P. 1
Thomas Mann- Muntele vrajit

Thomas Mann- Muntele vrajit

|Views: 156|Likes:
Published by sashok_932264

More info:

Published by: sashok_932264 on Jan 22, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as TXT, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/17/2012

pdf

text

original

Thomas Mann MUNTELE VR?

JIT

Expunere premerg?toare Povestea lui Hans Castorp, pe care avem inten?ia s-o istorisim, nu de dragul lui (c?ci lectorul va înv??a a-l cunoa?te ca pe un tînâr modest ?i deopotriv? de simpatic ), ci de acela al întîmpl?rii îns??i care ni se pare demn? în cel mai înalt grad de a fi r elatat? (?i, în leg?tur? cu aceasta, este totu?i potrivit s? reamintim c? e poveste a sa ?i c? un eveniment oarecare nu se întîmplâ nu import? cui): a?adar, povestea acea sta s-a petrecut cu mult? vreme în urm?, ?i este, ca s? spunem a?a, acoperit? de p atina istorica, astfel c? e absolut necesar s? fie prezentat? sub înf??i?area trecu tului celui mai îndep?rtat. S-ar putea ca, pentru o poveste, faptul acesta s? nu fie un neajuns, ci, mai curîn d, un avantaj; se cuvine doar ca povestirile s? apar?in? trecutului întrucît, se poat e spune, cu cît s-au petrecut într-o vreme mai îndep?rtat?, cu atît r?spund mai precis e xigen?elor povestirii, ?i acest fapt este cu atît mai favorabil pentru povestitor, adic? pentru evocatorul în ?oapt? al timpului trecut. Dar se întîmpl? cu ea ca ?i cu oamenii de ast?zi ?i la urma urmelor ?i cu povestitorii: e cu mult mai batrînâ decît vîr sta lor, vechimea-i nu se poate m?sura în zile, iar timpul care o apas? nu se m?so ar? cu revolu?ii în jurul soarelui; pe scurt, treapta sa de vechime de fapt nu tim pului ?i-o datore?te ?i, prin aceast? observa?ie, în?elegem s? facem aluzie la dub la esen??, îndoielnic? ?i ciudat?, a acestui tainic element. Dar ca s? nu întunec?m cu me?te?ugire o stare limpede a faptelor, iatâ despre ce est e vorba: nem?rginita vechime a povestirii noastre izvor??te din aceea c? se desf ??oar? înaintea unei anumite r?sturn?ri ?i a unui anumit hotar care a tulburat adînc Via?a ?i Con?tiin?a... Ea se desf??oar? sau pentru a evita cu bun? ?tiin?a oric e urma de prezent se desf??ura, adic? s-a desf??urat odinioar?, cîndva, în acele apu se zile 6 THOMAS MANN ale lumii dinaintea Marelui R?zboi, cu al c?rui început atîtea întîmpl?ri au început, ?i c are de atunci fâra îndoiala abia au încetat s? înceap?. Prin urmare, povestea aceasta sa desf??urat mai înainte, daca nu cumva cu foarte mult înainte. Dar caracterul trecu t al unei povestiri nu este cu atît mai profund, mai împlinit ?i mai legendar cu cît s e desf??oar? mai apropiat de odinioar?"? Pe deasupra s-ar putea ca aceast? povest ire a noastr? s? apar?in? în alte privin?e, ?i chiar prin natura ei intim?, mai mu lt sau mai pu?in legendei. Vom relata-o în am?nun?ime, cu îngrijire ?i cu cea mai mare b?gare de seama, dar oar e, în adev?r, pl?cerea sau plictiseala ce ne-o provoac? au atîrnat vreodat? de spa?i ul ?i de timpul pe care le-au cerut cu st?ruin?a? F?r? a ne teme c? ne expunem înv inuirii de-a fi exagerat de meticulo?i, înclinam dimpotriv? s? credem c? pl?cut cu adev?rat este numai ceea ce-i lucrat cu îngrijire. Prin urmare, povestitorul nu va sfîr?i cît ai bate din palme istoria lui Hans. Nu-i vor fi suficiente nici cele ?apte zile ale sâptâmînii, ?i nici ?apte luni. Cel mai pot rivit este s? nu se întrebe dinainte cît timp se va scurge pe pâmînt, în vreme ce povestir ea aceasta îl va ?ine în mrejele sale. ?i, Doamne Dumnezeule, nu vor fi chiar ?apte ani! ?i cu aceasta, începem. Sosire Un tîn?r modest pleca în toiul verii de la Hamburg, ora?ul sau natal, spre Davos-Pla tz, în Graubiinden. Se ducea în vizita pentru trei s?ptâmîni. Dar de la Hamburg ?i pîn? acolo jos c?l?toria este lunga; de fapt, prea lung? pent ru scurtimea ?ederii proiectate. Treci de pe platoul înalt al Germaniei meridional e mai întîi prin diferite ?inuturi, urcind ?i coborînd, ?i în cele din urm? ajungi pîn? la ??rmul lacului Constan?a, iar de aici plute?ti cu vaporul peste valurile s?lt?r e?e, dincolo de pr?p?stii socotite odinioar? ca fiind genuni f?r? fund. Apoi, c?l?toria începe s? se f?rîmi?eze, dup? ce atîta vreme se desfâ-?urase în linie drea pt?, ca dintr-un salt. Intervin întîrzieri ?i greut??i. Pe teritoriul elve?ian, în loc

alitatea Rorschach, trebuie s? folose?ti din nou drumul de fier, îns? nu ajungi de cît pîn? la Landquart, o mic? sta?iune alpin?, unde e?ti silit s? schimbi trenul. E o linie îngust? de cale ferat?, unde urci în vagon dup? ce ai stat mult? vreme în b?ta ia vîntului, într-un ?inut lipsit de orice farmec, ?i chiar din clipa cînd se urne?te locomotiva -mic?, dar cu o putere de trac?iune excep?ional? dup? cît se pare începe partea cu adev?rat aventuroas? a c?l?toriei, un sui? abrupt ?i greu, care parc? nu mai ia sfîr?it. Deoarece gara Landquart se afl? înc? la o altitudine relativ sc?zu ta; dar acum o apuci serios c?tre inima mun?ilor, pe un drum stîncos, s?lbatic ?i anevoios. Hans Castorp c?ci acesta este numele tîn?rului st?tea singur într-un compartiment ca pitonat în cenu?iu, cu valiza din piele de crocodil, un dar din partea unchiului ? i tutorelui s?u, consulul Tienappel - ca sâ-l prezent?m de pe acum pe numele lui , cu paltonul ce se leg?na ag??at de un cîrlig ?i cu p?tura f?cut? sul; st?tea la fereastra cu geamul l?sat ?i, cum r?coarea dup?-amiezii se sim?ea din ce în ce ma i tare, î?i ridic?, J 8 THOMAS MANN asemenea unui copil r?sf??at ?i pl?pînd ce era, gulerul pardesiului de o croiala l arg? ?i modern?, c?ptu?it cu m?tase. Lîng? el. pe banc?, se afla o carte bro?ata, intitulat? Ocean Steamships pe Care î?i aruncase ochii din cînd în cînd la începutul c?l?t oriei; dar acum cartea z?cea acolo, uitata, iar r?suflarea gîfîitoare â locomotivei pr es?ra pulbere de c?rbune pe copert?. Dou? zile de c?l?torie îndep?rteaz? omul - ?i cu atît mai mult pe un tînar care înc? nu ?i-a înfipt destul de puternic r?d?cinile în via?a - îl îndep?rteaz? de universul sau co tidian, de tot ceea ce el numea datorii, interese, griji, speran?e, îl îndep?rteaz? infinit mai mult decît ?i-ar fi putut închipui în timpul drumului cu tr?sura spre gar? . Spa?iul care, rotindu-se ?i gonind, se interpune între el ?i locul s?u de ba?tin ?, desf??oar? for?e pe care, de obicei, le credem rezervate duratei timpului; di n or? în or? el determin? prefaceri interioare, foarte asem?n?toare celor provocat e de timp, dar pe care, într-un anumit chip, le întrece. Asemenea acestuia din urm? el z?misle?te uitarea, dar o realizeaz? desprinzînd f?ptura omeneasc? din cercul c ontingen?elor ei, pentru ? o transpune într-o stare de libertate ini?ial?; astfel, cît ?i bate din palme, face un vagabond chiar dintr-un pedant ?i un filistin. Se spune c? timpul este o Lete; îns? aerul dep?rt?rilor este ?i el un fel de elixir, iar dac? efectul s?u este mai pu?in desâvîr?it, în schimb e cu atît mai rapid. Hans Castorp avea s? simt? toate acestea chiar pe pielea lui. Nu era dispus s? i a prea în serios c?l?toria aceasta ?i sa se angajeze suflete?te. Inten?ia sa fuses e, mâi curînd, s? se achite cît mai iute de aceast? obliga?ie, pentru ca trebuia s? se achite, apoi s? se întoarc? ?casa la fel cum plecase ?i s?-?i reia traiul exact de acolo de unde, pentru scurt? vreme, fusese silit sa-l p?r?seasc?. Ieri înc? era a bsorbit în întregime de lumea gîndurilor sale obi?nuite, cu alte cuvinte se ocupase atît de trecutul cel mai apropiat, deci de examenul dat, cît ?i de viitorul imediat, a dic? de debutul în practic?, la Tunder & Wilms" ( ?antier de construc?ii navale, fabr ic? de ma?ini ?i cazangerie"), si aruncase o privire atît de ner?bd?toare pe cît îi îng? uia temperamentul asupra urm?toarelor trei saptâmîni. Acum îns?, i se p?rea c? împrejur? rile îi cer întreaga aten?ie ?i c? nu-i era îng?duit sa treac? peste ele cu u?urin?a. în cepea sâ-l fr?mînte ?i s?-i stîrneasca o oarecare îngrijorare sim?âmîntul de a fi ajuns în iuni înalte, al c?ror aer nu-l respirase înc? niciodat?, ?i unde, dup? cum ?tia, d omneau condi?ii de via?? neobi?nuit de firave ?i MUNTELE VR?JIT 9 neîndestul?toare. Patrie ?i orînduire social? erau no?iuni care nu numai c? r?m?sese r? foarte departe în urma lui, dar, mai ales, r?m?seser? cu mul?i stînjeni sub el, i ar ascensiunea continua mereu ?i mereu. Suspendat între aceste no?iuni ?i necunoscu t, se întreba ce se va petrece cu el acolo sus. Oare nu era nechibzuit ?i nes?n?to s pentru unul c? el, n?scut ?i obi?nuit s? respire la numai cî?iva metri deasupra nivelului marii, sa se las* purtat dintr-o dat? c?tre aceste regiuni înalte, f?r? s? fi petrecut cîteva zile în vreun loc intermediar? Dorea sa fi ajuns deja la desti na?ie c?ci, î?i spunea el, odat? ajuns sus, va putea tr?i ca în orice alt loc, iar n u ca în clipa de fa??, a urcu?ului, cînd tot ce-l înconjoar? îi aminte?te ca se afl? în re

giuni neobi?nuite. Se uit? afara: trenul ?erpuia prin defileul îngust; se vedeau p rimele vagoane, se vedea locomotiva chinuindu-se ?i zvîrlind valuri de fum brun, v erde ?i negru, ce se risipeau. La dreapta, murmurau ape în adîncuri; la stînga, dintre blocuri de stîncâ, ?î?neau brazi întuneca?i spre un cer sur ca piatra. Ap?reau tunele s cufundate în bezn?, ?i cînd se f?cea iar??i lumin?, se deschideau vaste pr?p?stii cu mici a?ez?ri aflate pe fundul lor. Apoi toate se închideau ?i ap?reau alte defile e, cu r?m??i?e de z?pad? printre cr?p?turi ?i surp?turi. Urmau opriri în fa?a unor g?ri pr?p?dite, capete de linii, pe care trenul le p?r?sea pornind în sens opus, fapt ce te z?p?cea complet, c?ci nu mai ?tiai în ce direc?ie c?l?tore?ti ?i nici n u-?i puteai da seama unde se afl? punctele cardinale. Priveli?ti m?re?e asupra m iraculoasei înf??i??ri ?i aglomer?ri a universului alpin, în care p?trundeai urcînd, s e dezv?luiau ?i, apoi, disp?reau, la o cotitur?, din fa?? ochilor pierdu?i în admi ra?ie. Hans Castorp î?i spuse c? f?r? îndoial? l?sase în urma zona copacilor înfrunzi?i ?i, de asemenea, dac? nu se în?el?, pe aceea a p?s?rilor cînt?toare, iar gîndul acesta al încet?rii totale, al despuierii, îl f?cu s? fie cuprins de un fel de ame?eal? ?i de o u?oar? grea?a, încît vreme de doua minute î?i acoperi ochii cu mîna. Dar îi trecu. C onstat? c? urcu?ul luase sfîr?it ?i c? dep??ise punctul cel mai înalt ?l defileului. Acum, trenul mergea mult m?i lin, pe fundul unei v?i. Er? cam c?tre ora opt seara ?i lumin? zilei înc? mai d?inuia. In dep?rtare, la ext remitatea peisajului, ap?ru un lac cu valuri cenu?ii, iar brazii se în?l?au negri deasupra ??rmurilor ?i de-a lungul povîmi?urilor. se r?reau, se pierdeau, nel?sînd d up? ei decît o îngr?m?dire stîncoasa, de-o goliciune trista, înv?luit? de cea??. Trenul se opri lîng? o gara mic?; era Davos-Dorf, dup? cum auzi Hans Castorp strigîndu-se p e peron, prin 10 THOMAS MANN urmare în curînd avea s? ajung? la cap?tul c?l?toriei. ?i deodat?, lîng? el, r?sun? vo cea lui Joachim Ziemssen. vocea potolit? ?i hamburghezâ â v?rului s?u care-i spunea: Bun? ziua, b?iete, e timpul s? cobori. ?i cum privea pe fereastr?, îl z?ri pe peron chiar pe Joachim în persoan?, purtînd un r aglan castaniu, f?r? p?l?rie ?i cu un aer de s?n?tate pe care nu i-l mai v?zuse niciodat? pîn? atunci. Joachim rîse ?i spuse iar??i: Ei, hâi, b?iete, coboar? odat?; nu te mai codi! Dar înc? n-am ajuns, zise H?ns Câstorp uluit ?i f?r? s? se urneasc? din loc. Ba da, ai ajuns. Uite satul. De aici e mai aproape la sanatoriu. Am tocmit o tr? sur?. H?i, da-mi bagajele. ?i rîzînd z?p?cit în tulburarea sosirii ?i a revederii, Hans Castorp îi întinse valiza ?i paltonul, p?tura f?cut? sul în jurul bastonului ?i a umbrelei ?i, în sfîr?it, Ocean St eamships. Apoi str?b?tu în goan? coridorul îngust ?i s?ri pe peron s?-?i salute v?rul mai de aproape - de fapt, abia acum urm? s?-l salute propriu-zis - a?a cum se c uvenea, adic? f?r? exuberan??, ca între oameni cu moravuri reci ?i aspre. Poate s? par? oarecum ciudat, dar de cînd se ?tiau ?u ezitat s?-?i spun? pe nume, de teama unei izbucniri prea afectuoase. Totu?i, cum nu puteau sâ-?i zic? nici pe numele d e familie, se opriser? la b?iete". Asta devenise un fel de regul? stabilit? între c ei doi veri. Un b?rbat în livrea, cu ?apca împodobit? cu galoane, îi privi cum î?i strîng mîna tînârul en stînd într-o pozi?ie militâreascâ iute ?i cu un aer de stinghereal?, apoi omul se apr opie ca sâ-i cear? lui Hans Castorp recipisa de bagaje; era portarul sanatoriului interna?ional Berghof', care le spuse câ vrea s? se duc? s? ridice cuf?rul vizitato rului de la gara Davos-Platz, în vreme ce domnii pot plec? imediat cu tr?sur?, spr e ? merge s? cineze. Omul ?chiop?ta vizibil, astfel câ prim? întrebare pe care Hans Castorp i-o puse lui Joachim Ziemssen a fost: E invalid de r?zboi? De ce ?chioâpâtâ în halul ?sta? Ei, asta-i, ?i-ai g?sit! r?spunse Joachim cu o oarecare am?r?ciune. Invalid de r ?zboi! Asta o are la genunchi, sau a avut-o, câ i-âu scos rotula. Hans Castorp realiz? într-o clip? ce voise s? spun? Joachim. Ah! Asta-i! exclam? ?i-?i în?l?? capul din mers, întorcîndu-se pu?in. Doar nu vrei s? mâ faci sa cred câ tu înc? mai ?i ceva? Ara?i ca un MUNTELE VR?JIT 11

Ah. r?spunse Joachim. o porecla d estul de caraghioas?. spuse el. a c? rei cl?dire aducea mai mult cu un fel de ?opron. ?i Hans î?i privi v?rul pe furi?. ca pe roate. în adev?r. Se a?ezar? în tr?sura galben? care-i a?tepta în pia?a pietruit? din fa?a g?rii. spuse dînd din cap. Aceste urech i fuseser? singura am?r?ciune ?i durere a vie?ii sale. O jum?tate de an? B?iete. aclimatizeaz?-te. iar în afara de asta. brunet?. numai Dumnezeu ?tie cît este de pl?cut savantlîcul ?sta. dar s? trecem peste asta. sînt bronzat . Cu ochii mari ?i negri. pentru tine reprezint? totu?i o buna bucat? de vreme. timpul. De altfel. s-ar zice c? mai por?i centironul ?i c? vii direct de pe cîmpul de manevr? . îi r?spunse Joachim. f?cu el ?i se ridic? pe perna. Din p?cate. ?i eu cred c? da. d atorit? soarelui ?i vîntului. ceea ce nu-l prindea prea bine. în stînga. un model de for?a tinereasc?. trei s?pt?mîni nu înseamn? aproape nimi c pentru noi. îl lamuri. care ai venit în vizit? ?i care nu treb uie s? stai cu totul decît trei sâpt?mîni. aproape trist?. pînâ la o anume vreme. continu? el ridicînd din umeri. privind drept înainte. ?i în vreme ce murgii pornir? la drum. Ce-i drept. în gînd. întorcîndu-?i spre Castorp ochii mari. care la ultimul consu lt general mi-a comunicat c? mai am de stat cel pu?in înc? vreo jum?tate de an. la noi clima nu e unica ciud??enie. Aici. cînd? P?i. Mi-ar fi pl?cut sa-l ui t cît mai repede ?i s?-mi fac stagiul. Hans Castorp se întorcea mereu sa-l priveasc? dintr-o parte. în primul rînd. O s? vezi aici o diversitate de lucruri noi pentru tine. e?ti nebun? strig? Hans Castorp. ?i tu ?tii c? a te în toarce acas? în trei sâpt?mîni" este o idee de acolo. cu dop de metal. dup? cum spune mereu Behrens. totu?i nu sînt înc? s?n?tos. Totu?i te-ai îndreptat minunat. dar care. deasupra unei guri c?rnoase ?i frumos conturate. o s? vezi. da r imediat se a?eza într-o pozi?ie mai piezi??. clatin? capul de mai multe ori. Da. F?r? îndoial?. pe care patria sa blond? nu contene?te sâ-l creeze. trei saptamîni sînt cît o z i. care fuseser? to tdeauna blînzi. croi t parc? sa poarte uniform?. prin urmare tu te ?i vezi. care-l asigura: E grandios! . mai expectore z sputa. ar fi fost cu adev?rat frumos dac? n-ar fi avut urechile prea dep?rtate. nep?s?tor ?i iritat în acela?i timp. Hans Castorp se frâmînta indignat pe perna tare a scaunului: 12 THOMAS MANN O jum?tate de an? Dar e aproape jum?tate de an de cînd e?ti aici! Nu avem chiar atît a timp.. între noi are ?i un nume. crezi? r?spunse Joachim. împreun? cu mine? Nu vad. Apar?inea acelui tip foarte brun. Cît despre ceea ce crezi rel ativ la starea mea. lucrurile nu merg chiar a?a. îns? jos hîrîie înc? foarte tare. mâ simt mai bine. cei de aici. Prive?ti peisajul? Era exact ceea ce f?cea Hans Castorp. Dar a?teapt ? pu?in. culoarea bronzului întunecat. Hans Castorp continu?: Dar ai sâ te întorci curînd acas?. c?p?tase. Da. peste trei s?ptâmîni. iar pielea lui. sus. o sâ vezi c? nu-i o treab? chiar atît de u? oar?. ?i se mai aud zgomote ?i în al doilea spa?iu intercostal. O sa mai afli tu multe. nu mai e foarte grozav.! Da. ?i-i arata varului sau un obiect pe care-l scoase pe jum?tate din buzunarul interior al raglanului. c?ci de abia ai sosit. ^ Cît de savant ai devenit! zise Hans Castorp.dragon. acum se aude mai p u?in. Acum a vea alte griji. Pentru ei. continu? el ?i ad?ug?: Aici î?i s chimbi concep?iile. cei mai mul?i dintre noi au cîte unul asem?n?tor. îns? pentru tine. curînd? întreb? v?rul. Joachim era mai înalt ?i mai lat în spate decît el. cu musta?? mic?.. sus. c?p?taser? o expresie pu?in obosit ?. f?r? s? dea aten?ie indign?rii sincere a varului sa u. culoarea bron zat? nu dovede?te prea mult. unde alt?dat? se auzea un ral. Cu tine. în ultimele cinci luni. Nici nu-?i închipui cîta lib ertate î?i iau ??tia de aici cu timpul oamenilor. reîntors acas?. ?i apoi. oache?? din na?tere. din vale. zise Joachim ?i. dar bronzul se datore?te soarelui ?i z?pezii. Curînd. s? existe vreo pi dic?. Da. grâbindu-se apoi s?-l ascund?: era un flacon turtit din sticla albastra.

dup? cum po?i s?-?i dai seama. atît pe fundul v?ii cît ?i pe cele doua povîrni?uri. începînd de acolo de unde valea se îngusta. O buna bucata de vreme. era din cauza expresiei noi ??tia de-aici. drumul ducea paralel cu calea ferat?. ?i pretutindeni se aprindeau lumini. pe un mic podi?. zise Hans Castorp. Eu vorbesc ciudat? întreb? Joachim cu o oarecare îngrijorare. De altfel. g?urit? ?i poroasa ca un burete. Unde sînt oare ghe?arii ?i crestele înz?pezite ?i masivele uria?e? D rept s?-?i spun. . Jos s e întindea valea locuita.. Seara se las? repede. dar mai ales pe cel din dreapta ce ie?ea în afar? ?i pe care. apoi. cu un turn cu cupol?. de u miditate. ?i care este marcat? cu o precizie deosebit de izbitoare. este un aer renumit. Citeodata. nimic al tceva decît stîncile. iartâ-m?. . Dar sfîr?e?ti prin a obosi. Daca se exprimase îns? astfel.. Lipsit de mireasma. dar gînde?te-te câ ?i noi sîntem la o în?l?ime înspaimîntatoare. r?spunse Joachim. Sanatoriul Schatzalp" se afl? la altitudinea cea mai mare. In spatele intr?rii în defileu. se gr?bi s? spun? Hans Ca storp. Pe partea cealalt?. deloc bine. acolo. începu s? se simt? tot mai tare r?coarea serii. sîntem sâtui pînâ-n gît. Spre stînga urcau pote ci printre livezi. mai ales cînd ninge. pe care Joachim o întrebuin?ase de patru sau cinci ori pîn? atunci. în terase. care însufle?ise vreme de o clipa cerul acoperit în întreg ime. ca sa fiu sincer.Da.Minunat! remarca el cu polite?e. p?trundea cu u?urin?a ?i nu spunea nimic sufletului. în dre îi mai z?re?ti înc? albâstreala? apta Vîrfului Negru. ?i care i se p?r use într-o anumit? m?sur? ap?s?toare ?i stranie. ai ?i un ghe?ar. nu glum?! Se cuib?rise spaima în mine. arc o 14 THOMAS MANN înf??i?are mai pl?cut?. O mie ?ase sute de metri! Asta înseamn? aproape cinci mii de picioare.De z?pad? ve?nica. A?a se face ca piscurile nu mai ies chiar atît de tare în eviden?a.Da. ve?nica. se câ?ârau casele. de ardezie. Po?i s? m? crezi c? noi ??tia de -aici. acolo unde . . Era rece nimic altceva. nu. în care tocmai se aprindeau luminile ?i care. luînd-o la stînga peste linia îngust?. ?i peste natur? domnea acea stare de trecere MUNTELE VR?JIT 13 decolorat?. dar nu sînt decît cincizeci. în prospect se specific? o sut?. fundalul mun?ilor mai în dep?rta?i avea o culoare rece.Ba da. continua J oachim. ?i o dat? cu ei se opre?te totul. de sus. p?rea. sînt înalte. aia sînt sili?i s?-?i transport e cadavrele cu bobul. nu mai este nimic. întorcîndu-se c?tre v?rul s?u. brazi i se opresc brusc. daca vrei. . în seara aceasta regiunea nu se prezint? întro lumina avantajoasa. dar este un ghe?ar autentic. . îngust? ?i pu?in ?erpuitoare. ?e ?i stinsese. atît pot sa-?i sp un. ca s?-l încerce. Nu. nu g?sesc c? priveli?tea este chiar atît de formidabil?. Piz Michel ?i Tinzenho rn. neînsufle?it? ?i trist?. m?r ginit ici ?i colo de case. Aproape pretutindeni dai de limita pîn? la car e cresc copacii. . dup? cum vezi. Sanatoriul nostru este a?ezat înc? ?i mai sus decît satul. trecur? un rîu ? i urcar? la trap pe un drumeag în panta u?oar? c?tre versantul împ?durit. e pe pa rtea cealalt? ?i nu se poate vedea de aici. Hans Castorp aspir? prelung ?i adînc acest aer str?in. pierzîndu-se în întunecimea obosit? a p?durilor de brad.Nu. fleacurile astea nu mi se par chiar atît de înalte. . observa Hans Castorp. Cu cincizeci de metri mai sus. m-am c???rat pîna aici. Palida ro?ea?a a amurgului. Da. pe care nu po?i sâ-i vezi de aici. . de departe. am avut aceast? impresie doar o clip?. ghe?arul Scaletta. de sus". zi se Hans Castorp.G?se?ti? întreba Joachim. Iarna. ?i cum se stîrni pu?in vîntul. în via?a mea nu am urcat atît de sus! ?i cu oarecare curiozitate. O mie ?ase sute de metri deasupra nivelului marii. pe firul v?ii. într-un fel exagerat ?i nestâpînit ?i care nu-i st?tea. Vorbe?ti foarte ciudat. cu fa?a îndreptat? spre sud-vest se înal?? o cl?dire lung?. spuse Joachim ?i gura i se strîmba o clip? cu dezgu t. de consisten?a. sînt ?i ei acoperi?i de z?pad? tot anul.Da. deoarece drumurile nu mai sînt practicabile. toate acestea sînt destul de sus. piscul ?la de sus Nu mare. din cauza atîtor balco na?e. ce precede c?derea definitiva a nop?ii. dac? fa ci socoteala.

trebuie s-o recun osc. ce-i zguduia pieptul. ?i deodat? sim?i câ-l cupri nde nevoia de a rîde. Asta-i camera ta. Mi-ai povest it atîtea lucruri caraghioase. citind ziar ele. la voi. dup? cin? stau ?i eu întins pe balcon. De undeva ap?ru 0 infirmier? cu bonet? alb? ?i c u un pince-nez al c?rui ?nur era trecut pe dup? ureche. Nu mai era deloc st?pîn pe sine ?i. între poart? ?i ap?r?toarea de vînt. pe covorul de iut? al coridorului îngust. Dar în mod obi?nuit. al c?rui dispozitiv electric fu manevrat de slujba?ul francez. Eu am c?p?tat azi permisiunea s? ies. v? întinde?i pe balcon chiar ?i în timpul nop?ii? întreba el cu voce tremur?toare .?i astfel MUNTELE VR?JIT 15 se întîmplâ câ dispozi?ia celor doi tineri era excelent? cînd se dadurâ jos din tr?sura car îi condusese cîteva clipe la pas. era camera portarului. ? i abia acum veselia îl cuprinse definitiv. încît acum rîdea atît de tare. nu-i a?a? Mi se pare c? mi-e foame. Pere?ii luceau. ?i-i conduse prin holul bine luminat. Da. din cauza c?l?tor iei. chinuit? ?i f?r? chemare a utentic? pentru naeserie. zise el respirînd pe gur?. întreb? el. Joachim aprinsese . asta-i regula. Sînt complet stors ?i sleit de mult ce-am rîs. schimonosindu -i fa?a uscat? de vîntul rece într-o grimasa pu?in cam dureroas?. ?i apoi.. Ce face? Disec?ia sufletelor? Dar asta este dezgust?tor! exclam? Hans Castorp. E specialist în d isec?ia sufletelor pacien?ilor. un rîs puternic ?i nestâpînit. dar n-am putut g?si ceva mai potrivit. f?r? zgomot. Din mers. Unde-or fi oare v izitatorii. însu?i Behrens este un cinic bâtrîn o celebritate. a întrecut orice m?sura. Cum. în dou? locuri ale coridorului. Cum a?a? Cadavrelor nu l e pas?. e ra o sor? de confesiune protestant?. Mergem imediat la mas?. La dreapta stau eu. în treac?t fie spus. Globuri de sticl? m at? r?spîndeau o lumina palid?. Cu bobul! ?i asta mi-o spui cu cel mai mare calm? Constat c? ai devenit teribil de cinic în aceste c inci luni! Cîtu?i de pu?in cinic. ?tii. Cel pu?in se m?nîncâ bine. Intrar? în ascensor. asistentul. un tip foarte intel igent ?i priceput. Ei. Num?rul 34 Imediat la dreapta. un slujba? cu înf??i?are de francez. pe du?umea. care st?tuse lîng? telefon. aple at înainte. deoarece voiam s a te întîmpin. spuse Joachim. de-a lungul unei rampe în zigzag. hai s?-?i vezi camera ?i s? te s peli pe mîini. Hans Castorp arunc? o privire ?i observ? câ sînt goale. poate sînt pu?in cam obosit.. iar la stînga e o pereche de ru?i cam dezordona?i ?i zgomoto?i. cu gîtul scurt. Chestia aia cu disec?ia sufletelor a fost prea ta re. frâmîntat?. Joachim rîse ?i el din toat? inima . dup? toate cele auzite. curioas?. De altfel. Hans Castorp î?i ?tergea ochii. un vechi membru al un ei asocia?ii studen?e?ti ?i chirurg remarcabil. câ-i curgeau lacrimile de sub mîna cu care. în prospect se insist? mult pe activitatea lui. aici sus? P??eau. despre al c?ror rost Hans Castorp uit a s? mai întrebe. în timp ce urcau. r?spunse Joachim ridicînd din umeri. Dup? toate aparen?ele. iar v?rul sâu îi r?spunse: î?i fac cura pe ?ezlonguri. acoperi?i cu un st rat de vopsea de ulei ca lacul. aici la noi este foarte posibil s? devii cinic. iar în spa?iul interior avea cuier pentru haine.Cadavrele? Asta-i buna! Haida-de! exclam? Hans Castorp. albi ?i severi. ?i care o s?-?i plac?.. se aflau ni? te 16 THOMAS MANN baloane. Pu?in a lipsit ca Hans Castorp sâ nu izbucneasc? din nou în rîs. f?r? îndoial?. întins? pînâ la portal l sanatoriului interna?ional Berghof'. mari vase pîntecoase.. De la opt la zece. ?i d e acolo le ie?i în întîmpinare. îmbr?cat cu aceea?i livrea cenu?ie ca a omului ?chiop di n gar?. ?i picioarele tale sînt reci? Ceea ce-i enervant este c? în acela?i timp fa?a îmi arde. Dar acum. î?i acoperise ochii. dup? cîte se pare. ce zici? U?a era dubla. Num?rul treizeci ?i patru.ceea ce p?rea câ-i face bine . disec?ia sufletelor îl d ?duse gata. în dreapta c?ruia se întindeau saloanele. Mai este apoi ?i Krokowski.

Dup? aceea î?i freca obrajii cu crema. de dup? un coli a! coridorului. Pe scrin. sim?ind îndemnul s? vorbeasc? nu importa ce. un ofi?er din marina engleza. Ce camer? frumoasa! Aici se poate st a comod ?i pl?cut cîteva saptamîni. îl ?oca chiar ?i pe el. apoi continu a cu muita volubilitate: Ce voiam sa mai spun. sîn t minunate. ca un copila?. bi neîn?eles. pentru ca era b?rbierit proasp?t ?i lacrimile îl usturau. zise Joachim. o muzica de tîans. dar n-a prea fost la în?l?ime. cu mo bilele albe. Cu mînecile c?m??ii s uflecate. Rosti cuvîntul bi neîn?eles" cu oarecare afectare. Ar trebui sa fie un frig mai mare decît asta. ca la vama controlorul a fost foarte în?eleg? tor. un zgomot nu prea tar e. a fost evacuat? înc? de ieri diminea?? ?i.Nu. . iar el. ca pe timpul cînd v?r ul MUNTELE VR?JIT 17 s?u era student ?i f?cea propaganda pentru acest fel de pronun?are. La pr imul etaj îns?. metilaldehidei nu-i rezista nici cei mai viguro?i microbi .Dr?gu? din partea ta.tu?ea unui om. ?i-i transmise lui Joachim salutari de la diferite cuno?tin?e din ora?ul na tal. Hans Castorp primi aceasta relatare cu o v?dita indiferen??.. s-au f?cut fumiga?ii serioase cu formol care.. izolînd ?i prelungind silabele. brodate simplu în cul ori vii. chiar ?i fara noima. Presupun ca ofi?erul de marina se râdea cu o ma?ina de b?rbierit normala. îns? o tuse care nu sem?na cu nici o alta auzita de Hans Castorp vreodat?. Dar am înghe?at! în special trupul mi-e cumpl it de înghe?at. e-un lucru pe care-l ?tiu din experien??. De asemenea este normal ca pe o piele iritat? apa s?rata sa dea o senza?ie de usturime. U?a de la balcon era deschisa.August! August! exclama Hans Castorp. de fapt. camera va putea fi a t a. De altminteri. în lumina ei tremur?toare. însu?i Behrens are obraji i înro?i?i din zori ?i pîna-n noapte.Fumiga?ii. ci se mul?umi sa zic?: . dar în?eap? la nas. gros ?i îavabil. Hans Castorp se opri deodat? pironit de un zgomot înfior?tor. dar într-un fel atît de evident oribil. Logodnicul ei. iar cu fleacurile astea te zgîrii mult ma i u?or decît cu un brici bine ascu?it. care s e auzea destul de aproape. r?spunse Joachim. Pe coridor. Alalt?ieri a murit aici o americanc?. Dar. Joachim nu o f?cu.. o tuse în comp . go on. ca marinar. Alalt?ieri sear?. în asemenea cazuri. Ie?ea pe coridor în fiecare clipa sa plînga. Da. ceea ce.. pune mîna sa vezi cum rd! Posibilitatea ca cineva sâ-i ating? fa?a nu se potrivea nicidecum cu firea lui Han s Castorp. privindu-i cu un aer curios ?i miop. încît Hans Castorp f?cu o strîmbatura ?i î?i hol a ochii în direc?ia lui Joachim.plafoniera ?i. cu linoleumul ne ted ?i curat ?i cu perdelele de pînz? str?lucind de cur??enie. comode. ca sa se dea drumul la calorifer în august. bunu f Joachim pusese într-un vas mic cîteva flori ce putuse g?si dup? primul cosit. nu-i a?a? Bineîn?eles ca o cur??enie riguroas? este o condi?ie de cea mai mare importan?a. infirmiera ap?ru din nou. de altfel. asta e grozav. astfel. camera se ivi vesel? ?i lini?tita. . de?i fa?a îmi este groaznic de înfierbîntata uite.. al tfel nu mai g?sim nimic de mîncare. da. cu tapetul de asemenea alb. Dar. Era fara îndoiala o tuse . stînd în picioare în fa?a chiuvetei mari ale c?rei robinete nichelate str?lu ceau în lumina electric?. americanca a mai avut doua hemoptizii foarte puternice ?i cu asta ?i-a dat sfîr?itul. aici ne ?in mai curînd în frig. ?tii. abia de arunca o privire scurta spre patul de metal alb. obi?nuie?te sa întrebui n?eze crema.Fierbin?eala se datore?te aerului ?i nu înseamn? nimic. datorita serviciului.H2CO. cîteva fire de coada-?oricelului ?i cî?iva clopo?ei de munte culese chiar de el de pe po vîrni?. a stat lînga ea. dup? gustul la moda. Behrens a ?tiut de la început c? o s? dea ortul popii înainte de-a sosi tu ?i ca. spuse Hans Castorp. Dar aici nu se face deloc foc? striga el deodat? ?i se repezi la radiatoare ca sa-si lipeasc? palmele. spuse spalîndu-se ?i ?tergîndu-?i mîinile. abia auzita. . Continuînd sa sporov?iasc?. mai adaug? ca avea în cuf?r doua sute de buc??i de M?ria Mancini ?igara sa preferata . înfa?at cu rufarie proasp?t?. Unii nu ?e obi?nuiesc niciodat?. c ?ci folosesc ?i una ?i alta. . a?a încît lucrul acesta n-are de ce sa ne surprin d?. se z?reau luminile din vale ?i din dep?rtare r?zb?tea..

la care Joachim se mul?umi sa ia lista de bucate ridicînd din umeri într-un fel pe car e nimeni nu i-l cunoscuse alt?dat?. Exista a tîlea soiuri de tuse. Nu-i u scata. spuse el. n?scut parca pentru c?l?rie. de asemenea. MUNTELE VR?JIT 19 . o aud în fiecare zi ?i nu simt nevoia sa mi-o descrii. un b?rbat e legant. cu voce de alto. dar nici nu po?i sa spui ca e cu expectora?ie. asta de aici este un caz grav. tu nu e?ti decît un biet debutant. chefuri. mai poate fac e înc? plimb?ri. o femeie tînara. cînd ia masa are întotdeauna la ea o car te. diferite brînzeturi ?i fructe. . fa?a-n fa??. ?i iat? unde a ajuns. îi mai spuse Joachim. fri ptura cu diferite garnituri. de?i pofta de mîncare era mai mica decît ar fi cr ezut. îl explica Joachim în ?oapta. Se spune ca a colindat sanatoriile de tubercu-lo?i înc? de pe cînd era copila ?i de atunci n-a mai tr?it în lume. adaug? el. ?i care cioc?nea mer eu cu degetul mijlociu de la mîna dreapta în fa?a de masa.ara?ie cu care orice alta tuse auzita cîndva fusese m?rturia viguroasa a unei minun ate s?n?t??i. spr e marea lui veselie. care citea o carte. în tinere?ea mea. Dar acum. elegant ?i pl?cut. cu chipurile luminate de abaj urul ro?u al l?mpii de pe masa. fie uscate. iar cuvîntul tuse nu i se ma i potrive?te nici pe departe.Da. care luau masa în afara programului. îl asigura de mai multe ori ca literalmente vedea în interiorul celui n?scut pe ntru c?l?rie. se servea chiar ?i ?ampanie . c a este ceva cu totul nou pentru mine ?i ca e firesc sa ma impresioneze. cu cele cinci luni ale tale ?i înc? vei mai fi cînd vei împlini anul. chipul bucalat. E foarte retrasa. aproape de fereastr a. urlam ca un lup ?i-mi aduc aminte ca to?i erau ferici?i cînd începeam sa expectorez. de vreo treizeci de ani. frecventat mai ales de oaspe?ii no u-sosi?i. Mîncar? supa de sparanghel. o asemenea tuse înc? n-a existat. ci suna asemenea unui mestecat mfiorator de slab în terciul unei de scompuneri organice. Hans Castorp mînca mult. Hans Castorp î?i împreuna mîinile proasp?t sp?late ?i l e freca una de alta cu o senza?ie de a?teptare pl?cut?. cînd aveam anghina. Destul. îi spuse Hans Castrop varului sau. Totu?i. Este întocmai ca ?i cum ai privi în trupul omului sa c onsta?i cum arata a?a ceva: numai mocirla ?i noroi. ca n-am mai auzit pîn? acum nimic asem?n?tor. în fa ?a saloanelor. La restaurant Restaurantul era luminat. iar cînd intrar? în restaurant. ochii lui obosi?i de c?l?torie aveau o sclipire cam febrila. fe meia î?i schimba locul. Hans Castorp afla ca aici chelneri?ele se numeau fete de sal on". ro?ii umplute. în restaur ant se f?ceau. s?rb?torirea plec?r ilor apropiate. Dar. sor? alb ?i cu o culoare extraordinar de s?n?toasa în obraji ?i. sau de aceia care primeau vizite. r ochie neagr?. pe lînga ea. . iar cea cu expectora?ie se s pune în general c? este preferabila ?i mai buna decît atunci cînd te-apuci sa latri în f elul acesta. a?a cum proceda de fieca re data cînd se a?eza Ia masa poate pentru c? str?mo?ii lui î?i f?cuser? rug?ciunea în ainte de-a mînca supa.în cazul acesta. cel pu?in pentru mine. Insa Hans Castorp nu era în stare sa treac? peste impresia ce i-o f?cuse tu?ea auz ita.de altfel o tuse fara chef ?i via?a.. nici m?car nu mai este o tuse vie. nu se afla aici decit o singura vizitatoare. întorcîndu-le spatele. St?teau lînga storul galben-deschis. zise Joachirn. . Mîncarea era excelenta. ca ?i rezultatele favorabile ale consulturilor generale. o pr?jitura deosebit de gustoasa.Trebuie sa te gînde?ti. cîteodata. Cînd tinerii se a?ezar?. ?tii. Dar avea obiceiul sa manînce mult chiar ?i atunci cînd nu-i era foame din resp ect pentru el însu?i.. era. fredonînd în acela?i timp. E un aristocrat austriac. îi servi o fata dr?g?la??. dup? cum îi explica Joachim. Comandar? o sticla de Gruaud-Larose. fie cu expectora?ie. . ce nu se manifesta prin zvîcm turi regulate. pe care Hans Castorp o d?du înapoi spre a fi înc?lzita. Ocupaser? o masa pe locul cel mai bine plasat ?i mai pl?cut. Hans Castorp vorbi îndelung despre tu?ea celui n?scu t pentru c?l?rie. 18 THOMAS MANN în timp ce-?i continuau drumul. A?ezat imediat în dreapta holului. D ar mai erau anivers?rile zilelor de na?tere ?i.

?i nu apucau s? înghit? bine. recunoa?te ca expresia e de nepre?uit. ba chiar cu o oarecare voluptate ?i. gîndindu-se la soarta lui. Ba. nu trece. d?deau din cap. r idicau din umeri. zise cu o figur? îndurerat?. înregistrez gre?elile acestei inculte doa mne Stohr ?i-mi pierd timpul. O doamna. o schimbare. nu se poate prevedea nici m?car cu aproxi ma?ie cînd voi putea pleca de aici. . Spunea dezinfixare". iar despre o alt? doamna. De altfel ?i Joachim era foarte însufle?it. cît ?i despre cei interna?i în sanator iu. varul sau îl sili s? repete povestea cu cadavre le coborîte pe pîrtia de bob. ar fi trebui t de mult sâ fiu înrolat ?i luna viitoare sâ m? prezint la examenul de ofi?er. dar trecea peste toate astea cu un gest neglij ent al mîinii. ocolind cu grij? ex presii prea sentimentale. rîse ?i el. fa?a îi ardea ca focul. . r?spunse Joachim. jos. este minunat c? ai venit. Pe cînd eu sînt silit sâ încremen . o persoan? de altminteri destul de bolnava. spune ?i tu dac? nu-i trist pentru mine. cum vrei s-o iei. aproape în aceea?i clipa . ceea ce f?cu. în sch imb b?u vin cu pl?cere. e cumplit. ?i convorbirea lor contin ua liber? ?i în cea mai bun? dispozi?ie mai ales dupâ ce tîn?ra femeie care fredonase ?i cioc?nise în mas? se ridic? deodat? ?i disp?ru. suma ce reprezint? doar cheltuielile ini?iale. cum sînt de altfel mai to?i aici.. Vreau sa spun ca> în genere. la care Joachim se gr?bi sa r?spund?. mai era ?i clevetitoare. c?ci er? bucuros sâ-?i u?ureze sufletul. încît trupurile le erau cuprinse de tremur ?i pe amîndoi. luau aere impun?toare ?i. ?i trebuia s? i le înghi ?i pe toate. limba i se împleticea destul de des. cu un aer cît se poate de serios. în acela?i timp. Dup? aceea. Hans Castorp b?u de asemenea. era de o incultura nemaiîntîlnita. Asistentului Krokowski îi spunea fomulus". In sfîr?it altceva. care se numea doamna Stohr ?i st?tea la ace ea?i mas? cu el. rîdeau atît de tare. c ?ci atunci cînd te-ai instalat aici pentru ve?nicie ?i înc? ceva pe deasupra. ?i po?i fi încre din?at c? ?tim cu precizie ce facem. sprijini?i în sp?tarele scaunelor. ?i istorisi tot felul de întîmplâri caraghioase ca s? între?in ? aceast? buna dispozi?ie.. cu toate c?. pârînd c? s e bucur? din toat? inima. . de o valoare ce nici nu poate fi calculat?. De altfel. este aproape un eveniment. zicea ca poarta un sterilet". iar în vocea lui domoala se sim?ea emo?ia . manifesta de mai multe ori încîntarea de a avea pe cineva c u care s? schimbe cîteva cuvinte spirituale. aduce atîtea schimb?ri ?i progrese in via?a. . nu exista nimic. so?ia unui muzicant din Cannstatt. MUNTELE VR?JIT 2i Ei. Po? s?-?i spun ca. a?a spune.Joachim nu cinsti prea mult mîncarurile. sus. îi spuse ca era satul de buc?t?ria asta. tînjesc aici. îi apuca sughi?ul. fa pt care se petrecea cu to?i.Repede ?i încet. ca aici nu exista nici timp. spuse Hans Castorp. La vîrsta noastr?. Pentru început. Formidabil pentru dezvoltarea naviga?iei noastr e.Da. fâra m?car s? clipe?ti. ?i cu toate acestea. c?ci atunci cînd Behrens vorbe?te de înc? o jum?ta te de ?n. doamna Iltis. zise el. sus". Dar cum Hans Castorp se porni iar??i pe rîs. un an. uite. acum. acolo. ?i r?sturna?i pe jum?tate pe spate. nici via?a nu. Totu? i. Formidabil! spuse Hans Castorp.. o sp?rtura în aceasta monotonie ve?nica ?i nem?rginita. pentru mine. Iar eu. gesticulau cu fu rculi?ele. Dar 20 THOMAS MANN trupul ?i-l sim?ea înc? înfrigurat ?i în toate membrele avea un fel de nelini?te deose bit de pl?cut?. aici. îl ?i îngrijora pu?in. spuse el cl?tinînd din cap ?i apuca din nou paharul. c? iar??i începeau s? vorbeasc?. ?i trebuie sâ te a?tep?i la mai mult. care însâ. î?i face calculele cu zgîrcenie. Ha ns Castorp p?r?si imediat acest subiect de discu?ie ?i-l ruga pe Joachim s?-i vo rbeasc? despre via?a care se ducea aici. înscrise în buget. joac? un rol a tît de mare.Sterilet. sus. pe deasupra. ?i-?i f?cuser? obiceiul sa înjure mîncarea. în mod normal. Vom investi cincizeci de milioan e. noi st?m acum ?i rîdem. tres?rind din cînd în cînd din p icina sughi?ului. rîdeau. avînd înc? gurile pline.. în timp ce mîncau. cu termometrul în gur?. Joachim se întrista. s? se dest?inuiasc?. Vorbele se precipitau. cu toata importan?a ce-o acorda regulariz?rii cursului rîu-lui Elba.Dar pentru voi timpul trebuie sa treac? relativ repede. încredin?îndu-l înc? o data în mod formal c? er adev?rul adev?rat. Joa chim voia sa afle nout??i de la Hamburg ?i aduse vorba despre proiectul de regul arizare a Elbei.

Dar. pu?in aplecat înainte ?i cu picioarele ?epene. domnule doctor. era lat în umeri. domnule doctor. Totu?i. ?i ce examen a?i dât. adic? la drept vorbind apr oape c? adormise. Abia a sosit. de lîn ? cenu?ie. dormi?i f?r? grij?. termi22 THOMAS MANN n?t? prin doua vîrfuri unde ap?ruser? cîteva fire albe. s? vi-l prezint pe varul meu Castorp de la H amburg. luînd o pozi?ie militâreascâ. aici n -o s? ave?i nevoie de nici un fel de tratament medical. Veni?i la noi ca pacient. nici de ordin sufletesc? Nu. de asemenea. la dou? rînduri. ?i va mul?umesc de mii de ori. v? rog. Cred totu?i c? trebuie sâ te prezint. u?or cîntat: Fi?i bine venit. Avea aproximativ treize ci ?i cinci de ani. Dar ca r?spuns la toate acestea. ?i zîmbetul i se accentua. cu firea b?nuitoare a tinerilor. la exame nul s?u ?i ad?uga c?. Dar nu-i deloc timpul. inginer! f?cu doctorul Krokowski ?i o clip? zîmbetul îi disp?ru. ca ?i cum ar fi vrut sâ-i dea de în?eles c? orice stinghereal? era de pri os ?i c? intre ei trebuia sâ d?inuiasc? o deplin? încredere. spuse Hans Castorp care era gata sa fac? un p ?s înd?r?t. cade de oboseal?. într-o Oa ecare m?sur?. ?i mai accentuat? de str?lucirea întunecat? a ochilor. r?spunse Hans Castorp cu o demnitate sfioas?. îi spuse: îng?dui?i-mi. Rîzînd din toat? inima. lîngâ u?a glisant?. slav? Domnului. Hans Castorp nu g?si altceva decît s? întrebe dac? aici nu era posibil s? comande o sticla de bere porter.sc aici ca într-o b?ltoac? cu apa murdar? dâ. pantofi negri. dac? îmi îng?dui?i s? v? întreb? Sînt inginer. ?i citea ziarul. v?rul s?u îl privi cu un a er pu?in cam mirat ?i observ? c? era gata sa adoarm?. Ah. Se ridic? în picioare cînd ce i doi tineri se apropiar? ?i Joachim. într-un fel viguros ?i îmbârbâtâtor. ?i prin urmare. Adev?rat? întreb? doctorul Krokowski repezind piezi? capul înainte. ca un om care. apoi f?cu un efort cînd. Doctorul Krokowski îl salut? pe noul oaspete cu bucurie sincer?. spuse cu voce tare: Ei bine.. aproape fosforescenta. într-adev?r. râsfrînt cum Hans Castorp nu mai v?zuse pîn? atun ci decît la un fotograf din Danzig . porni dup? v?rul s?u. vorbind despre cele trei s?pt?mîni ale lui. credea c? simte în rîs ul ?i atitudinea jovial? a asistentului semnele unei zeflemeli îng?duitoare. Hai. astfel c? din?ii galbeni i se ivir? în mijloc ul b?rbii. ?i compara?i a nu-i deloc exagerata. ca ?i cum l-?r fi luat peste picior. str?vez ie. C?ci n-am întîlnit niciodat? un om complet s?n?tos. Er? nec?jit ca se întîmplase s? fie în tr-o stare atît de proast? ?i. ca ni?te sandale. Ast?-i stra?nic. e timpul pentru amîndoi s? mergem la culca re.. Purta un costum negru cam ve chi. de negrea?? sprîncenelor ?i a unei b?rbi destul de pline.care împrumuta înf??i??rii doctorului Krokowski u n aer de artist. zise Hans Castorp cu limba împleticit?. dac? îmi îng?dui?i s? v? pun aceasta întrebare? Era de-a dreptul emo?ionant s? po?i urm?ri eforturile ce le f?cea Hans Castorp c a s? se arate politicos ?i s? înving? somnolen?a. îl auzi pe Joachim spunînd: Uite-l pe Krokowski. nici de ordin fizic. ca-ntr-o mla?tin? clocit?. domnule Castorp. pierzînd. dezvelindu-?i chipul de o extraordinar? paloare. cu deplina con?tiin?? a s?n?t??ii dumneavoastr? perfecte! Somn u?or ?i la revedere! Cu aceasta consider? câ-?i luase r?mas bun de la cei doi tineri ?i se rea?ez? sâ-?i . mult mai scund decît cei doi tineri ce s t?teau în picioare în fa?a lui. gras. în fa?a c?minului unuia dintre saloane. R?spun se. rîsul doctorului Krokowski izbucni iar??i biruitor ?i în vreme ce scutura mîna tînârului. f?cu aluzie. sînte?i un feno men vrednic întru totul de a fi studiat! ad?ug? el. cu un oarecare acce nt str?in. In aceasta clip?. scutur? mîna tînârului ?i spuse cu vocea sa de bariton. astfel c? pentru a-i privi se vedea nevoit sâ-?i lase pu?in capul sPre spate. din vigoare ?i bun?voin??. în holu l înc? u?or luminat. ?i c?ma?? cu guler moale. Dar tu chiar dormi! spuse Joachim. Doctorul Krokowski st?t ea a?ezat în plina lumin?. era perfect s?n?tos. în cazul acesta. gro?i. domnule Castorp! Doresc s? v? obi?nui?i repede aici ?i sa v? si m?i?i bine în mijlocul nostru. ciorapi scur?i.

nu i-a venit deloc u?or s? priceap? aceast? întîmpl?re. Lui H ans Hermann Castorp. pe cînd în realitate ea murise. ?i-l trezir?. î?i zise în gînd. ca ?i cum putea g?si în asta ceva ca sa-l lini?teasc?. l-am cam jignit. de altfel. c?zuse pe spate.Noapte bun?. N-ar fi trebuit sa refuzi atît de b rusc tratamentele medicale sau. în definitiv. . Nu se întîmpl?. fumînd o ?igara groasa. în de initiv. m?car. e o oroare. în felul ace sta. zise Joachim ?i pleca. se îmboln?vi de o pneumonie. pentru p rima oara". dar mai tres?ri o dat?. ceea ce i se pâru ciudat ?i destul de neobi?nuit. recunoa?te. iar în a doua prim ?vara dup? moartea so?iei. ca urmare a inflama?iei venelor. din cînd în cînd.Prin urmare. într-o pozi?ie ciudat de strîmb?. . Pic de somn. c?ci calâre?ul care tu?ea într-un tel atît de înspâimîntator de f e?c?it disp?ruse. în timpul unei inspec?ii la antrepozitele bîntuite de vînturile portului. unde ?chiopul nu uitase sâ lase bagajele noului sosit. Nu prea îi place sâ te su stragi de la asta. ?osete de lîn? gri ?i apoi sandalele alea. Hans Cast orp nu-?i f?cu decît o sumar? toaleta de noapte. în ajunul unei na?teri. Dar abia adormi c? ?i începu sâ viseze. fu zvîrlit dintr-o stare sufleteasca în alta. ? i mai sporov?ir? încâ vreun sfert de ora. încî r fi putut spune c?. fara îndoiala. stînd în pat. de o obturare a v aselor.citeasc? ziarul. tat?l. deoarece nu i-am f?cut destule m?rturisiri. astfel ca urcar? pe jos t?cu?i ?i u?o r tulbura?i de întîlnirea cu doctorul Krokowski. nici el nu era prea viguros. adic? de o embolie. crezi c? pînâ la urm ? s-a sim?it jignit? . MUNTELE VR?JIT 23 La ascensor nu mai era nimeni de serviciu. recunoscu Joachim. pe cele suflete?ti. mintea i se tulburase ?i devenise cam s?rac cu duhul. aici. Da r de data aceasta observ? ca nu mai simte gustul ?ig?rii. ca s? aib? ceva de disecat. ?i sa treac? peste ea. cobo rînd într-un bob pe un drum piezi?. dar care nu era altceva d ecît o ma?ina de b?rbierit. . comise gre?eli în afaceri. zicea Joachim din pozi?ia lui strîm ba. Totu?i. abia daca avea dreptul sa spun? ca-?i cunoscuse tat?l ?i mama. într-un chip cu totul nea?teptat. amint indu-?i ca alalt?ieri murise cineva în patul lui.O s? vin la opt s? te iau pentru micul dejun. îl v?zu mai ales pe Joachim Ziemssen.Se vede c? e cineva. un pat de moarte cu totul obi?nuit". îi povestesc cîte u vis. Joachim îl înso?i pe Hans Castorp pînâ la um?rul treizeci ?i patru. c?ci era nemul?umit de sine pentru ca putuse jigni pe cineva ?i. ?i cum inima îi era zdruncinat?. Dar înc?l??mintea lui. pîna cînd zorile se ivir? înd?r?tul u?i i întredeschise de la balcon. în acela?i timp.E destul de susceptibil. E de o paloare de cear?. " Ne las? complet nep?s?tori pe noi. spuse. între al cincilea ?i al ?aptelea an al vie?ii sale. De atunci. de buna calitate. ca unul pe care nu-l v?zuse ci doar îl auzise tu?ind. ?i adormi. ce facura ca firma Castorp & fiul" s? sufere pagube sim?itoare. de atîta rîs. Dar spune. e un pat de moarte. Somnul îl cople?i de cum stinsese mica lampa de pe noptiera. Atunci Hans Castorp începu iar??i sa rida ?i. zise el. Dar doamna Iltis cu botul ascu?it i se pusese în cale ?i ?inea în mîna ceva care. II Despre cristelni?a ?i cele dou? înf??i??ri ale bunicului Hans Castorp nu p?strase decît amintiri palide despre casa p?rinteasc? propriu-zis? . Muriser? la scu rt interval unul dup? altul. f?r? îndoial?. Atunci. cum spunea doctorul Heidekind. apoi ramase numai el. c?ci nutrea în adîn-cul sufletului o mare afec?iune pentru so ?ie ?i. zise Hans Castorp cu un aer plictisit. din pricina toropelii. nu putu . Era de o paloare tot atît de fosforescent? ca ?i d octorul Krokowski. avînd o înf ??i?are nespus de tulbure. iar în timp ce vorbea d?dea afara fumul pe care-l inspirase. mâi întîi mama. sus". trebuie ca era ster-iletul" ei. . oboseala pusese stâpînire pe el cu o ?i mai mare putere. Nici eu nu mâ prea bucur de o favoare deosebit? din partea lui. în vreme ce Hans Castorp î?i despacheta lenjer ia de noapte ?i obiectele de toaleta. iar în fa?? st?tea ?i conducea cel n?scut pentru câlarie. ?i visa aproape f?r? întrerupere pîn? a doua zi d iminea?a. Hans Castorp 24 THOMAS MANN începu sa plînga în hohote ?i pricepu c? trebuie s? alerge la farmacie sa cumpere crem a de b?rbierit. ?i care-i paralizase inima într-o clip? în vreme ce rîdea.

astfel încît nu mai r?m?sese destul loc pentru trei saloa ne. cu vedere spre Gr?dina Botanic?. un spa?iu îngust. iar acest scur t r?stimp. ?i pe care bunicul îl tutuia. îl întov?r??ea ?i nepotul. avînd trei ferestre acoperite cu perdele de culoarea vinului ro?u. cu toate îngrijirile ce i le d?duse doctorul Heidekind. o obliga?ie pe care. Hans Castorp îl asculta cu pl?cere. o pozi?ie foarte frumoasa. astfel ca muri. O alta întrebare era aceea de-a ?ti daca va reu?i vreodat? sa-?i înf??oare b?rbia cu o lavalier? asem?n?toare aceleia care umplea deschiz?tura larga a ciudatului gule r. se ducea în cabinet" sa-?i ia o ?igar? de foi. o cas? pe esplanada vopsita într-o culoare s p?l?cita. trebuia sa fii tot atît de batrîn ca ?i el. cu pa?i abia auzi?i. în afara de mezanin. ca apoi s-o duca la gura. ale c?rui vîrfuri ascu?ite atingeau obrajii bunicului. cînd crescuse. primind lumin . pe un loc strimt. d?inuia în aceasta ceva cu care era de acord din adîncul sufletulu i. în timp ce nepotul. factorii po?tali. Batrînul în?elegea. ?i cu inelul cu sigiliu verde l a ar?t?torul drept. cu unghiile lungi ?i bombate. c?ci Hans Lorenz Lastorp. inclusiv sufrageria luminoas?. construita în stilul clasic din nord. dup? cinci zile. cu lucr?torii de la antrepozite. îi supravie?ui. di ntre care unul. bunicul ?i nep otul luaser? masa împreuna. ar fi fost de o lungime dispropor?ionata. De aceea se t?iase cam un sfert din l ungime. cum este obiceiul la casele construite în acest stil. gesturile scurte ?i c?utate cu care frumoasele mîini albe. pe jum?tate întunecos. dar ?i pe Fiete îl asculta. Tat?l s?u. cum r?spundea în dialect în timp ce servea. de un alb imaculat. urmarea cu aten?ie. ascunzîndu-?i ca ?i el b? rbia rasa în lavaliera de batist. ?i porni sa-?i întîlneasc? so?ia. dar pu?ina vreme. Hans Castorp o îndeplinea cu oarecare greutate. ce-i drept. slabe ?i ba trîne ale bunicului. întrucît a?a obi?nuia sa vorbeasc? el cu oamenii din popor. Acest cabinet" î?i datora existen?a faptului c? sufrageria ocupa întreaga l??ime a ca sei ?i avea trei ferestre. Hans Castorp îl petrecu în casa bunicului. servi?i de batrînul Fiete care purta cercei. ?i unde.sa suporte febra prea mare. aplecîndu-se spre stapînul sau sâ-i vorbeasc? la urechea dreapta. în acele optsprezece luni. cîteodata. nasturi de argint la frac ?i aceea?i lavaliera de batist ca ?i stapînul casei. acest scurt r?stimp. birjarii ?i servitorii. vorbindu-i în dialect. chiar mai tîrziu. pe vremea aceea. la începutul secolului trecut. fara sa-?i dea Insa seama. cu mult? pl?cere. era o fire greu de doborît ?i puternic 26 THOMAS MANN înr?d?cinata în via?a deci. condus de un i mpozant alai de concet??eni pîna Ia cavoul familiei Castorp. ?i sim?ea prefigurat? posibilitatea de-a mînui într-o zi cu?itul ? i furculi?a tot a?a ca ?i bunicul sau. ornamenta t? cu stuc. aplecat pu?i n spre farfurie. C?ci. ale c?rui ferestre coborau pîna la du?umele ?i erau prev?zute cu gratii de fier. pînâ la moartea bunicului . ce avea.de al!fel acesta se stinse [ot de o pneumonie . în fiecare zi c?tre orele patru. Dup? ce ispr?veau de mîncat ?i-?i r?suceau ?ervetele. pu?ine legum e ?i cartofi. în cimitirul S fînta Ecaterina. pentru a ajunge ai ci. c ?ci micului Hans Castorp îi pl?cea nespus de mult sa priveasc? b?rbia bunicului sp rijinita pe nodul MUNTELE VR?JIT 27 frumos. îns? dup? lupte mari ?i chinuri. îi f?cea pl?cere sa-?i ad uc? aminte de ea. senatorul se ridic a de pe scaunul pe care Fiete i-l tr?gea înd?r?t ?i. în fa?a lui. Aici nu se aflau decît od?ile de primire. nemdemîna-tice. cu care senatorul au zea mult mai bine decît cu stînga. întrucît ast?zi nimeni în afara de bunic ? i de batrînul sau Fiete nu mai purta asemenea gulere ?i lavaliere. senatorul. aranjau pe vîrful furculi?ei o buc??ica de carne. d?dea din cap ?i continua sa manînc e. vadindu-se foarte asem?n?tor cu acesta. perpendicular pe sufragerie. spre deosebire de fiu l sau. Hans Castorp se uita la propriile sale mîi ni. ci numai pentru doua. trecîndu-le prin inelele de ar gint. stînd foarte drept între sp?tarul înalt al scaunului de mahon ?i masa. deoarece ?ervetele erau mari ca ni?te fe?e de masa. cu intrarea încadrata de jum?t??i de coloane ?i a?ezate chiar la mijlocu l parterului în?l?at pe cinci trepte. adic? numai un an ?i jum?tate. cu doua etaje. cu o singur? fereastr? spre strada. dar nu în gluma c?ci n-avea nici o înclina?ie c?tre umor ci foarte firesc. adic? tocmai cabinetul". ce d?deau spre gr?dini?a din spate. ?i era p?cat.

1650" indicau cifrele. mai credea. o t?bli?a cu buc??i de cret?. înc? de pe atunci. ?i cu toate acestea. în sfîr?it. ca ?i numele bunicului ?i al str?bunicului. pe ea se putea citi vîrsta-i mult mai mare.în curînd se vor împlini opt ani. cu figurinele sculptate în lemn. dar. cupa ?i farfuria nu f?cuser? parte din acela?i serviciu. lucrat în maniera moderna" de odinioar?. se tripla. îns? pe d osul farfuriei erau gravate cu litere ascu?ite numele capilor de familie care. de cînd te-am ?inut deasupra-i ?i de cînd a pa cu care-ai fost botezat. ?i tot felul de gravuri c iudate încadrau acest num?r. Numele tat?lui s au era printre ei. o l adi?a de cedru pentru lichior. propria sa via?a. Se p?strau acolo tot felul de lucruri nef olositoare ?i cu atît mai atr?g?toare: o pereche de sfe?nice r?sucite din argint. rînd pe rînd. voit sau arbitr ar bombastica cu pajure ?i arabescuri. spre a le mai putea auzi ?i repeta. în vîrful picioarelor. dar care nu mai func?iona de multa vreme. Neted? ?i masiva. iar bâtrînul i le ar?ta ne potului. Batrînul lua msa de pe raftul d in mijloc o cupa rotunda de argint. bunicul a?eza cupa pe farfurie ?i îi arata copilului cavitatea neted? ?i pal id-aurit? care scînteia în lumina venita prin oberliht. cu geamuri înd?r?tul c? rora erau întinse perdele de m?tase galben?. port?igarete din carton ?i multe altele. odat? ajuns în cabinet în timp ce se în?l?a în vîrfu picioarelor ca sa se apropie de urechea batrî-nului. pomelnicul de stra-str?-stra-str? acest glas înt unecat venit parca din mormînt. de asemenea. în tr-un col?. a?ezatâ pe o farfurie tot de argint ?i. se sprijinea pe un picior rotund. fiind aurit? pe din?untru. întocmai ceea ce i se oglindea pe fa??. a curs aici. o vitrina în stil rococo din lemn de palisandru. un prototip ^e corab ie ?i. ad? uga bunicul. o masa pentru joc. sentimente cucernice se îmbinau cu sunetul vorbelor în?bu?ite. c? aude t?cerea îndep?rtat? ?i ocrotita a acelor locuri pline de ecouri s onore. te rog. un mic abac pentru însemnat punctele . 28 THOMAS MANN învîrtindu-le mereu ?i înso?indu-le cu explica?ii pe care le mai d?duse adesea. care m?rturisea cu toate acestea leg?tura între?inut? cucernic între prezent. în num? r de ?apte. Lassen. Dup? care. prefix ul stra" se dubla. adic? du p? ce fusese cump?rata cupa. în?untru. dup? care deschidea vitrina din interiorul c?reia ie?ea în întîmpinarea b? iatului o mireasma pl?cuta ?i ciudata. ?i a ceste lucruri adînc îngropate. mergea pe masa. de form? simpl? ?i nobila. al c?rei sertar con?i nea obiecte ispititoare: c?r?i de whist. i se p?reau b?iatului înt rucîtva binef?c?toare. avea impresia c? simte adierea locurilor ce te îndeamn? la o anumit? ?i nuta respectuoas? ?i pl?cut?. ?i care avea un efect cu totul deosebit asupra lui. . ? i cu gura concentrat-som-noroasa. Iar bunicul î?i ridica pulpanele redingotei lungi ?i moi. era chiar posibil c? dorea s? vad? cristelni?a mai ales din dragoste pentru aceste prefixe. fiecare cu anul în care transmisese mo?tenirea. alt?dat? . cu p?l?ria în mîna. datorita c?reia. fise.. La început. erau. scotea leg?tura de chei d in buzunar. epitropul de la Sfîntul . iar b?iatul ascu lta cu capul plecat într-o parte. cu ochii gînditori. un barometru spart. le arata b?iatului. a dic?. de?i bunicul ?inea s? i-o spun? tot mereu micu?ului. glas al vremurilor de mult apuse. aerul bisericii Sfînta Ecaterina sau al criptei Arhanghelul ui Mihail. au fost reunite prin întrebuin?are de aproape o suta de ani. Auzind acest glas i se p?rea c? resp ir? un aer muced-rece. Cit prive?te farfuria. jum?tate stele ?i jum?tate flori. Era frumoasa. arata-mi. un album cu dagherotipuri. ca singur? podoaba. dar vremea nu l?sase din aur de cît o palid? lic?rire. cu gîndurile des pre moarte ?i povestirea ascultata. unul dup? altul. fuseser? posesorii obiectului. se cvadrupla în gura povestitorului. spunea el. d e-a lungul timpului. în fund de tot. foarte patinat?.a printr-un oberliht ?i mobilat doar cu cîteva lucruri: o etajera pe care se afla cutia cu ?ig?ri de foi ale senatorului. un turc mititel. aspru la pip?it sub costumul de m?tase multicolora. ba. sau distrat-visâtori ?i fic?i. chiar o cursa pentru ?oareci. MUNTELE VR?JIT 29 Apoi. fapt de care î? i puteai da seama. o cununa de trandafiri ?i de frun ze zim?ate care f?cea înconjurul buzei superioare. cu vîrful ar?t?torului împodobit cu inel. cu o ma?in?rie de ceasornic în trup. Bunicule. purtînd pecet ea gustului sever de la începutul secolului trecut. Avea.. spunea micul Hans Castorp. cristelni? a.

cîte o genera ?ie. o figura caracteristica. de parc? ar fi tr?it în secolul al XlV-lea. tîn?rul se examina pe sine. iar micul Hans Castorp. atunci cînd me?te?ugarii. ca membru al bisericii reformate. poate. preocupat s? restrîng? cercul societ??ii aristocratice destoinica s? conduc?. în adev?r. Cînd. ?i s-ar fi împlinit. aplecata deasupra cristelni? ei. ?i pentru acest sim?âmînt. ?i de cînd apa a curs de pe capul Iui tot aici. ?i era greu de cî?tigat pentru tot ce era noutate. prelingîndu-se în aceast? farfurie. care înc? mult timp dup? aceea î?i p?strar?. nu s -a întîmplat. decenii de progrese în mar?uri silite. a?ezat în farfurie. cu toate c? nu pricepea nimic din treburile ob?te?ti. trecînd peste rezist en?a înc?p??înata a patricienilor îndr?gosti?i de vechile lor libert??i. s-a rev?rsat pe cre?tetul t?u. ostil vorbelor ?i disec?iilor. care ceruser? sacrificii ?i riscuri în via?a public?. a?a cum se întîmplase ?i în acel ceas disp?rut de mult. Copiii ?i nepo?ii privesc ca sa admire. francezii au fost cît pe ce sa-] împu?te fiindc? a predicat împotriva tîlhanilor lor ?i a contribu?iilor de r?zboi îns? ?i el se afl? acum la Dumnezeu. patruz eci de ani de cînd r?posatul tau tata a primit botezul. începuser? s? cu cereasc? locuri ?i voturi în consiliul or??enesc. Copilul ridica privirea spre fa?a îngusta a bunicului. în salonul de al?turi. o personalitate pitoreasca. acea afec?iune ?i afinitate intima ce sare. încît lui Bugenhagen i-a fost foarte greu s?-?i ?in? predica. fapt care ?inea. ?i b?trînul pasto r Hesekiel a fost acela care a oficiat botezul. ?i apa limpede ?i c?ldu?? s-a prelins în acela?i fel de pe p?rul meu (ni ci atunci nu aveam pe cap mai mult decît ast?zi) în aceast? cup? aurit?. er a în joc simpatia. ca o imagine a amintirii con?tiente. Astfel se înf??i?ase batrînul în ochii concet??enilor sai cît a tr?it. în fa milie. iar pastorul a rostit acelea?i cuvinte ca pentru tine ?i t at?l t?u. casa lui p?rinteasc?. . ce-l mai încercase. de o primenire ?i monotonie ce-?i dau a me?eala un sim?âmînt ce-l mai avusese ?i în alte împrejur?ri ?i a c?rui reîntoarcere o a pta ?i-o dorea: ?inea. Iar în urma cu ?aptezeci ?i cinci de ani chiar ?i pe mine însumi m-au botezat t ot în acela?i salon ?i mi-au ?inut capul deasupra aceluia?i vas. d e acolo.Iacob. acela?i pe care. Am avut în s? grij? s? înc?lzesc apa ca sa nu te sperii ?i ?? nu plîngi. de o simpatie ?i de o afinitate sufleteasca cu totul deosebi t?. dar ai t?cut cînd te-a atins apa ?i trag n?dejde ca s-a întîmplat astfel din respect pentru sfîntul botez. despre care-i povestea în cl ipa aceea. adesea. Dar numai Dumnezeu ?tie ca nu datorit? bâtrînului C?storp s piritul timpurilor noi a cunoscut uria?ele ?i str?lucitoarele sale biruin?e. aproape acelea?i observa?ii observa?ii f?r? cuvinte ?i prin urmare necritice. este acela care a turnat-o în c?u?ul rnîinii bunului pastor Bugenhagen ?i. cu vederi stra?nic de tradi?ionale. sa i se arate obiectul de familie. î?i petrecuse via?a într-o credin?? profun d cre?tina. la fel cum se petreceau lucrurile ?i în propriul sau birou. în aceast? casa. ?i admir? ca s? înve?e ?i s? des?vîr?ea sca ceea ce se afla prefigurat în ei datorit? eredit??ii. Dup? cum am mai spus. zilele acestea. întocmai cum st? ai ci. înlauntru. c?ci ?ipase?i înainte atît de tare. ?i mereu punea stapînire pe el un sim?âmînt ciudat. de o încremenire-schimbare. de o nemi?ca re mi?c?toare. Faptul acesta îns? avea importan?? pentru batrînul care fusese. ?i înc? multa vreme dup? aceea. tîn?r pe atunci. Fii ndc? batrînul f?cuse mai mult caz de datinele p?rinte?ti ?i de vechile institu?ii decît de îndr?zne?ele lucr?ri de l?rgire a portului ?i alte fanfaronade ?i nelegiuir i legate de un ora? mare. mai tîrziu. f?cea. Activitatea sa a coincis cu decenii de avînturi violente ?i felur ite r?sturn?ri. c?ci nepotul sem?na cu bunicul 1 cît este în stare s? semene un ?îng?u trandafiriu cu un septuagenar II 30 THOMAS MANN palid ?i ?eap?n. La drept vorbind. administra?ia ar fi fost ?i în zilele noastre o idil? de mod? ve che. în fa?a ferestrei de la mijloc. ceea ce. cu ochii s?i de copil cu privirea lini?tit?. frînase ?i potolise pretutindeni unde putuse ?i daca ar fi fost ascultat. în parte. Aici a avut loc evenimentul. mi?c?tor ?i nemi?c?tor în acela?i timp. g?si c? imaginea bunicului se întip?rise în l cu o adîncime mai luminoas? ?i mai semnificativ? decît aceea a p?rin?ilor s?i. mult? vr eme. felul de-a fi ?i de a gîndi al lui Hans Lorenz Castorp fusese de p??it de timp cu mult înainte de moartea sa. de mult?. care ?inea pe jum?tate de vis ?i pe jum?tate de o senza?ie înfrico??toare. dar pline de via?a. c aracterul lor afirmativ.

cît ?i înfunMUNTELE VR?JIT 31 darea b?rbiei în guler. s? se stato rniceasc? definitiv în casa de pe esplanada. pentru a contopi. de un ordin mai general. Micul Hans Castorp îl contemplase adesea. pierduta în dep?rtare. de asemenea plisat. aplecata în fa?a ?i ridicata în p?r?i. St?tea cu b?rbia apl ecata. de a considera portretul ca o înf??i?are adev?rat? ?i fidel? ? b?trînului. pu rtînd o tunica neagra. Din mînecile scurte pîna la coate. împreuna cu micu?ul Hans Castorp. o împletire stîngace de însu?iri nedesâvî te. ce st?tuse atîrnat multa vreme în camera de locuit a p?rin?ilor c opilului ?i care plecase dup? aceea. fie cu buna ?tiin?a ?i într-un fel vesel. f?cut cu gust. nu se putea opri. era mai diferit. iar în spectator trezea tot felul de i magini hispano-olandezo-medievale. las? sa se vad? pe margini ?i tivuri o band? lata de blana. dar era imposibil sa aplici acest epitet minunatului guler spaniol din tablou. cu privirea pe gînduri. ale c?rei buze nu se mai sprijineau pe din?i. ?i care. dup? cum am mai spus. îi era draga tabachera se folosea de o tabachera lunguia??. la care ele f?ceau doar aluzie. caznindu-se s? se ?in? drept. ?i poate tocmai de aici provenea. fiind a?ezat în salon. iar în picioare purta Pantofi cu cata rame de argint. Sub bra? ?inea str?vechea p?l?rie cu bor urile largi. trecut ul cu prezentul ?i prezentul cu trecutul ?i a adeveri astfel tr?inicia venerabil ei sale semnaturi comerciale. daca se poate spune a?a. gura. gulerul mare ?i lavaliera în alta ?i alba erau demodate. mai lunga de genunchi.adic? a?a cum ap?rea într-un tablou. de sub care mai cobora ?i A 32 THOMAS MANN un jabou de batist. în stilul v echilor mae?tri. cu o dem nitate sus?inut? cu greutate. atitudinea ?eap?n? ?i aspr?. spre care înclina subiectul. bufante ?i tivite la fel. Era un portret excelent. f?r? în doiala c? nu cu pricepere artistica. De pilda. în bunicul de toate zilele. iar din aceas t? cauz?. în vreme ce. postat pe o podina ro?ietica. ie?eau ni?te mîneci mai înguste ?i lungi. Dar în jurul gîtului avea colereta scrobita S1 plisatâ. înf??i?area de toate zilele a septuagenarului nu era cea adev?rata ?i real a. se contracta în jos. senatorul Castorp ap?rea în întregime. o data cu grija d e-a înfrînge un început de tremurare a capului. în adev?rata sa realitate. deschisa în fa?a. Anii îi încovoiaser? spinarea ?i gîtul. ?i oricum ar fi fost. cu ochii alba?tri ?i pungile de sub ochi m?rite ?i.Senatorul Castorp era usc??iv ?i de?irat.în a cea sever?. în acest mod ceremonios. ci numai pe gingii (c?ci nu-?i punea proteza decît la mas?). din aceasta cauza. a c?rei calota se îngusta spre partea de sus. ?i cu toate ca pe bunic nu-l v?zuse a?a cum îl înf??i?a t abloul decît o singur? data ?i pentru foarte pu?in timp. îl înf??i?a pe Hans Lorenz Castorp purtînd costumul oficial de senator al ora?ului . era singura sl?biciune ce-o obs ervase vreodat? perspicacitatea copil?reasca a privirii lui Hans Castorp în ?inuta bunicului sau. fie cu o incon? tien?a ce impunea respect. cu prilejul sosirii sale înt r-o procesiune la prim?rie. mult mai f rumos ?i mai demn decît de obicei . care îl încîntau atît de mult pe micu?ul Hans Castorp. în amintirea ad ultului. ?i era la fel ?i cu jo . totu?i cu o oarecare în?elegere p?trunz?toare . dintr-o stof? ob i?nuita. pl?smuit de un artist celebru. iar man?etele de dantela acopereau mîinile pîna la încheietura degetelor. Fiindc? ceea ce în aspectul s?u obi?nuit era ciudat ?i b?t?tor la ochi ?i ?ine a poate de aceasta împletire nedesavîr?ita ?i oarecum stîngace. nu vedea decît un bunic interimar. erau de fapt urme ?i i ndicii ale f?pturii sale pure ?i adev?rate. dar ?i cuvioasa haina burgheza a unui secol disp?rut. care asigurase de-a lungul vremii o comuniune solemn? ?i cutez?toare totodat?. la col?uri. cît ?i mai tîrziu. ?i pe care o p? strase pentru ocaziile oficiale. de baga încrustat? cu au r ?i întrebuin?a batiste ro?ii ale c?ror col?uri atîrnau cîteodata din buzunarul de la spate al redingotei. cu col?urile gurii u?or l?sate în jos. Cu toate ca era o sl?biciune oarecum vrednica sa stîrneasc? rîsul. dar el se silea sa-?i îndrepte înghebo?area. în tablou. ca o neglijen?a pe care vîrsta î aintata ?i-o poate îng?dui. "ul pele sub?iri aveau ciorapi de m?tase neagra. ea ap?rea mai ales ca îng?duin?a f?cuta bâtrîne?ii. în perspectiva unor coloane ?i ogive. Dar atît pentru copilul de ?apte ani. un portret de m?rime naturala. deasupra canapel ei mari de m?tase ro?ie.

din spirit. simultane ?i P?trunz?toare în ciud??enia lor farâ asem?nare. Scena se petrecea în salon. astfel încît b?rbia i se odihnea frumos în r?scroiala din fa?a a coleret ei ce f?cea parte din straiele festive. chiar foarte familiare ?i. luptase mult ? vreme ?i cu înver?unare. într-o realitate superioara. datorate emo?iei sa u molipsirii de la plînsul altuia. foarte material?. cît ?i prin plec?rile ?i sosirile doctorului. Nesocotind în?elesul practic a întîmplarilor pentru via?a s a sau dovedind o copil?reasca nep?sare în privin?a lor. dar. iar între mîinile pe jum?tate acoperite de MUNTELE VRÂJIT 33 dantela. în ochii micului Hans C?storp. pe care bunicul îl purta pe strada ?i c? ruia îi corespundea. dovedi c? are. d e altfel. înf??i?area solemn-spirituala se realiza prin somptuoasa a?ezare în sicriu . acum îns? î?i amintea de ea. dup? ace ea îns?. i se pusese un crucifix de filde? pe care privirea de sub pleoapele l?sate în jos p?rea câ-l cerceteaz? neîncetat. nu-l mai v?zu deloc. pu?ina vreme dup? mam?. pe catafalc. de?i d?duse impresia ca în sinea lui nu se acomodase decît destul de greu cu via?a vremurilor actuale. la fel ca în celelalte dou? ocazii precedente. nici pioas? ?i nici m?c ar trista. Hans Castorp îl v?zuse pe bunicul sau de mai multe ori. cu partea inferioara a trupului acoperi t? de un covor pe care erau cîteva frunze de palmier. Fusese cu totul cru?at de priveli?tea luptei care. nicidecum la bunul plac al nervilor. fura nuan?ate de anumite st?ri suflete?ti ?i un aer de cunosc ?tor experimentat c?ci nu ?inem seama de lacrimile repetate. aproape contrar?. era pentru a treia oara cînd. ?i o sim?ise cel mult prin mijlocirea atmosferei de îngrijorare ce domnea în cas?. moart? subit. fara sa po?i ?ti bine dac? era un înving?tor sau un învins. De aceea încuviin?? din toata inima ca bunicul sa se înf??i?eze în autenticitatea ?i p erfec?iunea sa somptuoas? în ziua cînd trebui sa-?i ia r?mas bun de la el. uitase moartea. t ?cut ?i str?in. a?adar. tot astfel ?i cu poalele lungi ?le redingotei cu pliuri. putea s? se rezume Ia faptul c? bunicul fusese în mod solem n eliberat de îndeplinirea interimatului ?i se întorsese definitiv la forma lui aute un rezultat pe care trebuia sâ-l aprobi. a c?rei imagine origin ara ?i esen?iala râmîne?. semnificativ?. socotindu-le ca pe o reac?ie normala. provenind. Luptase contr? pneumoniei. în acela?i salon în care au luat masa atît de des. nici semnificativ?. în orice caz. în mijlocul coroa nelor rezemate ?i raspîndite de jur-împrejur. cu toate c? ntic?. tunic? brodat? ?i tivit? cu b lan?. ca ?i Ia aceea a tat?lui. se desf??urase în cea mai mare parte noaptea. ?i de o frumuse?e trist?. unul în fa?a celuila lt. cu convingerea c? lumea. or icum. A?adar. va avea grij? de el. a?a cum o f?cuse ?i la vederea mamei sale. ?i c u toate c? sim?ea o mîhnire fireasc?. se ar?tase extrem de serios ?i deopotriv? de st?pîn pe sine. prin ochii înro?i?i ai batrînul ui Fiete. ac east? priveli?te ?i înrîurire nu mai erau noi pentru el. Topite ?i turnate în cuvinte. ci dimpotriv?. rezultatul îns?. La începutul bolii.benul cu borul îndoit într-un fel neobi?nuit. tocmai cu acest prilej. Hans Lorenz Castorp era întins în co?ciug. care. ?i toate impresiile de atunci se restabileau întocmai. manifestase în fa?a acestor sicrie o anumit? indiferen? ? copil?reasca ?i mai degrab? aten?ie pentru lucrurile din afar?. cu care se confrunta acum în salon. un ca lm mai mare decît de obicei. Mo artea era de o esen?a pioasa. în acela?i timp îns? era ?i de I 34 THOMAS MANN cu totul alt? natur?. aproximativ în u' urm?tor. acum îns?. pe c are n-o puteai socoti nici frumoas?. moartea înrîurea spiritul ?i firea mai ales firea micu?ului Hans Castorp. a?ezate în a?a fel încît imitau o atitudine fireasca ?i nu îng?duiau ca pozi?ia s? dea impresie de r?ceala ?i neînsufle?ire. foarte trupeasca. ?i iat?-l ca st?tea întins pe catafalc . ele ar fi ar?tat. p?l?ria mare de fetru din portret. l-a v?zut de asemenea întins acolo. în sine. în cea dea treia împrejurare. atît de armonizat? cu el bâtrînul Fiete plîngea ?i-?i leg?na capul fara încetare ?i cu toate c? însu?i H?ns C?stor p plîngea. ?i cu capul sprijinit pe per ne de m?tase. pe care. în cele tre i sau patru luni dup? decesul tat?lui. cu o în f??i?are cît se poate de lini?tit? ?i foarte schimbat?. cu nasul mai ascu?it fiind c? avusese de luptat cu boala atîta vreme. într-un r?stimp atît de scurt ?i la o vîrstâ atît de raged?.

ci mai degrab ? pu?in c?m necuviincioas?. bunicul însu?i. Dar. ramase cîteva clipe în fa?a sicriului deschis. purtînd la gît gulera?ul spaniol. în m?rimea naturala a unui om viu.impori ?i export".a defunctului. din care era f?cut tr upul mortului. James ?i Peter. prin crucifixul dintre degetele bunicului de odinioar?. Pe care consulul Tienappel le plasa în valori sigure. la gîndul c? bunicul î?i luase pentru totdeauna chipul sau definitiv ?i adev?ra t. decedat. din aceast? cauz?. prin Mîntuitorul Iui Tho rwaldsen. Hans Castorp avu credin?a câ respir?. spre ru?inea lui. Hans C?storp o ?tia bine. iar pastorul Bugenhagen. Cel care z?cea aco lo sau mai precis.iar atitudinea asta sfioasa provenea. prin mânun-chiurile de frunze de palmier ca re. or tocmai în asta consta ceea ce era necuviincios ?i. prin bog??ia florilor. mo?tenirea lui Hans Castorp. trupeasc?. ceea ce z?cea acolo nu mai era. negustorul de vinuri. în urma dricului. emana?ia u?oar? îns? atît de ciudat de st?ruitoare. îmbr?ca?i de s?rb?toare. la drept vorbind. ci alc?tuit din propr ia sa materie. toate împreun? ?i. La familia Tienappel. dup? aceea. în tr?sura ce mergea prima dintr-un lung. iar Hans Castorp sc himb? imediat dup? aceea ?i casa ?i pe cei din preajm? pentru a doua oar? în scurt a sa via?a. scoase imobilele la vînzare. în fa?a cadavrului st?tu de mai multe ori: o dat? singur.a?a cum micul Hans Castorp nu încetase sa observe. re?inînd. ocolit de to?i. ce-o cunoscuse cu a lt prilej care. ?i înc? mult m?i limpede . rosti predica de pomenire . în vr eme ce se petrecea aceast? scen?. nici sub raportul ap?r?rii celorlalte interese ale sale. destul de pu?in trist atît de pu?in trist cît sînt lucrurile ce priv esc trupul ?i numai pe el. ?i realiz a vreo Patru sute de mii de m?rci în bani lichizi. ?i cu ceilal?i doi un chi. sensul exact ?i binef?c ?tor. lucioasa ?i asem?n?toare cu o brînz? uscata. mai ales. binecuvîntînd în picioare la capatîiul co?ciugului. prin urmare. vorbi foarte prietene?te cu micul Hans Cas torp ?i atunci lua sfîr?it ?i aceast? parte a existen?ei sale. Micul Hans Castorp iscodea atent aceasta substan?? de ceara galben?. ?i apoi. cum se ?tie. Dup? aceea. acela?i care-l botezase pe Hans Castorp. Toate aceste preg?tiri î?i g?seau. a doua oar? cu unchiu-mare Tienappel. î?i MUNTELE VR?JIT 35 relu? brusc locul pe degetele bunicului. cantitatea de flori . bunicul p?rea atît de str?in ?i ca. de o esen?? de calitate inferioar?. nu mai ar?ta la înf??i?are ca bunicul. în special tuberozele râspîndite pretutindeni. ca ?i cum nu trebuia ?i nici nu vo ia sa ?tie ce c?uta ea acolo . ?i pentru a treia oar? atunci cînd un grup de lucr?tori din po rt. ?i ca parfumul tuberozelo r a?ezate pe mîini avea ca scop. ca sa-?i i a r?mas bun de Ia ?eful de alt?dat? al casei Castorp & fiul". în ciuda sentimentelor d . iscodea chipul ?i mîinile buniculu i de alt?dat?. spre a te face s-o ui?i sau s? te împiedice de a deveni con?tient de ea. c?ci locui de acum înainte la consulul Tienappel. pe care moartea o substituise f?pturii sale ?i c ?reia i se aduceau toate aceste pioase ?i somptuoase onoruri. în aparen?a. lung ?ir de tr?suri. care c?p?taser? ?i ele în aceast? împrejurare un caract er religios. simbolizeaz? pacea cereasca. Acestei alte naturi a mor?ii i se datora faptul c?. d up? un zbor leg?nat. f?r? s? reu?easc? de a ltfel. îns? musc?. ?i prin cele doua sfe?nice puse de o parte ?i de alta. nici cu adev?rat trista. numai din materie. ?i nu-i lipsi nimic: nici în ceea ce prive?te persoan a. m?car c? nu ?i-o m?rturisea cu glas tare . ce fusese împuternicit ca tutore. care nu era nici frumoas?. nu era de cear?. de asemenea. dup? cît se p ?rea. ci ca o p? pu?? de cear? în m?rime natural?. mai limped e decît pînâ acum. B?trînul Fiete. în apropierea crucifixului de filde?. ferindu-se s? ating? fruntea. despre care nu ?tia în c? nimic. ?i despre starea moral? a lui Hans Castorp N-a fost spre nenorocul sau. aveau drept scop s? ascund? cealalt? fa?? a mor?ii. îi reamintea de un coleg de ?coala lovit de o bo al? sup?r?toare ?i. ci un înveli? care. administra mo?tenirea lamiliei Castorp. se îns?rc ina cu lichidarea succesiunii casei Castorp & fiul . cu o posomorîre stingherita pe chip. O musca tocmai se a?eza pe fruntea încremenit? ?i începu sâ-?i plimbe t romp? în sus ?i în jos. pe deasupra . de la biserica Arhan ghelul Mihail. Deoarece consulul Tienappel. din faptul ca bunicul nu mai era decît un trup ?i nimic altceva. un unchi din partea r?posatei mame a lui Hans. în ciuda risipei ?i persisten?ei lor. salonul se umplu de lume. s-o în?bu?e. printre altele. o goni cu b?gare de seama. veni înmo rmîntarea. numai cu b?trînul Fiete.

adesea. un comision de doi la sut?. înc epu. ?i se sim?i. sub acop . cînd se întorcea de la ?coala. fiind socotit ca mo?tenitor al firm ei. c?ci suferea. era s?n?tos ?i normal. c?tre bursa unde. ?ipari. pe terasa barcagiului de pe Uhlenhorst. proptite cu bîrne de grosimea unor copaci. printre care pluteau lebede. pleca în fiecare diminea?? pe jos la biiou. butelii pîntecoase de sticl? în vagoane de cale ferata ?i în antrepozite. prin a suferi de o u?oara anemie. vedea pe cheiurile portului macara le enorme. înalte cît ni?te turnuri. dup? care în casa Tienappe l se lua prînzul cu tot fastul. Consulul. dup? tipar str?vechi. de marinar. de asemenea. este o b?utura înt?ritoare ?i c?reia sus-numitul doc tor îi atribuia o influen?a binef?c?toare asupra sîngelui. înd?r?tul ochelari lor cu rame de aur. în privin?a asta. în loc sa mînuiasc? vîsla. piept de gîsca ?i tomato catsup la rosbif. cum se exprima unchiul Tienappel. daca l-ai fi întrebat chiar pe el însu?i. crescu în mantaua galbena de c auciuc. de un albastru sp?l?cit. iar doctorul Heidekind prescr ise ca la dejun. în general. în contul sau. de u?oare dureri de cap. vedea trupurile de mamu?i ale t ransatlanticelor purtate prin Asia ?i Africa. fiica unui giuvaiergiu din Alt ona. un destoinic juc?tor de tenis ?i bun vîsla?. o barba c?runta. care. ?inu loc de mama micu?ului Hans Castorp. dup? cum se ?tie. cu un nas borcanat. ?i se întîm pla adesea ca unul sau altul sa fac? la repezeala o invita?ie la un mare dineu p entru a-?i salva creditul. l?zi. pe vînt ?i cea?a. Vedea furnicarul ?antierelor (?i acesta era domeniul ce avea sa-l intereseze mai tîrziu în mod deosebit). adi c? acel obicei de a râmîne cu gura c?scata ?i fara nici un gînd serios. în ade v?r. era foarte atenta la chelnerii angaja?i ocazional. prin care se exprima o îngîmfare mo?tenit? incon?tien t? sub forma unei oarecare ncpasari seci. cu ochii bulbuca?i. intrate la r eparat. cu o voce monoton? ?i un u?or accent no rdic ?i nu numai cînd vorbea. Respira cu o adinca mul?umire. blînd. iar al doilea lucra în comer?ul p?rintesc de vinuri. pe apa sclipitoare ?i multicolor a. Era un b?rbat impozant. combatînd înclina?ia sa spre vis?torie". Ave a grija ca dejunul ?i cina sa fie înzestrate din bel?ug cu preparate reci. foarte bine dispus. firea neastîmparata a lui Hans Castorp ?i d?du rezultate satisf?c? toare. f?r? caren? ?i elice. care purta la încheieturile rotunde ale mîinilor volane de dantela scrobita. inteligen?a ?i for?a giganticilor elefan?i domesti ci?i descarcînd din pîntecele vapoarelor ancorate tone de saci. dup? cîte afla. sa asculte muzica ?i sa priveasc ? b?rcile luminate. baloturi. b?utur? care potoli. era deci suficient sa arunci doar o pr ivire pentru ca nimeni sa nu poat? pune la îndoiala ca tînarul Hans Castorp era prod usul nefalsificat ?i onest al acestui painînt b??tina?. prefera sa stea.e rudenie. 36 THOMAS MANN Casa Tienappel era a?ezat? în fundul unei gr?dini pe drumul Harvestehud. în fa?a unui pahar cu b?utura aleasa. golite ?i încremenite în greutatea lor monstruoasa ?i n?p?dite de o droaie de pitici muncind s a r?zuiasc?. Peter ?i James. butoa ie. s? cioc?neasc? ?i sa vopseasc?. ?i purta la degetul mic un diamant cu focuri scînteietoare. dar era suficient sa arunci o singura privire asupra blondei sale corectitudini. se juca stra?nic. la fel cu aceea pe care o purta ?i el. c?-?i ocupa locul într-un mo d str?lucit ?i. dintre care primul era marinar ?i venea rar pe acas?. Hans Castorp crescu pe o vreme urîta. la amiaza. îngr?m?dite în depozite. n-ar fi st al nici o clipa la îndoiala. So?ia îi murise de mult. re var-sîndu-se. în mod v?dit. sa i se dea un pahar mare de bere po rter. cît se pricepu mai bine. ce-i drept. aceasta atmosfera de comer? mondial ?i de p rosperitate. printre m irosurile r?spîndite de apa. daca se poate spune astfel. cu toate ca avea o tr?sura frumoasa. ?i se întorcea tot pe jos c?tre ora cinci seara. Avea doi f ii. Altfel îns?. Vedea ne gustori cu mantale galbene de cauciuc. crabi ? i somoni. cu toate c?. în nop?ile de vara. care fusese aerul datator de via?a al p?rin?ilor sai. cu capul modeMUNTELE VR?JIT 37 lat fin. cu fa?a s pre o paji?te unde nu era îng?duit? nici cea mai mica buruiana ?i c?tre aleile de trandafiri ce m?rgineau fluviul. c?rbune ?i catran. iar cînd îl auzeai vorbind. cuminte. ce imitau calinul. ?i mai vedea. Cu n?rile p?t runse de aromele tari ale m?rfurilor din colonii. îmbr?cat cu cele mai bune po stavuri engleze?ti. cînd consulul Tienappel oferea dineuri ?i tot ea a f ost aceea care. la fiecare trimestru. De multa vreme casa era condusa de Schalleen. încuviin?înd ?i savurînd atm osfera umed? a marelui ora? maritim.

se întorcea spre vecinul cu care vorbea (în?eleg?tor ?i cam anost). apoi. C?ci în asemenea împrejur?ri era auten tic. Era t otdeauna îmb?iat ca un prunc ?i se îmbr?ca la croitorul care se bucura de încrederea t inerilor din cercul lui. deci numai din respect p entru destinul s?u. con?tient sau incon?tient. Mîinile. ci particip? de asemenea . ?i ar fi mîncat în sil? untul dâcâ i s-?r fi prezentat într-o singura bucat?. în adev?r. Omul izola t poate s?-?i imagineze tot soiul de n?zuin?e personale. o mar c? savuroas? din Bremen. ceea ce nu d?dea impresia de vigoare. persp . 38 THOMAS MANN Purta u?or pe umeri ?i nu f?r? demnitate înalta civiliza?ie pe care clasa conduc?t oare a acestei democra?ii or??ene?ti de negustori o transmitea copiilor ei. scopuri. era întocmai ca un sugaci ce se ias? în voie la sînuî Matern. bunul Hans Castorp este totu?i posibil s?-?i simt? starea sufleteasca influen?at? nedeslu?it de cusururile acestor baze. aveau pielea fraged? ?i îngrijit?. înal?îndu-se schelete de vapoare în co nstruc?ie. nic?ieri în Germania nu se c?lca bine) ?i o cut? cît de mica la vreuna din man?etele frumoaselor sale c?m??i colorate l-ar fi indispus foarte tare. ?i daca. mai cu seama c?-i pl?cea sa tr?iasc? bine. iar din?ii. s? se lase pe spate în je?. de platin? ?i inelul cu sigilii mo?tenit de la bunicul s?u. prin mijloace nu prea legale.ce ?i firave. un pahar de orto vechi ?i. însâ la mas? ?inuta îi era f?r? cusur. am facut-o numai din motive ce nu au nic i o leg?tur? cu inteligen?a sau cu modesta sa persoan?. c?ruia sîntem sili?i s?-i acordam o oarecare importan??. iar coatele îi atingeau u?o r ?oldurile în timp ce diseca vreo bucat? de pui sau scotea cu îndemînare. Cu bustul drept. în afar? de H?mburg. c?ci ?i el sim?e a. rînduitâ în sertarele dulapului s?u. Hans Castorp nu era un geniu. iar al doilea ?igareta ruseasca. cît din lipsa unui motiv care sâ-l hot?rasc? sau.Joachim lemssen . continua cu regularitate s?-?i trimit? acas? rufele la sp?lat ?i c?lcat (c?ci p?rerea lui era ca. tragînd cu pofta un fum a'n ?igara de foi. c?ci în ciuda înf??i??rii sale a ne. Hans Castorp î?i ?inea provizia de tutun la ad?post de influen?a v?t?m?toare a cal oriferului. s?-?i scoat? burta înainte. în pivni?a. da. cu sigu-ant? n-ar fi fost dispus sâ-l fac? nicicînd ?i pentru nimic în lume: mai pu?in de team? sa nu-?i c ??uneze vreun r?u. n?dejdi. absen?a unui atare motiv. unde cobora în fiecare diminea?? ca s?-?i umple port?igaretu l cu por?ia zilnic?.eri?urile unor hale uria?e. vedea inginerii cu planurile ?i carnetele în mîn?. siluete familiare lui Hans Castorp de pe cînd era mic copil ?i care nu-i tr ezeau decît impresii pl?cute ?i intime. erau plomba?i cu aur. nev?muit?. mai bine spus. ne d?m silin?a sa relatam tot ce ne poate folosi în leg?tur? cu el. oarecum. nici un imbecil. de care suferise deseori. servindu-se de tacîmurile speciale. avînd încli ie spre bucuriile stra?nice ale vie?ii. Primul lucr u de care avea nevoie la sfîr?itul mesei era lighena?ul cu ap? parfumat? pentru sp? lat degetele. carnea trandafirie din picioarele unui homar. cînd Hans Castorp plec? la st udii în alte p?r?i. Omul. dînd instruc?iuni lucr?to rilor. f?r? sa-i fie de o forma deosebit de aristocratica. la aceea a timpului ?i a contemporanilor. cînd st?tea sau mergea. cu James Tienappel sau cu varul sau Ziemssen . era îngrijit? cu credin?? de Schalleen. ?i chiar d ac? ar privi bazele generale ?i impersonale aie existen?ei sale ca pe ceva dat. a unui motiv presant. f?r? sa MUNTELE VR?JIT 39 f avut nevoie de un efort nem?surat de mare. Mintea lui r?spundea la cerin?ele gimnaziului real. O fuma înaintea trabucului. purtau un inel format dintr-u n lan? gros presat. ca individ. consumînd o bucata b una de biftec cu sl?nina. Dup? cum se vede. într-o cea?a fumurie. f iresc. am ocolit cuvîntul mediocru". cu monograme lucrate cu migala. tr?ie?te nu numai via?a sa personala. si tocmai de aceea nu-l socotim mediocru. nu aranjat în form? de melci. dar îl judec?m fara exagerare ?i nu-l facem nici mai bun. pentru a-l caracteriza. despre care va fi vorba ?i mai tîrz iu. nici mai r?u deeît era în realitate. ?i a c?rei otrav? aromat? se unea într-un chip atît de pl?cut cu cea a cafelei. dinco lo de persoana lui. pentru ca astfel sa ramîna departe de gîndul de-a formula vreo critic? asupra lor a?a cum f?cea. numit? M?ria Mancini. pe care ?i-o procura c u pl?cere pe sub mînâ. efort pe care. Avea obiceiul. la pavilionul lui Alster. cam slabi. Rufâria. duminica. impresii ce se transformau oarecum într-o ma rc bucurie cînd i se întîmpla s? ia o gustare.

c? Hans Castorp ar trebui sa studieze construc?iile navale. atun ci aceasta situa?ie va paraliza. timpul însu?i se dov ede?te a fi lipsit de speran?e ?i de ?eluri. de?i într-un în?eles dintre cele mai vrednice de cinste. Dar. f?cu o acuarela reu?ita ?i exacta pîna în am?nun?ime. dar cînd. pe bun? dreptate. de la firma . anume ca prinsese un gust nebun pentru vapoare.asupra sensului suprem mai mult decît personal ?i necondi?ion at al oric?rui efort ?i al oric?rei activit??i.mai aies ca.. este necesar? o singur?tate morala ?i o fire directa atît de rar? ?i de o esen?? de-a dreptul eroic?. I-ar îndruma ei bine. Hans Castorp dorea s? prelungeasc? o stare de lucruri provizorie ?i neho tarîta. Ceea ce-?i apar?ine este bine plasat ?i-?i va aduce un ven it sigur. ?i d ac? ar intra Ia el I-ar avea în vedere. îi spunea cîteodata unchiul Tienappel. ar fi o idee minunata. în definitiv. din care î?i trage impulsul pentru eforturi mai mari ?i pentru activitatea sa. ca. dintr-un Ioc rez ervat. cor?bii cu pînze ?i cinci catarge. tablou pe care consulul Tienappel îl atîrna în biroul sau personal. oricum. cuprinzînd-o ?i pe cea fizica ?i organic? a individului. nici alta. iar cînd î?i termina agiul militar se decise sâ-?i continue studiile . încît cineva îi spuse consulului Tienappel ca lucrarea dovedea talent ?i ca Hans Castorp ar putea deveni un bun pictor de peisaje marine apreciere pe care consulul putu cu toat? lini?tea s-o repete pupilului s?u. urbanitatea purt?rilor ?i. Avem în vedere aici nu numai ?inuta interioar? a tînârului din timpul ?colii. iar Pe ter va primi o renta. ba nici chiar în ultima clasa de liceu habar n-avea. originea sa. iar influen?a aceasta se va întinde dincolo chiar de partea sufletesc-m orala. a va porului zvelt. f?r? ca timpul sa fie în stare sa dea r?spunsul la întreba rea: pentru ce?. Dar. afara doar dac a ar fi vorba de o suma de cel pu?in de o suta de ori mai mare decît ai tu. dezorientat din temelii ?i f?r? ie? ire. Ca s? fii preg?tit pentru a face un efort care le întrece pe toate ?i dep??e?te m?sura a ceea ce se în f?ptuie?te în mod obi?nuit. impersonalul din juru-i. c?ci Hans Castor p se margini sa rîda din toata inima ?i nici o clipa nu d?du urmare unor asemenea extravagan?e ?i idei bune pentru un coate-goale. sau de o vitalitate foarte robust?. de ceva era sigur. la whist. ?i cînd. umpluse paginile caietelor de noti?e cu desene rep rezentînd cutere pesc?re?ti. î?i d?du seama ca ar fi putut tot atît de bine s-o apuce pe alta cale. ?i cînd se hot rî sa aleag? asta a fost la îndemnul bâtrînului Wilms. cînd î?i alesese burgheza profesiune ce avea s-o practice. Hans Ca storp n-avea nici una. în ciuda zbaterilor sale. cînd se hot?rî sa aleag?. în sfîr?it. ?i cînd la întrebarea pus? con?tient sau incon?tient. îi spuse consulului Tienappel. Numai ca azi nu e prea pl?cut sa tr?ie?ti din venituri. Chiar de pe cînd era un b?ie?a?. î?i d?du seama ca va fi o MUNTELE VR?JIT 41 . ostenelile unui om înzestrat cu caracter.ective. îl ajutar? s? treac? aceste etape . ca re. Hans Castorp nu a?tepta sa i se spun? a doua oar? ?i se interesa de o profesiune menita a-i îng?dui sa însemne ceva în fa?a lui însu?i ?i în fa?a oamenilor. c?ci era departe de a ?ti. în sfîr?it. f?cu m?re caz de profesiunea s?. decît un om med iocru. dar pîn? la sfîr?it formulata tr-un chip oarecare . adic? va ramîne firmei. deo arece verdele sticlos ?i transparent al marii furtunoase era realizat cu atîta dra goste ?i îndemînare. iar cînd. Cît prive?te activitatea de ?colar. avu dreptul sa asiste. desigur. orice s-ar zice. lucrul asta sa-?i intre bine în cap. socotind c? în felul acesta va cî?tiga timp ca sa gîndeasc a la ceea ce ar dori s? devin?. nu era. iar da ca rîvne?ti sa fii cineva în ora? ?i sa tr?ie?ti cum e?ti obi?nuit. construit de ?antie rele navale Blohm & Voss". la lansarea noului vapor po?tal cu elice dubla Hansa". a?adar.Tunder & Wilms". el opune o t?cere g?unoas?. atunci trebuie s a cau?i sa cî?tigi bini?or. vase pentru transpor tat legume. b?ie?a?. într-o sîmbata seara. semnalam c? fusese silit s? repete uneori cîte o clas?. un oare care talent lipsit de pasiune pentru matematici.N-ai o avere prea mare. cu care se obi?nuise. . la drept  40 THOMAS MANN vorbind. Cea mai mare parte a averii mele va reveni într-o zi lui James ?i Peter. la cincisprezece ani. ci chiar ?i din anii ce au urmat. acest lucru fu hotarît (c?ci ar fi pr ea mult daca am afirma ca el însu?i ar fi decis).

despre a?a ceva nu putea fi vorba. C?ci avea cel mai mare respect pentru munca. de a face umbrele cu tu? ?i de a reprezenta sec?iunile longitudinale c u ajutorul unor linii colorate care sa indice materialul. doctorul Eberding. care lucra încet ?i potolit mai ales ca Hans Castorp p?stra. timpul asupra c?ru ia nu ap?sa nici una din greut??ile de plumb ale unei munci trudnice. îi pl?cea mai mult timpul liber. s-a r fi lini?tit? Deci se ive?te din nou întrebarea daca era mediocru sau mai mult decît mediocru. de?i. într-un principiu ce r?spunde de sine însu?i ?i ca. rezolvata. unde nici el însu?i nu vedea limpede. prin el. a?a cum crezi într-o valoare absol uta. oamenii care se o cupau de treburile publice ?i ace?tia constituie majoritatea într-un ora? care se conduce singur a?adar. nu avea pieptul prea zdrav?n. întrucît nu i se potrivea. Desenele sal e tehnice. foarte elegant. Adîncului fiin?ei sale îi repugna militana ?i reu?i s-o îndep?rteze. liniile de plutire ?i sec?iunile longitudinale nu erau chiar atît de bune ca tabloul pitoresc cu Hansa" în plina mare. de? i pe el munca îl cam obosea. daca în adîncul sufletului. nu jalonat de piedici pe care trebuia s? le înving? scrî?nind din din?i. n-a fost g?sit apt. concet??enii îl priveau iscoditori ?i curio?i. Respectul sau pentru munc? era oarecum re ligios ?i. Mintea lui. Cînd venea acas? în vacan?a. îl obosea repede ?i r cuno?tea f??i? ca. Va fi atunci alegator sau ales. mult mai preferabil? decît aceea a varului sau Joachim Ziemssen. va legifera . Trebuie oare sa presupunem ca atît trupul cît ?i spiri tul sau . obiceiul tihnit al dejunului cu bere neagra se popula cu geom etrie analitica ?i calcule diferen?iale.ar fi fost mai înclinate c? tre munca ?i mai rezistente la munca. ?i. datorat? timpului. chiar ?i în afara de Hamburg. stabilitatea. pentru lini?tea lui personala. avînd aceasta convingere. cu o musta?a mica d e un blond-ro?cat. dup? cîte se p ?rea. întîmpina dificult??i. ?i la care nu vrem s? r?spundem pe scurt. mecanica. Dar exista o alta într ebare. întrebîndu-se ce rol oficial va juca într-o zi tînarul Castorp. O munca încordata îi a?î?a nervii. a?a ca avea sa vina ?i vremea cînd urmau sa ?in? seama de pe rsoana lui ca de un factor politic.munca teribil de complicata ?i obositoare. adesea. Avea în urma sa o tradi?ie. îns? Hans Castorp îi întrecea pe cei mai mul?i dintre colegii sai de îndat ? ce era vorba de-a fixa o imagine abstracta într-o reprezentare mai accesibila si m?urilor. este fn tr-adevar capabila sa influen?eze organismul omului. Chiar împrejur ?rile trebuiau s?-i înf??i?eze munca drept un fapt vrednic de respect în cel mai înalt grad. care venea des în vila de pe strada Harvestehud. foarte bine îmbr?cat. Ia urma urmei. în definitiv. 42 THOMAS MANN J Cît prive?te serviciul militar. ea fi ind porunca timpului ?i tot ea se afirma ca principiul prin care te puteai impun e sau prin care te v?deai nedestoinic. C?ci nu ne socotim deloc a fi ap?r?torii Iui Hans Castorp ?i m?rturisim chiar b?nuiala ca munca îi stingherea via?a ?i pa?nica pl?cere ce i-o d?deau ?ig?rile de foi M?ria Mancini. nimic nu se dovedea a fi mai demn de respect. c?ci în afara de munca. în orice caz. anume la presupunerea ca alterarea vie?ii personale. cu perspectiva unor posturi de r?spundere foarte însemnate. de o natur? indiscutabila. De altfel Joachim Ziemssen. grafostatica ?i proiectoare.mai întîi spiritul ?i apoi. Aceasta contrazicere în atitudinea sa cu privire la munca se cer ea. De asemenea este posibil ca medicul de stat-maj or. numai c?. timpul ce s-ar fi întins liber în fa?a lui. gîndea Hans Ca storp cu un pic de disprei. cum putea Hans Castorp sa nu respecte munco? Atitudinea aceasta ar fi fost împotriva firii. planurile reprezentînd suprastructurile vapoarelor. ?i tocmai din cauza as ta i s-ar potrivi mai bine o profesiune în aer liber care nu-i cerea nici o încordar e ?i nici un efort intelectual. dar ?i deosebit de importanta si m?re a?a ?i. numele îi er a vechi ?i fara pata. dup? cît î?i d?dea seama. capacitatea magaziilor d e provizii ?i metacentrul navelor. sa-l fi au zit pe consulul Tienappel spunînd în treac?t ca tînarul Castorp ar resim?i obliga?ia d e-a purta arma ca pe-o greutate ce l-ar stînjeni în continuarea studiilor universita re începute in alt ora?. încadrata de chipul somnoros de tînar patrician. ar fi putut sa cread? în munca. nepotul vitreg al r?posatei sale mame. anume aceea de-a ?ti daca-i pl?cea. Ne reîntoarcem în acest moment la unele considera?ii la care am f?cut aluzie mai sus . Deci. c alcula deplas?rile înc?rcate ?i neîncar-cate. ?i trupul . care ?in ea cu tot dinadinsul sa se fac? ofi?er.

mereu av ea febra ?i iat? ca. msa dac? a?a stau lucrurile. dar ?i contrariul putea fi adev?rat. într-o buna zi. c?ci nici cu patru cai n-ar putea cineva sa-l smulg? pentru auce la munte.dar tot atît de bine î?i puteai închipui ca va fi preoeu nt de dezvoltarea prev?z?toare a condi?iilor de via?a date ?i fire?ti.. Suferise dintot-deauna de un u?or guturai. asemenea preaîn?elep?ilor p?rin?i ai ora?ului în fa?a c? rora garda dubla de la prim?rie d?dea onorul cu arma.Berghof" (medic-?ef: doctorul Behrens. va fa ce parte dintr-un consiliu de administra?ie. De data aceasta. sa-i fac? o vizita lui Joachim Ziemssen. spusese consulul Tienappel nepotului ?i pupilului sau. nu puteai citi nici un r?spuns la toate ace ste întreb?ri puse de concet??enii curio?i ?i fara îndoiala ca nici el însu?i n-ar fi ?tiut sa explice. daca binevoie?te sa-l consulte. Deci. îi spusese el. daca îna . fara nici o considera?ie. Era. Studiase dreptul. spre marea lui durere ?i dezn?dejde. Era posibil oare sa-i semene atît. încît întorcîndu-se acas? î?i d?du seama ca e mult mai obosit ca de obicei. Pe atunci. ?i se preg?tea s? intre la Tunder & Wilms". ajuns în acest punct.?i va lua parte în exerci?iul func?iunii sale onorifice la grijile stapînirii. încît se v?zuse silit sa plece foar te iute la Davos. Era în pragul vîrstei de dou?zeci ?i trei de ani cînd întreprinse c?l?toria în cursul c?re ia l-am întîlnit. Joachim Ziemssen era bolnav. ca un evreu. nu mai este suficient cel de la Norderney sau Wykout Pohr ?i. ca un american. lata îns? ca se g?sea de cinci luni la sanatoriul interna?ional . dar cedînd unui impuls de neînvins î?i schimbase brusc direc?ia. dup? cum scria în c?r?ile sale po?tale. dintr-o comisie financiara sau poate de arhitectur?. ?i alte patru semestre pe care le trecuse la ?colile tehnice s uperioare de la Braunschweig ?i Karlsruhe. a?adar. Era o propunere foarte fireasca. ca sa-?i fac? pe ?antier stagiul de practica. dar destul de onorabil. trebuise sa înve?e din greu ?i cu perseveren?a . c?ci tocmai ajunsese apro ape de înf?ptuirea n?zuin?elor. scuipase sînge. un distrug?tor al vech ilor edificii ?i al frumoaselor priveli?ti. drumul sau lua pentru înce put urm?toarea întors?tura: In vederea examenului de absolvire. luase de curînd. atunci îi da sfatul ca înainte de-a începe lucrul pe ?antierele de construc?ii. Dar. posibil ca Hans Castorp sa se al?ture radi calilor. Doctorul Hei dekind îl mustra de fiecare data cînd î! intîlnea ?i-i cerea st?ruitor sa schimbe în mod f undamental aerul. primul examen de absolvir e. Erai îndrept??it s? te întrebi la ce partid politic va adera tînarul Castorp într-o buna zi. ?i aceasta stare fusese pri lej de mare spaima în familie. glasul sau va fi ascultat ?i luat în seama al?turi de al altora. consilier auli c) ?i se plictisea de moarte. atunci pe timpul acestei veri drumurile lor se despart. Hans Castorp n-are decît s? plece singur în creierul mun? ilor. Foarte bine. ca inginer voluntar. nelegat de nimic. un om al comer?ului mondial ?i al tehnicii. altfel î?i r isca s?n?tatea. aceasta pagina înc? nescrisa. avea în urma sa patru semestre de studii la ?coala polite hnica din Danzig. sa petreac? vreo citeva saptamîni în creierul mun?ilor. sa se afirme ca un om care merge drept la ?int?. o asemenea regiune nici nu î-ar conveni J 44 THOMAS MANN consulului. Purta. Hans Castorp. la urma urmelor. cu t iadi?iile vechi transmise cu demnitate ?i sa arunce statul în viitoarea unor exper ien?e în care sa-?i frînga gîtul . în sînge harul de-a judeca. dar era v?dit c? avea în cea mai mare m?sura aerul pe care n-ar fi trebuit sa-I aib? pentru ca democra?ii sa se simt? îndrept?? i?i sa se bizuie pe el. C?ci. încît sa ajung? o frîn?. credea c? ?tie totul mai b ine decît al?ii sau era gata sa se sprijine pe cei dm opozi?ie? în ochii s?i alba?tr i. iar asem?narea cu bunicul sau î?i sarea în ochi. ci într-un fel cu totul sup?r?tor. un viitor constructor de vapoare. nu boln av ca Hans Castorp. De altfel. Dac? vrea. Aparen?ele puteau fi în?el?toare. dup? dorin?a alor sai. era inginer. placîndu-i sa rup?. ?i fa ra nimic sacru. într-adevar. se prezentase l a ?coala militar? ?i tocmai fusese primit. sub sprînccnele de un blond-ro?cat. oa re. un eleMUNTELE VR?JIT 43 ment conservator? Era cu putin?a. el. fara distinc?ii deoseb ite ?i fara surle ?i trimbi?e. cîteva semestre. întrucît avea nevoie de o presiune atmosferica mai potrivita.

f?r? s? par? ca-?i da seama. dup? tactul muzi cii de mar?. ?i i se p?ru c? aceast? vedenie trist? îi întuneca soarele dimine?ii. dar oricum destul de proasp?t pentru o zi no ua. împreuna cu pamatuful . ?arpele încol?cit pe caduce u. pe care erau a?ezate ?ezlonguri. verde ?i alb. în gradin? se plimba o femeie. Chipul ei ofilit de o paloare mer idional?. cu înf??i?area îndurerata. alc?tuia gr?dina. ? i era un spectacol straniu sa consta?i c? femeia aceea palid? ?i îmbr?cat? în negru. cu bra?ele ?epene atîrnîndu-i înainte. era chiar în toiul verii. purtînd un voal negru r?sucit în jurul parului c?ru nt ?i r?v??it. cu o meditativa comp?timire. iar c ind r?zbea vreo raza de soare. dar se scula mai devreme decît ar fi fost necesar. deoarece fusese pe ste m?sura de obosit. se sucea ?i se întorcea f?r? încetare de-a lungul c?r?rilor. Pleca pentru trei saptamîni. anume ni?te zg omote ce veneau din camera vecinilor din stînga . Dedesubt ?erpuia drumul lucios urcînd pînâ la sanatoriu. Ajungeau pîna la el acorduri în?bu?ite muzica religioasa. în vîrful c?ruia flutura cîteodat? un drapel f ntezist. Ultimele zile ale lui iulie. drumul pe care venise în ajun. cu obrajii pudra?i. fara îndoiala tot din acela?i hotel de unde asear? se auzise ?i concertul. ?i cu fruntea br?zdata de zbîrcituri. cu ochii negri ce se mi?cau în sus ?i în jos. O parte di n platform?. Nu se sim?ea chiar perfect odihnit. adic? îl lini?tea profund . Pe cînd î?i trecea briciul cu mîner argintat de-a lungul obrajilor acoperi?i cu spuma parfumata. in contrast cu p?dur ile întunecate de brazi care acopereau povîmi?urile. corespunzînd fiec? rei camere. satul alb scînteia în fundul van. în indispensabili din fii d'ecosse ?i c u papuci de marochin ro?u. încît avu tim p berechet sa-?i vad? cu metic jiozitate de tabieturile sale matinale. pe care-l v?zuse odat?. ?i clatin? din cap surîzînd cu îng?duin?a fa?a de atîtea stupidit??i. Tot ?tergîndu-se pe mîini. î?i potrivea pa?ii mari. Diminea?a era rece ?i înnorata. ?i sa împleteas c? îngrijirea trupeasca ?i cur??enia cu cealalt? preocupare. deoarece îi producea acel a?i efect ca ?i un pahar de porter b?ut pe stomacul gol. cu gura deschis? ?i ochii u?or înro?i?i. Cînd se hot?rî sa plece. in timp ce nori mari. la r?d?cina unui brad falnic. O teras? acope rit? cu tabl?. cu pri virea pierdut?. Ici ?i colo se vedeau crîmpeie sau dungi de cer albastru. Dîre de cea?a se înlindeau nemi?cate pe în?l ?imile lituralnice. cu su perioritatea lini?tita a omului care se b?rbiere?te la lumina clara a ra?iunii. III Posomorîre cast? Hans Castorp se temuse ca avea sa doarm? peste ora obi?nuita. tabieturi foarte civilizate intre caic un rol principal îl jucau vana de cauciuc precum <i hghenasul de lemn cu s?pun verde de lavanda. de sp?r?it doar prin pere?i de sticla mata în compartimente separate. dup? cum îi explica . albi ?i cenu?ii se îngr?m?deau peste mun ?ii mai dep?rta?i. iar lîngâ ea se în?l?? un stîlp vopsit în brun-ro?cat. nimic nu era mai indicat decît sa se duca sa-i ?in? tov?r? ?ie scumpului sau var. cu capul plecat într-o par te. De undeva r?zb?tea o muzica mat inala. marcat? de suferin?? ?i atîrnînd u?or într-o parte. î?i aduse aminte de visele încîlcite avute în cu rsul nop?ii.perechea rus?. îi aminti lui Hans Castorp de portretul unei tragediene celebre. avînd la mijloc emblema medicinii. Dar aproape în ace la?i timp mai înregistra ?i altceva. cu genunchii îndoi?i. aproape tragic?. iar Hans Castorp care iubea muzica din tot sufletul. îmbr?cata complet în negru. ce r?zb?tea pîna aici venind de departe. ceva abia perceptibil auzului. cople?i?i. treaba ce avea sa fie pe placul amîndurora. Hans Castorp se uit? la ea din înaltul balconului. o doamn? mai în vîrst?. ?i dup? o pauza urma un ma r?. împrejmuit?. sub care spînzurau ni?te pungi moi. cu o gur? mare.inte de-a intra la Tunder & Wilms". Gen?iane mici ?i înstelate cre?teau în iarba umed? de pe coasta dealului. cu un pa s monoton ?i gr?bit. acolo erau poteci cu pietri?. îl 46 THOMAS MANN 1 ame?ea ?i-l predispunea la somnolen?? ascult? mul?umit. ie?i pe balconul ce se întindea de-a lungul fa?adei. constînd din despacheta tul ?i aranjatul lucrurilor. se deschidea spre miaz?zi. Hans Castorp voia sa întreprind? cît de cît ceva pe ntru propriul sau bine. straturi cu flori ?i o pe?ter? artificial?.

sînt c?s?tori?i. un scaun fu r?sturnat.se Joachim -zgomote care nu se potriveau deloc cu aceast? diminea?? proasp?ta ?i limpede. de pe balcon în camer?. se prindeau unul pe altul. în an umite împrejur?ri. iar atunci cînd Joa chim intr? în camera. se mai ad?ugau acum ?i acord urile unui vals. din bun?voin? ? se sili sâ-?i dea sie?i o explica?ie nevinovata. ?i deodat? ro?i sub pudr?. sau a?a i se p?rea. cu prosopul în mînâ ?i ascul t? f?r? s? vrea. Am avut ni?te vise cam f?r? noim?. ceea ce-i înte?i usturimea. îmbr?cat într-un costum sport. ap?ruse din n ou. pe care somnul o atenuase. Oare cine-i femeia în negru din gr?din?? Joachim î?i d?du imediat seama despre cine vorbea v?rul sau. ?i jocul fara nici o îndoial? ?inea de domeniul insti nctelor animalice. pentru numele lui Dumnezeu. Hans Castorp râmase în picioare. strigîndu-l. Dar diminea?a. A?a se face ca glasul îi tremura de 48 THOMAS MANN necaz cînd r?spunse varului s?u care. cu toate c?. E?ti mul?umit? Era gata de plecare. dar de o ieftinatate dezgust?to are! Oare dup? toate astea voi avea prilejul s?-i ?i vad pe ace?ti oameni. Cu expresia aceasta se retrase. spuse el. tocmai se petrecu. iar fizionomia sa o exprima nrintr-o posomorîre cast? a chipului. ba chiar cut remur?toare. Hans Castorp î?i ad use aminte c? abia ieri sear? auzise ceva asem?n?tor. a c?rei însu?ire neru?i nat? nu putea sâ-i scape multa vreme tînarului. Cont inua s? d?inuie ?i nu era altceva decît acea ar?i?a uscata de pe fata de care sufe rise ?i ieri. a?adar. Nu vreau s?-mi dau prea repede p?rerea. Ca ?i ieri . ia început. ?i nici m?car senza?ia de fierbin?eal? care o înso?ea. b?tuse în perete. nu avea nici azi p?l?rie. frazele uzate ?i melodioase ale unui cîntec la moda. întoreîndu-se s?-?i ispr?veasc ? toaleta cu mi?c?ri inten?ionat zgomotoase. înc?l?at cu cizme solid lucrate. e o stare de lucruri greu de suportat! Construc?ie ieftina. e Tous-les-deux. dar pe care. Micul dejun Bun? ziui. Era o goan? în jurul mobilelor. Mul?umesc. desigur. ceea ce-i destul de nepl?cut." ?i atunci Hans Castorp observa cu mirare c? îmbujorarea care-i cuprinsese adineauri obrajii nu voia s? d ispar? cu nici un chip. r?spunse Hans Castorp. strîngînd buzele. p e bra? cu raglanul în al c?rui buzunar lateral se vedea flaconul turtit. ce acompania u de departe scena nev?zut?. A. ca s? nu aud? mai multa vreme sunetele unor fapte ?i gesturi ce i se p?reau serioase. îns? oboseala îl împiedicase sâ-i dea vreo aten?ie. La urma urmelor. evident. î?i mai spuse el enervat. cu acest Pnlej. Dar din camer? se auze a înc? ?i mai bine ceea ce se petrecea de cealalt? parte a peretelui. merge. fiindc? ceea ce prev?zuse limpede c? va urma. ci p?reau mai curînd c? o murd?resc cu o materie vîscoasâ. Faptul acesta nu-l dispuse în chip favorabil în Privin?a vecinilor c?s?tori?i ?i . la noi. sau înc? ?i acela de sfiala mistica ori cucer-njcje _ ?i era pu?in din toate astea în atitudinea ce-o luase Hans Castorp fa?? de zgomote le venite din camera vecina. îns?. sau p oale chiar le voi fi prezentat? Ar fi nespus de penibil. iat? c? ai petrecut prima noapte aici sus . de exemplu acela mai pu?in searb?d de cur??enie sufleteas c?. din moment ce se g?sesc aici sau m?car unul din ei este bolnav. a(jevar sau pref?c?torie. a?a c? totul e în ordine. nu-i f?cu impresia c? ar fi un om perfect odihnit ?i bucuros s? întîmpine diminea?a. Prin urmare. Aici. Trasni-v-ar bunul Dumnezeu! gîndi el. dar care. ?i sînt sigur ca nici asear? nu s-au potolit prea curînd. îngîna o vorb? de ocara estul de tare la adresa lor ?i f?cu gre?eala sa-?i r?coreasc? înc? o data a?a cu ap?. ori umilitoarele denumiri de frica MUNTELE VR?JIT 47 . m?car ca se manifestau numai prin chicoteli. pe lumina. a?a c? pu? in mai mult? cump?tare n-ar strica. la toate astea. sau gravul ?i frumosul nume de pudoare. e pre a de tot. faptul cel mai scandalos este c ? pere?ii sînt atît de sub?iri. ?i apoi cl?direa are neajunsul c? pere?ii au urechi. ?i sînt totu?i bol navi. fire?te. avea obiceiul s? ?i-o însu?easc?. se palmuiau. ca ?i cum n-ar fi trebui' ?i nici n-ar fi voit s? ?tie nimic din ce ea ce auzea: o expresie de pudoare care nu era deloc original?. spuse Joachim. Era o lupta înso?it? de chicoteli ?i gîfîieli. c?ci sînt singu . toat? lumea îi zice a?a. se s?rutau ?i. Se puteau da ?i alte nume acest ei bun?voin?e a firii.

spune el. adaug? el. sa în?eleg c? te-au stingherit? E adev?rat c? într-un fel sînt ni?te s?lbatici. c?ci er? prea sigur de propriul s?u mod de via?a si de obiceiurile sale de om civilizat. f?cînd abstiac?ie de asta. glumi el cu o senza?i e de bun? dispozi?ie exagerat?. A venit aici de vreo cinci sâpt?mî i.Ca s? nu uit. cînd nu st? la c?p?tîiul lor. iar femeile erau absolut înnebunite dup? ei. iar Behrens declar? ca totul se va termina aproape c a un tifos ceea ce este groaznic pentru cei viza?i. în?elegi? ?i-o cer foarte insistent. Teau s? spun c? ar f i comic ?i lugubru în acela?i timp. Dar închipuie?te-?i c? abia sosit se ?i constat? c? are temp eratur?. o temperatura destui de mare. cu ochi ca de j?ratic. Hans Castorp î?i lu? bas tonul. sus. pe cît se p?rea . Ia care Joachim îl privi cu blînde?e ?i zîmbi ciudat. c? acum cincisprezec e zile i-â sosit cel de-al doilea fiu. nu vorbe?te o boab? nem?e?te.. 39. Hans Castorp î?i ridica politicos p?l?ria. cu o melancolie u?or batjocoritoare. ceea ce. sup?rat de senza?ia limpede c? are ochii tulburi ?i fa?a îmbujorat?. a?a stau lucrurile cu ea. ca ?i cel?lalt amîndoi sînt ni?te fl?c?i splendi zi. ?i de a lunei mama se plimb? cum ai vazut-o. ?i-am spus-o din capul . Dup? ce se încredin?a ca are asupra lui provizia de ?ig?ri. Avu impresia c? abia atunci reu?ise sa stabileasc? leg?tura cu ziua de ieri ?i. Iat? îns?.5 dintr-o data. Intîlnir?. în?elegi. Sînt oameni lipsi?i complet de bun? cre?tere ?i chiar d?câ sînt sili! s? cuiesc trei s?ptâmîni în vecin?tatea lor ?i-mi este imposibil s?-i oco50 THOMAS MANN lese. men?ionîndu-i pe cei ce locuiau acolo. c a sa se supun? chiar atît de u?or ?i numai pentru trei biete sâpt?mîni unor obiceiuri noi ?i str?ine apoi ie?ir? ?i coborîrâ sc?rile. iar dac? cineva i se adreseaz? nu spune decît: Tous Ies deuxl c?ci nu ?tie s? spun? altceva ?i. ?i atunci îl vîrâ în p at. deo camdat?. asta-l privea pe el.s-a generalizat. Ma întreb. . în schimb nu doresc cu nici un pre? s?-i cunosc ?i sînt absolut în dreptul meu d aca refuz în mod categoric s?. pardesiul ?i p?l?ria. îl întrerupse Joachim. e o tr?vit din cap pînâ-n picioare. Era ner?bd? tor ?i nervos ca un tînar pe cale de a fi prezentat unor oameni necunoscu?i ?i.rele vorbe pe care le repeta mereu. numai c? cel mic tu?ise înainte de-a urca aici. Da. nu vad nici un inconvenient. A venit în cel de al doisprezecelea ceas. iar ochii îi erau ca ?i ieri: i se p? rea ca sînt fierbin?i ?i grei.. . care se afl? într-o situa?ie absolut disperat?. aici. daci se va ivi prilejul. s? stea lîngâ fiul ei mai mare. încît s e poate afirma foarte bine c? se va sfîr?i destul de repede . putem tous Ies deux sa mergem la masa. cînd alta. ?i fran?uze?te abia de îngîn? cîteva frînturi. vezi tu. nu corespundea decît în parte adev?rului. MUNTELE VR?JIT 49 -Prin urmare. declar? c?. de?i.. trecîndu-?i-o de jur-împrejurul ochilor. are-mi va sp une ?i mie la fel cînd îi voi fi prezentat? Adic? ar fi ciudat. de asemenea.de ce. vreau s?-?i spun ceva! f?cu el deodat? ?i în voce i se distingea o oarecare u?urin?? necugetat?.. de fapt. c?ci era mai curînd palid. Da r nu vreau cu nici un pre? sa intru în rela?ii cu perechea rus?. în a cela?i timp. Daca e?ti de acord. ?i Behrens afirm? ca dac? se va mai scula înseamn? c? are mai mult noroc decît m inte. ?i ad?ugind mici observa?i i asupra caracterului sau gravita?ii cazurilor respective. voi ?li ce semnifica?ie are asta ?i ce mutr? s? fac. s? se reacomodeze. în tr-o m?sur? oarecare. aici nu e nimeni care s? priceap? spaniola. cu alte cuvinte ni?te neciviliza?i. Toate bune . ceea ce nu se petrecuse imediat dup? de ?teptare. Pu?in îmi pas? dac? o s? -mi spun? tous-les-deux. rostind nume germane ?i altele ce aveau toate soiurile de rezonan?e str?ine. persoane care se înapoiau deja de la micul dejun. care voia sâ-?i vad? fratele pentru ultima oar ? de altfel un b?iat foarte frumos. în timp ce Joachim îi ar?ta pe coridoare cînd o u?a. în ceea ce îl prive?te. E mexican? ?i. iar cînd Joa chim d?dea buna ziua cuiva. p ?rea perfect s?n?tos. t?cu Hans Castorp. de parca ar fi nlîns mai multa vreme ?i aveau iar??i acea scînteiere pe care i-o provocase tu?ea b?rbatului pasionat de c?l?rie.Bine. este gata . aceasta din urm? ca pe un fel de sfidare. ?i stropindu-?i cu un pic de lavand? batista cu care-?i atinse fruntea . Po?i foarte bine sa ma recomanzi doamnei din gradi n?.

dar cum acesta ri dica umerii ?i sprintenele cu indiferen??. formate fi ecare din cîte trei arcuri suprapuse unite printr-o împletitur? ginga??. ?i-a poi. a veau trupurile m?cinate de boal?. de?i nu toate lo curile aveau în fa?a lor tacîmuri. dar mîncau ?i sporov?iau Sala era construita în ac el stil modern care reu?ea sa imprime celei mai severe simplit??i o anumita tr?s ?tura de fantezie. El sau ea? . în sufragerie erau aranjate ?apte mese. tocmai datorita faptului c? sînt atî?ia str?ini printre pacien?i. De altfel. Hans Casto rp se înclina politicos ?i cu oarecare rigiditate c?tre vecinii de masa. Se uita la v?rul sau. se gîndi el. camarazii ?i tovar??ii de destin ai lui Joachim care. tacîmurile zornaiau. dintre care doua în l??ime ?i celelalte în lun gime. ca ?i cum ar fi vrut sa spun?: Ei. farfurii cu jumari de oua ?i friptura rece. ce atîrnau ca ni?te mici sfere lunare. unt se g?sea din abunden?a. Da.locului. cineva ridica un clopot de sticla sub care se întindea o bucata groasa de ?vai?er. cu fata lunga ?i îmbatrînita. sim?ind un fel de spaima. numai el. dar pe care abia-i înregistra ca figuri. Nu era prea lata în raport cu lungimea. la masa ru?ilor de rînd. în timp ce. spuse Joachim v?dit distrat. po?i fi perfect lini?tit. cît ?i faptul ca avea o fa?a ro ?ie ?i un par unsuros. Apoi lua loc ?i observa cu un aer satisf?cut ca micul dejun era socotit aici o masa importanta. ornamenta?i cu brîuri multicolore ?i cu motive simple ?i nostime ce imitau ciucurii. Apoi p?trunser? în sala luminoasa. în picioare. O MUNTELE VR?JIT 51 fat? de serviciu îmbr?cata în negru ?i alb îl întreba pe Hans Castorp ce dore?te s? bea: cacao. avînd de jur-împrejur un fe l de galerie ce aaapostea poli?e pentru farfurii ?i se deschidea prin arcade lar gi spre interiorul aranjat cu mese. motive care se întîlneau unele cu altele pe tavanul larg boltit . în ciuda p?l?riei cu pene. aici nu este chiar atît de u?or sa ieg i cuno?tin?e. unde vocile zumzaiau. ce-i cu asta?" se potoli ?i comand? ceai cu o polite?e deossbita tocmai fii ndc? aceea care-l întreba era o pitic?. cu to?ii. Era a?ezat pe partea îngusta a unei mese din mijl oc. afar? doar d e cazul daca o vei dori chiar tu. pe care o lua drept o croitoreasa . în general. pe o alta scara ?i un alt coridor decît ieri seara. Stîlpii erau acoperi?i pîna la jum?tate cu un pl acaj imitînd lemnul de santal. de un blond cenu?iu. în negru. dup? care începu sa manînce orez cu lapte. în timp ce-?i l?sau haine le Ia garderoba. m?car ca stau aici de atîta vreme. Hans Castor p se g?si instalat la locul s?u. c?rora le fu prezentat cu tot ceremonialul. cu partea superioara v?ruit? în acela?i fel ca ?i per e?ii ?i plafonul. Sala era prev?zut? cu mai multe candelabre electrice din metal alb. ?i c hiar eu. uitîndu-se curios la celelalte mîncaruri din care ar f i dorit sa se serveasc?.. La dreapta lui era o f?ptura cu înf??i?are s?r?c?cioasa. ?i nici ea nu e dintre cele mai îngrijite. a?a ca sînt pu?ine ?anse sa-i întîlne?ti. cu plafonul u?or boltit. Sala av ea patru u?i de sticla. cu s cor?i?oar? ?i zah?r. a?ezata în mijlocul mesei. El vine întotdeauna la masa cu un vindiac de piele. Privindu-i numai chipul. . iar fetele de serviciu se gr?beau purtînd câni din care ie?eau ab uri.Cred c? el. fiindc? trebuie sa ?tii ca exista ?i o masa a ru?ilor bine. î?i l?sa privirile sa pluteasc? ?i peste comesenii de la c elelalte mese. de data aceasta. castroane cu orez cu lapte ?i terci din faina d e ov?z. o pitic a". nu cunosc personal decît pe foarte pu?ini dintre ei. Ia care se a ?aza numai ru?ii mai deosebi?i. ce d?dea pe o veranda în fa?a lui Han s Castorp. îneît ma mir ca Behrens înc? n-a intervenit. Doar n umele ?i persoana doamnei Stohr îi re?inur? aten?ia. c?ci sînt a?eza?i foarte departe de noi. înd?r?tul scaunului.Dar dintre cei doi care-i bolnav? întreb? Hans Castorp. Dup? cî?iva pa?i de-a curmezi?ul s?lii.. între cele dou? mese puse de-a latul. Erau vase cu marmelada ?i miere. cafea sau ceai? Era micu?a ca un copil. avînd în partea inferioar? clopote de sticla mat?. Ia intrarea în sufragerie. doua pe partea lata. fiecare pentru zece persoane. î?i puteai ex plica foarte u?or gafele ei izvorîte din lipsa de cultura. ca sa-?i taie o felie ?i printre altele mai era ?i o fructiera cu fructe proasp ete sau uscate. a treia la stînga r?spunzînd în holul de Ja intrare ?i apoi aceea pe care i ntrase Hans Castorp c?ci Joachim îl condusese. ?i fara sa intru în am? nunte î?i spun doar ca arata în asemenea hal. cu puf pe fa?a ?i cu obrajii u?or aprin?i. Mesele erau destul de mari.

sub buza de sus. conversa?ia nu era deloc însufle?it?. salut a cu b?rbia din mers ?i ocupa un scaun. ba chiar sup?r?toare din partea unei fiin?e atît de neînsemnate. Sosi imediat dup? ce Hans Castorp se a?ezase. o familie cu copii care vorbeau ruse?te. La început se temuse pu?in ca va avea sa suporte impresii cumplite ?i iat? ca se s im?ea oarecum dezam?git. ceea ce în realitate nu era deloc cazul. fara îndoial?. de parca s-ar afla în ajunul unui evenimen t deosebit de hotarîtor. Sînt atît de vl?guita". a c?rui expresie p?rea sa arate I 52 THOMAS MANN ca ?ine în gura ceva cu un gust oribil. informîndu-se de starea ei. ?i era o lâcere sa l e vezi oprindu-se ?i sporovaind. de ambele sexe. care-?i r?sturna în farfurie un borcan cu i aurt. ?i abia dup? aceea î?i arunca privirile prin sala însufle ?it? de un du-te-vino continuu. doar fiindc? nu aveau griji mom entane ?i se aflau mai mul?i laolalt?. Este adev?rat ca unii st?teau la mas? cu capul în mîini ?i priveau ?inta diept înainte. lua loc al?turi de ea ?i începu sa manînce pas trînd t?cerea cea mai desâvîr?ita. spuse ea lungind sil abele cu o afectare de prost gust. Le întreba pe rînd. cuprinsa de o nelini?te tainica. fara îndoiala. foarte unt?. cu degetele ?epene ?i degerate.3 ?i cine ?tie ce o sa mai fie dupa-amiaz?! Croitoreasa cu ziua zise ca a avut aceea?i temperatur?. f?cute de ei în?i?i. Urma Joachim ?i apoi doamna tonr cu bluza ei ecoseza de lîna. de asemenea. impresie creata. îl mînca iute ?i pleca imediat. Cei ma i mul?i erau bine dispu?i. la une le mese se f?ceau schimburi de m?rci po?tale. Poate ca era prea bolnav ca sa-i mai pese de aceste maniere sau sa se mai intereseze de cei din ju rul sau. cealalt? de cinci). Apro ape toate femeile purtau tricouri de lîna ori m?tase. cu gulere r?sfrînte ?i buzunare în p?r?i. din?u lungi ?i sub?iri ca e iepure. Se discuta despre vreme. oam eni mai în vîrsta. atît pe croitoreasa cit ?i pe doamna Stohr. Joachim sporov?ia de forma cu doamn a Stohr ?i. Se vedea îns? ca nu era în nic i un caz o croitoreasa cu ziua. vorbeau cu fetele ce serveau ?i se n?pusteau asu pra micului dejun v?dind o s?n?toasa pofta de mîncare. apoi caut? sa-?i aminteasc? de cele cîteva no?iuni de engleza pe care le înv??ase ca sa afle chiar din gura vecinei din dreap ta ce fel de ceai bea (era ceai de m?ce?e) ?i daca era bun. agitata. Ace?tia erau l?sa?i s? priveasc? ?i nim eni nu le acorda nici o aten?ie. lipite de trup. cînd se sculase. micul dejun nu era o masa care se lua în mod oblig atoriu în comun. avusese 37. La stînga 'ui st?tea o domni?oara englezoaica. Erau aici. refuzînd prin atitudinea sa orice încercare de a i se prezenta noul oaspete. dimpotriv?. . Se tînguia ca se simte fara vlaga". ceea ce ea îi confirma aproape cu impetuozitate. c?ci toata lumea din sala p?rea plina de via?a: nu avea i deloc sentimentul ca te afli într-un a?ezamînt plin de suferin?e. ce nu ?inea întru nimic de suflet. despre temperatura pe care au avut-o în acea diminea?a. svetere cum le MUNTELE VR?JIT 53 ' au aibe sau colorate. Oricum. sus (prima era în sanato riu de ?apte luni. cu amîndoua mîinile vîrîte în buzunare. La mai multe mese oamenii î?i ar?tau unii altora fotografii. înc ordata. care citea scrisori sosite de acas? in irnp ce bea un ceai de culoarea sîngelui. afla cu o corecta p?rere de rau ca las? de dorii. c?ci vorbea foarte curat ?i aproape ca o femeie culta. f?r? sa priveasc? pe nimeni. despre fe lul cum s-a dormit. îns? m?rturisi ca se sim?ea.s?u o lenjereasa cu ziua. dezvelindu-?i. Un b?rbat tînar cu must?cioara. de cînd sînt aici. La masa. perechi c?s?torite. de laptul ca bea numai cafea ?i mînca pîine cu unt. Hans Castorp g?sea ca aceasta agita?ie sau m?car m?rturisirea uno r asemenea senza?ii constituie într-un anume fel o atitudine destul de necuviincio asa. fâra vreun motiv anume. în fa?a lui Castorp lua loc o fata tînara cu parul de un blond luminos. Tineri bronza?i. iar în mintea lui imaginea unei mici crortorese se asociase întotdeauna cu cafeaua ?i jimbla cu unt. Pentru cîteva clipe. ?i ea destul de vîrstnica. intrau fredonînd. fiind vorba doar d e-o agita?ie fizic?. ?i adaug? ca înc? de diminea??. extraordinar de slaba. ?inea mîna dreapta strinsa pumn în reptul obrazului ?i în vreme ce mînca se silea în mod ostentativ sa vorascâ distins.

ei bine. iar chipul i se schimonosi în vreme ce-i r?spundea croitoresei. -Ei. des chizînd larg gura ?i mîncînd cuvintele. gîndi Hans Castorp furios. Era un om o^os. lasînd sa i se vad? pantalonii reia?i ?i o parte din picioarele imense. Se p?s tra la locul sau de asistent. poate era o idiosincrasie congenital?.. Ceea ce-i spusese Joachim despre obrajii lui se adeverea. blestemat? neglijen??!" Cum. Ziemssen. pe care-l urîse dintotdeauna. Vorbea cu un pronun?at accent saxon din nord. cu parul com54 THOMAS MANN plet alb.. înotînd în l acrimi ?i str?b?tu?i de vini?oare vine?ii. Multe dintre ele sînt foarte seduc?toare v?zut e din afara.. î?i ?i f?cuser? primul tur. astfel. e foarte frumos la noi. aratîndu-l cu capul pe H ans Castorp. cu n ceafa ie?ita în afara. avem aici doamne absolut încîntatoare. domnule. Atîta exces de zel! Nu vrea sa ne mai acorde nici m?car un fleac de jum?tate de an. Fusese trîntita o u??. de al tminteri. str?b?tu?i de vini?oare vine?ii. între degetul ar?t?tor ?i mijlociu. chiar aceea din stînga. altfel încît ca pul p?rea de-a dreptul colorat deasupra halatului alb de chirurg. îns? dumneavoastr? ar trebui sa încerca?i sa prinde?i ceva m ai multa culoare. hai sa plecam. Fire?te. daca nu-i frumos la noi! Ei. dar ca nuan?a de piele. sînt îneîntat. Asta ar ti putut sfîr?i rau pentru b?t?turile noastre. varul dumitale ne va aprecia desigur mai mu lt decît dumneata ?i va ?ti sa se distreze. vreun alt prilej în cursul zilei. De la prima arunc?tura de ochi vad pe ch ipul fiec?ruia daca are stofa unui bun pacient. dumneata e?ti? îi zise lui Hans Casrorp p e care Joachim i-l pie. în aceea?i clip?. neluînd parte la convorbire. mai nalt decît doctorul K rokowski cu mai bine de trei capete. ceea ce f?cea ca paloarea sa-i ias? ?i mai mult în eviden??. Va rog sa ma crede?i ca mereu vrea sa plece. Ei. complet anemic. dar aici. ?i privindu-i d e jos cu ochii sai alba?tri. altfel. iar acest mirmidon n-are nici o pic?tura de talent. pe care îl purta strîns cu un cordon. nu se poate! Mi-am dat imediat seama ?i deoda t? i se adresa direct lui Hans Castorp c? ave?i în dumneavoastr? ceva de civil. ma freac? ?i e ner?bd?tor sa se speteasc? la manevre ?i exerci?ii. fara îndoiala. iar zgomotul acesta. totul se transforma într-un zdr?ng?nit ?i un imens bufnet. îns? halatul sau er a negru. ma pis eaz?. mai multa aten?ie. De data asta.. In cazul acesta. domol. verdele nu prea e ar? tos. poate ca ar fi bun pe cîmpul de instruc?ie. Nu doamnele sînt acelea care ne lipsesc. înc?l?ate în ghete galbene. nu avu r?gazul s? constate ci ne era vinovatul. Nu ma pricep. croitoreasa îi spuse ceva. spune ?i dumneata.. da. cu elastic ia man?ete. Evident. jignit. în orice caz detesta zgomotul u?ilor trîn tite ?i ar fi fost în stare s? p?lmuiasc? pe oricine î?i îng?duia s? izbeasc? o u?a în p rezen?a lui. cel pu?in. aprins de tnînie. croita în fo rma de c?ma?a. bulbuca?i.'f nta. zise el. Dar între sprîncenele lui blonde ap?rur? ni?te cute.. domnilor! exclama Behrens. o sa g?sim. ce va pl?cut. Dar la u?? fur? cît pe ce sa se izbeasc? de doctorul Behrens care venea gr?bit. p?r?siser? sala chiar în clipa cînd sosiser? verii. jos. ceea ce agrava pocnetul venea din faptul ca u?a era f ?cuta din p?tr??ele de sticla. acolo. c . Ru?ine". ur mat de doctorul Krokowski. lipindu-?i c?lcîiele. nu mai are rost sa a?tept?m. destul de vechi ?i cu ?ir eturi. Veri? întreba consilierul aulic aratînd cu mina de la unul la altul. Doctorul Krokowski era de asemenea în ?inut? profesionala. Atunci va fi ?i dumnealui un vajnic purt?tor de sabie? îl întreba pe Joachim. nu atît de r?zboinic ca acest ?ef de hoarda militar?.atura neagra ?i lucioasa.Deodat? Hans Castorp tresari. Se prea poate c? aversiunea asta se datora educa?i ei. alba?tri. Da. Dore?te necontenit sa plece. opina Joachim. ce d?dea direct în hol . în?elege?i ca doamnele n-o sa va acorde nici o aten?ie! Verde este pomul de aur al vie?ii. un nas cîrn ?i o musta?a t?iata scurt ? i ridicata piezi?. A?i fi un bolnav mai bun decît el. fac prinsoare pe orice. Joachim întreba dac? doctorii trecuser? pe acolo. c?ci erau alba?trii. talentul este necesar pretutindeni. din cauza ca buza superioara se r?sucea într-o parte. ni?te ochi mari. ?i-i întinse tînarului o mîna mare cît o lopata. apropiindu-se imediat de Hans Castorp ?ii întoarse pe dos una dintre pleoape. A?adar. Doamne fere?te. lung pîna la gen unchi. c?ci trebuie talent pentru asta. ?i cu toate acestea.cineva o l?sase sa se închid? singura sau poate o închisese la repezeala. Ca s a te prezint. dintr-o ?e:. îi f ?cea oroare lui Hans Castorp. îi r ?spunse cineva. îns? o oarecare încordare s ilita a gurii dest?inuia cît i se p?rea de ciudata pozi?ia lui de subaltern.

zelul t ?u mi se pare cam exagerat. Sfînta împ?rt??anie. A?a! adaug? el. Iar doctorul Krokowski porni ?i el dup? ?eful sau. daca-mi dai vo ie. Acum ne putem continua plimbarea. tu nu fumezi. Ziemssen! Ca la serviciu! Cu con?tiinciozitate! Sîmbata vreau sa v?d curba temperaturii! Iar domnul. varul dumitale. Dar nu mai mult de o jum? tate de or?! Dup? aceea. un exemplar frumos. n-am fumat niciodat?.. nu pute?i face ni mic mai bun decît s? tr?i?i cîtava vreme ca ?i cum a?i fi atins de o u?oara tuberculosis pulmonum. Po?i face plimbarea proiectata. scap?r? bricheta ?i-?i apr inse ?igara lung? ?i îndoit? în sus. ie?ir? pe portal în aerul liber de afara. Buna ziua.Foarte simpatic om. dup? un salut prietenesc adre sat portarului ?chiop care punea în ordine scrisorile în loja de la intrare. turtit la un cap?t. r?spunse Joachim.. de o culoare ro?ietica. Veselie întrerupt? . o s?-mi aprind unul adev?rat. Da.. L uarea temperaturii n-a f?cut înc? rau nim?nui. Cînd ie?eai afara nu patrundeai în gradina împrejmuita.. De i eri de la prînz n-am mai fumat ceva ca lumea. gra?ie meteorologiei sale de o umeda voio?ie. cu o poft? deosebit?.. Foarte simpatic om! repet? Hans Castorp. a?a cum îi pl?ceau cu osebire. De altfel. ci te Pomeneai îndat? în plina natura. pe al c?ror Povîrni? erau raspîndi?i cî?iva molizi de în?l?ime mijlocie ?i ni?te pini asuci?i ?i apleca?i pîna aproape de pamînt. Tachin?rie. am în?eles imediat despre ce era vorba. de-a lungul coastei împ?durite. tragînd cîteva fumuri pline. Buna ziua.. Dar cît despre mine. De ce m-a? apuca sa fumez tocmai aic i? . Ziemss en? Atunci. de-a lungul c?reia d?dur? de cîteva o ri peste ni?te sf?rîmaturi de stînca. e perfect... în fa?a paji?tilor alpine. ?i se mai prelungea înc? pu?in înainte de-a face o cotitura brusca pentru a urca piepti? c?tre dreapta. fac e?i ceea ce face ?i v?rul dumneavoastr?. îneît e o pl?cere sa-l ascul?i. Chiar daca arderile generale sînt mari. c?ci nu m? mâi pot st?pîni. la noi. Drumul pe care apucar?.ornMUNTELE VR?JIT 55 let anemic. Evident. Era o c?rare b?t?torit? ?i înc? destul de umed?. legânîndu-?i b ra?ele cu palmele în jos ?i întrebînd în dreapta ?i în stînga dac? s-a dormit bine. în cazul dumneavoastr?. cum v? spuneam. Pacien?ii care ispr?viser? de mîncat imediat dup? ei. ca oamenii care coboar? în pa ta. Ei. acest scump Hamburg este o înjghebare c?reia noi îi datoram mult. Te rog sa m? scuzi o clip?! ?i-?i scoase din tocul de piele fina împodobit cu o monogram? de argint un trabuc M?ria Mancini. Jnsa cu acest prilej îmi ve?i îng?dui s? v? dau un sfat cu totul dezinte resat complet sine pecunia. avînd deasupra un orologiu instalat într -o turla joasa. Portalul era situat în partea de sud-est a cl?dirii spoite în alb ?i a c?rei parte c entral? dep??ea cu un etaj cele doua aripi... spuse oprindu-se. domnilor! Petrecere buna ! Buna ziua. de 56 THOMAS MANN fapt singurul ce mai exista in afara celui ce ducea în vale. adic? sa în?elege?i ca. C?ci aici. pune-?i în gur? trabucul cu argint viu! Totdeauna s?-?i îns emni frumu?el temperatura. ?i sa pune?i pu?ina albumina. Cei doi veri nu erau singurii care se plimbau. sa ?i-o ia ?i el. în direc?ia buc?t?riilor ?i ? dependin?elor. Are un fel atît de liber de-a vorbi.. în spatele sanatoriului. ni se procura în fiecare an cîte un dr?g?la? contingent. atîta timp cît mai sta?i aici. zise Hans Castorp în vreme ce. se produce un cu rios fenomen în leg?tura cu metabolismul albuminei. acoperua cu tabla de culoarea eziei. ?i mi-a pl?cut cum îi zice ter-mometrului. trabuc cu argint viu". ?i zici c? ai dormit bine. veneau în urma lor. cobora în pant? dulce s pre stînga. trupul depune totu?i albumina. ?ti?i ceva? N-ar fi chiar atît de rau daca pentru cîtva timp a?i las? în voia sor?ii dragul dumneavoastr? Hamburg. la care toata lumea r?spundea afirmativ. iar grupu rile ce se întorceau le ie?eau în întîmpinare c?lcînd ap?sat. îi t aie vîrful cu un cu?ita? ag??at de lan?ul ceasornicului.. care parca plutea. unde l?zile de fier pentru gunoaie st?teau a?ezate lînga grilajul sc?rilor de la pivni ?a.

pe ci nstea mea. zic eu. ?i fiindc? veneau la vale. ?i coborau cu pa?i mari. spuse Hans Castorp. fapt pentru care nu treb uiau sa fac? nici un efort serios. îi v?zuse de alf-înc? de pe cînd se aflau pe drumul drept. le ie?i în fa?a. în toat? lu mea se fumeaz?. Joachim tu?i de vreo dou? ori din mers. Vezi tu: cînd ai o ?igar? care arde bine c?ci este de la sine în?eles c? nu trebuie sa fie rupt? sau s? trag? prost. cu mîinile în buzunare. aici sus. Nu în?eleg cum poate cineva sa nu fumez e. ?i dac? a? fi nevoit ca într-o dimi nea?? s?-mi spun: ast?zi n-o s? am nimic de fumat. Acum. ?i asta m-a izbit ?i pe mine.spunîndu-mi c?. sînt exact atît de anemic cît trebuie ca s? fiu livid. da. ?tiu. asta este to t ce poate fi mai nepl?cut MUNTELE VR?JIT 57 adar cînd ai o ?igara buna. care li se rasfrîngea pe chipuri ?i în întreaga înf??i?are în a?a m?sura încît aproape c? sim?eai in?a sa faci parte din grupul lor. ?tiu precis c? a? supor ta totul. fara nici o ceremonie. anos t?. în definitiv. cum s-a exprimat el. Nu erau to . nici de munca. socot ca e?ti la ad?post de toate ?i ca nu ?i poate întîmp la literalmente nimic. o spunea ca s? te laude. ?i apoi e foarte dr?gu? din par tea lui ca m-a consultat complet sine pecunia. co?nplet pustie. ce-a? putea face altceva. nici de distrac?ie. f?ceau impresia ca se l?s au sa alunece u?or. ca în compara?ie cu tine am o piele aproape verzuie. Da. iar dup? cîte ?tiu eu.Pe asta n-o mai în?eleg. ca ni?te oameni care. Este aceea?i senza?ie ca atunci cînd tai întins pe malul mari i. Dar tot nu se întoarse.. gîndindu-se la Joachim. cu toate c?. v?duvit? de orice farmec. Fiindc? este e vident. la voi iar faptul ca vo i depune pu?in? albumina nu-mi poate provoca nici un neajuns. g?sesc expresia destul de resping?toare.. îns? fapt este ca tu e?ti un civil iremediabil. Hans Castorp le privi chipurile cu aten?ie. j a?a c? nu mai ai nevoie de nimic. oricum. ?in foate mu lt sa fac exact ce mi-a recomandat ?i sâ-mi organizez via?a întocmai dup? felul t?u de trai . a?a c? po?i face tot ce-?i place. nindc? i se p?ru c? s-a dep ?rtat prea tare de Joachim. Hans Castorp se gr?bi sa-?i continue drumul. b?rba?i ?i femei. Slav? Domnului. zise Joachim. au ie?it sa fac? o scurta plimbare în fa?a casei. spuse el. femeile purtau ja chete colorate. iar cînd iau masa m? gîndesc la acela?i lucru. lucru de care acas? nu mi-am dat seama. C?ci i se poate oricui întîmpla s?-i mearg? prost sa presupunem ca la un moment dat a? fi într-o stare nenorocit?.de altfel. fara ca m?car sa întoarc? privirea înapo i. în definitiv e?ti s?n?tos. astfel încît aveau în modul de a merge ceva înaripat ?i lin. To?i erau fara p?l?rie ?i ar?i de soare. Oricum. ?i cred ca nu exagerez decît foarte pu?in . nu-i a?a?. fiind aproape de ei. iar majoritatea b?rba?ilor nu aveau pardesiuri sau bastoane. ceea ce însemna c?. Dar cînd accesul de tuse îl apuca a treia oar?. Erau vreo ?ase sau ?apte persoane de diferite vîrste. cînd stai culcat pe malul marii. mânînc numai ca s a pot fuma dup? aceea. aceast? aservire este o dovad? de sl?biciune. Behrens are perfect? dreptate: e?ti un civil da. Apoi încetini pasul ?i sfîr?i aproape prin a se opri. drept spre el. u nii foarte tineri. cu capul pu?in aplecat. iar vocile lor se amestecau 58 THOMAS MANN într-un vacarm nemaipomenit. ci doar cel mult sa ?in? picioarele încordate s pre a nu fi ispiti?i s-o ia Ia fuga sau sa se împiedice. Ia-o înainte. aceasta pl?cere nu-i necunoscut? nic?ieri u nde te-ar putea arunca întîmplarile vie?ii. iar ochii i se stinser? brusc. judecind dup? înse?i spus ele lui Behrens. Un grup de pacien?i. ad?ug? el. dar atîta timp cît o sa am o ?igar?. la jum?tatea coastei. s?n?tos în afar? de anemie. ?i de cîte ori am citit despre asta am fost pl?cut impresionat. urcu?ul îl obose a. c?ci asta înseamn? s? te lipse?ti într-un fel de una dintre bucuriile vie?ii ?i în orice caz de o foarte mare pl?cere! Cînd m? trezesc diminea?a ma ?i bucur la gîndul c? voi putea fuma în timpul zilei. îi privi cercet?tor. cred c? n-a? mai avea curajul sa ma scol ?i a? r?mîne s? zac în pat. fiindc?. replic? Hans Castorp. însu?i exploratorii care pornesc spre Polul Nord se aprovizioneaz? temeinic cu mari cantit??i de tutun pentru obositoarea l or expedi?ie. C?ci. al?ii mai în etate. se opri cu sprîncenele încruntate. c? m-ar ajuta sa trec peste orice. Dar o zi f?r? tutun ar fi pentru mine o zi searb?d?.

Dar se pare ca s-au ob?inut rezultate minunate datorita pneumotoraxului. un tînar care-?i ?inea mîinile în buzunar. mai ales pe noii sosi?i.. s? ne în?elegem. î?i spun Clubul jum?t??ilor de pl amîni". se aprop ie de varu-sau. Nu totdeauna. în acela?i timp. J 60 .. S-au adunat cu to?ii. e stupid sa-?i închipui ca fluierat din burta. azot. deoarece nu mai ea singura are talentul special sa fluiere ca nimeni altul cu pneumotoraxul. vrei sa ma l?mure?ti ce înseamn? asta? . ba este chiar o chestie destul de riscanta. datorita acestei odihne. Pot sa te l?muresc ?i din mers.nu cunosc exact locul. . . Aceasta înseamn ?: te deschide printr-o t?ietura. însâ Beh rens a ajuns un maestru în astfel de opera?ii. o opera?ie ce se practica destul de des aici. MUNTELE VR?JIT 59 _ A fluierat! r?spunse Hans Castorp. lipind calcîiele. cu p?rul prost piept?nat ?i cu ochii neghiobi. care fluier? cu pneumotoraxul. Apoi îti introduce un gaz. Cum reu?e?te. risipe?te azotul ?i de aceea trebuie umpluta la fiecare opt zile. daca totul merge bine.?i ar?i de soare ?i doua tinere se remarcau tocmai prin paloarea fe?ei. Behrens v?de?te o înde-mînare remarcabila. deoare ce î?i d?du seama dup? mi?carea din umeri a tinerilor care se dep?rtau ca rîdeau. Dar mîndria clubului este Hermine Kleefeld. sus. sc?zu cu un ton. ma în? elegi. auzmdu-l pe Joachim. îns? nu e cap abila s? fluiere decît dup? ce a mers ceva mai repede ?i bineîn?eles ca nu pierde pr ilejul sa sperie oamenii. ia r unul scund. slu?ita de pistrui. De ce faci mutra asta? îl întreba el. asta era sminteala curata! Fluiera în direc?ia lui. Fluiera din str?fundurile fiin?ei sale. în?ele gi. dup? cum cred c?-?i închipui. plamînul poate sa se vindece..Ah. spuse Joachim ?i rise nep?s?tor. uitîndu-se dup? ci cu o privire blinda. ?i cam la o jum?tat e de luna. Dup? aceea se întoarse repede ?i în?elese imediat ca acest lucru îngrozitor trebuie sa fi fost o gluma.. astfel ca-l sili p e Hans Castorp s? se gîndeasca la muzica ce-o scot acele b??ici de prin bîlciuri. t?r?g?nata care. ca sa zic a?a. ?i-o aduci aminte. ?i osci lînd între rîs ?i plîns. ?i domni?oara Levi. Hans Castorp înlemni privind în zare. într-un fel cu totul neîn ?eles. dar nu cu buzele. ca sa se odihneasc?. cea c are a z?cut atîta vreme la pat. într-o parte . Dar to?i se uitau la el cu acela?i zîmbet obraznic.Cu ce? întreb? Hans Castorp. Acum. adaug?: Totu?i.. cu o plec?ciune cu rtenitoare. Cîrd un plamîn este atins. Ai încr emenit pe loc de parca ai fi prms r?d?cini. Era domni?oara Kleefeld. aici. procedînd as tfel. te umple iar??i. nu ?i-a? putea spune ?i nici chiar ea n-o ?tie exact. E ceva care ?ine de chirurgie. o fluier?tura neobi?nuit de nepl?cuta. într-un sveter verd e. una slab a ca un ba? ?i cu un ten de filde?. g?unoasa. De altfel cred ca. Nu. cu buzele rasfrînte. slabanoaga. ?i a?a sînt cunoscu?i. Nu. Tuturor celor pe care i-ai v?zut adineauri li s-a f?cut aceasta opera?ie. Hans Castorp rîdea. cu ochii pe jum?tate închi?i. chiar în . în domen iul acesta. alta mai mica ?i grasa. spre sfîr?it. întoicîndu-se cu fa?a. p ce trece a pe lînga mine. ?i în acela?i timp fluie ra.Hai sa mergem mai departe! zise Joachim. cred ca n-ai preten?ia sa în?eleg jargonul vostru . apoi. dar celalalt e s?n?tos sau relativ s?n?tos atunci partea bolnava este scu tita de orice activitate pentru cîtava vreme.. trecu atît de aproape de Hans Castorp încît mai-mai ca-l atinse cu bra?ul. tulbuiarea 1 se ransformase în buna d ispozi?ie ?i în vreme ce mergea aplecat înainte. Hermine Kleefeld. pe jum?tate închi?i. astfel c? trebuie mereu reînnoit. ?i dup? un an sau mai mult de tratame nt. Era extrem de agitat ?i nu prea ?tia de ce. Saluta grupul. A fluierat din burt?. Bineîn?eles ca gazul nu persista prea mult. O fata înalta. cea cu pistrui. îi scap? din piept. ca re se dezumfla ?i se turtesc ?iuind apoi fata trecu împreuna cu tot grupul mai dep arte. astfel ca plamînul comprimat nu mai este în m?sura s? func?ioneze. c?ci chestia asta cu pneumot oraxul i-a apropiat pe ace?ti oameni în mod firesc. între ei era ?i doamna Iltis. întoarse capul c?tre el ?i rîse. Joachim tocmai se apropia. pe care nici m?car nu le ?uguie. ceea ce f? cea ca vesta sa i se ridice într-un mod necuviincios. privindul proste?te. o farsa pusa la cale. r?gu?it? ?i ascu?ita ?i.

?tii de unde mi se trage? întreba el. ?i dup? ce mai ?ov?i înc? o clipa. zise Joachim. printie pinii înal?i. a?ezat cam îa o treime din în?l?imea coastei ?i oferind o priveli?te ce str?lucea alburiu într-o l umina limpede.. desena figuri pe nisip: . cred ca pîna la urma ?i treaba a sta se poate înva??. ca n-am pofta s? fumez! zise el.. totul se petrece în cea mai mare tain?. observa ca au început sa ma intereseze multe lucruri de aici.. Dracu ?tie de ce. ci mai degrab? un fel de superficialitate. c?ci seriozitatea. Crezi ca poate proveni din faptul ca am do rmit agitat? Poate c? asta m-a indispus. Banca simpla de brad pe care se a?ezar? era rezemata de pereiele muntelui. sînt atît de liberi. aici. Pe lînga ei s e rostogolea în vale un pîrîu care bolborosea . umerii îi fura zgudui?i de un rîs înfundat ?i precipitat. tu nu observi nimic. din întîmplare: cîn cineva decedeaz?. a?i fi putut sa ma primi?i ca oaspete de onoare sau ca. Fara îndoiala. Nu vad de ce-ar trebui ca moartea sa le sape asprime pe chip. zvel?i.. Dar oa re ce-i cu mine.THOMAS MANN acoperindu-?i ochii cu mîna. de care suf?r He cînd m-am sculat. sau cel mult afla mai tîrziu. Poate ca a i reu?i sa fluieri ?i tu daca ?i-ai da osteneala. aratîndu-le cu vîrful de fier al bastonului de munte. bag de seama c? M?ria nu-mi mai place. în vreme ce. Dar Hans Castorp le p rivi doar în treac?t. zise el.Clubul jum?t??ilor de plamîni"! F?ptura aia nebunatica mi-a fluierat un tiuuuu. Dar se procedeaz? cu discre?ie . Te încredin?ez ca are un gust de papier-mache. Ai putea sa-mi spui de ce sînt atît de zburdalnici? Joachim caut? un r?spuns. c?ci trebuie sa f ac cura de odihna. pentru ei timpul n-are importan?a ?i atunci mor ?i ei cum pot. n-o întîlne?ti decît acolo. îneît nimeni nu ?tie nimic. Daca vrei. Asta-i curata nebunie. de atîta rîs stapînit.. Cînd ai sosit aici ai avut ?i tu aceea?i senza?ie? _ Da. Doamne.. sim?ind ca-i vine greu sa vorbeas c?.. într-adevar. Este.. întîmplarea din camera unde stau s -a petrecut cu pu?in înaintea sosirii mele. e ca ?i cum a? avea un deranjament de stomac.i susura printr-un jgheab de lemn. privindu-?i ?igara.. dar am impresia ca sint ro?u la fa?? ca focul. De altfel.. dar iarta-ma ca vorbesc în felul acesta. O sa te obi?nuie?ti destul de repede.nu-i a?a? . sus. Ei. E. fumezi cu ?i mai mare pl?cere. de sus. Dar nu da importan?a. Cînd al?turi de tine moare cineva.. Acum se îndrepta c?tre Davos-Platz. ?i-am spus doar ca nu-i chiar atît de u?or s? te aclimatizezi la noi. E adev?rat ca am mîncat pr ea copios la micul dejun. Au statute? P?cat ca nu e?ti ?i tu m embru. c?ci de obicei cînd manînci mult. Fiecare fum este o speran?a în?elata . De cînd e?ti tu aici. sigur ca da. oricum ar fi. sus.. din respect pentru paci en?i ?i mai ales pentru doamnele caie ar putea avea crize din cauza aceasta. în p?durea umeda de brad. Sicriul este adus în zorii zile . au fost multe cazuri mortale? . ceva inexplicabil.. Drumul devenise neted ca-n palma. cu min erul bastonului sau de tîrgove?.Destul de multe. Sînt conMUNTELE VR?JIT 61 ins c? e în leg?tura cu afurisita de fierbin?eala din obraji. Asocia?ia lor este m?car înregistrata? întreba el. dar asta nu poate fi un motiv. ?i cînd ma gîndesc ca formeaz? .. trebuie într-adevar s-o arunc. spuse el dup? o noua încercare de a trage din ?igara. Cred ca vei în?elege toate as tea abia dup? ce vei sta mai mult? vreme. se pare îns? ca prietenii t?i pneumaticii sînt ei în?i?i într-o dispozi?ie excelenta! Cum m ai coborau. preocupat de altele. glasul îi gemea plîngator. spuse Hans Castorp. Joachim voi sa-i spun? varului sau numele piscurilor care p?reau ca închid valea s pre sud. arunca ?igar a pe povîrni?. st?m pu?in ?i dup? aceea ne întoarcem la sanatoriu. n-are nici un rost sa ma silesc. r?spunse Joachim. pricepi tu. baston cu mîner de argint. Prin urmare. în via?a din vale. Nu. auditor. Vezi tu banca asta are o pozi?ie minunat? .Oare ce voiam sa te întreb? începu el. La început mi s-au întîmplat ?i mie lucruri neobi?nuite. Ma gîndesc cîteodata c? a fi bolnav ?i a muri nu sînt luc ruri grave în sine. de la voi. trebuie s-o recunosc.nu întîrzii niciodat? sa le ?i pricepi. st?tea aplecat înainte. Vreau sa spun ca sînt tineri. dar apleca?i în direc?ia vîntului. Ar tre bui sa-l rogi pe Behrens sa te pun? ?i pe tine par?ial în neactivitate. cel mai caraghios lucru pe care l-am auzit în v ia?a mea! spuse el ?i suspina adînc. Sînt chiar ferm convins. iar cînd te inte reseaz? unele lucruri . De cîtva tim p ma tot întreb ce nu-i în regula ?i iat?.

Lau chemat într-o dupa-amiaza. Am spus ?i eu ??a. ma mir ca-?i îng ?dui sa vorbe?ti despre talgere. implor?ri fierbin?i care ap . Nu aveam p?l?rie. iar printre ele se auzeau rug?min?i. îns? de curînd. da. ridicîndu -?i boneta. exact ca o feti?a de ?coala. sus. p?rea înc? z drav?n? ?i era de o veselie nebun?. ?i ce s-a întîmp lat dup? aceea? M-am lipit de perete într-o atitudine cuviincioas?. f?cu Hans Castorp. cînd toata lumea se g?sea la ceai. ca s? mi-o fi putut scoate. c? nu purta?i p?l?rie. vad preotul câ vine spre mine purtînd o c?ma?? de dantel?. pricepi tu. la voi. Cînd am sosit eu aici. apoi preotul cu ochelari ?i la urma un tîn?r cu c?delni?a. nici tu n-ai fi ?tiut cum sa evoci asemenea amintiri. Mi-aduc aminte de parca at fi azi ca. din?untru izbucnir? pe nea?teptate trei sau patru r?cnete la rînd. Prin u rmare. iar paracliserul care purta c?delni?a b ?tu la u??. ?i î?i plecase capul cu un aer foarte smerit. dup? care ?î?ni un sfî?ietor ?i nesfîr?it ahhhh!".Hm. imagineazâ-?i întreaga scena. care cuprindea în el o dezn?dejd e de nedescris. ?i-mi mul?umi foarte politicos. se poate spune ?i a?a. relua Joachim. acum mi-am aruncat priviri le din întîmplare înd?r?tul culiselor. fâra ni ci o inten?ie. Prin urmare. ?i cum mergeam de-a lungul culoarului. ce ie?eau fara nici o întrerupere dintr-o gura larg c?s cat?. Este t ocmai ce m-a izbit aici. Fiindc? în clipa în care preotul trecu pragul. lucruril e astea se petrec în spatele culiselor. o cruce de aur cu felinare pe c are cineva o ducea în fa??.. rosti Hans Castorp continuînd sa fac? semne pe nisip.. îi v?d ca vin spre mine. Ei.. daca nu gre?esc. erau trei. remarca Hans Castoip sec ?i cu aten?ia înc ordata. îl întrerupse Hans Castorp nu fâra asprime. a?teapt? pu?in s? ma gîndes c. pe care o acoperise. închipuie?te-?i îns? c? tocmai scapasem ora mesei.. ~ Cum? Atunci nu de curînd. 1 Va 62 THOMAS MANN Asta s-a întîmplat atunci cînd micu?ei Hujus. m? r?t?cisem înd?r?tul culiselor. Tocmai din cauza asta. Nu-i o compara?ie potrivita. lipa-lipa. Tocmai din acest motiv. Duhovnicul ?inea strînsa la piept sfînta împ?rt??anie. ?i nu vin sa-l ridice decît la anumite ore. cam vreo opt saptamîni. c?ci dac? ai fi fost de fa??.Da. Mi-am amintit de talgere f?r? voia mea. Dar a?teapt? pu?in. i s-a dat sfînt a împ?rt??anie. Da. ca s-o po?i ridica în împrejur?rile în care se cere sa te descoperi. precedat de o cruce. Prin urmare. apoi o deschise ?i f?cu loc superiorului sau s? intre în camera. Dar sa ?tii ca e?ti exagerat. ?i i s-a f?cut maslul. Tocmai se opriser? cu to?ii. Lucrurile s-au petrecut în a?a fel încît eram îndrept??i t s? cred c? visam. urlete cum n-am auzit vreodat? urmate de ni?te ?ipete prelungi. în acele clipe solemne nu eram cu ceilal?i. a?a cum merg talgerele de alam? înaintea muzicii militar e. închipuie?te-?i spaima mea. mai cu seama ca eram chiar în fa?a camerei dou?zec i ?i opt. în pas gimnastic. ~ In cazul acesta nu po?i zice de curînd. ?i m-am înclinat pu?in cînd iu ajuns în dreptul meu. Vazînd ca-l MUNTELE VR?JIT 63 salut. . Dar mai bine ascu lt? continuarea. cum spui tu. n-am auzit gongul ?i întirziasem cu un sfert de ceas. Vezi ca trebuie sa por?i p?l?rie. o catolic?. apoi au sosit p?rin?ii ?i în sfîr?it a venit ?i rîndul preotului. ca doar e sfînta lor taina. a micu?ei Hujus. în frunte omul cu crucea. Ma întrebam ?i m? întreb ?i acum în ce chip trebuia sa ma port în aceasta împre urare. z?cea doar la tre i camere de mine. sa tot fie.i în timp ce tu înc? dormi. ?i ac um. A?a mi s-a p?rut mie. Dar trebuia s-o ai. Cum a?a? lata cum.. . nu s-a mai putut scula. adormisem în ti mpul curei de odihn?. Da r curînd dup? aceea s-a pr?bu?it repede. se pare c? duhovnicul a fost încîntat. iar pe coridoare nu era ?ipenie de om. zburdalnic?. de pilda în timp ul mesei. sim??mintele atroce prin care treceam.. Barbara Hujus. Ei vezi! îl întrerupse iar??i Hans Castorp.

D?r era epuizata. fiindc? î?i d?dea seama ca va muri. O camera ca a ta ?i a mea . cu patul în stînga u?ii. care se aplecau ?i ei cu vorbe mîngîietoare deasupra patului în care nu se vedea decît ceva inform care cer?ea ?i se împotrivea într-un mod înspaimînta or. rîde.Din toate puterile! Dar totul era în zadar.Spui c? zvîrlea din picioare? . dar într-un mod discret. daca nu m? în?el. fac ni?te scene îngrozitoare ?i nu vor s? moar? cu nici un pre?. Nu. ca ?i cum ? ipetele întret?iate de horc?ituri ar fi r?zbit tocmai din fundul pivni?ei. ?i ce vrei sa spui prin expresia din fun dul pivni?ei'"? . Dar cînd unul se poarta într-un mod ?tît de l a?. Un muribund are..?i scena aceasta mi-o relatezi abia acum? îl întreba Hans Castorp Pa o pauz?. lîngâ pat ?i rostea cuvinte de mîngîiere. spuse Joachim. apoi cu un ah!" disp?ru din n°u în a?tern ut. Era teribil de înspâimînta ?. Era epuizata ?i numai spaima îi d?dea atîta putere. r?spunse Joachim. nu-i admisibil ?i vocea lui avu un tremur cu totul neobi?n uit. întrucîtva. Nu-i admisibil ca a?a. Nu z?u. cu parul ei blond-deschis mcîlcit.. cu ochii ei atît e palizi. iar bolnavul s-a potolit imediat ?i a mur it în cea mai mare lini?te. parc? îl v?d ?i acum. un rîs ?î?nit din ?dîncuri. ar fi atîtea de povesii nici nu ?tiu cu ce sa încep. din senin ?i vorbele îi fura în?bu?ite de un rîs care-l cu prinse cu încetul ?i puse st?pînire pe el. cîtâ energie avea ca sa se mai poat? împotrivi în felul 64 THOMAS MANN acesta! C?ci pentru a?a ceva se cere for??. Behrens ?tie s? le vorb easc?. din spatele lor ?i printre ei. ceea ce fire?te ca este o dovada de la?itate. iar timp ce vorbea împingea mereu capul înainte ?i apoi îl tr?gea înd?r?t. e prea tare! Un muribund este. Iar eu. lipsi?i cu totul de vreo culoare. Dar într-o frîntura de clipa am mai apucat s? vad cum capul micu?ei Hujus ?î?ni o secunda. închipuie?te-?i prin ce treceam! Duhovnic ul st?tea în picioare. în asemenea cazuri. Oricum.oi se pref?cur? în ceva g?unos ?i în?bu?it ce p?rea sa dispar? sub pamînt. reu?e?te întotdeauna sa g?seasc? tonul potrivit. Nu în? eleg cum de nu mi-ai pomenit nimic înc? de asear?. Strig? la bolnav ?i-i s pune f?r? înconjur: Nu mai f? atîtea mofturi!" Unui muribund! Oricum. deoarece trebuia s? i se dea ultima îm p?rt??anie. iar lînga perete ?i la capatîiul patului st?teau ni?te oameni . De altfel. c?re-i zguduia trupul ?i-l silea s? închid? ochii. spunîndu-i: Ia nu mai f? atîtea mofturi!".. nem?rginit. Hans Castorp se întoarse brusc spre vurul s?u. . ?i-l privi fix pe preot cu ni?te ochi larg deschi?i. Hujus? întreba intrigat. puteam sa v?d în cameTa.. Nu-i defel admisibil ca a?a. Era o fat? foarte tînâra ?i de aceea se cuvine s-o scuz?m. Atunci Behrens s-a r?stit la el. ghiontindu-?i varul în coasta. facînd sâ-i curg? lacri mi de sub pleoapele strînse. > Dumnezeule. Pst! f?cu deodat? Joachim. Potole?te-te! ?opti el. iar noi am aflat-o de la sora-?ef? care era de fa?? ?i-i d?dea o mîna de ajutor s?-I ?inâ pe muribund. ca s?-i potoleasc? rîsul înfundat. Preotul se îndrepta spre ea.Se ascunsese sub plapuma. . în chip de bun r?mas. am putea spune! Nu vreau s? te contrazic. a?a i-a spus de curînd cuiva. Dar sînt ?i b?rba?i care uneori se comport? la fel. n-o s? admit s? mi se scoat? din c?p c? un muribund nu-i ma i deosebit decît cine ?tie ce b?d?ran care se plimb?. cî?tiga bani ?i nu-?i refu za nici o pl?cere! Nu. Joachim r?spunse: Unuia i-a spus: Nu mai fa atîtea mofturi!" Da.?i era chiar ea. cred ca n-ar fi trebuit sa s e trimit? dup? preot înainte ca ea s? fi fost complet epuizat?. f?r? îndoial? p?rin?ii. f?r? înconjur . acela?i rîs de ieri. zvîrlind din picioare. . iar ceilal?i doi intrar? «"pâ el ?i u?a se înch ise.. chestia asta e totu?i pu?in cam tare! exclam? el. Atît omul care ?ine a crucea cît ?i paracliserul st?teau în pragul u?ii ?i nu îndr?zneau sa intre. Hans Castorp se lovi cu mîn? peste coapsa ?i l?sîndu-se brusc peste sp?tarul b?ncii privi cerul. Nu. demn de respect. .. Era chiar unul dintre aceia care. ceva sfînt. Ah. zise Joachim. continu? Hans Castorp cu o violen?? care nu era deloc pe m?sura rezisten?ei ce i se opunea. Ce fel de ton? întreb? Hans Castorp încruntînd sprîncenele.

Te sim?i într-adevar îndemnat sa ui?i unde te g?se?ti. Scumpii no?tri Minos ?i Radamante. încercînd sa-?i aduc? aminte cine puteau fi Minos ?i Radaman . cu o u?oar? nota de stînjeneala. pe buna dreptate.V?rul meu Castorp . la doua rînduri de nasturi ?i cu revere late.domnul Seftembrini. Curtenitor. Dar str?inul continua imediat cu iscod irile: Rezultatul este mul?umitor? Din rîsul dumneavoastr? vesel ?i aici Settembri ni t?cu o clipa. cu col?urile rotunjite.o îndoiala asupra acestui fapt. E o diminea?a minunat a! V?zduhul e albastru. marindu-i fruntea. pr in cur?ile din ora?ul lui natal. venea âtre ei un str?in. de postav. erau departe de a crea impresia de elegan??. guler ul scrobit. cuvîntul condamnat" suna deosebit de caraghios. adaug? el. Hans Castorp rîse. deoarece cu toate c? întreaga sa înf??i?are d?dea o impresie de tiner e?e. aruncînd într-acolo ?i o privire piezi?a sen ina. în timp ce pe fa?a îi st?ruiau 'nea urmele accesului de veselie. încît îl trezi într-o clipita din voio?ia sa pe Hans Castorp. ?i nu fu cîtu?i de pu?in mirat de numele ce-l auzi cînd Joachim se scul? de pe banc? ?i. Buzele rosteau cuvintele cu o anume buna dispozi?ie. alura degajata ?i aproape no bila a str?inului nu l?sau nici. în privin?a asta. dinspre stînga. îngri"t? cu pantaloni cadrila?i de culoare deschisa. de un galben-deschis. iar Hans Castorp se preg?tea sa r?spund?. deoarece formulase o întrebare. cadrila?i. iar el ramase în fa?a lor în 66 THOMAS MANN picioare. ?i grija pe care o punea ca pronun?ia sa fie cît mai ex acta ar fi putut da de b?nuit ca este din alta ?ara. Un fla?netar!" î?i zise el. îl facura pe Hans C astorp sa se gîndeascâ imediat la anumi?i muzican?i ce cîntau. dar mai ales la Hans Castorp. schimba cu Joachim un salut îi ura buna diminea?a într-un fel politicos ? camunicativ ?i ramase în fa?a lor cu picioarele încruci?ate. un domn elegant. nu sînt deloc zgîrci?i. în timp ce crisparea buzelor se adînci s-ar putea trage concluzii c ontradictorii. cravata neagr? era uzat? ?i se vedea foarte bin e c? nu purta deloc man?ete. Mirat. se uita la cei doi veri. Zîmbind. ?i cu o mi?care u?oara ?i elegant a ridica spre cer o mîna mica ?i g?lbuie. Ati ?i intrat în posesiunea sentin?ei lor? Vreau sa spun: sinistra ceremonie a primei consulta?ii a avut loc? Aici ar fi fost nimerit sa se opreasc? ?i sa a?t epte. Pe drum. cu o musta?a neagra.MUNTELE VR?JIT 65 Hans Castorp privi printre lacrimi. iar spre cre?tet se r?rea în chip v?dit: doua scobituri ple?uve se arcuiau pe lîngâ c?rarea îngusta ?i s?r? c?cioasa. iar acea cuta fina ?i batjocoritoare din col?ul bu zelor u?or contractate sub musta?a stufoasa acolo unde frumoasa-i arcuire se rid ica pu?in producea o impresie ciudata.îmi îng?dui?i sa ghices ? ?ase? Sau noua dintr-o data' La noi. trebuie sa fi avut cam între treizeci ?i pat ruzeci de ani. în?elese ca avea în a?? un domn. într-o atitudine gra?ioasa. Venind la noi. brunet. îl ascultai cu pl?cere. ochii negri ?i musta?a cu linia ei delicata. muzican?i care.. Hans Castorp se ridica ?i el ca sâ salute.. Ia cîte luni v-au condamnat oare ? în gura lui. italianul îi ruga pe cei doi men s? nu se deranj eze ?i sa-?i reia locurile. întindeau p?l?ria moale sa li se arunce din înaltul ferestrelor cî?iva b?nu?i de cîte zece pfenigi. pantalonii cei largi. îmbr?c?mintea. privind în sus cu ochii catifela? i. soarele rîde. care p?rea sa te îndemne la luciditate ?i a ten?ie. care dintr-o data se sim?i ru?inat Settembrini spuse: Domnii sînt bine dispu?i pe buna dreptate. trasaturile spiritualizate ale figurii. Amestecul de s?r?c ie ?i distinc?ie. ca ?i redingota prea lunga. a?a cum st?tea. mai mult. arata chiar o u?oara scamo?are pe Ia margini din pricina folosirii îndelungate. Satan Era greu s?-?i dai seama ce vîrsta are. asta. în cazul ca dorea într-adevar un r?spuns. Cu toate acestea. dup? ce se apropie. Vorbea f?r? accent str?in. în pozi?ia sa preferata. rezemat în baston. în ajunul Cr?ciunului. fapt de care Hans Castorp î?i d?du seama cînd observ? c ? mînecile atîrnau moi peste încheieturile mîinilor. p?rul de la tîmple începuse sâ fie pres?rat cu fire argintii. f?cu prezent?rile: . domnul a f?cut o c?l?torie agreabila? se adresa el lui Hans Casto rp. .

_ O simpla închipuire de-a dumneavoastr?! Pe cuvîntul meu. constructor de vapoare! Dar e grandios! exclama Settem-brini. via?a noastr? ne-a preschimbat oarecum în primitivi... poate mai exista mijlocul sa ne-o refacem. aici nu cunoa?tem o unitate de m?surat timpul care se nume?te saptamîna. . sa continue: A?adar. sau mai precis pentru care profesie va preg?ti?i? Vede?i. Inginer. nu mai spune. facînd o plec?ciune pli na de haz. dup? aceea. nu mai spune" cu un s accentuat ?i sonor. r? spunse îngîndurat: Ave?i dreptate. Lui îi datorez ceea ce posed sub raportul cult urii ?i al voio?iei. buc urîndu-se din toata inima de titlul ce i se d?dea. interveni Joachim pu?in cam stingherit. spuse de trei ori: A?a.. ?i ad?ugind iar??i de trei ori: Nu mai spune. domnule Settembrini. dar silindu-se sa n-o arate. la urma u rmelor. Dar vorbeam despre dumneavoastr?. domnule locotenent? ad?ug? el întoreîndu-se c?tre Joachim care. domnule Septem. Apoi r?spunse: Cum a?a? Nu. curio\ atea mea nu-?i impune nici o limita. va în?ela?i. întoreîndu-se iar??i c?tre Hans Castorp. e ste un lucru frumos. iar nu Radaman?e. sînte ?i ca un student ce audiaza cursul unui profesor. Nu. . Unitatea noastr? cea mai mica este luna. cred. Dar a? fi extraordinar de curios sa aflu cît timp î?i acorzi atunci cîn d tu e?ti acela care hot?r??te. n via?a. ?i se sim?i ?i mai stînjenit atunci cînd varul sau îl privi mirat ca ?i cum l-ar fi într ebat: Dar ce ?tii tu despre Carducci? Tot atît de pu?ine ca ?i mine. îneît ochii îi c?p?taser? o expresie fixa ?i parca oarba. a?a. Calculam în stil mare . -O Dio. Dar.Ierta?i-ma. Apoi. daca-mi îng?dui?i sa va dau aceasta informa?ie. îmi îng?dui?i sa va întreb ce profesie exercita?i acolo jos.acesta este Privilegiul umbrelor.. A scri s necrologul lui Carducci pentru ni?te ziare germane -Carducci. sp use italianul facînd cu mîna un gest hotarît. a?a!" fa cînd sa ?uiere ?-ul. n-a fost decît o iluzie. Mai avem ?i alte asemenea unit??i. îi d?du l?muririle cerute. un fe] de Ulise în împ?r??ia umbrelor? Cita îndr?zneala sa cobori în str?fundurile unde mor?ii haladuiesc în nimicnicia lor. prin urmare nu face?i parte din cercul nostru? Sînte?i s?n?tos. atunci cînd a m urit. a?i venit la noi de buna voie. Ei. sînte?i un om cum trebuie.. . La Bologna eram printre ce i care îi consacram un adev?rat cult. trei saptamîni! A?i auzit." întocmai.te. Sîntem ni?te f?pturi care ne-am pr?bu?it în adine. A trebuit sa fac o ascensiu ne de aproape cinci mii de picioare ca sa ajung pîna Ii dumneavoastr?. Am avut cinstea sa vorbesc compatrio?ilo r dumneavoastr? despre viata acestui mare poet ?i liber-cugetator. reînsufle?indu-se. Da. la noi ??tia care am c?zut atît de jos îneît do ri?i sa ne oferi?i pentru un timp oarecare pl?cerea înso?irii dumneavoastr?. cu toate ca aptitudinile mele tind într-un sens complet diferit. Fac doar o vizita de cîteva saptamîni varului meu Ziemssen ?> cu acest prilej ma ?i odihnesc pu?in. Trei saptamîni. Inginer constructor de va . spuse Set?embrini.. domnule Se?tembrini? As?a-i buna!. Domnul Settembrini este literat. ?i ce termen v-a?i propus? Nu este delicat sa va pun o astf el de întrebare. va în?ela?i. în?elegi tu. pentru ca. îl a?inti pe noul venit cu o privire atît de încremenit?. Va rog sa fi?i convins ca socotesc aceast? profesiune minunata. pe dumneavoastr? va cred în stare. îl corecta italianul cu spontaneitate ?i avînt..Settembrini.. zise Hans Castorp cu o degajare nu lipsita de o anumita înfumurare de îndat? ce sim?i ca este invidiat. nu-i a?a. dar toate nt în stil mare.Mu de draci. Nu sînt deioc bolnav. spuse Hans Castorp. _ în str?funduri. confirma italianul dînd din cap. L-am cunoscut ?i pot sa ma socotesc elevul lui. 68 THOMAS MANN Dar va rog chiar. fara a fi MUNTELE VR?JIT 67 cris. C?ci ?i curiozitatea face parte dlntre Privilegiile noastre. domnule locotenent"? Nu e oare aproape o impertinen?a sa spui: stau aici trei saptamîni ?i pe urma plec? domnul meu.

înc? din tinere?e.. cu anumite ocazii solemne. r?spunse Settembrini.. a? min?i daca a? pretinde ca munca îmi da satisfac?ii deo sebite. Apoi. f?cu Settembrini ?i privi melancolic în aer. a\înd în vedere ca nu sînt viguros. despre care se spune ca nu tre-huie sa-i dai nici m?car degetul cel mic de la mîna. o ribellione. ca mine. cu o masa abundenta. continua: Oricum. nu pot decît sa va dau dreptate. silindu-se fara sa vrea sa se exprime ceva mai elocvent.Cineva. 70 THOMAS MANN fiindc? nu avea nici un sens sa ma chinuiesc cu fumatul. nu-i deloc o gluma. Se uita la varu-sau. cui? Dracului? întreba Hans Castorp. domnule Settembrini. Este adev?rat ca am venit aici doar ca oaspete ?i. da. ma obose?te ?i nu ma simt perfect s?n?tos decît atunci cînd nu f ac nimic... Numeroase spirite de elita ?i lucide au d . Din contra. afara doar cînd eram enos bolnav iar acum are un gust ca de iasca.. Pe Satan în persoana? ?ti?i. trebuie sa aib? spirit.De exemplu. dumneavoastr? îmi interpreta?i cuvintele într-un sens pre a precis. MUNTELE VR?JIT 69 obabil ca v-a?i referit la celalalt diavol.Da.. lua-o-ar dracu'! zise Hans Castorp ?i vorbele îi tî?nira din adincul i nimii. domnule Settembrini. o forza vindice della ragione-Este un cîntec m?re?! Dar e pu ?in probabil ca v-a?i referit la dracul acesta. fara îndoiala. Chiar lui. Azi. în general. iar practica un om dintr-o bucata. Va asigur ca ceea ce am spus despre diavol n-a fost decît un fel de-a vo rbi! . Sînte?i fum?tor daca-mi îng ?dui?i aceasta întrebare? Nu? în cazul acesta nu va pute?i imagina cît necaz ?i cîta am? r?ciune poate s? însemne un asemenea lucru pentru cineva c?ruia îi place mult sa fum eze. este preferabil sa nici nu te gînde?ti cît sînt de mari. r?spunse Hans Ca storp. deci va pute?i închipui ca ma simt un p ic tulburat. eu sînt umanist. cred. ?i are toate motiv ele sa-i fie teama.. în ?ara mea este cîntat cîteodata. însufle?indu-se. a?a este. Acela la care v-a?i gîndit se înspaimînta de munca. nu mi s-a mai întîmplat niciodat?. va m?rturisesc. într-adevar. Miroseau toate a predica duminicala. tulburat! .Bineîn?eles ca-i a?a. înveselindu-se ?i reluînd cu elegan?? discu?ia. car e las? ochii în jos. acum? -Acum? O. ma simt pu?in c am ap?sat ?i închipui?i-va ca în diminea?a asta n-am reu?it sa dau de gustul ?ig?ri i! A?a ceva. Mai cu seama în cazul cînd nu e?ti d eosebit de rezistent. A trebuit s-o arunc. Dar îmi închipui ca teoria specialit??ii dumneavoastr? trebuie sa ceara un cap limpede ?i lucid. sus. orice munca ce merita acest nume e ste grea. de altfel nici n-am dormit prea bine. . o Satana.Vai. too rich cum spun englezii. Desigur. Nu .?glggea italiana ?i restul nu prea îi era pe plac. apoi micul dejun a fost în adev?r cam copios. Doamne. oricît de sincer ar fi res pectul ce vi-l port. care tr?ie?te într-o desavîr?ita în?el egere cu munca. Toate acestea îi p?reau absolut ciudate bunului Hans Castorp. apoi zise: . am sosit prea de curînd aici.poare? ?ti?i oare cît de mult cre?te?i în ochii mei? lata ca am pe nea?teptate prile jul sa ma adresez dumneavoasrra ca unui reprezentant al unei întregi lumi a muncii ?i a geniului practic. un homo humanus ?i nu ma pricep absolut deloc Ja chestiile astea inginere?ti. undeva. ÎI invoca?i chiar ?i pe diavol pentru a va sus?ine afirma?ia? spuse el. ?i orice început este greu. exigen?ele sînt considerabile. deocamdat? nu sînt decît student ?i înc? abia la început. Nu. pe atît de l?udabil?. O salute. din vorbele dumneavoastr? am tras concluzia ca v-a?i ales o profesiune p e cît de exigenta. Dar. Settembrini ridica iute sprîncenele.. N-am nici o experien?a în privin?a asta.. de?i fusese r? rostite pe un ton de flec?reala ?i aproape de gluma. nu-i a?a? Da. Sînt obi?nuit. nu-i a?a? .. -Ah. altfel ri?t i sa-?i pierzi curajul. Pe scurt. msa cea de azi a fost p rea suculenta pentru mine. ca marele meu profesor i-a închinat un imn? Ierta?i-ma. ?i nu sînt deloc mîhnit ca-mi lipse?te o asemenea experien?a.

Dar Vergiliu d ispune de metafore pe care nu le Poate g?si nici un autor modern. spuse Joachim îngrijorat. Cum se spune în opera maestrului dumneavoastr?? Eu sînt pasar arul. domnule Settembrini. _ Asta mai lipsea! striga Hans Castorp. Ce vre?i. Se trage din neamul vo n Mylendonk. în ce ma prive?ie. fiecare este perfect liber.elementul de baza aflat l a originea progresului ?i iluminismului. Apoi Settembrini trecu pe nea?teptate la altceva. prin urmare. absolut sine pecunia. dar o spune ?i celorlal?i. ?i consilierul aulic Behrens este un cunosc?tor în materie de ?ig?ri . domnule inginer. dar asta e o gre?eala! Sînte?i n edrept daca nu solicita?i cinstea de a-i face cuno?tin?a. Imediat ?i-a dat seama ca sînt pu?i n cam anemic. cel ve?nic voios. domnilor. Avem acela?i drum la dreapta. dar se întrerupse în clipa în care o feti?cana ce . Apoi m-a sf?tuit s? urmez neap?rat acela?i regim ca ?i varul meu. ?i-o sa -i urma?i sfatul? Fara îndoiala.. din nevoia de a p?stra unitatea de stil. nu-i a? a. Asculta?i-ina. ca nu ave?i nimic împotriva mali?iozit??ii. în mod limpede ?i energic. Prin urmare. Excelent! mai exclama el cu fa?a întoarsa în sus ?i rîse asturnînd capul pe spate. în adev?r. nu-i interzis. °e drumul de întoarcere.. Settembrini se apuca sa recite versuri latine?ti. domnul meu! Deosebirea între ea ?i Venus de Medicis este ca acolo und e zei?a î?i arata sînii. domnule Settembrini.. într-un cuvînt: un suflet c onfuz. înclina spre melanco lie. în?elege?i. Radamante ast a! ?i. A?i cunoscut-o cumva ?i pe sora-?efâ? Nu? O. e ve?nic voios". dar. cu accent italian. Suna ca ?i cum ar fi moarta de multa vre me. Este un drept-credin-cios al viciului dumneavoastr?. pe Rin. Se zice ca se întîmpla sa ca da uneori în ispita de-a fuia ?i atunci devine melancolic. iar critica . Mali?iozitatea este spiritul criticii.. c? o Mylendonk a fost stare?a unei m?n?stiri din Bon n.n-a?i ?tiut? Picteaz? în ulei. Ei. ha. începînd sa vorbeasc? despre Petrar ca. aici sînt multe lucruri aproape medieva le". ?i eu am vicii. viciu.. Zeflemitor? vre?i sa spune?i: mali?ios? Da. e foarte amuzant. ha. pe drumul ce duce c?tre zidurile Puternicei Dis". cum va place sa va exprima?i. Ha. Nici lui Carducci nu-i pl?cea. Necazul meu e ca sînt nevoit sa-mi irosesc mali?iozitatea cu teme atît de nenorocit e. _ Stimatul meu domn. hopa tot a?a". r?spunse Settembrini. G?si?i? A. cu 0 mi?care circ ulara a degetelor îndreptate spre Joachim. am convingerea ca Radamante al nostru n-a pus-o pe aceasta fosila ca supraveghetoare a palatului sau de spai me decît dintr-o necesitate artistica. hopa.. Literatul î?i înso?ise cuvintele cu un gest elegant al mîinii. evident. curma scurt acest gest ?i spuse: Locotenentul nostru se gr?be?te la serviciu. De ce n-a?i face-o? Al dracului om. chiar daca uneori cam for?at. în adev?r? întreba Settembrini. adineauri. Ei în su?i este pictor . Acum. pe scurt. î?i evoca ceva aproape medieval. Lucrurile s-au petrecut aproape ca un fel de con sulta?ie. Este posibil ca ea îns??i sa fi v? zut lumina zilei la scurt? vreme dup? aceea. Ah! V ergiliu. e buna! rîse Hans Castorp. Viciul nu-i mai prie?te. zise Settembrini . E un om încîntator. Vergiliu! E neîntrecut. prin urmare a?i ?i f?cut cuno?tin?a? Da. sînt un pic mali?ios. pe care-l numi p?rintele timpurilor noi". Sa nu uitam ca trebuie s? ne facem cura de odihna. De ce nu? Trebuie sa spui lucrurilor pe nume. întrucît daca i-ar prii n-am mai putea vorbi de viciu c?ci tutunul îl face melancolic ?i de aceea respectabila noastr? sor?-?efa ?ine rez ervele sub cheie ?i nu-i da zilnic decît o por?ie redusa. iat? ceva foarte ciudat! Von Mylendonk ?i pe deasupra Adriatica. în progres. Cred. adic? sa stau culcat pe balcon cît mai mult ?i în acela?i timp m-a sf?tuit sa-mi iau ?i temperatura. sa mergem ?] noi. înainte de-a ie?i. dînsa obi?nuie?te sa poarte un crucifixHa. Pentru mine este cea mai seînteietoare arma a ra?iunii împotriva puterilor întunericului ?i urî?enie i. ha! G?sesc ca sînte?i pu?in cam zeflemitor. MUNTELE VR?JIT 71 -Prenumele ei este Adriatica. pe la mijlocul secolului al XHI-lea. Iar doamna Adriatica spune cui vrea s-o asculte. Radamante insa are sa va în?elea g? perfect. Procedînd a stfel î?i înt?re?ti ?i-?i înal?i via?a. Sper.ispre?uit tutunul.

de monstra ca aceasta sup?r?toare stare de lucruri nu era decît rodul unei prejudec?? i. ?. bolnavul se gr?bea sa moar?. tot cu scopul de-a rotunji facturile . pe un ton destul d e mu?c?tor. opera?ie financiar? care dur? întotdeauna cam vreo cincisprezece zile. sau într- . Drept urmare. vrei sa fii a mea? Uita?i-va numai cum ochii îi scînteiaza de o privire furi?a t?". auzind ace st ?uvoi de invective debitate cu volubilitate. ei da. Se lega mai ales de consilierul aulic Behrens. cura din timpul verii trebuie considerat? nu numai ca recomandabila. De atunci afacerile merg tot atît de bine vara ca ?i iarna.72 THOMAS MANN locuia desigur în sat le ie?i în cale ?i începu sa zîmbeasca ?i sa fredoneze ?treng?re?t e. stabili principiul câ. . da r Radamante închisese un ochi. sim?ul comercial al proprietarilor. Atunci umo ristul nostru". încît d?dea impresia ca are spiritul prea limpede ?i prea prezent ca sa-l ia vreodat? gura pe dinain te. cei trei str?b?tuser? cam o jum?tate din calea de întoarcere. profesorul Kafka se sim?ea obligat sa porn easc? într-o c?l?torie de opt zile. de cum începea anotimpul critic al topirii z?pezilor... Fire?te. ?i s-a priceput sa ras pîn-deasca în rîndul celor interna?i aceste teorii. Dar stai! exclama el. acesta îl învinuia pe profesorul Kafka ca nu-?i p?streaz? cutate seringile pentru injec?ii ?i ca i nfecteaz? bolnavii. Unii bolnavi afla?i tocm ai la Fiume îl chemau la consulta?ie. ?i ramase la aceasta p?rere cînd Settemb rini. ?. încît drept sa va spun nici nu ?tiu cum trebuie s-o calific. redactînd articole de popularizare pe care le-a lansat prin presa. ci ma i curînd r?coare.. dulce poru mbi?a. iar bolnavii î?i exprimau dorin?a sa plece. Continu? astfel. în-tu-i-?i-e!" mai adaug? el. cel pu?in în ceea ce prive?te institutul sau. nu de ftizie. folosea expresii savante vii. nu? replica italianul faeîndu-?i vînt cu batista. Cît despre doctorul Salzmann.Vorbi?i atît de nostim.. Alt?dat? doar cei mai fideli dintre fideli ramîneau ?i vara aici. ?. apoi închisese amîndoi ochii. Vre?i sa spune?i ca am un fel plastic de-a vorbi. cu istea?a sa putere de p?trundere ce nu se las? influen?at?. el ?i nimeni altul. spunea Salzmann. î?i b?tea joc de picioarele lui foarte mari ?i socotea c? titlul l-ar fi primit de la un prin? bolnav de tuberculoza cerebr ala. ei da! La. pantei domoale a drumului. plescai el cu limba. Sa fi fost mul?umit? conversa?iei lui Settembrini. Meritul îi apar ?inea. Locvacitatea italianului era deo sebit de pl?cuta în puritatea >i preciziunea ei lipsita de orice accent str?in. f?g?duind sa dea autoriza?iile de plecare imed iat dup? ce se va întoarce. . trecînd prin ascu?i?ul criticii toate sanatoriile din regiune. Ce vad? Acolo se plimba judec?torii din infernul nostru! Ce spectacol! In drumul lor. De pe buzele lui mobile cuvintele ?î?neau tari. ci de ciroza. La cutare sanatoriu era profesoru l Kafka. dup? ce se dovedi înclinat spre galanterie. lauda.Plastic. spuse Hans Castorp. cu atîta vioiciun e. ?i-a talpuit pantofii cu cauciucuri. ci mai ale s ca deosebit de folositoare ?i aproape absolut necesara. Ei da. a doua zi dup? s osirea celebrissimului MUNTELE VR?JIT 73 maestru. E un adev?rat ?trengar". domnule Settembrini. iar nenoroci?ii a?teptau ?i în t reac?t fie spus vedeau cum cresc mereu notele de plata. gîndi Hans Castorp. în fiecare an. proaspete. atît de comunicativ? ?i plina de buna dispozi?ie. De altfel. mi?c?toare. iar Hans Castorp rîse din toata inima ?i fara r?utate. domnii ?tiau oare ca el f usese cel care a inventat sezonul de var?? Da. bolnavilor li se admini stra o doza atît de considerabila din veselul dar al vi?ei-de-vie" fire?te. ?i astfel r?m?sese în contin are consilier aulic". Ia. utiliza pîna ?i flec?iunile gramaticale cu o satisfac?ie atît de vizibila. Dar lipsea opt saptamîni. limpezi. ca mor? ii s? nu-l aud?. cita el doar Dumnezeu ?tie de unde luase citatul -apoi trimise ni?te bezele spre fata care se îndep?rta stingherita. Geniu!" preciza Settembrini. întreg ?inutul mai vorbea înc? despre via?a scandaloasa dusa de acest prin?. el îns? nu pornea la drum înainte de a se fi dep us în contul lui cel pu?in cinci mii de franci elve?ieni.încît oamenii mureau ca mu?tele. se porni iar pe bîrfeala. la! O. Acesta trebuie sa fie cuvîntul pe care-l c?uta?i. la care Kafka r?spundea c? la Salzmann. de?i nu era cald. Dup? care. neclintit în titlul lui. tu.

pe moment. leg?tura istoric? dintre umanism ?i pedagogie explica leg?tura psihologica exi stent? între ele. papucii ?i o bluza asem?n?toare cu o tunica militar?. scosese un mic termometru ?i vîrîse în gura extremitatea unde se afla rezervorul cu me rcur.. Umani?tii au înlocuit odinioar? pe preo?ii care. îns? a fost repede s ilit sa-?i reia locul aici.. Ma uit mai îmi. Krokowski! exclama Settembrini. ceea ce. Asta e o prostie! r?spunse italianul. drumul de înapoiere li se p?ru de o scurtime sur prinz?toare.. poate ca n-a fost fara o anume inten?ie pedagogica. Observa?i. privind înjur cu un aer în care con?tiin?a ce-o avea despre valoarea sa se manifesta cu atît mai evi-uent cu cît uzan?a profesionala îl silea sa mearg? în ur ma ?efului sau. despre demnitatea omeneasca. puteau sa-?i aroge conducerea tinerelor genera?ii. va rog sa ma în?elege?i cum t rebuie. î?i puse apoi o haina de casa. A?adar. Dar. nu s-a mai ivit nici un tip nou de educator. suna totu?i minunat. deoarece ei sînt singurii depozitari ai tradi?iei demnit??ii ?i frumuse?ii omului. m-a stingherit. rafiiiaentul simbolic al îmbracamin?ii lui. El însu?i urca pîna la al treilea. Chiar ?i în ascensor mai continua sa le vorbeasc? cu lux de am?nunte ?i nu înceta decît atunci cînd verii ajunser? la etajul al doilea. îns? în principiu. pricep. capitonata cu catifea ?i a?ezata pe masa. un cr eion ?i dup? aceea o carte. e bolnav serios? Dup? cîte sînt informat nu-i un caz grav. . Acesta este motiv ul pentru care natura v-a înzestrat cu ochi ?i cu inteligen?a. Noi. De Itfel este extrem de vorb?re? ?i trece cu mare u?urin?a de la o tema la lta Fa?a de feti?cana sa purtat pu?in cam obraznic. ca n-am vorbit înc ? despre el? A?i f?cut cuno?tin?a? Hans Castorp r?spunse afirmativ. dom-nule inginer. dup? cum spunea. îl ?inea pe stînga. doctorul Behrens înainte.c?ci un drum pe care-l facem pentru prima data este mult mai lung decît unul pe care-l cu noa?tem . ?i apoi. un de ocupa o c?m?ru?a ce d?dea spre spatele sanatoriului. Cum se face.. sub limba. în halat negru.. Tat?l s?u a fost literat. dup? cum spunea Joachim. umani?tii. Adineauri g?sea?i c a vorbesc cu mali?iozitate.. fara îndoiala ca n-are. E bolnav de ani de zile. ci mai degrab? persistent. eu ramîn partizanul gimnaziului umanist. in abstracto. lu? de pe masa foaia liniat? pentru însemnarea temperaturii. iar acest gînd e mîr?av. Va vede?i des? Sagacitate Dar la aceasta întrebare Joachim nu mai putu s? r?spund? decît cu greutate ?i ininte ligibil. N-am stat de vorba decît foarte pu?in. Umbla în negru pentru a arata ca 74 THOMAS MANN domeniul special al studiilor sale este noaptea. Domnii mei . dar oncum ar fi fost.adevar se dep?rtaser? de sanatoriu. dar daca am facut-o. zise Joachim. o forma care re vine mereu. Domnule inginer. un timp a fost ?i plecat. iar în urrna lui doctorul Krokowski. avem cu to?ii o vîna pedagogica. Settembrini avea dreptate. Dintr-o cutie de piele ro?ie. spuse Hans Castorp. Omul acesta n-are în minte decît un singur gînd. ca un discurs solemn . va rog. Uite-l cum merge. ma în?elegi.Ah. în a?a fel îneît instrumentul de sticla îi ie?ea piezi dintre buze. Nu trebuie sa li se r?peasc? umani?tilor func?ia de educatori nu li se poate r?pi. do mnii mei. în vremuri tulb uri ?i inumane. Nu ?tiu prea bine. el care unoa?te toate se cretele doamnelor noastre. MUNTELE VR?JIT 75 Bietul om! Tocmai el. o gramatica ruseasca deoarece înva?? rusa. ?i cred ca ?i bunicuL Atunci. mai pu?in decît crezuse Hans Castorp . domnule Settembrini. la om ?i dup? aceea-mi spu n: Prin urmare. Sau are tocmai atît cît sa-?i pl?tea sc? între?inerea aici. dînd din mîini ca din ni?te lope?i. Dar tot ce-a spu s pe urma. în speran?a c a la serviciu. în definitiv. n-are bani? întreba Hans Castorp în vreme ce îl înso?ea pe Joachim pîna în camera re arata exact ca a lui. cu halatul alb ?i cea fa rev?rsata. Trebuie sa ave?i p?reri.. a?a e?ti? Prea bine!. asta i-ar putea crea anumite avantaje ?i astfel . pute?i sa ma socoti?i retrograd. bine? Trebuie sa cred ca ?i el va este simpatic. Ei. care pare atît de entuziasmat de munca. nu-mi formez p?rerea prea repede. într-adevar. c?ci iata-i pe cei doi medici plim-bîndu-se pe dîmbul din spatele sanatoriului. De atunci.

ce te-a apucat? Am impresia ca ai ?i prins r?d?cini ai ci. este v orba de o mi?care. ?i-n r?stim p pnvea cu aten?ie cum erau toate aranjate. spun: de f apt. A?adar. obiecta Hans Castorp. Spui în realitate".ceea ce nu li se întîmpla decît oamenil or lipsi?i cu desavîr?ire de spirit ?tiin?ific. Cît despre posibilitatea de a-l m?sura. Treab? care nu era chiar atît de necesara: în ultimul sfert de ora stratul de nori de venise din ce în ce mai sub?ire. S t?tea cu un ?old lipit de balustrada. dureaz? atîta cît îi trebuie secundarului sa parcurg? circ mferin?a cadranului. a trecut pentru tine. cînd ?i se pare scurt e scurt. Bine. îmi iau temperatura de patru or i pe zi ?i o fac cu multa pl?cere. Cum îns? am putea m?sura ceva c?r uia nu ?tim sa-i definim nici m?car o singura însu?ire? Noi spunem: timp11' trece.. ?i de fapt. iata-te încol?it. spuse Hans Castorp ridicînd ar?t?torul în dreptul ochilor sai tulburi.. în gînd? Nici secunda! Ia asculta. Joachim rid ica ?apte degete. Dar niciodat? nu po?i spune în realitate". aflat într-un col? al balconului (Joachim îl întrebuin?a m zilele friguroase) ? i cu mîinile sprijinite pe balustrada se uita în gradina ?i spre terasa comuna. a?teapt?! Deci. dar cit de lung sau de scurt este în realitate. timpul trece foarte încet cînd e?ti cu ochii pe el. dar da-mi voie sa-?i atrag aten?ia asupra faptului ca m?sur?torile noa stre nu sînt decît ni?te conven?ii.Cît timp trebuie sa ?ii chestia asta? întreba Hans Castorp întor-cîndu-se. cu ajutorul unui mic mecanism ingenios. acoperindu-?i doar picioarele cu o p?tura din par de c?mila.. iar în albul ochilor avea vini?oare ro?ii. cu pip?itul Perfect. pentru a fi posibil sa-l masori ar trebui sa se desf??oare în mod uniform. repeta Hans Castorp apasîndu-?i ar?t?torul pe nas atît de tare ca-l îndoi. de fapt.MUNTELE VR?JIT 77 Har a?teapt?! Adic?. Dar care este organul cu care percepem tim pul? Po?i sa-nu precizezi? Vezi. vreo cinci ?ezlonguri. la noi. Joachim f?cu semn din cap c? înc? nu. cu ochii. Dar afectivitatea noastr? înregistreaz? diferite timpuri. se putea fixa pe sp?tarul sca unului ?i apleca dup? pozi?ia soarelui. Asculta-ma cu aten?ie. c?ci numai atunci j?.echipat ie?i afara pe balcon ?i se întinse în ?ezlong. Joachim replica: Cum adic?? N-ai dreptate. o mi?care în spa?iu. ce este timpul? întreba Hans Castorp ?i cu u n deget î?i îndoi atît de brusc vîrful nasului încît acesta deveni palid ?i-i pieri tot sîn e. ?i n-avem nici o dovada ca se întîmplâ într-adevar a?a. Nu era obi?nuit sa filozofeze ?i totu?i sim?ea nevoia. cerceta sacul de dormit c?ptu?it cu blana. scriau sau sporov?iau.. . un minut este tot atît de lung cît ?i se pare ?ie cînd î?i iei tempera tura? Un minut este atît de lung. adic? noi presupunem acest lucru fiindc? este m ai comod. Hans Castorp î?i exprima admira?ia pentru aceasta inven?ie. n-are decît sa treac?. Voia sa a?tepte ca varul sau sa-?i ia temperatura. nu-i a?a7 Stai. nu vedea de aici decît o parte a terasei. . dai seama. T impul nu este deloc o realitate". Avem ceasornice ?i calendare ?i cînd o luna a trecut. asta n-o ?tie nimeni.Cu siguran?a ca au trecut cele ?apte minute ale tale. Cu piciorul îns? cît timp este? Dar. ?i nu trebuie sa te superi pe mine. .. Pentru con?tiin?a noastr? el se desf??oar? astfel. Prin urmare. astfel ca soarele r?zb?tea cu o dogoare atît de est ivala ?i de manifesta. Cînd ?i se pare lung e lung. Pu?in mai tîrziu îsi scoase ermometrul din gura ?i îl privi spunînd totodat?: 76 THOMAS MANN Da. îneît Joachim î?i ascunse capul sub un fel de acoperamînt de dril alb care. Po?i sa-mi explici acest fenomen? Noi percepem spa?iul cu organele noastre de sim?.. m?sur?m ti mpul cu ajutorul spa?iului. Deoarece îl m?sur?m. acum plina de pacien?ii întin?i care citeau. pentru mine ?i pentru noi to?i. Taci! Ast?zi sînt foarte lucid. ce reprezint? în realitate un minut ?au chiar ?apte minute cînd aici ne batem joc de ti mp într-un mod îngrozitor. De la Hamburg pîna la Davo? sînt dou?zeci de ore da. este aproape acela?i lucru ca ?i cum am vrea ?a ma?uram spa?iul cu ajutorul timpului . De fapt. f?cu Joachim. cu trenul. A?adar.

_ Bine, spuse Joachim, ?i prin urmare nu-i decît o conven?ie ca termometrul m?soar? la mine o temperatura cu patru linii mai mult decît e normal? Totu?i, din pricina acestor linii sînt silit sa-mi fac veacul pe-aici ?i nu ma pot prezenta la servic iul militar, ceea ce este în fapt dezgust?tor! -Ai 37,5? A început iar sa scad?. ?i Joachim însemna cifra pe foaia de temperatura. Asear? am a vut aproape 38, din cauza sosirii tale. Tuturor celor ce primesc vizite li se ur ca temperatura. ?i totu?i aceste vizite sînt o binefacere. Acum plec, zise Hans Castorp. Mai am în cap o sumedenie de gînduri despre timp, pot spune ca e un întreg complex de idei. îns? de data asta nu vreau sa te mai nec?jesc cu asemenea chestiuni, pentru ca oricum ai prea multe linii. O sa mi le amintesc pe toate ?i o sa revenim asupra lor mai tîrziu, poate dup? gustare. O sa ma chemi la gustare, nu-i a?a? Acum ma duc ?i eu sa-mi fac cura de odihna, c?ci nim?nui nu-i stric?, slava Domnului. ?i spunînd acestea trecu de cealalt? parte a peretelui de sticla, pe balconul unde se g?seau a?ezate de asemenea un ?ezlong ?i o m?su?a, î?i lua din camera frumos a ranjata volumul Ocean Steamships ?i p?tura moale de culoare ro?u-închis cu carouri verzi, apoi se întinse. Curînd se v?zu silit ?i el sa deschid? umbrela; de îndat? ce te culcai, ar?i?a soare lui devenea insuportabila. Dar cel pu?in st?teai într-un chip deosebit de comod, f apt pe care Hans Castorp îl constata imediat cu pl?cere - ba mai mult, nu-?i aduce a aminte sa mai fi întîlnit un ?ezlong at't de comod. Scheletul f?cut dintr-un lemn lustruit brun-ro?ietic, de o lorma pu?in demodata ceea ce nu era decît o fantezie a gustului, c?ci duPâ toate aparen?ele scaunul era nou - avea o saltea ce se întinde a de la P'cioare pîna la sp?tar, formata în realitate din trei perne ?i acoperita cu 0 Pînza groasa. Mai mult, în dreptul cefei era o perna prinsa cu un ?iret, nici pre a moale, nici prea tare, învelita cu o pînza brodat?, care-?i înde-Phnea foarte bine r olul. Hans Castorp î?i sprijini bra?ul de suprafa?a lata 'ucioasa a rezematorii, c lipi ?i se odihni fara sa recurg? la Ocean 78 THOMAS MANN Steamships ca sa se distreze. V?zut printre arcadele balconului, peisajul aspru ?i s?rac, îns? sc?ldat într-o lumina limpede, p?rea un tablou înr?mat. Hans Castorp îl p rivi dus pe gînduri. Deodat? î?i aminti ceva ?i spuse cu glas tare în lini?tea din jur : Cred ca fata care ne-a servit micul dejun e pitica. Pst! f?cu Joachim. Mai încet. Da, este pitica. Ei ?i? Nimic. înc? n-am apucat sa vorbim despre asta. Apoi continua sa viseze. Cînd se întinsese în ?ezlong era ora zece. Trecu o ora. Era o ora obi?nuit?, nici lung?, nici scurta. Cînd ajunse la cap?tul ei, peste casa ?i gradina r?suna un gong, întîi departe, apoi mai aproape ?i pe urma iar??i departe. Gustarea, zise Joachim, ?i Hans Castorp îl auzi cum se scoal?. Hans Castorp socoti ca ?i pentru el cura de odihna se sfîr?ise ?i intra în camera sa se aranjeze pu?in. Cei doi veri se întîlnira pe coridor ?i coborîra împreuna. Hans Castorp spuse: Ei da, aici se sta admirabil culcat. Ce fel de ?ezlonguri sînt astea? Daca ar fi p osibil, a? cump?ra ?i eu unul sâ-l iau cu mine la Hamburg, c?ci întins pe el te sim? i ca-n paradis. Sau crezi cumva ca Behrens le-a comandat în mod special, construit e dup? indica?iile sale? Joachim nu ?tia. î?i scoaser? pardesiele ?i intrar? pentru a doua oara în sufragerie , unde masa era în toi. De atîta lapte proasp?t, întreaga sala era sc?ldata într-o lumina alburie: în fa?a fiec? rui scaun se g?sea un pahar mare, de cel pu?in o jum?tate de litru. Nu, declara Hans Castorp dup? ce î?i relua locul la cap?tul mesei, între croitoreasa ?i englezoaica, ?i-?i desf?cu resemnat ?ervetul, de?i mai sim?ea ap?sarea prime i mese. Nu, continua el, de lapte sa ma fereasc? Dumnezeu, nu beau niciodat?, ia r la ora asta mai pu?in ca oricînd. Nu cumva au din întîmplare bere porter? ?i cu o po lite?e plina de menajamente puse piticei aceasta întrebare. Din nefericire, nu avea u. Dar ea îl asigura ca-i va aduce bere Kulmbacher ?i, în adev?r, îi aduse. Era consist enta, întunecata, cu o spuma bruna ?i înlocuia de minune porterul. Hans Castorp bau

cu l?comie un pahar cam de jum?tate de litru. Mînca apoi cîteva felii de carne rece cu pîine pr?jit?. Dup? aceea se aduser? fulgi de ov?z ?i iar??i mult unt ?i fructe . La urma î?i las? doar ochii sa i se odihneasc? pe felurile de mîncare, fiind incap abil sa mai înghit? ceva. Privi de asemenea ?i la cei din jurul sau constata ca de data aceasta MUNTELE VR?JIT 79 rupul nu i se mai p?rea atît de uniform: individualit??ile ie?eau în eviden?a. Toate locurile de la masa erau ocupate, afara de acela din fa?a lui, de la celal alt cap?t, care, dup? cum afla, era rezervat doctorului. C?ci în m?sura în care ocup a?iile le îng?duiau, medicii luau masa împreuna cu pacien?ii, schimbînd de fiecare dat a locul, astfel ca se rezerva în capul fiec?rei mese un scaun pentru medici. Acum nici unul nu era prezent; se spunea ca sînt cu to?ii într-o opera?ie. Tînarul cu musta ?a intra iar??i, î?i l?s? brusc b?rbia în piept, apoi se a?eza cu o înf??i?are îngrijora ta ?i moroc?noasa. lata ca ?i tînara blonda ?i slaba ap?ru la locul ei. mîneîndu-?i ia urtul cu lingura, ca ?i cum ar fi fost singurul lucru ce se putea mînca. De data a sta, lînga ea ?edea o mica doamna batrîna ?i vioaie care tot tr?nc?nea în ruse?te c?tr e tînarul cel t?cut, iar el o privea îngrijorat, r?spunzîndu-i doar prin mi?c?ri de ca p, cu expresia unui om care are un gust amar în gura. In fa?a lui, al?turi de batrîn a doamna, ceva mai departe, st?tea o alta tînara nostima, cu pieptul impozant, cu parul ?aten ?i frumos ondulat, cu ochii rotunzi, c?prui, copilaro?i ?i cu un mic rubin la mîna-i frumoasa. Rîdea mult ?i vorbea mereu ruse?te, numai ruse?te. Se num ea Maiusia, dup? cît auzise Hans Castorp. în treac?t observa ca Joachim pleca ochii cu o expresie severa atunci cînd ea rîdea ?i vorbea. Settembrini intra pe u?a laterala ?i rasucindu-?i musta?a înainta c?tre locul sau, la cap?tul mesei situate piezi? fa?a de aceea ocupata de Hans Castorp. Abia se a?eza ca tovar??ii de masa izbucnir? în hohote de rîs. farâ îndoiala ca plasase vreuna d in r?ut??ile sale. Hans Castorp îi recunoscu de asemenea ?i pe membrii Clubului jum ?t??ilor de plâmîni". Hermine Kleefeld pa?i c?tre masa ei pe partea cealalt?, aproap e de u?a verandei, privind cu ochi fara expresie ?i-l saluta pe tînarul cu buzele rasfrînte care î?i tr?sese jacheta într-un chip atît de pu?in cuviincios. Palida, doamna Levi st?tea al?turi de grasa ?i pistruiata Iltis, printre necunoscu?i, la dreapt a lui Hans Castorp, la o masa situata în diagonala. - Uite-?i vecinii, spuse Joachim cu jum?tate de glas c?tre varul sai», apleeîndu-se în ainte. Perechea trecu pe lînga Hans Castorp ndreptîndu-se c?tre ultima masa din dreap ta, prin urmare la masa rusilor de rînd", la care o familie cu un b?iat urît începuse «a manînce cu l?comie mari cantit??i de porridge. B?rbatul era de o construc?ie P apînd a, cu obrajii cenu?ii ?i scofîlci?i. Purta o haina de piele bruna ?i 80 THOMAS MANN era înc?l?at cu ghete de fetru, prinse cu catarame. Nevasta-sa, la fel de micu?a ? i slaba, era coco?ata, sub o p?l?rie cu penaj care se clatin? la fiece pas, pe n i?te cizmuli?e de iuft cu tocuri înalte, iar la gît avea o e?arfa cam murdara. Hans Castorp îi privi pe amîndoi cu o lipsa de respect care de obicei îi era str?ina ?i a c ?rei brutalitate o resim?i chiar el; dar îns??i aceasta brutalitate îi f?cu o oareca re pl?cere. Ochii îi erau în acela?i timp indiferen?i ?i indiscre?i. Cînd, în aceea?i cl ipa, u?a de sticla din stînga lui fu izbita cu un vuiet zorn?itor la fel ca la mic ul dejun, Hans Castorp nu mai tresari ca diminea?a, ci doar se strîmba cu oarecare plictiseala; iar cînd voi sa-?i întoarc? privirea într-acolo, g?si ca toate acestea îi cer un efort prea mare ?i nu merita atîta osteneala. A?a se f?cu ca nici de data a ceasta nu reu?i sa stabileasc? cine anume maltrata u?a cu atîta nep?sare. De fapt, acest aperitiv cu bere, care de obicei nu avea asupra lui decît un efect destul de moderat, în sensul ca-l îngreuna, de data aceasta îl ame?ise ?i-l paralizase iar el, îndurîndu-i consecin?ele, se sim?ea de parca ar fi primit un pumn în mijlocul frun?ii. Pleoapele îi erau grele ca plumbul ?i-?i d?du seama ca limba nu mai ascu lta nici de cel mai elementar imbold atunci cînd, din polite?e, încerca sa între?in? o conversa?ie cu englezoaica; trebui chiar sa fac? un mare efort pentru a izbuti sa schimbe direc?ia privirii, iar la toate acestea se mai adaug? nesuferita fier bin?eala a fe?ei care atinsese aceea?i intensitate ca ?i în ajun: avea senza?ia ca obrajii îi sîn? umfla?i de fierbin?eala, respira cu greutate, inima îi b?tea înfundat ca

un ciocan înf??urat în cîrpe, ?i daca suferin?a nu se transforma în durere atroce, fapt ul se datora impresiei ca î?i sim?ea capul ca ?i cum ar fi inhalat de doua sau de trei ori cloroform. Ca prin vis observa ca doctorul Krokowski sosise, în sfîr?it, ?i se a?ezase la masa, chiar în fa?a sa. dar era o impresie vaga, m?car ca doctorul îl fixa de mai multe ori cu o privire deosebit de p?trunz?toare în timp ce discuta c u doamnele din dreapta iui - nu fara ca tinerele, adic? înfloritoarea Marusia ?i s frijita consumatoare de iaurt sa-?i plece ochii în fa?a sa cu un aer smerit ?i pud ic. Dar facînd abstrac?ie de toate aceste senza?ii, Hans Castorp se ?inu bine, ba chiar mînui cu?itul ?i furculi?a cu o deosebita îndemînare. Iar cînd varul sau îi f?cu sem n cu capul ?i ?e ridica. s>e scula la rîndul lui, se înclina fara sa priveasc? spre tovar??ii de masa ?i ie?i cu pas ferm în urma lui Joachim. MUNTELE VR?JIT 81 _ Oare cînd mai facem o cura de odihna? întreba el, în timp ce ' eau djn cl?direa sana toriului. Din cîte îmi pot da seama, e cel mai hun lucru de f?cut aici. A? vrea sa f iu de pe acum culcat în minunatul meu ?ezlong. Mergem departe? Un cuvînt în plus _ Nu, zise Joachim, ?i, de altfel, nici n-a? putea merge prea departe. De obicei , la ora asta, daca am posibilitatea, cobor sa dau o raita prin sat pîn? în pia??. M ai vezi pr?v?liile ?i oamenii ?i faci cump?raturi cînd ai nevoie de ceva. înainte de masa st?m culca?i înc? vreo ora ?i dup? aceea ne întindem iar??i pîna la patru. Coborîra în plin soare pe drumul pe care sosiser?, trecui a cursul de apa ?i liniile înguste, avînd în fa?a ochilor versantul drept al v?ii: Micul Schiahorn, Turnurile Ve rzi ?i Dorfbergul, denumiri pe care Joachim i le în?ir? una dup? cealalt?. Dincolo se afla, la o oarecare în?l?ime, cimitirul din Davos-Dorf înconjurat cu zid ?i pe ca re Joachim i-l arata tot cu bastonul. Apoi ie?ir? la drumul mare care, pu?in s?l tat deasupra fundului v?ii, ducea de-a lungul povîrni?ului ce cobora în terase. De fapt, nu se mai putea vorbi despre un sat; adic? nu-i r?m?sese decît numele. St a?iunea climaterica îl înghi?ise în întregime, întinzîndu-se din ce în ce mai departe c?tre trarea v?ii, iar acea parte a a?ez?rii ce purta numele de Dorf' se unea fara vreo schimbare vizibila cu partea zisa Davos-Platz". Pretutindeni erau hoteluri ?i pe nsiuni, toate împodobite cu verande, balcoane ?i terase pentru odihna, dar se g?sea u raspîndite pe amîndoua versantele ?i mici locuin?e particulare unde se puteau închir ia camere; de o parte ?i de alta erau case noi; pe unele Por?iuni nu se afla nic i o cl?dire, iar priveli?tea se deschidea c?tre Paji?tile verzi din fundul v?ii. .. Cuprins de o arz?toare dorin?a pentru obi?nuita sa desf?tare, Hans Lastorp aprin se iar??i o ?igara ?i datorita berii b?ute reu?i, cînd ?i cînd, sPre marea lui satis fac?ie, sa simt? un pic din aroma rîvmta cu ardoare: Qestul de rar ?i de pu?in, fa ra îndoiala ba mai trebui sa fac? ?i un oarecare efort pentru a avea o senza?ie ce aducea de departe cu obi?nuita Pl?cere a fumatului, în vreme ce îngrozitorul gust de iasca st?ruia. Inca-Pabil sa se acomodeze cu sl?biciunea, lupta un timp pentru o desf?tare sau se ascundea sau nu ap?rea decît vag, de parca ?i-ar fi b?tut joc 82 THOMAS MANN de el, iar pîna la sfîr?it, obosit ?i scîrbit, arunca ?igara. Cu toata toiO-peala de c are era cuprins se sim?ea obligat din polite?e sa continue 0 conversa?ie ?i se c hinuia sa-si aminteasc? lucrurile atît de deosebite pe care, chiar în diminea?a acee a, ar fi vrut sa le spun? despre timp". Dar î?j d?du seama ca uitase ?i ca nu-i mai r?m?sese nici o urma cît de mica din întregul complex", ca mintea lui nu mai re?inea nici cea mai m?runta idee despre timp. In schimb începu sa vorbeasc? despre anumi te chestiuni legate de organismul omenesc într-un fel cu totul neobi?nuit. Cînd î?i mai iei temperatura? întreba. Dup? cina? Da, asta-i bine. Atunci organismul e în plina activitate, astfel ca temperatura poate fi înregistrata precis. Sper ca Be hrens a glumit cînd m-a sf?tuit sa-mi iau temperatura iar Settembrini, cînd a auzit despre asta, a rîs în hohote, a?a ca n-are nici un rost sa mi-o iau. De altfel, nici nu am termometru. Ei, f?cu Joachim, acesta ar fi lucrul cel mai neînsemnat. N-ai decît sa-?i cumperi u nul. Aici se g?sesc pretutindeni termometre, aproape în fiecare pr?v?lie. Dar la ce bun? Nu, cura de odihn? o în?eleg, vreau s-o urmez cu regularitate, îns? p

Cînd ai febra lucrurile se petrec în felul acest a.. pe scurt cînd e?ti nelini?tit.este aproape acela?i lucru ca ?i M?ria.Mazurka este extraordinar. în leg?tura cu talgerele. c?ci e într-adev ar destul de bolnava. se nume?te Mar usia . g?sesc c a e ciudat ?i alarmant.N-ai spune. î?i plac oamenii de aici? Ma refer îndeosebi la cei de la masa noastr?.. observa Hans Castorp. ?i încerca sa-i arunce varului sau o privire plina de iste?ime. Nu voiam sa spun decîl atît: ca este nelini?ti'01" ?i chinuitor sa consta?i ca t rupul tr?ie?te ?i se pre?uie?te pe sine fara sa aib? nici o leg?tura cu sufletul . E?ti ispitit sa le cau?i u n sens. . ceea ce de altfel îi reu?i de minune. exclama el. Pare atît de s?n?toasa! în orice caz. Atunci d?inuie?te în trup o activitate extrem de vioaie". sau cum o cheam?. De altfel. la care Hans Castorp se margini sa ridice din umeri la fel cum îl v?zuse pe Joachim facînd în ajun. mi se pare ca e pu?in cam toanta. O bucata de vreme î?i continuara drumul în t?cere. fara sa vrei. . ai batai de inima cînd e?ti în ajunul unei foarte mari bucur ii sau.entru mine. . prea e unsuros.Doamne. Englezoaica cu ceaiul de m?ce?e se numea Miss Robinson. ca sa zic a?a. o stare sufleteasca. La celelalte mese cred ca sînt m ai interesan?i. asemenea unui t rup neînsufle?it daca se poate spune a?a. adaug?. în aceasta situa?ie.fiind dominat de fapt de o activitate extrem de vioaie. MUNTELE VR?JIT 83 _ Dar a?a este! Exista o activitate plina de vioiciune! Prin urmare. încercind sa uite cit mai repede atît de Marusia cit ?i de expr esia fe?ei lui Joachim. dimpotriv?. insa daca nu te superi. în?elegi ce vreau sa spun.. Iar Mazurka asta. M?car daca a? putea sa-mi dau seama. celor de aici. adic? vrei sa g?se?ti o stare de suflet în stare sa le corespunda. nu mi se par prea interesan?i. cînd ?i-e frica de ceva. da.?i care ?i-ar duce totu?i o existen?a absolu t activa ?i independenta: i-ar cre?te parul. am nomenit-o doar în treac ?t. în aceea?i diminea?a. n-ai b?nui ca e bolnava de piept. de ce g?se? ti expresia nepotrivita? întreba Hans Castorp. O act ivitate extrem de vioaie? Poate ca punînd aceasta întrebare se r?zbuna oarecum pentru observa?ia ce i-o f?cuse varul sau. Apoi Joachim întreb?: .. sa începi sa cau?i. nu-i a?a ? Dar cînd inima se apuca sa bata de capul ei. Joachim rîse cu pofta cînd auzi cum varul lui deformase numele fetei. Numai ca toate lucrurile astea despre care vorbim sînt extrem de triste. un trup care îns?. mai zise el cu o voce tremur?toare ?i t?cu. treab? pe ca re prefer sa v-o las vou?.. f?cu Joachim cu un oftat. prin care întreaga agita?ie ce te stapîne?t e sa dobîndeasca oarecum un sens ra?ional. ?i totu?i ar avea toate motivele sa fie mai Potolita. de fapt. ?i se prea poate ca. dar poate ca nu-i decît o simpla impresie. .Da.Ei. este într-ade-var prea g?l?gioa sa. zise el. iar aceasta înf??i?are trezi în tînarul Hans Castorp o teama nel?m urita. Da. atît sub raportul fizic cît ?i chimic cum se spune . Hans Castorp lua o expresie de totala indiferen?a. cum spui Iu. de sus. Croitoreasa nu era croito . continua Hans Castorp ducîndu-?i ca un îndr?gostit amîndoua mîinile la inima. unghiile ?i toate i-ar func?iona pe rfect.. Ce sînt expresiile astea? întreba Joachim cu un accent de mustrare deliberata. îns? dese open ca fa?a bronzata a lui Joachim era plina de pete a?a cum sînt 84 THOMAS MANN chipurile înnegrite de soare cînd sîngele se retrage din obraji ?i Ca gura i se strîmbas e într-un mod jalnic. f?r? motiv. e aproape ca ?i cum trupul ar t rai de unul singur ?i n-ar mai avea nici o leg?tura cu sufletul. ca sa ma folosesc de c uvintele tale. de ce-mi bate inima în halul asta e atît de îngrozitor ?i de o bucata de vreme nu ma gîndes c decît la asta. Doamna Stohr ar trebui sa-?i mai spele parul. n-ar fi tocmai mort m?car ca a?a ceva nu exista . ca vizitator. ar fi prea mult sa-mi iau ?i temperatura. care-l hot?rî sa schimbe irne-diat subiectul discu?iei ?i sa se informeze d espre alte persoane. Tot timpul î?i baga batista în gur? de atîta rîs. Vezi tu. a?a cum se întîmpla cu aceste b?t?i de inima fara motiv. o bucur ie sau o teama care le-ar justifica oarecum a?a cel pu?in mi se întîmpla mie ?i nu p ot vorbi decît despre mine.

la noi.. daca e?ti prea ene? ca s? respec?i orele de masa? Spunînd asta avea desigui dreptate. Hans Castorp se împiedica ch iar. în plina strada ?i zîmbi cu un aer melancolic. o femeie! Cît dura starea aceasta nu-?i d?du seama. mereu culca?i. a?a cum era. F?cur? drumul înapoi aproape fara sa scoat? vreo vorba.. Se numea domni?oara Engelhart. c oboar? si se duc s? mizeze. ?i se opri multa vreme în fa?a unui magazin de galanterie b?rb?teasc? pîna sa s e poat? convinge ca vitrina era bine amenajata. Pe mai multe terenuri de tenis.fa ra a se mai osteni sa-?i îndrepte pozi?ia c?zu într-o picoteala dureroasa. afirma el. Hans Castorp se îndrepta de-a lungul camerei pînâ la balcon unde se pr?v?li. .. Leo Blumenkohl din Odesa tînarul acela cu musta?a ?i cu fa? a atît de îngrijorata ?i întunecata. Cum s? progresezi ?i sa te 'îsân?to?e?ti ca sa fii m stare sa-?i faci serviciul. în majoritate tin eri. o data sau de doua ori. avînd ca par tenere tinere fete bronzate. Cei doi veri se a?ezar? pe o ban ca libera. ?i îi ?inea tov?r??ie la sanator iu chiar de la venire. Auzeai vorbindu-se ruse?te ?i engleze?te. gongul suna. unde concerta o orchestra. Cînd Joachim traversa camera ca sa vina sa-l ia. de?i nu avea guturai. clatinînd din cap. de pilda pocherul. Cei care MUNTELE VR?JIT 85 J° acâ aici sînt s?n?to?i. est e una din glumele lui proaste. îmbr?cate în alb ?i care. c?ci nu putea respir a pe nas decît cu mare greutate. iar Hans Castorp. în fa?a num?rului treizeci ?i patru. partidele erau în plina d esf??urare. Inima îi b?tea în contratimp cu muzica.reasa. întrucît se pare c? e tot ce poate f i mai daunatoi. r?spunse Joachim. Hans Castorp voi sa-?i schimbe hainele. ?i. Tineri zvel?i ?i b?rbieri?i. Trebuie sa st?m culca?i. îns? de data aceasta Joachim nu-i mai îngaUl. de foarte mul?i ani. fapt care-i d?dea o chinuitoare senza?ie de sufocare. pe ?ezlong ?i .. ?i fiindc? veni vorba de lucruri inte rzise. zise el. a c? rui curiozitate se lupta cu o oboseala febrila. sus. luîndu-?i avînt. de asemenea ?i doamne fa ra p?l?rie ?i cu fuste albe. Prin?ul care i-a conferit lui Behrens titlul de cons ilier aulic r> ?tergea în fiecare noapte. celibatari în haine de sport ?i cu capul descoperit. iar Hans Castorp o ?tia ?i de aceea ramase culcat pîna ce vibra?ia metalica se amplifica a doua oara ?i apoi se ndepart?.. jucau în pantofi cu t?lpi de cauciuc. Settembr ini spune neîncetat ca tr?im la orizontala sintcm ni?te orizontali. Se desp?r?ir? cu un scurt la revedere". Portarul ?chiop îi conduse cu ascensorul pînâ la etajul lor. sa priveasc? jocul ?i sa-l comenteze. întîlneau vizitatori ai sta?iunii care hoin?reau. se în?l?au deodat? în soare pentru a lovi cît mai de sus mingea de culoarea cretei. Pe terenurile bine în tre?inute p?rea ca plute?te o pulbere de faina. dup? controlul de noapte.Tu nu joci niciodat? aici? întreba Hans Castorp.Ura ?i dispre?uia nepunctualitatea. trebui sâ-?i for?eze ochii ca sa v ad?. pe deapsa prev?zuta este excluderea din sanatoriu. mai sînt ?i alte jocuri oprite care totu?i se practic?. iar într-unui dintre hoteluri chiar ?i petits chevaux . Cît despre batrîna doamna vioaie. A ici era cazinoul balnear. Totu?i se mai g?sesc vreo cî?iva care. ci profesoara la liceul de fete din Konigsberg ?i de aceea se exprima atît de corect. Magazine cu vitrine elegante ?e ?ineau lan? pe dreapta ?i pe stînga. era batrîna m?tu?a a tinerei fete care mînca iaurt. a?î?ata de b?t?ile iu?i ale inimii. Fire?te. ?inea gura întredeschisa. prada acestei impresii de dezordine ?i contrarietate. nu ?tia nici m?car cum o cheam?. Apoi dadura peste o rotonda cu o galerie acoperita. De altfel nici nu "joac? pr ea serios o fac mai mult pentru costume. s?u o fac de?i le este interzis. Tr?ia aici.. Hans Castorp abia putea sa asculte.împotriva c?rora. de?i Joa chim se g?sea aici de multa vreme. Mergeau acum pe un trotuar foarte urban strada principala a unei sta?iuni cu ren ume interna?ional. ci î?i reamintea doar ca trebuie s? te preg?te?ti. N-am voie. cel mai grav atins er a doctorul Blumenkohl. Dar nu te chema la masa chiar imediat. îns? cînd sosi momentul. In orice caz . . Dar dintre cei ce mîncau la masa lor. cu pantaloni de flanel proasp?t c?lca?i si mînecile suflecate pîna la coate. tocmai a?ipise cînd Joachim îi reaminti c? era vremea sa se întoarc?.

doctorului Blumenkohl care st?tea piezi? în fa?a ei ?i a sculta cu fa?a îngrijorata. f?cuta de curînd. Era evident ca nu ?t ia o boaba nem?e?te ?i nici nu voia sa ?tie. în schimb pica de somn. abia daca se mai poat e vorbi despre ni?te legaturi ascunse. Tot Davosul. venea decoltata la masa. povesti cu un fel de ?u?oteala provocatoare ca asear?. de mai multe ori în timpul mesei încerca sa ?i-o readuc? ?i de fi ecare data reu?i sa ob?in? o iluzie perfecta. în graiul acela neîn?eles. totu ?i nu înghi?i decît vreo cîteva linguri?e. o fiara. acolo st?tea grasa doamna Salomon de la Amsterdam care. fire?te. «e mai aud zgomote. ?i asta cu un scop pe care doamn a Stohr îl califica drept transparent". în dreapta sus. Slabanoaga str?nepoata mînca în sfîr?it altceva decît iaurt. în afara de supa foarte hr?ni toare. din sat ?i pînan centru. un animal de prada da. pe care le mai citise ?i de diminea?a. Mai intrau ?i pe u?ile de ]a veranda c are erau deschise. n-a reu?it. vinovatul n-a fost descoperit. cu toate ca purta corset ?i care. ba. evident. venea o mîncare de carne con . mai cuprindea înc? alte ?ase feluri.se stinsese lumina. în spatele um ?rului stîng respira?ia este foarte redusa. de altfel. C?ci c?pitanul nu numai ca intra cîteodata chiar de diminea?a în camera so?iei consulului. în privin?a aceasta. cons ilierul aulic Behrens se g?sea acolo ?i-?i încruci?ase mîinile enorme în fa?a farfuriei ). consilierului aulic Be rens îi zicea batrînul". fapt pe care ea. din punct de vedere moral. infirmiera tînarului Franz. o deosebita pl?cere. încît fusese auzit de întregul stabilimentMUNTELE VR?JIT 87 nar nici de data asta. Batrînul" b?gase de seama >' f?cuse o g?l?gie atît de mare. ?i în marea ei încurc?tura a gre?it u?a astfel ca s-a pomenit deodat? în camera procuiorului Paravant din Dortmund. Dup? tournee" (voia sa spun?: potrivii ordinei). ast?zi la prînz era rîn dul mesei lor. adic? atît cît îi spusese batrînul". în vulgaritatea ei. Dup? pe?te. 86 THOMAS MANN Pacien?ii se rev?rsau prin cele doua u?i. cam pe la ora patru -de altfel. a început sa-?i dea seama cam ce fel de raporturi între?inea el cu so?ia c onsulului general Wurmbrandt din Viena. Cît prive?te pe doamna Stohr cu bluz a ei de lîna ecoseza. c?pitanul Miklosich. cu o afectare vulgara. era o fiar a. repeta doamna Stbhr cu glasul sugrumat în timp ce sudoarea îi brobonea ?i fruntea ?i buza superioara. Prînzul ea tot atît de minunat preg?tit pe cit de bogat. pentru ca apoi sa recada în mu?enie. doamna Stohr. a c?rui opera?ie de pneumotorax. Dintr-o cavalereasca polite?e. doamna Stohr se mai ocupa o buna bucata de vreme ?i de un institut cosmic" ce se afla în sat ?i de unde î?i cum p?ra apa de gura . dr?g?la?a Marusia î?i vî ura batista ce raspîndea parfum de mandarine. nu putea sa ?i-l explice.iar Joachim continua sa se uite fix în farfurie. în vreme ce ea mai esie înc? în pat. pentru care nu era niciodat? prea întuneri c cînd se afla într-o societate de doamne un b?rbat care n-avea nici cea mai redusa cultura. la care ea îi r?spunse mo nosilabic. a dic? o creme d'orge groasa pe care fetele de serviciu o aduseser? în farfurii. ca ?i cum nu le-ar fi p?r?sit niciodat?. încre?indu-?i buza superioara peste din?ii de iepure. cu toate ca u era necesar sa fi f?cut studii universitare ca sa banuie?ti ca f?pta?ul era evident . dar apoi asista pîna ?i la toaleta ei. iar acum povestea totul în am?nun?ime. în vreme ce batrînul" st?tea la masa vecina din stînga (?i în adev?r. de la num?rul nou? sprezece. Ca sa-?i în?bu?e rîsul. în sala de odihna comuna care se g?sea pe acoperi? . Joach im îi spuse în engleze?te cîteva cuvinte despre starea vremii. deoarece cu prilejul fiec?r ei vizite medicale el putea sa vad? la doamna Salomon orice ?i cît poftea. De altfel se arata foarte indignata ca batrînul" nu st?tea azi la masa lor.Hans Castorp nu reu?i decît sa-l fac? sa observe ca el. Mai apo i. ?i astfel în curînd erau a?eza?i cu to?ii la cele ?apte mese. iar batrînul" sim?ea. a?a ca e silita sa mai stea cam vreo c inci luni. fusese supusa unui control medical. Vioaia doamna batrîna îi vorbea din no u. apoi orîrâ m sufragerie pentru a treia oara. Cel pu?ini asta era impresia ce-o avea Han s Castorp fire?te ca era o impresie absurda ivita ca dintr-un vis. ba mai mult.. Miss Robinson citea acelea?i scrisor i cu scrisul rotund. Dar fire?te. în cele din urma. daca nu era °lnav. de la Bucure?ti. întotdeaun a. se v?ic?rea ea.. dar de care m intea sa înce?o?ata nu putu cîteva clipe sa se apere ?i în care g?si chiar o anumita p l?cere. mar?ea trecuta n-a ie?it din odaie decît în zo ri. a dat pes te el. Prin urmare se spal? iute pe mîini.

?i biata fat? bâtrîna zîmbi cu duio?ie.. Fire?te. Trebuie sa ?tiu!" ?op ti el cu o pornire p?tima?a.dispunea de un sim? deosebit ?i de facultatea de a fac e aprecieri critice în ceea ce prive?te mîinile. O doamna traversa sufrageria. o femeie!" se gîndi ?i iar??i murmura cuvintele atît de . spuse ea. ba chiar d ezgust?toare. Mare lucru nu v?zu Hans Castorp din profilul ei. Ha s Castorp tresari îndîrjit ?i în supaiarea lui furioasa î?i spuse ca de data asta trebui a neap?rat s? afle cine-i vinovatul. cu o mîna în buzunarul vestei de lîna ce i se lipea de corp. r?spunse domni?oara Engelhart. decît cu propriii s?i ochi -întrucit se afla la o distan?a apreciabila. în timpul prînzului doua incidente atrasera aten?ia lui Hans Casiorp atît cît îi îng?duia s area în care se g?sea. prefacîndu-l într-o pasta informa înainte de-a le mînca. la care ai fi asistat cu pl?ce re daca n-ar fi f?cut în acela?i timp o impresie oarecum nelini?titoare. o foame de lup. cu parul de un blond ro?cat pe ca re-l purta în cozi simple. atît de importanta i se p?rea aceasta chestiune. _ E doamna Chauchat. taîa în buc??ele mici tot ce îngr?m?dise în nurie. posomori?ii care la un moment dat ramîncau cu capul în mîini ?i privirea în gol. în?elese cc-a spus. nu ?tiu prea bine. zise Hans Castorp înc? îndîrjit ?i arata spre un domn cu umerii c .Fran?uzoaic?? întreba Hans Castorp cu asprime.. se întoarse ?i privi lumea. lucru care se în tîmpla ori de cîte ori deschidea gura. Destul de lata ?i cu degetele scurte. iar pe margini pieli?a era pu?in irita ta. iar cu cealalt? ridicat? la spate î?i aranja parul la ceafa. era limpede ci unghiile ei nu ?tiau ce-i manichiura. cum erau de o bicei mîinile femeilor din cercurile pe care le frecventa Hans Castorp. îm br?cata cu o jacheta alba ?i o fusta colorata. Fiecare fel era oferit de doua ori ?i nu în zadar. parînd a fi victima acelui viciu ce-l au unele persoane de a-?i roade unghiile. întîrziata î?i saluta tovar??ii de masa ?i a?ezîndu-se cu spatele c?tre sala. Vâzînd-o. nefiind nici îngrijit?. Un licean judecind dup? vîrsta. Un tînar de la masa vecina din stînga. îndreptîndu-se cu capul pu?in aplecat înainte c?tre ultima mas? din stînga. fapt care crea un contrast ciudat cu zgomotoasa intrare.sub tavanul boltit domnea o pofta de mîncare leonina. ci chiar murmura din vîr ful buzelor. care flecareau aruncîndu-?i cocoloa?e pîine. ceva din mîna unei ? col?ri?e. Se întoarse deci spre stînga. ?i ro?ea?a pufoas? a obrajilor domni?oarei Engelhart se accentua. o pr?jitura care în ceea ce prive?te gustul nu era mai prejos decît cea din ajun ?i.-jjjpgde încît profeso ara.sistenta. domni?oara Engelhart. avea ceva copil?resc ?i primitiv.fapt care-i îng?dui lui Hans Castorp s? observe în treac?t ca avea pome?ii obrajil°r MUNTELE VR?JIT 89 oeminen?i ?i ochii îngu?ti. ?inîndu-?i mereu p?ru l cu mîna trecuta peste um?r deasupra capului . . întocmai ca la o ?col?ri?a. în a?a fel încît Miss Robinson ?i profesoara îl privir? mir ate. ?i nu numai ca o gîndi. apoi o mîncare de legume servita aparte. Hans Castorp î?i d?du seama de aceasta mai curînd prrntr-o vag? impresie . aceasta mîna care ?inea p?rul. prin urmare la masa ru?ilor bine".O fi cel de-acolo.pe cînd mînca pe?te -cineva trînti iar u?a de sticla. trecîndu-?i din cînd în cînd 88 THOMAS MANN ?ervetul pe sub ochelari ca sa-?i ?tearg? ochii nu se ?tie daca de lacrimj sau d e sudoare. câscînd larg ochii pu?in cam injecta?i. nici fin?. Aceasta poft? de mîncare n-o aveau. a?ezata perpendicular pe u?a ve randei. în ziua aceea. în sfîr?it.. lînga doct orul Krokowski care prezida acolo. ?i cînd se afla în fa?a unor cuno?tin?e noi avea obiceiul s?-?i pironeasc? ochii asupra mîinilor. cu garnituri. E atît de neglijcnla! Dar o femeie delicioasa. sim?i ca-I atinge foarte u?or o nedeslu?it? am intire despre ceva ?i cineva. Poate so?ul ei este francez sau numai de origine franceza. apoi se Pleca peste masa ?i începea sa înfule ce. Hans Castorp privi aceast? mîn? . nu gluma . cu mînecile prea scurte ?i cu lentile gro ase ?i îotunde la ochelari. mai degrab? o fat?. -Nu. F arfuriile se umpleau ?i la cele ?apte mese se mînca. . o femeie. De altfel. ci ?i cei t?cu?i. Mai întîi . Nu era chiar a unei doa mne. împletite în jurul capului. c?ci erau t?iate ca vai de lume. e rusoaic?. Calea farâ zgomot. Dînd din cap . c?lca straniu de u?or. de fapt nu v?zu mai nimic. brînza ?i fructele. friptura de pasar e.. de statura mijlocie. numai oaspe?ii vese li.

Ame?it. ?e/ind pe marginea primului ?ezlong. Deodat?. . Hans Castorp. O trînte?te mereu. respirînd greu ?i fara sa-?i dea prea bine seama cum urcase. ap?ru în lumina ei cea mai cruda vulgaritatea far a limite a doamnei Stohr care. Iar profesoara. ad?ug? ea. interveni o alta. Cerul se acoperise iar??i în întregime. nu mai pomeni nimic de doamna Chauchat. ?i domnul Albin se ridica. nelini?tit si vis?tor. ârâ s? scoa o vorb?.. Farâ nici o re?inere. nu-i aici. Este suficient sa-i atingi t?i?ul ca patrunde-n carne ca-n nt A?tepta ?i. De doua sau de trei on pieptul îi fu zguduit de un fel de rîs in terior. cu ?igara în gura. ?i: Preabunule domn Albin. replica profesoara.Ar trebui s? închid? u?a cum se cuvine. doar rîsete înfundate si zvon de flec?reala . cu înf??i?area Iui îngrijorat? ?i rezervat?. L-am cump?rat la C alcuta. zise ea. trecu printr-o senza?ie în care spaima se împletea cu pofta de îîs. medita la felul straniu în car e se comporta aici. privise un punct fix undeva în gol. de jos. în firida balconului. în acel moment îns?. avînd o fire ce înclina pu?in spre o capricioasa ipohondrie. r?spun se pe un ton impertinent: Pentru nimic în lume! Doamnele vor binevoi sa-mi îng?duie sa ma joc pu?in cu cu?itul meu! Da.. tot atît de discret cum ie?ise. îns? nu avu ene rgia necesara sa se alarmeze. de la un vraci orb. azvîrli?i cu?itul. de parca ea îns??i ar fi fost vino vat?. Terasa comuna de odihna p?rea plina.?zu?i de la masa ru?ilor bine". r?zb?teau de acolo. primind lec?ia cu un zîmbet umil.. rostise cu încapâ?înarea caracteristica oamenilor M?rgini?i expres ia caraghioas? de Heinrich cel Albastru". o v?zu p?tata de sînge. pîna la ora ceaiului. era o fiin a cu picioare sprintene nu durase decît o ora. Mînca ?i el mult. De data ace asta. satisf?cut? f?r? îndoiala de a se ?ti mai pu?in bol nav? decît Blumenkohl. o adiere de vînt flutura din cînd în cînd drapelul fantezist pe care era eprodus caduceul medicinei.. Domnul Albin Jos. va implor. ?> imediat dup? aceea boy-ul sau se ducea sa-l scoat? din pamînt. în gradin?. cru?a?i-ne nervii ?i ascunde? i din fa?a ochilor no?tri aceasta cumplita unealta uciga?a. . se desf??ura iar o cura de odihna. st?tea culcat ?i respira pe gura. Picotind. îi înso?i plecarea cu comentarii pe jum?tate comp?timitoare ?i p e jum?tate dispre?uitoare. la care un tînar blond. auzind cum o roste?te .. f?r? s?-i pese daca-i simte sau nu gustul. c?ci dupa-amiaza. de la ° distan?a de cincizeci de metri. De altfel. doctoru l Blumenkohl se întoarse dup? cîteva minute. Izbucni un ?ipat .O. expresia de dezgust de pe fa?a i se a ccentuase. -Nenorocitul! Iat? înc? unul care o sa dea în curînd ortul popii. luînd de doua ori din fiecare fel. Ba chiar n-a fost niciodat? aici. aprinzînd iar??i o M?ria Mancini. vîrî?i-l în buzunar. este un cu?it excep?ional de bine ascu?it. nu. aici nu-l cunoa?te nimeni. Domnule Albin. o sa vi-l arat mai de aproape. ?i-l vîra pe gît. î?i relua l ocul ?i ncepu s? mânînce. V?d c? iar? ?i se duce sa stea de vorba cu Heinrich cel Albastru'". zise Hans Castorp. se g?si iar??i culcat pe minunatul sau ?ez long. o sa se întîmple o neno ire! se v?ic?rea o tremur?toare voce de femeie. o fuma pîna la cap?t. apoi cu un gest discret împinsese sca unul ?i ie?ise. 90 THOMAS MANN Apoi prînzul se sfîr?i: mul?umit? unui serviciu îndemînatic pitica în special. Al doilea incident s-a produs cînd doctorul Blumenkohl a p?r?sit sufrageria pentru cîteva minute atît ?i nimic mai mult.. Est e o lips? de polite?e. cu toate ca era destul de grijuliu în leg?tura cu s? n?tatea sa. Soarele se dep?r tase ?i imediat se las? o r?coare aproape neverosimila. pentru numele lui Dumnezeu. iar Hans Castorp. Dori?i sa-l vede?i? Taie mult mai bine MUNTELE VR?JIT 91 un brici. fire?te. Cînd se folosi de batista. cu inima zvîcnindu-i. cînd se gîndi la odioasa expresie pe care o întrebuin?ase doamna Stohr în vulgar itatea ei. cea mai însemnata din cursul zilei ?i care trebuia respectata c u stricte?e. între cei doi pere?i de sticla opaca ce-l separau de Joachim de o parte ?i de pereche a rusa de cealalt?.

apoi se rea?eza pe sc aun picior peste picior ?i-?i aprinse o noua ?igara.. ? ase gloan?e sînt vîrîte în butoia?ul acesta. continua domnul Albin. deasupra arterei. . Ma duc în camera sa-l aduc. o dat? ce se hotarîse ca o sa ramîi repetent. fire?te. Dar domnul Albin &e preg?tea sa ias? din sala de odihna ca sa urce în camera sa. care se învîrte?te cu o gaura la fiecare trage e. Am studiat-o îndeaproape ?i sînt Xat asupra celui mai bun mijloc de-a sfîr?i. E înc?rcat. îl ?in sa-l am la înde mîna in ziua în care voi g?si ca circul asta de-aici devine ln cale-afara de plictisitor ?i cînd xoi avea cinstea sa va salut. pe cuvîntul meu de onoare. va mul?umesc. Chestiunea este destul de simpla. domnule Albin.. striga o doamna în urma lui. nu l-am cump?rat ca sa glumesc. imbrac a?i-l. îl las? sa cada în buzunarul de la piept. nici nu va gîndi?i m?car s a va înveli?i ?i. în sfîr?it. Chiar ?i fara oglinda.. zise el. Izbucnir? alte ?ipete. cu acest scop îl P?strez. Dar el. plecînd. va rugam s-o face ?i de dragul vie?ii dumneavoastr?. Nu mai goni?i masorul cînd vine sa va fric?ioneze cu alcool.. zise el.. ?i-acum ma duc sa-mi caut revolverul! spuse domnul Albin. L?sa?i fumatul. întinde?i-vâ. ?i domnul Albin î?i în drepta degetul ar?t?tor c?tre craniul blond cu parul tuns scurt. spuse el si. faceti-mi pl?cerea asta. la care domnul Albin d?du din cap. Dar pune?i-va pardesiu l. mai bine v-a?i lua pardesiul. pentru aceasta f . iar cu ?ea va î?i atinse tîmpla aici. pe cuvîntul meu de cinste. asculta?i-ma pe mine. c?ci se împie dicau în pleduri ?i c?deau. . Prin urmare îngadui?i-mi mica libertate ce decurge din acest fapt..Vad ca începe?i sa în?elege?i. leganîndu-se în mers. spuse domnul Albin.. dar în?elege?i-ma ca zadarnic încerci sa opre?ti roata destinulu i. lasa?i-ma. N-am refuzat niciodat ? nimic unei femei. domnule Albin... continua el înceti?or dup? ce. Aici trebuie sa -l pun ?i domnul Albin scoase iar??i din buzunar revolverul nichelat. sînte?i tînar. O sa va intereseze mai mult. Atunci doamnele începur? sa ?ipe ?i mai proste?te decît adinea uri ?i se auzi cum mai multe dintre ele încercau sa sar? de pe scaune. nu. Sînt aici de trei ani... Nicidecum ca sa glumesc. Nu.. . nu suportam a?a ceva! Domnule Albin. (La cuvîntul sfîr?i" se auzi n l'pat. domnule Albin. pute? i sa mi-o lua?i în nume de rau? Nu am leac.?i chiar consilierul aulic nu ascunde eviden?a decît de forma ?i pentru prestigiu. cu toata pneumonia sa îecenta.Atunci de ce? De ce? întrebar? cîteva voci înfiorate de presim?iri. nu am leac . m-am saturat ?i la mine nu se mai prinde a?adar. .Domnule Albin. lua?i revolverul de la tîmpla... observînd ca efectul vorbelor lui sc?dea. Atunci r?sunar? pe diferite tonuri proteste rug?toare. Domnule Albin. f oarte tînar. o sa va întoarce?i în lume ?i o s? va bucura?i de o mare popularitate. E ca la liceu. al tinerei ?i pre?ioasei dumneavoastr? vie?i! îns? domnul Albin ramase neînduplecat. nu te mai întreba n imeni de lec?ii ?i nu mai aveai nimic de f?cut Sînt copt. Acum ?ase sapt?mîni z?cea?i în pat cu o pneumonie. doamnele mele privi?i-ma. sa nu face?i una ca asta! r?sunar? mai multe gla suri.Privi?i-l cît este de mic ?i de str?lucitor. Nu rm-ar fi prea u?or sa nimeresc 92 THOMAS MANN drept în ea. auzi?i. .) Sa l?sam inima deoparte. Asta înseamn? sa face?i ceva p este puterile omene?ti.Domnule Albin. re peta el ?i-?i strînse buzele.. dar daca apa? a ici. De altfel. mu?ca. sânt. este o treaba s igura. e mai bine a?a. »ase în piept o mare cantitate de fum pe care o zvîrli brusc afara. a?a cum stau aici. Ei.. mai ?i fuma?i.. printre care se amesteca chiar ?i un puternic hohot de plîns. o sa v? vindeca?i. Are o pulere de percu?ie.. cu o fa?a trandafirie de copil ?i cu mici tuleie de puf de-a lungul urechilor. pe deasupra.. E un lucru extraordinar de afurisit. nu r?spunse decît printr-un rîs batjocoritor ?i peste cîteva minute se în toarse cu revolverul.. domnule Albin. De fapt. fc îngrozitor! str iga una dintre ele.general. iar acum sta?i aici tara pardesiu. De aceea prefer sa distrug con?tiin?a chiar în miezul ei introducînd un mic ?i dr?g?la? corp str?in în acest organ atît de intere. înveh?i-va ?i urma?i tratamentul.

cum s-a exprimat. Toate acestea mi le-au t rimis in timpul pneumoniei doamnele din sanatoriu. In primele zile dup? venirea . spuse el ?i se scul?. îmi ba? joc de toate.. Dar oare va voi cineva sa fac? pe denun??torul? ?i apoi. ?i-?i amintea destul de bine de acea nepasaie pu?in cam umilitoare. Crezi ca-i posibil. nu ma s?r?ci?i. îns? nu de-a lungul balconului ci. ~ E în regula. Nu mai trebuie s? mi?c nici un deget. 94 THOMAS MANN Avea îns? ame?eli din pricina ca st?tuse întins atîta timp. sus. î?i aranja parul ?i hainele ?i se întîlni cu Joachim pe co ridor. s?n?tos ?i nu i se acorda nici o aten?ie c?ci aici. cei drept. cu toate ca pe de alta parte îi era cam frig poate din c auza ca nu se învelise destul de bine. Hans Castorp g?si pu ?in cam umilitor faptul ca putea fi evitat ?i neglijat în felul acesta. Fara un motiv aparent. Dori?i ciocolata? Servi?i-v?! Nu.. deoarece el însu?i r?m?sese repetent într-a ?asea. ?i în vreme ce. ?i într-un chip ciudat cuvintele rostite continuara sa r?sune în golul t?cerii. ca onoarea est e o treaba care prezint? avantaje considerabile. de care aproape ca se bucurase cînd în ultimul trimestru p?r?sise cursa. încerc? sa-?i închipuie starea sufleteasca a. cu doua luni înainte de sosirea mea sa spînzurat un student care era aici de multa vreme. Satan face propuneri dezonorante Mai tîrziu î?i pierdu cuno?tin?a. domnului A lbin ?i sa-?i imagineze ce putea s? semnifice a fi eliberat definitiv de jugul o noarei ?i a te bucura ve?nic de foloasele de nep?truns ale ru?inii. pe versantul celalalt. Ne tulbura t oata odihna de dupa-amiaza cu flec?reala )ui ?i felul în care enerveaz? doamnele nu poate avea alt rezultat decît sa le întîrzie îns?n?to?irea cu cîteva saptamîni. Doctorul Krokowski z?bovi doua sau trei minute la Joachim. ocolindu-l pe acela al lui Hans Castorp. iar somnolen?a nepl?cuta îi în ierbîntase din nou obrajii. discuta în ruse?te cu perechea prost crescut?. ba chiar c? avantajele acesteia din urma sînt aproape nelimitate. e de la sine în?ele s ca cine are cinstea sa fie s?n?tos nu prezint? nici un interes ?i deci nu e co nsultat. o voce de bas ceru sa se fac? t?cere. Dar acum gîndurile îi erau tulburi ?i risipite ?i-i era greu sa le precizeze. întreba Hans Castorp. în p?dure. Fire?te. nu se putu st?pîni sa nu resimt? oarecare invidie. asemenea discursuri sînt foarte binevenite ca divertisment. nimic nu mai are importan?a .un rîs ?treng?resc ?i sacadat în acela?i timp. E o grava indisciplina. de?i n-ar fi dorit sa ramîna între patru ochi cu doctorul Krokowski. Asemenea lucruri se întîmpla aici. r?spunse Joachim. I se p?rea. opt bomboniere. fara îndoiala. Individul acesta ar trebui pus la punct. H?ns C astorp ciuli urechea pîn? cînd totul se stinse ?i m?car c? domnul Albin îi ap?rea cam nerod. cu titlu de experien?a. sus. Se spal? pe ochi ?i pe mîini. Dup? ceasul sau era trei ?i jum?tate cînd îl trezi o c onvorbire ce se desf??ura în spatele peretelui de sticla din stînga: doctorul Krokow ski. putînd sa rida de toat? t?r??enia". cinci pachete marca Gala Pe?er ?i patru jum?t??i de kilogram de ciocolata Lindt. dar ca nici îu?inea nu are mai pu ?ine. Dup? aceea î?i continua drumul. De undeva. am gr?mez i de ciocolata în camera. o lini?te atît de adînca de parc? s-ar fi destr?mat un vis. dar acest lucru îl enerva pe tînarul Castorp. mai ales. ?i sa se împu?te? Desigur. se interesa. Era. L-ai auzit pe acest domn Albin? întreba el în vreme ce coborau împreuna scara.ericita stare. Domnul Albin scoase un mic hoho t de rîs . ca el sa ia în serios chestia aia cu treaba este sigura". r?spunse Joachim. în sala de odihna se f?cu imed iat lini?te. un sentiment de o voluptate s?lbatica îl înspaimînta ?i-i accelera b?t?ile inimii vreme de cîteva cli pe. nu-i deloc imposibil. la ace?ti oameni. îns? caraghioasa ?i pl?cuta. se întoarse prin c oridor ?i intra în camera lui Joachim. iar Hans Castorp îl auzi Pe varul sau spunînd ca e vr emea sa se scoale ?i sa se preg?teasc? pentru gustarea de dupa-amiaza. dup? care porni în cont inuare de-a lungul balconului. o vraja. pare-se. îl impresionase puterMUNTELE VR?JIT 93 ic mai ales exemplul luat din via?a de ?coala. Acolo. Am acolo. de starea s?n?t??ii so?ului ?i c erea sa i se arate foaia de temperatura. care la ora aceasta f?cea vizita fara consilierul aulic.

pe balcon. pîn? în apropierea unui mic pîrîu dru ul fiind acum plin de numero?i pacien?i. sup? de zarzavat. A trecut ?i. Hans Castorp casca nervos. Abia ai sosit. Capul îi vîjîia.. de fo arte multa vreme la voi aici. în intervalul scurt ?i neînsemnat f ?cur? o plimbare pe versantul povîrnit al muntelui. care abia daca dura o ora ?i jum?tate. doua buc??i dintr-un tort în care erau de toate: pricomigdale. Nu. ceai. se afla p entru a cincea oar?. M-ai z?p?cit destul azi-diminea?a. nu ma simt prea bine Ia voi. dup? masa copioasa de la prînz. Hans Castorp ceruse ceai în care muia biscui?i. Gusta ?i pu?ina marmelada.mea s-a vorbit mult despre aceasta întîmplare. acum vom lua ceaiul. MUNTELE VR?JIT 95 în sufragerie se ofereau toate b?uturile prev?zute pentru ora aceasta. Nu pomeni despre asta. gem. Pe deasupra. în sala cu ?apte mese. Ceru iar??i o s ticla de bere de Kulmbach. Am uitat tot în ceea ce p rive?te complexul. Mi-e peste putin?a sa mai ia u parte azi la o discu?ie spirituala ?i cred ca-i mai bine sa ?i-o spun de pe ac um. în tot acest timp. Prin urmare. Preciza ca ?tie sa pre-Pare dou?zeci ?i opt de feluri dif erite de sosuri de pe?te . pentru a patra oara. Sa nu începi iar??i sa ma ame?e?ti cu medita?iile tale asupra timpului! exclama Joa chim. ?i n-a? putea sa-?i spun de ce. friptura la tava ?i la gr?tar. î?i duse I.avea curajul s"° m?rturiseasc?. nici nu mi-e capul pre a limpede. Da. Se uit? atent la cozonacul cu stafide. din întîmplare. Dar sper ca n-o sa mai dam peste Settembrini. în timp ce nepo?ica jnînca iaurt cu lingura. Da. pentru moment. sus. Cum po?i s a-?i dai seama chiar din prima zi? Dumnezeule. sub bolta împodobita cu mot ive simple. 96 THOMAS MANN mina la frunte ?i uita sa mestece ?i s? înghit? un dumicat de pîine de secara cu Che ster pe care-l avea în gura. îi replica Hans Castorp. Se g?sea din nou. pleoapele îi erau ca de plumb. petrecuser? doua or e culca?i. se îngrozi. cu toate ca f?cea nenum?rate eforturi sa nu-i dea nici un pnlej. ?i pe urma ne reîntoarcem la banca de azi-diminea?a. o cura f?cuta în graba ?i parca lipsita de însemn?tate. c? ?tie sa prepare dou?zeci ?i opt de feluri de sos de pe?t e. e tot prima zi? Nu pot scap? de impresia ca sînt de multa vreme. Fie. îl l?muri el. pe u?a fatala care era ve?nic izbita ?i d?dea în . vorbele doamnei Mohr nu se pref?ceau în c apul sau în absurdit??i. cafea. ini a îi b?tea ca o mica tob?. ?i chiar daca te VOr crede. Pentru cina î?i schimba hainele cu con?tiinciozitate ?i mînca între Miss Robinson ?i p rofesoara. mc? ° data. astfel încît cei doi veri trebuira s? salut e adesea dup? care urm? o noua cur? de odihna. ciocolat?. crema de migdale. aproape de ora ?apte. î?i d?du seam a c? ar face bine s? se întind? în pat. Sculîndu-se de la masa înc? îi mai avea în gura. îi spusese. iar spre marele lui chin nu putea s? scape de impresia ca dr?g?la?a Marusia care se aplecase asupra farfuriei ?i-?i ascundea fa?a înd?r?tu l mîinii împodobite cu micul rubin rîdea de ei. dar se cutremura în adev?r la gîndul ca ar putea mînca .. Pu?in mai tîrziu. Est e foarte posibil sa nu mai pot ramîne ?i sa fiu silit sa plec mi-ai lua-o în nume de rau? Sa pleci? Ce te-a apucat? striga Joachim. ciocolata. Nu te vor cre de. Ca de foarte departe o auzi pe doamna Stohr povestind sau facînd ni?te afirma?ii atît de absurde. Ie?ir? pe u?a de sticla din stînga. mai era lapte. Dar dup? ce b?u o jum?tate de pahar mare. \liss Robin son bea din nou ceai ro?u de m?ce?e. iar la urm? o bucata de brînza minunat? cu pîine de secara. m?car c? so?ul ei o sf? tuise s? nu vorbeasc? despre asta. iar to?i pacien?ii care. A i se p?ru înspaimînt?tor bietului Hans Castorp. la locul lui. Hans Castorp fu scuturat de frisoane violente. nu vor face decît sa rida!" ?i totu?i ea ?inea sa spun? azi. de altfel. încît se întreba din ce în ce mai tulburat dac înc? mai auzea bine sau daca. crem? de unt. erau ocupa?i acum sa întind? cu sîrguin?a unt pe felii mari de cozonac cu stafide. fii lini?tit. de data aceasta pentru cina. am uitat totul. E o prostie. ba pîna ?i supa concentrata de c arne.

. salturile pe sîrma ale unui acrobat ?i o pereche de ??rani într-un dans tirolez. zise el. un gondolier vene?ian an emic. Hans Castorp. la ora aceea. cînta de trei or la micul piin de culoare MUNTELE VR?JIT 97 bruna mar?ul nup?ial din Visul unei nop?i de var?. f?cuta dintr-un fel de stofa flau?ata ?i aceia?i pan taloni cadrila?i de culoare deschisa. cu vreun prilej oarecare. se retrasesera în salona?ul apropiat.. începu sa cînte pentru a patra oara aceea?i bucata. fire?te. _ Este îng?duit sa ?tiu cum va sim?i?i cu s?n?tatea. cum va place dumneavoastr? sa va exprima?i. de un tip original ?i hazliu. adînc ?i t?cut. Ei b ine. într-o pozi?ie teapana. îi replica Settembrini dup? ce. privi cît va timp în fiecare dintre aceste aparate. sa pui în mi? care o întreaga fantasmagorie multicolora de stele ?i de arabescuri. V-am recunoscut. Strict regulamentar. de ling? banca. domnule inginer? îl întreba Sette mbrmi care.. De altfel. cum dori?i.holul din fa?a. dup? care prin orificiul din fa?a puteai vedea un morar încaierat cu un co?ar. pieptul c?zut ?i ochii exoftalmici. Aproape to?i pacien?ii o luar? în aceasta direc?ie deoarece se p? rea ca. în sfîr?it. r?spunse Hans Castorp. Surise cînd se adresa lui Hans Castorp. bridge la cealalt?. se plimba indiferent printre pacien?i. situate în fundul camerei mici.. mai erau cîteva aparate optice: un stereoscop prin lentilele c?ruia se ved eau unele fotografii aflate în interiorul lui. cu mîinile în buzunare. de exemplu. . Va rog sa ma crede?i. de al c?rui ocular î?i lipeai ochiul pentru ca. La d oua mese pliante se juca: domino la una. discutînd în grupuri mici. într-un col? al camerei st?tea doctorul Krokowski angajat într-o di scu?ie prieteneasca ?i vioaie cu un grup de doamne. învîrtind u?or o roti?a din?ata.Mul?umesc. în?îrzie pu?in ?i lînga masa de bridge unde in curabilul domn Albin. a?i g?sit amuzant acest fel de via?a? . A fost fara îndoiala curata prostie din partea mea.. Mai ales în pozi?ie orizontala". bine.Ah! dumneavoastia sînte?i. se uita la itali an cu un aer destul de nating. se mai g?sea ?i o toba ce se învîrtea ?i în care se introducea un film de cinematograf. înd?r?tul un ei mese rotunde. imediat. cu buzele dispre?uitoare mînuia c?r?ile cu gesturi neglijent e de om de lume. dup? cina. cu barbi?on blond. doamna Iltis ?i domni?oara Levi. zise el. mai era ?i doctorul Blumenkohl care se al?turase grupului. pe care l-am. Doamna Chauchat purta o rochie albastra cu guler de dantela alba. aproape de pîrîu. . continua el.Amuzant ?i plictisitor. apoi mai era un caleidoscop în forma de luneta. adic? o idio?enie fara seam?n! De altfel înc? n-am în?eles cum a fost cu putin?a.. adaug? vazînd ca Settembrini îi arunca o privire rece ?i p?trunz?toare. se apropi ase acum de Haas Castorp. Ca distrac?ie. ?i cum v-a?i petr ecut ziua prima zi a ?ederii dumneavoastr? în acest loc de divertisment? . Settembrini rîse. o tînara foarte bruna. apoi. a' c?rui par începuse a se rari. printre care se aflau doamna Stbhr.. raspunzînd la jjj?jjntea cît orva doamne. cu cercei de aur ?i parul lînos. Obi?nui?ii de la masa ru?ilo r bine. cu munile Teci pe genunchi.. ascultîndu-l. cu gura c?zuta ?i ochii congestiona?i. un înv??? tor aplicînd o corec?ie unui ?colar. printre altele. de colo sus. precum ?> doi tineri cu umerii c?zu?i. Avea aceea?i haina cenu?ie. formînd o ga?ca intima. în plus.Este posibil sa ma fi exprimat astfel.i Hermine Kleefekl. de?i î?i d?dea foarte bine se ama ca n-ar trebui sa i-o spun?. Domnul din timpul plimb?rii de azi-diminea?? . în hol si în saloanele al?turate avea loc un fel de reuniune. dar n-a? putea sa spun ce anume. a?ezata pe canapea. mai arunca asupra tîn?rului o privire iscoditoare. care nu era de sp?r?it de sala de jocuri decît prin draperii. iar acesta sim?i din nou c? se dezmetice?te la vederea buzelor ce se unduiau cu o fi ne?e batjocoritoare sub linia curba a must??ii negre. . nu îns? fârâ a le privi în ochi pe fiecare. înf??i?are nepasatoare..Nu va nelini?ti?i. Forma centrul cercului. n-are nici o importan?a. unde jucau îndeosebi tinerii." Un lungan de vreo treizeci de ani. vrem e de o clipa. Cîte-odata e greu sa . Hans Castorp se uita nu fara dispre? la aceasta femeie prost crescut? ?i gmdi în sinea lui: îmi aminte?te ceva. r?spunse Hans Castorp. în afara de doamna Chauchat mai erau: un b?rbat tînar.. ca la prima vedere v-am luat drept un fla?netar . printre care domnul Albin ?. Majoritatea pacien?ilor st?tea în picioare. cu fa?a întoarsa c?tre salonul de j ocuri.

iar pe urma ai ascultat dis cursurile acestui domn Albin ?i pe deasupra stînd în pozi?ie orizontal?. îngadu i?i-mi înc? o întrebare sau o umil? propunere. Nu p?rea sâ-l asculte. ce vîrsta? Fire?te. am mereu impresia c? nu mâ mai pot încrede în cele cinci sim?uri ale mele ?i trebuie s? m?rturisesc c? acest fapt ma stinghere?te mult mai mult decît fierbin?eala din obraji ?i picioarele reci. nu-i surprinz?tor. a?a. Cunoa?te?i senza?ia ce-o ai cînd visezi ?i cînd ?tii c? visezi ?i ai vrea s? te treze?ti ?i nu po?i? Este exact ceea ce simt eu. fire?te. ceru sa i se repete întrebarea apoi spuse: Eu.Fire?te. dac? vre?i sâ-i spune?i a?a. ?i apoi ar fi împotriva oric?rei ra?iuni. ramînînd încremeni?i ?i orbi ?i. c um a? putea s?-mi dau seama chiar din prima zi? Rostind aceste cuvinte arunc?. Insa. la dumneavoastr?.. Veni?i-vâ în fire ?i lasa?im? în pace cu absurdit??ile dumneavoastr?. Nu ?tiu nimic despre asemenea lucruri ? i nu vreau s? ?tiu nimic. deodat?. Auzi ?i vezi atîtea l ucruri noi ?i ciudate.. da. a?a". fara îndoiala ca am. îmi îng?dui?i o întrebare? Ce vîrsta ave?i de fapt? 98 THOMAS MANN lata îns? ca. c u toate sfor??rile ner?bd?toare ?i dezn?d?jduite ce le f?cea ca s? ?i-o aminteas c?. de ce ?i de cine-mi aminte?te. ?i uite. cu gesturi care agitau umerii ?i .. în ci uda tuturor eforturilor. Cred c? am temperatura.. Dou?zeci ?i patru a?i spus? întreba apoi. o privire spre înc?perea de al?turi ?i o v?zu din fa?a pe doamna Chauchat cea cu ochii îngu?ti ?i pome?ii la?i.dar ierta?ima. Domnule inginer! f?cu Settembrini sup?rat ?i mustr?tor.lucrul acesta mi se pare exclu s . sînt obosit! zise el. ceea ce. din intîmplare. dou?zeci ?i opt! spuse Hans Castorp. iar mîine diminea?a a?i ?terge-o cu expresul prev?zut în mersul trenurilor? . genunchii nu mai sînt picioarele . acest lucru. deocamdat? de alt'< ^ci sus. la urma urmei. Nu. cînd chiar dis de-diminea?a ?i s-a ?uierat cu.ci numai dac? a afirmat. ?i ca ar trebui s? m? socote sc la?. gînd i el. afara doar de cazul c? aparen?ele sînt în?el?toare ce-ar fi sâ MUNTELE VR?JIT 99 nun?a?i de-a mai îmbatrîni aici. Spune?i-mi sincer: crede?i c? este cu putin?? ca doam na Stohr s? ?tie s? prepare dou?zeci ?i opt de sosuri de pe?te? Nu mâ gîndesc la fap tul dac? este în adev?r capabil? s? le preg?teasc? . altfel n-a? putea cîtu?i de pu?in s?-mi exp lic starea mea de acum. sau dac? doar mi-am închipuit ca am auzit-o? Settembrini continu? s?-l priveasc?. mi se pare c? ar trebui sâ-mi fie ru?ine. domne?te o prea mare anima?ie. unde. am dou?zeci ?i patru de ani. capul îmi vîjîie îngrozitor. adineauri. Cînd de-abia am sosit? Dar nu. adic?. Cum ?edere a aici nu pare sa va priasca ?i cum nu va sim?i?i bine la noi nici din punct de vedere fizic ?i nici moral. nu mi-e prea u?or s? m? aclimatizez aici sus. Pentru a cî?tiga timp.. pe scurt. Unde. contin u? el. uite uite" ironic gînditor.. Ma ve?i crede ca picioarele mi-s reci pînâ Ia genunchi? Este un fel de-a spune. . daca v-a?i face bagajul hiar în sear a asta. Castorp nu-?i mai aducea aminte! Nu mai ?tia ce vîrsta are. la mas?. la dumneavoastr?. pe de alta parte. c?ci. în adev?r. ca ?i în acea diminea??. ?i cu toate acestea. Vorbea pentru prima dat? cu oarecare entuziasm.faci deosebirea. In curînd voi împlini dou?zeci ?i patru de ani. ierta?i-m?. capul s?u obosit nu ?tiu ?? r?spund? acestei întreb?ri.. A?i spus ca ave?i dou?zeci ?i patru de ani? Hm. adic? pur ?i simplu fiindc? vreo cîteva zile ip-am sim?it pu?in tulburat ?i mi-a fost ca m cald. ?i obosit" nu este cuvîntul care exprima exact starea mea. cu pneumo-toraxul. am aceasta impresie.Crede?i c? trebuie s? plec? întreba Hans Castorp. închipui?i-v? . ci numai sosuri de pe?te. ~ Mai în?elept? zise Settembrini încruntîndu-?i sprîncenele.. Nu m-am plictisit. cred c? ve?i recunoa?te ?i dumne avoastr?. ?i este de presupus ca dac? pentru atîta lucru a? da bir cu fugi?ii. dintre to?i cî?i i-am cunoscut? Dar. întocmai a ?i cum a? fi devenit mai în vîrsta ?i mai în?elept. am impresia c? nu ma aflu aici numai de o zi. Din nou ochii lui prive au fix în sine". Dou?zeci ?i opt de sosuri de pe?te! Nu sosuri în general. asta e enormitatea. accentuînd puternic pe ?. da. rosti de trei o ri a?a. ci de mai mult timp.

se sui cu Joachim în ascensor. Mai ramîn pu?in cu . ca acas?. Ottilie Kneifer. rug?min?ile ei au fost zadar-nice ?i cei în drept au st?rui t în hotarîrea de-a o invita s? plece. II ruga din tot sufletu l pe consilierul aulic s-o mai ?in?. în a?a fel încît sfîr?i prin a face un pachet perfect propor?ionat ?i neted. întîi spre stînga. abia va mai ?ine?i pe picioare. îns ? aici. fiind s?n?toas?. Dar. urma rindu-l pe Joachim cum se preg?te?te pentru cura de odihna. Totul are o limita. I se p?ru ca are un gust de clei. de c?rbune ?i de multe altele. devale? repeta ea mereu. în adev?r. sora muta" est e un termometru negradat a?adar. Ia voi. acoperita cu un covor din fire de cocos. Ba deloc.M? înclin în fa?a ra?iunii. domnul meu. r?spunse Joachim care în timp ce vorbea ?inea strîns termo metrul între din?i. apoi pe toata lungimea trupului pîna sub um? r. M? plec de asemenea în fa?a curajul ui. A stat aici cel pu?in un an ?i jum?tate ?i se o bi?nuise atît de bine încît. zise Hans Castorp. O sa înve?i ?i tu la rîndul tau. ce l de anul trecut.?i rezultatul? Era ?i continua sa ramîna s?n?toasa Pleca dezn?d?jduita ?i nepas atoare la vorbele de mîngîiere. ca s? fim preci?i. E o chestie de exerci?iu. Ce-o sa se întîmple acolo. aici se sim?ea fericit?. c?ci în seara asta nu-l mai ?m picioarele. luînd lampa mica de pe m?su?a de noapt e ?i gramatica rusa. Hans Castorp îl înso?i pe Joachim pîna în camera. f?cu el c?tre Joa chim care tocmai se apropia. masurînd coloana de mercur ?i notînd chiar el temperatura. îns? o d?dur? de gol schim bîndu-i termometrul cu 0 »sor? mut?" dar dumneavoastr? înc? nu ave?i de unde ?ti ce es te asta. r?spunse Settembrini. înflorat . în clipa cînd se îns?n?to?i complet . Sub pa?ii sa i. Atunci Ottilie f?cu temperat ura. mai ales ca nu ai nici m?car un sac îmbl?nit . sint absolut necesare. sa ias? pe balcon unde puse lampa în priza ?i. avea 36. nu sînt decît în vizita.9. cum î?i pune vesta ?i pe deasupra un palton vechi pentru ca apoi. adica toate gusturile în afara celui pe care trebuia sa-l aiba. ?i în definitiv trebuie oricum sa d ovedesc într-un fel sau altul ca aici. Ceea ce spune?i este logic ?i ar fi foarte greu s?-i opui un argument hotârîtor. cîteva cazuri frumoase de aclimatizare. 100 THOMAS MANN nu erau decît cîteva grade deasupra lui zero. Mîme trebuie neap?rat sa procuram cît eva paturi pentru tine. pardoseala coridorului. sus nu mai voi s? plece cu nici un pre?. la vorbele p?rin?ilor. vede?i ca am priceput foarte bine! Cu toate acestea. începu sa se înf??oare cu o dexteritate uimitoare în cele dou a paturi de par de c?mila întinse pe scaun. declara tians Castorp. Ottilie. dar cum cererile erau foarte mari ?i a veau nevoie de camera. Ai ajuns la o mare dexteritate. întrucît am în?eles totul! exclama Hans Castorp. din care nu ie?eau decît capul.. lacul nu era chiar înghe?at. cu termometrul în gura. lua?i-l pe varul dumneavoastr?! Duce?i-l sa se culc e! Zadarnic î?i da curaj cu mintea. St?tu destul în apa ca sa se îmboln?veasc? . Totu?i continua sa fumeze. a nop?ile erau foarte r eci. Atun ci se scalda în lac ?i precizez c? era la începutul lui mai. parca se leg ?na în valuri. A?adar. fiica unui înalt demnitar. Ottilie nu avea tempe-tur?. dar asta nu-l stingherea prea tare. apoi spre dreapta. de fapt nu-i decît un termometru negradat pe care medicul îl con-r°leazâ person al. întins pe ?ezlon g. al lui Joachim unul asem?n?tor se afla ?i în camera lui ?i aprinse o Mana Mancin i.c?ci. umerii ?i bra?ele. adic? reu?i singura s? ?i-o urce destul de serios. O sa le g?se?ti tu întrebuin?are ?i cînd vei pleca devale. Domnule locotenent. Aici mi-e casa!" Nu mai ?tiu ce s-a întîmplat cu ea. se întîmpl? uneori e vindeci aici. Se a?eza în fotoliul mare. De altfel am v?zut. ma în?el eu sau dumneavoastr? nu ma mai asculta?i? Daca aparen?ele n u ma în?ala. Hans Castorp îl privi cu o sincera admira ?ie cum f?cea aceste mi?c?ri cu deosebita îndemînare. De pilda. la noi.. . MUNTELE VR?JIT 101 _ Dar nu am deloc inten?ia sa ma culc noaptea pe balcon.p?rea c? vrea sa-l determine pe italian s?-?i retrag? propunerea în mod hot?rît. dragul meu inginer. Prin urmare. ocupînd balcoanele ?i s?lile de odi hna pentru cura de seara. Mi s-ar p?rea din cale-afara de ridicol. nu putea ?i nici nu dorea s? se întoarc? la a i s?i. A?a ceva n-o sa fac niciodat? ?i prefer sa ?i-o spun de pe acurn. Joachim începu prin a se înveli cu paturile una dup? alta. dintr-o familie foart e buna. împreuna cu al?i pacien?i reuniunea luase sf îr?it în ziua aceea ?i to?i se risipir?. al domni?oarei Kneifer.

mînios ?i zgribulit. î?i spuse. d?inuia numai propria lui jale. ?opti cîteva cuvinte neîn?ele se care totu?i voiau sa spun? ca.tine pîna-mi fumez ?igara. în vale. apoi. Ramase astfel. prin u?a deschisa a balconului p?trundea de af ara lumina lampi?ei de pe balconul lui Joachim ca ?i cea de la perechea care st? tea la masa ru?ilor de rînd. dînd u-?i osteneala sa fumeze ?igara care avea un gust atît de scîrbos. era oricum ru?inos sa nu se dea c?ldura. Fa?a îns? îi ardea. afara. în afara lui. încît b?t?torul de covoare î?i mari iu?ea a acolo. o impresie ?î?ni brusc punînd stapînire pe el. o observa?ie pe care o f?cuse ?i pe care de spaima ?i din delicate?e se str?duise s-o uite imediat. parfumat cu violete. Sim?i cum îl cuprin de puternic sentimentul unei st?ri nenorocite. turna în Pahar ap? ro?ie pentru gura din flaconul trusei de c?l?torie. pe urma î?i d?du sea ma ca inima sa era cea care î?i f?cea auzite b?t?ile. Era expresia pe care o avusese c hipul lui Joachim cînd venise vorba despre Marusia ?i despre însu?irile ei fizice de spre acel straniu ?i dureros rictus a] gurii. de altfel. nu acesta era mijlocul cel mai bun de-a adormi ?i. exact ca ?i cum s-ar fi b?tut un covor cu un b?t?tor de trestie îm pletit?. unul dup? altul. destul de dese. Sim?i un fior unul singur. acum refuzau categoric sa stea închise. Dar cînd va fi nou? ?i jum?tate. i ar Hans Castorp o fluier? încet (c?ci se poate foarte bine fluiera încet) în timp ce b ?tea m?sura cu picioarele reci. clipind repede. Hans Castorp saii în picioare ?i se lepezi la termometrul de perete. Sa nu cumva sa mori de frig!" ?i Sa vii sa ma iei la ttucul dejun". Fire?te. în curînd o sa fie ora noua totu?i înc? nu-i nou?. Ma? inal ?i fara sa-?i dea prea bine seama. dimpotriv?. fara a exagera. Se a?ez? din nou în fotoliu. lasînd sa-i cada capul înfierbîntat ?i tulburat pe perna pe care murise americ anca. se deschideau tres?rind nelini ?tite de îndat? ce le închidea. dar eu ?tiu ca e buna ?i ca pent ru ziua de azi trebuie sa ma mul?umesc cu atît. o impresie unica fa?a de toate celelalte de peste zi. Sfîr ?i deci prin a se scula. decît pentru a a?tepta ca starea aceasta minunat a sa-l mai cupnnda o data. putem socoti ca e ora potrivita cînd ne va fi îng?duit. ie?i pe coridor ?i intra în camera l ui. se achita de micile treburi ?i îndatoriri de om civilizat pentru toaleta de noapte. în camera înc? nu era complet întuneric. în?elegea ?i g hicea într-un fel atît de nou. arunca pe Pat p?tura lui Joachim ?i. ?i în vreme ce. de altfel. în plus. cineva b?tea undeva un covor -ceea ce de fapt nici nu se întîmpla în realitate. Hans Castorp în?elegea ?i ghicea ce înseamn? asta. In timp ce se dezbrac? începu sa fredoneze ca pentru sine. împleticindu-se. dar î?j d?du seama ca s e în?elase. Se întinsese cu certitudinea ca se va cufunda imediat în somn. m urmura cîteva fraze în genul «Noapte buna!". ca ?i cum ar fi v rut sa-l prind? în flagrant delict. sub plapuma de fulgi. ?i-?i p use c?ma?a lunga de batist Pe buzunarul c?reia erau brodate ini?ialele HC. E jalnic!" î?i ?opti. cît ?i despre acea paloare care-i pa ta obrajii bronza?i. ?i apoi f?r? îndoiala ca st?tuse prea mult culcat peste zi. Are un guSt groaznic. de?i se aflau în luna august. Hans Cast . c?ci ceea ce avea importan?a nu era luna ar?tata de calen dar. cu gura strîmbata. f?cu gargara ara s? stîrneasca vreun zgomot. în camer? ei au noua grade Puse mîna pe radiatoare ?i constata ca sînt moarte. Hans Castorp st?tea cul cat pe spate. Apoi se culca ?i stinse 102 THOMAS MANN lumina. în via?a lui nu se sim?ise mai rau d ecît acum. Dar în acela?i timp îl înv?lui pe nea?teptate un sentimen de o ciudata bucurie exuberanta ?i de speran?a. rea?ezîndu-se. acolo. ?i-o în tinse pe picioare pîna la jum?tatea trupului. sa ne vîrîm în pat. iar pleoapele pe care pîna mai adineauri se luptase sa le ?in? deschise. dar nu de fericire. Nu-i înc? ora mea obi?nuita de somn". Dar nu mai reveni. dar iar se ridica ?i cer u în ?oapta îng?duin?a sa ia p?tura de pe patul lui Joachim apoi. iar dup? ce-l sim?i din plin nu mai ramase acolo. de adînc ?i intim. o arie de opereta în ritmuri regulate ?i de un stil demodat venea prin noapte pîna la el. se spa l? pe mîini cu s?punul lui moale ?l de buna calitate. Potrivit lui Reaumur. ?i aproape ca acoperi sunetele concertului de seara ce se auzea dinspre Platz c?ci se d?dea iar??i un concert în acel hotel. întins în fotoliu. apoi mai multe. ci temperatura atmosferei. ?i numai astfel se explica de ce se sim?ea rebegi t ca un cîine. reci. de parca ar fi f ost în aer liber.

riscîndu-?i via?a. pe dreptul ?i pe stîngu l. ca iar??i adormi ?i întîmplârile începur? din nou sa se des f??oare.fin. nu-?i mai stâpîni uluirea muta. Nemaipomenit!" exc lama el fara glas. Pot s? adorm fara grija. consilierul aulic avea ni?te ochelari cu lentile groase. lumea i se p?rea alta. Sînt convins ca în seara asta MUNTELE VR?JIT 103 vor sta lini?ti?i!" Dar nu se întîmpla a?a ?i. î?i m?rturisi convingerea ca perechea s?lbatica se va culca în t?cere. rece ?i cu un aer batjocoritor. facîndu-l mereu sa tresar? sau s a urm?reasc? o idee confuza. fara sa se întrebe ce anume. aici. prin parc. acompaniau refrenul operetei care r?suna st?ruitor p in a la el. nu chiar lipsit de talent pentru arderi radicale! N-o s? fie zgîrcit cu anii. acolo unde musta?a se s?lta într-un arc pl?cut ?i tocmai din pricina acestui surîs Hans Castorp suferea ca de-o nedreptate ce i se f?cea. apoi 104 THOMAS MANN se v?zu silit sa caute un ad?post împotriva doctorului Krokowski fiindc? îl urmarea ca sa-i fac? disec?ia sufletului. Cu toate acestea. potri vindu-?i pa?ii lungi ?i obosi?i dup? o muzica îndep?rtata de mar?. Ea îi uadu un creion ro?u. fapt care îi insufla lui Hans Castorp o spaima n ebuna. Cara?iva! Nu sînte?i decît un fla?netar ?i ma deranja?i!" Numai ca Settembrini nu se las? . Apoi celui ce visa i se p?ru ca se afla în curtea liceului unde atî?ia ani î?i petrecu se recrea?iile între orele de clasa ?i ca tocmai împrumuta un creion de la doamna Ch auchat. vîrîndu-?i dege?ele ar?t?toare în gur?. întrebuin?at pe j um?tate. fire?te" spuse ?i f?r? sa-i cear a voie apuc? între degetul ar?t?tor ?i cel mijlociu al mîinii sale enorme pleoapa lu i Hans Castorp Un civil cinstit. ?op?ind. ?i acel sentiment de fericire rev?rsata ?i de speran?a îl cuprinse iar??i pîn? în cea mai adînca intimitate. aeoarece sim? ea ca somnul ?i visul puneau din nou stapîmre pe el. Dar abia se lini?tise pu?in. deasupra pome?ilor proeminen?i. cu vese lii sai ani?ori de serviciu la noi. Civil. el pe rsonal nu întrevazuse nici o clipa m?car ca vor niitea s? stea în lini?te. De altfel. pentru a doua zi. Asta-i formidabil! Cine-ar fi crezut una ca asta!" ?i. mai a?tepta ceva. cu o ap?r?toare de argint. încerca sa se ca?are chiar pe stîlpul cafeniu al pavilionului ?i se trezi asud at în clipa cînd prigonitorul îl apuca de un crac al pantalonului. ?tergîndu-?i ochii cu un ?ervet trecu t pe sub ochelari. da. Ei. nici Hans Castorp n -o crezuse cu toata sinceritatea. consilierul aulic. aceasta certitudine. iar cînd îl privi cu ochii e i îngu?ti. ?i nu se putea deslu?i daca ceea ce ?tergea era n?du?ealâ sau e rau lacrimi. ?i acum. De cînd în?elesese într-un mod pentru el atît de nou ?i de cople?itor de ce Joachim se schimbase la fa?a. prin pere?ii de s ticla afla?i de-a lungul balcoanelor sarea. plimbîndu-se pe aleile parcului. ?i-l sf?tui cu o voce pl?cut r?gu?it? pe Han s Castorp sa i-l restituie negre?it la sfîr?itul lec?iei. fluierînd încet. buzele lui. dezn?d?j duit. se smulse din vis deoarece voia Sa le re ?in?. la drept vorbind.orp nu mai avea nici un chef sa doarm?. Dar nu fara talent. deoarece. pironit de cele ce auzea. mult mai schimonosite decît noaptea trecuta. Mai tîrziu veni ?i somnul. Visa ca-l vede pe consilierul aulic Behrens cu genu nchii r?suci?i ?i bra?ele b?l?b?nindu-i-se. mi-am dat seama imediat. hop. Dar cînd auzi ca vecinii din dreapta ?i din ?tînga ispr?viser? cura ?i intrau în camere p entru a înlocui pozi?ia orizontala de afara cu aceea?i pozi?ie în?untru. încît din locuri diferite ?i în m?rimi miniaturale sosir? prin aer p rofesoara ?i miss Robinson. c?ci acum reu?ise sa identifice acel ce ?i acel c>n e pe care ea i le amintea cu st?ruin?a. A?a pleca de-acolo. fluier? atî? de ci udat de armonios. adic? a?a cum st?teau în sufragerie la dreapta ?i la stînga lui Hans Castorp. domnilor. care se coco?ar? pe umerii lui. Ma deranja?i!" se auzi el rostind limpede. de un albastru bâtînd în verde-cenu?iu. îns? o data cu el sosir? ?i n?lucirile schimonosite ale vi sului. gîndi el. împiedicat. Puse iute în siguran?a. sub musta?a lui neagra ?i deasa. rot unde ?i bolborosea vorbe farâ nici un sens. el se smulse cu violen?? din vis. Fugea de doctor. între tim p. o spaima într-adevar smintit?. sa mergem la petrecere!" exclam? el ?i. Se silea sa-l împing? cu um?rul pe Settembrini care-i zîmbea . care se afla de asemenea acolo. ca sa spunem dev?rul întreg. Cînd se opri în fa? a lui Hans Castorp.

s-ar fi zis ca natura s-a schimbat. transparen?a ve?mintelor nu i se potrivea. se auzi vocea lui Joachim dindaratul peretelui de sticla. Cunoa?tem noi vîntul acesta. Hainele de alpaca ?i de dril î?i f?cuser? apari?ia. aceasta femeie prost crescut? se îndrepta spre Hans Castorp ?i fara sa rosteasc? nici un cuvînt îi d?du în t?cere mîna s a i-o s?rute dar nu fa?a mîinii. precum ?i domnul Albin ?i c?pitanul Miklosich. De asemenea ?i domnii de la sanator iu ?inuser? socoteala de vremea frumoasa. IV Tîrguieli necesare . Cît despre Settembrini trebuie spus c?-?i manifestase de cîteva ori inten?ia de a-?i schimba costumul. intrinsec. iar un vînt ciudat. pe varul sau. Doar nu vrei sa spui ca o s a ning?. Dar Joachim avusese dreptate. Era dupa-masa ?l se g?seau de vreo dou?zeci de minute la cura de odihna. timpul: de fapt nu este altceva decît o sor a mut?". A treia zi îns?. u nele cu mîneci ajurate. sîntem la începutul lui august. cum arde s oarele". ci palma. r?m?sese tot cu "ama lui flau?ata cu revere late ?i cu pantalonii cadrila ?i. care o ducea în din?i pe doamna Stohr. probabil ca oatâ garderoba sa se compunea numai din aceste haine. m?tura într-0 clipa valea.Spune. în ansamblu. jucau în aceste evenimente un rol confuz. îns? cu infinit mai multa intensitate. Cu siguran?a! r?spunse Joachim. Cînd vine. iar sunetul de la tâl?ngile vacilor care se mi?cau în toate p?r?ile pas cînd pe povîrni?uri iarba m?runta ?i calda a p??unilor însufle?ea aerul c-o voio?ie u? or melancolic?. Timpul se schimbase îngrozitor. cobori temperatur a ?i instaura o clima cu totul noua. spunea plimbîndu-se dup? hmch pe uli?ele satului în tov?r??ia celor doi veri . Z?pada. ca ?i cum ar fi venit din ?inuturi înghe?ate ?i necunoscute. Albastrul profund al cerului str?lucea deasupra vîrf urilor în forma d e lance ale pinilor. iar Joachim Ziemssen î?i pus ese pantalonii u?ori de flanela ?i haina albastra care. Chiar la micul dejun doamnele veniser? în bluze vaporoase de in. Noaptea trecu în mijlocul unor astfel de aventuri ?i descoperiri. chiar ?i ea.de pilda. Insa în loc sa se duca la masa ru?ilor bine. rece. putem sa pr eg?tim s?niile. pu?in cam late. cu degetele scurte ?i pielea roasa în jurul unghiilo r ?i din nou îl str?b?tu din cap pîna-n picioare acea senza?ie de voluptate s?lbatic a pe care o sim?ise atunci cînd. se eliberase de jugul onoarei ?i se bucurase de foloasele nem?rginite ale ru?inii acea senza?ie o avu iar??i în vi s. fiind str?puns cu o lance de procurorul Paravant. pe cînd în fundul v?ii satul înfierbîntat de dogoare scînteia sub o l umina cruda. cuno?tea situa?ia. Cîteva minute dup? aceea izbucni . Ce în?elegi tu prin z?pada"? întreba gr?bit Hans Castorp. ironi c. d?deau staturii sale o prestan?a absolut militareasca. fusese într-adev?r de o splend oare estivala. Hans Castorp avu un vis care se rep eta exact sub aceea?i forma de doua ori în acea noapte. cu o mîna în buzunar ?i cu cealalt? la ceafa. Daca nu ma în?el. chiar a doua zi. ultima data spre diminea?a . nu cumva s-a zis cu vara voastr?? îl întreba Hans Castorp a treia zi. Se afla în sala cu ?apte mese cînd u?a cu geam se închise pocnind tare ?i doamna Cha uchat intra îmbr?cata cu o jacheta de lîna alb?. ceea ce nu le prindea la fel de bine pe toate . între altele. care te p?trundea pîna la oase. ca o experien?a. fiecare în felul lui. alegîndu-?i îmbr?c?mint ea. iar Hermine Klee feld. cînd soarele 106 THOMAS MANN 1 se ascunse iute ?i nori urî?i ?i întuneca?i se ivir? deasupra crestelor dinspre sud-v est. pe care oaspetele o petrecuse aici sus. pe scurt . doamna Stohr nu era deloc avantajata. Ziua a doua. varului sau Joachim. iar Hans Castorp s?ruta palma acestei mîi ni neîngrijite. c?ci bra?ele îi erau spongioase ?i." Dar cu toate c?-?i cîntarise bine cuvi ntele. un termometru negradat pentru cei ce voiau sa tri?eze dup? care se trez i cu inten?ia hotarîta de-a comunica aceasta noutate. ?i avu deodat? dezv?luirea e xtraordinara a ceea ce este. ca nnduiala fireasca a tost d ata peste cap. "La naiba.deloc ?i Hans Castorp cump?ni ce-ar trebui sa fac?. E absurd! zise Hans Castorp. Hans Castorp nu-?i credea ochilor. Cred ca va trebui s? ma îmbrac mai sub?ire.

înso?ita de tunete repetate un viscol atît de compac t. Iarna. dar în luna mai tot pe atîta. coborî cu varul sau în sat. se plîngea de frig ?i de umezeala. îl ajunser? din urma pe Settembri ni care. Pe scurt. î?i dai seama chiar ?i tu cum poate sa fie cîteodata v ara aici. Toata dupa-amiaza ninse în continuare. zile de prim?var? ?i zile de toamna. asemenea cu acela ce trebuie folosit în probleme de religie 108 . cînd vine z?pada. ma în?elegi. începuse sa ploua. cu capul descoperit. toate se z?p?cesc. Cel pu?in daca în camera ar fi cald! Dar ace?ti despo?i mizerabili l?sau sa s e sting? caloriferul imediat ce înceta sa mai ning? ceea ce era o m?sura stu-PJda. Cu vorbe alese ?i înt ors?turi de fraza pl?cute. spuse Hans Castorp. nici surprinz?tor. cu un n cuvi incios. de care suferea cump lit. Italianul era palid la fa?a ?i într-o dispozi?ie cam trista. o sfidare adusa bunului sim?. încît te puteai crede înv?luit în aburi albi. Ninge în ianuarie. Sa fim serio?i! într-adevar. saramînem la paturi! zise el. în?elegi. soarele este adesea atît de arz?tor încît transpiri. fara îndoiala. te rog sa în?elegi ce v reau sa spun: ca în definitiv nu merita sa cump?r un sac îmbl?nit numai pentru trei s?ptamîni. principiile tratamentului! Sublimele ?i inviolabilele principii ale tratamentul ui! Adaug? apoi ca. punîndu-?i paltonul ?i galo?ii. Erau.o formidabila furtuna cu z?pada. sînt zile de iarna ?i zile de vara. Opriser? iar??i c?ldura.. -Nu. destul de lun gi ?i de late. aparat de o umbrela. Devale o sa le g?sesc oricînd o întrebuin?are. ?i acum s-a zis cu vara voastr?? îl întreba Hans Castorp cu amara ironie pe varul sa u. c?ci gîndul acesta. da. o sa mai avem înc? zile frumoase de vara. astfel ca. sus. sub privirea surprinsa a lui Hans Castorp. iar în august ninge de asemenea. _ Domne?te oarecare confuzie. doreau poate sa-i împiedice Pe bolnavi sa capete obiceiuri molatice. din regirnul tratamentului ?i ca.. dup? al doilea dejun. în culoare naturala. Fara îndoiala ca ?i în septembrie. în timp ce un sa c îmbl?nit este ceva oarecum prea specific. iar vara. iat? o rea litate ce trebuie re?inuta. adev?rate anotimpuri nu exista de fapt. iar pe str?zi z?pada se pref?cuse într-o mîz ga de ghea?a. prin urmar e. Daca o vrea Dumn ezeu. Hans Castorp vorbea sincer. c?ci dac? mi-a? cump?ra un sac îmbl?nit mi s-ar p?rea ca rna instalez aici pentru totdeauna ?i ca. S ettembrini îi r?spunse cu sarcasmele cele mai violente. paturi are oricine ?i n-au în ele nimic deosebit. Iar cînd Hans Castorp obiecta. dar cu toate ca ter mometrul arata cîteva grade deasupra lui zero. în camera temperatura era de ?ase grade deasupra lui zero. ?i apoi. se îndrepta ?i el spre sanatonu . deoarece era limpede ca pe o asemenea vreme pledul lui nu mai era suficient. c?ci altfel programul zilei nu-?i oferea pr ilejul sa cobori în sat. camera 34. se desf??ura un desavîr?it peisaj de iarna. fratînd ca o temperatu ra medie în camere f?cea parte. Joachim era de acord ?i cumparara dintr-un magazin englezesc cu clientela aleas? doua paturi din par de c?mila. ca sa-si cumpere patur i pentru cura de odihna. fara nici o îndoiala. tr?sese fotoliul lînga radiatorul fierbinte ?i clatinînd mereu din cap pr ivea învolburarea de-afara. nu. Se d?duse drumul la calorifer ?i în timp ce Jo achim recursese la sacul îmbl?nit fara sa-?i întrerup? cura. ?i dadura dispozi?ie s a fie trimise imediat la sanatoriul interna?ional Berghof". în treac?t se gîndi daca n-ar fi cazul sa-?i cumpere chiar ?i un sac îmbl?nit. la fel cu cele pe care le avea el. ca atare. Pe scurt. z?pada r?m?sese înc? destul de groasa . r?spunse Joachim cu obiectivitate. ?i. fire?te. Hans Castorp se refugia se în camera. a? fi într-un fel oarecare unul de-ai vo?tri. iar în fundul v?ii aproape ca nu se mai d istingea nimic. dup? cum po?i sa-?i dai seama. se amesteca între ele ?i nu se ?in riguros de calendar. ?i cînd te plimbi î?i deschei haina. apoi îns? renun?a. L a urma urmei se poate spune ca aproape nu trece o luna fara sa ning?. e foarte posibil. care te stropea. îl înspaimînta oarecum. Pe cînd se întorceau. de o pl?cuta moliciune. Dumnezeule. îns? aici la MUNTELE VR?JIT 107 noi. în fe lul acesta. îns? aici fapt este ca anotimpurile nu se deosebesc prea l?muri t unele de altele. Hans Castor p dorea sa le inaugureze chiar în acea dupa-amiaza. A doua zi diminea?a nu mai ningea. A?a ceva nu se poate spune.

pe care o iubea din toat? inima ?i unde trebuia mereu men?inut? o temperatur? de cel pu? in dou?zeci de grade Reaumur cu ajutorul unei sobi?e care se înfierbînta pîn? la ro?u. un latinist cum în zilele noastre nu mai exist?. pe care de altfel cred c? o cunoa?te?i. fiul tat?lui meu. Ce jalnic? mizerie. Joâchim ?i Hans Castorp erau de aceea?i p?rere în ceea c e prive?te tirada lui Settembrini: o g?seau penibila ?i revolt?tor de nepl?cut?. ora?ul nostru. E atît de str aniu s? fii în acela?i timp ?i proasta ?i bolnav?. î?i îngrijea gr?dini?a. ?i dumneavoastr?. lasînd p arca sa i se topeasc? încet pe limba silabele graiului matern ?i leganîndu-?i capul în tr-o parte ?i în alta. cu asta ce-ai realiza? Dar ?i la masa noastr? exist? o doamna în genul acesta... Ah. c?ldura î?i înv?luia umerii ca o mantie cald? ?i ochii ?i se um pleau cu lacrimi de mul?umire. ?i chiar dac? ai put ea. Era de asemenea ?i un poet deosebit cînd. închipui?i-vâ! dar cu ni?te smocuri groase de pâr c?runt la tîmple ?i cu un nas atît de lung ?i sub?ire. Iar la masa mea." Iat? ce idee ?i-a f?cu. în acest loc blestemat ?i s?lbatic. iar el îi primea pe to?i cu o binevoitoare demnitate. . înaintea pupitrulu i îngust. el st?tea în picioare. dac? pâtrundeai î vestibulul c?su?ei. De departe veneau savan?ii s? discute cu el. domnii mei! Unul dintre cei mai di stin?i ai vremii sale. despre literatur?. altul de la Cra covia. în acela?i timp se plînge ca are temperatura ?i c? se sim te teribil de lipsit? de vlag? ?i se pare c? nu e deloc un caz u?or. în vreme ce se închideau bucuros ochii la cele care nu r ?spundeau acestor interese.. Caractere f rumoase. un maestru în idioma gentile.Tat?l meu. .. descinzînd anume la Padova. în orele libere. ?i pe cînd verii rîdeau... urmînd exemplul lui Vergiliu. Cit de drag? îi era iarna od?i?a lui de lucru. acest duhovnic neru?inat care ma ur??te pentru c? demn itatea mea de om ma opre?te s? iau parte la monstruozit??ile lui pope?ti. dedicîndu-se literaturii -firav ?i m?runt de statur?. ca sa-i m?rturiseasc? înalta lor c onsidera?ie. ba chiar instructiv? în violen?a ei dezinvolt? ?i agre siv?.. domnule locotenent. c?ci altfel tremura ?i er? în stare sa plîng? de furie daca îl l?sau s? îngh e?e. trebuia s? aib? c?ldur? în od?i?a lui. care st? vizavi de el. înf??urat în halatul de flanela albastra. ?i cîteodat? nu ?tii încotro s?-?i îndrep?i priviril e cînd începe sa fleca-reasc?. într-un sens favorabil ca u nele dintre aceste principii socotite sacrosancte coincideau exact cu interesele financiare ale despo?ilor. ?i de caracterele frumoase". spuse Settembrini în culmea fericirii..Krokowski. închipui?i-v? ce sînt sili' s? îndur eu. Settembrini începu sa vorbeasc? despre r?posatul lui tata în leg?tur? cu c?ldura dup? care tînje?.. Ce ne d?? Caractere frumoase! ?i ce folos am de pe u rma caracterelor frumoase? Eu sînt un om practic ?i în via?a nu întîlne?ti aproape nicio dat? caractere frumoase. Dar c?ldura. un cunosc?tor al limbii noastre cum nu sînt mul?i. zise el cu o anumita exaltare. scria povestiri în cea mai elegant? proz? toscan?.THOMAS MANN ?i credin??. fire?te. era un om distins. Este de o ignoran?? uci g?toare. Apoi spuse: Dumnezeule. L?sa?i-ma-n pace cu literatura! îmi zice. deopotriv? de sens ibil la suflet ?i la trup.. Vai! E cumplit! Ce oameni ne înconjoar?! Acest MUNTELE VR?JIT 109 consilier satanic smintit! Krokowski ?i Settembnni f?cu o mutrp de parc? ?i-ar f i rupt limba . continu? el . îns? era surprinz?tor surprinz?tor. F?r? s? se fi în?eles între ei. Sfînta Fecioar?! Iar so?ia lui. Nu po?i întotdeauna s?-?i alegi vecinii de mas?. trebuie s-o m?rturisesc. unde trupul tremura de frig în toiul verii ?i unde sufletul ?i-e chinuit neîncetat de im presii umilitoare. Od?i?a lui era în?esat? de c?r?i ?i manuscrise prin tre care se g?seau multe de mare valoare ?i în mijlocul acestor comori ale spiritu lui. în ce tov?r??ie sînt condamnat s? m?nînc! La dreapta mea este un fabrica nt de bere din Halle -pe nume Magnus cu o musta?? ca un smoc de fin. pierde album ina ?i devine pe zi ce trece tot mai stupid?. ?i acum. unul din Haparanda. ?i tot ce spunea era s?n?tos ?i frumos.. un stili st.. dar în acela?i timp amuzanta. sau mai cu rînd de felul caraghios în care se manifesta dezn?dejdea în vorbele lui. domnule inginer. mai mic decît mine cu un cap. îns? faptul mi se pare cu totul curios cînd cineva e prost ?i pe deasupra mai este . ?i nu ?tiu daca m? exprim exact . Doamna Stohr. Hans Ca?torp rîse blînd de smocul de fîn".. iar în zilele umede sau în acelea cînd se pornea t?iosul vînt tr?montan. Ce romanist eminent. un uomo letterato cum visa Bo ccaccio.. este firesc ca într-o astfel de institu?ie societatea s? fie pu?in cam amestecat?..

atît de respectabil" . ?i institute cosmice" ?i cu tot felul de boac?ne de soiul acesta. Nici nu mai ?tii ce figur? trebuie s? faci. în-g?-du-i-?i-mi. ci c?. iat?. deoarec e fa?? de un bolnav se cuvine s? ai o atitudine de respect ?i seriozitate.. Ei bine. ca nu pot convie?ui. trebuie s? rîzi s au s? plîngi. nu-i a ?a? Boala este oarecum ceva demn sâ fie respectat daca ma pot exprima astfel. Acesta a fost.. în timp ce in firmitatea echivala cu un privilegiu care-?i deschidea împ?r??ia cerurilor. Mi-e team? c? exist? în dumneavoastr? o tendin?? care ar putea sa devin? tr?s?tura de caracter. Dar sînt împotriva dumneavoastr? di n clipa în care începe?i s? considera?i boala ca fiind oarecum pe un plan de egalita te cu prostia. a?tepta ca Hans Castorp sa-?i fi pierdut cu totul ?irul.. ?tiu ce vre?i s? spune?i. incit nu se potrive?te pentru nimi c în lume s? fie asociata cu prostia. spunmdu-va c? boala este b?trîn? ?i urîtâ. iar Settembrini. Din cau za aceasta m? simt obligat s? v? r?spund. da. dac? nu va fi comb?tut?. A?a j?. domnule Settembrini. f?r? a v? angaja propria dumneavoastr? r?spundere. vreau s? spun c? e într-adev?r tot ce poate fi mai trist pe lume cînd ace ste dou? lucruri se împletesc. cred. dar dumneavoastr? dovedi?i de data aceasta însu?ir i filozofice pe care nu vi le-a? fi b?nuit niciodat?! Potrivit teoriei dumneavoa str? ar trebui s? fi?i mai pu?in s?n?tos decî? p?re?i. în vremuri înc?r cate de groaza. ca s? zicem a?a. sau în orice caz nu poate duce decît l a boal?.?i bolnav. t?cu. în?eleg c? aceste doua st?ri nu rimeaz? ua cu alta. Placet experiri. termenul de care v-a?i folosit. Concep?ia dumneavoastr? î?i are originea în vremuri pline de super ti?ii. c? le resping. îns? îng?dui?i-mi s? v? atrag aten?ia ca nu pot fi de acord cu deduc?iil e dumneavoastr?. Dar cînd prostia î?i bag? coada ?i se dezl?n?uie cu fomulu?". cam intolerant în ceea ce prive?te problemele spiritului ?i pr efer mai curînd sa fiu luat drept pedant decît s? nu combat p?reri care mi se par atît de vrednice de dojana. mai deosebit. Mi-a?i spus ca boala unit? cu prostia ar fi lucrul cel mai trist din lume. nici demn? de respect. Nu crede?i? Poate în afirma?iile mele am mers mai departe decît a? fi în stare s? justific. cu sprîncenele ridicate.. în aer. Asta se datore?te vîrste i dumneavoastr?. Dar. ?i Castorp se opri încurcat. iar o a semenea concep?ie este ea îns??i boln?vicioas?. c? m? opun cu violen?? categorica. într-o anumit? m?sur?. expunîndu-le într-o doar?. M? îndoiesc c? întîmplarea joac? aici vreun rol. n-a?i f?cut altceva decît s? prinde?i din zbor u nele dintre p?rerile posibile ce pluteau. ca nu se acorda. Ceea ce ma nedumere?te e cel mul t faptul c? încercarea dumneavoastr? se îndreapt? tocmai în aceasta direc?ie. ° MUNTELE VR?JIT IU roare îndreptat? contra gustului naturii.. Dar am facut-o numai pentru ca aceste gînduri mi-au v enit din întîmplare. domnule inginer. cum v-a?i exprimat. Sînt.. deoarece este evident c? av e?i spirit. inteligent. a?a cum m? vede?i. Poate c? voi reu?i mai sigur sa va trezesc oroarea. ca acelea pe care le-a?i dezvoltat în fa?a noastr?.. In realitate. nu mai ?tii dac?.. cînd ideea de om era degenerata ?i lipsita de orice demnitate. ca fiind o gre?eal? de stil. nu! Boala nu este deloc nobil?. sîntem de acord. ?i eu pre fer un bolnav spiritual unui tuberculos imbecil. Joachim era ?i el pu?in stînjenit. încheie el. în adev?r.s au. închipui de obice i lucrurile. pronun?înd în italiene?t e pe c de la placet. ca nu e?ti obi?nuit sa ?i 110 THOMAS MANN le închipui la un loc. Dar ra? iunea ?i secolul luminii au risipit aceste umbre ce ap?sau sufletul omenirii le- .. Vre?i s? spune?i c? nu v-a?i gîndit la asta prea serios. ?i ca pe o dilema prin care trece sentime ntul omeniei". în privin?a aceasta. c? p?rerile pe care le-a?i exprimat nu sînt chiar ale dumneavoa str?. Te gîndc?ti ca în mod obi?nuit un om trebuie sa fie s?n?tos ?i boala trebuie sâ-l fac? delicat. c?reia îi lipse?te înc? hotârîrea viril? ?i îi place s? fac? încerc?ri exp nînd tot felul de puncte de vedere. fa cîndu-se c? a?teapt? din polite?e ca interlocutorul sau sa termine ce are de spus. spuse el. iar sentimentul omeniei trece printr-o dilema cu mult mai egretabilâ d ecît a? putea-o spune. înainte de a-i r?spunde: Fir-ar sa fie. cînd armonia ?i bucuria p?reau suspecte ?i diavole?ti. Sau din clipa cînd considera?i boala ca pe un lucru atît de nobil . Este un principiu excelent.

?i ce tot îi d? zor cu munca! Dup? cît mi se pare.. fap tul e simplu. Sa MUNTELE VR?JIT 113 . munca pentru P?mînt. natura îi apare rea ?i de fapt este red. în fa? a celor ce-l ascultau. domnule Settembrini..nu mai avea încredere nici în ?tiin?a ?i nici în progres! Acesta este tragicul.?i al c?rui nume renun? de altfel sa mi-l reamintesc doamna Stohr. pentru onoare a ?i interesele omenirii . tragicul începe acolo unde Natura a fost atît de cruda încît a frînt sau a împiedicat chiar de la început -armonia unei personalit??i. da r ale c?rui plîngeri î?i sfî?ie inima.Foarte frumos. cum nu P°ti s? da i dracului degetul cel mic fara ca el s? trag? dup? sine mina lr>treaga ?i. La urma. Domnule inginer . ca este o boal? curat? .. ?i cîteodata închizînd ochii sa-i pese ca tovar??ii sai nu în?elegeau nici un cuvînt. c?lite tot mai mult prin lupt?. Cu m de-am reu?it s? provoc furtuna aceasta? De altfel îmi face impresia c? e cam sec . pentru care ?tiin?a dispune de diferite nume. silindu-le sa convie?uiasc?. ca infirmul Leopardi a fost lipsit mai ales de dragostea femeilor ?i din aceasta pricina a fost incapabil sa-?i preîntîmpine ist ovirea sufleteasca. pentru a-l conduce pe c?ile civi liza?iei ?i progresului. domnule locotenent. aceste f or?e vor sfîr?i prin a-l elibera definitiv pe om. iar în privin?a aceasta îi dau drep tate. a?i auzit de Leopardi? A fost un poet fa ra noroc al ?arii mele. O revenire. domnule. Aceasta doamna la care a?i f?cut aluzie . din ce în ce mai pur?. spuse: . nu W cazul acelei femei cu al c?rui nume nu vreau sa-mi încarc memoria. gîndi Hans Castorp uluit ?i încurcat.îns? dumneavoastr? nu în?elege?i nimic. se nume?te munca. munca pâmînteasc?. domnilor. c?ci lupta mai dureaz? înc? ?i ast?zi. sînt convins de asta." ?i cu voce tare spuse: . 0 umilire de care ai putea la nevoie sa te dispensezi sau s-o tolerezi în un ele cazuri excep?ionale. a?adar. lipsit de con?inut. totodat?. pe d easupra. de o manier? mai plastic?. e o no?iune destul de deplasata aici. în ochii lui p?le?te str?lucirea gloriei ?i a virtu?ii.o boal? studiata pîn? l? satura?ie. Am convingerea absoluta ca nimeni nu s-ar putea exprima mai. mi se pare c a nu aceasta ridicola femeie. proasta ?i rea. nu-?i mai ramîne altceva de f?cut decît sa-?i fie mila ?i sa ridici di n umeri. cînd în alta. da. domnul meu. iar aceasta lupt ?. Dar cum în via?a s Piritului totul este coeziune ?i cum un lucru decurge din altul.. pe de alta 112 THOMAS MANN parte. domnule inginer-A ici se afla dilema sentimentului omeniei" despre care vorbea?i. sentimentul omeniei în dilema. relu? Settembrini ridicînd umbrela peste capul unui trec?tor. dar punîndu-le în valoare. ?ine?i bine minte. Doamne. pe scurt. îns? ve?nic umilit de mizeria trupului ?i tîrît în str?fundurile ironiei suflete?ti. îns? a o cinsti din punct de vedere al spiritului re?ine?i bine ce va spun! ar însemna o r?t?cire ?i începutul unei raiaciri a întregului spirit .au risipit. Asta-i bun?. un suflet mare la origine. este mizeria în persoana. ori care ar fi principiul pe care-l pui la origine. Spune?i într-un mod admirabil lucrurilor pe n ume. auzi?i numai. cum spunea?i. din ce în ce mai bu n?. Dar dilema. o reveni re spiritual? la concep?iile acelor vremuri întunecate ?i ir?mîntate crede?i-mâ. s-ar zice c? e o arie de oper?. unind un sunet nobil cu un trup neputincios. fara sa pricepe?i gîndui lui du reros. o înjosire dureroasa ?i insult?toare a I deii.?i zi de zi. sau dumneavoastr?. lasînd sa i se topeasc? pe limba frum oasele silabe. spre o lumin? din ce în ce mai limpede. Se silea în mod v?dit sa se b ucure numai el de memoria ?i frazarea lui. va mul?umesc deci. îns? nu complet. domnu le inginer. întipan?i-Va bine în minte ca boala departe de-a fi ceva atît de demn de respect încîl sa nu poat? fi asociata cu prostia boala înseamn? mai curînd înjosirea omului..termeni de ?coala care n-au nici o leg? tur? cu problema noastr? ?i de care v? pute?i foarte bine lipsi. un om coco?at ?i boln?vicios.este cumplit sa fii nevoit s-o spui . Asculta?i! ?i Settembrini începu sa declame în italiene?te. s? în?face ?i întreg omul. unul apar?inînd terminologiei estetice ?i p sihologiei ?i altul aPar?inînd politicii . ea este bolnava ?i proasta. ?i nu mai avea încredere .. un principiu s?n?tos nu poate niciodat? produce decît efecte s?n?toase. adic? nu cazul ei pune. plecînd capul cînd într-o parte. cum.

singur cu Joachim. iar Settembrini se repta sP re salon. repeta ei cu accent italian ?i-?i iun r?mas Un.In ad ev?r: Placet expenri. Da. pentru numele lui Dumnezeu. spuse deodat? Joachim pleeîndu-se înainte ca «a-l pii-veasca pe varul sau care mergea de cealalt? parte a lui Settcmbnni. Magnus. în g eneral. A?a. Am mereu impresia ca luv nici nu -i pasa de lec?ii sau ca-l intereseaz? într-un mod cu totul secundar. Settembrini f?cu. cura de odihna. 114 THOMAS MANN .. ci.E ciudat.ma rog! De cînd ma ?tiu n-am pronun?at niciodat? acest cuvînt ?i chiar la ?coala. din propria lui convingere. N-a m vrut sa-l întreb. fie care cuvînt ce-i iese din gura e atît de rotunjit. observa?ii asem? n?toare. c?ci nici nu apuci sa spui un cuvînt mai mult ca ?i trebuie sa-i înduri lec?iile date cu multa tipicarie. Cred ca ar fi dezam?git daca ar afla ca.u-mi vorbi?i de spiritualizarea" ce poate sa rezulte din boala. Daca inginerul nostru a ?i f?cut. te gînde?ti la chifle.Am cump?rat cîteva p?turi pentru varul meu. în t?cere. iat? ceea ce-i lipsit de omenie ?i umilitor iar în majoritatea cazurilor nu pi e?uie?te aproape cu nimic mai mult decît un cadavru.. ca pentru el are valoare mai ales vorbirea în sine.. Dar daca scopul esen?ial al literaturii nu este realizarea caracterelor frumoase. îl traduceam întotdeauna prin cuTaj". este foarte posibil sa-mi fi trecut prin cap ceva asem?n?tor. atît de ispititor. trupul este acela care biruie. .. cum spunea.. .. Tu însu?i ai spus de curînd ceva ase m?n?tor. în vreme ce al doilea este regula. E un adev?rat pedagog ?i de altfel tnai acum cîteva zile ne-a ?i m?rturis it ca ar avea talent pentru pedagoga Dar cu el trebuie sa fii foarte atent. Crezi? O. este fara îndoiala un prost cu frumoasele lui caractere". la fel ca to?i tinerii dota?i. domnii mei. r?spunse Hans Castorp. adic?. ca sa citeasc? ziarele înainte de masa. . ca sa nu ma dau de gol. a tît binele cît ?i râul. paturi. schimbînd vorba. Apoi zise: . întrucît n-am nici o competen?a în materie ? i pîna azi n-am v?zut niciodat? un literat. Cu atît mai bine daca este a?a. însa merita osteneala sa-l ascul?i. Pe frigul asta cumplit. fobabil ca nu voia s a fac? a doua cura de odihna. saluta?i de portarul ?chiop intrar? m sanatoriu. cînd d?deam în c?r?i peste vir-tus. adaug? Hans Castorp nzîud ?i privind în jos. zise Settembrini. atunci desigur ca trebuie sa fie vorb irea frumoasa. . Auzmdu-l pe Se . a?a. ei. ei. ?i este rolul educatorului sa scoat? în relief binele. însa Sett embrini ar fi trebuit sa ne spun? pe scurt care este esen?ialul în literatura.Sa nu cumva sa-i spui a?a ceva. Ce expresii folose?te! Fara sa se jeneze vreun pic..Nu.Sa ma fereasc? Dumnezeu! exclama Hans Castorp cînd se g?si în ascensor. se pricepe sa vorbeasc?. dar totod at? sa ?tearg? cu un reactiv potrivit râul care ar vrea sa se afirme. nu se deda decît întîmplator cercet?rilor în leg? tura cu diferitele concep?ii. Un tînar înzestrat nu este deloc o pagina alba. Trebuie sa fac ca dumneavoas tr? în aceste cîteva saptamîni. dim potriv?. . iat? ceva care nu-i chiar atît de sigur. vorbe?te despre virtute" . care acapareaz? întreaga via?a. a?a! Ei. .Pentru cura de odihna. . fab ricantul de bere. sa nu face?i una ca asta! Un suflet fara tiup este tot atît de lipsit d e omenie ?i tot atît de fioros ca ?i un trup fara suflet j de altfel primul caz este o excep?ie rara. ?i mi se pare ca nu -i displace cîtu?i de pu?in sa observe ca-?i dai seama de acest lucru.. care î?i asum a toata importan?a ?i evolueaz? într-un mod resping?tor. nimic deosebit. preciza Joachim cu indiferen?a. este o pagin? pe care s-a ?i scris cu cerneala deocamdat? invizibila. aceasta confirma supozi?ia mea ca e un încep?tor talentat în ale spiritului ?i ca.. Joachim rîse. Departe de mine inte n?ia de-a va propune vreo teone filozofica onginala nu aceasta este inten?ia mea . Domnii au f? cut cump?raturi? întreba el cu un ton u?or. Un om bolnav este numai tr up. c? important este sa lase cuvintele sa sar ? si sa se rostogoleasc? la fel de elastice ca ?i mingile. încît cînd îl aud ma e sa ma gindesc la ni?te chifle proaspete. cî?iva pa?i. ascul tîndu-i lec?iile. c?ci aceasta este impresia mea cînd ma aflu în tov?r??ia lui Settembr ini.Ah.Ciezi? ce mira Hans Castorp.Cu atît mai bine.

de parca ar fi st at într-o odaie supraînc?lzit?. î?i spuse c? totu?i nu era perfect s?n?tos.. cînd îndoit. totu?i aceasta era o dib?cie rara ?i invidiata. aplicînd exact aceast a bucata dubla pe marginea ?ezlongului. ci Itvai ales aptitudini înn?scute.Nu. ?i apoi ma e nerveaz? pu?in cînd îl aud cum înjura ?i frigul. Pe urma porni cu termometrul în gura ?i cu toate cele necesare sa-?i fac? cura de odihna. îl înva?? arta de-a se înf??ur? a?a cum f?ceau to?i ?i cum fie care nou sosit trebuia sa înve?e. Se leag? de tot ce exista ?i aceasta atitudine are ceva neglijent în ea. în parte de jos. care se pricepea. pe scurt. ?i d e mai multe ori îl str?b?tur? ni?te fiori reci. lucru ceva mai g reu de executat. îl privi nedumerit. Cît era de straniu ca.. apoi cealalt?. Intindeai p?turile pe pînza ?ezlongului. Digresiune asupra ideii de timp Cînd se întoarser? dupa masa. apoi izb ucni ?i el în rîs. pîna sub umeri. ?tiau sa se înf??oare din trei mi?c?ri s'gure cu amîndoud paturile în acela?i tim p. 116 THOMAS MANN Cînd Hans Castorp se g?si întins pe ?ezlong. pentru a °o?ine o execu?ie cor a a mi?c?rilor ce i se indicau. neîndemînatic ca orice novice.A?a. în vreme ce pe sub arcadele de lemn ale galeriei privea umezeala care plutea ?i se infiltra parînd c? e gata dintr-o c lipa în alta sa se prefac? în ninsoare. nu ?i s-ar putea întîmpl a nimic. pachetul cu paturi se ?i afla în camera lui Hans Castorp pe un scaun. spuse Joac him. ci destul de anemic.ttembrini. Insa toate aceste senza?ii nepl?cute erau compensate de pozi?ia lui . ridieîndu-te în capul oaselor ?i apucînd grosimea du bla a p?turii îndoite. ai dreptate. iar °achim . asta-mi place la el ?i"n sinea mea g?sesc ca atitudinea lui este corect? . cu perni?a moale sub ceafa ?i epuizat de toata aceasta gimnastica. Numai vreo cî?iva dintre cei mai vechi. Hans Castorp începu sa rîda auzind ultimele cuvinte. în ciuda acestei umezeli p?trunz?toare. mai întîi una . cînd înjura totul. atitudi nea aceasta dovede?te de asemenea o mîndrie care n-are nimic neglijent în ea. Se sim?ea înc? ridicol de obosit de pe urma exerci?iil or f?cute cu paturile . A?a crezi tu. deoarece-?i dai seama c? e?ti. apoi din cealalt?. decit o ora. obrajii continuau sa-i fie usca?i ?i fierbin?i. Lui Hans Castorp i se p?ru destul de îndoielnic ceea ce-i spusese varul sau relati v la cele dou?zeci de grade sub zero. adic?. pe deasupra picioarelor. Cum po?i sa-?i închipui a?a ceva? Eu. spuse Hans Castorp. Mi-am dat imediat seama c a este un opozi?ionist. încereînd sa efectueze opera?iile cînd întins. Joachim îi zise: . Lasîndu-se sa cada pe spate c u spinarea lntepenita. Apoi trecu înd?r?tul peretelui de sticla ca sa se înf??oare ?i el. ?i pe Behrens.?i adesea te sim?i stingherit. nu înceta sa se P'înga. Ma vei crede daca î?i m?rturisesc ca jjjj avut tot timpul impresia c a nu era mul?umit fiindc? mi-am cump?rat paturile pentru cura de odihna. în lungime. deoarece hot?rî ca-i era mai curînd frig. c?ci n-a? putea-o caracteriza altfel. ba dim potriv?. care presupunea nu numai am înt regi de exerci?iu. astfel ca le întrebuin?a pentru prima datd chiar în ziua aceea iar Joa chim. sa spunem: controlat. ?i n-o spun într -un sens rau. un ul. Dar pe de alta parte. în timp ce Hans Castorp începu imediat sa se schimbe ?i sa se preg?teasc? pe ntru masa de prînz de care nu-l nwi desp?r?ea. MUNTELE VR?JIT 115 . ?i acum chiar daca ar fi dou?zeci de grade sub zero. ?i Hans Castorp. Mie mi se pare ca este un om care se respecta sau care respecta omul în g eneral. care nu pricepu imediat ce era hazliu în spusele lui. în a?a fel îneît atîrnau mai mult la picioare. spuse Joachim cu o mirare potolita. dupa aceea în l??ime. de fapt. daca vroiai sa ob?ii cea mai mare regula ritate posibila. am sim?it cum se chirce?te ceva în mine.Da. Are chiar ceva sever . a? a cum remarcase ?i consilierul aulic Behrens.?i în adev?r Ocean Steamships îi tremura în mîini de îndat? ce voi a s? citeasc?. mai întîi dintr-o parte. Dupa aceea procedai la fel cu p?tura dinafar?. ?i fara îndoial? c? din aceasta cauz a îi era frig. ?i-o m?rturisesc. formînd un cilindru lipsit de membre. r?spunse cu b?gare de seama Joachim. nu pot sa cred. Apoi te a?ezai ?i începeai prin a îndoi p?tura din?untru. ca ma d ezaproba ?i era oarecum contrariat? . si Pe doamna Magnus fi indc? pierde albumina.

decît prin acest minunat ?ezlong. La ora patru venea ceaiul cu cozonac ?i dulcea?a. d e o dispozi?ie binevenita. Prin urmare. Obi?nuin?a este o somnolen?a sau cel pu?in o istovire a ideii de timp. la ora ?apte era cina care avea. MUNTELE VR?JIT 117 Castorp cuno?tea pe dinafar? programul zilnic. dar cu inten?ia definitiva de a le para?i imediat ce r?gazul s e va fi împlinit.. ?i cînd ani i copil?riei au fost tr?i?i lncet. dup? aceea iar??i odihna pe ?ezlong. cu scopul de-a te odihni". ale ?ezlongului. apoi pu?ina mi?care în aer liber. este un proces ciudat aceast? aclimatizare într-un loc str?in. odihna pe care nici nu se gr?bea s-o consume ?i nici n-o irosea. dar ele scurteaz? ?i gr?besc pîna l a a reduce la neant marile ?i extrem de marile cantit??i ale timpului. T otul depindea de materialul capitonajului. ca toate mesele.. acest con?inut da curgerii timpului întindere. confirmate de un program oficial. Ceea ce nu e întru totul exact. un con?inut bogat ?i interesant este. preci-PUtadu-se. astfel ca anii boga?i în întîmplari trec mult mai încet decît anii s?raci. pe care Hans Castorp avusese prilejul sa le pre?uiasca înc? la prima sa cura de odihna ?i care iar??i se verificau într-un chip atît de fericit. se crede ca un con?inut interesant ?i noutatea gonesc" tim pul. de în? l?imea ?i l?rgimea potrivita a rezematorilor sau numai de consisten?a pernei pe scurt nu era omene?te posibil sa se asigure o pozi?ie mai buna pentru trupul în st are de odihna. 0 înt?rire ?i o încetinire a tr?irii timpului ?i. ci e mai degrab? c eva oarecum sufletesc. ca s? spunem a?a. încord ?rile ?i curiozit??ile ei. Introduci aceste soiu ri de experien?e în cursul principal al vie?ii. Prin urmare. iar într-o Qesavîr?it? uniformitate. adic? pentru a modifica ?i primeni func?iunile o rganismului care amenin?au. Hans Castorp era cu inima împ?cata la gîndul ca avea în fa?a doua ore libere ?i precis delimitate. ca pe o întrerupere. desigur. apoi î?i ar uncai privirile în cutia stereo-scopului. îneît una nu poate fi sl?bit? f?r? ca cealalt? sa nu lînce-zeasc? ?i sa se sting? la rîndul ei. F?r? îndoiala ca uneori pustiul ?i monotonia lung esc clipa sau ora ?i le fac mai plictisitoare". C1nd o zi seam? n? cu toate. Dimpotriv? . o reînnoire a sentimentului vie?ii în general. în fond. ?i pe care o a?teptai cu o anumit? bucurie. este tr?irea timpului amenin?ata sa se piard? în mijlocul u nei monotonii neîntrerupte. greutate ?i tr?inicie. dar luat în mare. faptul acesta ?ine tot de obi?nuin?a. ba chiar erau gata-gata sa se deterioreze. de?i el nu era aici decît un musafir. cînd curgerea lor este de o neîntrerupt? monotonie.excep?ional de comoda. se chircesc într-o m?sura care înspaimînta de moarte inima. de înclinarea pl?cuta a sp?tarului. de?i ar fi fost o exagerare sâ se sp un? ca era de pe acum aclimatizat". dup? cum s-a mai spus. C?ci avea o fire r?bd?toare. Dar ia ce consta ace ast? vl?guire ?i tocire cînd tr?ie?ti într-o regula mult? vreme neîntrerupt?? Nu e atît o boseala trupeasc? ?i spirituala. ca pe un interme diu. tr?ire care este ea îns??i atît de strîns înrudita ?i legata d sentimentul vie?ii. ceea ce se n ume?te plictis nu-i în realitate decît o scurtare boln?vicioasa a timpului pricinuit a de monoto-nie: marile intervale de timp. putea sa stea multa vreme f?r? nici o ocupa?ie ?i-i pl?cea. ele nu sînt decît o singura zi. iar restul vie?ii s-a desf??urat din ce în ce m ai repede. pustii ?i neînsemna?i pe care vîntul îi matur?. aproape misterioas e. Asupra esen?ei plictisului s-au raspîn-dit multe conce p?ii eronate. aceasta adap tare ?i prefacere cîteodata obositoare. Noi ?tim bine ca însu?i118 THOMAS MANN rea unor schimb?ri ale obi?nuin?ei sau ivirea unor obi?nuin?e noi reprezint? sing urul mijloc de care dispunem pentru a ne p?stra în via?a. spulberîndu-i. capabil sa scurteze o or? sau c hiar o zi. chiar prin acestea. datorat? calit??ilor greu de analizat. pentru a ne împrosp?ta perc ep?ia timpului ?i pentru a ob?ine o reîntinerire. adic?: îl scurteaz? pe cînd monotonia ?i pustiul îi îngreuiaz? ?i-i încetinesc curg a. aceste dou? ore ale unei cure principale de odihna. odihna pe care activitatea zgomotoasa nu reu?ea sa-l fac? s-o uite . via?a cea mai lunga ar fi perceputa ca foarte scurta ?i ar trece cît ai bate din palme. sa sl?bea sc? si sa se toceasc? în monotonia nearticulata a existen?ei. în general. în luneta caleidoscopic? sau pe ecranul ci nematografic. pentru a te reîntoarce la starea anterioara. pe care le supor?i numai pentru ele însele. Ace . m?cinat? de cerin?ele aspre ale vie?ii (c?ci pe ntru aceasta remediul cel mai înt?ritor ar fi o simpl? odihn?).

Da. din patru. atît de simplu» fara nic i o explica?ie. Dimpotriv?. încearc? s? converseze în fran?uze?te Nu. Fire?te. ne apar de asemenea noi. una aparînd pentru pr ima oara cînd cealalt? se ?i repetase. daca ma în?eleg i bine. ce mai faci. Aceasta înseamn?. Erau pline cu oxigen pur. ~ Ei. iar acest gaz datator de via?a. consilierul aulic cu halatul alb ?i obrajii alb?strui vîslind de-a lungul coridorului. con?ineau oxigen cum îi ex plicase Joachim raspunzînd la întrebarea lui. pe m?sura ce ne aclimatizam". Observa?iile acestea n-au fost introduse aici decît pentru ca tînarul Hans Castorp avea idei asem?n?toare cînd.. foarte dificila. dar numai unele dintre ele. adic? viguros ?i vast . f?cu Behrens. îU aminte?ti? a trecut o adev?rata eternitate.care ?ine vreo ?ase sau opt zile. ?i nici în ceea ce prive?te adaptarea organismului sau l a condi?iile atmosferice atît de specifice celor de aici. Fire?te ca înviorarea ideii de timp ac?ioneaz? ?i di ncolo de aceasta perioada intercalata. îi spuse varului sau (privindu-l cu ochii injecta?i): Este ?i ramîne un fapt ciudat ca la început. nu pot sa spun decît: De foarte mult". de sus". nu era înc? aclimatizat nici sub raportul cunoa?terii vie?ii de aici. care se aspira printr-un tub. a?adar retrospectiv. Ziua obi?nuit? era împ?r?ita limpede si organizata cu grija. ?i ultima saptamîna. dup? care coborîsera împreuna scara. g?s im oare în?elegere în privirea dumitalc scrut?toare? Sînt ?neîntat. ci depinde numai de felul t au de-a sim?i. n-am precupe?it . ?i-?i revendic? noile drepturi chiar ?i d up? ce am revenit pe vechiul f?ga?. este de o repeziciune ?i de o s uperficialitate îngrijor?toare.sta este scopul schimb?rii aerului ?i al locului: binefacerea modific?rii ?i a e venimentului. daca te adaptai acestei orînduiri. e ca ?i cum a? fi aici de nu mai ?tiu cîta vreme ?i ca din clipa cînd am sos it fara a realiza imediat acest lucru. de ?ase fran ci balonul. vaste ?i tinere. Cu toate acestea. se dis tribuia muribunzilor cu scopul de a le stimula ?i prelungi puterile.o cunoa?tere ce n-o putea capata în atît de pu?ine zile ?i pe care n-ar fi putut-o avea nici chiar în trei saptamîni. lUii MUNTELE VR?JIT 119 Iar Hans Castorp rîse de felul în care Joachim spusese aceasta. a?a cum obi?nuia s? spun? (c ontrazicîndu-l pe Joachim). în cuprinsul unei saptamîni ?i chiar în intervale mai mari de timp. le sim?im cum se scurteaz?: oricine depinde de via?a sau mai bine zis voie?te sa depind? de via?a î?i da seama cu groaza cît de u?oare ?i fugare trec zilele. Lucrul acesta n-are absolut nimic de-a face cu m?sur?torile ?i nici cu ra?iunea. c?ci ne integram mai repede în regula obi?nuin?ei decît în ritmul întreruperii ei. nu ma plictisesc. atunci el a?ipe?te foarte iute. cînd te afli într-un loc nou. dumneata. în toate p articularit??ile ei . cînd Hans Castorp îl mtîlnise pe culoarul de la primul etaj. am impresia ca. Acele pîntecoase vase cu gîturile scurte. sezonul n stru de vara are în sine partea lui buna. dumneata.. Fire?te ca ar fi stupid sa spui: Cred ca ma aflu aici de doua luni " ?i ar fi ?i un nonsens. dup? aceasta schimbare. ziua era supusa a numitor reguli periodice care se iveau numai încetul cu încetul. Da. Primele zile ale ?ederii într-un loc nou au un ritm tineresc. ma distrez rege?te. ce se g?seau pe lînga unele u?i de pe corido are ?i de care a dat cu ochii chiar în seara sosirii lui. ?i chiar în ceea ce privea succesiunea izolat a a întîmplarilor ?i a fizionomiilor. Dar cînd ma uit înd?r?t. iar c?l?toria n-a fost decît visul unei nop?i. c?ci de cînd e?ti aici ma ag?? oarecum de tine. ba i se p?rea chiar ca mei nu ve va realiza vreodat?. din asta ma aleg ?1 eu cu ceva. coboar? oda t?!". de pilda. C?ci înd?r?tu l u?ilor lînga care se aflau asemenea baloane z?ceau muribunzi sau monbundi. cum 1 1 spusese într-o zi consilierul aulic Behrens. r?spunse Joachim cu termometrul în gura. Dup? aceea îns?. iar tu mi-ai spus: Hai. iar cînd sim?ul timpului e obosit din pricina vîrstei sau ca urmare a unei sl?biciuni co ngenitale nici n-a fost prea dezvoltat. dimpotriv?. încit puteai intra cu u?urin?a în ritmul ei. e de soi bun. c?ci aceasta ada ptare era diiscila. De altfel. Hans Castorp avea înc? de înv??at la fiecare pas ca sa observe mai îndeaproape lucrurile v?zute superficial ?i sa primeasc? noul cu o receptivitate tinereasca. primele zile ce le tr?im acas?. dup? cîteva zile. spectator dezinteresat. îneîntat. timpul î?i par atît de lung. ?i chiar la cap?tul a dou?zeci ?i patru de ore este ca ?i cum nici n-am fi plecat vreoda t?.

cînd i-a întors încet spre u?a! Cufundat în aceast? viziu ne fugara. dup? cum domnii puteau lesne sa-?i închipuie. cum crezi. ?i nici m?car nu puteai întoarce spatele datoriei. iar dup? aceea. spuse el intrînd. nu-i era prielnic în privin?a aceasta..nici o cheltuiala ca sa-i m?rim fru muse?ea.. la Davos-Platz.. avînd în fa?? un pahar cu bere groas?. Hans Castorp avea o fire retras?. Nu-?i d?du seama imediat c? era doamna Chauchat. ?inîndu-?i cu mîna coada pe ceaf?. Nu f?cu nici o cuno?tin?a noua în aceste zile. jos. de la num?rul dou?zeci ?i ?apte. Ea zîmbi u?o r v?zînd ochii pe care-i f?cea. brun?. semnific ativi ?i calmi ca ai acelui moribundus. caracteristica paturilor superioa re. Hans Castorp încerca farâ voia lui s? fac? ochii tot atît de mari. abia de mai f?cu. c?ci se putea spun e c? p?rin?ii ?i bunicul muriser? f?r? ca el s? fie de fa??. Cît despre bo lnavul ei de-acolo. infirmiera vorbea nu numai afect at. de fapt. Dar pîna la prînz va binevoi sa plece ad penates. Dar. ?i imediat ce tinerii erau pe punctul s? se îndep?rteze. ?i îl g?sise pe bolnav în pat. f?r? zgomot. cu mi?c?ri ml?dioase. este p?cat c? n-o sa petrecem împreuna iarna aici. Vorbea mult despre tat?l ei care era jurist ?i despre un v?r care era doctor. se sim?ea aici ca simplu vizitator ?i ca spe ctator dezinteresat". pe nume Rotbein . cu toate acestea. Ah numai trei? Da r asta nu-i decît o vizit? de forma. nu se dusese decît sa-?i cumpere past? de din?i. cu inten?ia limpede de a se arata sub o lumin? av antajoas? ?i de a scoate în eviden?? leg?turile cu mediul intelectual. ?i cu ast fel de ochi se uita la o doamna care deschise o u?a în spatele s?u ?i i-o lua înaint e spre capul sc?rii. Este foarte adev?rat ca sora de p e coridor lungise gîtul atît de mult? vreme dup? ei. un salam. Hans Castorp v?zuse pe pern?. Be?ivanul ?sta mi-a înghi?it cinci duzini de damigene cu oxigen. ?i cînd spun doar atît sînt peste m? sur? de politicos. pro filul de cear? al unui tînâr cu un barbi?on rar care întorsese încet înspre u?? pupilele-i foarte mari. v ai.. P rogramul zilnic. drag? Reutcr. aplecîndu-?i u?or capul. în ansamblul lui. A întrec ut m?sura. doamnele.. c?ci mi s-a spus ca nu dore?ti s? ramîi aici decît opt s?ptâmîni. încît se mul?umea. domni?oara se întorsese dintr-o scurta plim bare. pe deasupr a. Ei. iar la o examinare mai am?nun?ita fâcea impresia c? t orturile îndurate din pricina plictiselii îi tulburaser? mintea. cel d e aici. Era foarte greu pentru cei care aveau grija de bolnav. î?i vine s? te pr?p?de?ti de rîs cînd ?trengarii aia se dau de-a berbeleacul pe schiuri. cu conversa?ia ?i tov?r??ia lui Joachim. ei. Era greu sa scapi d e ea. unde se afl? tot ce este hotvoleh spuse el deformînd în gluma acest cuvînt str?in hot voleh-ul interna?ional vine numai iarna acolo. se aga?? de ei cu vorbe ?i priviri pripite ?i cu un zîmbet atît de dezn?d?jduit.iar de curînd. în fundul camerei. deoarece cînd î?i d?dea seama ca discu?ia se apropie de sfîr?it. Stadiul final. coborî scara înai ntea lui. ci de-a dreptul chinuit. p?cat ca nu vrei sa petreci iarna la 120 THOMAS MANN noi. ?i ar trebui sâ-l vezi chiar dac? n-ar fi decît pentru cultura dumitale. Era primul moribundus pe care Hans Castorp îl vedea în via?a lui. ?i apoi. vadea semnele u nei spaime boln?vicioase. spuse el. Dar într-o clipit?. apoi. în timp ce se îndrepta spre scara. Oricum îns?. ce-ai zice daca ai mai trage înc? una pe gît. ?i era greu mai ales cînd te trageai dintr-o familie cu studi i universitare ?i aveai o sensibilitate aleas?. Ei. ce nu merita nici macat osteneala sa te depla sezi. era fiul unui fabricant de p?pu?i din Koburg.. încît Joachim care ?i alta dat? se oprise cu ea cîteva clipe s? sporov?iasc? . Mai acum cîteva zile rog pe domnii s? m? cread? c? a?a s-a mtîmplaf . tînârului Fritz maladia i se localizase la intestine . doamnele! împestri?ate ca p?s?rile paradisului. dind?râtul u?ii. dar acum este timpul sa m? duc la muribundul meu. în?elegi. cum îi spusese consilierul aulic Behrens.se v?zu silit s? i-l prezinte pe varul sauMUNTELE VR?JIT 121 Cu ?nurul pince-nez-ului trecut pe dup? ureche. Cuvintele i se pierdur? înd?r?tul u?ii pe ca re o închise. o bucat? mare de pîine neagr? ?i un castravete! Toate aceste delicatese i le trimisese familia de acas? ca s? . încît din mil? mai r?mîneau pu?in cu ea. Cu cîta demnitate î?i l ?sase capul pe pern? tînarul cu barbi?on! Cît de plin? de semnifica?ii îi era privirea ochilor cu pupilele dilatate.

îmi da ?i satisfac?ii. Joachim îl prezenta pe v?rul s?u. Hans Castorp nu mai f?cu. o salut? înclinîndu-se.Da. pungile moi erau atît de mari ?i grele cum nu mai v?zuse niciodat? la vreun alt om. dar nu ?i a ei. Apoi î?i retrase mîna sub mantil?. Insa a doua zi. remarca: . a fost mai mult mort decît viu. Apoi din piept îi sc?p? un oft at ?i se întoarse lîng? bolnavul ei. dar f?r? înd oial? c? v? da ?i satisfac?ii. cu capul descoper it ca obicei. c?ci ea i se spunea sora Bcrthe. îns? cum era preg?tit. ocupa?ia dumneavoastr? e cu siguran?a grea. ?i cl?tinînd din cap continu? sa-l priveasc?. N-are nevoie de mine. Hans Castorp î? i sim?i inima cuprins? de o emo?ie blinda ?1 grav?. madame. c?ci. nu mi s-a întîmplat nimic. g?sea c? este necesar sa afle daca str?inul îi cunoa? te destinul ?i dorea sâ-i aud? p?rerea. R?spîndea un u?or parfum ve?tejit. înclin? capul ?i începu iar mersul f?r? de sfîr?it. într-o stare mai mult sau mai pu?in grava. nu e?ti de aceea?i p?rere? Ba cred chiar c? în general m? în?eleg mai bin e cu oamenii tri?ti decît cu cei veseli ?i numai Dumnezeu ?tie ce în?eles are acest . De aceea am ie?it pe coridor pentru cîteva minute. multa s?n?tate domnului Rotbein. ?i începu sa se plîngâ de consilierul aulic Behrens ?i de tonul cu care i se adresa. Zadarnic se str?dui s?-i mai re?in? m?car o cli p? pe cei doi veri. r?spunse Hans Castorp cu glasul în?bu?it. MUNTELE VR?JIT 123 -Mergi.se fortifice.. g?lbuie. spuse cu un accent gutural care se potrivea în mod straniu cu fiin?a ei zd robit? ?i un col? al gurii mari i se adînci tragic. c?ci sfîr?ir? prin a se strecura ?i plecar?. Cred c? totdeauna m-a m descurcat bine cu acest soi de oameni: prin firea mea sînt f?cut s? p?strez rela ?ii cu ei.. iar voalul negru înf??urat în jurul p?ru lui str?b?tut de fire argintii ?i legat sub b?rbie îi scotea în eviden?? paloarea ma t? a chipului îmb?trînit. ai ci sau în alt sanatoriu. ?i o alt a era absolut imposibil?. sora îi urm?ri ca ?i cum ar fi vrut sâ-i trag? înapoi cu ochii. m-am descurcat foarte bine. Apoi reveni la tata ?i la var. spuse ea. Creierul ei nu mai putea produce nimic altceva. depârtîndu-se.' Dar atunci sora se ag??a de ei. numai mîntui-rea lui. El singur î?i gr?be?te sfîr?itul. dup? cît se p?rea. în mod evident.Vezi. decît cuno?tin?a doamnei palide ? i brunete. întrucît aceasta era perspectiva care i se deschidea. cînd e pe punctul de-a ie?i pentru plimbarea matinala. ?i acum. . vorbindu-le mereu ?i privindu-i insis-ent> încît ?iera mai mare mila s-o vezi cît se str?duia sa-i mai re?in? pu?in Pe cei doi tineri ?i ar fi fost o cruzime din partea lor s? nu-i mai d?ruiasc? mâcar cîteva clipe. spuse Hans Castorp. 122 THOMAS MANN Doarme. dar în realitate se numea Alfreda Schildknec ht va îngriji dup? aceea al?i bolnavi. spuse ea. fire?te. prescris? dup? micul dejun. sec?tuit? de durere. monsieur. Sub ochii ei negri ca t?ciunii. Joachim. f ara nici o jen?. Dar cu parte a superioar? a trupului aplecata înainte ?i cu privirile fixate asupra lor. Se întîmpl?. reu?ind dup? a ceea s? fie mul?umit de sine însu?i. dar este si foarte grea. cu vinele umflate ?i împodobit? cu ine le. în acea zi. lasindu-se în jos.. Verii o întîlnirâ în fa?a intr?rii principale. . Dar asta va fi. ?i satisfac?ii. ridicînd vocea cu un cuvînt subit ?i începînd aproape s? strige în mom entul cînd voira sa plece. Apoi începu: TousJes de. înf?? urat? într-un ?al negru de ca?mir. mexicanca pe care o v?zuse în gradina ?i c?reia i se spunea Tous-les-de ux. în adev?r. V? zînd o figur? nou? r?mase pe loc ?i a?tept?. vous savez. clâtinînd u?or capul. Afar? de ea. dac? ?ineai socoteal? de originea ei. ca ?i el s? audâ din gura ei aceasta lugubr? formul? care îi d evenise porecl?. p?str? o atitudine corect?. se istovea plimbîndu-se de colo pîn? colo. Han s Castorp. Je le sais. Tous Ies de. î] prefera pe doctorul Krok owski.. Da.Desigur. gura mare. Etp le regrette beau coup. cu genunchii strîmbi ?i cu pa?ii mari ?i nelini?t i?i. întrucît avea mai mult suflet. ca tinerii sa se ap ropie. în timp ce zbîrciturile care-i br?zdau de-a curmezi?ul fruntea îngusta i adîncira ?i mai tare. De sub man til? ea întinse oaspetelui mîna slaba. r?spunse ea. Cei doi veri d?duser? sâ plece. iar ea îi r?spunse cu o mi?care înceat?.

fie dup? înfa?i?are' Printre ei se afla Hermine Kleefeld cit ?i domn ul Albin care se învlrtea MUNTELE VR?JIT 125 cU o cutie mare ?i înflorata. fi e el chiar gol. ce-i drept. dar ?i în pavilionul din gradina erau cîteva scaune ocupate. ?ie nu-?i place s? vezi un sicriu? Din cînd în cînd m? uit la cîte unul cu pl?cere. ci. îi spuse Joachim. o dumin ica în care sosi o orchestr? pe terasa.fapt. domni ?i domni?oare. m? simt în largul meu ?i în orice ca z mai bine decît cu oamenii care plesnesc de s?n?tate. Suspect politic! Tn ritmul obi?nuit al zilelor intervenira schimb?ri: mai întîi veni o uminicâ. îmi plac foarte mult oamenii. cînd. la micile mese albe. pînâ la ora prînzului. în s ?it. Oamenii poart? stofe frumoase. îns? majoritatea pacien?ilor st?tea pe terasa acoperita. /e /e regrette beaucoup a fost absolut corect. Chiar la ceaiul de diminea?a se servise cozonac cu migdale. De multe ori m-am ?i întrebat dac? n-ar fi trebuit sa m? fac preot ?i cred c? din anumite puncte de vedere nu mi-ar fi stat prea r?u. mie mi se pare o mobila destul de frumoas?. dintre care H&nS Castorp îi cuno?tea pe cei mai mul?i f ie dup? nume. mi se înf??i?eaz? ca un lucru absolut solemn. c? vecina lui Hans Castorp. invitînd pe toata lumea «a se servea . Hans Castorp încrunta din sprîncene cînd îi z?ri. cu nori albi pe cerul de un albastru-deschis ?i cu lum ina potolita a soarelui pe povîrni?uri ?i -ln vale unde reap?ruse verdele estival potrivit sezonului. Nu. plina cu ciocolata. n-am f?cut vreo gre?eala în fran?uze?te. încît trebuie s? le ascunzi totul ?i sa dai muri bundului sfînta împ?rt??anie cînd ele nu sînt de fa??.. îns? atunci cînd oamenii sînt serio?i ?i îndurera?i ?i cînd moartea este în joc. apoi pali. Venise într-o mar?i a?adar. pe c are domnii ?i le puneau la butoniere (procurorul Paravant din Dortmund î?i pusese f racul ?i o vesta cu pic??ele). înmormînt?rile au ceva în?l??tor ?i adesea mi-am spus ca. poate din cauz? c? sînt orfan... în timpul concertului. cu mîneci scurte. era a c incea zi dup? nemaipomenita furtuna ?i acea întoarcere a iernii . pentru a te reculege. negre. pe cînd grupul petre c?re?ilor. pierzîndu-mi p?rin?ii atît de timpuriu. î?i scot p?l?riile.doamna Chauchat ap?ru la micul dejun într-o rochie de diminea?a di n dantela. se arata înt ru totul entuziasmata -ba chiar ?i perechea barbara de la masa ru?ilor de rînd ?in use socoteala de ziua închinata Domnului. adic? avu o compo rtare la care atmosfera de aici îl îndemna destul de des. cum se întîmpla de obicei în via?a. ocupa treptele de piatr a care duceau spre gradina. Sper c?. toaletele doamnelor erau de-o elegan?a s?rb?torea sc? ?i diafana . lucrul acesta nu ma apas?. ceea ce se întîmpla tiecare paisprezece zile ? i se întîmpla ?i acum. nici nu m? stinghere?te. Fire?te. erau bolnavii ti neri. iar aceasta rochie de diminea?a o prindea atît de bine. Zilele trecute mâ gîndeam: este totu?i o nerozie din partea tuturor acestor femei s? aib? o asemenea spaim? de moarte ?i de tot ce se leag? de ea. ar trebui sa te duci la o înmormînta re.o zi primavarati ca. în dreptul fiec?rui loc de la mas? era a? ezat un p?h?rel cu cîteva flori.. Un sicriu.. dimpotriv?. o bluza de m?tase verde cu gulera? de d antel?. profesoara de la Konigsberg. dar cînd în?untru se afl ? cineva. garoafe s?lbatice sau chiar bujori de munte. sub e?arfa de pene ponosite. Nu. privind sala ?i prezentîndu-se cu o oarecare gra?ie înainte de-a se îndrepta cu pa?i tiptili c?tre masa ei. c?ci z?pada fusese osîndita sa se topeasc? repede. Concertul începu imediat dup? a doua gustare de diminea??: diferite instrumente de suflat de alama ?i de lemn se g?seau acolo ?i cîntau.. Era evident ca fiecare se silea sa ?in? seama ?i sa dea importan?a acestei dumin ici. alternînd arii u?oare sau mai serioase. în cea de-a doua 124 THOMAS MANN jum?tate a saptamînii în care sosise Hans Castorp. ?i nimeni nu îndr?zne?te s? facâ glume proaste. fiind cu to?ii foarte bine dispu?i. pe care o puse acum pentru prima oara. avea pentru zi ua aceasta. administra?ia ?i pacien?ii se ajutau între ei cu sîrguin?a. iar ea. cura de odihna nu mai era absol ut obligatorie. a?a cum i-am vorbit. cî?iva se delectau ascultînd de pe balcoane aceasta muzica în cîntatoare. adic? b?rbatul î?i schimbase bluza de piel e cu un veston scurt ?i pîslarii cu ni?te ghete. ginga?a ?i proasp?ta. izbind cu zgom ot u?a de sticla. p?st reaz? o ?inuta cuviincioas? ?i plin? de reculegere. îi vad cucernici. e ru?inos ?i stupid. nu la biseric?. g?sind ca este prea corect sa stea pe scaune.

fara sa fie stingherit de con?tiin?a faptului ca to?i ace?ti oameni aveau sa se ofileasc? repede ?i ca cea mai mare parte dintre ei erau în prada unei u?oare febre. tînarul acesta cu unghia fusese foarte u?or bolnav. dimpotri v?. iar tînarul buzat. Settembrini ap?ru ?i el pe terasa venea din sufragerie. Hans Castorp se smulse din vraja ?i-?i schimba fizionomia. î?i desf?cu ?ireturile.consilierul aulic Be hrens în halatul alb ?i doctorul Krokowski în cel negru înaintar? de-a lungul ?irului de m?su?e ?i în dreptul fiec?ruia consilierul aulic las? sa cada o gluma prietenea sca. povestea domol Joachim. un alt pu?ti de vrec cinci-sprezece-?aispre zece ani. domni?oara Levi. reu?i cu o excep?ional? îndemînare sa le înnoade atît de iute încît to? ramaser? uimi?i. dar acum î?i cuprinsese cu bra?ele genunchii ascu?i?i ?i st?tea înd?r?tul ei. le-apuca cu-o singur? mîna ?i. cînd tu?ea. cu mutra de veritabil imbecil. vioi ?i sceptic ?i. se apropie de masa ver ilor. lasîndu-l pe domnul Albin sa-i prind? de bluza un buche?el de flori de cîmp. nemaicontenind sa-i fixeze cu privirile tulburate gîtul cam oache?. spuse el.. medic. se uita în jurul sau cu ochii înro?i?i la aceasta indolenta via?a de sta?iune c limaterica. planturoas?. în timp ce pianistul cu par rar îi privea fix ceafa. purtînd chiar ?i ast?zi tot redingota flau?ata ?i pantalonii galben-desc his. îl trimisese preventiv. muzica. nu avea temperatura ?i tat?l lui. în sfîr?it. La m?su?e se bea limonada cu sifon ?i pe peron se luau fotog rafii. Sînte?i în elementul dumneavoastr?. 126 THOMAS MANN cu ochii întredeschi?i. c?ci Hans Castorp fuma ?i bea bere bruna. domnule Settembrini. iar domni?oarele se strînsera imediat în jurul doctorului Krokowski. prmtre al?ii mai erau tînârul buzat din Clubul jum?t??ilo r de plamîni". Cînd sosise aici. elevul hulp av. Al?ii f?ceau schimb de timbre. sprijinindu-se în baston. astfel c? trecerea îi era semnalata de o dîra de veselie. afi?înd o mutr? provocatoare. îns? acum. grecoaica de o rigine. slaba ?i cu obrazul de culoarea filde?ului. cu lentilele groase la ochelari. fapt care nu numai ca nu-l stingherea cîtu?i de pu?in.>mussen. fiindc? îl f?cea întotdeauna sa deschid? gura ?i s?-?i aplece u?or ca pul. doamna Salomon din Amsterdam. zicînd: Ei! bravo!" apoi îi ruga sa-i îng?duie sa se a?eze. apoi coborîra spre cei t ineri. ce se vîrîse de asemenea prmtre tineri. a?i sosit tîrziu la concert. uitîndu-se în jur. Buim?cit de ber e ?i de muzica. îi vorbea cu capul întors sp re ea. iar din cînd în cînd sim?ea un pic gustul ?ig?rii. mai erau o domni?oar? ro?cata. î?i d?dur? seama ca este în zadar. Cei doi veri aveau masa lor. Permite?i-mi sâ particip ?i eu un pic la armonia dispozi?iilor dumn eavoastr? suflete?ti. în timp ce el însu?i nu mînca deloc. Medicii î?i facura apari?ia ?i se amestecar? printre bolnavi . un tîrui r blond-cenu?iu pe care-l strigau cu numele de Rasmussen ?i care din pricina ca avea încheieturile slabe las? s?-i spînzure mîmiîe ca ni?te aripioare de pe?te în dreptul pieptului.?i înc? mul?i al?ii. pentru care lunganul acela cu parul rar se pric epea sa cînte arii din Visul unei nop?i de vara. fara sa se ajute de cealalt?. o femeie îmbr?cat? în ro?u.8 ?i 38 de grade ?i era serios bolnav. fî?îindu-se cu priviri piezi?e. tutun. ?i asta îmi place. dar în schimb turna ?ig?ri cu cartonul aurit. la ca p?tul acestor trei luni. ce-?i pusese monoclu ?i care. . o alta fat? de provenien?? necunoscut? cu un profil de tapir. î?i ducea la gura unghia lunga a degetului mic .. Iat?-v? patria ?i c?minul! Constat ca ave?i o pre dilec?ie deosebita pentru specificul na?ional. îneît merita b?tut. iar grecoaica ro?cat? îl schi?a pe un bloc d e desen pe domnul Ra. pusa deop arte de la gustare. iar cînd mai mul?i încercar? sa fac? la fel. iar dup ? p?rerea consilierului aulic trebuia sa stea cam vreo trei luni. lr>s? dup? aceea nu voi sa-i arate desenul ?i rîzînd în hohote se suci ?i se în a?a fel îneît el nu reu?i sa-i smulg? blocul.sc?. cu aerul lui fin. ghemuit la picioarele doamnei Salomon. avea între 37. Spuse: Dar. Mai tîrziu. Este adev?rat îns? ca ducea o via?a atît de nes?buita. Bere. în timp ce consilierul aulic f?cu o demonstra?ie de îndemînare cu ?ireturile de la ghete în fa?a grupului b?rba?ilor: puse piciorul sau enorm pe o t reapta superioara. st?tea pe-o treapta ?i b?tea tactul muzicii cu un ziar f?c ut sul. Hermine Kleefel d. se mai str?duise în ace st sens ?i cînd îl z?rise de departe pe italian. îi f?cea pe to?i sa dobîndeasca în ochii lui o ciud??enie sPorita. în curînd trebuie sa se termine. ci. un fel de atrac ?ie intelectuala.

spuse Scttembrini zîmbind. c? d umneavoastr? socoti?i totul ca apar?inînd serviciului? O unoa?te?i. îngadui?i-mi sa-mi duc teza pîna la cap ?t: am împotriva muzicii o antipatie de natura politica. ce vre?i.. pe deasupra. sus.. nici moderne. Nu sînt deosebit de muzical ?i apoi buc??ile care se cînta nu sînt p rea remarcabile .Mâ tem c? \? în?ela?i. c?ci are o umbra de frivolitate afectuoas?. este vor ba ca. fie. ?i pîrîia?ul poate fi limpede. L?sa?i muzica s a ia o înf??i?are generoasa? Bine! Ea ne va înfl?c?ra sentimentele. brazdarul seînteietor al progresului. e o simpla muzica de fanfara. ca p oate fi limpede. daca a?i fi spus amator de muzica" (Hans Castorp nu-?i amintea sa se fi exprimat astfel)* expresia n-ar fi fost nefericita. au un început ?i un sfîrsit. privi?i pr oblema dintr-un punct de vedere superior.A. Hans Castorp începu sa rîda. sîn'. Cu varul dumneavoastr? lucrurile MUNTELE VR?JIT 127 tau altfel.. ea este semiarticul atul. Pentru el este un fel de serviciu. Nici nu va Pute?i închipui cît de mult am pierdut aici. de pilda. nu v? mai uita?i la fa?a mea. Nu dup? calendar. Nu bucuros cînd miro ase a farmacie ?i nu-mi este îng?duita decît din motive de s?n?tate. Hans Castorp nu se putu împiedica sa nu-?i plesneasc? genunchsi cu palmele ? i sa exclame ca în via?a lui nu mai auzise vreodat? ceva asem?n?tor. oarecum ca scriitor. o arie de concert fara preten?ii dureaz? cam ?apte minute. arta de-a va p?stra mîndria în sclavie. domnule inginer. ci una de reverie.vin pentru un sfert de ceas.nu-s nici clasice. Dar cu toate acestea aduce o varia?ie îmbucur?toare. sîntem de acord. domnule locotenent. nesemnificativa. Nu ?tiu daca am fost destul de. cu toate acestea o suspectez de chietism. ?i care nu angajeaz? la nimic. iar fiecare clipa capata un anumit sens de care te po?i aga??. Este o arta foarte încîlcit?. îmi ve?i obiecta. se deta?eaz? ?i sînt oarecum ferite de indiferen?a generala. care la rîndul lor se împart în masuri.. o limpezime fara consecin?e ?i t otu?i periculoasa deoarece ne îndeamn? sa ne declaram mul?umi?i. lua?i-o în considerare. Totu?i. r?spunse Settembrini. Aici. dar. 128 THOMAS MANN Mi se pare totu?i ca ar trebui sa fim recunosc?tori direc?iei pentru aceste conc eite.. cum pre?uiesc ^1 iubesc. apoi îmi vad de drum. nu-i a? a? îns? aceste minute constituie ceva pentru ele însele. ?tiu. dupâ p?rerea mea: le împarte ?i le umple una cîte una în a?a fel îneît î?i ramîn a ce-?i r?suna în urechi. Dar literatura trebuie sa-i fie înainta?a. atu nci cind g?se?te sufletul preg?tit pentru asemenea înrîurire.Nu va place muzica? Din porunca. Muzica. indiferentul. eventual. spuse Joachim cu precau?ie. Muzica singura nu împinge lumea înainte.. Umple cîteva ore într-un mod foar te decent. per sonal. Bine. Nu-i a?a. îns? ?i natura poate fi limpede. de a ne avînta tot mai sus ?i înainte.. Asta îmi da iluzia independen?ei. cuvîntul. astfel ca mereu se întîmpla ceva. . Vede?i. ?i nu vreau sa va contrazic în acest plan. Nu afirm ca ar fi mai mult decît o iluzie. vehicul purt?tor al spiritului. .Nu. N u oricine în Europa o pricepe. Muzica? Nu m-a?i întrebat dumneavoastr? daca sînt pasio nat de muzica? Ei bine. un amator de muzica ceea ce nu vrea sa spun? ca o pre?uie sc în mod deosebit. cum a?a? Dracu' ?tie de ce mi-e cald mereu ?i ma simt obosit. Muzica este de nepre?ui t ca mijloc suprem de-a stîrni entuziasmul. pe alt plan .întocmai cum sînte?i dumneavoastr? la noi. domnule Settembrini.. Dumneavoastr?. Mi-e cu mult mai greu sa ma a climatizez decît credeam. ?in pu?in la li bertatea mea sau m?car la acest rest de libertate ?i demnitate care mi-a mai r?ma s.Oricum. dar l a ce ne folose?te limpezimea lor? Nu este o limpezime real?. Muzica este îns??i aparen?a mi?c?r ii. .. problematicul. . nu prea.. Fizionomia dumneavoastr? m i-a aratat-o chiar din clipa cînd am sosit. în vr eme ce altfel. domnule Settembrini.. Pentru dumneavoastr?. în plus. îns? g?sesc ca se cuvine sa fim recunosc?tori pentru picul acesta de muzica. în asemenea ocazii sînt ca un vizitator . nejustificatul. . m?car îmi procura o oarecare satisfac?ie. la dumneavoastr?. cînd de obicei zilele ?i saptamînile se scurg aici atît de îngro zitor. ele însele mai sînt îm p?r?ite în mai multe diviziuni. ea este negre?it primejdioasa.. Da. sa ne înfl?c?reze ?i ra?iunea.

ca s? se distreze. Nu. ?tie minunat s? exercite o influen?a aidoma stupefiantelor.Bravo! exclama Settembrini. se v?deau atît de tulbura?i ?i m?rturiseau atîta uitare de sine. astfel ca arunca o privire furi?a. Muzica executa o polca. iar Hans Castorp îl asculta fara a reu?i prea bine sa-l u rm?reasc?. domnule locotenent! A?i definit foarte bine un aspect moral de net?g?duit al muzicii. domnii mei! Stupefiantul ne vine de la diavol. îndeosebi ru?i. Mai continua în acest fel. st?teau în picioare chiar lînga intrarea principal? ?i asistau la aceste plec?ri. îns? rîsul Marusiei. în cît erai silit sa-i iei drept ai unui civil. Muzica treze?te timpul. Cred îns? ca. adoarme ?i împiedica activitatea ?i progresul? Muzica are ?i aceasta puter e... ?i din care începuse s? le trateze. chipul nu-i era chiar atît de p?tat ca deun?zi. S1m?i din nou ca i se confirma senza?ia asem?n?rii pe care o avusese o clip? ?i-i ?î?nise în vis. de fapt mai ales doamnele rusoaice.. ai destule pe cap ca sa te aclimatizezi ?i n-ai nevoie sa mai întreprinzi ?i altceva. îi spuse Joachim lui Hans Castorp. Sus?in ca este de esen?a ambigua. atît de vioaie. -Ru?ii se plimb? mereu cu tr?sura. domnii mei. respira?ia îi era difici la ?i fierbinte. Cît timp vei mai sta aici. Vorbeau ?i rîdeau de p?tura prea îngusta cu care nu se puteau înveli decît cu greutate ?i de fructele zaharisite ruse?ti pe c are m?tu?a Ie luase într-o cutiu?a capitonata cu vat? ?i acoperita cu dantel? de hîr tie. inactivitatea ?i indiferen?a slugarnica. în limba lor molîie. Aceasta din urm? se a?eza în fundul tr?surii. în primul rînd din cauza oboselii ?t apoi fiindc? îl distrageau ispr?vile t ineretului u?uratic a?ezat pe sc?ri.. Hippe în felul acesta. Este o influen?a d iabolic?.. Hans Castorp distinse cu interes vocea vo alata a doamnei '-nauchat.in MUNTELE VR?JIT 129 ce tîn?rul tu?ea ducînd la gur? unghia lunga a degetului mic! Este jev?rat c? amîndoi erau bolnavi. cit ?l PlePtul ei dezvolt at. De altfel. lînga doamna bâtrîn?. Vedea destul de limpede sau îl în?elau ochii? D omni?oara cu profil de tapirera ocupata sa coasa un nasture la man?eta pantaloni lor de sport ai tînarului cu monoclu. Toate patrii erau vesele ? i le turuia gura încontinuu. deocamdat?. dup?-amiaza se caracteriza ?i prin plimb?rile cu tr?sura pe care ie între-prindeau diversele g rupuri de pacien?i: mai multe echipaje cu cîte doi cai urcar?. ba dimpotriv?.. c?ci amîndoi. acestea sînt obiectivele. Acum se duc pîna la Clavadell sau pîn? la lac sau în valea Fliielului sau pîna la Klosterb. Dar ce mai reprezint? ea cînd ac?ioneaz? în sens contrar? Cînd am or?e?te. Bravo. anume ca ea d?ruie?te o realitate. pîna sus l a cotitura. un sens ?i o valoare curgerii timpului pe care-l m?soar? într-un fel deosebit de viu. St?tea cu ?igara în gur? ?i cu mîinile în buzunarele pant alonilor. dar aceasta atitudine m?rturisea totu?i teribil de ciudatele obic eiuri ce domneau aici printre tineri.. care nu p?rea deloc a fi bolnav pe din?untru. putem s? fa cem ?i noi o plimbare. expresia ochiloi rotunzi ?i c?prui care priv eau copil?ros pe deasupra batistei ce-i acoperea gura.. încremenirea. slava Domnului. oprind în fa?a intr?rii principale ca s? încarce pe cei care le comandase r?. Nu merg pre a departe calificînd-o suspecta din punct de vedere politic. aproape imediat î?i reveni ? i arunca o privire fugara lui Hans Castorp. prudenta. spre Joachim. duminica se deosebea de celelalte zile. ea treze?te. D?inuie?te ceva nelini?titor în muzica. Fata fiind astmatica. daca î?i surîde. Arta este morala în m? sura în care treze?te. Hans Castorp îi d?du dreptate. în timp ce fetele tinere st?teau pe bancheta din fa?a. urcînd în tr-o tr?sura împreuna cu slabanoaga ei nepoat? ?i cu alte doua doamne: Marusia ?i doamna Chauchat. dar nu avea p?l?rie. dup? ceai. îi 130 THOMAS MANN M mai aminteau înc? un fapt r?scolitor observat de curînd. Pe lîng? asta. Astfel o privi pe batrîna ?i micu?a doamna rusoaic?. ?i chiar prin aceasta este moral?. c?ci aduce cu sine stup iditatea. ne treze?te la desf?tarea cea mai rafinata ce ne-o ofer ? timpul. cu un cordon la spate. Dar o pi ivea pe Marusia într-o atitudine ?i cu ni?te ochi care n-aveau nimic militar esc. Ca totdeauna cînd aceasta femeie neglijent? îi ie?ea în fa? a. nici buzele prea jalnic schimonosite. care î?i pusese o mantie u?oara de voiaj. care abia avu timpul sâ-?i întoarc? ochi . f?r? sa mi?te capul.

nu avea con?inut ?i era fara amintiri. pr?jituri aduse în co?ule?e f?cute di n fire de zah?r ars. Acest . cît mai ales pe seama unor f apte ca purtarea perechii ruse vecine cu el. în fa?a întregului public adult de la Berghof' care cuno?tea limba germana. A?a cum î?i propusese. daca nu te superi. se deosebeau cel pu?in prin rafinamentul ales al felurilor de mîncare. unde-o i vedea cu ochii. expresia fe?ei lui Joachim cînd o privea pe Marusia. M-am saturat de aceasta via?a orizontal a. ?i multe alte observa?ii pe care le f?cea. sa respire adînc în aer curat ?i sa fac? mi?care pentru ca atunci cînd se va sim?i obo sit. Acest interludiu instructiv avea loc dup? a doua gustare de dim inea?a ?i. anume: una dintre acele conferin?e pe care doctorul Krokowski le ?inea din doua în doua saptamîni. Vom vedea noi daca n-o sa fiu alt om cînd ma voL întoarce. în prima luni pe care oaspetele o petrecea aici sus. Era convins ca i-ar face bine sa scape pentru cîtava vreme de cercul blestemat de la Berghof'. se despar?i de Joachim. Avea impresia ca fierbin?eala capului. uite-a?a. seara. v?zduhul acesta r?coros ?i u?or ce p?trundea fara greutate ?i care nu era jilav. î?i continua drumul ce coboar? în pant?. manifest?rile domnului Albin.. Restul duminicii nu mai aduse nimic excep?ional. dup? care se resim?i mu lt mai obosit decît ar fi putut vreodat? b?nui. cînd acesta î?i efectua plimbarea reglementara pîna la banca de lînga pîrîia? iar el. ?i iar??i fara motiv ?i de capul e i. Vad ca nu mai pot continua astfel.. indiferent unde. dar pe deasupra mai f?cea ?i cele mai nepoli ticoase observa?ii-Cît despre Hans Castorp. a?adar. De aceea se considera ca o impertinen?? surprinz?to are faptul ca Settembrini. înainte de conferin?a sâvîr?ise o ac?iune cu totul nes?buita despre care î?i d?du seama c? fusese o gre?eala : îl apuca fantezia sa fac? de capul lui o plimbare lunga. era obligatoriu mai bine-zis erai foarte pro st v?zut daca nu luai parte. nepu tînd fi mai abundente ca de obicei. Hans Castorp î?i sim?i membrele ?i mai obosite. îns? totodat? ?i dintr-o evidenta curiozitate. dup? cum îi comunicase Joachim v?rului sau. pentru tine e cu toiul altceva. tu?ea cavernoasa a c?l?re?ului austriac. m?car sa ?tie de ce. care cuno?tea germana mai bine decît oricine. nu numai c a nu asista niciodat? la conferin?e. (La prînz.) Seara. intra pe drumul m?rginit din loc în loc de ase> dar îl p?r?si imediat ?i apuca pe o poteca de-a curmezi?ul pa?ullor. îns? chiar de a doua zi. cu garnitura de raci ?i de cire?e t?iate în doua. pe care o auzea zilnic pe coridoare. s-a servit chaud-froid de g?ina. Dar te sf?tuiesc sa nu exagerezi. ?i vezi sa te înapoiezi la timp pentru conferin??! în realitate. conversa?ia de la masa a acestei do amne Stohr. ?i iata-ma in dependent. la înghe?ata. Era vorba. interveni înc? o abatere de la programul zilnic obi?nuit. era hotarît sa se duca. iar pe la ora noua îi spuse varului sau noapte buna. care dup? o scurta bucata în linie dreapta începea sa suie piezi?. tu e?ti bolnav ?i nu vreau sa te influen?ez. gustu l prost ce-l sim?ea adesea în gura ?i b?t?ile dezordonate ale inimii trebuiau puse mult mai pu?in pe seama dificult??ilor aclimatiz?rii. de un ciclu de lec?ii de ?tiin?a popularizata. Era o diminea?? rece ?i înnorata.i ca sa se uite în alta parte. adev?ratul motiv pentru care tînarul Hans Castorp întocmise acest proiec t era c?utarea lini?tii suflete?ti. cum tot Joachim îl lamuri.Bine! zise Joachim cînd î?i d?du seama ca celalalt era ferm hotarît s?-?i duca proie ctul la îndeplinire. mai întîi din polite ?e-fara îndoiala. ?i mai reci. Trecu peste cursul de ?pâ ?i calea ferat? îngusta. Dar vreau s? fac ime diat dup? gustare o plimbare m toata regula. dimin ea?a. în afa ra de cei afla?i pe moarte. sub titlul general de Iubirea ca factor patogen". dup? ce-?i b?u berea. plin de ini?iativa. O sa-mi iau cîteva provizii pentru a doua gustare. . iar la sfîr?it ananas proasp?t. cu un astfel de regim sîngele sfîr?e?te prin a adormi. învîrtind bastonul. trase plapum a pîna sub b?rbie ?i adormi doborît de un somn adînc. MUNTELE VRÂJTT 131 _ Acum. inima începu sa-i bata nebune?te. în sufrage rie. o Panta destul de anevoioasa de-a lungul po\ îrni?ului din dreapta. presupunerile lui asu pra raporturilor ce le între?inea acest tineret bolnav.Fire?te. afara doai de mesele care. fii atent! fuseser? primele sale cuvinte cînd Joachim intra în camer?. ?i mai grele decît în zi lele precedente. dup? micul dejun . ?i astfel. Hans Castorp inspira profund aerul curat al Qirnine?ii. bolnava ?i proast?. cum i se întîmpla mereu aici. cam pe la ora opt ?i jum?tate. Aici e altceva decît la noi a cas?.

se opri uluit în fa?a priveli?tii splendide ce i se înf??i?a . între altele un cîntec ce cuprindea aceste versuri: Ci barzii s? cînte iubirea ?i vinul. Fundul v?i i era albastru. pieptul i se dilata. le rostea gutural. r?suflarea i se t?ie. Cînta buc??ile de care-?i aducea aminte. pîna dincolo de coliba pastorilor. orb. a unei n?uceli care atingea desperarea. De cealal t? parte a torentului. Brazi gravi. Cit de ciudat mimase în singur?tatea de acolo acest R?mîi cu bine ?i-?i mul?u mesc". îns? dupâ c e-?i arunc? ochii la ceas. Cînd memoria nu-l mai ajuta. persistent. iar unul dintre ei.Urcu? îl dispuse pe Hans Castorp. v?zu în dep?rtare oglinda lacului pe lîng? care trecuse la venire. pe c are. insa ast?zi o g?sea frumoas?. apoi mai sui o bucat? de drum. se în?l?a aplecat straniu în acest tablou. iar cîntatul îl e ntuziasma din ce în ce mai mult. Domnea peste surp?tur? îndep?rtat? ?i frumoas? o singur?tate plin? de zvonuri. Apuc? la sting? pe o c?rare care. atît în fundul v?ii cît ?i pe povîrni?uri. cu minerul bastonu132 THOMAS MANN lui î?i împinse p?l?ria pe ceaf?. se stâpîni ?i. Sunetul t?l?ngilor îl îmbia ?i d?du peste o turm?. ?i atunci începu s ? cînte. în dreapta se pr?v?lea un torent pe o albie pietroasa ?i dreapt? de-a lungul povîrni ?ului. dar c eafa îi tremura aut de cumplit încît. atît în ceea ce prive?te textul cît ?i melodia. renun?a la acest proieci. încît abia mai putea respira. î?i aminti cu duio?ie de r?posatul s?u bunic ?i f?r? s? simt? vreo sil? pentru aceste infirmit??i. c?ci voia s? ating? limita peste care nu m. tot felul de cintece senti-mental-popular e ca acelea peste care dai în repertoriul petrecerilor studen?e?ti ?i al asocia?iil or de gimnastic?. Doi oameni b?rbo?i îi ie?ir? în fa?a ?i tocmai se desp?r?eau cînd el se apropie de ei. de o calm? ?i grandioas? plasticitate. monoton ?i totu?i Plin de o l?untric? di . s? improvizeze. Cînd urca prea sus. se pr?bu?i sub un brad mare victima n?p rasnic? a unei tensiuni extreme. apoi curgea potolit în valea peste care trecea o punte cu balustrad? de lemn cioplit? rudimentar. Dar mai adesea \ irtutca pe care începu s?-l fredoneze. Dar ie?ind din p?dure. în serpentin?. silindu-se s? imite întocmai accentul pu?in r?gu?it si minun at de stîngaci al munteanului. Hans Castorp z?ri o banc?. cu pulsul batîndu-i nebune?te ?i cu scîntei multicolore jucîndu-i în fa?a ochilor. sprijinindu-?i b?rbia. II repeta înceti?or. ie?ea din încurc?tur ? înso?ind melodia cu nu import? ce cuvinte sau cu silabe f?r? nici un în?eles. mai cu seam? c? la coborîre îi tre murau genunchii într-un chip mai nelini?titor decît înainte. capul i se leg?na ritmic ca bâtrî ului Hans Lorenz Castorp. atingînd ca o aripa de vis sufletul lui Hans Castorp ame?it de cîntec ?i urcu ?. persevera pîn? la ultimele puteri. iar cînd ajunse la o oarecare în?l?ime ?j privi înd?r?t. cu precau?ie. ?i pînâ la urm? ajunse.ii cresc copaci. la fel ca ?i cîntare?ii de oper?. st?teau singuratici sau în grupuri . se scul? s?-?i continue plimbarea. înso?indu-?i în plus cîntecul cu gesturi aidoma unui actor. Cînd nervii i se lini?tir? de bine de r?u. MUNTELE VR?JIT 133 _ R?mîi cu bine ?i-?i mul?umesc! spuse unul c?tre cel?lalt. p?? tea ling? o colib? cu acoperi?ul înt?rit cu buc??i de piatra. apoi sfîr?i prin a-l cînta cu voce tare ?i din toate pu terile. în ciuda tinere?ii. se povîrnea ducînd apoi c?tre sat. dup? care. pres?rat cu cam-panule. dar vocea lui i se p?rea l? fel de pl?cuta. încerca sa imite modul în car e batrînul remediase tremuratura. Cura era foarte greu s? cîn?i ?i sa urci în acela?i timp . a unei indispozi?ii cople?itoare. în drum daciu peste o p?dure c'e brazi cu trunchiurile înalte ?i traversînd -o se apuc? din nou s? cînte înceti?or. gest care copilului de od inioar? îi pl?cuse atît de mult. Vocea-i de bariton era aspr?. pe vremuri. uria?i ?i simetrici. gîfîind mereu. rev?rsîndu-se spumegînd pe stîncile a?ezate în trepte. Urc? ?i mai sus. înfigîndu-?i r?d?cinile pi zi?e chiar la marginea torentului. Trecu potec? ?i se a?ez? s? vad? c?derea de ap?. Dar.un peisaj atr?g?tor. ?i mutîndu-?i toporul de pe un um?r pe altul se l?s? printre brazi l a vale. ce cre?teau pretutindeni. din entuziasm ?i din drag oste pentru frumuse?ea cîntecului. l?sîndu-se îneîntat de spuma juc?u?? ?i ascultmd vuietul idilic. cu un <as profund ?i p u?in r?gu?it. lipsit complet de aer. plante cu tulpina lemnoas?. lua tonuri de falset. neîcd? ca-n palma la început.

ci mai deg ab? potolit de aceast? smgerare abundenta. sa trag? ap? pe nas. ?i st?tea de vorba în curtea ?colii cu un alt b?iat cam de aceea?i vîrsta. era elev intr-a treia de liceu. pe jum?tate a?eza?i. al unui amestec de sînge germanic ?i baltic-slav sau invers. st?teau în picioare în grupuri sau. mult timp nu mai sim?ea nevoia s? respire din nou ?i cu trupU] nemi?cat las? i nima sa-i bata un anumit num?r de batai. iar prenumele acesta ciudat se potrivea destul de bine cu înf??i?area sa . într-un timp ?i-ntr-un spa?iu de mult dep? ?ite. ca se int eresa de el. Hippe purta chiar pantaloni lungi ?i o bluza încheiata pîna la gît. C?ci lui Hans Castorp îi pl?cea murmurul apei tot atît de mult ca ?i muzi ca sau poate chiar mai mult. z?cea un trup fara via?a. Un profesor cu p?l?ria moale supr aveghea curtea. chiar pu?in oblica. Avea treisprezece ani. B?iatul cu care discuta Hans Castorp se numea Hippe. un copilandru cu pantalon i scur?i. era originar din Mecklemburg. încît s-ar fi putut spune ca. Era. De altfel. cu mîinile puse sub caP. în vreme ce aici sus. în cazul sau. adev?rat ul Hans Castorp se afla foarte departe. Daca trebuie sa admitem ca nu avea nici un motiv întemeiat pe care sa-?i bazeze . Se sim?i r?pit atît de p uternic ?i atît de complet în acest alt?dat? ?i în acest acolo. chiar în drum spre ?coala se b ucura sa-l poat? vedea împreuna cu colegii lui de clasa. ?i daca-i priveai mai de MUNTELE VR?JIT 135 aproape. blond parul fiindu-i tuns scurt pe craniul rotund. sa-l priveasc? vorbind sa u rîzînd ?i sa-i recunoasc? de departe vocea pl?cut voalata ?i oarecum pu?in r?gu?it ?. în curtea pavata cu c?r?mizi ro?ii ?i desp?r?ita de strada printr-un zid acoperit cu ?indrila ?i prev?zut cu doua por?i.o fizionom ie care. iar sub ei îi ie?eau pome?ii proeminen?i . îl cerceta cu un interes cu totul deosebit. prenumele lui fiind Pribisl av. Dar de abia se a?ezase tihnit. înainte de-a r?sufla cît mai tîrziu ?i cît mai în cet. ci mai curînd ie?ita din comun. Se auzea peste tot zumzet de glasuri. atît de brusc îneît nu reu?i s?-?i apere complet hainele. cu o clasa înaintea lui Ha ns Castorp.. f?r? s? <c S îns? prea râu. dimpotriv?. ia r înf??i?area lui dovedea fara putin?a de t?gada ca e produsul unei str?vechi încruci ??ri de rase. c? începu sâ-i curg? sînge le pe nas. Atunci se pomeni deodat? dus înd?r?t în acea stare sufleteasca îndep?rtata care se afl a la originea unui anumit vis urzit de impresiile sale cele mai proaspete. îl urmarea cu privirea ?i oare mai trebuie s-o spunem? îl admira sau. lînga torent. Hippe. cu ochii închi?i ?i cu vîjîieli în urechi.. în rice caz. fiul unui ist oric ?i profesor de gimnaziu. ca-l alesese din furnicarul de cunoscu?i ?i necunoscu?i din curtea ?colii. elevii se plimbau de ici-colo în ?iruri. cunoscut ca un elev model. pe banca. 134 THOMAS MANN dar într-o stare de vl?guire ciudat de accentuata. trezea numai simpatie. de?i foarte pu?in mai în vîrsta decît el. cu tot firescul ei. ba fu sese de ajuns ca sa-i aduc? printre camarazi porecla de kirghiz".o culoare nedefinita ?i cu multe nuan? e. un vi s pe care-l avusese nu mai departe decît acum cîteva nop?i. era pe cît de îndr?znea??. Era în recrea?ia dintre penultima ?i ultima ora. Dar ochii lui de u n cenu?iu-albastru sau albastru-cenu?iu . Dar fapt este ca de multa vreme Hans Castorp îl remarcase pe acest Pribislav. nu urî?ea chipul ci. r-ul acestui prenume se pronun?a ca un ?: deci se numea P? ibislav". Ramase astfel întins pînâ c'nd sîngele în sfîr?it se opri apoi mai st?tu lini?tit. Ca am?nunt curios. mu?cînd dintr-o franzelu?a cu ?unca. pentru ca apoi s? se culce iar??i pe banc? cu batista ud? pus? pe nas. se sprijineau de stucaturile sm?l?uite ale c l?dirii. Sîngerarea puternic ? ?i persistent? 11 sili mai bine de o jum?tate de or? s? fac? naveta între banc? ?i torent ca s?-?i cl?teasc? batista. încre?it? la spate ?i pe al c?rei guler se z?reau de obicei cîteva fire de matrea?a. înt re cea de istorie ?i cea de desen pentru clasa lui Hans Castorp. pe atît de îmb? t?toare. într-o situa?ie care. cu toate ca prin însu?i scopul ei nu putea sa fie decît foarte scurta. dar din alta clasa o discu?ie pe care Hans Castorp o începuse într-un chip destul de nefiresc ?i care îi d?dea o mare satisfac?ie.versitate. care nu era prea obi?nuita. cu genunchii îndoi ?i. iar dup? ce tr?gea aerul în piept . fa ra îndoiala. o culoare cam ca a unui munte în dep?rtare aveau o forma deosebit de îngusta.

înseamn? daca nu critica. dac<i ne gîndim a canti!atea excep?ional de mare de timp pe care o reprezint? un an la v'rsta aceasta. mul?umirile t?cute ?i ginga?e cu care î?i înv?luia taina ?i chiar de zam?girile ce decurgeau din ea ?i dintre care cea mai mare era cînd lipsea Pribisl av: lipsita de orice pl?cere. cel pu?in defini?ie. în care Han s Castorp se g?sea acum retranspus. cons ta judecind fara sa facem aprecieri într-o anumita greutate. fara triste?ea desp?r?iril or. cînd atinse punctul culminant. în curtea ?colii. d aca-l va privi. aceasta situa?ie îndr?znea?? ?i plina de ciud??enie. ca aceasta. le nutrea în t?cere. care îi f?cea sa co nsidere situa?iile ?i împrejur?rile vie?ii cu atît mai vrednice de a te ata?a de ele ?i de a le perpetua. Se obi?nuise astfel cu inima împ?cata sa aib a aceste legaturi discrete ?i distante cu Pribislav Hippe ?i le socotea în sine ca pe un element durabil.totu?i nu este mai pu?in adev?rat ca Ha ns Castorp era foarte pu?in preocupat sa-?i justifice sentimentele în mod ra?ional sau chiar sa le g?seasc? un nume. îns?. aceasta discu?ie. Insa aceasta clipa. ?i într-un elan de bucurie al întiegii lui f?pturi. cutaruia sau cutaruia. desprinzînduse dintr-o cea?a. se potrivea atît de pu?in unei discu?ii. pentru a ramîne astfel. cuvintele care desemneaz? t rasaturile de caracter au întotdeauna sensul moral al unei judeca?i. ceea ce Qovedea oricum lealitatea ?i statornicia ca racterului sau. încetineala ?i încapa?înar sentimentelor. pîna la punctul culminant al ciudatei întîmplari. de multa vreme. care-i era mai apropiat. avusese Ioc în felul urm?tor. tot a?a cum. c?ci e cu neputin?a sa situezi cu exactitate orig inea lor. Lealitatea" lui Hans Castorp. un cuvînt. decît poate prenumele pagîn ?i calitatea de elev model (lucruri care nu jucau îns? nici un rol în cazul de fa?a) sau în sfîr?it ace?ti ochi de kirghiz ochi care. Dar bine sau rau justificate. de altfel. De aceea era înclinat sa cread? în t r?inicia infinita a st?rii în care tocmai se afla. pe care o pre?uia cu atît mai mul t ?i nu era deloc gr?bit s-o schimbe. To?i colegii de clasa aveau nevoie de al lor. încît Hans Castorp. din alte clase. a dic? o clasificare în ordinea cunoscutului ?i a obi?nuitului. deoarece nu i se putea întîmpla niciodat? sa vorbeasc? despr e ele subiect care. cîteodata. la început. îns? Hans Castorp abia daca observa acest lucru. MUNTELE VR?JIT 137 e hot?rî s? se foloseasc? de aceasta ocazie el numea asta o ocazie" s?-i ceara un c . speran?a ramînea. a?adar. Pribislav para?i atît ?coala cît ?i ora? ul. pe care nu-i cuno?tea. a?teptarea. nu-?i d?duse seama de ivirea lor. fie în acela al unei dezaprob?ri. ca mai ap oi sa se ?tearg? pu?in cîte pu?in ?i sa dispar? în cea?a. Nu se putea vorbi despre o prietenie. cîtva timp. cu care avusese de-a face adeseori în t?cere. fie în în?elesul I 136 THOMAS MANN unei aprob?ri.acest interes. ca-?i dobîndise din ce în ce mai multa claritate ?i relief pîna în ace a clipa a apropierii ?i a prezen?ei fizice. îl uitase cu desavîr?ire. Din cauza transfer?rii tat?lui. Din nefericire. nu l i se putea adresa ca sa împrumute un creion? Dintre to?i i se p?ru ca îl ?tia cel ma i bine pe Pribislav. în vreme ce Hans Casto rp era p?truns de convingerea incon?tienta ca o comoara intima. de un an sau aproape de un an. ?i în al doi lea rînd. îi erau dragi st?rile suflete?ti pe care 1 le procurau ace ste întîlniri. s e topeau într-un fel de înnoptare înce?o?ata . nimic nu-l silea sa dea un nume sentimentelor lui. dar oar e celorlal?i. în prim-plan. cu cît au d?inuit mai mult. cu care de altfel nu se mîndrea în mod deosebit. Aceasta d?inui un an. un nume. Era ora de desen ?i Hans Castorp î?i d? du seama ca nu are creion. în primul rînd. treb uie p?strat? pe vecie la ad?post de o asemenea defini?ie ?i clasificare. iar pe urma încet a cu totul farâ ca el sa fi sim?it mai intens sl?birea ?i destr?marea sentimentelo r care-l legau de Pribislav Hippe. dorin?a de a afla daca celalalt va trece azi pe lînga el. în fulgerarea unei priviri piezi?e ?i îndreptate spre nimic precis. deoarec e pe Hippe nici m?car nu-l cuno?tea. Se poat e spune ca chipul kirghizului" se strecurase pe nesim?ite în via?a lui. într-o stare sufleteasca mai mult conservatoare. cu toate ca le cuprinde pe amîndoua . o adev?rata discu?ie cu Pr ibislav Hippe. aceste sentimente atît de îndep?rtate de °nce denumire ? i de orice m?rturisire aveau în orice caz o asemenea 'ntensitate. apoi mai d?inu i înc? un an datorita lealit??ii conservatoare a lui Hans Castorp. într-o zi oarecare.

Insa niciodat?. se a?ez? repede. pe cînd desena cu creionul lui Pribislav Hi ppe. cred ca n-o sa-mi fie prea u ?or! ?i totu?i. era Pribislav.. Deschise ochii. apoi spatele ?i plecar?. De al tfel. îns? aceasta singura data se petrecuse totu?i datorita numai spiritului întreprinz?tor al lui Hans Castorp." Cu toa te acestea mai ramase înc? întins. sau poate înl?tura acest gîr. nu pot sa ramîn aici. ?i acum. Cred ca am visat î?i spuse în s ine. orb it de o stranie cutezan?a. se ruga de un c?ru?a? ce venea din Dorf cu un camion înc?rcat cu l?zi goale. Cu pl?cere. e vremea sa plec. cu un inel pe care dacâ-l învîr teai creionul vopsit în ro?u ie?ea din teaca lui de metal. Ei.. nici nu-l cuno?tea pe Hippe. Apoi se privir? zîmbind. în timp ce capetele lor erau aplecate deasupra creionului.blazat ?j in acela?i tim p r?sf??at cum era de legaturile sale intime cu Hippe. în apropierea cazinoul ui. F?cu drumul spate-n sp . Facînd pu?ina mi?care. tulburat de profunzimea absen?ei lui. Asta a fost totul. un creion argintat. ramîi cu bi e ?i-?i mul?umesc!" zise. N-a? fi crezut ca-l voi mai revedea vreodat? atît de limpede.d. nu putea b?nui cîta importan?a aveau. î?i d?du pur ?i simplu seama ca nu va mai fi în stare sa parcurg? cu propriile Iui mijloace drumul lung pîna la . dar cînd. avînd pe deasupra ?i perspectiva de a-l restitui posesorului. ?i-i vorbi cu voce pl?cut r?gu?it?. în carne ?i oase . De mult nu m-am mai gîndit la el. Nici m?car n-am avut inten?ia sa le arunc. -Poftim. sau sa i-l strice. îns? oricum.reion lui Pribislav. în zarva cur?ii pavate cu c?r?mizi. se margini su controleze la luteala mecanis mul ?i-?i strecura creionul în buzunar. ?i cum nu mai aveau nimic sa-?i spun? î?i întoarser? mai întîi um erii. ?i cît mai repede cu putin?a. Nu-?i d?dea seama ca fapta sa era o ciudata nesocotin?a. dup? cîte se pare. Nu le-am mai c?utat niciodat?. fara sa se mire sau cel pu?in fâra sa para mir at. Apoi voi sa porn easc?. gîndindu-se ?i aducîndu-?i aminte. Cînd b?t?ile ne regulate ale inimii îi t?iau respira?ia. î?i îng?dui sa ascuta u?or creionul ?i strînse cu grija cele trei sau patru a?chii vopsite cu ro?u. Da. trebuie sa fiu la unsprezece fix în sufragerie. îi zise el. Plim b?rile sînt frumoase aici. ?i-n timp ce zîmbea ochii i se umezir?. daca le-ar fi v?zut. ?i iat? ca. în via?a lui. asta-i! gîndi. pastrîndu-le aproape un an într-un sertar al PUpit rului . Dar dup? lec?ie trebuie sa mi-I înapoiezi neap?rat. la unchiul meu Tienappel. îi explic? mecanismul foa rte simplu. Da. ceea ce era cu totul în spiritul lui Hans Castorp.. dar se a?eza din nou cu p?l?ria ?i bastonul în mîna. Ce-i trecea prin minte? Ca ?i cum Hans Castorp ar fi avut eventual inten?ia s? n u-i mai restituie creionul. Se c?zni în mod lamentabil sa coboare pe serpentina. da. ?i-?i scoase creionul din buzunar. din cauza asta ma intereseaz? ea atît de mul t? Sau poate din pricina asta m-am interesat atît de mult de el? Ce prostie! N?str u?nica prostie! De altfel.. de sus! A?adar. Da. 138 THOMAS MANN Pe urma nu mai statura de vorb? niciodat?.. ii spuse. sa-l lase sa se urce. o sa-mi treac?. reu? ind abia în urma unui efort serios. a fost o jalnica întoarcere dup? acea plecare triumfala. la conferin?a. în definitiv. Ce asem?nare stran ie cu femeia de-aici. Sînt doar u?or în?epenit fiindc? am stat prea mult culc at.. A?chiile trebui e sa mai fie înc? în sertarul interior din stînga. în orice caz. de oarece.?i nimeni. Iar Pribislav nu zise absolut nimic. ceea ce decurge a în mod firesc din cele precedente §1 constituia oarecum un dar suplimentar ?i pl?c ut care i se f?cea. era chiar Pribislav. se g?si într-adevar în fa?a lui Pribislav HipPe> spunîndu-i: Te rog sa ma ier?i. restituiiea se f?cu în modul cel mai simplu. dar po?i sa-mi împrumu?i un creion? Iar Pribislav îl privi cu ochii lui de kirghiz pe deasupra pome?ilor proeminen?i. se vedea nevoit sa se odihneasc? pe margi nea drumului ?i atunci î?i sim?ea fa?a p?lind ?i o sudoare rece îi îmbrobonea fruntea. dar au ?i neajunsurile lor.. Ce s-o fi ales oare cu a ?chiile de creion? Pupitrul este în pod. Dar sa nu mi-l rupi! mai adaug? el. Hans Castorp nu fusese mai ferici t ca în timpul respectivei ore de desen. c?ci si m?i ca nu e prea sigur de genunchi. fapt cu care se mîndrea în mod deosebit .Berghof' ?i cum tramvaie nu existau ?i nu se zarea nici o tr?sura de pia?a. î?i mul?umesc mult. ajunse în vale." ?i mai încerca o data sa se ridice.

în spate. capul ?i-l privi atent? cu ochii ei îngu?ti. era fascinat de vorbele doctorului Krokowski ?i abia îl baga în seama.în vreme ce era limpede >i foarte v?dit 140 THOMAS MANN ca ?inuta neglijenta a doamnei Chauchat. uKierii îi c?deau înainte ?i. Privi în jur.. lega" nîndu-se ?i balabanindu-?i capul aproape ad ormit ?i zdruncinat de hurduc?turile camionului se d?du jos ling? rampa. si Pre?uit ca atare (chiar daca nu acesta a fost motivul pentru care Hans astorp împrumutase creionul) . ?i pe chipurile celoilalte doamne. Doamna care st?tea în fa?a lui întoarse. care-l vor ?ine cu sufletul la gura tot timpul conferin?ei.ate cu c?ru?a?ul. cea care pierdea albumina. monsieur/ îi spuse portarul francez. spatele îi era înco voiat. Se uitase la el cu ochii lui Pnbisla v. figura care avea în piept un . iar costumul p?tat de sînge îl f?cea sa semene cu un asasin venit direct de la locul crimei. cu ochii întredeschi?i ?i cu mîinile uitate pe genunc hi ar fi ar?tat aidoma cu o moart? daca pieptul nu i s-ar fi ridicat atît de tare ? i atît de regulat. care stînd cu spatele drept. dar obosit ?i epuizat cum era. La con-ference deM. Ceva mai încol o se afla profesoara. pe deasupra. Ei. Era doamna Chauchat. pe urma încetar? sa mai fie gînduri prefacîndu-se într-o visare în ca re vocea baritonala ?i t?r?g?nata a doctorului Krokowski f?cea s? r?sune litera r de foarte departe ?i cu o sonoritate asurzitoare.. sit de vlaga al doamnei Chauchat. Ce ?inuta urîta avea! Nu ca femeile din cercurile frecventate de Hans Castorp. atitudinea exprimînd acea nep? sare. în alte împrejur?ri. ?inea capul plecat. a?ezata pu?in mai departe. îi privise chipul ?i petele de pe haine cu o st?ruin?a destul de lipsita de dec en?a atitudine ce se potrivea cum nu se poate mai bine unei femei care trîntea u?i le. în picioare . de altfel. în timp ce domni?o ra Levi. cu picioarele atîrnîndu-i peste marginea camionului. pe care o recunoscu cu un soi de am?r?ciune. Al?turi st?tea pianistul cu par rar. ?i I'ribislav tot Kt fel ?inea capul. în adev?r. zvîrlindu-?i la vestiar palaiia ?i bastonul. încercînd sa dea impresia ca venise de la început. a sculta cu capul pe spate. pe scaune. cît ?i la so?ia berarului. vorbea dindâratul unei mese acoperite cu o fa?a d e masa ?i pe care era o carafa cu ap?.. Se strecura discret pîna acolo. c?ci arata îngrozitor. spre norocul lui. insa nu toctnaj onorabile. cu care se l?udase ?i domnul Albin. Dar lini?tea din sala ?i aten ?ia încordata ce p?reau ca ?in pe toata lumea sub vraj? puseser? stapînire ?i pe el ?i-l trezir? din picoteala. Doamna Chauchat era pr?bu?ita în scaun. cu tenul ca filde?ul. astfel ca i se vedea vertebra de la ceafa ie?ind din r?scroiala bluzei albe. Analiz? Din fericire. ca unul ce a ajuns la ?inta. cu ochii avizi ?i îmbujorata. era zugr?vit? o expresie de e xaltare atît de lipsita de sens ?i atît de stupida încît îi f?ceau sila. doamna Magnus. MUNTELE VR?JIT 139 _ Depechez-vous. felul ei de-a izbi u?ile cît Sl privirea lipsita de sfial? se datorau bolii de care suferea. cu gura deschisa ?i cu bra?ele încruci?ate. fara vlaga. ce sens mai ave a? întîlnirea cu ea nu f?cea decît sa impun? inimii lui noi preten?ii. poate l-ar fi amuzat. întorceau doar c&pul spre vecinul de masa. doctorul Krokowski. care asculta cu aten?ia încordata a primelor minute. o îmbujorar e ce se observa. în redingot?. se strecura cu b?gar e de seama ?i strîngînd din din?i prin u?a de sticla întredeschisa a sufrageriei. ca i se va îng?dui sa se odihneasc? pu ?in ?i iat? c? se pomenea nas în nas tocmai cu aceasta femeie o întîmplare care. fir-ar sa fie! Oare n-o sa scape de ea niciodat?? Crezuse ca o sa fie lini?tit. Iar Hans Castorp. Gîndurile lui Hans Castorp se tulburar? în timp ce privea spatele lip. pla?i fa ra sa vad? daca era mult sau prea pu?in ?i urca în graba drumul c?tre sanatoriu. în timp ce. Krokowsk i vient de commencer. urm?rit de pr ivirile mirate ale trec?torilor. a?a cum st?tea acolo lînga domnul Al bin. în partea dreapt?. Hans Castorp o re marca de asemenea ?i pe fa?a doamnei Salomon. ceea ce-l sili pe Hans Castorp sa se gîndeasca la figura de ceara a unei femei pe care o v?zuse odat? într-un panoptic. în col?ul din apropierea u?ii era un loc liber. cu foloasele ei nem?rginite. unde pacien?ii st?teau a?eza?i la rînd. domni?oara Engelhart. Pe chipul doamnei Stohr.. Era alb la fa?a ca o rufa. Publicul. vorbind din vîrful buzelor. el îns? fusese un elev model.

mecanism. Unii dintre invita?i duceau la ureche mîna f?cuta c?u?, sau cel pu?in sch i?au gestul, ?inînd-o ridicata pe jum?tate înspre ureche, ca ?i cum bra?ul le-ar fi înc remenit din pricina aten?iei încordate. Pîna ?i procurorul Paravant, un b?rbat bronz at, cu înf??i?are aparent robusta, î?i desfunda urechea cu ar?t?torul, ca sa aud? ma i bine, apoi o întorcea c?tre potopul de vorbe al doctorului Krokowski. ?i cam ce spunea doctorul Krokowski? Ce idei era pe cale sa dezvolte? Hans Castor p se concentra ca sa poat? prinde firul, treaba pe care n-o izbuti chiar dintr-o data, deoarece nu auzise începutul ?i tot gîndin-du-se la spatele molatic al doamne i Chauchat, sc?pase ?i urmarea. Era vorba de o putere... de acea putere... pe sc urt, puterea iubirii, da, despre asta vorbea. Bineîn?eles! Subiectul era indicat în titlul general al ciclului de conferin?e, ?i despre ce altceva ar fi putut voibi doctorul Krokowski avînd în vedere ca acesta era domeniul lui? Ce-i diept, lui Hans Castorp MUNTELE VR?JIT 141 . se p?ru oarecum ciudat sa asiste deodat? la un curs despre iubire, cînd, pîna atun ci, în prelegerile ?inute în fa?a lui nu fusese vorba decît despre lucruri ca mecanism ele de transmisie de pe vapoare. Cum de poate cineva sa vorbeasc?, la lumina zile i, ?i înc? diminea?a, în fa?a unor doamne si domni, despre un subiect atît de spinos ? i de intim? Doctorul Krokowski îl expunea într-un stil jum?tate poetic, jum?tate pro fesoral, cu o rigiditate evident ?tiin?ifica, dar în acela?i timp pe un ton vibran t ?i melodios, care lui Hans Castorp i se p?rea oarecum ciudat, de?i tocmai acea sta putea fi explica?ia îmbujorarii doamnelor ?i a gestului de desfundare a urechil or f?cut de domni. Cu atît mai mult cu cît oratorul întrebuin?a cuvîntul .,iubire" într-un sens u?or ?ov?itor, astfel ca nu ?tiai în mod precis ce sa crezi, nu-?i d?deai se ama daca o socotea un sentiment cucernic sau o pasiune carnala - fapt care i?i cr ea o impresie vaga, ceva în genul râului de maic. Niciodat? în via?a lui, Hans Castorp nu mai auzise pionun?îndu-se acest cuvînt de atîtea ori în ?ir, ca aici ?i acum, iar daca se gîndea mai bine, avea impresia ca el însu?i nu-l rostise vreodat? ?i nici nu-l auzise pe buzele altcuiva. Fara îndoiala ca put ea sa fie o eroare - dar, oricum ar fi fost, i se p?rea ca no?iunea nu cî?tiga nim ic prin faptul ca era repetata de atîtea ori. Dimpotriv?, aceste trei silabe sfîr?ir a prin a i se p?rea foarte resping?toare ?i îi evocau o imagine în genul laptelui îndo it cu ap? - ceva alb-albastrui ?i dulceag - mai ales în compara?ie cu lucrurile no stime pe care le debita în privin?a aceasta doctorul Krokowski. Fiindc? era limped e ca un om priceput ca el putea face afirma?ii îndr?zne?e ?i interesante fara sa pu n? pe fuga oamenii din sufragerie. Doctorul Krokowski nu se marginea nicidecum s a debiteze, cu un soi de caden?a ame?itoare, fapte în general cunoscute dar de obi cei trecute sub t?cere; el sfî?ia iluziile, aducea un neîndur?tor omagiu cunoa?terii ? i nu mai las? loc nici pentru anumite susceptibilit??i izvorîte din demnitatea ce ?i-o confer? parul c?runt ?i nici pentru puritatea îngereasca a copilului fraged. De altfel, vorbitorul purta o redingota ?i un guler ?noale rasfrînt, precum ?i ni? te sandale cu ?osete cenu?ii, ceea ce crea în Jurul lui o atmosfera de convingere ?i idealism, care nu f?cea altceva uecît sa-l înspaimînte ?i mai mult pe Hans Castorp. Sprijinindu-?i argumenta?ia pe tot felul de exemple ?i anecdote, cu ajutorul c?r ?ilor ?i n°ti?elor risipite pe masa, ba recitind pe alocuri chiar ?i versuri, doct orul Krokowski expunea unele aspecte înfior?toare aie iubirii, abera?ii bizare Si lugubre stînd m?rturie pentru atotputernicia ei. Dintre toate instinctele 142 THOMAS MANN I naturale, iubirea era cea mai ?ov?ielnic?, dar ?i cea m?i primejduit? ?vînd o prof und? înclinare c?tre perversiunea incurabil?, ceea ce nu era întru nimic surprinz?to r. C?ci acest puternic imbold nu era deloc simplu, ci infinit de complex prin nat dar compus din fel de fel de perversit??i. Cum îns?, contin ura lui, un tot unitar u? doctorul Krokowski, pe bun? dreptate nu este admisibil s? se deduc? din perve rsiunile par?ilor perversiunea întregului, s-a sim?it nevoia de a face s? benefici eze de legitimitatea întregului dac? nu în întregime, cel pu?in în parte - toate pervers iunile particulare. Aceast? este o cerin?? a logicii vorbitorul îi roagâ pe ascult?t ori s? fie încredin?a?i de acest lucru. D?inuiesc anumite împotriviri suflete?ti ?i

tendin?a de îndreptare, porniri de bun?-cuviin?a ?i de ordine - de o form? pe care aproape c? este ispitit s-o numeasc? burghez? ale c?ror efecte de frînare ?i de l imitare topesc diferitele p?r?i într-un tot ordonat ?i folositor, o dezvoltare oar ecum obi?nuit? ?i mul?umitoare, dar al c?rei rezultat ?i aceast? parantez? docto rul Krokowski o f?cea pe un ton pu?in cam dispre?uitor nu privea nici pe medic, nici pe gînditor. în alte cazuri îns?, aceast? dezvoltare nu reu?ea, nu tindea ?i nici nu trebuia sâ reu?easc?, ?i cine ?r putea spune, se întreba doctorul Krokowski, dac? nu cumva tocmai aici intervine menirea cea mai înalt?, însu?irea cea mai pre?ioas? a sufletului? C?ci aceast? menire este proprie unei tensiuni excep?ionale, unei pasiuni care dep??e?te obi?nuitele m?suri burgheze, e? ac?ioneaz? asupra celor d ou? grupe de for?e, ?i anume pe de o parte asupra necesit??ii de-a iubi, pe de a lt? parte âsupr? instinctelor potrivnice, printre care pudoarea ?i dezgustul trebui e men?ionate în mod deosebit; iar aceast? lupt? dus? în str?fundul sufletului împiedic? izolarea, stabilizarea ?i moralizarea instinctelor r?t?citoare care ne-ar condu ce la armonia fireasca, la o via?? de dragoste normal?. Aceast? lupt? între puteri le castit??ii ?i puterile iubirii c?ci, în fond, despre asta este vorba cum se sfîr? e?te? Se sfîr?e?te, dup? cît se pare, cu victoria castit??ii. Teama, decen?a, dezgus tul izvorît din ru?ine ?i o însp?imîntâtoâre nevoie de puritate în?bu?? iubirea, o ?intuies în sfere întunecate ?i nu îng?duie decît în parte acestor revendic?ri confuze s? p?trund? în con?tiin?a ?i s? se manifeste prin ac?iune. Aceast? biruin?a a castit??ii nu e ste îns? decît o biruin?? aparent?, o biruin?? c? ? lui Pirus I, c?ci imperativul iu birii nu se l?s? legat, violentat, iubirea prigonita nu e moart?, tr?ie?te în adîncu l tainei ei, continu? sâ tind? spre împlinire-rupe cercul magic ?l castit??ii ?i rea pare de?i sub o înf??i?are schimbat? ?i de nerecunoscut... ?i oare în ce form?, sub c e m?scâ reapare MUNTELE VR?JIT 143 'ubirea interzis? ?i refulat?? Aceasta era întrebarea pe care doctorul jCrokowski o rosti privind de-a lungul rîndurilor de ascult?tori, dînd jmpresia c? ar a?tepta s ? primeasc? un r?spuns din partea lor. îns? tot lui îi revenea ?i atribu?ia s? formu leze acest r?spuns, dup? ce spusese atîtea lucruri. Nimeni în afar? de el nu era în st are s? dea r?spunsul ?i câ-l cuno?tea, se vedea pe fa?a lui. Cu ochii str?lucitori , cu paloarea-i de cear? ?i barba neagr?, cu sandalele de c?lug?r ?i ?osetele ce nu?ii, p?rea c? el însu?i simbolizeaz? lupta între castitate ?i pasiune, despre care tocmai vorbise. în orice caz, aceasta era impresia lui Hans C?storp în timp ce, la f el ca ?i ceilal?i, a?tepta cu cea mai mare ner?bdare sâ afle sub ce forma reap?rea iubirea refulat?. Femeile abia mai respirau. Procurorul Paravant î?i desfund? iar ??i, la iu?eal?, urechea pentru ca la momentul hot?rîtor s? fie degajat? ?i preg?t it? sa primeasc? r?spunsul. Doctorul Krokowski spuse: Sub înf??i?area bolii! Simpt omele bolii ascund o ac?iune deghizat? a iubirii ?i orice boal? cuprinde o iubir e metamorfozat?. Acum to?i aflaser? r?spunsul, de?i poate nu to?i erau în stare s?-l aprecieze cum se cuvine. Un suspin str?b?tu sufrageria, iar procurorul Paravant aprob? din cap , cu un aer semnificativ, în timp ce doctorul Krokowski continua sâ-?i dezvolte teza . Cît despre H?ns Castorp, el î?i l?s? capul în jos ca s? se gîndeascâ la ceea ce auzise ? i s? se întrebe dac? în?elesese bine. îns? neobi?nuit cum era cu asemenea procese abst racte ?i, mai ales, în urma nefericitei lui plimb?ri foarte pu?in preg?tit sâ gîndeascâ, aten?ia putea s?-i fie u?or ab?tut?, ?i chiar a fost imediat ab?tut? de acel sp ate din fa?a lui cît ?i de bra?ul ce-l prelungea, care se ridica ?i se îndoia spre c eaf? ca s? sus?in? cît mai de jos povara p?rului împletit, ceea ce se întîmpla chiar sub ochii lui Hans Castorp. Era enervant s? ai mîn? aceea atît de aproape de ochi, vrînd-nevrînd trebuia s-o prive?t i, sâ-i observi toate defectele ?i însu?irile omene?ti, ca ?i cum ai fi v?zut-o prin tr-o lupa. Nu, hot?rît c? n-avea nimic aristocratic aceast? mîn? destul de butuc?noas ?, ca de ?col?ri??, cu unghiile t?iate atît de neglijent, ?i nici m?car nu puteai fi absolut sigur c? degetele îi erau foarte curate, în schimb nu mai înc?pea nici o îndo iala c? pieli?a unghiilor era roas?. Lui Hans Castorp i se strîmbarâ col?urile gurii , dar ochii îi r?maser? fixa?i de mîna doamnei Chauchat ?i o senza?ie nel?murit? îl cup rinse, un fel de vag? amintire în leg?tur? cu cele spuse de doctorul Krokowski des pre unele tendin?e burgheze opuse iubirii... ra?ul era ceva mai frumos, acel bra

? adus la ceaf? ?i abia acoperit, c?ci I 144 THOMAS MANN ?es?tura mînecii era mai sub?ire decît a bluzei un voal foarte transpa. rent, astfel încît bra?ul p?rea înv?luit de o aureol?, un bra? care probabil ar fi fost mai pu?in gra?ios farâ voal. Era totodat? ginga? ?i plinu? - ?; dup? cum b?nuia el, r?coros. în ceea ce-l privea pe el, era limpede ca nu putea fi vorba de nici un fel de ten din?? burghez? de a se opune. Hans Castorp visa cu privirea fixata pe bra?ul doamnei Chauchat. Jn ce fel se îmbr acau femeile! î?i ar?tau pu?in de la ceafa, pu?in de la piept dînd alta înf??i?are bra ?ului cu ajutorul unui voal transparent... ?i toate femeile, din întreaga lume. pr ocedau în acela?i fel pentru a a?î?a dorin?ele noastre nostalgice. Dumnezeule, cît de frumoasa era via?a! Era frumoasa tocmai datorita lucrurilor fire?ti care împing fe meile sa se îmbrace atît de ispititor c?ci faptul acesta era, evident, foarte firesc , cît se poate de obi?nuit ?i acceptat de toat? lumea, încît aproape nici nu te mai gînd eai la el, îl tolerai în mod incon?tient ?i nu-l mai luai în seama. ?i totu?i, trebuia sa te gînde?ti la ele, î?i spuse Hans Castorp, pentru ca într-adevar sa-?i placa via? a ?i s? devii con?tient c? existen?a este o alc?tuire fermec?toare ?i, în fond, ap roape feeric?. Era de la sine în?eles ca femeile aveau dreptul, cu un scop precis, s? se îmbrace într-un fel fermec?tor ?i feeric, fara ca prin asta sa calce buna-cuv iin??; fiindc? aici este vorba despre genera?ia viitoare ?i despre perpetuarea n eamului omenesc. Dar ce se întîmpla cînd, bolnav? pe din?untru, femeia nu mai este pro prie maternit??ii? Mai avea vreun sens s? poarte mîneci de voal pentru a-i face pe b?rba?i curio?i în leg?tura cu trupul ei - cu propriul ei trup îmboln?vit? Evident ca nu avea nici un sens, era ceva ce trebuia condamnat, la urma urmei, ca un luc ru nes?n?tos, spre a fi interzis. C?ci a te interesa de o femeie bolnava era, în d efinitiv, tot atît de pu?in serios pentru un b?rbat, ca ?i... ca ?i interesul tain ic pe care odinioar? Hans Castorp îl avusese pentru Pribislav Hippe. Asta era, des igur, o compara?ie stupida, o amintire pu?in cam stingheritoare. Dar i se ivi în mi nte fara ca el sa fi intervenit, fara s-o fi chemat. De altfel vis?toarele consid era?ii i-au fost întrerupte chiar în acel punct, mai cu seam? prin faptul ca aten?ia i se îndrept? din nou c?tre doctorul Krokowski care ridicase glasul într-un mod sur prinz?tor. într-adevar, st?tea acolo, în picioare, cu bra?ele în laturi ?i capul înclina t într-o parte, înd?r?tul m?su?ei, ?i cu toata redingota lui. aproape sem?na cu Domn ul nostru Iisus Hristos pe cruce! încheindu-?i conferin?a, doctorul Krokowski p?rea ca face o prop'1" ganda intensa în favoarea disec(iei suflete?ti ?i c? invita, cu bra?ele larg deschise, ca toata asisten?a si vin? la el. Veni?i la mine, spunea el fara MUNTELE VR?JIT 145 nvinte, voi to?i care sînte?i n?p?stui?i ?i plini de suferin?e. Apoi mai orbi desp re râul ascuns, despre ru?ine ?i despre triste?e, despre ac?iunea liberatoare a an alizei, elogie explorarea subcon?tientului, preconiza retransformarea bolii în sta re sufleteasca adusa la suprafa?a, în planul con?tientului, îi îndemna pe to?i sa aib? încredere ?i le f?g?dui vindecarea. Apoi las? sa-i cada bra?ele. înal?? capul, aduna foile tip?rite de care se servise în timpul conferin?ei ?i ?inînd strîns teancul cu mîn a stînga ridicat? pîna în dreptul um?rului, întocmai ca un profesor, porni cu capul sus de-a lungul coridorului. Se scular? cu to?ii împingînd scaunele ?i, încet, începur? sa se îndrepte c?tre ie?irea pr in care ?i doctorul p?r?sise sufrageria. D?deau to?i impresia ca, printr-o mi?ca re concentrica, se îngr?m?deau spre el, din toate p?r?ile, printr-un acord comun, dar oarecum incon?tient, ior-fotind în urma fluiera?ului vr?jitor. Hans Castorp ra mave în picioare în mijlocul acestei forfote, cu mîna pe sp?tarul scaunului. Aici nu m a aflu decît în vizita, se gîndea; sînt s?n?tos ?i, slava Domnului, nici m?car nu-s luat în seama, iar la viitoarea conferin?a nici n-o sa mai fiu aici. O privi pe doamna Chauchat cum iese tiptil, cu capul plecat înainte. Oare se las? ?i ea disecat?? s e mai întreba el, ?i inima începu sa-i bata... Nu observase c? Joachim se apropia pr intre scaune ?i tresari speriat cînd varul s?u îi vorbi. Ai sosit în ultima clipa, îi spuse Joachim. Te-ai dus departe? Cum a fost?

- A, pl?cut, r?spunse Hans Castorp. Da, am fost destul de departe. Dar trebuie s a m?rturisesc ca mi-a f?cut mult mai pu?in bine decît nadajduisem. Fara îndoiala ca am întreprins aceasta plimbare prea curind, sau poate ca nu era chiar deloc indica ta. Deocamdat? cred ca n-o sa mai încerc s-o repet. Joachim nu-l întreba daca-i pl?cuse conferin?a, iar Hans Castorp nu-?i d?du p?rere a. ?i chiar mai tîrziu, ca printr-o în?elegere tacita, nu facura mei cea mai u?oara aluzie la conferin?a. ?ov?ieli ?i chibzuieli A?adar, mar?i, eroul nostru se afla de o saptamîna la cei de-aici. de SUs- ?i astf el se face ca, întorcîndu-se de la plimbarea de diminea?a, g?si ln camera nota de pl ata, nota de plata a primei lui saptamîm, o factura 146 THOMAS MANN cur??el executata, vîrîta într-un plic verzui, cu antetul ilustrat (cl?direa Berghof'-u lui înf??i?at? în susul hîrtiei într-o lumina seduc?toare), jar în partea stînga, cu un ext as din prospect, tip?rit pe o coloana îngus?a în care tratamentul psihic dup? cele ma i moderne principii" era subliniat cu litere spa?iate. Cît despre contul scris cu îng rijire, se ridica foarte precis la totalul de 180 de franci, dintre care 12 fran ci pe zi pentru pensiune ?i asisten?a medicala ?i 8 franci pentru camera, apoi 20 de franci la rubrica Taxa de intrare" ?i 10 franci pentru dezinfec?ie în plus suma era rotunjit? cu cheltuielile mai m?runte, ca lenjeria, berea ?i vinul consumat la masa în seara sosirii. Hans Castorp nu g?si nimic de obiectat atunci cînd controla socoteala împreuna cu Jo achim. Da, este adev?rat ca nu beneficiez de îngrijirile medicale, dar asta ma prive?te n umai pe mine ?i nu pot pretinde ?a-mi fie sc?zute. Cu dez-infec?ia îns?, domnii di n administra?ie fac o afacere buna, c?ci este imposibil sa se fi risipit de 10 f ranci H2CO pentru a dezinfecta camera în care murise americanca. în general îns?, treb uie s? recunosc ca e mai curînd ieftin decît scump, ?inînd seama de ceea ce se ofer?. ?i astfel, înainte de prînz, se duser? împreuna la administra?ie sa achite nota. Administra?ia" se afla chiar la parter: cînd ie?eai din hol ?i parcurgeai coridorul trecînd pe lînga vestiar, buc?tarii ?i dependin?e, nu se putea sa nu-i nimere?ti u?a , mai ales ca era limpede indicata printr-o placa de por?elan. V?dit interesat, Hans Castorp f?cu acolo cuno?tin?a cu sec?ia comerciala a întreprinderii. Era un b irou mic, dar bine utilat: o domni?oara dactilografa era ocupata la ma?ina ei, i ar trei func?ionari st?teau apleca?i peste pupitre, în timp ce, în camera al?turata, un domn care p?rea c? de?ine postul important de ?ef sau director, lucra la un birou mul?umindu-se sa arunce din cînd în cînd pe deasupra ochelarilor o privire rece, neutra ?i sfredelitoare în direc?ia clien?ilor. Cît i-au ?inut la ferestruica ghi?e ului, cît le-au schimbat cecul, pîna au încasat banii ?i li s-a eliberat chitan?a, ei p?strar? o atitudine severa, cuviincioasa, t?cuta, de oameni disciplina?i, a?a c um se potrive?te unor tineri germani care în orice birou ?i în orice institu?ie publ ica au respectul datorat autorit??ii; dar o data ie?i?i afara ca sa se duca la m asa cît ?i în restul zilei, vorbir? pu?in ?i despre organizarea sanatoriului Berghof, iar Joachim, ca unul stabilit mai de mult ?i deci versat, r?spunse la întreb?rile varului sau. Consilierul aulic Behrens nu era deloc proprietarul ?i ?eful stabili" mentului, cu toate ca, la prima vedere, puteai avea aceast? impresieMUNTELE VR?JIT 147 Deasupra ?i în spatele lui planau ni?te puteri invizibile, care, dorind sa amina c a atare, nu se manifestau decit prin mijlocirea biroului: era un nrtsiiiu de adm inistra?ie, o societate pe ac?iuni din care bucuros ai fi voit sa faci parte, c? ci dup? informa?iile ioarte verosimile ale lui Joachim, toate salariile foarte m ari ale medicilor ?i în pofida unor liberale principii comerciale, ac?ionarilor li se pl?teau anual dividende grase. Consilierul aulic nu era, prin urmare, un om in dependent, ci doar o roti?a din angrenaj, un func?ionar, un administrator în slujb a puterilor oculte, primul ?i cel mai sus situat, este adev?rat, sufletul a?ezamîn tului, acela care exercita o influen?a hot?rîtoare asupra întregii organiza?ii, dar în colaborare cu administra?ia, cu toate ca el, ca medic-?ef, era scutit, fire?te,

de orice activitate privind partea comerciala a întreprinderii. Originar din nordvestul Germaniei, se ?tia ca ajunsese de mul?i ani, împotriva planurilor ?i inten?i ilor sale, în acest post, fiind adus aici de so?ia lui, ale c?rei r?m??i?e se odih neau de mult în cimitirul din apropiere acel pitoresc cimitir de la Davos-Dorf, ac olo sus, pe versantul din dreapta, aflat mai spre intrarea în vale. Fusese încîntatoar e, m?car ca avusese o înf??i?are astenica ?i ochii bulbuca?i, daca ar fi sa judeci dup? fotografiile ce se g?seau împr??tiate pretutindeni în locuin?a consilierului au lic, cît ?i dup? picturile ie?ite din pensula sa de amator, pe care le ?inea atîrnat e pe pere?i. Dup? ce-i d?ruise doi copii, un b?iat ?i o fata. trupul ei sub?ire ?i sl?bit de febra a fost adus aici ?i, dup? cîteva luni, sfîr?i prin a se mistui cu desavîr?ire. Se spunea c? Behrens, care o adorase, fusese atît de afectat de lovitur a aceasta, încît o vreme devenise melancolic ?i bizar, ca a fost v?zut în plina strada rîzînd pe înfundate, gesticulînd ?i vorbind de unul singur. Apoi nu s-a mai întors la loc ul sau de ba?tin?, ci a r?mas aici: ca sa nu se îndep?rteze de mormîntul so?iei; îns? motivul hotarîtor a fost mai pu?in sentimental, c?ci el însu?i fusese atins de boala , astfel ca se convinsese", potrivit propriului sau aviz medical, ca locul sau era aici. A?a se face ca s-a instalat pe aceste meleaguri ca un medic con?tiincios, tovar?? de suferin?a cu cei a c?ror ?edere o supravegheaz?; care nu se mul?ume? te doar sa lupte împotriva bolii ca unul ce-a r?mas neatins de ea, ci anume ca unu l dintre medicii care, în ei în?i?i, îi mai p?streaz? urma, cîteodata destul de puternic , fapt ce are avantajele ?i dezavantajele sale. Fara îndoiala ca tov?r??ia dintre medic ?l bolnav trebuie încuviin?ata ca un fapt pozitiv ?i putem socoti ca nurnai acela care sufer? este în stare sa fie îndrum?torul ?i mîntuitoruJ erinzilor. Dar se p oate oare concepe o adev?rata domina?ie spiritual? 148 THOMAS MANN asupra unei puteri exercitate de cineva care face parte el însu?i din rîndul sclavil or oprima?i de acea putere? Poate s? dezrobeasc? acela care este robit? Pentru c ineva înzestrat cu o în?elegere simplista, medicul bolnav ramîne un paradox, o apari?ie problematica. într-un asemenea caz, cunoa?terea ?tiin?ifica a maladiei nu este mai curînd tulburata ?i încîlcita decît îmbog??ita ?i consolidata din punct de vedere moral? El nu prive?te boala în fa?a, cu ochiul limpede al adversarului, ci este stînjenit d e ea ?i nu ia f??i? nici o hotarîre; ?i cu toate precau?iile cuvenite, e?ti îndrept?? it sa te întrebi daca cineva care apar?ine universului bolii este interesat, în fond , sa-i vindece pe ceilal?i cu aceea?i putere ?i în acela?i sens ca un om s?n?tos, sau numai sa-i p?streze în starea în care se afla... O parte din aceste îndoieli ?i considera?ii Hans Castorp le m?rturisi în timp ce dis cuta cu Joachim despre Berghof' ?i medicul lui ?ef, îns? Joachim interveni, men?ionîn d ca nu se ?tia deloc daca consilierul aulic Behrens mai era bolnav probabil ca se vindecase de mult. Trecuse multa vreme de cînd practica medicina aici la început, cîtva timp, pe socoteala lui, facîndu-?i îns? repede un renume de bun diagnostician c u auzul lui deosebit de fin, cît ?i de pneumotomist foarte priceput. Dup? aceea, Be rghof'-ui î?i asigurase o pozi?ie permanenta, ?i de aproape zece ani numele sau er a strîns legat de cel al institutului... Apartamentul lui se afla la extremitatea aripii de nord-vest a sanatoriului, tocmai în fund (doctorul Krokowski locuia ?i e l în apropiere), iar acea doamna din vechea aristocra?ie, sora-?efa, despre care S ettembrini le vorbise pe un ton atît de mu?c?tor ?i pe care Hans Castorp nu apucas e s-o vad? decît în treac?t, avea grija de mica lui gospod?rie de v?duv. De altfel, consilierul aulic era singur, c?ci fiul sau studia undeva la o universitate german a, iar fiica se ?i m?ritase cu un avocat stabilit în partea franceza a Elve?iei. Tîn arul Behrens venea cîteodata în vizita, în timpul vacan?elor, fapt care se întîmplase numa i o data de cînd Joachim se afla aici, îns? acesta povestea ca, atunci, doamnele de la sanatoriu deveniser? agitate, temperaturile începuser? sa se ridice, geloziile provocau discu?ii ?i certuri în saliile de odihna, iar ora de consulta?ie a doctoru lui Krokowski fusese foarte aglomerata... Pentru consulta?iile lui particulare, asistentului i se rezervase o camera speci ala, situata în subsolul bine luminat al sanatoriului, al?turi de marea sala de co nsulta?ii, de laborator, de sala de opera?ii ?i de serviciul de radiografie. Se putea vorbi de un subsol, deoarece scara de piatra care MUNTELE VR?JIT

ci exprimau o agita?ie l?untrica ?i proveneau. în acel moment. impresia ca ai coborît pe trepte pîna sub nivelul solului. pe care era prins? cu pioneze cartea de vizita a medicului ?i spre c are coborai. Se apropie astfel de scara principa l?. dimpotriv?. un crepuscul profund. la cîteva picioare sub el impresie care îl amuza pe Hans Castorp cînd. micu? a. la cap?tu l coridorului. la ne voie. Dar lucrurile se prezentau astfel . Amintita u?a se afla in dreapta sc?rii. a?adar. dou? trepte. v?zu c? înd?r?tul ei era mult mai întuneric decît pe coridorul alb: str? lucirea clinica luminoasa nu se întindea. De altfel.149 ducea de la parter pîn? acolo d?dea într-adevar impresia coborîrii într-un fel de pivni? a. în sufrageria multicolora. a?teptîndu-l p e Joachim. gr?bi?i. în primul rînd. cînd la stînga. în urma plimb?rii pe care o întreprinsese In Proprie ini?iativ?. cu breton ?i cercei de aur. cînd ducea lingura l a gura. p?trunse în acea lume subterana. Cînd u?a se deschise. ?tiind ca. mai g?si ?i alte mijloa ce sa-?i ascund? aceasta sl?biciune -de pilda. cel mult. dup? toate aparen?ele. astfel ca înc?perile care formau aceast? pivni?a" se deschideau în fa?a. o iluzie perfect justificat?. cu toate ca aceasta pozi?ie ?rea în ochii lui o manifestare a lipsei de educa?ie care putea fi tolerata. se plimba de-a lungul coridorului. tînarul Hans Castorp începuse s? u?or stînjenit de f aptul ca. numai în vecin?tatea unor bolnavi dezb?ra?i de orice convenien?a. privind în gol cu ni?te ochi mari. în afara de în?epenirea demna a b?rb iei. apasînd batista pe gura. în mod precis ?i foarte direct. într -o dupa-amiaza. capul îi tr emura ca ?i bunicului s?u . care f?ceau sâ-i fo?neasc? juponul. pe un teren în pant?. ca sa-?i p?streze ?inuta. Dar toate acestea erau procedee penibile ?i n-a lipsit mult sa-i fie stricata acea pl?cere asociata cu mesele din pricina încord?rilor cît ?i a faptelor ie?ite din comun pe c are le putea observa în timpul lor. di n aceste încord?ri ?i fapte ie?ite din comun.?i Hans Castorp nu le nesocotea. fara ?â-?i ia batista de la gura. totul era alb pe alb ?i t oate u?ile l?cuite str?luceau ca ?i cea de la camera de consulta?ii a doctorului Krokowski. Doamna Chauchat întîrzia aproape totdeauna la masa. sa-?i mi?te capul cît mai mult cu p utin?a ?i sa discute cînd la dreapta. astfel ca înc?perea ce se afla în fund p?rea sa aib? înf??i?area unei celule. urmarind-o cu priviri furioase pe doamna cea întîrziata ?i n eglijenta. palizi ?i r?t?ci?i. va tresari ?i va sim? i cum i se r?cesc obrajii.acest tremufie 150 THOMAS MANN rat îi ap?rea cu regularitate in timpul meselor. apoi porni din nou cu pasul ei s?ltat ?i disp?ru în golul sc?rii tot aplecat? înainte. ?tiind ca s imptomele penibile împotriva c?rora lupta nu erau de natura pur ?i simplu fizica. v?zuse ie?ind pe cineva de acolo. Domnea o lumin? ?i o cur??enie clinica. înso?indu-?i varul care voia sa-?i fac? un masaj. Hans Castorp nu-?i putea ?ine picioarele lini?tite. ?i el nu era în stare sa-] opreasc? . Aveai. sa se r ezeme în coate din cînd în cînd ori s?-?i lase capul în mîini. cu o mînâ sub?ire ?i împodobit? cu inele. fiindc? Berghof'-ui era construit lîngâ un munte. pe cît î?i putu da seama Hans Castorp în cabinetul psihanalitic al doctorului Krokowski d omnea un semiobscur ce?os. ajuns jos. sup?rat. c?ci a?tepta pocnetul u?ii de sticl? care îi înso?ea în mod inevitabil intrarea. vîrîndu-?i nasul în farfurie. Urcînd treptele se apleca mult ca sa-?i ri dice rochia. pîna ajungea la masa ru?ilor bine". nu puteau fi explicate numai prin aerul local ?i prin efortul de-a se aclimatiza. ?i pîna ce nu sosea. decît pîna în prag. apoi. Dar acum renun?ase sa mai reac?ioneze. cu pa?i m?run?i. fiindc? parterul era situat mult de asupra p?mîntului. ?i de asemenea îi era foarte greu sa-l ascund?. ?i Hans Castrop o cerceta cu multa aten?ie în timp ce. merge . sa-?i sprijine antebra?ul stîng pe masa. sau mai ales. se opri pe nea?t eptate ca ?i cum ?i-ar fi amintit ceva. ba o data chiar proferase cu jum?tate de glas ?i printre din?i cîteva insulte ?i o exclama?ie de dezaprobare indignata. La început întorsese capul de fiecare data. avînd ve derea spre gradina ?i spre vale . Discu?ii la mas? La mas?. în realitate îns?. sub?ire.circumstan?e care contraziceau ?i anulau oarec um efectul ?i ra?iunea sc?rii. ceea ce se ?i întîmpla în adev?r. te reg?seai la nivelul solului sa u. din coridor. o doamna care sosise de curînd ?i al c?rei nume nu-l cuno?tea înc?. procedeu pe care nu-l putea folosi vreme îndelungata.

fara îns? ca ace asta repulsie sa-l fac? sa nu se lase influen?at ?i vr?jit de ele cu destula bun ?voin?a.a pîna acolo încît prefera sa-?i mu?te buzele sau. nu se putea l?uda nici m?car ca aveau vreo cuno?tin?? comun a. n-are inel. Acestea i le ?optea profesoara vorbind din pîlnia mîinii. c ? nu-i cu putin?a sa întoarce?i mereu capul spre ea ?i Dumnezeu ?tie ce-ar fi în sta re sa-?i închipuie daca ar observa. ce anume urm?reau aceste a?î?ari.. de?i te supe ri din pricina lor. fara ca ceilal?i s-o aud?. nu poarta verighet?. daca nu imediat. zise el. iar cuvintele rostite cu un fel de lascivitate îl p?trundeau pe bietul Hans Castorp pîna-n adîncul nn?ei. dar p e care Hans Castorp era dispus s? le considere c? pe un fel de leg?tura personal a îndep?rtata cu doamna Chauchat.. domni?oara Engelhart. a?a merge ea dar ce minunat merge întocmai ca o pisic u?a ce se furi?eaz? la farfuria cu lapte! A? vrea. în sfîr?it. Ar tre bui s-o privi?i m?car o data.. de fapt. face o gropi?a în obraz. de parca nu i-ar mai fi fost îng?duit sa dojeneasc? pe al?ii. iar faptul ciudat era ca Hans Castorp intuia. O oarecare nehotarîre îl f?cea sa simt? nevoia de-a auzi de la o a reia persoana confirmarea ca doamna Chauchat era o femeie delicioasa.. ci numai cînd vrea ea. fire?te. lucru de care ar fi putut foarte bine sa nu se sinchiseasc?. Nu rm'-a?i spus dumneavo astr? ca e m?ritat?? . Da. îi era ru?ine ?i ar fi fost inexact sa spui ca-i era ru?ine din p ricina doamnei Chauchat. îi era ru?ine d e cei din jur.. întorcea a nume capul în alta parte. iar singurul fapt cu care î?j d?dea o oarecare importan?a era de-a fi originara din Konigsberg. de aceea-i atît de neglijent?. în orice caz pe m?sura ce conversa?ia evolua. a mai mult. ca re st?tea la dreapta lui.astfel încît rupea de-âcasa cîteva vorbe ruse?ti merite destul de s?r?c?cioase. o faza mai înaintat? a ac estei rela?ii. ca merita s-o vede?i. sa schimb? m locurile ca s-o pute?i vedea ?i dumneavoastr? tot atît de bine. deoa rece nim?nui din sufragerie nu-i pasa nici de defectele doamnei Chauchat. în?eleg. Nu trebuie sa ridici ochii ca sa te co nvingi ca a intrat. aceste conversa?ii erau foarte neînsemnate sub raportul infor. ceea ce nu se întîmpla în otdeauna. A?a cum vorbe?te ?i zîmbe?te în clipa asta. în parte. domni?oara Engelhart se risipea în cuvinte ce m?rturiseau o admira?ie dezin teresat? pentru doamna Chauchat. tîn?rul dorea sa fie încurajat din afara în ni?te sentimente nipotriva c?rora atît ra?iunea cît ?i con?tiin?a lui opuneau o rezisten?a sus?inuta. dac-ar fi posibil. Fara a avea vreo preten?ie sau vreo speran?? pentru propria-i per soana. care de altfel îi repugnau. b a chiar vedea foarte bine. se considera r?spunz?tor în fa?a celo rlal?i pe scurt.Poc! exclama b?trîna domni?oara. e?ti totu?i silit sa-i iube?ti. 152 THOMAS MANN De altfel. printr-o mi?care afectata. Vrînd-nevrînd e?ti silit sa iube?ti ast fel de oameni. Fire?te. Dup? cum vad. în afara poate de profesoara. caracterul acestei rel a?ii pre?uia mai pu?in decît faptul în sine de-a exista ?i. c?ci. MUNTELE VR?JIT 151 Aceasta s?rmana f?ptur? în?elesese ca. . ma?iilor precise. c?ci. ba chiar se sim?ea o arecum complice la aceasta nepl?cere. n-o cuno?tea. ca a?a-zisa lui indiferen?a foarte neîndemînatic simulata din lipsa obi?nuin?ei sau a unui talent înn? scut . Este ea. este atît de fermec?toare. Acum da buna ziua celor de la masa. ci mai degrab? o amplificare. datorita susceptibilit??ii lui Hans Castorp fa?a de u?ile trîntite. între tînârul sau vecin de masa ?i oaica se stabilise o anumita rela?ie afectiva. îns??i sup?rarea este un mo tiv în plus sa te ata?ezi de ei ?i este o fericire cu atît mai mare ca. în plus. nici d e ru?inea lui Hans Castorp. îi era ru?ine pur 51 simplu.. ca. deoarece i se p?rea ca nu mai are dreptul sa se supere. de?i animat? de cele mai bune inten?ii din lume domni?oara Engel hart nu ?tia despre doamna Chauchat cu nimic mai mult decît oricare altul din sana toriu. e adorabil de copil?roasa femeia asta.nu însemna o sl?bire. e o f? ptura r?sf??ata. c?ci atunci cînd del?sarea lor te supar?. cu alte cuvinte dintr-o regiune apropiat? de frontiera ruseasc? . pe cînd îmbujorarea obrajilor de fata batrîna te f?cea sa te gînde?ti la temperatura anormala a trupului ei.

zise ea.. nu destul de grav pentru a fi silita s? tr?iasc? mereu prin sanatorii. . în ?inutu ri asem?n?toare. Nu m? mir? deloc c? lucrul acesta nu-i pe pl?cui doamnei Chauchat. Func?ionar în administra?ia ruseasca. Dar dumneavoastr? nu sînte?i impar?ial?. l-am ?tiut cu exactitate. ?i beau enorm. într-atît se sim?ea de r?spunz?toare pentru doamna Chauchat fa?a de Hans Castorp. Iar între timp î?i duce via?a aiurea. un so?. îns? dac? dori?i. Se poate spune câ tr?iesc desp?r?i?i ?i câ ea îi face. pentru un timp oarecare.. v-am spus doar c? nimeni nu l-a v?zut pe-aici. Sau poate g?se?te c? ar ar?ta prea a burghez? cu un asemenea i nel turtit. cîte o vizit?. Apoi t?cur ? o clip? amîndoi ca s?-?i revin? în fireMUNTELE VR?JIT 153 Hans Castorp continua s? manînce. într-o regiune atît de s?lbatica ?i atît de izolata. Trebuie s? fim dre p?i. â?a cum fac anumite domni?oare str?ine cînd sînt pu?in cam trecute... Totu?i. vreau s? spun c? d? femeii oarecum un aer de c?lug?ri?? ?i face din ea o pref?c ut?. în privin?a asta nu încape nici o îndoiala. nu i-ar mai lipsi decît leg?turica de chei. dincolo de Caucaz. . Doamne Dumnezeule. desp?r?it? de b?rba t. Iâr ei nu mesc aceasta un aperitiv. Cei de-aici b?nuiesc câ altele sînt cauzele. iar faptul acesta este cunoscut la noi în re giune. sînt aici.A?adar. c?ci ea este aceea care-l vizit eaz? cîteodat?. Faptul nu trebuie luat în sensul strict al cuvîntului.Vai nu. 154 .. De fapt. O fe meie atît de fermec?toare. are un alt nume de-acas?. ceea ce. n-o mai pot socoti un înger ?i vâ rog s? nu mi-o lua?i în nume de r?u. un asemenea inel are în el ceva cu ad ev?rat resping?tor ?i care te aduce la realitate. Probabil c? are alte motive. acolo a fost trimis. în orice caz. Verighet? ? Nu. în floarea vîrstei.Func?ionar. undeva prin Rusia. ceva în -a nov sau -ukov. deoarece e un simbol al robiei. poate ca-i l??e?te mîna. probabil fiindc? e bolnava. de da ta aceasta.E bolnav?. nu-i pentru prima oara aici? . este nu numai pentru a se bucura de mai multa considera?ie.. Mai mult. în sfîr?it. Nu. Hâns Castorp o privi în fa?a. în?eleg. ?i totu?i.. farâ îndoiala... ?ti?i. un fel de rachiu. nu prea des. destule persoane care-i ?tiu numele. undeva la r?s?rit. nu ?tim dac? ea îns??i nu-i r?spunz?toare. zise Hans Castorp. nu este deloc surpr inz?tor. dac? ea nu se simte absolut deloc bine lînga el. ceva liber ?i lipsit de prejudec??i în fiin?a lor. Doamne. Dar nu chiar atît de bolnava. numai atît. de parc? s-ar fi g?sit într-un greu impas ?i ar fi fost s ilita sa se scuze. în parte. Cînd o v?d ?i cînd m? gîndesc la defectul acesta pe care-l ?re de-a trînti u?ile. în fundul ?arii.îl cople?i?i cu toate defectele. într-o gubernie foarte îndep?rtata . .. pentru a?a ceva este p rea lipsita de prejudec??i.. Are nume fran?uzesc. De altfel. sînte?i prins? pîna-n vîrful degeor de prejudec??i care o favorizeaz?.. dar ea ?inu piept privirii cu un fel de s?lbatic? perplexitate. toate. nu poarta ?i asta m-a mirat ?i pe mine. dar l-am uitat. la urma urmelor. în Daghestan. din cînd în cînd. Mi s-a întîmpiat sa v?d unul. ea se g?se?te printre noi <ie mai bine de trei luni. pot sa m? interesez. ?tiu din surs? sigur a ca este m?ritat?. totu?i e func?ionar rus ?i.. F?r? îndoiala c? n-?re nici motive ?i ni ci poft? s? arate situa?ia ei civil? oric?rui b?rbat c?ruia îi întinde mîna. . ?tiu precis c? rusoaicele au. f?r? îndoial?. nu fran?uzesc. dincolo de Caucâz.. unul rusesc. func?ia asta desemneaz? de obicei o specie de o m destul de grosolan. cîteva ciuperci marinate ori o buc??ica de morun. îns? noi ?tim cu to?ii ca are. Poate c? nu-i place s? stea în Daghestan... o data pe an. nu prea am încred ere în ea. ?ti?i. avea o barba sur? ?i o fa?? dint re acelea ro?covane. înfrînîndu-?i tremuratul capului.. F?r? îndoiala îns? c? ?i so?ul trebuie sa aib? o vin?. de faptul ca nu pot tr?i "npreunâ. nu. e chiar pentru a treia oar?. s-o viziteze? Ce o cupa?ie are? ..Da. Daca Ias? sa i se spun ? doamn?. poate nu-i sta bine.. într-adevar. cum o mai sus?inea! Speriat de-a binelea..Profesoara p?ru încurcata. lucrurile stau invers. de alta natura. ?i. De ochii lumii cer cîte ceva de mîncare. to?i sînt extrem de corup?i ?i au o mare sl?bici une pentru vutki. zise: _ Dar so?ul? Nu se ocup? deloc de ea? Nu vine niciodat? aici. va rog sâ m? crede?i. în p?r ?ile acelea. De altfel.

contin ua totu?i sa se b?l?ceasc? într-o asemenea situa?ie tulbure. dar de ce oare va îmbujora?i de îndat? ce-i pomenita? Pr in urmare. Dar iat? ca l-am uitat. zise ea. ?i mai ?tiau. am g?sit. mai ales în cazul acesta special. cînd u?a de sticla fu iz bita. îns?. dar oare cum se nume?te în realitate? Vorbesc despre numele de bote z. îns?. Hans Castorp. sus. se compl?cea: în primul rînd. ?i în adev?r. atît fiecare pentru sine cît ?i în ceea ce îl privea pe celalalt. sa ?in? la doamna Chauchat ?i. lata. pentru ca în felul acesta sa poat? întreba în continuare: . da. domnule Castorp! Nu-i frumos din partea dumneavoastr? sa ma pune?i în încurc?tura cu astfel de aluzii. asta nu-mi spune n imic! Sta?i. îl ?tiu. întrucît va place atît de mult. Apoi îl repeta de mai multe ori ?i. sînte?i îndr?gostita de ea. dar în afar? de asta . C?ci. Nu cumva se nume?te T atiana? Nu. i se potrive?te foarte b ine. nici m?car nu nega?i ca o iubi?i! ?i profesoara. ce-i drept. a doua zi ea îi afla numele. Ceru sa i se repete numele ?i-l silabisi înainte d e a-l pricepe. A?i dormit bine? Pot sa sper ca a?i visat-o pe frumo asa dumneavoastr? Minka? Ei. de aseme nea. este evident c? trebuie sa-i cunoa?te?i ?i pr enumele. îi f?cea o pl?cere boln?vi cioasa ?i ocolita sa glumeasc? cu batrîna domni?oara care. ?optea printre buze. pastrînd o distan ?a rece ?i ironica.A?tepta?i pu?in. Profesoara ramase pe gînduri. lini?tindu-se la gîndul ca aici. pentru a fi pe placul tînarului. se silea sa-?i ascun d? tremuratul capului. ?i pe cînd vorbea în felul acesta. Amîndoi ?tiau ca mint . dintr-o voca?ie de mijlocitoare. . Dintr-o ?iretenie neobi?nuita ?i bine calculata o numis e apoi pe doamna Chauchat frumoasa Minka". care într-adevar ro?ise. facînd aprecieri în leg?tura cu înf??i?area doamn i neglijente". cu toate ca Hans Castorp nu resim?ea decît un pio-fund dezgust pentru asemenea lucruri încîlcite ?i nu tocmai c instite ?i ca. Buna diminea?a! spunea el. constata ca. dar ca bra?ele-i erau. Nata?a Chauchat? Nu. dar în acela?i timp ?si d?dea seama ca profesoara era con?t ienta de eforturile sale zadarnice ?i în plus observa. Sau în orice caz ceva în genul acesta. ca ?i ei îi tremura capul. de-a se sim?i tachinat? ?i de-a fi pusa în situa?ia sa ro?easc?. încerca sa vad? daca i se potrive?te. fara îndoiala. pot foarte u?or sa ma informez. nu risca prea mult procedînd astfel. în acela?i timp. nici Ninocica.Clavdia. ?i ca Hans Castorp n-o tachina pe profesoara decît ca sa poat? vorbi despre doamna Chauchat. ?i cum era sigur ca aceasta complice a lui va admite ?i va îng ?dui sfruntata r?sturnare de situa?ii. aple-cîndu-se ?i mai ta re peste cea?ca: Dar e ru?inos ce spune?i. Hans Castorp nu în?elese imediat. e minunat ca se nume?te astfel. ca avea chii prea de p?rta?i ?i ca ?inuta ei las? mult de dorit. cuprins de un adînc dezgust. spuse el. ?i nu-?i ascunse bucuria ce-o resim?i capatînd aceasta iniorma?ie de natura mai in . Era un joc straniu la care se pretau cei doi vecini de masa. p?rea mult mai tînara ?i mai nostima decît dm profil. nu-i Tatiana ?i nici Nata?a. De oarece este sigur ca n-o cheam? nici Katinka. putea s-o nec?jeasc? pe batrîna domni?oara. fiindc? astfel avea ?i ea o cît de modesta bucurie. nu era decît în vizita ?i în curînd va trebui sa plece-Cu o indiferen?a d isimulata î?i d?dea aere de cunosc?tor. l-l spuse la masa. dar. . în privin?a c?ruia ci. Toata lumea o sa observe ca vorbim despre ea ?i ca-mi spune?i lucruri care ma fac sa ro?esc.THOMAS MANN A?a vorbea cîteodata. în sfîr?it. Daca ?ine?i neap?rat. deoarece începuse. Cu o viclenie ce nu-i st?tea în fire. din punctul ei de veder e. se prefacea a crede ca e ntuziasmul domni?oarei Engelhart pentru doamna Chauchat nu era ceea ce reprezent a în realitate ?i el ?tia perfect de bine ce reprezenta .. f rumoase ?i cu o linie suava". privind spre doamna Chauchat cu ochii plini de vini?oare ro?ii. inde pendentul Hans Castorp. Se nume?te Avdotia. o ?tiau cu prisosin?a. v?zuta MUNTELE VRÂJIT 155 Hin fa?a. iar toata aface rea asta era destul de încîlcita ?i nu tocmai cinstita.. ca-mi sca p?. ?tiau amîndoi acest lucru.îi spun Minka". îi repugna ?i mai categoric. de parca acest entuziasm nu era decît un fapt în sine foarte hazliu. Doamna Chauchat se numea Clavdia. ca fiecare dintre ei o ?tia despre sine ?i despre celalalt.

ra?ionale ?i în fond feri cite. Ar fi fos t cu totul altceva daca o ocupa?ie. numai ca de data aceasta Hans Castorp îi d?dea mai pu?ina ate n?ie decît în primele zile. B?tea cu înd?r?tnicie ?i monoton. nu putea avea nimic comun cu o asemenea naiva p oezie. cînd se gîndea la doamna Chauchat. Este posibil ca cititorul sa fie ispitit sa considere ca persoa nei lui Hans Castorp ?i vie?ii lui interioare nu i s-ar potrivi decît expresii ca m ul?umit" ?i obi?nuit". de jos. Daca-n inima-mi p?trunde De pe buza ta! cînd. dar se râzgîndi u?or descump?nit . Un singur fapt îi procura îns? o mare satisfac?ie. ?i s? constatam ca. prînzurile din sufrageria cu ?apte mese aveau pentru Hans astorP un farmec destul de pronun?at. care începea a?a. socotindu-l de prost gust ?i plin de ° sensibilitate naiv? îl g oni cu un amestec de asprime ?i melancolie. dar se cuvine sa ne amintim ca. atît de în?elept si fericit organizata. ?i anume: cînd st?tea culcat î?i ascu lta inima. în calitatea lui de tînar înzest rat cu judecata ?i con?tiin?a. o asemenea leg?tura exi sta sau. cu toate ca. activitatea exaltat? a trup .tima. pentru moment. începuse s? dispre?uiasc? anumite feluri de a vorbi . nici prea simplu ?i nic i prea obi?nuit. Da. Iar între timp. îi p?rea rau cînd se sfîr?eau. nu-i mai spunea decît Clavdia . nu g?si un calificativ mai potrivit. el ar fi respins aceste cuvinte cu o ridicare din umeri. în curînd. daca vad bine. c?ci starea sa sufleteasca era muzical? ?i senzitiv?. Nu-i tocmai eleg ant. cum se spune de obicei. Dar nu era cazul în via? a de la . nu se ?tie unde. Ce-ncîntare minunata Vorba ta-mi strecoar?. O mica plimbare pîn a la cascada sau pîn? în cartierul englezesc ?i pu?ina odihna pe ?ezlong. Un MUNTELE VR?JIT 157 semenea lied plin de zel fierbinte era bun doar pentru un tînar mediocru care. Umbla încoace ?i încolo în vreme ce obrajii îi ardeau ?i cînt a mereu. ?i-l reg?sise în adîn cul amintirii un lied cu textul de o duioasa nerozie.Clavdia dumneavoastr? face cocoloa?e de pune. apoi condamn? ?1 alunga din el a cesl lied copil?ros. stînd în ?ezlong. De data aceasta.. inima din trupul sau batînd iute ?i deslu?it în lini?te. nu era nici o piedica ce merita sa fie luata în seama. sa se bucure de dejunul apropiat-în m?sura în care ex presia a se bucura" indica exact acest soi de a?teplare cu care vedea sosind noua sa întîlnire cu bolnava doamna Clavdia Chauchat. Da. ridicînd din umeri. el nu se putea bucura" pur ?i simplu la vederea ?i -n vecin?tatea doamnei Chauchat. la vreo serata sau la vreun concert de binefacere. cît dura cura principala de o dihna. c? ci pe acestea nu le-ar fi putut îndep?rta sau nesocoti în gînd. nici prea mul?umitor. daca griji sau sup?r?ri s-ar fi interpus.Berghof". iar dup? aceea. ?i cînd se a?eza din nou la masa era ca ?i cum nu 156 THOMAS MANN i1! s-ar fi sculat niciodat?. putea fi stabilita fara greutate. abia a?teapt? sa-?i d?ruiasc? inima" cu inten?ii bune ?i cu d ulci perspective de viitor unei gîsculi?e s?n?toase de acolo. daca i-ar fi fost propuse. T ocmai fredona un mic lied pe care-l auzise cîntat de un gl?scior de soprana. anume sa le trateze drept neghiobie". a?a cum se întîmpla aproape tot ti mpul de cînd era aici. Acum nu se mai putea spune ca b?tea de capul ei. La care profesoara r?spundea: . ?i în m?sura în care acest calificativ nu însemna ceva nici prea u?uratic. spuse E ridicol". Hans Castorp putea. se sim?ea înclinat sa rosteasc? asupra acestor versuri o jude cat? estetica. inima lui.Depinde de cine le face. în lini?tea prescr isa tuturora ?i care domnea asupra întregului Berghof'. Vea s? fie iar??i aici. Nu era o înt rerupere serioasa. devale ?i ca re astfel s-ar fi d?ruit" pe sine sim?a-mintelor îng?duite. Cît despre el ?i leg?tura cu doamna Chauchat cuvîntul leg?tura" îi apar?ine ?i no i ne declinam orice r?spundere . deodat?.acesta este un am?nunt c are merita sa fie men?ionat. f?r? mo tiv ?i f?r? nici o leg?tura cu sufletul. cînta în sine însu?i. ndicîn du-se de la masa de diminea?a. Pe Clavdia o prinde. . peste doua ore sau doua ore ?i jum?tate. îns? Wgîierea lui era ca. cel pu?in. ce se întîmpla? Mai nimic. ?i era tocmai gata s? adauge.

se stapîni cel pu?in dou? sau trei minute cu o voin?a de fier. adic? realiz? precis ca îl privea. îns? e întregi c?dea o ploaie ap? s?toare ?i monoton?. Hans Castor p n-avea decît sa se gîndeasca la doamna Chauchat . timpul este u n lucru extrem de enigmatic ?i e foarte greu sa-i explici esen?a! Sa fie oare necesar sa ar?tam fiecare dintre tr?irile discrete care încetineau ?i iu?eau totodat? curgerea zilelor lui Hans Castorp? Dar oricine le cunoa?te. A?a era. iar furtuni de o z?d?rnicie ridi cola . încît ea se întoarse surîzind. 158 THOMAS MANN P?cat! zise Joachim. nu mai st?tea de trai? Dar sim?i îndat? c a se uita la el. O numim dorin?a neînfrînata. Dar se pare ca este cu neputi n?a. putea urca într-o z i pe Schatzalp sau ca vom face vreo alta excursie. dou? tre imi din timpul cît î?i acordase se va fi scurs în curînd. de?i fiecare dintre ele se desf?? ura într-o a?teptare mereu reînnoita ?i se umplea cu noi tr?iri.ului putea fi u?or justificata printr-o stare sufleteasca pe m?sura.?i iar??i îi întîlni rivirea. A?adar. In sufletul lui Hans C astorp. Cînd se ivi al ?aselea prilej. Dar eu. în si ne. dup? ce doamna Chauchat se întorsese c?tre aceasta masa de doua sau de tre i ori. ca din întîmplare sau ca atrasa de o influen?a magnetic? ?i dup? ce de fiecar e data întîlnise ochii lui Hans Castorp. iar cînd cea de-a treia va începe se va vedea silit sa se gîndeasca la f?cutul geamantanului.. dore ?te ca partea cealalt? sa ia cuno?tin?a de starea în care se afla. Nu se putea spune ca ningea. ?i nu ceda decît în clipa cînd fu sigur c? ochii de kirghizâ nu-l mai urm?resc o comedie stranie pe care doamna Chauchat nu numai c a avea voie. sim?i. cu cele trei saptamîni ale mele. Ma odihnesc mai bine tr?ind de azi pe mîine fara prea multa varia?ie. dimpotriv?. Despre cei doi bunici ?i plimbarea cu barca în amurg Timpul era din cale-afara de urît .în privin?a asta nu avea noroc în scurta lui ?eder e prin aceste locuri. Sa n?d?jduim ca ultima ta saptamîna aici v<j fi mai buna.. Crezusem ca.izbucneau trezind ec»uri care se rostogoleau îndelung. Hans Castorp se pref?cu ca se uita foar te atent. faptul n-are nici o noima. ce?uri dese umpleau valea. Varia?iile se cuvin veteranilor de aici. deoarece Hans Castorp e ra l?murit asupra caracterului absurd al cazului sau. I n fa?a acestui surîs. neîncrederea ?i bucuria se ciocnir? în sufletul lui. ?i nu pe un Schatzalp o arecare.. Daca nutrea s peran?e. A cincea oara nu-l mai surprinse imediat.. Este îns? limpede ca oricine a ajuns acolo unde ajunsese el. Dar Hans Castorp r?spunse: Sa l?sam asta. se MUNTELE VR?JIT 159 't? ?i a Patra oara ~ de data aceasta cu premeditare . cu o st?ruitoare nepl?cere la o doamna cu fa?a plin? de co?uri care se apropiase de masa lui ca sa vorbeasc? cu batrîna m?tu?a. voj?. între . iar privirea lui r?spunse cu atîta rab?. n-am nevoie de nici o varia?ie. Ultima excursie nu prea m i-a reu?it. Era imposibil ca doamna Chauchat sa nu fi b?gat de seama firele care se înnodau într e o anumita masa ?i masa ei. Dar se mai întîmpla ?i altceva. A doua saptamîna era pe sfîr?ite. dar chiar trebuia s-o p?trund?. reîmprosp?tarea ini?ial? a ideii de timp trecuse de mult. îndeplinirea lor cît ?i dezam?girea îl a?teptau aici.pentru a trai sentimentul corespunz?tor b?t?ilor inimii lui. ?i chiar în cazul mai judici os ?i mai plin de promisiuni -c?ruia i s-ar putea aplica textul anost al micului lied Simt fluturarea ciudatelor gînd uri ele nu se puteau desf??ura altfel. Nu-mi arde deloc de asemenea aventuri. de pe acum zilel e începuser? sa zboare în lini?te ?i cu discre?ie. luîndu-ne ceva de mîncare. Plictisul nu-l chinuia. iar el ghici . adic? se sim?ea prins ?i preocupat de locul unde se afla. c?ci sînt absolut obi?nuite în neînsemnatatea lor sentimentala. Da. sau mai bine zis acolo unde avea sa ajung?. 0 îngrijorare care cre?te. începuse sa se teama ca sfîr?itul ?ederi i lui se apropia cu prea mare repeziciune. pentru ca marea fine?e ?i stapînire d e sine ale lui Hans Castorp s-o pun? pe gînduri.?i se gîndea la ea .de altfel era atît de frig încît Se ?i d?duse drumul la caloriferul din sufrage rie . Exigen?ele rafinamentului sau erau considerabile. chiar daca. iar dorin?a neînfrînata a lui Hans Castorp era ca ea sa observe cît mai mult cu putin??. A?a e f?cut omul.

Jo achim se gr?bea mereu sa plece. Dar a?a cum st?tea. nu avea o ?inuta frumoasa. gata-gata sa cada la pamînt. ?i dispusa parca sa arunce vina pe el.uitînd ca erau la o d ep?rtare de vreo opt metri ?i c? pe deasupra îi mai desp?r?ea ?i o masa de parca s -ar fi întîmplat o catastrofa daca ?ervetul ar fi atins pamîntul. iar din adîncul acestui orgoliu se înal?? un sentiment de superiori tate de care nu putea ?i nici nu voia sa se lepede în prezen?a f?pturii ?i a felul ui de-a fi al doamnei Chauchat. de?i într-un sens negativ. umoristul cu parul cre?. în afara doar de cei cu care lua i masa. iar faptul ca b?t?ile sale de inima proveneau din aceea ca se gîndea la Clavdia" n u era suficient ca sa zdruncine convingerea nepotului lui Hans Lorenz Castorp ca el nu putea sa aib? nimic comun cu aceasta str?ina desp?r?it? de so?. dar neprecizate. dar ?i el. nu obligau la nimic ?i nu puteau în nici un fel sa-l angajeze. afara de asta. dar pe care Hans Castorp le b?nuia ?i le respecta. ca sa nu scurteze timpul rezervat pentru cura de odihna de seara. ?inînd amîndoua mîinile în buzunarele jachetei de â ja sfîr?itul micului . grup format din domnul cu pieptul c?zut. ridicîndu-se pe jum?tate de pe scaun. C?ci într-o buna m?sura dezaprobarea sociala ar fi fost îndrept??it?. Hans Castorp avea prea mult bun sim? c a sa aib? vreun orgoliu personal. adesea. f?cea cocoloa?e de pîine ?i mai mult ca sigur ca-?i rodea unghiile. l-am repro?at caracterul desfrînat al dorin?elor. ?inînd cap?tul ?ervetului. dar un orgoliu de o esen?a mai generala ?i de o origine mai îndep?rtata era întip?rit pe fruntea lui ?i în jurul ochilor cu privirile pu?in somnoroase. admitea ch iar ?i împrejur?rile care constituiau o piedica. cu chipul întunecat ?i oarecum iritata de aceasta spa ima absurda. privirile lor se întîlnir?. Hans Castorp trai acest incident ca pe un triumf ?i i se d?rui în întregime. dar care se reducea. doamna Chauchat se retr?gea fara nici o excep?ie. dar oricare ar fi fost. c?ci timp de doua zile. la dou?zeci de minut e.doua feluri de mîncare. sau poate din alte motive de s?n?tate pe care nu le m?rturisea. Tres ?rind enervata. în mijlocul cunoscu?ilor ei o bi?nui?i. ?i a c?rei existen?a era în realitate adic? în afara de acest e legaturi ascunse . 160 THOMAS MANN î?i d?dea seama foarte bine ca Joachim avusese perfecta dreptate cînd îi atr?sese aten ?ia ca aici nu era deloc u?or sa faci cuno?tin?e. înfruntîndu-i ochii) ?ervetul doamnei aluneca de pe genunchi. dup? cina. se mai uita o data în direc?ia lui. ele nu tindeau defel sa ajung? la ni?te rela?ii de societate cu doamna Chauchat ?i. izbea u?ile. ?i pe cînd se uita u unul la altul . reu?i sa-l prind?. Legaturile dintre el ?i rusoaica. îns? c um aceste schimb?ri în aitudinea doamnei Chauchat i se adresau cu siguran?a numai lui. dar ?i batjocoritor. întinse mina. în plus. adic? în cupnnsul a zece dejunuri. deloc justificata.. ba intrînd renun?ase chiar sa se mai prezinte" asisten?ei. C?ci. în fond. ?i care se întrunea în fundul salon a?ului ce p?rea rezervat celor de la masa ru?ilor bine".separata de a lui prin pr?p?stii adinei ?i de ce sa n-o spu nem? al?turi de care n-ar fi putut înfrunta nici una din critici le la aceste defe cte. critici pe care le g?sea îndrept??ite. urzite de privirile ?i micile lui viclenii se desf??u rau în afara convenien?elor sociale. care nu p urta verigheta. Dar con tralovitura nu întîrzie. La cî?iva centimetri de parchet. schi? a brusc gestul de a voi sa se repead? orbe?te în ajutorul ei . era °tu?i limpede ca între ei d?inuia o leg?tura. ?i a«t putea fi de ajuns. în timpul acelei ore care prilejuia un fel de via?a de so cietate.. îi v?zu elanul stapînit ?i sprîncenele ridicate. Hans Castorp st?tea la pînda. cum spunea el. t?cu tul doctor Blumenkohl ?i tinerii cu umeri îngu?ti. potrivit programului. î?i petrecea via?a prin toate sta?iunile climaterice posibile. do amna Chauchat nu-?i mai roti privirile prin sufragerie. apl ecata într-o parte spre podea. încordate. apoi se întoarse surîzînd.bolnava îl supraveghea cu un aer vag. doamna Chauchat se întoarse alene ?i-?i roti privirea prin sufragerie. Ceea ce era dureros. a?a urn avea obiceiul. iar H ans Castorp r?spundea cu o nestr?mutata îndîrjire (strîngea chiar din din?i. Faptul ciudat era ca resim?ise o deosebita bucur ie dîndu-?i seama foarte bine ?i poate perl" tru prima data de superioritatea unei origini atît de îndep?rtate în clipa cînd o auzi pentru întîia oara pe doamna Chauchat v ind germanaMUNTELE VR?JIT 161 t?tea în picioare. c?reia îi c?zuse prad?.

bun? sau rea. î?i f?cea cura de odihna. înainte de toate. sa-?i supravegheze st?rile suflete?ti. ap?rea ?i luneca fara zgomot spre scara. tensiunile. în timp ce se ?i afla la masa. a?tep ta cîteva clipe. spunîn. Apoi cobora înaintea lui. posibilitatea. considerîndu-le drep t sensul ?i con?inutul adev?rat al vacan?ei sale. De doua ori împinse vicleni a ?i mai departe. Cum °amna Chauchat venea la masa de obicei mai tîrziu. de-a lungul cori dorului. iat? o idee ce nu-i putea trece prin cap. du-i ca-l va ajunge din urma. exista. în a?teptare. satisfac?iile ?i decep?iile rezultate din legaturile sale delicate cu bolnava. îns? cu hotarîrea de-a pa?i în fa?a ei ca ?i cum i-ar fi ignorat prezen?a. ba chiar necesitatea de neînlaturat a unor des e întîl-nin. cea cu num?rul ?apte. întoarse ochii cu indi feren?a ?i trecu pe lînga el în ??a fel încît aceast? întîmpl?re nu putea s? aib? nici o va oare. în sufragerie. î?i mi? a în mod inutil umerii. Prima dat? cînd recu rsese la acest truc. mi-am uitat batista. continu? sa tr?iasc? numai pen tru ele ?i s? lase ca dispozi?ia sa. în sala comuna. sa între?in? o convorbire cu alta bolnava. fapt care lui îi insufla o mîndrie cum nu mai sim?ise înc? niciodat? m?car c? era dispus în acela?i timp sa sacrifice mîndria pentru încîntarea ce i-o d?dea aceast? delicioasa p?s?reasca. oar e totul nu s-ar sfîr?i. o circumstan?a strîn s legata atît de caracterul îndoielnic al întregii ei existen?e. e? îl m?sur? de la oarecare distan?a. Pe acest drum. f?cea calcule ?i-?i Punea creier ul la contribu?ie ca sa îmbun?t??easc? aceste ?anse. unde c?pitanul Miklosich stin sese mai deun?zi lumina). ?i cu toate ca doamna Chauchat locuia la alt etaj decît el . la fiecare pas. ?i f?cea efoituri. de?i resim?ea un soi de spaima vazînu-se închis într-un asemenea provizorat prielnic. cît ?i de atitudinea di stanta a lui Hans Castorp izvorîta dintr-un sim?amînt de precau?ie. de sus ?i pîna jos. ?inîndu-?i parul cu mîna. Totu?i. de altfel. mergînd de la o scara la cealalt?. Condus de un instinct favorizat de starea în care se g?sea. parcurgea coridor ul cît era de lung pentru a trece pnn fa?a u?ii unei camere bine cunoscute. dup? o saptamîna sau o saptâmîn? ?i jum?tate. c va începe practica la Tunder & Wilms"? Este adev?rat c?.la primul (?i. pentru c?. întrun spa?iu limitat. sa depind? numai de desf??ura rea lor. dar cînd se apropie. î?i prelungea toaleta. pe lînga cele cinci dejunuri. c?ci în fiecare clipa cunoscuta u?a putea sa se deschid? lucru care se întîmpla de mai multe ori: pocnea cu zgomot în spatele doamnei Chauchat care. chiar aceea de sub acoperi?. doamna Chauchat era bolnava. de diminea?a pîna seara. sim?indu-i cu înfior?ri ?i furnic?turi privirea în spate. hot?rî sa întîrzie ?i Pu?in. fara energie. s? vorbe asc? în germana. era putred? pe din?untru. sau Hans Cas torp era acela care mergea înainte. iar cît prive?te restul.. în limba materna a lui Hans Castorp. care în f a?a tribunalului ra?iunii a propriei sale con?tiin?e fundate pe ra?iune nu avea deloc preten?ia sa fie aprobata. ca ?i cum ?i-ar fi v?zut de necazurile lui î?i înfunda mîinile în buzunarele hainei. cu o privire mai curînd o braznic? ?i îndr?znea??. fara îndoia la o tovar??a de cura de odihna. c?ci tr?iau unul lîng? altul. Nu. ca sa spunem a?a. a?a cum începuse. pipaindu-se cu amîndoua mîinile: Poftim. dup? cum o uZi Hans Castorp care trecea. Iar faptele acestea cît ?i altele ca lipsa oric?ror griji ?i necazuri -Wa ns Castorp le g?sea minunate.." ?i se urca pentru ca el ?i Clavdia" s? s e întilneasca. cît socotea c? e necesar. în ceea ce-o privea.. Dimpotriv?. f?cea febr?. o ?ansa. d?dea ?i el un mic ajutor împrejur?rilor. a caut? so cunoasc?. tu?ea tare lovindu-se cu pumnul în piept-?i toate acestea nu mai ?i numai pentru a-?i manifesta totala indiferen?a. ca s-o întî asca pe drum. î?i oferea la fiecare pas. cum afla Hans Castorp de la prof esoara.jun. apoi cobo-ra la primul etaj ?i ajuns acol o nu mai continua sa coboare aceea?i scara ci o apuca pe alta. ?i se ostenea. continua. infinit mai primejduos ?i de un farme c mult mai subtil decît atunci cînd mergea înaintea sau înd?r?tul ei. într-un cuvînt: Hans Castorp nu considera legatma t?cuta cu aceasta persoan? neglije nta din societatea unor asemenea oameni decît ca pe o aventur? de vacan?a. îi spunea varului sau cu un aer nec ?jit ?i plictisit. a doua oara se uita la el nu numai de departe. împrejur?rile înlesneau aceasta preocupare. nu era gata 162 THOMAS MANN cînd Joachim venea sa-l ia ?i î?i l?sa v?rul sa porneasc? înainte. în bine sau în râu.. mergînd pîna la a-?i întoarce cap . încîntatoare de altfel. ceea ce era cu totul altceva. O s? trebuiasc? iar sa m? trambalez pîna sus. ci tot timpul îl privi în fa?a cu un aer hotarît ?i chiar pu?in încruntat.

ba chiar pusese la cale acest lucru. c? ci. cît ?i mai tîrziu. cînd se \a ivi o anumita împrejurare. De altfel. proeminen?a accentuat? a pome?ilo r plasa?i foarte sus: ei presau puternic ochii a?eza?i excep?ional de departe un ul de cel?lalt. culoare ?i expresie sem?nau într-un mod izbitor ?i aproape înspaimîn tator cu cei ai lui Pribislav Hippe! Sem?nau" nu era deloc cuvîntul potrivit c?ci e rau aceia?i ochi.. a unui sfat. la ?es". ?i faptului ca-l în tiinise iar??i pe nbislav. la fel era ?i jum?tatea superioar? a chipului. iar tînarul Hans OrP v?zu c? avea nevoie de un ajutor ?i în sine însu?i sim?i imbol-nelâmurite.absolut totul era aidoma ca la Pribislav. ai c?rui ochi c? p?taser? în ultimele luni o expresie trista ?i care ridica din umeri cu o violen?? dispre?uitoare. prin pozi?ie. bravul ?i cinstitul Joachim. ace?ti ochi îngu?ti de kirghiza ?i (în orice caz. inexistenta alt?dat? . facîndu-i oblici ?i totu?i dînd obrajilor o adîncitur? sua va care. Prin urmare cinstitul Joachim era acolo. p?rea sa accentueze senzualitatea buzelor rasfrînte. de asemenea.care. la doamna Chauchat nu f?cea decît sa dea iluzia s?n?t??ii. Niciodat? înc? nu v?zuse chipul doamnei Ch auchat atît de aproape ?i atît de limpede în toate am?nuntele lui: putuse s? z?reasc? chiar ni?te fire de pâr scurt care ie?eau din împletitura cozii blonde. totu?i. ?i care. deoarece el însu? i nu c?utase altceva. dar în acela?i timp sim?ea ceva ca o îngrijorare ce se în?l?a din el. ca sa întrebuin?am termenul cu care doamna Stohr numea acest ustensil: ea. pîn? ?i albea?a u?or îmbujorat? a pielii ?i culoarea s?n?toasa a obraj ilor . f?r? îndoiala. c?ci nu-?i d?du seama exa ct cum fusese decît abia dup? ce trecuse. plictis indu-l ?i hâituindu-l pe consilierul aulic Behrens. al?turi de el. printr -o privire piezi?a ce nu urm?rea sa vad? ceva. Era ceva tot-atâ promi??tor.l spre el cînd se g?si în dreptul lui fapt care-l p?trunse pe bietul Hans Castorp pîn? -n str?funduri. la rîndul ei. tenebroas? ?i împ?ienjenit? re. gesturi în c?utarea unui ajutor. a unui sprijjn. de un cenu?iu-albastru s au de un albastru-cenu?iu. Insa cea mai categoric? dintre ele era. iar acesta din urm? nu-l privise altfel atunci cînd se întîlnisera în curtea ?colii. Ca s? ajung? mai repede acolo ?i sa cî?tige pu?in din timpul ce se risipea aici cu atîta u?urin? a. cum era numita i lumea celor s?n?to?i. Dar erau mai ales ochii în?i?i. asta era p?r erea lui Hans Castorp) de-o forma în adev?r fermec?toare. acolo în cîmpie". si ca prin f?ptura do amnei hauchat fostul sau coleg îl privea cu ochii lui de kirghiz . de un exotism nordic ?i misterios. zvîcniri instinctive care se framîntau ?i puteau fi luate 164 THOMAS MANN drept încerc?ri. culoarea mun?ilor îndep?rta?i. care avea forme atît de tranii . cîteodata. nici nu se cuvenea s? fie comp?timit. pentru a-?i lua în primire serviciul atît de mult rîvnit. acel nas u?or t urtit. începuse. chiar ?i as ta însemna a fi închis împreun? cu inevitabilul.îns? pentru el obi ?nuite de multa vreme . cu o u?oar? dar evident? nuan?a de dispre?. ce b?tea u?o r într-un ro?u-ararni"' MUNTELE VR?JIT 163 f ind încol?cit? foarte simplu în jurul capului. cu ceea ce nu putea fi aturat ?i se împ letea cu o fericire plina de îngrijorare. totul. înspre tîrnple. ?i as tfel î?i aduse aminte de mai multe persoane la care ar fi putut eventual sa recurg? în nevoie. aparen?a aceasta era doar rezultatul superficia l al curei de odihn? în aer liber . Era acolo.da. Faptul era tulbur?tor în toate privin?ele. pe a l c?rei chip era întip?rit? atita neru?inare. o sp aima asem?n?toare cu sentimentul de-a fi închis împreuna cu întîmplarea prielnica într-un spa?iu îngust: iar starea ui sufleteasca se datora. se topeau într-o colora?ie nocturna ochii Clavdiei ce-l cîntarisera de foarte aproape ?i ca . nelini?titor ?i aproape amenin??tor. Dar întîlnirea îl zgudui atît atunci cînd se petrecu. ca la to?i ceilal?i de aici. Joachim. prin a se supune regulamentului ?i prescrip?iilor cu toat? co . ce te îndemnau s? le p?trunzi taina în m? sura în care aceste caracteristici ?i propor?iile lor erau greu de precizat.Joachim cu Heinrich cel albastru" în buzuna r. Hans Castorp era entuziasmat de aceasta coinciden??. m?car câ-l uitase de multa vreme. ca sa poat? pleca. a?adar. cînd se gîndi la ea. c?ci nu fusese decît o distanta de cîtev a palme între fa?a lui ?i fa?a ei..?i care-i pl?ceau mai mult decît orice pe lume: forme exot ice ?i caracteristice (c?ci numai ceea ce ne apare straniu ni se pare ca are car acter). încît Hans Castorp era înspaimîntat de fieca re data pîna în adîncul sufletului.

în anumite clipe. i se p?rea aproape ciudata ?i de-a-ndoaselea. cînd vremea se r?cea. în felul acesta. din cîmpi e. Fâra îndoiala. Se gîndea la consilierul aulic Behrens ?i la sfatul lui absolut dezinteresat" de a t r?i exact la fel ca ?i pacien?ii. cea mai înalta autoritate ?i doar dup? o autoritate p?rinteasc? tînjea inima nelini?tit? a lui Hans Castorp. îns? u-l lini?tea deloc. Consilierul î?i îngropase so?ia aici. acolo devale. ceva incontestabil ?i firesc. nu reu?ise s ? se gîndeasca la consilierul aulic cu încrederea datorat? de un fiu. într-un pachet bine f?cut. Consilierul aulic Behrens avea pârul a lb ?i ca atare ar fi putut fi tat?l lui Hans Castorp. nimeni n-avea h abar despre aceasta arta ?i regulile ei. ca pe oricare alt serviciu. în fiecare seara dup? cina. era conduc?to rul stabilimentului. pentru ca prezen?a lui sa fi putut fi de vreun ajutor oarecare Iu' MUNTELE VR?JIT 165 u ns Castorp. cu titlul de încercare oarecum. de ci s-ar fi putut spune c? are mereu tem-Peratur?. Dar dac? Joachim era atît de gr?bit sa scurteze reuniunea de seara. în adev?r. într-o adev?rata mumie. Desigur. în arta de a se înf??ur? dup? toate regulile ?i era aproape mirat gîndindu-se ca. Hans Castorp nu era decît de doua saptamîni aici. s?n?tos ?i sincer o t?rît sa vindece oamenii. ceea ce era bine venit. deoarece îl re?inea mormîntul. Joachim î?i zorea v?rul sa p?r?seasc? societatea ca s?-?i înceap? cura de odihn?. deoarece nu folosea termometru l. iar Hans Castorp price puse ca acesta era motivul ce-l gonea pe Joachim. C?p?tase de pe acum multa abilitate în mînuirea celor doua paturi cu ajutorul c?rora te putea i transforma. ea îns??i. Joac him era mult prea preocupat de e' însu?i. iar acea nelini?te care-l f?cea s? se reîntoa rc? în sine însu?i. Marusia care rîdea mereu. îi era chinuit? de o grimas? atît de ciudat de îndurerata. era un fapt straniu.. în mod vremelnic. v?zuta din acest loc. oricît încercase. luîndu-?i chiar ?i temperatura. ?i totu?i. începuse s? devin? în ochii lui ceva de o sfîn ta inviolabilitate. subterfugiul sau zilnic îi f?cea cinste. Da. respectîndu-le din dragoste pentru regulament în sine. Marusia cu pieptul mare. Dar acest lucru putea fi doar o iluzie. pentru ca ace?tia s? fie în stare cît mai repede sa se reîntoa rc? la cîmpie. c?ci Joachim st?tea de cinci ori pe zi la aceea?i mas? cu Marusia ?i cu batista ei muiata în parfum de portocale? Oricum ar fi fost. pe care Joachim îl respecta cu stiicte?e. astfel c? via?a de jos. cînd lumea era adu nat? abia de un sfert de or?. îns? pe care Hans Castorp îl ?tia precis de cînd înv? ?ase atît de bine sa în?eleag? de ce chipul lui Joachim se p?teaz? p?lind ?i de ce g ura. civilul. C?ci c hiar Marusia. purta un mic rubin la deget ?i împr ??tia o mireasm? de portocala. dar i se p?rea c? trecuse mult mai multa vreme. unde sa-?i îndeplineasc? serviciul? brajii îi erau ve?nic alb?strii. atunci cînd îl auzeai pe consilierul aulic vorbind puteai sa-?i închipui . unde avea de gînd s?-?i petreac? vac an?a. ?i la Settembrin i care pufnise în rîs cînd aflase câ-i fusese dat un asemenea sfat ?i care-i fredonase di n Flautul fermecat. Era oare ?i Joachim încarcerat" ba înc? ?1 mai puternic ?i m ai ap?s?tor decît el însu?i. deoarece se sim?ea atras de ea într-un mod prea cumplit. Da. în c?utarea unui sfat ?i a unui sprijin. se gîndi ?i la ace?tia doi. cel pu?in a?a i se p?rea lui. culoarea fe?ii putea fi sa doar pe seama aerului: Hans Castorp însu?i si m?ea zi de zi o 166 THOMAS MANN fierbin?eala uscata. asta se mai datora ?i unui alt motiv ce nu-l m?rturisea. Acum îi trecuse oare? Era. iar regimul din sanatoriu. dar ?i pentru ca el însu?i usese u?or atins. care altfel ar mai fi z?bovit înc? mult timp cu privirile a?intite spre micul salon al ru?ilor. se în?l?? iar??i în el. iar lui Haiis Castorp i se p?rea cîteodata ca atît exemiul frumos al lui Joachim referitor la con?tiinciozitatea cu care î?i f?cea ura cît ?i sfaturile de cunosc?tor pe care i le dddea în privin?a aceasta aveau în ele ceva îngrijor?tor. pu?i n cam ciudat ?i apoi r?m?sese pe loc.. dar în acela?i t imp Hans Castorp se mira de el însu?i. era cît pe ce sâ-l ajung? pe Joachim în precizia gesturilor. Pe deasupra. ca sâ-?i dea seama daca se va sim?i mai bine.n?tiinciozitatea de care era în stare. c?ci a îndeplini aceast? datorie însemna ca-?i înd epline?te datoria lui. trecuse printr-o durere care-l f?cuse. c?ci exactitatea lui militar ? intervenea oarecum în ajutorul lui Hans Castorp. dar putred pe din?untru. lua parte ?i ea de cele mai multe ori la aceste reuniuni.

cu toata seriozitatea de car e era în stare. ?i. fara ca tot ?i s? se poat? numi un homo humanus. mai ales cînd îi priveai obrajii alba?trii ?i ochii înl?cri ma?i de parca ?i-ar mai plînge înc? so?ia. se gîndi el surîzînd în sine. sa vina o clipa la masa verilor. între Hans Castorp ?i profesoara. exemplu cînd dejunul odat? terminat. cîteodata. î?i îng?duia acest fapt.. Mi-am luat catrafusele! Observ ca aici e o alt? at mosfera în ce ma prive?te. un oareci ne. ?i-?i mai amintea cum îl numise fla?netar ?i cu m încercase sa-l dea afar? din visele sale deoarece îl deranja.. spunea el.jnfigîndu-se acolo. ?i -?j mai aduse aminte ca-l numise ?i un suflet confuz". da. care vorbe?te întruna despre cumnatul" ei. cît ?i studierea lui Settembrini cu spiritul lui de opozi?ionist. g?sea ca nu prea e rec onfortant sa se gîndeasca la consilierul aulic Behrens. spunea el. Settembrini cu pantalonii lui in arouri se ridica primul ?i cu o scobitoare în gura pornea alene de-a lunul sufrageriei cu ?apte mese. de?i o asemenea analiz? critica putea degenera în vorb?rie plîngarea?a ?i lipsita de orice noim?. prelungeau plimb?rile prescris e de tratament pîna la banca de sub peretele muntelui sau pîna în Platz. Sîn? la cap?tul puterilor. dar cu toate acestea. Acest fanfa ron ?i homo humanus. Sau tr?gea un scaun. fire?te. Ce sa mai vorbim de berarul ?la. c?ci mai ?tia înc? atîta latina. a zîmbetului care se unduia sub arcuirea frumoasa a must??ii. tot ceea ce spunea italianul în timpul întîlm-rilor care.îngadui?i-mi. mai era însu?i acest Settembrini. . Daca toata lumea ar ?ti sa-?i potriveasc? astfel cuvintele! îmi da?i voie s? ma . o biata f?ptura cu trandafirii cimitirului în obraji.uneori ca are temperatura. Hans Castorp î?i reamintea ceea ce-i spuses e Setteni-brini despre melancolia" ?i despre imoralitatea" consilierului aulic. iar tînarul Hans C astorp ?inea din toata inima sâ fie influen?at. mai pu?in dezl?n?uit decît Hans Castrorp din vis. Asemenea vorbe puteau fi s puse cu mali?iozitate sau u?urin?a.Exact! exclama Settembrini. sau. o mare cazarma. ? i apoi. . Va în?eleg. dar m spatele vorbelor sim?eai un nu ?tiu ce straniu ?i atît de exaltat. acest opozi?ionist.. Dar acest domn Magnus t ocmai ne-a ?inut un fel de alocu?iune despre psihologia popoarelor. nu mai p ot ?i am ?ters-o. de vesel ?i de pl?cut. ?i era limpede ca dorea sa-?i exercite influen?a. .Cu alte cuvinte v-a?i luat catrafusele. intr-o pozi?ie gra?ioasa. a?a cum îi propusese Settembrini de curînd. este. am ajuns la liman. ceva nu prea era în ordine în felul sau de-a vorbi: suna atît de tare. din cauza zîmbetului fin ?i sec al italianului. ceea ce. care cu un torent de vorbe umflate ? i dojenitoare îi repro?ase faptul c? socotea existen?a simultana a bolii ?i a pros tiei ca pe o contradic?ie" ?i ca pe o dilema a sentimentului nostru de omenie". Prin urmare. în stare de veghe putea fi ?i altfel ?i poate ar fi f? cut bine sa încerce studierea acestui nou caracter. fa ra a mai pomeni de înf??i?area descurajatoare a ber?ri?ei. pe deasupra. despre care nimeni nu ?tie nimic ?i nici nu vrea s? ?tie. mai am ?i o vecina. . ori între Hans Castorp ?i Miss Robinson. desigur. P/acer experiri. Pe scurt. uitîndu-se cum cei noua comeseni devorau desertul la care el p?rea sa fi renun?at. va rog. strîngînd mîna celor doi veri ?i salutînd pe ceilal?i. nu-am luat catrafusele. cum î?i spunea chiar el. de-acolo. sa ma al?tur acestui nobil cerc. . o fat? ba?rîna din Transilvania. Iar Hans Castorp. Dar toate se petrecu ser? în vis. cu alte prilejuriMUNTELE VR?JIT 167 . lua loc la unul din col?urile mesei. A?a se face ca nu-l mai sl?bea din ochi pe Settembrini ?i asculta cu drag? inima. odat? trezit. nu îns? fara o aten?ie critica. nu însemna ca treb uia sa mearg? pîna la a se las? determinat sa-?i fac? geamantanul ?i sa plece înainte de termen. cu gleznele încruci?ate. îns? în e a d?inuie?te multa capacitate ?i n-a? schimba virtu?ile noastre zdravene cu poli te?ea altora. se sim?ea altul. pentru ca. zise doamna Stohr. Ce p?rere po?i avea despre el? Ce rost are sa te gînde?ti la el? Hans Castorp î?i amin tea cum î?i ie?ise din fire în timpul acelor vise extraordinare care-i umpleau aici nop?ile. fara sa ?in? seama de reguli ?i convenien?e. Celalalt se prezentase el însu?i c a un pedagog. Vre?i sa auz i?i? Scumpa noastr? Germanie. La ce mi-ar folosi toata polite?ea daca sînt în?elat în fa?a ?i-n spate? " Uf! Iar restul conversa?iei era de acela?i calibru. sporov?ind ?i gesticulînd cu scobitoarea.

cu accentul pe silaba a patra) la cinematografo sub arcadele de la Cazinou ?i. Ca sa-i induc? în eroare pe ce i din jur. cu vin dulc e ?i ceva bezele ?i iat? cum. cu parul alb ?i îngrozitor de înfuriat?. Dup? ce ai p?timit Clnci luni. partea spirituala se distra în societatea c?pitanului Miklosich ?i a bezelelor sa le. dar. asupra unor aspecte neclar e ale existen?ei dumneavoastr? ?i abia dup? aceea ne vom amuza.sich. apoi. Anton Schneer-mann. împingi. So?ul o a?tep ta la C?nnstadt. hi. l-a luat îns??i doamna mama lui. tocmai i se mai d?duser? ?ase lu ni de tratament. Absolut deloc! Nici nu ma gîndesc! Lini?ti?i-ma. Se vorbe?te despre dubluri. mai întîi. n-am nici o grija în privin?a asta. îi d?du. Nu se ?tie dac? n-ar fi fost mai de dorit contrariul. Dac? trebuie sa moara. Dumnezeule. f?r? nici o vorba.iat?.Oh! E frumos din partea dumneavoastr?! îi d?rui?i.Dumnezeule mare! zise ea. ra?iunea. îl înghiontea pe Joachim ?i pe lini?tit l doctor Blumenkohl. mi-am zis. care st?tea la masa domni?oarei Klee feld.. care p?ze?te cu str??nicie pres crip?iile ca sa se poat? întoarce cît mai repede cu putin?? în bra?ele domnului Stohr. vine batrînul care-?i mai d? înc? ?ase. a?adar. în cartierul englezesc. obi?nuia s?-?i lase lampa aprinsa pe balcon. cam între orele noua ?i jum?tate ?i zece. lnca! Iata ce numesc eu adev?rata bun?tate sufleteasca. la ora aceea.. Doamna Stohr se învîrtea ?i se zb?tea ca cineva pe care-l gîdili. hi. dar Anton aplec at pe aripile vîntului. mereu acela?i lucru. Facem doi pa?i înainte ?i trei înapoi.l-a luat dracu'.. în curînd va fi ocupat. Este vorba de spre tînarul Schneermann. Doamna Stohr î?i bî?îia umerii.. Dar ce se "ipl? cu dum neavoastr?. a?a cum o cere datoria.. . doamna Stohv? Era îngrozitor s-o vezi pe doamna Stohr cum se fandosea. ?i ca schimbare îl pune?i sa împing? o . ?i ce s-a petrecut? Nu ?tiu cine i-a ?optit o vorba doamnei Sch neermann. Asear?. c? a?i savurat bezele dar în societatea cui ? în societatea c?pitanului Miklosich din Bucure?ti! Se spune c? ar purta corset. continua Settembrini. regulamentul. va conjur. fapt este ca ea a al lai despre nar?virea lui in Baccho et ceteris.. o po . ce aud? C? a?i fost v?zuta exact la aceea?i or?. locu» MUNTELE VR?JIT 169 l : e gol. La cei ?aispr ezece ani ai lui era aici de un an ?i jum?tate. Sa fi sa vurat singur? bezelele ?i sâ va fi f?cut cura de odihna în societatea c?pitanului Mi klo. spune?i-ne unde era?i? Sau sînte?i cumva dubla? Desigur ca. dou? perechi de palme domn ului Anton. pu?ina ana?ie acestui s?rman Tantal. f?cea ?treng?re?te ?i confiden?ial cu ochiul. dar ceea ce se petrece cu dumneavoastr? ma tulbur?.. f?ceam o mica plimbare prin gradina. De altfel. despre un corp astral. Deci. . st? culcat? frumoas? noastr? bolnav?. s-o ?tearg? în mod discret ?i sâ-?i acorde cîteva clipe de distrac?ie jos.. la cofet?rie. Cineva dintre noi a fost r?pit . -Hi. Se pare ca domnul vrea sa-?i rîd? de mine. la cinematograf o (domnul Setembrini rosti cuvîntul în italiene?te. . a?a cum domnul o ?tie prea bine . ?i mai curînd decît ar fi rezut-o. chicotea în ?ervet.. în sfîr?it. Doamnele ?i domnii cunosc oare întimplarea de alalt?ieri? întreba italianul pe nea?t eptate. Acolo. trecînd prin man ifest?rile unei cochet?rii suficiente ?i m?rginite. doamna? în jurul dumneavoastr? se petrec I 168 THOMAS MANN lucruri misterioase. v? f?cea?i cura.." Iar adineauri. împingi ?i cînd crezi c-ai ajuns sus...interesez despre progresele pre?ioasei dumneavoastr? s?n?t??i.. îl în?f?ca de guler ?i-l zvîrli în tren. o femeie energica ?' care mi-a pl?cut. adic?. Pe nea?teptate ap?ru în scena o matroan? mai înalta cu trei capete decît mine. îns? în timp ce partea terestra a fiin?ei dumneavoastr? î?i f?cea în singur?tate cura de odihna. într-o clipita. în fata vede?i. ce importan?a poate sa aib? asta? Doamna. V?i! Astea sînt chinue 'ui Tantal. Nu crede am. zise ea. arunc o pri vire asupra balcoanelor ?i vad a la dumneavoastr? era aprinsa mica lamp? electri c?. dormea?i. mai precis.. spuse Settembrini. nu era singura pacient? care practica acest sistem.

a?adar. un orator. în urma cu aproape un secol. împingînd-o sub jugul unei robi i împov?r?toare. acest spirit de revolt? ?i aceste un eltiri de conspirator ale bunicului se împleteau. ceea c e a provocat multa alerg?tur? ?i zarva. apasîndu-?i sînul stîng cu amîndoua mîinile. îns? activînd într-un stil mai mare ?i într-un spirit mai r?zne?. Rîdeau to?i cei care îl ascultau. Dar bunicul nu fusese numai un patriot italian. iar doamna St ohr scoase un ?ipat ascu?it. atunci cînd cea mai mare parte a pacien?ilor p?r?siser? sufr ageria ?i cînd cei trei b?rba?i mai ramîneau la masa lor. Este drept ca e venimentele evocate erau deosebite: ceea ce auzeau se întîmplase într-o epoca îndep?rtat a.se vazura totu?i oblig a?i. C?ci în vreme ce Lodovico dup? cum m?rturisea el însu?i 170 THOMAS MANN cu am?r?ciune . c?ci ii dezv?luiau o lume deosebita ?i cu totul noua pentru el. ci ?i un prieten ?i un tovar?? d e arme al tuturor popoarelor însetate de libertate. în vreme ce fetele de servic iu sfringeau. conspirase contra Austriei ?i a Sfin tei Alian?e care îi umilise atunci patria dezmembrata. un carbonaro. fusese un membru plin de zel al anumitor organiza?ii raspîndite în toata Italia. apar?inea istoriei. de?i nu se gîndisera niciodat? ca într-o zi vor lua cu ele u n contact omenesc atît de apropiat. în timp ce cump?tarea loiala putea sa echivaleze cu o atitudine de indiferen?a fa?a de problemele statului. Pîna ?i doctorul Blumenkohl nu se putu stâpîni s? nu surîd? de aceasta poveste. or tocmai din istorie. Cuno?tea numele ?i cu apr oxima?ie chiar ?i condi?iile de via?a ale noilor sosi?i. Mai mult. un publicist politic ?i. nu se vor mai admite bolnavi avînd mai mult de 38. un fel de împletire între un ' &ltator. mai cu seam? ca n-au g?sit-o singur? pe doamna Kapa?soulias. ba chiar de sila.dar în acela?i timp ?i un mare patriot. ba chiar ?i dupâ dejun. de?i privea cu o v?dita ironie via?a în comun a celor de-aici. c?ci domnul Settembrini ?tia s? povesteasc? foarte cu haz.se vedea redus doar la persiflarea vie?ii zilnice a sanatoriului interna?ional Berghof". ?tia tot. acest G iuseppe Settembrini ap?rea în povestirile nepotului sau. cum spunea Settembrini coborînd brusc glasul.5 grad e. care fusese avoat. cu o adînca dragoste de patrie. Settembrini vorbea despre bunicul sau din Milano. Ha ns Castorp le cint?rea cu aten?ie. Ar?ta a fi temeinic informat asupra ultimelor nout??i. p?tima?a ?i r?zvr?tita. r?zvr? tirea putea fi o adev?rata virtute cet??eneasca. începînd cu toamna viitoare. pentru cei ce-l ascultau. ?. Noaptea trecut?. pe care voia s-o ?tie libera ?i unita da. iar Hans Castorp fuma o M?ria Mancini al c?rei gust începea sa-l sim t? din n°u. din polite?e. pe care n-o puteau ascunde. ?i porni iute spre casa. ca ?i c um ar fi fost primejdios chiar ?i azi s? vorbe?ti despre asta. c??elu?ul doamnei Kapa?soulias din Mitilene s-a a?ezat pe butonul semnalului electric luminos de pe noptiera stapînei lui. se sileau sa-l arate se vadea o expresie de repu lsie neîncrez?toare. C?ci dup? lovitura de stat nei . ci în compania asesorului Dustmund din Friedrichshagen. le erau familiare. Pe scurt. dr?g?la?a Mar usia era cît pe ce s? se în?bu?e cu batista ei parfumata cu portocale. atît în timpul plimb?rilor cît ?.i la reuniunile serale. în sfîr?it. s? admit? ca în împrejur?rile ?i în epoca de atunci. Lodovico Settembrini vorbea bucuros despre sin e însu?i ?i despre originea sa. actele de r ?zvr?tire fuseser? rodul ?i rev?rsarea acestui amestec. în aceast? a treia saptamîna. ceva în genul unu i ?ef de banda sau al unui conspirator. bunicul d?duse de furca guvernelor. iar pe chipurile celor doi veri cu tot r espectul pe care. nevoit sa-?i exercite numai asupra acestei institu?ii cri tica sa ?i sa protesteze împotriva ei în numele unei umanit??i mai frumoase ?i mai d inamice. cel pu?in în sinea lor. povestea ca ieri unui c utare ?i unui cutare li se f?cuse rezec?ie de coast? ?i ?tia din izvor sigur c?. povestea el. ?i anume din cea veche. Dar numai cînd era cu cei doi veri. un opozi?ionist la fel a ?i nepotul s?u. le erau ?i lor familiare aceste caractere minate de o dr agoste eroica ?i dezn?d?jduit? pentru libertate ?i o ur? de neînvins împotriva tiran ilor. ca un om care dusese o via?a întunecoasa. Ascultînd cu uimire povestirile italianului.ate face tot a?a de bine ?i devale". dup? cum aflara mai departe. întru totul vrednic de resp ect ?i oricît de ciudata li se p?ru ?i unuia ?i celuilalt dintre cei doi veri ca o împletire de spirit revolu?ionar ?i patriotism . dispus sa se lase influen?at de e*e.c?ci ei aveau obiceiul sa identi fice patriotismul cu un sentiment conservator de ordine .

?i rotunjindu-M uzele în timp ce ros tea prefixul stra". patria lui. la libertate. aratînd printr-un fel de artifi ciu cît de pu?in îi apar?inea. dintr-o epo ca trecuta în?elesese s? se supun? timpului prezent. pîn? în ziua cînd. cu scopul de a asigura fericirea universala. C?ci Settembrini. aPlecîndu-se peste interiorul u?or aurit al cupei de botez un obiect str?vechi care se mo?tenea nestr?mutat din tata-n fiu . Un am?nunt pe care-l p omeni Settembrini. ?i apoi ecoul acela adine ?i pios vocii care evoca locurile u nde se cerea un mers solemn ?i cucernic. Dar iat? ca ?i unul ?i celalalt se-mbracasera în negru. gîndea Hans Castorp. pe un lac din Holstein. la care luase parte cu vorba ?i cu fapta. în cinstea progresului du?man oric?rei evlavii. Era cam în jurul orei ?apte. activînd pentru instaurar ea unei Republici unice ?i nedesp?r?ite. î?i amintea de o singuratica plimbare cu barca. în Untea unei trupe de ap?r?tori ai libert??ii. Revedea chipul prelung al batrînului Hans Loren z. luptase pentru cucerirea drepturilor politice. ?i se ?i vedea oarecum a?ezat înt re ele. a mdoiala. gîndi Hans Castorp.zbutita de la Tonno. toate drepturile apar?inuser? propriului sau b unic. frumuse?ea ?i bucuria ei. el pleca în exil ca sa lupte ?i sa-si v erse sîngele în Spania pentru Constitu?ie ?i în Grecia pentru independen?a poporului g rec. purta doliu dup? Italia. dup? un exil de zece ani. fie ca un semn de ad mira?ie pentru Giuseppe Seitembrini. s-a putut reîntoarce în patri e ?i s-a stabilit ca avocat la Milano. bunicul. soarele apusese de curînd. c?ci. ?j unul ?i celalalt cu scopul de-a statornici o neînduplecata separa?ie între ei ? i prezentul pe care îl urau. la urma urmei. în vreme ce. ve?mintele lui redobîndisera mod solemn înf??i?area lor adev?rata (cu colereta) ?i potrivita cu caracterul s?u .doiala ca asta era pricina pentru care el ajunsese un atit de mare uma-st ?i u n înfl?c?rat admirator al antichit??ii clasice . în realitate fuseser? doi bunici diametral opu?i! Hans Castorp se gîndea la toate acestea pe cînd ochii lui luau o expresie fixa ?i el clatin? din cap. din cît îl cunoscuse nepotul. !ar pu?lamalele fuseser? acelea care le-au smul s prin violen?a ?i cu fraze frumoase în decursul ultimelor patru secole. ?i una ?i cealalt? dintre aceste atitudini avea. se sim?ea ?i judec?tor ?i împr icinat.de altminteri ascut dintr-o mama de sînge german. cum spunea el.iar lui Hans Castorp i se p?rea ca mai asistase la o asemenea scena. ?n versuri ?i în proza. fie ca o dovada de uimire ?i dezaprobare. c?ci personal sau m?car în parte. dar în a?a fel îneît aceasta mi?care se putea interpreta. aruncînd cîte o privire p?trunz?toare cînd spre unul. Han s Castorp î?i aminti de bunicul lui care. îns? pe cînd unul o f?cuse din evlavie pentru trecut ?i în cinstea mor?ii de care era legat. avîntîndu-se împotriva oar delor despotismului. deopotriv?. ?i * vedea pe Giuseppe Settembrini flu turînd tricolorul într-o mîna ?i vutind sabia cu cealalt?. Mai tîrziu. purtînd-o cu el în toat e aventurile sale. ?i s-a în?împlat ca tocmai în aceasta ultima ?ara sa vina pe lume tat?l lui Settem brini ?i fara MUNTELE VR?JIT 171 . Pe cînd asculta aceste relat?ri. din spirit de rebeliune. iar luna aproape p lina se ivise la r?s?rit. prin vorbe ?i prin scris. celalalt. într-un amurg. s? conceap? planuri revolu?ionare cu un elan înfl?c?rat ?i autoritar ?i s? prevesteasc? într-un stil limpede unirea popoare lor înrobite. în vreme ce domnul Settembrini povestea. rnul?umindu-se sa înregi streze si sa compare. în urma cu cî?iva ani. cînd ziua se îngîna cu noaptea. invocînd cu ochii negri ridic a?i cerul ?i. cînd spre celalalt . scâpînd ca prin urech ile acului de zbirii prin?ului Metternich. f?cu o impresie deosebit de puternica asupra lu i Hans Castorp: anume ca toata via?a. erau doua lumi opuse. dar dintr-un spirit foarte deosebit de acela care-l însufl e?ise pe bunicul lui Settembrini: î?i aminti de îmbr?c?mintea demodat? prin mijlocir ea c?reia Hans Lorenz Castorp care f?cea ?i el parte. c?ci Giuseppe se c?s?torise cu fata în Elve?ia. ?i f?cu asta 172 THOMAS MANN cu multa precau?ie. do u? puncte cardinale diferite. pe catafalc. bunicul din Nord ?i bunicul din Sud . purtase de asem enea numai haine negre. fara îns? a renun?a sa cheme poporul. deasupra crîngului de pe maluri. sau m?car str?bunilor lui. ?i pe cînd Hans Castorp vîs . spre sfîr?itul verii. De altfel se ferea sa condamne ceea ce i se p?rea ciudat. nepotul. bunicul Giuseppe a fost v?zut de c?tre concet??enii lui umblînd îmbr?cat numai în negru. robita ?i îndurerata. dimpotriv?. Desigur. înc? de la originea lor.

m?car ca domnul Settem brini le rezuma în termeni atît de limpezi ?i de viguro?i. ducînd o astfel de via?a ?i angajat într-o activitate atît de vasta. povestea el. iar Hans Castorp. pîn? acum. to? i oamenii vor pune cele 61 Z1'e de la Paris al?turi de cele ?ase zile ale crea?i ei lumii. al Culturii ?i al Libert??ii. pentru a se îndrepta pe un drum luminat. sa nu le priveasc? decît în mod separat.afirma ca. el proclamase ca. ulterior. dup? cum e ?i liresc. italianul aduse patriei celor doi ascult?tori un omagiu deosebit de Iduro s deoarece acolo se descoperise praful de pu?ca . Spre apus înc? mai d?inuia lumina zilei. tulbur?tor de ciudata. c?ci numai din acest punct de vedere în?elegea sa le acorde importan?a . tiparul a înlesnit toarte mult raspîndirea acestui principiu pe care marea Revolu?ie Francez? l-a ridicat la rangul de lege. Supunînd natura din ce în ce mai mult. ca lauda suprema se cuven ea propriei sale patrii. în sfîr?it. de la zi la noapte ?i de la noapte la zi. categorii pe care Hans Castorp fusese obi?nuit. se silea sa priceap? ce voia *>* spun? Settembrini atunci cînd calificase acest principiu drept izvorul libert??ii ?i al progresului". deoarece a fost prima care. o zi de o claritate sticlo asa ?i precis?. tehnic a se dovedea mijlocul cel mai sigur de-a înfr??i popoarele. înainte ca noaptea ?i luna sa biruiasc?. în timpul c?rora parizienii au f?urit o cori?ti. domni cam vre o zece minute.a. Prin a cest din urma cuvînt. nu avea c apul prea limpede. spunea domnul Settembrini. ie? ise din spaima ?i din ura.cel care arun-e la vechituri armurile medievale ?i tiparul. Contrastul acesta straniu dainui se cam vreun sfert de ora. de-a înlesni în?elegerea l or reciproca. de a stabili conven?ii între oameni. Oricum ar fi. Tehnica ?i moralitatea. prin dezvoltarea re?elelor rutiere ?i telegrafice. fiind convins. Prin urmare. tehnica era cel mai bun mijloc de transport. învingînd diferen?ele climatice. ci mai cunnd aprecia influen?a lor asupra ridic?rii moral e a omului. el ameste ca. domeniul de activitate pentru care se preg?tise Hans Castorp . nu putuse. dup? cu m m?rturisea nepotul sau. tu?ie no ua. o singura data în via?a. î?i mai spuse el . organismul fiindu-i îngreunat de cele ?ase feluri de mîncare ale unei mese la Berghof". îns? daca întorcea pu?in capul spre r?s?rit vedea o noapte cu luna p lina. Din motive nedeslu?ite. limpezimii interioare. ?i pe aceasta cale. cu toate ca. Hans Castorp în?elesese pîn? acum ceva cam ca dezvoltarea ma?ini lor de-a lungu' secolului al XlX-lea. apoi î?i d?du seama ca Seitenibrini d?dea de stul de multa aten?ie ?i acestor lucruri ?i ca bunicul sau avusese aceea?i atitu MUNTELE VR?JIT 173 . iar ochii ului ?i ?i fermeca?i ai lui Hans Castorp alergau de la o lumina ?i de la o priveli?te la alta. Neamul omenesc r?zbise din întuneric. Insa daca Settembrini avea multa stima pentru tehnica ?i pentru transporturi. elogia Germania sub acest aport ?i numai în m?sura în care era vor ba despre trecut. la începutul maturit??ii. de a duce la unirea universala. a desf??urat drapelul Lumi nii. sa ajung? un mare jurist. c?tre etapa fin ala a dragostei.atunci cînd se întîlnise pentru prima oara cu cei doi veri la banca de lînga povîrni? . în timp ce toate celelalte po poare tr?iau înc? în întunericul supersti?iei ?i al robiei.a?a cum o dovedise . nu p?rea totu?i sa-?i ba?e?e stima pe dragoste a pentru aceste for?e. fiindc? u?urase aspîndirea ideilor democrat ice. dintr-o singura suflare. în guta maie ?i auzul tmurora. prin raporturile pe care le stabilise. toate acestea i se parcau tînarului Hans Castorp absolut confuze. ?i mergea pîna acolo încit vorbind despre Mîntuitorul cre?tinismului care dezv?luise cel dintîi principiul egalit??ii ?i înfr??irii între popoare . O singura da'. alaiuri de cele ?ase zile în cuprinsul c?rora Dumnezeu a desp?r?it pamîntul de a . Lui Hans astorp i se paru într-a(ievar cam exagerat sa încerci sa pui cele trei zile 174 THOMAS MANN de vara ale anului 1830. a bun?t??ii ?i fericirii. fermec?toare ?i limpezit? de orice cea?a. unicul Giuseppe s-a sim?it pe deplin fericit: asta s-a petrecut atunci cmd a aflat vestea despre Revolu?ia di n Iulie de la Paris. de a distruge prejudec??ile ?i.lea pe apa lini?tita. desigur. o constela?ie de vis. Dar vorbind astfel. într-o zi. din cea mai frageda copil?rie ?i pîna la sfîr?itul vie?ii. avocatul Settembrini. în acel moment. Dar fusese însufle?it de prin cipiul drept??ii.

precum ?i florile arborii. Nici Hans Castorp nu se sim?ea în stare sa fie atent la asemenea r?t?ciri deoar ece se situau. de exemplu atunci cînd Settembrini-bunicul numise baricadele tronul poporului" ?i cîn d declarase ca era vorba de a sfin?i suli?a cet??eanului pe altarul Umanit??ii". va aduce sfînta alian?? a democra?iei cet??ene?ti. dou? principii î?i disputa lumea : For?a ?i Dreptul. oricum. contralovitura data celei de trei ori infame alian?e a prin?ilor ?i a guvernelor al c?ror du?man de moarte fusese bunicul sau. completa lipsa de activitate. al ?tiin?ei ?i al Drept??ii. ce-i drept. Tirania ?i Libertatea. ori de cîte ori italianul se scufunda în vîl torile lui de elocin??. perfect con?tient ca mîine sau poimîine î?i va lua zbor ?i se va reîntoarce la rînduiala vie?ii lui obi?nuite: ceva. adic? la Viena. cînd ramase singur cu varul s?u Joachim. Dar mai lipsea mult pîna cînd victoria va fi c ompleta. în primul rînd ca trecutul sa fie r?zbun at o data pentru totdeauna. ba. Aceste idei. el întorcea capul. ca o voce a con?tiin?ei ?i. fara sa poat? da o explica?ie limpede. iar din aceasta disputa se na?te Progresul. dar. idealuri ?i n?zuin?e.pa ?i a creat a?trii eterni. atît de mult îneît atunci cînd Settembrini se a?eza lînga ei sau li se al?tura la plimba rea în aer liber. ca o jignire personala sau na?ionala iar cît despre Joachim Ziemssen. aveau datoria sa fac? eforturi ?i mai mari ?i mai generoase pîn? sa rasar a ziua în care monarhiile ?i religii'e se vor pr?bu?i chiar ?i în ??rile care. Nu era îng?duit cîtu?i de pu?in sa te întrebi care dintre aceste dou? puteri va sfîr?i prin a cî?tiga bi ruin?a -conform ra?iunii va fi. veacul al optsprezecelea ?i nici anul 1789. nu apucaser? sa tr?iasc? MUNTELE VR?JIT 175 . C?ci fara încetare umanitatea antrena în via?a ei str?lucitoare noi ?ari. sa fie izbit principiul asiatic al robiei ?i al conservatorismuiui în c entrul ?i în nervul vital al rezisten?ei lui. ?i apoi ca sa se preg?teasc? domnia Drept??ii ?i ? F ericirii pe pâmînt. o biruin?a a Luminii ?i a Desa-vîr?ir ii. Legea conserv ?rii ?i Legea mi?c?rii. nu-l mai asculta ?i a tr?gea aten?ia ru?ilor c? sosise ora sa înceap? cura sau încerca sa schimbe conversa? ia. pas?rile. D?inuia în bun?voi n?a lui ceva ca un sentiment al datoriei. ori de cîte ori se repetar? îi displ?cur?. fara îndoiala. ?i se va înal?? în zorii înfr??irii univer-ale a popoar elor. Dar era atît de dispus «a se lase influen?at mai bine zis sa se d?ruiasc? tuturor ex perien?elor încît î?i în?bu?i împotrivirea pe care evlavia ?i stilul sau personal o opune u concep?iei «ettembriniene a lucrurilor. dincolo de acea lipsa de r?spundere pr oprie vacan?elor calatorului ?i vizitatorului care nu se opre?te la nici o impre sie. prin urmare. pentru a fi preci?i. ?i începea sa p?trund? în Asia. Primul princ ipiu s-ar putea numi asiatic. fie cînd st?tea picior peste picior ?i puf?ia dintr-o M?r ia Mancini. Potrivit concep?iei ?i expunerii lui Settembrini. dincolo de limitele influen?elor pe care con?tiin?a l ui îl îndemna sa le primeasc? în calitate de experien?e de?i ?inea mult sa fie l?murit . Dar pentru a atinge acest ?el era necesar. încruntînd ?prîncenele. Supersti?ia ?i ?tiin?a. spunîndu-?i ca ceea ce i ce p?rea nelegiui t putea fi calificat drept îndr?zneal? ?i ca ceea ce i se p?rea de prost gust era poate o dovada de generozitate ?i entuziasm nobil. iar mai tîrziu. a criticii ?i a activit??ii care preface totul. Hans Castorp ?tia. cucere a Europa. celalalt european. el era acela care-l invita pe italian sa-?i expun? ideile. înainte de toate. impresionîndu-l în mod penibil. de ce îl asculta pe domn ul Settembrini explica?ia era ni?el confuza. sublinie ca s pusele lui Settembrini j Se p?ruser? din cale-afara de îndr?zne?e ?i dc-a dreptul necuviincioase. a con?tiin?ei sale înc?rcate. pentru a fi distrus?. pe?tii cît ?i într eaga suflare. repaosul. erau la el acas? o tra . ?tia. Era vorba ca Austrie i sa i se dea la cap. l?sîndu-se dus de întîmplari. Giuseppe într-un cuvînt. spunea Settembrini zîmbind sub?ire sub musta?a. cel pu?in în anumite împrejur?ri. Aceast? ultim? turnura ?i concluzie ? potopului de vorbe rev?rsat de Settembrini nu-l mai interesar? absolut deloc pe Hans Castorp. dimpotriv?. republica mondial?. va veni pe aripi de vuln dac? nu pe cele de porumbei. fara îndoial?. în vreme ce continentul r?s?ritea n ar întruchipa nemi?carea. Insa ziua aceasta va veni. c?ci Europa era ?ara r?zvr?tirii . sub semnul Ra?iunii. remarcase Settembrini. care îl împingea sa-l asculte pe italian. fie cînd to?i trei urcau din cartierul englezesc spre Berghof'.

dîndu-?i silin?a sa-l în?eleag? cît mai bine. Acuffl-a?i în?eles!" ?i începu sa vorbeasc? despre Cuvînt". de pe ia anu l 1250. Dar ce înseamn? oare umanismul? Nimic altceva decît dragostea de om. care scrisese o carte despre virtu?i ?i vicii. Acum a?i în?eles. sau mai precis: era n?scuta din unirea umanit??ii cu literatura. Maestrul acesta a fost pr imul care i-a educat pe florentini. Luna "! Per Bacco. împotriva as cetismului ?i a nega?iei vie?ii. Hans Castorp aflase destule lucruri despre Dante. dimpotriv?. în opozi?ie stra1 oare cu evul mediu care nu numai ca se dedase dispre?ului fa?a de > 'mbr??i?înd supersti?ia.. daca vera ar fi putut sa-l aud? pe batrînul du?man al biserici i. toate cestea sînt nedesp?r?ite de cuvînt. fiecare în genul lui: tat?l n-a fost mai prejos decît bunicu l Giuseppe. în el.( Vezi.. Settembrini întreba daca ascult?torii lui auziser? vreodat? vorb indu-se despre domnul Brunetto. sus?inînd ca cerul trebuie l? sat vr?biilor.ci îns??i umanitatea. i-a înv??at cum sa vorbeasc?. ?i vorbind despre el însu?i. vezi ca în literatur a importan?a au totu?i cuvintele frumoase? Eu mi-am dat seama imediat. întreaga demnitate umana. punîndu-le la îndemînâ ? i arta dc-a conduce republica dup? regulile politicii. C?ci to?i trei le închinaser? via?a ?i for?ele intelectuale: bun icul. notarul Floren?ei. Nu se încredea el chiar cu totul în aceste cuno?tin?e noi. sînt legate d e literatura . c?ci cuvintele frumoase d?deau na?tere la ac?iuni fru moase. Aici.. în general. Un adev?rat Prometeu! Dup? p?rerea lui Promeieu fusese primul uma nist. tat?l ?i nepotul. pe care o califica drept triumful umanit? ?ii. dar merita sa-?i dai osteneala sa auzi ca Dante a fost inteligen?a reprezentativa a unui mare ora?. ?inînd seama ca c el care-i slujea de mijlocitor era un fluiera-vînt. înainte de orice. ?i chiar p rin aceasta umanismul era totodat? un act politic. combativitatea cet??eneasca a bunic ului ?i umanismul tat?lui ?i acesta era motivul pentru care el devenise un liter at.?i tot a?a politica f?cea corp comun cu cu\întul. fiind absolut identic cu acel Satan în cinstea c?ruia Carducci crease un imn .fapt care se îndeplinea cu atît mai nesilit cu cît umanism ul era el însu?i politica. Prin urmare. iar politica umanism. cinstirea oamenilo r ?i a omului fa?a de el însu?i. în Lodovico-nepotul. Deoarece literatura nu era nimic altceva decît: unire a umanismului cu politica . un scriitor independent. Cad MUNTELE VR?JIT 177 t tutui este gloria omului ?i numai el face ca via?a omului sa fie â. tat?l lui Settembrini luase ap?rarea deplinei libert??i de gîndire ?i a bucuriei de-a trai. astfel ?i-a numit so?ia care în poem întrupeaz? principiul cunoa?terii din lumea aceasta. C?ci poetul n-a în?eles sa cinsteasc? umbra boln?v icioasa a Beatricei sub denumirea de Donna gentile e pietosa. ci un savant discret ?i delicat. Nu numai uman ismul .. îns? el nu cultiva forma frumoasa în lne. Settembrini declara ca în fiin?a lui. care a aparat for?a activa ce transforma lumea ?i o face mai buna. îi tmse mai tîrziu Hans Castorp varului sau. un umanist lucrînd la pupitrul sau.") .di?ie de familie. zeflemisind. desp re cultul cuvîn-tului. asta le-ar fi produs o mare bucurie! ?i ar mai fi trebuit sa-l aud ? pe Carducci interpretînd pe Dante pe care îl sl?vea ca pe cet??eanul unui mare ora ?. . cu toate ca nu fusese nici agitator politic ?i nici lupt?tor pentru cauza libert??ii. ci numai di n respect pentru demnitatea omului. I se repro?ase lui Settembrini-la tal ca lormei o importan?? prea mare. tunînd ?i fulgerînd împotriva sentimentalismului cre?tin ?i al romanti cilor! împotriva imnurilor sacre ale lui Manzoni! împotriva poeziei cu umbre ?i clar de luna a romanticismului pe care-l comparase cu palida c?lug?ri?a celesta. se c ontopiser? tendin?ele ascenden?ilor imedia?i. ?i din sursa cea mai buna. Brunetto Latini. Hans Castorp ciulea urechil e. ?i munca practica a vie?ii. Ah! Dumnezeule. o atitudine de r?zvr?tire împot riva a tot ce murd?re?te ?i dezonoreaz? pe om. c?ci putea sa spere ca va descoperi m area ignoran?a a berarului Magnus ?i va afla de ce literatura era altceva decît car actere frumoase". domnii mei !" exclama Settembrini. despre elocven?a. dar se mai cufundase ?i într-o ru?inoasa 176 THOMAS MANN desconsiderare a formelor.

A?i avut în ?ara dumneavoastr?. Hans Castorp ajunse s? dea bucu ros ascultare spuselor lui Settembrini ?i s?-i examineze cu bun?voin?a considera ?iile asupra ra?iunii. Settembrini ridica mîna dreapta. pe lac ul din Holstein. acest nume era alc?tuit din ni?te silabe cunoscute. în fa?a. Dar.. abia dup? aceea. l?murit. desigur. acesta a fost sensul în care î?i m?rturisi gîndurile vorbindu-i l ui Joachirn Ziemssen. Hans Castorp îl asculta pe italian politicos ?i atent. di n experien?ele directe sau indirecte. mica ?i galbena. ?i ca-?i întorcea privirea am?git? de ziua sticloasa de pe malul apusean.. îns? fara a se considera angajat în vreun fe) oarecare. ci doar cu titlu de exp erien?a. Tînarul Hans Castorp recuno?tea ca toate acestea sînt foarte vrednice de-a fi ascult ate. imediat. ?i pe urma era foarte ocupat sa citeasc? gradele ?i sa le treac? m foaia de temperatura.care n u era altul decît Hans Castorp unei cînd îl f?cuse. Hans Castorp se interesa cu zel de aceste puncte de vedere ?i-?i eschidea sufletul sa primeasc? aceste cuno?tin?e pentru a le cerceta "loeaproape: fapt care ne ?i su bliniaz? cît de mult se deosebe?te omul Uc'd. dar ca ora Ucid. dîndu-?i silin?a 178 THOMAS MANN în mod cinstit sa-?i potoleasc? ?i s?-?i atenueze opozi?iile ce se iveau împotriva s pecula?iilor ?i expunerilor Mentorului. gata s? se lase influen?at de ele. Care este acest nume? A?ada r. care este sufletul demnit??ii umane. Termometrul Sâptamîna lui Hans Castorp se întindea aici de mar?i pîn? mar?i. nici sensul ?i nici m?re?ia . Da. care dai nuisera în el dintotdeauna. care tocmai avea termometrul în gura. nu fac decît una ?i aceea?i for?a ?i idee ?i nu exis ta decî? un singur nume care sa le reuneasc? pe toate. deci nu putea sa r?spu nd? decît într-un chip de neîn?eles. demnit??ii umane ?i beletristicii. ?i de aici nu este departe pîna la a te comporta fru mos. A scrie frumos înseamn? aproape a gîndi frumos. pe care le tr?ia în mijlocul celor de-aici d e sus.îl deranja". ?i înca altele ce proveneau din împrejur?rile prezente. un minunat batrîn povestitor care d?dea o mare importan?? unei scrieri frumoase deo arece credea ca ea ne conduce spic stilul frumos. ?i în acela?i timp se identifica ?i cu politi ca. pentru ca. î?i spunea c? ar fi cu atît mai consecvent dac? ?i-ar l?s? gînd urile ?i vis?rile s?-i zboare în alta direc?ie. Clavdia Chauchat. un poet. c?tre care Hans Castorp s? poat? iar ??i s?-?i îndrepte faptele ?i gîndurile? Acolo se g?sea. ?i pe cînd Hans Castorp se gîndea la ea (de altfel expresia se gîndea la ea" exprim? cu foarte mare reticen?a chipul cum se apropia de ea în sufletul sau). socotea el. unde pluteau c e?urile cerului r?s?ritean. ba chiar într-o direc?ie diametral o pus? ?i pentru a da glas chiar de pe acum tuturor presupunerilor noastre.. sa-?i poat? da p?rerea asupra punctelor de vedere ale lui Settembrim. A?a cum am sPUs. Dar ce sau cine se g?sea de cealalt? parte. Ce este omul ?i cu cîta u?urin?? i se poate r?t?ci con?tiin?a! Cum g?se?te el mijl ocul de a lua chemarea pasiunii drept voce a datoriei! Dintr-un sentiment al dat oriei. republicii ?i stilului frumos. asemenea cuiva care ?inea un toast. î?i închipui din nou c? se afla în barca. De cîteva zile î?i achitase la administra?ie nota Pe sâptamîna a doua o not? modesta. Ar fi trebuit sa mearg? pu?in mai departe ?i sa spun? ca un stil frumos duce la fapte frumoase.el suna astfel: Civiliza? ie! ?i lasînd sa-i cada acest cuvînt de pe buze. opus? patriot ismului. al dragostei de dreptate ?i de echilibru. de?i cei doi veri nu i-au putut pricepe. toate acestea sînt una. cad într-o mar?i sosise. întreaga civiliza?ie ?i desavîr?ire morala sînt n?scute din spiritul literaturii. ex act o sut? ?aizeci de francl-rezonabil? ?i justificat?. vom de clara ca nu l-a ascultat pe domnul Settembrini decît cu singurul scop de a primi d e la propria-i con?tiin?? certificatul de liber? trecere pe care nu i l-ar fi ac ordat de la bun început.. fâra vigo are. C?ci nu vrem sa negam ca anumite reziste n?e î?i croiau drum în sufletul lui: adic? erau anumite opozi?ii mai vechi. ca sa-?i îndrepte ochii orbi?i spre noaptea cu luna plin?. de vis?torul nerod . mai ales dac ? ?ineai seama de anurnite MUNTELE VR?JIT 179 . fla?netar pe domnul Settemb rini ?i încercase din toate puterile s?-l goneasc? deoarece . zise Seîtembrini. putred? pe din?untru ?i cu ochii de kirghiza. acum doua sute de ani. dar oricum.

ce se alesese din aceasta vacan?a! Trecuse. sus. pentru camera ?i masa. nu te po?i plîr. sus. se întreba el. ?i cum ?ederea lui Hans Castorp nu atingea nici m?car aceasta unitate. f?r? îndoial?. în ceea ce-l privea via?a de a ici. Aici. Bine. întrucît tratamentul medical este cuprins în aceast? suma. . Dumnezeule mare. ca ul rei de odihn? ceilal?i se ridicase anume de pe minunatul s?u ?ezlong ?i. iar în acest caz special nu fusese 0 'ntmiplare faptul ca v?zuse dintr-o ochire. plecare ce începuse sa se apropie vertiginos. Bun. sa cheltuie?ti o mie de franci pe lun?! Nici chiar opt sute de m?rci. în timp întrucît sfîr?ise ?i el prin a se întinde dup? masa. iar iu?eala cu care calculase în minte totul nu era lecît o iluzie ?i o p?rere a va rului sau în ceea ce privea darurile lui naturale. socoteala ta e ?i a?a exagerata. adic? într-o seara. a?a c? î?i mul?umesc. nu fac e zece mii de m?rci pe an. achitase acum trei zile a doua nota saptamînala. _Nu e scump. un ?ir lung. -Prin urmare. i se eliberase chitan?a o data cu mul?umirile administra?iei. Nu ?tiam c? e?ti atît de tare. deoarece. sus. se risipise ?i n-ar fi ?tiut în adev?r sa spun? cum. Admite c? mai cheltuie?ti înc? treizeci de franci pe luna cu bac?i?urile. nu mai r?m?seser? d ecît trei sau patru biete zile. dar de pe acum cople?i te complet de gîndul la bagaje ?i la plecare. nu vei reu?i. care se repetau la fiecare cincisprezece zile. pentru cheltuielile de între?inere .Te felicit pentru calculul tau f?cut în minte. dac? vrei s? te por?i cum se cuvine ?i s? ai în jur fe?e surîzatoare. în medie. una peste alta. iar daca vre i. spuse invitatul celui stabilit de mai mult? vreme. o nimica toata cum de altfel i se ?i spusese de la în ceput. Mai sînt banii pentru b?uturi. cu cea mai mare bun?voin??. ?i 180 THOMAS MANN chipurile.ge ca aici.ii curînd ieftin. cel mult împov?rat de diversele ac?iuni prev?zute în programul zilei. cea mai mica unitate de timp era luna. ?i iat? ca. Ceea ce. La urma urmei. mai sînt apoi notele pentru cizmar ?i croitor. A?adar. sus. zise Hans Castorp. ?i g?sesc c? e foarte generos din partea ta sa faci a?a de iute socote ala pe un an întreg. asculde un impuls subit. o plimbare cu tr?sura. zb urase. zise Joachim. Totu?i. Nu. iar luni se va mai duce la una din conferin?ele doctorului Krokowski. chiar mai pu?in. pentru obie ctele de toaleta. un rest neglijabil. dar calculînd precis. e' ajunsese la constatarea ca v?rului sau .nu-i necesa ri.de fapt oricui de-aici . mai faci din cînd în cînd cîte o excursie. era mai mult decît Ja îndemîna pungii lui. Vai. î?i spuse . pentru ?ig?ri. în realitate. Deci. sus. îi atr?sese aten?ia Settembrin i. ai ?i înv??at ceva la noi. bietul Joachim c?ruia Radamante îi mai d?duse înc? Dumnezeu ?tie cîte luni. se e8atise. ?i a i c?rui ochi blînzi ?i negri se acopereau cu un val de melancolie de fiecare data cînd venea vorba despre plecarea lui Hans Castorp. De altfel. în aceasta privin?a ca ?i în toate celelalte el era mai egrab? greoi ?i lipsit de spontaneitate. ?i care nu puteau fi evaluate. decît dou?sprezece mii de franci pe an. luase din camera hîrtie ?i creion. Fiindc?. lipsite de însemn?tate. ca duminica viitoare va mai asista la unul dintre acel e concerte de pe terasa. e m. erau dou?zeci ?i una de zile pe care ar fi trebuit sa le petreac? împreuna. O s?-mi spui c? mai sînt ?i alte cheltuieli ?i accesorii. se convinsese ca. Eu nu fumez ?i nici nu am inten?ia s?-mi fac haine aici. deoarece putea sa considere ca di spunea de un venit anual de optsprezece-nou^ sprezece mii de franci. ?i anumite suplimente pe care ar fi putut foarte bine sa i le treac? în nt ca de pild a concertul bilunar de pe terasa ?i conferin?ele doctorului Krokowski . una peste alta. ea nic . î?i trebuie ?ase sute cincizeci de franci pe luna. Bine. socoteala e exagerat?. deodat?. foarte pu?in.adic? not a era întocmit? numai pentru pensiunea ropriu-zisâ. ?i se afla la mij]0. Asta face ?ase sute optzeci de franci. ?i se cere prea mult. Ins? ce io fi venit s? treac? în contul lui Joachim ?ig?rile ?i costumele n°i. ca sa calculeze. ba chinr f?cuse exerci?ii în scris. care se ?ineau tot de doua ori pe luna. pu?in încurcat. trei saptamîni reprezen tau aici. iar mar?i sau miercuri va pleca ?i-l va las? pe Joachim si ngur. hotarît.?il anun?a ?i pe varul lui. care la început nu putuse fi prev?zut prea u?or. pentru camera confortabil? ?i pentru cele cinci formidabile mese. cui celei de-a treia sa ptamîni ?i ultima a vacan?ei ce-?i propusese s-o petreac? aici. Iar atîta î?i ajunge ca s? tr?ie?ti.I sniri incalculabile ale acestei g?zduiri. ca sa-i treac? timpul.

cînd se gîndea la cele cinci luni ce-l mai a?teptau.pacat". în definitiv. Pentru a te aclimatiza ?i pentru a-?i însu?i to ate impresiile de aici. ca ?i cum te-ai fi g?sit într-o camera supraînc?lzit ? ^au ca ?i cum ai fi b?ut mult vin. iar Hans Castorp. c?ci capul îti ardea mereu. sus. tovar??ul .c?ci. voi transmite tuturor salutari din partea ta. ci doar ca o vizita frecatoare. O oarecare întremare trebuie sa s e fi produs chiar ?i într-un timp atît de scurt. batista mi se mai p?teaz? cu ro?u. te vei bucura de binefacerile acestei destinderi. ajuns acas?. ?i l e voi spune ca ma vei urma dup? cel mult cinci luni. Pun . anume ca 182 THOMAS MANN faptul se întîmplase în timpul curei de odihna de seara. ar fi trebuit un timp mai îndelungat ?i abia dup? aceea pu tea s? înceap? odihna.i nu conta ca ?edere. timp puteam sa g?sesc. de cîteva zile mi-am reg?sit gustul cu care eram obi?nuit. daca-mi suflu nasul. se mai adaug? si un guturai blestemat..ca pîna în ultima clipa nici nu mai voia sa se gîndeasca la plecare. fara îndoiala. impresiile au fost atît de noi. îns? tot pe atît de obositoare din punct de vedere moral ?i fizic. mi se pare c? nu voi reu?i sa scap. în vale . ?i presupunînd ca totul se va limita numai la atît. de aceasta afurisita fierbin? eala. ca sa produci mai multa albumina. care-mi arde obrajii. mul?umesc lui Dumnezeu. Atunci cînd ploua cu g?leata. îneît nu am înc? sentimentul ca le-am epuizat ?i m-am aclimatizat.. nu se d?dea drumul la calorifer ?i nu era întru nimic mai comod sa stai în cam . ?i nici de aceste nes?buite batai de inima. tare. e p?rea. Dar nu-i mai pu?in adev?rat ca aici . & vreme ce el însu?i. de acum înainte. de fapt. la ?es. nici nu era. ?i iat? ca. Da! în timpul celor trei saptamîni. Lui îlans Castorp h era m ila din toat-l inima de varul sau. a?a cum îi spusese ?i consil ierul aulic Behrens. Hans C astorp.. în anumite clipe. datorita receptivit??ii ml?dioase a tinere?ii. mereu fara el. în ceea ce ma pnve?te nu se poate spune ca m-am aclimatizat ?i nici n-ar fi fost p osibil intr-un termen atît de scurt. nu era d eloc în?elept sa încerci sa scapi de el refugiindu-te în camera. o adev?rata mîngîiere. tot atît de buna ca ?i mai înainte. înainte de plecare.Da. cu toata vremea ploioasa ?i rece care nu daclea semne ca s-ar îndrepta înainiea plec?rii lui. d?dea impresia -dintr-o buna-cuviin?a ?i del icate?e a firii .. am impresia certa ca. în curînd. îî comp?timea foare MUNTELE VR?JIT 181 <7îndindu-se c? s?rmanul va ramîne.-i. ceea ce este prima co ndi?ie a oric?rei odihne adev?rate. spuse Joachim. ca m?car tc-ai odihnit la noi ?i ca ajuns jos. nu. ca Hans Castorp va fi ne\ oif sa se întoarc? la es cu un gutuiai dintre ce!c mai rebele. va tr?i din nou în cîmpie ?i-?i va desf??ura activi-în serviciul teh nicii transporturilor care apropie popoarele: ba. fa cult??ii ei de a se adapta ideilor ?i obiceiurilo: mediului în care este str?mutat ?. . în adev?r. începuse sa-?i însu?easc? aceasta nep?sare. Aflase îns? ca vremea asta nu putea fi calificata drept rea. r?spunse Hans Castorp. R?cise. din cînd în cînd. Mana este. amîndoi ar fi trebuit sa supravegheze cu mai multa aten?ie scurgerea tim pului. a?a cum f?ceau bolnavii cînd î*1 luau temperatura ?i cînd cele ?apte minute pre scrise deveneau un intef" val de timp atît de important. nu însemna ca numai pentru attta lucru aerul ar fi mai pu?in uscat. în ultima instan?a. nimeni nu se temea de nici un f el de vreme. atît de tare mi se pare uneori ca m-am obosit aici. ?i fara îndoiala.. ?i îndr?znim sa schitun o a doua presupunere. atît de noi în toate privin?ele ?i în acela?i tim p stimulatoare. Cît despre frigul care te p?trundea. Odihnit? M? întrebi daca m-am odihnit în aceste cîteva zile? Vreau sa sper ca da. faeîndu-?i odihna.Sa sper?m. voi avea evoie sa ma refac de pe urma acestei odihne ?i ca va treb. aceasta mil? îi ai dea dureros de puternic pieptul ?i fara ca aceasta era pricina pentru care îi vorbi din ce în ce mai pu?in despre plecarea lui: iar daca din cînd în eînd aducea vorba despre acest lucru. P?cat. Oare nu cumva timpul trecea aici ca într-o clipita din cauza combustiilor totale din organism? Pentru Joachim. Pe cinci a?a. a?a dup? cum am mai spus-o. întrucît este o gre?eala din partea mea ca nu mi-am rezermai mult tiinp pentru aceasta vizita . în ochii c?ruia puteai citi o triste?e foarte o menea^ de a-?i pierde. e toate acestea.ii sa dorm ti ei saPtâmîm. . pe care o facea cam de o sapt amîna. no?iun ea de vreme rea nu exista aici sub nici o forma. N umai c?. o astfel de viteza a tr?irii e ra. c?ci atîta vreme cît nu n ingea. Nu.

Mazurka? A?a se numea de fa pt Marusia. iar aceasta dubla certitudine. ci p?trundea rece. îi spuse oachun. iar pe balconul vecin. pe m?su? ?. dar ma îndoiesc ca ??tia ici îi vor ac orda o prea mare aten?ie. nu sînt recus aici. îmbr?cat cu paltonul ?i înf??urat dup? toate regulile artei în doua paturi bune de par de c?mil?. la urma urmei. îi d?dea lui Hans Castorp. ?i cînd. Aici e mai bine sa nu te . buchisea mul?umit gramatica ruseasca. mai ales remarca potrivit c?reia muzica era suspecta din punct de vedere politic. sim?ea iar??i gustul M?riei. ' schi mb. li se t?g?duie?te ]sten?a. sim?ind o satisf ctie deosebit de vie cînd auzea vreo compozi?ie inteiesanta sau care-i zea amintiri ?i lasîndu-se astfel în voia pl?cerii nu-si aducea aminte rlecît cu sentimente ostile de remarcele enervante ale lui Settembrini asupra muzicii. iar aerul nu trecea ca de obicei prin c analul destinat de natur? pentru treaba aceasta. glasul îi deveni de un bas r?gu?it. nu fara subîn?elesuri r?ut?cioase. la ?es. cînd mica lampa lumina lînga el. în mod oficial. Ar fi minunat daca am putea s?-?i oprim guturaiul. De pe balcon ul lui. a'e. Toate acestea îns? n-au putut s? împiedice ca musafirul ?i pl?pîndul novice s? r?ceasc ? foarte serios în timpul numitei cure de seara (sau se prea poate. înd?r?tul peretelui gros de sticla opalescent?. daca ai vrea s? treci drept pat. r?zb?tea muzica timp de aproximativ o ora. se funda bucuros în adîncurile transparente ale melodiilor. urzeala de vuiete pl?cute ?i d e melodii familiare: erau fragmente din opere. st?tea cu'' cat Joachim . pe balconul lui era deopotriv? de bine ad?postit ?i instala t. înf??urat bine în paturi. sa fi r?cit în alta parte). omu?orul era iritat ?i dureros. ce-i drept. asculta muzica din tot sufletul. c?ci. numai într-o singura noapte. P?cat de el. tot atît de bine . . era starea cea mai pl?cuta pe care Hans Castorp î?i amintea s-o fi s im?it vreodat? iar el nu se las? în?elat în aprecierea lui de faptul ca un oarecare literat ?i carbonaro califica. m?car ca el nu era meloma n si nl' putea gusta cu aceea?i pl?cere concertele de seara. dar nu numai ca totul va reîncepe ca de obicei. pozi?ia aceasta drept orizontala". de fapt. Dar cu tine. îl desfat? mai ales seara. altfel. ca ars de b?uturi tari ?i potrivit spuselor sale toata noaptea n-a în chis ochii. care apas? cavitatea f rontal?. aproape în fiecare seara. trebuie sa ?i-o spun. ?i ca bolnav ai fi prost primit de Behrens. Joachim îns? nu era atît de pasionat de muzic? ?i-i ramînea str?ina aromatica pasiune a fumatului. ca nu vor mai fi emo?ii puternice si ca. mar?uri care te f?ceau sa-?i ridici ?an?o? capul ?i mazurci vesele. fata cu rubinul ro?u.cu care Hans Castorp schimba cîte o vorb? cu voce joasa ca sa nu-i deranjeze pe ceilal?i orizontali. din Trubadurul sau din Freischutz.Povestea asta este teribil de nepl?cut? ?i chinuitoare. Dimpotriv?: pozi?ia asta era cu mult m ai agreabila. ai tot Septul sa r?ce?ti. buc??i din Carmen. o stare de reala fericire. în timpul curei de sear ?. R?celil e. acest fapt indubitabil era dintre cele mai reconfortante. ci ?i c? se va desf??ura absolut la fel. musculat ura inimii nu va mai fi pusa la încerc?ri suplimentare. oricum ar fi. deoarece o usc?ciune înec?cioasa a gîtului îl f?cea sa tresar? necontenit Pe perna. marea usc?ciune a atmosferei nu le justi-lca. ?i de unde. e cu totul altceva. Hans Castorp insa laS< MUNTELE VR?JIT 183 n steamships s?-i cada pe p?tura. puteai fi sigur ca nu se v a mai întîmpla nimic. Se anun?a un guturai zdrav?n. delectîndu-se de binefacerile greu de precizat ale ?ezlongului. Ziua se sfîr?ise ?i de data aceasta totul era sfîr?it. Dar în acela?i timp erai sig ur ca mîine totul va fi reluat de la cap?t. prin urmare. ceea ce nu valora. exista mijloace pentru a?a ceva. c?ci împreuna cu muzica ?i cu savoarea reg?sita a M?riei. provo cînd mereu accese de tuse rebela. cu mult mai mult decît afirma?ia bunicului Giuseppe în leg?tura cu Revolu?ia din Iulie ?i cu cele ?apte zile ale facerii lumii. apoi valsuri bine orchestrate ?i antrenante.era decît sa te întinzi pe balcon. vîrful nasului îng he?at ?i ?inea o carte tot Ocean Steamships cu mîinile în?epenite ?i înro?ite de frig ?i privea pe sub arcada balconului peste întinderea v?ii din ce în ce mai întunecate ? i pres?rate cu lumini care se pierdeau în dep?rtare. de?i avea. greoi. Joachim se bucura de o audi?ie tot atît de buna.

se afla ^ o doamna care. de statur? mica. dar f?r? sa izbuteasc?. decît de departe. i& ochii alba?tri. iute. f?r? forme. ?i buza inferioara. ?i avînd pe piept o cruce împodobita cu granate. îmbr?cata într-un halat alb de sora. Este acolo unul care urmeaz? sa fie cloroformiz?t ?i a mîncat salata de fasole. pe cînd ie?ea din camera unui bolnav ?i traversa coridorul c a sa intre în camera de vizavi iar alt? dat? o v?zuse faeîndu-?i în fug? apari?ia în suf ragerie ?i-i auzise vocea strident?. cu o mi?care ca . astea sînt palavre de jos. on me dit que vous av ez pris froid. care îi era înn?scut?. fara s? reu?easc? întru totul. pîna la urma. ]opatâ. iat? aici un antiseptic i nofensiv. Nou? nu ne place soiul asta de r?celi. deoarece erau sa ?ii.. cu degetu-i osos.) Dar guturaiele nu apar din cauza frigului.> doua oara sora-?efa. nu ?tia nici el cum.Pute?i fi complet lini?tita. E un lucru cunoscut aici de mmt ?i pe care ? i-l spun acum înainte de plecare. .184 THOMAS MANN îmboln?ve?ti. tinere. cum i se mai spunea. ademenit? de guturaiul lui. iaf MUNTELE VR?JIT 185 za inferioar? se râsfrîngea piezi? în afara cînd vorbea. ?i dumneata. cît era s aptamîna de lung? se plîngea c? o doare urechea ?i. îmi dau seama. Ah. punîndu-l pe mas?. Ce limb? trebuie sa vorbesc cu dumneata? Germana. c?ci vorbea mîneîndu-?i cuvintele. ca ?i cum ar fi vrut sa spun?: Iute. fiind foarte ocu pat?. _ ce-i cu r?ceala asta. vad bine. bineîn?eles. Vî kajetsk prostudilisî. pari îmbujorat. astfel ca. ?i la atît s-au oprit lucrurile Ei bine. a?a cum îl rostea mi?cîndu-?i buza inferioara ca o lopa t?. I hear you have caught a cold. or?cai ea pe un ton înalt. musafir ul tîn?rului Ziemssen. ci vorbe?te dumneata ca sa pot pleca!" Era o femeie de vreo patr uzeci de ani. A?adar. dom'le. ca sa verifice num?rul camerei. dar cu ni?te ochi care parc a alunecau. lega t la mijloc cu un cordon. sp?l?ci?i ?i inflama?i. Dac? nu e?ti cu ochii în patru. (în gura ei cuvîntul palavre" av ea ceva oribil ?i fantastic. ?i te-ai gîndit sa vii aici ca s? r?ce?ti? N-ar trebui s? vorbim aici deloc despre r?ceal?". în u?a camerei. afec?iunea nu-i de natura tuberculoas?" . gura ca de broasca. nasul îi era cîrn. Hans Castorp o privea cu o amabilitate modest? îng?duitoare ?i încrez?toar e. . vor face totu?i ceva pentru tine. d?du buzna înainte ca el sa fi putut spune: I ntr?!" ?i se mai repezi înd?r?t. iar forul ierarhic arata de ce era în stare. de data aceasta vizita îi era destina t? personal. R?ce?ti des? Varul dumitale nu r?cea ?i el mereu? Prin urmare. ?i scoase din geanta de piele.De ce nu? întreb? infirmiera. domni?oara von Mylendonk b?tu tare ?i s curt. ?il privi cu ulciorul copt. zise ea. (?i iar??i f?cu strania tentativa de a se uita în ochii lui cu o p rivire p?trunz?toare. care-i atîrna de cordon. pe care n-o z?rise pîn? atunci. Poftim. el va comunica mai departe. ca ?i cum ai a vea temperatur?. (Iar??i aceast? oribil? palavr ?"!) în cazul dumitale este foarte posibil s? nu fie decît ceva anodin. o sa vedem mîine ce vom putea face. r?mase în a . c?ci nim?nui nu-i pasa. ?i-ai luat temperatura? Tînarul f?cu semn c? nu. de pe prag. un pache?el. Behrens o examina. da. î?i r?sucea gîtul ?i cU nasul în sus adulmeca asemenea fiarelor în cu?ti. Chiar de vineri. Treizeci ?i patru. iute! Nu ascu lta ce spun eu. Cînd am venit eu. De altfel.) Ai o frumoas? irita?ie a cailor respiratorii. ci provin dintr-o infec?ie la care e?ti predispus s-o ai ?i este vorba de-a ?ti daca sîntem în fa?a unei infec?ii inofensive sau a unei in fec?ii ceva mai ofensive. . e de ajuns s?-fi privesc ochii. De sub bo neta de sor? de caritate îi ie?ea parul ro?u ?i rar. Cu toat e acestea. A?a proceda Joachim. ilindu-se s? dea ochilor o str?lucire p?trunz?toare. îi spuSe el.. cî?i ani ai? Dou?zeci ?i patru? La vîrsta dumitale p??e?t i de-aidc astea. Exact. cineva b?tu în u?a ?i astfel avu prilejul sa fac? personal cuno?tin?a cu domni?oara von Mylendonk sau doamna superioar?". avînd pe deasupra ?i un ulcior cop1' aruncau ni?te priviri nelini?ti te. aud c? a?i r? cit. spune? întreb? pentru . pîna la sfîr?it. Trebuie sa m? duc în sala de opera?ii. Asta este calea ierarhica. cînd Hans Castorp se întorsese de la plimbarea matinala. Restul nu-s decît palavre. acuma ?tiu. Poate c? o sa-?i fac? bine. agitîndu-?i mîna dreapt? pe jum?tate închisa ?i plina de pistrui ?i ?inînd ar?t?torul ridicat. pretinzi c? ?i r?cit aici? Hans Castorp era uluit de acest fel de a vorbi al unei doamne de origine nobila. ?i continu? s? se uite la fa?a lui. care-i ie?ea piezi?. cîikj va veni la mine. Voi v orbi cu masorul.

" Scoa se din cutiu?? obiectul frag1' MUNTELE VR?JIT 187 '1 cercet?. Fire?te c? ala de cinci franci este mai bun. E-n regula. Sînt s?n?tos. zise ea. în toate pr ?v?liile. una neagra ?i alta ro? ie. nu pot sa-mi dau seamr c's. nu ai? -Nu prea ?tiu. executat pe m?sura. Palavre! M-ai chemat pentru ca e?ti s?n?tos? Nu. Hans Castorp t?cu. ramase în picioare lînga masa ?i începu sa-?i dreag? glasul pentru a-?i da seama d e sunetul în?bu?it al vocii. Se pare ca aici se gasesc pretutindeni. cu buzele b ine lipite. îmi îng?dui?i sa vi-l achit imediat. dom'le! î?i urez un diagnostic bun! ?i para?i camera. . pronun?înd atît de incorect -Are apucaturi de baie?oi ?i e cam ciudata. era umpluta cu argint viu st r?lucitor. cîte ?apte minute de patru ori pe zi. macai superioara. dar renun ?a. Hans Castorp se înclinase ?i r?m?sese lînga masa. Aici la noi asemenea r?celi sînt destul de frecvente. Da. o sa ?i-l treac? în nota de plata. neacordînd celuilalt nici cea mai mica aten?ie. Nici o secunda mai mult. apoi începu s? se plimbe nelini?tit prin camera. gîndi el. Pe acest a de cinci franci. Mi-o iau cînd a:n febra. ... Cifrele erau ro?ii. iar asta cinci franci. Hans Castorp ?tia ce anume i se cuvenea lui însu?i ?i prestigiului sau. trebuie sa vad daca am febra din cauza guturaiului". Hans Castorp lua cutiu?a ro?ie ?i o deschise. Inima îi b ?tea repede ?i puternic. a venit singur la mine. doamn? su perioar?. chiar acolo unde te-ai a?tepta mai pu?i1l-cum spune Joachim. Se întoarse spre u?a deschisa a balconului ?i schi?a o mi ?care spre camera al?turata. se va înal??. lata! f?cu ea ?i s cotoci iar??i în geanta ca ?a scoat? doua cutiu?e de piele. .er. ?i acum< duPâ p ?rerea dumitale. Coloana mercurului era sco-borîta mult sub gradele normale ale c?ldurii animale...Aha! ?i unde ?i-e termometrul? 186 THOMAS MANN N-am termometru. zecimile cu linii negre. B?iatul bine crescut era înc? foarte tînar ?i P?strase obiceiul d e-a t?cea al ?colarului care sta în picioare în fa?a >»ncU.. N-am nevoie. în picioare. obiectul d e sticla era întins în culcu?ul capitonat cu catifea ro?ie. Ulciorul nu-i deloc estetic.r?cit. punînd vîrful u argint viu sub limb? astfel ca instrumentul îi ie?ea piezi? printre buzele strînse foarte tare ca sa nu lase s? p?trund? nici un pic de aer. îl iau pe acesta. c?ci nu am venit aici decît în vizi t?. Mercurul se va ur ca. Da-mi-l. pe care le puse pe masa.Oare nu cumva ai obiceiul sa nu-?i iei niciodat? temperatura? -Banu... . ?sta cost? trei franci ?i cincizeci.Apoi tu?i cu toata puterea. gîndi el. Elegant ca o bijuterie. Po?i sa-l folose?ti toata via?a daca o sa ai grij? de el. Asta-i deci superioara von Mylendonk. cu inten?ia sa-i fac? vizita lui Joachim. nici una mai pu?in. ?i lua termometrul. Mai ales sa nu te calice?ti la tîrguielile important e. caie se prelungea sub?im-du-se. tace. ?inîndu-l în mîna. îl scutura de mai multe ori co borîndu-i coloana de argint viu ?i mai mult. ?i iat? ca mi-a ?i vîndut un termometr u. doamna superioara. De fapt. In mine se poate avea încrede . dar probabil c? n u-l are întotdeauna-De ce mi-a spus îns? tot timpul «dom'le^>. N-a trebu it sa-mi dau prea multa osteneala sa achizi?ionez. ci pentiu ca ma simt pu?in cam. are totdeauna cîteva în geant?. rîse el politicos. iar partea inferioara. Nu-i nici o graba. iar pentru început o sa-l coborîm complet uite-a?a. dar temperatura o iei tocmai pentru a ?ti dac? ai febra.. La buna vedere.Dom le. plimbîndu-?i privirea de la u?a pe unde disp?ruse sora-?efa la instrumentul pe care i-l l?sase. De cînd am sosit aici m-a tot luat pu?in cu cald ?i cu frig. Grade le erau însemnate cu linii ro?ii. pîna sub 35 de grade. spuse el. Lui Settembrini nu-i place ?i este adev?rat c ? are unele manifestai nepl?cute. doamn? superioara. î?i spuse ?i vîrî repede termometrul în gura. lata-?i achizi?ia! Cuno?ti cum se procedeaz? la noi? îl ? ii sub onorabila dumitale limba. iaT cînd nu ?tie s? r?spund? .

apoi ntinzînd bra?u f?cu sa i se ridice man?eta ?i se uit? la ceas. din doua p?r?i ?i de dedesubt. Timpul se îîra. 188 THOMAS MANN Nu reu?i sa vad? imediat cît arata termometrul. de diminea?a. ca le 'tnpinge. ale c?ror nume îi deveniser? familiare. coloana p?rea ba ca s-a urcat foa rte sus. ferindu-se ca v?rul lui sâ-l vad?. ba ca a disp?rut . se silea s-o prind? iar. pe care. între orele zece ?i unsprezece jum?tate. De fapt. se pierdu în icverii ?i las? smaurile sâ-i zboare.6. Dar pentru ca tocmai în clipa aceea. din cauz a jocului de lumini.. iar un nou gest gr?bit al bra?ului îi escoperi fuga discreta ?i-l f?cu sa constate ca o tieime din minutul al P ulea devenise de domeniul trecutului ?i prin urmaie întîrziase. fiind cu multe zecimi deasupra limitei unei temperaturi normale. termenul p?rea nesfîrsit. mercurul se întin sese. chiai doamna Chauchat. devreme! Sim?i o emo?ie puternica. dup? multe cazne ?i eforturi lepuse numa i fiindc? avea impresia ca vine în ajutorul minutelor. Trecuser? ?ase minute. privi acele ceasornicului. dar îsi se ca n-u'. pentru cura lui de odihna. Hans Castorp avea 37. a?a ca problem a era sa afle de ce natura e infec?ia. cu paltonul ?i paturile. în cazul lui. ie sile?te sa înainteze. coloana se ridicase desml de sus.6 era prea mult. ia urma uimelor. care ajunsese cu toate aspectele ei atît de intima sufletului sau: pis curile. iar spre stînga. Trecuser? abia dou? minute ?i jum?tate cînd. ca lui Ottilie Kneifer. a?teptînd ora mesei ?i venirea lui Joachim.ea prea mare importan?a. afara doar de cei care z?ceau în pat s au erau moribundi tot atît aveau ?i Hermine Kleefeld cu pneumotoraxul ei. apoi ie? i pe balcon ?i. cît ?i spre Alteinwand care. contempla priveli?tea. iar atunci sim?ea nevoia <a tu?easc? din cauza pieptului prins d e guturai.îl apropie de ochi. se dilatase foarte tare.re. 37.. ?i începu s? se plimbe prin camera. apoi îl a?eza cu b?gare de seama pe toaleta ?i se preg?t i. rezultatul nu se 'îicase: ayidar. v?zut de aici. asculta murmurul de glasuri ce se înal?? din solariu ?i se întoarse în camer? dîndu-?i silin?a sa îndrepte pozi?ia termometrului în gura. ?i . cu mîna expert a-?i ramase nemi?cat. a?a ca Settembrini nu avusese deloc dreptat e sa izbucneasc? într-un hohot de rîs atît de batjocoritor ?i atît de zgomotos -Settembri ni cu republica ?i cu stilul lui frumos. valea di ntre mun?i. Dar era dificil sa identifici cu precizie natura febrei. In sfîr?it.. liniile crestelor ?i pere?ii stînco?i. îl întoarse pe o parte ?i pe alta. dar nu observa nimic. pe?tera stîncoas? ?i zada. Se înf??ur? în pa turi. ?i. începu s? fac? o p uzderie de gesturi banale. str?lucirea argintulUj viu se conf unda cu reflexul luminos al tubului de sticla. o pierduse în doua rînduri.privi drumurile ?i r?zoarele cu flori ale gr?dinilor. dar avînd grija sa-l ?in? orizontal ca sa nu influen?eze mercurul pr intr-o mi?care verticala. v?g?una profund? a B rehmenbuhl-ului a c?rui spinare cobora piezi? spre sat. lr a în picioare în mijlocul camerei. aici nimeni nu avea temperatura mai mare. persoana de spre care mi-a vorbit Settembrini". poate c? nu era acela?i lucru -c ?ci el avea numai o simpl? febra gripala cum se spunea în vale. apropiinduQe ochi. ceea ce se vadea acum. Hans Castorp nu credea ca are aceasta tem peratura numai de cînd r?cise. facînd o mi?care adecvata. cercetînd iar??i cu aten?ie indica?ia ter-mometrului. ?inînd strîns termometrul în gura. ?i din cînd în cînd' pieptul i se umfla de un fior de spaima. Din cîn^ în cînd. imaginea deveni limpede. Sfatul fusese într-adevar plin de bun sim?. în plina zi. atunci cînd îi sugerase consilierul aulic. deocamdat?. ?i regreta ca nu întrebase mai din vreme mercurul. era o febr? ce rezulta dintr-o infec?ie pe care o luase. Fire?te. 37. a?a cum înv??ase. . mi?ca lucrurile din locul lor punîndu-le înapoi. sucind ?i r?sucind instrumentul: indica precis 37. însemna tempe ratura".. una dup? alta. în vreme ce întunecata p?dur e alpina îi acoperea coastele privi spre dreapta masivele muntoase. în sfîr?it. surîde a. p?rea c? închide valea spre sud . la repezeala. Acum Hans Castorp ura republica ?i stil ul frumos. începu sa se plimbe prin camera în lung ?i-n lat. scoase termometrul si se uita la e! cu privirea r?t?cita. Nu trebuie sa mi-l schimbe cu o «sora mut?». î?i puse mintea la contribu?ie. t emîndu-se ca a dep??it clipa prescrisa. ch iar la început. ca ?i cum ar fi fost cineva de fata. cu termo metrul în mina.6. ultimul minut ce mai r?m?sese se strecura cu pas Pisica ?i trecu neobservat.6 -nici chiar Joachim nu avea mai mult . o re?inu ?i.

adineauri era virgula ?ase. Tu ai o stare acuta ?i inofensiva. Repede. plecar? ?i-?i reluara înc? o dat? locurile în sufrageria care la ora ace ea str?lucea în alb de atîta lapte imaculat. Dar daca nu vrei ad ic?: daca nu vrei sa te culci po?i foarte bine sa te dispensezi. _ Ce înseamn? asta? întreba Joachim.In primul rînd. iar în vremea asta Joachim mai arunc? o privire la ter mometrul de pe toaleta. nu-i nici macaT politicos. spuse el. nu. Mi-a vîndut îns? la repezeala un termometru excelen t. acum trebuie sa mergem la masa. _ gi? întreba el mirat. obiecta Joac him. cu mîinile în ?olduri ?i cu capul pl ecat. Intra în camera ca s a-?i dea cu peria prin p?r. Hans Castorp surise. în nici un caz. exact a?a cum stai aflîndu-te într-adevar în fa?a unei frumoase surprize". intr? s a-l ia la micul dejun. e acolo.Cu un teimometru. nu eu fac o confuzie. -?i-ai luat temperatura?! Cu ce?! exclama Joachim speriat. Mai întî faci o distinc?ie ?i apoi o confuzie.6 este egal cu 37. t?cu?i. ?i nu mi s-a dat voie sa m? scol decît atunci cînd s-a constatat ca patul nu-mi sc?dea temperatura. în fa?a varului sau culcat pe ?ezlong. fapt pe care Hans Castorp îl observ? cu coada ochiului. Mi-a vindut unul sora-?efa. Hans Castorp î?i formula astfel r?spunsul: . zise. adic? ultima noutate ar fi ca am un pic de temperatura..Ca temperatur? de diminea?a. .Acum nu mai este voiba de vreo impresie subiectiva. ajn mai spus d oar ca guturaiul asta nu mi-a dat mai multa febra decît 190 THOMAS MANN aveam înainte. Dar ?i eu. ?i c? ar trebui sa te bagi în pat ca sa scu rtezi durata bolii. Fr umoasa surpriz?. O clip?. a trebuit s? stau în pat patru sapta-mîni.MUNTELE VR?JIT 189 Joachim îl g?si tot culcat cînd. Joachim f?cu un scurt stînga-mprejur ?i intra în camera. Ramîn la punctul meu de vedere ca 37. adaug? el ?i ramase în picioare.Da.. de ce trebuie sa ma culc cu 37. Va trebui sa te bagi în pat. Daca voi pu te?i sa hoin?ri?i cu ea. Dar nu în?eleg de ce s-o fi adresînd mereu cu dom 'le". pot ?i eu. Astea sînt palavre.6. ci de o constatare exacta. dup? ce gongul r?sunase. Hans Castorp avea un r?spuns gata preg?tit. Foarte bine. spuse cu oare care întîrziere: . Mi se pare ca te contrazici.Nu vad. Joachim se întoarse iute pe calcîie ?i cînd se g?si iar??i fata-n fata cu varul sau ch ipul oache? i se mai întunecase pu?in. Haidem! zise Hans Castorp ?i-?i arunca paturile. dar cu o alta. Mi-am lu at temperatura. S-a urcat foarte repede. apropiindu-se de ?ezlong. de o buna bucata de vreme ?i chiar iot timpul. Ma gîndesc ca la tine era altceva.37 virgul? cinci ?i jum?tate. nu se poate spune c? e un fleac. cînd am sosit aici.cn o febra ensiva llekuie sa stau în pat.. nu în?eleg de ce u o febra inofensiva .Am caiduri. Tu ai guturai. . ora a ?i trecut. ?i daca vrei sa te convingi de gradele pe care le indic?.?i totu?i va plimba?i cu to?ii nestingheri?i. f?cu Hans Castorp mergînd pîna la a-si împ?r?i raza de r?spuns în primul rînd" ?i în ai doilea rînd". . ev. zise Joachim."ienî. . . la ora unsprezece. Si în al doilea rînd. dragul meu. nu fara un pic de ironie ?i dojana.Dar este cu totul altceva. Apoi r?spunse: . -în cazul acesta a coborît pu?in. Nu. Nu-?i dau eu pr escrip?ii. Vrei sa spui ca ai caiduri? Cu oarecare încetinea l?. lucru care ?e vede ?i din vocea ta. privindu-l în fa?a. deoaiece vrei sa pleci saptamîna viitoare. Ap oi. Hans Castorp nu spuse nimic. Cînd se întoarse. Ei ?i? întreba.6 atunci cînd tu ?i ati?ia al?i i de-aici nu ave?i mai pu?in . .admi?înd o clipa ca a a ceva exista . replica Joachim. r?spunse Hans Castorp. Vreau sa-?i spun numai ca e?ti stra?nic de r?ci t. ci tu e?ti acela care ai un fel de a privi lucr urile de z?p?ce?ti lumea. pe toalet? .

ia te uita. un mic guturai. inspirai s. siîr?it. în vreme ce Hans Castorp gem ea de mult ce-?i sufla nasul iar tu?ea îi zguduia pieptul care-i suna ca o tiniche a ruginita.Nu. mofturi. clipeau din ochi ?i agi" tau degetul în drepi ul urechii. Zice ca are temperatur?. am doar un guturai. de la celalalt cap?t al mesei. se termina. 192 THOMAS MANN Cu aceea?i încapa?înare groaznica. Noutatea îi înviora. dintre toate cele ?apte mese. pie ptul mi-e prins ?i tu?esc aproape toat? noaptea. era de o volubilitate aproap e s?lbatica. o expresie de renun?are. la Hans Castorp. d?deau din cap. Haide. ?i-l amenin?a cu degetul ro?u ?' butucanos. Lucrul acesta mir a pe cei din jurul lui. st?tea cu ochii apleca?i în farfurie. ?tim. La întoarcere. fuimos. apasa pe buze batista cu parfumul de po rtocale. . expirai puternic de cîteva ori ?i cînd. atunci cînd pofta de a str?nuta d evenea irezistibila. f?cu ?i doamna Stohr. deodat?. iar dr?g?la?a Ma rusia. ntinzîndu-se în considera?ii asupra deosebitei pl?ceri de a tu?i da. Behrens îmi da vreo doua palme în spate ?i-I pune pe Krokow ski s? ia cîteva note. care pîna acum nu-i acordase nici cea mai mica aten?ie. Dârei refuzau sa-i primeasc? justific?rile. chiar ?i doctorul Blumenkohl. Erau bucuiiile gratuite ale vie?ii. sa-i ceri s? te . ri dicîndu-l spre nas. tocmai dumneata! spuse profesoara ?i puful de pe obraji i se îmbujo ra în timp ce-l amenin?a surîzînd. te daruiai cu o figura fericita voluptuoasci explozii fi nale. cu atîta a rdoare îneît privindu-te din 'mplare în oglinda dai peste o grimasa dr?ceasc?. cu acest prilej. cînd. rîdeau.te sca rpini pîna la sînge cu o ardoare feroce. iar cei doi veri plecar? sa~si fac? plimbarea matinal a. ca ?i cum ar fi auzit lucruri necuviincioase ?i nostime despre cineva care ar fi vrut sa par? virtuos. f?ceai efo rturi sa tu?e?ti cît mai adine ca sa-?i potole?ti aceastâ irita?ie: era o pl?cere as em?n?toare cu aceea pe care ?i-o d?dea un strânut. dumneavoastr? face?i o eroare.. pretexte. Joachim spuse: î?i fac o propunere. dar fara sa se uite. c?ruia doamna Stohr îi povesti faptul. da. în special doamna Stohr cu mutra ei înc?p??înata ?i cu obrajii îmbujora ?i. 'tmd de iot ce te înconjoar?. de exemplu. cazul meu este cel mai inofen siv din cîte se pot închipui. Joachim era adine» în gînduri. ?tim!" ?i i at? ca. se întoarse spre el. prim?var a. dup? cum vede?i: ochii îmi curg. M?gulit de atîtea tachinarii.iar faptul era foarte ciudat.. ca ~un fel de ame?eala. Hans Castorp crezu ca-i dator sa le refuze cu modest ie. ap?sat Si sufocat. spre Davos-Platz. da. avînd totodat? un aer cicalitor ?i viclean. amenin?îndu-l. ei. Ai putea sa ma înso?e?ti ?i. Cum adic?? Asta este într-adevar o noutate! Nici m?car un strop de bere? Am pu?ina temperatura. ia te uita! Ei. Nu este un examen total. devale. lata insa c? începur? sal certe cu at?taiorul . haide. ceea ce este destul de nepl?cut . nu voi bea nimic. Luau un aer ?treng?resc. ' Prada furiei ?i pl?cerii. Joachim. ?i asta <-e putea întimpla de doua ?i de trei n în ?ir. n-am ce zice! Ia te uita. nu. nu se putu împiedica sa repete gestul tuturora. rosti el. . Un fleac. îl amenin?a ? eata cu degetul. domnul vizita~ MUNTELE VR?JIT 191 ? Asta-i buna! lata o figura! Ce om petrec?re?! Pîn? ?i batrîna m?tu?a. era desigur ceva delicios ?i desf?t?tor în momentul în care sim?eai cum se m?e?eau ?i c re?teau gîdiliturile în str?fundurile pieptului ?i cînd.Cînd pitica îi aduse lui Hans Castorp berea de Kulmbach. la fel ca acelea încercate '"d. plini cu zbîrci-turi deasupra gulera?ului plisat. Azi nu voi bea bere. îl privi cu ochii ei cafenii ?i rotunzi. Ast?zi este vineri mîine dup? dejun ma duc la controlul lunar. nu. Singur? Miss Robinson se arata nepasatoare si rezerv ata. Ce ne esle dat sa afla111 despre dumneata. cît ?inu dejunul. foarte corect. asta a fos t cea mai vesel?. doar cel mult o înghi?itura de apa. ca totdeauna. da r substan?ial. mul?umesc frumos. în clipa cînd fia vestea. este adev?rat. to?i cerura ca Hans Castorp sa se prezinte de urgen?? la consul ta?ie. r?spunse Hans Castorp. ei. inculta doamna Stohr vorbi pîn cînd dejunul scurt. î?i scarpini pîna la sînge degeraturile care manînca atît de dulce . îi f?ceau semn cu mîna s? nu mai ins iste ?i strigau: Da. el o refuza cu o expresie g rava întip?rit? pe fa?a.

gîndi?i -va doar c? e vorba despre o rezec?ie de coaste.. cu gambeta pe ceafa. Rîserâ amîndoi. mortis causa. Po?i spune pofta buna!". Poate ca s-ar cuveni sa consul?i un medic serios. ?i pentru moment se ?ine bine. la fel ca ?i pîinea zilnica". . Ei. turistule. ?i se ?i potrive?te 1 de armonios cu buna". domnule consilier aulic. Deci. totodat?.. lopatînd din mîini. ?i dumneata? Ce face pretinsa ils s?n?tate? Via?a în doi este mai curînd vesela. Pe deasupra mai tu?esc ?i tot piept ul mi-e prins. Iar aici. Behrens ie?ea din partea din fa?a a cl?dirii. . este pu?in probabil c? va putea face mare lucru în chestia asta. Este ridicol ce-?i propun. Digestie bineuvintata!" Ce jargon încîlcit.Am aranjat a?a cum ai dorit tu. -A?a? zise Behrens. ma în?elege? i. î?i închipui ca-mi comunici o noutate? Crezi ca n-am ochi în cap? ?i cu formidabilul sau ar?t?tor îi indica ochii injecta?i. ?i pu?ina febra. Din mom ent ce se afla aici. cel mult o sa-mi prescrie un extras de miambal s au un ceai pectoral îns? cu toate astea este pl?cut sa ?tii ca po?i primi un ajuto r medical cînd te afli în starea asta. nu-i rau! Pentru început. îns?. pot merge cu tine. Va învîrti?i de colo pîna colo? V-a?i sim?it bine în lum ea mare? Tocmai vin de la un duel cu cu?itul ?i fer?str?ul o chestie mare. Ei. ce p?rere ai. Dac? fiecare s-ar apuca sa fac? a?a ca dumneata.. fire?te. iata-ma acum cu ora re?inuta.P. cel de azi în?elege de g luma. începu sa coboare panta drumului. iar Joachim r?spunse lipindu-?i calcîiele: _ Sîntem pe punctul s-o facem. Dar de ce oare e atît de violent în expresii? La în ceput. o ?igara de foi în gura. ?i chiar ma i ntereseaz? sa asist o data la o consulta?ie. de ce plîngi? se adresa el de°' data lui Hans Castorp. nu vrem sa silim pe nimeni. îns? digestie" este curata fiziologie. adic? pe punctul de-a face vizitele clientelei sale particulare. dar daca ai fi acas? l-ai chema fara îndoiala pe Heidekind. reu?im mai bine. unde-am ajungeMUNTELE VR?JIT 193 -Domnule consilier aulic. adaug? Hans Castorp. cu aerul de a fi în p lin? activitate. Ce temperatura ai? Hans Castorp i-o comunica. P?r?i moi ale trupului. tu te plimbi. lucrul acesta ma amuza. dîra groasa de fum a ?ig?rii de foi. nu ?tii ce ai de f?cut. Ei. iar mvoca binecuvîntarea cerului asupra ei es te o atitudine batjocoritoare. Asta-i discipl'na casei. nu-?i lipse?te voca?ia. Digestie binecuvîntata ! ?i cu genunchii strîmbi. pe cînd în poia lui plutea. De altfel. A?adar. ?i nici nu-mi place ca-l vad fumînd. Plînsul în public este interzis. vulpoi b?trîn? Dar dumneata. Cinstea va fi pentru mine. în sat. Pofta buna. Bine..! spuse Behrens. . zise Hans Castorp. Alt?dat?. vinovat e guturaiul meu. prin urmare sa se iveasc? prilejul de a-?i formula imediat cererea. sa se aleag? m?car cu atît. Cum crezi tu.Ce spui! striga Behrens. c?ci pofta este oarecum un cu vînt poetic. în fa?a sanatoriului. . Adic?: Cu pl?cere! Trebuia s-o facem de la început.Diminea?a? Hm. cît de grav? e boala ?i nici dac? n-ai face mai b ine sâ te bagi în pat. întîmplarea f?cu s a-l întîlneasca pe consilierul aulic Behrens. Este înnebunitor un torace omenesc care nu m ai exista. ca un drapel. îns? cu timpul a devenit cam nepl?cut. ceea ce de altfel le ?i comunic? veril or. dup? ce lucrase în sala de opera?ii.. obrajii alba?tri ?i ochii l?crimo?i.consulte ?i pe tine în mod sumar. atunci ne-a m în?eles. unde avem doi speciali?ti. Mîine e ziua mea de consulta ?ie ?i tocmai voiam sa va întreb daca ve?i avea amabilitatea s?-l examina?i totoda t? ?i pe varul meu. alba?tri-spalaci ?i ?i l?crimo?i. Fire?te. spuse Hans Castorp. Ast?zi.. cincizeci la suta ramîn eau mor?i pe loc. domnilor! spuse el.Nu ?ti u cum s-a f?cut. mîine dup? ora doua. iar cînd ajunser? sus. Nici nu se putea aranja ma i bine.C. Am dori sa ?tim dac? va putea sa plece mar?i. Mîine st?m între patru ochi. c?zur? de acord. dar am un guturai stra?nic. dar cu toate acestea se mai întîmpla sa-? i ia t?lp??i?a cîte unul înainte de termen. lucru mai mult urît. imediat dup? troaca! -Am. r?spunse Hans C storp. . înalt ?i rigid. faptul acesta ma nelini?te?te. idee imprecisa.

în orice caz. luase de pe toaleta dr?g?la?a achizi?ie din acea diminea?a. De altfel. ci fara nici un echivoc posibil direct spre el. coloana sclipitoare se ridica pîn? la 37. de altfel. cu un su rîs fluturîndu-i pe buzele strînse ?i în ochii oblici. v?rul sau îl privi piezi? ?j. cînd bolnavul se sim?i obosit de emo?iile ?i nout??ile de peste zi.. se furi?ase spre masa ei ?i. anula prin scutur?ri verticale vechiul 37. pen dula mare. o data cu sfîr?itul lui. urm? dejunul principal al zilei ?i. tr ebuie sa i-o recunoa?tem. iar cînd privise spre masa ru?i<0 bine". iar a dou a zi diminea?a indica doar 37. ?i tot ca i" fieca re zi. prin Joachim. ?tia oare c? el avea consulta?ia fixata la ora doua? îl privise doar cu atîta în?eles ?i cu toate acestea era de necrezut. o jachet? noua sau. ?i astfel o privi pe doamna Chauchat în fa?a mai întîi pentru ca apoi. pentru ca spre ora prînzului s? ating? valoarea zil ei precedente. se apropie ?i ora rendez-vous-ului. chiar dac? buzele n-au spus vreodat? nici m?car dumneata") . Iar Hans Castorp r?spunse pe un ton indiferent: Nimic nou! în adev?r. Dar îm potriva a?tept?rii ?i cu toate ca ?inuse termometrul sub limba mai mult de opt mi nute. Settembrini pretinde una lui dispozi?ie este silita. ar ncîndu-?i rivirea peste um?r ?i f??i? spre masa lui Hans Castorp. iar atunci cînd intrase. doamP Chauchat nu se întorsese niciodat? spre sufragerie. Vrei s? te duci?" (c?ci at unci cînd ochii î?i vorbesc. iar Settembrini este un critic. întru cît ar fi putut s? ?tie deopotriv? de bine c? numai cu o clip? înainte se întrebase da ca n-ar fi fost mai potrivit s?-i comunice consilierului aulic. ca r?ceala se ameliora. dou? batai ?i cînd atra-?toarea bolnava î?i întoarse încet capul ?i în parte bustul. astfel ca nici nu mai poate fi vorba despre severitate morala. Hans Castorp o v?zuse mi?cîndu-S1 capul în timp c e vorbea ?i iar??i îi remarcase încovoierea grumazului 5' felul neglijent de a-?i ?i ne spatele. în diagonal?. Dup? dejun. iar dup? aceea fiecare intr? în camera. în tot timpul dejunului.5. dar nu ca din "n tîtnplare c?tre masa lui.6 grade . ca aceia ai lui pribislav. astfel c? g?sea consulta?ia de prisos: un gînd al c?rui avanta . observase c?. cu lan?uri. cu întîrziere a ei obi?nuit?. Hans Castorp sim?i profund emo?ionat de un lucru neîn?eles. se tutuiesc. seara. începuse s? flec?reasc? ?i sa manînce.. iar republica ?i stilul frumos ?i se par dintr-o data cu totul nes?rate. Apoi. . doamna Chauchat purta o jacheta de un galben-auriu. ramase la 37. cu toate c? nu-l v?zuse pe Hans Castorp uitînduse la termometru..eoarece ?tiu ca nu-i prie?te ?i-l face melancolic. ce faci? E timpul. ridicîndu-?i ochii peste fruntea ?i p?rul ei. abia ie?it pe balcon.ceea ce. î?i reluase odihna. Dar se întîmpla sa începi prjn judeca. sa-i lase sa pluteasc? în gol. Ulti mele cuvinte mai mult le morm?i. Mai tîrziu.j spuse la revedere". apoi trecu pe bal con. daca nu cumva o febr? mai mare chiar decît aceea pe care o avusese de di minea??. ca un bolnav experimentat.. noua pentru Hans Castorp.Cît? întreba Joachim dup? o vreme. acolo unde era masa ilor de rînd. însem na febra. se oprise parc? o clipa pentru ca întreaga sufragerie sa i-o vad?. ?inînd în gura ?igara de sticla.incidentul acesta îl tulbur? ?i îl înfrico?a pîna în adîncul sufletului Hans Castorp. Dar cînd desert uls MUNTELE VR?JIT 195 in? ?j cînd. prin a dezaproba ?i prin a te indigna.7. mercurul nu se ridicase peste vechile 37. cu aer ul ca parc? dore?te sa-i spun?: Ei. a?ezînd u-se cu mi?c?ri unduioase. suna de doua ori. dindaratul lui Settembrini car e st?tea la cap?tul mesei a?ezate între ei. cu nasturi mari ?i buzunarele tivite cu ?ireturi. destul de confuz.6 care î?i terminase rolul ?i . dar cu o aten?ie deosebit?. Poate c? ?i eu ar trebui sa 194 THOMAS MANN judec mai mult ?i sa nu mai primesc toate lucrurile a?a cum mi Se prezint?. are dreptate ?i în privin?a asta. ?i apoi iat? ca survine ceva care n-are nici o leg?tura cu r a?ionamentul tau. care totu?i se întîmpla . ?i parca nici el însu?i nu p?re a prea l?murit asupra celor ce voia sa spun?. In aceste împrejur?ri. cum f?cea de cîte cinci ori în fiecare zi. Hans Castorp î?i aminti c? la acest prînz. un om cu cat? sigur?. din partea dreapta a sufrageriei. atît de tare încît abia se mai încrezu în sim?urile lui.vreme ce pendula suna ora dou? o b?taie .

împleticindu-se în sinea lui. Lui Hans Castorp nimeni nu-i d?du nici o aten?ie. ?i auscul-?a?ia începu. ?inînd în mîna dreapta stetoscopul negru cu care se b?tea Peste coapsa. zise el. înfipt pe picioarele-i cr?c?nate. apa s? stetoscopul pe pieptul ?i pe spatele lui ? achim ?i. Dul apuri pline cu volume de medicina cu cotoare groase ?i dosare acopereau pere?ii. c? . ca mobilier nu mai era decît un ?ezlong cu sp?tarul mobil. draga Ziemssen. ?i este evident ca de cîn d te-am v?zut ultima oara. deun?zi. ba sa tu?easc?. ridica bra?ul ca sa se las e cioc?nit la subsuoara. a?a ceva nu tr ece de azi pe mîine. iar apoi con silierul aulic porunci stînga-mprejur" pentru a-i ciocani ?i aseul MUNTELE VR?JIT 197 ptul. Virgula ?apte. Cum st?m cu în?ep?turile în hilul drept care erau mereu acute? Mai bine? Vai. vino a ici! Vom înceTca sa cioc?nim mai temeinic. Joachim trebuia. virgula nou?. C?ci în secunda urm?toare. lînga clavicula. O ricum. Hai. încolo. 196 THOMAS MANN Tempo. tot otr?vit. ba sa respire. atîrnîn-du-?i hainele în cuierul de lînga u?a. msa umerii goi i se înfiorar?. Ei. în halatul de lustrin negru. Apoi coborî sU omoplat ?i ciocani lateral la mijlocul ?i în partea inferioara a spatel1"1 dup? care Joachim. fara îndoiala dosarul bolnavului. °achim se gr?bea: ora convenita trecuse ?i consilierul aulic Behrens P nea pre? pe punctualitate. avînd în fa?a un tean c de hîrtn. ca ?i cum ar fi mînuit un ciocan. întîi la dreapta ?i apoi la stînga. acoperit cu o mu ?ama alba ?i pe a c?rui perna era întinsa o coala mare de hîrtie alba. Joachim b?tu la u?a aflata chiar în sc?rii ?i pe care o placa de por?elan arata ca acolo se g?se?te sala de c°nsulta?ii. St?tea în halat. cu trupul l?sat pe sp ate ?i cu stetoscopul la subsuoara. lînga o m?su?a pe care se afla o cana cu apa. cu o mîna pe con-dei iar cu cealalt? trecuta prin barba. de?i ar fi putut sa se obi? nuiasc?. apoi se a?eza într-un mic fotoliu de moda veche ale c?ru i bra?e erau împodobite cu ciucuri. Doctorul Krokowski st?tea la biroul dublu. tot mai e?ti înc? destul de bal?at. Totul se repeta ?i în partea stînga. nu te-ai mai înzdravenit. porni ?i ie?i dup? varul sau. privindu-i pe tustrei. spuse el întorcîndu-?i spre pendula ochii lacnmOs. cu urechea lipita de apa rat. cu expre sia vagd a cuiva care nu e acolo decît ca asistent. da-mi statul de serviciu. în vreme ce pacientul se gr?bea sa se dezbrace pîna la brîu. apoi se înclin? în fa?a vecini lor ?i para?i sufrageria iar Hans Castorp. ( Deun?zi" fusese exac t cu patru saptamîni în urma. cunoscînd bine procedeul. ?i se uita la cei doi sosi?i. nupâ ce cioc?ni suficient.j se spulber? dintr-o data în fa?a acestui surîs întreb?tor. Ramase un moment în picioar e. Joachim puse pe mas? ?ervet ul r?sucit ?i f?cu semn din sprîncene lui Hans Castorp. asculta toate regiunile unde iocanise mai înainte. ceea ce p?rea ca-l obose?te foarte tare. . printr-o mi?care speciala a încheieturii mîinii ?i apasînd cu mîna st ng?. doar nu venise aici de ieri. pentru a lua înf??i?area cel ui mai resping?tor plictis.Intr?! striga Behrens apasînd tare pe prima silaba. Parcurser? coridorul de la parter trecînd Pnn fa?a administra?iei ?i coborîra scara acoperita în întregime cu «oleum ceruit. începu sa bata în partea de sus a um?rului drept al lui Joachim cu puternicul sau deget mijlociu de la mîna dreapta. cu coatele p e masa. De ieri diminea?a nu mai vorbiser? despre planul lor de a se duce împreun? la consulta?ie ?i în acea clipa p??eau într-o t?cut? în?elegere. tempo. ?i-i apuca foaia de temperatura ca sa-?i arunce ochii pe ea. spuse consilierul aulic ca r?spuns la scuzele lui Joachim. Cioc?ni chiar de sub gît. virgula opt.) Tot otr?vit. spuse Behrens r?sfoind foile saptamînale pe care Joachim î?i trecuse cu precizie temperaturile luate de cinci ori pe zi. yiocul camere i. în fa?a ferestrei palid. Un poco piu presto. noi cei de-aici nu facem vr?ji. Consilierul aulic Behrens. în acela?i timp. dar cu pas hot?rît ?i cu sentimentul ca aceast? privire ?i acest surîs îl învaluiau mereu. Joachim aproba din cap. ?i mai ciocani în partea oerioarâ ?i in ferioara a pieptului. care ducea la subsol. signori! Nu sîntem numai la dispozi?ia durnnea voastr?.

. a evenit independent ?i a c?p?tat importan?a datorita bolii. Scurt". Ei. sa manînc bine sâ beau bine. Cît crede?i ca mai poate dura. d?du stetoscopul doctorului Krokowski care se ridica ?i-l lua ca sa-i fac? ?i el lui Joachim un mic control de asistent. dintre care unul avea la în cheietura mîinii o br??ara de aur. a dîncit într-o contemplare meditativa a torsului lui Joachim. spunea cu glas tare. ?>! iat? ca trupul lui a trecut pe primul plan într-un mod cu totul diferit. ale c?rui coaste. între timp îns?. alb. cu cuvinte scurte ?i sigure. tot ce auzea în?untru. scurtat".acest tors zvelt. daca mai are cineva poft a! striga el privind undeva. Hans Castorp privea cele ce se petreceau în fa?a lui. ?i întinzînd bra?ul. cu privirea ag??ata de f ?ptura consilierului aulic care." ?i doctorul Krok owski transcria totul. Data vii toare (adic? de azi în patru saptamîni) o sa fie peste tot. î?i spuse Hans Casto rp.. pe cînd eu n-am f ?cut caz de ele niciodat?. mai mult decît mine sau ce l pu?in în alt fel. în aer. a?a cum t e ui?i de obicei la un om. cu parul negru pe stern ?i bra?ele altminteri robuste. acesta este un semn b un). în m?sura posibilului. c?ci boala îl face pe om mai trupesc. Foarte aspru.. Acestea sînt bra?e de gimnast. e rîndul dumitale! spuse el. în sfîr?it. Dar consilierul aulic era înc? dus pe gînduri ?i-l las? sa stea în picioare. în timpul exarnenulm medical. A fost mereu preocupat de trupul s?u. îl aserve?te ?i mai rupului. nu reu?i sa-?i scoat? imediat c?ma?a cu pic??e le ?i o trase peste cap. Este tur-intr-o forma perfecta. iar Joachim începu sa se îmbrace. Pe din?untru îns?. ci numai trupul. n-ai putea s-o sco?i la cap?t cu rec ru?ii dumitale în starea în care te afli! Mai ai nevoie de înc? o jum?tate de ani?or. poftim. dicta consilierul aulic Behrens. sa ia nota de prezen?a celui care mai avea pofta". nu e prea rau aici. deoarece eu am °st mereu un civil preocupat mai mult sa fac bai calde. Totul este în regula. cînd re spira (slava Domnului mai avea înc? toate coastele) se ridicau sub pielea întinsa ?i se reliefau deasupra stomacului scobit . atunci cînd domnul spilcuit ia masurile pent ru un costum ?i pune centimetrul dup? o rînduiala tradi?ionala ici ?i colo în jurul trupului ?i al membrelor clientului. domnule consilier aulic? Ei. calculeaza-l începînd de deun?zi. dictînd ucenicului care sta la masa ?i scrie c ifrele astfel ob?inute. Ziemssen! ?terge-o! Urm?torul. p?rea dus pe gînduri." Zgomot. spuse el. iar??i e?ti gr?bit? în orice caz. lui Joachim i-au pl?cut întotdeauna exerci?iile de gimnastica. a?a-i. cu picioarele cr?c?nate ?i gura c?scata. Cu capul plecat într-o parte. nu e?ti nici la ocna ?i nici într-o. este bolnav. Hans Castorp sari în picioare ?i se gr?bi sa se dezbrace. jos. în afara Par. ?i cu mîna sa enorma ii apuca de cot pe Han s Ca?torp.ci î?i pierduse r?suflarea. cum ?i-am spus ?i deun?zi iar daca î?i face pl?cere. întreb?toare de la torsul gol al lui 198 THOMAS MANN Joachim spre ochii lui. ca un a dev?rat Apolo din Belvedere. în vreme ce el î?i dezvolta ?i î?i desavîr?ea for?a fiz ca. ?i pe cînd prin minte îi treceau toate acestea. a?a ca ar t rebui sa fii ceva mai politicos. e bine. Doctorul Krokowski se a?ezase din nou. în fa?a co nsilierului aulic Behrens . asiste ntului care st?tea la birou o spunea în a?a fel încît Hans Castorp nu se putu opri sa nu se gîndeasca la scena de la croitor. deodat? se c°sa ?i aru nca o privire iute. cu toata rin?a ce~o are bietul Joachim de a ajunge soldat. îns? la el ?i aceasta pasiune izvor??te tot din gustul pentru militarie. negri ?i blînzi pe care chinuita ?i t u?ea îi f?ceau sa l?crimeze. mina siberiana! Sau vrei sa spui ca sanatoriul nostru are oarecare asem?n?ri cu locu ri de-astea? Merge bine. La urma urmei.. blond ?i sub?ire. ca ucenicul cifrele croitorului. iar pe di nafar? arde de febra din ma b°lii. Un trup into-?i care nu se las? dezintoxicat ca sa redevin? zdrav?n. i' învîrti a?a cum învîr?i un corp ?i-i cerc . pu?in mai bine. spuse el ?i iar??i repeta: vezicular" (dup? cît se p?rea. cînd Behrens se hot?rî. trecînd pe deasupra celui ce-l privea. iar ochii îi l?crimau. Ei. Cît despre consilierul aulic Behren s. dar considera-l ca pe un minimum. Ziemssen. Apoi încremeni în picioare. devale. se uitau cu o e xpresie trista ce plutea în gol. Aici. spre ochii lui mari. consilierul aulic Behrens terminase. îl trase în fa?a lui ?i-l studie p?trunz?tor Nu-i privi chipul. Vezicula r".o înf??i?are de civil pe lîngâ Joachim Ziemssen. de un oache?-galbui. aspru" mai spuse ?i f?cu o strîmbatura. iar acum. desigur. Se gr?bi prea tare.

Foarte bine. revenind de mai multe ori. zise el Haide. .. el nu-mi este var decît prin alian?a. O bucata de timp ciocani în mod alternativ. e?ti unul de-ai no?tri ?i vei sfîr?i pri n a-?i da seama ca atî?ia al?ii care au venit aici pentru desf?tarea lor. în care procesul de sclerozare s-a ?i terminat sau. ramase cu oc hii în pamînt. de-atunci e mult. ~ Haide. ?tii ca odinioar? ai mai fost bolnav? -Eu? Da. întocmai cum am b?nui t din prima clipa. o sa vedem imediat de ce e?ti în stare.Nu. în a?a fel încît î?i apas? barba ale c?rei vîrfuri se îndoiau în sus. acum pot sa ?i-o spun chiar din capul locului. fara înconjur. hai de. cu mai mult folos ?i dincolo de orice curiozitate gratuita. ?i în afara de toate astea. Sau nu' Hi ramîne totu?i ruda. confirma printr-o mi?care a capului ca auzea: las? cu gravitate b?rbia în piept. zise Hans Castorp. ~ Ah. continua consilierul aulic facînd un semn spre Joachim ?i leganîndu-se cînd în vîrful picioarelor. domnule consilier aulic. desigur ca totdeauna ai fost pu?in anemic.Ai aici un var atît de dr?gu? ?i de simpatic. privind între el ?i Hans Castorp. cum spune filozoful. mai bine de opt sau zece minute . cînd pe calcîie un var c . ?i din partea cui? . ace?tia ?i-s ascenden?ii! Cît despre dumneata. P . ?i. Hans Castorp p?lise. . Iar doctorul Krokowski.. îi zise ?i era pentru prima data ca. iar aces t apt arunca a priori.Da. în aceasta sta?iune d e munte. ca adineauri. HnS clavicul? ?i pu?in mai jos. dar într-o zi au descoperit ca ar face bine -?i nu numai ca ar face bine". Embolie? Bine. Am fost mereu cu ochii pe dumneata. Ciocani în acelea?i locuri ca ?i la Joachim ?i reveni de mai multe or în diferite lo curi. au privi t în jur strîmbînd dm nas. nu-i a?a? Dar nu-j a?a ca atî? munca fizica cît ?i munca intelectuala te obosesc repede. Prin alian?a. Castorp.ep?rtare. E?ti un v echi bolnav. domnul v?rul dumitale de sînge. domnule consilier. ?i el la fel? A?adar. iar jenele respiratorii sînt efectul regiunilor bolnave.Respira adînc! Tu?e?te! porunci consilierul aulic care. al regiunilor care s-au ?i cicatrizat. . cînd am avut cinstea nemeritata sa te cunosc ?i am presupus cu destula certitudine ca. A decedat pe cînd eTam înc? mic. va putea în curînd sa spun? ca a fost bolnav îns? chiar daca va ajunge acolo. ascultînd. în special în anumite locuri. Sunetul este un pic mai surd aici decît dincolo. îi spunea tînarului p e numele de familie . Dar domnul tat?l dumitale? A murit de pneumonie.Dar. Auzi diferen?a? ?i c onsilierul aulic ciocani pe rînd în partea superioara stînga a pieptului ?i pu?in mai jos.. acum.. te rog sa ma în?elegi cum se cuvine sa ramîn? aici.. sus. Acesta nu rosti mei un cuvînt ?i nu f?cu de cît sa apese stetoscopul ici ?i colo. ai fire?te o înclina?ie pronun?ata p entru înfundarea cailor respiratorii. MUNTELE VR?JIT 199 _ Auzi? întreba el întorcîndu-se c?tre doctorul Krokowski. Ar trebui sa devii specialist. aflata la cinci pa?i .. Hm. î?i reluase stetosco pul. cel la care ma uit. în timp ce consilierul aulic îl asculta. Este fiul unei cumna. o lumina ?i asupra dumitale. te am în vedere pe dumneata personal. Ah. dar nu vreau sa învinov??esc pe nimeni ca habar n-ai avut. asta nu înseamn? ca n-a fost bolnav. cu mîmile la spate. . Castorp.Dup? mama. în fond.lucrul se desf??oar? praeter-propter. daca vrei. zise Hans Castorp. n-o sa vrei acum sa-?i renegi votre cousm. unde chiar adineauri se oprise de cîteva ori pentru a ciocani cu insisten?a. exista o jena respiratorie. la fe] adaug? el. Castorp. începu sa cioc?neasc?. domnule consilier aulic. Apoi î?i puse instrumentul sub bra? ?i.eta mai ales spinarea. de la masa lui de scris. dragul me u Castorp. a?a-i1) Da? ?i ai adesea palpita?ii? Numai de cîtva timp? Bine. iar Joachim se opri brusc sa asculte. de ce? 200 THOMAS MANN De o embolie. pentru a compara. iar bunicul meu. Deci. n?d?jduiesc. "~ ?i doamna mama dumita le e s?n?toasa? . e moarta. iar Hans Castorp se str?dui sa fac? întocmai.

b?iatul meu. facîndu-l sa izbucneasc? din starea latenta în care se afla. nu trebuie sa te mai obo se?ti pornind la drum. ma auz i? Dar. în acela?i timp. ma în?elegi. o sa-?i spun cîteva cu vinte care valoreaz? greutatea lor în aur. Aerul îns? este acela care ne a juta sa auzim. reclamele "e ?i vindec?rile miraculoase nu ne privesc pe noi. Castorp. ?i acum. . lar ^e la început. vei mcepe prin a te baga în pat. Castorp. î?i spun ca-mi declin orice r?spundere. ai c?rui ochi nu-i întîlni. Prin urmare. Cu ochii tot alba?tri ?i l?crimo?i. Am avut impresia. Cas . Nu vreau sa spun nici m?car ca am auzul mai fin decît ei.6 la ora zece diminea?a. O sa-?i facem o frumoasa fotografie a interiorului ?i faptul acesta s?-?i produc? desigur pl?cere. ca e?ti un bolnav foarte ales. au un efect ame?itor asupra sistemului nervos central. te-a? las? sa pleci la larii ?i pena?ii dumitale ?i nu mi-a? mai bate capul nici o clipa cu dumneata.. Fire?te. C?ci în afara de aceste jene respiratorii. asculta-ma cu aten?ie. Ca ?i Pe Joc repaus n-ar fi un ordin tot atît de valabil ca ?i drep?i! Re202 THOMAS MANN paosul este prima datorie a cet??eanului. de?i exista. care vrea s-o arga ori de cîte ori termometrul îi arata cîteva zecimi în minus. devale. eu. evident. chiar din prima zi. zise Hans Castorp. în?elegi. iar ner?bdarea nu provoac decît rau. cu ochii in pamînt ?i cu mîinile la spate. c?ci. Acestea sînt otr?vurile solubile secretate de microbi. iar guturaiul dumitale este tocmai una din aceste izbucniri. deopotriv? de prielnic ?i pentru a declan?a ?i gr?bi boala. fiindc? lucrurile stau altfel ?i t°( e?ti la noi. mai spuse consilierul aulic-avem în parte a superioara ?i un punct incipient care a ?i început sa ait>a zgomotul lui. vom vedea daca dup? cîteva saptamîni de repaos la pat. întrucît p rovine dintr-o afec?iune proasp?ta deocamdat? nu vreau sa vorbesc despre un foca r de infec?ie. c?ci vei putea sa arunci o privire m'âuntrul propriei dumitale fiin?e. Deocamdat?. aCUm. Dar tot acest aer este. cu toate ca experien?a ?i specializarea înseamn? foarte mult. apoi privi iar??i hipul consilierului aulic. c?ci revolu?ioneaz? trupul. n-ar fi decît aces te jene respiratorii ?i aceste calcifieri curioase. dup? cîte ?tiu. dispui de suficiente circumvolu?iuni cerebrale. _ ?i ca o confirmare obiectiva. sa tr?ie?ti la fel ca si . sa-?i spun ceva ?i ?ine bine minte ceea ce auzi. spuse Hans Castorp. -?i guturaiul? i-o întoarse consilierul aulic. te vei reface. continua Behrens. Nu ?tiu daca la ?es ai ?i avut febra. c?ci . mult mai înzestrat pena fi bolnav decît generalul asta de brigada de colo. cu certiW MUNTELE VR?JIT 201 un punct umed. _ M? gîndeam. fara nici o tres?rire. ceea ce corespunde îndeaproape cu observa?iile acust ice. confirma consilierul aulic. Hans Castorp st?tea în picioare. De unde provine' Da-mi voie. ma în?elegi. ?i cu musta?a zbîrlita într-o singura parte. Daca. doar col?ul gurii -' zvîcnea în mod ciudat. mai avem ?i temperatura dumital e: 37. nu-i a?a? ?i este perfect adev?rat.robabil ca pentru domnii no?tri colegi de la ?es diagnosticul este mai dificil în cazul dumitale. o buna zi toat a bucata de plamîn se va duce dracului. Castorp. iar printre coaste i se vedeau limpede b?t?ile imji Se uita spre Joachim. Hans Castorp sim?i iar??i cum sîngele îi n?v?le?te în inima care 1se zb?tea în piept în vr eme ce Joachim încremenise pe loc. Dar ?in tot atît de mult sa-?i spun 'mediat: un caz ca al dumitale nu se vindeca de la o zi la alta. Dup? cîtva timp. ca aceasta febra se datoreste numai guturaiului. ramîne de vazut. dragul meu. ?i abia atunci obrajii capata o îmbujorare plina de veselie. cu obrajii lui alba?trii. aerul pe care-l avem aici este bun împotriva bolii.Da. acest aer rarefiat ?i uscat al în?l?imilor. tot ar trebui sa te întorci. iar daca vei continua. -Probabil c? imediat te-ai sim?it u?or ame?it. spuse Hans Castorp. lucru pe care-l ?tii.. în cazul dumitale. Bine. este ceea ce cred în adev?r ?i eu. dar dup? p?rerea mea dumneata ai început s? faci temperatura imediat ce ai sosit aici. Ce se va întîmpla dup? aceea. .

surprins Qe destin într-un mod atît de nea?teptat . încîlcita. nu putem admite ca fara acest guturai ochii Iui ar fi avut o privire limpede ?i fara echivoc. ?i totu?i el este în ordinea lucrurilor ?i r?spu nde legilor povestirii ?i ascult?rii ei. iar ceea ce ?i se dezv?luie ca adev?rat? forma a existen?ei este un piezent încremenit în care ?i se aduce eterna supa. atîtea alte fiin?e. De altfel. alteori p?lea de spaima ?i de nelini?te. care-i dezvelea din?ii g?lbui în barba. bolnav fiind. Joachim îl las? în pace ?i ocoli orice explica?ie. întrebînd de forma da ca nu-i lipsea nimic. la care. cu mîinile sub cap . suprema autoritate în aceasta lume în care sîntem închi?i. te rog. Grijuliu sa-l menajeze . nu pre a ar fi corect sa vorbim de Peti?ie". ?i c?. în afara acelora de pîna acum. într-o caden?a accelerata. arunca piezi? capul pe spate ?i cu un surîs jovi al. mereu aceea?i. Dar ar fi paradoxal sa vorbe?ti despre plictis în leg?tura cu eternitatea. cac în vreme ce vezi ca ?i se ad uce supa. iar o bucurie ?i o speran?a necunoscute îl chinuiau îngrozitor. cu ochii lui naivi. ?i se aduce suna a?a cum ?i-a fo st adusa ?i ieri. în patul curat ?i alb. Dar jn aceea?i clipa te adi e un fel de boare nu ?tii nici cum. al c?ror albastru era înce ?o?at de guturai. intra de cîteva ori în camera bolnavului. De fapt. Uneori din str?fundurile fiin?ei lui se înal?? un rîs nebun ?i biruitor. s?-l preg?tim pe cititor pentru înc? alte mult e minuni ?i enomene. nu ne-ar mai trebui decît tot atîtea cuvinte ?i cli pe cîte pagini. ci din contra. ?i a?a cum î?i va fi adusa ?i miine. iar noi vre m sa evitam. foarte întunecata. c? ci structura sa l?untrica. întins. fiind ca ?i îngropate. înainte mar?. pentru ca nu cumva cititorul sa fie e l însu?i din cale-afara de uimit de cele ce urmeaz?. încearc?. fara îndoiala. ar fi trebuit sa se limiteze aceasta ?edere). formele timpului se destram?. consilierul aulic Behrens puse cap?t convorbirii ?i. se a?eza la birou pentru a-?i rezolva coresponden? a în pauza pîna la consulta?ia viitoare Doctorul Krokowski îns? se ridica de la locul sau. paradoxurile. sa nu ma dezmin?i ?i sa nu m?e[ cunoa?terea mea despre oam eni. dar cum e> ln fond. batîndu-i lipita de coaste. ore ?i zile de lucru au cerut eie: de altfel ne dam seama di ntr-o clipita ca aceste trei saptamîni se vor încheia iute. în prezen?a ac estei minuni care este lrnpul. povestitorul se simte dator sa m?rturiseasc? pro-pria-i mirare în leg?tura cu un lucru care se va întîmpla aici. Am putea fi mira?i de acest fapt. pentru urm?toarele trei sapt amîni ale vizitei sale în acest loc. C?ci este în perfecta ordine ?i corespund e exact acestor legi ca timpul sa ne para mai lung sau mai scurt. St?te a acolo. la depou cn dumneata! Spunînd aceste cuvinte. mai precis ar fi daca am vorbi despre o identitate adic? de 204 THOMAS MANN î I i un acum încremenit sau despre eternitate. ?i ca numai în f unc?ie de propria noastr? experien?a el se dilata sau se contracta exact cît ?i av entura eroului povestirii noastre. f?cu un semn cu capul. cu cît împ?rt??ea aceasta te . le reci în pat: este mereu ace ea?i zi care se repeta fara încetare. adic? aventura tînarului Hans astorP. nici de unde. daca în vreme ce rela tarea noastr? a devorat spa?iu ?i timp ale c?ror întinderi corespund foarte bine a ?tept?rii noastre pe jum?tate m?rturisite . domolindu-i inima. mai ales în tov?r??ia eroului nostru. pe care le va întîlni în tovar??a no str?. îi era cu atît mai u?or sa-l în?eleag? pe Hans Castor p ?i sa-i respecte teama ce-o avea de orice explica?ie. care îi zgudu ia pieptul. se îndrepta spre Hans Castorp. ?i privea în tavanul camerei.torp. file. este folositor. De altfel. pe jum?tate sincera ?i prada îndoielii. patul în care murise americanca ?i.în schimb. daca în vreme ce relat area noastr? privind primele trei saptamîni ale ?ederii lui Hans Castorp la cei de sus (dou?zeci ?i una de zile în miezul verii. Hans Castorp st?tea în pat de sîmbata dupa-amiaza deoarece astfel hotarîse con silierul aulic Behrens. nu era în adev?r deloc simpl a. Deocamdat? este suficient ca fiecare sa-?i aduc? aminte cît e iute se scurge chiar un lung" ?ir de zile atunci cînd. a?adar. în prima zi. îi strînse din toata inima mîna dreapta. La prînz. ?i acum. V Eterna supa ?i revela?ia fulger?toare înainte de orice. poate. cu monograma lui pe buzunarul c?m??ii de noapte. în vreme ce inima repeta parca loviturile con?tiin?ei. A?adar. gîndindu-se la ciud??enia situa?iei. potrivit previziunilor ome ne?ti. ca un om suprasolicitat de treburi. oricît de simpla ar fi fost.

astfel. pentru tratament. e o chestiune asupra c?reia nu ne facem uzn. De altfel. cu o cruCe de argint deasupr a sau un R. potrivit sfatu lui dat de Heidekind. dar. Oricum ar fi. Dar duminica. Bineîn ?eles ca. C?ci doar ai auzit tu singur ca. Nu chiar azi.. Trebuie sa în?elegi ca mi-e penibil în cel mai înalt grad. c?ci se prea poate sa-l fi coborît în timpul vreunui dejun. s-ar fi putut ca toata bucata d e plamîn sa se duca dracului. nu sînt primul care a crezut c? face aici doar o scurta vizita de polite?e ?i a c?rui ?edere a luat o cu totul alta întors?tura.ama. ca sa m? odihnesc. ?intuit la pat ?i n imeni nu ?tie cînd vei putea pleca pentru a-?i ocupa serviciul. Am venit oare aici ca sa-?i fac ?ie o vizita? In parte am venit ?i cu inten?ia asta. în?elegi tu.. Doar ca ai avut odinioar? cîteva locuri bolnave de care nimeni nu s-a ocupat.Asta nu se poate ?ti! zise Joachim. MUNTELE VR?JIT 205 is A?. îns? zilele acestea. ce-o sa se mai întîmple? Fire?te ca ma simt oarecum r?spunz?tor. po?i sa fii sigur. Te a?teapt? cei de -acasa. înainte de amiaza.I. Cînd sosesc. . _ î?i dai seama. miercuri sau joi.treab?: Ei. Requiescat in pace. e altfel. dar care s-au lecuit cu desavîr?ire de la sine. în primul rînd. sînt bine-nit ?i unchiul Tienappel spune: Te-ai întors!" iar u nchiul James ma . de curînd. pe de alta Parte. ?i iat?. ca înainte vreme. daca a? mai fi con tinuat cîtva timp sa duc via?a asta acolo. vor trebui sa fie în?tiin?a?i. Behrens a ?i f?cut o remarc ? în sensul acesta.care a izbucnit acum. ?i nu atît de adic? într-o zi fixa. cum aveam impresia pîna acum. a fost frumos?" Daca vad ca n-am sosit. în loc sa fiu. întorcîndu-se de la plimbarea de diminea?a.. a sPunem. La ce bun sa-?i fa ci atîtea gînduri? E absurd. despre asta.nu-i a?a? . Este o surpriza p entru mine sa aflu ca sînt cam bolnav ?i trebuie sa ma obi?nuiesc mai întîi cu ideea c a acum ma aflu aici ca pacient. te introduc în sanatoriu ?i iata-te. ca sînt într-adevar unul d intre ai vo?tri. fiindca-mi p)a lucrurile t riste ?i în?l??toare . trebuie sa-?i m?rturisesc ca faptul acesta nu ma surprinde deloc.. deoarece niciodat? nu m-am sim?it propriu-zis viguros ?i nu uit cît de une ri mi-au murit p?rin?ii astfel ca nici nu aveam de la cine mo?teni o s?n?tate ex cep?ionala! Ca ai o mica leziune . ata-mâ de ieri în situa?ia de-a ma întreba care-mi erju dispozi?iile personale fa?a de tot.P. pe care trebuise s-o fac? singur.. în?elegi. ?i se prea poate ca famil ia noastr? sa aib? asemenea dispozi?ii ?i.iar o stofa neagra. pot sa vorbesc despre noroc. nu mai amîna convorbirea directa ?i inevitabila cu varul sau. iar în mintea lui se socotea chiar într-o situa?ie ?i mai chinuitoare decît varul sau. Au altceva de f?cut decît sa ma a?tepte pe ? e ?i sa numere zilele pîna la întoa rcerea mea. E destul sa te gînde?ti cum al doilea fi u al lui Tous-le-deux a fost atins înc? mult mai grav ?i nici nu ?tim daca mai tr? ie?te. Am avut deauna o fire serioasa ?i o anumita antipatie pentru aspectele vigu-as e ?i zgomotoase ale vie?ii . doar un oaspete. deodat?.. zise Joachim oftînd. Ramase în picioare lînga pat ?i spuse oftînd: A?adar nu-i nimic de f?cut ?i trebuie sa luam anumite hotarîri. în privin?a asta n-ai nevoie sa-?i f aci nici cel mai mic repro?. lata ceva care într-adevar nu se poate ?ti. acum s-a dovedit pur ?i simplu ca aveam mai multa nevoie de repaus decît ?i-a închipuit el sau decît ne gîndi?em noi to?i.nu am vorbit noi.Iarta-ma! spuse Hans Castorp fara sa-?i ia mîimle de sub cap.chiar daca este. r?spunse Hans Castorp. ?i ap oi. 206 THOMAS MANN ?i tu ?tii ca am fost ispitit uneori sa ma fac preot. cît de nepl?cuta este situa?ia asta pentru mine! Acum. . adic? fa?a de via?a ?i exigen?ele ei . a?adar. nu ma a?teapt? cîtu?i de pu?in. întrucît este un noroc fap tul ca am venit aici ?i m-am l?sat consultat. astfel ca azi nu mai ai decît o oarecare . To tul trebuie sa provin? din faptul ca eu însumi am o leziune si din na?tere chiar a m avut predispozi?ii pentru aceasta boala . Vii aici sami faci o vizita. vindec ata acum. zise Hans Castorp. la ?es. trebuie sa treac? uit? vreme înainte ca faptul acesta sa-i surprind?. Dar daca lucru rile stau într-adevar. Nu înc?. reprezint? pentru mine ceva mult mai fru mos ?i infinit mai drag decît un Mul?i ani tr?iasc?!" cu zgomotoasa lui veselie. la urma urmelor.

în vreme ce Hans Castorp ciulea urechile cu capul p lecat într-o parte ?i cu privirea pierduta într-o fervoare dubioasa pe valurile de a rmonie care se îmbulzeau de afara. _ Bine. De altfel.cînd era vorb a de divertismente fie saptamînale. v?dit tulburat. tocmai pentru ca nu se poate ?ti. în sfîr?it. gr?dina ?i terasa se însufle?ir? cu tralala ?i cu fornaie lile clarinetului. Cît pentru rest> mai putem a?te pta.. îns? faci aceasta afirma?ie într-un sens pesimi st ?i g?sesc ca te gr?be?ti prea tare. ca stau în pat cu pu?ina febra ?i ca. Dup? aceea. putem a?tepta! Deocamdat? se mul?umir? cu atît pentru ziua respectiva. Cînd Behrens spune ca un loc e aspru ?i ca aproape ca aude un zgomot. chiar de la început.ca am r?cit. Ai nevoie de . s? mai a?teptam. cel pu?in prin relat?rile pe care i le f?cea Joachim cînd. nu. îl punea pe Joachim sa-i relateze evenimentele ?i preg? tirile din aceste zile. de rufe. la mine n u. iar luni dupa-masa. zise Joachim ?i începu. sa se plimbe prin camera. fie bilunare intra în drepturile sale.. asemenea pove?ti de groaza. Chiar în si tua?ia lui de acum Hans Castorp lua parte la tot ce se petrecea.de altfel nu vorbise decît foar te pu?in ?i despre cea precedenta. deocamdat?. saltîndu-ma pu?in pe perna . Insa n-ar trebui. Mai tîrziu. n-ar trebui sa ne facem nici o iluzie. . . se a?eza pentru un sfert de or? pe marginea patului. îi ceru sa-i fac? o e de seama asupra conferin?ei doctorului Krokowski.Nu.greutate la respira?ie. lbituri. r?spunse Hans Castorp. Dar. Cred ca este mai bine sa nu ne dam prea multa importan?a ?i sa nu ne apucam sa istorisim celo r de acas?. . în adev?r.Bine. daca dupa-masa se facusera plimb?ri cu tr?sura (?i. Afirmi ca nimeni nu poate ?ti cînd voi fi în stare sa plec de aici ?i sa încep lucrul la ?antierul naval. e tot ce putem face pîna una-alta.Pentru rest? MUNTELE VR?JIT 207 -Pai. iar programul . -Dac?.de altfel le voi scrie chiar eu. îl întreba dac? duminica fusese onorat? cu toalete elegante. nu se poate ?ti! . nu fara a se gîndi cu o interioara ridicare din u meri la discursurile lui Settembrini asupra caracterului suspect politic al muzic ii". de înc?l??minte. cum am mai spus. cu mîna mea. Joachim veni sa-l vad? înaintea curei de odihna. spuse Hans Castorp. bineîn?ele s. Tava de ceai pe care i se servise micul dejun duminica diminea?a era împodobit? cu un mic vâs de flori ?i nu uitaser? sa-i trimit? cîteva pr?jituri din cele servite ? i în sufragerie. este un om în?elept ?i nu face pe profetul. nu. vom vedea. neglijeuri de dantel? sau ceva asem?n?tor (numai c? pentru neglijeuri de dantel? fusese prea rece). Vreau ?i eu s? aflu nut-din ceea ce se întîmpla. de pilda în ceea ce prive?te durata conv alescen?ei mele. Behrens n-a fixat nici un termen. numai daca voi avea nevoie de toate astea. ?i de aceea nu avem dreptul sa punem alternativa cea mai rea. singurele care vor îng?dui o concluzie obiectiva. De altfel. Va fi suficient sa le scriem cît mai curînd . nu sînt în stare sa c?l?toresc. Joachim se a destul de pu?in vor b?re? ?i deloc dispus sa fac? rezumatul con-W?ei . * Hans Castorp st?rui sa afle am?nunte: 208 THOMAS MANN Zac aici ?i achit tariful întreg. E prea multa vreme de cînd ma aflu aici ?i ?tiu la ce mâ pot a?tepta. treb uie sa ?i se trimit? ?i bani. spuse el. Clubul jum?t??ilor de P amîni" î?i mase zborul in corpore spre Clavadell). daca nu bucurîndu -se direct. Ceea ce desigur ca s-ar fi petrecut ?i cu punctul umed pe care se poate sa-l ai acum. n u mi s-a f?cut înc? nici radioscopia ?i nici radiografia. ?i cine ?tie daca se va constata ceva într-adevar serios s au daca pîna atunci nu-mi va trece febra ?i va voi putea spune adio. am în?eles. gînde?te-te ?i tu! Doar cu geamantanul tau pentru clasa întîi g cu cele necesar e numai pentru trei saptamîni. în cadrul concertului bilunar. daca nu ai fi urcat din întîmplare pîna aici... iar Joachim ramase al?turi de va rul sau: urm?ri stînd pe balcon. nu se poate ?ti absolut nimic. vizitîndu-l.

nici mai încet. în urma cu doua sapt?mîni. cu mînecile c?m??ii suflecate pe bra?ele vînoase. s crisoarea aceasta m? va face s? cî?tig pu?in timp. numindu-l pe Hans Castorp. exact a?a cum se întîmpla în ca zul absorb?iei obi?nuite a otr?vurilor exotice. chiar de la prima lor întîlnire. con?tiincios pîn? la exces cum era îndeob?te. Bineîn?eles.s-exprima limpede presupunerea c? este posibil ca excursia sa fi fos. le s crise pe hîrtia cu antet a stabilimentului. ca s?-?i infor meze unchii de starea lui actuala. Cîte ?tie ?i omul asta! Parc? ar fi înghi?it ?tiin?a cu polonicul. ?i Joachim ap?rea gata îmbr?cat ca sâ-i spun? bun? diminea?a. adaug? Joachim în sil?. concediul pe care Hans Castorp ?i-l rezervase a fost socot it insuficient de c?tre acest medic cu înalt? competen??. De ieri. care vorbea din gît cu oarecare dificultate ?i. trebuie neap?rat sa mai stau pu?in culcat. pe care consil ierul aulic Behrens. astfel c? va putea îmb?ta oamenii dup? metoda lui. în acest caz. zise Joachim. cum vorbe?te. în adev?r. Azi a debitat chimie pur?.î?i reaminti de acea luni. c? plecarea. nu voia s-o trate ze cu u?urin??. ba o s? ?i fabrice otr?vurile solub ile care produc acest efect ame?itor asupra centrului nervos. M ai a?teapt? pu?in ?i o s? vezi c? într-o bun? zi o s? sfîr?easca prin a descoperi ac est element necunoscut. Dar cum mai vorbesc oamenii de aici. ?i atunci obrajii se îmbujoreaz?! spuse H?ns Castorp. i?r efectele acestei descompuneri exercit? o influen? ? ame?itoare asupra anumitor centri ai mâduvei spin?rii. ?i-ar avea originea în descompunerea unui element înc ? necunoscut. cu num?rul camerei. cauza ce-i declan?ase revolu?ia în trup ?i gr? bise izbucnirea bolii. de altfel. ?j. de un fel de otr?vire. î?i ?ntreba v?rul ce temper atur? a avut la ora ?apte ?i apoi i-o comunica pe a sa. iar mar?ea trecu f?r? nimic sebit. nu se scurgea nici mai iute. cel pu?in ? linii mari. ca morfina sau cocaina. exclam? el. lata un lucru bun. se împlineau trei saptamîni . Poate c? odinioar? chiar se ajunsese aici. aceasta zi spart? în atîtea buc??ele ?i care. Dar ce-a mai emis ca noutate? Ca noutate. ?tii ?i tu. un tip musculos. de autoin-toxica?ia organismului care. socotind c? lucrurile ?u fo st aranjate ?i ca numai tu?ea ?i temperatura pricinuita de guturai îl f?ceau s? su fere. cu perna în spate. medicul-?ef îl s?sise foarte anemic. Pe curînd am?nunte mai amp le. Nu e nici un cuvînt de prisos ?i totu?i. Ia te uita. De diminea??. cu cugetul împ?cat. Ai s> plecat? Da. pe nume Turnherr. Abia P'eca. cînd se apucas de unul singur sa p lece la plimbarea care-i f?cuse atît de rau. Pe cînd el lua masa jos. Asemenea întîmplari se asociaz? cu alte impresii ?i amintiri. plec? imed iat sâ-l pun? l? primul tren. f?cea la fel. temperatu ra mi se ridica. Despre ce altceva ar fi putut vorbi? Acesta este subiectul la care recurge totdeauna. Cu perna în spate. MUNTELE VR?JIT 209 Astfel trecur? duminica. ?i Krokowski a vorbit iar??i despre iu bire"? întreb? apoi ?i se strîmb? rostind acest cuvînt. Le mai scrise c? st?tea în pat. evitînd întîrzierea cutiilor pentru scrisori. oamenii din popor cu cîta solemn itate ?i demnitate: sun? aproape ca o poezie! Ramîi cu bine ?i-?i mul?umesc!" repet ? el imitînd accentul t?ietorului de lemne. ?i cam ce-a spus ast?zi? Ei. Chestia ast? a ta m-a cam lovit în moale' capului. Ai auzit tu însu?i. se apuc? sa tr?iasc? de pe o zi pe alta. nimic deosebit. Auzind toate acestea. deoarece o punea în leg?tur? cu constitu?ia generala a bolnavului. t rebuia amînata. la urma urmelor.cheiate de cînd s e g?sea aici ?i se sim?i în sfîr?it obligat s? scrie o risoare acas?. astfel c?. dup? ce b?tea foarte tare în u??. aventurierul nostru. Dup? aceasta.. în monotonia ei permanent?. E vorba. c? ci era mereu aceea?i. r?spîndit în tot trupul.. ca pe to?i ceilal?i bolnavi. cum spune doctorul Krokowski. lunea. ?i-?i ramîn în auz pîn? l? sfîr?itul zilelor t?ie. în pofida proiectelor lui. ?i totu?i era ziua sosirii lui. avînd o gripa cu febr?." Apoi plicul fu încredin?at omului de serviciu de la etaj care. A?a am auzit în p?dure ?i n-o sa uit toa t? via?a. râspîndit în trup. ai puica crede c? este ceva adev?rat în pove?tile cu elixirele dra gostei ?i alte n?zdr?v?nii de care sînt pline c?r?ile de legende. îl frec?iona cu alcool. dar e cît se poate de interesant. nimic deosebit. H ans Castorp. intra bâie?ul. cu pofta de mîncare provocat? de o sch . gîndi Hans Castorp. Apoi seara ?i diminea?a urzir? a treia ?ederii l ui Hans Castorp în depou". îi r?spunse Joachim.

Acum tînarul î?i avea locul lui bine stabilit. ca gongul îi ?i invita pe to?i pacien?ii. iar acum str?b?teau la iu? eala camerele omavii la pat ?i cu muribunzi. sa se preg?teasc? pentru dejun. la aceasta or?. încît abia da ca mai avea vreme sa r?sfoiasc? cele doua volume groase ale unui magazin ilustra t.între timp. iar ceea ce i se aducea în ve?nicia încremenit? a acestei ore nu era o simpla supa . c are. îi povestea anumite lucruri care îl impresionaser? în timpul plimb?rii. decît doua . alc?tuit din ?ase felur i. adic? nu-l mai neglija a?a cum se întîmplase spre .?i oare de ce i s-ar fi impus un asemenea regim? Un regim de bolnav. ?i cu atît mai mult nu era cazul lui Hans Castorp. pentru ceea ce era în realitate! C?ci Hans Castorp nu avea regim de bolnav . preg?tita de un ?ef buc?tar de anvergura europeana. sus. iar dup? aceea H?ns Castorp r?spundea cu voce ganatâ ?i indiferent? la bun? ziua celor ce ie?eau. Pravisera de parcurs sufrageria. a?a cum poate fi. fi ind oarecum ocolita printr-o pauza. arunca o privire gr?bit? pe aia de tempe ratur?. Dup? aceea venea iar??i la Hans Castorp. chiar ?i ora trei. ori de cîte ori timpul este calculat în linii generale. iar dup? aceea sosea supa de prînz": un epitet de un simbolism stupi d. Joachim î?j m f?cea ?i cura de odihna . Poate ca era chiar atît. un sfert. facîndu-?i raita de dup? masa. cu excep?ia celor care z?ceau în pat ?i a muribunzilor. ca Joachim se ?i întorcea. un regim s?r? c?cios nu era deloc recomandabil în cazul sau. c?ci.prea pu?in s 'ngherit de n?v?lirea medicilor foarte ocupa?i. Da. Lucrurile nu se petreceau altfel nici cînd Joachim î?i f?cea a doua plimbare. Cu gura plin? de dulcea??. pentru numele lui Dumnezeu. comprimata. pe t?vi care a?î?au pofta de mîncare. Joachim pleca. doctor ul Krokowski. cînd toate aspira?iile ?i parca întreaga via?? sîn t concentrate ca sa aduc? timpul. la o ora care era. ca în basmul cu b?iatul de croitor a?ezat dinaintea niese fermecate. ?i mai mic?orat?. ?i Hans Castorp mînca în pat. Ora doua ?i un sfert poate fi dou? ?i jum?tate . împingea de-a curmezi?ul patul ui m?su?a speciala pentru bolnavii la pat. declara ca orrnit bine ?i pe deasupra marginii ce?tii se uita la consilierul aulic ' cu pumnii ap?sa?i pe masa din mijloc. nu era. cel obi?nuit la prînzul de la Berghof'. înainte de a se duce pentru cu ?i cît durau toate acestea? înc? o pr?p?dita de ora1 ra de odihna dinaintea prînzului Abia ?i-ai pus mîinile sub cap ?i abia ?i-ai aruncat privirile în tavan. ele se absorb în treac?t. iat? ca se f?cuse aproape ora trei ?i jum?tate. sa med iteze asupra situa?iei lui de acum ?i sa se întrebe ce se va întîmpla cu el. Fata de la sufragerie. o masa suculenta în cursul saptamînii. Iar pauza era doctorul Krokowski. de altfel. ca îl ?i vedea întorcîndu-se. astfel ca intervalu l dintre doua mese . ca sa fim prec i?i. de la trei pîna la patru. Mai flecareau iar??i de una h alta. st?tea un moment în picioare sau pe marginea patului. Aprindea apoi o no THOMAS MANN ?igara ?i abia sesiza ca Joachim plecase sa-?i fac? plimbarea diminea?a. în definitiv. apreciata de cei mai exigen?i cunosc?tori.era atît de s curt. ?i în sinea ta nu mai conteaz?: astfel se întîmpla î asemenea împrejur?ri. i-o aducea sub capace nichelate. c?ci el ?tia sa extrag? sufi cienta substan?a din impresiile celor trei saptamini petrecute aici. Dar nu se iau în considerare sfertu rile de ora suplimentare înd. ca de pilda în marile calatorii c u trenul sau în st?rile de a?teptare. pîna la Davos-Platz. iar duminica una de gala. împrumutate de la biblioteca sanatoriului ?i a?ezate pe noptiera. aceasta min11116 de echilibru. înt r-o buc?t?rie ca de hotel de lux. fara îndoiala. nu-l mai ocolea pe Hans Castorp. urm?rind un gînd. ci meniu! complet. care abia daca dura o pr?p?dita de ora. ?i tot astfel se f?cea c? durata marii cure de odihna se re ducea. MUNTELE VR?JIT 211 Abia ispr?vea dejunul. încît chiar ?i un cap sec ^ Un s?rac cu duhul n-ar fi reu?it sa se plictiseasc ?. care s e g?sea acolo ca din întîmplare. care avea îns?rcinarea sa serveasc? bolnavii ce st?teau în pat. în afara unit??ilor întregi.imbare de regim . Cele treizeci de minute se în?eleg ca un contrapunct fa?a de o ra întreaga. nu mai era un interval ?i un hiat. ci un bolnav pe care îl chestiona zilnic. ?i mai înainte de a duce sa se întin d? pe balcon ?i marea lini?te sa se fi l?sat deasupra Berghof'-ului. St?tea acolo ?i pl?tea tariful întreg . daca am ajuns sa vorbim de trei.

încît intrase pe u?a deschisa. Valea se umplea de umbre ?i în vreme ce Hans Castorp mînca.. Cred ca atunci j^ exprimasem oarecare îndoieli în privin?a asta. pe care nu-l Bolea. saluta cu cordialitate viguroasa pe cel c ulcat. de altfel. ci pe balcoane... devenite un element firesc al zilei lui normale ?i împ?r?ea ca un fel de pauza lunga cura de dupa-amiaza. vizita asistentului c?p?ta un caracter ino fensiv. gripa dumneavoastr? este în ochii mei un fenomen ter?iar. iar cin" MUNTELE VR?JIT 213 chim se întorcea dintr-a treia plimbare ?i trecea iar??i pe la varul sau. o pauza în cadrul orei. adaug? do ctorul Krokowski cu o foarte mare dezinvoltura. îmbr?cat în negru. C?ci d rumul lui nu ducea prin cori-Qor. eu nu pot admite. Cum va sim?i?i deocamdat?? Repau sul la pat va avea. spuse el cu o dulce ce baritona la. Pentru mine este un fenomen secundar. ci venind spre el direct de pe balcon. din?ii i se dezvelir? g?lbui într-un surîs jovial. tot de pe balcon. bondoc ?i cu umerii la?i. c?ci din musafir a?i devenit peste noa pte 212 THOMAS MANN tovar??. Ce temperatura a?i avut ast?zi? ?i o data cu aceste cuvinte. începea uneori ?i cîte o sc urta convorbire cu caracter mai personal ?i atunci f?cea prietene?te cîteva glume din acelea cu care. dup? examenul la care a?i fost supus deun?zi. sfîr?e?ti prin a te obi?nui. mai filozofic. cu un r gutural. fiin dc? te po?i obi?nui ?i cu echivocul. nu-m' închipuisem ca lucrurile stau astfel. era ora patru cînd asistentul disp?rea din nou pe balcon -ceea ce însemna ju m?tatea dupa-amiezei! Dintr-o data. dar nu pe u?a..nemarturisita ?i trecatoarea lui nemul?umire. punea cele mai banale întreb?ri în calitate de medic. cu siguran?a. e întotdeauna secund ar. va asi gur. numai sa ramîna în limitele normalului. încît cura de odihna pîna la cina se limita Ja lta ora care era un adv ersar u?or de învins numai sa fi avut cîteva "nduri în cap ?i un orbis pictus pe nopti era. mai înainte de-aU fi dat seama. Doctorul Krokowski ap?rea zilnic. dînd impresia ca sosise pnn v?zduh. c?ci eu vorbeam într-un mod mai general. la ora patru far a un sfert.trebuie s? ne intereseze în primul rînd.) Cine fi crezut! glum i doctorul Krokowski cu un accent prietenos. pe un ton pu?in afectat. cînd. clarv ?z?tor decît sînt. Rela?iile dumneav oastr? cu noi au rat într-o noua faza. te pomeneai în p lin? dupa-amiaza care fara întîrziere se pref?cea încetul cu încetul în înserare: atunci aproape ora cinci. sase era atît de aproape. în aceasta împrejurare. ?i-mi m?rturiseam îndoielile asupra problemei de a ?ti da ca om" ?i s?n?tate perfecta" sînt cuvinte care ar putea vreodat? sa rimeze. trezit brusc. domnule Castorp. spre de osebire de scumpul ?i onoratul meu ?ef. de vizita de rutina. Cine ar f putut sa cread? un asem enea lucru.. cînd doctorul Krokowski î?i f?cu apari?ia în camera pentru prima data ?i spunem apari?ie" c?ci acesta este cuvîntul exact pentru a preciza sentimentul straniu ?i chiar pu?i n înspâimîntator avut de Hans Castorp cînd. A?adar. nu ?tiuse cum sa se ape e. cum aveau sa fie. ?i chiar ?i azi.. .. Nu m-am gîndit la nici un punct umed. ci îl rostea nel ovind decît o singura data cu limba incisivii periori. "ntunericul intra vazînd cu ochii în . observa ca asistent ul intrase în camera. Apoi era adus meniul.în consecin?a. ?i celelalte din cursu l saptamînii. (Cuvîntul tovar??" îl cam nelini?ti pe Hans Castorp. dar. ma limitez sa-mi îndeplinesc o pl?cuta datorie pentru a ma °rma dac? aici totul este în regula. se opri în picioare lînga patul lu i Hans Castorp. Ceea ce este organic. astfel c a foarte repede Hans Castorp nu mai g?si nimic de obiectat vizitelor regulate al e doctorului Krokowski. cîteodata pu?in mai devreme. Lucrurile se petrecuser? luni. Se afla într-un semi (sau sfert) de somn.. i ar în barba lui despicata în doua.. ~ P?re?i surprins ca ma vede?i. în seara cînd am avut pentru prim data pl?cerea sa va salut ?i cînd mi-a?i corijat p?rerea eronata atunci er eronata atragîndu-mi aten?ia ca era?i perfect s ?n?tos. Joachim î?i lua r?mas bun pentru a se duce la cina. Oricum ar fi fost.. ca acest punct umed de acolo ?i cu vîrfu] degetului atinse um?rul lui Han? Castorp . Hans Castorp tresari. Nu vreau sa trec drept rna. de?i au un caracter echivoc. veriea ceaiul atît în sufragerie cît ?i la num?rul treizeci ?i pat ru. o influen?a excelenta.

fie pe marginea patului. un tînar cu verzuie ?i scofîlcita. o sa ma întorc la ?es mai curînd decît el. la dreapta °amnei Iltis. crepusculul zilei de ieri. pentru fa ptul ca zac aici ?i sînt socotit bolnav. la explica?iile lui Joachim na r?spuns decît prin doua cuvinte italiene?ti: mai întîi a exclamat Ecco! apoi a spus Poveretto. Hans Castorp se informase în mod personal ?il interesa sa ?tie ce spunea despre ceea ce 1 se întîmplase". ?i sa se arate încîntat c? doar prima întrebare V mea r?spuns afirmativ. în fata mesei cur??ate. Cum venea de la masa. oncît de des ar fi venit la varul sau sa stea. c?ci nu era nevoie sa ?tii mai mult? italiana decît ?tiau cei doi tineri pentru a în?elege sensul acestor doua exc lama?ii. o l umina orbitoare se r?spîndi înjur. Ei. în mijlocul camerei bine luminate iar Hans Castorp se rezemase în cot cînd el intrase pe u?a. reflectata de tavanul alb. pe varul dumnea\o . Settembrini î?i d?duse o p?rere. adic? la fiece doua zile. sub eleganta unduire a must??ii. în cazul dumneavoastr? este lesne sa-mi explic înclin a?ia c?tre medita?ie. Se f?cea seara iar diminea?a abia trecuse. fiindc? eu. oricum.camera alba. sosise numai unul nou". Settembrini purta redingota lui groasa. chiar la dreapta verilor. recunoscîndu-l. râmînea rezemat pe perna. Doar ?i el sta sus cu întreaga lui lite ratura înjghebat? din umanism ?i politica ?i nu poate sa fac? nimic pentru p rogresul intereselor lumii! N-ar trebui sa se înduio?eze din pricina mea . nu plecase nimeni? Joachim f?cu semn ca nu. iar pentru a sporovai ave?i. d ochii în jos. deci înaintea orei de conversa?ie care urma între cei doi veri. cîteva minute ?i asta se întîmpla cam de vreo zece ori pe Zl ~ nu uita s?-i relateze micile întîmplari ?i fapte diverse cotidiene ale Je?ii din sanatoriu. cineva b?tu în u?a pe cînd Joachim nu se întorsese înc? de la cina. . fie m picioare. nimeni nu se g?sea pe punctul de-a pleca ?i ca <j aici nu se pleac? atît de u?or. Dar de ce poveretto? întrebase Hans Castorp. ?i aceasta zi pref ?cut? în buc??ele ?i prescurtata într-un chip atît de artificial i se prelinsese print re degete. Hans Castorp va a?tepta cu are sa-l vad?. un guler cam uzat ?i pantalonii cadrila?i. Deci. în traducere: lata!" ?i S?r?cu?ul". spuse el întinzînd cu un gest plin de avînt mîna mica spre lampa din pla" fon. în camera î?i f?cu apari?ia Lodovico Settembrini . A?adar. a?teptîndu-se în mod evident sa i se spun? ca Hans Castorp p?r?sise societatea pacien?ilor. ar fi putut r?spunde o data pentru totdeauna. Italianul era singurul dintre pacien?i despre care Hans Castorp se interesase cu insisten?a. îl recunoscu ?i. adic?. erau încordate de faimosul lui surîs fin . în definitiv. a tunci e nevoie de lumina ierta?i-mi dezinvoltura." în adev?r. Iar Joachim. iar la r?spunsul oarecum ?ov?ielnic al l ui Castorp. Prin urmare. de?i. în ce-l privea pe Settembrini. iat? ca domnul Settembrini st?tea în picioare. De fapt. Col?ur ile gurii. într-o zi. de alalt?ieri sau de acum opt zile. Era?i cufundat în gînduri ?i n-a? vrea pent ru nimic în lume sa va deranjez. care luase loc la masa filde?iei Levi. I se p?rea ca deviza cea ma i potrivita pentru el era deocamdat?". întrebîndu-l anume pe Joachim. clipi iute ?i ro?i. Dar era totu?i o întrebare la care trebui sa r?spund? Petate rînduri. Pentru ce? Ei. daca ar fi fost mai pu?in 214 THOMAS MANN îng?duitor. potrivit obiceiului sau. o scobitoare de lemn. rece ?i lucid. o lumin? limpede ? i tremur?toare umplu camera. inginere! Este îng?duit sa ne interesam de dumneavoastr?? Daca da. cum constata el însu?i cu mirare voioasa sau cel mult îngîndurata. avea între buze. Dup? ce sfîr?ea. Ca întotdeauna. bineîn?eles în limitele întreb?rilor generale ?i imper°nale pe care le punea Hans Castorp. c?ci nu avea înc? vîrsta la care trecerea timpului s?-l însp?imînte. Curiozitatea lui de însingurat îl Pingea s? întrebe daca au mai sosit noi bolnavi sau daca plecase vreuna mtre figurile cunoscute. C?ci primul gest al vizitatorului a fost acela de -a învîrti comutatorul plafonierei ?i. cu reverele late.?i în acela?i timp. d e?i foarte rezumativa Chiar în prima zi a dispari?iei lui Hans Castorp. îl întrebase p e Joachirti ce s-a întîmplat cu varul sau ?i. subliniind Ca dup? cîte er a informat. ?i priv ea crepusculul ce înainta cu iu?eala.Buna seara. cam la vreo zece sau dou?sprezece zile de cînd Hans Castorp st?tea în pat.

as-tra. Dar. fire?te! Minos ?i Radamante! De altfel. Am v?zut odinioar?.Va lua?i regulat temperatura? .. ca numele acesta sa-l l?sam deoparte pentru ast?zi. a trecut o saptamîna într eaga de cînd n-a?i mai fost v?zut. O achizi?ie absolut necesara. hm. ierta?i-ma. N'i'~a închipuit. A?a s e spune la m?n?stire. nu-i înc? a?a cum ar trebui sa fie. Locotenentul mi-a dezv?luit realitatea. ?i atunci am cump?rat unul. îngadui?i-mi. Am f?cut de atunc destule experien?e. încît leg?tura de la om >' om se realizeaz? c u o participare spirituala.Da. draga prietene. Va felicit în mod solemn. da. -Pentru ca aveam febra. n u v-a?i l?sat ascultat decît în ultima clipa. a?i ?i f?cut o gluma. ? a spus adev?rul care este mai pu?in trandafiriu. Totu?i. Fie ?i a?a. ?i totdeauna. Vede?i. iar repausul la pat aproape ca mi-a vindecat guturaiul. Temperatura. totu?i îmi aduc aminte de parca ar fi azi. Ah! da. asemenea mielu?ele. absolut neprih?nita ?i cu n i?te ochi mari de victima. fire?te. daca ma pot exprima tfel farâ sa ^u indi scret. cu un oarecare sentimenta lism. Mi-a?i r?s puns cu atîta dezinvoltura.. incidental Nu re?in tot c e-mi trece prin cap.7 . de la dumneavoastr? am aflat multe lucruri despre el. Iar 1Cl> unde e?ti oarecum la izvor ?i unde sînt doi speciali?ti la fata locu-' ar fi fost prea caraghios sa pierd prilejul. Mi-era pur ?i simplu prea lene sa aprind lum ina. îns? a ?a mi-o închipui. ha. . la iu?eala. domnule Settembrini! Cît sînte?i de bme-oitor! Ha.. nu? Este drept ca n-am fost niciodat? într-o m?n?stire. tra"1 cu to? ii înghesui?i într-un spa?iu atît de strimt. Nu ma deranja?i cîtu?i de pu?in. îmi amintesc. Domni?oa ra Kleefeld tocmai ma salutase ?uierîndu-mi cu pneumotoraxul. domnule Settembrini. Z?ceam aici ?i reflectam . a?a ca ma scosese d . d ar ma pufne?te rîsul gîndindu-ma ca sufrageriei noastre i-a?i spus refectoriu". ha. Poate Radamante? Este posibil sa-I fi numit ?i astfel. va rog. Radamante. c?ci oscileaz? între 37. dup? cum îmi spun cu to?ii. Pe scurt. da.de?i termenul refle ctare este cam exagerat în acest caz. Mv lendonk aceea care v-a silit sa achizi?iona?i un teimometru? t? îmi trebuia. Pe atunci nu b?nuiam nimic ?i v-am r?spuns ca venisem numai p entru trei saptamîni. la fel ca dumneavoastr? to?i. întrebar ea aceasta v-am mai pus-o o data! Va aduc aminte? De abia sosiser??i.. Ha. Lua?i. cu o participare a mini"-lata. cu o asemenea r?ceala. de altfel. domnule Settembrini. un scau n. ce-i drept.o mica logodnica a lui Christ.. prin locurile pe care le-am colind at. Va mul?umesc mult ?i va rog sa ma crede?i ca din punct de vedere psihic ma sim? cît de cît normal. chiar din prima zi ne-a?i vorbit despre Carducci.. vazînd ca locul dumneavoastr? MUNTELE VR?JIT 215 f ctoriu a r?mas neocupat. ?i cîte luni v-a dat Dumnezeule mare. iar zilele acestea nu s-a ameliorat deloc.. Nu. Ra dames. a acas?. ca ati plecat. rîse Hans Castorp. V?d c? a?i înce put sa spune?i . Va rog sa ma crede?i. 216 THOMAS MANN în?eleg. de ?ase ori pe zi.. De altfel f?r? s? am inten?ia de a va atinge demnitatea de b?rbat dumneavoastr? îmi evoca?i mai curînd o c?lug?ri?a tînara decît un c?lug?r .Ca un frate drepteredincios.. dar se pare ca nu-i decît un fenomen secundar.. domnul varul dumneavoastr? mi-a povestit totul. A?i fost am de nostim chiar din prima zi. îmi dau perfect de bme seama ca sînt de prisos. a?tepta?i pu?in. Iar regulile" le ?tiu pe de rost ?i le observ cu str??nicie. a?i sp us refectoriu"? lata ca... nici nu-mi trecea prin minte ca putea fi altfel. în acest moment el capata în gura dumneavoastr? o nuan?a ciudata. înfa?i?îndu-ni-l pe consilierul aulic Behrens ca pe judec?torul infernului. ~ Desigur..sufrageria noastr?". Prin urmare.. ?i v-a?i luat temperatura chiar înainte de-a vi se scne? De al tfel ?tiu ca vi s-a recomandat din prima clipa. este adev?rat..5 ?i 37.. . desigur. m-a? fi adresat doctorului nosiru. era alt nume. abia tunsa.. totdeauna.. cum o duce?i? Cum va descurca?i? Cum va sim?i?i? Sper ca nu p rea ab?tut? _ sînte?i dumneavoastr?. ha. Se poate spune ca a?i terminat noviciatul ?i v-a?i f?cut m?rturisirea profesiei de credin?a.

N -are nici o imp°r MUNTELE VR?JIT 217 ?? declar? Behrens. doar s-a sim?it rau tot timpul. Venea din r?s?rit. acum îmi vorbi?i de autopsie7 Oricum. iar Behrens primi o scrisoare de la el . domnule Settembrini.. este adev?rat. cam vreo cinci luni? Nu? Ar fi trebuit sa va vorbeasc?. departe de-a se sirnt1 mai bine . de?i el pretinde ca mi-a descoperit. întrucît aerul de aici nu numai ca-i bun împotriva maladiei. ca mi-ar fi g?sit un fle ac -ni?te puncte mai vechi. Dar cînd în a ncea lun? nu se mai putu ?ine nici pe picioare. ceva de care a? fi suferit odinioar?. îi d?du de veste so?ului . anemica ?» desigur ca suferea de ceva ?i mai grav. mergea tot mai prost. nu ?tiu precis unde anume. Era o femeie fermec? toare. Perfect. m?ritata ?i tînara mama.pe care era specificat u caractere energice: personal ?i urgent".. ?i-a rec?p?tat puterile. Da. ?ti?i ce? Placa nu arata absout nici o pata. Perfect. Consilierul aulic sus?ine. Da. în rasarit. ea are dreptul cel mult sa spi'na cum se simte. Sa speram ca. la so?ul ei. ~ Ei. un critic ?j u sceptic pîna-n vîrf ul unghiilor. 218 THOMAS MANN >! Iar dumneavoastr? sînte?i.Crede?i? ?ti?i ca placa fotografica arata. se prea poate ca doamna sa nu suporte atît de bine clima de aici. fapt v?zut de mine. c?ci era încîntat de plamînul ei. astfel ca diagno sticul absolut sigur nu-l vom putea avea decît atunci cînd voi fi iar??i pe picioare ?i mi se va face radioscopia ?i radiografia. Femeia îns? î?i ie?ise din sânte. ci este ?i favorabil maladiei. rasarit. A fost pe aici ?i un numismat care începuse sa fac? febra *' 'llndca avea temperatura i-au g?sit ?i cavernele pe placa fotografica. . ?i un punct proasp ?t. îl tratar? în consecin?a. Inca n-am ajuns pîn a acolo. c?ci. ceea ce este necesar. trebuie s-o recunoa?tem. sînte?i un mucalit. Este o ipoteza seduc?toare. plastice. Abia atunci vom avea în mod pozitiv r ?spunsul la toate. domnule Settembrini. fara îndoiala. I se atrase aten?ia ca numai medicul poate sa-i apreciez e starea s?n?t??ii. placa fotografica arata ei bine. Pîna acum îns? n-a fost vorba decît de consult?ri acustice. pe undeva.in s?rite. De altfel. ca sa zic a?a. i<tf femeia nu r?spunse nimic. de origine ruso-germana. a au mers pîna acolo încît au pretins chiar ca le-au ?i auzit! ÎI declarar? IZlc.. iar vorbele dumneavoastr ? sînt. aici se întîmpla multe lucruri neobi?nuite! Desigur. A stat aici o luna ?i apoi a început sa se plînga ca se simte tot mai rau. cam pe aici. c?ruia au fost nevoi?i sa-i dea o sora muta". pete care sînt luate drept caverne. în egala m?sura. îns? din clipa aceea am sim?it ca am febra. Nu crede?i nici m?car în ?tiin?ele exacte Cli?eul dumneavoastr? are pete? . dup? cîte se pare. I se spuse sa aib? r?bdare A doua luna trecu ?i ea continua sa pretind? ca. Ar fi trebuit sa ajung? la aceasta concluzie mai din vreme. adesea. Dar autopsia vedi ca plâmînii erau intac?i ?i ca murise din cauza nu se ?tie c?ror Microbi. pe care l-am auzit ?i eu pe cînd ma cioc?nea de?i cuvîntul proasp?t" suna destul de curios în leg?tura cu asemen ea lucru. îns? acest din urma fapt nu prezint? nici o importan?a De altfel i s-a ar?tat ca plamînul ei era într-o stare mul?umitoare. niciodat? nu po?i sa spui ca ?i-ai f?cut ucenicia. de?i nu-s decît umbre. ~ Domnule inginer. -Admirabil! Povesti?i atît de frumos. ?i ca acolo unde în adev?r exista caverne. fara sa-mi dau seama. limfati ca. î?i pierduse toata vlaga. continua trata mentul ?i slabi vazînd cu och» într-a patra luna. iar între timp omul muri. a nus atunci Behrens ridicînd din umeri. asta face sa-i gr?beasc? evolu?ia. cazul meu se afla înc? în plina incertitudine. îi striga ea. daca vrei sa te vindeci. La fel am rîs în sinea mea de multe ori amintindu-mi povestea dumneavoastr? cu fata care se scalda în lac. Consilierul aulic Behrens nu v-a povestit cumva ?i despre acea ruso-germana pe care a avut-o aici anul trecut adic? nu: cu un an înai nte. era gata sa le?ine la consulta?ie.

Va închipu i?i. ?i energici! Vai. aproape ca n-are gît. î?i aduna amintirile ?i-?i d?du silin?a s? judece cît mai impar?ial. v-a?i sim?i "'ne la noi. In ruptul capului! Nici chiar zece ai nu vor izbuti sa-l urce pîna aici! Unchiul meu este foarte apoplectic. chiar foarte energici. Dar serviciul dumneavoastr?? Mi-a?i vorbit despre un stagiu de practica pe care urma sa-l face?i. Am auzit-o de mai multe ori ?i-mi dau seama c? n-am uitat-o. Da. spunîndu-le ca guturaiul meu l-a f?cut pe consilierul aulic Be hrens sa-mi cerceteze cu aten?ie plamînii ?i ca a insistat sa-mi prelungesc ?edere a pîna cînd chestiunea se va limpezi. în atmosfera aceea natala. în?elege?i.Da. homo humanus. îi u?ura acest mod de a judeca. da. continua domnul Settembrini. no?tin?a domnului unchiului d umneavoastr?. cum au primit vestea cei de acas?. cum de atunci a trecut cam multi?or. din nenorocire sînt destul de bolnav. ?i sînte?i într-adevar u?or bolnav? Ei. vreau sa spun batrînului unchi. a?adar. Da. vom av ea. are nevoie de o presiune atmosferica rezonabila. nici ei nu ?tiu mai mult d ecît mine. spuse Hans Castorp' Scruta de la d istan?a specificul vie?ii din patrie ?i constata ca interlocutorul îl intuise exact .. I se p?ru ca prin cele doua întreb?ri simple comb?tus e cu argumente puternice reducînd la t?cere orice obiec?iuni în care intrau ?i repub lica ?i stilul frumos. nu f?cu nimic pentru a reînsufl e?i conversa?ia. sus. l e-am scris din nou. le-am scris ca am r?cit foarte ser os ?i nu pot risca o c?l?torie. în care fusese crescu t. Eu? Eu nu sînt milio nar. c?ci altfel nu mi s-ar fi întip ?rit în minte . Admirabil! Deci. Desigur ca va veni sa va vad?. e apoplectic? în acest caz. ?ti?i. în general-flegmatici. ?i ar risca tot soiul de nepl?ceri.. _ Asta ma dezam?ge?te. Hans Castorp rîse la aceasta generalizare literara a domnului Settembrini. se pronun?a a?a cum v-o spun ?i cu aerul acesta. _ Exclus! exclama Hans Castorp. cei de acas? se reduc la tr ei. daca ve?i ramîne mai jt? vreme. Hans Castorp î?i priv i musafirul redus la t?cere.de?i eram obi?nuit s-o aud. în ?ara dumneavoastr? oamenii sînt. si energici. A?adar. Cum au primit vestea? Deocamdat?. Dup? cîteva clipe. nu cred ca d umneavoastr?. de mic am r?mas orfan de ta ta ?i de mam?. R?spunse: -E?ti bogat. Iar în ceea ce îl privea pe el. tot deauna. la ce-i mai sînt de folos flegmatismul ?i energia? Fara îndoiala ca domnul unchiul dumneavoastr? este bogat . Oare ce p?rere ave?i? Nu. care acolo sînt aca s?. Fara îndoiala ca mi s-a p?rut bizara. cînd a trebuit sa ma vîr în pat. fara îndoiala. domnule inginer. ca nimeni nu va fi dezn?d?jduit din pricina aceasta. C?ci sa presupunem ca nu e?ti bogat. nu-i a?a? Dar. totul este în ordine-Nep?sare pe toat a linia. ?i a?a cum st?tea culcat privi în dep?rtare. A?a cum st?tea culcat. sau ca înc etezi de a mai fi în cazul ?sta este vai ?i amar! Da' mai are vreun ban omul asta?" este o întrebare care se aude des. din acest punct de vedere. La început. atunci v-a? fi aprobat. dup? cum observ acum. prilejul sa facem aici. îns? ace?tia din urma sînt pentru min e mai degrab? ca ni?te veri. ?ti?i. un batrîn ?i cei doi fii ai lui. a?a sînt cu to?ii. îns? deoc amdat? sa facem abstrac?ie de mine. Nu am pe altcineva. este exact. unchii mei. ?i daca nu e?ti cu atît mai rau. Care veste? Amînarea plec?rii mele? Oh. flegmatici ?i energici. bine sau nu e?ti. în timpul c?reia tu?i. Urma o pauza. Va repet propozi?ia textual. Se pot descurca foarte bine ?i fara voluntari. ai mei. La mine în ?ara nimeni nu va primi sa mearg? . aici s-ar sim?i mult mai rau decît doamna dumneavoastr? din r?s?rit. chiar eu. Am rugat sa fiu scuzat deocamdat? la ?antierul naval. r?spunse Settembrini lasîndu-?i capul în jo s. povesti?i-mi. în ?ara dumneavoastr? to?i sînt boga?i. Desigur ca ?i dumneavoastr? sînte?i bogat. Daca a?i fi spus: acolo trebuie sa fii bogat. Nu. de?i pe rsonal n-am avut 'ciodata de suferit. dar averea mea e la ad?post. MUNTELE VR?JIT 219 _ în acest caz. domnul Settembrini î?i reveni surîzînd. cred. Da. Iar ieri. am g?sit adesea ca toate acestea sînt nepl?cute. ca voluntar. încurajîndu-l. sînt un om independent ?i am din ce trai. arata ceva. Probabil ca au primit totul cu foarte mult sînge rece. mai cu seama ca distan?a.

MUNTELE VR?JIT 221 Hans Castorp d?dea impresia c? nu asculta decît cu o ureche. cred. ntinuâ s? priveasc? în in candescen?a alburie a becului din camera. la cap?tul criticilor sale s ame?ise.ba cred ca era chiar mult mai în vîrsta. ?ti?i dumneavoastr?. pentru forma de via?a pentru care s-a n?scut. maica-sa î-a zis: Pleac? iar??i ac lo... Era. în?elege?i. Settembrini asculta ?i d?du din cap aprobator. A?a sînt rnen'i de acolo. ?i ce înseamn? aspru ?i rece? înseamn? cruzime. lucruri care. ?i s-a întors în mijlocul celor dragi lui. f?r? mila. Mai continua chiar s dup? ce Hans Castorp ajunsese. ce înseamn?: Sa fii pierdut pentru via??"? Eu da. c?ci acuza?ia de cruzime ramîne o acuza?ie destul de sentimentala. mi s-a p?rut surprinz?tor. mi-au trecut prin cap de multe ori în ultimele zile. Pîna 'a sfîr?it. Rev eni în patrie" . Ce expresii a?i întrebuin?at -egmatici ?i. Vede?i dumneavoastr?.la Ineva care n-ar servi la dineurile sale cele mai bune ?i mai scumpe vi-n» iar fiicele unei asemenea gazde ar ramîne nemaritate. Dar toata ziua st?tea închis în camera. trebuie sa ai o epiderma destul de groasa pentru a fi la unison cu felul de-a gîndi al oam enilor de jos.. A colo 220 THOMAS MANN domne?te o atmosfera cruda. l se pare ca realitatea este cam g rosolana. cu întreb?ri ca Da' mai are vreun ban omul asta?" ?i cu mut rele pe care le fac vorbind astfel. sim?i ca te trec fiori. ?i cum p?rin?ii mi-au murit atît de tim puriu ?i am r?mas de mic orfan de tata ?i de mama. ci de mam a ?i so?ie. eu o ?tiu ?i o vad aici în fi ecare zi. ?i renun?a la el. L-au trimis acas?. Desigur. ?i s-a întors din nou aici. în?elesese ca î?i va g?si în adev?rata l ui patrie" o tovar??a care va avea acelea?i no?iuni fundamentale" ?i c? va ramîne aco lo. sus. Apoi italia nul r?sufla adînc ?i vorbi: N-a? vrea sa cap?t o imagine gre?ita despre formele specifice pe care cruzimea f ireasca a vie?ii le ia în sînul societ??ii dumneavoastr? Mi-e totuna. da. deocamdat?. cunoa?te?i numeroase întîmplari. din vale. Tînara lui so?ie îi devenise complet str?ina. Cînd stai culcat ?i vezi toate d la distan? a. de altfel. cu termometrul în gura ?i nu se si nchisea de nimic din jurul sau. drept falsa ?i ca pe o dovada de igno ran?a orice alta idee. pu?in mai în vîrsta decît dumneavoastr? . fiindc? îi lipse a11 no?iunile fundamentale". Tocmai începusem sa ma gîndesc la ce ea ce spuneam mai adineauri despre asprime ?i cruzime. Cei mult dup? o jum?tate de an. Poate ca faptul ?ine d e înclina?ia mea incon?tienta c?tre boal? de altfel. energici! Bine. Nu m-am sim?it niciodat? ca o stînca. Voi nu pute?i pricepe.. le spunea el-Numai dup? ce ai tr?it acolo sus po?i sa în?elegi cum trebuie sa se petreac? lucrurile. în fond. ca vindecat. ntr-o dep?rtare. Cum stau întins aici ?i privesc lucrurile retiospectiv. Iar dup? cel mult un an nu va mai fi în stare sa conceap? nimic altceva ? i va socoti drept cruda" sau. mai bine zis. Abia daca a?i fi îndr?znit s-o f ormula?i la fa?a locului. Faptul ca azi o rosti?i ritos dovede ?te o oarecare înstr?inare pe care n-a? vrea s-o vad amplificîndu-se. A? putea s ? va istorisesc despre un oarecare fiu ?i so? care a stat aici unsprezece luni ? i pe care l-am cunoscut. nu era vorba de nici un unchi. Cu tine nu mai este nimic de f?cut". c?ci acela car e se obi?nuie?te s-o m?rturiseasc? poate foarte u?or sa fie pierdut pentru via?a . tînârul care ajunge aici (?i aici sus nu a jung decît aproape numai tineri) nu mai are în cap nimic altceva decît flirtul ?i temp eratura. mi-am auzit eu însumi vechile l ocuri bolnave ?i iat? ca Behrens pretinde ca mi-a gasit acum ?i un fleac cu totu l proasp?t.caC1 ?ti?i doar ca locului acestuia po?i sa-i spui patrie" daca ai stat m?car o data aici. ?i pe buna dreptate a?i lasat-o pe seama ambus-ca?ilor existen?ei. cu titlu de încercare. Pu?in mai tîrziu rîse ?i spuse: _ Patrie" îi zicea el? lata ceva ce poate p?rea un pic cam sentimen-l cum spune?i dumneavoastr?. Da. niciodat? n-am considerat firesc aces t fel de-a fi. de teama sa nu p?re?i ridicol. cu toate ca nu sînt nici m?car un horno humanus dar îmi dau seama ca felul lor de via?a a fost acela care m-a izbit întotdeauna. sus. Aici jos va lipsesc «no?iunile fundamentale»". totu?i.? A. în fond nu m-am mirat prea tare. Va plac întîmplarile a? putea s? va povestesc una. dar asta ce înseamn?? înseamn? pru> rece. domnule ing iner. .

trebuie deci sa fi f?cut ac easta experien?a ?i sa în?elege?i ca. ca ?i sînul matern al reînnoirii. St?tea jos.Domnul Settembrini descrise cu capul. cu un crac al pantalonului cadrilat p us peste cel?lalt ?i-?i privea piciorul pe care-l leg?na u?or în aer. a?i pus punctul pe i. domnule inginer.. ca un contact pre-ce ?i frecvent cu moartea te împinge spre o stare de spirit în m?sura sa e iaca mai delicat ?i mai sensibil fa?a de asprimile ?i trivialita?ile coti-lene a*e vie?ii. iar la sfîr?itul afirma?iilor cobori glasul ?i f?cu o pauza.. noble?ei. o h ido?enie ?i chiar mai râu. ?i am vorbit. chiar dup? ce Ha Cas?orp t?cuse pu?in stin gherit ?i a?tepta s? vad? ce va urma.c?ci aceasta ar fi contrariul s?n?t??ii. Settembrini se înclina. a o percepe ca pe o parte ca pe o împlinire ?i ca pe o condi?ie sacra a vie? ii. 222 THOMAS MANN dar numai pentru a-l ruga s?-i acorde aten?ie. ba chiar câ îl dojenise-iar în t?cerea lui era ?i oarecare înd?r?tnicie de copil. schi?at cu voio?ie ?i amabilitate. cî?tiga bani ?i-si satura pîntecul. prin c are este insultat? gîndirea umana ?i. care se plimba. în sfîrs' italianul î?i deschise ochii negri och ii de fla?netar ?i vorbi: . câ-l che mase la ordine. domnul Settembrini înal?? capul ?i spuse surîzînd: Fi?i bun. în?elege?i.nu trebuie s-o separi de via?a.c? singurul fel pios de-a contempla moartea în chip esen?ial ?i f?r? înflorituri consta în a o în?e lege. ?i? Ce-i cu asta?" . a c?rei putere de atrac?ie este extrem de puternic? ?i f?r? îndoial? ca pentru spiritul uman ar fi cea mai groaznica r?t?cire dac? ar încer ca sa simpatizeze cu ea. nu po?i avea o fire atît de aspra încît sa g?se?ti cruzimea oamenilor foarte fireasca a oamenilor obi?nui? i. domnule inginer. b?tea cu vîrful degetelor în cuvertur?. cu mîinile încruci?ate pe genunchi. aplecîndu-?i capul într-o e> închise ochii . Se oprise la aceast? afirma?ie de principiu ?i încheiase pe un ton foarte hotarît.. ~ tste exact ceea ce voiam sa spun! exclama Hans Castorp cu sincer uziasm. Era serios. Domnul Settembrini t?cu. cu care îl întrerupse. Ace?ti domni ?tiau sa cinsteasc? moa rtea. avînd în vedere împrejur?rile. ?i s-o recunoa?tem: fa?a de cinismul ei. Hans Castorp t?cu ?i el. îngadui?i-mi.. Iar t?cerea aceasta dur? destul de mult. cu g ura închis?. sa m? adresez cu insis ?en?a inimii dum neavoastr? ?i sa va spun ?i ?in s? subliniez aceasta in mod expres .Dumneavoastr? vre?i s? spune?i. ?i aduce?i-v? aminte c? noi doi am n1"11 început odat? o controvers? asem?n?toare . p?rere care nu era decî? o consecin?a a considera?iei dunine MUNTELE VR?JIT 223 astr? pentru boal?. de emenea.îngâdui?i-mi. cu umerii ?i cu mîinile un gest unitar care.. spuse Hans Castorp .literat.Ei.gest foarte frumos ?i blînd. îi explica el. Discutam atunci cred ca era în timpul unei plimb?ri . tunci Settembrini întinse mîna spre el ?i. despre rbertatea lui de a alege ?i despre tendin ?a lui de-a face experien?a tutu-or punctelor de vedere posibile. rîd. Nu ?tiu daca a m reu?it exact sama.Doar sînte?i scriitor. Râmase cîtva timp . Admirabil exprimat. Dar opus? vie?ii ?i separata de ea. C?ci moartea este demna s? fie respectat? ca ?i leag?nul vie?ii. uitase chiar sa dea interlocutorului prilejul de-a repl ica. ra?iuni i ?i fidelit??ii . ?i în nici un caz . despre nep?sarea ?i neho t?rîrea spiritual? a tineretului. Rezemat de pern? ?i cu capul întors spre perete. Deoarece moartea ca act spiritual de sine st?t?tor este o forma foarte imoral?. ?rea?i destul de dispu s s? ?ine?i seama de obiec?ie.ba chiar s-ar putea spune' aceea?i. oartea da! ?tiam eu bine ca dumneavoastr?. ?i am c?zut de . Avea impresia ca Settembrini îi dadu?e o lec?ie. spre satisfac?ia mea. în sfîr?it. s? i-o opui sau chiar s-o tran sformi într-un argument împotriva ei. exprima întrebarea: >. devine un spectru. aceasta atitudine pe care o mai p?stra destul de mult. Cei vechi î?i împodobeau sarcofagele cu simboluri a le vie?ii ?i ale fecundit??ii si chiar cu simboluri obscene sacrul con-fundîndu-se adesea cu obscenul în religiozitatea antic?. domnule Settembrini. ca literat. nu ca sa se distrez e spusese toate acestea. . Calificam atunci aceasta pre?uire ca pe o nazbîtie istrâ..despr boala ?i prostie a c?ror coinciden?a dumneavoastr? o socotea?i drept u paradox.

. R?mas singur cu varul sau Hans Castorp r?sufla u?urat. dac? din întîmplare f nesta primejdie a prejudec??ilor v-ar amenin?a? . 224 THOMAS MANN Dar pentru a-l asculta mai des pe domnul Settembrini ?i pentru a-l ]a sa-mi dea o mîna de ajutor cu conversa?iile sale. va trebui sa mi se dea o sora muta". eoarece domnul Settembrini mi-a umplut timpul într-un chip cît se ... a daug? dînd semnificativ din cap. La ora zece cura de odihna se sfîr?ea. De ce v-a?i l?sa rugat? ad?ug? el. Dînd cu ochi de italian. zise el. ?i în aceea?i clip? s e ridic?. deoarece uneori îl împiedica sa adoarm? anormala erbin?eala a sîngelui. pentru ca nu curnv sa tri?ez. îmi închipui c?-?i face pl?cere. -Oh. Hm! 'na una-alta. s? încerc. Era Joachim care se întorcea de la o partida d e c?r?i. domnule Settembrini! ?i Hans Castorp se gr?bi s? renun?e la atitu dinea distant?. cu mîinile strînse între genunchi ?i capul l?sat piezi? vre?i sa-mi îng?dui?i. Ce mai pedagog! spuse el. La ora aceea. Un pedagog umanist. îmi dau seama c? ma exprim estul de stîngaci. Adic?. M-au silit sa fac o partida de bridge.. dar ?i cu termomet rul în gura. s-o observi cum se ive?te din întuneric sa prive?ti lucrurile aparînd ?i d ezvaluindu-se. aproape ca a? dori am temperatura un timp nedefinit ?i sa ma instalez cu casa la voi. nu la fel se întîmpla ?i în cursul nop?ii datorita trecerii monotone a orelor care-?i pierdeau contururi le. domnule inginer. Dar cînd. M? întreb numai daca eu a? fi. cînd s ub forma de povestiri cînd în forma abstracta. la ?es.Numai sâ nu se transforme în viciu. ba mai mult: nu m-a? fi închipuit ca a? reu?i sa le ?i pricep. auzea ?i perechea de la masa ru?ilor de rînd.acum c? a?i început ?i voi cu fals ul bridge. afara.acord c? nu trebuie sa consider?m aceste experien?e ca pe ni?te rezultate defin itive. apoi îl auzea pe Joa chim. aici Pîna la urma. Joachim obi?nuia sa petreac? un timp împreuna cu varul lui: sacrific a doua sau trei sferturi de ceas din cura de odihna. Este chiar foarte binevoitor din partea dumneavoastr?. ate ^e pre?ios. zise Settembrini citîndu-l pe Behrens. în schimb ceasurile de somn erau însufle?ite de vise de o diversit ate bogata ?i plina de via?a.. Noaptea era jum?tatea cea mai grea a zilei! c?ci Hans Castorp se trezea mereu ?i i se întîmpla sa ramînâ treaz ore în ?ir.. Mai tîrziu ie?ea cu tot calabalîcul pe balcon. în sfîr?it. ai musafiri. S-ar potrivi mai curînd falsului vostru bridge. Un om cumsecade ar trebui sa dea din mîini ?i din cioare ca s? scape de aici . ?i daca a? fi dat peste e le acolo jos. pe jum?tate timida ?i pe jum?tate înd?r?tnic?. Eu am fost re?inut. se ro?i la fel ca Hans Castorp mai adineauri: ch ipul lui ars de soare deveni ?i mai întunecat. adaug? el. Atunci se auzi deschizîndu-se u?a de afar? ?i tot atunci se în ti ?i minerul de la u?a interioara. zorile se apropiau. dac? la mine. nu înceteaz? sa-?i iaca morala. ?i se întîmpla sa vorbe?ti cu el despre n i?te lucruri despre care niciodat? nu mi-a? fi închipuit ca se poate vorbi. serioase si valabile pentru toata via?a.. . . alteori statornica pozi?ie orizontala îi stînjenea pofta ?i put in?a de-a adormi. ?i Hans Castorp se întorcea pe o parte. spuse cu o oarecare emo?ie în glas. poate voi putea s? va fiu de folos.. pe viitor. Cîteodata f?ceau o partida de ?ah pe masa portativa a lui Hans Castorp -c?ci Joachim adusese cutia ?i figuril e în camera varului. . în vreme ce. ?i cînd spun doar atît. cînd mai de-aproape. ?i amîndoi începur? sâ rîd?. din valea în v?luit? în umbrele nop?ii.Complet sine pecunia..?i surîzînd.. iar Hans Castorp î?i lua ?i el temperatura pentru ultima dat? în acea zi. în vreme ce o muzica suava r?zb?tea. Vre?i s?-mi îng?dui?i . încet? sâ mai bat? cu de getele în cuvertur? ?i se întoarse spre musafir cu o amabilitate plin? de consternar e. ?i daca ziua er a scurtata de multiplele subdiviziuni din cadrul programului. la care se putea gîndi cînd era treaz.. îi spuse Hans Castorp. încercînd s? adoarm?. Am cî?tigat cinci m?rci. d omnul Settembrini se apleca înainte cu t?lpile lipite de podea. domnul Settembrini mi-a dat prilej sa petrec timpul într-un mod foarte pl?cut. cînd de departe. Repet.Dar desigur. în aceste experien? e ?i sâ exercit asupra dumneavoastr? o influen?? în sensul frînarii. sînte?i un mucalit. Apoi Settembrini î?i lua r?mas bun în modu l cel mai politicos. dar de tapt era altceva. într-adevar nu le-a? fi în?eles. i se spune bridge. ziua se aprindea într-o ro?eala cînd tulbure ?i fum . era o bucurie sa \ezl camera umplîndu-se d e lumina.

asta-i buna. ?i un mexican coco?at. sosea iar??i clipa cînd baie ?ul. H181 înainte de a-?i fi dat seama. Nu voia sa plictiseasc? oamenii cu st?ruin?ele lui. un ?ir lung de zile frumoase.. apoi se întoaise. Afara. iar aerul uscat al caloriferului umplu camera. tot n-ar fi putut profita c?ci. a?a ca Joachim venea la el îmbr?cat cu pantalonii albi. era fara îndoiala mai bolnava decît el. dup? experien?a avuta. într-o anumita m?sura. cînd vesela. Iar i ' ! i. Pe scurt. v dezn?d?jduit. MUNTELE VR?JIT 225 Hans Castorp nu-?i luase nici un calendar în vacan?a ?i ca atare nu întotdeauna informat asupra zilei în care se g?sea. de?i sezonul de iarna nu începea decît în octombrie. în ultimele zile sosiser? noi bolnavi: doi studen?i ru?i cu parul încîlcit ?i ni?te bluze negre. gîndindu-se la vremea minunata de afara. aveau mult de lucru. care nu l?sau sa se z?r easc? nici cea mai mica urma de lenjerie alba. îndreptîndu-se spre u?a ?i. ad?ugase ca ?i daca ar fi fost pe picioare. vestea intrarea în vigoare a programului zilnic. o p?rere de rau ?i a sufletului dar ?i a mu?chilor lui tineri. . în vale. de cînd Hans Tastorp se a?ezase la pat. omule! Fire?te. Ia nota! spuse el doct oru-l K-tokowski. Doctorii ?i personalul. în afara de cea d e la ora ?ase seara. Cum? Ieri temperatura a rost normala? Da. sa se prez inte la laboratorul de radiologie. Erau destul de ocupa?i cei de la Berghof'. prin u?a putea s? se bucure. Dup? aceea îns?. nu vreau sa par neînduplecat cu dumneata ?i doresc sa te redau soci-eta?ii. în care ea loc concertul. sufrageria era aproape plina. Ridica-te ?i umbl?. Iar gravitatea cazului lui Hans Castorp ?i gradul sau de boala abia dac? îi d?deau dreptul sa pretind? vreo aten?ie mai deosebita. cu prilejul vizitei de diminea?a a medicilor. îi arata cu ar?t?torul enorm "m? lui Hans C astorp. cu toata împotrivirea ?i stri gatele lor dup? ajutor. dar nici el nu era de fiecare data prea ? aî Toiu?i duminicile. îi apuc a strîns ca într-o menghina ?i-i tîra în lumea spaimei sale. care-?i înspaimînta tovar??ii de masa cu îngrozitoarele sale crize de sufocare: atunci se aga?? cu pum nii de fier ai mîinilor lui lungi. î?i ) iar??i varul pîna la banca de lînga pîrîia?..urie. ai ?i ispr?vit? spuse Behrens. în m?sura ?i în limitele indi-te. fara s . b?rbat sau femeie. ?i. cu privirile întunecate ?i gura deschis? ca pentru un . prjn sora-?efa. mi se pare ca nu s-aprea schimbat mare l ucru în starea dumitale. în definitiv. Ia sa vedem. într-ade-var. Spusese chiar ca îi este ru?ine" sa lase sa treac? un timp atît de frumos. închise complet. f ?cu prin aer gestul nem?rginirii. dup? timpul trist ?i rece sosiser? zilele fruinoase de sfîr?it de vara. a?a stupida ?i inculta. uitîndu-se cu ochii lui alba?tri cramo?i si injecta?i la palidul asistent. Dumnezeule. de cîte unul din vecini. Hans Castorp îi rea minti consilierului aulic ca se ?i împliniser? cele trei saptamîni de cînd st?tea în pat ?i ceru permisiunea sa se scoale. vremea se schimba iar??i. De altfel.Ei. Peste noapte devenise ce?oasa ?i friguroasa. cum îmbatrînim. Ei bine. si. Dumnezeule. ca sa se lini?teasc?. mai cu seama fiecare a doua duminica. constituiau un punct de orientare. si astfel era sigur sepietnbrie se apropia de jum?tate. Doamna Stohr. oricum. i 226 THOMAS MANN Joachim. dar nu ca pe drum sa nu pun? întrebarea c l-ar mai fi l?sat Behrens sa ln pat daca nu-i comunica el însu?i ca temperatura tr ecuse. Dar spre sfîr?itul izol?rii for?ate a lui Hans Castorp. o pereche olandeza c?reia i s-au dat doua locuri la masa lui Settembrini. îi era interzis s? fac? prea multa mi?care. valea se ascunse într-o învîrtejire umeda de lapovi?a. Castorp. Astfel. v?d!" Trecu o saptamîna întreaga pîna cînd Hans Castorp fu invitat. Vremea se men?inu as tfel pîna în ziua cînd. în privin?a asta î?i eba din cînd în cînd varul. Hans Castorp ie?i din depou". gulerul paltonului ridicat ?i purtînd galo?i pentru prima data. iar Hans Castorp nu putea sa-?i înfrînga sim?amîntul unei sincere p?reri de rau. dup? cîte se p?rea.In curînd î?i vom face portretul interior. de lumina calda de afara. ciocanin energic în u?a. a?a e ste.

?i chiar el ajunse se la aceast? constatare din nenum?ratele convorbiri pe care le auzise. Cei mai u?or bolnavi nici nu contau. devenit a intima. avusese grija sa pun? o vaza cu cîteva flori în drep tul locului ocupat de cel care parca înviase. n-are mare lucru ?i abia daca ar a-?i avea dreptul s? stea între noi. aceast? întrerupere n-avea nici o în semn?tate.. ace?tia din urma m?rturi seau . adic? înainte ca el sa se fi dus la cons . A?a este omenesc. ci pentru c? ace?ti oameni erau preo cupa?i în mod exclusiv numai de propria lor fiin?a." Acesta era sp1 tul care domnea aici. N-are nici m?car o cavern?. între profesoara ?i Miss Robmson. era aristocratic. la sfîr?itul mesei. în situa?ia sa. pentru ca Hans Castorp. Ar fi trebuit sa fie lipsit de orice si m? al grada?iei ?i diferen?ierii. nn urmare.. în felul lui.sa u abia daca se deosebi foarte pu?in: foarte pu?in nu pentru c? persoana lui mode sta ?i simpatica le-ar fi fost indiferenta. încît parca nici nu luaser? cuno?tin?a de absen?a lui Hans storp. cînd era întrebat la masa. Este adev?rat ca Hans Castorp era dispus sa 228 THOMAS MANN mai vad? înc? o excep?ie. se apropie de el ca sa-l e glume? ?i prietenos. încît î?i d?dea seama ca numai r?bdarea ?i rezerva puteau fi atitudinea ce trebuia adopt ata. Tot u?i.cu s Ceptia lui Settembrini care. . este adev?rat acela?i dispre?. care acorda foarte scrupulos o deosebita impor tan?a unor asemenea evenimente. fiindu-i îndrum?tor ?i cicerone în a ceasta lume ci pentru ca. c?ci se reg?si la patul lui de mas?. E adev?rat ca Joachim. este explicabil ca înclini sa tragi spuza pe propria turt a. nimeni nu-i d?duse nici cea mai mica aten?ie . c a ?i cum nu fusese niciodat? întrerupta. dintre ei amîndoi. î?i opri pri virea-i îngusta. ci trei ore . Dar degeab a exagera el pu?in. ci chiar ?i acei care erau ei în?'S1 u?ori": procedînd astfel. potrivit unei ierarhii valabile aici. organizata cu precizie ?i care mergea strun? din prima zi. felul de via?a din primele trei sapta-mîni. ?i Hans Castorp 1 supunea dintr-un re spect înn?scut fa?a de legi ?i regulamente de MUNTELE VR?JIT 227 . Iar acesta din urma se supuse fara greutate. asta! p?reau spun unii altora. i Qte bordeie atîtea obiceie. nu atît pentru ca el era colo mai vechi. daca nici m?car la masa lui nu se f?cuse mare caz de r?itul izol?rii sale for?ate.a mai vorbim despre doctorul Blumenkohl. într-adevar. al?turi de Joachim. duD ce u?a de sticla se închise. I se p?ruse ca revenirea lui fusese remarcata de Clavdi Chauchat . surîzînd peste um?r: surî d a?a cum o f?cuse cu trei saptamîni în urma. pe care privirea In 0 întîlni ?i apoi. ?i se sim?ea m?gulit atun ci cînd îl amenin?au cu degetul ca pe un b?iat care este mai rau decît pare. iar felul cum îl primir? nu se deosebi del oc de acela adoptat atunci cînd desp?r?irea dura nu trei saptamîni. s? nu ai b? o rezerva discreta . ?i e rau privi?i de sus în jos dar nu numai bolnav» atin?i în mod grav se purtau astfel. varul sau era mai grav". cum se întîmplâ de obicei. Hans Castorp vea un oarecare respect ?i anumite consi dera?ii. însu?i Hans Castorp. dec lara cu pl?cere cîteva zecimi mai mult decît avea de fapt. pe scurt.Ei a?.?i fa?a de ei. adic? de trupul lor care pentr u ei era atît de mteresant.c?ci imediat d up? intrarea ei. se mai întoarse o data spre el. îns? noi nu vom putea sa ne pronun?am asup acestui fapt. asta. îns? î?i ap?rau demnitatea supu nîndu-acestei sc?ri a valorilor. î?i reluase. spune proverbul. chiar de la cea dintîi reapari?ie a sa la masa î?i d?du seama limpede de a cest fapt. monotona. îns? tovar??ii de masa ai lui Hans Cas torp îl salutara fara nici o solemnitate. Despre c ei u?or bolnavi se vorbea cu dispre?. abia a?ezata.cu atît mai mult cu cît o astfel de comportare f?cea parte di n spiritul sanatoriului. ba chiar sa-?i exagerezi situa?ia m?car atît cît este necesar sa intri în aristocra ?ie sau m?car sa te apropii de ea. ca ?i cum chiar m aJun ar fi stat acol o pentru ultima data. Chiar ?i fa?a de Joachim. De fapt. Un calator care î?i ioc de obiceiur ile ?i valorile popoarelor ce-i dau ospitalitate vede?te ca nu-i prea cultivat. în întîrziere ca totdeauna.. cum i-ar fi putut pasa cuiva din restul ageriei? Acolo. ca tot nu ramînea decît un personaj de o categorie inferioara.

în amurgul ce se întuneca tot mai mult (?i ch iar în acea ora cînd Settembrini intrase pe nea?teptate la el.ulta?ie. sau seara. la bra?ele transfigurate de voalul cel sub?ire ?i daca pîna acum am ascuns ca n uma datorita acestor lucruri orele i s-au scurs fara greutate. mima i se zbuciuma cumpli t sub aceste priviri care desconsideraser? conven?iumle mondene. imediat ce u?a de sticla pocni. ea îi plutise prin fa?a ochilor perfect distincta. la boala ei. ea comporta totu?i multa aus-entate militar?: o austeritate care ?i începu se. era u în joc emo?ii cu totul diferite. ?i ele erau cele car e daruiau imaginilor ?i vedeniilor lui o fascina?ie atît de intens?.iar Hans Castorp nu era ch iar atît de ost ca sa nu-?i dea seama foarte precis de acest lucru. în a?teptarea radiografiei. a ranjîndu-?i-o ora cu ora. într-un chip oarecare. ue?i nu era decît vecin?tatea unui bolnav. pe scurt. este fiindc? a»1 lu at parte cu dragoste la nelini?tea lui sulfleteasc? amestecata c înspaimîntatoare a fericire a acestor imagini ?i vedenii. potrivit c?rora s-ar fi cerut ca ei s? se igno re unul pe altul . a?adar.încît î?i ducea îna stînga la piept. ° data cu aprinderea su bita a luminii. C?ci vedea f oarte bine cît de mult trebuia sa e 8ravul Joachim de pe urma unui anumit parfum d e portocale ce-l Ia zilnic. aceasta via?a de la Berghof'. ?i din pncina a sta venirea umanistului îl f?cuse sa ro?easc?). iar dreapta la frunte (ca pe o viziera deasupra oc hilor) ?i ?optea: -Dumnezeule! C?ci înd?r?tul frun?ii dainuiau gînduri sau fragmente de gînduri. este adev?rat. tocmai acest lucru îl înspaimînta la fel ca atunci cînd. iar în lungul orelor singuratice ale zilei lui farîmi?ate se gîndise la gura acestei femei tinere. aproape du reros. ?i-l impresionaser? într-un fel care în ochii lui ap?rea fantastic ?i ame?itor inima.. dar ?i o a care nu avea nume. un cuvînt de la ?es. sa se supere. potrivit c?rora s-ar fi cerut sa se ignore reciproc. Se mai cuvine sa ad?ugam ca legaturile suflete?ti ale lui Hans Castorp cu pacien ta de la masa ru?ilor bine ?i interesul sim?amintelor ?i al spiritului lui modes t pentru aceasta f?ptura micu?a.inima sa în în?elesul sufletesc ?i trupesc .dar atunci mila ?i grija îi insuflasera spaima. prin urmare. c?ci MUNTELE VR?JIT 229 otie ?i o adev?rata spaima se contopeau în toate acestea. de fapt. sentimentele lui de îndr?gostit f?cuser? progrese foarte mari în t impul izol?rii for?ate. cact aceasta era clipa pe care o a?teptas e cu sufletul la gura. întorcîndu-se ?i surîzînd. în vreme ce. o speran?a e se r?t?cea în nem?rginitul. întocmai ca aceea a varului sau. 1 se zbuciuma cumplit. atît de prie lnica ?i atît de btne organizata în hotarele ei strimte. scula t devreme. în sala de consulta?ii. la ochi i ai c?ror culoare. în a cest caz) a?adar. î?i aruncase privirile prin camera ce 1 se dezv?luia ?ov?itoare. ridicase ochii spre ochii v rului sau . Chipul ei îi plutise în fa?a ochilor atunci cînd. ?i aceasta vecin?tate era fara îndoiala un lucru bun pentru tînarul nostru. sentimentele sale de îndr?gostit (?i ne încumetam a întrebuin?a acest cuvînt.însu?i exemplul °achim ?i contr olul exercitat de el îl împiedicau sa întreprind? în ra ac?iuni necugetate. Da. se gîndise la spatele ei o bosit. sa se acomodeze cu serviciul tratamentului ?i sfîr?i prin a se s ubstitui îndeplinirii obliga?iei profesionale normale . ?i. îns? cîteodata gîtuia atît de brusc inima ?narului . continua s-o împart? cu bunul Joachim. forma ?i obhcrtate îi sfî?iau sufletul. aici.. A?adar. lunec?tor ?i ochii de kirghiza. Iar mi?carea ei fusese atît de f??i?a ?i lipsita de considera?ie lipsita de considera?ie fa?a de el cit ?i fa?a de to?i ceilal?i pacien?i încît nu ?tiuse dac a trebuia sa se socoteasc? încîntat sau sa ia aceasta atitudine drept un semn de dis pre? ?i. prin diagnosti cul dat de medici. la str?lu cirea ?i importan?a sporita pe care boala o d?dea trupului ei ?i la atrac?ia car nala ce-o avea f?ptura sa. de?i se refer eau la nep?sarea ?i lipsa de cuviin?a a doamnei Chauchat. ?i în adierea caiuia erau ni?te ochi c?prui ?i rotunzi . Dar sim?ea cît e mult înfrîna aceasta vecin?tate sufletul lui de civil . Oricum ar fi fost. întrucît ne îng?duie sa b?nuim ca lie ul Simt fluturarea ciudatelor gînduri ar putea fi folosit. î?i reluase cursul monoton ia r Hans Castorp. iar Hans Castorp sim?ea ca era chemat. la felul cum î?i ?inea capul. des onsiderase convenien?ele mondene. sa participe de acum înainte la aceasta boala. cu pasul u?or. infinitul ?i aventura bucuriei. la ceafa cu vertebra cervicala ie?ita în eviden ?a. la obrajii ei. m?car ca e un cuvînt din vale". în zori. ?i dindaratul fru n?ii în?elese fantastica libertate cu care doamna Chauchat.le desconsiderase de parca n-ar fi fost doua fiin?e sociale ? i n-ar fi avut nevoie nici m?car sa vorbeasc?.

tot felul de glume caraghioase. da. putea fi convins ca ?tirea provenea din sursa cea mai sigura.care îl f?ceau pe Joachim sa se teama de influ230 THOMAS MANN en?a acestei atmosfere ?i îl sileau s-o ocoleasc? toate acestea ii jr sionau pe Ha ns Castorp. Clavdia. presupuse el cu oarecare nep?sare for?at?. ?i ca sa-l pedepseasc?.. Dar nu.asta aflase domni ?oara Engelhart care îl întreba pe Hans Castorp daca era la curent. parere ca la mijloc e ra o chestiune ce nu putea fi neglijata ?i o îns?rcina pe profesoara în mod cît se poat e de serios sa se informeze asupra acestui compatriot care o vizita atît de des pe doamna Chauchat. oricum. dar. Voia sa ?tie daca avea copii. Pr in urmare. Dar m?car ca. în cazul ca nu ?ti a nimic. Cu siguran?a ca nu avea timp pentru a?a ceva. îi impuneau lui însu?i ordine ?i discipljna s împiedicau sa împrumute creionu l" de la femeia cu ochii oblici fiindc? fara aceasta vecin?tate care-i inspira d isciplina el ar fi fost gat s-o fac?. ?i asta era egal cu o interdic?ie pentru Hans Castorp de a vorbi despre Clavdia Chauchat. din profil. se desp?gubea vorbind discret cu profesoara care st?tea Ia masa în dreapta lui.iar buzele îi tremurau. Cîteodata. era un profil inter esant ?i nu acela al unei oarecare gî?te s?n?toase. silindu-se s-o fac? pe fata batrîna sa ro?easc?. aproape zilnic. _ Ar fi de dorit s? aib? mai multa rufarie decît compatrio?ii lui de la a ru?ilor de rînd. Joachim nu vorbea niciodat? despre Marusia cea ve?nic dispusa sa rîda. Chipul lui Hans Castorp se schimonosi. -Numai ca nici Behrens nu putea sa aib? mai mult timp liber decît sora-?efâ. pe care-l primea du pa-amiaza. iar ea ?i loialit atea . Profilul Clavdiei era de o fr?gezime ?i de o ging??ie dintre cele mai tinere?ti. revenea neîncet at asupra lui. Aceasta noutate îl impresiona pe Hans Castorp ?i mai puternic decît cea precedenta. dac? judecam dup? experien?a de pîna acum. doamna Chauchat poza pentru a i se face portretul unde anume? La consilierul aulic! Chiar domnul consilier aulic Behrens era acela care o primea în acest scop. e a îi aduse peste cîteva zile o veste cu totul diferita. Sfîr?i prin a fi . ?edin?ele aveau loc în casa lui de v?duv? F?r? îndoiala ca la ?edin?e asi sta ?i domni?oara Mylendonk. un t>in. treizeci? în cel mai rau caz avea dou?zeci ?i opt de ani. daca ar fi sa ne luam dup? ce spune lumea' r?spundea profesoara. chipul doamnei Chauchat i se p?rea pu?in în?sprit. cu toate eforturil e sale de-a se stapîni. cu care r?spunse la aceasta confiden?a. despre caracterul b olii. dar în loc sâ-i dea am?nunte asupra acestui aspect al problemei. ?i fiindc? nu putea sa nesocoteasc? existen?a acestui compatriot despre care i se pomenise-a?a cum reu?ise sa se prefac? la început. nu avea. De cîtva ti mp. Lovitura nimeri în plin. r?spundea afirmativ. Mai insista de aseme nea.nu era nimic de obiectat aici . domni?o ara Engelhart adaug? la repezeala ca doamna Chauchat era vizitat? adesea de ni?t e domni ?i în special de un compatriot ce locuia în Davos-Platz. aveau în ele ce va schimonosit. în locuin?a lui. c?ci nu putuse sa-l vad? ?i sa se pronun?e în c°n' secin?a. sa fi avut oare mai mult de treizeci de ani? Domni?oara Engelhart protesta. Ia care domni?oara gelhart. în camera ei. fire?te. Nu mai înceta sa fac?. cu originea sa. Clavdia Chauchat poza pentru un portret. tachinîndu-i sl?biciunea ce-o avea pentru bolnava cu mi?c?rile ml?dioase ?i imitînd întru totul atitudinea demna a batrînului Castorp. se ?tia prea bine ca aulicul consilier picta . desig ur. poate ca era ?i prea tîrziu. Pe deasupra. prin faptul ca-?i rezema b?rbia în guler. deoarece nu era interzis nim?nui ?i fiecare avea libertatea sa fac? la fel. E un b?rbat tînar? Tînar ?i frumos. ?i chiar cuvintele rostite cu indiferen?a Cum a?a" ?i lata o noutate ie?ita din comun". despre so?ul ?i vîrsta ei. spunea sarcastic Hans Castorp. totul p?rea spus asupra acestei chestiu . spuse H ans Castorp sever. o veselie pusa pe rîs ?i un piept cu formele pl?cute. foarte pu?in bolnav. m?car ca. se las? pictata . pe lînga ea ca sa afle am?nunte noi ?i interesante despre situa?ia personala a doamnei Chauchat. fot ca sa-l pedepseasc?. în schimb. Da. astfel. pe aceasta linie. Ce sa fac? o femeie ca asta cu copii? Fara îndoiala ca îi era interzis ?i pe de alta parte: oare cam ce soi de copii ar fi putut sa aib?? Castorp se v?zu silit sa-i dea dreptate. MUNTELE VR?JIT 231 _ E bolnav? Poate.

aceste ?tiri. Hans Castorp se pomeni cu 37. cu ochii I i tri?ti. printre pacien?i. el nu renun?a ?i se consuma în nenum?rate întreb?ri.numai ca domni?oara Engel hart 1 putuse da nici o precizare în privin?a asta. apoi întorcînd i r??i capul peste um?r. ?tiri cu u n con?inut echivoc! Era posibil.încep use chiar sa-i ?. Mai mult decît 1 ele pe care le pri mea doamna Chauchat. la ce ora aveau loc ?edin?ele . privind sa?iu. îl vedea învîrtindu-se. Gustul manifestat de consilierul aulic în alegerea modelului se potrivea prea mult cu al $au personal. în general. faptul n-ar fi sc?pat aten?iei vigilente a lui Hans ?i deci nu . independent de con?inutul ei începuse chiar sai oace suferin?e ?i framîntari . ?i-l v?zu MUNTELE VR?JIT 233 lte ori pe nenorocitul acesta oprindu-se. dar cît de tare aveau sa se agraveze 232 THOMAS MANN aceste doua st?ri suflete?ti cmd observa ca mereu îi ajungeau la ure v. cu una cu parul cre?. cam de v reo treizeci de ani. care sporov? ia în camera de-alaturi. observa Hans Castorp într-o bu na zi. de sus. mai cu seama ca ob rajii alba?trii ?i ochii l?crimo?i ?i injecta?i ai consilierului aulic nu p?reau sa fie o chez??ie. tulbur at ?i pierdut la vederea acestei tinere doamne încîntatoare. dar. îl vedea seara.7. iar în timpul curei de odihna citea c?r?i religioase. ca s-o lase pe doamna Chauchat sa ca pe Ung? el ?i s-o devoreze cu ochii cît mai de aproape. în timpul reuniunilor serale. fie cu frunze de palmier. ceea ce nu era un lucru rar la oamenii de aici.ni. la terminarea mesei. dar mergînd pîna la obscenitate. stînd în picioare în sala de joc. independent de con?inutul ei . cînta la pian. în timp c buza de sus îi era rasfrînta plîng?re?. Via?a intima ? i particulara a doamnei Chauchat -ln ea îns??i. c?r?i ale c?ror coperte erau împodobite fie cu un potir. dup? cîte auzise Hans Castorp. între a de la ie?ir e ?i masa ru?ilor bine. Chiar ?i acestuia. tot a?a cum nu se p utea hot?rî sa admit? ca pictura" ulei poate fi altceva decît o leg?tura între un v?du v brutal ?i guraliv §! 0 tînara femeie cu ochii oblici ?i mersul ademenitor. Tamara (acesta era nume le fetei). Lumea spunea ca este foarte credincios. Hans Castorp era dis pus sa socoteasc? banalul ?i nevinov??ia dre vorb?rie goala. a?adar. cu toate ca insisten?a jalnica ?i plicticoasa a celui din Mannheim nu putu sa-l nelini?t easc? în aceea?i m?sura ca legaturile speciale ale Clavdiei Chauchat cu consilieru l aulic Behrens. pe canapea. ?i faptul se explica prin aceea ca în fieca re duminic? asista la slujba religioasa. cîteodata. cu parul rar. de cît timp. pîna în str?fundul sufletului. din?ii caria?i ?i vorba timida acela?i care. prefacîndu-se ca nu >e uita. ca sa mai poat? crede ca ?edin?ele erau banale. Aceasta descoperire îl emo?iona destul de puternic pe tînarul Hans Castorp. c?reia nici nu-i pasa de el. îi erau ag??ate privirile în aceea?i direc?ie ca ale lui adic? de ml?dioasa f ?ptura a doamnei Chauchat. cel cu pieptu c?zut ?i umerii pr?bu?i?i. cu doctorul Blumenkohl ?i cu vecinul lor de masa. de?i dârîmata. ca leg?turile vizjt torului rus cu co mpatrioata lui sa fie banale ?i nevinovate. acolo jos. Hans Castorp nu se mai putu împie" dica sa-l supravegheze cu fi ecare prilej. a?a ca nu-i mai ramînea it sa aib? r?bdare a?teptînd rezultatul investiga?iilor ce urma sa le «ca profesoara . îl vedea schimbîndu-se la fata fara sa mai priveasc? ?i apoi privind totu?i lacom at unci cînd u?a sticla se închidea ?i doamna Chauchat luneca spre locul ei. deci în stînga verilor. de?i era vorba din nou de confirmarea gustului sau. Dup? cel v?zu prima data. Un fapt pe care-l observa personal ?i din întîmplare în acele zile avu asupra lui un e fect diferit. personal itate ?i situa?ie. Exista acolo la masa situata de-a curmezi?ul fa?a de masa doamnei Salomon ?i a liceanului cu oc helari ?i hulpav. mai ales mar?ul nup?ial din Vi sul unei nop?i de vara. în Platz. Clavdia nu se ocupa cîtu?i de pu?in de cel din Mannheim daca ar fi fost altfel. pentru a afla ?tiri cît mai a m?nun?ite: asupra portretului ?i "nensiunilor m' s' daca îi f?cea numai capul sau o picta pîna la genunchi. un b?rbat care-i era atît de evident superior prin vîrsta. la masa cea mai apropiat? de u?a d e sticla un pacient originar din Mannheim. pe ea. îl tulburau ?i-l nelini?teau Pe care le f?cea. de?i era timid.

a?teptau sa le vina rîndul: tînarul uria?. Se auzea vocea consilierului aulic dînd instruc?iuni. asem? n?toare cu aceea din cabinetul analitic al doctorului Krokowski. Abia trecuser? zece minute ca îl ?i auzir? pe scandinavul c omplet vindecat -aceasta reclama ambulanta a sta?iunii ?i a sanatoriului departînd u-se cu pa?i energici de-a lungul coridorului. iar în sala de a?teptare ap?ru. într-o diminea?a. dar iat? ca trecuser? cînd. îns??i doamna Chauchat. îns? chi ar în clipa cînd Sa?a împreuna cu mama-sa intrar? în laborator ?i Hans Castorp îi urmarea u privirile. foarte plapînd. c?ci nu se a?tepta la nimic nou. f?cea p arte din înf??i?area ei obi?nuita) s? se prezinte la laborator dupa-amiaza. în laborator se lucra. în s chimb. Joachim îi arunca lui Hans o privire î" fuga ?i nu se mul?umi numai sa-?i plece ochii. treaba se des f??ura mult mai repede. ea îns??i plapînda. el tr?ia toate sim??mintele pe care le îndura unul îmb?tat de pasiune cînd desc oper? la al?ii propria sa imagine. în orice caz. c?ci nu putea fi acel a?i. deoarece pîna acum niciodat? ?i în 1 un fel nu i se cercetase astfel via?a l?untrica a organismului. scurtar? azi cu treizeci de minute cura mare de odihna de P?-masa. cînd cu o clipa înainte nici nu fusese acolo. faptul ca acu m trebuia s?-l supravegheze ?i pe cel din Mannheim era prea mult dintr-o dat? pen tru starea în care se afla bietul Hans Castorp. Hans Castorp în s? nu avu destula prezen?a de sp'rI sa procedeze la fel.ultima putînd fi socotita ca dep??ita de timp. Nu ?tiuse ca pîna atunci se vor întîmp la atîtea. A?adar. Dup? aceea. Astfel trecur? cele opt zile pîna la radioscopie. ca ?i atunci cînd intrase suede zul. teribil de nea?te ptat ?i iat"° împ?r?ind dintr-o data cu cei doi veri aceasta c?m?ru?a strimta. astfel ca se resemnar? la gîndul c? vor l ua ceaiul rece. Hans Cas torp o recunoscu. sim??minte care alc?tuiesc cel mai bizar amest ec de scîrba ?i solidaritate secret?. care o slu?ea totu?i. mai de vreme. realizar? c? mai mul?i pacien?i. ?i era pe punctul sa plece acas? complet vindecat. Hans C astorp trebuia s? se afle acolo cu o jum?tate de ora înainte de ceai. aceste persoane a?teptau de mai mult timp decît cei doi veri. un fel de pseudozi artificiala. zgîi ochii. atunci cînd sosise. c?ci se întîmplase cu siguran?a ceva care întîrzia activitatea în laboratorul de radiografie.ghimpele nesuferit al geloziei era cel ale c?rei împuns?turi le sim?ea în suflet. Era cev a mai mult de trei ?i jum?tate cînd u?a se deschise -o deschise un asistent tehnic ce lucra la acest serviciu ?i tot norocosul acesta de uria? suedez a fost intro dus: desigur ca cel dinaintea sa ie?ise pe o alta u?a. un ez care în sufragerie st?tea la aceea?i masa cu SeHembrini ?i despre 234 THOMAS MANN care se spunea ca în aprilie. Era chiar Clavdia Chauchat cea care se ivi pe nea?teptate în mica înc?pere. cu reviste ute ferfeni?? pe genunchi. A?adar. într-o a?teptare înfrigurata. u?a de la coridor se deschise. se înro?i t are. fusese atît de bolna încît abia au vrut sa-l primeasc?. deoarece programul fusese dat peste cap. ci merse pîna acolo înci lua de pe masa revi sta ilustrata pentru a-?i ascunde fa?a îndaratu paginilor desf?cute. iar cînd ceasul b?tu trei ?i jum?tate amîndoi verii coborîra sc?rile de piatra spre pseudosubsol ?i luar? loc împreun? în mica sala de a?teptare care desp?r?ea cabinetul de consulta?ii de laboratorul de radioSCopie: Joachim foarte lini?tit. primi dispozi ?ia de la sora-?efa (care iar??i avea un ulcior. ca în laborator domne?te un clarobscur. Nu u Smgurii: cînd intrar?. Hans Castorp observa iar??i. încît era cît pe ce sa ca?te gura . Dup? ce pali. Ferestrele erau acoperite. împreuna cu va rul sau. la micul dejun. cu nasul lung ?1 urî?el. dup? care fura primi?i mama rusoa ica ?i cu Sa?a al ei. în piUs mai erau o doamna de la masa ru?ilor de rînd. iar inima îi b?tu puiern C' . lumina zilei era exclusa ?i ardeau doar cîteva becuri electrice. dar fara îndoiala ca aceasta suferin?a benigna. Intrarea Clavdiei se produsese într-un mod cu totul neprev?zut. unul nou. Ne este îns? imposibil sa aprofundam ?i sa ana lizam totul daca vrem s? continuam povestirea noastr?. Hans astorp. o mam?. ?i dup? toate aparen?ele aveau întîietate. îns? pîna acum se îngra?ase cu optzec de pfunzi. sim?i într-un mod loarte limpede cum îi fuge sîngele din o braji ?i cum mu?chii maxilarului inferior i se moaie. cu b?ie?elul ei numit Sa?a. c?ci cu aceea?i ocazie avea sa i se fac? o noua fotografie interioara ? i lui Joachim .

îns? trebuie sa mi-l înapoiezi imediat dup? lec?ie". cu toate ca acesta p?rea cufundat în revista sa ilustrat?. Purta o jacheta alba ? o fusta albastra. Joachim putea vorbi astfel putea în general sa vorbeasc? cu ea? poate c a se ?i f?lea pe ascuns cu aceste vorbe tot a?a cum el. pentru ca în cazul lui erau la locul lor numai rela?ii civilizate ?i convorbiri rostite limpede. Ha ns Castorp nu era nici m?car gelos pe Joachim. cu toate ca el era acela care ave a dreptul sa-i vorbeasc? doamnei Chauchat. la patru fâra un sfert. r?spunse Joachim. pe cînd Hans Castorp st ?tea acolo fara sa fac? nimic . ?i Hans Castorp asculta ca în vis. într-un mic liu rotund. Nu. se ridic? ?i pe fa?a avea o expresie de parca nu ?tia prea bine unde se afla ?i nici cui trebui a sa se adreseze apoi începu sa vorbeasc?. Este a dev?rat ca aceste cuvinte fuseser? rostite atunci cu mai multa claritate ?i u?ur in?a. vocea care le rostea nu av ea asupra lor un drept prin na?tere.puse o întrebare lui Joachim . la ce ora sînte?i invitat? Iar Joachim. a?a cum Hans Castorp o auzise procedînd de mai multe ori. de?i acesta î?i ?inuse nasul vîtît în revista pentru ca era. îns? ramînînd totu?i a?ezat: ~ La ora trei ?i jum?tate. doua persoane. ba o auzise chiar de foarte aproape. ci pl?cut voalata. asocia?i cu un rubin la inel ?i înv?lui?i de un parfum de portocale. în s? probabil fara a dori în mod sincer sa fie în locul lui. Dar. în ziua cînd aceasta voce spusese anu me pentru el: Cu pl?cere. amestecat îns? cu o încîntare dintre cele mai evlavioase. care aruncase o privire gr?bita spre varul sau. ar fi spus el ?i. r? spunse Joachim. cu rezematorile boante ?i destul de rudimentare. r?spunse lipindu-?i c?lcîiele. 236 THOMAS MANN i A?a vorbeau. fiindc? între ei nu exista nimic s?lbatic.. de?i cu anumite intona?ii ascu?ite. Dar oare ce s-a întîmplat? Este aproape ra Patru. în aceasta situa?ie. ?i noi a?teptam de mai bine de juma-tate de or?. a?a cum f?cea Joachim acum. fara îndoiala.Eu. în vreme ce ochii ' de Pribislav pe care con?tiin?a faptului ca este observata îi ab?tea nervozitate din direc?ia lor p?reau pu?in sa?ii. iar gura ei potrivea cuvintele pe care apoi le rostea cu o voce venita din pieptul alb: o voce deloc grav?. Sîn tem în aceea?i situa?ie. oricum. Doamna continua: . cel mai vechi din re ei doi. privi în jurul ei. în d efini tiv. dar mai ales pe ntru alt motiv. îi d?dea dreptate ca se adresase varului . se las? te pUSe u?or un picior peste altul ?i privi în gol. ~ Destul de.Va rog. Cu o mînâ în buzunarul jach tei de lîna ?i cu cealalt? dusa la ceafa. cu totul altceva. înspaimîntâtor ?i misterios. Dar v? sf?tuiesc sa ave?i r?bdare. pe genunchi ?inea o carte împrumutata probabil din ala de lectura ?i b?tea încet tactul cu piciorul a?ezat pe du?umea. Pe Hans Casto îl jignise acel destul de"." Iar Joachim s-ar fi minunat desigur de dezinvoltura sa. stimata domni?oara. aceea pe care Hans Cas?orp o cuno?tea de mul ta vreme. poate.Da. întreba ceva . c?ci i se p?rea impertine nt sau cel pu?in de indiferen?a surprinz?toare. *-l1 e de nepl?cut! zise ea ?i cu un gest nervos î?i aranja parul. într-adevar nepl?cut. nu-i a?a? . ar fi intrat în atr ibu?ia lui Hans Castorp sa conduc? conversa?ia ?i sa rosteasc? un: destul de" inde pendent ?i nevinovat. Dup? vreun minut ?i jum?tate î?i schimba pozi?ia. Se pare ca totul a fost amînat cu o jum?tate de ora. cu un gest degaj at ?i-ar fi scos batista sa-?i sufle nasul. ar fi a?teptat aici. Daca anumi?i ochi c?prui. avînd în vedere împrejur?rile.MUNTELE VR?JIT 235 Doamna Chauchat lua loc chiar lînga u?a laboratorului. doamna Chauchat întreb?: . Ea i se adresase lui Joachim. era cel pe care-l ?tia din vedere de mai multa vreme. Hans Castorp. Rîndul lor era înaintea noas-r£L "ogramul este în tîrziat. Faptul c? vorbea cu doamna Chaucha t era aproape ca ?i cum ar fi vorbit el î m?car ca în unele privin?e era. ci doar le împrumuta. împreuna cu ei. f?cuse pe importantul fa?a de Joachim ?i de Settembrini. cu care prilej avusese un sentiment de superiori tate. acum ele se auzeau u?or t?r?g?nate ?i nesigure. atunci cînd fusese întrebat cît timp cr ede ca va sta ?i le r?spunsese: Trei saptamîni". Mi se pare ca tocmai au intrat ni?te persoane.

""ut v°alata cu care doamna Chauchat întrebase: . tablouri de comanda. ajun?i din urma ?i dep??i?i de laborantul care f?cea preg?tirile pentru radiografie ?i p?rea animat de dorin?a de a scap? cit mai repe de de ei. ?i. intra pe usa laboratorului. Dar inima îi b?tea puternic. într-un chip în adev?r ridicol cu batrînul. îns? avea picioarele cam lungi ?i nu lat? în ?olduri. va îndrep ta asupra ei raze luminoase ce-i vor dezv?lui interiorul trupului. în clarobscurul laboratorului. Nu mai st?tea l?sat? pe spate. în ciuda emo?iei puternice .sau.51 în care Hans Castor p întrevazuse o u?oara adversitate din partea bunului Joachim împotriva acestei tova r??e de boala. cu bra ?ul întins... cu atele încruci?ate. Un soi de ozon statut umplea atmosfera. iar Joachim.. singurele care i se parura ca se potrivesc sa fie arborat e fa?a de asemenea idei. Hans Castorp î?i aminti ca ?i ea a?tepta aici s? i se fac? ra diofonia. atîrna liber. de?i Han s Castorp îl privise îngrijorat ?i insistent. acolo.. în ochii lui Ha MUNTELE VR?JIT torp. îvlî se pare c^ tocmai acum au intrat ni^te persoane. ?i iar??i îl str?b?tu un fior. sculîndu-se. sprijinit e de coapse. p? trunser? în fUn dul camerei. aulic Behrens întorcînd spatele noilor veni?i.. care nu se îndrepta decît pu?in din pozi?ia ei aplec ata.? chiar toata linia picior ului ei zvelt se contura sub stofa albastra a fustel-Nu era decît de statur? mijlo cie. de un blond-ro?cat care. o adversitate ce-l f?cu sa surîda. genunchiul i se contura precis . F?r? îndoiala c? dincolo nu d?duser? prea mare importan?a lui Sa?a ?i mamei sale. ?i iata-l pe consilieru. ?i chiar în fran?uze?te daca era posibil. de ai oferi sa treac? înaintea lor." iar sunetul acestei voci îl f?cea sa tremure ca de ni?te Ai l l°r* C'6a *un§"l spin?rii.. Consilierul aulic o picta. se v?zu silit sa-?i urmeze varul. îi reproducea aspectul exterior pe o pînza. un fel de tajera de o form? speciala. Nu vedea nimic sau nu avea decît perPtu foarte vagi m acest clarobscii artilicial. Trecînd pe lînga el.. arunca revista pe masa ?i Hans Caslorp îl urma spre u?a . îns? cum spa?iul era prea mic. ocupat priveasc? o placa negricioasa pe care. U n paravan a?ezat între ferestrele acoperite cu negru împ?r?ea laboratorul în doua p?r? i inegale. Dup? ce întîmpina din partea lui Joachim o primire atît de rece . sticle concave. Nu ramaser? mult timp to?i trei laolalt? în mica sala de a?teptare. Domnea aici un miros ciudat. de întîmplarile din ultimele c minute. ?i tr ecînd prin fa?a doamnei Chauchat. Dar acum. Se trezir? în el scrupule cavalere?ti ?i dorin?a de a adresa oricum cîteva cuvinte respectuoase doamnei Chauchat. lira prea z?p?cit de ceea ce ias? în urma. Heodata.. pentru a se sim?i prezem la ceea ce se petrecea în jur în Pa cînd p?trunse în laboiator. Se deslu?eau aparate. Mai auzea înc? vocea . lua ?i ea de pe masa o revista ilustrata ?i se întoarse la fotoliul cu rezemaiorile boante. Dar nu ?tia daca asemenea aten? ii cavalere?ti erau obi?nuite aici. o ?inea în dreptul luminii mate a l?mpii din plafon. extraordinar de pl?cuta. daca ordinea în care fu-sese?i invitat nu st?t ea deasupra oric?rei atitudini curtenitoare. iar piept ul. Joachim trebuia s-o ?tie. stînd în picioare în fat unui dulap în perete. sprijinindu-?i b?rbia ca ?i bunicul s?u ?i semanînd-ast fel. nu fara o pornire interioara de a mai întîrzia. procedînd astfel ?inuse socoteala de împrejur?ri ?i în modul acesta dovedise ca?i d?dea seama de situa?ie. insa cum nu d?du nici un semn ca ar fi dispus sa cedeze rindul doamnei Chauchat. Hans Castorp întoarse capul cu o mutia întunecata de ru?ine ?i cu o expresi e discreta ?i îezervata. cu spatele îndoit ?i umerii azuti astfel ca vertebrele cervicale îi ie? eau în afara ?i le puteai vedea ub jacheta ce se lipea de ?ira spin?rii. îi vedea genunchiul mulat sub stofa l' Ve<ie-a vertebrele cervicale îe?iiui pu?in în atdra sub ceafa aplecata 238 THOMAS MANN ?i parul scurt. Hans C astorp st?tea ?i o privea. ci aplecata înainte. cu a jutorul uleiului ?i al culorilor. nu atît de dezvoltat ?i tît de voluptuos ca al Marusiei. ?i gîndindu-se la asta. Cit e nepl?cut.. instrument . Cum doamna Chaucha î?i pusese iar??i un picior peste altui. armonioasa ?i. poate fiindc? se gr?beau sa recupereze întîrzierea. ?i iar??i tehnicianul cu halat alb deschise u? a. fâra s? mai f prins în c ocul împletit.Clavdi a" încerca sa se plimbe prin camera.. era ap?sat din amîndoua p ?r?ile. iar în gînd se gr?bi s? caute cuvintele ?i construc?ia frazei.Dar oare ce s-a Plat.

î?i manifesta satisfac?ia ?i. a acestor p?r?i ale corpului omenes c era schematica ?i avea un contur estompat.Delincventul urm?tor! spuse Behrens atingîndu-l cu cotul pe Hans Castorp. ca un halou pali d. oftînd. înd?r?tul c?rora aprinse o lumina. ca orice fotograf. toate acestea func?ioneaz? foarte estetic. împingînd înainte um?rul lui Joachim ?i framîntîndu-i spatele. O lec?ie folosi toare pentr u tineret.. de sute de mii de vol?i. îl invit? pe Hans Castorp s? fac? la fel . cuprinzînd-o cu bra?ele. pe amîndoi. partea de sus ?i de jos a coapsei. Hans Castorp v?zu membre o mene?ti: mîini. se apleca pentru a aprecia imaginea. Desc?rc?ri electrice izbucnir? ca ni?te împu?caturi. Ei. Laborantul. triumful timpurilor noi-Acesta este un bra? de femeie. Apoi se întoarse înd?r?tu paratului. ?î?nira . ?i te rog sa nu pretextezi ca e?ti obosit! Vei primi un exemplar gratuit. for?ele teribile. Fotoanatomia. Iata-i ?i pe Dioscurii no?tri! Castorp ?i Pollux. iar laborantul corija pozi?ia pacientului. imediat o sa va vedem în transparen?a. picioare. îl conduse în fa?a ?irurilor de placi de sticla întunecate. Vei putea chiar sa-?i proiectezi pe perete tainele pieptului. MUNTELE VR?JIT 239 Si izbucni în rîs. apoi ramase nemi?cat. se în?epeni pe picioare. sucindul. mi-ai v?zut cumva pinacoteca part icular?? ?i Iuîndu-l de bra?. Ei. unde consilierul aulic st?tuse Hineauri. Apoi totul se lini?ti.. î?i dai seama dup? delicate?ea lui. Behrens trecu din locul unde st?tuse în camera propriu-zisa. î?i aminti parca Hans Castorp care înv??ase despre treburile acest ea. zise el. ?i timp de dou? secunde. de-a c?ror d ezl?n?uire era nevoie pentru a str?punge materia. la un inventator sau în chilia de experien?e a unui alchimist care se ocupa ?i cu vr?jitoria. Abia supuse. ?i-e frica sa-?i deschizi forul interior? Fii lini?tit. d?du drumul aerului din plamîni. fara v? ic?reli! A?adar. bra?e ?i frag mente de bazinuri. Joachim se a?ezase pe un fel de sc?unel de cizmar în fa?a unei Iaci de care-?i lipise pie ptul. de-a lungul peretelui.. a?tepta?i pu?in.. Dar forma vie. Castorp.e de m?surat sprijinite vertical. dar ?i o cutie asem?n?toare cu un aparat fotogr afic pe ?asiu cu roti?e. fapt care-i rasfrînse într-o parte buza superioara cu tata tocit?. rotunjit?. chintesen?a evidenta. . cu obrajii trandafirii ?i cu halat alb. r?spunse consilierul aulic. spuse Hans Castorp. în spatele lui Joac him. fenomenele luminoase di sp?rur? ?i Joachim. pricepi. O scînteie albastr? sfîrîi în vîrful unui aparat. privea calma ?i amenin??toare în camera. pîrîind. se umplu cu un lichid verde. asemenea unui ochi. Foarte interesant. un tînar elve?ian bondoc . în acea clipa laborantul apas? cît era n ecesar pîrghia de comanda. Undeva. îi recomand? lui Joachim s a respire adînc ?i sa ?in? aerul în plamîni pîna cînd totul se va sfîr?i. Treaba aceasta mergea repede. Oare dumitale. Este în adev?r interesant. Castorp. care reie?ea cu claritate luminoasa: scheletul. Asta se f?cea în partea din fa?a. pentru copiii ?i nepo? ii dumitale! Joachim se r . Pl?cile de sticla se stinser?. rîndul sau nu va întîrzia mult. Fulgere p elungi se ridicar?. diapozitive de sticl? fixate în perete la rînd ?i nu ?tiai daca te afli în atelierul unui fotograf. Va rog. învîrtind un comutator. dîndu-se într-o parte. Hans Castorp se întoarse în i unde se proceda la radiografierea lui Joachitn. o lumina ro?ie. iar un tub. for?ele încercar? sâ-?i taie drumuri ocolite. mâ-n?elegi. rotule. Spatele curbat al lui Joachim se umfla. într-o camera obscura. Cu ast te înlân?uie?te în scurtul ceas prie lnic. ?i pe cînd Hans Castor p î?i scotea vesta. înv?luia ca o cea?a.curen?i de mii. Joachim începu imediat s? se dezbrace pîna la brîu.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->