru a str?punge materia. într-o camera obscura. Castorp. Asta se f?cea în partea din fa?a. MUNTELE VR?JIT 239 Si izbucni în rîs. cu obrajii trandafirii ?i cu halat alb. Cu ast te înlân?uie?te în scurtul ceas prie lnic. Spatele curbat al lui Joachim se umfla. pricepi. Va rog. Pl?cile de sticla se stinser?. toate acestea func?ioneaz? foarte estetic. ?î?nira . imediat o sa va vedem în transparen?a. Desc?rc?ri electrice izbucnir? ca ni?te împu?caturi. for?ele teribile. Laborantul. Behrens trecu din locul unde st?tuse în camera propriu-zisa. de sute de mii de vol?i. î?i dai seama dup? delicate?ea lui. cuprinzînd-o cu bra?ele. Este în adev?r interesant. Hans Castorp v?zu membre o mene?ti: mîini. zise el. ?i pe cînd Hans Castor p î?i scotea vesta. chintesen?a evidenta. îl conduse în fa?a ?irurilor de placi de sticla întunecate. dar ?i o cutie asem?n?toare cu un aparat fotogr afic pe ?asiu cu roti?e. Ei. fapt care-i rasfrînse într-o parte buza superioara cu tata tocit?. dîndu-se într-o parte. mâ-n?elegi. a acestor p?r?i ale corpului omenes c era schematica ?i avea un contur estompat. fenomenele luminoase di sp?rur? ?i Joachim.. privea calma ?i amenin??toare în camera. î?i manifesta satisfac?ia ?i.curen?i de mii. d?du drumul aerului din plamîni. rotunjit?. . pentru copiii ?i nepo? ii dumitale! Joachim se r . Castorp. a?tepta?i pu?in. un tînar elve?ian bondoc . înv?luia ca o cea?a. Abia supuse. ?i timp de dou? secunde. for?ele încercar? sâ-?i taie drumuri ocolite. se umplu cu un lichid verde. ca un halou pali d. Fulgere p elungi se ridicar?. asemenea unui ochi. Fotoanatomia. îi recomand? lui Joachim s a respire adînc ?i sa ?in? aerul în plamîni pîna cînd totul se va sfîr?i. iar un tub. bra?e ?i frag mente de bazinuri. Apoi se întoarse înd?r?tu paratului. Undeva.. diapozitive de sticl? fixate în perete la rînd ?i nu ?tiai daca te afli în atelierul unui fotograf. O scînteie albastr? sfîrîi în vîrful unui aparat. pe amîndoi. unde consilierul aulic st?tuse Hineauri. mi-ai v?zut cumva pinacoteca part icular?? ?i Iuîndu-l de bra?.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful