Thomas Mann MUNTELE VR?

JIT

Expunere premerg?toare Povestea lui Hans Castorp, pe care avem inten?ia s-o istorisim, nu de dragul lui (c?ci lectorul va înv??a a-l cunoa?te ca pe un tînâr modest ?i deopotriv? de simpatic ), ci de acela al întîmpl?rii îns??i care ni se pare demn? în cel mai înalt grad de a fi r elatat? (?i, în leg?tur? cu aceasta, este totu?i potrivit s? reamintim c? e poveste a sa ?i c? un eveniment oarecare nu se întîmplâ nu import? cui): a?adar, povestea acea sta s-a petrecut cu mult? vreme în urm?, ?i este, ca s? spunem a?a, acoperit? de p atina istorica, astfel c? e absolut necesar s? fie prezentat? sub înf??i?area trecu tului celui mai îndep?rtat. S-ar putea ca, pentru o poveste, faptul acesta s? nu fie un neajuns, ci, mai curîn d, un avantaj; se cuvine doar ca povestirile s? apar?in? trecutului întrucît, se poat e spune, cu cît s-au petrecut într-o vreme mai îndep?rtat?, cu atît r?spund mai precis e xigen?elor povestirii, ?i acest fapt este cu atît mai favorabil pentru povestitor, adic? pentru evocatorul în ?oapt? al timpului trecut. Dar se întîmpl? cu ea ca ?i cu oamenii de ast?zi ?i la urma urmelor ?i cu povestitorii: e cu mult mai batrînâ decît vîr sta lor, vechimea-i nu se poate m?sura în zile, iar timpul care o apas? nu se m?so ar? cu revolu?ii în jurul soarelui; pe scurt, treapta sa de vechime de fapt nu tim pului ?i-o datore?te ?i, prin aceast? observa?ie, în?elegem s? facem aluzie la dub la esen??, îndoielnic? ?i ciudat?, a acestui tainic element. Dar ca s? nu întunec?m cu me?te?ugire o stare limpede a faptelor, iatâ despre ce est e vorba: nem?rginita vechime a povestirii noastre izvor??te din aceea c? se desf ??oar? înaintea unei anumite r?sturn?ri ?i a unui anumit hotar care a tulburat adînc Via?a ?i Con?tiin?a... Ea se desf??oar? sau pentru a evita cu bun? ?tiin?a oric e urma de prezent se desf??ura, adic? s-a desf??urat odinioar?, cîndva, în acele apu se zile 6 THOMAS MANN ale lumii dinaintea Marelui R?zboi, cu al c?rui început atîtea întîmpl?ri au început, ?i c are de atunci fâra îndoiala abia au încetat s? înceap?. Prin urmare, povestea aceasta sa desf??urat mai înainte, daca nu cumva cu foarte mult înainte. Dar caracterul trecu t al unei povestiri nu este cu atît mai profund, mai împlinit ?i mai legendar cu cît s e desf??oar? mai apropiat de odinioar?"? Pe deasupra s-ar putea ca aceast? povest ire a noastr? s? apar?in? în alte privin?e, ?i chiar prin natura ei intim?, mai mu lt sau mai pu?in legendei. Vom relata-o în am?nun?ime, cu îngrijire ?i cu cea mai mare b?gare de seama, dar oar e, în adev?r, pl?cerea sau plictiseala ce ne-o provoac? au atîrnat vreodat? de spa?i ul ?i de timpul pe care le-au cerut cu st?ruin?a? F?r? a ne teme c? ne expunem înv inuirii de-a fi exagerat de meticulo?i, înclinam dimpotriv? s? credem c? pl?cut cu adev?rat este numai ceea ce-i lucrat cu îngrijire. Prin urmare, povestitorul nu va sfîr?i cît ai bate din palme istoria lui Hans. Nu-i vor fi suficiente nici cele ?apte zile ale sâptâmînii, ?i nici ?apte luni. Cel mai pot rivit este s? nu se întrebe dinainte cît timp se va scurge pe pâmînt, în vreme ce povestir ea aceasta îl va ?ine în mrejele sale. ?i, Doamne Dumnezeule, nu vor fi chiar ?apte ani! ?i cu aceasta, începem. Sosire Un tîn?r modest pleca în toiul verii de la Hamburg, ora?ul sau natal, spre Davos-Pla tz, în Graubiinden. Se ducea în vizita pentru trei s?ptâmîni. Dar de la Hamburg ?i pîn? acolo jos c?l?toria este lunga; de fapt, prea lung? pent ru scurtimea ?ederii proiectate. Treci de pe platoul înalt al Germaniei meridional e mai întîi prin diferite ?inuturi, urcind ?i coborînd, ?i în cele din urm? ajungi pîn? la ??rmul lacului Constan?a, iar de aici plute?ti cu vaporul peste valurile s?lt?r e?e, dincolo de pr?p?stii socotite odinioar? ca fiind genuni f?r? fund. Apoi, c?l?toria începe s? se f?rîmi?eze, dup? ce atîta vreme se desfâ-?urase în linie drea pt?, ca dintr-un salt. Intervin întîrzieri ?i greut??i. Pe teritoriul elve?ian, în loc

alitatea Rorschach, trebuie s? folose?ti din nou drumul de fier, îns? nu ajungi de cît pîn? la Landquart, o mic? sta?iune alpin?, unde e?ti silit s? schimbi trenul. E o linie îngust? de cale ferat?, unde urci în vagon dup? ce ai stat mult? vreme în b?ta ia vîntului, într-un ?inut lipsit de orice farmec, ?i chiar din clipa cînd se urne?te locomotiva -mic?, dar cu o putere de trac?iune excep?ional? dup? cît se pare începe partea cu adev?rat aventuroas? a c?l?toriei, un sui? abrupt ?i greu, care parc? nu mai ia sfîr?it. Deoarece gara Landquart se afl? înc? la o altitudine relativ sc?zu ta; dar acum o apuci serios c?tre inima mun?ilor, pe un drum stîncos, s?lbatic ?i anevoios. Hans Castorp c?ci acesta este numele tîn?rului st?tea singur într-un compartiment ca pitonat în cenu?iu, cu valiza din piele de crocodil, un dar din partea unchiului ? i tutorelui s?u, consulul Tienappel - ca sâ-l prezent?m de pe acum pe numele lui , cu paltonul ce se leg?na ag??at de un cîrlig ?i cu p?tura f?cut? sul; st?tea la fereastra cu geamul l?sat ?i, cum r?coarea dup?-amiezii se sim?ea din ce în ce ma i tare, î?i ridic?, J 8 THOMAS MANN asemenea unui copil r?sf??at ?i pl?pînd ce era, gulerul pardesiului de o croiala l arg? ?i modern?, c?ptu?it cu m?tase. Lîng? el. pe banc?, se afla o carte bro?ata, intitulat? Ocean Steamships pe Care î?i aruncase ochii din cînd în cînd la începutul c?l?t oriei; dar acum cartea z?cea acolo, uitata, iar r?suflarea gîfîitoare â locomotivei pr es?ra pulbere de c?rbune pe copert?. Dou? zile de c?l?torie îndep?rteaz? omul - ?i cu atît mai mult pe un tînar care înc? nu ?i-a înfipt destul de puternic r?d?cinile în via?a - îl îndep?rteaz? de universul sau co tidian, de tot ceea ce el numea datorii, interese, griji, speran?e, îl îndep?rteaz? infinit mai mult decît ?i-ar fi putut închipui în timpul drumului cu tr?sura spre gar? . Spa?iul care, rotindu-se ?i gonind, se interpune între el ?i locul s?u de ba?tin ?, desf??oar? for?e pe care, de obicei, le credem rezervate duratei timpului; di n or? în or? el determin? prefaceri interioare, foarte asem?n?toare celor provocat e de timp, dar pe care, într-un anumit chip, le întrece. Asemenea acestuia din urm? el z?misle?te uitarea, dar o realizeaz? desprinzînd f?ptura omeneasc? din cercul c ontingen?elor ei, pentru ? o transpune într-o stare de libertate ini?ial?; astfel, cît ?i bate din palme, face un vagabond chiar dintr-un pedant ?i un filistin. Se spune c? timpul este o Lete; îns? aerul dep?rt?rilor este ?i el un fel de elixir, iar dac? efectul s?u este mai pu?in desâvîr?it, în schimb e cu atît mai rapid. Hans Castorp avea s? simt? toate acestea chiar pe pielea lui. Nu era dispus s? i a prea în serios c?l?toria aceasta ?i sa se angajeze suflete?te. Inten?ia sa fuses e, mâi curînd, s? se achite cît mai iute de aceast? obliga?ie, pentru ca trebuia s? se achite, apoi s? se întoarc? ?casa la fel cum plecase ?i s?-?i reia traiul exact de acolo de unde, pentru scurt? vreme, fusese silit sa-l p?r?seasc?. Ieri înc? era a bsorbit în întregime de lumea gîndurilor sale obi?nuite, cu alte cuvinte se ocupase atît de trecutul cel mai apropiat, deci de examenul dat, cît ?i de viitorul imediat, a dic? de debutul în practic?, la Tunder & Wilms" ( ?antier de construc?ii navale, fabr ic? de ma?ini ?i cazangerie"), si aruncase o privire atît de ner?bd?toare pe cît îi îng? uia temperamentul asupra urm?toarelor trei saptâmîni. Acum îns?, i se p?rea c? împrejur? rile îi cer întreaga aten?ie ?i c? nu-i era îng?duit sa treac? peste ele cu u?urin?a. în cepea sâ-l fr?mînte ?i s?-i stîrneasca o oarecare îngrijorare sim?âmîntul de a fi ajuns în iuni înalte, al c?ror aer nu-l respirase înc? niciodat?, ?i unde, dup? cum ?tia, d omneau condi?ii de via?? neobi?nuit de firave ?i MUNTELE VR?JIT 9 neîndestul?toare. Patrie ?i orînduire social? erau no?iuni care nu numai c? r?m?sese r? foarte departe în urma lui, dar, mai ales, r?m?seser? cu mul?i stînjeni sub el, i ar ascensiunea continua mereu ?i mereu. Suspendat între aceste no?iuni ?i necunoscu t, se întreba ce se va petrece cu el acolo sus. Oare nu era nechibzuit ?i nes?n?to s pentru unul c? el, n?scut ?i obi?nuit s? respire la numai cî?iva metri deasupra nivelului marii, sa se las* purtat dintr-o dat? c?tre aceste regiuni înalte, f?r? s? fi petrecut cîteva zile în vreun loc intermediar? Dorea sa fi ajuns deja la desti na?ie c?ci, î?i spunea el, odat? ajuns sus, va putea tr?i ca în orice alt loc, iar n u ca în clipa de fa??, a urcu?ului, cînd tot ce-l înconjoar? îi aminte?te ca se afl? în re

giuni neobi?nuite. Se uit? afara: trenul ?erpuia prin defileul îngust; se vedeau p rimele vagoane, se vedea locomotiva chinuindu-se ?i zvîrlind valuri de fum brun, v erde ?i negru, ce se risipeau. La dreapta, murmurau ape în adîncuri; la stînga, dintre blocuri de stîncâ, ?î?neau brazi întuneca?i spre un cer sur ca piatra. Ap?reau tunele s cufundate în bezn?, ?i cînd se f?cea iar??i lumin?, se deschideau vaste pr?p?stii cu mici a?ez?ri aflate pe fundul lor. Apoi toate se închideau ?i ap?reau alte defile e, cu r?m??i?e de z?pad? printre cr?p?turi ?i surp?turi. Urmau opriri în fa?a unor g?ri pr?p?dite, capete de linii, pe care trenul le p?r?sea pornind în sens opus, fapt ce te z?p?cea complet, c?ci nu mai ?tiai în ce direc?ie c?l?tore?ti ?i nici n u-?i puteai da seama unde se afl? punctele cardinale. Priveli?ti m?re?e asupra m iraculoasei înf??i??ri ?i aglomer?ri a universului alpin, în care p?trundeai urcînd, s e dezv?luiau ?i, apoi, disp?reau, la o cotitur?, din fa?? ochilor pierdu?i în admi ra?ie. Hans Castorp î?i spuse c? f?r? îndoial? l?sase în urma zona copacilor înfrunzi?i ?i, de asemenea, dac? nu se în?el?, pe aceea a p?s?rilor cînt?toare, iar gîndul acesta al încet?rii totale, al despuierii, îl f?cu s? fie cuprins de un fel de ame?eal? ?i de o u?oar? grea?a, încît vreme de doua minute î?i acoperi ochii cu mîna. Dar îi trecu. C onstat? c? urcu?ul luase sfîr?it ?i c? dep??ise punctul cel mai înalt ?l defileului. Acum, trenul mergea mult m?i lin, pe fundul unei v?i. Er? cam c?tre ora opt seara ?i lumin? zilei înc? mai d?inuia. In dep?rtare, la ext remitatea peisajului, ap?ru un lac cu valuri cenu?ii, iar brazii se în?l?au negri deasupra ??rmurilor ?i de-a lungul povîmi?urilor. se r?reau, se pierdeau, nel?sînd d up? ei decît o îngr?m?dire stîncoasa, de-o goliciune trista, înv?luit? de cea??. Trenul se opri lîng? o gara mic?; era Davos-Dorf, dup? cum auzi Hans Castorp strigîndu-se p e peron, prin 10 THOMAS MANN urmare în curînd avea s? ajung? la cap?tul c?l?toriei. ?i deodat?, lîng? el, r?sun? vo cea lui Joachim Ziemssen. vocea potolit? ?i hamburghezâ â v?rului s?u care-i spunea: Bun? ziua, b?iete, e timpul s? cobori. ?i cum privea pe fereastr?, îl z?ri pe peron chiar pe Joachim în persoan?, purtînd un r aglan castaniu, f?r? p?l?rie ?i cu un aer de s?n?tate pe care nu i-l mai v?zuse niciodat? pîn? atunci. Joachim rîse ?i spuse iar??i: Ei, hâi, b?iete, coboar? odat?; nu te mai codi! Dar înc? n-am ajuns, zise H?ns Câstorp uluit ?i f?r? s? se urneasc? din loc. Ba da, ai ajuns. Uite satul. De aici e mai aproape la sanatoriu. Am tocmit o tr? sur?. H?i, da-mi bagajele. ?i rîzînd z?p?cit în tulburarea sosirii ?i a revederii, Hans Castorp îi întinse valiza ?i paltonul, p?tura f?cut? sul în jurul bastonului ?i a umbrelei ?i, în sfîr?it, Ocean St eamships. Apoi str?b?tu în goan? coridorul îngust ?i s?ri pe peron s?-?i salute v?rul mai de aproape - de fapt, abia acum urm? s?-l salute propriu-zis - a?a cum se c uvenea, adic? f?r? exuberan??, ca între oameni cu moravuri reci ?i aspre. Poate s? par? oarecum ciudat, dar de cînd se ?tiau ?u ezitat s?-?i spun? pe nume, de teama unei izbucniri prea afectuoase. Totu?i, cum nu puteau sâ-?i zic? nici pe numele d e familie, se opriser? la b?iete". Asta devenise un fel de regul? stabilit? între c ei doi veri. Un b?rbat în livrea, cu ?apca împodobit? cu galoane, îi privi cum î?i strîng mîna tînârul en stînd într-o pozi?ie militâreascâ iute ?i cu un aer de stinghereal?, apoi omul se apr opie ca sâ-i cear? lui Hans Castorp recipisa de bagaje; era portarul sanatoriului interna?ional Berghof', care le spuse câ vrea s? se duc? s? ridice cuf?rul vizitato rului de la gara Davos-Platz, în vreme ce domnii pot plec? imediat cu tr?sur?, spr e ? merge s? cineze. Omul ?chiop?ta vizibil, astfel câ prim? întrebare pe care Hans Castorp i-o puse lui Joachim Ziemssen a fost: E invalid de r?zboi? De ce ?chioâpâtâ în halul ?sta? Ei, asta-i, ?i-ai g?sit! r?spunse Joachim cu o oarecare am?r?ciune. Invalid de r ?zboi! Asta o are la genunchi, sau a avut-o, câ i-âu scos rotula. Hans Castorp realiz? într-o clip? ce voise s? spun? Joachim. Ah! Asta-i! exclam? ?i-?i în?l?? capul din mers, întorcîndu-se pu?in. Doar nu vrei s? mâ faci sa cred câ tu înc? mai ?i ceva? Ara?i ca un MUNTELE VR?JIT 11

?i se mai aud zgomote ?i în al doilea spa?iu intercostal. Hans Castorp continu?: Dar ai sâ te întorci curînd acas?.. între noi are ?i un nume. Din p?cate. care-l asigura: E grandios! . o porecla d estul de caraghioas?. Aceste urech i fuseser? singura am?r?ciune ?i durere a vie?ii sale. Da. reîntors acas?. în stînga. totu?i nu sînt înc? s?n?tos. Dar a?teapt ? pu?in. îi r?spunse Joachim. c?ci de abia ai sosit. Hans Castorp se frâmînta indignat pe perna tare a scaunului: 12 THOMAS MANN O jum?tate de an? Dar e aproape jum?tate de an de cînd e?ti aici! Nu avem chiar atît a timp. pentru tine reprezint? totu?i o buna bucat? de vreme. oache?? din na?tere. f?cu el ?i se ridic? pe perna. O sa mai afli tu multe. care fuseser? to tdeauna blînzi. cînd? P?i. a c? rei cl?dire aducea mai mult cu un fel de ?opron. cei de aici. zise Joachim ?i. o s? vezi. clatin? capul de mai multe ori. culoarea bronzului întunecat. f?r? s? dea aten?ie indign?rii sincere a varului sa u. s-ar zice c? mai por?i centironul ?i c? vii direct de pe cîmpul de manevr? . brunet?. ?i-i arata varului sau un obiect pe care-l scoase pe jum?tate din buzunarul interior al raglanului. sus. îl lamuri. Da. un model de for?a tinereasc?. mai expectore z sputa. îns? pentru tine. Hans Castorp se întorcea mereu sa-l priveasc? dintr-o parte. spuse dînd din cap. dar care. o sâ vezi c? nu-i o treab? chiar atît de u? oar?. peste trei s?ptâmîni. F?r? îndoial?. dar s? trecem peste asta. lucrurile nu merg chiar a?a. Da. în primul rînd. aproape trist?. ?i Hans î?i privi v?rul pe furi?. sus. în ultimele cinci luni. da r imediat se a?eza într-o pozi?ie mai piezi??.! Da. prin urmare tu te ?i vezi. O jum?tate de an? B?iete. ar fi fost cu adev?rat frumos dac? n-ar fi avut urechile prea dep?rtate. s? existe vreo pi dic?. privind drept înainte. e?ti nebun? strig? Hans Castorp. ceea ce nu-l prindea prea bine. care ai venit în vizit? ?i care nu treb uie s? stai cu totul decît trei sâpt?mîni. timpul. la noi clima nu e unica ciud??enie. continu? el ridicînd din umeri. ca pe roate. în adev?r. culoarea bron zat? nu dovede?te prea mult. Joachim era mai înalt ?i mai lat în spate decît el. unde alt?dat? se auzea un ral. croi t parc? sa poarte uniform?. întorcîndu-?i spre Castorp ochii mari. De altfel. trei s?pt?mîni nu înseamn? aproape nimi c pentru noi. care la ultimul consu lt general mi-a comunicat c? mai am de stat cel pu?in înc? vreo jum?tate de an. Cît despre ceea ce crezi rel ativ la starea mea. iar în afara de asta. ^ Cît de savant ai devenit! zise Hans Castorp. Se a?ezar? în tr?sura galben? care-i a?tepta în pia?a pietruit? din fa?a g?rii. iar pielea lui. în gînd. din vale. dar bronzul se datore?te soarelui ?i z?pezii. pînâ la o anume vreme. grâbindu-se apoi s?-l ascund?: era un flacon turtit din sticla albastra. Apar?inea acelui tip foarte brun. Cu ochii mari ?i negri.dragon.. ?i tu ?tii c? a te în toarce acas? în trei sâpt?mîni" este o idee de acolo. d atorit? soarelui ?i vîntului. Mi-ar fi pl?cut sa-l ui t cît mai repede ?i s?-mi fac stagiul. ?i apoi. ?i în vreme ce murgii pornir? la drum. îns? jos hîrîie înc? foarte tare. sînt bronzat . Curînd. împreun? cu mine? Nu vad. dup? cum spune mereu Behrens. crezi? r?spunse Joachim. trei saptamîni sînt cît o z i. mâ simt mai bine. Totu?i te-ai îndreptat minunat. r?spunse Joachim. numai Dumnezeu ?tie cît este de pl?cut savantlîcul ?sta. ?i eu cred c? da. pe care patria sa blond? nu contene?te sâ-l creeze. Prive?ti peisajul? Era exact ceea ce f?cea Hans Castorp. spuse el. c?p?tase. Pentru ei. cu dop de metal. acum se aude mai p u?in. nep?s?tor ?i iritat în acela?i timp. Ah. Ce-i drept. Aici. Cu tine. Acum a vea alte griji. aclimatizeaz?-te. curînd? întreb? v?rul. nu mai e foarte grozav. Nici nu-?i închipui cîta lib ertate î?i iau ??tia de aici cu timpul oamenilor. deasupra unei guri c?rnoase ?i frumos conturate. cei mai mul?i dintre noi au cîte unul asem?n?tor. O s? vezi aici o diversitate de lucruri noi pentru tine. continu? el ?i ad?ug?: Aici î?i s chimbi concep?iile. cu musta?? mic?. c?p?taser? o expresie pu?in obosit ?.

Pe partea cealalt?. dar nu sînt decît cincizeci. Sanatoriul Schatzalp" se afl? la altitudinea cea mai mare. zise Hans Castorp. din cauza atîtor balco na?e. ?i cum se stîrni pu?in vîntul.Nu. . O buna bucata de vreme. se gr?bi s? spun? Hans Ca storp. neînsufle?it? ?i trist?. arc o 14 THOMAS MANN înf??i?are mai pl?cut?. nu g?sesc c? priveli?tea este chiar atît de formidabil?. de ardezie. aia sînt sili?i s?-?i transport e cadavrele cu bobul. e pe pa rtea cealalt? ?i nu se poate vedea de aici. ca sa fiu sincer. daca vrei. Unde sînt oare ghe?arii ?i crestele înz?pezite ?i masivele uria?e? D rept s?-?i spun. . apoi. dac? fa ci socoteala. Jos s e întindea valea locuita. de sus.Minunat! remarca el cu polite?e. Piz Michel ?i Tinzenho rn. iartâ-m?.Ba da. începu s? se simt? tot mai tare r?coarea serii. în terase. în prospect se specific? o sut?. dup? cum po?i s?-?i dai seama. care însufle?ise vreme de o clipa cerul acoperit în întreg ime.G?se?ti? întreba Joachim. îngust? ?i pu?in ?erpuitoare. într-un fel exagerat ?i nestâpînit ?i care nu-i st?tea. . O mie ?ase sute de metri! Asta înseamn? aproape cinci mii de picioare.. piscul ?la de sus Nu mare. este un aer renumit. mai ales cînd ninge. sînt înalte. ghe?arul Scaletta. ?i care i se p?r use într-o anumit? m?sur? ap?s?toare ?i stranie. Aproape pretutindeni dai de limita pîn? la car e cresc copacii. pe care Joachim o întrebuin?ase de patru sau cinci ori pîn? atunci. pe un mic podi?. pe care nu po?i sâ-i vezi de aici. acolo unde . Cu cincizeci de metri mai sus. p?rea. ce precede c?derea definitiva a nop?ii. întorcîndu-se c?tre v?rul s?u. . drumul ducea paralel cu calea ferat?. ca s?-l încerce. Dar sfîr?e?ti prin a obosi. Iarna. deoarece drumurile nu mai sînt practicabile. trecur? un rîu ? i urcar? la trap pe un drumeag în panta u?oar? c?tre versantul împ?durit.Da. Hans Castorp aspir? prelung ?i adînc acest aer str?in. Sanatoriul nostru este a?ezat înc? ?i mai sus decît satul. atît pe fundul v?ii cît ?i pe cele doua povîrni?uri. pierzîndu-se în întunecimea obosit? a p?durilor de brad. . spuse Joachim ?i gura i se strîmba o clip? cu dezgu t. Nu. dar este un ghe?ar autentic. dar mai ales pe cel din dreapta ce ie?ea în afar? ?i pe care. m-am c???rat pîna aici. In spatele intr?rii în defileu. nu glum?! Se cuib?rise spaima în mine. de departe.Da. pe firul v?ii. . sîntem sâtui pînâ-n gît. luînd-o la stînga peste linia îngust?. dup? cum vezi. nimic al tceva decît stîncile. Era rece nimic altceva. nu. ?i care este marcat? cu o precizie deosebit de izbitoare. Da. ?i o dat? cu ei se opre?te totul. acolo. de u miditate. în dre îi mai z?re?ti înc? albâstreala? apta Vîrfului Negru. toate acestea sînt destul de sus. ai ?i un ghe?ar. r?spunse Joachim. era din cauza expresiei noi ??tia de-aici.Da. cu fa?a îndreptat? spre sud-vest se înal?? o cl?dire lung?. continua J oachim. nu mai este nimic. sînt ?i ei acoperi?i de z?pad? tot anul. fundalul mun?ilor mai în dep?rta?i avea o culoare rece. ?i pretutindeni se aprindeau lumini. ?i peste natur? domnea acea stare de trecere MUNTELE VR?JIT 13 decolorat?.. m?r ginit ici ?i colo de case. de sus". . Palida ro?ea?a a amurgului. în via?a mea nu am urcat atît de sus! ?i cu oarecare curiozitate. Lipsit de mireasma. brazi i se opresc brusc. cu un turn cu cupol?. A?a se face ca piscurile nu mai ies chiar atît de tare în eviden?a. fleacurile astea nu mi se par chiar atît de înalte. de consisten?a. ve?nica. O mie ?ase sute de metri deasupra nivelului marii. am avut aceast? impresie doar o clip?. în seara aceasta regiunea nu se prezint? întro lumina avantajoasa. în care tocmai se aprindeau luminile ?i care. atît pot sa-?i sp un. Seara se las? repede. Spre stînga urcau pote ci printre livezi. Citeodata. deloc bine. Daca se exprimase îns? astfel. începînd de acolo de unde valea se îngusta.De z?pad? ve?nica. se câ?ârau casele. . g?urit? ?i poroasa ca un burete. observa Hans Castorp. p?trundea cu u?urin?a ?i nu spunea nimic sufletului. Vorbe?ti foarte ciudat. dar gînde?te-te câ ?i noi sîntem la o în?l?ime înspaimîntatoare. zi se Hans Castorp. De altfel. Po?i s? m? crezi c? noi ??tia de -aici. ?e ?i stinsese. Eu vorbesc ciudat? întreb? Joachim cu o oarecare îngrijorare.

în treac?t fie spus. un slujba? cu înf??i?are de francez. Nu mai era deloc st?pîn pe sine ?i. în timp ce urcau. e ra o sor? de confesiune protestant?. albi ?i severi. f?r? îndoial?. E specialist în d isec?ia sufletelor pacien?ilor. De la opt la zece. încît acum rîdea atît de tare. aici sus? P??eau. ?i d e acolo le ie?i în întîmpinare. zise el respirînd pe gur?. ?i-i conduse prin holul bine luminat. de-a lungul unei rampe în zigzag. ce zici? U?a era dubla. Hans Castorp î?i ?tergea ochii.Cadavrele? Asta-i buna! Haida-de! exclam? Hans Castorp. dar n-am putut g?si ceva mai potrivit. Dar acum. hai s?-?i vezi camera ?i s? te s peli pe mîini. Din mers. acoperi?i cu un st rat de vopsea de ulei ca lacul. dup? cîte se pare. se aflau ni? te 16 THOMAS MANN baloane. r?spunse Joachim ridicînd din umeri. Cum a?a? Cadavrelor nu l e pas?. mari vase pîntecoase. la voi. Joachim rîse ?i el din toat? inima . îmbr?cat cu aceea?i livrea cenu?ie ca a omului ?chiop di n gar?. era camera portarului. cu gîtul scurt. un tip foarte intel igent ?i priceput. Asta-i camera ta. f?r? zgomot. Joachim aprinsese . pe covorul de iut? al coridorului îngust. ce-i zguduia pieptul. Mai este apoi ?i Krokowski. ?i apoi. însu?i Behrens este un cinic bâtrîn o celebritate. câ-i curgeau lacrimile de sub mîna cu care. disec?ia sufletelor îl d ?duse gata. în dreapta c?ruia se întindeau saloanele. Mergem imediat la mas?. nu-i a?a? Mi se pare c? mi-e foame. Hans Castorp arunc? o privire ?i observ? câ sînt goale. Num?rul 34 Imediat la dreapta. chinuit? ?i f?r? chemare a utentic? pentru naeserie. din cauza c?l?tor iei. ?i deodat? sim?i câ-l cupri nde nevoia de a rîde. frâmîntat?. în dou? locuri ale coridorului. curioas?. ?i picioarele tale sînt reci? Ceea ce-i enervant este c? în acela?i timp fa?a îmi arde. De altfel. schimonosindu -i fa?a uscat? de vîntul rece într-o grimasa pu?in cam dureroas?. Dar în mod obi?nuit. care st?tuse lîng? telefon. De undeva ap?ru 0 infirmier? cu bonet? alb? ?i c u un pince-nez al c?rui ?nur era trecut pe dup? ureche. dup? cin? stau ?i eu întins pe balcon. pe du?umea. v? întinde?i pe balcon chiar ?i în timpul nop?ii? întreba el cu voce tremur?toare . un vechi membru al un ei asocia?ii studen?e?ti ?i chirurg remarcabil.. deoarece voiam s a te întîmpin. trebuie s-o recun osc. ?tii. Eu am c?p?tat azi permisiunea s? ies. citind ziar ele. iar în spa?iul interior avea cuier pentru haine. Da. a întrecut orice m?sura. Cel pu?in se m?nîncâ bine. despre al c?ror rost Hans Castorp uit a s? mai întrebe. Intrar? în ascensor. întreb? el. un rîs puternic ?i nestâpînit. Ei.. Pere?ii luceau. Globuri de sticl? m at? r?spîndeau o lumina palid?. asta-i regula. Dup? toate aparen?ele. ?i care o s?-?i plac?. Num?rul treizeci ?i patru. întins? pînâ la portal l sanatoriului interna?ional Berghof'. Sînt complet stors ?i sleit de mult ce-am rîs. Chestia aia cu disec?ia sufletelor a fost prea ta re. Mi-ai povest it atîtea lucruri caraghioase. iar la stînga e o pereche de ru?i cam dezordona?i ?i zgomoto?i. î?i acoperise ochii.. asistentul. aple at înainte. Unde-or fi oare v izitatorii. Pu?in a lipsit ca Hans Castorp sâ nu izbucneasc? din nou în rîs.ceea ce p?rea câ-i face bine . Ce face? Disec?ia sufletelor? Dar asta este dezgust?tor! exclam? Hans Castorp. Cu bobul! ?i asta mi-o spui cu cel mai mare calm? Constat c? ai devenit teribil de cinic în aceste c inci luni! Cîtu?i de pu?in cinic. între poart? ?i ap?r?toarea de vînt. La dreapta stau eu. al c?rui dispozitiv electric fu manevrat de slujba?ul francez. aici la noi este foarte posibil s? devii cinic. ? i abia acum veselia îl cuprinse definitiv. spuse Joachim. Cum. poate sînt pu?in cam obosit.. dup? toate cele auzite. iar v?rul sâu îi r?spunse: î?i fac cura pe ?ezlonguri. în prospect se insist? mult pe activitatea lui.?i astfel MUNTELE VR?JIT 15 se întîmplâ câ dispozi?ia celor doi tineri era excelent? cînd se dadurâ jos din tr?sura car îi condusese cîteva clipe la pas.

ca marinar. a stat lînga ea. e-un lucru pe care-l ?tiu din experien??. gros ?i îavabil. zise Joachim. Joachim nu o f?cu. înfa?at cu rufarie proasp?t?.. de?i fa?a îmi este groaznic de înfierbîntata uite. ?tii. de fapt. abia de arunca o privire scurta spre patul de metal alb. Dar. metilaldehidei nu-i rezista nici cei mai viguro?i microbi . Hans Castorp se opri deodat? pironit de un zgomot înfior?tor. izolînd ?i prelungind silabele. pune mîna sa vezi cum rd! Posibilitatea ca cineva sâ-i ating? fa?a nu se potrivea nicidecum cu firea lui Han s Castorp. dup? gustul la moda.. apoi continu a cu muita volubilitate: Ce voiam sa mai spun. iar el.Nu. da. Alalt?ieri a murit aici o americanc?. Dar aici nu se face deloc foc? striga el deodat? ?i se repezi la radiatoare ca sa-si lipeasc? palmele. Rosti cuvîntul bi neîn?eles" cu oarecare afectare. sim?ind îndemnul s? vorbeasc? nu importa ce. ca sa se dea drumul la calorifer în august. . s-au f?cut fumiga?ii serioase cu formol care. dar n-a prea fost la în?l?ime. cu tapetul de asemenea alb.tu?ea unui om. care s e auzea destul de aproape. ?i-i transmise lui Joachim salutari de la diferite cuno?tin?e din ora?ul na tal. a?a încît lucrul acesta n-are de ce sa ne surprin d?. un ofi?er din marina engleza. cîteva fire de coada-?oricelului ?i cî?iva clopo?ei de munte culese chiar de el de pe po vîrni?. obi?nuie?te sa întrebui n?eze crema. spuse Hans Castorp..Fierbin?eala se datore?te aerului ?i nu înseamn? nimic. o tuse în comp . în lumina ei tremur?toare. îl ?oca chiar ?i pe el. ca pe timpul cînd v?r ul MUNTELE VR?JIT 17 s?u era student ?i f?cea propaganda pentru acest fel de pronun?are. un zgomot nu prea tar e. cu mo bilele albe.. Hans Castorp primi aceasta relatare cu o v?dita indiferen??. Pe coridor. aici ne ?in mai curînd în frig. De altminteri. nu-i a?a? Bineîn?eles ca o cur??enie riguroas? este o condi?ie de cea mai mare importan?a. ca un copila?. . ci se mul?umi sa zic?: .plafoniera ?i.August! August! exclama Hans Castorp. Unii nu ?e obi?nuiesc niciodat?. Behrens a ?tiut de la început c? o s? dea ortul popii înainte de-a sosi tu ?i ca. pentru ca era b?rbierit proasp?t ?i lacrimile îl usturau. Dar. chiar ?i fara noima. infirmiera ap?ru din nou. cu linoleumul ne ted ?i curat ?i cu perdelele de pînz? str?lucind de cur??enie. spuse spalîndu-se ?i ?tergîndu-?i mîinile. se z?reau luminile din vale ?i din dep?rtare r?zb?tea. Cu mînecile c?m??ii s uflecate. asta e grozav. bi neîn?eles.. o muzica de tîans.H2CO. Alalt?ieri sear?. Pe scrin. de altfel. Dar am înghe?at! în special trupul mi-e cumpl it de înghe?at. de dup? un coli a! coridorului.Dr?gu? din partea ta. brodate simplu în cul ori vii. . iar cu fleacurile astea te zgîrii mult ma i u?or decît cu un brici bine ascu?it. Era fara îndoiala o tuse . Continuînd sa sporov?iasc?..Fumiga?ii. U?a de la balcon era deschisa. La pr imul etaj îns?. sîn t minunate. în asemenea cazuri. dar într-un fel atît de evident oribil. comode. c ?ci folosesc ?i una ?i alta. a fost evacuat? înc? de ieri diminea?? ?i. r?spunse Joachim. go on. abia auzita. Da. . Ar trebui sa fie un frig mai mare decît asta. al tfel nu mai g?sim nimic de mîncare. însu?i Behrens are obraji i înro?i?i din zori ?i pîna-n noapte. dar în?eap? la nas. mai adaug? ca avea în cuf?r doua sute de buc??i de M?ria Mancini ?igara sa preferata . Presupun ca ofi?erul de marina se râdea cu o ma?ina de b?rbierit normala. astfel. camera se ivi vesel? ?i lini?tita. îns? o tuse care nu sem?na cu nici o alta auzita de Hans Castorp vreodat?. bunu f Joachim pusese într-un vas mic cîteva flori ce putuse g?si dup? primul cosit. ca la vama controlorul a fost foarte în?eleg? tor. camera va putea fi a t a. Ie?ea pe coridor în fiecare clipa sa plînga. stînd în picioare în fa?a chiuvetei mari ale c?rei robinete nichelate str?lu ceau în lumina electric?. datorita serviciului. Dup? aceea î?i freca obrajii cu crema. Logodnicul ei. americanca a mai avut doua hemoptizii foarte puternice ?i cu asta ?i-a dat sfîr?itul. De asemenea este normal ca pe o piele iritat? apa s?rata sa dea o senza?ie de usturime. ceea ce. Ce camer? frumoasa! Aici se poate st a comod ?i pl?cut cîteva saptamîni. privindu-i cu un aer curios ?i miop. încît Hans Castorp f?cu o strîmbatura ?i î?i hol a ochii în direc?ia lui Joachim.

Se spune ca a colindat sanatoriile de tubercu-lo?i înc? de pe cînd era copila ?i de atunci n-a mai tr?it în lume. în fa ?a saloanelor. A?ezat imediat în dreapta holului.în cazul acesta. Hans Castorp mînca mult. Insa Hans Castorp nu era în stare sa treac? peste impresia ce i-o f?cuse tu?ea auz ita. ro?ii umplute. n?scut parca pentru c?l?rie. fie uscate. cînd ia masa are întotdeauna la ea o car te. era.Trebuie sa te gînde?ti. chipul bucalat. zise Joachirn. ca ?i rezultatele favorabile ale consulturilor generale. dar nici nu po?i sa spui ca e cu expectora?ie. ca n-am mai auzit pîn? acum nimic asem?n?tor. cînd aveam anghina. Mîncarea era excelenta. ci suna asemenea unui mestecat mfiorator de slab în terciul unei de scompuneri organice. o aud în fiecare zi ?i nu simt nevoia sa mi-o descrii. de asemenea. ce nu se manifesta prin zvîcm turi regulate. MUNTELE VR?JIT 19 . Hans Castorp î?i împreuna mîinile proasp?t sp?late ?i l e freca una de alta cu o senza?ie de a?teptare pl?cut?. frecventat mai ales de oaspe?ii no u-sosi?i. Dar avea obiceiul sa manînce mult chiar ?i atunci cînd nu-i era foame din resp ect pentru el însu?i.ara?ie cu care orice alta tuse auzita cîndva fusese m?rturia viguroasa a unei minun ate s?n?t??i. La restaurant Restaurantul era luminat. nu se afla aici decit o singura vizitatoare. cu voce de alto. fe meia î?i schimba locul. îi mai spuse Joachim. Hans Castorp vorbi îndelung despre tu?ea celui n?scu t pentru c?l?rie. chefuri. sor? alb ?i cu o culoare extraordinar de s?n?toasa în obraji ?i. îi spuse Hans Castrop varului sau. adaug? el. . de?i pofta de mîncare era mai mica decît ar fi cr ezut. fri ptura cu diferite garnituri. mai poate fac e înc? plimb?ri. . o pr?jitura deosebit de gustoasa.de altfel o tuse fara chef ?i via?a. cîteodata. . ochii lui obosi?i de c?l?torie aveau o sclipire cam febrila. elegant ?i pl?cut. 18 THOMAS MANN în timp ce-?i continuau drumul. iar cuvîntul tuse nu i se ma i potrive?te nici pe departe. sau de aceia care primeau vizite. urlam ca un lup ?i-mi aduc aminte ca to?i erau ferici?i cînd începeam sa expectorez. Comandar? o sticla de Gruaud-Larose. D ar mai erau anivers?rile zilelor de na?tere ?i. Ocupaser? o masa pe locul cel mai bine plasat ?i mai pl?cut. iar cînd intrar? în restaurant. Destul. se servea chiar ?i ?ampanie . pe care Hans Castorp o d?du înapoi spre a fi înc?lzita. întorcîndu-le spatele. c a este ceva cu totul nou pentru mine ?i ca e firesc sa ma impresioneze. în tinere?ea mea. St?teau lînga storul galben-deschis. Exista a tîlea soiuri de tuse. ?tii. asta de aici este un caz grav. r ochie neagr?. tu nu e?ti decît un biet debutant. o asemenea tuse înc? n-a existat. îl explica Joachim în ?oapta. Mîncar? supa de sparanghel. spuse el. la care Joachim se mul?umi sa ia lista de bucate ridicînd din umeri într-un fel pe car e nimeni nu i-l cunoscuse alt?dat?. Dar. îi servi o fata dr?g?la??. aproape de fereastr a. ?i iat? unde a ajuns. cu cele cinci luni ale tale ?i înc? vei mai fi cînd vei împlini anul. care luau masa în afara programului. dup? cum îi explica Joachim. în restaur ant se f?ceau. cel pu?in pentru mine. Nu-i u scata. îl asigura de mai multe ori ca literalmente vedea în interiorul celui n?scut pe ntru c?l?rie. care citea o carte.. Hans Castorp afla ca aici chelneri?ele se numeau fete de sal on". fie cu expectora?ie. fredonînd în acela?i timp. diferite brînzeturi ?i fructe. ?i care cioc?nea mer eu cu degetul mijlociu de la mîna dreapta în fa?a de masa. fa?a-n fa??. E un aristocrat austriac. o femeie tînara. a?a cum proceda de fieca re data cînd se a?eza Ia masa poate pentru c? str?mo?ii lui î?i f?cuser? rug?ciunea în ainte de-a mînca supa.. Dar acum. s?rb?torirea plec?r ilor apropiate. E foarte retrasa. . iar cea cu expectora?ie se s pune în general c? este preferabila ?i mai buna decît atunci cînd te-apuci sa latri în f elul acesta. de vreo treizeci de ani. Cînd tinerii se a?ezar?.Da. pe lînga ea. cu chipurile luminate de abaj urul ro?u al l?mpii de pe masa. un b?rbat e legant. nici m?car nu mai este o tuse vie. spr e marea lui veselie. Este întocmai ca ?i cum ai privi în trupul omului sa c onsta?i cum arata a?a ceva: numai mocirla ?i noroi. Totu?i.

Ha ns Castorp p?r?si imediat acest subiect de discu?ie ?i-l ruga pe Joachim s?-i vo rbeasc? despre via?a care se ducea aici.Da. sprijini?i în sp?tarele scaunelor. . îi apuca sughi?ul. manifesta de mai multe ori încîntarea de a avea pe cineva c u care s? schimbe cîteva cuvinte spirituale. înregistrez gre?elile acestei inculte doa mne Stohr ?i-mi pierd timpul. ?i convorbirea lor contin ua liber? ?i în cea mai bun? dispozi?ie mai ales dupâ ce tîn?ra femeie care fredonase ?i cioc?nise în mas? se ridic? deodat? ?i disp?ru. un an. Dar cum Hans Castorp se porni iar??i pe rîs. e cumplit. De altfel ?i Joachim era foarte însufle?it. zise el. r idicau din umeri. rîse ?i el. c?ci atunci cînd Behrens vorbe?te de înc? o jum?ta te de ?n. ?i-?i f?cuser? obiceiul sa înjure mîncarea. La vîrsta noastr?. cu termometrul în gur?. este minunat c? ai venit.. recunoa?te ca expresia e de nepre?uit. Formidabil! spuse Hans Castorp. era de o incultura nemaiîntîlnita. r?spunse Joachim. a?a spune. c? iar??i începeau s? vorbeasc?. care se numea doamna Stohr ?i st?tea la ace ea?i mas? cu el. în timp ce mîncau. Iar eu. cît ?i despre cei interna?i în sanator iu. luau aere impun?toare ?i. o schimbare.Repede ?i încet. limba i se împleticea destul de des. Spunea dezinfixare". de o valoare ce nici nu poate fi calculat?.Joachim nu cinsti prea mult mîncarurile. Pe cînd eu sînt silit sâ încremen . care însâ. Vreau sa spun ca> în genere. rîdeau. Vorbele se precipitau.Sterilet. In sfîr?it altceva. suma ce reprezint? doar cheltuielile ini?iale. fa pt care se petrecea cu to?i. uite. înscrise în buget. zicea ca poarta un sterilet". zise cu o figur? îndurerat?. MUNTELE VR?JIT 2i Ei. este aproape un eveniment. sus. Hans Castorp b?u de asemenea. cu toate c?. la care Joachim se gr?bi sa r?spund?. fâra m?car s? clipe?ti. ceea ce f?cu. doamna Iltis. Po? s?-?i spun ca. nu exista nimic. Dar 20 THOMAS MANN trupul ?i-l sim?ea înc? înfrigurat ?i în toate membrele avea un fel de nelini?te deose bit de pl?cut?. pe deasupra. . Formidabil pentru dezvoltarea naviga?iei noastr e. ?i trebuie sâ te a?tep?i la mai mult. gesticulau cu fu rculi?ele. . iar despre o alt? doamna. noi st?m acum ?i rîdem. gîndindu-se la soarta lui. s? se dest?inuiasc?. mai era ?i clevetitoare. jos. ?i r?sturna?i pe jum?tate pe spate. ca aici nu exista nici timp. acum. d?deau din cap. î?i face calculele cu zgîrcenie. ar fi trebui t de mult sâ fiu înrolat ?i luna viitoare sâ m? prezint la examenul de ofi?er. ocolind cu grij? ex presii prea sentimentale. aici. ba chiar cu o oarecare voluptate ?i. în sch imb b?u vin cu pl?cere. tînjesc aici. ?i nu apucau s? înghit? bine. Joa chim voia sa afle nout??i de la Hamburg ?i aduse vorba despre proiectul de regul arizare a Elbei. nici via?a nu. pentru mine. încît trupurile le erau cuprinse de tremur ?i pe amîndoi. o persoan? de altminteri destul de bolnava. rîdeau atît de tare. sus. în mod normal. ?i trebuia s? i le înghi ?i pe toate. aproape în aceea?i clipa . ?i po?i fi încre din?at c? ?tim cu precizie ce facem. iar în vocea lui domoala se sim?ea emo?ia . ?i istorisi tot felul de întîmplâri caraghioase ca s? între?in ? aceast? buna dispozi?ie. varul sau îl sili s? repete povestea cu cadavre le coborîte pe pîrtia de bob. joac? un rol a tît de mare. avînd înc? gurile pline. Ba. cum vrei s-o iei. tres?rind din cînd în cînd din p icina sughi?ului. îl ?i îngrijora pu?in. o sp?rtura în aceasta monotonie ve?nica ?i nem?rginita. c ?ci atunci cînd te-ai instalat aici pentru ve?nicie ?i înc? ceva pe deasupra. pârînd c? s e bucur? din toat? inima. îi spuse ca era satul de buc?t?ria asta. ?i cu toate acestea. cu un aer cît se poate de serios. dar trecea peste toate astea cu un gest neglij ent al mîinii. spuse el cl?tinînd din cap ?i apuca din nou paharul. c?ci er? bucuros sâ-?i u?ureze sufletul. în acela?i timp. fa?a îi ardea ca focul. spune ?i tu dac? nu-i trist pentru mine. aduce atîtea schimb?ri ?i progrese in via?a. Totu? i. so?ia unui muzicant din Cannstatt. sus".. spuse Hans Castorp. încredin?îndu-l înc? o data în mod formal c? er adev?rul adev?rat. acolo. Pentru început. Asistentului Krokowski îi spunea fomulus".Dar pentru voi timpul trebuie sa treac? relativ repede. cum sînt de altfel mai to?i aici. . nu trece.. nu se poate prevedea nici m?car cu aproxi ma?ie cînd voi putea pleca de aici.. cu toata importan?a ce-o acorda regulariz?rii cursului rîu-lui Elba. Dup? aceea. Vom investi cincizeci de milioan e. Joachim se întrista. O doamna. De altfel.

Dar ca r?spuns la toate acestea. Totu?i. pu?in aplecat înainte ?i cu picioarele ?epene. lîngâ u?a glisant?. ?i mai accentuat? de str?lucirea întunecat? a ochilor. cu un oarecare acce nt str?in. aproape fosforescenta. de negrea?? sprîncenelor ?i a unei b?rbi destul de pline. porni dup? v?rul s?u. era perfect s?n?tos. termi22 THOMAS MANN n?t? prin doua vîrfuri unde ap?ruser? cîteva fire albe. îl auzi pe Joachim spunînd: Uite-l pe Krokowski. scutur? mîna tînârului ?i spuse cu vocea sa de bariton. Hans Castorp nu g?si altceva decît s? întrebe dac? aici nu era posibil s? comande o sticla de bere porter. la exame nul s?u ?i ad?uga c?. de lîn ? cenu?ie. Er? nec?jit ca se întîmplase s? fie în tr-o stare atît de proast? ?i. ca ni?te sandale. în cazul acesta. v?rul s?u îl privi cu un a er pu?in cam mirat ?i observ? c? era gata sa adoarm?. din vigoare ?i bun?voin??. spuse Hans Castorp care era gata sa fac? un p ?s înd?r?t. Hai. Abia a sosit. dezvelindu-?i chipul de o extraordinar? paloare. str?vez ie. domnule doctor. într-adev?r. vorbind despre cele trei s?pt?mîni ale lui. domnule Castorp! Doresc s? v? obi?nui?i repede aici ?i sa v? si m?i?i bine în mijlocul nostru. ?i ce examen a?i dât. spuse cu voce tare: Ei bine. Avea aproximativ treize ci ?i cinci de ani. într-un fel viguros ?i îmbârbâtâtor. râsfrînt cum Hans Castorp nu mai v?zuse pîn? atun ci decît la un fotograf din Danzig . inginer! f?cu doctorul Krokowski ?i o clip? zîmbetul îi disp?ru.care împrumuta înf??i??rii doctorului Krokowski u n aer de artist. credea c? simte în rîs ul ?i atitudinea jovial? a asistentului semnele unei zeflemeli îng?duitoare. Doctorul Krokowski st?t ea a?ezat în plina lumin?. R?spun se. dormi?i f?r? grij?. ca ?i cum ar fi vrut sâ-i dea de în?eles c? orice stinghereal? era de pri os ?i c? intre ei trebuia sâ d?inuiasc? o deplin? încredere. îi spuse: îng?dui?i-mi. Ast?-i stra?nic. Se ridic? în picioare cînd ce i doi tineri se apropiar? ?i Joachim. C?ci n-am întîlnit niciodat? un om complet s?n?tos. cu deplina con?tiin?? a s?n?t??ii dumneavoastr? perfecte! Somn u?or ?i la revedere! Cu aceasta consider? câ-?i luase r?mas bun de la cei doi tineri ?i se rea?ez? sâ-?i . ?i zîmbetul i se accentua. Ah. ?i c?ma?? cu guler moale. ca-ntr-o mla?tin? clocit?. slav? Domnului. ca ?i cum l-?r fi luat peste picior. dac? îmi îng?dui?i s? v? întreb? Sînt inginer. astfel c? pentru a-i privi se vedea nevoit sâ-?i lase pu?in capul sPre spate. pierzînd. rîsul doctorului Krokowski izbucni iar??i biruitor ?i în vreme ce scutura mîna tînârului. e timpul pentru amîndoi s? mergem la culca re. Cred totu?i c? trebuie sâ te prezint. nici de ordin fizic. Dar. în holu l înc? u?or luminat.sc aici ca într-o b?ltoac? cu apa murdar? dâ. Veni?i la noi ca pacient. cu firea b?nuitoare a tinerilor. In aceasta clip?. r?spunse Hans Castorp cu o demnitate sfioas?. aici n -o s? ave?i nevoie de nici un fel de tratament medical. astfel c? din?ii galbeni i se ivir? în mijloc ul b?rbii. ?i va mul?umesc de mii de ori. ciorapi scur?i. ?i citea ziarul. adic? la drept vorbind apr oape c? adormise. nici de ordin sufletesc? Nu. zise Hans Castorp cu limba împleticit?. apoi f?cu un efort cînd. mult mai scund decît cei doi tineri ce s t?teau în picioare în fa?a lui. Rîzînd din toat? inima. v? rog. Adev?rat? întreb? doctorul Krokowski repezind piezi? capul înainte. sînte?i un feno men vrednic întru totul de a fi studiat! ad?ug? el. ?i prin urmare. f?cu aluzie. ca un om care. de asemenea. era lat în umeri. gro?i. în fa?a c?minului unuia dintre saloane. gras. luînd o pozi?ie militâreascâ. Doctorul Krokowski îl salut? pe noul oaspete cu bucurie sincer?. pantofi negri. domnule doctor. într-o Oa ecare m?sur?. s? vi-l prezint pe varul meu Castorp de la H amburg. ?i compara?i a nu-i deloc exagerata. dac? îmi îng?dui?i s? v? pun aceasta întrebare? Era de-a dreptul emo?ionant s? po?i urm?ri eforturile ce le f?cea Hans Castorp c a s? se arate politicos ?i s? înving? somnolen?a. cade de oboseal?... u?or cîntat: Fi?i bine venit. Dar tu chiar dormi! spuse Joachim. domnule Castorp. Dar nu-i deloc timpul. Purta un costum negru cam ve chi. la dou? rînduri.

?i care-i paralizase inima într-o clip? în vreme ce rîdea. ?i adormi. MUNTELE VR?JIT 23 La ascensor nu mai era nimeni de serviciu. Da r de data aceasta observ? ca nu mai simte gustul ?ig?rii. . ? i mai sporov?ir? încâ vreun sfert de ora. unde ?chiopul nu uitase sâ lase bagajele noului sosit. mintea i se tulburase ?i devenise cam s?rac cu duhul. îl v?zu mai ales pe Joachim Ziemssen. de altfel. f?r? îndoial?. II Despre cristelni?a ?i cele dou? înf??i??ri ale bunicului Hans Castorp nu p?strase decît amintiri palide despre casa p?rinteasc? propriu-zis? . trebuie ca era ster-iletul" ei. Dar înc?l??mintea lui. ?i sa treac? peste ea. Atunci.Prin urmare. nu i-a venit deloc u?or s? priceap? aceast? întîmpl?re. dar mai tres?ri o dat?. stînd în pat.E destul de susceptibil. " Ne las? complet nep?s?tori pe noi. e o oroare. mâi întîi mama. pîna cînd zorile se ivir? înd?r?tul u?i i întredeschise de la balcon. din cînd în cînd. încî r fi putut spune c?. fumînd o ?igara groasa. Hans Cast orp nu-?i f?cu decît o sumar? toaleta de noapte. astfel ca urcar? pe jos t?cu?i ?i u?o r tulbura?i de întîlnirea cu doctorul Krokowski. Nu se întîmpl?. într-o pozi?ie ciudat de strîmb?. Somnul îl cople?i de cum stinsese mica lampa de pe noptiera. Dar doamna Iltis cu botul ascu?it i se pusese în cale ?i ?inea în mîna ceva care. E de o paloare de cear?. zise el. Nu prea îi place sâ te su stragi de la asta. în felul ace sta. ceea ce i se pâru ciudat ?i destul de neobi?nuit. comise gre?eli în afaceri. de o obturare a v aselor. recunoscu Joachim. l-am cam jignit. din pricina toropelii. apoi ramase numai el. m?car. ca s? aib? ceva de disecat. cum spunea doctorul Heidekind. ca unul pe care nu-l v?zuse ci doar îl auzise tu?ind. amint indu-?i ca alalt?ieri murise cineva în patul lui. Totu?i. tat?l. nu putu . Joachim îl înso?i pe Hans Castorp pînâ la um?rul treizeci ?i patru. Era de o paloare tot atît de fosforescent? ca ?i d octorul Krokowski. ?osete de lîn? gri ?i apoi sandalele alea. zise Hans Castorp cu un aer plictisit. ?i cum inima îi era zdruncinat?. Hans Castorp 24 THOMAS MANN începu sa plînga în hohote ?i pricepu c? trebuie s? alerge la farmacie sa cumpere crem a de b?rbierit. deoarece nu i-am f?cut destule m?rturisiri. îi povestesc cîte u vis. adic? de o embolie. Muriser? la scu rt interval unul dup? altul. Nici eu nu mâ prea bucur de o favoare deosebit? din partea lui. ce facura ca firma Castorp & fiul" s? sufere pagube sim?itoare. Lui H ans Hermann Castorp.Se vede c? e cineva. cobo rînd într-un bob pe un drum piezi?. c?ci nutrea în adîn-cul sufletului o mare afec?iune pentru so ?ie ?i. c?zuse pe spate. zise Joachim ?i pleca.O s? vin la opt s? te iau pentru micul dejun. fu zvîrlit dintr-o stare sufleteasca în alta.citeasc? ziarul. oboseala pusese stâpînire pe el cu o ?i mai mare putere. recunoa?te. ?i visa aproape f?r? întrerupere pîn? a doua zi d iminea?a. pentru p rima oara". Atunci Hans Castorp începu iar??i sa rida ?i. c?ci calâre?ul care tu?ea într-un tel atît de înspâimîntator de f e?c?it disp?ruse. abia daca avea dreptul sa spun? ca-?i cunoscuse tat?l ?i mama. fara îndoiala. pe cînd în realitate ea murise. într-un chip cu totul nea?teptat. pe cele suflete?ti. ca ?i cum putea g?si în asta ceva ca sa-l lini?teasc?. între al cincilea ?i al ?aptelea an al vie?ii sale. spuse. în vreme ce Hans Castorp î?i despacheta lenjer ia de noapte ?i obiectele de toaleta. De atunci. ?i-l trezir?. în timpul unei inspec?ii la antrepozitele bîntuite de vînturile portului. în de initiv. sus". . nici el nu era prea viguros. zicea Joachim din pozi?ia lui strîm ba. Dar abia adormi c? ?i începu sâ viseze. Dar spune. iar în fa?? st?tea ?i conducea cel n?scut pentru câlarie. N-ar fi trebuit sa refuzi atît de b rusc tratamentele medicale sau. în definitiv. ca urmare a inflama?iei venelor. .Noapte bun?. iar în timp ce vorbea d?dea afara fumul pe care-l inspirase. . în acela?i timp. c?ci era nemul?umit de sine pentru ca putuse jigni pe cineva ?i. aici. î?i zise în gînd. dar care nu era altceva d ecît o ma?ina de b?rbierit. de buna calitate. de atîta rîs. e un pat de moarte. Pic de somn. în ajunul unei na?teri. iar în a doua prim ?vara dup? moartea so?iei. un pat de moarte cu totul obi?nuit". avînd o înf ??i?are nespus de tulbure. se îmboln?vi de o pneumonie. crezi c? pînâ la urm ? s-a sim?it jignit? .

De aceea se t?iase cam un sfert din l ungime. dup? cinci zile. Hans Castorp se uita la propriile sale mîi ni.sa suporte febra prea mare. cîteodata. bunicul ?i nep otul luaser? masa împreuna. era o fire greu de doborît ?i puternic 26 THOMAS MANN înr?d?cinata în via?a deci. Batrînul în?elegea. o pozi?ie foarte frumoasa. dar nu în gluma c?ci n-avea nici o înclina?ie c?tre umor ci foarte firesc. ce avea. primind lumin . îl întov?r??ea ?i nepotul. cu mult? pl?cere. pe vremea aceea. cu intrarea încadrata de jum?t??i de coloane ?i a?ezate chiar la mijlocu l parterului în?l?at pe cinci trepte. în timp ce nepotul. adic? tocmai cabinetul". Aici nu se aflau decît od?ile de primire. pe un loc strimt. Dup? ce ispr?veau de mîncat ?i-?i r?suceau ?ervetele. c?ci Hans Lorenz Lastorp. factorii po?tali. cu vedere spre Gr?dina Botanic?. se ducea în cabinet" sa-?i ia o ?igar? de foi. C?ci. construita în stilul clasic din nord. astfel ca muri. dar ?i pe Fiete îl asculta. nasturi de argint la frac ?i aceea?i lavaliera de batist ca ?i stapînul casei. iar acest scur t r?stimp. ornamenta t? cu stuc. senatorul. ar fi fost de o lungime dispropor?ionata. d?dea din cap ?i continua sa manînc e. Acest cabinet" î?i datora existen?a faptului c? sufrageria ocupa întreaga l??ime a ca sei ?i avea trei ferestre. cu care senatorul au zea mult mai bine decît cu stînga.de al!fel acesta se stinse [ot de o pneumonie . în fa?a lui. o obliga?ie pe care. ascunzîndu-?i ca ?i el b? rbia rasa în lavaliera de batist. în acele optsprezece luni. ?i sim?ea prefigurat? posibilitatea de-a mînui într-o zi cu?itul ? i furculi?a tot a?a ca ?i bunicul sau. stînd foarte drept între sp?tarul înalt al scaunului de mahon ?i masa. spre deosebire de fiu l sau. trecîndu-le prin inelele de ar gint. dar pu?ina vreme. aplecîndu-se spre stapînul sau sâ-i vorbeasc? la urechea dreapta. întrucît ast?zi nimeni în afara de bunic ? i de batrînul sau Fiete nu mai purta asemenea gulere ?i lavaliere. o cas? pe esplanada vopsita într-o culoare s p?l?cita. avînd trei ferestre acoperite cu perdele de culoarea vinului ro?u. ?i porni sa-?i întîlneasc? so?ia. ale c?rui vîrfuri ascu?ite atingeau obrajii bunicului. cum este obiceiul la casele construite în acest stil. ?i unde. acest scurt r?stimp. senatorul se ridic a de pe scaunul pe care Fiete i-l tr?gea înd?r?t ?i. îi supravie?ui. Hans Castorp îl petrecu în casa bunicului. ale c?rui ferestre coborau pîna la du?umele ?i erau prev?zute cu gratii de fier. îns? dup? lupte mari ?i chinuri. d?inuia în aceasta ceva cu care era de acord din adîncul sufletulu i. în cimitirul S fînta Ecaterina. întrucît a?a obi?nuia sa vorbeasc? el cu oamenii din popor. servi?i de batrînul Fiete care purta cercei. cu pa?i abia auzi?i. O alta întrebare era aceea de-a ?ti daca va reu?i vreodat? sa-?i înf??oare b?rbia cu o lavalier? asem?n?toare aceleia care umplea deschiz?tura larga a ciudatului gule r. ?i cu inelul cu sigiliu verde l a ar?t?torul drept. cu toate îngrijirile ce i le d?duse doctorul Heidekind. aranjau pe vîrful furculi?ei o buc??ica de carne. c ?ci micului Hans Castorp îi pl?cea nespus de mult sa priveasc? b?rbia bunicului sp rijinita pe nodul MUNTELE VR?JIT 27 frumos. cu doua etaje. ce-i drept. ?i pe care bunicul îl tutuia. Tat?l s?u. di ntre care unul. urmarea cu aten?ie. astfel încît nu mai r?m?sese destul loc pentru trei saloa ne. ce d?deau spre gr?dini?a din spate. în fiecare zi c?tre orele patru. cu lucr?torii de la antrepozite. Hans Castorp o îndeplinea cu oarecare greutate. ?i era p?cat. chiar mai tîrziu. trebuia sa fii tot atît de batrîn ca ?i el. perpendicular pe sufragerie. de un alb imaculat. pînâ la moartea bunicului . îi f?cea pl?cere sa-?i ad uc? aminte de ea. cum r?spundea în dialect în timp ce servea. pentru a ajunge ai ci. cu unghiile lungi ?i bombate. ci numai pentru doua. ca apoi s-o duca la gura. un spa?iu îngust. adic? numai un an ?i jum?tate. vadindu-se foarte asem?n?tor cu acesta. condus de un i mpozant alai de concet??eni pîna Ia cavoul familiei Castorp. slabe ?i ba trîne ale bunicului. cu o singur? fereastr? spre strada. birjarii ?i servitorii. fara sa-?i dea Insa seama. pe jum?tate întunecos. inclusiv sufrageria luminoas?. cînd crescuse. Hans Castorp îl asculta cu pl?cere. nemdemîna-tice. vorbindu-i în dialect. pu?ine legum e ?i cartofi. în afara de mezanin. deoarece ?ervetele erau mari ca ni?te fe?e de masa. gesturile scurte ?i c?utate cu care frumoasele mîini albe. la începutul secolului trecut. aplecat pu?i n spre farfurie.

lucrat în maniera moderna" de odinioar?. înc? de pe atunci. 28 THOMAS MANN învîrtindu-le mereu ?i înso?indu-le cu explica?ii pe care le mai d?duse adesea. îns? pe d osul farfuriei erau gravate cu litere ascu?ite numele capilor de familie care. care m?rturisea cu toate acestea leg?tura între?inut? cucernic între prezent. fapt de care î? i puteai da seama. mergea pe masa. te rog. rînd pe rînd. cupa ?i farfuria nu f?cuser? parte din acela?i serviciu. se tripla. 1650" indicau cifrele. un turc mititel.. au fost reunite prin întrebuin?are de aproape o suta de ani. în num? r de ?apte. cu p?l?ria în mîna. spunea micul Hans Castorp. alt?dat? . a?ezatâ pe o farfurie tot de argint ?i. aerul bisericii Sfînta Ecaterina sau al criptei Arhanghelul ui Mihail. La început. le arata b?iatului. scotea leg?tura de chei d in buzunar. arata-mi. jum?tate stele ?i jum?tate flori. un album cu dagherotipuri. iar b?iatul ascu lta cu capul plecat într-o parte. Se p?strau acolo tot felul de lucruri nef olositoare ?i cu atît mai atr?g?toare: o pereche de sfe?nice r?sucite din argint. în?untru. în sfîr?it. ?i a ceste lucruri adînc îngropate. unul dup? altul. bunicul a?eza cupa pe farfurie ?i îi arata copilului cavitatea neted? ?i pal id-aurit? care scînteia în lumina venita prin oberliht. a curs aici. epitropul de la Sfîntul . dar. cu gîndurile des pre moarte ?i povestirea ascultata. de?i bunicul ?inea s? i-o spun? tot mereu micu?ului. era chiar posibil c? dorea s? vad? cristelni?a mai ales din dragoste pentru aceste prefixe. d e-a lungul timpului. erau. Neted? ?i masiva. ?i care avea un efect cu totul deosebit asupra lui. aspru la pip?it sub costumul de m?tase multicolora. datorita c?reia. prefix ul stra" se dubla. avea impresia c? simte adierea locurilor ce te îndeamn? la o anumit? ?i nuta respectuoas? ?i pl?cut?. . în tr-un col?. dup? care deschidea vitrina din interiorul c?reia ie?ea în întîmpinarea b? iatului o mireasma pl?cuta ?i ciudata. un mic abac pentru însemnat punctele . ? i cu gura concentrat-som-noroasa. odat? ajuns în cabinet în timp ce se în?l?a în vîrfu picioarelor ca sa se apropie de urechea batrî-nului. în vîrful picioarelor. cu ochii gînditori. întocmai ceea ce i se oglindea pe fa??. Avea. spunea el. purtînd pecet ea gustului sever de la începutul secolului trecut. cu o ma?in?rie de ceasornic în trup. fiind aurit? pe din?untru. a dic?. de asemenea. chiar o cursa pentru ?oareci. ?i tot felul de gravuri c iudate încadrau acest num?r.a printr-un oberliht ?i mobilat doar cu cîteva lucruri: o etajera pe care se afla cutia cu ?ig?ri de foi ale senatorului. o l adi?a de cedru pentru lichior. mai credea. o vitrina în stil rococo din lemn de palisandru. Cit prive?te farfuria. o t?bli?a cu buc??i de cret?. Era frumoasa. o masa pentru joc. i se p?reau b?iatului înt rucîtva binef?c?toare. o cununa de trandafiri ?i de frun ze zim?ate care f?cea înconjurul buzei superioare. în fund de tot. cristelni? a. glas al vremurilor de mult apuse. foarte patinat?. sentimente cucernice se îmbinau cu sunetul vorbelor în?bu?ite. al c?rei sertar con?i nea obiecte ispititoare: c?r?i de whist. Auzind acest glas i se p?rea c? resp ir? un aer muced-rece. Iar bunicul î?i ridica pulpanele redingotei lungi ?i moi. fiecare cu anul în care transmisese mo?tenirea. Dup? care. cu figurinele sculptate în lemn.în curînd se vor împlini opt ani. ad? uga bunicul. Bunicule. Batrînul lua msa de pe raftul d in mijloc o cupa rotunda de argint. c? aude t?cerea îndep?rtat? ?i ocrotita a acelor locuri pline de ecouri s onore. spre a le mai putea auzi ?i repeta. pomelnicul de stra-str?-stra-str? acest glas înt unecat venit parca din mormînt. dar care nu mai func?iona de multa vreme. voit sau arbitr ar bombastica cu pajure ?i arabescuri. adic? du p? ce fusese cump?rata cupa. port?igarete din carton ?i multe altele. fise. un barometru spart.. cu vîrful ar?t?torului împodobit cu inel. de cînd te-am ?inut deasupra-i ?i de cînd a pa cu care-ai fost botezat. fuseser? posesorii obiectului. MUNTELE VR?JIT 29 Apoi. ca singur? podoaba. se cvadrupla în gura povestitorului. Lassen. Numele tat?lui s au era printre ei. se sprijinea pe un picior rotund. pe ea se putea citi vîrsta-i mult mai mare. de form? simpl? ?i nobila. un prototip ^e corab ie ?i. sau distrat-visâtori ?i fic?i. iar bâtrînul i le ar?ta ne potului. ?i cu toate acestea. cu geamuri înd?r?tul c? rora erau întinse perdele de m?tase galben?. dar vremea nu l?sase din aur de cît o palid? lic?rire. propria sa via?a. ca ?i numele bunicului ?i al str?bunicului. ba.

începuser? s? cu cereasc? locuri ?i voturi în consiliul or??enesc. ?i pentru acest sim?âmînt. ?i mereu punea stapînire pe el un sim?âmînt ciudat. ca membru al bisericii reformate. cîte o genera ?ie. dar ai t?cut cînd te-a atins apa ?i trag n?dejde ca s-a întîmplat astfel din respect pentru sfîntul botez. a?ezat în farfurie. tîn?rul se examina pe sine. de o nemi?ca re mi?c?toare. întocmai cum st? ai ci. de mult?. cu ochii s?i de copil cu privirea lini?tit?. g?si c? imaginea bunicului se întip?rise în l cu o adîncime mai luminoas? ?i mai semnificativ? decît aceea a p?rin?ilor s?i. Dup? cum am mai spus. c?ci ?ipase?i înainte atît de tare. Aici a avut loc evenimentul. ?i apa limpede ?i c?ldu?? s-a prelins în acela?i fel de pe p?rul meu (ni ci atunci nu aveam pe cap mai mult decît ast?zi) în aceast? cup? aurit?. tîn?r pe atunci. ?i de cînd apa a curs de pe capul Iui tot aici. ?i înc? multa vreme dup? aceea. de o simpatie ?i de o afinitate sufleteasca cu totul deosebi t?. î?i petrecuse via?a într-o credin?? profun d cre?tina. acela?i pe care. administra?ia ar fi fost ?i în zilele noastre o idil? de mod? ve che. aproape acelea?i observa?ii observa?ii f?r? cuvinte ?i prin urmare necritice. o personalitate pitoreasca. înlauntru. decenii de progrese în mar?uri silite. poate. Copiii ?i nepo?ii privesc ca sa admire. acea afec?iune ?i afinitate intima ce sare. care ?inea pe jum?tate de vis ?i pe jum?tate de o senza?ie înfrico??toare. Fii ndc? batrînul f?cuse mai mult caz de datinele p?rinte?ti ?i de vechile institu?ii decît de îndr?zne?ele lucr?ri de l?rgire a portului ?i alte fanfaronade ?i nelegiuir i legate de un ora? mare. felul de-a fi ?i de a gîndi al lui Hans Lorenz Castorp fusese de p??it de timp cu mult înainte de moartea sa. nu s -a întîmplat. f?cea. despre care-i povestea în cl ipa aceea. încît lui Bugenhagen i-a fost foarte greu s?-?i ?in? predica. adesea. patruz eci de ani de cînd r?posatul tau tata a primit botezul. La drept vorbind. cu toate c? nu pricepea nimic din treburile ob?te?ti. în fa milie. mai tîrziu. la fel cum se petreceau lucrurile ?i în propriul sau birou. Iar în urma cu ?aptezeci ?i cinci de ani chiar ?i pe mine însumi m-au botezat t ot în acela?i salon ?i mi-au ?inut capul deasupra aceluia?i vas. mult? vr eme. Activitatea sa a coincis cu decenii de avînturi violente ?i felur ite r?sturn?ri. care înc? mult timp dup? aceea î?i p?strar?. er a în joc simpatia. prelingîndu-se în aceast? farfurie. Faptul acesta îns? avea importan?? pentru batrînul care fusese. ceea ce. frînase ?i potolise pretutindeni unde putuse ?i daca ar fi fost ascultat. ce-l mai încercase. care ceruser? sacrificii ?i riscuri în via?a public?. de parc? ar fi tr?it în secolul al XlV-lea. ?i admir? ca s? înve?e ?i s? des?vîr?ea sca ceea ce se afla prefigurat în ei datorit? eredit??ii. ?i era greu de cî?tigat pentru tot ce era noutate. Am avut în s? grij? s? înc?lzesc apa ca sa nu te sperii ?i ?? nu plîngi. casa lui p?rinteasc?. mi?c?tor ?i nemi?c?tor în acela?i timp. s-a rev?rsat pe cre?tetul t?u. cu vederi stra?nic de tradi?ionale. aplecata deasupra cristelni? ei. de o primenire ?i monotonie ce-?i dau a me?eala un sim?âmînt ce-l mai avusese ?i în alte împrejur?ri ?i a c?rui reîntoarcere o a pta ?i-o dorea: ?inea. sa i se arate obiectul de familie. . ?i b?trînul pasto r Hesekiel a fost acela care a oficiat botezul. fapt care ?inea. zilele acestea. o figura caracteristica. de o încremenire-schimbare.Iacob. a?a cum se întîmplase ?i în acel ceas disp?rut de mult. în aceast? casa. Cînd. în adev?r. iar pastorul a rostit acelea?i cuvinte ca pentru tine ?i t at?l t?u. Copilul ridica privirea spre fa?a îngusta a bunicului. ca o imagine a amintirii con?tiente. în salonul de al?turi. este acela care a turnat-o în c?u?ul rnîinii bunului pastor Bugenhagen ?i. preocupat s? restrîng? cercul societ??ii aristocratice destoinica s? conduc?. Dar numai Dumnezeu ?tie ca nu datorit? bâtrînului C?storp s piritul timpurilor noi a cunoscut uria?ele ?i str?lucitoarele sale biruin?e. ?i s-ar fi împlinit. atunci cînd me?te?ugarii. ostil vorbelor ?i disec?iilor. trecînd peste rezist en?a înc?p??înata a patricienilor îndr?gosti?i de vechile lor libert??i. iar micul Hans Castorp. c aracterul lor afirmativ. d e acolo. în parte. c?ci nepotul sem?na cu bunicul 1 cît este în stare s? semene un ?îng?u trandafiriu cu un septuagenar II 30 THOMAS MANN palid ?i ?eap?n. dar pline de via?a. în fa?a ferestrei de la mijloc. francezii au fost cît pe ce sa-] împu?te fiindc? a predicat împotriva tîlhanilor lor ?i a contribu?iilor de r?zboi îns? ?i el se afl? acum la Dumnezeu. Astfel se înf??i?ase batrînul în ochii concet??enilor sai cît a tr?it.

de a considera portretul ca o înf??i?are adev?rat? ?i fidel? ? b?trînului. nu vedea decît un bunic interimar. în stilul v echilor mae?tri. ci numai pe gingii (c?ci nu-?i punea proteza decît la mas?). în vreme ce. iar din aceas t? cauz?. totu?i cu o oarecare în?elegere p?trunz?toare . mult mai f rumos ?i mai demn decît de obicei . senatorul Castorp ap?rea în întregime. ce st?tuse atîrnat multa vreme în camera de locuit a p?rin?ilor c opilului ?i care plecase dup? aceea. atitudinea ?eap?n? ?i aspr?. cu prilejul sosirii sale înt r-o procesiune la prim?rie. ie?eau ni?te mîneci mai înguste ?i lungi. de un ordin mai general. ?i oricum ar fi fost. în perspectiva unor coloane ?i ogive. ?i era la fel ?i cu jo . dar era imposibil sa aplici acest epitet minunatului guler spaniol din tablou. s? se stato rniceasc? definitiv în casa de pe esplanada. a c?rei calota se îngusta spre partea de sus. era singura sl?biciune ce-o obs ervase vreodat? perspicacitatea copil?reasca a privirii lui Hans Castorp în ?inuta bunicului sau. Anii îi încovoiaser? spinarea ?i gîtul. ?i poate tocmai de aici provenea. pu rtînd o tunica neagra. postat pe o podina ro?ietica. de sub care mai cobora ?i A 32 THOMAS MANN un jabou de batist. ca o neglijen?a pe care vîrsta î aintata ?i-o poate îng?dui. fie cu o incon? tien?a ce impunea respect. f?r? în doiala c? nu cu pricepere artistica. Micul Hans Castorp îl contemplase adesea. "ul pele sub?iri aveau ciorapi de m?tase neagra. cu privirea pe gînduri. trecut ul cu prezentul ?i prezentul cu trecutul ?i a adeveri astfel tr?inicia venerabil ei sale semnaturi comerciale. de baga încrustat? cu au r ?i întrebuin?a batiste ro?ii ale c?ror col?uri atîrnau cîteodata din buzunarul de la spate al redingotei. Dar atît pentru copilul de ?apte ani. cît ?i înfunMUNTELE VR?JIT 31 darea b?rbiei în guler. Cu toate ca era o sl?biciune oarecum vrednica sa stîrneasc? rîsul. nu se putea opri. Sub bra? ?inea str?vechea p?l?rie cu bor urile largi. Dar în jurul gîtului avea colereta scrobita S1 plisatâ. caznindu-se s? se ?in? drept. ?i pe care o p? strase pentru ocaziile oficiale. cît ?i mai tîrziu. o data cu grija d e-a înfrînge un început de tremurare a capului. ea ap?rea mai ales ca îng?duin?a f?cuta bâtrîne?ii. în adev?rata sa realitate. iar man?etele de dantela acopereau mîinile pîna la încheietura degetelor. care asigurase de-a lungul vremii o comuniune solemn? ?i cutez?toare totodat?. mai lunga de genunchi. în amintirea ad ultului. fiind a?ezat în salon. spre care înclina subiectul. ?i cu toate ca pe bunic nu-l v?zuse a?a cum îl înf??i?a t abloul decît o singur? data ?i pentru foarte pu?in timp. o împletire stîngace de însu?iri nedesâvî te. St?tea cu b?rbia apl ecata. De pilda.adic? a?a cum ap?rea într-un tablou. Din mînecile scurte pîna la coate. f?cut cu gust. erau de fapt urme ?i i ndicii ale f?pturii sale pure ?i adev?rate. iar în picioare purta Pantofi cu cata rame de argint. deasupra canapel ei mari de m?tase ro?ie. dar el se silea sa-?i îndrepte înghebo?area. bufante ?i tivite la fel. deschisa în fa?a. pl?smuit de un artist celebru. în tablou. împreuna cu micu?ul Hans Castorp. cu col?urile gurii u?or l?sate în jos. daca se poate spune a?a. în acest mod ceremonios. iar în spectator trezea tot felul de i magini hispano-olandezo-medievale. dup? cum am mai spus. îi era draga tabachera se folosea de o tabachera lunguia??. pentru a contopi. din aceasta cauza. gura.Senatorul Castorp era usc??iv ?i de?irat. ?i care. cu ochii alba?tri ?i pungile de sub ochi m?rite ?i. înf??i?area de toate zilele a septuagenarului nu era cea adev?rata ?i real a. în bunicul de toate zilele. un portret de m?rime naturala. gulerul mare ?i lavaliera în alta ?i alba erau demodate. aplecata în fa?a ?i ridicata în p?r?i. dintr-o stof? ob i?nuita. care îl încîntau atît de mult pe micu?ul Hans Castorp. ale c?rei buze nu se mai sprijineau pe din?i. cu o dem nitate sus?inut? cu greutate. se contracta în jos. la care ele f?ceau doar aluzie. Era un portret excelent. la col?uri. fie cu buna ?tiin?a ?i într-un fel vesel. era mai diferit.în a cea sever?. las? sa se vad? pe margini ?i tivuri o band? lata de blana. îl înf??i?a pe Hans Lorenz Castorp purtînd costumul oficial de senator al ora?ului . Fiindc? ceea ce în aspectul s?u obi?nuit era ciudat ?i b?t?tor la ochi ?i ?ine a poate de aceasta împletire nedesavîr?ita ?i oarecum stîngace. dar ?i cuvioasa haina burgheza a unui secol disp?rut. pierduta în dep?rtare. de asemenea plisat.

a?a cum o f?cuse ?i la vederea mamei sale. astfel încît b?rbia i se odihnea frumos în r?scroiala din fa?a a coleret ei ce f?cea parte din straiele festive. socotindu-le ca pe o reac?ie normala. rezultatul îns?. pe c are n-o puteai socoti nici frumoas?. acum îns?. ?i cu capul sprijinit pe per ne de m?tase. d e altfel. a?ezate în a?a fel încît imitau o atitudine fireasca ?i nu îng?duiau ca pozi?ia s? dea impresie de r?ceala ?i neînsufle?ire. în orice caz. nici semnificativ?. a c?rei imagine origin ara ?i esen?iala râmîne?. nici pioas? ?i nici m?c ar trista. ?i toate impresiile de atunci se restabileau întocmai. cu partea inferioara a trupului acoperi t? de un covor pe care erau cîteva frunze de palmier. ?i c u toate c? sim?ea o mîhnire fireasc?. nu-l mai v?zu deloc. cu convingerea c? lumea. cu nasul mai ascu?it fiind c? avusese de luptat cu boala atîta vreme. în cea dea treia împrejurare. A?adar. într-un r?stimp atît de scurt ?i la o vîrstâ atît de raged?. aproape contrar?. în sine. t ?cut ?i str?in. a?adar. prin ochii înro?i?i ai batrînul ui Fiete. foarte trupeasca. dovedi c? are. ac east? priveli?te ?i înrîurire nu mai erau noi pentru el. în acela?i timp îns? era ?i de I 34 THOMAS MANN cu totul alt? natur?. pe care. va avea grij? de el. ele ar fi ar?tat. fura nuan?ate de anumite st?ri suflete?ti ?i un aer de cunosc ?tor experimentat c?ci nu ?inem seama de lacrimile repetate. Luptase contr? pneumoniei. înf??i?area solemn-spirituala se realiza prin somptuoasa a?ezare în sicriu . i se pusese un crucifix de filde? pe care privirea de sub pleoapele l?sate în jos p?rea câ-l cerceteaz? neîncetat. cu o în f??i?are cît se poate de lini?tit? ?i foarte schimbat?. pe catafalc. se ar?tase extrem de serios ?i deopotriv? de st?pîn pe sine. pe care bunicul îl purta pe strada ?i c? ruia îi corespundea. Nesocotind în?elesul practic a întîmplarilor pentru via?a s a sau dovedind o copil?reasca nep?sare în privin?a lor. moartea înrîurea spiritul ?i firea mai ales firea micu?ului Hans Castorp.benul cu borul îndoit într-un fel neobi?nuit. uitase moartea. chiar foarte familiare ?i. la fel ca în celelalte dou? ocazii precedente. moart? subit. în cele tre i sau patru luni dup? decesul tat?lui. era pentru a treia oara cînd. de?i d?duse impresia ca în sinea lui nu se acomodase decît destul de greu cu via?a vremurilor actuale. De aceea încuviin?? din toata inima ca bunicul sa se înf??i?eze în autenticitatea ?i p erfec?iunea sa somptuoas? în ziua cînd trebui sa-?i ia r?mas bun de la el. iar între mîinile pe jum?tate acoperite de MUNTELE VRÂJIT 33 dantela. Topite ?i turnate în cuvinte. putea s? se rezume Ia faptul c? bunicul fusese în mod solem n eliberat de îndeplinirea interimatului ?i se întorsese definitiv la forma lui aute un rezultat pe care trebuia sâ-l aprobi. cît ?i prin plec?rile ?i sosirile doctorului. Hans Lorenz Castorp era întins în co?ciug. aproximativ în u' urm?tor. dar. acum îns? î?i amintea de ea. cu toate c? ntic?. luptase mult ? vreme ?i cu înver?unare. manifestase în fa?a acestor sicrie o anumit? indiferen? ? copil?reasca ?i mai degrab? aten?ie pentru lucrurile din afar?. atît de armonizat? cu el bâtrînul Fiete plîngea ?i-?i leg?na capul fara încetare ?i cu toate c? însu?i H?ns C?stor p plîngea. un ca lm mai mare decît de obicei. Mo artea era de o esen?a pioasa. dup? ace ea îns?. ca ?i Ia aceea a tat?lui. fara sa po?i ?ti bine dac? era un înving?tor sau un învins. La începutul bolii. datorate emo?iei sa u molipsirii de la plînsul altuia. ?i iat?-l ca st?tea întins pe catafalc . nicidecum la bunul plac al nervilor. or icum. provenind. în mijlocul coroa nelor rezemate ?i raspîndite de jur-împrejur. ci dimpotriv?. ?i de o frumuse?e trist?. care. se desf??urase în cea mai mare parte noaptea. foarte material?. într-o realitate superioara. tot astfel ?i cu poalele lungi ?le redingotei cu pliuri. din spirit. pu?ina vreme dup? mam?. tocmai cu acest prilej. semnificativ?. Fusese cu totul cru?at de priveli?tea luptei care. Scena se petrecea în salon. în ochii micului Hans C?storp. p?l?ria mare de fetru din portret. Hans Castorp îl v?zuse pe bunicul sau de mai multe ori. tunic? brodat? ?i tivit? cu b lan?. simultane ?i P?trunz?toare în ciud??enia lor farâ asem?nare. ?i o sim?ise cel mult prin mijlocirea atmosferei de îngrijorare ce domnea în cas?. în acela?i salon în care au luat masa atît de des. cu care se confrunta acum în salon. l-a v?zut de asemenea întins acolo. unul în fa?a celuila lt.

lucioasa ?i asem?n?toare cu o brînz? uscata. în m?rimea naturala a unui om viu. la gîndul c? bunicul î?i luase pentru totdeauna chipul sau definitiv ?i adev?ra t. ca ?i cum nu trebuia ?i nici nu vo ia sa ?tie ce c?uta ea acolo . destul de pu?in trist atît de pu?in trist cît sînt lucrurile ce priv esc trupul ?i numai pe el. ce fusese împuternicit ca tutore. dup? cît se p ?rea. rosti predica de pomenire . lung ?ir de tr?suri. toate împreun? ?i. aveau drept scop s? ascund? cealalt? fa?? a mor?ii. Micul Hans Castorp iscodea atent aceasta substan?? de ceara galben?. un unchi din partea r?posatei mame a lui Hans. în apropierea crucifixului de filde?. cantitatea de flori . ci ca o p? pu?? de cear? în m?rime natural?. d up? un zbor leg?nat. în ciuda sentimentelor d . mo?tenirea lui Hans Castorp.impori ?i export". Cel care z?cea aco lo sau mai precis. trupeasc?. nu mai ar?ta la înf??i?are ca bunicul. spre ru?inea lui. ci mai degrab ? pu?in c?m necuviincioas?. ci un înveli? care. în special tuberozele râspîndite pretutindeni. ?i despre starea moral? a lui Hans Castorp N-a fost spre nenorocul sau. James ?i Peter. Deoarece consulul Tienappel. î?i MUNTELE VR?JIT 35 relu? brusc locul pe degetele bunicului. ?i înc? mult m?i limpede . ca sa-?i i a r?mas bun de Ia ?eful de alt?dat? al casei Castorp & fiul". ?i realiz a vreo Patru sute de mii de m?rci în bani lichizi. O musca tocmai se a?eza pe fruntea încremenit? ?i începu sâ-?i plimbe t romp? în sus ?i în jos. se îns?rc ina cu lichidarea succesiunii casei Castorp & fiul . sensul exact ?i binef?c ?tor. din care era f?cut tr upul mortului. nici sub raportul ap?r?rii celorlalte interese ale sale. iscodea chipul ?i mîinile buniculu i de alt?dat?.iar atitudinea asta sfioasa provenea. pe deasupra . dup? aceea. de la biserica Arhan ghelul Mihail. scoase imobilele la vînzare. Acestei alte naturi a mor?ii i se datora faptul c?. despre care nu ?tia în c? nimic. Toate aceste preg?tiri î?i g?seau. salonul se umplu de lume. ?i ca parfumul tuberozelo r a?ezate pe mîini avea ca scop. s-o în?bu?e. c?ci locui de acum înainte la consulul Tienappel. ocolit de to?i. numai cu b?trînul Fiete. pe care moartea o substituise f?pturii sale ?i c ?reia i se aduceau toate aceste pioase ?i somptuoase onoruri. care nu era nici frumoas?. Hans Castorp avu credin?a câ respir?. îi reamintea de un coleg de ?coala lovit de o bo al? sup?r?toare ?i. numai din materie. prin mânun-chiurile de frunze de palmier ca re. ramase cîteva clipe în fa?a sicriului deschis. ceea ce z?cea acolo nu mai era. m?car c? nu ?i-o m?rturisea cu glas tare . ?i prin cele doua sfe?nice puse de o parte ?i de alta. o goni cu b?gare de seama. ?i cu ceilal?i doi un chi. de o esen?? de calitate inferioar?. nu era de cear?. binecuvîntînd în picioare la capatîiul co?ciugului. veni înmo rmîntarea. la drept vorbind. Pe care consulul Tienappel le plasa în valori sigure. care c?p?taser? ?i ele în aceast? împrejurare un caract er religios. în tr?sura ce mergea prima dintr-un lung. ci alc?tuit din propr ia sa materie. iar pastorul Bugenhagen. a doua oar? cu unchiu-mare Tienappel. mai ales. în aparen?a. din faptul ca bunicul nu mai era decît un trup ?i nimic altceva. Dar. de asemenea. în urma dricului. administra mo?tenirea lamiliei Castorp. cum se ?tie. nici cu adev?rat trista. prin urmare. în vr eme ce se petrecea aceast? scen?. f?r? s? reu?easc? de a ltfel. iar Hans Castorp sc himb? imediat dup? aceea ?i casa ?i pe cei din preajm? pentru a doua oar? în scurt a sa via?a.a?a cum micul Hans Castorp nu încetase sa observe. B?trînul Fiete. emana?ia u?oar? îns? atît de ciudat de st?ruitoare. prin Mîntuitorul Iui Tho rwaldsen. or tocmai în asta consta ceea ce era necuviincios ?i. bunicul însu?i. ce-o cunoscuse cu a lt prilej care. acela?i care-l botezase pe Hans Castorp. purtînd la gît gulera?ul spaniol. ferindu-se s? ating? fruntea. ?i apoi. ?i nu-i lipsi nimic: nici în ceea ce prive?te persoan a.a defunctului. prin crucifixul dintre degetele bunicului de odinioar?. îmbr?ca?i de s?rb?toare. prin bog??ia florilor. vorbi foarte prietene?te cu micul Hans Cas torp ?i atunci lua sfîr?it ?i aceast? parte a existen?ei sale. printre altele. re?inînd. bunicul p?rea atît de str?in ?i ca. simbolizeaz? pacea cereasca. decedat. mai limped e decît pînâ acum. ?i pentru a treia oar? atunci cînd un grup de lucr?tori din po rt. în fa?a cadavrului st?tu de mai multe ori: o dat? singur. cu o posomorîre stingherita pe chip. Hans C?storp o ?tia bine. în ciuda risipei ?i persisten?ei lor. din aceast? cauz?. îns? musc?. negustorul de vinuri. spre a te face s-o ui?i sau s? te împiedice de a deveni con?tient de ea. Dup? aceea. La familia Tienappel.

în ade v?r. printre m irosurile r?spîndite de apa. baloturi. cînd consulul Tienappel oferea dineuri ?i tot ea a f ost aceea care. ?i se sim?i. de u?oare dureri de cap. fiind socotit ca mo?tenitor al firm ei. vedea pe cheiurile portului macara le enorme. butoa ie. înd?r?tul ochelari lor cu rame de aur. c?-?i ocupa locul într-un mo d str?lucit ?i. c?rbune ?i catran. butelii pîntecoase de sticl? în vagoane de cale ferata ?i în antrepozite. Peter ?i James. dup? cîte afla. în nop?ile de vara. adesea. ?ipari. în general. un destoinic juc?tor de tenis ?i bun vîsla?. crescu în mantaua galbena de c auciuc. firea neastîmparata a lui Hans Castorp ?i d?du rezultate satisf?c? toare. dar era suficient sa arunci o singura privire asupra blondei sale corectitudini. cu un nas borcanat. cu o voce monoton? ?i un u?or accent no rdic ?i nu numai cînd vorbea. cu fa?a s pre o paji?te unde nu era îng?duit? nici cea mai mica buruiana ?i c?tre aleile de trandafiri ce m?rgineau fluviul. de marinar. 36 THOMAS MANN Casa Tienappel era a?ezat? în fundul unei gr?dini pe drumul Harvestehud. golite ?i încremenite în greutatea lor monstruoasa ?i n?p?dite de o droaie de pitici muncind s a r?zuiasc?. la amiaza. Vedea ne gustori cu mantale galbene de cauciuc. cuminte. inteligen?a ?i for?a giganticilor elefan?i domesti ci?i descarcînd din pîntecele vapoarelor ancorate tone de saci. în privin?a asta. pleca în fiecare diminea?? pe jos la biiou. cum se exprima unchiul Tienappel. ce imitau calinul. intrate la r eparat. sa i se dea un pahar mare de bere po rter. l?zi. care purta la încheieturile rotunde ale mîinilor volane de dantela scrobita. era deci suficient sa arunci doar o pr ivire pentru ca nimeni sa nu poat? pune la îndoiala ca tînarul Hans Castorp era prod usul nefalsificat ?i onest al acestui painînt b??tina?. de asemenea. dup? cum se ?tie. sub acop . prin a suferi de o u?oara anemie. în loc sa mînuiasc? vîsla. ?i purta la degetul mic un diamant cu focuri scînteietoare. îngr?m?dite în depozite. dup? tipar str?vechi. re var-sîndu-se. foarte bine dispus. Vedea furnicarul ?antierelor (?i acesta era domeniul ce avea sa-l intereseze mai tîrziu în mod deosebit). o barba c?runta. încuviin?înd ?i savurînd atm osfera umed? a marelui ora? maritim. înc epu. piept de gîsca ?i tomato catsup la rosbif. n-ar fi st al nici o clipa la îndoiala. care. daca l-ai fi întrebat chiar pe el însu?i.e rudenie. în contul sau. cu ochii bulbuca?i. era s?n?tos ?i normal. crabi ? i somoni. aceasta atmosfera de comer? mondial ?i de p rosperitate. în mod v?dit. este o b?utura înt?ritoare ?i c?reia sus-numitul doc tor îi atribuia o influen?a binef?c?toare asupra sîngelui. cînd se întorcea de la ?coala. b?utur? care potoli. dintre care primul era marinar ?i venea rar pe acas?. iar al doilea lucra în comer?ul p?rintesc de vinuri. pe apa sclipitoare ?i multicolor a. prefera sa stea. blînd. la fel cu aceea pe care o purta ?i el. Altfel îns?. So?ia îi murise de mult. De multa vreme casa era condusa de Schalleen. iar doctorul Heidekind prescr ise ca la dejun. f?r? caren? ?i elice. c?ci suferea. Hans Castorp crescu pe o vreme urîta. c?tre bursa unde. pe vînt ?i cea?a. proptite cu bîrne de grosimea unor copaci. Avea doi f ii. iar cînd îl auzeai vorbind. ?i se întorcea tot pe jos c?tre ora cinci seara. Respira cu o adinca mul?umire. cu capul modeMUNTELE VR?JIT 37 lat fin. ce-i drept. combatînd înclina?ia sa spre vis?torie". de un albastru sp?l?cit. fiica unui giuvaiergiu din Alt ona. Ave a grija ca dejunul ?i cina sa fie înzestrate din bel?ug cu preparate reci. ?inu loc de mama micu?ului Hans Castorp. Era un b?rbat impozant. cu toate c?. se juca stra?nic. care fusese aerul datator de via?a al p?rin?ilor sai. ?i se întîm pla adesea ca unul sau altul sa fac? la repezeala o invita?ie la un mare dineu p entru a-?i salva creditul. îmbr?cat cu cele mai bune po stavuri engleze?ti. Cu n?rile p?t runse de aromele tari ale m?rfurilor din colonii. înalte cît ni?te turnuri. adi c? acel obicei de a râmîne cu gura c?scata ?i fara nici un gînd serios. printre care pluteau lebede. ?i mai vedea. un comision de doi la sut?. dup? care în casa Tienappe l se lua prînzul cu tot fastul. vedea trupurile de mamu?i ale t ransatlanticelor purtate prin Asia ?i Africa. daca se poate spune astfel. la fiecare trimestru. prin care se exprima o îngîmfare mo?tenit? incon?tien t? sub forma unei oarecare ncpasari seci. în fa?a unui pahar cu b?utura aleasa. era foarte atenta la chelnerii angaja?i ocazional. Consulul. cît se pricepu mai bine. sa asculte muzica ?i sa priveasc ? b?rcile luminate. cu toate ca avea o tr?sura frumoasa. pe terasa barcagiului de pe Uhlenhorst. s? cioc?neasc? ?i sa vopseasc?.

pe care ?i-o procura c u pl?cere pe sub mînâ. am facut-o numai din motive ce nu au nic i o leg?tur? cu inteligen?a sau cu modesta sa persoan?. Mîinile. f?r? sa MUNTELE VR?JIT 39 f avut nevoie de un efort nem?surat de mare. cînd Hans Castorp plec? la st udii în alte p?r?i. efort pe care. duminica. nic?ieri în Germania nu se c?lca bine) ?i o cut? cît de mica la vreuna din man?etele frumoaselor sale c?m??i colorate l-ar fi indispus foarte tare. o mar c? savuroas? din Bremen. mai cu seama c?-i pl?cea sa tr?iasc? bine. servindu-se de tacîmurile speciale. Omul izola t poate s?-?i imagineze tot soiul de n?zuin?e personale. tragînd cu pofta un fum a'n ?igara de foi. cu sigu-ant? n-ar fi fost dispus sâ-l fac? nicicînd ?i pentru nimic în lume: mai pu?in de team? sa nu-?i c ??uneze vreun r?u. scopuri. vedea inginerii cu planurile ?i carnetele în mîn?. cît din lipsa unui motiv care sâ-l hot?rasc? sau. rînduitâ în sertarele dulapului s?u. s?-?i scoat? burta înainte. prin mijloace nu prea legale. în afar? de H?mburg. Omul. ?i ar fi mîncat în sil? untul dâcâ i s-?r fi prezentat într-o singura bucat?. Hans Castorp î?i ?inea provizia de tutun la ad?post de influen?a v?t?m?toare a cal oriferului. 38 THOMAS MANN Purta u?or pe umeri ?i nu f?r? demnitate înalta civiliza?ie pe care clasa conduc?t oare a acestei democra?ii or??ene?ti de negustori o transmitea copiilor ei. ceea ce nu d?dea impresia de vigoare. la pavilionul lui Alster. numit? M?ria Mancini. Rufâria. de care suferise deseori. pentru a-l caracteriza. iar al doilea ?igareta ruseasca. consumînd o bucata b una de biftec cu sl?nina. dinco lo de persoana lui. carnea trandafirie din picioarele unui homar.ce ?i firave. ?i chiar d ac? ar privi bazele generale ?i impersonale aie existen?ei sale ca pe ceva dat. cînd st?tea sau mergea. ca individ. la aceea a timpului ?i a contemporanilor. iar din?ii. n?dejdi. f?r? sa-i fie de o forma deosebit de aristocratica. purtau un inel format dintr-u n lan? gros presat. c?ci ?i el sim?e a. con?tient sau incon?tient. iar coatele îi atingeau u?o r ?oldurile în timp ce diseca vreo bucat? de pui sau scotea cu îndemînare. ?i a c?rei otrav? aromat? se unea într-un chip atît de pl?cut cu cea a cafelei. absen?a unui atare motiv. Mintea lui r?spundea la cerin?ele gimnaziului real. însâ la mas? ?inuta îi era f?r? cusur. bunul Hans Castorp este totu?i posibil s?-?i simt? starea sufleteasca influen?at? nedeslu?it de cusururile acestor baze. în pivni?a. Era t otdeauna îmb?iat ca un prunc ?i se îmbr?ca la croitorul care se bucura de încrederea t inerilor din cercul lui. Dup? cum se vede. a unui motiv presant. Avea obiceiul. avînd încli ie spre bucuriile stra?nice ale vie?ii. impresii ce se transformau oarecum într-o ma rc bucurie cînd i se întîmpla s? ia o gustare. era îngrijit? cu credin?? de Schalleen. era întocmai ca un sugaci ce se ias? în voie la sînuî Matern. de platin? ?i inelul cu sigilii mo?tenit de la bunicul s?u. apoi. Cu bustul drept. si tocmai de aceea nu-l socotim mediocru. C?ci în asemenea împrejur?ri era auten tic. continua cu regularitate s?-?i trimit? acas? rufele la sp?lat ?i c?lcat (c?ci p?rerea lui era ca. O fuma înaintea trabucului. în adev?r. nici un imbecil. aveau pielea fraged? ?i îngrijit?. înal?îndu-se schelete de vapoare în co nstruc?ie. c?ruia sîntem sili?i s?-i acordam o oarecare importan??. despre care va fi vorba ?i mai tîrz iu. am ocolit cuvîntul mediocru". ne d?m silin?a sa relatam tot ce ne poate folosi în leg?tur? cu el. siluete familiare lui Hans Castorp de pe cînd era mic copil ?i care nu-i tr ezeau decît impresii pl?cute ?i intime. nu aranjat în form? de melci. dînd instruc?iuni lucr?to rilor. un pahar de orto vechi ?i. într-o cea?a fumurie. erau plomba?i cu aur. ?i daca. s? se lase pe spate în je?. cu monograme lucrate cu migala. mai bine spus. unde cobora în fiecare diminea?? ca s?-?i umple port?igaretu l cu por?ia zilnic?. f iresc. tr?ie?te nu numai via?a sa personala. Primul lucr u de care avea nevoie la sfîr?itul mesei era lighena?ul cu ap? parfumat? pentru sp? lat degetele. cu James Tienappel sau cu varul sau Ziemssen . da. cam slabi.eri?urile unor hale uria?e. dar îl judec?m fara exagerare ?i nu-l facem nici mai bun. persp . nev?muit?. ci particip? de asemenea . se întorcea spre vecinul cu care vorbea (în?eleg?tor ?i cam anost). deci numai din respect p entru destinul s?u. c?ci în ciuda înf??i??rii sale a ne.Joachim lemssen . nici mai r?u deeît era în realitate. Hans Castorp nu era un geniu. pentru ca astfel sa ramîna departe de gîndul de-a formula vreo critic? asupra lor a?a cum f?cea. oarecum.

la lansarea noului vapor po?tal cu elice dubla Hansa". el opune o t?cere g?unoas?. Dar. de la firma . desigur. semnalam c? fusese silit s? repete uneori cîte o clas?. c?ci era departe de a ?ti. Ceea ce-?i apar?ine este bine plasat ?i-?i va aduce un ven it sigur. acest lucru fu hotarît (c?ci ar fi pr ea mult daca am afirma ca el însu?i ar fi decis). pe bun? dreptate. Hans Castorp dorea s? prelungeasc? o stare de lucruri provizorie ?i neho tarîta.. ?i d ac? ar intra Ia el I-ar avea în vedere. . iar cînd î?i termina agiul militar se decise sâ-?i continue studiile . afara doar dac a ar fi vorba de o suma de cel pu?in de o suta de ori mai mare decît ai tu. avu dreptul sa asiste. dintr-un Ioc rez ervat. Cît prive?te activitatea de ?colar.Tunder & Wilms". iar da ca rîvne?ti sa fii cineva în ora? ?i sa tr?ie?ti cum e?ti obi?nuit. nu era. cor?bii cu pînze ?i cinci catarge. sau de o vitalitate foarte robust?. este necesar? o singur?tate morala ?i o fire directa atît de rar? ?i de o esen?? de-a dreptul eroic?. Dar. dar pîn? la sfîr?it formulata tr-un chip oarecare . Hans Castorp nu a?tepta sa i se spun? a doua oar? ?i se interesa de o profesiune menita a-i îng?dui sa însemne ceva în fa?a lui însu?i ?i în fa?a oamenilor. socotind c? în felul acesta va cî?tiga timp ca sa gîndeasc a la ceea ce ar dori s? devin?. la drept  40 THOMAS MANN vorbind. de?i într-un în?eles dintre cele mai vrednice de cinste. Ca s? fii preg?tit pentru a face un efort care le întrece pe toate ?i dep??e?te m?sura a ceea ce se în f?ptuie?te în mod obi?nuit. îi spuse consulului Tienappel. cînd î?i alesese burgheza profesiune ce avea s-o practice. Avem în vedere aici nu numai ?inuta interioar? a tînârului din timpul ?colii. atun ci aceasta situa?ie va paraliza.mai aies ca. în definitiv. încît cineva îi spuse consulului Tienappel ca lucrarea dovedea talent ?i ca Hans Castorp ar putea deveni un bun pictor de peisaje marine apreciere pe care consulul putu cu toat? lini?tea s-o repete pupilului s?u. î?i d?du seama ca ar fi putut tot atît de bine s-o apuce pe alta cale. a va porului zvelt. umpluse paginile caietelor de noti?e cu desene rep rezentînd cutere pesc?re?ti.ective. adic? va ramîne firmei. dar cînd. în sfîr?it. nici alta. ca. cuprinzînd-o ?i pe cea fizica ?i organic? a individului.asupra sensului suprem mai mult decît personal ?i necondi?ion at al oric?rui efort ?i al oric?rei activit??i. impersonalul din juru-i. ci chiar ?i din anii ce au urmat. ?i cînd la întrebarea pus? con?tient sau incon?tient. Chiar de pe cînd era un b?ie?a?. un oare care talent lipsit de pasiune pentru matematici. ar fi o idee minunata. urbanitatea purt?rilor ?i. Numai ca azi nu e prea pl?cut sa tr?ie?ti din venituri. cu care se obi?nuise. anume ca prinsese un gust nebun pentru vapoare. ostenelile unui om înzestrat cu caracter. originea sa. ?i cînd se hot rî sa aleag? asta a fost la îndemnul bâtrînului Wilms. c?ci Hans Castor p se margini sa rîda din toata inima ?i nici o clipa nu d?du urmare unor asemenea extravagan?e ?i idei bune pentru un coate-goale. f?cu m?re caz de profesiunea s?. ca re. construit de ?antie rele navale Blohm & Voss". îi spunea cîteodata unchiul Tienappel. lucrul asta sa-?i intre bine în cap. oricum. de ceva era sigur. f?cu o acuarela reu?ita ?i exacta pîna în am?nun?ime.N-ai o avere prea mare. vase pentru transpor tat legume. în ciuda zbaterilor sale. într-o sîmbata seara. ba nici chiar în ultima clasa de liceu habar n-avea. Cea mai mare parte a averii mele va reveni într-o zi lui James ?i Peter. din care î?i trage impulsul pentru eforturi mai mari ?i pentru activitatea sa. dezorientat din temelii ?i f?r? ie? ire. timpul însu?i se dov ede?te a fi lipsit de speran?e ?i de ?eluri. Hans Ca storp n-avea nici una. atunci trebuie s a cau?i sa cî?tigi bini?or. tablou pe care consulul Tienappel îl atîrna în biroul sau personal. iar cînd. î?i d?du seama ca va fi o MUNTELE VR?JIT 41 . deo arece verdele sticlos ?i transparent al marii furtunoase era realizat cu atîta dra goste ?i îndemînare. I-ar îndruma ei bine. decît un om med iocru. orice s-ar zice. f?r? ca timpul sa fie în stare sa dea r?spunsul la întreba rea: pentru ce?. b?ie?a?. în sfîr?it. iar influen?a aceasta se va întinde dincolo chiar de partea sufletesc-m orala. îl ajutar? s? treac? aceste etape . iar Pe ter va primi o renta. ?i cînd. cînd se hot?rî sa aleag?. la whist. a?adar. c? Hans Castorp ar trebui sa studieze construc?iile navale. la cincisprezece ani.

gîndea Hans Ca storp cu un pic de disprei. 42 THOMAS MANN J Cît prive?te serviciul militar. Respectul sau pentru munc? era oarecum re ligios ?i. despre a?a ceva nu putea fi vorba. nu jalonat de piedici pe care trebuia s? le înving? scrî?nind din din?i. cu o musta?a mica d e un blond-ro?cat. avînd aceasta convingere. timpul ce s-ar fi întins liber în fa?a lui. oamenii care se o cupau de treburile publice ?i ace?tia constituie majoritatea într-un ora? care se conduce singur a?adar. sa-l fi au zit pe consulul Tienappel spunînd în treac?t ca tînarul Castorp ar resim?i obliga?ia d e-a purta arma ca pe-o greutate ce l-ar stînjeni în continuarea studiilor universita re începute in alt ora?. Cînd venea acas? în vacan?a. de a face umbrele cu tu? ?i de a reprezenta sec?iunile longitudinale c u ajutorul unor linii colorate care sa indice materialul. este fn tr-adevar capabila sa influen?eze organismul omului. ?i. n-a fost g?sit apt. nimic nu se dovedea a fi mai demn de respect. c?ci în afara de munca. a?a cum crezi într-o valoare absol uta. pentru lini?tea lui personala. Deci. cum putea Hans Castorp sa nu respecte munco? Atitudinea aceasta ar fi fost împotriva firii. în orice caz. C?ci avea cel mai mare respect pentru munca. ar fi putut sa cread? în munca. doctorul Eberding. Ne reîntoarcem în acest moment la unele considera?ii la care am f?cut aluzie mai sus . va legifera . întîmpina dificult??i. capacitatea magaziilor d e provizii ?i metacentrul navelor. unde nici el însu?i nu vedea limpede. a?a ca avea sa vina ?i vremea cînd urmau sa ?in? seama de pe rsoana lui ca de un factor politic. într-un principiu ce r?spunde de sine însu?i ?i ca. Desenele sal e tehnice. întrebîndu-se ce rol oficial va juca într-o zi tînarul Castorp. O munca încordata îi a?î?a nervii. Adîncului fiin?ei sale îi repugna militana ?i reu?i s-o îndep?rteze. C?ci nu ne socotim deloc a fi ap?r?torii Iui Hans Castorp ?i m?rturisim chiar b?nuiala ca munca îi stingherea via?a ?i pa?nica pl?cere ce i-o d?deau ?ig?rile de foi M?ria Mancini. care venea des în vila de pe strada Harvestehud. dar ?i deosebit de importanta si m?re a?a ?i. ?i la care nu vrem s? r?spundem pe scurt. în definitiv. dup? cît î?i d?dea seama. chiar ?i în afara de Hamburg. de? i pe el munca îl cam obosea. Avea în urma sa o tradi?ie. adesea. rezolvata. liniile de plutire ?i sec?iunile longitudinale nu erau chiar atît de bune ca tabloul pitoresc cu Hansa" în plina mare. Mintea lui. îns? Hans Castorp îi întrecea pe cei mai mul?i dintre colegii sai de îndat ? ce era vorba de-a fixa o imagine abstracta într-o reprezentare mai accesibila si m?urilor. îl obosea repede ?i r cuno?tea f??i? ca. ?i trupul . de?i. Ia urma urmei.ar fi fost mai înclinate c? tre munca ?i mai rezistente la munca. dup? cîte se p ?rea. care ?in ea cu tot dinadinsul sa se fac? ofi?er. concet??enii îl priveau iscoditori ?i curio?i. De altfel Joachim Ziemssen. anume aceea de-a ?ti daca-i pl?cea. foarte bine îmbr?cat. datorat? timpului. grafostatica ?i proiectoare. îi pl?cea mai mult timpul liber. daca în adîncul sufletului.mai întîi spiritul ?i apoi. Va fi atunci alegator sau ales. încadrata de chipul somnoros de tînar patrician. obiceiul tihnit al dejunului cu bere neagra se popula cu geom etrie analitica ?i calcule diferen?iale. mecanica. stabilitatea. c alcula deplas?rile înc?rcate ?i neîncar-cate. Chiar împrejur ?rile trebuiau s?-i înf??i?eze munca drept un fapt vrednic de respect în cel mai înalt grad. s-a r fi lini?tit? Deci se ive?te din nou întrebarea daca era mediocru sau mai mult decît mediocru. prin el. Dar exista o alta într ebare. care lucra încet ?i potolit mai ales ca Hans Castorp p?stra. numai c?. nu avea pieptul prea zdrav?n. numele îi er a vechi ?i fara pata. Trebuie oare sa presupunem ca atît trupul cît ?i spiri tul sau . De asemenea este posibil ca medicul de stat-maj or. întrucît nu i se potrivea. anume la presupunerea ca alterarea vie?ii personale.munca teribil de complicata ?i obositoare. nepotul vitreg al r?posatei sale mame. mult mai preferabil? decît aceea a varului sau Joachim Ziemssen. foarte elegant. ?i tocmai din cauza as ta i s-ar potrivi mai bine o profesiune în aer liber care nu-i cerea nici o încordar e ?i nici un efort intelectual. Aceasta contrazicere în atitudinea sa cu privire la munca se cer ea. de o natur? indiscutabila. timpul asupra c?ru ia nu ap?sa nici una din greut??ile de plumb ale unei munci trudnice. ea fi ind porunca timpului ?i tot ea se afirma ca principiul prin care te puteai impun e sau prin care te v?deai nedestoinic. planurile reprezentînd suprastructurile vapoarelor. cu perspectiva unor posturi de r?spundere foarte însemnate.

posibil ca Hans Castorp sa se al?ture radi calilor. el. ca inginer voluntar. ca un american. cîteva semestre. Foarte bine. dintr-o comisie financiara sau poate de arhitectur?. avea în urma sa patru semestre de studii la ?coala polite hnica din Danzig. sa se afirme ca un om care merge drept la ?int?. ci într-un fel cu totul sup?r?tor. credea c? ?tie totul mai b ine decît al?ii sau era gata sa se sprijine pe cei dm opozi?ie? în ochii s?i alba?tr i. Deci. c?ci tocmai ajunsese apro ape de înf?ptuirea n?zuin?elor. într-adevar. Doctorul Hei dekind îl mustra de fiecare data cînd î! intîlnea ?i-i cerea st?ruitor sa schimbe în mod f undamental aerul. Dar. un om al comer?ului mondial ?i al tehnicii. încît întorcîndu-se acas? î?i d?du seama ca e mult mai obosit ca de obicei. în sînge harul de-a judeca. Era în pragul vîrstei de dou?zeci ?i trei de ani cînd întreprinse c?l?toria în cursul c?re ia l-am întîlnit. un eleMUNTELE VR?JIT 43 ment conservator? Era cu putin?a. va fa ce parte dintr-un consiliu de administra?ie. drumul sau lua pentru înce put urm?toarea întors?tura: In vederea examenului de absolvire. ajuns în acest punct.?i va lua parte în exerci?iul func?iunii sale onorifice la grijile stapînirii. Suferise dintot-deauna de un u?or guturai. ?i alte patru semestre pe care le trecuse la ?colile tehnice s uperioare de la Braunschweig ?i Karlsruhe. luase de curînd. Aparen?ele puteau fi în?el?toare. Era posibil oare sa-i semene atît. atunci pe timpul acestei veri drumurile lor se despart. întrucît avea nevoie de o presiune atmosferica mai potrivita.Berghof" (medic-?ef: doctorul Behrens. îi spusese el. daca binevoie?te sa-l consulte. nu boln av ca Hans Castorp. dar era v?dit c? avea în cea mai mare m?sura aerul pe care n-ar fi trebuit sa-I aib? pentru ca democra?ii sa se simt? îndrept?? i?i sa se bizuie pe el. nelegat de nimic. glasul sau va fi ascultat ?i luat în seama al?turi de al altora. asemenea preaîn?elep?ilor p?rin?i ai ora?ului în fa?a c? rora garda dubla de la prim?rie d?dea onorul cu arma. Pe atunci. Purta. daca îna . De altfel. c?ci nici cu patru cai n-ar putea cineva sa-l smulg? pentru auce la munte. placîndu-i sa rup?. primul examen de absolvir e. era inginer. fara nici o considera?ie. cu t iadi?iile vechi transmise cu demnitate ?i sa arunce statul în viitoarea unor exper ien?e în care sa-?i frînga gîtul . C?ci. ?i fa ra nimic sacru. un viitor constructor de vapoare. nu puteai citi nici un r?spuns la toate ace ste întreb?ri puse de concet??enii curio?i ?i fara îndoiala ca nici el însu?i n-ar fi ?tiut sa explice. spusese consulul Tienappel nepotului ?i pupilului sau. dup? cum scria în c?r?ile sale po?tale. dar destul de onorabil. sa petreac? vreo citeva saptamîni în creierul mun?ilor. a?adar.dar tot atît de bine î?i puteai închipui ca va fi preoeu nt de dezvoltarea prev?z?toare a condi?iilor de via?a date ?i fire?ti. Era o propunere foarte fireasca. mereu av ea febra ?i iat? ca. spre marea lui durere ?i dezn?dejde. Dac? vrea. ca un evreu. altfel î?i r isca s?n?tatea. un distrug?tor al vech ilor edificii ?i al frumoaselor priveli?ti. Hans Castorp. trebuise sa înve?e din greu ?i cu perseveren?a . fara distinc?ii deoseb ite ?i fara surle ?i trimbi?e. dup? dorin?a alor sai. Joachim Ziemssen era bolnav. oa re. lata îns? ca se g?sea de cinci luni la sanatoriul interna?ional . ?i aceasta stare fusese pri lej de mare spaima în familie. scuipase sînge. De data aceasta. Studiase dreptul. la urma urmelor. încît se v?zuse silit sa plece foar te iute la Davos. Era. dar ?i contrariul putea fi adev?rat. msa dac? a?a stau lucrurile.. ca sa-?i fac? pe ?antier stagiul de practica. sa-i fac? o vizita lui Joachim Ziemssen. ?i se preg?tea s? intre la Tunder & Wilms". nu mai este suficient cel de la Norderney sau Wykout Pohr ?i. într-o buna zi. iar asem?narea cu bunicul sau î?i sarea în ochi. aceasta pagina înc? nescrisa. se prezentase l a ?coala militar? ?i tocmai fusese primit. dar cedînd unui impuls de neînvins î?i schimbase brusc direc?ia. Hans Castorp n-are decît s? plece singur în creierul mun? ilor. încît sa ajung? o frîn?. consilier auli c) ?i se plictisea de moarte. Erai îndrept??it s? te întrebi la ce partid politic va adera tînarul Castorp într-o buna zi. sub sprînccnele de un blond-ro?cat. atunci îi da sfatul ca înainte de-a începe lucrul pe ?antierele de construc?ii. o asemenea regiune nici nu î-ar conveni J 44 THOMAS MANN consulului.

Dar aproape în ace la?i timp mai înregistra ?i altceva. cu capul plecat într-o par te. adic? îl lini?tea profund . dar oricum destul de proasp?t pentru o zi no ua. f?r? s? par? ca-?i da seama. ?i cu fruntea br?zdata de zbîrcituri. încît avu tim p berechet sa-?i vad? cu metic jiozitate de tabieturile sale matinale. ? i era un spectacol straniu sa consta?i c? femeia aceea palid? ?i îmbr?cat? în negru. se sucea ?i se întorcea f?r? încetare de-a lungul c?r?rilor. Pleca pentru trei saptamîni. Ultimele zile ale lui iulie. satul alb scînteia în fundul van. sub care spînzurau ni?te pungi moi. Cînd se hot?rî sa plece. pe care-l v?zuse odat?. împrejmuit?. constînd din despacheta tul ?i aranjatul lucrurilor. O teras? acope rit? cu tabl?. fara îndoiala tot din acela?i hotel de unde asear? se auzise ?i concertul. Nu se sim?ea chiar perfect odihnit. verde ?i alb. straturi cu flori ?i o pe?ter? artificial?. îl 46 THOMAS MANN 1 ame?ea ?i-l predispunea la somnolen?? ascult? mul?umit. o doamn? mai în vîrst?. cu ochii negri ce se mi?cau în sus ?i în jos. ?i clatin? din cap surîzînd cu îng?duin?a fa?a de atîtea stupidit??i. î?i aduse aminte de visele încîlcite avute în cu rsul nop?ii. ?arpele încol?cit pe caduce u. Ajungeau pîna la el acorduri în?bu?ite muzica religioasa. iar lîngâ ea se în?l?? un stîlp vopsit în brun-ro?cat. cu gura deschis? ?i ochii u?or înro?i?i. deoarece fusese pe ste m?sura de obosit. treaba ce avea sa fie pe placul amîndurora. îmbr?cata complet în negru. iar c ind r?zbea vreo raza de soare. marcat? de suferin?? ?i atîrnînd u?or într-o parte.perechea rus?. în indispensabili din fii d'ecosse ?i c u papuci de marochin ro?u. aproape tragic?. dar se scula mai devreme decît ar fi fost necesar. anume ni?te zg omote ce veneau din camera vecinilor din stînga . la r?d?cina unui brad falnic. cu bra?ele ?epene atîrnîndu-i înainte. albi ?i cenu?ii se îngr?m?deau peste mun ?ii mai dep?rta?i. alc?tuia gr?dina. tabieturi foarte civilizate intre caic un rol principal îl jucau vana de cauciuc precum <i hghenasul de lemn cu s?pun verde de lavanda. ?i sa împleteas c? îngrijirea trupeasca ?i cur??enia cu cealalt? preocupare. ce r?zb?tea pîna aici venind de departe. cu o gur? mare. in timp ce nori mari. ie?i pe balconul ce se întindea de-a lungul fa?adei. cu un pa s monoton ?i gr?bit. cople?i?i. Diminea?a era rece ?i înnorata. cu obrajii pudra?i. dup? cum îi explica . pe care erau a?ezate ?ezlonguri. deoarece îi producea acel a?i efect ca ?i un pahar de porter b?ut pe stomacul gol. Gen?iane mici ?i înstelate cre?teau în iarba umed? de pe coasta dealului. cu su perioritatea lini?tita a omului care se b?rbiere?te la lumina clara a ra?iunii. acolo erau poteci cu pietri?. nimic nu era mai indicat decît sa se duca sa-i ?in? tov?r? ?ie scumpului sau var. se deschidea spre miaz?zi. cu pri virea pierdut?. Tot ?tergîndu-se pe mîini. împreuna cu pamatuful . Hans Castorp se uit? la ea din înaltul balconului. dup? tactul muzi cii de mar?. Dedesubt ?erpuia drumul lucios urcînd pînâ la sanatoriu. ceva abia perceptibil auzului. in contrast cu p?dur ile întunecate de brazi care acopereau povîmi?urile. îi aminti lui Hans Castorp de portretul unei tragediene celebre. corespunzînd fiec? rei camere. purtînd un voal negru r?sucit în jurul parului c?ru nt ?i r?v??it. drumul pe care venise în ajun. Ici ?i colo se vedeau crîmpeie sau dungi de cer albastru. în gradin? se plimba o femeie. ?i i se p?ru c? aceast? vedenie trist? îi întuneca soarele dimine?ii. Pe cînd î?i trecea briciul cu mîner argintat de-a lungul obrajilor acoperi?i cu spuma parfumata. cu o meditativa comp?timire. Chipul ei ofilit de o paloare mer idional?. O parte di n platform?. Dîre de cea?a se înlindeau nemi?cate pe în?l ?imile lituralnice. cu înf??i?area îndurerata. cu genunchii îndoi?i. era chiar în toiul verii. III Posomorîre cast? Hans Castorp se temuse ca avea sa doarm? peste ora obi?nuita. în vîrful c?ruia flutura cîteodat? un drapel f ntezist.inte de-a intra la Tunder & Wilms". Hans Castorp voia sa întreprind? cît de cît ceva pe ntru propriul sau bine. ?i dup? o pauza urma un ma r?. de sp?r?it doar prin pere?i de sticla mata în compartimente separate. iar Hans Castorp care iubea muzica din tot sufletul. avînd la mijloc emblema medicinii. î?i potrivea pa?ii mari. De undeva r?zb?tea o muzica mat inala.

Prin urmare." ?i atunci Hans Castorp observa cu mirare c? îmbujorarea care-i cuprinsese adineauri obrajii nu voia s? d ispar? cu nici un chip. înc?l?at cu cizme solid lucrate. sau a?a i se p?rea. Dar din camer? se auze a înc? ?i mai bine ceea ce se petrecea de cealalt? parte a peretelui. îmbr?cat într-un costum sport. îngîna o vorb? de ocara estul de tare la adresa lor ?i f?cu gre?eala sa-?i r?coreasc? înc? o data a?a cu ap?. dar de o ieftinatate dezgust?to are! Oare dup? toate astea voi avea prilejul s?-i ?i vad pe ace?ti oameni. Aici. e o stare de lucruri greu de suportat! Construc?ie ieftina. strigîndu-l. ca s? nu aud? mai multa vreme sunetele unor fapte ?i gesturi ce i se p?reau serioase. a?a c? pu? in mai mult? cump?tare n-ar strica. Era o lupta înso?it? de chicoteli ?i gîfîieli.se Joachim -zgomote care nu se potriveau deloc cu aceast? diminea?? proasp?ta ?i limpede. Cont inua s? d?inuie ?i nu era altceva decît acea ar?i?a uscata de pe fata de care sufe rise ?i ieri. se palmuiau. e pre a de tot. sînt c?s?tori?i. Era o goan? în jurul mobilelor. a c?rei însu?ire neru?i nat? nu putea sâ-i scape multa vreme tînarului. din moment ce se g?sesc aici sau m?car unul din ei este bolnav. ce acompania u de departe scena nev?zut?. de pe balcon în camer?. se prindeau unul pe altul. toat? lumea îi zice a?a. ?i sînt totu?i bol navi. iat? c? ai petrecut prima noapte aici sus . sau gravul ?i frumosul nume de pudoare. se s?rutau ?i. ori umilitoarele denumiri de frica MUNTELE VR?JIT 47 . frazele uzate ?i melodioase ale unui cîntec la moda. a?a c? totul e în ordine. sau înc? ?i acela de sfiala mistica ori cucer-njcje _ ?i era pu?in din toate astea în atitudinea ce-o luase Hans Castorp fa?? de zgomote le venite din camera vecina. spuse el. A?a se face ca glasul îi tremura de 48 THOMAS MANN necaz cînd r?spunse varului s?u care. strîngînd buzele. cu toate c?. a(jevar sau pref?c?torie. spuse Joachim. ceea ce-i înte?i usturimea. La urma urmelor. în an umite împrejur?ri. Am avut ni?te vise cam f?r? noim?. ba chiar cut remur?toare. ci p?reau mai curînd c? o murd?resc cu o materie vîscoasâ. desigur. nu avea nici azi p?l?rie. fiindc? ceea ce prev?zuse limpede c? va urma. îns? oboseala îl împiedicase sâ-i dea vreo aten?ie. Mul?umesc. dar pe care. ?i apoi cl?direa are neajunsul c? pere?ii au urechi. pe lumina. Ca ?i ieri . la noi. ?i deodat? ro?i sub pudr?. pentru numele lui Dumnezeu. fire?te. ?i sînt sigur ca nici asear? nu s-au potolit prea curînd. întoreîndu-se s?-?i ispr?veasc ? toaleta cu mi?c?ri inten?ionat zgomotoase. pe care somnul o atenuase. cu prosopul în mînâ ?i ascul t? f?r? s? vrea. m?car ca se manifestau numai prin chicoteli. evident. cu acest Pnlej. p e bra? cu raglanul în al c?rui buzunar lateral se vedea flaconul turtit. E?ti mul?umit? Era gata de plecare. a?adar. c?ci sînt singu . de exemplu acela mai pu?in searb?d de cur??enie sufleteas c?. se mai ad?ugau acum ?i acord urile unui vals. Hans Castorp râmase în picioare. iar atunci cînd Joa chim intr? în camera. ia început. Se puteau da ?i alte nume acest ei bun?voin?e a firii. e Tous-les-deux. A. Faptul acesta nu-l dispuse în chip favorabil în Privin?a vecinilor c?s?tori?i ?i . Dar diminea?a. Nu vreau s?-mi dau prea repede p?rerea. dar care. ?i jocul fara nici o îndoial? ?inea de domeniul insti nctelor animalice. Hans Castorp î?i ad use aminte c? abia ieri sear? auzise ceva asem?n?tor. un scaun fu r?sturnat. iar fizionomia sa o exprima nrintr-o posomorîre cast? a chipului. sau p oale chiar le voi fi prezentat? Ar fi nespus de penibil. ap?ruse din n ou. avea obiceiul s? ?i-o însu?easc?. Trasni-v-ar bunul Dumnezeu! gîndi el. nu-i f?cu impresia c? ar fi un om perfect odihnit ?i bucuros s? întîmpine diminea?a. b?tuse în perete. merge. ca ?i cum n-ar fi trebui' ?i nici n-ar fi voit s? ?tie nimic din ce ea ce auzea: o expresie de pudoare care nu era deloc original?. din bun?voin? ? se sili sâ-?i dea sie?i o explica?ie nevinovata. faptul cel mai scandalos este c ? pere?ii sînt atît de sub?iri. Micul dejun Bun? ziui. la toate astea. r?spunse Hans Castorp. Cu expresia aceasta se retrase. îns?. ?i nici m?car senza?ia de fierbin?eal? care o înso?ea. ceea ce-i destul de nepl?cut. Oare cine-i femeia în negru din gr?din?? Joachim î?i d?du imediat seama despre cine vorbea v?rul sau. î?i mai spuse el enervat. tocmai se petrecu.

cu ochi ca de j?ratic.5 dintr-o data. sus. încît s e poate afirma foarte bine c? se va sfîr?i destul de repede . Toate bune . A venit în cel de al doisprezecelea ceas. aici nu e nimeni care s? priceap? spaniola. Avu impresia c? abia atunci reu?ise sa stabileasc? leg?tura cu ziua de ieri ?i. Intîlnir?. nu vorbe?te o boab? nem?e?te. cu alte cuvinte ni?te neciviliza?i. Era ner?bd? tor ?i nervos ca un tînar pe cale de a fi prezentat unor oameni necunoscu?i ?i. cînd nu st? la c?p?tîiul lor. ?i Behrens afirm? ca dac? se va mai scula înseamn? c? are mai mult noroc decît m inte.. cînd alta. ceea ce. de?i. c?ci era mai curînd palid. . iar Behrens declar? ca totul se va termina aproape c a un tifos ceea ce este groaznic pentru cei viza?i. Ma întreb. rostind nume germane ?i altele ce aveau toate soiurile de rezonan?e str?ine. declar? c?. în?elegi. Hans Castorp î?i lu? bas tonul. putem tous Ies deux sa mergem la masa. voi ?li ce semnifica?ie are asta ?i ce mutr? s? fac. vreau s?-?i spun ceva! f?cu el deodat? ?i în voce i se distingea o oarecare u?urin?? necugetat?. a?a stau lucrurile cu ea. în timp ce Joachim îi ar?ta pe coridoare cînd o u?a. 39. în schimb nu doresc cu nici un pre? s?-i cunosc ?i sînt absolut în dreptul meu d aca refuz în mod categoric s?. adaug? el. ?i de a lunei mama se plimb? cum ai vazut-o. nu vad nici un inconvenient. Dup? ce se încredin?a ca are asupra lui provizia de ?ig?ri.rele vorbe pe care le repeta mereu. aceasta din urm? ca pe un fel de sfidare. Pu?in îmi pas? dac? o s? -mi spun? tous-les-deux. de fapt. sup?rat de senza?ia limpede c? are ochii tulburi ?i fa?a îmbujorat?. pardesiul ?i p?l?ria. e o tr?vit din cap pînâ-n picioare. cu o melancolie u?or batjocoritoare. ?i stropindu-?i cu un pic de lavand? batista cu care-?i atinse fruntea . f?cînd abstiac?ie de asta.s-a generalizat. c?ci er? prea sigur de propriul s?u mod de via?a si de obiceiurile sale de om civilizat. Dar închipuie?te-?i c? abia sosit se ?i constat? c? are temp eratur?. c a sa se supun? chiar atît de u?or ?i numai pentru trei biete sâpt?mîni unor obiceiuri noi ?i str?ine apoi ie?ir? ?i coborîrâ sc?rile. iar dac? cineva i se adreseaz? nu spune decît: Tous Ies deuxl c?ci nu ?tie s? spun? altceva ?i. o temperatura destui de mare. de parca ar fi nlîns mai multa vreme ?i aveau iar??i acea scînteiere pe care i-o provocase tu?ea b?rbatului pasionat de c?l?rie. ?i atunci îl vîrâ în p at. în tr-o m?sur? oarecare. c? acum cincisprezec e zile i-â sosit cel de-al doilea fiu. sa în?eleg c? te-au stingherit? E adev?rat c? într-un fel sînt ni?te s?lbatici. Sînt oameni lipsi?i complet de bun? cre?tere ?i chiar d?câ sînt sili! s? cuiesc trei s?ptâmîni în vecin?tatea lor ?i-mi este imposibil s?-i oco50 THOMAS MANN lese. ?i fran?uze?te abia de îngîn? cîteva frînturi. Iat? îns?. de asemenea. s? se reacomodeze. asta-l privea pe el. men?ionîndu-i pe cei ce locuiau acolo. A venit aici de vreo cinci sâpt?mî i. Da. Po?i foarte bine sa ma recomanzi doamnei din gradi n?. pe cît se p?rea . Hans Castorp î?i ridica politicos p?l?ria. E mexican? ?i. în?elegi? ?i-o cer foarte insistent. s? stea lîngâ fiul ei mai mare... iar femeile erau absolut înnebunite dup? ei.Bine. are-mi va sp une ?i mie la fel cînd îi voi fi prezentat? Adic? ar fi ciudat. în a cela?i timp. daci se va ivi prilejul. iar ochii îi erau ca ?i ieri: i se p? rea ca sînt fierbin?i ?i grei. Teau s? spun c? ar f i comic ?i lugubru în acela?i timp. trecîndu-?i-o de jur-împrejurul ochilor. .de ce. iar cînd Joa chim d?dea buna ziua cuiva. spune el. este gata . vezi tu. Daca e?ti de acord. aici. ceea ce nu se petrecuse imediat dup? de ?teptare. ca ?i cel?lalt amîndoi sînt ni?te fl?c?i splendi zi. Ia care Joachim îl privi cu blînde?e ?i zîmbi ciudat.Ca s? nu uit. care se afl? într-o situa?ie absolut disperat?. care voia sâ-?i vad? fratele pentru ultima oar ? de altfel un b?iat foarte frumos.. MUNTELE VR?JIT 49 -Prin urmare. ?i-am spus-o din capul . t?cu Hans Castorp. îl întrerupse Joachim. în ceea ce îl prive?te. ?i ad?ugind mici observa?i i asupra caracterului sau gravita?ii cazurilor respective. p ?rea perfect s?n?tos. nu corespundea decît în parte adev?rului. deo camdat?. persoane care se înapoiau deja de la micul dejun. glumi el cu o senza?i e de bun? dispozi?ie exagerat?. Da r nu vreau cu nici un pre? sa intru în rela?ii cu perechea rus?. numai c? cel mic tu?ise înainte de-a urca aici.

. avînd de jur-împrejur un fe l de galerie ce aaapostea poli?e pentru farfurii ?i se deschidea prin arcade lar gi spre interiorul aranjat cu mese. El sau ea? . Sala av ea patru u?i de sticla. Era a?ezat pe partea îngusta a unei mese din mijl oc. camarazii ?i tovar??ii de destin ai lui Joachim care. în negru. în timp ce-?i l?sau haine le Ia garderoba. c?ci sînt a?eza?i foarte departe de noi. o pitic a". de un blond cenu?iu. a treia la stînga r?spunzînd în holul de Ja intrare ?i apoi aceea pe care i ntrase Hans Castorp c?ci Joachim îl condusese. fiecare pentru zece persoane. avînd în partea inferioar? clopote de sticla mat?. se gîndi el. tacîmurile zornaiau. c?rora le fu prezentat cu tot ceremonialul. spuse Joachim v?dit distrat.locului.Cred c? el. îneît ma mir ca Behrens înc? n-a intervenit. Hans Casto rp se înclina politicos ?i cu oarecare rigiditate c?tre vecinii de masa. dar pe care abia-i înregistra ca figuri. cu plafonul u?or boltit.Dar dintre cei doi care-i bolnav? întreb? Hans Castorp. unde vocile zumzaiau. cineva ridica un clopot de sticla sub care se întindea o bucata groasa de ?vai?er. Privindu-i numai chipul. cu puf pe fa?a ?i cu obrajii u?or aprin?i. m?car ca stau aici de atîta vreme. ca ?i cum ar fi vrut sa spun?: Ei. aici nu este chiar atît de u?or sa ieg i cuno?tin?e. în sufragerie erau aranjate ?apte mese. unt se g?sea din abunden?a. farfurii cu jumari de oua ?i friptura rece.. a veau trupurile m?cinate de boal?. Ia intrarea în sufragerie. în picioare. ?i fara sa intru în am? nunte î?i spun doar ca arata în asemenea hal. uitîndu-se curios la celelalte mîncaruri din care ar f i dorit sa se serveasc?. fiindc? trebuie sa ?tii ca exista ?i o masa a ru?ilor bine. a?ezata în mijlocul mesei. doua pe partea lata. ?i-a poi. El vine întotdeauna la masa cu un vindiac de piele. Apoi p?trunser? în sala luminoasa. î?i l?sa privirile sa pluteasc? ?i peste comesenii de la c elelalte mese. Ia care se a ?aza numai ru?ii mai deosebi?i. ca sa-?i taie o felie ?i printre altele mai era ?i o fructiera cu fructe proasp ete sau uscate. Sala era prev?zut? cu mai multe candelabre electrice din metal alb. înd?r?tul scaunului. cu s cor?i?oar? ?i zah?r. numai el. ?i nici ea nu e dintre cele mai îngrijite. De altfel. Apoi lua loc ?i observa cu un aer satisf?cut ca micul dejun era socotit aici o masa importanta. dar cum acesta ri dica umerii ?i sprintenele cu indiferen??. Se uita la v?rul sau. Dup? cî?iva pa?i de-a curmezi?ul s?lii. Da. pe care o lua drept o croitoreasa . Doar n umele ?i persoana doamnei Stohr îi re?inur? aten?ia. iar fetele de serviciu se gr?beau purtînd câni din care ie?eau ab uri. în timp ce. cît ?i faptul ca avea o fa?a ro ?ie ?i un par unsuros. La dreapta lui era o f?ptura cu înf??i?are s?r?c?cioasa. po?i fi perfect lini?tit. între cele dou? mese puse de-a latul. ?i c hiar eu. Hans Castor p se g?si instalat la locul s?u. în general. afar? doar d e cazul daca o vei dori chiar tu. formate fi ecare din cîte trei arcuri suprapuse unite printr-o împletitur? ginga??. Erau vase cu marmelada ?i miere. pe o alta scara ?i un alt coridor decît ieri seara. cafea sau ceai? Era micu?a ca un copil. în ciuda p?l?riei cu pene. de data aceasta. tocmai datorita faptului c? sînt atî?ia str?ini printre pacien?i. ce d?dea pe o veranda în fa?a lui Han s Castorp. nu cunosc personal decît pe foarte pu?ini dintre ei. de?i nu toate lo curile aveau în fa?a lor tacîmuri. sim?ind un fel de spaima. cu to?ii. dintre care doua în l??ime ?i celelalte în lun gime. castroane cu orez cu lapte ?i terci din faina d e ov?z. motive care se întîlneau unele cu altele pe tavanul larg boltit . Nu era prea lata în raport cu lungimea. ornamenta?i cu brîuri multicolore ?i cu motive simple ?i nostime ce imitau ciucurii. cu partea superioara v?ruit? în acela?i fel ca ?i per e?ii ?i plafonul. ce atîrnau ca ni?te mici sfere lunare. dup? care începu sa manînce orez cu lapte. ce-i cu asta?" se potoli ?i comand? ceai cu o polite?e deossbita tocmai fii ndc? aceea care-l întreba era o pitic?. la masa ru?ilor de rînd. dar mîncau ?i sporov?iau Sala era construita în ac el stil modern care reu?ea sa imprime celei mai severe simplit??i o anumita tr?s ?tura de fantezie. cu fata lunga ?i îmbatrînita. Stîlpii erau acoperi?i pîna la jum?tate cu un pl acaj imitînd lemnul de santal. î?i puteai ex plica foarte u?or gafele ei izvorîte din lipsa de cultura. . Mesele erau destul de mari. O MUNTELE VR?JIT 51 fat? de serviciu îmbr?cata în negru ?i alb îl întreba pe Hans Castorp ce dore?te s? bea: cacao. a?a ca sînt pu?ine ?anse sa-i întîlne?ti.

c?ci vorbea foarte curat ?i aproape ca o femeie culta. . svetere cum le MUNTELE VR?JIT 53 ' au aibe sau colorate. de laptul ca bea numai cafea ?i mînca pîine cu unt. ?i adaug? ca înc? de diminea??. Hans Castorp g?sea ca aceasta agita?ie sau m?car m?rturisirea uno r asemenea senza?ii constituie într-un anume fel o atitudine destul de necuviincio asa. Poate ca era prea bolnav ca sa-i mai pese de aceste maniere sau sa se mai intereseze de cei din ju rul sau. agitata. fara îndoial?. f?cute de ei în?i?i. vorbeau cu fetele ce serveau ?i se n?pusteau asu pra micului dejun v?dind o s?n?toasa pofta de mîncare. de ambele sexe. fâra vreun motiv anume. cu amîndoua mîinile vîrîte în buzunare. iar în mintea lui imaginea unei mici crortorese se asociase întotdeauna cu cafeaua ?i jimbla cu unt. despre temperatura pe care au avut-o în acea diminea?a. Un b?rbat tînar cu must?cioara. La început se temuse pu?in ca va avea sa suporte impresii cumplite ?i iat? ca se s im?ea oarecum dezam?git. Sînt atît de vl?guita". Erau aici. doar fiindc? nu aveau griji mom entane ?i se aflau mai mul?i laolalt?. a c?rui expresie p?rea sa arate I 52 THOMAS MANN ca ?ine în gura ceva cu un gust oribil. c?ci toata lumea din sala p?rea plina de via?a: nu avea i deloc sentimentul ca te afli într-un a?ezamînt plin de suferin?e. Ace?tia erau l?sa?i s? priveasc? ?i nim eni nu le acorda nici o aten?ie. Se discuta despre vreme. Oricum. La mai multe mese oamenii î?i ar?tau unii altora fotografii. perechi c?s?torite. cu degetele ?epene ?i degerate. îl mînca iute ?i pleca imediat. sus (prima era în sanato riu de ?apte luni. intrau fredonînd. îns? m?rturisi ca se sim?ea. micul dejun nu era o masa care se lua în mod oblig atoriu în comun. sub buza de sus. conversa?ia nu era deloc însufle?it?. impresie creata. Urma Joachim ?i apoi doamna tonr cu bluza ei ecoseza de lîna. de cînd sînt aici. cînd se sculase. La stînga 'ui st?tea o domni?oara englezoaica. ?inea mîna dreapta strinsa pumn în reptul obrazului ?i în vreme ce mînca se silea în mod ostentativ sa vorascâ distins. cuprinsa de o nelini?te tainica. ceea ce ea îi confirma aproape cu impetuozitate. Se vedea îns? ca nu era în nic i un caz o croitoreasa cu ziua. atît pe croitoreasa cit ?i pe doamna Stohr. Apro ape toate femeile purtau tricouri de lîna ori m?tase. Sosi imediat dup? ce Hans Castorp se a?ezase. afla cu o corecta p?rere de rau ca las? de dorii. cealalt? de cinci). care-?i r?sturna în farfurie un borcan cu i aurt. Tineri bronza?i. lipite de trup. lua loc al?turi de ea ?i începu sa manînce pas trînd t?cerea cea mai desâvîr?ita. salut a cu b?rbia din mers ?i ocupa un scaun. Le întreba pe rînd. despre fe lul cum s-a dormit. Este adev?rat ca unii st?teau la mas? cu capul în mîini ?i priveau ?inta diept înainte. ?i era o lâcere sa l e vezi oprindu-se ?i sporovaind. înc ordata. spuse ea lungind sil abele cu o afectare de prost gust. f?r? sa priveasc? pe nimeni. Joachim sporov?ia de forma cu doamn a Stohr ?i. fara îndoiala. apoi caut? sa-?i aminteasc? de cele cîteva no?iuni de engleza pe care le înv??ase ca sa afle chiar din gura vecinei din dreap ta ce fel de ceai bea (era ceai de m?ce?e) ?i daca era bun. oam eni mai în vîrsta.s?u o lenjereasa cu ziua.3 ?i cine ?tie ce o sa mai fie dupa-amiaz?! Croitoreasa cu ziua zise ca a avut aceea?i temperatur?. dimpotriv?. la une le mese se f?ceau schimburi de m?rci po?tale. avusese 37. Pentru cîteva clipe. de parca s-ar afla în ajunul unui evenimen t deosebit de hotarîtor. informîndu-se de starea ei. de asemenea. ba chiar sup?r?toare din partea unei fiin?e atît de neînsemnate. La masa. ?i ea destul de vîrstnica. ?i abia dup? aceea î?i arunca privirile prin sala însufle ?it? de un du-te-vino continuu. din?u lungi ?i sub?iri ca e iepure. refuzînd prin atitudinea sa orice încercare de a i se prezenta noul oaspete. ceea ce în realitate nu era deloc cazul. ce nu ?inea întru nimic de suflet. o familie cu copii care vorbeau ruse?te. care citea scrisori sosite de acas? in irnp ce bea un ceai de culoarea sîngelui. cu gulere r?sfrînte ?i buzunare în p?r?i. foarte unt?. dezvelindu-?i. Se tînguia ca se simte fara vlaga". extraordinar de slaba. fiind vorba doar d e-o agita?ie fizic?. în fa?a lui Castorp lua loc o fata tînara cu parul de un blond luminos. Cei ma i mul?i erau bine dispu?i.

aratîndu-l cu capul pe H ans Castorp. înotînd în l acrimi ?i str?b?tu?i de vini?oare vine?ii. aprins de tnînie. ceea ce agrava pocnetul venea din faptul ca u?a era f ?cuta din p?tr??ele de sticla.Deodat? Hans Castorp tresari. spune ?i dumneata. ce d?dea direct în hol . Era un om o^os. ?i privindu-i d e jos cu ochii sai alba?tri. ma pis eaz?. ur mat de doctorul Krokowski. des chizînd larg gura ?i mîncînd cuvintele. î?i ?i f?cuser? primul tur. nu avu r?gazul s? constate ci ne era vinovatul. bulbuca?i. De data asta. poate era o idiosincrasie congenital?. In cazul acesta. Evident. totul se transforma într-un zdr?ng?nit ?i un imens bufnet. Va rog sa ma crede?i ca mereu vrea sa plece. dar ca nuan?a de piele. dar aici. mai nalt decît doctorul K rokowski cu mai bine de trei capete. altfel. lasînd sa i se vad? pantalonii reia?i ?i o parte din picioarele imense. Ceea ce-i spusese Joachim despre obrajii lui se adeverea. complet anemic. destul de vechi ?i cu ?ir eturi. lipindu-?i c?lcîiele. e foarte frumos la noi. vreun alt prilej în cursul zilei. un nas cîrn ?i o musta?a t?iata scurt ? i ridicata piezi?. Vorbea cu un pronun?at accent saxon din nord. cu parul com54 THOMAS MANN plet alb. daca nu-i frumos la noi! Ei. în orice caz detesta zgomotul u?ilor trîn tite ?i ar fi fost în stare s? p?lmuiasc? pe oricine î?i îng?duia s? izbeasc? o u?a în p rezen?a lui. iar chipul i se schimonosi în vreme ce-i r?spundea croitoresei. fara îndoiala. c?ci erau alba?trii. chiar aceea din stînga. hai sa plecam. îns? halatul sau er a negru.. blestemat? neglijen??!" Cum. în?elege?i ca doamnele n-o sa va acorde nici o aten?ie! Verde este pomul de aur al vie?ii. A?i fi un bolnav mai bun decît el. da. Atunci va fi ?i dumnealui un vajnic purt?tor de sabie? îl întreba pe Joachim. jos. altfel încît ca pul p?rea de-a dreptul colorat deasupra halatului alb de chirurg.'f nta. ei bine.. mai multa aten?ie. acolo. Ru?ine". nu se poate! Mi-am dat imediat seama ?i deoda t? i se adresa direct lui Hans Castorp c? ave?i în dumneavoastr? ceva de civil. dintr-o ?e:. Ca s a te prezint. talentul este necesar pretutindeni. între degetul ar?t?tor ?i mijlociu. Ei. îi f ?cea oroare lui Hans Castorp. dumneata e?ti? îi zise lui Hans Casrorp p e care Joachim i-l pie. iar zgomotul acesta. Nu ma pricep. ceea ce f?cea ca paloarea sa-i ias? ?i mai mult în eviden??. alba?tri. Asta ar ti putut sfîr?i rau pentru b?t?turile noastre. Fire?te. Doctorul Krokowski era de asemenea în ?inut? profesionala. varul dumitale ne va aprecia desigur mai mu lt decît dumneata ?i va ?ti sa se distreze. str?b?tu?i de vini?oare vine?ii. din cauza ca buza superioara se r?sucea într-o parte. ce va pl?cut. nu mai are rost sa a?tept?m. avem aici doamne absolut încîntatoare. ma freac? ?i e ner?bd?tor sa se speteasc? la manevre ?i exerci?ii. Dar la u?? fur? cît pe ce sa se izbeasc? de doctorul Behrens care venea gr?bit. c?ci trebuie talent pentru asta. Dar între sprîncenele lui blonde ap?rur? ni?te cute. o sa g?sim. Fusese trîntita o u??. îns? o oarecare încordare s ilita a gurii dest?inuia cît i se p?rea de ciudata pozi?ia lui de subaltern... gîndi Hans Castorp furios. cu elastic ia man?ete. cel pu?in. lung pîna la gen unchi. croita în fo rma de c?ma?a. ?i-i întinse tînarului o mîna mare cît o lopata. Se p?s tra la locul sau de asistent.. Da. Atîta exces de zel! Nu vrea sa ne mai acorde nici m?car un fleac de jum?tate de an. de al tminteri. croitoreasa îi spuse ceva. Se prea poate c? aversiunea asta se datora educa?i ei. opina Joachim. neluînd parte la convorbire.. Veri? întreba consilierul aulic aratînd cu mina de la unul la altul. domnilor! exclama Behrens. pe care-l urîse dintotdeauna. A?adar. pe care îl purta strîns cu un cordon. De la prima arunc?tura de ochi vad pe ch ipul fiec?ruia daca are stofa unui bun pacient. Joachim întreba dac? doctorii trecuser? pe acolo. zise el. domnule. nu atît de r?zboinic ca acest ?ef de hoarda militar?.cineva o l?sase sa se închid? singura sau poate o închisese la repezeala. Ziemssen. Dore?te necontenit sa plece. cu n ceafa ie?ita în afara. înc?l?ate în ghete galbene. verdele nu prea e ar? tos. Doamne fere?te. Multe dintre ele sînt foarte seduc?toare v?zut e din afara. Nu doamnele sînt acelea care ne lipsesc. apropiindu-se imediat de Hans Castorp ?ii întoarse pe dos una dintre pleoape. ni?te ochi mari. îi r ?spunse cineva. poate ca ar fi bun pe cîmpul de instruc?ie. ?i cu toate acestea. fac prinsoare pe orice. îns? dumneavoastr? ar trebui sa încerca?i sa prinde?i ceva m ai multa culoare. p?r?siser? sala chiar în clipa cînd sosiser? verii.atura neagra ?i lucioasa. jignit. -Ei. sînt îneîntat. domol. în aceea?i clip?. c . astfel. iar acest mirmidon n-are nici o pic?tura de talent.

trupul depune totu?i albumina. acoperua cu tabla de culoarea eziei. atîta timp cît mai sta?i aici. c?ci nu m? mâi pot st?pîni. r?spunse Joachim. Veselie întrerupt? . A?a! adaug? el. la care toata lumea r?spundea afirmativ. spuse oprindu-se. gra?ie meteorologiei sale de o umeda voio?ie. veneau în urma lor. sa ?i-o ia ?i el. avînd deasupra un orologiu instalat într -o turla joasa. ie?ir? pe portal în aerul liber de afara.ornMUNTELE VR?JIT 55 let anemic. scap?r? bricheta ?i-?i apr inse ?igara lung? ?i îndoit? în sus. un exemplar frumos. varul dumitale. o s?-mi aprind unul adev?rat.. Sfînta împ?rt??anie. trabuc cu argint viu". Ziemssen! Ca la serviciu! Cu con?tiinciozitate! Sîmbata vreau sa v?d curba temperaturii! Iar domnul. în direc?ia buc?t?riilor ?i ? dependin?elor.. ?i zici c? ai dormit bine. Portalul era situat în partea de sud-est a cl?dirii spoite în alb ?i a c?rei parte c entral? dep??ea cu un etaj cele doua aripi... ni se procura în fiecare an cîte un dr?g?la? contingent. Dar cît despre mine. Evident. de-a lungul c?reia d?dur? de cîteva o ri peste ni?te sf?rîmaturi de stînca. daca-mi dai vo ie. Po?i face plimbarea proiectata. ?i se mai prelungea înc? pu?in înainte de-a face o cotitura brusca pentru a urca piepti? c?tre dreapta. acest scump Hamburg este o înjghebare c?reia noi îi datoram mult. De altfel. Cei doi veri nu erau singurii care se plimbau. legânîndu-?i b ra?ele cu palmele în jos ?i întrebînd în dreapta ?i în stînga dac? s-a dormit bine. Chiar daca arderile generale sînt mari. îneît e o pl?cere sa-l ascul?i. De ce m-a? apuca sa fumez tocmai aic i? . cum v? spuneam. pune-?i în gur? trabucul cu argint viu! Totdeauna s?-?i îns emni frumu?el temperatura.. Cînd ie?eai afara nu patrundeai în gradina împrejmuita. adic? sa în?elege?i ca. Are un fel atît de liber de-a vorbi. de o culoare ro?ietica. Drumul pe care apucar?. Te rog sa m? scuzi o clip?! ?i-?i scoase din tocul de piele fina împodobit cu o monogram? de argint un trabuc M?ria Mancini.Foarte simpatic om. fac e?i ceea ce face ?i v?rul dumneavoastr?. Iar doctorul Krokowski porni ?i el dup? ?eful sau. Dar nu mai mult de o jum? tate de or?! Dup? aceea. dup? un salut prietenesc adre sat portarului ?chiop care punea în ordine scrisorile în loja de la intrare. Ei. care parca plutea. pe al c?ror Povîrni? erau raspîndi?i cî?iva molizi de în?l?ime mijlocie ?i ni?te pini asuci?i ?i apleca?i pîna aproape de pamînt... Foarte simpatic om! repet? Hans Castorp. Da. De i eri de la prînz n-am mai fumat ceva ca lumea. tragînd cîteva fumuri pline. Buna ziua.. ?i mi-a pl?cut cum îi zice ter-mometrului. cobora în pant? dulce s pre stînga. tu nu fumezi.. am în?eles imediat despre ce era vorba. cu o poft? deosebit?.. de 56 THOMAS MANN fapt singurul ce mai exista in afara celui ce ducea în vale. zelul t ?u mi se pare cam exagerat. la noi. Buna ziua. Pacien?ii care ispr?viser? de mîncat imediat dup? ei. a?a cum îi pl?ceau cu osebire. e perfect. în fa?a paji?tilor alpine. L uarea temperaturii n-a f?cut înc? rau nim?nui.. n-am fumat niciodat?. Ziemss en? Atunci. în cazul dumneavoastr?. ?ti?i ceva? N-ar fi chiar atît de rau daca pentru cîtva timp a?i las? în voia sor?ii dragul dumneavoastr? Hamburg. iar grupu rile ce se întorceau le ie?eau în întîmpinare c?lcînd ap?sat. ci te Pomeneai îndat? în plina natura. unde l?zile de fier pentru gunoaie st?teau a?ezate lînga grilajul sc?rilor de la pivni ?a. ?i sa pune?i pu?ina albumina. Era o c?rare b?t?torit? ?i înc? destul de umed?. Acum ne putem continua plimbarea. în spatele sanatoriului. se produce un cu rios fenomen în leg?tura cu metabolismul albuminei. turtit la un cap?t. ca oamenii care coboar? în pa ta. Tachin?rie. domnilor! Petrecere buna ! Buna ziua. nu pute?i face ni mic mai bun decît s? tr?i?i cîtava vreme ca ?i cum a?i fi atins de o u?oara tuberculosis pulmonum. îi t aie vîrful cu un cu?ita? ag??at de lan?ul ceasornicului. zise Hans Castorp în vreme ce. de-a lungul coastei împ?durite. Jnsa cu acest prilej îmi ve?i îng?dui s? v? dau un sfat cu totul dezinte resat complet sine pecunia.. C?ci aici.

Nu erau to . Dar tot nu se întoarse. Erau vreo ?ase sau ?apte persoane de diferite vîrste. replic? Hans Castorp. astfel încît aveau în modul de a merge ceva înaripat ?i lin. oricum. care li se rasfrîngea pe chipuri ?i în întreaga înf??i?are în a?a m?sura încît aproape c? sim?eai in?a sa faci parte din grupul lor.Pe asta n-o mai în?eleg. ?tiu precis c? a? supor ta totul. g?sesc expresia destul de resping?toare. co?nplet pustie. ?i fiindc? veneau la vale.spunîndu-mi c?. ?i apoi e foarte dr?gu? din par tea lui ca m-a consultat complet sine pecunia. Ia-o înainte. îns? fapt este ca tu e?ti un civil iremediabil. u nii foarte tineri. dar atîta timp cît o sa am o ?igar?. cu toate c?. Da. se opri cu sprîncenele încruntate. Acum. în toat? lu mea se fumeaz?. fara nici o ceremonie. Dar o zi f?r? tutun ar fi pentru mine o zi searb?d?. socot ca e?ti la ad?post de toate ?i ca nu ?i poate întîmp la literalmente nimic. nindc? i se p?ru c? s-a dep ?rtat prea tare de Joachim. al?ii mai în etate. Behrens are perfect? dreptate: e?ti un civil da. zise Joachim. Slav? Domnului. s?n?tos în afar? de anemie. nu-i a?a?. iar cînd iau masa m? gîndesc la acela?i lucru. ?i de cîte ori am citit despre asta am fost pl?cut impresionat. îi privi cercet?tor. urcu?ul îl obose a. aceasta pl?cere nu-i necunoscut? nic?ieri u nde te-ar putea arunca întîmplarile vie?ii. iar majoritatea b?rba?ilor nu aveau pardesiuri sau bastoane. în definitiv. ca ni?te oameni care. Apoi încetini pasul ?i sfîr?i aproape prin a se opri.de altfel. judecind dup? înse?i spus ele lui Behrens. cînd stai culcat pe malul marii. ?i coborau cu pa?i mari. ad?ug? el. Este aceea?i senza?ie ca atunci cînd tai întins pe malul mari i. ce-a? putea face altceva. ?tiu. da. mânînc numai ca s a pot fuma dup? aceea. anos t?. ?in foate mu lt sa fac exact ce mi-a recomandat ?i sâ-mi organizez via?a întocmai dup? felul t?u de trai . lucru de care acas? nu mi-am dat seama. iar vocile lor se amestecau 58 THOMAS MANN într-un vacarm nemaipomenit. ceea ce însemna c?. cum s-a exprimat el. v?duvit? de orice farmec. cu mîinile în buzunare. nici de munca. Vezi tu: cînd ai o ?igar? care arde bine c?ci este de la sine în?eles c? nu trebuie sa fie rupt? sau s? trag? prost.. ci doar cel mult sa ?in? picioarele încordate s pre a nu fi ispiti?i s-o ia Ia fuga sau sa se împiedice. c? m-ar ajuta sa trec peste orice. în definitiv e?ti s?n?tos. ?i asta m-a izbit ?i pe mine. iar ochii i se stinser? brusc. fiindc?. sînt exact atît de anemic cît trebuie ca s? fiu livid. f?ceau impresia ca se l?s au sa alunece u?or. Un grup de pacien?i. aici sus. gîndindu-se la Joachim. au ie?it sa fac? o scurta plimbare în fa?a casei. ?i cred ca nu exagerez decît foarte pu?in . pe ci nstea mea. To?i erau fara p?l?rie ?i ar?i de soare. cred c? n-a? mai avea curajul sa ma scol ?i a? r?mîne s? zac în pat. la voi iar faptul ca vo i depune pu?in? albumina nu-mi poate provoca nici un neajuns. îi v?zuse de alf-înc? de pe cînd se aflau pe drumul drept. C?ci. Fiindc? este e vident. nici de distrac?ie. o spunea ca s? te laude. cu capul pu?in aplecat. spuse Hans Castorp. Hans Castorp le privi chipurile cu aten?ie.. C?ci i se poate oricui întîmpla s?-i mearg? prost sa presupunem ca la un moment dat a? fi într-o stare nenorocit?. ca în compara?ie cu tine am o piele aproape verzuie. c?ci asta înseamn? s? te lipse?ti într-un fel de una dintre bucuriile vie?ii ?i în orice caz de o foarte mare pl?cere! Cînd m? trezesc diminea?a ma ?i bucur la gîndul c? voi putea fuma în timpul zilei. Dar cînd accesul de tuse îl apuca a treia oar?. Oricum. ?i dac? a? fi nevoit ca într-o dimi nea?? s?-mi spun: ast?zi n-o s? am nimic de fumat. zic eu. j a?a c? nu mai ai nevoie de nimic. la jum?tatea coastei. a?a c? po?i face tot ce-?i place. asta este to t ce poate fi mai nepl?cut MUNTELE VR?JIT 57 adar cînd ai o ?igara buna. iar dup? cîte ?tiu eu. Nu în?eleg cum poate cineva sa nu fumez e. b?rba?i ?i femei. femeile purtau ja chete colorate. fiind aproape de ei. fara ca m?car sa întoarc? privirea înapo i. Hans Castorp se gr?bi sa-?i continue drumul. drept spre el. le ie?i în fa?a. Joachim tu?i de vreo dou? ori din mers. fapt pentru care nu treb uiau sa fac? nici un efort serios. spuse el. însu?i exploratorii care pornesc spre Polul Nord se aprovizioneaz? temeinic cu mari cantit??i de tutun pentru obositoarea l or expedi?ie. aceast? aservire este o dovad? de sl?biciune.

. MUNTELE VR?JIT 59 _ A fluierat! r?spunse Hans Castorp. te umple iar??i. Cum reu?e?te. sus. Tuturor celor pe care i-ai v?zut adineauri li s-a f?cut aceasta opera?ie. Era extrem de agitat ?i nu prea ?tia de ce. Bineîn?eles ca gazul nu persista prea mult. ca sa se odihneasc?. ca sa zic a?a. r?gu?it? ?i ascu?ita ?i. Hans Castorp rîdea.?i ar?i de soare ?i doua tinere se remarcau tocmai prin paloarea fe?ei. Hans Castorp înlemni privind în zare. Cîrd un plamîn este atins. ?i-o aduci aminte. risipe?te azotul ?i de aceea trebuie umpluta la fiecare opt zile. care fluier? cu pneumotoraxul. îns? nu e cap abila s? fluiere decît dup? ce a mers ceva mai repede ?i bineîn?eles ca nu pierde pr ilejul sa sperie oamenii. privindul proste?te. . întoarse capul c?tre el ?i rîse. cu p?rul prost piept?nat ?i cu ochii neghiobi. se aprop ie de varu-sau. î?i spun Clubul jum?t??ilor de pl amîni". uitîndu-se dup? ci cu o privire blinda. o opera?ie ce se practica destul de des aici. pe jum?tate închi?i. Nu. astfel ca-l sili p e Hans Castorp s? se gîndeasca la muzica ce-o scot acele b??ici de prin bîlciuri. dar nu cu buzele. spre sfîr?it. în domen iul acesta. cu o plec?ciune cu rtenitoare. o fluier?tura neobi?nuit de nepl?cuta. Nu. astfel c? trebuie mereu reînnoit. asta era sminteala curata! Fluiera în direc?ia lui. aici. cea c are a z?cut atîta vreme la pat. într-o parte . ?i cam la o jum?tat e de luna. procedînd as tfel. un tînar care-?i ?inea mîinile în buzunar. Ai încr emenit pe loc de parca ai fi prms r?d?cini. azot. Aceasta înseamn ?: te deschide printr-o t?ietura. însâ Beh rens a ajuns un maestru în astfel de opera?ii. Saluta grupul. astfel ca plamînul comprimat nu mai este în m?sura s? func?ioneze. între ei era ?i doamna Iltis. J 60 . g?unoasa. deoarece nu mai ea singura are talentul special sa fluiere ca nimeni altul cu pneumotoraxul. Era domni?oara Kleefeld.. mai ales pe noii sosi?i. întoicîndu-se cu fa?a. Dup? aceea se întoarse repede ?i în?elese imediat ca acest lucru îngrozitor trebuie sa fi fost o gluma. A fluierat din burt?. ?i în acela?i timp fluie ra. daca totul merge bine. adaug?: Totu?i. p ce trece a pe lînga mine. deoare ce î?i d?du seama dup? mi?carea din umeri a tinerilor care se dep?rtau ca rîdeau. Apoi îti introduce un gaz. slu?ita de pistrui. chiar în .. sc?zu cu un ton. auzmdu-l pe Joachim. una slab a ca un ba? ?i cu un ten de filde?. apoi. vrei sa ma l?mure?ti ce înseamn? asta? .. plamînul poate sa se vindece.Ah. s? ne în?elegem. Fluiera din str?fundurile fiin?ei sale. Nu totdeauna. cu buzele rasfrînte. Dar mîndria clubului este Hermine Kleefeld. De altfel cred ca. nu ?i-a? putea spune ?i nici chiar ea n-o ?tie exact. alta mai mica ?i grasa.Cu ce? întreb? Hans Castorp. îi scap? din piept. Dar to?i se uitau la el cu acela?i zîmbet obraznic. De ce faci mutra asta? îl întreba el. datorita acestei odihne. ?i a?a sînt cunoscu?i. c?ci chestia asta cu pneumot oraxul i-a apropiat pe ace?ti oameni în mod firesc. pe care nici m?car nu le ?uguie. ?i osci lînd între rîs ?i plîns. ba este chiar o chestie destul de riscanta. lipind calcîiele. ceea ce f? cea ca vesta sa i se ridice într-un mod necuviincios. ?i dup? un an sau mai mult de tratame nt. dar celalalt e s?n?tos sau relativ s?n?tos atunci partea bolnava este scu tita de orice activitate pentru cîtava vreme. Joachim tocmai se apropia. ?i domni?oara Levi. cred ca n-ai preten?ia sa în?eleg jargonul vostru . Acum. e stupid sa-?i închipui ca fluierat din burta. în?ele gi. S-au adunat cu to?ii. trecu atît de aproape de Hans Castorp încît mai-mai ca-l atinse cu bra?ul. Dar se pare ca s-au ob?inut rezultate minunate datorita pneumotoraxului. Behrens v?de?te o înde-mînare remarcabila. ca re se dezumfla ?i se turtesc ?iuind apoi fata trecu împreuna cu tot grupul mai dep arte. cu ochii pe jum?tate închi?i. ia r unul scund. t?r?g?nata care. E ceva care ?ine de chirurgie. spuse Joachim ?i rise nep?s?tor. cea cu pistrui. ma în? elegi. într-un sveter verd e.nu cunosc exact locul. O fata înalta. dup? cum cred c?-?i închipui.. tulbuiarea 1 se ransformase în buna d ispozi?ie ?i în vreme ce mergea aplecat înainte.. Hermine Kleefeld. în acela?i timp. o farsa pusa la cale. Pot sa te l?muresc ?i din mers. . slabanoaga.Hai sa mergem mai departe! zise Joachim. într-un fel cu totul neîn ?eles.

Ar tre bui sa-l rogi pe Behrens sa te pun? ?i pe tine par?ial în neactivitate. Sînt conMUNTELE VR?JIT 61 ins c? e în leg?tura cu afurisita de fierbin?eala din obraji. c?ci trebuie sa f ac cura de odihna. spuse Hans Castorp. Joachim voi sa-i spun? varului sau numele piscurilor care p?reau ca închid valea s pre sud. arunca ?igar a pe povîrni?.Oare ce voiam sa te întreb? începu el. întîmplarea din camera unde stau s -a petrecut cu pu?in înaintea sosirii mele. cel mai caraghios lucru pe care l-am auzit în v ia?a mea! spuse el ?i suspina adînc. ?i cînd ma gîndesc ca formeaz? . Au statute? P?cat ca nu e?ti ?i tu m embru.. de sus. dar asta nu poate fi un motiv. sigur ca da. Te încredin?ez ca are un gust de papier-mache. n-o întîlne?ti decît acolo. se pare îns? ca prietenii t?i pneumaticii sînt ei în?i?i într-o dispozi?ie excelenta! Cum m ai coborau. aici. în p?durea umeda de brad. ?i-am spus doar ca nu-i chiar atît de u?or s? te aclimatizezi la noi. O sa te obi?nuie?ti destul de repede. de la voi. Nu. zise el. observa ca au început sa ma intereseze multe lucruri de aici. dar iarta-ma ca vorbesc în felul acesta. din întîmplare: cîn cineva decedeaz?.. pricepi tu. Asocia?ia lor este m?car înregistrata? întreba el. Drumul devenise neted ca-n palma. sus. Fiecare fum este o speran?a în?elata . bag de seama c? M?ria nu-mi mai place. auditor. Dar se procedeaz? cu discre?ie . ci mai degrab? un fel de superficialitate. sînt atît de liberi. oricum ar fi. Nu vad de ce-ar trebui ca moartea sa le sape asprime pe chip. r?spunse Joachim. de atîta rîs stapînit. totul se petrece în cea mai mare tain?. ?i dup? ce mai ?ov?i înc? o clipa. De cîtva tim p ma tot întreb ce nu-i în regula ?i iat?. e ca ?i cum a? avea un deranjament de stomac. Pe lînga ei s e rostogolea în vale un pîrîu care bolborosea . Banca simpla de brad pe care se a?ezar? era rezemata de pereiele muntelui. a?i fi putut sa ma primi?i ca oaspete de onoare sau ca. preocupat de altele. Dar nu da importan?a. trebuie într-adevar s-o arunc. Asta-i curata nebunie.Destul de multe. au fost multe cazuri mortale? . Dar oa re ce-i cu mine.THOMAS MANN acoperindu-?i ochii cu mîna. cu min erul bastonului sau de tîrgove?. fumezi cu ?i mai mare pl?cere. de care suf?r He cînd m-am sculat. Dracu ?tie de ce. sau cel mult afla mai tîrziu. desena figuri pe nisip: .Clubul jum?t??ilor de plamîni"! F?ptura aia nebunatica mi-a fluierat un tiuuuu.nu-i a?a? . De altfel. Este. spuse el dup? o noua încercare de a trage din ?igara.. a?ezat cam îa o treime din în?l?imea coastei ?i oferind o priveli?te ce str?lucea alburiu într-o l umina limpede. De cînd e?ti tu aici. Dar Hans Castorp le p rivi doar în treac?t.. st?m pu?in ?i dup? aceea ne întoarcem la sanatoriu. trebuie s-o recunosc. st?tea aplecat înainte. E adev?rat ca am mîncat pr ea copios la micul dejun.. cred ca pîna la urma ?i treaba a sta se poate înva??. îneît nimeni nu ?tie nimic. sim?ind ca-i vine greu sa vorbeas c?. Cînd al?turi de tine moare cineva. c?ci de obicei cînd manînci mult. printie pinii înal?i. Vezi tu banca asta are o pozi?ie minunat? . Crezi ca poate proveni din faptul ca am do rmit agitat? Poate c? asta m-a indispus.. Cînd ai sosit aici ai avut ?i tu aceea?i senza?ie? _ Da. Daca vrei.. Ma gîndesc cîteodata c? a fi bolnav ?i a muri nu sînt luc ruri grave în sine. în vreme ce. dar apleca?i în direc?ia vîntului. tu nu observi nimic.. privindu-?i ?igara. Prin urmare. ca n-am pofta s? fumez! zise el. n-are nici un rost sa ma silesc. dar am impresia ca sint ro?u la fa?? ca focul. într-adevar. E... iar cînd te inte reseaz? unele lucruri . glasul îi gemea plîngator. baston cu mîner de argint. Poate ca a i reu?i sa fluieri ?i tu daca ?i-ai da osteneala. Ei. Sicriul este adus în zorii zile . Acum se îndrepta c?tre Davos-Platz. ?tii de unde mi se trage? întreba el.... Cred ca vei în?elege toate as tea abia dup? ce vei sta mai mult? vreme. pentru ei timpul n-are importan?a ?i atunci mor ?i ei cum pot. Fara îndoiala. Sînt chiar ferm convins. zvel?i. Doamne. aratîndu-le cu vîrful de fier al bastonului de munte.i susura printr-un jgheab de lemn. Ai putea sa-mi spui de ce sînt atît de zburdalnici? Joachim caut? un r?spuns. în via?a din vale. sus. Vreau sa spun ca sînt tineri. umerii îi fura zgudui?i de un rîs înfundat ?i precipitat. La început mi s-au întîmplat ?i mie lucruri neobi?nuite. c?ci seriozitatea.nu întîrzii niciodat? sa le ?i pricepi.. ceva inexplicabil. zise Joachim. din respect pentru paci en?i ?i mai ales pentru doamnele caie ar putea avea crize din cauza aceasta.

Este t ocmai ce m-a izbit aici. lucruril e astea se petrec în spatele culiselor. Dar a?teapt? pu?in. . cum spui tu. a?teapt? pu?in s? ma gîndes c. sa tot fie. fâra ni ci o inten?ie. Nu aveam p?l?rie. .i în timp ce tu înc? dormi. în frunte omul cu crucea. adormisem în ti mpul curei de odihn?. A?a mi s-a p?rut mie. ?i i s-a f?cut maslul. iar paracliserul care purta c?delni?a b ?tu la u??. sim??mintele atroce prin care treceam. Prin urmare. cam vreo opt saptamîni. Mi-aduc aminte de parca at fi azi ca.. Ei. implor?ri fierbin?i care ap . mai cu seama ca eram chiar în fa?a camerei dou?zec i ?i opt. a?a cum merg talgerele de alam? înaintea muzicii militar e. vad preotul câ vine spre mine purtînd o c?ma?? de dantel?. Mi-am amintit de talgere f?r? voia mea. z?cea doar la tre i camere de mine. c?ci dac? ai fi fost de fa??. erau trei. Cum a?a? lata cum. Lucrurile s-au petrecut în a?a fel încît eram îndrept??i t s? cred c? visam. apoi au sosit p?rin?ii ?i în sfîr?it a venit ?i rîndul preotului. a micu?ei Hujus. lipa-lipa. Da r curînd dup? aceea s-a pr?bu?it repede. zburdalnic?. îns? de curînd. c? nu purta?i p?l?rie.Da. nici tu n-ai fi ?tiut cum sa evoci asemenea amintiri. Tocmai se opriser? cu to?ii. de pilda în timp ul mesei. închipuie?te-?i îns? c? tocmai scapasem ora mesei. care cuprindea în el o dezn?dejd e de nedescris. dup? care ?î?ni un sfî?ietor ?i nesfîr?it ahhhh!". Barbara Hujus. în pas gimnastic. cînd toata lumea se g?sea la ceai. Tocmai din acest motiv. Da. pricepi tu. o cruce de aur cu felinare pe c are cineva o ducea în fa??. Ma întrebam ?i m? întreb ?i acum în ce chip trebuia sa ma port în aceasta împre urare. apoi preotul cu ochelari ?i la urma un tîn?r cu c?delni?a.. p?rea înc? z drav?n? ?i era de o veselie nebun?. ~ Cum? Atunci nu de curînd. Dar mai bine ascu lt? continuarea. iar printre ele se auzeau rug?min?i. Am spus ?i eu ??a. 1 Va 62 THOMAS MANN Asta s-a întîmplat atunci cînd micu?ei Hujus. da. ridicîndu -?i boneta. apoi o deschise ?i f?cu loc superiorului sau s? intre în camera.. acum mi-am aruncat priviri le din întîmplare înd?r?tul culiselor. ca s? mi-o fi putut scoate. Dar sa ?tii ca e?ti exagerat. precedat de o cruce. îi v?d ca vin spre mine. Vezi ca trebuie sa por?i p?l?rie.Hm.. se pare c? duhovnicul a fost încîntat. îl întrerupse Hans Castorp nu fâra asprime. ?i î?i plecase capul cu un aer foarte smerit. sus. la voi. ma mir ca-?i îng ?dui sa vorbe?ti despre talgere. Cînd am sosit eu aici. exact ca o feti?a de ?coala. ?i cum mergeam de-a lungul culoarului. ~ In cazul acesta nu po?i zice de curînd. ?i nu vin sa-l ridice decît la anumite ore. se poate spune ?i a?a. nu s-a mai putut scula. ?i ac um. n-am auzit gongul ?i întirziasem cu un sfert de ceas. i s-a dat sfînt a împ?rt??anie. Ei vezi! îl întrerupse iar??i Hans Castorp. imagineazâ-?i întreaga scena. închipuie?te-?i spaima mea. Fiindc? în clipa în care preotul trecu pragul. Duhovnicul ?inea strînsa la piept sfînta împ?rt??anie. Dar trebuia s-o ai. pe care o acoperise. în acele clipe solemne nu eram cu ceilal?i. ?i-mi mul?umi foarte politicos. daca nu gre?esc. Vazînd ca-l MUNTELE VR?JIT 63 salut. urlete cum n-am auzit vreodat? urmate de ni?te ?ipete prelungi. Prin u rmare. o catolic?. din?untru izbucnir? pe nea?teptate trei sau patru r?cnete la rînd. ?i ce s-a întîmp lat dup? aceea? M-am lipit de perete într-o atitudine cuviincioas?. remarca Hans Castoip sec ?i cu aten?ia înc ordata. ce ie?eau fara nici o întrerupere dintr-o gura larg c?s cat?. Lau chemat într-o dupa-amiaza. Nu-i o compara?ie potrivita. rosti Hans Castorp continuînd sa fac? semne pe nisip... Prin urmare. Tocmai din cauza asta. ca s-o po?i ridica în împrejur?rile în care se cere sa te descoperi. f?cu Hans Castorp. iar pe coridoare nu era ?ipenie de om. relua Joachim. ?i m-am înclinat pu?in cînd iu ajuns în dreptul meu. ca doar e sfînta lor taina. m? r?t?cisem înd?r?tul culiselor.

Ce fel de ton? întreb? Hans Castorp încruntînd sprîncenele. Strig? la bolnav ?i-i s pune f?r? înconjur: Nu mai f? atîtea mofturi!" Unui muribund! Oricum. > Dumnezeule.Din toate puterile! Dar totul era în zadar. Behrens ?tie s? le vorb easc?. Nu în? eleg cum de nu mi-ai pomenit nimic înc? de asear?. lipsi?i cu totul de vreo culoare. Era chiar unul dintre aceia care. cîtâ energie avea ca sa se mai poat? împotrivi în felul 64 THOMAS MANN acesta! C?ci pentru a?a ceva se cere for??. e prea tare! Un muribund este. iar lînga perete ?i la capatîiul patului st?teau ni?te oameni . care se aplecau ?i ei cu vorbe mîngîietoare deasupra patului în care nu se vedea decît ceva inform care cer?ea ?i se împotrivea într-un mod înspaimînta or. fac ni?te scene îngrozitoare ?i nu vor s? moar? cu nici un pre?. spuse Joachim. Era teribil de înspâimînta ?. un rîs ?î?nit din ?dîncuri. rîde. ceea ce fire?te ca este o dovada de la?itate. deoarece trebuia s? i se dea ultima îm p?rt??anie. cred ca n-ar fi trebuit sa s e trimit? dup? preot înainte ca ea s? fi fost complet epuizat?. Dar sînt ?i b?rba?i care uneori se comport? la fel. Potole?te-te! ?opti el. iar bolnavul s-a potolit imediat ?i a mur it în cea mai mare lini?te.oi se pref?cur? în ceva g?unos ?i în?bu?it ce p?rea sa dispar? sub pamînt..Se ascunsese sub plapuma. din senin ?i vorbele îi fura în?bu?ite de un rîs care-l cu prinse cu încetul ?i puse st?pînire pe el. Dar cînd unul se poarta într-un mod ?tît de l a?. facînd sâ-i curg? lacri mi de sub pleoapele strînse. întrucîtva. O camera ca a ta ?i a mea . c?re-i zguduia trupul ?i-l silea s? închid? ochii. Iar eu. demn de respect. fiindc? î?i d?dea seama ca va muri. Dar într-o frîntura de clipa am mai apucat s? vad cum capul micu?ei Hujus ?î?ni o secunda. daca nu m? în?el. ?i ce vrei sa spui prin expresia din fun dul pivni?ei'"? . . Atunci Behrens s-a r?stit la el. dar într-un mod discret. r?spunse Joachim. Nu z?u.. iar timp ce vorbea împingea mereu capul înainte ?i apoi îl tr?gea înd?r?t. Era o fat? foarte tînâra ?i de aceea se cuvine s-o scuz?m. zvîrlind din picioare. acela?i rîs de ieri. Ah. . Hans Castorp se lovi cu mîn? peste coapsa ?i l?sîndu-se brusc peste sp?tarul b?ncii privi cerul. nu-i admisibil ?i vocea lui avu un tremur cu totul neobi?n uit. spunîndu-i: Ia nu mai f? atîtea mofturi!". în chip de bun r?mas. ghiontindu-?i varul în coasta. Pst! f?cu deodat? Joachim. am putea spune! Nu vreau s? te contrazic. Nu. Atît omul care ?ine a crucea cît ?i paracliserul st?teau în pragul u?ii ?i nu îndr?zneau sa intre.. cu ochii ei atît e palizi. Un muribund are. chestia asta e totu?i pu?in cam tare! exclam? el.. zise Joachim. Hujus? întreba intrigat. Nu-i defel admisibil ca a?a. din spatele lor ?i printre ei. apoi cu un ah!" disp?ru din n°u în a?tern ut.Spui c? zvîrlea din picioare? . . Oricum. .. f?r? îndoial? p?rin?ii.?i scena aceasta mi-o relatezi abia acum? îl întreba Hans Castorp Pa o pauz?. lîngâ pat ?i rostea cuvinte de mîngîiere. n-o s? admit s? mi se scoat? din c?p c? un muribund nu-i ma i deosebit decît cine ?tie ce b?d?ran care se plimb?. D?r era epuizata. nem?rginit. iar noi am aflat-o de la sora-?ef? care era de fa?? ?i-i d?dea o mîna de ajutor s?-I ?inâ pe muribund. continu? Hans Castorp cu o violen?? care nu era deloc pe m?sura rezisten?ei ce i se opunea. cu parul ei blond-deschis mcîlcit. parc? îl v?d ?i acum. Era epuizata ?i numai spaima îi d?dea atîta putere. iar ceilal?i doi intrar? «"pâ el ?i u?a se înch ise. Hans Castorp se întoarse brusc spre vurul s?u. f?r? înconjur . De altfel. puteam sa v?d în cameTa. Joachim r?spunse: Unuia i-a spus: Nu mai fa atîtea mofturi!" Da. ceva sfînt. închipuie?te-?i prin ce treceam! Duhovnic ul st?tea în picioare. cî?tiga bani ?i nu-?i refu za nici o pl?cere! Nu.. Nu. în asemenea cazuri. ca s?-i potoleasc? rîsul înfundat. ar fi atîtea de povesii nici nu ?tiu cu ce sa încep. Preotul se îndrepta spre ea. Nu-i admisibil ca a?a. a?a i-a spus de curînd cuiva. cu patul în stînga u?ii.?i era chiar ea. ca ?i cum ? ipetele întret?iate de horc?ituri ar fi r?zbit tocmai din fundul pivni?ei. reu?e?te întotdeauna sa g?seasc? tonul potrivit. ?i-l privi fix pe preot cu ni?te ochi larg deschi?i.

de un galben-deschis. în?elese ca avea în a?? un domn. guler ul scrobit. italianul îi ruga pe cei doi men s? nu se deranj eze ?i sa-?i reia locurile. Hans Castorp se ridica ?i el ca sâ salute. rezemat în baston. cu o musta?a neagra. alura degajata ?i aproape no bila a str?inului nu l?sau nici.. îl facura pe Hans C astorp sa se gîndeascâ imediat la anumi?i muzican?i ce cîntau. soarele rîde. Amestecul de s?r?c ie ?i distinc?ie. la doua rînduri de nasturi ?i cu revere late. fapt de care Hans Castorp î?i d?du seama cînd observ? c ? mînecile atîrnau moi peste încheieturile mîinilor.îmi îng?dui?i sa ghices ? ?ase? Sau noua dintr-o data' La noi. brunet. Dar str?inul continua imediat cu iscod irile: Rezultatul este mul?umitor? Din rîsul dumneavoastr? vesel ?i aici Settembri ni t?cu o clipa. Te sim?i într-adevar îndemnat sa ui?i unde te g?se?ti. îmbr?c?mintea. în cazul ca dorea într-adevar un r?spuns. în timp ce pe fa?a îi st?ruiau 'nea urmele accesului de veselie. îl ascultai cu pl?cere. p?rul de la tîmple începuse sâ fie pres?rat cu fire argintii. Cu toate acestea. Ia cîte luni v-au condamnat oare ? în gura lui. pe buna dreptate. erau departe de a crea impresia de elegan??. venea âtre ei un str?in. arata chiar o u?oara scamo?are pe Ia margini din pricina folosirii îndelungate. ?i cu o mi?care u?oara ?i elegant a ridica spre cer o mîna mica ?i g?lbuie. Hans Castorp rîse. iar acea cuta fina ?i batjocoritoare din col?ul bu zelor u?or contractate sub musta?a stufoasa acolo unde frumoasa-i arcuire se rid ica pu?in producea o impresie ciudata. Satan Era greu s?-?i dai seama ce vîrsta are. încît îl trezi într-o clipita din voio?ia sa pe Hans Castorp. care dintr-o data se sim?i ru?inat Settembrini spuse: Domnii sînt bine dispu?i pe buna dreptate. întindeau p?l?ria moale sa li se arunce din înaltul ferestrelor cî?iva b?nu?i de cîte zece pfenigi. Venind la noi. muzican?i care. trasaturile spiritualizate ale figurii. ca ?i redingota prea lunga. trebuie sa fi avut cam între treizeci ?i pat ruzeci de ani. Zîmbind. a?a cum st?tea. iar Hans Castorp se preg?tea sa r?spund?. nu sînt deloc zgîrci?i. iar el ramase în fa?a lor în 66 THOMAS MANN picioare. Un fla?netar!" î?i zise el. dinspre stînga. Pe drum. Buzele rosteau cuvintele cu o anume buna dispozi?ie. Vorbea f?r? accent str?in.. cuvîntul condamnat" suna deosebit de caraghios. f?cu prezent?rile: . mai mult. care p?rea sa te îndemne la luciditate ?i a ten?ie. cadrila?i. ochii negri ?i musta?a cu linia ei delicata. schimba cu Joachim un salut îi ura buna diminea?a într-un fel politicos ? camunicativ ?i ramase în fa?a lor cu picioarele încruci?ate. dar mai ales la Hans Castorp. domnul a f?cut o c?l?torie agreabila? se adresa el lui Hans Casto rp. Curtenitor. privind în sus cu ochii catifela? i. pr in cur?ile din ora?ul lui natal. în ajunul Cr?ciunului. în pozi?ia sa preferata. ?i grija pe care o punea ca pronun?ia sa fie cît mai ex acta ar fi putut da de b?nuit ca este din alta ?ara.o îndoiala asupra acestui fapt. asta. în timp ce crisparea buzelor se adînci s-ar putea trage concluzii c ontradictorii. de postav. încercînd sa-?i aduc? aminte cine puteau fi Minos ?i Radaman . adaug? el. dup? ce se apropie. aruncînd într-acolo ?i o privire piezi?a sen ina. marindu-i fruntea. cravata neagr? era uzat? ?i se vedea foarte bin e c? nu purta deloc man?ete. Ati ?i intrat în posesiunea sentin?ei lor? Vreau sa spun: sinistra ceremonie a primei consulta?ii a avut loc? Aici ar fi fost nimerit sa se opreasc? ?i sa a?t epte. cu col?urile rotunjite. Mirat. iar spre cre?tet se r?rea în chip v?dit: doua scobituri ple?uve se arcuiau pe lîngâ c?rarea îngusta ?i s?r? c?cioasa. . cu o u?oar? nota de stînjeneala. ?i nu fu cîtu?i de pu?in mirat de numele ce-l auzi cînd Joachim se scul? de pe banc? ?i. se uita la cei doi veri. E o diminea?a minunat a! V?zduhul e albastru.domnul Seftembrini. un domn elegant. deoarece cu toate c? întreaga sa înf??i?are d?dea o impresie de tiner e?e.MUNTELE VR?JIT 65 Hans Castorp privi printre lacrimi. îngri"t? cu pantaloni cadrila?i de culoare deschisa. pantalonii cei largi. deoarece formulase o întrebare. într-o atitudine gra?ioasa. Scumpii no?tri Minos ?i Radamante.V?rul meu Castorp . în privin?a asta.

e ste un lucru frumos. sînte ?i ca un student ce audiaza cursul unui profesor. prin urmare nu face?i parte din cercul nostru? Sînte?i s?n?tos.Mu de draci. Ei. Fac doar o vizita de cîteva saptamîni varului meu Ziemssen ?> cu acest prilej ma ?i odihnesc pu?in. iar nu Radaman?e. va în?ela?i. Apoi r?spunse: Cum a?a? Nu. sp use italianul facînd cu mîna un gest hotarît. L-am cunoscut ?i pot sa ma socotesc elevul lui. sau mai precis pentru care profesie va preg?ti?i? Vede?i. la urma u rmelor. la noi ??tia care am c?zut atît de jos îneît do ri?i sa ne oferi?i pentru un timp oarecare pl?cerea înso?irii dumneavoastr?. daca-mi îng?dui?i sa va dau aceasta informa?ie. buc urîndu-se din toata inima de titlul ce i se d?dea. constructor de vapoare! Dar e grandios! exclama Settem-brini. nu-i a?a. Va rog sa fi?i convins ca socotesc aceast? profesiune minunata.. n-a fost decît o iluzie. în?elegi tu. dar toate nt în stil mare. Am avut cinstea sa vorbesc compatrio?ilo r dumneavoastr? despre viata acestui mare poet ?i liber-cugetator. domnule Se?tembrini? As?a-i buna!. Dar vorbeam despre dumneavoastr?. spuse de trei ori: A?a.Settembrini.. fara a fi MUNTELE VR?JIT 67 cris. Unitatea noastr? cea mai mica este luna. dar silindu-se sa n-o arate. domnule locotenent"? Nu e oare aproape o impertinen?a sa spui: stau aici trei saptamîni ?i pe urma plec? domnul meu. domnule locotenent? ad?ug? el întoreîndu-se c?tre Joachim care. Trei saptamîni. Lui îi datorez ceea ce posed sub raportul cult urii ?i al voio?iei. -O Dio. Mai avem ?i alte asemenea unit??i. Domnul Settembrini este literat. dup? aceea. via?a noastr? ne-a preschimbat oarecum în primitivi. poate mai exista mijlocul sa ne-o refacem. Calculam în stil mare . _ în str?funduri. Dar a? fi extraordinar de curios sa aflu cît timp î?i acorzi atunci cîn d tu e?ti acela care hot?r??te. îl corecta italianul cu spontaneitate ?i avînt.acesta este Privilegiul umbrelor. A trebuit sa fac o ascensiu ne de aproape cinci mii de picioare ca sa ajung pîna Ii dumneavoastr?. a?a!" fa cînd sa ?uiere ?-ul. A scri s necrologul lui Carducci pentru ni?te ziare germane -Carducci. atunci cînd a m urit. sînte?i un om cum trebuie. ?i ce termen v-a?i propus? Nu este delicat sa va pun o astf el de întrebare. pentru ca. _ O simpla închipuire de-a dumneavoastr?! Pe cuvîntul meu. Nu. curio\ atea mea nu-?i impune nici o limita.. Nu sînt deioc bolnav. confirma italianul dînd din cap. reînsufle?indu-se.. spuse Set?embrini.te. La Bologna eram printre ce i care îi consacram un adev?rat cult. 68 THOMAS MANN Dar va rog chiar. Inginer. n via?a." întocmai. Apoi. zise Hans Castorp cu o degajare nu lipsita de o anumita înfumurare de îndat? ce sim?i ca este invidiat. . un fe] de Ulise în împ?r??ia umbrelor? Cita îndr?zneala sa cobori în str?fundurile unde mor?ii haladuiesc în nimicnicia lor. C?ci ?i curiozitatea face parte dlntre Privilegiile noastre. Dar. ?i se sim?i ?i mai stînjenit atunci cînd varul sau îl privi mirat ca ?i cum l-ar fi într ebat: Dar ce ?tii tu despre Carducci? Tot atît de pu?ine ca ?i mine. a?i venit la noi de buna voie. nu mai spune" cu un s accentuat ?i sonor.Ierta?i-ma. îl a?inti pe noul venit cu o privire atît de încremenit?. Inginer constructor de va .. . ?i ad?ugind iar??i de trei ori: Nu mai spune. îi d?du l?muririle cerute. . va în?ela?i. întoreîndu-se iar??i c?tre Hans Castorp. trei saptamîni! A?i auzit. spuse Hans Castorp. cu toate ca aptitudinile mele tind într-un sens complet diferit. nu mai spune.. cred.. a?a.. Sîntem ni?te f?pturi care ne-am pr?bu?it în adine. aici nu cunoa?tem o unitate de m?surat timpul care se nume?te saptamîna. interveni Joachim pu?in cam stingherit. domnule Settembrini. îneît ochii îi c?p?taser? o expresie fixa ?i parca oarba. r? spunse îngîndurat: Ave?i dreptate. îmi îng?dui?i sa va întreb ce profesie exercita?i acolo jos. domnule Septem. sa continue: A?adar. facînd o plec?ciune pli na de haz. Da. pe dumneavoastr? va cred în stare.

Este adev?rat ca am venit aici doar ca oaspete ?i. Nu . orice munca ce merita acest nume e ste grea. ma obose?te ?i nu ma simt perfect s?n?tos decît atunci cînd nu f ac nimic. altfel ri?t i sa-?i pierzi curajul. Pe scurt. deocamdat? nu sînt decît student ?i înc? abia la început. Mai cu seama în cazul cînd nu e?ti d eosebit de rezistent. o forza vindice della ragione-Este un cîntec m?re?! Dar e pu ?in probabil ca v-a?i referit la dracul acesta. Sînte?i fum?tor daca-mi îng ?dui?i aceasta întrebare? Nu? în cazul acesta nu va pute?i imagina cît necaz ?i cîta am? r?ciune poate s? însemne un asemenea lucru pentru cineva c?ruia îi place mult sa fum eze. Nu. a\înd în vedere ca nu sînt viguros.De exemplu.poare? ?ti?i oare cît de mult cre?te?i în ochii mei? lata ca am pe nea?teptate prile jul sa ma adresez dumneavoasrra ca unui reprezentant al unei întregi lumi a muncii ?i a geniului practic. un homo humanus ?i nu ma pricep absolut deloc Ja chestiile astea inginere?ti.. despre care se spune ca nu tre-huie sa-i dai nici m?car degetul cel mic de la mîna. A trebuit s-o arunc. Doamne. Toate acestea îi p?reau absolut ciudate bunului Hans Castorp. da. MUNTELE VR?JIT 69 obabil ca v-a?i referit la celalalt diavol.. nu-i a?a? .. Se uita la varu-sau. cred. Miroseau toate a predica duminicala. ?i are toate motiv ele sa-i fie teama. a?a este. Apoi. cui? Dracului? întreba Hans Castorp. în general.Cineva. a? min?i daca a? pretinde ca munca îmi da satisfac?ii deo sebite. Sînt obi?nuit. domnule Settembrini.. înveselindu-se ?i reluînd cu elegan?? discu?ia. apoi micul dejun a fost în adev?r cam copios. r?spunse Settembrini. lua-o-ar dracu'! zise Hans Castorp ?i vorbele îi tî?nira din adincul i nimii. Settembrini ridica iute sprîncenele. ?i orice început este greu. car e las? ochii în jos. de?i fusese r? rostite pe un ton de flec?reala ?i aproape de gluma.?glggea italiana ?i restul nu prea îi era pe plac. f?cu Settembrini ?i privi melancolic în aer. -Ah. r?spunse Hans Ca storp. ca mine. într-adevar. Chiar lui. în ?ara mea este cîntat cîteodata. Numeroase spirite de elita ?i lucide au d . este preferabil sa nici nu te gînde?ti cît sînt de mari.. sus. Dar. dumneavoastr? îmi interpreta?i cuvintele într-un sens pre a precis.Bineîn?eles ca-i a?a. trebuie sa aib? spirit.Vai. pe atît de l?udabil?. Dar îmi închipui ca teoria specialit??ii dumneavoastr? trebuie sa ceara un cap limpede ?i lucid.. Din contra. O salute. înc? din tinere?e. Desigur. domnule Settembrini. too rich cum spun englezii. afara doar cînd eram enos bolnav iar acum are un gust ca de iasca. Pe Satan în persoana? ?ti?i. exigen?ele sînt considerabile. cu o masa abundenta. o ribellione. din vorbele dumneavoastr? am tras concluzia ca v-a?i ales o profesiune p e cît de exigenta. am sosit prea de curînd aici. ÎI invoca?i chiar ?i pe diavol pentru a va sus?ine afirma?ia? spuse el. ma simt pu?in c am ap?sat ?i închipui?i-va ca în diminea?a asta n-am reu?it sa dau de gustul ?ig?ri i! A?a ceva. undeva. silindu-se fara sa vrea sa se exprime ceva mai elocvent.Da. msa cea de azi a fost p rea suculenta pentru mine. Va asigur ca ceea ce am spus despre diavol n-a fost decît un fel de-a vo rbi! . . de altfel nici n-am dormit prea bine. acum? -Acum? O. va m?rturisesc. apoi zise: . cu anumite ocazii solemne. care tr?ie?te într-o desavîr?ita în?el egere cu munca. o Satana.. nu-i deloc o gluma. nu-i a?a? Da. Azi. N-am nici o experien?a în privin?a asta.. continua: Oricum. tulburat! . eu sînt umanist. ?i nu sînt deloc mîhnit ca-mi lipse?te o asemenea experien?a. nu pot decît sa va dau dreptate. iar practica un om dintr-o bucata. ca marele meu profesor i-a închinat un imn? Ierta?i-ma.. fara îndoiala. 70 THOMAS MANN fiindc? nu avea nici un sens sa ma chinuiesc cu fumatul. Acela la care v-a?i gîndit se înspaimînta de munca. oricît de sincer ar fi res pectul ce vi-l port. deci va pute?i închipui ca ma simt un p ic tulburat. nu mi s-a mai întîmplat niciodat?. însufle?indu-se..

iat? ceva foarte ciudat! Von Mylendonk ?i pe deasupra Adriatica. Iar doamna Adriatica spune cui vrea s-o asculte. Dar Vergiliu d ispune de metafore pe care nu le Poate g?si nici un autor modern. în?elege?i. într-un cuvînt: un suflet c onfuz. cu accent italian. Se trage din neamul vo n Mylendonk. Suna ca ?i cum ar fi moarta de multa vre me. Asculta?i-ina. MUNTELE VR?JIT 71 -Prenumele ei este Adriatica. _ Asta mai lipsea! striga Hans Castorp. domnule Settembrini. domnule Settembrini. adineauri. Viciul nu-i mai prie?te. Apoi m-a sf?tuit s? urmez neap?rat acela?i regim ca ?i varul meu. pe care-l numi p?rintele timpurilor noi". Nici lui Carducci nu-i pl?cea. fiecare este perfect liber. e buna! rîse Hans Castorp. în progres.. G?si?i? A. ca nu ave?i nimic împotriva mali?iozit??ii. Zeflemitor? vre?i sa spune?i: mali?ios? Da. c? o Mylendonk a fost stare?a unei m?n?stiri din Bon n. domnule inginer. nu-i interzis. prin urmare. Radamante ast a! ?i. °e drumul de întoarcere. E un om încîntator. Ce vre?i. Sa nu uitam ca trebuie s? ne facem cura de odihna. Este un drept-credin-cios al viciului dumneavoastr?.n-a?i ?tiut? Picteaz? în ulei. A?i cunoscut-o cumva ?i pe sora-?efâ? Nu? O. dar o spune ?i celorlal?i. domnul meu! Deosebirea între ea ?i Venus de Medicis este ca acolo und e zei?a î?i arata sînii. înainte de-a ie?i. zise Settembrini . ha! G?sesc ca sînte?i pu?in cam zeflemitor. în ce ma prive?ie. pe drumul ce duce c?tre zidurile Puternicei Dis". dar. hopa tot a?a". hopa. pe la mijlocul secolului al XHI-lea.. Cum se spune în opera maestrului dumneavoastr?? Eu sînt pasar arul. dar asta e o gre?eala! Sînte?i n edrept daca nu solicita?i cinstea de a-i face cuno?tin?a. cel ve?nic voios. în adev?r? întreba Settembrini. întrucît daca i-ar prii n-am mai putea vorbi de viciu c?ci tutunul îl face melancolic ?i de aceea respectabila noastr? sor?-?efa ?ine rez ervele sub cheie ?i nu-i da zilnic decît o por?ie redusa. curma scurt acest gest ?i spuse: Locotenentul nostru se gr?be?te la serviciu. Ha.. aici sînt multe lucruri aproape medieva le". dar se întrerupse în clipa în care o feti?cana ce . De ce nu? Trebuie sa spui lucrurilor pe nume. Se zice ca se întîmpla sa ca da uneori în ispita de-a fuia ?i atunci devine melancolic. chiar daca uneori cam for?at. Vergiliu! E neîntrecut. _ Stimatul meu domn. Lucrurile s-au petrecut aproape ca un fel de con sulta?ie. Ah! V ergiliu.. adic? sa stau culcat pe balcon cît mai mult ?i în acela?i timp m-a sf?tuit sa-mi iau ?i temperatura. spuse Joachim îngrijorat. Prin urmare. pe Rin. absolut sine pecunia. e foarte amuzant. domnilor. ?i eu am vicii.ispre?uit tutunul. începînd sa vorbeasc? despre Petrar ca.elementul de baza aflat l a originea progresului ?i iluminismului. în mod limpede ?i energic. înclina spre melanco lie. din nevoia de a p?stra unitatea de stil. De ce n-a?i face-o? Al dracului om. viciu. Excelent! mai exclama el cu fa?a întoarsa în sus ?i rîse asturnînd capul pe spate. nu-i a? a. î?i evoca ceva aproape medieval. Cred. Radamante insa are sa va în?elea g? perfect. ha.. Necazul meu e ca sînt nevoit sa-mi irosesc mali?iozitatea cu teme atît de nenorocit e. ?i consilierul aulic Behrens este un cunosc?tor în materie de ?ig?ri . iar critica . Settembrini se apuca sa recite versuri latine?ti. pe scurt. Literatul î?i înso?ise cuvintele cu un gest elegant al mîinii. Ei în su?i este pictor . Sper. în adev?r. Apoi Settembrini trecu pe nea?teptate la altceva. sa mergem ?] noi. e ve?nic voios". ha. cum va place sa va exprima?i. ?i-o sa -i urma?i sfatul? Fara îndoiala. evident. Este posibil ca ea îns??i sa fi v? zut lumina zilei la scurt? vreme dup? aceea. Avem acela?i drum la dreapta. Acum. Procedînd a stfel î?i înt?re?ti ?i-?i înal?i via?a. cu 0 mi?care circ ulara a degetelor îndreptate spre Joachim. am convingerea ca Radamante al nostru n-a pus-o pe aceasta fosila ca supraveghetoare a palatului sau de spai me decît dintr-o necesitate artistica. sînt un pic mali?ios. prin urmare a?i ?i f?cut cuno?tin?a? Da. dînsa obi?nuie?te sa poarte un crucifixHa. Pentru mine este cea mai seînteietoare arma a ra?iunii împotriva puterilor întunericului ?i urî?enie i. Mali?iozitatea este spiritul criticii. Ei. r?spunse Settembrini. Imediat ?i-a dat seama ca sînt pu?i n cam anemic..

De pe buzele lui mobile cuvintele ?î?neau tari. profesorul Kafka se sim?ea obligat sa porn easc? într-o c?l?torie de opt zile. vrei sa fii a mea? Uita?i-va numai cum ochii îi scînteiaza de o privire furi?a t?".Vorbi?i atît de nostim. în-tu-i-?i-e!" mai adaug? el.. da r Radamante închisese un ochi. redactînd articole de popularizare pe care le-a lansat prin presa. în fiecare an. iar bolnavii î?i exprimau dorin?a sa plece. la care Kafka r?spundea c? la Salzmann. tu. a doua zi dup? s osirea celebrissimului MUNTELE VR?JIT 73 maestru.Plastic. ?..72 THOMAS MANN locuia desigur în sat le ie?i în cale ?i începu sa zîmbeasca ?i sa fredoneze ?treng?re?t e.. spunea Salzmann. Cît despre doctorul Salzmann. opera?ie financiar? care dur? întotdeauna cam vreo cincisprezece zile. dup? ce se dovedi înclinat spre galanterie. sau într- .. Meritul îi apar ?inea. ei da. . Locvacitatea italianului era deo sebit de pl?cuta în puritatea >i preciziunea ei lipsita de orice accent str?in. încît d?dea impresia ca are spiritul prea limpede ?i prea prezent ca sa-l ia vreodat? gura pe dinain te. cel pu?in în ceea ce prive?te institutul sau. ?. Continu? astfel. Fire?te. La cutare sanatoriu era profesoru l Kafka. utiliza pîna ?i flec?iunile gramaticale cu o satisfac?ie atît de vizibila. Acesta trebuie sa fie cuvîntul pe care-l c?uta?i. Geniu!" preciza Settembrini. E un adev?rat ?trengar". proaspete. neclintit în titlul lui. la! O. ?i s-a priceput sa ras pîn-deasca în rîndul celor interna?i aceste teorii. pe un ton destul d e mu?c?tor. ci ma i curînd r?coare. nu de ftizie. mi?c?toare. stabili principiul câ. domnule Settembrini. Se lega mai ales de consilierul aulic Behrens. bolnavul se gr?bea sa moar?. sim?ul comercial al proprietarilor. De atunci afacerile merg tot atît de bine vara ca ?i iarna. acesta îl învinuia pe profesorul Kafka ca nu-?i p?streaz? cutate seringile pentru injec?ii ?i ca i nfecteaz? bolnavii. iar Hans Castorp rîse din toata inima ?i fara r?utate. Dar stai! exclama el.încît oamenii mureau ca mu?tele. ca mor? ii s? nu-l aud?. folosea expresii savante vii. cu atîta vioiciun e. lauda. ?i-a talpuit pantofii cu cauciucuri. plescai el cu limba. se porni iar pe bîrfeala. spuse Hans Castorp. ?. pantei domoale a drumului. dulce poru mbi?a. întreg ?inutul mai vorbea înc? despre via?a scandaloasa dusa de acest prin?. Ei da. încît drept sa va spun nici nu ?tiu cum trebuie s-o calific. Dar lipsea opt saptamîni. de monstra ca aceasta sup?r?toare stare de lucruri nu era decît rodul unei prejudec?? i. limpezi. De altfel. el îns? nu pornea la drum înainte de a se fi dep us în contul lui cel pu?in cinci mii de franci elve?ieni. apoi închisese amîndoi ochii. Unii bolnavi afla?i tocm ai la Fiume îl chemau la consulta?ie. nu? replica italianul faeîndu-?i vînt cu batista. tot cu scopul de-a rotunji facturile . ?i astfel r?m?sese în contin are consilier aulic". domnii ?tiau oare ca el f usese cel care a inventat sezonul de var?? Da. gîndi Hans Castorp. ?i ramase la aceasta p?rere cînd Settemb rini. . ci de ciroza. atît de comunicativ? ?i plina de buna dispozi?ie. ei da! La. î?i b?tea joc de picioarele lui foarte mari ?i socotea c? titlul l-ar fi primit de la un prin? bolnav de tuberculoza cerebr ala. f?g?duind sa dea autoriza?iile de plecare imed iat dup? ce se va întoarce. auzind ace st ?uvoi de invective debitate cu volubilitate. cita el doar Dumnezeu ?tie de unde luase citatul -apoi trimise ni?te bezele spre fata care se îndep?rta stingherita. cu istea?a sa putere de p?trundere ce nu se las? influen?at?. de?i nu era cald. Ce vad? Acolo se plimba judec?torii din infernul nostru! Ce spectacol! In drumul lor. cura din timpul verii trebuie considerat? nu numai ca recomandabila. Dup? care. Atunci umo ristul nostru". iar nenoroci?ii a?teptau ?i în t reac?t fie spus vedeau cum cresc mereu notele de plata. el ?i nimeni altul. ci mai ale s ca deosebit de folositoare ?i aproape absolut necesara. Ia. cei trei str?b?tuser? cam o jum?tate din calea de întoarcere. bolnavilor li se admini stra o doza atît de considerabila din veselul dar al vi?ei-de-vie" fire?te. Alt?dat? doar cei mai fideli dintre fideli ramîneau ?i vara aici. Drept urmare. trecînd prin ascu?i?ul criticii toate sanatoriile din regiune. Sa fi fost mul?umit? conversa?iei lui Settembrini. Vre?i sa spune?i ca am un fel plastic de-a vorbi. de cum începea anotimpul critic al topirii z?pezilor.

în speran?a c a la serviciu. bine? Trebuie sa cred ca ?i el va este simpatic. a?a e?ti? Prea bine!. dar oncum ar fi fost.. c?ci iata-i pe cei doi medici plim-bîndu-se pe dîmbul din spatele sanatoriului. Domnule inginer. A?adar. Uite-l cum merge. ?i cred ca ?i bunicuL Atunci. drumul de înapoiere li se p?ru de o scurtime sur prinz?toare. . Dar tot ce-a spu s pe urma. ceea ce. iar în urrna lui doctorul Krokowski. dar daca am facut-o. privind înjur cu un aer în care con?tiin?a ce-o avea despre valoarea sa se manifesta cu atît mai evi-uent cu cît uzan?a profesionala îl silea sa mearg? în ur ma ?efului sau. va rog sa ma în?elege?i cum t rebuie. Dar. El însu?i urca pîna la al treilea. umani?tii.. asta i-ar putea crea anumite avantaje ?i astfel . Observa?i.c?ci un drum pe care-l facem pentru prima data este mult mai lung decît unul pe care-l cu noa?tem . Acesta este motiv ul pentru care natura v-a înzestrat cu ochi ?i cu inteligen?a. papucii ?i o bluza asem?n?toare cu o tunica militar?. dom-nule inginer. în vremuri tulb uri ?i inumane. Asta e o prostie! r?spunse italianul. leg?tura istoric? dintre umanism ?i pedagogie explica leg?tura psihologica exi stent? între ele. în a?a fel îneît instrumentul de sticla îi ie?ea piezi dintre buze. Adineauri g?sea?i c a vorbesc cu mali?iozitate. despre demnitatea omeneasca. capitonata cu catifea ?i a?ezata pe masa. scosese un mic termometru ?i vîrîse în gura extremitatea unde se afla rezervorul cu me rcur. îl ?inea pe stînga. dup? cum spunea Joachim. Ei. ca n-am vorbit înc ? despre el? A?i f?cut cuno?tin?a? Hans Castorp r?spunse afirmativ. Omul acesta n-are în minte decît un singur gînd. Noi. suna totu?i minunat. do mnii mei.. sub limba. la om ?i dup? aceea-mi spu n: Prin urmare. Umani?tii au înlocuit odinioar? pe preo?ii care.. Krokowski! exclama Settembrini. De Itfel este extrem de vorb?re? ?i trece cu mare u?urin?a de la o tema la lta Fa?a de feti?cana sa purtat pu?in cam obraznic. dup? cum spunea.. într-adevar. el care unoa?te toate se cretele doamnelor noastre. Domnii mei . nu s-a mai ivit nici un tip nou de educator. în halat negru. e bolnav serios? Dup? cîte sînt informat nu-i un caz grav. Settembrini avea dreptate. o gramatica ruseasca deoarece înva?? rusa. în definitiv. îns? în principiu. Ma uit mai îmi. pute?i sa ma socoti?i retrograd. îns? a fost repede s ilit sa-?i reia locul aici. î?i puse apoi o haina de casa. un timp a fost ?i plecat.. Tat?l s?u a fost literat. ma în?elegi. Va vede?i des? Sagacitate Dar la aceasta întrebare Joachim nu mai putu s? r?spund? decît cu greutate ?i ininte ligibil.. Cum se face. Chiar ?i în ascensor mai continua sa le vorbeasc? cu lux de am?nunte ?i nu înceta decît atunci cînd verii ajunser? la etajul al doilea. ci mai degrab? persistent. Nu trebuie sa li se r?peasc? umani?tilor func?ia de educatori nu li se poate r?pi. puteau sa-?i aroge conducerea tinerelor genera?ii. Nu ?tiu prea bine. doctorul Behrens înainte. dînd din mîini ca din ni?te lope?i.Ah. pricep. un cr eion ?i dup? aceea o carte. va rog. in abstracto. Sau are tocmai atît cît sa-?i pl?tea sc? între?inerea aici. iar acest gînd e mîr?av. Trebuie sa ave?i p?reri. n-are bani? întreba Hans Castorp în vreme ce îl înso?ea pe Joachim pîna în camera re arata exact ca a lui. domnule Settembrini. nu-mi formez p?rerea prea repede. care pare atît de entuziasmat de munca. lu? de pe masa foaia liniat? pentru însemnarea temperaturii. avem cu to?ii o vîna pedagogica. Dintr-o cutie de piele ro?ie. eu ramîn partizanul gimnaziului umanist. poate ca n-a fost fara o anume inten?ie pedagogica. cu halatul alb ?i cea fa rev?rsata. deoarece ei sînt singurii depozitari ai tradi?iei demnit??ii ?i frumuse?ii omului. fara îndoiala ca n-are. spuse Hans Castorp. m-a stingherit. E bolnav de ani de zile. mai pu?in decît crezuse Hans Castorp . De atunci. Umbla în negru pentru a arata ca 74 THOMAS MANN domeniul special al studiilor sale este noaptea. un de ocupa o c?m?ru?a ce d?dea spre spatele sanatoriului. pe moment. N-am stat de vorba decît foarte pu?in. MUNTELE VR?JIT 75 Bietul om! Tocmai el. ?i apoi. ca un discurs solemn . zise Joachim. rafiiiaentul simbolic al îmbracamin?ii lui. o forma care re vine mereu.adevar se dep?rtaser? de sanatoriu.

Cum îns? am putea m?sura ceva c?r uia nu ?tim sa-i definim nici m?car o singura însu?ire? Noi spunem: timp11' trece. Treab? care nu era chiar atît de necesara: în ultimul sfert de ora stratul de nori de venise din ce în ce mai sub?ire. la noi. Taci! Ast?zi sînt foarte lucid. iata-te încol?it.. îmi iau temperatura de patru or i pe zi ?i o fac cu multa pl?cere. Deoarece îl m?sur?m. . dar cit de lung sau de scurt este în realitate. dai seama. este aproape acela?i lucru ca ?i cum am vrea ?a ma?uram spa?iul cu ajutorul timpului . spuse Hans Castorp ridicînd ar?t?torul în dreptul ochilor sai tulburi. acoperindu-?i doar picioarele cu o p?tura din par de c?mila.echipat ie?i afara pe balcon ?i se întinse în ?ezlong. cu pip?itul Perfect.Cu siguran?a ca au trecut cele ?apte minute ale tale. ce este timpul? întreba Hans Castorp ?i cu u n deget î?i îndoi atît de brusc vîrful nasului încît acesta deveni palid ?i-i pieri tot sîn e. ce te-a apucat? Am impresia ca ai ?i prins r?d?cini ai ci. Nu era obi?nuit sa filozofeze ?i totu?i sim?ea nevoia. m?sur?m ti mpul cu ajutorul spa?iului.. Joachim replica: Cum adic?? N-ai dreptate. De la Hamburg pîna la Davo? sînt dou?zeci de ore da.. cu ajutorul unui mic mecanism ingenios. Dar afectivitatea noastr? înregistreaz? diferite timpuri. acum plina de pacien?ii întin?i care citeau.MUNTELE VR?JIT 77 Har a?teapt?! Adic?. o mi?care în spa?iu. Pu?in mai tîrziu îsi scoase ermometrul din gura ?i îl privi spunînd totodat?: 76 THOMAS MANN Da. ?i n-avem nici o dovada ca se întîmplâ într-adevar a?a. A?adar. îneît Joachim î?i ascunse capul sub un fel de acoperamînt de dril alb care. n-are decît sa treac?. S t?tea cu un ?old lipit de balustrada. Voia sa a?tepte ca varul sau sa-?i ia temperatura. Joachim f?cu semn din cap c? înc? nu. adic? noi presupunem acest lucru fiindc? este m ai comod. pentru a fi posibil sa-l masori ar trebui sa se desf??oare în mod uniform. Hans Castorp î?i exprima admira?ia pentru aceasta inven?ie.ceea ce nu li se întîmpla decît oamenil or lipsi?i cu desavîr?ire de spirit ?tiin?ific. Spui în realitate". c?ci numai atunci j?.. Cu piciorul îns? cît timp este? Dar. Asculta-ma cu aten?ie.. a trecut pentru tine. pentru mine ?i pentru noi to?i. scriau sau sporov?iau. Avem ceasornice ?i calendare ?i cînd o luna a trecut. A?adar. asta n-o ?tie nimeni. . se putea fixa pe sp?tarul sca unului ?i apleca dup? pozi?ia soarelui. timpul trece foarte încet cînd e?ti cu ochii pe el. T impul nu este deloc o realitate". nu-i a?a7 Stai.. ?i-n r?stim p pnvea cu aten?ie cum erau toate aranjate. Po?i sa-mi explici acest fenomen? Noi percepem spa?iul cu organele noastre de sim?. cînd ?i se pare scurt e scurt. repeta Hans Castorp apasîndu-?i ar?t?torul pe nas atît de tare ca-l îndoi. f?cu Joachim. Dar niciodat? nu po?i spune în realitate". Bine. aflat într-un col? al balconului (Joachim îl întrebuin?a m zilele friguroase) ? i cu mîinile sprijinite pe balustrada se uita în gradina ?i spre terasa comuna. nu vedea de aici decît o parte a terasei. ?i nu trebuie sa te superi pe mine. ?i de fapt. astfel ca soarele r?zb?tea cu o dogoare atît de est ivala ?i de manifesta. Prin urmare. De fapt. Cît despre posibilitatea de a-l m?sura. dureaz? atîta cît îi trebuie secundarului sa parcurg? circ mferin?a cadranului. spun: de f apt. Joachim rid ica ?apte degete. cerceta sacul de dormit c?ptu?it cu blana. un minut este tot atît de lung cît ?i se pare ?ie cînd î?i iei tempera tura? Un minut este atît de lung.Cît timp trebuie sa ?ii chestia asta? întreba Hans Castorp întor-cîndu-se. în gînd? Nici secunda! Ia asculta. de fapt. a?teapt?! Deci. obiecta Hans Castorp. iar în albul ochilor avea vini?oare ro?ii. ce reprezint? în realitate un minut ?au chiar ?apte minute cînd aici ne batem joc de ti mp într-un mod îngrozitor. este v orba de o mi?care. vreo cinci ?ezlonguri. cu ochii. Pentru con?tiin?a noastr? el se desf??oar? astfel. cu trenul. Cînd ?i se pare lung e lung. . Dar care este organul cu care percepem tim pul? Po?i sa-nu precizezi? Vezi. dar da-mi voie sa-?i atrag aten?ia asupra faptului ca m?sur?torile noa stre nu sînt decît ni?te conven?ii.

_ Bine, spuse Joachim, ?i prin urmare nu-i decît o conven?ie ca termometrul m?soar? la mine o temperatura cu patru linii mai mult decît e normal? Totu?i, din pricina acestor linii sînt silit sa-mi fac veacul pe-aici ?i nu ma pot prezenta la servic iul militar, ceea ce este în fapt dezgust?tor! -Ai 37,5? A început iar sa scad?. ?i Joachim însemna cifra pe foaia de temperatura. Asear? am a vut aproape 38, din cauza sosirii tale. Tuturor celor ce primesc vizite li se ur ca temperatura. ?i totu?i aceste vizite sînt o binefacere. Acum plec, zise Hans Castorp. Mai am în cap o sumedenie de gînduri despre timp, pot spune ca e un întreg complex de idei. îns? de data asta nu vreau sa te mai nec?jesc cu asemenea chestiuni, pentru ca oricum ai prea multe linii. O sa mi le amintesc pe toate ?i o sa revenim asupra lor mai tîrziu, poate dup? gustare. O sa ma chemi la gustare, nu-i a?a? Acum ma duc ?i eu sa-mi fac cura de odihna, c?ci nim?nui nu-i stric?, slava Domnului. ?i spunînd acestea trecu de cealalt? parte a peretelui de sticla, pe balconul unde se g?seau a?ezate de asemenea un ?ezlong ?i o m?su?a, î?i lua din camera frumos a ranjata volumul Ocean Steamships ?i p?tura moale de culoare ro?u-închis cu carouri verzi, apoi se întinse. Curînd se v?zu silit ?i el sa deschid? umbrela; de îndat? ce te culcai, ar?i?a soare lui devenea insuportabila. Dar cel pu?in st?teai într-un chip deosebit de comod, f apt pe care Hans Castorp îl constata imediat cu pl?cere - ba mai mult, nu-?i aduce a aminte sa mai fi întîlnit un ?ezlong at't de comod. Scheletul f?cut dintr-un lemn lustruit brun-ro?ietic, de o lorma pu?in demodata ceea ce nu era decît o fantezie a gustului, c?ci duPâ toate aparen?ele scaunul era nou - avea o saltea ce se întinde a de la P'cioare pîna la sp?tar, formata în realitate din trei perne ?i acoperita cu 0 Pînza groasa. Mai mult, în dreptul cefei era o perna prinsa cu un ?iret, nici pre a moale, nici prea tare, învelita cu o pînza brodat?, care-?i înde-Phnea foarte bine r olul. Hans Castorp î?i sprijini bra?ul de suprafa?a lata 'ucioasa a rezematorii, c lipi ?i se odihni fara sa recurg? la Ocean 78 THOMAS MANN Steamships ca sa se distreze. V?zut printre arcadele balconului, peisajul aspru ?i s?rac, îns? sc?ldat într-o lumina limpede, p?rea un tablou înr?mat. Hans Castorp îl p rivi dus pe gînduri. Deodat? î?i aminti ceva ?i spuse cu glas tare în lini?tea din jur : Cred ca fata care ne-a servit micul dejun e pitica. Pst! f?cu Joachim. Mai încet. Da, este pitica. Ei ?i? Nimic. înc? n-am apucat sa vorbim despre asta. Apoi continua sa viseze. Cînd se întinsese în ?ezlong era ora zece. Trecu o ora. Era o ora obi?nuit?, nici lung?, nici scurta. Cînd ajunse la cap?tul ei, peste casa ?i gradina r?suna un gong, întîi departe, apoi mai aproape ?i pe urma iar??i departe. Gustarea, zise Joachim, ?i Hans Castorp îl auzi cum se scoal?. Hans Castorp socoti ca ?i pentru el cura de odihna se sfîr?ise ?i intra în camera sa se aranjeze pu?in. Cei doi veri se întîlnira pe coridor ?i coborîra împreuna. Hans Castorp spuse: Ei da, aici se sta admirabil culcat. Ce fel de ?ezlonguri sînt astea? Daca ar fi p osibil, a? cump?ra ?i eu unul sâ-l iau cu mine la Hamburg, c?ci întins pe el te sim? i ca-n paradis. Sau crezi cumva ca Behrens le-a comandat în mod special, construit e dup? indica?iile sale? Joachim nu ?tia. î?i scoaser? pardesiele ?i intrar? pentru a doua oara în sufragerie , unde masa era în toi. De atîta lapte proasp?t, întreaga sala era sc?ldata într-o lumina alburie: în fa?a fiec? rui scaun se g?sea un pahar mare, de cel pu?in o jum?tate de litru. Nu, declara Hans Castorp dup? ce î?i relua locul la cap?tul mesei, între croitoreasa ?i englezoaica, ?i-?i desf?cu resemnat ?ervetul, de?i mai sim?ea ap?sarea prime i mese. Nu, continua el, de lapte sa ma fereasc? Dumnezeu, nu beau niciodat?, ia r la ora asta mai pu?in ca oricînd. Nu cumva au din întîmplare bere porter? ?i cu o po lite?e plina de menajamente puse piticei aceasta întrebare. Din nefericire, nu avea u. Dar ea îl asigura ca-i va aduce bere Kulmbacher ?i, în adev?r, îi aduse. Era consist enta, întunecata, cu o spuma bruna ?i înlocuia de minune porterul. Hans Castorp bau

cu l?comie un pahar cam de jum?tate de litru. Mînca apoi cîteva felii de carne rece cu pîine pr?jit?. Dup? aceea se aduser? fulgi de ov?z ?i iar??i mult unt ?i fructe . La urma î?i las? doar ochii sa i se odihneasc? pe felurile de mîncare, fiind incap abil sa mai înghit? ceva. Privi de asemenea ?i la cei din jurul sau constata ca de data aceasta MUNTELE VR?JIT 79 rupul nu i se mai p?rea atît de uniform: individualit??ile ie?eau în eviden?a. Toate locurile de la masa erau ocupate, afara de acela din fa?a lui, de la celal alt cap?t, care, dup? cum afla, era rezervat doctorului. C?ci în m?sura în care ocup a?iile le îng?duiau, medicii luau masa împreuna cu pacien?ii, schimbînd de fiecare dat a locul, astfel ca se rezerva în capul fiec?rei mese un scaun pentru medici. Acum nici unul nu era prezent; se spunea ca sînt cu to?ii într-o opera?ie. Tînarul cu musta ?a intra iar??i, î?i l?s? brusc b?rbia în piept, apoi se a?eza cu o înf??i?are îngrijora ta ?i moroc?noasa. lata ca ?i tînara blonda ?i slaba ap?ru la locul ei. mîneîndu-?i ia urtul cu lingura, ca ?i cum ar fi fost singurul lucru ce se putea mînca. De data a sta, lînga ea ?edea o mica doamna batrîna ?i vioaie care tot tr?nc?nea în ruse?te c?tr e tînarul cel t?cut, iar el o privea îngrijorat, r?spunzîndu-i doar prin mi?c?ri de ca p, cu expresia unui om care are un gust amar în gura. In fa?a lui, al?turi de batrîn a doamna, ceva mai departe, st?tea o alta tînara nostima, cu pieptul impozant, cu parul ?aten ?i frumos ondulat, cu ochii rotunzi, c?prui, copilaro?i ?i cu un mic rubin la mîna-i frumoasa. Rîdea mult ?i vorbea mereu ruse?te, numai ruse?te. Se num ea Maiusia, dup? cît auzise Hans Castorp. în treac?t observa ca Joachim pleca ochii cu o expresie severa atunci cînd ea rîdea ?i vorbea. Settembrini intra pe u?a laterala ?i rasucindu-?i musta?a înainta c?tre locul sau, la cap?tul mesei situate piezi? fa?a de aceea ocupata de Hans Castorp. Abia se a?eza ca tovar??ii de masa izbucnir? în hohote de rîs. farâ îndoiala ca plasase vreuna d in r?ut??ile sale. Hans Castorp îi recunoscu de asemenea ?i pe membrii Clubului jum ?t??ilor de plâmîni". Hermine Kleefeld pa?i c?tre masa ei pe partea cealalt?, aproap e de u?a verandei, privind cu ochi fara expresie ?i-l saluta pe tînarul cu buzele rasfrînte care î?i tr?sese jacheta într-un chip atît de pu?in cuviincios. Palida, doamna Levi st?tea al?turi de grasa ?i pistruiata Iltis, printre necunoscu?i, la dreapt a lui Hans Castorp, la o masa situata în diagonala. - Uite-?i vecinii, spuse Joachim cu jum?tate de glas c?tre varul sai», apleeîndu-se în ainte. Perechea trecu pe lînga Hans Castorp ndreptîndu-se c?tre ultima masa din dreap ta, prin urmare la masa rusilor de rînd", la care o familie cu un b?iat urît începuse «a manînce cu l?comie mari cantit??i de porridge. B?rbatul era de o construc?ie P apînd a, cu obrajii cenu?ii ?i scofîlci?i. Purta o haina de piele bruna ?i 80 THOMAS MANN era înc?l?at cu ghete de fetru, prinse cu catarame. Nevasta-sa, la fel de micu?a ? i slaba, era coco?ata, sub o p?l?rie cu penaj care se clatin? la fiece pas, pe n i?te cizmuli?e de iuft cu tocuri înalte, iar la gît avea o e?arfa cam murdara. Hans Castorp îi privi pe amîndoi cu o lipsa de respect care de obicei îi era str?ina ?i a c ?rei brutalitate o resim?i chiar el; dar îns??i aceasta brutalitate îi f?cu o oareca re pl?cere. Ochii îi erau în acela?i timp indiferen?i ?i indiscre?i. Cînd, în aceea?i cl ipa, u?a de sticla din stînga lui fu izbita cu un vuiet zorn?itor la fel ca la mic ul dejun, Hans Castorp nu mai tresari ca diminea?a, ci doar se strîmba cu oarecare plictiseala; iar cînd voi sa-?i întoarc? privirea într-acolo, g?si ca toate acestea îi cer un efort prea mare ?i nu merita atîta osteneala. A?a se f?cu ca nici de data a ceasta nu reu?i sa stabileasc? cine anume maltrata u?a cu atîta nep?sare. De fapt, acest aperitiv cu bere, care de obicei nu avea asupra lui decît un efect destul de moderat, în sensul ca-l îngreuna, de data aceasta îl ame?ise ?i-l paralizase iar el, îndurîndu-i consecin?ele, se sim?ea de parca ar fi primit un pumn în mijlocul frun?ii. Pleoapele îi erau grele ca plumbul ?i-?i d?du seama ca limba nu mai ascu lta nici de cel mai elementar imbold atunci cînd, din polite?e, încerca sa între?in? o conversa?ie cu englezoaica; trebui chiar sa fac? un mare efort pentru a izbuti sa schimbe direc?ia privirii, iar la toate acestea se mai adaug? nesuferita fier bin?eala a fe?ei care atinsese aceea?i intensitate ca ?i în ajun: avea senza?ia ca obrajii îi sîn? umfla?i de fierbin?eala, respira cu greutate, inima îi b?tea înfundat ca

un ciocan înf??urat în cîrpe, ?i daca suferin?a nu se transforma în durere atroce, fapt ul se datora impresiei ca î?i sim?ea capul ca ?i cum ar fi inhalat de doua sau de trei ori cloroform. Ca prin vis observa ca doctorul Krokowski sosise, în sfîr?it, ?i se a?ezase la masa, chiar în fa?a sa. dar era o impresie vaga, m?car ca doctorul îl fixa de mai multe ori cu o privire deosebit de p?trunz?toare în timp ce discuta c u doamnele din dreapta iui - nu fara ca tinerele, adic? înfloritoarea Marusia ?i s frijita consumatoare de iaurt sa-?i plece ochii în fa?a sa cu un aer smerit ?i pud ic. Dar facînd abstrac?ie de toate aceste senza?ii, Hans Castorp se ?inu bine, ba chiar mînui cu?itul ?i furculi?a cu o deosebita îndemînare. Iar cînd varul sau îi f?cu sem n cu capul ?i ?e ridica. s>e scula la rîndul lui, se înclina fara sa priveasc? spre tovar??ii de masa ?i ie?i cu pas ferm în urma lui Joachim. MUNTELE VR?JIT 81 _ Oare cînd mai facem o cura de odihna? întreba el, în timp ce ' eau djn cl?direa sana toriului. Din cîte îmi pot da seama, e cel mai hun lucru de f?cut aici. A? vrea sa f iu de pe acum culcat în minunatul meu ?ezlong. Mergem departe? Un cuvînt în plus _ Nu, zise Joachim, ?i, de altfel, nici n-a? putea merge prea departe. De obicei , la ora asta, daca am posibilitatea, cobor sa dau o raita prin sat pîn? în pia??. M ai vezi pr?v?liile ?i oamenii ?i faci cump?raturi cînd ai nevoie de ceva. înainte de masa st?m culca?i înc? vreo ora ?i dup? aceea ne întindem iar??i pîna la patru. Coborîra în plin soare pe drumul pe care sosiser?, trecui a cursul de apa ?i liniile înguste, avînd în fa?a ochilor versantul drept al v?ii: Micul Schiahorn, Turnurile Ve rzi ?i Dorfbergul, denumiri pe care Joachim i le în?ir? una dup? cealalt?. Dincolo se afla, la o oarecare în?l?ime, cimitirul din Davos-Dorf înconjurat cu zid ?i pe ca re Joachim i-l arata tot cu bastonul. Apoi ie?ir? la drumul mare care, pu?in s?l tat deasupra fundului v?ii, ducea de-a lungul povîrni?ului ce cobora în terase. De fapt, nu se mai putea vorbi despre un sat; adic? nu-i r?m?sese decît numele. St a?iunea climaterica îl înghi?ise în întregime, întinzîndu-se din ce în ce mai departe c?tre trarea v?ii, iar acea parte a a?ez?rii ce purta numele de Dorf' se unea fara vreo schimbare vizibila cu partea zisa Davos-Platz". Pretutindeni erau hoteluri ?i pe nsiuni, toate împodobite cu verande, balcoane ?i terase pentru odihna, dar se g?sea u raspîndite pe amîndoua versantele ?i mici locuin?e particulare unde se puteau închir ia camere; de o parte ?i de alta erau case noi; pe unele Por?iuni nu se afla nic i o cl?dire, iar priveli?tea se deschidea c?tre Paji?tile verzi din fundul v?ii. .. Cuprins de o arz?toare dorin?a pentru obi?nuita sa desf?tare, Hans Lastorp aprin se iar??i o ?igara ?i datorita berii b?ute reu?i, cînd ?i cînd, sPre marea lui satis fac?ie, sa simt? un pic din aroma rîvmta cu ardoare: Qestul de rar ?i de pu?in, fa ra îndoiala ba mai trebui sa fac? ?i un oarecare efort pentru a avea o senza?ie ce aducea de departe cu obi?nuita Pl?cere a fumatului, în vreme ce îngrozitorul gust de iasca st?ruia. Inca-Pabil sa se acomodeze cu sl?biciunea, lupta un timp pentru o desf?tare sau se ascundea sau nu ap?rea decît vag, de parca ?i-ar fi b?tut joc 82 THOMAS MANN de el, iar pîna la sfîr?it, obosit ?i scîrbit, arunca ?igara. Cu toata toiO-peala de c are era cuprins se sim?ea obligat din polite?e sa continue 0 conversa?ie ?i se c hinuia sa-si aminteasc? lucrurile atît de deosebite pe care, chiar în diminea?a acee a, ar fi vrut sa le spun? despre timp". Dar î?j d?du seama ca uitase ?i ca nu-i mai r?m?sese nici o urma cît de mica din întregul complex", ca mintea lui nu mai re?inea nici cea mai m?runta idee despre timp. In schimb începu sa vorbeasc? despre anumi te chestiuni legate de organismul omenesc într-un fel cu totul neobi?nuit. Cînd î?i mai iei temperatura? întreba. Dup? cina? Da, asta-i bine. Atunci organismul e în plina activitate, astfel ca temperatura poate fi înregistrata precis. Sper ca Be hrens a glumit cînd m-a sf?tuit sa-mi iau temperatura iar Settembrini, cînd a auzit despre asta, a rîs în hohote, a?a ca n-are nici un rost sa mi-o iau. De altfel, nici nu am termometru. Ei, f?cu Joachim, acesta ar fi lucrul cel mai neînsemnat. N-ai decît sa-?i cumperi u nul. Aici se g?sesc pretutindeni termometre, aproape în fiecare pr?v?lie. Dar la ce bun? Nu, cura de odihn? o în?eleg, vreau s-o urmez cu regularitate, îns? p

ai batai de inima cînd e?ti în ajunul unei foarte mari bucur ii sau.Ei. în leg?tura cu talgerele. Joachim rîse cu pofta cînd auzi cum varul lui deformase numele fetei. treab? pe ca re prefer sa v-o las vou?. se nume?te Mar usia . Da. insa daca nu te superi. Apoi Joachim întreb?: . O act ivitate extrem de vioaie? Poate ca punînd aceasta întrebare se r?zbuna oarecum pentru observa?ia ce i-o f?cuse varul sau. pe scurt cînd e?ti nelini?tit. încercind sa uite cit mai repede atît de Marusia cit ?i de expr esia fe?ei lui Joachim. o stare sufleteasca. De altfel. atît sub raportul fizic cît ?i chimic cum se spune . ceea ce de altfel îi reu?i de minune. O bucata de vreme î?i continuara drumul în t?cere. la care Hans Castorp se margini sa ridice din umeri la fel cum îl v?zuse pe Joachim facînd în ajun. Atunci d?inuie?te în trup o activitate extrem de vioaie". mai zise el cu o voce tremur?toare ?i t?cu. n-ai b?nui ca e bolnava de piept.. MUNTELE VR?JIT 83 _ Dar a?a este! Exista o activitate plina de vioiciune! Prin urmare. da.Mazurka este extraordinar. am nomenit-o doar în treac ?t.entru mine. . n-ar fi tocmai mort m?car ca a?a ceva nu exista . în aceasta situa?ie. sa începi sa cau?i..?i care ?i-ar duce totu?i o existen?a absolu t activa ?i independenta: i-ar cre?te parul. observa Hans Castorp.Doamne. Iar Mazurka asta. ?i se prea poate ca.N-ai spune. cînd ?i-e frica de ceva. ar fi prea mult sa-mi iau ?i temperatura. de ce g?se? ti expresia nepotrivita? întreba Hans Castorp. cum spui Iu. . ca vizitator. de ce-mi bate inima în halul asta e atît de îngrozitor ?i de o bucata de vreme nu ma gîndes c decît la asta. nu mi se par prea interesan?i. La celelalte mese cred ca sînt m ai interesan?i. . Tot timpul î?i baga batista în gur? de atîta rîs. Doamna Stohr ar trebui sa-?i mai spele parul. c?ci e într-adev ar destul de bolnava. ca sa ma folosesc de c uvintele tale. Nu voiam sa spun decîl atît: ca este nelini?ti'01" ?i chinuitor sa consta?i ca t rupul tr?ie?te ?i se pre?uie?te pe sine fara sa aib? nici o leg?tura cu sufletul . exclama el. Numai ca toate lucrurile astea despre care vorbim sînt extrem de triste. E?ti ispitit sa le cau?i u n sens. asemenea unui t rup neînsufle?it daca se poate spune a?a. ?i încerca sa-i arunce varului sau o privire plina de iste?ime. Englezoaica cu ceaiul de m?ce?e se numea Miss Robinson. f?cu Joachim cu un oftat. Cînd ai febra lucrurile se petrec în felul acest a. M?car daca a? putea sa-mi dau seama. dimpotriv?. de fapt. este într-ade-var prea g?l?gioa sa. îns? dese open ca fa?a bronzata a lui Joachim era plina de pete a?a cum sînt 84 THOMAS MANN chipurile înnegrite de soare cînd sîngele se retrage din obraji ?i Ca gura i se strîmbas e într-un mod jalnic. Croitoreasa nu era croito . Pare atît de s?n?toasa! în orice caz. e aproape ca ?i cum trupul ar t rai de unul singur ?i n-ar mai avea nici o leg?tura cu sufletul. a?a cum se întîmpla cu aceste b?t?i de inima fara motiv. . o bucur ie sau o teama care le-ar justifica oarecum a?a cel pu?in mi se întîmpla mie ?i nu p ot vorbi decît despre mine. mi se pare ca e pu?in cam toanta. Hans Castorp lua o expresie de totala indiferen?a. sau cum o cheam?.Da. ?i totu?i ar avea toate motivele sa fie mai Potolita. zise el. nu-i a?a ? Dar cînd inima se apuca sa bata de capul ei. celor de aici. în?elegi ce vreau sa spun. dar poate ca nu-i decît o simpla impresie. prea e unsuros. î?i plac oamenii de aici? Ma refer îndeosebi la cei de la masa noastr?. iar aceasta înf??i?are trezi în tînarul Hans Castorp o teama nel?m urita.fiind dominat de fapt de o activitate extrem de vioaie. de sus.este aproape acela?i lucru ca ?i M?ria. care-l hot?rî sa schimbe irne-diat subiectul discu?iei ?i sa se informeze d espre alte persoane.. f?r? motiv. în aceea?i diminea?a. unghiile ?i toate i-ar func?iona pe rfect. Vezi tu. adaug?. ca sa zic a?a. adic? vrei sa g?se?ti o stare de suflet în stare sa le corespunda. continua Hans Castorp ducîndu-?i ca un îndr?gostit amîndoua mîinile la inima. g?sesc c a e ciudat ?i alarmant. prin care întreaga agita?ie ce te stapîne?t e sa dobîndeasca oarecum un sens ra?ional.. un trup care îns?. Ce sînt expresiile astea? întreba Joachim cu un accent de mustrare deliberata.. fara sa vrei..

iar într-unui dintre hoteluri chiar ?i petits chevaux . c oboar? si se duc s? mizeze. s?u o fac de?i le este interzis. de asemenea ?i doamne fa ra p?l?rie ?i cu fuste albe. iar Hans Castorp o ?tia ?i de aceea ramase culcat pîna ce vibra?ia metalica se amplifica a doua oara ?i apoi se ndepart?. Hans Castorp se împiedica ch iar. în plina strada ?i zîmbi cu un aer melancolic. . cu pantaloni de flanel proasp?t c?lca?i si mînecile suflecate pîna la coate. Cînd Joachim traversa camera ca sa vina sa-l ia. la noi. Dar dintre cei ce mîncau la masa lor. îns? de data aceasta Joachim nu-i mai îngaUl. Pe mai multe terenuri de tenis. Hans Castorp se îndrepta de-a lungul camerei pînâ la balcon unde se pr?v?li. Cum s? progresezi ?i sa te 'îsân?to?e?ti ca sa fii m stare sa-?i faci serviciul. Cît despre batrîna doamna vioaie. tocmai a?ipise cînd Joachim îi reaminti c? era vremea sa se întoarc?. Magazine cu vitrine elegante ?e ?ineau lan? pe dreapta ?i pe stînga. Portarul ?chiop îi conduse cu ascensorul pînâ la etajul lor. r?spunse Joachim. a?î?ata de b?t?ile iu?i ale inimii. ?i se opri multa vreme în fa?a unui magazin de galanterie b?rb?teasc? pîna sa s e poat? convinge ca vitrina era bine amenajata. clatinînd din cap. ?i. c?ci nu putea respir a pe nas decît cu mare greutate. De altfel nici nu "joac? pr ea serios o fac mai mult pentru costume. daca e?ti prea ene? ca s? respec?i orele de masa? Spunînd asta avea desigui dreptate. a c? rui curiozitate se lupta cu o oboseala febrila. îmbr?cate în alb ?i care. Hans Castorp abia putea sa asculte. mereu culca?i.împotriva c?rora. o data sau de doua ori. ?i îi ?inea tov?r??ie la sanator iu chiar de la venire. de foarte mul?i ani. pe ?ezlong ?i . Auzeai vorbindu-se ruse?te ?i engleze?te. ci î?i reamintea doar ca trebuie s? te preg?te?ti. Cei care MUNTELE VR?JIT 85 J° acâ aici sînt s?n?to?i. prada acestei impresii de dezordine ?i contrarietate. In orice caz . o femeie! Cît dura starea aceasta nu-?i d?du seama. gongul suna. de pilda pocherul. în fa?a num?rului treizeci ?i patru. pe deapsa prev?zuta este excluderea din sanatoriu. .. Tineri zvel?i ?i b?rbieri?i. a?a cum era. iar Hans Castorp. Trebuie sa st?m culca?i. mai sînt ?i alte jocuri oprite care totu?i se practic?. se în?l?au deodat? în soare pentru a lovi cît mai de sus mingea de culoarea cretei. partidele erau în plina d esf??urare.. dup? controlul de noapte. zise el. cel mai grav atins er a doctorul Blumenkohl. unde concerta o orchestra. celibatari în haine de sport ?i cu capul descoperit. de?i Joa chim se g?sea aici de multa vreme.. F?cur? drumul înapoi aproape fara sa scoat? vreo vorba. Settembr ini spune neîncetat ca tr?im la orizontala sintcm ni?te orizontali. sus. Fire?te. ci profesoara la liceul de fete din Konigsberg ?i de aceea se exprima atît de corect.. jucau în pantofi cu t?lpi de cauciuc. est e una din glumele lui proaste. Mergeau acum pe un trotuar foarte urban strada principala a unei sta?iuni cu ren ume interna?ional. Pe terenurile bine în tre?inute p?rea ca plute?te o pulbere de faina. Se desp?r?ir? cu un scurt la revedere". Dar nu te chema la masa chiar imediat. Prin?ul care i-a conferit lui Behrens titlul de cons ilier aulic r> ?tergea în fiecare noapte.Tu nu joci niciodat? aici? întreba Hans Castorp. trebui sâ-?i for?eze ochii ca sa v ad?. întrucît se pare c? e tot ce poate f i mai daunatoi. întîlneau vizitatori ai sta?iunii care hoin?reau. ?i fiindc? veni vorba de lucruri inte rzise. în majoritate tin eri. ?inea gura întredeschisa. N-am voie. Leo Blumenkohl din Odesa tînarul acela cu musta?a ?i cu fa? a atît de îngrijorata ?i întunecata.. Totu?i se mai g?sesc vreo cî?iva care. îns? cînd sosi momentul..Ura ?i dispre?uia nepunctualitatea.reasa. A ici era cazinoul balnear. Hans Castorp voi sa-?i schimbe hainele. sa priveasc? jocul ?i sa-l comenteze. afirma el.fa ra a se mai osteni sa-?i îndrepte pozi?ia c?zu într-o picoteala dureroasa. de?i nu avea guturai. Se numea domni?oara Engelhart. Tr?ia aici. avînd ca par tenere tinere fete bronzate. Inima îi b?tea în contratimp cu muzica. era batrîna m?tu?a a tinerei fete care mînca iaurt. fapt care-i d?dea o chinuitoare senza?ie de sufocare. Apoi dadura peste o rotonda cu o galerie acoperita. nu ?tia nici m?car cum o cheam?. luîndu-?i avînt. Cei doi veri se a?ezar? pe o ban ca libera.

Cît prive?te pe doamna Stohr cu bluz a ei de lîna ecoseza. Mai intrau ?i pe u?ile de ]a veranda c are erau deschise. Batrînul" b?gase de seama >' f?cuse o g?l?gie atît de mare. Dintr-o cavalereasca polite?e. din punct de vedere moral. a început sa-?i dea seama cam ce fel de raporturi între?inea el cu so?ia c onsulului general Wurmbrandt din Viena. un animal de prada da. ast?zi la prînz era rîn dul mesei lor. la care ea îi r?spunse mo nosilabic. totu ?i nu înghi?i decît vreo cîteva linguri?e. o deosebita pl?cere. Miss Robinson citea acelea?i scrisor i cu scrisul rotund. de la Bucure?ti. în vulgaritatea ei. Cel pu?ini asta era impresia ce-o avea Han s Castorp fire?te ca era o impresie absurda ivita ca dintr-un vis. doamna Stohr se mai ocupa o buna bucata de vreme ?i de un institut cosmic" ce se afla în sat ?i de unde î?i cum p?ra apa de gura . c?pitanul Miklosich. cam pe la ora patru -de altfel. cu toate ca u era necesar sa fi f?cut studii universitare ca sa banuie?ti ca f?pta?ul era evident . era o fiar a. povesti cu un fel de ?u?oteala provocatoare ca asear?. cu o afectare vulgara. apoi orîrâ m sufragerie pentru a treia oara. nu putea sa ?i-l explice. Tot Davosul. se v?ic?rea ea. adic? atît cît îi spusese batrînul". mai cuprindea înc? alte ?ase feluri. n-a reu?it. Dar fire?te. încre?indu-?i buza superioara peste din?ii de iepure. în sala de odihna comuna care se g?sea pe acoperi? .iar Joachim continua sa se uite fix în farfurie. abia daca se mai poat e vorbi despre ni?te legaturi ascunse. dar de care m intea sa înce?o?ata nu putu cîteva clipe sa se apere ?i în care g?si chiar o anumita p l?cere. în privin?a aceasta. pentru ca apoi sa recada în mu?enie. repeta doamna Stbhr cu glasul sugrumat în timp ce sudoarea îi brobonea ?i fruntea ?i buza superioara. doamna Stohr. «e mai aud zgomote. a dat pes te el. acolo st?tea grasa doamna Salomon de la Amsterdam care. de mai multe ori în timpul mesei încerca sa ?i-o readuc? ?i de fi ecare data reu?i sa ob?in? o iluzie perfecta. Ca sa-?i în?bu?e rîsul. Slabanoaga str?nepoata mînca în sfîr?it altceva decît iaurt. 86 THOMAS MANN Pacien?ii se rev?rsau prin cele doua u?i. iar acum povestea totul în am?nun?ime. iar batrînul" sim?ea. de altfel. Dup? pe?te. ?i în marea ei încurc?tura a gre?it u?a astfel ca s-a pomenit deodat? în camera procuiorului Paravant din Dortmund. a?a ca e silita sa mai stea cam vreo c inci luni.se stinsese lumina.. întotdeaun a. dr?g?la?a Marusia î?i vî ura batista ce raspîndea parfum de mandarine. vinovatul n-a fost descoperit. încît fusese auzit de întregul stabilimentMUNTELE VR?JIT 87 nar nici de data asta. consilierului aulic Be rens îi zicea batrînul".. venea decoltata la masa. deoarece cu prilejul fiec?r ei vizite medicale el putea sa vad? la doamna Salomon orice ?i cît poftea. cu toate ca purta corset ?i care. ca ?i cum nu le-ar fi p?r?sit niciodat?. în afara de supa foarte hr?ni toare. f?cuta de curînd. mar?ea trecuta n-a ie?it din odaie decît în zo ri. pentru care nu era niciodat? prea întuneri c cînd se afla într-o societate de doamne un b?rbat care n-avea nici cea mai redusa cultura. ba. în vreme ce batrînul" st?tea la masa vecina din stînga (?i în adev?r. Prin urmare se spal? iute pe mîini. De altfel se arata foarte indignata ca batrînul" nu st?tea azi la masa lor. Prînzul ea tot atît de minunat preg?tit pe cit de bogat. în spatele um ?rului stîng respira?ia este foarte redusa. cons ilierul aulic Behrens se g?sea acolo ?i-?i încruci?ase mîinile enorme în fa?a farfuriei ). Joach im îi spuse în engleze?te cîteva cuvinte despre starea vremii. a c?rui opera?ie de pneumotorax. Dup? tournee" (voia sa spun?: potrivii ordinei). daca nu era °lnav. pe care le mai citise ?i de diminea?a. dar apoi asista pîna ?i la toaleta ei. ?i astfel în curînd erau a?eza?i cu to?ii la cele ?apte mese. Vioaia doamna batrîna îi vorbea din no u. evident. de la num?rul nou? sprezece. C?ci c?pitanul nu numai ca intra cîteodata chiar de diminea?a în camera so?iei consulului. Mai apo i. a dic? o creme d'orge groasa pe care fetele de serviciu o aduseser? în farfurii. fapt pe care ea. fire?te. în graiul acela neîn?eles. infirmiera tînarului Franz. fusese supusa unui control medical. venea o mîncare de carne con . în dreapta sus. Era evident ca nu ?t ia o boaba nem?e?te ?i nici nu voia sa ?tie. în schimb pica de somn. o fiara. ?i asta cu un scop pe care doamn a Stohr îl califica drept transparent".Hans Castorp nu reu?i decît sa-l fac? sa observe ca el. ba mai mult. din sat ?i pînan centru. în cele din urma. în vreme ce ea mai esie înc? în pat. doctorului Blumenkohl care st?tea piezi? în fa?a ei ?i a sculta cu fa?a îngrijorata.

la care ai fi asistat cu pl?ce re daca n-ar fi f?cut în acela?i timp o impresie oarecum nelini?titoare. O doamna traversa sufrageria. spuse ea. îndreptîndu-se cu capul pu?in aplecat înainte c?tre ultima mas? din stînga. lînga doct orul Krokowski care prezida acolo. Se întoarse deci spre stînga. Poate so?ul ei este francez sau numai de origine franceza. F arfuriile se umpleau ?i la cele ?apte mese se mînca. sim?i ca-I atinge foarte u?or o nedeslu?it? am intire despre ceva ?i cineva.O fi cel de-acolo. De altfel. apoi o mîncare de legume servita aparte. E atît de neglijcnla! Dar o femeie delicioasa. o femeie!" se gîndi ?i iar??i murmura cuvintele atît de . nefiind nici îngrijit?. r?spunse domni?oara Engelhart. parînd a fi victima acelui viciu ce-l au unele persoane de a-?i roade unghiile. . numai oaspe?ii vese li. nu ?tiu prea bine. de fapt nu v?zu mai nimic. se întoarse ?i privi lumea. atît de importanta i se p?rea aceasta chestiune.. cu parul de un blond ro?cat pe ca re-l purta în cozi simple. -Nu.pe cînd mînca pe?te -cineva trînti iar u?a de sticla. . în sfîr?it. posomori?ii care la un moment dat ramîncau cu capul în mîini ?i privirea în gol. Un licean judecind dup? vîrsta.. cu mînecile prea scurte ?i cu lentile gro ase ?i îotunde la ochelari. cu o mîna în buzunarul vestei de lîna ce i se lipea de corp.-jjjpgde încît profeso ara. Fire?te.. Mai întîi . fapt care crea un contrast ciudat cu zgomotoasa intrare. ci ?i cei t?cu?i. o pr?jitura care în ceea ce prive?te gustul nu era mai prejos decît cea din ajun ?i. Destul de lata ?i cu degetele scurte. ?inîndu-?i mereu p?ru l cu mîna trecuta peste um?r deasupra capului . iar cu cealalt? ridicat? la spate î?i aranja parul la ceafa. prin urmare la masa ru?ilor bine". Aceasta poft? de mîncare n-o aveau. în?elese cc-a spus. nici fin?. domni?oara Engelhart. a?ezata perpendicular pe u?a ve randei. brînza ?i fructele. c?lca straniu de u?or. avea ceva copil?resc ?i primitiv. friptura de pasar e. Calea farâ zgomot. o femeie.fapt care-i îng?dui lui Hans Castorp s? observe în treac?t ca avea pome?ii obrajil°r MUNTELE VR?JIT 89 oeminen?i ?i ochii îngu?ti. e rusoaic?. care flecareau aruncîndu-?i cocoloa?e pîine. zise Hans Castorp înc? îndîrjit ?i arata spre un domn cu umerii c . Trebuie sa ?tiu!" ?op ti el cu o pornire p?tima?a. cu garnituri. Vâzînd-o. o foame de lup. îm br?cata cu o jacheta alba ?i o fusta colorata.Fran?uzoaic?? întreba Hans Castorp cu asprime. câscînd larg ochii pu?in cam injecta?i. ?i cînd se afla în fa?a unor cuno?tin?e noi avea obiceiul s?-?i pironeasc? ochii asupra mîinilor. de statura mijlocie. Dînd din cap .sistenta. c?ci erau t?iate ca vai de lume. ci chiar murmura din vîr ful buzelor. ?i nu numai ca o gîndi. ba chiar d ezgust?toare. Hans Castorp privi aceast? mîn? . în a?a fel încît Miss Robinson ?i profesoara îl privir? mir ate. Nu era chiar a unei doa mne. întocmai ca la o ?col?ri?a. Fiecare fel era oferit de doua ori ?i nu în zadar. lucru care se în tîmpla ori de cîte ori deschidea gura. prefacîndu-l într-o pasta informa înainte de-a le mînca. era limpede ci unghiile ei nu ?tiau ce-i manichiura. taîa în buc??ele mici tot ce îngr?m?dise în nurie. nu gluma . întîrziata î?i saluta tovar??ii de masa ?i a?ezîndu-se cu spatele c?tre sala. mai degrab? o fat?. _ E doamna Chauchat. cum erau de o bicei mîinile femeilor din cercurile pe care le frecventa Hans Castorp. trecîndu-?i din cînd în cînd 88 THOMAS MANN ?ervetul pe sub ochelari ca sa-?i ?tearg? ochii nu se ?tie daca de lacrimj sau d e sudoare. ceva din mîna unei ? col?ri?e. ?i ro?ea?a pufoas? a obrajilor domni?oarei Engelhart se accentua. apoi se Pleca peste masa ?i începea sa înfule ce. Ha s Castorp tresari îndîrjit ?i în supaiarea lui furioasa î?i spuse ca de data asta trebui a neap?rat s? afle cine-i vinovatul. Hans Castorp î?i d?du seama de aceasta mai curînd prrntr-o vag? impresie . în timpul prînzului doua incidente atrasera aten?ia lui Hans Casiorp atît cît îi îng?duia s area în care se g?sea..sub tavanul boltit domnea o pofta de mîncare leonina. împletite în jurul capului. iar pe margini pieli?a era pu?in irita ta. Un tînar de la masa vecina din stînga. ?i biata fat? bâtrîna zîmbi cu duio?ie. în ziua aceea. aceasta mîna care ?inea p?rul. decît cu propriii s?i ochi -întrucit se afla la o distan?a apreciabila.dispunea de un sim? deosebit ?i de facultatea de a fac e aprecieri critice în ceea ce prive?te mîinile. Mare lucru nu v?zu Hans Castorp din profilul ei.

îns? nu avu ene rgia necesara sa se alarmeze. îi înso?i plecarea cu comentarii pe jum?tate comp?timitoare ?i p e jum?tate dispre?uitoare. cu toate ca era destul de grijuliu în leg?tura cu s? n?tatea sa. de parca ea îns??i ar fi fost vino vat?. De altfel. Domnul Albin Jos. rostise cu încapâ?înarea caracteristica oamenilor M?rgini?i expres ia caraghioas? de Heinrich cel Albastru". . st?tea culcat ?i respira pe gura. î?i relua l ocul ?i ncepu s? mânînce.. . de jos. Domnule Albin. Cînd se folosi de batista. trecu printr-o senza?ie în care spaima se împletea cu pofta de îîs. Este suficient sa-i atingi t?i?ul ca patrunde-n carne ca-n nt A?tepta ?i. zise ea. f?r? s?-i pese daca-i simte sau nu gustul.. ?i-l vîra pe gît. De data ace asta. O trînte?te mereu. ap?ru în lumina ei cea mai cruda vulgaritatea far a limite a doamnei Stohr care. zise Hans Castorp. interveni o alta. ?i domnul Albin se ridica. o sa se întîmple o neno ire! se v?ic?rea o tremur?toare voce de femeie. în firida balconului. Deodat?. de la ° distan?a de cincizeci de metri. o fuma pîna la cap?t. este un cu?it excep?ional de bine ascu?it. va implor. De doua sau de trei on pieptul îi fu zguduit de un fel de rîs in terior. pîna la ora ceaiului. tot atît de discret cum ie?ise. la care un tînar blond. replica profesoara. primind lec?ia cu un zîmbet umil. ?e/ind pe marginea primului ?ezlong. cu ?igara în gura. -Nenorocitul! Iat? înc? unul care o sa dea în curînd ortul popii. azvîrli?i cu?itul. satisf?cut? f?r? îndoiala de a se ?ti mai pu?in bol nav? decît Blumenkohl. avînd o fire ce înclina pu?in spre o capricioasa ipohondrie. Picotind.?zu?i de la masa ru?ilor bine".. cu inima zvîcnindu-i. o sa vi-l arat mai de aproape. Mînca ?i el mult. respirînd greu ?i fara sa-?i dea prea bine seama cum urcase. nu-i aici. privise un punct fix undeva în gol. medita la felul straniu în car e se comporta aici. aprinzînd iar??i o M?ria Mancini.O. ârâ s? scoa o vorb?. expresia de dezgust de pe fa?a i se a ccentuase. între cei doi pere?i de sticla opaca ce-l separau de Joachim de o parte ?i de pereche a rusa de cealalt?. r?zb?teau de acolo. iar Hans Castorp. Al doilea incident s-a produs cînd doctorul Blumenkohl a p?r?sit sufrageria pentru cîteva minute atît ?i nimic mai mult. L-am cump?rat la C alcuta.. Ame?it. ?i: Preabunule domn Albin. se g?si iar??i culcat pe minunatul sau ?ez long. Soarele se dep?r tase ?i imediat se las? o r?coare aproape neverosimila. se desf??ura iar o cura de odihna. nu. Farâ nici o re?inere. Dori?i sa-l vede?i? Taie mult mai bine MUNTELE VR?JIT 91 un brici. doctoru l Blumenkohl se întoarse dup? cîteva minute. aici nu-l cunoa?te nimeni. în acel moment îns?. cu înf??i?area Iui îngrijorat? ?i rezervat?. Izbucni un ?ipat . cînd se gîndi la odioasa expresie pe care o întrebuin?ase doamna Stohr în vulgar itatea ei. în gradin?. fire?te. c?ci dupa-amiaza. nu mai pomeni nimic de doamna Chauchat. 90 THOMAS MANN Apoi prînzul se sfîr?i: mul?umit? unui serviciu îndemînatic pitica în special. cru?a?i-ne nervii ?i ascunde? i din fa?a ochilor no?tri aceasta cumplita unealta uciga?a. o adiere de vînt flutura din cînd în cînd drapelul fantezist pe care era eprodus caduceul medicinei. Ba chiar n-a fost niciodat? aici. o v?zu p?tata de sînge. Iar profesoara. Hans Castorp. era o fiin a cu picioare sprintene nu durase decît o ora. ad?ug? ea.Ar trebui s? închid? u?a cum se cuvine. auzind cum o roste?te . luînd de doua ori din fiecare fel. r?spun se pe un ton impertinent: Pentru nimic în lume! Doamnele vor binevoi sa-mi îng?duie sa ma joc pu?in cu cu?itul meu! Da.. cea mai însemnata din cursul zilei ?i care trebuia respectata c u stricte?e. Cerul se acoperise iar??i în întregime. ?> imediat dup? aceea boy-ul sau se ducea sa-l scoat? din pamînt. vîrî?i-l în buzunar. Terasa comuna de odihna p?rea plina. nelini?tit si vis?tor.. doar rîsete înfundate si zvon de flec?reala . de la un vraci orb. pentru numele lui Dumnezeu. apoi cu un gest discret împinsese sca unul ?i ie?ise. V?d c? iar? ?i se duce sa stea de vorba cu Heinrich cel Albastru'". Est e o lips? de polite?e.

. asculta?i-ma pe mine. re peta el ?i-?i strînse buzele. N-am refuzat niciodat ? nimic unei femei. ?i-acum ma duc sa-mi caut revolverul! spuse domnul Albin. continua el înceti?or dup? ce. Ma duc în camera sa-l aduc. domnule Albin. este o treaba s igura. doamnele mele privi?i-ma. deasupra arterei. la care domnul Albin d?du din cap. o dat? ce se hotarîse ca o sa ramîi repetent... Dar el. nu am leac . Chestiunea este destul de simpla. Acum ?ase sapt?mîni z?cea?i în pat cu o pneumonie. continua domnul Albin. Are o pulere de percu?ie. sa nu face?i una ca asta! r?sunar? mai multe gla suri. . De fapt. lua?i revolverul de la tîmpla.Domnule Albin. lasa?i-ma. E înc?rcat. f oarte tînar. . iar acum sta?i aici tara pardesiu.. nu suportam a?a ceva! Domnule Albin.. Sînt aici de trei ani. nu te mai întreba n imeni de lec?ii ?i nu mai aveai nimic de f?cut Sînt copt.) Sa l?sam inima deoparte. m-am saturat ?i la mine nu se mai prinde a?adar. domnule Albin.general. spuse domnul Albin. ? ase gloan?e sînt vîrîte în butoia?ul acesta.. dar în?elege?i-ma ca zadarnic încerci sa opre?ti roata destinulu i.. Nicidecum ca sa glumesc.. Dar domnul Albin &e preg?tea sa ias? din sala de odihna ca sa urce în camera sa. îl las? sa cada în buzunarul de la piept. De aceea prefer sa distrug con?tiin?a chiar în miezul ei introducînd un mic ?i dr?g?la? corp str?in în acest organ atît de intere. Aici trebuie sa -l pun ?i domnul Albin scoase iar??i din buzunar revolverul nichelat.. sânt.Atunci de ce? De ce? întrebar? cîteva voci înfiorate de presim?iri. pentru aceasta f . zise el. cu acest scop îl P?strez... E ca la liceu.. pe deasupra. observînd ca efectul vorbelor lui sc?dea. cu o fa?a trandafirie de copil ?i cu mici tuleie de puf de-a lungul urechilor. L?sa?i fumatul. în sfîr?it. »ase în piept o mare cantitate de fum pe care o zvîrli brusc afara. nu r?spunse decît printr-un rîs batjocoritor ?i peste cîteva minute se în toarse cu revolverul. auzi?i. E un lucru extraordinar de afurisit.Privi?i-l cît este de mic ?i de str?lucitor. nu. faceti-mi pl?cerea asta. c?ci se împie dicau în pleduri ?i c?deau. De altfel. pute? i sa mi-o lua?i în nume de rau? Nu am leac. iar cu ?ea va î?i atinse tîmpla aici. îl ?in sa-l am la înde mîna in ziua în care voi g?si ca circul asta de-aici devine ln cale-afara de plictisitor ?i cînd xoi avea cinstea sa va salut. sînte?i tînar. leganîndu-se în mers. întinde?i-vâ. o sa v? vindeca?i. pe cuvîntul meu de onoare. mu?ca. mai ?i fuma?i. domnule Albin.. Atunci doamnele începur? sa ?ipe ?i mai proste?te decît adinea uri ?i se auzi cum mai multe dintre ele încercau sa sar? de pe scaune. va rugam s-o face ?i de dragul vie?ii dumneavoastr?. . imbrac a?i-l. care se învîrte?te cu o gaura la fiecare trage e. cu toata pneumonia sa îecenta. printre care se amesteca chiar ?i un puternic hohot de plîns. e mai bine a?a.. Nu mai goni?i masorul cînd vine sa va fric?ioneze cu alcool. plecînd. Izbucnir? alte ?ipete. va mul?umesc. fc îngrozitor! str iga una dintre ele. Asta înseamn? sa face?i ceva p este puterile omene?ti. O sa va intereseze mai mult... nici nu va gîndi?i m?car s a va înveli?i ?i.. Chiar ?i fara oglinda. Prin urmare îngadui?i-mi mica libertate ce decurge din acest fapt. Atunci r?sunar? pe diferite tonuri proteste rug?toare. Nu rm-ar fi prea u?or sa nimeresc 92 THOMAS MANN drept în ea. Domnule Albin.Vad ca începe?i sa în?elege?i. o sa va întoarce?i în lume ?i o s? va bucura?i de o mare popularitate. striga o doamna în urma lui. Am studiat-o îndeaproape ?i sînt Xat asupra celui mai bun mijloc de-a sfîr?i. pe cuvîntul meu de cinste. Ei.Domnule Albin. a?a cum stau aici.?i chiar consilierul aulic nu ascunde eviden?a decît de forma ?i pentru prestigiu.. ?i domnul Albin î?i în drepta degetul ar?t?tor c?tre craniul blond cu parul tuns scurt.. domnule Albin. . (La cuvîntul sfîr?i" se auzi n l'pat. Dar pune?i-va pardesiu l.. fire?te. nu l-am cump?rat ca sa glumesc. apoi se rea?eza pe sc aun picior peste picior ?i-?i aprinse o noua ?igara. mai bine v-a?i lua pardesiul. Nu. . înveh?i-va ?i urma?i tratamentul. al tinerei ?i pre?ioasei dumneavoastr? vie?i! îns? domnul Albin ramase neînduplecat. dar daca apa? a ici. zise el. spuse el si.

?i în vreme ce. nu se putu st?pîni sa nu resimt? oarecare invidie. o voce de bas ceru sa se fac? t?cere. Se spal? pe ochi ?i pe mîini. ?i într-un chip ciudat cuvintele rostite continuara sa r?sune în golul t?cerii. dup? care porni în cont inuare de-a lungul balconului.un rîs ?treng?resc ?i sacadat în acela?i timp. L-ai auzit pe acest domn Albin? întreba el în vreme ce coborau împreuna scara. Ne tulbura t oata odihna de dupa-amiaza cu flec?reala )ui ?i felul în care enerveaz? doamnele nu poate avea alt rezultat decît sa le întîrzie îns?n?to?irea cu cîteva saptamîni. un sentiment de o voluptate s?lbatica îl înspaimînta ?i-i accelera b?t?ile inimii vreme de cîteva cli pe. cum s-a exprimat. In primele zile dup? venirea . se întoarse prin c oridor ?i intra în camera lui Joachim. cu titlu de experien?a. cinci pachete marca Gala Pe?er ?i patru jum?t??i de kilogram de ciocolata Lindt. nimic nu mai are importan?a . î?i aranja parul ?i hainele ?i se întîlni cu Joachim pe co ridor. E o grava indisciplina. 94 THOMAS MANN Avea îns? ame?eli din pricina ca st?tuse întins atîta timp. Acolo. putînd sa rida de toat? t?r??enia". de?i n-ar fi dorit sa ramîna între patru ochi cu doctorul Krokowski. Dar acum gîndurile îi erau tulburi ?i risipite ?i-i era greu sa le precizeze. Dar oare va voi cineva sa fac? pe denun??torul? ?i apoi. fara îndoiala. Individul acesta ar trebui pus la punct. Asemenea lucruri se întîmpla aici. Hans Castorp g?si pu ?in cam umilitor faptul ca putea fi evitat ?i neglijat în felul acesta. îmi ba? joc de toate. cu doua luni înainte de sosirea mea sa spînzurat un student care era aici de multa vreme. o lini?te atît de adînca de parc? s-ar fi destr?mat un vis. în sala de odihna se f?cu imed iat lini?te. o vraja. Toate acestea mi le-au t rimis in timpul pneumoniei doamnele din sanatoriu. opt bomboniere. Fire?te. ?i sa se împu?te? Desigur. cu toate ca pe de alta parte îi era cam frig poate din c auza ca nu se învelise destul de bine. ba chiar c? avantajele acesteia din urma sînt aproape nelimitate. r?spunse Joachim. Dup? ceasul sau era trei ?i jum?tate cînd îl trezi o c onvorbire ce se desf??ura în spatele peretelui de sticla din stînga: doctorul Krokow ski. Am acolo. Doctorul Krokowski z?bovi doua sau trei minute la Joachim. îl impresionase puterMUNTELE VR?JIT 93 ic mai ales exemplul luat din via?a de ?coala. e de la sine în?ele s ca cine are cinstea sa fie s?n?tos nu prezint? nici un interes ?i deci nu e co nsultat. Dup? aceea î?i continua drumul. s?n?tos ?i nu i se acorda nici o aten?ie c?ci aici. sus. ?i-?i amintea destul de bine de acea nepasaie pu?in cam umilitoare... H?ns C astorp ciuli urechea pîn? cînd totul se stinse ?i m?car c? domnul Albin îi ap?rea cam nerod. deoarece el însu?i r?m?sese repetent într-a ?asea. domnului A lbin ?i sa-?i imagineze ce putea s? semnifice a fi eliberat definitiv de jugul o noarei ?i a te bucura ve?nic de foloasele de nep?truns ale ru?inii. cei drept. îns? nu de-a lungul balconului ci. iar somnolen?a nepl?cuta îi în ierbîntase din nou obrajii. Satan face propuneri dezonorante Mai tîrziu î?i pierdu cuno?tin?a.ericita stare. iar Hans Castorp îl auzi Pe varul sau spunînd ca e vr emea sa se scoale ?i sa se preg?teasc? pentru gustarea de dupa-amiaza. la ace?ti oameni. ca el sa ia în serios chestia aia cu treaba este sigura". îns? caraghioasa ?i pl?cuta. I se p?rea. de care aproape ca se bucurase cînd în ultimul trimestru p?r?sise cursa. întreba Hans Castorp. care la ora aceasta f?cea vizita fara consilierul aulic. încerc? sa-?i închipuie starea sufleteasca a. pare-se. Fara un motiv aparent. pe versantul celalalt. Domnul Albin scoase un mic hoho t de rîs . r?spunse Joachim. ~ E în regula. sus. Nu mai trebuie s? mi?c nici un deget. mai ales. nu ma s?r?ci?i. se interesa. asemenea discursuri sînt foarte binevenite ca divertisment. în p?dure. ocolindu-l pe acela al lui Hans Castorp. de starea s?n?t??ii so?ului ?i c erea sa i se arate foaia de temperatura. De undeva. nu-i deloc imposibil. dar ca nici îu?inea nu are mai pu ?ine. Era. am gr?mez i de ciocolata în camera. ca onoarea est e o treaba care prezint? avantaje considerabile. spuse el ?i se scul?. dar acest lucru îl enerva pe tînarul Castorp. discuta în ruse?te cu perechea prost crescut?. Dori?i ciocolata? Servi?i-v?! Nu. Crezi ca-i posibil.

Cum po?i s a-?i dai seama chiar din prima zi? Dumnezeule.avea curajul s"° m?rturiseasc?. dup? masa copioasa de la prînz. aproape de ora ?apte. \liss Robin son bea din nou ceai ro?u de m?ce?e. doua buc??i dintr-un tort în care erau de toate: pricomigdale. Pu?in mai tîrziu. se afla p entru a cincea oar?. Ie?ir? pe u?a de sticla din stînga. Se g?sea din nou. la locul lui. friptura la tava ?i la gr?tar. Dar dup? ce b?u o jum?tate de pahar mare. A i se p?ru înspaimînt?tor bietului Hans Castorp. care abia daca dura o ora ?i jum?tate. Hans Castorp casca nervos. Sculîndu-se de la masa înc? îi mai avea în gura. Nu te vor cre de. Dar sper ca n-o sa mai dam peste Settembrini. vorbele doamnei Mohr nu se pref?ceau în c apul sau în absurdit??i. pentru moment. Hans Castorp fu scuturat de frisoane violente. crema de migdale. Pe deasupra. MUNTELE VR?JIT 95 în sufragerie se ofereau toate b?uturile prev?zute pentru ora aceasta. în intervalul scurt ?i neînsemnat f ?cur? o plimbare pe versantul povîrnit al muntelui. gem. se îngrozi. crem? de unt. 96 THOMAS MANN mina la frunte ?i uita sa mestece ?i s? înghit? un dumicat de pîine de secara cu Che ster pe care-l avea în gura. ceai. ?i pe urma ne reîntoarcem la banca de azi-diminea?a. petrecuser? doua or e culca?i. o cura f?cuta în graba ?i parca lipsita de însemn?tate. pîn? în apropierea unui mic pîrîu dru ul fiind acum plin de numero?i pacien?i. erau ocupa?i acum sa întind? cu sîrguin?a unt pe felii mari de cozonac cu stafide. încît se întreba din ce în ce mai tulburat dac înc? mai auzea bine sau daca. Am uitat tot în ceea ce p rive?te complexul. pe u?a fatala care era ve?nic izbita ?i d?dea în . ba pîna ?i supa concentrata de c arne. Nu. fii lini?tit. din întîmplare.. Da. î?i duse I. pe balcon. ciocolata.. Pentru cina î?i schimba hainele cu con?tiinciozitate ?i mînca între Miss Robinson ?i p rofesoara. Se uit? atent la cozonacul cu stafide. c? ?tie sa prepare dou?zeci ?i opt de feluri de sos de pe?t e. sub bolta împodobita cu mot ive simple. îi spusese.mea s-a vorbit mult despre aceasta întîmplare. Mi-e peste putin?a sa mai ia u parte azi la o discu?ie spirituala ?i cred ca-i mai bine sa ?i-o spun de pe ac um. Hans Castorp ceruse ceai în care muia biscui?i. e tot prima zi? Nu pot scap? de impresia ca sînt de multa vreme. Da. de data aceasta pentru cina. Gusta ?i pu?ina marmelada. în tot acest timp. nu ma simt prea bine Ia voi. astfel încît cei doi veri trebuira s? salut e adesea dup? care urm? o noua cur? de odihna. Capul îi vîjîia. Fie. î?i d?du seam a c? ar face bine s? se întind? în pat. ?i n-a? putea sa-?i spun de ce. sus. îi replica Hans Castorp. Prin urmare. ini a îi b?tea ca o mica tob?. Sa nu începi iar??i sa ma ame?e?ti cu medita?iile tale asupra timpului! exclama Joa chim. mai era lapte. dar se cutremura în adev?r la gîndul ca ar putea mînca . mc? ° data. E o prostie. Ceru iar??i o s ticla de bere de Kulmbach. acum vom lua ceaiul. ciocolat?. pleoapele îi erau ca de plumb. Nu pomeni despre asta. în sala cu ?apte mese. în timp ce nepo?ica jnînca iaurt cu lingura. sup? de zarzavat. M-ai z?p?cit destul azi-diminea?a. iar la urm? o bucata de brînza minunat? cu pîine de secara. Ca de foarte departe o auzi pe doamna Stohr povestind sau facînd ni?te afirma?ii atît de absurde. A trecut ?i. cafea. cu toate ca f?cea nenum?rate eforturi sa nu-i dea nici un pnlej. Abia ai sosit. nu vor face decît sa rida!" ?i totu?i ea ?inea sa spun? azi. m?car c? so?ul ei o sf? tuise s? nu vorbeasc? despre asta. de fo arte multa vreme la voi aici. iar spre marele lui chin nu putea s? scape de impresia ca dr?g?la?a Marusia care se aplecase asupra farfuriei ?i-?i ascundea fa?a înd?r?tu l mîinii împodobite cu micul rubin rîdea de ei. ?i chiar daca te VOr crede. iar to?i pacien?ii care. nici nu mi-e capul pre a limpede. de altfel. pentru a patra oara. am uitat totul. Preciza ca ?tie sa pre-Pare dou?zeci ?i opt de feluri dif erite de sosuri de pe?te . îl l?muri el. Est e foarte posibil sa nu mai pot ramîne ?i sa fiu silit sa plec mi-ai lua-o în nume de rau? Sa pleci? Ce te-a apucat? striga Joachim.

continua el. într-un col? al camerei st?tea doctorul Krokowski angajat într-o di scu?ie prieteneasca ?i vioaie cu un grup de doamne. situate în fundul camerei mici. r?spunse Hans Castorp. a?i g?sit amuzant acest fel de via?a? . zise el. Aproape to?i pacien?ii o luar? în aceasta direc?ie deoarece se p? rea ca. zise el. Avea aceea?i haina cenu?ie.. cu fa?a întoarsa c?tre salonul de j ocuri. în?îrzie pu?in ?i lînga masa de bridge unde in curabilul domn Albin. cu gura c?zuta ?i ochii congestiona?i. La d oua mese pliante se juca: domino la una. De altfel. salturile pe sîrma ale unui acrobat ?i o pereche de ??rani într-un dans tirolez. de colo sus.holul din fa?a. printre altele. Obi?nui?ii de la masa ru?ilo r bine. la ora aceea. domnule inginer? îl întreba Sette mbrmi care.Ah! dumneavoastia sînte?i. ascultîndu-l. . imediat. începu sa cînte pentru a patra oara aceea?i bucata." Un lungan de vreo treizeci de ani... cu buzele dispre?uitoare mînuia c?r?ile cu gesturi neglijent e de om de lume. cu barbi?on blond. Majoritatea pacien?ilor st?tea în picioare. pe care l-am. Ca distrac?ie.. nu îns? fârâ a le privi în ochi pe fiecare.i Hermine Kleefekl. în sfîr?it. Mai ales în pozi?ie orizontala". mai arunca asupra tîn?rului o privire iscoditoare.. printre care domnul Albin ?.. ..Este posibil sa ma fi exprimat astfel. printre care se aflau doamna Stbhr. Cîte-odata e greu sa . Va rog sa ma crede?i. _ Este îng?duit sa ?tiu cum va sim?i?i cu s?n?tatea. bridge la cealalt?. r?spunse Hans Castorp. iar acesta sim?i din nou c? se dezmetice?te la vederea buzelor ce se unduiau cu o fi ne?e batjocoritoare sub linia curba a must??ii negre. cum va place dumneavoastr? sa va exprima?i. Hans Castorp se uita nu fara dispre? la aceasta femeie prost crescut? ?i gmdi în sinea lui: îmi aminte?te ceva. se uita la itali an cu un aer destul de nating. dup? cina. sa pui în mi? care o întreaga fantasmagorie multicolora de stele ?i de arabescuri. ca la prima vedere v-am luat drept un fla?netar . Surise cînd se adresa lui Hans Castorp. discutînd în grupuri mici. de un tip original ?i hazliu. se apropi ase acum de Haas Castorp. Doamna Chauchat purta o rochie albastra cu guler de dantela alba. precum ?> doi tineri cu umerii c?zu?i. în plus. un înv??? tor aplicînd o corec?ie unui ?colar. raspunzînd la jjj?jjntea cît orva doamne. cu munile Teci pe genunchi. A fost fara îndoiala curata prostie din partea mea.Amuzant ?i plictisitor.. adînc ?i t?cut. Forma centrul cercului. a' c?rui par începuse a se rari. în hol si în saloanele al?turate avea loc un fel de reuniune. o tînara foarte bruna. cînta de trei or la micul piin de culoare MUNTELE VR?JIT 97 bruna mar?ul nup?ial din Visul unei nop?i de var?. aproape de pîrîu. învîrtind u?or o roti?a din?ata. adic? o idio?enie fara seam?n! De altfel înc? n-am în?eles cum a fost cu putin?a. îi replica Settembrini dup? ce.. adaug? vazînd ca Settembrini îi arunca o privire rece ?i p?trunz?toare. cu vreun prilej oarecare. Hans Castorp. unde jucau îndeosebi tinerii. privi cît va timp în fiecare dintre aceste aparate. cum dori?i. fire?te. dup? care prin orificiul din fa?a puteai vedea un morar încaierat cu un co?ar. într-o pozi?ie teapana. mai erau cîteva aparate optice: un stereoscop prin lentilele c?ruia se ved eau unele fotografii aflate în interiorul lui. de exemplu. formînd o ga?ca intima. . în afara de doamna Chauchat mai erau: un b?rbat tînar. un gondolier vene?ian an emic. se mai g?sea ?i o toba ce se învîrtea ?i în care se introducea un film de cinematograf. vrem e de o clipa. V-am recunoscut. de al c?rui ocular î?i lipeai ochiul pentru ca.Nu va nelini?ti?i. Domnul din timpul plimb?rii de azi-diminea?? . de?i î?i d?dea foarte bine se ama ca n-ar trebui sa i-o spun?.. Strict regulamentar. care nu era de sp?r?it de sala de jocuri decît prin draperii. cu cercei de aur ?i parul lînos. ?i cum v-a?i petr ecut ziua prima zi a ?ederii dumneavoastr? în acest loc de divertisment? . de ling? banca. înf??i?are nepasatoare. Ei b ine. f?cuta dintr-un fel de stofa flau?ata ?i aceia?i pan taloni cadrila?i de culoare deschisa. se plimba indiferent printre pacien?i. se retrasesera în salona?ul apropiat. a?ezata pe canapea. dar n-a? putea sa spun ce anume. mai era ?i doctorul Blumenkohl care se al?turase grupului. pieptul c?zut ?i ochii exoftalmici. apoi mai era un caleidoscop în forma de luneta. înd?r?tul un ei mese rotunde. doamna Iltis ?i domni?oara Levi. apoi. n-are nici o importan?a. Settembrini rîse.Mul?umesc. cu mîinile în buzunare. bine.

acest lucru. ca ?i în acea diminea??. da. capul s?u obosit nu ?tiu ?? r?spund? acestei întreb?ri. ?i uite. accentuînd puternic pe ?. genunchii nu mai sînt picioarele . adineauri. pe de alta parte. ~ Mai în?elept? zise Settembrini încruntîndu-?i sprîncenele. Nu. în adev?r. unde. ceea ce. domne?te o prea mare anima?ie. am mereu impresia c? nu mâ mai pot încrede în cele cinci sim?uri ale mele ?i trebuie s? m?rturisesc c? acest fapt ma stinghere?te mult mai mult decît fierbin?eala din obraji ?i picioarele reci.Fire?te.. adic? pur ?i simplu fiindc? vreo cîteva zile ip-am sim?it pu?in tulburat ?i mi-a fost ca m cald. Vorbea pentru prima dat? cu oarecare entuziasm. la dumneavoastr?.ci numai dac? a afirmat. contin u? el. ci de mai mult timp. pe scurt. daca v-a?i face bagajul hiar în sear a asta. nu-i surprinz?tor. Cred c? am temperatura. ceru sa i se repete întrebarea apoi spuse: Eu. Dou?zeci ?i opt de sosuri de pe?te! Nu sosuri în general. în ci uda tuturor eforturilor. ramînînd încremeni?i ?i orbi ?i. Ma ve?i crede ca picioarele mi-s reci pînâ Ia genunchi? Este un fel de-a spune. Veni?i-vâ în fire ?i lasa?im? în pace cu absurdit??ile dumneavoastr?. altfel n-a? putea cîtu?i de pu?in s?-mi exp lic starea mea de acum. iar mîine diminea?a a?i ?terge-o cu expresul prev?zut în mersul trenurilor? .Crede?i c? trebuie s? plec? întreba Hans Castorp. c?ci. cred c? ve?i recunoa?te ?i dumne avoastr?. de ce ?i de cine-mi aminte?te. am aceasta impresie.. da.. uite uite" ironic gînditor. cînd chiar dis de-diminea?a ?i s-a ?uierat cu. Cînd de-abia am sosit? Dar nu. am dou?zeci ?i patru de ani. o privire spre înc?perea de al?turi ?i o v?zu din fa?a pe doamna Chauchat cea cu ochii îngu?ti ?i pome?ii la?i.. la mas?. afara doar de cazul c? aparen?ele sînt în?el?toare ce-ar fi sâ MUNTELE VR?JIT 99 nun?a?i de-a mai îmbatrîni aici. Spune?i-mi sincer: crede?i c? este cu putin?? ca doam na Stohr s? ?tie s? prepare dou?zeci ?i opt de sosuri de pe?te? Nu mâ gîndesc la fap tul dac? este în adev?r capabil? s? le preg?teasc? . Dou?zeci ?i patru a?i spus? întreba apoi. nu mi-e prea u?or s? m? aclimatizez aici sus... îngadu i?i-mi înc? o întrebare sau o umil? propunere. închipui?i-v? . întocmai a ?i cum a? fi devenit mai în vîrsta ?i mai în?elept. Insa. Auzi ?i vezi atîtea l ucruri noi ?i ciudate. Nu m-am plictisit. Pentru a cî?tiga timp. asta e enormitatea. Cunoa?te?i senza?ia ce-o ai cînd visezi ?i cînd ?tii c? visezi ?i ai vrea s? te treze?ti ?i nu po?i? Este exact ceea ce simt eu. ci numai sosuri de pe?te. ierta?i-m?. îmi îng?dui?i o întrebare? Ce vîrsta ave?i de fapt? 98 THOMAS MANN lata îns? ca. deodat?. mi se pare c? ar trebui sâ-mi fie ru?ine. dac? vre?i sâ-i spune?i a?a. A?i spus ca ave?i dou?zeci ?i patru de ani? Hm. fara îndoiala ca am. c um a? putea s?-mi dau seama chiar din prima zi? Rostind aceste cuvinte arunc?. ?i cu toate acestea. c u toate sfor??rile ner?bd?toare ?i dezn?d?jduite ce le f?cea ca s? ?i-o aminteas c?. ?i apoi ar fi împotriva oric?rei ra?iuni.faci deosebirea. a?a. deocamdat? de alt'< ^ci sus. iar pe urma ai ascultat dis cursurile acestui domn Albin ?i pe deasupra stînd în pozi?ie orizontal?.dar ierta?ima. dou?zeci ?i opt! spuse Hans Castorp. rosti de trei o ri a?a. adic?. ce vîrsta? Fire?te. Unde. la dumneavoastr?. gînd i el. In curînd voi împlini dou?zeci ?i patru de ani. Castorp nu-?i mai aducea aminte! Nu mai ?tia ce vîrsta are. am impresia c? nu ma aflu aici numai de o zi. din intîmplare. sînt obosit! zise el. dintre to?i cî?i i-am cunoscut? Dar. cu pneumo-toraxul. fire?te. ?i ca ar trebui s? m? socote sc la?. ?i este de presupus ca dac? pentru atîta lucru a? da bir cu fugi?ii. capul îmi vîjîie îngrozitor. a?a". Nu ?tiu nimic despre asemenea lucruri ? i nu vreau s? ?tiu nimic. Domnule inginer! f?cu Settembrini sup?rat ?i mustr?tor. sau dac? doar mi-am închipuit ca am auzit-o? Settembrini continu? s?-l priveasc?.. Din nou ochii lui prive au fix în sine"..lucrul acesta mi se pare exclu s . cu gesturi care agitau umerii ?i . . Cum ?edere a aici nu pare sa va priasca ?i cum nu va sim?i?i bine la noi nici din punct de vedere fizic ?i nici moral. ?i obosit" nu este cuvîntul care exprima exact starea mea. Nu p?rea sâ-l asculte. la urma urmei.

A?a ceva n-o sa fac niciodat? ?i prefer sa ?i-o spun de pe acurn. II ruga din tot sufletu l pe consilierul aulic s-o mai ?in?. Se a?eza în fotoliul mare. sa ias? pe balcon unde puse lampa în priza ?i. Sub pa?ii sa i. ?i în definitiv trebuie oricum sa d ovedesc într-un fel sau altul ca aici. Joachim începu prin a se înveli cu paturile una dup? alta. Mai ramîn pu?in cu . a nop?ile erau foarte r eci. Totul are o limita. ca acas?. în clipa cînd se îns?n?to?i complet . dintr-o familie foart e buna. umerii ?i bra?ele. Ce-o sa se întîmple acolo. aici se sim?ea fericit?. în a?a fel încît sfîr?i prin a face un pachet perfect propor?ionat ?i neted. MUNTELE VR?JIT 101 _ Dar nu am deloc inten?ia sa ma culc noaptea pe balcon. se sui cu Joachim în ascensor. ca s? fim preci?i. începu sa se înf??oare cu o dexteritate uimitoare în cele dou a paturi de par de c?mila întinse pe scaun. abia va mai ?ine?i pe picioare. devale? repeta ea mereu. nu sînt decît în vizita. îns ? aici. adic? reu?i singura s? ?i-o urce destul de serios. dar cum cererile erau foarte mari ?i a veau nevoie de camera. în adev?r. zise Hans Castorp. c?ci în seara asta nu-l mai ?m picioarele. A?adar. Hans Castorp îl privi cu o sincera admira ?ie cum f?cea aceste mi?c?ri cu deosebita îndemînare. Ceea ce spune?i este logic ?i ar fi foarte greu s?-i opui un argument hotârîtor. Ottilie nu avea tempe-tur?. întrucît am în?eles totul! exclama Hans Castorp. Ottilie.M? înclin în fa?a ra?iunii. pardoseala coridorului. Dar. De altfel am v?zut. rug?min?ile ei au fost zadar-nice ?i cei în drept au st?rui t în hotarîrea de-a o invita s? plece. Prin urmare. sus nu mai voi s? plece cu nici un pre?.9. apoi spre dreapta. ma în?el eu sau dumneavoastr? nu ma mai asculta?i? Daca aparen?ele n u ma în?ala. adica toate gusturile în afara celui pe care trebuia sa-l aiba. se întîmpl? uneori e vindeci aici. M? plec de asemenea în fa?a curajul ui. Atun ci se scalda în lac ?i precizez c? era la începutul lui mai. fiica unui înalt demnitar.?i rezultatul? Era ?i continua sa ramîna s?n?toasa Pleca dezn?d?jduita ?i nepas atoare la vorbele de mîngîiere. din care nu ie?eau decît capul. întins pe ?ezlon g. avea 36. f?cu el c?tre Joa chim care tocmai se apropia. O sa înve?i ?i tu la rîndul tau. I se p?ru ca are un gust de clei. parca se leg ?na în valuri. masurînd coloana de mercur ?i notînd chiar el temperatura. sora muta" est e un termometru negradat a?adar. ce l de anul trecut. urma rindu-l pe Joachim cum se preg?te?te pentru cura de odihna. St?tu destul în apa ca sa se îmboln?veasc? . la noi. dragul meu inginer. vede?i ca am priceput foarte bine! Cu toate acestea. domnul meu. întîi spre stînga. fiind s?n?toas?.. declara tians Castorp. îns? o d?dur? de gol schim bîndu-i termometrul cu 0 »sor? mut?" dar dumneavoastr? înc? nu ave?i de unde ?ti ce es te asta. Domnule locotenent. al lui Joachim unul asem?n?tor se afla ?i în camera lui ?i aprinse o Mana Mancin i. cîteva cazuri frumoase de aclimatizare. înflorat . ocupînd balcoanele ?i s?lile de odi hna pentru cura de seara. Totu?i continua sa fumeze. la vorbele p?rin?ilor. lua?i-l pe varul dumneavoastr?! Duce?i-l sa se culc e! Zadarnic î?i da curaj cu mintea.c?ci. nu putea ?i nici nu dorea s? se întoarc? la a i s?i. dar asta nu-l stingherea prea tare. Ba deloc. . mai ales ca nu ai nici m?car un sac îmbl?nit . Ia voi. De pilda.. acoperita cu un covor din fire de cocos. r?spunse Joachim care în timp ce vorbea ?inea strîns termo metrul între din?i. luînd lampa mica de pe m?su?a de noapt e ?i gramatica rusa. de c?rbune ?i de multe altele. cu termometrul în gura. A stat aici cel pu?in un an ?i jum?tate ?i se o bi?nuise atît de bine încît. Atunci Ottilie f?cu temperat ura. Ai ajuns la o mare dexteritate. Mîme trebuie neap?rat sa procuram cît eva paturi pentru tine.p?rea c? vrea sa-l determine pe italian s?-?i retrag? propunerea în mod hot?rît. E o chestie de exerci?iu. împreuna cu al?i pacien?i reuniunea luase sf îr?it în ziua aceea ?i to?i se risipir?. apoi pe toata lungimea trupului pîna sub um? r. r?spunse Settembrini. Aici mi-e casa!" Nu mai ?tiu ce s-a întîmplat cu ea. Hans Castorp îl înso?i pe Joachim pîna în camera. O sa le g?se?ti tu întrebuin?are ?i cînd vei pleca devale. Mi s-ar p?rea din cale-afara de ridicol. 100 THOMAS MANN nu erau decît cîteva grade deasupra lui zero. de fapt nu-i decît un termometru negradat pe care medicul îl con-r°leazâ person al. Ottilie Kneifer. cum î?i pune vesta ?i pe deasupra un palton vechi pentru ca apoi. sint absolut necesare. lacul nu era chiar înghe?at. al domni?oarei Kneifer.

mînios ?i zgribulit. de altfel. ca ?i cum ar fi v rut sa-l prind? în flagrant delict. acolo. în plus. ?opti cîteva cuvinte neîn?ele se care totu?i voiau sa spun? ca. fara a exagera. în camer? ei au noua grade Puse mîna pe radiatoare ?i constata ca sînt moarte. Sim?i un fior unul singur. întins în fotoliu. se achita de micile treburi ?i îndatoriri de om civilizat pentru toaleta de noapte. exact ca ?i cum s-ar fi b?tut un covor cu un b?t?tor de trestie îm pletit?. o impresie unica fa?a de toate celelalte de peste zi. se deschideau tres?rind nelini ?tite de îndat? ce le închidea. o observa?ie pe care o f?cuse ?i pe care de spaima ?i din delicate?e se str?duise s-o uite imediat. în afara lui. împleticindu-se. dimpotriv?. d?inuia numai propria lui jale. în via?a lui nu se sim?ise mai rau d ecît acum. unul dup? altul. ?i numai astfel se explica de ce se sim?ea rebegi t ca un cîine. iar dup? ce-l sim?i din plin nu mai ramase acolo. nu acesta era mijlocul cel mai bun de-a adormi ?i. de?i se aflau în luna august. afara. Ramase astfel. apoi mai multe. ?i-?i p use c?ma?a lunga de batist Pe buzunarul c?reia erau brodate ini?ialele HC. Apoi se culca ?i stinse 102 THOMAS MANN lumina. Are un guSt groaznic. ?i aproape ca acoperi sunetele concertului de seara ce se auzea dinspre Platz c?ci se d?dea iar??i un concert în acel hotel. f?cu gargara ara s? stîrneasca vreun zgomot. Sim?i cum îl cuprin de puternic sentimentul unei st?ri nenorocite. arunca pe Pat p?tura lui Joachim ?i. ?i apoi f?r? îndoiala ca st?tuse prea mult culcat peste zi. lasînd sa-i cada capul înfierbîntat ?i tulburat pe perna pe care murise americ anca. putem socoti ca e ora potrivita cînd ne va fi îng?duit. o impresie ?î?ni brusc punînd stapînire pe el. Se întinsese cu certitudinea ca se va cufunda imediat în somn. în?elegea ?i g hicea într-un fel atît de nou. apoi. Hans Castorp st?tea cul cat pe spate. cît ?i despre acea paloare care-i pa ta obrajii bronza?i. cu gura strîmbata. rea?ezîndu-se. Hans Castorp saii în picioare ?i se lepezi la termometrul de perete. Sa nu cumva sa mori de frig!" ?i Sa vii sa ma iei la ttucul dejun". m urmura cîteva fraze în genul «Noapte buna!". Era expresia pe care o avusese c hipul lui Joachim cînd venise vorba despre Marusia ?i despre însu?irile ei fizice de spre acel straniu ?i dureros rictus a] gurii. era oricum ru?inos sa nu se dea c?ldura. iar pleoapele pe care pîna mai adineauri se luptase sa le ?in? deschise. Fa?a îns? îi ardea. dar nu de fericire. reci. încît b?t?torul de covoare î?i mari iu?ea a acolo. ie?i pe coridor ?i intra în camera l ui. E jalnic!" î?i ?opti. ?i în vreme ce. ci temperatura atmosferei. Fire?te. i ar Hans Castorp o fluier? încet (c?ci se poate foarte bine fluiera încet) în timp ce b ?tea m?sura cu picioarele reci. de altfel. î?i spuse. Potrivit lui Reaumur. o arie de opereta în ritmuri regulate ?i de un stil demodat venea prin noapte pîna la el. dînd u-?i osteneala sa fumeze ?igara care avea un gust atît de scîrbos. Sfîr ?i deci prin a se scula. dar iar se ridica ?i cer u în ?oapta îng?duin?a sa ia p?tura de pe patul lui Joachim apoi. se spa l? pe mîini cu s?punul lui moale ?l de buna calitate. Dar nu mai reveni. parfumat cu violete. Nu-i înc? ora mea obi?nuita de somn". clipind repede. Dar cînd va fi nou? ?i jum?tate. c?ci ceea ce avea importan?a nu era luna ar?tata de calen dar. cineva b?tea undeva un covor -ceea ce de fapt nici nu se întîmpla în realitate. In timp ce se dezbrac? începu sa fredoneze ca pentru sine. sub plapuma de fulgi. de parca ar fi f ost în aer liber. destul de dese. prin u?a deschisa a balconului p?trundea de af ara lumina lampi?ei de pe balconul lui Joachim ca ?i cea de la perechea care st? tea la masa ru?ilor de rînd. pe urma î?i d?du sea ma ca inima sa era cea care î?i f?cea auzite b?t?ile. dar î?j d?du seama ca s e în?elase. în camera înc? nu era complet întuneric. în curînd o sa fie ora noua totu?i înc? nu-i nou?. Hans Castorp în?elegea ?i ghicea ce înseamn? asta. Hans Cast . Ma? inal ?i fara sa-?i dea prea bine seama.tine pîna-mi fumez ?igara. acum refuzau categoric sa stea închise. de adînc ?i intim. Dar în acela?i timp îl înv?lui pe nea?teptate un sentimen de o ciudata bucurie exuberanta ?i de speran?a. sa ne vîrîm în pat. ?i-o în tinse pe picioare pîna la jum?tatea trupului. Se a?ez? din nou în fotoliu. dar eu ?tiu ca e buna ?i ca pent ru ziua de azi trebuie sa ma mul?umesc cu atît. în vale. decît pentru a a?tepta ca starea aceasta minunat a sa-l mai cupnnda o data. turna în Pahar ap? ro?ie pentru gura din flaconul trusei de c?l?torie.

?i-l sf?tui cu o voce pl?cut r?gu?it? pe Han s Castorp sa i-l restituie negre?it la sfîr?itul lec?iei. el pe rsonal nu întrevazuse nici o clipa m?car ca vor niitea s? stea în lini?te. fluierînd încet. î?i m?rturisi convingerea ca perechea s?lbatica se va culca în t?cere. întrebuin?at pe j um?tate. Cînd se opri în fa? a lui Hans Castorp. o spaima într-adevar smintit?. Cara?iva! Nu sînte?i decît un fla?netar ?i ma deranja?i!" Numai ca Settembrini nu se las? . nu chiar lipsit de talent pentru arderi radicale! N-o s? fie zgîrcit cu anii. ?op?ind. încît din locuri diferite ?i în m?rimi miniaturale sosir? prin aer p rofesoara ?i miss Robinson. Dar abia se lini?tise pu?in. Pot s? adorm fara grija. Sînt convins ca în seara asta MUNTELE VR?JIT 103 vor sta lini?ti?i!" Dar nu se întîmpla a?a ?i. deoarece. prin parc. Fugea de doctor. sa mergem la petrecere!" exclam? el ?i. hop. pironit de cele ce auzea. ca iar??i adormi ?i întîmplârile începur? din nou sa se des f??oare. consilierul aulic avea ni?te ochelari cu lentile groase. acompaniau refrenul operetei care r?suna st?ruitor p in a la el. consilierul aulic. cu o ap?r?toare de argint. îns? o data cu el sosir? ?i n?lucirile schimonosite ale vi sului. domnilor. De altfel. fluier? atî? de ci udat de armonios. deasupra pome?ilor proeminen?i. Puse iute în siguran?a. acolo unde musta?a se s?lta într-un arc pl?cut ?i tocmai din pricina acestui surîs Hans Castorp suferea ca de-o nedreptate ce i se f?cea. rece ?i cu un aer batjocoritor. încerca sa se ca?are chiar pe stîlpul cafeniu al pavilionului ?i se trezi asud at în clipa cînd prigonitorul îl apuca de un crac al pantalonului. fire?te" spuse ?i f?r? sa-i cear a voie apuc? între degetul ar?t?tor ?i cel mijlociu al mîinii sale enorme pleoapa lu i Hans Castorp Un civil cinstit. De cînd în?elesese într-un mod pentru el atît de nou ?i de cople?itor de ce Joachim se schimbase la fa?a. da. nu-?i mai stâpîni uluirea muta. el se smulse cu violen?? din vis. aici. Dar nu fara talent. între tim p. se smulse din vis deoarece voia Sa le re ?in?. aceasta certitudine. la drept vorbind. Mai tîrziu veni ?i somnul. Nemaipomenit!" exc lama el fara glas. de un albastru bâtînd în verde-cenu?iu. Cu toate acestea. buzele lui. lumea i se p?rea alta. împiedicat. cu vese lii sai ani?ori de serviciu la noi. Civil. gîndi el. ?i acum. ?i nu se putea deslu?i daca ceea ce ?tergea era n?du?ealâ sau e rau lacrimi. mult mai schimonosite decît noaptea trecuta. mai a?tepta ceva. Visa ca-l vede pe consilierul aulic Behrens cu genu nchii r?suci?i ?i bra?ele b?l?b?nindu-i-se. c?ci acum reu?ise sa identifice acel ce ?i acel c>n e pe care ea i le amintea cu st?ruin?a. apoi 104 THOMAS MANN se v?zu silit sa caute un ad?post împotriva doctorului Krokowski fiindc? îl urmarea ca sa-i fac? disec?ia sufletului. riscîndu-?i via?a. care se afla de asemenea acolo. ?tergîndu-?i ochii cu un ?ervet trecu t pe sub ochelari. dezn?d?j duit. Asta-i formidabil! Cine-ar fi crezut una ca asta!" ?i. rot unde ?i bolborosea vorbe farâ nici un sens. iar cînd îl privi cu ochii e i îngu?ti. Se silea sa-l împing? cu um?rul pe Settembrini care-i zîmbea . A?a pleca de-acolo. prin pere?ii de s ticla afla?i de-a lungul balcoanelor sarea. aeoarece sim? ea ca somnul ?i visul puneau din nou stapîmre pe el. facîndu-l mereu sa tresar? sau s a urm?reasc? o idee confuza. ca sa spunem dev?rul întreg. Ei. pentru a doua zi. care se coco?ar? pe umerii lui. Dar cînd auzi ca vecinii din dreapta ?i din ?tînga ispr?viser? cura ?i intrau în camere p entru a înlocui pozi?ia orizontala de afara cu aceea?i pozi?ie în?untru. potri vindu-?i pa?ii lungi ?i obosi?i dup? o muzica îndep?rtata de mar?. fara sa se întrebe ce anume. fapt care îi insufla lui Hans Castorp o spaima n ebuna.orp nu mai avea nici un chef sa doarm?. Ea îi uadu un creion ro?u. vîrîndu-?i dege?ele ar?t?toare în gur?. sub musta?a lui neagra ?i deasa. mi-am dat seama imediat. nici Hans Castorp n -o crezuse cu toata sinceritatea. adic? a?a cum st?teau în sufragerie la dreapta ?i la stînga lui Hans Castorp. ?i acel sentiment de fericire rev?rsata ?i de speran?a îl cuprinse iar??i pîn? în cea mai adînca intimitate. Apoi celui ce visa i se p?ru ca se afla în curtea liceului unde atî?ia ani î?i petrecu se recrea?iile între orele de clasa ?i ca tocmai împrumuta un creion de la doamna Ch auchat. pe dreptul ?i pe stîngu l. plimbîndu-se pe aleile parcului.fin. Ma deranja?i!" se auzi el rostind limpede.

cu degetele scurte ?i pielea roasa în jurul unghiilo r ?i din nou îl str?b?tu din cap pîna-n picioare acea senza?ie de voluptate s?lbatic a pe care o sim?ise atunci cînd. iar sunetul de la tâl?ngile vacilor care se mi?cau în toate p?r?ile pas cînd pe povîrni?uri iarba m?runta ?i calda a p??unilor însufle?ea aerul c-o voio?ie u? or melancolic?. A treia zi îns?. alegîndu-?i îmbr?c?mint ea. cum arde s oarele". între altele. îns? cu infinit mai multa intensitate. Cîteva minute dup? aceea izbucni . pe care oaspetele o petrecuse aici sus. s-ar fi zis ca natura s-a schimbat. ca nnduiala fireasca a tost d ata peste cap. spunea plimbîndu-se dup? hmch pe uli?ele satului în tov?r??ia celor doi veri . ironi c. sîntem la începutul lui august. Chiar la micul dejun doamnele veniser? în bluze vaporoase de in. fusese într-adev?r de o splend oare estivala. se auzi vocea lui Joachim dindaratul peretelui de sticla. Insa în loc sa se duca la masa ru?ilor bine. care te p?trundea pîna la oase. pe scurt . Ce în?elegi tu prin z?pada"? întreba gr?bit Hans Castorp. Hans Castorp nu-?i credea ochilor. în ansamblu. "La naiba. chiar a doua zi. Timpul se schimbase îngrozitor. Hainele de alpaca ?i de dril î?i f?cuser? apari?ia. pe varul sau. ca o experien?a. Z?pada. Albastrul profund al cerului str?lucea deasupra vîrf urilor în forma d e lance ale pinilor. aceasta femeie prost crescut? se îndrepta spre Hans Castorp ?i fara sa rosteasc? nici un cuvînt îi d?du în t?cere mîna s a i-o s?rute dar nu fa?a mîinii. iar Hermine Klee feld. r?m?sese tot cu "ama lui flau?ata cu revere late ?i cu pantalonii cadrila ?i. transparen?a ve?mintelor nu i se potrivea. doamna Stohr nu era deloc avantajata. precum ?i domnul Albin ?i c?pitanul Miklosich. putem sa pr eg?tim s?niile. cuno?tea situa?ia.de pilda. De asemenea ?i domnii de la sanator iu ?inuser? socoteala de vremea frumoasa. E absurd! zise Hans Castorp. care o ducea în din?i pe doamna Stohr. iar un vînt ciudat. Daca nu ma în?el. ultima data spre diminea?a . pe cînd în fundul v?ii satul înfierbîntat de dogoare scînteia sub o l umina cruda. Se afla în sala cu ?apte mese cînd u?a cu geam se închise pocnind tare ?i doamna Cha uchat intra îmbr?cata cu o jacheta de lîna alb?. se eliberase de jugul onoarei ?i se bucurase de foloasele nem?rginite ale ru?inii acea senza?ie o avu iar??i în vi s. intrinsec. Era dupa-masa ?l se g?seau de vreo dou?zeci de minute la cura de odihna. fiecare în felul lui. varului sau Joachim. ca ?i cum ar fi venit din ?inuturi înghe?ate ?i necunoscute. ceea ce nu le prindea la fel de bine pe toate . iar Joachim Ziemssen î?i pus ese pantalonii u?ori de flanela ?i haina albastra care. IV Tîrguieli necesare . ci palma. cînd soarele 106 THOMAS MANN 1 se ascunse iute ?i nori urî?i ?i întuneca?i se ivir? deasupra crestelor dinspre sud-v est. timpul: de fapt nu este altceva decît o sor a mut?". c?ci bra?ele îi erau spongioase ?i. jucau în aceste evenimente un rol confuz. iar Hans Castorp s?ruta palma acestei mîi ni neîngrijite. Noaptea trecu în mijlocul unor astfel de aventuri ?i descoperiri. d?deau staturii sale o prestan?a absolut militareasca. Cît despre Settembrini trebuie spus c?-?i manifestase de cîteva ori inten?ia de a-?i schimba costumul. Cînd vine. probabil ca oatâ garderoba sa se compunea numai din aceste haine. cobori temperatur a ?i instaura o clima cu totul noua.deloc ?i Hans Castorp cump?ni ce-ar trebui sa fac?. rece. nu cumva s-a zis cu vara voastr?? îl întreba Hans Castorp a treia zi. m?tura într-0 clipa valea. Doar nu vrei sa spui ca o s a ning?." Dar cu toate c?-?i cîntarise bine cuvi ntele. Hans Castorp avu un vis care se rep eta exact sub aceea?i forma de doua ori în acea noapte. fiind str?puns cu o lance de procurorul Paravant. chiar ?i ea.Spune. ?i avu deodat? dezv?luirea e xtraordinara a ceea ce este. Cred ca va trebui s? ma îmbrac mai sub?ire. Cu siguran?a! r?spunse Joachim. Dar Joachim avusese dreptate. Ziua a doua. cu o mîna în buzunar ?i cu cealalt? la ceafa. u nele cu mîneci ajurate. pu?in cam late. un termometru negradat pentru cei ce voiau sa tri?eze dup? care se trez i cu inten?ia hotarîta de-a comunica aceasta noutate. Cunoa?tem noi vîntul acesta.

Sa fim serio?i! într-adevar. aparat de o umbrela. Cel pu?in daca în camera ar fi cald! Dar ace?ti despo?i mizerabili l?sau sa s e sting? caloriferul imediat ce înceta sa mai ning? ceea ce era o m?sura stu-PJda. care te stropea. S ettembrini îi r?spunse cu sarcasmele cele mai violente. A?a ceva nu se poate spune. cu un n cuvi incios. paturi are oricine ?i n-au în ele nimic deosebit. asemenea cu acela ce trebuie folosit în probleme de religie 108 . Ninge în ianuarie. Se d?duse drumul la calorifer ?i în timp ce Jo achim recursese la sacul îmbl?nit fara sa-?i întrerup? cura. Hans Castorp vorbea sincer. cînd vine z?pada. Daca o vrea Dumn ezeu. fratînd ca o temperatu ra medie în camere f?cea parte. ?i. Hans Castor p dorea sa le inaugureze chiar în acea dupa-amiaza. fara îndoiala.o formidabila furtuna cu z?pada. Pe scurt. Joachim era de acord ?i cumparara dintr-un magazin englezesc cu clientela aleas? doua paturi din par de c?mila. e foarte posibil. dup? al doilea dejun. îns? aici fapt este ca anotimpurile nu se deosebesc prea l?muri t unele de altele. c?ci altfel programul zilei nu-?i oferea pr ilejul sa cobori în sat. z?pada r?m?sese înc? destul de groasa . adev?rate anotimpuri nu exista de fapt. la fel cu cele pe care le avea el. astfel ca. înso?ita de tunete repetate un viscol atît de compac t. Iar cînd Hans Castorp obiecta. Toata dupa-amiaza ninse în continuare. sînt zile de iarna ?i zile de vara. dar cu toate ca ter mometrul arata cîteva grade deasupra lui zero. în timp ce un sa c îmbl?nit este ceva oarecum prea specific. iar în august ninge de asemenea. se desf??ura un desavîr?it peisaj de iarna.. încît te puteai crede înv?luit în aburi albi. în camera temperatura era de ?ase grade deasupra lui zero. începuse sa ploua. Devale o sa le g?sesc oricînd o întrebuin?are. saramînem la paturi! zise el. cu capul descoperit. soarele este adesea atît de arz?tor încît transpiri. îl ajunser? din urma pe Settembri ni care. Italianul era palid la fa?a ?i într-o dispozi?ie cam trista. c?ci dac? mi-a? cump?ra un sac îmbl?nit mi s-ar p?rea ca rna instalez aici pentru totdeauna ?i ca. Pe scurt. deoarece era limpede ca pe o asemenea vreme pledul lui nu mai era suficient. ?i apoi. L a urma urmei se poate spune ca aproape nu trece o luna fara sa ning?. iar vara. iat? o rea litate ce trebuie re?inuta. dar în luna mai tot pe atîta. Hans Castorp se refugia se în camera. se amesteca între ele ?i nu se ?in riguros de calendar. Iarna. î?i dai seama chiar ?i tu cum poate sa fie cîteodata v ara aici. nici surprinz?tor. îns? aici la MUNTELE VR?JIT 107 noi. o sfidare adusa bunului sim?. ?i acum s-a zis cu vara voastr?? îl întreba Hans Castorp cu amara ironie pe varul sa u. Fara îndoiala ca ?i în septembrie.. da. ma în?elegi. principiile tratamentului! Sublimele ?i inviolabilele principii ale tratamentul ui! Adaug? apoi ca. A doua zi diminea?a nu mai ningea. a? fi într-un fel oarecare unul de-ai vo?tri. se îndrepta ?i el spre sanatonu . nu. în culoare naturala. în treac?t se gîndi daca n-ar fi cazul sa-?i cumpere chiar ?i un sac îmbl?nit. sus. fire?te. iar pe str?zi z?pada se pref?cuse într-o mîz ga de ghea?a. c?ci gîndul acesta. fara nici o îndoiala. tr?sese fotoliul lînga radiatorul fierbinte ?i clatinînd mereu din cap pr ivea învolburarea de-afara. în?elegi. de care suferea cump lit. -Nu. Erau. toate se z?p?cesc. _ Domne?te oarecare confuzie. r?spunse Joachim cu obiectivitate. spuse Hans Castorp. din regirnul tratamentului ?i ca. coborî cu varul sau în sat. apoi îns? renun?a. de o pl?cuta moliciune. iar în fundul v?ii aproape ca nu se mai d istingea nimic. sub privirea surprinsa a lui Hans Castorp. punîndu-?i paltonul ?i galo?ii. dup? cum po?i sa-?i dai seama. Pe cînd se întorceau. te rog sa în?elegi ce v reau sa spun: ca în definitiv nu merita sa cump?r un sac îmbl?nit numai pentru trei s?ptamîni. ?i cînd te plimbi î?i deschei haina. îl înspaimînta oarecum. în fe lul acesta. destul de lun gi ?i de late. ca sa-si cumpere patur i pentru cura de odihna. se plîngea de frig ?i de umezeala. doreau poate sa-i împiedice Pe bolnavi sa capete obiceiuri molatice. ca atare. camera 34. o sa mai avem înc? zile frumoase de vara. Dumnezeule. prin urmar e. Cu vorbe alese ?i înt ors?turi de fraza pl?cute. zile de prim?var? ?i zile de toamna. ?i dadura dispozi?ie s a fie trimise imediat la sanatoriul interna?ional Berghof". Opriser? iar??i c?ldura.

închipui?i-v? ce sînt sili' s? îndur eu. unul din Haparanda. c?ci altfel tremura ?i er? în stare sa plîng? de furie daca îl l?sau s? îngh e?e. ?i chiar dac? ai put ea. fire?te. E atît de str aniu s? fii în acela?i timp ?i proasta ?i bolnav?. .. Ce romanist eminent. descinzînd anume la Padova. lasînd p arca sa i se topeasc? încet pe limba silabele graiului matern ?i leganîndu-?i capul în tr-o parte ?i în alta. ?i acum. înf??urat în halatul de flanela albastra." Iat? ce idee ?i-a f?cu. Settembrini începu sa vorbeasc? despre r?posatul lui tata în leg?tur? cu c?ldura dup? care tînje?. domnule locotenent. ?i de caracterele frumoase". Joâchim ?i Hans Castorp erau de aceea?i p?rere în ceea c e prive?te tirada lui Settembrini: o g?seau penibila ?i revolt?tor de nepl?cut?. ?i dumneavoastr?. un latinist cum în zilele noastre nu mai exist?. înaintea pupitrulu i îngust. iar el îi primea pe to?i cu o binevoitoare demnitate. Ah. spuse Settembrini în culmea fericirii. Vai! E cumplit! Ce oameni ne înconjoar?! Acest MUNTELE VR?JIT 109 consilier satanic smintit! Krokowski ?i Settembnni f?cu o mutrp de parc? ?i-ar f i rupt limba . Hans Ca?torp rîse blînd de smocul de fîn". acest duhovnic neru?inat care ma ur??te pentru c? demn itatea mea de om ma opre?te s? iau parte la monstruozit??ile lui pope?ti.. dac? pâtrundeai î vestibulul c?su?ei. care st? vizavi de el. dedicîndu-se literaturii -firav ?i m?runt de statur?. despre literatur?. ?i tot ce spunea era s?n?tos ?i frumos. Apoi spuse: Dumnezeule. este firesc ca într-o astfel de institu?ie societatea s? fie pu?in cam amestecat?. închipui?i-vâ! dar cu ni?te smocuri groase de pâr c?runt la tîmple ?i cu un nas atît de lung ?i sub?ire.Krokowski. un stili st.. Este de o ignoran?? uci g?toare. un maestru în idioma gentile. continu? el .. Dar c?ldura. ?i pe cînd verii rîdeau. Od?i?a lui era în?esat? de c?r?i ?i manuscrise prin tre care se g?seau multe de mare valoare ?i în mijlocul acestor comori ale spiritu lui. îns? faptul mi se pare cu totul curios cînd cineva e prost ?i pe deasupra mai este . într-un sens favorabil ca u nele dintre aceste principii socotite sacrosancte coincideau exact cu interesele financiare ale despo?ilor.. c?ldura î?i înv?luia umerii ca o mantie cald? ?i ochii ?i se um pleau cu lacrimi de mul?umire. scria povestiri în cea mai elegant? proz? toscan?. în acest loc blestemat ?i s?lbatic. deopotriv? de sens ibil la suflet ?i la trup. trebuie s-o m?rturisesc. ?i cîteodat? nu ?tii încotro s?-?i îndrep?i priviril e cînd începe sa fleca-reasc?.. în acela?i timp se plînge ca are temperatura ?i c? se sim te teribil de lipsit? de vlag? ?i se pare c? nu e deloc un caz u?or.. domnule inginer. ba chiar instructiv? în violen?a ei dezinvolt? ?i agre siv?. unde trupul tremura de frig în toiul verii ?i unde sufletul ?i-e chinuit neîncetat de im presii umilitoare. zise el cu o anumita exaltare. dar în acela?i timp amuzanta. Iar la masa mea. urmînd exemplul lui Vergiliu. î?i îngrijea gr?dini?a. Nu po?i întotdeauna s?-?i alegi vecinii de mas?. cu asta ce-ai realiza? Dar ?i la masa noastr? exist? o doamna în genul acesta. în ce tov?r??ie sînt condamnat s? m?nînc! La dreapta mea este un fabrica nt de bere din Halle -pe nume Magnus cu o musta?? ca un smoc de fin.. un cunosc?tor al limbii noastre cum nu sînt mul?i. în vreme ce se închideau bucuros ochii la cele care nu r ?spundeau acestor interese. Ce ne d?? Caractere frumoase! ?i ce folos am de pe u rma caracterelor frumoase? Eu sînt un om practic ?i în via?a nu întîlne?ti aproape nicio dat? caractere frumoase. Era de asemenea ?i un poet deosebit cînd. De departe veneau savan?ii s? discute cu el. sau mai cu rînd de felul caraghios în care se manifesta dezn?dejdea în vorbele lui. Cit de drag? îi era iarna od?i?a lui de lucru. pe care de altfel cred c? o cunoa?te?i.. pierde album ina ?i devine pe zi ce trece tot mai stupid?. domnii mei! Unul dintre cei mai di stin?i ai vremii sale. F?r? s? se fi în?eles între ei. era un om distins..Tat?l meu. fiul tat?lui meu.. ca sa-i m?rturiseasc? înalta lor c onsidera?ie. în orele libere. ?i nu ?tiu daca m? exprim exact . pe care o iubea din toat? inima ?i unde trebuia mereu men?inut? o temperatur? de cel pu? in dou?zeci de grade Reaumur cu ajutorul unei sobi?e care se înfierbînta pîn? la ro?u. Sfînta Fecioar?! Iar so?ia lui... un uomo letterato cum visa Bo ccaccio. altul de la Cra covia. Ce jalnic? mizerie..THOMAS MANN ?i credin??. . ora?ul nostru. L?sa?i-ma-n pace cu literatura! îmi zice. îns? era surprinz?tor surprinz?tor. iar în zilele umede sau în acelea cînd se pornea t?iosul vînt tr?montan.. el st?tea în picioare. mai mic decît mine cu un cap. Caractere f rumoase. trebuia s? aib? c?ldur? în od?i?a lui. Doamna Stohr.

. ?i Castorp se opri încurcat. n-a?i f?cut altceva decît s? prinde?i din zbor u nele dintre p?rerile posibile ce pluteau.. Ei bine. In realitate. deoarece este evident c? av e?i spirit. a?a cum m? vede?i. în privin?a aceasta. f?r? a v? angaja propria dumneavoastr? r?spundere. iat?. Mi-e team? c? exist? în dumneavoastr? o tendin?? care ar putea sa devin? tr?s?tura de caracter.s au. în-g?-du-i-?i-mi. Este un principiu excelent.. trebuie s? rîzi s au s? plîngi. ?i institute cosmice" ?i cu tot felul de boac?ne de soiul acesta. ° MUNTELE VR?JIT IU roare îndreptat? contra gustului naturii. Sau din clipa cînd considera?i boala ca pe un lucru atît de nobil . deoarec e fa?? de un bolnav se cuvine s? ai o atitudine de respect ?i seriozitate. ci c?... domnule Settembrini. în vremuri înc?r cate de groaza. vreau s? spun c? e într-adev?r tot ce poate fi mai trist pe lume cînd ace ste dou? lucruri se împletesc. Nici nu mai ?tii ce figur? trebuie s? faci. ca s? zicem a?a. iar Settembrini. cred. cînd armonia ?i bucuria p?reau suspecte ?i diavole?ti. Mi-a?i spus ca boala unit? cu prostia ar fi lucrul cel mai trist din lume. ca nu pot convie?ui. Concep?ia dumneavoastr? î?i are originea în vremuri pline de super ti?ii.. domnule inginer. Sînt. c? p?rerile pe care le-a?i exprimat nu sînt chiar ale dumneavoa str?. mai deosebit. iar o a semenea concep?ie este ea îns??i boln?vicioas?. cînd ideea de om era degenerata ?i lipsita de orice demnitate. ?i eu pre fer un bolnav spiritual unui tuberculos imbecil.?i bolnav. în aer. c? m? opun cu violen?? categorica. Dar am facut-o numai pentru ca aceste gînduri mi-au v enit din întîmplare. ca nu e?ti obi?nuit sa ?i 110 THOMAS MANN le închipui la un loc. nu! Boala nu este deloc nobil?. c? le resping. Placet experiri. Poate c? voi reu?i mai sigur sa va trezesc oroarea. Acesta a fost. M? îndoiesc c? întîmplarea joac? aici vreun rol. nu mai ?tii dac?. Dar cînd prostia î?i bag? coada ?i se dezl?n?uie cu fomulu?". sîntem de acord. Vre?i s? spune?i c? nu v-a?i gîndit la asta prea serios. Dar. în adev?r. cum v-a?i exprimat. îns? îng?dui?i-mi s? v? atrag aten?ia ca nu pot fi de acord cu deduc?iil e dumneavoastr?. A?a j?. dar dumneavoastr? dovedi?i de data aceasta însu?ir i filozofice pe care nu vi le-a? fi b?nuit niciodat?! Potrivit teoriei dumneavoa str? ar trebui s? fi?i mai pu?in s?n?tos decî? p?re?i. termenul de care v-a?i folosit. spuse el. inteligent. cu sprîncenele ridicate. ?tiu ce vre?i s? spune?i. încheie el. în?eleg c? aceste doua st?ri nu rimeaz? ua cu alta. atît de respectabil" . incit nu se potrive?te pentru nimi c în lume s? fie asociata cu prostia. înainte de a-i r?spunde: Fir-ar sa fie. Ceea ce ma nedumere?te e cel mul t faptul c? încercarea dumneavoastr? se îndreapt? tocmai în aceasta direc?ie. nu-i a ?a? Boala este oarecum ceva demn sâ fie respectat daca ma pot exprima astfel. c?reia îi lipse?te înc? hotârîrea viril? ?i îi place s? fac? încerc?ri exp nînd tot felul de puncte de vedere. Nu crede?i? Poate în afirma?iile mele am mers mai departe decît a? fi în stare s? justific. da. ca nu se acorda. ca acelea pe care le-a?i dezvoltat în fa?a noastr?. în timp ce in firmitatea echivala cu un privilegiu care-?i deschidea împ?r??ia cerurilor. dac? nu va fi comb?tut?. sau în orice caz nu poate duce decît l a boal?. Asta se datore?te vîrste i dumneavoastr?. închipui de obice i lucrurile. iar sentimentul omeniei trece printr-o dilema cu mult mai egretabilâ d ecît a? putea-o spune.. Dar ra? iunea ?i secolul luminii au risipit aceste umbre ce ap?sau sufletul omenirii le- . într-o anumit? m?sur?. cam intolerant în ceea ce prive?te problemele spiritului ?i pr efer mai curînd sa fiu luat drept pedant decît s? nu combat p?reri care mi se par atît de vrednice de dojana.. Din cau za aceasta m? simt obligat s? v? r?spund. pronun?înd în italiene?t e pe c de la placet. Joachim era ?i el pu?in stînjenit. t?cu. ?i ca pe o dilema prin care trece sentime ntul omeniei". nici demn? de respect. expunîndu-le într-o doar?. ca fiind o gre?eal? de stil.. fa cîndu-se c? a?teapt? din polite?e ca interlocutorul sau sa termine ce are de spus. Te gîndc?ti ca în mod obi?nuit un om trebuie sa fie s?n?tos ?i boala trebuie sâ-l fac? delicat. spunmdu-va c? boala este b?trîn? ?i urîtâ. a?tepta ca Hans Castorp sa-?i fi pierdut cu totul ?irul. Dar sînt împotriva dumneavoastr? di n clipa în care începe?i s? considera?i boala ca fiind oarecum pe un plan de egalita te cu prostia.

munca pentru P?mînt. c?lite tot mai mult prin lupt?. de o manier? mai plastic?. un principiu s?n?tos nu poate niciodat? produce decît efecte s?n?toase. ca infirmul Leopardi a fost lipsit mai ales de dragostea femeilor ?i din aceasta pricina a fost incapabil sa-?i preîntîmpine ist ovirea sufleteasca. s-ar zice c? e o arie de oper?. spre o lumin? din ce în ce mai limpede. Sa MUNTELE VR?JIT 113 . cum nu P°ti s? da i dracului degetul cel mic fara ca el s? trag? dup? sine mina lr>treaga ?i. fap tul e simplu. un suflet mare la origine. pe de alta 112 THOMAS MANN parte. Asta-i bun?. iar aceasta lupt ?. e o no?iune destul de deplasata aici.este cumplit sa fii nevoit s-o spui . s? în?face ?i întreg omul. domnul meu. iar în privin?a aceasta îi dau drep tate. domnule locotenent. domnu le inginer.Foarte frumos. pe d easupra. relu? Settembrini ridicînd umbrela peste capul unui trec?tor. adic? nu cazul ei pune. gîndi Hans Castorp uluit ?i încurcat. este mizeria în persoana. îns? nu complet. ori care ar fi principiul pe care-l pui la origine. Asculta?i! ?i Settembrini începu sa declame în italiene?te.nu mai avea încredere nici în ?tiin?a ?i nici în progres! Acesta este tragicul. unind un sunet nobil cu un trup neputincios. da r ale c?rui plîngeri î?i sfî?ie inima. ?i cîteodata închizînd ochii sa-i pese ca tovar??ii sai nu în?elegeau nici un cuvînt. din ce în ce mai bu n?. ?ine?i bine minte. îns? ve?nic umilit de mizeria trupului ?i tîrît în str?fundurile ironiei suflete?ti. se nume?te munca. pe scurt. La urma. Domnule inginer . domnule. cum spunea?i. o înjosire dureroasa ?i insult?toare a I deii. lasînd sa i se topeasc? pe limba frum oasele silabe.îns? dumneavoastr? nu în?elege?i nimic. aceste f or?e vor sfîr?i prin a-l elibera definitiv pe om. da. sau dumneavoastr?. domnule inginer-A ici se afla dilema sentimentului omeniei" despre care vorbea?i. c?ci lupta mai dureaz? înc? ?i ast?zi. pentru a-l conduce pe c?ile civi liza?iei ?i progresului. nu W cazul acelei femei cu al c?rui nume nu vreau sa-mi încarc memoria. O revenire. din ce în ce mai pur?." ?i cu voce tare spuse: . domnilor.au risipit. totodat?. un om coco?at ?i boln?vicios. proasta ?i rea.?i zi de zi. Dar cum în via?a s Piritului totul este coeziune ?i cum un lucru decurge din altul.o boal? studiata pîn? l? satura?ie. pentru care ?tiin?a dispune de diferite nume. a?adar. ?i ce tot îi d? zor cu munca! Dup? cît mi se pare. unul apar?inînd terminologiei estetice ?i p sihologiei ?i altul aPar?inînd politicii .. silindu-le sa convie?uiasc?.. ca este o boal? curat? . dar punîndu-le în valoare. natura îi apare rea ?i de fapt este red. spuse: .. sînt convins de asta. auzi?i numai.. ?i nu mai avea încredere . tragicul începe acolo unde Natura a fost atît de cruda încît a frînt sau a împiedicat chiar de la început -armonia unei personalit??i. o reveni re spiritual? la concep?iile acelor vremuri întunecate ?i ir?mîntate crede?i-mâ.termeni de ?coala care n-au nici o leg? tur? cu problema noastr? ?i de care v? pute?i foarte bine lipsi. fara sa pricepe?i gîndui lui du reros.. 0 umilire de care ai putea la nevoie sa te dispensezi sau s-o tolerezi în un ele cazuri excep?ionale. cum. în fa? a celor ce-l ascultau. a?i auzit de Leopardi? A fost un poet fa ra noroc al ?arii mele. domnule Settembrini. Dar dilema. îns? a o cinsti din punct de vedere al spiritului re?ine?i bine ce va spun! ar însemna o r?t?cire ?i începutul unei raiaciri a întregului spirit .. munca pâmînteasc?. Cu m de-am reu?it s? provoc furtuna aceasta? De altfel îmi face impresia c? e cam sec . plecînd capul cînd într-o parte. va mul?umesc deci. Doamne. Se silea în mod v?dit sa se b ucure numai el de memoria ?i frazarea lui. nu-?i mai ramîne altceva de f?cut decît sa-?i fie mila ?i sa ridici di n umeri. pentru onoare a ?i interesele omenirii . cînd în alta. Am convingerea absoluta ca nimeni nu s-ar putea exprima mai. lipsit de con?inut.?i al c?rui nume renun? de altfel sa mi-l reamintesc doamna Stohr. ea este bolnava ?i proasta. întipan?i-Va bine în minte ca boala departe de-a fi ceva atît de demn de respect încîl sa nu poat? fi asociata cu prostia boala înseamn? mai curînd înjosirea omului. mi se pare c a nu aceasta ridicola femeie. Spune?i într-un mod admirabil lucrurilor pe n ume. Aceasta doamna la care a?i f?cut aluzie . în ochii lui p?le?te str?lucirea gloriei ?i a virtu?ii. sentimentul omeniei în dilema.

cî?iva pa?i. zise Settembrini. c?ci aceasta este impresia mea cînd ma aflu în tov?r??ia lui Settembr ini. ei. c?ci nici nu apuci sa spui un cuvînt mai mult ca ?i trebuie sa-i înduri lec?iile date cu multa tipicarie. . dar totod at? sa ?tearg? cu un reactiv potrivit râul care ar vrea sa se afirme. .. adic?. Settembrini f?cu. preciza Joachim cu indiferen?a. a?a.Cu atît mai bine.Sa nu cumva sa-i spui a?a ceva. spuse deodat? Joachim pleeîndu-se înainte ca «a-l pii-veasca pe varul sau care mergea de cealalt? parte a lui Settcmbnni. Domnii au f? cut cump?raturi? întreba el cu un ton u?or. Trebuie sa fac ca dumneavoas tr? în aceste cîteva saptamîni. N-a m vrut sa-l întreb... observa?ii asem? n?toare. ?i mi se pare ca nu -i displace cîtu?i de pu?in sa observe ca-?i dai seama de acest lucru. Dar daca scopul esen?ial al literaturii nu este realizarea caracterelor frumoase. domnii mei. . cura de odihna. atît de ispititor. . Magnus. Pe frigul asta cumplit. c? important este sa lase cuvintele sa sar ? si sa se rostogoleasc? la fel de elastice ca ?i mingile. Daca inginerul nostru a ?i f?cut. Apoi zise: . Da. în vreme ce al doilea este regula. fab ricantul de bere. în t?cere.In ad ev?r: Placet expenri. care î?i asum a toata importan?a ?i evolueaz? într-un mod resping?tor. repeta ei cu accent italian ?i-?i iun r?mas Un. pentru numele lui Dumnezeu. este o pagin? pe care s-a ?i scris cu cerneala deocamdat? invizibila. Cred ca ar fi dezam?git daca ar afla ca. singur cu Joachim.. Cu atît mai bine daca este a?a.. care acapareaz? întreaga via?a. . Am mereu impresia ca luv nici nu -i pasa de lec?ii sau ca-l intereseaz? într-un mod cu totul secundar. saluta?i de portarul ?chiop intrar? m sanatoriu.ma rog! De cînd ma ?tiu n-am pronun?at niciodat? acest cuvînt ?i chiar la ?coala. Auzmdu-l pe Se . Un om bolnav este numai tr up. îl traduceam întotdeauna prin cuTaj". ca pentru el are valoare mai ales vorbirea în sine. . ascul tîndu-i lec?iile. atunci desigur ca trebuie sa fie vorb irea frumoasa. Ce expresii folose?te! Fara sa se jeneze vreun pic.. ci. ca sa nu ma dau de gol.. ?i este rolul educatorului sa scoat? în relief binele. la fel ca to?i tinerii dota?i. întrucît n-am nici o competen?a în materie ? i pîna azi n-am v?zut niciodat? un literat. Crezi? O. cum spunea. fie care cuvînt ce-i iese din gura e atît de rotunjit. A?a. nimic deosebit. din propria lui convingere.Ciezi? ce mira Hans Castorp. a?a! Ei. este fara îndoiala un prost cu frumoasele lui caractere". vorbe?te despre virtute" .u-mi vorbi?i de spiritualizarea" ce poate sa rezulte din boala. iat? ceva care nu-i chiar atît de sigur. aceasta confirma supozi?ia mea ca e un încep?tor talentat în ale spiritului ?i ca. Joachim rîse.Ah. dim potriv?. încît cînd îl aud ma e sa ma gindesc la ni?te chifle proaspete. însa Sett embrini ar fi trebuit sa ne spun? pe scurt care este esen?ialul în literatura. E un adev?rat pedagog ?i de altfel tnai acum cîteva zile ne-a ?i m?rturis it ca ar avea talent pentru pedagoga Dar cu el trebuie sa fii foarte atent. a tît binele cît ?i râul. fobabil ca nu voia s a fac? a doua cura de odihna. te gînde?ti la chifle. cînd d?deam în c?r?i peste vir-tus..Am cump?rat cîteva p?turi pentru varul meu. însa merita osteneala sa-l ascul?i. r?spunse Hans Castorp. Un tînar înzestrat nu este deloc o pagina alba. . ca sa citeasc? ziarele înainte de masa.Pentru cura de odihna.Nu. 114 THOMAS MANN . schimbînd vorba. Tu însu?i ai spus de curînd ceva ase m?n?tor. este foarte posibil sa-mi fi trecut prin cap ceva asem?n?tor.E ciudat. în g eneral.Sa ma fereasc? Dumnezeu! exclama Hans Castorp cînd se g?si în ascensor. Departe de mine inte n?ia de-a va propune vreo teone filozofica onginala nu aceasta este inten?ia mea . iar Settembrini se repta sP re salon. nu se deda decît întîmplator cercet?rilor în leg? tura cu diferitele concep?ii. sa nu face?i una ca asta! Un suflet fara tiup este tot atît de lipsit d e omenie ?i tot atît de fioros ca ?i un trup fara suflet j de altfel primul caz este o excep?ie rara. ei. trupul este acela care biruie.. adaug? Hans Castorp nzîud ?i privind în jos. se pricepe sa vorbeasc?. iat? ceea ce-i lipsit de omenie ?i umilitor iar în majoritatea cazurilor nu pi e?uie?te aproape cu nimic mai mult decît un cadavru. paturi.

?tiau sa se înf??oare din trei mi?c?ri s'gure cu amîndoud paturile în acela?i tim p. formînd un cilindru lipsit de membre. astfel ca le întrebuin?a pentru prima datd chiar în ziua aceea iar Joa chim. în parte de jos. ?i n-o spun într -un sens rau. Hans Castorp începu sa rîda auzind ultimele cuvinte. lucru ceva mai g reu de executat. cînd îndoit. ?i-o m?rturisesc. Ma vei crede daca î?i m?rturisesc ca jjjj avut tot timpul impresia c a nu era mul?umit fiindc? mi-am cump?rat paturile pentru cura de odihna.ttembrini. 116 THOMAS MANN Cînd Hans Castorp se g?si întins pe ?ezlong. Intindeai p?turile pe pînza ?ezlongului. de parca ar fi st at într-o odaie supraînc?lzit?. care presupunea nu numai am înt regi de exerci?iu. pachetul cu paturi se ?i afla în camera lui Hans Castorp pe un scaun. un ul. c?ci n-a? putea-o caracteriza altfel. ba dim potriv?. ci Itvai ales aptitudini înn?scute. sa spunem: controlat. Lasîndu-se sa cada pe spate c u spinarea lntepenita. care se pricepea. ?i d e mai multe ori îl str?b?tur? ni?te fiori reci. adic?. Dar pe de alta parte.?i în adev?r Ocean Steamships îi tremura în mîini de îndat? ce voi a s? citeasc?.?i adesea te sim?i stingherit. pe deasupra picioarelor. totu?i aceasta era o dib?cie rara ?i invidiata. ?i apoi ma e nerveaz? pu?in cînd îl aud cum înjura ?i frigul. apoi din cealalt?.. asta-mi place la el ?i"n sinea mea g?sesc ca atitudinea lui este corect? . îl înva?? arta de-a se înf??ur? a?a cum f?ceau to?i ?i cum fie care nou sosit trebuia sa înve?e. pe scurt. ridieîndu-te în capul oaselor ?i apucînd grosimea du bla a p?turii îndoite. Se sim?ea înc? ridicol de obosit de pe urma exerci?iil or f?cute cu paturile . în vreme ce pe sub arcadele de lemn ale galeriei privea umezeala care plutea ?i se infiltra parînd c? e gata dintr-o c lipa în alta sa se prefac? în ninsoare. Digresiune asupra ideii de timp Cînd se întoarser? dupa masa. în ciuda acestei umezeli p?trunz?toare. atitudi nea aceasta dovede?te de asemenea o mîndrie care n-are nimic neglijent în ea. dupa aceea în l??ime. apoi izb ucni ?i el în rîs. în timp ce Hans Castorp începu imediat sa se schimbe ?i sa se preg?teasc? pe ntru masa de prînz de care nu-l nwi desp?r?ea. nu pot sa cred. mai întîi dintr-o parte. spuse Hans Castorp. MUNTELE VR?JIT 115 . spuse Joac him. în lungime. deoarece-?i dai seama c? e?ti.. decit o ora. ca ma d ezaproba ?i era oarecum contrariat? . Apoi te a?ezai ?i începeai prin a îndoi p?tura din?untru. aplicînd exact aceast a bucata dubla pe marginea ?ezlongului. a? a cum remarcase ?i consilierul aulic Behrens. Mie mi se pare ca este un om care se respecta sau care respecta omul în g eneral. apoi cealalt?. Dupa aceea procedai la fel cu p?tura dinafar?. Lui Hans Castorp i se p?ru destul de îndoielnic ceea ce-i spusese varul sau relati v la cele dou?zeci de grade sub zero. A?a crezi tu. r?spunse cu b?gare de seama Joachim. neîndemînatic ca orice novice. cu perni?a moale sub ceafa ?i epuizat de toata aceasta gimnastica. Insa toate aceste senza?ii nepl?cute erau compensate de pozi?ia lui . Cum po?i sa-?i închipui a?a ceva? Eu.Da. pîna sub umeri. Cît era de straniu ca. Se leag? de tot ce exista ?i aceasta atitudine are ceva neglijent în ea. am sim?it cum se chirce?te ceva în mine. pentru a °o?ine o execu?ie cor a a mi?c?rilor ce i se indicau. daca vroiai sa ob?ii cea mai mare regula ritate posibila. în a?a fel îneît atîrnau mai mult la picioare. deoarece hot?rî ca-i era mai curînd frig. ?i Hans Castorp. Numai vreo cî?iva dintre cei mai vechi. obrajii continuau sa-i fie usca?i ?i fierbin?i. î?i spuse c? totu?i nu era perfect s?n?tos. ci destul de anemic. spuse Joachim cu o mirare potolita. si Pe doamna Magnus fi indc? pierde albumina. nu ?i s-ar putea întîmpl a nimic. ?i pe Behrens. încereînd sa efectueze opera?iile cînd întins. de fapt. îl privi nedumerit. mai întîi una . cînd înjura totul. ?i fara îndoial? c? din aceasta cauz a îi era frig. Pe urma porni cu termometrul în gura ?i cu toate cele necesare sa-?i fac? cura de odihna. Joachim îi zise: .Nu. ?i acum chiar daca ar fi dou?zeci de grade sub zero. Mi-am dat imediat seama c a este un opozi?ionist.A?a. Are chiar ceva sever . Apoi trecu înd?r?tul peretelui de sticla ca sa se înf??oare ?i el. care nu pricepu imediat ce era hazliu în spusele lui. ai dreptate. iar °achim . nu înceta sa se P'înga.

iar într-o Qesavîr?it? uniformitate. ca toate mesele. sa sl?bea sc? si sa se toceasc? în monotonia nearticulata a existen?ei. aproape misterioas e. adic? pentru a modifica ?i primeni func?iunile o rganismului care amenin?au. pentru a ne împrosp?ta perc ep?ia timpului ?i pentru a ob?ine o reîntinerire.. T otul depindea de materialul capitonajului. Ceea ce nu e întru totul exact. pustii ?i neînsemna?i pe care vîntul îi matur?. ca pe o întrerupere. pentru a te reîntoarce la starea anterioara. acest con?inut da curgerii timpului întindere. la ora ?apte era cina care avea. în luneta caleidoscopic? sau pe ecranul ci nematografic. preci-PUtadu-se. astfel ca anii boga?i în întîmplari trec mult mai încet decît anii s?raci. ceea ce se n ume?te plictis nu-i în realitate decît o scurtare boln?vicioasa a timpului pricinuit a de monoto-nie: marile intervale de timp. Noi ?tim bine ca însu?i118 THOMAS MANN rea unor schimb?ri ale obi?nuin?ei sau ivirea unor obi?nuin?e noi reprezint? sing urul mijloc de care dispunem pentru a ne p?stra în via?a. odihna pe care activitatea zgomotoasa nu reu?ea sa-l fac? s-o uite . adic?: îl scurteaz? pe cînd monotonia ?i pustiul îi îngreuiaz? ?i-i încetinesc curg a. aceasta adap tare ?i prefacere cîteodata obositoare. îneît una nu poate fi sl?bit? f?r? ca cealalt? sa nu lînce-zeasc? ?i sa se sting? la rîndul ei. dup? aceea iar??i odihna pe ?ezlong. F?r? îndoiala ca uneori pustiul ?i monotonia lung esc clipa sau ora ?i le fac mai plictisitoare". greutate ?i tr?inicie. desigur. pe care le supor?i numai pentru ele însele. MUNTELE VR?JIT 117 Castorp cuno?tea pe dinafar? programul zilnic. spulberîndu-i. Introduci aceste soiu ri de experien?e în cursul principal al vie?ii. apoi pu?ina mi?care în aer liber. se crede ca un con?inut interesant ?i noutatea gonesc" tim pul. în fond. putea sa stea multa vreme f?r? nici o ocupa?ie ?i-i pl?cea. iar restul vie?ii s-a desf??urat din ce în ce m ai repede. datorat? calit??ilor greu de analizat. este un proces ciudat aceast? aclimatizare într-un loc str?in. de în? l?imea ?i l?rgimea potrivita a rezematorilor sau numai de consisten?a pernei pe scurt nu era omene?te posibil sa se asigure o pozi?ie mai buna pentru trupul în st are de odihna. decît prin acest minunat ?ezlong. ?i cînd ani i copil?riei au fost tr?i?i lncet. o reînnoire a sentimentului vie?ii în general. m?cinat? de cerin?ele aspre ale vie?ii (c?ci pe ntru aceasta remediul cel mai înt?ritor ar fi o simpl? odihn?). ?i pe care o a?teptai cu o anumit? bucurie. ele nu sînt decît o singura zi. dar ele scurteaz? ?i gr?besc pîna l a a reduce la neant marile ?i extrem de marile cantit??i ale timpului. Prin urmare. apoi î?i ar uncai privirile în cutia stereo-scopului. ba chiar erau gata-gata sa se deterioreze. de înclinarea pl?cuta a sp?tarului. ale ?ezlongului.. C?ci avea o fire r?bd?toare. capabil sa scurteze o or? sau c hiar o zi. dup? cum s-a mai spus. ca s? spunem a?a. Dimpotriv? . tr?ire care este ea îns??i atît de strîns înrudita ?i legata d sentimentul vie?ii. 0 înt?rire ?i o încetinire a tr?irii timpului ?i. chiar prin acestea. Obi?nuin?a este o somnolen?a sau cel pu?in o istovire a ideii de timp. La ora patru venea ceaiul cu cozonac ?i dulcea?a. un con?inut bogat ?i interesant este. pe care Hans Castorp avusese prilejul sa le pre?uiasca înc? la prima sa cura de odihna ?i care iar??i se verificau într-un chip atît de fericit. cu scopul de-a te odihni". aceste dou? ore ale unei cure principale de odihna. Ace . C1nd o zi seam? n? cu toate. de?i ar fi fost o exagerare sâ se sp un? ca era de pe acum aclimatizat". confirmate de un program oficial. Dar ia ce consta ace ast? vl?guire ?i tocire cînd tr?ie?ti într-o regula mult? vreme neîntrerupt?? Nu e atît o boseala trupeasc? ?i spirituala. d e o dispozi?ie binevenita. odihna pe care nici nu se gr?bea s-o consume ?i nici n-o irosea. în general.excep?ional de comoda. se chircesc într-o m?sura care înspaimînta de moarte inima. încord ?rile ?i curiozit??ile ei. ca pe un interme diu. faptul acesta ?ine tot de obi?nuin?a. cînd curgerea lor este de o neîntrerupt? monotonie. Prin urmare. dar luat în mare. de?i el nu era aici decît un musafir. dar cu inten?ia definitiva de a le para?i imediat ce r?gazul s e va fi împlinit. Hans Castorp era cu inima împ?cata la gîndul ca avea în fa?a doua ore libere ?i precis delimitate. via?a cea mai lunga ar fi perceputa ca foarte scurta ?i ar trece cît ai bate din palme. Asupra esen?ei plictisului s-au raspîn-dit multe conce p?ii eronate. ci e mai degrab? c eva oarecum sufletesc. este tr?irea timpului amenin?ata sa se piard? în mijlocul u nei monotonii neîntrerupte.

Observa?iile acestea n-au fost introduse aici decît pentru ca tînarul Hans Castorp avea idei asem?n?toare cînd. ziua era supusa a numitor reguli periodice care se iveau numai încetul cu încetul. Dimpotriv?. este de o repeziciune ?i de o s uperficialitate îngrijor?toare. din asta ma aleg ?1 eu cu ceva. încearc? s? converseze în fran?uze?te Nu. lUii MUNTELE VR?JIT 119 Iar Hans Castorp rîse de felul în care Joachim spusese aceasta. coboar? oda t?!". vaste ?i tinere. ?i-?i revendic? noile drepturi chiar ?i d up? ce am revenit pe vechiul f?ga?. atunci el a?ipe?te foarte iute. ma distrez rege?te. dumneata. de pilda. nu era înc? aclimatizat nici sub raportul cunoa?terii vie?ii de aici. adic? viguros ?i vast . dup? cîteva zile. ne apar de asemenea noi. nu ma plictisesc. ?i nici în ceea ce prive?te adaptarea organismului sau l a condi?iile atmosferice atît de specifice celor de aici. una aparînd pentru pr ima oara cînd cealalt? se ?i repetase. de ?ase fran ci balonul. daca ma în?eleg i bine. Primele zile ale ?ederii într-un loc nou au un ritm tineresc. am impresia ca. iar c?l?toria n-a fost decît visul unei nop?i. ba i se p?rea chiar ca mei nu ve va realiza vreodat?. iar tu mi-ai spus: Hai. Da. ce se g?seau pe lînga unele u?i de pe corido are ?i de care a dat cu ochii chiar în seara sosirii lui. Da. e ca ?i cum a? fi aici de nu mai ?tiu cîta vreme ?i ca din clipa cînd am sos it fara a realiza imediat acest lucru. ce mai faci. din patru. sezonul n stru de vara are în sine partea lui buna. cînd Hans Castorp îl mtîlnise pe culoarul de la primul etaj. a?adar retrospectiv. Aceasta înseamn?. De altfel. dup? care coborîsera împreuna scara. dar numai unele dintre ele. primele zile ce le tr?im acas?. Dar cînd ma uit înd?r?t. r?spunse Joachim cu termometrul în gura. Erau pline cu oxigen pur.sta este scopul schimb?rii aerului ?i al locului: binefacerea modific?rii ?i a e venimentului. cum 1 1 spusese într-o zi consilierul aulic Behrens. C?ci înd?r?tu l u?ilor lînga care se aflau asemenea baloane z?ceau muribunzi sau monbundi. consilierul aulic cu halatul alb ?i obrajii alb?strui vîslind de-a lungul coridorului. g?s im oare în?elegere în privirea dumitalc scrut?toare? Sînt ?neîntat. atît de simplu» fara nic i o explica?ie. Fire?te ca ar fi stupid sa spui: Cred ca ma aflu aici de doua luni " ?i ar fi ?i un nonsens. ~ Ei... Fire?te. foarte dificila. îi spuse varului sau (privindu-l cu ochii injecta?i): Este ?i ramîne un fapt ciudat ca la început. f?cu Behrens. ?i chiar în ceea ce privea succesiunea izolat a a întîmplarilor ?i a fizionomiilor. ci depinde numai de felul t au de-a sim?i. dup? aceasta schimbare. nu pot sa spun decît: De foarte mult". e de soi bun.o cunoa?tere ce n-o putea capata în atît de pu?ine zile ?i pe care n-ar fi putut-o avea nici chiar în trei saptamîni. spectator dezinteresat. Dup? aceea îns?. daca te adaptai acestei orînduiri. îneîntat. pe m?sura ce ne aclimatizam". Cu toate acestea. dimpotriv?. Lucrul acesta n-are absolut nimic de-a face cu m?sur?torile ?i nici cu ra?iunea. c?ci de cînd e?ti aici ma ag?? oarecum de tine. Ziua obi?nuit? era împ?r?ita limpede si organizata cu grija. în cuprinsul unei saptamîni ?i chiar în intervale mai mari de timp.care ?ine vreo ?ase sau opt zile. le sim?im cum se scurteaz?: oricine depinde de via?a sau mai bine zis voie?te sa depind? de via?a î?i da seama cu groaza cît de u?oare ?i fugare trec zilele. a?a cum obi?nuia s? spun? (c ontrazicîndu-l pe Joachim). c?ci ne integram mai repede în regula obi?nuin?ei decît în ritmul întreruperii ei. c?ci aceasta ada ptare era diiscila. ?i chiar la cap?tul a dou?zeci ?i patru de ore este ca ?i cum nici n-am fi plecat vreoda t?. iar acest gaz datator de via?a. în toate p articularit??ile ei . iar cînd sim?ul timpului e obosit din pricina vîrstei sau ca urmare a unei sl?biciuni co ngenitale nici n-a fost prea dezvoltat. Acele pîntecoase vase cu gîturile scurte. de sus". Fire?te ca înviorarea ideii de timp ac?ioneaz? ?i di ncolo de aceasta perioada intercalata. ?i ultima saptamîna. încit puteai intra cu u?urin?a în ritmul ei. timpul î?i par atît de lung. con?ineau oxigen cum îi ex plicase Joachim raspunzînd la întrebarea lui. îU aminte?ti? a trecut o adev?rata eternitate. Hans Castorp avea înc? de înv??at la fiecare pas ca sa observe mai îndeaproape lucrurile v?zute superficial ?i sa primeasc? noul cu o receptivitate tinereasca. se dis tribuia muribunzilor cu scopul de a le stimula ?i prelungi puterile. dumneata. care se aspira printr-un tub. cînd te afli într-un loc nou. n-am precupe?it .

pe deasupr a. aplecîndu-?i u?or capul.nici o cheltuiala ca sa-i m?rim fru muse?ea. Ei. se sim?ea aici ca simplu vizitator ?i ca spe ctator dezinteresat".. A întrec ut m?sura. Ea zîmbi u?o r v?zînd ochii pe care-i f?cea. jos. cu conversa?ia ?i tov?r??ia lui Joachim. spuse el. ?i cu ast fel de ochi se uita la o doamna care deschise o u?a în spatele s?u ?i i-o lua înaint e spre capul sc?rii. spuse el intrînd. cu inten?ia limpede de a se arata sub o lumin? av antajoas? ?i de a scoate în eviden?? leg?turile cu mediul intelectual. încît se mul?umea. î?i vine s? te pr?p?de?ti de rîs cînd ?trengarii aia se dau de-a berbeleacul pe schiuri. ?i cînd spun doar atît sînt peste m? sur? de politicos. în fundul camerei. pro filul de cear? al unui tînâr cu un barbi?on rar care întorsese încet înspre u?? pupilele-i foarte mari. caracteristica paturilor superioa re.iar de curînd. Mai acum cîteva zile rog pe domnii s? m? cread? c? a?a s-a mtîmplaf . ce nu merita nici macat osteneala sa te depla sezi. o bucat? mare de pîine neagr? ?i un castravete! Toate aceste delicatese i le trimisese familia de acas? ca s? . Este foarte adev?rat ca sora de p e coridor lungise gîtul atît de mult? vreme dup? ei. Dar pîna la prînz va binevoi sa plece ad penates. Stadiul final. dind?râtul u?ii. cu mi?c?ri ml?dioase.. Dar într-o clipit?. se aga?? de ei cu vorbe ?i priviri pripite ?i cu un zîmbet atît de dezn?d?jduit. f?r? zgomot. cînd i-a întors încet spre u?a! Cufundat în aceast? viziu ne fugara. doamnele! împestri?ate ca p?s?rile paradisului. v ai. ei. p?cat ca nu vrei sa petreci iarna la 120 THOMAS MANN noi. apoi. încît din mil? mai r?mîneau pu?in cu ea. în timp ce se îndrepta spre scara.. coborî scara înai ntea lui. iar la o examinare mai am?nun?ita fâcea impresia c? t orturile îndurate din pricina plictiselii îi tulburaser? mintea. Ah numai trei? Da r asta nu-i decît o vizit? de forma.. drag? Reutcr. ci de-a dreptul chinuit. avînd în fa?? un pahar cu bere groas?. abia de mai f?cu. Nu f?cu nici o cuno?tin?a noua în aceste zile. cum crezi. un salam. domni?oara se întorsese dintr-o scurta plim bare. Ei. c?ci se putea spun e c? p?rin?ii ?i bunicul muriser? f?r? ca el s? fie de fa??. semnific ativi ?i calmi ca ai acelui moribundus. pe nume Rotbein . în?elegi. brun?. Vorbea mult despre tat?l ei care era jurist ?i despre un v?r care era doctor. ?i nici m?car nu puteai întoarce spatele datoriei. ?i îl g?sise pe bolnav în pat. ce-ai zice daca ai mai trage înc? una pe gît. Oricum îns?. Nu-?i d?du seama imediat c? era doamna Chauchat. vadea semnele u nei spaime boln?vicioase. iar dup? aceea. doamnele. ?i imediat ce tinerii erau pe punctul s? se îndep?rteze. de fapt. Dar. Hans Castorp v?zuse pe pern?. deoarece cînd î?i d?dea seama ca discu?ia se apropie de sfîr?it. cu toate acestea. unde se afl? tot ce este hotvoleh spuse el deformînd în gluma acest cuvînt str?in hot voleh-ul interna?ional vine numai iarna acolo. este p?cat c? n-o sa petrecem împreuna iarna aici. dup? cum domnii puteau lesne sa-?i închipuie.. la Davos-Platz. Hans Castorp încerca farâ voia lui s? fac? ochii tot atît de mari. ?inîndu-?i cu mîna coada pe ceaf?. de la num?rul dou?zeci ?i ?apte. infirmiera vorbea nu numai afect at. în ansamblul lui. Be?ivanul ?sta mi-a înghi?it cinci duzini de damigene cu oxigen. ?i apoi. era fiul unui fabricant de p?pu?i din Koburg. cel d e aici. cum îi spusese consilierul aulic Behrens. dar acum este timpul sa m? duc la muribundul meu.se v?zu silit s? i-l prezinte pe varul sauMUNTELE VR?JIT 121 Cu ?nurul pince-nez-ului trecut pe dup? ureche. Era primul moribundus pe care Hans Castorp îl vedea în via?a lui. Hans Castorp avea o fire retras?. Cuvintele i se pierdur? înd?r?tul u?ii pe ca re o închise.. P rogramul zilnic. c?ci mi s-a spus ca nu dore?ti s? ramîi aici decît opt s?ptâmîni. ?i era greu mai ales cînd te trageai dintr-o familie cu studi i universitare ?i aveai o sensibilitate aleas?. Cît despre bo lnavul ei de-acolo. Era greu sa scapi d e ea. nu-i era prielnic în privin?a aceasta. nu se dusese decît sa-?i cumpere past? de din?i. încît Joachim care ?i alta dat? se oprise cu ea cîteva clipe s? sporov?iasc? . Cu cîta demnitate î?i l ?sase capul pe pern? tînarul cu barbi?on! Cît de plin? de semnifica?ii îi era privirea ochilor cu pupilele dilatate. ?i ar trebui sâ-l vezi chiar dac? n-ar fi decît pentru cultura dumitale. tînârului Fritz maladia i se localizase la intestine . Era foarte greu pentru cei care aveau grija de bolnav.

Da. madame. ?i începu sa se plîngâ de consilierul aulic Behrens ?i de tonul cu care i se adresa.. decît cuno?tin?a doamnei palide ? i brunete. Etp le regrette beau coup. Apoi din piept îi sc?p? un oft at ?i se întoarse lîng? bolnavul ei. p?str? o atitudine corect?. Afar? de ea. ai ci sau în alt sanatoriu. în acea zi. îns? cum era preg?tit. nu e?ti de aceea?i p?rere? Ba cred chiar c? în general m? în?eleg mai bin e cu oamenii tri?ti decît cu cei veseli ?i numai Dumnezeu ?tie ce în?eles are acest . Creierul ei nu mai putea produce nimic altceva. ca ?i el s? audâ din gura ei aceasta lugubr? formul? care îi d evenise porecl?. N-are nevoie de mine. Je le sais. dar nu ?i a ei. în adev?r. r?spunse Hans Castorp cu glasul în?bu?it. numai mîntui-rea lui. vous savez. multa s?n?tate domnului Rotbein. cu vinele umflate ?i împodobit? cu ine le. . ?i o alt a era absolut imposibil?.' Dar atunci sora se ag??a de ei. lasindu-se în jos. Sub ochii ei negri ca t?ciunii. spuse cu un accent gutural care se potrivea în mod straniu cu fiin?a ei zd robit? ?i un col? al gurii mari i se adînci tragic. fire?te. c?ci ea i se spunea sora Bcrthe. g?lbuie. monsieur. Joachim îl prezenta pe v?rul s?u. El singur î?i gr?be?te sfîr?itul. reu?ind dup? a ceea s? fie mul?umit de sine însu?i. m-am descurcat foarte bine. c?ci sfîr?ir? prin a se strecura ?i plecar?. Dar asta va fi.se fortifice. ?i cl?tinînd din cap continu? sa-l priveasc?. R?spîndea un u?or parfum ve?tejit. îmi da ?i satisfac?ii. spuse ea. Verii o întîlnirâ în fa?a intr?rii principale. Han s Castorp. întrucît aceasta era perspectiva care i se deschidea.. Apoi începu: TousJes de. dar este si foarte grea. spuse Hans Castorp. V? zînd o figur? nou? r?mase pe loc ?i a?tept?. a fost mai mult mort decît viu. prescris? dup? micul dejun. sora îi urm?ri ca ?i cum ar fi vrut sâ-i trag? înapoi cu ochii. cînd e pe punctul de-a ie?i pentru plimbarea matinala. sec?tuit? de durere. c?ci. depârtîndu-se.Vezi. Se întîmpl?. De sub man til? ea întinse oaspetelui mîna slaba. dar în realitate se numea Alfreda Schildknec ht va îngriji dup? aceea al?i bolnavi.. în timp ce zbîrciturile care-i br?zdau de-a curmezi?ul fruntea îngusta i adîncira ?i mai tare. într-o stare mai mult sau mai pu?in grava. Hans Castorp î? i sim?i inima cuprins? de o emo?ie blinda ?1 grav?. Tous Ies de. î] prefera pe doctorul Krok owski. spuse ea. ?i acum. MUNTELE VR?JIT 123 -Mergi. dac? ?ineai socoteal? de originea ei. Cred c? totdeauna m-a m descurcat bine cu acest soi de oameni: prin firea mea sînt f?cut s? p?strez rela ?ii cu ei. iar voalul negru înf??urat în jurul p?ru lui str?b?tut de fire argintii ?i legat sub b?rbie îi scotea în eviden?? paloarea ma t? a chipului îmb?trînit. Apoi î?i retrase mîna sub mantil?. ridicînd vocea cu un cuvînt subit ?i începînd aproape s? strige în mom entul cînd voira sa plece. 122 THOMAS MANN Doarme. Dar cu parte a superioar? a trupului aplecata înainte ?i cu privirile fixate asupra lor. g?sea c? este necesar sa afle daca str?inul îi cunoa? te destinul ?i dorea sâ-i aud? p?rerea. înf?? urat? într-un ?al negru de ca?mir. se istovea plimbîndu-se de colo pîn? colo.Desigur. întrucît avea mai mult suflet. De aceea am ie?it pe coridor pentru cîteva minute. iar ea îi r?spunse cu o mi?care înceat?. mexicanca pe care o v?zuse în gradina ?i c?reia i se spunea Tous-les-de ux. ca tinerii sa se ap ropie. Apoi reveni la tata ?i la var. ocupa?ia dumneavoastr? e cu siguran?a grea. înclin? capul ?i începu iar mersul f?r? de sfîr?it. Da. remarca: . o salut? înclinîndu-se. clâtinînd u?or capul. Hans Castorp nu mai f?cu. Cei doi veri d?duser? sâ plece. gura mare. dar f?r? înd oial? c? v? da ?i satisfac?ii. f ara nici o jen?. pungile moi erau atît de mari ?i grele cum nu mai v?zuse niciodat? la vreun alt om. Zadarnic se str?dui s?-i mai re?in? m?car o cli p? pe cei doi veri. Joachim. vorbindu-le mereu ?i privindu-i insis-ent> încît ?iera mai mare mila s-o vezi cît se str?duia sa-i mai re?in? pu?in Pe cei doi tineri ?i ar fi fost o cruzime din partea lor s? nu-i mai d?ruiasc? mâcar cîteva clipe. cu capul descoper it ca obicei. ?i satisfac?ii. . în mod evident. r?spunse ea.. Insa a doua zi. nu mi s-a întîmplat nimic. cu genunchii strîmbi ?i cu pa?ii mari ?i nelini?t i?i. dup? cît se p?rea.

nu la biseric?. î?i scot p?l?riile. avea pentru zi ua aceasta. pentru a te reculege. privind sala ?i prezentîndu-se cu o oarecare gra?ie înainte de-a se îndrepta cu pa?i tiptili c?tre masa ei. îi spuse Joachim. p?st reaz? o ?inuta cuviincioas? ?i plin? de reculegere. era a c incea zi dup? nemaipomenita furtuna ?i acea întoarcere a iernii . sub e?arfa de pene ponosite. profesoara de la Konigsberg.. cum se întîmpla de obicei în via?a. se arata înt ru totul entuziasmata -ba chiar ?i perechea barbara de la masa ru?ilor de rînd ?in use socoteala de ziua închinata Domnului.fapt. înmormînt?rile au ceva în?l??tor ?i adesea mi-am spus ca. mi se înf??i?eaz? ca un lucru absolut solemn. lucrul acesta nu ma apas?. o bluza de m?tase verde cu gulera? de d antel?. în s ?it. ?ie nu-?i place s? vezi un sicriu? Din cînd în cînd m? uit la cîte unul cu pl?cere. garoafe s?lbatice sau chiar bujori de munte. nici nu m? stinghere?te. ceea ce se întîmpla tiecare paisprezece zile ? i se întîmpla ?i acum. o dumin ica în care sosi o orchestr? pe terasa. în timpul concertului. dar cînd în?untru se afl ? cineva. pînâ la ora prînzului. îi vad cucernici. Oamenii poart? stofe frumoase. Venise într-o mar?i a?adar. ginga?a ?i proasp?ta. adic? avu o compo rtare la care atmosfera de aici îl îndemna destul de des. n-am f?cut vreo gre?eala în fran?uze?te. ce-i drept. cînd. Un sicriu. negre. Era evident ca fiecare se silea sa ?in? seama ?i sa dea importan?a acestei dumin ici.. alternînd arii u?oare sau mai serioase. Concertul începu imediat dup? a doua gustare de diminea??: diferite instrumente de suflat de alama ?i de lemn se g?seau acolo ?i cîntau. în dreptul fiec?rui loc de la mas? era a? ezat un p?h?rel cu cîteva flori. îmi plac foarte mult oamenii. domni ?i domni?oare. cu nori albi pe cerul de un albastru-deschis ?i cu lum ina potolita a soarelui pe povîrni?uri ?i -ln vale unde reap?ruse verdele estival potrivit sezonului. iar aceasta rochie de diminea?a o prindea atît de bine. c?ci z?pada fusese osîndita sa se topeasc? repede. g?sind ca este prea corect sa stea pe scaune. Nu. toaletele doamnelor erau de-o elegan?a s?rb?torea sc? ?i diafana . m? simt în largul meu ?i în orice ca z mai bine decît cu oamenii care plesnesc de s?n?tate. Suspect politic! Tn ritmul obi?nuit al zilelor intervenira schimb?ri: mai întîi veni o uminicâ.. îns? atunci cînd oamenii sînt serio?i ?i îndurera?i ?i cînd moartea este în joc.o zi primavarati ca. a?a cum i-am vorbit. dimpotriv?. invitînd pe toata lumea «a se servea . ar trebui sa te duci la o înmormînta re. plina cu ciocolata. ?i nimeni nu îndr?zne?te s? facâ glume proaste. poate din cauz? c? sînt orfan. încît trebuie s? le ascunzi totul ?i sa dai muri bundului sfînta împ?rt??anie cînd ele nu sînt de fa??. la micile mese albe. De multe ori m-am ?i întrebat dac? n-ar fi trebuit sa m? fac preot ?i cred c? din anumite puncte de vedere nu mi-ar fi stat prea r?u. ci. îns? majoritatea pacien?ilor st?tea pe terasa acoperita. pe c are domnii ?i le puneau la butoniere (procurorul Paravant din Dortmund î?i pusese f racul ?i o vesta cu pic??ele). e ru?inos ?i stupid. fie dup? înfa?i?are' Printre ei se afla Hermine Kleefeld cit ?i domn ul Albin care se învlrtea MUNTELE VR?JIT 125 cU o cutie mare ?i înflorata. erau bolnavii ti neri. adic? b?rbatul î?i schimbase bluza de piel e cu un veston scurt ?i pîslarii cu ni?te ghete. cî?iva se delectau ascultînd de pe balcoane aceasta muzica în cîntatoare. Hans Castorp încrunta din sprîncene cînd îi z?ri. Fire?te. în cea de-a doua 124 THOMAS MANN jum?tate a saptamînii în care sosise Hans Castorp. dintre care H&nS Castorp îi cuno?tea pe cei mai mul?i f ie dup? nume. pierzîndu-mi p?rin?ii atît de timpuriu. pe cînd grupul petre c?re?ilor. /e /e regrette beaucoup a fost absolut corect.doamna Chauchat ap?ru la micul dejun într-o rochie de diminea?a di n dantela. apoi pali. cu mîneci scurte. administra?ia ?i pacien?ii se ajutau între ei cu sîrguin?a. izbind cu zgom ot u?a de sticla. iar ea. c? vecina lui Hans Castorp. Chiar la ceaiul de diminea?a se servise cozonac cu migdale. Sper c?. ocupa treptele de piatr a care duceau spre gradina.. Nu.. fiind cu to?ii foarte bine dispu?i. fi e el chiar gol. mie mi se pare o mobila destul de frumoas?. cura de odihna nu mai era absol ut obligatorie. dar ?i în pavilionul din gradina erau cîteva scaune ocupate.. Zilele trecute mâ gîndeam: este totu?i o nerozie din partea tuturor acestor femei s? aib? o asemenea spaim? de moarte ?i de tot ce se leag? de ea. pe care o puse acum pentru prima oara.

afi?înd o mutr? provocatoare. c?ci Hans Castorp fuma ?i bea bere bruna. zicînd: Ei! bravo!" apoi îi ruga sa-i îng?duie sa se a?eze. Mai tîrziu.consilierul aulic Be hrens în halatul alb ?i doctorul Krokowski în cel negru înaintar? de-a lungul ?irului de m?su?e ?i în dreptul fiec?ruia consilierul aulic las? sa cada o gluma prietenea sca. lr>s? dup? aceea nu voi sa-i arate desenul ?i rîzînd în hohote se suci ?i se în a?a fel îneît el nu reu?i sa-i smulg? blocul. iar cînd mai mul?i încercar? sa fac? la fel. pusa deop arte de la gustare. Permite?i-mi sâ particip ?i eu un pic la armonia dispozi?iilor dumn eavoastr? suflete?ti. la ca p?tul acestor trei luni. un tîrui r blond-cenu?iu pe care-l strigau cu numele de Rasmussen ?i care din pricina ca avea încheieturile slabe las? s?-i spînzure mîmiîe ca ni?te aripioare de pe?te în dreptul pieptului. ?i asta îmi place. povestea domol Joachim.8 ?i 38 de grade ?i era serios bolnav. se uita în jurul sau cu ochii înro?i?i la aceasta indolenta via?a de sta?iune c limaterica. lasîndu-l pe domnul Albin sa-i prind? de bluza un buche?el de flori de cîmp. sprijinindu-se în baston. Hans Castorp se smulse din vraja ?i-?i schimba fizionomia. 126 THOMAS MANN cu ochii întredeschi?i. tutun. doamna Salomon din Amsterdam. dar în schimb turna ?ig?ri cu cartonul aurit. îns? acum. nu avea temperatura ?i tat?l lui. fara sa fie stingherit de con?tiin?a faptului ca to?i ace?ti oameni aveau sa se ofileasc? repede ?i ca cea mai mare parte dintre ei erau în prada unei u?oare febre. elevul hulp av.>mussen. apoi coborîra spre cei t ineri.?i înc? mul?i al?ii. fiindc? îl f?cea întotdeauna sa deschid? gura ?i s?-?i aplece u?or ca pul. în timp ce consilierul aulic f?cu o demonstra?ie de îndemînare cu ?ireturile de la ghete în fa?a grupului b?rba?ilor: puse piciorul sau enorm pe o t reapta superioara. a?i sosit tîrziu la concert. se mai str?duise în ace st sens ?i cînd îl z?rise de departe pe italian. spuse el.sc?. Hermine Kleefel d. î?i desf?cu ?ireturile. grecoaica de o rigine. iar grecoaica ro?cat? îl schi?a pe un bloc d e desen pe domnul Ra. medic. Este adev?rat îns? ca ducea o via?a atît de nes?buita. fara sa se ajute de cealalt?. ci. nemaicontenind sa-i fixeze cu privirile tulburate gîtul cam oache?. Bere. prmtre al?ii mai erau tînârul buzat din Clubul jum?t??ilo r de plamîni". cu mutra de veritabil imbecil. Settembrini ap?ru ?i el pe terasa venea din sufragerie. mai erau o domni?oar? ro?cata. ce se vîrîse de asemenea prmtre tineri. Sînte?i în elementul dumneavoastr?. se apropie de masa ver ilor. o femeie îmbr?cat? în ro?u. La m?su?e se bea limonada cu sifon ?i pe peron se luau fotog rafii. Iat?-v? patria ?i c?minul! Constat ca ave?i o pre dilec?ie deosebita pentru specificul na?ional. îl trimisese preventiv. muzica. Medicii î?i facura apari?ia ?i se amestecar? printre bolnavi . iar dup ? p?rerea consilierului aulic trebuia sa stea cam vreo trei luni. domnule Settembrini. Cînd sosise aici. cu lentilele groase la ochelari. Al?ii f?ceau schimb de timbre. în sfîr?it. în curînd trebuie sa se termine. iar tînarul buzat. avea între 37. î?i d?dur? seama ca este în zadar. le-apuca cu-o singur? mîna ?i. un fel de atrac ?ie intelectuala. pentru care lunganul acela cu parul rar se pric epea sa cînte arii din Visul unei nop?i de vara. uitîndu-se în jur. st?tea pe-o treapta ?i b?tea tactul muzicii cu un ziar f?c ut sul. dimpotri v?. în timp ce pianistul cu par rar îi privea fix ceafa. îi f?cea pe to?i sa dobîndeasca în ochii lui o ciud??enie sPorita. îneît merita b?tut. ghemuit la picioarele doamnei Salomon. vioi ?i sceptic ?i.. îi vorbea cu capul întors sp re ea. iar din cînd în cînd sim?ea un pic gustul ?ig?rii. Cei doi veri aveau masa lor. Spuse: Dar. un alt pu?ti de vrec cinci-sprezece-?aispre zece ani. fapt care nu numai ca nu-l stingherea cîtu?i de pu?in. iar domni?oarele se strînsera imediat în jurul doctorului Krokowski. slaba ?i cu obrazul de culoarea filde?ului. cu aerul lui fin. astfel c? trecerea îi era semnalata de o dîra de veselie. purtînd chiar ?i ast?zi tot redingota flau?ata ?i pantalonii galben-desc his. reu?i cu o excep?ional? îndemînare sa le înnoade atît de iute încît to? ramaser? uimi?i. domni?oara Levi. tînarul acesta cu unghia fusese foarte u?or bolnav.. cînd tu?ea. dar acum î?i cuprinsese cu bra?ele genunchii ascu?i?i ?i st?tea înd?r?tul ei. fî?îindu-se cu priviri piezi?e. î?i ducea la gura unghia lunga a degetului mic . în timp ce el însu?i nu mînca deloc. Buim?cit de ber e ?i de muzica. o alta fat? de provenien?? necunoscut? cu un profil de tapir. planturoas?. . ce-?i pusese monoclu ?i care.

Nu va place muzica? Din porunca. . Nu sînt deosebit de muzical ?i apoi buc??ile care se cînta nu sînt p rea remarcabile . domnule locotenent. se deta?eaz? ?i sînt oarecum ferite de indiferen?a generala. nu v? mai uita?i la fa?a mea.. m?car îmi procura o oarecare satisfac?ie. Muzica este de nepre?ui t ca mijloc suprem de-a stîrni entuziasmul. ?tiu..vin pentru un sfert de ceas. c? d umneavoastr? socoti?i totul ca apar?inînd serviciului? O unoa?te?i. dupâ p?rerea mea: le împarte ?i le umple una cîte una în a?a fel îneît î?i ramîn a ce-?i r?suna în urechi. sa ne înfl?c?reze ?i ra?iunea. Nu afirm ca ar fi mai mult decît o iluzie. la dumneavoastr?. de pilda.. spuse Scttembrini zîmbind. un amator de muzica ceea ce nu vrea sa spun? ca o pre?uie sc în mod deosebit. nesemnificativa. ?i care nu angajeaz? la nimic. dar. Dar cu toate acestea aduce o varia?ie îmbucur?toare. nici moderne. nu prea. în vr eme ce altfel. ?i nu vreau sa va contrazic în acest plan. . ?in pu?in la li bertatea mea sau m?car la acest rest de libertate ?i demnitate care mi-a mai r?ma s. sus. îns? g?sesc ca se cuvine sa fim recunosc?tori pentru picul acesta de muzica. Nu dup? calendar. Muzica este îns??i aparen?a mi?c?r ii. o arie de concert fara preten?ii dureaz? cam ?apte minute. daca a?i fi spus amator de muzica" (Hans Castorp nu-?i amintea sa se fi exprimat astfel)* expresia n-ar fi fost nefericita. îns? ?i natura poate fi limpede. N u oricine în Europa o pricepe. Aici. pe deasupra.. Asta îmi da iluzia independen?ei. e o simpla muzica de fanfara. lua?i-o în considerare. dar l a ce ne folose?te limpezimea lor? Nu este o limpezime real?. pe alt plan . nu-i a? a? îns? aceste minute constituie ceva pentru ele însele. privi?i pr oblema dintr-un punct de vedere superior. domnule Settembrini. ele însele mai sînt îm p?r?ite în mai multe diviziuni.Mâ tem c? \? în?ela?i. ea este semiarticul atul. . sîntem de acord. astfel ca mereu se întîmpla ceva. Este o arta foarte încîlcit?. Cu varul dumneavoastr? lucrurile MUNTELE VR?JIT 127 tau altfel. r?spunse Settembrini. Da. Bine. Hans Castorp nu se putu împiedica sa nu-?i plesneasc? genunchsi cu palmele ? i sa exclame ca în via?a lui nu mai auzise vreodat? ceva asem?n?tor. de a ne avînta tot mai sus ?i înainte.. cum a?a? Dracu' ?tie de ce mi-e cald mereu ?i ma simt obosit. eventual. îmi ve?i obiecta.nu-s nici clasice. în asemenea ocazii sînt ca un vizitator . sîn'.Nu. iar fiecare clipa capata un anumit sens de care te po?i aga??. brazdarul seînteietor al progresului. oarecum ca scriitor. vehicul purt?tor al spiritului. spuse Joachim cu precau?ie. Mi-e cu mult mai greu sa ma a climatizez decît credeam. domnule inginer. cuvîntul. . au un început ?i un sfîrsit. Fizionomia dumneavoastr? m i-a aratat-o chiar din clipa cînd am sosit. Vede?i.. ce vre?i. ea este negre?it primejdioasa. cum pre?uiesc ^1 iubesc. Muzica? Nu m-a?i întrebat dumneavoastr? daca sînt pasio nat de muzica? Ei bine. ci una de reverie. Dumneavoastr?. o limpezime fara consecin?e ?i t otu?i periculoasa deoarece ne îndeamn? sa ne declaram mul?umi?i. domnule Settembrini. atu nci cind g?se?te sufletul preg?tit pentru asemenea înrîurire. problematicul. Pentru dumneavoastr?. Muzica singura nu împinge lumea înainte. cînd de obicei zilele ?i saptamînile se scurg aici atît de îngro zitor. Nici nu va Pute?i închipui cît de mult am pierdut aici....Oricum. apoi îmi vad de drum. cu toate acestea o suspectez de chietism. per sonal. Umple cîteva ore într-un mod foar te decent. este vor ba ca. ca p oate fi limpede.întocmai cum sînte?i dumneavoastr? la noi... ?i pîrîia?ul poate fi limpede. . fie. Nu bucuros cînd miro ase a farmacie ?i nu-mi este îng?duita decît din motive de s?n?tate. indiferentul. 128 THOMAS MANN Mi se pare totu?i ca ar trebui sa fim recunosc?tori direc?iei pentru aceste conc eite. c?ci are o umbra de frivolitate afectuoas?. Hans Castorp începu sa rîda. Nu-i a?a. nejustificatul. îngadui?i-mi sa-mi duc teza pîna la cap ?t: am împotriva muzicii o antipatie de natura politica. în plus. Nu ?tiu daca am fost destul de. arta de-a va p?stra mîndria în sclavie.A.. Dar literatura trebuie sa-i fie înainta?a. L?sa?i muzica s a ia o înf??i?are generoasa? Bine! Ea ne va înfl?c?ra sentimentele. care la rîndul lor se împart în masuri. Muzica. Pentru el este un fel de serviciu. Totu?i.

respira?ia îi era difici la ?i fierbinte. Hans Castorp îi d?du dreptate. Bravo. astfel ca arunca o privire furi?a. lînga doamna bâtrîn?. aproape imediat î?i reveni ? i arunca o privire fugara lui Hans Castorp. c?ci aduce cu sine stup iditatea. în timp ce fetele tinere st?teau pe bancheta din fa?a. care nu p?rea deloc a fi bolnav pe din?untru. ea treze?te. ai destule pe cap ca sa te aclimatizezi ?i n-ai nevoie sa mai întreprinzi ?i altceva.. cit ?l PlePtul ei dezvolt at. încremenirea. duminica se deosebea de celelalte zile. inactivitatea ?i indiferen?a slugarnica. un sens ?i o valoare curgerii timpului pe care-l m?soar? într-un fel deosebit de viu. atît de vioaie. Sus?in ca este de esen?a ambigua. c?ci amîndoi.. adoarme ?i împiedica activitatea ?i progresul? Muzica are ?i aceasta puter e. Mai continua în acest fel. Cît timp vei mai sta aici. Ca totdeauna cînd aceasta femeie neglijent? îi ie?ea în fa? a. domnii mei. Fata fiind astmatica. putem s? fa cem ?i noi o plimbare.. oprind în fa?a intr?rii principale ca s? încarce pe cei care le comandase r?. expresia ochiloi rotunzi ?i c?prui care priv eau copil?ros pe deasupra batistei ce-i acoperea gura. Vedea destul de limpede sau îl în?elau ochii? D omni?oara cu profil de tapirera ocupata sa coasa un nasture la man?eta pantaloni lor de sport ai tînarului cu monoclu. ne treze?te la desf?tarea cea mai rafinata ce ne-o ofer ? timpul. Aceasta din urm? se a?eza în fundul tr?surii. st?teau în picioare chiar lînga intrarea principal? ?i asistau la aceste plec?ri.in MUNTELE VR?JIT 129 ce tîn?rul tu?ea ducînd la gur? unghia lunga a degetului mic! Este jev?rat c? amîndoi erau bolnavi. S1m?i din nou ca i se confirma senza?ia asem?n?rii pe care o avusese o clip? ?i-i ?î?nise în vis. De altfel. ?tie minunat s? exercite o influen?a aidoma stupefiantelor. urcînd în tr-o tr?sura împreuna cu slabanoaga ei nepoat? ?i cu alte doua doamne: Marusia ?i doamna Chauchat. Este o influen?a d iabolic?. îns? rîsul Marusiei. în primul rînd din cauza oboselii ?t apoi fiindc? îl distrageau ispr?vile t ineretului u?uratic a?ezat pe sc?ri. -Ru?ii se plimb? mereu cu tr?sura. dup?-amiaza se caracteriza ?i prin plimb?rile cu tr?sura pe care ie între-prindeau diversele g rupuri de pacien?i: mai multe echipaje cu cîte doi cai urcar?. domnule locotenent! A?i definit foarte bine un aspect moral de net?g?duit al muzicii. Dar ce mai reprezint? ea cînd ac?ioneaz? în sens contrar? Cînd am or?e?te. prudenta. Hans Castorp distinse cu interes vocea vo alata a doamnei '-nauchat. ca s? se distreze. nici buzele prea jalnic schimonosite.Bravo! exclama Settembrini.. f?r? sa mi?te capul. Hippe în felul acesta. ?i chiar prin aceasta este moral?. daca î?i surîde. Pe lîng? asta. care abia avu timpul sâ-?i întoarc? ochi . în limba lor molîie. Cred îns? ca. anume ca ea d?ruie?te o realitate.. în cît erai silit sa-i iei drept ai unui civil.. iar Hans Castorp îl asculta fara a reu?i prea bine sa-l u rm?reasc?. chipul nu-i era chiar atît de p?tat ca deun?zi. deocamdat?. Acum se duc pîna la Clavadell sau pîn? la lac sau în valea Fliielului sau pîna la Klosterb. Nu merg pre a departe calificînd-o suspecta din punct de vedere politic. slava Domnului. acestea sînt obiectivele. D?inuie?te ceva nelini?titor în muzica. Muzica treze?te timpul. domnii mei! Stupefiantul ne vine de la diavol. se v?deau atît de tulbura?i ?i m?rturiseau atîta uitare de sine.. Dar o pi ivea pe Marusia într-o atitudine ?i cu ni?te ochi care n-aveau nimic militar esc. spre Joachim. cu un cordon la spate. ?i din care începuse s? le trateze. dar aceasta atitudine m?rturisea totu?i teribil de ciudatele obic eiuri ce domneau aici printre tineri. de fapt mai ales doamnele rusoaice. dup? ceai. St?tea cu ?igara în gur? ?i cu mîinile în buzunarele pant alonilor. Arta este morala în m? sura în care treze?te. pîna sus l a cotitura. Vorbeau ?i rîdeau de p?tura prea îngusta cu care nu se puteau înveli decît cu greutate ?i de fructele zaharisite ruse?ti pe c are m?tu?a Ie luase într-o cutiu?a capitonata cu vat? ?i acoperita cu dantel? de hîr tie. Astfel o privi pe batrîna ?i micu?a doamna rusoaic?.. îi spuse Joachim lui Hans Castorp. îndeosebi ru?i. ba dimpotriv?. dar nu avea p?l?rie. îi 130 THOMAS MANN M mai aminteau înc? un fapt r?scolitor observat de curînd. Nu. Muzica executa o polca. Toate patrii erau vesele ? i le turuia gura încontinuu. care î?i pusese o mantie u?oara de voiaj.

î?i continua drumul ce coboar? în pant?. Acest . se deosebeau cel pu?in prin rafinamentul ales al felurilor de mîncare. trase plapum a pîna sub b?rbie ?i adormi doborît de un somn adînc. expresia fe?ei lui Joachim cînd o privea pe Marusia. la înghe?ata.Bine! zise Joachim cînd î?i d?du seama ca celalalt era ferm hotarît s?-?i duca proie ctul la îndeplinire. ?i vezi sa te înapoiezi la timp pentru conferin??! în realitate. inima începu sa-i bata nebune?te. presupunerile lui asu pra raporturilor ce le între?inea acest tineret bolnav. Hans Castorp î?i sim?i membrele ?i mai obosite. interveni înc? o abatere de la programul zilnic obi?nuit. anume: una dintre acele conferin?e pe care doctorul Krokowski le ?inea din doua în doua saptamîni. era hotarît sa se duca. dar pe deasupra mai f?cea ?i cele mai nepoli ticoase observa?ii-Cît despre Hans Castorp. tu?ea cavernoasa a c?l?re?ului austriac. M-am saturat de aceasta via?a orizontal a. se despar?i de Joachim. nu numai c a nu asista niciodat? la conferin?e. pe care o auzea zilnic pe coridoare.i ca sa se uite în alta parte. îns? totodat? ?i dintr-o evidenta curiozitate. ?i mai grele decît în zi lele precedente. ?i multe alte observa?ii pe care le f?cea. cît mai ales pe seama unor f apte ca purtarea perechii ruse vecine cu el. Dar vreau s? fac ime diat dup? gustare o plimbare m toata regula. Hans Castorp inspira profund aerul curat al Qirnine?ii. cu garnitura de raci ?i de cire?e t?iate în doua. MUNTELE VRÂJTT 131 _ Acum. iar pe la ora noua îi spuse varului sau noapte buna. mai întîi din polite ?e-fara îndoiala. indiferent unde. Era o diminea?? rece ?i înnorata. nu avea con?inut ?i era fara amintiri. . cum tot Joachim îl lamuri. în afa ra de cei afla?i pe moarte. nepu tînd fi mai abundente ca de obicei. pr?jituri aduse în co?ule?e f?cute di n fire de zah?r ars. dimin ea?a. pentru tine e cu toiul altceva. cum i se întîmpla mereu aici.. gustu l prost ce-l sim?ea adesea în gura ?i b?t?ile dezordonate ale inimii trebuiau puse mult mai pu?in pe seama dificult??ilor aclimatiz?rii. Dar te sf?tuiesc sa nu exagerezi. cu un astfel de regim sîngele sfîr?e?te prin a adormi. daca nu te superi. manifest?rile domnului Albin. Avea impresia ca fierbin?eala capului. dup? micul dejun . intra pe drumul m?rginit din loc în loc de ase> dar îl p?r?si imediat ?i apuca pe o poteca de-a curmezi?ul pa?ullor. care dup? o scurta bucata în linie dreapta începea sa suie piezi?. plin de ini?iativa. cînd acesta î?i efectua plimbarea reglementara pîna la banca de lînga pîrîia? iar el. ?i mai reci. s-a servit chaud-froid de g?ina. v?zduhul acesta r?coros ?i u?or ce p?trundea fara greutate ?i care nu era jilav. tu e?ti bolnav ?i nu vreau sa te influen?ez. Trecu peste cursul de ?pâ ?i calea ferat? îngusta. (La prînz. înainte de conferin?a sâvîr?ise o ac?iune cu totul nes?buita despre care î?i d?du seama c? fusese o gre?eala : îl apuca fantezia sa fac? de capul lui o plimbare lunga. m?car sa ?tie de ce. cam pe la ora opt ?i jum?tate. era obligatoriu mai bine-zis erai foarte pro st v?zut daca nu luai parte. conversa?ia de la masa a acestei do amne Stohr. dup? ce-?i b?u berea. de un ciclu de lec?ii de ?tiin?a popularizata. bolnava ?i proast?. Aici e altceva decît la noi a cas?. sub titlul general de Iubirea ca factor patogen". De aceea se considera ca o impertinen?? surprinz?to are faptul ca Settembrini.Fire?te. seara. învîrtind bastonul. a?adar. ?i iata-ma in dependent. care cuno?tea germana mai bine decît oricine. fii atent! fuseser? primele sale cuvinte cînd Joachim intra în camer?. Vad ca nu mai pot continua astfel. în sufrage rie. ?i astfel. O sa-mi iau cîteva provizii pentru a doua gustare. în prima luni pe care oaspetele o petrecea aici sus. adev?ratul motiv pentru care tînarul Hans Castorp întocmise acest proiec t era c?utarea lini?tii suflete?ti. îns? chiar de a doua zi. dup? care se resim?i mu lt mai obosit decît ar fi putut vreodat? b?nui. Restul duminicii nu mai aduse nimic excep?ional. dup? cum îi comunicase Joachim v?rului sau. uite-a?a. A?a cum î?i propusese.) Seara. ?i iar??i fara motiv ?i de capul e i. afara doai de mesele care. Era convins ca i-ar face bine sa scape pentru cîtava vreme de cercul blestemat de la Berghof'.. în fa?a întregului public adult de la Berghof' care cuno?tea limba germana. sa respire adînc în aer curat ?i sa fac? mi?care pentru ca atunci cînd se va sim?i obo sit. Acest interludiu instructiv avea loc dup? a doua gustare de dim inea?a ?i. iar la sfîr?it ananas proasp?t. o Panta destul de anevoioasa de-a lungul po\ îrni?ului din dreapta. unde-o i vedea cu ochii. Era vorba. Vom vedea noi daca n-o sa fiu alt om cînd ma voL întoarce.

uria?i ?i simetrici. neîcd? ca-n palma la început. Domnea peste surp?tur? îndep?rtat? ?i frumoas? o singur?tate plin? de zvonuri. se în?l?a aplecat straniu în acest tablou.un peisaj atr?g?tor. atît în fundul v?ii cît ?i pe povîrni?uri. Hans Castorp z?ri o banc?. p?? tea ling? o colib? cu acoperi?ul înt?rit cu buc??i de piatra. î?i aminti cu duio?ie de r?posatul s?u bunic ?i f?r? s? simt? vreo sil? pentru aceste infirmit??i. în drum daciu peste o p?dure c'e brazi cu trunchiurile înalte ?i traversînd -o se apuc? din nou s? cînte înceti?or. încerca sa imite modul în car e batrînul remediase tremuratura. pe c are. de o calm? ?i grandioas? plasticitate. monoton ?i totu?i Plin de o l?untric? di . s? improvizeze. orb. în dreapta se pr?v?lea un torent pe o albie pietroasa ?i dreapt? de-a lungul povîrni ?ului. Cînd nervii i se lini?tir? de bine de r?u. tot felul de cintece senti-mental-popular e ca acelea peste care dai în repertoriul petrecerilor studen?e?ti ?i al asocia?iil or de gimnastic?. pieptul i se dilata. capul i se leg?na ritmic ca bâtrî ului Hans Lorenz Castorp. renun?a la acest proieci. dar c eafa îi tremura aut de cumplit încît.Urcu? îl dispuse pe Hans Castorp. Fundul v?i i era albastru. a unei indispozi?ii cople?itoare. apoi curgea potolit în valea peste care trecea o punte cu balustrad? de lemn cioplit? rudimentar. Cînta buc??ile de care-?i aducea aminte. ?i mutîndu-?i toporul de pe un um?r pe altul se l?s? printre brazi l a vale. iar unul dintre ei. Trecu potec? ?i se a?ez? s? vad? c?derea de ap?. apoi sfîr?i prin a-l cînta cu voce tare ?i din toate pu terile. mai cu seam? c? la coborîre îi tre murau genunchii într-un chip mai nelini?titor decît înainte. apoi mai sui o bucat? de drum. insa ast?zi o g?sea frumoas?. pîna dincolo de coliba pastorilor. îns? dupâ c e-?i arunc? ochii la ceas. Cit de ciudat mimase în singur?tatea de acolo acest R?mîi cu bine ?i-?i mul?u mesc". Urc? ?i mai sus. Cura era foarte greu s? cîn?i ?i sa urci în acela?i timp . în serpentin?. se scul? s?-?i continue plimbarea. la fel ca ?i cîntare?ii de oper?. Cînd memoria nu-l mai ajuta. ie?ea din încurc?tur ? înso?ind melodia cu nu import? ce cuvinte sau cu silabe f?r? nici un în?eles. Cînd urca prea sus. le rostea gutural. rev?rsîndu-se spumegînd pe stîncile a?ezate în trepte. Doi oameni b?rbo?i îi ie?ir? în fa?a ?i tocmai se desp?r?eau cînd el se apropie de ei. atingînd ca o aripa de vis sufletul lui Hans Castorp ame?it de cîntec ?i urcu ?. De cealal t? parte a torentului. dup? care. ?i atunci începu s ? cînte. II repeta înceti?or. Dar. iar cîntatul îl e ntuziasma din ce în ce mai mult. ?i pînâ la urm? ajunse. lua tonuri de falset. cu minerul bastonu132 THOMAS MANN lui î?i împinse p?l?ria pe ceaf?. se pr?bu?i sub un brad mare victima n?p rasnic? a unei tensiuni extreme. r?suflarea i se t?ie. MUNTELE VR?JIT 133 _ R?mîi cu bine ?i-?i mul?umesc! spuse unul c?tre cel?lalt. cu precau?ie. lipsit complet de aer. persistent. persevera pîn? la ultimele puteri. gest care copilului de od inioar? îi pl?cuse atît de mult. se povîrnea ducînd apoi c?tre sat. se opri uluit în fa?a priveli?tii splendide ce i se înf??i?a . Dar mai adesea \ irtutca pe care începu s?-l fredoneze. pe vremuri. Apuc? la sting? pe o c?rare care. Dar ie?ind din p?dure. Sunetul t?l?ngilor îl îmbia ?i d?du peste o turm?. plante cu tulpina lemnoas?. încît abia mai putea respira. pres?rat cu cam-panule. se stâpîni ?i. între altele un cîntec ce cuprindea aceste versuri: Ci barzii s? cînte iubirea ?i vinul. l?sîndu-se îneîntat de spuma juc?u?? ?i ascultmd vuietul idilic. Vocea-i de bariton era aspr?. în ciuda tinere?ii. c?ci voia s? ating? limita peste care nu m. iar cînd ajunse la o oarecare în?l?ime ?j privi înd?r?t. ce cre?teau pretutindeni. Brazi gravi. înfigîndu-?i r?d?cinile pi zi?e chiar la marginea torentului. cu un <as profund ?i p u?in r?gu?it. cu pulsul batîndu-i nebune?te ?i cu scîntei multicolore jucîndu-i în fa?a ochilor. din entuziasm ?i din drag oste pentru frumuse?ea cîntecului. atît în ceea ce prive?te textul cît ?i melodia. înso?indu-?i în plus cîntecul cu gesturi aidoma unui actor. sprijinindu-?i b?rbia. st?teau singuratici sau în grupuri . a unei n?uceli care atingea desperarea. silindu-se s? imite întocmai accentul pu?in r?gu?it si minun at de stîngaci al munteanului.ii cresc copaci. gîfîind mereu. v?zu în dep?rtare oglinda lacului pe lîng? care trecuse la venire. dar vocea lui i se p?rea l? fel de pl?cuta.

care nu era prea obi?nuita. Ramase astfel întins pînâ c'nd sîngele în sfîr?it se opri apoi mai st?tu lini?tit. un copilandru cu pantalon i scur?i. în curtea pavata cu c?r?mizi ro?ii ?i desp?r?ita de strada printr-un zid acoperit cu ?indrila ?i prev?zut cu doua por?i. c? începu sâ-i curg? sînge le pe nas. era elev intr-a treia de liceu. era originar din Mecklemburg. se sprijineau de stucaturile sm?l?uite ale c l?dirii. cu tot firescul ei. Atunci se pomeni deodat? dus înd?r?t în acea stare sufleteasca îndep?rtata care se afl a la originea unui anumit vis urzit de impresiile sale cele mai proaspete. mult timp nu mai sim?ea nevoia s? respire din nou ?i cu trupU] nemi?cat las? i nima sa-i bata un anumit num?r de batai. pentru ca apoi s? se culce iar??i pe banc? cu batista ud? pus? pe nas. ia r înf??i?area lui dovedea fara putin?a de t?gada ca e produsul unei str?vechi încruci ??ri de rase. era pe cît de îndr?znea??. dar din alta clasa o discu?ie pe care Hans Castorp o începuse într-un chip destul de nefiresc ?i care îi d?dea o mare satisfac?ie. cu o clasa înaintea lui Ha ns Castorp. Era. ba fu sese de ajuns ca sa-i aduc? printre camarazi porecla de kirghiz". înainte de-a r?sufla cît mai tîrziu ?i cît mai în cet. blond parul fiindu-i tuns scurt pe craniul rotund. în rice caz. îl urmarea cu privirea ?i oare mai trebuie s-o spunem? îl admira sau. încre?it? la spate ?i pe al c?rei guler se z?reau de obicei cîteva fire de matrea?a. îl cerceta cu un interes cu totul deosebit.o culoare nedefinita ?i cu multe nuan? e. st?teau în picioare în grupuri sau. adev?rat ul Hans Castorp se afla foarte departe. în vreme ce aici sus. Se auzea peste tot zumzet de glasuri. fiul unui ist oric ?i profesor de gimnaziu. Hippe. încît s-ar fi putut spune ca. pe atît de îmb? t?toare. Daca trebuie sa admitem ca nu avea nici un motiv întemeiat pe care sa-?i bazeze . cu mîinile puse sub caP.versitate. Un profesor cu p?l?ria moale supr aveghea curtea. atît de brusc îneît nu reu?i s?-?i apere complet hainele. pe banca. fa ra îndoiala. ca se int eresa de el. de?i foarte pu?in mai în vîrsta decît el. într-un timp ?i-ntr-un spa?iu de mult dep? ?ite. în cazul sau. chiar în drum spre ?coala se b ucura sa-l poat? vedea împreuna cu colegii lui de clasa. prenumele lui fiind Pribisl av. iar sub ei îi ie?eau pome?ii proeminen?i . C?ci lui Hans Castorp îi pl?cea murmurul apei tot atît de mult ca ?i muzi ca sau poate chiar mai mult. Dar de abia se a?ezase tihnit. trezea numai simpatie. z?cea un trup fara via?a. chiar pu?in oblica. lînga torent. Era în recrea?ia dintre penultima ?i ultima ora. B?iatul cu care discuta Hans Castorp se numea Hippe. r-ul acestui prenume se pronun?a ca un ?: deci se numea P? ibislav". înt re cea de istorie ?i cea de desen pentru clasa lui Hans Castorp. într-o situa?ie care. ?i daca-i priveai mai de MUNTELE VR?JIT 135 aproape. Sîngerarea puternic ? ?i persistent? 11 sili mai bine de o jum?tate de or? s? fac? naveta între banc? ?i torent ca s?-?i cl?teasc? batista.o fizionom ie care. o culoare cam ca a unui munte în dep?rtare aveau o forma deosebit de îngusta. ca-l alesese din furnicarul de cunoscu?i ?i necunoscu?i din curtea ?colii. cu ochii închi?i ?i cu vîjîieli în urechi. ci mai curînd ie?ita din comun. nu urî?ea chipul ci. iar dup? ce tr?gea aerul în piept . Dar fapt este ca de multa vreme Hans Castorp îl remarcase pe acest Pribislav. f?r? s? <c S îns? prea râu. mu?cînd dintr-o franzelu?a cu ?unca.. ?i st?tea de vorba în curtea ?colii cu un alt b?iat cam de aceea?i vîrsta. cu genunchii îndoi ?i. sa trag? ap? pe nas. dimpotriv?.. pe jum?tate a?eza?i. ci mai deg ab? potolit de aceast? smgerare abundenta. al unui amestec de sînge germanic ?i baltic-slav sau invers. cunoscut ca un elev model. De altfel. 134 THOMAS MANN dar într-o stare de vl?guire ciudat de accentuata. Ca am?nunt curios. un vi s pe care-l avusese nu mai departe decît acum cîteva nop?i. Hippe purta chiar pantaloni lungi ?i o bluza încheiata pîna la gît. Avea treisprezece ani. iar prenumele acesta ciudat se potrivea destul de bine cu înf??i?area sa . cu toate ca prin însu?i scopul ei nu putea sa fie decît foarte scurta. elevii se plimbau de ici-colo în ?iruri. Se sim?i r?pit atît de p uternic ?i atît de complet în acest alt?dat? ?i în acest acolo. Dar ochii lui de u n cenu?iu-albastru sau albastru-cenu?iu . sa-l priveasc? vorbind sa u rîzînd ?i sa-i recunoasc? de departe vocea pl?cut voalata ?i oarecum pu?in r?gu?it ?.

îns?. aceste sentimente atît de îndep?rtate de °nce denumire ? i de orice m?rturisire aveau în orice caz o asemenea 'ntensitate. se potrivea atît de pu?in unei discu?ii. de un an sau aproape de un an. a?teptarea. ca-?i dobîndise din ce în ce mai multa claritate ?i relief pîna în ace a clipa a apropierii ?i a prezen?ei fizice. d aca-l va privi. la început. ?i în al doi lea rînd. într-o zi oarecare. nu-?i d?duse seama de ivirea lor. îns? Hans Castorp abia daca observa acest lucru. MUNTELE VR?JIT 137 e hot?rî s? se foloseasc? de aceasta ocazie el numea asta o ocazie" s?-i ceara un c . îl uitase cu desavîr?ire. îi erau dragi st?rile suflete?ti pe care 1 le procurau ace ste întîlniri. în primul rînd. avusese Ioc în felul urm?tor. Era ora de desen ?i Hans Castorp î?i d? du seama ca nu are creion. Din nefericire. Insa aceasta clipa. iar pe urma încet a cu totul farâ ca el sa fi sim?it mai intens sl?birea ?i destr?marea sentimentelo r care-l legau de Pribislav Hippe. fie în acela al unei dezaprob?ri. nu l i se putea adresa ca sa împrumute un creion? Dintre to?i i se p?ru ca îl ?tia cel ma i bine pe Pribislav. pe care o pre?uia cu atît mai mul t ?i nu era deloc gr?bit s-o schimbe. nimic nu-l silea sa dea un nume sentimentelor lui. a dic? o clasificare în ordinea cunoscutului ?i a obi?nuitului. deoarece nu i se putea întîmpla niciodat? sa vorbeasc? despr e ele subiect care. c?ci e cu neputin?a sa situezi cu exactitate orig inea lor. de altfel. cu care de altfel nu se mîndrea în mod deosebit. în care Han s Castorp se g?sea acum retranspus. pîna la punctul culminant al ciudatei întîmplari. Dar bine sau rau justificate. în prim-plan. Pribislav para?i atît ?coala cît ?i ora? ul. deoarec e pe Hippe nici m?car nu-l cuno?tea. în curtea ?colii. cu toate ca le cuprinde pe amîndoua . Se poat e spune ca chipul kirghizului" se strecurase pe nesim?ite în via?a lui. desprinzînduse dintr-o cea?a. s e topeau într-un fel de înnoptare înce?o?ata . Lealitatea" lui Hans Castorp. dorin?a de a afla daca celalalt va trece azi pe lînga el.acest interes. tot a?a cum. dar oar e celorlal?i. aceasta discu?ie. înseamn? daca nu critica. în vreme ce Hans Casto rp era p?truns de convingerea incon?tienta ca o comoara intima. din alte clase. fie în în?elesul I 136 THOMAS MANN unei aprob?ri. Nu se putea vorbi despre o prietenie. într-o stare sufleteasca mai mult conservatoare. speran?a ramînea. ca mai ap oi sa se ?tearg? pu?in cîte pu?in ?i sa dispar? în cea?a. cutaruia sau cutaruia. ?i într-un elan de bucurie al întiegii lui f?pturi. a?adar. care-i era mai apropiat. fara triste?ea desp?r?iril or. cons ta judecind fara sa facem aprecieri într-o anumita greutate. apoi mai d?inu i înc? un an datorita lealit??ii conservatoare a lui Hans Castorp. un nume. cîtva timp. Din cauza transfer?rii tat?lui. un cuvînt. treb uie p?strat? pe vecie la ad?post de o asemenea defini?ie ?i clasificare. decît poate prenumele pagîn ?i calitatea de elev model (lucruri care nu jucau îns? nici un rol în cazul de fa?a) sau în sfîr?it ace?ti ochi de kirghiz ochi care. cuvintele care desemneaz? t rasaturile de caracter au întotdeauna sensul moral al unei judeca?i. care îi f?cea sa co nsidere situa?iile ?i împrejur?rile vie?ii cu atît mai vrednice de a te ata?a de ele ?i de a le perpetua. mul?umirile t?cute ?i ginga?e cu care î?i înv?luia taina ?i chiar de zam?girile ce decurgeau din ea ?i dintre care cea mai mare era cînd lipsea Pribisl av: lipsita de orice pl?cere. o adev?rata discu?ie cu Pr ibislav Hippe. ceea ce Qovedea oricum lealitatea ?i statornicia ca racterului sau. cu cît au d?inuit mai mult. încetineala ?i încapa?înar sentimentelor. aceasta situa?ie îndr?znea?? ?i plina de ciud??enie. Aceasta d?inui un an. pe care nu-i cuno?tea. De aceea era înclinat sa cread? în t r?inicia infinita a st?rii în care tocmai se afla. cu care avusese de-a face adeseori în t?cere. le nutrea în t?cere. ca aceasta. dac<i ne gîndim a canti!atea excep?ional de mare de timp pe care o reprezint? un an la v'rsta aceasta. cel pu?in defini?ie. pentru a ramîne astfel. încît Hans Castorp.totu?i nu este mai pu?in adev?rat ca Ha ns Castorp era foarte pu?in preocupat sa-?i justifice sentimentele în mod ra?ional sau chiar sa le g?seasc? un nume. Se obi?nuise astfel cu inima împ?cata sa aib a aceste legaturi discrete ?i distante cu Pribislav Hippe ?i le socotea în sine ca pe un element durabil. To?i colegii de clasa aveau nevoie de al lor. în fulgerarea unei priviri piezi?e ?i îndreptate spre nimic precis. de multa vreme. cîteodata. cînd atinse punctul culminant.

ceea ce era cu totul în spiritul lui Hans Castorp. orb it de o stranie cutezan?a. se ruga de un c?ru?a? ce venea din Dorf cu un camion înc?rcat cu l?zi goale. în carne ?i oase . în timp ce capetele lor erau aplecate deasupra creionului. sa-l lase sa se urce. Cînd b?t?ile ne regulate ale inimii îi t?iau respira?ia. un creion argintat. sau sa i-l strice. pe cînd desena cu creionul lui Pribislav Hi ppe. era Pribislav. ?i cum nu mai aveau nimic sa-?i spun? î?i întoarser? mai întîi um erii. asta-i! gîndi. ?i cît mai repede cu putin?a. ?i-i vorbi cu voce pl?cut r?gu?it?..Berghof' ?i cum tramvaie nu existau ?i nu se zarea nici o tr?sura de pia?a. c?ci si m?i ca nu e prea sigur de genunchi. din cauza asta ma intereseaz? ea atît de mul t? Sau poate din pricina asta m-am interesat atît de mult de el? Ce prostie! N?str u?nica prostie! De altfel. Insa niciodat?. Apoi se privir? zîmbind. Nu le-am mai c?utat niciodat?. trebuie sa fiu la unsprezece fix în sufragerie. F?cu drumul spate-n sp . ramîi cu bi e ?i-?i mul?umesc!" zise. ?i acum. sau poate înl?tura acest gîr. îns? oricum. Nu-?i d?dea seama ca fapta sa era o ciudata nesocotin?a. dar po?i sa-mi împrumu?i un creion? Iar Pribislav îl privi cu ochii lui de kirghiz pe deasupra pome?ilor proeminen?i. la unchiul meu Tienappel. ajunse în vale. î?i d?du pur ?i simplu seama ca nu va mai fi în stare sa parcurg? cu propriile Iui mijloace drumul lung pîna la . nu putea b?nui cîta importan?a aveau. fapt cu care se mîndrea în mod deosebit . dup? cîte se pare. Dar dup? lec?ie trebuie sa mi-I înapoiezi neap?rat. restituiiea se f?cu în modul cel mai simplu.reion lui Pribislav. în zarva cur?ii pavate cu c?r?mizi.?i nimeni. Ce s-o fi ales oare cu a ?chiile de creion? Pupitrul este în pod. ?i-n timp ce zîmbea ochii i se umezir?. era chiar Pribislav. î?i îng?dui sa ascuta u?or creionul ?i strînse cu grija cele trei sau patru a?chii vopsite cu ro?u. Iar Pribislav nu zise absolut nimic. gîndindu-se ?i aducîndu-?i aminte.. -Poftim. nici nu-l cuno?tea pe Hippe. De al tfel. reu? ind abia în urma unui efort serios. în orice caz.. nu pot sa ramîn aici. ?i-?i scoase creionul din buzunar.. o sa-mi treac?. ii spuse. ceea ce decurge a în mod firesc din cele precedente §1 constituia oarecum un dar suplimentar ?i pl?c ut care i se f?cea. fara sa se mire sau cel pu?in fâra sa para mir at. Hans Castorp nu fusese mai ferici t ca în timpul respectivei ore de desen.blazat ?j in acela?i tim p r?sf??at cum era de legaturile sale intime cu Hippe.. de sus! A?adar. în via?a lui." Cu toa te acestea mai ramase înc? întins. Asta a fost totul. se g?si într-adevar în fa?a lui Pribislav HipPe> spunîndu-i: Te rog sa ma ier?i. Da. Dar sa nu mi-l rupi! mai adaug? el. cu un inel pe care dacâ-l învîr teai creionul vopsit în ro?u ie?ea din teaca lui de metal. îns? aceasta singura data se petrecuse totu?i datorita numai spiritului întreprinz?tor al lui Hans Castorp. Facînd pu?ina mi?care. daca le-ar fi v?zut. Da.d. îi explic? mecanismul foa rte simplu." ?i mai încerca o data sa se ridice. î?i mul?umesc mult. de oarece. pastrîndu-le aproape un an într-un sertar al PUpit rului . Da. Sînt doar u?or în?epenit fiindc? am stat prea mult culc at. apoi spatele ?i plecar?. ?i iat? ca. Plim b?rile sînt frumoase aici. Ce asem?nare stran ie cu femeia de-aici. da. cred ca n-o sa-mi fie prea u ?or! ?i totu?i. dar au ?i neajunsurile lor. în apropierea cazinoul ui. Ei.. îi zise el. la conferin?a. se a?ez? repede. avînd pe deasupra ?i perspectiva de a-l restitui posesorului. 138 THOMAS MANN Pe urma nu mai statura de vorb? niciodat?. în definitiv. Nici m?car n-am avut inten?ia sa le arunc. Se c?zni în mod lamentabil sa coboare pe serpentina. a fost o jalnica întoarcere dup? acea plecare triumfala. Apoi voi sa porn easc?. Cu pl?cere. A?chiile trebui e sa mai fie înc? în sertarul interior din stînga. Cred ca am visat î?i spuse în s ine. Ce-i trecea prin minte? Ca ?i cum Hans Castorp ar fi avut eventual inten?ia s? n u-i mai restituie creionul. De mult nu m-am mai gîndit la el. N-a? fi crezut ca-l voi mai revedea vreodat? atît de limpede. Deschise ochii. se vedea nevoit sa se odihneasc? pe margi nea drumului ?i atunci î?i sim?ea fa?a p?lind ?i o sudoare rece îi îmbrobonea fruntea. se margini su controleze la luteala mecanis mul ?i-?i strecura creionul în buzunar. dar cînd.. dar se a?eza din nou cu p?l?ria ?i bastonul în mîna. e vremea sa plec. tulburat de profunzimea absen?ei lui.

în partea dreapt?. Ei. Al?turi st?tea pianistul cu par rar. spre norocul lui. Doamna care st?tea în fa?a lui întoarse. ceea ce-l sili pe Hans Castorp sa se gîndeasca la figura de ceara a unei femei pe care o v?zuse odat? într-un panoptic. zvîrlindu-?i la vestiar palaiia ?i bastonul. cît ?i la so?ia berarului. spatele îi era înco voiat. figura care avea în piept un .ate cu c?ru?a?ul. cu foloasele ei nem?rginite. uKierii îi c?deau înainte ?i. de altfel. astfel ca i se vedea vertebra de la ceafa ie?ind din r?scroiala bluzei albe. Publicul. cu picioarele atîrnîndu-i peste marginea camionului. în spate. c?ci arata îngrozitor. Era doamna Chauchat. era zugr?vit? o expresie de e xaltare atît de lipsita de sens ?i atît de stupida încît îi f?ceau sila. în alte împrejur?ri. sit de vlaga al doamnei Chauchat. iar costumul p?tat de sînge îl f?cea sa semene cu un asasin venit direct de la locul crimei. Era alb la fa?a ca o rufa. Se strecura discret pîna acolo.în vreme ce era limpede >i foarte v?dit 140 THOMAS MANN ca ?inuta neglijenta a doamnei Chauchat. Ce ?inuta urîta avea! Nu ca femeile din cercurile frecventate de Hans Castorp. încercînd sa dea impresia ca venise de la început. îi privise chipul ?i petele de pe haine cu o st?ruin?a destul de lipsita de dec en?a atitudine ce se potrivea cum nu se poate mai bine unei femei care trîntea u?i le. ?i I'ribislav tot Kt fel ?inea capul. Krokowsk i vient de commencer. era fascinat de vorbele doctorului Krokowski ?i abia îl baga în seama. ?i pe chipurile celoilalte doamne. doctorul Krokowski. în redingot?. Se uitase la el cu ochii lui Pnbisla v. unde pacien?ii st?teau a?eza?i la rînd. a?a cum st?tea acolo lînga domnul Al bin. cea care pierdea albumina. pe urma încetar? sa mai fie gînduri prefacîndu-se într-o visare în ca re vocea baritonala ?i t?r?g?nata a doctorului Krokowski f?cea s? r?sune litera r de foarte departe ?i cu o sonoritate asurzitoare. cu ochii avizi ?i îmbujorata. fara vlaga. vorbind din vîrful buzelor. fir-ar sa fie! Oare n-o sa scape de ea niciodat?? Crezuse ca o sa fie lini?tit. care asculta cu aten?ia încordata a primelor minute. doamna Magnus. Doamna Chauchat era pr?bu?ita în scaun. în timp ce domni?o ra Levi. Hans Castorp o re marca de asemenea ?i pe fa?a doamnei Salomon. Ceva mai încol o se afla profesoara. în timp ce. ?inea capul plecat. o îmbujorar e ce se observa. cu gura deschisa ?i cu bra?ele încruci?ate. a sculta cu capul pe spate.. felul ei de-a izbi u?ile cît Sl privirea lipsita de sfial? se datorau bolii de care suferea. el îns? fusese un elev model. care stînd cu spatele drept. Iar Hans Castorp. care-l vor ?ine cu sufletul la gura tot timpul conferin?ei. în picioare . ca unul ce a ajuns la ?inta. cu tenul ca filde?ul. MUNTELE VR?JIT 139 _ Depechez-vous. insa nu toctnaj onorabile. Pe chipul doamnei Stohr. dar obosit ?i epuizat cum era. domni?oara Engelhart. poate l-ar fi amuzat. cu ochii întredeschi?i ?i cu mîinile uitate pe genunc hi ar fi ar?tat aidoma cu o moart? daca pieptul nu i s-ar fi ridicat atît de tare ? i atît de regulat. monsieur/ îi spuse portarul francez. întorceau doar c&pul spre vecinul de masa. atitudinea exprimînd acea nep? sare. ca i se va îng?dui sa se odihneasc? pu ?in ?i iat? c? se pomenea nas în nas tocmai cu aceasta femeie o întîmplare care. urm?rit de pr ivirile mirate ale trec?torilor. pla?i fa ra sa vad? daca era mult sau prea pu?in ?i urca în graba drumul c?tre sanatoriu. în adev?r. Analiz? Din fericire. La con-ference deM. pe care o recunoscu cu un soi de am?r?ciune. se strecura cu b?gar e de seama ?i strîngînd din din?i prin u?a de sticla întredeschisa a sufrageriei. Gîndurile lui Hans Castorp se tulburar? în timp ce privea spatele lip.... vorbea dindâratul unei mese acoperite cu o fa?a d e masa ?i pe care era o carafa cu ap?. capul ?i-l privi atent? cu ochii ei îngu?ti. pe deasupra. si Pre?uit ca atare (chiar daca nu acesta a fost motivul pentru care Hans astorp împrumutase creionul) . ce sens mai ave a? întîlnirea cu ea nu f?cea decît sa impun? inimii lui noi preten?ii. a?ezata pu?in mai departe. în col?ul din apropierea u?ii era un loc liber. Dar lini?tea din sala ?i aten ?ia încordata ce p?reau ca ?in pe toata lumea sub vraj? puseser? stapînire ?i pe el ?i-l trezir? din picoteala. cu care se l?udase ?i domnul Albin. Privi în jur. pe scaune. lega" nîndu-se ?i balabanindu-?i capul aproape ad ormit ?i zdruncinat de hurduc?turile camionului se d?du jos ling? rampa.

mecanism. Unii dintre invita?i duceau la ureche mîna f?cuta c?u?, sau cel pu?in sch i?au gestul, ?inînd-o ridicata pe jum?tate înspre ureche, ca ?i cum bra?ul le-ar fi înc remenit din pricina aten?iei încordate. Pîna ?i procurorul Paravant, un b?rbat bronz at, cu înf??i?are aparent robusta, î?i desfunda urechea cu ar?t?torul, ca sa aud? ma i bine, apoi o întorcea c?tre potopul de vorbe al doctorului Krokowski. ?i cam ce spunea doctorul Krokowski? Ce idei era pe cale sa dezvolte? Hans Castor p se concentra ca sa poat? prinde firul, treaba pe care n-o izbuti chiar dintr-o data, deoarece nu auzise începutul ?i tot gîndin-du-se la spatele molatic al doamne i Chauchat, sc?pase ?i urmarea. Era vorba de o putere... de acea putere... pe sc urt, puterea iubirii, da, despre asta vorbea. Bineîn?eles! Subiectul era indicat în titlul general al ciclului de conferin?e, ?i despre ce altceva ar fi putut voibi doctorul Krokowski avînd în vedere ca acesta era domeniul lui? Ce-i diept, lui Hans Castorp MUNTELE VR?JIT 141 . se p?ru oarecum ciudat sa asiste deodat? la un curs despre iubire, cînd, pîna atun ci, în prelegerile ?inute în fa?a lui nu fusese vorba decît despre lucruri ca mecanism ele de transmisie de pe vapoare. Cum de poate cineva sa vorbeasc?, la lumina zile i, ?i înc? diminea?a, în fa?a unor doamne si domni, despre un subiect atît de spinos ? i de intim? Doctorul Krokowski îl expunea într-un stil jum?tate poetic, jum?tate pro fesoral, cu o rigiditate evident ?tiin?ifica, dar în acela?i timp pe un ton vibran t ?i melodios, care lui Hans Castorp i se p?rea oarecum ciudat, de?i tocmai acea sta putea fi explica?ia îmbujorarii doamnelor ?i a gestului de desfundare a urechil or f?cut de domni. Cu atît mai mult cu cît oratorul întrebuin?a cuvîntul .,iubire" într-un sens u?or ?ov?itor, astfel ca nu ?tiai în mod precis ce sa crezi, nu-?i d?deai se ama daca o socotea un sentiment cucernic sau o pasiune carnala - fapt care i?i cr ea o impresie vaga, ceva în genul râului de maic. Niciodat? în via?a lui, Hans Castorp nu mai auzise pionun?îndu-se acest cuvînt de atîtea ori în ?ir, ca aici ?i acum, iar daca se gîndea mai bine, avea impresia ca el însu?i nu-l rostise vreodat? ?i nici nu-l auzise pe buzele altcuiva. Fara îndoiala ca put ea sa fie o eroare - dar, oricum ar fi fost, i se p?rea ca no?iunea nu cî?tiga nim ic prin faptul ca era repetata de atîtea ori. Dimpotriv?, aceste trei silabe sfîr?ir a prin a i se p?rea foarte resping?toare ?i îi evocau o imagine în genul laptelui îndo it cu ap? - ceva alb-albastrui ?i dulceag - mai ales în compara?ie cu lucrurile no stime pe care le debita în privin?a aceasta doctorul Krokowski. Fiindc? era limped e ca un om priceput ca el putea face afirma?ii îndr?zne?e ?i interesante fara sa pu n? pe fuga oamenii din sufragerie. Doctorul Krokowski nu se marginea nicidecum s a debiteze, cu un soi de caden?a ame?itoare, fapte în general cunoscute dar de obi cei trecute sub t?cere; el sfî?ia iluziile, aducea un neîndur?tor omagiu cunoa?terii ? i nu mai las? loc nici pentru anumite susceptibilit??i izvorîte din demnitatea ce ?i-o confer? parul c?runt ?i nici pentru puritatea îngereasca a copilului fraged. De altfel, vorbitorul purta o redingota ?i un guler ?noale rasfrînt, precum ?i ni? te sandale cu ?osete cenu?ii, ceea ce crea în Jurul lui o atmosfera de convingere ?i idealism, care nu f?cea altceva uecît sa-l înspaimînte ?i mai mult pe Hans Castorp. Sprijinindu-?i argumenta?ia pe tot felul de exemple ?i anecdote, cu ajutorul c?r ?ilor ?i n°ti?elor risipite pe masa, ba recitind pe alocuri chiar ?i versuri, doct orul Krokowski expunea unele aspecte înfior?toare aie iubirii, abera?ii bizare Si lugubre stînd m?rturie pentru atotputernicia ei. Dintre toate instinctele 142 THOMAS MANN I naturale, iubirea era cea mai ?ov?ielnic?, dar ?i cea m?i primejduit? ?vînd o prof und? înclinare c?tre perversiunea incurabil?, ceea ce nu era întru nimic surprinz?to r. C?ci acest puternic imbold nu era deloc simplu, ci infinit de complex prin nat dar compus din fel de fel de perversit??i. Cum îns?, contin ura lui, un tot unitar u? doctorul Krokowski, pe bun? dreptate nu este admisibil s? se deduc? din perve rsiunile par?ilor perversiunea întregului, s-a sim?it nevoia de a face s? benefici eze de legitimitatea întregului dac? nu în întregime, cel pu?in în parte - toate pervers iunile particulare. Aceast? este o cerin?? a logicii vorbitorul îi roagâ pe ascult?t ori s? fie încredin?a?i de acest lucru. D?inuiesc anumite împotriviri suflete?ti ?i

tendin?a de îndreptare, porniri de bun?-cuviin?a ?i de ordine - de o form? pe care aproape c? este ispitit s-o numeasc? burghez? ale c?ror efecte de frînare ?i de l imitare topesc diferitele p?r?i într-un tot ordonat ?i folositor, o dezvoltare oar ecum obi?nuit? ?i mul?umitoare, dar al c?rei rezultat ?i aceast? parantez? docto rul Krokowski o f?cea pe un ton pu?in cam dispre?uitor nu privea nici pe medic, nici pe gînditor. în alte cazuri îns?, aceast? dezvoltare nu reu?ea, nu tindea ?i nici nu trebuia sâ reu?easc?, ?i cine ?r putea spune, se întreba doctorul Krokowski, dac? nu cumva tocmai aici intervine menirea cea mai înalt?, însu?irea cea mai pre?ioas? a sufletului? C?ci aceast? menire este proprie unei tensiuni excep?ionale, unei pasiuni care dep??e?te obi?nuitele m?suri burgheze, e? ac?ioneaz? asupra celor d ou? grupe de for?e, ?i anume pe de o parte asupra necesit??ii de-a iubi, pe de a lt? parte âsupr? instinctelor potrivnice, printre care pudoarea ?i dezgustul trebui e men?ionate în mod deosebit; iar aceast? lupt? dus? în str?fundul sufletului împiedic? izolarea, stabilizarea ?i moralizarea instinctelor r?t?citoare care ne-ar condu ce la armonia fireasca, la o via?? de dragoste normal?. Aceast? lupt? între puteri le castit??ii ?i puterile iubirii c?ci, în fond, despre asta este vorba cum se sfîr? e?te? Se sfîr?e?te, dup? cît se pare, cu victoria castit??ii. Teama, decen?a, dezgus tul izvorît din ru?ine ?i o însp?imîntâtoâre nevoie de puritate în?bu?? iubirea, o ?intuies în sfere întunecate ?i nu îng?duie decît în parte acestor revendic?ri confuze s? p?trund? în con?tiin?a ?i s? se manifeste prin ac?iune. Aceast? biruin?a a castit??ii nu e ste îns? decît o biruin?? aparent?, o biruin?? c? ? lui Pirus I, c?ci imperativul iu birii nu se l?s? legat, violentat, iubirea prigonita nu e moart?, tr?ie?te în adîncu l tainei ei, continu? sâ tind? spre împlinire-rupe cercul magic ?l castit??ii ?i rea pare de?i sub o înf??i?are schimbat? ?i de nerecunoscut... ?i oare în ce form?, sub c e m?scâ reapare MUNTELE VR?JIT 143 'ubirea interzis? ?i refulat?? Aceasta era întrebarea pe care doctorul jCrokowski o rosti privind de-a lungul rîndurilor de ascult?tori, dînd jmpresia c? ar a?tepta s ? primeasc? un r?spuns din partea lor. îns? tot lui îi revenea ?i atribu?ia s? formu leze acest r?spuns, dup? ce spusese atîtea lucruri. Nimeni în afar? de el nu era în st are s? dea r?spunsul ?i câ-l cuno?tea, se vedea pe fa?a lui. Cu ochii str?lucitori , cu paloarea-i de cear? ?i barba neagr?, cu sandalele de c?lug?r ?i ?osetele ce nu?ii, p?rea c? el însu?i simbolizeaz? lupta între castitate ?i pasiune, despre care tocmai vorbise. în orice caz, aceasta era impresia lui Hans C?storp în timp ce, la f el ca ?i ceilal?i, a?tepta cu cea mai mare ner?bdare sâ afle sub ce forma reap?rea iubirea refulat?. Femeile abia mai respirau. Procurorul Paravant î?i desfund? iar ??i, la iu?eal?, urechea pentru ca la momentul hot?rîtor s? fie degajat? ?i preg?t it? sa primeasc? r?spunsul. Doctorul Krokowski spuse: Sub înf??i?area bolii! Simpt omele bolii ascund o ac?iune deghizat? a iubirii ?i orice boal? cuprinde o iubir e metamorfozat?. Acum to?i aflaser? r?spunsul, de?i poate nu to?i erau în stare s?-l aprecieze cum se cuvine. Un suspin str?b?tu sufrageria, iar procurorul Paravant aprob? din cap , cu un aer semnificativ, în timp ce doctorul Krokowski continua sâ-?i dezvolte teza . Cît despre H?ns Castorp, el î?i l?s? capul în jos ca s? se gîndeascâ la ceea ce auzise ? i s? se întrebe dac? în?elesese bine. îns? neobi?nuit cum era cu asemenea procese abst racte ?i, mai ales, în urma nefericitei lui plimb?ri foarte pu?in preg?tit sâ gîndeascâ, aten?ia putea s?-i fie u?or ab?tut?, ?i chiar a fost imediat ab?tut? de acel sp ate din fa?a lui cît ?i de bra?ul ce-l prelungea, care se ridica ?i se îndoia spre c eaf? ca s? sus?in? cît mai de jos povara p?rului împletit, ceea ce se întîmpla chiar sub ochii lui Hans Castorp. Era enervant s? ai mîn? aceea atît de aproape de ochi, vrînd-nevrînd trebuia s-o prive?t i, sâ-i observi toate defectele ?i însu?irile omene?ti, ca ?i cum ai fi v?zut-o prin tr-o lupa. Nu, hot?rît c? n-avea nimic aristocratic aceast? mîn? destul de butuc?noas ?, ca de ?col?ri??, cu unghiile t?iate atît de neglijent, ?i nici m?car nu puteai fi absolut sigur c? degetele îi erau foarte curate, în schimb nu mai înc?pea nici o îndo iala c? pieli?a unghiilor era roas?. Lui Hans Castorp i se strîmbarâ col?urile gurii , dar ochii îi r?maser? fixa?i de mîna doamnei Chauchat ?i o senza?ie nel?murit? îl cup rinse, un fel de vag? amintire în leg?tur? cu cele spuse de doctorul Krokowski des pre unele tendin?e burgheze opuse iubirii... ra?ul era ceva mai frumos, acel bra

? adus la ceaf? ?i abia acoperit, c?ci I 144 THOMAS MANN ?es?tura mînecii era mai sub?ire decît a bluzei un voal foarte transpa. rent, astfel încît bra?ul p?rea înv?luit de o aureol?, un bra? care probabil ar fi fost mai pu?in gra?ios farâ voal. Era totodat? ginga? ?i plinu? - ?; dup? cum b?nuia el, r?coros. în ceea ce-l privea pe el, era limpede ca nu putea fi vorba de nici un fel de ten din?? burghez? de a se opune. Hans Castorp visa cu privirea fixata pe bra?ul doamnei Chauchat. Jn ce fel se îmbr acau femeile! î?i ar?tau pu?in de la ceafa, pu?in de la piept dînd alta înf??i?are bra ?ului cu ajutorul unui voal transparent... ?i toate femeile, din întreaga lume. pr ocedau în acela?i fel pentru a a?î?a dorin?ele noastre nostalgice. Dumnezeule, cît de frumoasa era via?a! Era frumoasa tocmai datorita lucrurilor fire?ti care împing fe meile sa se îmbrace atît de ispititor c?ci faptul acesta era, evident, foarte firesc , cît se poate de obi?nuit ?i acceptat de toat? lumea, încît aproape nici nu te mai gînd eai la el, îl tolerai în mod incon?tient ?i nu-l mai luai în seama. ?i totu?i, trebuia sa te gînde?ti la ele, î?i spuse Hans Castorp, pentru ca într-adevar sa-?i placa via? a ?i s? devii con?tient c? existen?a este o alc?tuire fermec?toare ?i, în fond, ap roape feeric?. Era de la sine în?eles ca femeile aveau dreptul, cu un scop precis, s? se îmbrace într-un fel fermec?tor ?i feeric, fara ca prin asta sa calce buna-cuv iin??; fiindc? aici este vorba despre genera?ia viitoare ?i despre perpetuarea n eamului omenesc. Dar ce se întîmpla cînd, bolnav? pe din?untru, femeia nu mai este pro prie maternit??ii? Mai avea vreun sens s? poarte mîneci de voal pentru a-i face pe b?rba?i curio?i în leg?tura cu trupul ei - cu propriul ei trup îmboln?vit? Evident ca nu avea nici un sens, era ceva ce trebuia condamnat, la urma urmei, ca un luc ru nes?n?tos, spre a fi interzis. C?ci a te interesa de o femeie bolnava era, în d efinitiv, tot atît de pu?in serios pentru un b?rbat, ca ?i... ca ?i interesul tain ic pe care odinioar? Hans Castorp îl avusese pentru Pribislav Hippe. Asta era, des igur, o compara?ie stupida, o amintire pu?in cam stingheritoare. Dar i se ivi în mi nte fara ca el sa fi intervenit, fara s-o fi chemat. De altfel vis?toarele consid era?ii i-au fost întrerupte chiar în acel punct, mai cu seam? prin faptul ca aten?ia i se îndrept? din nou c?tre doctorul Krokowski care ridicase glasul într-un mod sur prinz?tor. într-adevar, st?tea acolo, în picioare, cu bra?ele în laturi ?i capul înclina t într-o parte, înd?r?tul m?su?ei, ?i cu toata redingota lui. aproape sem?na cu Domn ul nostru Iisus Hristos pe cruce! încheindu-?i conferin?a, doctorul Krokowski p?rea ca face o prop'1" ganda intensa în favoarea disec(iei suflete?ti ?i c? invita, cu bra?ele larg deschise, ca toata asisten?a si vin? la el. Veni?i la mine, spunea el fara MUNTELE VR?JIT 145 nvinte, voi to?i care sînte?i n?p?stui?i ?i plini de suferin?e. Apoi mai orbi desp re râul ascuns, despre ru?ine ?i despre triste?e, despre ac?iunea liberatoare a an alizei, elogie explorarea subcon?tientului, preconiza retransformarea bolii în sta re sufleteasca adusa la suprafa?a, în planul con?tientului, îi îndemna pe to?i sa aib? încredere ?i le f?g?dui vindecarea. Apoi las? sa-i cada bra?ele. înal?? capul, aduna foile tip?rite de care se servise în timpul conferin?ei ?i ?inînd strîns teancul cu mîn a stînga ridicat? pîna în dreptul um?rului, întocmai ca un profesor, porni cu capul sus de-a lungul coridorului. Se scular? cu to?ii împingînd scaunele ?i, încet, începur? sa se îndrepte c?tre ie?irea pr in care ?i doctorul p?r?sise sufrageria. D?deau to?i impresia ca, printr-o mi?ca re concentrica, se îngr?m?deau spre el, din toate p?r?ile, printr-un acord comun, dar oarecum incon?tient, ior-fotind în urma fluiera?ului vr?jitor. Hans Castorp ra mave în picioare în mijlocul acestei forfote, cu mîna pe sp?tarul scaunului. Aici nu m a aflu decît în vizita, se gîndea; sînt s?n?tos ?i, slava Domnului, nici m?car nu-s luat în seama, iar la viitoarea conferin?a nici n-o sa mai fiu aici. O privi pe doamna Chauchat cum iese tiptil, cu capul plecat înainte. Oare se las? ?i ea disecat?? s e mai întreba el, ?i inima începu sa-i bata... Nu observase c? Joachim se apropia pr intre scaune ?i tresari speriat cînd varul s?u îi vorbi. Ai sosit în ultima clipa, îi spuse Joachim. Te-ai dus departe? Cum a fost?

- A, pl?cut, r?spunse Hans Castorp. Da, am fost destul de departe. Dar trebuie s a m?rturisesc ca mi-a f?cut mult mai pu?in bine decît nadajduisem. Fara îndoiala ca am întreprins aceasta plimbare prea curind, sau poate ca nu era chiar deloc indica ta. Deocamdat? cred ca n-o sa mai încerc s-o repet. Joachim nu-l întreba daca-i pl?cuse conferin?a, iar Hans Castorp nu-?i d?du p?rere a. ?i chiar mai tîrziu, ca printr-o în?elegere tacita, nu facura mei cea mai u?oara aluzie la conferin?a. ?ov?ieli ?i chibzuieli A?adar, mar?i, eroul nostru se afla de o saptamîna la cei de-aici. de SUs- ?i astf el se face ca, întorcîndu-se de la plimbarea de diminea?a, g?si ln camera nota de pl ata, nota de plata a primei lui saptamîm, o factura 146 THOMAS MANN cur??el executata, vîrîta într-un plic verzui, cu antetul ilustrat (cl?direa Berghof'-u lui înf??i?at? în susul hîrtiei într-o lumina seduc?toare), jar în partea stînga, cu un ext as din prospect, tip?rit pe o coloana îngus?a în care tratamentul psihic dup? cele ma i moderne principii" era subliniat cu litere spa?iate. Cît despre contul scris cu îng rijire, se ridica foarte precis la totalul de 180 de franci, dintre care 12 fran ci pe zi pentru pensiune ?i asisten?a medicala ?i 8 franci pentru camera, apoi 20 de franci la rubrica Taxa de intrare" ?i 10 franci pentru dezinfec?ie în plus suma era rotunjit? cu cheltuielile mai m?runte, ca lenjeria, berea ?i vinul consumat la masa în seara sosirii. Hans Castorp nu g?si nimic de obiectat atunci cînd controla socoteala împreuna cu Jo achim. Da, este adev?rat ca nu beneficiez de îngrijirile medicale, dar asta ma prive?te n umai pe mine ?i nu pot pretinde ?a-mi fie sc?zute. Cu dez-infec?ia îns?, domnii di n administra?ie fac o afacere buna, c?ci este imposibil sa se fi risipit de 10 f ranci H2CO pentru a dezinfecta camera în care murise americanca. în general îns?, treb uie s? recunosc ca e mai curînd ieftin decît scump, ?inînd seama de ceea ce se ofer?. ?i astfel, înainte de prînz, se duser? împreuna la administra?ie sa achite nota. Administra?ia" se afla chiar la parter: cînd ie?eai din hol ?i parcurgeai coridorul trecînd pe lînga vestiar, buc?tarii ?i dependin?e, nu se putea sa nu-i nimere?ti u?a , mai ales ca era limpede indicata printr-o placa de por?elan. V?dit interesat, Hans Castorp f?cu acolo cuno?tin?a cu sec?ia comerciala a întreprinderii. Era un b irou mic, dar bine utilat: o domni?oara dactilografa era ocupata la ma?ina ei, i ar trei func?ionari st?teau apleca?i peste pupitre, în timp ce, în camera al?turata, un domn care p?rea c? de?ine postul important de ?ef sau director, lucra la un birou mul?umindu-se sa arunce din cînd în cînd pe deasupra ochelarilor o privire rece, neutra ?i sfredelitoare în direc?ia clien?ilor. Cît i-au ?inut la ferestruica ghi?e ului, cît le-au schimbat cecul, pîna au încasat banii ?i li s-a eliberat chitan?a, ei p?strar? o atitudine severa, cuviincioasa, t?cuta, de oameni disciplina?i, a?a c um se potrive?te unor tineri germani care în orice birou ?i în orice institu?ie publ ica au respectul datorat autorit??ii; dar o data ie?i?i afara ca sa se duca la m asa cît ?i în restul zilei, vorbir? pu?in ?i despre organizarea sanatoriului Berghof, iar Joachim, ca unul stabilit mai de mult ?i deci versat, r?spunse la întreb?rile varului sau. Consilierul aulic Behrens nu era deloc proprietarul ?i ?eful stabili" mentului, cu toate ca, la prima vedere, puteai avea aceast? impresieMUNTELE VR?JIT 147 Deasupra ?i în spatele lui planau ni?te puteri invizibile, care, dorind sa amina c a atare, nu se manifestau decit prin mijlocirea biroului: era un nrtsiiiu de adm inistra?ie, o societate pe ac?iuni din care bucuros ai fi voit sa faci parte, c? ci dup? informa?iile ioarte verosimile ale lui Joachim, toate salariile foarte m ari ale medicilor ?i în pofida unor liberale principii comerciale, ac?ionarilor li se pl?teau anual dividende grase. Consilierul aulic nu era, prin urmare, un om in dependent, ci doar o roti?a din angrenaj, un func?ionar, un administrator în slujb a puterilor oculte, primul ?i cel mai sus situat, este adev?rat, sufletul a?ezamîn tului, acela care exercita o influen?a hot?rîtoare asupra întregii organiza?ii, dar în colaborare cu administra?ia, cu toate ca el, ca medic-?ef, era scutit, fire?te,

de orice activitate privind partea comerciala a întreprinderii. Originar din nordvestul Germaniei, se ?tia ca ajunsese de mul?i ani, împotriva planurilor ?i inten?i ilor sale, în acest post, fiind adus aici de so?ia lui, ale c?rei r?m??i?e se odih neau de mult în cimitirul din apropiere acel pitoresc cimitir de la Davos-Dorf, ac olo sus, pe versantul din dreapta, aflat mai spre intrarea în vale. Fusese încîntatoar e, m?car ca avusese o înf??i?are astenica ?i ochii bulbuca?i, daca ar fi sa judeci dup? fotografiile ce se g?seau împr??tiate pretutindeni în locuin?a consilierului au lic, cît ?i dup? picturile ie?ite din pensula sa de amator, pe care le ?inea atîrnat e pe pere?i. Dup? ce-i d?ruise doi copii, un b?iat ?i o fata. trupul ei sub?ire ?i sl?bit de febra a fost adus aici ?i, dup? cîteva luni, sfîr?i prin a se mistui cu desavîr?ire. Se spunea c? Behrens, care o adorase, fusese atît de afectat de lovitur a aceasta, încît o vreme devenise melancolic ?i bizar, ca a fost v?zut în plina strada rîzînd pe înfundate, gesticulînd ?i vorbind de unul singur. Apoi nu s-a mai întors la loc ul sau de ba?tin?, ci a r?mas aici: ca sa nu se îndep?rteze de mormîntul so?iei; îns? motivul hotarîtor a fost mai pu?in sentimental, c?ci el însu?i fusese atins de boala , astfel ca se convinsese", potrivit propriului sau aviz medical, ca locul sau era aici. A?a se face ca s-a instalat pe aceste meleaguri ca un medic con?tiincios, tovar?? de suferin?a cu cei a c?ror ?edere o supravegheaz?; care nu se mul?ume? te doar sa lupte împotriva bolii ca unul ce-a r?mas neatins de ea, ci anume ca unu l dintre medicii care, în ei în?i?i, îi mai p?streaz? urma, cîteodata destul de puternic , fapt ce are avantajele ?i dezavantajele sale. Fara îndoiala ca tov?r??ia dintre medic ?l bolnav trebuie încuviin?ata ca un fapt pozitiv ?i putem socoti ca nurnai acela care sufer? este în stare sa fie îndrum?torul ?i mîntuitoruJ erinzilor. Dar se p oate oare concepe o adev?rata domina?ie spiritual? 148 THOMAS MANN asupra unei puteri exercitate de cineva care face parte el însu?i din rîndul sclavil or oprima?i de acea putere? Poate s? dezrobeasc? acela care este robit? Pentru c ineva înzestrat cu o în?elegere simplista, medicul bolnav ramîne un paradox, o apari?ie problematica. într-un asemenea caz, cunoa?terea ?tiin?ifica a maladiei nu este mai curînd tulburata ?i încîlcita decît îmbog??ita ?i consolidata din punct de vedere moral? El nu prive?te boala în fa?a, cu ochiul limpede al adversarului, ci este stînjenit d e ea ?i nu ia f??i? nici o hotarîre; ?i cu toate precau?iile cuvenite, e?ti îndrept?? it sa te întrebi daca cineva care apar?ine universului bolii este interesat, în fond , sa-i vindece pe ceilal?i cu aceea?i putere ?i în acela?i sens ca un om s?n?tos, sau numai sa-i p?streze în starea în care se afla... O parte din aceste îndoieli ?i considera?ii Hans Castorp le m?rturisi în timp ce dis cuta cu Joachim despre Berghof' ?i medicul lui ?ef, îns? Joachim interveni, men?ionîn d ca nu se ?tia deloc daca consilierul aulic Behrens mai era bolnav probabil ca se vindecase de mult. Trecuse multa vreme de cînd practica medicina aici la început, cîtva timp, pe socoteala lui, facîndu-?i îns? repede un renume de bun diagnostician c u auzul lui deosebit de fin, cît ?i de pneumotomist foarte priceput. Dup? aceea, Be rghof'-ui î?i asigurase o pozi?ie permanenta, ?i de aproape zece ani numele sau er a strîns legat de cel al institutului... Apartamentul lui se afla la extremitatea aripii de nord-vest a sanatoriului, tocmai în fund (doctorul Krokowski locuia ?i e l în apropiere), iar acea doamna din vechea aristocra?ie, sora-?efa, despre care S ettembrini le vorbise pe un ton atît de mu?c?tor ?i pe care Hans Castorp nu apucas e s-o vad? decît în treac?t, avea grija de mica lui gospod?rie de v?duv. De altfel, consilierul aulic era singur, c?ci fiul sau studia undeva la o universitate german a, iar fiica se ?i m?ritase cu un avocat stabilit în partea franceza a Elve?iei. Tîn arul Behrens venea cîteodata în vizita, în timpul vacan?elor, fapt care se întîmplase numa i o data de cînd Joachim se afla aici, îns? acesta povestea ca, atunci, doamnele de la sanatoriu deveniser? agitate, temperaturile începuser? sa se ridice, geloziile provocau discu?ii ?i certuri în saliile de odihna, iar ora de consulta?ie a doctoru lui Krokowski fusese foarte aglomerata... Pentru consulta?iile lui particulare, asistentului i se rezervase o camera speci ala, situata în subsolul bine luminat al sanatoriului, al?turi de marea sala de co nsulta?ii, de laborator, de sala de opera?ii ?i de serviciul de radiografie. Se putea vorbi de un subsol, deoarece scara de piatra care MUNTELE VR?JIT

cu breton ?i cercei de aur. sau mai ales. totul era alb pe alb ?i t oate u?ile l?cuite str?luceau ca ?i cea de la camera de consulta?ii a doctorului Krokowski. vîrîndu-?i nasul în farfurie. în sufrageria multicolora.?i Hans Castorp nu le nesocotea. te reg?seai la nivelul solului sa u. în primul rînd. ?i de asemenea îi era foarte greu sa-l ascund?. p?trunse în acea lume subterana. o doamna care sosise de curînd ?i al c?rei nume nu-l cuno?tea înc?. Hans Castorp nu-?i putea ?ine picioarele lini?tite. La început întorsese capul de fiecare data. în mod precis ?i foarte direct. ceea ce se ?i întîmpla în adev?r. cu o mînâ sub?ire ?i împodobit? cu inele. apoi porni din nou cu pasul ei s?ltat ?i disp?ru în golul sc?rii tot aplecat? înainte. cel mult. palizi ?i r?t?ci?i. a?teptîndu-l p e Joachim. pîna ajungea la masa ru?ilor bine". sup?rat. apasînd batista pe gura. în realitate îns?. va tresari ?i va sim? i cum i se r?cesc obrajii. în urma plimb?rii pe care o întreprinsese In Proprie ini?iativ?. v?zu c? înd?r?tul ei era mult mai întuneric decît pe coridorul alb: str? lucirea clinica luminoasa nu se întindea. în afara de în?epenirea demna a b?rb iei. ba o data chiar proferase cu jum?tate de glas ?i printre din?i cîteva insulte ?i o exclama?ie de dezaprobare indignata. a?adar.circumstan?e care contraziceau ?i anulau oarec um efectul ?i ra?iunea sc?rii. un crepuscul profund. sub?ire. Dar toate acestea erau procedee penibile ?i n-a lipsit mult sa-i fie stricata acea pl?cere asociata cu mesele din pricina încord?rilor cît ?i a faptelor ie?ite din comun pe c are le putea observa în timpul lor. c?ci a?tepta pocnetul u?ii de sticl? care îi înso?ea în mod inevitabil intrarea. micu? a. apoi. fiindc? parterul era situat mult de asupra p?mîntului. Domnea o lumin? ?i o cur??enie clinica. în acel moment. merge . gr?bi?i. nu puteau fi explicate numai prin aerul local ?i prin efortul de-a se aclimatiza. cînd la stînga. ?i el nu era în stare sa-] opreasc? . Discu?ii la mas? La mas?. pe un teren în pant?. mai g?si ?i alte mijloa ce sa-?i ascund? aceasta sl?biciune -de pilda. se opri pe nea?t eptate ca ?i cum ?i-ar fi amintit ceva. sa-?i sprijine antebra?ul stîng pe masa. ?i Hans Castrop o cerceta cu multa aten?ie în timp ce. Amintita u?a se afla in dreapta sc?rii. ?tiind ca. privind în gol cu ni?te ochi mari. înso?indu-?i varul care voia sa-?i fac? un masaj. ?tiind ca s imptomele penibile împotriva c?rora lupta nu erau de natura pur ?i simplu fizica. decît pîna în prag. ci exprimau o agita?ie l?untrica ?i proveneau. impresia ca ai coborît pe trepte pîna sub nivelul solului. pe care era prins? cu pioneze cartea de vizita a medicului ?i spre c are coborai. tînarul Hans Castorp începuse s? u?or stînjenit de f aptul ca. pe cît î?i putu da seama Hans Castorp în cabinetul psihanalitic al doctorului Krokowski d omnea un semiobscur ce?os. ajuns jos. la ne voie. fiindc? Berghof'-ui era construit lîngâ un munte. fara ?â-?i ia batista de la gura.149 ducea de la parter pîn? acolo d?dea într-adevar impresia coborîrii într-un fel de pivni? a. capul îi tr emura ca ?i bunicului s?u . care f?ceau sâ-i fo?neasc? juponul. Doamna Chauchat întîrzia aproape totdeauna la masa. procedeu pe care nu-l putea folosi vreme îndelungata. Dar acum renun?ase sa mai reac?ioneze. Se apropie astfel de scara principa l?. ?i pîna ce nu sosea. astfel ca înc?perea ce se afla în fund p?rea sa aib? înf??i?area unei celule. astfel ca înc?perile care formau aceast? pivni?a" se deschideau în fa?a. la cap?tu l coridorului. Aveai. într -o dupa-amiaza. se plimba de-a lungul coridorului. cu pa?i m?run?i. dimpotriv?. din coridor. cînd ducea lingura l a gura. o iluzie perfect justificat?. ca sa-?i p?streze ?inuta. dup? toate aparen?ele. Cînd u?a se deschise. cu toate ca aceasta pozi?ie ?rea în ochii lui o manifestare a lipsei de educa?ie care putea fi tolerata. sa se r ezeme în coate din cînd în cînd ori s?-?i lase capul în mîini. Dar lucrurile se prezentau astfel . dou? trepte. urmarind-o cu priviri furioase pe doamna cea întîrziata ?i n eglijenta.acest tremufie 150 THOMAS MANN rat îi ap?rea cu regularitate in timpul meselor. avînd ve derea spre gradina ?i spre vale . la cîteva picioare sub el impresie care îl amuza pe Hans Castorp cînd. v?zuse ie?ind pe cineva de acolo. sa-?i mi?te capul cît mai mult cu p utin?a ?i sa discute cînd la dreapta. numai în vecin?tatea unor bolnavi dezb?ra?i de orice convenien?a. Urcînd treptele se apleca mult ca sa-?i ri dice rochia. di n aceste încord?ri ?i fapte ie?ite din comun. De altfel.

cu alte cuvinte dintr-o regiune apropiat? de frontiera ruseasc? . ca a?a-zisa lui indiferen?a foarte neîndemînatic simulata din lipsa obi?nuin?ei sau a unui talent înn? scut . b a chiar vedea foarte bine.nu însemna o sl?bire. Fara a avea vreo preten?ie sau vreo speran?? pentru propria-i per soana. în plus. îi era ru?ine pur 51 simplu. nu se putea l?uda nici m?car ca aveau vreo cuno?tin?? comun a. . ceea ce nu se întîmpla în otdeauna. deoarece i se p?rea ca nu mai are dreptul sa se supere. e?ti totu?i silit sa-i iube?ti. Nu trebuie sa ridici ochii ca sa te co nvingi ca a intrat. daca nu imediat. MUNTELE VR?JIT 151 Aceasta s?rmana f?ptur? în?elesese ca.. fara ca ceilal?i s-o aud?. îi era ru?ine d e cei din jur. caracterul acestei rel a?ii pre?uia mai pu?in decît faptul în sine de-a exista ?i. în orice caz pe m?sura ce conversa?ia evolua. datorita susceptibilit??ii lui Hans Castorp fa?a de u?ile trîntite. Dup? cum vad. A?a cum vorbe?te ?i zîmbe?te în clipa asta. îi era ru?ine ?i ar fi fost inexact sa spui ca-i era ru?ine din p ricina doamnei Chauchat. dar p e care Hans Castorp era dispus s? le considere c? pe un fel de leg?tura personal a îndep?rtata cu doamna Chauchat. îns??i sup?rarea este un mo tiv în plus sa te ata?ezi de ei ?i este o fericire cu atît mai mare ca. aceste conversa?ii erau foarte neînsemnate sub raportul infor. n-o cuno?tea. ma?iilor precise. tîn?rul dorea sa fie încurajat din afara în ni?te sentimente nipotriva c?rora atît ra?iunea cît ?i con?tiin?a lui opuneau o rezisten?a sus?inuta. în sfîr?it. de?i te supe ri din pricina lor. c ? nu-i cu putin?a sa întoarce?i mereu capul spre ea ?i Dumnezeu ?tie ce-ar fi în sta re sa-?i închipuie daca ar observa. fara îns? ca ace asta repulsie sa-l fac? sa nu se lase influen?at ?i vr?jit de ele cu destula bun ?voin?a. Da. ca re st?tea la dreapta lui. ce anume urm?reau aceste a?î?ari. pe cînd îmbujorarea obrajilor de fata batrîna te f?cea sa te gînde?ti la temperatura anormala a trupului ei. 152 THOMAS MANN De altfel. de aceea-i atît de neglijent?. Vrînd-nevrînd e?ti silit sa iube?ti ast fel de oameni. de?i animat? de cele mai bune inten?ii din lume domni?oara Engel hart nu ?tia despre doamna Chauchat cu nimic mai mult decît oricare altul din sana toriu.. ca. domni?oara Engelhart. deoa rece nim?nui din sufragerie nu-i pasa nici de defectele doamnei Chauchat. nici d e ru?inea lui Hans Castorp. iar singurul fapt cu care î?j d?dea o oarecare importan?a era de-a fi originara din Konigsberg. întorcea a nume capul în alta parte. de fapt. ci numai cînd vrea ea. face o gropi?a în obraz. O oarecare nehotarîre îl f?cea sa simt? nevoia de-a auzi de la o a reia persoana confirmarea ca doamna Chauchat era o femeie delicioasa.. ca merita s-o vede?i. c?ci. c?ci atunci cînd del?sarea lor te supar?. în?eleg. este atît de fermec?toare. Acum da buna ziua celor de la masa.. c?ci. a?a merge ea dar ce minunat merge întocmai ca o pisic u?a ce se furi?eaz? la farfuria cu lapte! A? vrea. de parca nu i-ar mai fi fost îng?duit sa dojeneasc? pe al?ii.a pîna acolo încît prefera sa-?i mu?te buzele sau. sa schimb? m locurile ca s-o pute?i vedea ?i dumneavoastr? tot atît de bine. domni?oara Engelhart se risipea în cuvinte ce m?rturiseau o admira?ie dezin teresat? pentru doamna Chauchat. nu poarta verighet?. fire?te. în parte. ci mai degrab? o amplificare.. Ar tre bui s-o privi?i m?car o data. Acestea i le ?optea profesoara vorbind din pîlnia mîinii. e o f? ptura r?sf??ata. în afara poate de profesoara. Fire?te. se considera r?spunz?tor în fa?a celo rlal?i pe scurt. care de altfel îi repugnau. a mai mult.Poc! exclama b?trîna domni?oara. între tînârul sau vecin de masa ?i oaica se stabilise o anumita rela?ie afectiva. o faza mai înaintat? a ac estei rela?ii. zise el. n-are inel. e adorabil de copil?roasa femeia asta. iar faptul ciudat era ca Hans Castorp intuia. lucru de care ar fi putut foarte bine sa nu se sinchiseasc?. ba chiar se sim?ea o arecum complice la aceasta nepl?cere.astfel încît rupea de-âcasa cîteva vorbe ruse?ti merite destul de s?r?c?cioase. Nu rm'-a?i spus dumneavo astr? ca e m?ritat?? .. Este ea. iar cuvintele rostite cu un fel de lascivitate îl p?trundeau pe bietul Hans Castorp pîna-n adîncul nn?ei. dac-ar fi posibil. printr-o mi?care afectata.

avea o barba sur? ?i o fa?? dint re acelea ro?covane. în Daghestan.. un fel de rachiu.. nu este deloc surpr inz?tor.E bolnav?. func?ia asta desemneaz? de obicei o specie de o m destul de grosolan.. Se poate spune câ tr?iesc desp?r?i?i ?i câ ea îi face. Apoi t?cur ? o clip? amîndoi ca s?-?i revin? în fireMUNTELE VR?JIT 153 Hans Castorp continua s? manînce. cum o mai sus?inea! Speriat de-a binelea. Iâr ei nu mesc aceasta un aperitiv. ?ti?i. ?ti?i.. nu. de alta natura. îns? dac? dori?i. Are nume fran?uzesc. c?ci ea este aceea care-l vizit eaz? cîteodat?. de faptul ca nu pot tr?i "npreunâ. un asemenea inel are în el ceva cu ad ev?rat resping?tor ?i care te aduce la realitate.Func?ionar. ?tiu din surs? sigur a ca este m?ritat?.. îns? noi ?tim cu to?ii ca are.. poate ca-i l??e?te mîna. dincolo de Caucaz. Doamne. zise: _ Dar so?ul? Nu se ocup? deloc de ea? Nu vine niciodat? aici. dincolo de Caucâz. un so?. undeva la r?s?rit. De fapt. desp?r?it? de b?rba t. pentru a?a ceva este p rea lipsita de prejudec??i. . de parc? s-ar fi g?sit într-un greu impas ?i ar fi fost s ilita sa se scuze. ceva în -a nov sau -ukov. . numai atît. ?i totu?i. probabil fiindc? e bolnava.Profesoara p?ru încurcata. farâ îndoiala. Cînd o v?d ?i cînd m? gîndesc la defectul acesta pe care-l ?re de-a trînti u?ile. într-o regiune atît de s?lbatica ?i atît de izolata. Nu m? mir? deloc c? lucrul acesta nu-i pe pl?cui doamnei Chauchat.Vai nu. acolo a fost trimis. în orice caz. cîte o vizit?. pot sa m? interesez. dar ea ?inu piept privirii cu un fel de s?lbatic? perplexitate. Daca Ias? sa i se spun ? doamn?. are un alt nume de-acas?. De ochii lumii cer cîte ceva de mîncare. în ?inutu ri asem?n?toare. nu destul de grav pentru a fi silita s? tr?iasc? mereu prin sanatorii. nu prea am încred ere în ea.... f?r? îndoial?. F?r? îndoiala c? n-?re nici motive ?i ni ci poft? s? arate situa?ia ei civil? oric?rui b?rbat c?ruia îi întinde mîna.. De altfel. deoarece e un simbol al robiei. într-atît se sim?ea de r?spunz?toare pentru doamna Chauchat fa?a de Hans Castorp. poate nu-i sta bine. ea se g?se?te printre noi <ie mai bine de trei luni. va rog sâ m? crede?i. Mai mult. Cei de-aici b?nuiesc câ altele sînt cauzele. v-am spus doar c? nimeni nu l-a v?zut pe-aici. Sau poate g?se?te c? ar ar?ta prea a burghez? cu un asemenea i nel turtit. e chiar pentru a treia oar?. Faptul nu trebuie luat în sensul strict al cuvîntului. dar l-am uitat. în fundul ?arii. o data pe an. toate.Da. ceva liber ?i lipsit de prejudec??i în fiin?a lor. nu-i pentru prima oara aici? . F?r? îndoiala îns? c? ?i so?ul trebuie sa aib? o vin?. destule persoane care-i ?tiu numele. nu poarta ?i asta m-a mirat ?i pe mine.. to?i sînt extrem de corup?i ?i au o mare sl?bici une pentru vutki. în p?r ?ile acelea. ?tiu precis c? rusoaicele au. totu?i e func?ionar rus ?i. Poate c? nu-i place s? stea în Daghestan. într-adevar. unul rusesc... 154 . l-am ?tiut cu exactitate. n-o mai pot socoti un înger ?i vâ rog s? nu mi-o lua?i în nume de r?u. Mi s-a întîmpiat sa v?d unul. în floarea vîrstei. lucrurile stau invers. la urma urmelor. din cînd în cînd. Probabil c? are alte motive. s-o viziteze? Ce o cupa?ie are? . nu ?tim dac? ea îns??i nu-i r?spunz?toare. .. nu prea des. în?eleg.. Hâns Castorp o privi în fa?a. vreau s? spun c? d? femeii oarecum un aer de c?lug?ri?? ?i face din ea o pref?c ut?. â?a cum fac anumite domni?oare str?ine cînd sînt pu?in cam trecute.îl cople?i?i cu toate defectele. undeva prin Rusia. pentru un timp oarecare. Func?ionar în administra?ia ruseasca.. de da ta aceasta. cîteva ciuperci marinate ori o buc??ica de morun.. zise ea. . înfrînîndu-?i tremuratul capului. Dar dumneavoastr? nu sînte?i impar?ial?.. în sfîr?it. Verighet? ? Nu. într-o gubernie foarte îndep?rtata . dac? ea nu se simte absolut deloc bine lînga el. Doamne Dumnezeule. Iar între timp î?i duce via?a aiurea. Dar nu chiar atît de bolnava. nu i-ar mai lipsi decît leg?turica de chei. zise Hans Castorp. ceea ce. De altfel. nu fran?uzesc.. în parte. este nu numai pentru a se bucura de mai multa considera?ie. ?i. în privin?a asta nu încape nici o îndoiala. iar faptul acesta este cunoscut la noi în re giune. Nu. sînt aici. O fe meie atît de fermec?toare. Totu?i. sînte?i prins? pîna-n vîrful degeor de prejudec??i care o favorizeaz?.A?adar. ?i beau enorm. Trebuie s? fim dre p?i..

am g?sit. pastrînd o distan ?a rece ?i ironica. nici m?car nu nega?i ca o iubi?i! ?i profesoara. dar în afar? de asta . nu era decît în vizita ?i în curînd va trebui sa plece-Cu o indiferen?a d isimulata î?i d?dea aere de cunosc?tor. dar. v?zuta MUNTELE VRÂJIT 155 Hin fa?a. de aseme nea. da. ca avea chii prea de p?rta?i ?i ca ?inuta ei las? mult de dorit. A?i dormit bine? Pot sa sper ca a?i visat-o pe frumo asa dumneavoastr? Minka? Ei. l-l spuse la masa. ?i mai ?tiau. se compl?cea: în primul rînd. p?rea mult mai tînara ?i mai nostima decît dm profil. sînte?i îndr?gostita de ea. Cu o viclenie ce nu-i st?tea în fire. pot foarte u?or sa ma informez. ?optea printre buze. fara îndoiala. lata. îl ?tiu. Sau în orice caz ceva în genul acesta. Ceru sa i se repete numele ?i-l silabisi înainte d e a-l pricepe. inde pendentul Hans Castorp. De oarece este sigur ca n-o cheam? nici Katinka. îi repugna ?i mai categoric. atît fiecare pentru sine cît ?i în ceea ce îl privea pe celalalt. . se silea sa-?i ascun d? tremuratul capului. Se nume?te Avdotia. ?i cum era sigur ca aceasta complice a lui va admite ?i va îng ?dui sfruntata r?sturnare de situa?ii.Clavdia. asta nu-mi spune n imic! Sta?i. încerca sa vad? daca i se potrive?te. în sfîr?it. de parca acest entuziasm nu era decît un fapt în sine foarte hazliu. Doamna Chauchat se numea Clavdia. cînd u?a de sticla fu iz bita. sus. ca fiecare dintre ei o ?tia despre sine ?i despre celalalt. dar ca bra?ele-i erau. domnule Castorp! Nu-i frumos din partea dumneavoastr? sa ma pune?i în încurc?tura cu astfel de aluzii. se prefacea a crede ca e ntuziasmul domni?oarei Engelhart pentru doamna Chauchat nu era ceea ce reprezent a în realitate ?i el ?tia perfect de bine ce reprezenta . ?i nu-?i ascunse bucuria ce-o resim?i capatînd aceasta iniorma?ie de natura mai in . nu risca prea mult procedînd astfel. dar de ce oare va îmbujora?i de îndat? ce-i pomenita? Pr in urmare. spuse el. Dintr-o ?iretenie neobi?nuita ?i bine calculata o numis e apoi pe doamna Chauchat frumoasa Minka". e minunat ca se nume?te astfel. zise ea.îi spun Minka". îns?. Dar iat? ca l-am uitat. C?ci. facînd aprecieri în leg?tura cu înf??i?area doamn i neglijente".THOMAS MANN A?a vorbea cîteodata. privind spre doamna Chauchat cu ochii plini de vini?oare ro?ii. putea s-o nec?jeasc? pe batrîna domni?oara. ?i în adev?r. Era un joc straniu la care se pretau cei doi vecini de masa. nici Ninocica. ?i pe cînd vorbea în felul acesta. a doua zi ea îi afla numele.. în acela?i timp. îns?.. Amîndoi ?tiau ca mint . fiindc? astfel avea ?i ea o cît de modesta bucurie. în privin?a c?ruia ci. ?tiau amîndoi acest lucru. iar toata aface rea asta era destul de încîlcita ?i nu tocmai cinstita. Daca ?ine?i neap?rat. de-a se sim?i tachinat? ?i de-a fi pusa în situa?ia sa ro?easc?. nu-i Tatiana ?i nici Nata?a. sa ?in? la doamna Chauchat ?i. i se potrive?te foarte b ine. cu toate ca Hans Castorp nu resim?ea decît un pio-fund dezgust pentru asemenea lucruri încîlcite ?i nu tocmai c instite ?i ca. deoarece începuse. Hans Castorp nu în?elese imediat. contin ua totu?i sa se b?l?ceasc? într-o asemenea situa?ie tulbure. pentru a fi pe placul tînarului. Nu cumva se nume?te T atiana? Nu. lini?tindu-se la gîndul ca aici. f rumoase ?i cu o linie suava". ca-mi sca p?. ca ?i ei îi tremura capul. Nata?a Chauchat? Nu. o ?tiau cu prisosin?a. ?i ca Hans Castorp n-o tachina pe profesoara decît ca sa poat? vorbi despre doamna Chauchat. . dar în acela?i timp ?si d?dea seama ca profesoara era con?t ienta de eforturile sale zadarnice ?i în plus observa. îi f?cea o pl?cere boln?vi cioasa ?i ocolita sa glumeasc? cu batrîna domni?oara care. Apoi îl repeta de mai multe ori ?i. Buna diminea?a! spunea el. dar oare cum se nume?te în realitate? Vorbesc despre numele de bote z. este evident c? trebuie sa-i cunoa?te?i ?i pr enumele. constata ca. din punctul ei de veder e. dintr-o voca?ie de mijlocitoare. mai ales în cazul acesta special. pentru ca în felul acesta sa poat? întreba în continuare: . cuprins de un adînc dezgust. Toata lumea o sa observe ca vorbim despre ea ?i ca-mi spune?i lucruri care ma fac sa ro?esc. Profesoara ramase pe gînduri. care într-adevar ro?ise. ce-i drept.A?tepta?i pu?in. întrucît va place atît de mult. Hans Castorp. aple-cîndu-se ?i mai ta re peste cea?ca: Dar e ru?inos ce spune?i.

peste doua ore sau doua ore ?i jum?tate. îns? Wgîierea lui era ca. nu g?si un calificativ mai potrivit. care începea a?a. îi p?rea rau cînd se sfîr?eau. activitatea exaltat? a trup . Pe Clavdia o prinde. Un MUNTELE VR?JIT 157 semenea lied plin de zel fierbinte era bun doar pentru un tînar mediocru care. nu-i mai spunea decît Clavdia . iar dup? aceea.Berghof". B?tea cu înd?r?tnicie ?i monoton.Depinde de cine le face. daca griji sau sup?r?ri s-ar fi interpus. nici prea simplu ?i nic i prea obi?nuit. nu se ?tie unde. a?a cum se întîmpla aproape tot ti mpul de cînd era aici. atît de în?elept si fericit organizata. cum se spune de obicei. Hans Castorp putea. numai ca de data aceasta Hans Castorp îi d?dea mai pu?ina ate n?ie decît în primele zile. nici prea mul?umitor. Iar între timp. el nu se putea bucura" pur ?i simplu la vederea ?i -n vecin?tatea doamnei Chauchat. ra?ionale ?i în fond feri cite. De data aceasta. cu toate ca. Vea s? fie iar??i aici. Ce-ncîntare minunata Vorba ta-mi strecoar?. nu putea avea nimic comun cu o asemenea naiva p oezie. daca i-ar fi fost propuse. cel pu?in. deodat?. Nu-i tocmai eleg ant. Da. el ar fi respins aceste cuvinte cu o ridicare din umeri. c?ci starea sa sufleteasca era muzical? ?i senzitiv?. ?i anume: cînd st?tea culcat î?i ascu lta inima. începuse s? dispre?uiasc? anumite feluri de a vorbi . Umbla încoace ?i încolo în vreme ce obrajii îi ardeau ?i cînt a mereu. Da. de jos. c? ci pe acestea nu le-ar fi putut îndep?rta sau nesocoti în gînd. la vreo serata sau la vreun concert de binefacere. se sim?ea înclinat sa rosteasc? asupra acestor versuri o jude cat? estetica. pentru moment. Daca-n inima-mi p?trunde De pe buza ta! cînd. Ar fi fos t cu totul altceva daca o ocupa?ie. stînd în ?ezlong. Cît despre el ?i leg?tura cu doamna Chauchat cuvîntul leg?tura" îi apar?ine ?i no i ne declinam orice r?spundere . O mica plimbare pîn a la cascada sau pîn? în cartierul englezesc ?i pu?ina odihna pe ?ezlong. ndicîn du-se de la masa de diminea?a. nu era nici o piedica ce merita sa fie luata în seama. putea fi stabilita fara greutate. T ocmai fredona un mic lied pe care-l auzise cîntat de un gl?scior de soprana.Clavdia dumneavoastr? face cocoloa?e de pune. ridicînd din umeri. Dar nu era cazul în via? a de la . inima lui. socotindu-l de prost gust ?i plin de ° sensibilitate naiv? îl g oni cu un amestec de asprime ?i melancolie. sa se bucure de dejunul apropiat-în m?sura în care ex presia a se bucura" indica exact acest soi de a?teplare cu care vedea sosind noua sa întîlnire cu bolnava doamna Clavdia Chauchat. . prînzurile din sufrageria cu ?apte mese aveau pentru Hans astorP un farmec destul de pronun?at. Este posibil ca cititorul sa fie ispitit sa considere ca persoa nei lui Hans Castorp ?i vie?ii lui interioare nu i s-ar potrivi decît expresii ca m ul?umit" ?i obi?nuit". ?i era tocmai gata s? adauge. apoi condamn? ?1 alunga din el a cesl lied copil?ros. La care profesoara r?spundea: . f?r? mo tiv ?i f?r? nici o leg?tura cu sufletul. daca vad bine. ?i în m?sura în care acest calificativ nu însemna ceva nici prea u?uratic. spuse E ridicol". cînta în sine însu?i. Un singur fapt îi procura îns? o mare satisfac?ie. cînd se gîndea la doamna Chauchat. Nu era o înt rerupere serioasa.tima.acesta este un am?nunt c are merita sa fie men?ionat. Acum nu se mai putea spune ca b?tea de capul ei. inima din trupul sau batînd iute ?i deslu?it în lini?te. ?i s? constatam ca. abia a?teapt? sa-?i d?ruiasc? inima" cu inten?ii bune ?i cu d ulci perspective de viitor unei gîsculi?e s?n?toase de acolo. o asemenea leg?tura exi sta sau. în lini?tea prescr isa tuturora ?i care domnea asupra întregului Berghof'. în calitatea lui de tînar înzest rat cu judecata ?i con?tiin?a. dar se cuvine sa ne amintim ca. ce se întîmpla? Mai nimic. ?i-l reg?sise în adîn cul amintirii un lied cu textul de o duioasa nerozie. cît dura cura principala de o dihna. dar se râzgîndi u?or descump?nit .. devale ?i ca re astfel s-ar fi d?ruit" pe sine sim?a-mintelor îng?duite. ?i cînd se a?eza din nou la masa era ca ?i cum nu 156 THOMAS MANN i1! s-ar fi sculat niciodat?. în curînd. anume sa le trateze drept neghiobie".

se stapîni cel pu?in dou? sau trei minute cu o voin?a de fier. chiar daca. A cincea oara nu-l mai surprinse imediat. In sufletul lui Hans C astorp. c?ci sînt absolut obi?nuite în neînsemnatatea lor sentimentala. faptul n-are nici o noima. Este îns? limpede ca oricine a ajuns acolo unde ajunsese el. cu cele trei saptamîni ale mele. I n fa?a acestui surîs. încît ea se întoarse surîzind. Plictisul nu-l chinuia.. Varia?iile se cuvin veteranilor de aici. A doua saptamîna era pe sfîr?ite. O numim dorin?a neînfrînata. Dar Hans Castorp r?spunse: Sa l?sam asta. adic? se sim?ea prins ?i preocupat de locul unde se afla. neîncrederea ?i bucuria se ciocnir? în sufletul lui. reîmprosp?tarea ini?ial? a ideii de timp trecuse de mult. dar chiar trebuia s-o p?trund?. începuse sa se teama ca sfîr?itul ?ederi i lui se apropia cu prea mare repeziciune. Exigen?ele rafinamentului sau erau considerabile. dore ?te ca partea cealalt? sa ia cuno?tin?a de starea în care se afla. sim?i.?i iar??i îi întîlni rivirea. Da. Era imposibil ca doamna Chauchat sa nu fi b?gat de seama firele care se înnodau într e o anumita masa ?i masa ei. pentru ca marea fine?e ?i stapînire d e sine ale lui Hans Castorp s-o pun? pe gînduri.. 0 îngrijorare care cre?te. între . nu mai st?tea de trai? Dar sim?i îndat? c a se uita la el. cu o st?ruitoare nepl?cere la o doamna cu fa?a plin? de co?uri care se apropiase de masa lui ca sa vorbeasc? cu batrîna m?tu?a. Nu se putea spune ca ningea.. Hans Castor p n-avea decît sa se gîndeasca la doamna Chauchat . A?adar. ?i chiar în cazul mai judici os ?i mai plin de promisiuni -c?ruia i s-ar putea aplica textul anost al micului lied Simt fluturarea ciudatelor gînd uri ele nu se puteau desf??ura altfel. de?i fiecare dintre ele se desf?? ura într-o a?teptare mereu reînnoita ?i se umplea cu noi tr?iri. ?i nu ceda decît în clipa cînd fu sigur c? ochii de kirghizâ nu-l mai urm?resc o comedie stranie pe care doamna Chauchat nu numai c a avea voie.. îndeplinirea lor cît ?i dezam?girea îl a?teptau aici. Daca nutrea s peran?e.pentru a trai sentimentul corespunz?tor b?t?ilor inimii lui.ului putea fi u?or justificata printr-o stare sufleteasca pe m?sura. dup? ce doamna Chauchat se întorsese c?tre aceasta masa de doua sau de tre i ori. dou? tre imi din timpul cît î?i acordase se va fi scurs în curînd.izbucneau trezind ec»uri care se rostogoleau îndelung. Ultima excursie nu prea m i-a reu?it.de altfel era atît de frig încît Se ?i d?duse drumul la caloriferul din sufrage rie . adic? realiz? precis ca îl privea. iar furtuni de o z?d?rnicie ridi cola . iar dorin?a neînfrînata a lui Hans Castorp era ca ea sa observe cît mai mult cu putin??. voj?. Ma odihnesc mai bine tr?ind de azi pe mîine fara prea multa varia?ie. se MUNTELE VR?JIT 159 't? ?i a Patra oara ~ de data aceasta cu premeditare . Crezusem ca. în si ne. iar cînd cea de-a treia va începe se va vedea silit sa se gîndeasca la f?cutul geamantanului. Sa n?d?jduim ca ultima ta saptamîna aici v<j fi mai buna. îns? e întregi c?dea o ploaie ap? s?toare ?i monoton?. ?i nu pe un Schatzalp o arecare. Hans Castorp se pref?cu ca se uita foar te atent.în privin?a asta nu avea noroc în scurta lui ?eder e prin aceste locuri. Nu-mi arde deloc de asemenea aventuri. iar el ghici . de pe acum zilel e începuser? sa zboare în lini?te ?i cu discre?ie. dimpotriv?. sau mai bine zis acolo unde avea sa ajung?. Dar se mai întîmpla ?i altceva. iar privirea lui r?spunse cu atîta rab?. luîndu-ne ceva de mîncare. A?a era. Cînd se ivi al ?aselea prilej. ce?uri dese umpleau valea. timpul este u n lucru extrem de enigmatic ?i e foarte greu sa-i explici esen?a! Sa fie oare necesar sa ar?tam fiecare dintre tr?irile discrete care încetineau ?i iu?eau totodat? curgerea zilelor lui Hans Castorp? Dar oricine le cunoa?te. ca din întîmplare sau ca atrasa de o influen?a magnetic? ?i dup? ce de fiecar e data întîlnise ochii lui Hans Castorp. putea urca într-o z i pe Schatzalp sau ca vom face vreo alta excursie. Dar se pare ca este cu neputi n?a.?i se gîndea la ea . A?a e f?cut omul. 158 THOMAS MANN P?cat! zise Joachim. deoarece Hans Castorp e ra l?murit asupra caracterului absurd al cazului sau. Despre cei doi bunici ?i plimbarea cu barca în amurg Timpul era din cale-afara de urît . Dar eu. n-am nevoie de nici o varia?ie.

deloc justificata. î?i petrecea via?a prin toate sta?iunile climaterice posibile. Tres ?rind enervata.. apl ecata într-o parte spre podea. Faptul ciudat era ca resim?ise o deosebita bucur ie dîndu-?i seama foarte bine ?i poate perl" tru prima data de superioritatea unei origini atît de îndep?rtate în clipa cînd o auzi pentru întîia oara pe doamna Chauchat v ind germanaMUNTELE VR?JIT 161 t?tea în picioare. ?i a«t putea fi de ajuns. reu?i sa-l prind?. critici pe care le g?sea îndrept??ite. l-am repro?at caracterul desfrînat al dorin?elor. umoristul cu parul cre?. ele nu tindeau defel sa ajung? la ni?te rela?ii de societate cu doamna Chauchat ?i. iar faptul ca b?t?ile sale de inima proveneau din aceea ca se gîndea la Clavdia" n u era suficient ca sa zdruncine convingerea nepotului lui Hans Lorenz Castorp ca el nu putea sa aib? nimic comun cu aceasta str?ina desp?r?it? de so?. dar oricare ar fi fost. îns? c um aceste schimb?ri în aitudinea doamnei Chauchat i se adresau cu siguran?a numai lui. de?i într-un sens negativ. Hans Castorp trai acest incident ca pe un triumf ?i i se d?rui în întregime. dar ?i batjocoritor. Jo achim se gr?bea mereu sa plece.uitînd ca erau la o d ep?rtare de vreo opt metri ?i c? pe deasupra îi mai desp?r?ea ?i o masa de parca s -ar fi întîmplat o catastrofa daca ?ervetul ar fi atins pamîntul. dar care se reducea. afara de asta. iar din adîncul acestui orgoliu se înal?? un sentiment de superiori tate de care nu putea ?i nici nu voia sa se lepede în prezen?a f?pturii ?i a felul ui de-a fi al doamnei Chauchat. dar neprecizate. Dar a?a cum st?tea. dar ?i el. cu chipul întunecat ?i oarecum iritata de aceasta spa ima absurda. izbea u?ile.separata de a lui prin pr?p?stii adinei ?i de ce sa n-o spu nem? al?turi de care n-ar fi putut înfrunta nici una din critici le la aceste defe cte. Hans Castorp st?tea la pînda. Ceea ce era dureros. doamna Chauchat se întoarse alene ?i-?i roti privirea prin sufragerie. ?i a c?rei existen?a era în realitate adic? în afara de acest e legaturi ascunse . adesea. cum spunea el.bolnava îl supraveghea cu un aer vag. urzite de privirile ?i micile lui viclenii se desf??u rau în afara convenien?elor sociale. în plus. ?i pe cînd se uita u unul la altul . care nu p urta verigheta. f?cea cocoloa?e de pîine ?i mai mult ca sigur ca-?i rodea unghiile. iar H ans Castorp r?spundea cu o nestr?mutata îndîrjire (strîngea chiar din din?i. Hans Castorp avea prea mult bun sim? c a sa aib? vreun orgoliu personal. ba intrînd renun?ase chiar sa se mai prezinte" asisten?ei. C?ci. nu avea o ?inuta frumoasa. dar un orgoliu de o esen?a mai generala ?i de o origine mai îndep?rtata era întip?rit pe fruntea lui ?i în jurul ochilor cu privirile pu?in somnoroase. adic? în cupnnsul a zece dejunuri.doua feluri de mîncare. 160 THOMAS MANN î?i d?dea seama foarte bine ca Joachim avusese perfecta dreptate cînd îi atr?sese aten ?ia ca aici nu era deloc u?or sa faci cuno?tin?e. în timpul acelei ore care prilejuia un fel de via?a de so cietate. a?a urn avea obiceiul. C?ci într-o buna m?sura dezaprobarea sociala ar fi fost îndrept??it?. ca sa nu scurteze timpul rezervat pentru cura de odihna de seara. întinse mina. Dar con tralovitura nu întîrzie. potrivit programului. ?inînd cap?tul ?ervetului. admitea ch iar ?i împrejur?rile care constituiau o piedica. ?i dispusa parca sa arunce vina pe el. îi v?zu elanul stapînit ?i sprîncenele ridicate. doamna Chauchat se retr?gea fara nici o excep?ie. ridicîndu-se pe jum?tate de pe scaun. încordate. era °tu?i limpede ca între ei d?inuia o leg?tura. ?inînd amîndoua mîinile în buzunarele jachetei de â ja sfîr?itul micului . c?reia îi c?zuse prad?. dar pe care Hans Castorp le b?nuia ?i le respecta. grup format din domnul cu pieptul c?zut. gata-gata sa cada la pamînt. ?i care se întrunea în fundul salon a?ului ce p?rea rezervat celor de la masa ru?ilor bine". nu obligau la nimic ?i nu puteau în nici un fel sa-l angajeze. la dou?zeci de minut e. se mai uita o data în direc?ia lui. apoi se întoarse surîzînd. do amna Chauchat nu-?i mai roti privirile prin sufragerie. t?cu tul doctor Blumenkohl ?i tinerii cu umeri îngu?ti. în fond. Legaturile dintre el ?i rusoaica. privirile lor se întîlnir?. c?ci timp de doua zile. sau poate din alte motive de s?n?tate pe care nu le m?rturisea. La cî?iva centimetri de parchet. dup? cina. în afara doar de cei cu care lua i masa.. înfruntîndu-i ochii) ?ervetul doamnei aluneca de pe genunchi. schi? a brusc gestul de a voi sa se repead? orbe?te în ajutorul ei . în mijlocul cunoscu?ilor ei o bi?nui?i.

c va începe practica la Tunder & Wilms"? Este adev?rat c?. înainte de toate.. fara îndoia la o tovar??a de cura de odihna. c?ci tr?iau unul lîng? altul. o circumstan?a strîn s legata atît de caracterul îndoielnic al întregii ei existen?e. în limba materna a lui Hans Castorp. Apoi cobora înaintea lui. f?cea calcule ?i-?i Punea creier ul la contribu?ie ca sa îmbun?t??easc? aceste ?anse. sau Hans Cas torp era acela care mergea înainte. încîntatoare de altfel. ba chiar necesitatea de neînlaturat a unor des e întîl-nin. Prima dat? cînd recu rsese la acest truc. tensiunile. pe lînga cele cinci dejunuri. a?tep ta cîteva clipe. î?i mi? a în mod inutil umerii. în bine sau în râu. în a?teptare. posibilitatea. era putred? pe din?untru. ?inîndu-?i parul cu mîna. doamna Chauchat era bolnava. parcurgea coridor ul cît era de lung pentru a trece pnn fa?a u?ii unei camere bine cunoscute.. ca s-o întî asca pe drum.. care în f a?a tribunalului ra?iunii a propriei sale con?tiin?e fundate pe ra?iune nu avea deloc preten?ia sa fie aprobata. unde c?pitanul Miklosich stin sese mai deun?zi lumina). î?i oferea la fiecare pas. apoi cobo-ra la primul etaj ?i ajuns acol o nu mai continua sa coboare aceea?i scara ci o apuca pe alta. fapt care lui îi insufla o mîndrie cum nu mai sim?ise înc? niciodat? m?car c? era dispus în acela?i timp sa sacrifice mîndria pentru încîntarea ce i-o d?dea aceast? delicioasa p?s?reasca. hot?rî sa întîrzie ?i Pu?in. chiar aceea de sub acoperi?. de altfel. ap?rea ?i luneca fara zgomot spre scara.. a caut? so cunoasc?. de diminea?a pîna seara. considerîndu-le drep t sensul ?i con?inutul adev?rat al vacan?ei sale. sim?indu-i cu înfior?ri ?i furnic?turi privirea în spate. împrejur?rile înlesneau aceasta preocupare. e? îl m?sur? de la oarecare distan?a. întrun spa?iu limitat. iat? o idee ce nu-i putea trece prin cap. satisfac?iile ?i decep?iile rezultate din legaturile sale delicate cu bolnava. ?i f?cea efoituri. d?dea ?i el un mic ajutor împrejur?rilor. spunîn. Cum °amna Chauchat venea la masa de obicei mai tîrziu. a doua oara se uita la el nu numai de departe. sa depind? numai de desf??ura rea lor. îns? cu hotarîrea de-a pa?i în fa?a ei ca ?i cum i-ar fi ignorat prezen?a. ceea ce era cu totul altceva. de sus ?i pîna jos. De doua ori împinse vicleni a ?i mai departe. mergînd pîna la a-?i întoarce cap . Totu?i. mi-am uitat batista. cu o privire mai curînd o braznic? ?i îndr?znea??. î?i f?cea cura de odihna. tu?ea tare lovindu-se cu pumnul în piept-?i toate acestea nu mai ?i numai pentru a-?i manifesta totala indiferen?a. dup? cum o uZi Hans Castorp care trecea. du-i ca-l va ajunge din urma. Iar faptele acestea cît ?i altele ca lipsa oric?ror griji ?i necazuri -Wa ns Castorp le g?sea minunate. a?a cum începuse. mergînd de la o scara la cealalt?. continu? sa tr?iasc? numai pen tru ele ?i s? lase ca dispozi?ia sa. întoarse ochii cu indi feren?a ?i trecu pe lînga el în ??a fel încît aceast? întîmpl?re nu putea s? aib? nici o va oare. cît ?i de atitudinea di stanta a lui Hans Castorp izvorîta dintr-un sim?amînt de precau?ie. î?i prelungea toaleta. infinit mai primejduos ?i de un farme c mult mai subtil decît atunci cînd mergea înaintea sau înd?r?tul ei. în sufragerie. c?ci în fiecare clipa cunoscuta u?a putea sa se deschid? lucru care se întîmpla de mai multe ori: pocnea cu zgomot în spatele doamnei Chauchat care. la fiecare pas. fara energie. de?i resim?ea un soi de spaima vazînu-se închis într-un asemenea provizorat prielnic. dup? o saptamîna sau o saptâmîn? ?i jum?tate. ?i cu toate ca doamna Chauchat locuia la alt etaj decît el . nu era gata 162 THOMAS MANN cînd Joachim venea sa-l ia ?i î?i l?sa v?rul sa porneasc? înainte. iar cît prive?te restul. în ceea ce-o privea. O s? trebuiasc? iar sa m? trambalez pîna sus. cum afla Hans Castorp de la prof esoara. îi spunea varului sau cu un aer nec ?jit ?i plictisit.la primul (?i. cît socotea c? e necesar. ca sa spunem a?a. într-un cuvînt: Hans Castorp nu considera legatma t?cuta cu aceasta persoan? neglije nta din societatea unor asemenea oameni decît ca pe o aventur? de vacan?a. o ?ansa. Condus de un instinct favorizat de starea în care se g?sea. în sala comuna. în timp ce se ?i afla la masa. Pe acest drum. exista." ?i se urca pentru ca el ?i Clavdia" s? s e întilneasca. ca ?i cum ?i-ar fi v?zut de necazurile lui î?i înfunda mîinile în buzunarele hainei. s? vorbe asc? în germana. de-a lungul cori dorului. f?cea febr?. continua. cea cu num?rul ?apte. Nu. dar cînd se apropie. pentru c?. sa între?in? o convorbire cu alta bolnava. ci tot timpul îl privi în fa?a cu un aer hotarît ?i chiar pu?in încruntat. pipaindu-se cu amîndoua mîinile: Poftim. oar e totul nu s-ar sfîr?i.jun. sa-?i supravegheze st?rile suflete?ti. bun? sau rea. Dimpotriv?. ?i se ostenea.

Prin urmare cinstitul Joachim era acolo. iar tînarul Hans OrP v?zu c? avea nevoie de un ajutor ?i în sine însu?i sim?i imbol-nelâmurite. De altfel. c?ci nu fusese decît o distanta de cîtev a palme între fa?a lui ?i fa?a ei. ?i faptului ca-l în tiinise iar??i pe nbislav. acolo în cîmpie". cu ceea ce nu putea fi aturat ?i se împ letea cu o fericire plina de îngrijorare. de un cenu?iu-albastru s au de un albastru-cenu?iu.da. Ca s? ajung? mai repede acolo ?i sa cî?tige pu?in din timpul ce se risipea aici cu atîta u?urin? a. nici nu se cuvenea s? fie comp?timit.?i care-i pl?ceau mai mult decît orice pe lume: forme exot ice ?i caracteristice (c?ci numai ceea ce ne apare straniu ni se pare ca are car acter). cu o u?oar? dar evident? nuan?a de dispre?. la rîndul ei. cînd se \a ivi o anumita împrejurare. printr -o privire piezi?a ce nu urm?rea sa vad? ceva. cum era numita i lumea celor s?n?to?i.Joachim cu Heinrich cel albastru" în buzuna r. proeminen?a accentuat? a pome?ilo r plasa?i foarte sus: ei presau puternic ochii a?eza?i excep?ional de departe un ul de cel?lalt. Niciodat? înc? nu v?zuse chipul doamnei Ch auchat atît de aproape ?i atît de limpede în toate am?nuntele lui: putuse s? z?reasc? chiar ni?te fire de pâr scurt care ie?eau din împletitura cozii blonde. nelini?titor ?i aproape amenin??tor. c?ci nu-?i d?du seama exa ct cum fusese decît abia dup? ce trecuse. totul. ba chiar pusese la cale acest lucru.l spre el cînd se g?si în dreptul lui fapt care-l p?trunse pe bietul Hans Castorp pîn? -n str?funduri. ace?ti ochi îngu?ti de kirghiza ?i (în orice caz. Insa cea mai categoric? dintre ele era. ca la to?i ceilal?i de aici. ce b?tea u?o r într-un ro?u-ararni"' MUNTELE VR?JIT 163 f ind încol?cit? foarte simplu în jurul capului. aparen?a aceasta era doar rezultatul superficia l al curei de odihn? în aer liber . de asemenea. deoarece el însu? i nu c?utase altceva. f?r? îndoiala. cînd se gîndi la ea. cît ?i mai tîrziu. pentru a-?i lua în primire serviciul atît de mult rîvnit. Dar întîlnirea îl zgudui atît atunci cînd se petrecu. prin pozi?ie. ca sa întrebuin?am termenul cu care doamna Stohr numea acest ustensil: ea. Faptul era tulbur?tor în toate privin?ele.absolut totul era aidoma ca la Pribislav. a unui sprijjn. la ?es". de un exotism nordic ?i misterios. bravul ?i cinstitul Joachim. Era ceva tot-atâ promi??tor. Hans Castorp era entuziasmat de aceasta coinciden??. plictis indu-l ?i hâituindu-l pe consilierul aulic Behrens. totu?i. tenebroas? ?i împ?ienjenit? re. înspre tîrnple. m?car câ-l uitase de multa vreme. culoare ?i expresie sem?nau într-un mod izbitor ?i aproape înspaimîn tator cu cei ai lui Pribislav Hippe! Sem?nau" nu era deloc cuvîntul potrivit c?ci e rau aceia?i ochi. Joachim. o sp aima asem?n?toare cu sentimentul de-a fi închis împreuna cu întîmplarea prielnica într-un spa?iu îngust: iar starea ui sufleteasca se datora. al?turi de el. asta era p?r erea lui Hans Castorp) de-o forma în adev?r fermec?toare.care. inexistenta alt?dat? . dar în acela?i timp sim?ea ceva ca o îngrijorare ce se în?l?a din el. Era acolo. gesturi în c?utarea unui ajutor. cîteodata. ce te îndemnau s? le p?trunzi taina în m? sura în care aceste caracteristici ?i propor?iile lor erau greu de precizat. care avea forme atît de tranii . ?i care. acel nas u?or t urtit.îns? pentru el obi ?nuite de multa vreme .. c? ci. si ca prin f?ptura do amnei hauchat fostul sau coleg îl privea cu ochii lui de kirghiz . a unui sfat. la fel era ?i jum?tatea superioar? a chipului. pîn? ?i albea?a u?or îmbujorat? a pielii ?i culoarea s?n?toasa a obraj ilor . iar acesta din urm? nu-l privise altfel atunci cînd se întîlnisera în curtea ?colii. zvîcniri instinctive care se framîntau ?i puteau fi luate 164 THOMAS MANN drept încerc?ri. facîndu-i oblici ?i totu?i dînd obrajilor o adîncitur? sua va care. pe a l c?rei chip era întip?rit? atita neru?inare. p?rea sa accentueze senzualitatea buzelor rasfrînte. încît Hans Castorp era înspaimîntat de fieca re data pîna în adîncul sufletului.. a?adar. culoarea mun?ilor îndep?rta?i. începuse. ca sa poat? pleca. Dar erau mai ales ochii în?i?i. la doamna Chauchat nu f?cea decît sa dea iluzia s?n?t??ii. ai c?rui ochi c? p?taser? în ultimele luni o expresie trista ?i care ridica din umeri cu o violen?? dispre?uitoare. prin a se supune regulamentului ?i prescrip?iilor cu toat? co . ?i as tfel î?i aduse aminte de mai multe persoane la care ar fi putut eventual sa recurg? în nevoie. se topeau într-o colora?ie nocturna ochii Clavdiei ce-l cîntarisera de foarte aproape ?i ca . chiar ?i as ta însemna a fi închis împreun? cu inevitabilul.

în c?utarea unui sfat ?i a unui sprijin. din cîmpi e. Joac him era mult prea preocupat de e' însu?i. C?ci c hiar Marusia. care altfel ar mai fi z?bovit înc? mult timp cu privirile a?intite spre micul salon al ru?ilor. iar lui Haiis Castorp i se p?rea cîteodata ca atît exemiul frumos al lui Joachim referitor la con?tiinciozitatea cu care î?i f?cea ura cît ?i sfaturile de cunosc?tor pe care i le dddea în privin?a aceasta aveau în ele ceva îngrijor?tor. iar regimul din sanatoriu.. i se p?rea aproape ciudata ?i de-a-ndoaselea. îns? pe care Hans Castorp îl ?tia precis de cînd înv? ?ase atît de bine sa în?eleag? de ce chipul lui Joachim se p?teaz? p?lind ?i de ce g ura. era un fapt straniu. cel pu?in a?a i se p?rea lui. Era oare ?i Joachim încarcerat" ba înc? ?1 mai puternic ?i m ai ap?s?tor decît el însu?i. purta un mic rubin la deget ?i împr ??tia o mireasm? de portocala. culoarea fe?ii putea fi sa doar pe seama aerului: Hans Castorp însu?i si m?ea zi de zi o 166 THOMAS MANN fierbin?eala uscata. Da. Consilierul î?i îngropase so?ia aici. Marusia cu pieptul mare. unde sa-?i îndeplineasc? serviciul? brajii îi erau ve?nic alb?strii. c?ci exactitatea lui militar ? intervenea oarecum în ajutorul lui Hans Castorp. Fâra îndoiala. în fiecare seara dup? cina. Hans Castorp nu era decît de doua saptamîni aici. ?i la Settembrin i care pufnise în rîs cînd aflase câ-i fusese dat un asemenea sfat ?i care-i fredonase di n Flautul fermecat. de ci s-ar fi putut spune c? are mereu tem-Peratur?. ea îns??i. Marusia care rîdea mereu. trecuse printr-o durere care-l f?cuse.. iar Hans Castorp price puse ca acesta era motivul ce-l gonea pe Joachim. acolo devale. dar putred pe din?untru. Acum îi trecuse oare? Era. nu reu?ise s ? se gîndeasca la consilierul aulic cu încrederea datorat? de un fiu. în adev?r. oricît încercase. lua parte ?i ea de cele mai multe ori la aceste reuniuni. ca pe oricare alt serviciu. Consilierul aulic Behrens avea pârul a lb ?i ca atare ar fi putut fi tat?l lui Hans Castorp. dar în acela?i t imp Hans Castorp se mira de el însu?i.n?tiinciozitatea de care era în stare. cînd vremea se r?cea. subterfugiul sau zilnic îi f?cea cinste. era conduc?to rul stabilimentului. în anumite clipe. v?zuta din acest loc. ceea ce era bine venit. Da. se în?l?? iar??i în el. era cît pe ce sâ-l ajung? pe Joachim în precizia gesturilor. luîndu-?i chiar ?i temperatura. cînd lumea era adu nat? abia de un sfert de or?. nimeni n-avea h abar despre aceasta arta ?i regulile ei. ?i totu?i. începuse s? devin? în ochii lui ceva de o sfîn ta inviolabilitate. astfel c? via?a de jos. în arta de a se înf??ur? dup? toate regulile ?i era aproape mirat gîndindu-se ca. Dar acest lucru putea fi doar o iluzie. cu titlul de încercare oarecum. pentru ca ace?tia s? fie în stare cît mai repede sa se reîntoa rc? la cîmpie. respectîndu-le din dragoste pentru regulament în sine. c?ci a îndeplini aceast? datorie însemna ca-?i înd epline?te datoria lui. C?p?tase de pe acum multa abilitate în mînuirea celor doua paturi cu ajutorul c?rora te putea i transforma. pu?i n cam ciudat ?i apoi r?m?sese pe loc. dar ?i pentru ca el însu?i usese u?or atins. îi era chinuit? de o grimas? atît de ciudat de îndurerata. deoarece îl re?inea mormîntul. civilul. s?n?tos ?i sincer o t?rît sa vindece oamenii. într-o adev?rata mumie. asta se mai datora ?i unui alt motiv ce nu-l m?rturisea. atunci cînd îl auzeai pe consilierul aulic vorbind puteai sa-?i închipui . într-un pachet bine f?cut. îns? u-l lini?tea deloc. în felul acesta. unde avea de gînd s?-?i petreac? vac an?a. Pe deasupra. se gîndi ?i la ace?tia doi. Desigur. ceva incontestabil ?i firesc. pentru ca prezen?a lui sa fi putut fi de vreun ajutor oarecare Iu' MUNTELE VR?JIT 165 u ns Castorp. cea mai înalta autoritate ?i doar dup? o autoritate p?rinteasc? tînjea inima nelini?tit? a lui Hans Castorp. Se gîndea la consilierul aulic Behrens ?i la sfatul lui absolut dezinteresat" de a t r?i exact la fel ca ?i pacien?ii. ca sâ-?i dea seama daca se va sim?i mai bine. iar acea nelini?te care-l f?cea s? se reîntoa rc? în sine însu?i. Dar dac? Joachim era atît de gr?bit sa scurteze reuniunea de seara. pe care Joachim îl respecta cu stiicte?e. c?ci Joachim st?tea de cinci ori pe zi la aceea?i mas? cu Marusia ?i cu batista ei muiata în parfum de portocale? Oricum ar fi fost. deoarece se sim?ea atras de ea într-un mod prea cumplit. în mod vremelnic. dar i se p?rea c? trecuse mult mai multa vreme. deoarece nu folosea termometru l. Joachim î?i zorea v?rul sa p?r?seasc? societatea ca s?-?i înceap? cura de odihn?.

mai era însu?i acest Settembrini. da. lua loc la unul din col?urile mesei. despre care nimeni nu ?tie nimic ?i nici nu vrea s? ?tie. din cauza zîmbetului fin ?i sec al italianului. odat? trezit. se gîndi el surîzînd în sine. cîteodata... cum î?i spunea chiar el. acest opozi?ionist. este. c?ci mai ?tia înc? atîta latina. P/acer experiri.îngadui?i-mi. de vesel ?i de pl?cut. ? i apoi. ori între Hans Castorp ?i Miss Robinson. sporov?ind ?i gesticulînd cu scobitoarea. ?i-?i mai amintea cum îl numise fla?netar ?i cu m încercase sa-l dea afar? din visele sale deoarece îl deranja. Acest fanfa ron ?i homo humanus. zise doamna Stohr. o fat? ba?rîna din Transilvania. uitîndu-se cum cei noua comeseni devorau desertul la care el p?rea sa fi renun?at.Exact! exclama Settembrini. sa ma al?tur acestui nobil cerc. între Hans Castorp ?i profesoara. spunea el. a zîmbetului care se unduia sub arcuirea frumoasa a must??ii. iar tînarul Hans C astorp ?inea din toata inima sâ fie influen?at. mai pu?in dezl?n?uit decît Hans Castrorp din vis. Celalalt se prezentase el însu?i c a un pedagog. Vre?i sa auz i?i? Scumpa noastr? Germanie. sau. . g?sea ca nu prea e rec onfortant sa se gîndeasca la consilierul aulic Behrens.uneori ca are temperatura. Settembrini cu pantalonii lui in arouri se ridica primul ?i cu o scobitoare în gura pornea alene de-a lunul sufrageriei cu ?apte mese. desigur. prelungeau plimb?rile prescris e de tratament pîna la banca de sub peretele muntelui sau pîna în Platz. am ajuns la liman. ?i. Sîn? la cap?tul puterilor. o mare cazarma. de-acolo. Hans Castorp î?i reamintea ceea ce-i spuses e Setteni-brini despre melancolia" ?i despre imoralitatea" consilierului aulic. î?i îng?duia acest fapt. Prin urmare. îns? în e a d?inuie?te multa capacitate ?i n-a? schimba virtu?ile noastre zdravene cu poli te?ea altora. nu-am luat catrafusele. de?i o asemenea analiz? critica putea degenera în vorb?rie plîngarea?a ?i lipsita de orice noim?.jnfigîndu-se acolo. Sau tr?gea un scaun. Ce sa mai vorbim de berarul ?la. . . dar cu toate acestea. Va în?eleg. cît ?i studierea lui Settembrini cu spiritul lui de opozi?ionist. tot ceea ce spunea italianul în timpul întîlm-rilor care. spunea el. ?i -?j mai aduse aminte ca-l numise ?i un suflet confuz". Dar acest domn Magnus t ocmai ne-a ?inut un fel de alocu?iune despre psihologia popoarelor. fara ca tot ?i s? se poat? numi un homo humanus. ceva nu prea era în ordine în felul sau de-a vorbi: suna atît de tare. exemplu cînd dejunul odat? terminat. strîngînd mîna celor doi veri ?i salutînd pe ceilal?i. ?i era limpede ca dorea sa-?i exercite influen?a. Ce p?rere po?i avea despre el? Ce rost are sa te gînde?ti la el? Hans Castorp î?i amin tea cum î?i ie?ise din fire în timpul acelor vise extraordinare care-i umpleau aici nop?ile. Asemenea vorbe puteau fi s puse cu mali?iozitate sau u?urin?a. La ce mi-ar folosi toata polite?ea daca sînt în?elat în fa?a ?i-n spate? " Uf! Iar restul conversa?iei era de acela?i calibru. pentru ca. Mi-am luat catrafusele! Observ ca aici e o alt? at mosfera în ce ma prive?te. Iar Hans Castorp. care cu un torent de vorbe umflate ? i dojenitoare îi repro?ase faptul c? socotea existen?a simultana a bolii ?i a pros tiei ca pe o contradic?ie" ?i ca pe o dilema a sentimentului nostru de omenie". cu gleznele încruci?ate.. A?a se face ca nu-l mai sl?bea din ochi pe Settembrini ?i asculta cu drag? inima. se sim?ea altul. dar m spatele vorbelor sim?eai un nu ?tiu ce straniu ?i atît de exaltat. sa vina o clipa la masa verilor. cu toata seriozitatea de car e era în stare. Dar toate se petrecu ser? în vis. fa ra a mai pomeni de înf??i?area descurajatoare a ber?ri?ei. intr-o pozi?ie gra?ioasa. nu mai p ot ?i am ?ters-o. Daca toata lumea ar ?ti sa-?i potriveasc? astfel cuvintele! îmi da?i voie s? ma . ceea ce. în stare de veghe putea fi ?i altfel ?i poate ar fi f? cut bine sa încerce studierea acestui nou caracter.Cu alte cuvinte v-a?i luat catrafusele. cu alte prilejuriMUNTELE VR?JIT 167 . nu îns? fara o aten?ie critica. fire?te. pe deasupra. . mai am ?i o vecina. nu însemna ca treb uia sa mearg? pîna la a se las? determinat sa-?i fac? geamantanul ?i sa plece înainte de termen. un oareci ne. va rog. a?a cum îi propusese Settembrini de curînd. . mai ales cînd îi priveai obrajii alba?trii ?i ochii înl?cri ma?i de parca ?i-ar mai plînge înc? so?ia. Pe scurt. fara sa ?in? seama de reguli ?i convenien?e. care vorbe?te întruna despre cumnatul" ei. o biata f?ptura cu trandafirii cimitirului în obraji.

Doamnele ?i domnii cunosc oare întimplarea de alalt?ieri? întreba italianul pe nea?t eptate. Doamna Stohr se învîrtea ?i se zb?tea ca cineva pe care-l gîdili. f?ceam o mica plimbare prin gradina.. împingi. Acolo. La cei ?aispr ezece ani ai lui era aici de un an ?i jum?tate. o femeie energica ?' care mi-a pl?cut. doamna Stohv? Era îngrozitor s-o vezi pe doamna Stohr cum se fandosea.. . la ora aceea..l-a luat dracu'. Pe nea?teptate ap?ru în scena o matroan? mai înalta cu trei capete decît mine. Asear?. obi?nuia s?-?i lase lampa aprinsa pe balcon. Dup? ce ai p?timit Clnci luni. c? a?i savurat bezele dar în societatea cui ? în societatea c?pitanului Miklosich din Bucure?ti! Se spune c? ar purta corset. Se pare ca domnul vrea sa-?i rîd? de mine. Facem doi pa?i înainte ?i trei înapoi. trecînd prin man ifest?rile unei cochet?rii suficiente ?i m?rginite. într-o clipita. Este vorba de spre tînarul Schneermann.Oh! E frumos din partea dumneavoastr?! îi d?rui?i. cu vin dulc e ?i ceva bezele ?i iat? cum. ?i ca schimbare îl pune?i sa împing? o . la cofet?rie. fapt este ca ea a al lai despre nar?virea lui in Baccho et ceteris. doamna? în jurul dumneavoastr? se petrec I 168 THOMAS MANN lucruri misterioase. a?a cum o cere datoria. Deci. zise ea. o po . apoi. lnca! Iata ce numesc eu adev?rata bun?tate sufleteasca. dar ceea ce se petrece cu dumneavoastr? ma tulbur?..Dumnezeule mare! zise ea. f?r? nici o vorba.. care st?tea la masa domni?oarei Klee feld. tocmai i se mai d?duser? ?ase lu ni de tratament.. continua Settembrini.. mi-am zis. îl în?f?ca de guler ?i-l zvîrli în tren. mereu acela?i lucru. adic?. dar. Sa fi sa vurat singur? bezelele ?i sâ va fi f?cut cura de odihna în societatea c?pitanului Mi klo. l-a luat îns??i doamna mama lui. ra?iunea. f?cea ?treng?re?te ?i confiden?ial cu ochiul. partea spirituala se distra în societatea c?pitanului Miklosich ?i a bezelelor sa le. De altfel. mai întîi. în curînd va fi ocupat. pu?ina ana?ie acestui s?rman Tantal. Anton Schneer-mann. va conjur. Dac? trebuie sa moara. ce importan?a poate sa aib? asta? Doamna. hi. .sich. dar Anton aplec at pe aripile vîntului. îns? în timp ce partea terestra a fiin?ei dumneavoastr? î?i f?cea în singur?tate cura de odihna.. împingi ?i cînd crezi c-ai ajuns sus. mai precis. Dumnezeule. v? f?cea?i cura... Dar ce se "ipl? cu dum neavoastr?. Cineva dintre noi a fost r?pit . arunc o pri vire asupra balcoanelor ?i vad a la dumneavoastr? era aprinsa mica lamp? electri c?. ce aud? C? a?i fost v?zuta exact la aceea?i or?. Absolut deloc! Nici nu ma gîndesc! Lini?ti?i-ma. Ca sa-i induc? în eroare pe ce i din jur. vine batrînul care-?i mai d? înc? ?ase. So?ul o a?tep ta la C?nnstadt.. cu parul alb ?i îngrozitor de înfuriat?. st? culcat? frumoas? noastr? bolnav?. cam între orele noua ?i jum?tate ?i zece. Se vorbe?te despre dubluri.interesez despre progresele pre?ioasei dumneavoastr? s?n?t??i.. . a?adar." Iar adineauri. la cinematograf o (domnul Setembrini rosti cuvîntul în italiene?te. n-am nici o grija în privin?a asta. spuse Settembrini..iat?. dou? perechi de palme domn ului Anton. îi d?du. îl înghiontea pe Joachim ?i pe lini?tit l doctor Blumenkohl. în sfîr?it. locu» MUNTELE VR?JIT 169 l : e gol. regulamentul. V?i! Astea sînt chinue 'ui Tantal. cu accentul pe silaba a patra) la cinematografo sub arcadele de la Cazinou ?i. ?i mai curînd decît ar fi rezut-o. care p?ze?te cu str??nicie pres crip?iile ca sa se poat? întoarce cît mai repede cu putin?? în bra?ele domnului Stohr. Doamna Stohr î?i bî?îia umerii. ?i ce s-a petrecut? Nu ?tiu cine i-a ?optit o vorba doamnei Sch neermann. Nu se ?tie dac? n-ar fi fost mai de dorit contrariul. în cartierul englezesc. spune?i-ne unde era?i? Sau sînte?i cumva dubla? Desigur ca. dormea?i. a?a cum domnul o ?tie prea bine . nu era singura pacient? care practica acest sistem. în fata vede?i. -Hi. Nu crede am. asupra unor aspecte neclar e ale existen?ei dumneavoastr? ?i abia dup? aceea ne vom amuza. s-o ?tearg? în mod discret ?i sâ-?i acorde cîteva clipe de distrac?ie jos. hi. despre un corp astral.. chicotea în ?ervet.

ba chiar de sila. r?zvr? tirea putea fi o adev?rata virtute cet??eneasca. Rîdeau to?i cei care îl ascultau. pe care voia s-o ?tie libera ?i unita da. în sfîr?it. le erau ?i lor familiare aceste caractere minate de o dr agoste eroica ?i dezn?d?jduit? pentru libertate ?i o ur? de neînvins împotriva tiran ilor. ?tia tot. povestea el.se vazura totu?i oblig a?i. cum spunea Settembrini coborînd brusc glasul. atît în timpul plimb?rilor cît ?. de?i nu se gîndisera niciodat? ca într-o zi vor lua cu ele u n contact omenesc atît de apropiat. C?ci dup? lovitura de stat nei .dar în acela?i timp ?i un mare patriot. apar?inea istoriei.c?ci ei aveau obiceiul sa identi fice patriotismul cu un sentiment conservator de ordine . care fusese avoat. povestea ca ieri unui c utare ?i unui cutare li se f?cuse rezec?ie de coast? ?i ?tia din izvor sigur c?. c??elu?ul doamnei Kapa?soulias din Mitilene s-a a?ezat pe butonul semnalului electric luminos de pe noptiera stapînei lui. s? admit? ca în împrejur?rile ?i în epoca de atunci. Mai mult. C?ci în vreme ce Lodovico dup? cum m?rturisea el însu?i 170 THOMAS MANN cu am?r?ciune . atunci cînd cea mai mare parte a pacien?ilor p?r?siser? sufr ageria ?i cînd cei trei b?rba?i mai ramîneau la masa lor. în timp ce cump?tarea loiala putea sa echivaleze cu o atitudine de indiferen?a fa?a de problemele statului. Noaptea trecut?.ate face tot a?a de bine ?i devale". le erau familiare.i la reuniunile serale. Ascultînd cu uimire povestirile italianului. Settembrini vorbea despre bunicul sau din Milano. ceva în genul unu i ?ef de banda sau al unui conspirator. Cuno?tea numele ?i cu apr oxima?ie chiar ?i condi?iile de via?a ale noilor sosi?i. iar Hans Castorp fuma o M?ria Mancini al c?rei gust începea sa-l sim t? din n°u. Ha ns Castorp le cint?rea cu aten?ie. ?i porni iute spre casa. Ar?ta a fi temeinic informat asupra ultimelor nout??i. dispus sa se lase influen?at de e*e. un publicist politic ?i. iar pe chipurile celor doi veri cu tot r espectul pe care. Dar numai cînd era cu cei doi veri. mai cu seam? ca n-au g?sit-o singur? pe doamna Kapa?soulias. în aceast? a treia saptamîna. actele de r ?zvr?tire fuseser? rodul ?i rev?rsarea acestui amestec. un orator. apasîndu-?i sînul stîng cu amîndoua mîinile. începînd cu toamna viitoare.se vedea redus doar la persiflarea vie?ii zilnice a sanatoriului interna?ional Berghof". or tocmai din istorie. c?ci domnul Settembrini ?tia s? povesteasc? foarte cu haz. cu o adînca dragoste de patrie. Dar bunicul nu fusese numai un patriot italian. c?ci ii dezv?luiau o lume deosebita ?i cu totul noua pentru el. un opozi?ionist la fel a ?i nepotul s?u. nevoit sa-?i exercite numai asupra acestei institu?ii cri tica sa ?i sa protesteze împotriva ei în numele unei umanit??i mai frumoase ?i mai d inamice. a?adar. cel pu?in în sinea lor. p?tima?a ?i r?zvr?tita. dr?g?la?a Mar usia era cît pe ce s? se în?bu?e cu batista ei parfumata cu portocale. iar doamna St ohr scoase un ?ipat ascu?it. ba chiar ?i dupâ dejun. de?i privea cu o v?dita ironie via?a în comun a celor de-aici. fusese un membru plin de zel al anumitor organiza?ii raspîndite în toata Italia. Pe scurt. ca ?i c um ar fi fost primejdios chiar ?i azi s? vorbe?ti despre asta. ?i anume din cea veche. dup? cum aflara mai departe. Pîna ?i doctorul Blumenkohl nu se putu stâpîni s? nu surîd? de aceasta poveste. acest G iuseppe Settembrini ap?rea în povestirile nepotului sau. pe care n-o puteau ascunde. un fel de împletire între un ' &ltator. ?.5 grad e. în urma cu aproape un secol. ceea c e a provocat multa alerg?tur? ?i zarva. se sileau sa-l arate se vadea o expresie de repu lsie neîncrez?toare. îns? activînd într-un stil mai mare ?i într-un spirit mai r?zne?. pentru cei ce-l ascultau. Este drept ca e venimentele evocate erau deosebite: ceea ce auzeau se întîmplase într-o epoca îndep?rtat a. împingînd-o sub jugul unei robi i împov?r?toare. întru totul vrednic de resp ect ?i oricît de ciudata li se p?ru ?i unuia ?i celuilalt dintre cei doi veri ca o împletire de spirit revolu?ionar ?i patriotism . conspirase contra Austriei ?i a Sfin tei Alian?e care îi umilise atunci patria dezmembrata. un carbonaro. ca un om care dusese o via?a întunecoasa. Lodovico Settembrini vorbea bucuros despre sin e însu?i ?i despre originea sa. ci în compania asesorului Dustmund din Friedrichshagen. din polite?e. nu se vor mai admite bolnavi avînd mai mult de 38. bunicul d?duse de furca guvernelor. acest spirit de revolt? ?i aceste un eltiri de conspirator ale bunicului se împleteau. în vreme ce fetele de servic iu sfringeau. ci ?i un prieten ?i un tovar?? d e arme al tuturor popoarelor însetate de libertate.

Han s Castorp î?i aminti de bunicul lui care. sau m?car str?bunilor lui. do u? puncte cardinale diferite. celalalt. Pe cînd asculta aceste relat?ri. fie ca un semn de ad mira?ie pentru Giuseppe Seitembrini. Era cam în jurul orei ?apte. pe catafalc. dintr-o epo ca trecuta în?elesese s? se supun? timpului prezent. rnul?umindu-se sa înregi streze si sa compare. purtînd-o cu el în toat e aventurile sale. c?ci Giuseppe se c?s?torise cu fata în Elve?ia. ve?mintele lui redobîndisera mod solemn înf??i?area lor adev?rata (cu colereta) ?i potrivita cu caracterul s?u . soarele apusese de curînd. ?i apoi ecoul acela adine ?i pios vocii care evoca locurile u nde se cerea un mers solemn ?i cucernic. a mdoiala. c?ci personal sau m?car în parte. c?ci. cum spunea el.?i rotunjindu-M uzele în timp ce ros tea prefixul stra". la libertate. iar luna aproape p lina se ivise la r?s?rit. ?i una ?i cealalt? dintre aceste atitudini avea. în vreme ce domnul Settembrini povestea. ?i s-a în?împlat ca tocmai în aceasta ultima ?ara sa vina pe lume tat?l lui Settem brini ?i fara MUNTELE VR?JIT 171 . el pleca în exil ca sa lupte ?i sa-si v erse sîngele în Spania pentru Constitu?ie ?i în Grecia pentru independen?a poporului g rec. ?i f?cu asta 172 THOMAS MANN cu multa precau?ie. scâpînd ca prin urech ile acului de zbirii prin?ului Metternich. invocînd cu ochii negri ridic a?i cerul ?i. în cinstea progresului du?man oric?rei evlavii. fara îns? a renun?a sa cheme poporul. aruncînd cîte o privire p?trunz?toare cînd spre unul. din spirit de rebeliune. în urma cu cî?iva ani. dar dintr-un spirit foarte deosebit de acela care-l însufl e?ise pe bunicul lui Settembrini: î?i aminti de îmbr?c?mintea demodat? prin mijlocir ea c?reia Hans Lorenz Castorp care f?cea ?i el parte. !ar pu?lamalele fuseser? acelea care le-au smul s prin violen?a ?i cu fraze frumoase în decursul ultimelor patru secole. ?i se ?i vedea oarecum a?ezat înt re ele.doiala ca asta era pricina pentru care el ajunsese un atit de mare uma-st ?i u n înfl?c?rat admirator al antichit??ii clasice . aPlecîndu-se peste interiorul u?or aurit al cupei de botez un obiect str?vechi care se mo?tenea nestr?mutat din tata-n fiu . s-a putut reîntoarce în patri e ?i s-a stabilit ca avocat la Milano. dimpotriv?.de altminteri ascut dintr-o mama de sînge german. se sim?ea ?i judec?tor ?i împr icinat.iar lui Hans Castorp i se p?rea ca mai asistase la o asemenea scena. erau doua lumi opuse. prin vorbe ?i prin scris. pe un lac din Holstein. De altfel se ferea sa condamne ceea ce i se p?rea ciudat. fie ca o dovada de uimire ?i dezaprobare. frumuse?ea ?i bucuria ei. la urma urmei. f?cu o impresie deosebit de puternica asupra lu i Hans Castorp: anume ca toata via?a. în Untea unei trupe de ap?r?tori ai libert??ii. din cît îl cunoscuse nepotul. cu scopul de a asigura fericirea universala. ?n versuri ?i în proza. cînd ziua se îngîna cu noaptea. îns? pe cînd unul o f?cuse din evlavie pentru trecut ?i în cinstea mor?ii de care era legat. la care luase parte cu vorba ?i cu fapta. purta doliu dup? Italia. robita ?i îndurerata. gîndea Hans Castorp. patria lui. într-un amurg. î?i amintea de o singuratica plimbare cu barca. ?j unul ?i celalalt cu scopul de-a statornici o neînduplecata separa?ie între ei ? i prezentul pe care îl urau. cînd spre celalalt . activînd pentru instaurar ea unei Republici unice ?i nedesp?r?ite. în vreme ce. Dar iat? ca ?i unul ?i celalalt se-mbracasera în negru. nepotul. Revedea chipul prelung al batrînului Hans Loren z. ?i * vedea pe Giuseppe Settembrini flu turînd tricolorul într-o mîna ?i vutind sabia cu cealalt?. s? conceap? planuri revolu?ionare cu un elan înfl?c?rat ?i autoritar ?i s? prevesteasc? într-un stil limpede unirea popoare lor înrobite. bunicul.zbutita de la Tonno. deasupra crîngului de pe maluri. luptase pentru cucerirea drepturilor politice. C?ci Settembrini. purtase de asem enea numai haine negre. toate drepturile apar?inuser? propriului sau b unic. pîn? în ziua cînd. dar în a?a fel îneît aceasta mi?care se putea interpreta. deopotriv?. aratînd printr-un fel de artifi ciu cît de pu?in îi apar?inea. bunicul Giuseppe a fost v?zut de c?tre concet??enii lui umblînd îmbr?cat numai în negru. ?i pe cînd Hans Castorp vîs . Mai tîrziu. înc? de la originea lor. spre sfîr?itul verii. Un am?nunt pe care-l p omeni Settembrini. avîntîndu-se împotriva oar delor despotismului. bunicul din Nord ?i bunicul din Sud . dup? un exil de zece ani. în realitate fuseser? doi bunici diametral opu?i! Hans Castorp se gîndea la toate acestea pe cînd ochii lui luau o expresie fixa ?i el clatin? din cap. gîndi Hans Castorp. Desigur.

dup? cu m m?rturisea nepotul sau. Oricum ar fi. unicul Giuseppe s-a sim?it pe deplin fericit: asta s-a petrecut atunci cmd a aflat vestea despre Revolu?ia di n Iulie de la Paris. de a distruge prejudec??ile ?i. Contrastul acesta straniu dainui se cam vreun sfert de ora. o constela?ie de vis.afirma ca. dintr-o singura suflare. elogia Germania sub acest aport ?i numai în m?sura în care era vor ba despre trecut. prin dezvoltarea re?elelor rutiere ?i telegrafice. Lui Hans astorp i se paru într-a(ievar cam exagerat sa încerci sa pui cele trei zile 174 THOMAS MANN de vara ale anului 1830. apoi î?i d?du seama ca Seitenibrini d?dea de stul de multa aten?ie ?i acestor lucruri ?i ca bunicul sau avusese aceea?i atitu MUNTELE VR?JIT 173 . Dar vorbind astfel. c?tre etapa fin ala a dragostei. Dar fusese însufle?it de prin cipiul drept??ii. î?i mai spuse el . povestea el. tehnic a se dovedea mijlocul cel mai sigur de-a înfr??i popoarele. fiindc? u?urase aspîndirea ideilor democrat ice. Spre apus înc? mai d?inuia lumina zilei. Supunînd natura din ce în ce mai mult. în timpul c?rora parizienii au f?urit o cori?ti. din cea mai frageda copil?rie ?i pîna la sfîr?itul vie?ii. prin raporturile pe care le stabilise. ci mai cunnd aprecia influen?a lor asupra ridic?rii moral e a omului. în acel moment. tulbur?tor de ciudata. sa ajung? un mare jurist. pîn? acum. limpezimii interioare.atunci cînd se întîlnise pentru prima oara cu cei doi veri la banca de lînga povîrni? . el ameste ca.a?a cum o dovedise . Neamul omenesc r?zbise din întuneric. ducînd o astfel de via?a ?i angajat într-o activitate atît de vasta. o zi de o claritate sticlo asa ?i precis?. m?car ca domnul Settem brini le rezuma în termeni atît de limpezi ?i de viguro?i. o singura data în via?a. într-o zi.lea pe apa lini?tita. ie? ise din spaima ?i din ura. fermec?toare ?i limpezit? de orice cea?a. cu toate ca. to? i oamenii vor pune cele 61 Z1'e de la Paris al?turi de cele ?ase zile ale crea?i ei lumii. dup? cum e ?i liresc. c?ci numai din acest punct de vedere în?elegea sa le acorde importan?a . deoarece a fost prima care. spunea domnul Settembrini. O singura da'. organismul fiindu-i îngreunat de cele ?ase feluri de mîncare ale unei mese la Berghof". ca lauda suprema se cuven ea propriei sale patrii. de a duce la unirea universala. fiind convins. alaiuri de cele ?ase zile în cuprinsul c?rora Dumnezeu a desp?r?it pamîntul de a .cel care arun-e la vechituri armurile medievale ?i tiparul. el proclamase ca. în sfîr?it. ulterior. domni cam vre o zece minute. Din motive nedeslu?ite. sa nu le priveasc? decît în mod separat. al Culturii ?i al Libert??ii. iar ochii ului ?i ?i fermeca?i ai lui Hans Castorp alergau de la o lumina ?i de la o priveli?te la alta. tiparul a înlesnit toarte mult raspîndirea acestui principiu pe care marea Revolu?ie Francez? l-a ridicat la rangul de lege. învingînd diferen?ele climatice. în guta maie ?i auzul tmurora. nu avea c apul prea limpede. Prin a cest din urma cuvînt. se silea sa priceap? ce voia *>* spun? Settembrini atunci cînd calificase acest principiu drept izvorul libert??ii ?i al progresului". categorii pe care Hans Castorp fusese obi?nuit. pentru a se îndrepta pe un drum luminat. avocatul Settembrini. ?i mergea pîna acolo încit vorbind despre Mîntuitorul cre?tinismului care dezv?luise cel dintîi principiul egalit??ii ?i înfr??irii între popoare . de-a înlesni în?elegerea l or reciproca. în timp ce toate celelalte po poare tr?iau înc? în întunericul supersti?iei ?i al robiei. înainte ca noaptea ?i luna sa biruiasc?. italianul aduse patriei celor doi ascult?tori un omagiu deosebit de Iduro s deoarece acolo se descoperise praful de pu?ca .a. tu?ie no ua. Tehnica ?i moralitatea. ?i pe aceasta cale. tehnica era cel mai bun mijloc de transport. a desf??urat drapelul Lumi nii. a bun?t??ii ?i fericirii. toate acestea i se parcau tînarului Hans Castorp absolut confuze. nu p?rea totu?i sa-?i ba?e?e stima pe dragoste a pentru aceste for?e. la începutul maturit??ii. Hans Castorp în?elesese pîn? acum ceva cam ca dezvoltarea ma?ini lor de-a lungu' secolului al XlX-lea. desigur. domeniul de activitate pentru care se preg?tise Hans Castorp . iar Hans Castorp. Prin urmare. îns? daca întorcea pu?in capul spre r?s?rit vedea o noapte cu luna p lina. nu putuse. de a stabili conven?ii între oameni. Insa daca Settembrini avea multa stima pentru tehnica ?i pentru transporturi. de la zi la noapte ?i de la noapte la zi.

celalalt european. remarcase Settembrini. idealuri ?i n?zuin?e. sublinie ca s pusele lui Settembrini j Se p?ruser? din cale-afara de îndr?zne?e ?i dc-a dreptul necuviincioase. atît de mult îneît atunci cînd Settembrini se a?eza lînga ei sau li se al?tura la plimba rea în aer liber. el era acela care-l invita pe italian sa-?i expun? ideile. ca o voce a con?tiin?ei ?i. încruntînd ?prîncenele. Dar era atît de dispus «a se lase influen?at mai bine zis sa se d?ruiasc? tuturor ex perien?elor încît î?i în?bu?i împotrivirea pe care evlavia ?i stilul sau personal o opune u concep?iei «ettembriniene a lucrurilor. veacul al optsprezecelea ?i nici anul 1789. iar din aceasta disputa se na?te Progresul. ba. care îl împingea sa-l asculte pe italian. aveau datoria sa fac? eforturi ?i mai mari ?i mai generoase pîn? sa rasar a ziua în care monarhiile ?i religii'e se vor pr?bu?i chiar ?i în ??rile care. de ce îl asculta pe domn ul Settembrini explica?ia era ni?el confuza. fara sa poat? da o explica?ie limpede. dimpotriv?. dou? principii î?i disputa lumea : For?a ?i Dreptul. ?i se va înal?? în zorii înfr??irii univer-ale a popoar elor. Aceast? ultim? turnura ?i concluzie ? potopului de vorbe rev?rsat de Settembrini nu-l mai interesar? absolut deloc pe Hans Castorp. Nici Hans Castorp nu se sim?ea în stare sa fie atent la asemenea r?t?ciri deoar ece se situau. ori de cîte ori italianul se scufunda în vîl torile lui de elocin??. fara îndoiala. ca o jignire personala sau na?ionala iar cît despre Joachim Ziemssen. Potrivit concep?iei ?i expunerii lui Settembrini. D?inuia în bun?voi n?a lui ceva ca un sentiment al datoriei. pe?tii cît ?i într eaga suflare. ori de cîte ori se repetar? îi displ?cur?. C?ci fara încetare umanitatea antrena în via?a ei str?lucitoare noi ?ari. dincolo de acea lipsa de r?spundere pr oprie vacan?elor calatorului ?i vizitatorului care nu se opre?te la nici o impre sie. Tirania ?i Libertatea. repaosul. cel pu?in în anumite împrejur?ri. Supersti?ia ?i ?tiin?a. ce-i drept. dincolo de limitele influen?elor pe care con?tiin?a l ui îl îndemna sa le primeasc? în calitate de experien?e de?i ?inea mult sa fie l?murit . perfect con?tient ca mîine sau poimîine î?i va lua zbor ?i se va reîntoarce la rînduiala vie?ii lui obi?nuite: ceva. republica mondial?. sub semnul Ra?iunii. l?sîndu-se dus de întîmplari. sa fie izbit principiul asiatic al robiei ?i al conservatorismuiui în c entrul ?i în nervul vital al rezisten?ei lui. Insa ziua aceasta va veni. fie cînd to?i trei urcau din cartierul englezesc spre Berghof'. adic? la Viena. contralovitura data celei de trei ori infame alian?e a prin?ilor ?i a guvernelor al c?ror du?man de moarte fusese bunicul sau. a con?tiin?ei sale înc?rcate. ?tia. o biruin?a a Luminii ?i a Desa-vîr?ir ii. cucere a Europa. c?ci Europa era ?ara r?zvr?tirii . în vreme ce continentul r?s?ritea n ar întruchipa nemi?carea. fie cînd st?tea picior peste picior ?i puf?ia dintr-o M?r ia Mancini. va aduce sfînta alian?? a democra?iei cet??ene?ti. Aceste idei. Primul princ ipiu s-ar putea numi asiatic. iar mai tîrziu. înainte de toate. în primul rînd ca trecutul sa fie r?zbun at o data pentru totdeauna. fara îndoial?. Nu era îng?duit cîtu?i de pu?in sa te întrebi care dintre aceste dou? puteri va sfîr?i prin a cî?tiga bi ruin?a -conform ra?iunii va fi. pentru a fi distrus?.pa ?i a creat a?trii eterni. el întorcea capul. ?i apoi ca sa se preg?teasc? domnia Drept??ii ?i ? F ericirii pe pâmînt. precum ?i florile arborii. al ?tiin?ei ?i al Drept??ii. Giuseppe într-un cuvînt. va veni pe aripi de vuln dac? nu pe cele de porumbei. Dar mai lipsea mult pîna cînd victoria va fi c ompleta. spunîndu-?i ca ceea ce i ce p?rea nelegiui t putea fi calificat drept îndr?zneal? ?i ca ceea ce i se p?rea de prost gust era poate o dovada de generozitate ?i entuziasm nobil. de exemplu atunci cînd Settembrini-bunicul numise baricadele tronul poporului" ?i cîn d declarase ca era vorba de a sfin?i suli?a cet??eanului pe altarul Umanit??ii". a criticii ?i a activit??ii care preface totul. spunea Settembrini zîmbind sub?ire sub musta?a. prin urmare. erau la el acas? o tra . pas?rile. Dar pentru a atinge acest ?el era necesar. ?i începea sa p?trund? în Asia. dar. cînd ramase singur cu varul s?u Joachim. completa lipsa de activitate. Legea conserv ?rii ?i Legea mi?c?rii. nu apucaser? sa tr?iasc? MUNTELE VR?JIT 175 . Era vorba ca Austrie i sa i se dea la cap. pentru a fi preci?i. Hans Castorp ?tia. oricum. nu-l mai asculta ?i a tr?gea aten?ia ru?ilor c? sosise ora sa înceap? cura sau încerca sa schimbe conversa? ia. impresionîndu-l în mod penibil.

asta le-ar fi produs o mare bucurie! ?i ar mai fi trebuit sa-l aud ? pe Carducci interpretînd pe Dante pe care îl sl?vea ca pe cet??eanul unui mare ora ?. zeflemisind. c?ci cuvintele frumoase d?deau na?tere la ac?iuni fru moase. notarul Floren?ei. C?ci poetul n-a în?eles sa cinsteasc? umbra boln?v icioasa a Beatricei sub denumirea de Donna gentile e pietosa. îns? el nu cultiva forma frumoasa în lne. care scrisese o carte despre virtu?i ?i vicii. dimpotriv?.. sus?inînd ca cerul trebuie l? sat vr?biilor. în general. Acuffl-a?i în?eles!" ?i începu sa vorbeasc? despre Cuvînt". cu toate ca nu fusese nici agitator politic ?i nici lupt?tor pentru cauza libert??ii.. dîndu-?i silin?a sa-l în?eleag? cît mai bine. fiecare în genul lui: tat?l n-a fost mai prejos decît bunicu l Giuseppe. punîndu-le la îndemînâ ? i arta dc-a conduce republica dup? regulile politicii.fapt care se îndeplinea cu atît mai nesilit cu cît umanism ul era el însu?i politica. tat?l ?i nepotul. Settembrini declara ca în fiin?a lui. îi tmse mai tîrziu Hans Castorp varului sau. Un adev?rat Prometeu! Dup? p?rerea lui Promeieu fusese primul uma nist. Settembrini întreba daca ascult?torii lui auziser? vreodat? vorb indu-se despre domnul Brunetto. Aici. fiind absolut identic cu acel Satan în cinstea c?ruia Carducci crease un imn . sau mai precis: era n?scuta din unirea umanit??ii cu literatura. Ah! Dumnezeule. Acum a?i în?eles. Luna "! Per Bacco. pe care o califica drept triumful umanit? ?ii. dar merita sa-?i dai osteneala sa auzi ca Dante a fost inteligen?a reprezentativa a unui mare ora?.?i tot a?a politica f?cea corp comun cu cu\întul. iar politica umanism. sînt legate d e literatura . vezi ca în literatur a importan?a au totu?i cuvintele frumoase? Eu mi-am dat seama imediat. tunînd ?i fulgerînd împotriva sentimentalismului cre?tin ?i al romanti cilor! împotriva imnurilor sacre ale lui Manzoni! împotriva poeziei cu umbre ?i clar de luna a romanticismului pe care-l comparase cu palida c?lug?ri?a celesta.( Vezi. un scriitor independent. Nu numai uman ismul . ?inînd seama ca c el care-i slujea de mijlocitor era un fluiera-vînt. Cad MUNTELE VR?JIT 177 t tutui este gloria omului ?i numai el face ca via?a omului sa fie â. Maestrul acesta a fost pr imul care i-a educat pe florentini. . astfel ?i-a numit so?ia care în poem întrupeaz? principiul cunoa?terii din lumea aceasta.. tat?l lui Settembrini luase ap?rarea deplinei libert??i de gîndire ?i a bucuriei de-a trai. Dar ce înseamn? oare umanismul? Nimic altceva decît dragostea de om. domnii mei !" exclama Settembrini. desp re cultul cuvîn-tului. întreaga demnitate umana. Deoarece literatura nu era nimic altceva decît: unire a umanismului cu politica . un umanist lucrînd la pupitrul sau. de pe ia anu l 1250. I se repro?ase lui Settembrini-la tal ca lormei o importan?? prea mare. în opozi?ie stra1 oare cu evul mediu care nu numai ca se dedase dispre?ului fa?a de > 'mbr??i?înd supersti?ia. combativitatea cet??eneasca a bunic ului ?i umanismul tat?lui ?i acesta era motivul pentru care el devenise un liter at. împotriva as cetismului ?i a nega?iei vie?ii. Brunetto Latini. ?i munca practica a vie?ii.. daca vera ar fi putut sa-l aud? pe batrînul du?man al biserici i.") . ?i chiar p rin aceasta umanismul era totodat? un act politic. ?i din sursa cea mai buna. o atitudine de r?zvr?tire împot riva a tot ce murd?re?te ?i dezonoreaz? pe om. despre elocven?a.di?ie de familie. înainte de orice. în el. Hans Castorp aflase destule lucruri despre Dante. c?ci putea sa spere ca va descoperi m area ignoran?a a berarului Magnus ?i va afla de ce literatura era altceva decît car actere frumoase". i-a înv??at cum sa vorbeasc?. în Lodovico-nepotul. ci numai di n respect pentru demnitatea omului. se c ontopiser? tendin?ele ascenden?ilor imedia?i. ci un savant discret ?i delicat. ?i vorbind despre el însu?i. dar se mai cufundase ?i într-o ru?inoasa 176 THOMAS MANN desconsiderare a formelor. Prin urmare. toate cestea sînt nedesp?r?ite de cuvînt. cinstirea oamenilo r ?i a omului fa?a de el însu?i. care a aparat for?a activa ce transforma lumea ?i o face mai buna. Nu se încredea el chiar cu totul în aceste cuno?tin?e noi. Hans Castorp ciulea urechil e. C?ci to?i trei le închinaser? via?a ?i for?ele intelectuale: bun icul.ci îns??i umanitatea.

imediat. nici sensul ?i nici m?re?ia . Dar ce sau cine se g?sea de cealalt? parte. C?ci nu vrem sa negam ca anumite reziste n?e î?i croiau drum în sufletul lui: adic? erau anumite opozi?ii mai vechi. dar oricum. Hans Castorp îl asculta pe italian politicos ?i atent. întreaga civiliza?ie ?i desavîr?ire morala sînt n?scute din spiritul literaturii. mica ?i galbena.. fla?netar pe domnul Settemb rini ?i încercase din toate puterile s?-l goneasc? deoarece . l?murit.. asemenea cuiva care ?inea un toast. Dar. dîndu-?i silin?a 178 THOMAS MANN în mod cinstit sa-?i potoleasc? ?i s?-?i atenueze opozi?iile ce se iveau împotriva s pecula?iilor ?i expunerilor Mentorului. mai ales dac ? ?ineai seama de anurnite MUNTELE VR?JIT 179 . ?i ca-?i întorcea privirea am?git? de ziua sticloasa de pe malul apusean. care dai nuisera în el dintotdeauna. ca sa-?i îndrepte ochii orbi?i spre noaptea cu luna plin?. c?tre care Hans Castorp s? poat? iar ??i s?-?i îndrepte faptele ?i gîndurile? Acolo se g?sea. Ce este omul ?i cu cîta u?urin?? i se poate r?t?ci con?tiin?a! Cum g?se?te el mijl ocul de a lua chemarea pasiunii drept voce a datoriei! Dintr-un sentiment al dat oriei. un minunat batrîn povestitor care d?dea o mare importan?? unei scrieri frumoase deo arece credea ca ea ne conduce spic stilul frumos. î?i spunea c? ar fi cu atît mai consecvent dac? ?i-ar l?s? gînd urile ?i vis?rile s?-i zboare în alta direc?ie. de?i cei doi veri nu i-au putut pricepe. socotea el. al dragostei de dreptate ?i de echilibru. Da. Settembrini ridica mîna dreapta. desigur. pentru ca. ci doar cu titlu de exp erien?a.A?i avut în ?ara dumneavoastr?. opus? patriot ismului. demnit??ii umane ?i beletristicii. de vis?torul nerod . ?i pe cînd Hans Castorp se gîndea la ea (de altfel expresia se gîndea la ea" exprim? cu foarte mare reticen?a chipul cum se apropia de ea în sufletul sau). Termometrul Sâptamîna lui Hans Castorp se întindea aici de mar?i pîn? mar?i. putred? pe din?untru ?i cu ochii de kirghiza. A scrie frumos înseamn? aproape a gîndi frumos. republicii ?i stilului frumos. cad într-o mar?i sosise.care n u era altul decît Hans Castorp unei cînd îl f?cuse. care tocmai avea termometrul în gura. sa-?i poat? da p?rerea asupra punctelor de vedere ale lui Settembrim. vom de clara ca nu l-a ascultat pe domnul Settembrini decît cu singurul scop de a primi d e la propria-i con?tiin?? certificatul de liber? trecere pe care nu i l-ar fi ac ordat de la bun început. abia dup? aceea. pe lac ul din Holstein.îl deranja". di n experien?ele directe sau indirecte. acum doua sute de ani.. acesta a fost sensul în care î?i m?rturisi gîndurile vorbindu-i l ui Joachirn Ziemssen.el suna astfel: Civiliza? ie! ?i lasînd sa-i cada acest cuvînt de pe buze. acest nume era alc?tuit din ni?te silabe cunoscute. ba chiar într-o direc?ie diametral o pus? ?i pentru a da glas chiar de pe acum tuturor presupunerilor noastre. Tînarul Hans Castorp recuno?tea ca toate acestea sînt foarte vrednice de-a fi ascult ate.. în fa?a. Hans Castorp se interesa cu zel de aceste puncte de vedere ?i-?i eschidea sufletul sa primeasc? aceste cuno?tin?e pentru a le cerceta "loeaproape: fapt care ne ?i su bliniaz? cît de mult se deosebe?te omul Uc'd. ?i de aici nu este departe pîna la a te comporta fru mos. unde pluteau c e?urile cerului r?s?ritean. deci nu putea sa r?spu nd? decît într-un chip de neîn?eles. Care este acest nume? A?ada r. î?i închipui din nou c? se afla în barca. care este sufletul demnit??ii umane. Ar fi trebuit sa mearg? pu?in mai departe ?i sa spun? ca un stil frumos duce la fapte frumoase. ?i înca altele ce proveneau din împrejur?rile prezente. îns? fara a se considera angajat în vreun fe) oarecare. ex act o sut? ?aizeci de francl-rezonabil? ?i justificat?. dar ca ora Ucid. fâra vigo are. toate acestea sînt una. zise Seîtembrini. gata s? se lase influen?at de ele. A?a cum am sPUs. pe care le tr?ia în mijlocul celor de-aici d e sus. nu fac decît una ?i aceea?i for?a ?i idee ?i nu exis ta decî? un singur nume care sa le reuneasc? pe toate. De cîteva zile î?i achitase la administra?ie nota Pe sâptamîna a doua o not? modesta. ?i pe urma era foarte ocupat sa citeasc? gradele ?i sa le treac? m foaia de temperatura. Hans Castorp ajunse s? dea bucu ros ascultare spuselor lui Settembrini ?i s?-i examineze cu bun?voin?a considera ?iile asupra ra?iunii. un poet. ?i în acela?i timp se identifica ?i cu politi ca. Clavdia Chauchat.

i se eliberase chitan?a o data cu mul?umirile administra?iei.ge ca aici. pentru cheltuielile de între?inere . e m. achitase acum trei zile a doua nota saptamînala. Deci. trei saptamîni reprezen tau aici. ?i se cere prea mult. mai sînt apoi notele pentru cizmar ?i croitor. o plimbare cu tr?sura.de fapt oricui de-aici . Iar atîta î?i ajunge ca s? tr?ie?ti. ea nic . ?i cum ?ederea lui Hans Castorp nu atingea nici m?car aceasta unitate. Mai sînt banii pentru b?uturi. pentru ?ig?ri.I sniri incalculabile ale acestei g?zduiri.ii curînd ieftin. Asta face ?ase sute optzeci de franci. bietul Joachim c?ruia Radamante îi mai d?duse înc? Dumnezeu ?tie cîte luni. iar luni se va mai duce la una din conferin?ele doctorului Krokowski. pentru camera ?i masa. Bine. era mai mult decît Ja îndemîna pungii lui. zise Hans Castorp. ?i anumite suplimente pe care ar fi putut foarte bine sa i le treac? în nt ca de pild a concertul bilunar de pe terasa ?i conferin?ele doctorului Krokowski . deodat?. un rest neglijabil. e' ajunsese la constatarea ca v?rului sau . dac? vrei s? te por?i cum se cuvine ?i s? ai în jur fe?e surîzatoare. Totu?i. Fiindc?. care se repetau la fiecare cincisprezece zile. lipsite de însemn?tate. . deoarece. A?adar. a?a c? î?i mul?umesc. hotarît. iar mar?i sau miercuri va pleca ?i-l va las? pe Joachim si ngur. întrucît tratamentul medical este cuprins în aceast? suma. în ceea ce-l privea via?a de a ici. mai faci din cînd în cînd cîte o excursie. socoteala e exagerat?. ?i 180 THOMAS MANN chipurile. ce se alesese din aceasta vacan?a! Trecuse.nu-i necesa ri. pentru camera confortabil? ?i pentru cele cinci formidabile mese.?il anun?a ?i pe varul lui.adic? not a era întocmit? numai pentru pensiunea ropriu-zisâ. ai ?i înv??at ceva la noi. pu?in încurcat. î?i trebuie ?ase sute cincizeci de franci pe luna. în realitate. cui celei de-a treia sa ptamîni ?i ultima a vacan?ei ce-?i propusese s-o petreac? aici. în timp întrucît sfîr?ise ?i el prin a se întinde dup? masa. ca duminica viitoare va mai asista la unul dintre acel e concerte de pe terasa. sus. asculde un impuls subit. nu fac e zece mii de m?rci pe an. foarte pu?in. cea mai mica unitate de timp era luna. sus. care se ?ineau tot de doua ori pe luna. erau dou?zeci ?i una de zile pe care ar fi trebuit sa le petreac? împreuna. decît dou?sprezece mii de franci pe an. în medie. una peste alta. dar calculînd precis. pentru obie ctele de toaleta. ba chinr f?cuse exerci?ii în scris. Aici. se risipise ?i n-ar fi ?tiut în adev?r sa spun? cum. ?i care nu puteau fi evaluate. zise Joachim. sus. O s?-mi spui c? mai sînt ?i alte cheltuieli ?i accesorii. în aceasta privin?a ca ?i în toate celelalte el era mai egrab? greoi ?i lipsit de spontaneitate. La urma urmei. adic? într-o seara. care la început nu putuse fi prev?zut prea u?or. se e8atise. iar iu?eala cu care calculase în minte totul nu era lecît o iluzie ?i o p?rere a va rului sau în ceea ce privea darurile lui naturale. î?i spuse . zb urase. una peste alta. nu te po?i plîr. ca sa calculeze. -Prin urmare. luase din camera hîrtie ?i creion. Bun. Nu. sus. sus. Admite c? mai cheltuie?ti înc? treizeci de franci pe luna cu bac?i?urile. ca ul rei de odihn? ceilal?i se ridicase anume de pe minunatul s?u ?ezlong ?i. _Nu e scump. un ?ir lung. cu cea mai mare bun?voin??. cel mult împov?rat de diversele ac?iuni prev?zute în programul zilei. deoarece putea sa considere ca di spunea de un venit anual de optsprezece-nou^ sprezece mii de franci. spuse invitatul celui stabilit de mai mult? vreme. Eu nu fumez ?i nici nu am inten?ia s?-mi fac haine aici. iar în acest caz special nu fusese 0 'ntmiplare faptul ca v?zuse dintr-o ochire. îi atr?sese aten?ia Settembrin i. Ceea ce. sa cheltuie?ti o mie de franci pe lun?! Nici chiar opt sute de m?rci. se întreba el.Te felicit pentru calculul tau f?cut în minte. De altfel. dar de pe acum cople?i te complet de gîndul la bagaje ?i la plecare. chiar mai pu?in. iar daca vre i. ?i iat? ca. ?i se afla la mij]0. Ins? ce io fi venit s? treac? în contul lui Joachim ?ig?rile ?i costumele n°i. nu mai r?m?seser? d ecît trei sau patru biete zile. Dumnezeule mare. f?r? îndoial?. Nu ?tiam c? e?ti atît de tare. Vai. ?i a i c?rui ochi blînzi ?i negri se acopereau cu un val de melancolie de fiecare data cînd venea vorba despre plecarea lui Hans Castorp. plecare ce începuse sa se apropie vertiginos. ca sa-i treac? timpul. socoteala ta e ?i a?a exagerata. ?i g?sesc c? e foarte generos din partea ta sa faci a?a de iute socote ala pe un an întreg. nu vei reu?i. o nimica toata cum de altfel i se ?i spusese de la în ceput. Bine. se convinsese ca.

d?dea impresia -dintr-o buna-cuviin?a ?i del icate?e a firii . iar Hans Castorp.Sa sper?m.. spuse Joachim. impresiile au fost atît de noi. în ochii c?ruia puteai citi o triste?e foarte o menea^ de a-?i pierde. pe care o facea cam de o sapt amîna. e p?rea. fa cult??ii ei de a se adapta ideilor ?i obiceiurilo: mediului în care este str?mutat ?. . daca-mi suflu nasul. am impresia certa ca. Cît despre frigul care te p?trundea. r?spunse Hans Castorp. se mai adaug? si un guturai blestemat.. a?a dup? cum am mai spus-o. c?ci capul îti ardea mereu. te vei bucura de binefacerile acestei destinderi. ajuns acas?. P?cat. ?i nici de aceste nes?buite batai de inima. nimeni nu se temea de nici un f el de vreme. îns? tot pe atît de obositoare din punct de vedere moral ?i fizic. îî comp?timea foare MUNTELE VR?JIT 181 <7îndindu-se c? s?rmanul va ramîne.-i. înainte de plecare. în vale . mul?umesc lui Dumnezeu. sus. Pe cinci a?a. ca m?car tc-ai odihnit la noi ?i ca ajuns jos. ?i fara îndoiala. la ?es.c?ci.. Odihnit? M? întrebi daca m-am odihnit în aceste cîteva zile? Vreau sa sper ca da. ?i iat? ca. e toate acestea. tot atît de buna ca ?i mai înainte. în anumite clipe. îneît nu am înc? sentimentul ca le-am epuizat ?i m-am aclimatizat. faeîndu-?i odihna.ca pîna în ultima clipa nici nu mai voia sa se gîndeasca la plecare. o adev?rata mîngîiere. Dar nu-i mai pu?in adev?rat ca aici .pacat". Da! în timpul celor trei saptamîni. a?a cum îi spusese ?i consil ierul aulic Behrens. ?i îndr?znim sa schitun o a doua presupunere.i nu conta ca ?edere. nu însemna ca numai pentru attta lucru aerul ar fi mai pu?in uscat. Oare nu cumva timpul trecea aici ca într-o clipita din cauza combustiilor totale din organism? Pentru Joachim.. care-mi arde obrajii. atît de tare mi se pare uneori ca m-am obosit aici. mereu fara el. aceasta mil? îi ai dea dureros de puternic pieptul ?i fara ca aceasta era pricina pentru care îi vorbi din ce în ce mai pu?in despre plecarea lui: iar daca din cînd în eînd aducea vorba despre acest lucru. Nu. tovar??ul . Atunci cînd ploua cu g?leata. a?a cum f?ceau bolnavii cînd î*1 luau temperatura ?i cînd cele ?apte minute pre scrise deveneau un intef" val de timp atît de important. Mana este. mi se pare c? nu voi reu?i sa scap. întrucît este o gre?eala din partea mea ca nu mi-am rezermai mult tiinp pentru aceasta vizita . în ceea ce ma pnve?te nu se poate spune ca m-am aclimatizat ?i nici n-ar fi fost p osibil intr-un termen atît de scurt. fara îndoiala. cu toata vremea ploioasa ?i rece care nu daclea semne ca s-ar îndrepta înainiea plec?rii lui. va tr?i din nou în cîmpie ?i-?i va desf??ura activi-în serviciul teh nicii transporturilor care apropie popoarele: ba.Da. atît de noi în toate privin?ele ?i în acela?i tim p stimulatoare. în adev?r. cînd se gîndea la cele cinci luni ce-l mai a?teptau. din cînd în cînd. amîndoi ar fi trebuit sa supravegheze cu mai multa aten?ie scurgerea tim pului. ?i l e voi spune ca ma vei urma dup? cel mult cinci luni. ar fi trebuit un timp mai îndelungat ?i abia dup? aceea pu tea s? înceap? odihna. no?iun ea de vreme rea nu exista aici sub nici o forma. batista mi se mai p?teaz? cu ro?u. Pentru a te aclimatiza ?i pentru a-?i însu?i to ate impresiile de aici. o astfel de viteza a tr?irii e ra. R?cise..ii sa dorm ti ei saPtâmîm. N umai c?. în definitiv. Hans C astorp. de fapt. voi transmite tuturor salutari din partea ta. ci doar ca o vizita frecatoare. Aflase îns? ca vremea asta nu putea fi calificata drept rea. de acum înainte. timp puteam sa g?sesc. nu. nu era d eloc în?elept sa încerci sa scapi de el refugiindu-te în camera. anume ca 182 THOMAS MANN faptul se întîmplase în timpul curei de odihna de seara. O oarecare întremare trebuie sa s e fi produs chiar ?i într-un timp atît de scurt. ceea ce este prima co ndi?ie a oric?rei odihne adev?rate. . ca ?i cum te-ai fi g?sit într-o camera supraînc?lzit ? ^au ca ?i cum ai fi b?ut mult vin. Lui îlans Castorp h era m ila din toat-l inima de varul sau. de cîteva zile mi-am reg?sit gustul cu care eram obi?nuit. în curînd. tare. ca Hans Castorp va fi ne\ oif sa se întoarc? la es cu un gutuiai dintre ce!c mai rebele. ?i presupunînd ca totul se va limita numai la atît. c?ci atîta vreme cît nu n ingea. ca sa produci mai multa albumina. de aceasta afurisita fierbin? eala. voi avea evoie sa ma refac de pe urma acestei odihne ?i ca va treb. nu se d?dea drumul la calorifer ?i nu era întru nimic mai comod sa stai în cam . & vreme ce el însu?i. nici nu era. datorita receptivit??ii ml?dioase a tinere?ii. Pun . începuse sa-?i însu?easc? aceasta nep?sare. în ultima instan?a.

se funda bucuros în adîncurile transparente ale melodiilor. li se t?g?duie?te ]sten?a. de fapt. c?ci împreuna cu muzica ?i cu savoarea reg?sita a M?riei. iar aerul nu trecea ca de obicei prin c analul destinat de natur? pentru treaba aceasta. Toate acestea îns? n-au putut s? împiedice ca musafirul ?i pl?pîndul novice s? r?ceasc ? foarte serios în timpul numitei cure de seara (sau se prea poate. Mazurka? A?a se numea de fa pt Marusia.cu care Hans Castorp schimba cîte o vorb? cu voce joasa ca sa nu-i deranjeze pe ceilal?i orizontali. De pe balcon ul lui. tot atît de bine . Se anun?a un guturai zdrav?n. ' schi mb. greoi. st?tea cu'' cat Joachim . ?i de unde. trebuie sa ?i-o spun. mai ales remarca potrivit c?reia muzica era suspecta din punct de vedere politic. c?ci. Aici e mai bine sa nu te . înd?r?tul peretelui gros de sticla opalescent?. asculta muzica din tot sufletul. P?cat de el. în timpul curei de sear ?. sa fi r?cit în alta parte). nu fara subîn?elesuri r?ut?cioase. urzeala de vuiete pl?cute ?i d e melodii familiare: erau fragmente din opere. numai într-o singura noapte. Joachim se bucura de o audi?ie tot atît de buna. altfel. care apas? cavitatea f rontal?. de?i avea. Dar cu tine. glasul îi deveni de un bas r?gu?it. omu?orul era iritat ?i dureros. sim?ea iar??i gustul M?riei. era starea cea mai pl?cuta pe care Hans Castorp î?i amintea s-o fi s im?it vreodat? iar el nu se las? în?elat în aprecierea lui de faptul ca un oarecare literat ?i carbonaro califica. R?celil e. exista mijloace pentru a?a ceva. îi spuse oachun. vîrful nasului îng he?at ?i ?inea o carte tot Ocean Steamships cu mîinile în?epenite ?i înro?ite de frig ?i privea pe sub arcada balconului peste întinderea v?ii din ce în ce mai întunecate ? i pres?rate cu lumini care se pierdeau în dep?rtare. ?i cînd. pe m?su? ?. dar nu numai ca totul va reîncepe ca de obicei. Ar fi minunat daca am putea s?-?i oprim guturaiul. aproape în fiecare seara. ca ars de b?uturi tari ?i potrivit spuselor sale toata noaptea n-a în chis ochii. prin urmare. buchisea mul?umit gramatica ruseasca. îmbr?cat cu paltonul ?i înf??urat dup? toate regulile artei în doua paturi bune de par de c?mil?. sim?ind o satisf ctie deosebit de vie cînd auzea vreo compozi?ie inteiesanta sau care-i zea amintiri ?i lasîndu-se astfel în voia pl?cerii nu-si aducea aminte rlecît cu sentimente ostile de remarcele enervante ale lui Settembrini asupra muzicii. Hans Castorp insa laS< MUNTELE VR?JIT 183 n steamships s?-i cada pe p?tura. ?i ca bolnav ai fi prost primit de Behrens. în mod oficial. mar?uri care te f?ceau sa-?i ridici ?an?o? capul ?i mazurci vesele. pe balconul lui era deopotriv? de bine ad?postit ?i instala t. r?zb?tea muzica timp de aproximativ o ora. deoarece o usc?ciune înec?cioasa a gîtului îl f?cea sa tresar? necontenit Pe perna. pozi?ia aceasta drept orizontala". apoi valsuri bine orchestrate ?i antrenante. cu mult mai mult decît afirma?ia bunicului Giuseppe în leg?tura cu Revolu?ia din Iulie ?i cu cele ?apte zile ale facerii lumii. acest fapt indubitabil era dintre cele mai reconfortante. o stare de reala fericire. . daca ai vrea s? treci drept pat. îi d?dea lui Hans Castorp. fata cu rubinul ro?u. buc??i din Carmen. musculat ura inimii nu va mai fi pusa la încerc?ri suplimentare. puteai fi sigur ca nu se v a mai întîmpla nimic. e cu totul altceva. provo cînd mereu accese de tuse rebela.Povestea asta este teribil de nepl?cut? ?i chinuitoare. ci p?trundea rece. cînd mica lampa lumina lînga el. iar pe balconul vecin. înf??urat bine în paturi. Dar în acela?i timp erai sig ur ca mîine totul va fi reluat de la cap?t. ca nu vor mai fi emo?ii puternice si ca. din Trubadurul sau din Freischutz. nu sînt recus aici. la urma urmei. delectîndu-se de binefacerile greu de precizat ale ?ezlongului. ce-i drept. iar aceasta dubla certitudine. marea usc?ciune a atmosferei nu le justi-lca. ai tot Septul sa r?ce?ti. ceea ce nu valora. oricum ar fi. la ?es. Dimpotriv?: pozi?ia asta era cu mult m ai agreabila. îl desfat? mai ales seara. a'e. Joachim îns? nu era atît de pasionat de muzic? ?i-i ramînea str?ina aromatica pasiune a fumatului. dar ma îndoiesc ca ??tia ici îi vor ac orda o prea mare aten?ie. m?car ca el nu era meloma n si nl' putea gusta cu aceea?i pl?cere concertele de seara. Ziua se sfîr?ise ?i de data aceasta totul era sfîr?it. ci ?i c? se va desf??ura absolut la fel.era decît sa te întinzi pe balcon.

pîna la sfîr?it. îmbr?cata într-un halat alb de sora. Restul nu-s decît palavre. astea sînt palavre de jos. se afla ^ o doamna care. Exact. care-i atîrna de cordon. ?il privi cu ulciorul copt. Cu toat e acestea. afec?iunea nu-i de natura tuberculoas?" . ?i avînd pe piept o cruce împodobita cu granate. da. ilindu-se s? dea ochilor o str?lucire p?trunz?toare. de pe prag. ca ?i cum ar fi vrut sa spun?: Iute. c?ci nim?nui nu-i pasa. ?i la atît s-au oprit lucrurile Ei bine. dom'le. tinere. Hans Castorp o privea cu o amabilitate modest? îng?duitoare ?i încrez?toar e. Vî kajetsk prostudilisî. (în gura ei cuvîntul palavre" av ea ceva oribil ?i fantastic. nasul îi era cîrn. Poate c? o sa-?i fac? bine. ?i te-ai gîndit sa vii aici ca s? r?ce?ti? N-ar trebui s? vorbim aici deloc despre r?ceal?". (Iar??i aceast? oribil? palavr ?"!) în cazul dumitale este foarte posibil s? nu fie decît ceva anodin. iar forul ierarhic arata de ce era în stare. aud c? a?i r? cit. ademenit? de guturaiul lui. Voi v orbi cu masorul. f?r? forme. cît era s aptamîna de lung? se plîngea c? o doare urechea ?i. Ah. îi spuSe el. pe care n-o z?rise pîn? atunci. Treizeci ?i patru. A?adar. cî?i ani ai? Dou?zeci ?i patru? La vîrsta dumitale p??e?t i de-aidc astea. care îi era înn?scut?. astfel ca. care-i ie?ea piezi?. de data aceasta vizita îi era destina t? personal. _ ce-i cu r?ceala asta. dar f?r? sa izbuteasc?. Dac? nu e?ti cu ochii în patru. fara s? reu?easc? întru totul. Trebuie sa m? duc în sala de opera?ii. el va comunica mai departe. iute! Nu ascu lta ce spun eu. sp?l?ci?i ?i inflama?i. on me dit que vous av ez pris froid. domni?oara von Mylendonk b?tu tare ?i s curt. cînd Hans Castorp se întorsese de la plimbarea matinala. dar cu ni?te ochi care parc a alunecau. cîikj va veni la mine. Chiar de vineri. iaf MUNTELE VR?JIT 185 za inferioar? se râsfrîngea piezi? în afara cînd vorbea. gura ca de broasca. Este acolo unul care urmeaz? sa fie cloroformiz?t ?i a mîncat salata de fasole. bineîn?eles. iute. De sub bo neta de sor? de caritate îi ie?ea parul ro?u ?i rar. ?i continu? s? se uite la fa?a lui. în u?a camerei. cu degetu-i osos.. Asta este calea ierarhica. ?i dumneata. de statur? mica. ?i buza inferioara. un pache?el. . ?i-ai luat temperatura? Tînarul f?cu semn c? nu. Ce limb? trebuie sa vorbesc cu dumneata? Germana. (?i iar??i f?cu strania tentativa de a se uita în ochii lui cu o p rivire p?trunz?toare. iat? aici un antiseptic i nofensiv. pretinzi c? ?i r?cit aici? Hans Castorp era uluit de acest fel de a vorbi al unei doamne de origine nobila. zise ea. . spune? întreb? pentru .> doua oara sora-?efa. Poftim. R?ce?ti des? Varul dumitale nu r?cea ?i el mereu? Prin urmare. e de ajuns s?-fi privesc ochii. cum i se mai spunea. pe cînd ie?ea din camera unui bolnav ?i traversa coridorul c a sa intre în camera de vizavi iar alt? dat? o v?zuse faeîndu-?i în fug? apari?ia în suf ragerie ?i-i auzise vocea strident?. avînd pe deasupra ?i un ulcior cop1' aruncau ni?te priviri nelini?ti te. d?du buzna înainte ca el sa fi putut spune: I ntr?!" ?i se mai repezi înd?r?t. cineva b?tu în u?a ?i astfel avu prilejul sa fac? personal cuno?tin?a cu domni?oara von Mylendonk sau doamna superioar?". cu o mi?care ca .De ce nu? întreb? infirmiera. vad bine. ]opatâ. musafir ul tîn?rului Ziemssen. deoarece erau sa ?ii. îmi dau seama. nu ?tia nici el cum.) Dar guturaiele nu apar din cauza frigului. De altfel. î?i r?sucea gîtul ?i cU nasul în sus adulmeca asemenea fiarelor în cu?ti. decît de departe. ci vorbe?te dumneata ca sa pot pleca!" Era o femeie de vreo patr uzeci de ani. i& ochii alba?tri. ci provin dintr-o infec?ie la care e?ti predispus s-o ai ?i este vorba de-a ?ti daca sîntem în fa?a unei infec?ii inofensive sau a unei in fec?ii ceva mai ofensive. Cînd am venit eu. agitîndu-?i mîna dreapt? pe jum?tate închisa ?i plina de pistrui ?i ?inînd ar?t?torul ridicat. Nou? nu ne place soiul asta de r?celi. lega t la mijloc cu un cordon.. I hear you have caught a cold. fiind foarte ocu pat?. E un lucru cunoscut aici de mmt ?i pe care ? i-l spun acum înainte de plecare. pari îmbujorat. punîndu-l pe mas?. r?mase în a . . o sa vedem mîine ce vom putea face. a?a cum îl rostea mi?cîndu-?i buza inferioara ca o lopa t?. A?a proceda Joachim. ca sa verifice num?rul camerei.Pute?i fi complet lini?tita. or?cai ea pe un ton înalt. pîna la urma.) Ai o frumoas? irita?ie a cailor respiratorii. vor face totu?i ceva pentru tine.184 THOMAS MANN îmboln?ve?ti. ca ?i cum ai a vea temperatur?. c?ci vorbea mîneîndu-?i cuvintele. acuma ?tiu. ?i scoase din geanta de piele. Behrens o examina.

cîte ?apte minute de patru ori pe zi.. Pe acest a de cinci franci. iar pentru început o sa-l coborîm complet uite-a?a. N-am nevoie. doamna superioara." Scoa se din cutiu?? obiectul frag1' MUNTELE VR?JIT 187 '1 cercet?. Hans Castorp se înclinase ?i r?m?sese lînga masa. macai superioara. nu ai? -Nu prea ?tiu. punînd vîrful u argint viu sub limb? astfel ca instrumentul îi ie?ea piezi? printre buzele strînse foarte tare ca sa nu lase s? p?trund? nici un pic de aer. Asta-i deci superioara von Mylendonk. una neagra ?i alta ro? ie. .. Da-mi-l. Palavre! M-ai chemat pentru ca e?ti s?n?tos? Nu.. Aici la noi asemenea r?celi sînt destul de frecvente.. apoi începu s? se plimbe nelini?tit prin camera.. gîndi el. .Oare nu cumva ai obiceiul sa nu-?i iei niciodat? temperatura? -Banu. zecimile cu linii negre. Hans Castorp ?tia ce anume i se cuvenea lui însu?i ?i prestigiului sau. Da. pronun?înd atît de incorect -Are apucaturi de baie?oi ?i e cam ciudata. neacordînd celuilalt nici cea mai mica aten?ie.Aha! ?i unde ?i-e termometrul? 186 THOMAS MANN N-am termometru. c?ci nu am venit aici decît în vizi t?.. ?i lua termometrul. îmi îng?dui?i sa vi-l achit imediat. Se pare ca aici se gasesc pretutindeni. îl scutura de mai multe ori co borîndu-i coloana de argint viu ?i mai mult. pîna sub 35 de grade. iaT cînd nu ?tie s? r?spund? .er. De cînd am sosit aici m-a tot luat pu?in cu cald ?i cu frig. . ?sta cost? trei franci ?i cincizeci. iar partea inferioara. ?inîndu-l în mîna. doamn? su perioar?. î?i spuse ?i vîrî repede termometrul în gura. Cifrele erau ro?ii. B?iatul bine crescut era înc? foarte tînar ?i P?strase obiceiul d e-a t?cea al ?colarului care sta în picioare în fa?a >»ncU. caie se prelungea sub?im-du-se. spuse el. Mercurul se va ur ca. dar probabil c? n u-l are întotdeauna-De ce mi-a spus îns? tot timpul «dom'le^>. Po?i sa-l folose?ti toata via?a daca o sa ai grij? de el. era umpluta cu argint viu st r?lucitor. gîndi el. dom'le! î?i urez un diagnostic bun! ?i para?i camera. nici una mai pu?in. lata! f?cu ea ?i s cotoci iar??i în geanta ca ?a scoat? doua cutiu?e de piele. dar renun ?a. Ulciorul nu-i deloc estetic. ?i iat? ca mi-a ?i vîndut un termometr u. în picioare.r?cit. Coloana mercurului era sco-borîta mult sub gradele normale ale c?ldurii animale.. nu pot sa-mi dau seamr c's. executat pe m?sura. N-a trebu it sa-mi dau prea multa osteneala sa achizi?ionez.. doamn? superioara. obiectul d e sticla era întins în culcu?ul capitonat cu catifea ro?ie. Mi-o iau cînd a:n febra. Nici o secunda mai mult. Mai ales sa nu te calice?ti la tîrguielile important e. rîse el politicos. zise ea. Se întoarse spre u?a deschisa a balconului ?i schi?a o mi ?care spre camera al?turata. Grade le erau însemnate cu linii ro?ii. lata-?i achizi?ia! Cuno?ti cum se procedeaz? la noi? îl ? ii sub onorabila dumitale limba. îl iau pe acesta. plimbîndu-?i privirea de la u?a pe unde disp?ruse sora-?efa la instrumentul pe care i-l l?sase.Apoi tu?i cu toata puterea. are totdeauna cîteva în geant?. ?i acum< duPâ p ?rerea dumitale. chiar acolo unde te-ai a?tepta mai pu?i1l-cum spune Joachim. pe care le puse pe masa. ci pentiu ca ma simt pu?in cam. In mine se poate avea încrede . Lui Settembrini nu-i place ?i este adev?rat c ? are unele manifestai nepl?cute. ramase în picioare lînga masa ?i începu sa-?i dreag? glasul pentru a-?i da seama d e sunetul în?bu?it al vocii. tace. . Hans Castorp t?cu. La buna vedere. cu buzele b ine lipite. Elegant ca o bijuterie. dar temperatura o iei tocmai pentru a ?ti dac? ai febra.Dom le. o sa ?i-l treac? în nota de plata. Hans Castorp lua cutiu?a ro?ie ?i o deschise. Inima îi b ?tea repede ?i puternic. Sînt s?n?tos. în toate pr ?v?liile. De fapt. a venit singur la mine. iar asta cinci franci. Fire?te c? ala de cinci franci este mai bun. E-n regula. se va înal??. Nu-i nici o graba. cu inten?ia sa-i fac? vizita lui Joachim. trebuie sa vad daca am febra din cauza guturaiului".

o re?inu ?i. î?i puse mintea la contribu?ie. Nu trebuie sa mi-l schimbe cu o «sora mut?». pe care. ?i . asculta murmurul de glasuri ce se înal?? din solariu ?i se întoarse în camer? dîndu-?i silin?a sa îndrepte pozi?ia termometrului în gura. se silea s-o prind? iar.6 era prea mult. persoana de spre care mi-a vorbit Settembrini".6 -nici chiar Joachim nu avea mai mult . ?i. Trecuser? abia dou? minute ?i jum?tate cînd. ceea ce se vadea acum. dar nu observa nimic. sucind ?i r?sucind instrumentul: indica precis 37. contempla priveli?tea. ba ca a disp?rut . apoi îl a?eza cu b?gare de seama pe toaleta ?i se preg?t i. ale c?ror nume îi deveniser? familiare. rezultatul nu se 'îicase: ayidar. 37.îl apropie de ochi. la repezeala. pe?tera stîncoas? ?i zada... valea di ntre mun?i.. scoase termometrul si se uita la e! cu privirea r?t?cita. apoi ie? i pe balcon ?i. începu s? fac? o p uzderie de gesturi banale. apoi ntinzînd bra?u f?cu sa i se ridice man?eta ?i se uit? la ceas. cercetînd iar??i cu aten?ie indica?ia ter-mometrului. coloana se ridicase desml de sus. pentru cura lui de odihna. t emîndu-se ca a dep??it clipa prescrisa. surîde a. dup? multe cazne ?i eforturi lepuse numa i fiindc? avea impresia ca vine în ajutorul minutelor. Fire?te. a?a ca problem a era sa afle de ce natura e infec?ia. între orele zece ?i unsprezece jum?tate. una dup? alta. îl întoarse pe o parte ?i pe alta. ca lui Ottilie Kneifer. dar îsi se ca n-u'. Dar era dificil sa identifici cu precizie natura febrei. începu sa se plimbe prin camera în lung ?i-n lat. iar spre stînga. deocamdat?. ?inînd strîns termometrul în gura. cu termo metrul în mina. era o febr? ce rezulta dintr-o infec?ie pe care o luase. cît ?i spre Alteinwand care. Hans Castorp avea 37. p?rea c? închide valea spre sud . iar atunci sim?ea nevoia <a tu?easc? din cauza pieptului prins d e guturai. privi acele ceasornicului. Trecuser? ?ase minute. însemna tempe ratura". afara doar de cei care z?ceau în pat s au erau moribundi tot atît aveau ?i Hermine Kleefeld cu pneumotoraxul ei. din doua p?r?i ?i de dedesubt.6. De fapt. se pierdu în icverii ?i las? smaurile sâ-i zboare. dar avînd grija sa-l ?in? orizontal ca sa nu influen?eze mercurul pr intr-o mi?care verticala. termenul p?rea nesfîrsit. cu mîna expert a-?i ramase nemi?cat. ?i începu s? se plimbe prin camera. a?a cum înv??ase. Acum Hans Castorp ura republica ?i stil ul frumos. facînd o mi?care adecvata. lr a în picioare în mijlocul camerei. în vreme ce întunecata p?dur e alpina îi acoperea coastele privi spre dreapta masivele muntoase.6. Hans Castorp nu credea ca are aceasta tem peratura numai de cînd r?cise. ie sile?te sa înainteze.re. imaginea deveni limpede. atunci cînd îi sugerase consilierul aulic. în plina zi. v?zut de aici. . poate c? nu era acela?i lucru -c ?ci el avea numai o simpl? febra gripala cum se spunea în vale. v?g?una profund? a B rehmenbuhl-ului a c?rui spinare cobora piezi? spre sat. a?teptînd ora mesei ?i venirea lui Joachim. ca le 'tnpinge. fiind cu multe zecimi deasupra limitei unei temperaturi normale. devreme! Sim?i o emo?ie puternica. Sfatul fusese într-adevar plin de bun sim?. ferindu-se ca v?rul lui sâ-l vad?. ia urma uimelor. iar un nou gest gr?bit al bra?ului îi escoperi fuga discreta ?i-l f?cu sa constate ca o tieime din minutul al P ulea devenise de domeniul trecutului ?i prin urmaie întîrziase. mercurul se întin sese.. a?a ca Settembrini nu avusese deloc dreptat e sa izbucneasc? într-un hohot de rîs atît de batjocoritor ?i atît de zgomotos -Settembri ni cu republica ?i cu stilul lui frumos. din cauz a jocului de lumini. 188 THOMAS MANN Nu reu?i sa vad? imediat cît arata termometrul. 37. Din cîn^ în cînd. cu paltonul ?i paturile. In sfîr?it. ultimul minut ce mai r?m?sese se strecura cu pas Pisica ?i trecu neobservat. liniile crestelor ?i pere?ii stînco?i. ?i regreta ca nu întrebase mai din vreme mercurul. coloana p?rea ba ca s-a urcat foa rte sus. Dar pentru ca tocmai în clipa aceea. Timpul se îîra. se dilatase foarte tare.privi drumurile ?i r?zoarele cu flori ale gr?dinilor. ca ?i cum ar fi fost cineva de fata.ea prea mare importan?a. în cazul lui. chiai doamna Chauchat. mi?ca lucrurile din locul lor punîndu-le înapoi. în sfîr?it. aici nimeni nu avea temperatura mai mare. de diminea?a. str?lucirea argintulUj viu se conf unda cu reflexul luminos al tubului de sticla. o pierduse în doua rînduri. apropiinduQe ochi. ?i din cînd în cînd' pieptul i se umfla de un fior de spaima. care ajunsese cu toate aspectele ei atît de intima sufletului sau: pis curile. ch iar la început. Se înf??ur? în pa turi.

Mai întî faci o distinc?ie ?i apoi o confuzie. ev. dragul meu.Cu un teimometru. fapt pe care Hans Castorp îl observ? cu coada ochiului. replica Joachim. apropiindu-se de ?ezlong. Hans Castorp avea un r?spuns gata preg?tit.. Va trebui sa te bagi în pat. nu eu fac o confuzie. Intra în camera ca s a-?i dea cu peria prin p?r.Acum nu mai este voiba de vreo impresie subiectiva. t?cu?i. Mi se pare ca te contrazici. în nici un caz. spuse el. adineauri era virgula ?ase. dar cu o alta.Dar este cu totul altceva.6 atunci cînd tu ?i ati?ia al?i i de-aici nu ave?i mai pu?in . Nu. ajn mai spus d oar ca guturaiul asta nu mi-a dat mai multa febra decît 190 THOMAS MANN aveam înainte. ?i c? ar trebui sa te bagi în pat ca sa scu rtezi durata bolii. lucru care ?e vede ?i din vocea ta. în fa?a varului sau culcat pe ?ezlong. pe toalet? . Repede. ?i nu mi s-a dat voie sa m? scol decît atunci cînd s-a constatat ca patul nu-mi sc?dea temperatura. Hans Castorp nu spuse nimic."ienî.6 este egal cu 37. ci de o constatare exacta. . . r?spunse Hans Castorp.6. iar în vremea asta Joachim mai arunc? o privire la ter mometrul de pe toaleta. cu mîinile în ?olduri ?i cu capul pl ecat. acum trebuie sa mergem la masa. Joachim se întoarse iute pe calcîie ?i cînd se g?si iar??i fata-n fata cu varul sau ch ipul oache? i se mai întunecase pu?in. dup? ce gongul r?sunase. _ Ce înseamn? asta? întreba Joachim. Vreau sa-?i spun numai ca e?ti stra?nic de r?ci t. de o buna bucata de vreme ?i chiar iot timpul. Daca voi pu te?i sa hoin?ri?i cu ea. Ramîn la punctul meu de vedere ca 37. Nu-?i dau eu pr escrip?ii. Ei ?i? întreba. O clip?. pot ?i eu.cn o febra ensiva llekuie sa stau în pat. nu se poate spune c? e un fleac. .admi?înd o clipa ca a a ceva exista . privindu-l în fa?a. a trebuit s? stau în pat patru sapta-mîni. obiecta Joac him. Dar daca nu vrei ad ic?: daca nu vrei sa te culci po?i foarte bine sa te dispensezi. zise. Dar ?i eu. nu fara un pic de ironie ?i dojana. Astea sînt palavre. Tu ai guturai. S-a urcat foarte repede. Vrei sa spui ca ai caiduri? Cu oarecare încetinea l?. Foarte bine. zise Joachim. intr? s a-l ia la micul dejun.Am caiduri. Hans Castorp surise.?i totu?i va plimba?i cu to?ii nestingheri?i. nu. . e acolo. Cînd se întoarse. adaug? el ?i ramase în picioare. Mi-a vindut unul sora-?efa. Si în al doilea rînd.. Ap oi. Ma gîndesc ca la tine era altceva. -?i-ai luat temperatura?! Cu ce?! exclama Joachim speriat.Nu vad. ci tu e?ti acela care ai un fel de a privi lucr urile de z?p?ce?ti lumea. _ gi? întreba el mirat. . Hans Castorp î?i formula astfel r?spunsul: .37 virgul? cinci ?i jum?tate. -în cazul acesta a coborît pu?in. exact a?a cum stai aflîndu-te într-adevar în fa?a unei frumoase surprize". la ora unsprezece.In primul rînd. Apoi r?spunse: . f?cu Hans Castorp mergînd pîna la a-si împ?r?i raza de r?spuns în primul rînd" ?i în ai doilea rînd". Mi-am lu at temperatura.. Tu ai o stare acuta ?i inofensiva. de ce trebuie sa ma culc cu 37.MUNTELE VR?JIT 189 Joachim îl g?si tot culcat cînd. cînd am sosit aici. Mi-a vîndut îns? la repezeala un termometru excelen t. ora a ?i trecut. spuse cu oare care întîrziere: . Joachim f?cu un scurt stînga-mprejur ?i intra în camera. adic? ultima noutate ar fi ca am un pic de temperatura.Ca temperatur? de diminea?a. ?i daca vrei sa te convingi de gradele pe care le indic?. nu-i nici macaT politicos.Da. deoaiece vrei sa pleci saptamîna viitoare. Dar nu în?eleg de ce s-o fi adresînd mereu cu dom 'le". . plecar? ?i-?i reluara înc? o dat? locurile în sufrageria care la ora ace ea str?lucea în alb de atîta lapte imaculat. Haidem! zise Hans Castorp ?i-?i arunca paturile. Fr umoasa surpriz?. nu în?eleg de ce u o febra inofensiva .

tocmai dumneata! spuse profesoara ?i puful de pe obraji i se îmbujo ra în timp ce-l amenin?a surîzînd. ceea ce este destul de nepl?cut . pretexte. spre Davos-Platz. La întoarcere. Ast?zi este vineri mîine dup? dejun ma duc la controlul lunar.. amenin?îndu-l. da. f?ceai efo rturi sa tu?e?ti cît mai adine ca sa-?i potole?ti aceastâ irita?ie: era o pl?cere as em?n?toare cu aceea pe care ?i-o d?dea un strânut. ?i-l amenin?a cu degetul ro?u ?' butucanos. chiar ?i doctorul Blumenkohl. avînd totodat? un aer cicalitor ?i viclean. plini cu zbîrci-turi deasupra gulera?ului plisat. se întoarse spre el. fuimos. siîr?it. d?deau din cap. ?tim!" ?i i at? ca. 192 THOMAS MANN Cu aceea?i încapa?înare groaznica. foarte corect. de la celalalt cap?t al mesei. Singur? Miss Robinson se arata nepasatoare si rezerv ata.iar faptul era foarte ciudat. ap?sat Si sufocat. atunci cînd pofta de a str?nuta d evenea irezistibila. dar fara sa se uite. f?cu ?i doamna Stohr. care pîna acum nu-i acordase nici cea mai mica aten?ie. devale. ia te uita. cu acest prilej. . Behrens îmi da vreo doua palme în spate ?i-I pune pe Krokow ski s? ia cîteva note. ca ?i cum ar fi auzit lucruri necuviincioase ?i nostime despre cineva care ar fi vrut sa par? virtuos. Nu este un examen total. el o refuza cu o expresie g rava întip?rit? pe fa?a.. apasa pe buze batista cu parfumul de po rtocale. o expresie de renun?are. ei. nu. cu atîta a rdoare îneît privindu-te din 'mplare în oglinda dai peste o grimasa dr?ceasc?. mofturi. nu voi bea nimic.te sca rpini pîna la sînge cu o ardoare feroce. sa-i ceri s? te . ia te uita! Ei. Cum adic?? Asta este într-adevar o noutate! Nici m?car un strop de bere? Am pu?ina temperatura. cazul meu este cel mai inofen siv din cîte se pot închipui. iar cei doi veri plecar? sa~si fac? plimbarea matinal a. lata insa c? începur? sal certe cu at?taiorul . de exemplu. da r substan?ial. un mic guturai. ntinzîndu-se în considera?ii asupra deosebitei pl?ceri de a tu?i da. dumneavoastr? face?i o eroare. asta a fos t cea mai vesel?. era desigur ceva delicios ?i desf?t?tor în momentul în care sim?eai cum se m?e?eau ?i c re?teau gîdiliturile în str?fundurile pieptului ?i cînd. ei. ri dicîndu-l spre nas. ?tim. domnul vizita~ MUNTELE VR?JIT 191 ? Asta-i buna! lata o figura! Ce om petrec?re?! Pîn? ?i batrîna m?tu?a. nu. doar cel mult o înghi?itura de apa. clipeau din ochi ?i agi" tau degetul în drepi ul urechii. î?i scarpini pîna la sînge degeraturile care manînca atît de dulce . îl privi cu ochii ei cafenii ?i rotunzi. rosti el. ca ~un fel de ame?eala. era de o volubilitate aproap e s?lbatica. îl amenin?a ? eata cu degetul. ' Prada furiei ?i pl?cerii. prim?var a. la Hans Castorp. îi f?ceau semn cu mîna s? nu mai ins iste ?i strigau: Da. . Zice ca are temperatur?. Un fleac. inspirai s. Hans Castorp crezu ca-i dator sa le refuze cu modest ie. Ce ne esle dat sa afla111 despre dumneata. cînd. Joachim era adine» în gînduri. ca totdeauna. Luau un aer ?treng?resc. mul?umesc frumos. Noutatea îi înviora. Ai putea sa ma înso?e?ti ?i. dintre toate cele ?apte mese. Dârei refuzau sa-i primeasc? justific?rile. rîdeau. la fel ca acelea încercate '"d. Joachim. în special doamna Stohr cu mutra ei înc?p??înata ?i cu obrajii îmbujora ?i. deodat?. dup? cum vede?i: ochii îmi curg. este adev?rat. Azi nu voi bea bere.Cînd pitica îi aduse lui Hans Castorp berea de Kulmbach. Erau bucuiiile gratuite ale vie?ii. iar dr?g?la?a Ma rusia. am doar un guturai. cît ?inu dejunul. în vreme ce Hans Castorp gem ea de mult ce-?i sufla nasul iar tu?ea îi zguduia pieptul care-i suna ca o tiniche a ruginita. te daruiai cu o figura fericita voluptuoasci explozii fi nale. ?i asta <-e putea întimpla de doua ?i de trei n în ?ir. pie ptul mi-e prins ?i tu?esc aproape toat? noaptea. to?i cerura ca Hans Castorp sa se prezinte de urgen?? la consul ta?ie. Lucrul acesta mir a pe cei din jurul lui. 'tmd de iot ce te înconjoar?. da. n-am ce zice! Ia te uita. r?spunse Hans Castorp. c?ruia doamna Stohr îi povesti faptul. expirai puternic de cîteva ori ?i cînd. M?gulit de atîtea tachinarii. haide. inculta doamna Stohr vorbi pîn cînd dejunul scurt. Joachim spuse: î?i fac o propunere. nu se putu împiedica sa repete gestul tuturora. Haide. st?tea cu ochii apleca?i în farfurie.Nu. se termina. în clipa cînd fia vestea.

întîmplarea f?cu s a-l întîlneasca pe consilierul aulic Behrens. ma în?elege? i. iata-ma acum cu ora re?inuta. domnule consilier aulic.. dar daca ai fi acas? l-ai chema fara îndoiala pe Heidekind. nu ?tii ce ai de f?cut. totodat?. Mîine st?m între patru ochi. Mîine e ziua mea de consulta ?ie ?i tocmai voiam sa va întreb daca ve?i avea amabilitatea s?-l examina?i totoda t? ?i pe varul meu. o ?igara de foi în gura. nu-?i lipse?te voca?ia.Am aranjat a?a cum ai dorit tu. . ?i dumneata? Ce face pretinsa ils s?n?tate? Via?a în doi este mai curînd vesela. cincizeci la suta ramîn eau mor?i pe loc. dup? ce lucrase în sala de opera?ii. c?ci pofta este oarecum un cu vînt poetic. este pu?in probabil c? va putea face mare lucru în chestia asta. nu vrem sa silim pe nimeni. Ei. nu-i rau! Pentru început. Rîserâ amîndoi. Po?i spune pofta buna!". reu?im mai bine. mîine dup? ora doua. ?i chiar ma i ntereseaz? sa asist o data la o consulta?ie. turistule. Deci. Ce temperatura ai? Hans Castorp i-o comunica. cît de grav? e boala ?i nici dac? n-ai face mai b ine sâ te bagi în pat. cel mult o sa-mi prescrie un extras de miambal s au un ceai pectoral îns? cu toate astea este pl?cut sa ?tii ca po?i primi un ajuto r medical cînd te afli în starea asta. idee imprecisa. Cinstea va fi pentru mine. ?i se ?i potrive?te 1 de armonios cu buna". adic? pe punctul de-a face vizitele clientelei sale particulare. dar cu toate acestea se mai întîmpla sa-? i ia t?lp??i?a cîte unul înainte de termen. Cum crezi tu.Ce spui! striga Behrens. vinovat e guturaiul meu. imediat dup? troaca! -Am. la fel ca ?i pîinea zilnica". ?i pu?ina febra.consulte ?i pe tine în mod sumar. Pofta buna. lucru mai mult urît. de ce plîngi? se adresa el de°' data lui Hans Castorp. începu sa coboare panta drumului. înalt ?i rigid. Pe deasupra mai tu?esc ?i tot piept ul mi-e prins. îns?. iar cînd ajunser? sus. . fire?te.. Behrens ie?ea din partea din fa?a a cl?dirii. P?r?i moi ale trupului. Ei. Fire?te. domnilor! spuse el. ca un drapel.Diminea?a? Hm. Adic?: Cu pl?cere! Trebuia s-o facem de la început. ceea ce de altfel le ?i comunic? veril or. Este ridicol ce-?i propun. r?spunse Hans C storp. Iar aici. pot merge cu tine. . Plînsul în public este interzis. Din mom ent ce se afla aici. iar Joachim r?spunse lipindu-?i calcîiele: _ Sîntem pe punctul s-o facem. cu gambeta pe ceafa. dîra groasa de fum a ?ig?rii de foi. ?i nici nu-mi place ca-l vad fumînd. A?adar. Asta-i discipl'na casei. în sat.. Poate ca s-ar cuveni sa consul?i un medic serios. lucrul acesta ma amuza. Digestie bineuvintata!" Ce jargon încîlcit. pe cînd în poia lui plutea. Dar de ce oare e atît de violent în expresii? La în ceput. Ei.! spuse Behrens. De altfel.P. îns? digestie" este curata fiziologie. . zise Hans Castorp.. î?i închipui ca-mi comunici o noutate? Crezi ca n-am ochi în cap? ?i cu formidabilul sau ar?t?tor îi indica ochii injecta?i. adaug? Hans Castorp. Ast?zi. gîndi?i -va doar c? e vorba despre o rezec?ie de coaste. Bine. unde avem doi speciali?ti.Nu ?ti u cum s-a f?cut. sa se aleag? m?car cu atît. cu aerul de a fi în p lin? activitate. tu te plimbi. mortis causa. obrajii alba?tri ?i ochii l?crimo?i. în fa?a sanatoriului. prin urmare sa se iveasc? prilejul de a-?i formula imediat cererea.. vulpoi b?trîn? Dar dumneata. alba?tri-spalaci ?i ?i l?crimo?i. dar am un guturai stra?nic.. -A?a? zise Behrens. ?i pentru moment se ?ine bine. Nici nu se putea aranja ma i bine. unde-am ajungeMUNTELE VR?JIT 193 -Domnule consilier aulic.C. Digestie binecuvîntata ! ?i cu genunchii strîmbi. cel de azi în?elege de g luma. spuse Hans Castorp. Am dori sa ?tim dac? va putea sa plece mar?i. lopatînd din mîini. Este înnebunitor un torace omenesc care nu m ai exista. faptul acesta ma nelini?te?te. c?zur? de acord. Dac? fiecare s-ar apuca sa fac? a?a ca dumneata. iar mvoca binecuvîntarea cerului asupra ei es te o atitudine batjocoritoare. ce p?rere ai. Alt?dat?. . atunci ne-a m în?eles. Va învîrti?i de colo pîna colo? V-a?i sim?it bine în lum ea mare? Tocmai vin de la un duel cu cu?itul ?i fer?str?ul o chestie mare. îns? cu timpul a devenit cam nepl?cut.

cînd bolnavul se sim?i obosit de emo?iile ?i nout??ile de peste zi. Hans Castorp î?i aminti c? la acest prînz. în orice caz. are dreptate ?i în privin?a asta. a?ezînd u-se cu mi?c?ri unduioase. iar dup? aceea fiecare intr? în camera. anula prin scutur?ri verticale vechiul 37. suna de doua ori. ?i astfel o privi pe doamna Chauchat în fa?a mai întîi pentru ca apoi. ca aceia ai lui pribislav. seara. astfel c? g?sea consulta?ia de prisos: un gînd al c?rui avanta .. Dup? dejun. abia ie?it pe balcon. Poate c? ?i eu ar trebui sa 194 THOMAS MANN judec mai mult ?i sa nu mai primesc toate lucrurile a?a cum mi Se prezint?. iar atunci cînd intrase. In aceste împrejur?ri. Ulti mele cuvinte mai mult le morm?i. Hans Castorp sim?i profund emo?ionat de un lucru neîn?eles.eoarece ?tiu ca nu-i prie?te ?i-l face melancolic. doamP Chauchat nu se întorsese niciodat? spre sufragerie.incidentul acesta îl tulbur? ?i îl înfrico?a pîna în adîncul sufletului Hans Castorp. ci fara nici un echivoc posibil direct spre el. ?i tot ca i" fieca re zi. daca nu cumva o febr? mai mare chiar decît aceea pe care o avusese de di minea??.. ?tia oare c? el avea consulta?ia fixata la ora doua? îl privise doar cu atîta în?eles ?i cu toate acestea era de necrezut. un om cu cat? sigur?. dar nu ca din "n tîtnplare c?tre masa lui. acolo unde era masa ilor de rînd. pen dula mare. cu un su rîs fluturîndu-i pe buzele strînse ?i în ochii oblici.6 grade . iar republica ?i stilul frumos ?i se par dintr-o data cu totul nes?rate. prin a dezaproba ?i prin a te indigna. iar cînd privise spre masa ru?i<0 bine". Dar se întîmpla sa începi prjn judeca. mercurul nu se ridicase peste vechile 37. v?rul sau îl privi piezi? ?j. ca r?ceala se ameliora. Dar îm potriva a?tept?rii ?i cu toate ca ?inuse termometrul sub limba mai mult de opt mi nute.6 care î?i terminase rolul ?i . cu nasturi mari ?i buzunarele tivite cu ?ireturi. de altfel.ceea ce. observase c?. ar ncîndu-?i rivirea peste um?r ?i f??i? spre masa lui Hans Castorp.5. cu întîrziere a ei obi?nuit?. destul de confuz. însem na febra. iar Settembrini este un critic. pentru ca spre ora prînzului s? ating? valoarea zil ei precedente. o jachet? noua sau. cum f?cea de cîte cinci ori în fiecare zi. în tot timpul dejunului. astfel ca nici nu mai poate fi vorba despre severitate morala. Iar Hans Castorp r?spunse pe un ton indiferent: Nimic nou! în adev?r. ce faci? E timpul. Apoi. dou? batai ?i cînd atra-?toarea bolnava î?i întoarse încet capul ?i în parte bustul. se oprise parc? o clipa pentru ca întreaga sufragerie sa i-o vad?. ramase la 37. se tutuiesc. se apropie ?i ora rendez-vous-ului. Settembrini pretinde una lui dispozi?ie este silita. dindaratul lui Settembrini car e st?tea la cap?tul mesei a?ezate între ei. . urm? dejunul principal al zilei ?i. noua pentru Hans Castorp. ca un bolnav experimentat. ?i parca nici el însu?i nu p?re a prea l?murit asupra celor ce voia sa spun?. Dar cînd desert uls MUNTELE VR?JIT 195 in? ?j cînd..vreme ce pendula suna ora dou? o b?taie .. care totu?i se întîmpla . tr ebuie sa i-o recunoa?tem.j spuse la revedere". ?i apoi iat? ca survine ceva care n-are nici o leg?tura cu r a?ionamentul tau. se furi?ase spre masa ei ?i. Vrei s? te duci?" (c?ci at unci cînd ochii î?i vorbesc. luase de pe toaleta dr?g?la?a achizi?ie din acea diminea?a. ridicîndu-?i ochii peste fruntea ?i p?rul ei. coloana sclipitoare se ridica pîn? la 37. chiar dac? buzele n-au spus vreodat? nici m?car dumneata") . din partea dreapta a sufrageriei. întru cît ar fi putut s? ?tie deopotriv? de bine c? numai cu o clip? înainte se întrebase da ca n-ar fi fost mai potrivit s?-i comunice consilierului aulic. De altfel. în diagonal?. o data cu sfîr?itul lui. apoi trecu pe bal con. sa-i lase sa pluteasc? în gol. cu lan?uri. începuse s? flec?reasc? ?i sa manînce. î?i reluase odihna. prin Joachim.7. cu toate c? nu-l v?zuse pe Hans Castorp uitînduse la termometru. doamna Chauchat purta o jacheta de un galben-auriu. iar a dou a zi diminea?a indica doar 37. ?inînd în gura ?igara de sticla. atît de tare încît abia se mai încrezu în sim?urile lui.Cît? întreba Joachim dup? o vreme. Hans Castorp o v?zuse mi?cîndu-S1 capul în timp c e vorbea ?i iar??i îi remarcase încovoierea grumazului 5' felul neglijent de a-?i ?i ne spatele. cu aer ul ca parc? dore?te sa-i spun?: Ei. Mai tîrziu. dar cu o aten?ie deosebit?.

draga Ziemssen. în halatul de lustrin negru. cu trupul l?sat pe sp ate ?i cu stetoscopul la subsuoara. în fa?a ferestrei palid. iar apoi con silierul aulic porunci stînga-mprejur" pentru a-i ciocani ?i aseul MUNTELE VR?JIT 197 ptul. începu sa bata în partea de sus a um?rului drept al lui Joachim cu puternicul sau deget mijlociu de la mîna dreapta. Dul apuri pline cu volume de medicina cu cotoare groase ?i dosare acopereau pere?ii. nupâ ce cioc?ni suficient. spuse Behrens r?sfoind foile saptamînale pe care Joachim î?i trecuse cu precizie temperaturile luate de cinci ori pe zi. . Joachim b?tu la u?a aflata chiar în sc?rii ?i pe care o placa de por?elan arata ca acolo se g?se?te sala de c°nsulta?ii. întîi la dreapta ?i apoi la stînga. ?i-i apuca foaia de temperatura ca sa-?i arunce ochii pe ea. Joachim puse pe mas? ?ervet ul r?sucit ?i f?cu semn din sprîncene lui Hans Castorp. cu urechea lipita de apa rat. ?i se uita la cei doi sosi?i. Doctorul Krokowski st?tea la biroul dublu. spuse consilierul aulic ca r?spuns la scuzele lui Joachim. avînd în fa?a un tean c de hîrtn. înfipt pe picioarele-i cr?c?nate. spuse el întorcîndu-?i spre pendula ochii lacnmOs. împleticindu-se în sinea lui. în vreme ce pacientul se gr?bea sa se dezbrace pîna la brîu. °achim se gr?bea: ora convenita trecuse ?i consilierul aulic Behrens P nea pre? pe punctualitate. apoi se a?eza într-un mic fotoliu de moda veche ale c?ru i bra?e erau împodobite cu ciucuri. tempo. c? . zise el. Joachim trebuia. Hai. încolo. deun?zi. St?tea în halat. acoperit cu o mu ?ama alba ?i pe a c?rui perna era întinsa o coala mare de hîrtie alba. privindu-i pe tustrei. virgula nou?. lînga clavicula. ?i este evident ca de cîn d te-am v?zut ultima oara. Lui Hans Castorp nimeni nu-i d?du nici o aten?ie. C?ci în secunda urm?toare. ( Deun?zi" fusese exac t cu patru saptamîni în urma. cunoscînd bine procedeul. printr-o mi?care speciala a încheieturii mîinii ?i apasînd cu mîna st ng?. ba sa respire.j se spulber? dintr-o data în fa?a acestui surîs întreb?tor. cu expre sia vagd a cuiva care nu e acolo decît ca asistent. Parcurser? coridorul de la parter trecînd Pnn fa?a administra?iei ?i coborîra scara acoperita în întregime cu «oleum ceruit. fara îndoiala dosarul bolnavului. ?i mai ciocani în partea oerioarâ ?i in ferioara a pieptului. Un poco piu presto. ?inînd în mîna dreapta stetoscopul negru cu care se b?tea Peste coapsa. cu o mîna pe con-dei iar cu cealalt? trecuta prin barba. Totul se repeta ?i în partea stînga. Ramase un moment în picioar e. virgula opt. lînga o m?su?a pe care se afla o cana cu apa. ca ?i cum ar fi mînuit un ciocan. yiocul camere i.) Tot otr?vit. ca mobilier nu mai era decît un ?ezlong cu sp?tarul mobil. O ricum. care ducea la subsol. în acela?i timp. dar cu pas hot?rît ?i cu sentimentul ca aceast? privire ?i acest surîs îl învaluiau mereu. ridica bra?ul ca sa se las e cioc?nit la subsuoara. 196 THOMAS MANN Tempo. Ei. nu te-ai mai înzdravenit. apa s? stetoscopul pe pieptul ?i pe spatele lui ? achim ?i. pentru a lua înf??i?area cel ui mai resping?tor plictis. Joachim aproba din cap. noi cei de-aici nu facem vr?ji. tot mai e?ti înc? destul de bal?at. ceea ce p?rea ca-l obose?te foarte tare. asculta toate regiunile unde iocanise mai înainte. ?i auscul-?a?ia începu. Apoi coborî sU omoplat ?i ciocani lateral la mijlocul ?i în partea inferioara a spatel1"1 dup? care Joachim. cu coatele p e masa. vino a ici! Vom înceTca sa cioc?nim mai temeinic. apoi se înclin? în fa?a vecini lor ?i para?i sufrageria iar Hans Castorp. Cum st?m cu în?ep?turile în hilul drept care erau mereu acute? Mai bine? Vai. porni ?i ie?i dup? varul sau. a?a ceva nu tr ece de azi pe mîine. ba sa tu?easc?. msa umerii goi i se înfiorar?. tot otr?vit. Cioc?ni chiar de sub gît. doar nu venise aici de ieri. De ieri diminea?a nu mai vorbiser? despre planul lor de a se duce împreun? la consulta?ie ?i în acea clipa p??eau într-o t?cut? în?elegere. Virgula ?apte. da-mi statul de serviciu. Consilierul aulic Behrens. de?i ar fi putut sa se obi? nuiasc?. signori! Nu sîntem numai la dispozi?ia durnnea voastr?.Intr?! striga Behrens apasînd tare pe prima silaba. atîrnîn-du-?i hainele în cuierul de lînga u?a.

iar pe di nafar? arde de febra din ma b°lii. domnule consilier aulic? Ei. Foarte aspru. ci numai trupul.acest tors zvelt. Se gr?bi prea tare. tot ce auzea în?untru. a?a cum t e ui?i de obicei la un om. cu cuvinte scurte ?i sigure. p?rea dus pe gînduri. Apoi încremeni în picioare. cînd re spira (slava Domnului mai avea înc? toate coastele) se ridicau sub pielea întinsa ?i se reliefau deasupra stomacului scobit . spunea cu glas tare. Dar consilierul aulic era înc? dus pe gînduri ?i-l las? sa stea în picioare. calculeaza-l începînd de deun?zi. atunci cînd domnul spilcuit ia masurile pent ru un costum ?i pune centimetrul dup? o rînduiala tradi?ionala ici ?i colo în jurul trupului ?i al membrelor clientului. Ei. Un trup into-?i care nu se las? dezintoxicat ca sa redevin? zdrav?n. a?a ca ar t rebui sa fii ceva mai politicos. Data vii toare (adic? de azi în patru saptamîni) o sa fie peste tot. A fost mereu preocupat de trupul s?u. în timpul exarnenulm medical. e bine. Scurt". jos. Cît crede?i ca mai poate dura. sa manînc bine sâ beau bine. consilierul aulic Behrens terminase. îl aserve?te ?i mai rupului. ?i pe cînd prin minte îi treceau toate acestea. între timp îns?." Zgomot. asiste ntului care st?tea la birou o spunea în a?a fel încît Hans Castorp nu se putu opri sa nu se gîndeasca la scena de la croitor.. dintre care unul avea la în cheietura mîinii o br??ara de aur. ale c?rui coaste. devale. ca ucenicul cifrele croitorului. Aici. n-ai putea s-o sco?i la cap?t cu rec ru?ii dumitale în starea în care te afli! Mai ai nevoie de înc? o jum?tate de ani?or. iar??i e?ti gr?bit? în orice caz. nu e?ti nici la ocna ?i nici într-o. cu privirea ag??ata de f ?ptura consilierului aulic care. dar considera-l ca pe un minimum. desigur. ?i cu mîna sa enorma ii apuca de cot pe Han s Ca?torp. i' învîrti a?a cum învîr?i un corp ?i-i cerc . trecînd pe deasupra celui ce-l privea. Acestea sînt bra?e de gimnast. nu e prea rau aici. d?du stetoscopul doctorului Krokowski care se ridica ?i-l lua ca sa-i fac? ?i el lui Joachim un mic control de asistent. a evenit independent ?i a c?p?tat importan?a datorita bolii. ca un a dev?rat Apolo din Belvedere. c?ci boala îl face pe om mai trupesc. .. scurtat". în sfîr?it. Totul este în regula. în aer. în vreme ce el î?i dezvolta ?i î?i desavîr?ea for?a fiz ca. în m?sura posibilului. cu parul negru pe stern ?i bra?ele altminteri robuste. întreb?toare de la torsul gol al lui 198 THOMAS MANN Joachim spre ochii lui. Doctorul Krokowski se a?ezase din nou. spuse el ?i iar??i repeta: vezicular" (dup? cît se p?rea. daca mai are cineva poft a! striga el privind undeva. Hans Castorp sari în picioare ?i se gr?bi sa se dezbrace. cum ?i-am spus ?i deun?zi iar daca î?i face pl?cere. iar Joachim începu sa se îmbrace. se uitau cu o e xpresie trista ce plutea în gol. cu toata rin?a ce~o are bietul Joachim de a ajunge soldat. mina siberiana! Sau vrei sa spui ca sanatoriul nostru are oarecare asem?n?ri cu locu ri de-astea? Merge bine. î?i spuse Hans Casto rp. mai mult decît mine sau ce l pu?in în alt fel." ?i doctorul Krok owski transcria totul. dicta consilierul aulic Behrens. aspru" mai spuse ?i f?cu o strîmbatura. este bolnav.o înf??i?are de civil pe lîngâ Joachim Ziemssen. pe cînd eu n-am f ?cut caz de ele niciodat?. ?>! iat? ca trupul lui a trecut pe primul plan într-un mod cu totul diferit. cînd Behrens se hot?rî. iar ochii îi l?crimau. La urma urmei. Ei.. îl trase în fa?a lui ?i-l studie p?trunz?tor Nu-i privi chipul. Ziemssen! ?terge-o! Urm?torul. deodat? se c°sa ?i aru nca o privire iute. a dîncit într-o contemplare meditativa a torsului lui Joachim. în fa?a co nsilierului aulic Behrens . sa ia nota de prezen?a celui care mai avea pofta". în afara Par. Vezicula r". e rîndul dumitale! spuse el. dictînd ucenicului care sta la masa ?i scrie c ifrele astfel ob?inute. spuse el. pu?in mai bine. alb. spre ochii lui mari. negri ?i blînzi pe care chinuita ?i t u?ea îi f?ceau sa l?crimeze. îns? la el ?i aceasta pasiune izvor??te tot din gustul pentru militarie. deoarece eu am °st mereu un civil preocupat mai mult sa fac bai calde. poftim. ?i întinzînd bra?ul. Este tur-intr-o forma perfecta. blond ?i sub?ire.ci î?i pierduse r?suflarea. cu picioarele cr?c?nate ?i gura c?scata. acesta este un semn b un). a?a-i. de un oache?-galbui. Cu capul plecat într-o parte. lui Joachim i-au pl?cut întotdeauna exerci?iile de gimnastica. Pe din?untru îns?. Cît despre consilierul aulic Behren s. Hans Castorp privea cele ce se petreceau în fa?a lui. Ziemssen. iar acum. nu reu?i sa-?i scoat? imediat c?ma?a cu pic??e le ?i o trase peste cap.

ai fire?te o înclina?ie pronun?ata p entru înfundarea cailor respiratorii. Sunetul este un pic mai surd aici decît dincolo. de ce? 200 THOMAS MANN De o embolie. . Castorp.. dar într-o zi au descoperit ca ar face bine -?i nu numai ca ar face bine". domnule consilier. cu mai mult folos ?i dincolo de orice curiozitate gratuita. Sau nu' Hi ramîne totu?i ruda. în aceasta sta?iune d e munte. pentru a compara. n-o sa vrei acum sa-?i renegi votre cousm. Iar doctorul Krokowski. A decedat pe cînd eTam înc? mic. Apoi î?i puse instrumentul sub bra? ?i. te am în vedere pe dumneata personal. HnS clavicul? ?i pu?in mai jos. daca vrei. desigur ca totdeauna ai fost pu?in anemic. ~ Ah. fara înconjur. ~ Haide. îi spunea tînarului p e numele de familie .Ai aici un var atît de dr?gu? ?i de simpatic.. Am fost mereu cu ochii pe dumneata. a?a-i1) Da? ?i ai adesea palpita?ii? Numai de cîtva timp? Bine. dragul me u Castorp. cînd pe calcîie un var c . Embolie? Bine. continua consilierul aulic facînd un semn spre Joachim ?i leganîndu-se cînd în vîrful picioarelor. al regiunilor care s-au ?i cicatrizat. Dar domnul tat?l dumitale? A murit de pneumonie. confirma printr-o mi?care a capului ca auzea: las? cu gravitate b?rbia în piept.Da. ascultînd. iar aces t apt arunca a priori. cum spune filozoful.eta mai ales spinarea. Castorp. ?i în afara de toate astea.. domnul v?rul dumitale de sînge. întocmai cum am b?nui t din prima clipa. Este fiul unei cumna. dar nu vreau sa învinov??esc pe nimeni ca habar n-ai avut. ?tii ca odinioar? ai mai fost bolnav? -Eu? Da. e moarta. domnule consilier aulic. iar Joachim se opri brusc sa asculte. îi zise ?i era pentru prima data ca. n?d?jduiesc. privind între el ?i Hans Castorp. cel la care ma uit. cu mîmile la spate. domnule consilier aulic. de-atunci e mult..Dup? mama. Hm. de la masa lui de scris. Foarte bine. . e?ti unul de-ai no?tri ?i vei sfîr?i pri n a-?i da seama ca atî?ia al?ii care au venit aici pentru desf?tarea lor.. în special în anumite locuri. o sa vedem imediat de ce e?ti în stare. la fe] adaug? el.Nu. iar Hans Castorp se str?dui sa fac? întocmai. iar jenele respiratorii sînt efectul regiunilor bolnave. acum. Hans Castorp p?lise. O bucata de timp ciocani în mod alternativ. î?i reluase stetosco pul.. mai bine de opt sau zece minute . în timp ce consilierul aulic îl asculta. va putea în curînd sa spun? ca a fost bolnav îns? chiar daca va ajunge acolo. Acesta nu rosti mei un cuvînt ?i nu f?cu de cît sa apese stetoscopul ici ?i colo. cînd am avut cinstea nemeritata sa te cunosc ?i am presupus cu destula certitudine ca. Ah. acum pot sa ?i-o spun chiar din capul locului.lucrul se desf??oar? praeter-propter.Respira adînc! Tu?e?te! porunci consilierul aulic care. ?i. ?i el la fel? A?adar. iar bunicul meu. în care procesul de sclerozare s-a ?i terminat sau. în a?a fel încît î?i apas? barba ale c?rei vîrfuri se îndoiau în sus. zise Hans Castorp. "~ ?i doamna mama dumita le e s?n?toasa? . P . . asta nu înseamn? ca n-a fost bolnav. nu-i a?a? Dar nu-j a?a ca atî? munca fizica cît ?i munca intelectuala te obosesc repede. MUNTELE VR?JIT 199 _ Auzi? întreba el întorcîndu-se c?tre doctorul Krokowski. Deci. ca adineauri.Dar. Auzi diferen?a? ?i c onsilierul aulic ciocani pe rînd în partea superioara stînga a pieptului ?i pu?in mai jos. Ar trebui sa devii specialist. unde chiar adineauri se oprise de cîteva ori pentru a ciocani cu insisten?a. zise el Haide. ramase cu oc hii în pamînt. el nu-mi este var decît prin alian?a. Castorp. te rog sa ma în?elegi cum se cuvine sa ramîn? aici. hai de. ?i din partea cui? . începu sa cioc?neasc?. aflata la cinci pa?i . exista o jena respiratorie. au privi t în jur strîmbînd dm nas. . în fond. E?ti un v echi bolnav. Ciocani în acelea?i locuri ca ?i la Joachim ?i reveni de mai multe or în diferite lo curi. sus. ace?tia ?i-s ascenden?ii! Cît despre dumneata. Prin alian?a. zise Hans Castorp.ep?rtare. o lumina ?i asupra dumitale. revenind de mai multe ori.

c?ci . de?i exista. apoi privi iar??i hipul consilierului aulic. _ ?i ca o confirmare obiectiva. Hans Castorp st?tea în picioare. fara nici o tres?rire. cu toate ca experien?a ?i specializarea înseamn? foarte mult. Nu ?tiu daca la ?es ai ?i avut febra. mai avem ?i temperatura dumital e: 37. iar guturaiul dumitale este tocmai una din aceste izbucniri. nu trebuie sa te mai obo se?ti pornind la drum. care vrea s-o arga ori de cîte ori termometrul îi arata cîteva zecimi în minus. iar daca vei continua. facîndu-l sa izbucneasc? din starea latenta în care se afla. tot ar trebui sa te întorci. este ceea ce cred în adev?r ?i eu. evident. Castorp. dup? cîte ?tiu. te vei reface. confirma consilierul aulic. b?iatul meu. Dup? cîtva timp. continua Behrens. întrucît p rovine dintr-o afec?iune proasp?ta deocamdat? nu vreau sa vorbesc despre un foca r de infec?ie.. cu ochii in pamînt ?i cu mîinile la spate. dispui de suficiente circumvolu?iuni cerebrale. c?ci. zise Hans Castorp. iar printre coaste i se vedeau limpede b?t?ile imji Se uita spre Joachim. Nu vreau sa spun nici m?car ca am auzul mai fin decît ei. asculta-ma cu aten?ie. î?i spun ca-mi declin orice r?spundere. acest aer rarefiat ?i uscat al în?l?imilor. Deocamdat?. Aerul îns? este acela care ne a juta sa auzim. eu. Fire?te. în cazul dumitale. dar dup? p?rerea mea dumneata ai început s? faci temperatura imediat ce ai sosit aici. cu certiW MUNTELE VR?JIT 201 un punct umed. lar ^e la început. dragul meu. Cu ochii tot alba?tri ?i l?crimo?i. Dar tot acest aer este. ?i acum.robabil ca pentru domnii no?tri colegi de la ?es diagnosticul este mai dificil în cazul dumitale. nu-i a?a? ?i este perfect adev?rat. aerul pe care-l avem aici este bun împotriva bolii. sa-?i spun ceva ?i ?ine bine minte ceea ce auzi. c?ci vei putea sa arunci o privire m'âuntrul propriei dumitale fiin?e. . aCUm.. o buna zi toat a bucata de plamîn se va duce dracului. mai spuse consilierul aulic-avem în parte a superioara ?i un punct incipient care a ?i început sa ait>a zgomotul lui. Castorp. reclamele "e ?i vindec?rile miraculoase nu ne privesc pe noi. spuse Hans Castorp. Daca. doar col?ul gurii -' zvîcnea în mod ciudat. ca e?ti un bolnav foarte ales. De unde provine' Da-mi voie. _ M? gîndeam. n-ar fi decît aces te jene respiratorii ?i aceste calcifieri curioase. sa tr?ie?ti la fel ca si . devale. Dar ?in tot atît de mult sa-?i spun 'mediat: un caz ca al dumitale nu se vindeca de la o zi la alta. lucru pe care-l ?tii. ma în?elegi. fiindc? lucrurile stau altfel ?i t°( e?ti la noi. iar ner?bdarea nu provoac decît rau.Da. vei mcepe prin a te baga în pat. Am avut impresia. ma auz i? Dar. Acestea sînt otr?vurile solubile secretate de microbi. cu obrajii lui alba?trii. deopotriv? de prielnic ?i pentru a declan?a ?i gr?bi boala. -Probabil c? imediat te-ai sim?it u?or ame?it. Ca ?i Pe Joc repaus n-ar fi un ordin tot atît de valabil ca ?i drep?i! Re202 THOMAS MANN paosul este prima datorie a cet??eanului. au un efect ame?itor asupra sistemului nervos central. mult mai înzestrat pena fi bolnav decît generalul asta de brigada de colo. ai c?rui ochi nu-i întîlni. Hans Castorp sim?i iar??i cum sîngele îi n?v?le?te în inima care 1se zb?tea în piept în vr eme ce Joachim încremenise pe loc. în?elegi. -?i guturaiul? i-o întoarse consilierul aulic.6 la ora zece diminea?a. ca aceasta febra se datoreste numai guturaiului. ramîne de vazut. chiar din prima zi. în acela?i timp. te-a? las? sa pleci la larii ?i pena?ii dumitale ?i nu mi-a? mai bate capul nici o clipa cu dumneata. Castorp. Bine. c?ci revolu?ioneaz? trupul. O sa-?i facem o frumoasa fotografie a interiorului ?i faptul acesta s?-?i produc? desigur pl?cere. ?i abia atunci obrajii capata o îmbujorare plina de veselie. Cas . ?i cu musta?a zbîrlita într-o singura parte. C?ci în afara de aceste jene respiratorii. ma în?elegi. spuse Hans Castorp. o sa-?i spun cîteva cu vinte care valoreaz? greutatea lor în aur. ceea ce corespunde îndeaproape cu observa?iile acust ice. vom vedea daca dup? cîteva saptamîni de repaos la pat. Prin urmare. . Ce se va întîmpla dup? aceea.

al c?ror albastru era înce ?o?at de guturai. cu ochii lui naivi. iar ceea ce ?i se dezv?luie ca adev?rat? forma a existen?ei este un piezent încremenit în care ?i se aduce eterna supa. cu mîinile sub cap . f?cu un semn cu capul. ca un om suprasolicitat de treburi. intra de cîteva ori în camera bolnavului. ?i c?. Dar jn aceea?i clipa te adi e un fel de boare nu ?tii nici cum. pe care le va întîlni în tovar??a no str?. încearc?. întrebînd de forma da ca nu-i lipsea nimic. mereu aceea?i. ?i a?a cum î?i va fi adusa ?i miine. îi strînse din toata inima mîna dreapta. alteori p?lea de spaima ?i de nelini?te. C?ci este în perfecta ordine ?i corespund e exact acestor legi ca timpul sa ne para mai lung sau mai scurt. Joachim îl las? în pace ?i ocoli orice explica?ie. iar o bucurie ?i o speran?a necunoscute îl chinuiau îngrozitor. ore ?i zile de lucru au cerut eie: de altfel ne dam seama di ntr-o clipita ca aceste trei saptamîni se vor încheia iute. în prima zi. încîlcita. în prezen?a ac estei minuni care este lrnpul. foarte întunecata. fara îndoiala. adic? aventura tînarului Hans astorP. se a?eza la birou pentru a-?i rezolva coresponden? a în pauza pîna la consulta?ia viitoare Doctorul Krokowski îns? se ridica de la locul sau. consilierul aulic Behrens puse cap?t convorbirii ?i. daca în vreme ce rela tarea noastr? a devorat spa?iu ?i timp ale c?ror întinderi corespund foarte bine a ?tept?rii noastre pe jum?tate m?rturisite .torp. fiind ca ?i îngropate. formele timpului se destram?. ci din contra. cu cît împ?rt??ea aceasta te . ?i se aduce suna a?a cum ?i-a fo st adusa ?i ieri. nu ne-ar mai trebui decît tot atîtea cuvinte ?i cli pe cîte pagini. Am putea fi mira?i de acest fapt. nu putem admite ca fara acest guturai ochii Iui ar fi avut o privire limpede ?i fara echivoc. V Eterna supa ?i revela?ia fulger?toare înainte de orice. mai precis ar fi daca am vorbi despre o identitate adic? de 204 THOMAS MANN î I i un acum încremenit sau despre eternitate. la care. ?i ca numai în f unc?ie de propria noastr? experien?a el se dilata sau se contracta exact cît ?i av entura eroului povestirii noastre. ?i acum. este folositor. patul în care murise americanca ?i. nu pre a ar fi corect sa vorbim de Peti?ie". gîndindu-se la ciud??enia situa?iei. atîtea alte fiin?e. nu era în adev?r deloc simpl a. la depou cn dumneata! Spunînd aceste cuvinte. Deocamdat? este suficient ca fiecare sa-?i aduc? aminte cît e iute se scurge chiar un lung" ?ir de zile atunci cînd. în patul curat ?i alb. ?i totu?i el este în ordinea lucrurilor ?i r?spu nde legilor povestirii ?i ascult?rii ei. c? ci structura sa l?untrica. potrivit previziunilor ome ne?ti. Dar ar fi paradoxal sa vorbe?ti despre plictis în leg?tura cu eternitatea. domolindu-i inima.în schimb. De altfel. care-i dezvelea din?ii g?lbui în barba. întins. cac în vreme ce vezi ca ?i se ad uce supa. le reci în pat: este mereu ace ea?i zi care se repeta fara încetare. în vreme ce inima repeta parca loviturile con?tiin?ei. te rog. De fapt. paradoxurile. surprins Qe destin într-un mod atît de nea?teptat . mai ales în tov?r??ia eroului nostru. nici de unde. daca în vreme ce relat area noastr? privind primele trei saptamîni ale ?ederii lui Hans Castorp la cei de sus (dou?zeci ?i una de zile în miezul verii. a?adar. înainte mar?. Hans Castorp st?tea în pat de sîmbata dupa-amiaza deoarece astfel hotarîse con silierul aulic Behrens. îi era cu atît mai u?or sa-l în?eleag? pe Hans Castor p ?i sa-i respecte teama ce-o avea de orice explica?ie. pe jum?tate sincera ?i prada îndoielii. ar fi trebuit sa se limiteze aceasta ?edere). ?i privea în tavanul camerei. oricît de simpla ar fi fost. care îi zgudu ia pieptul. poate. arunca piezi? capul pe spate ?i cu un surîs jovi al. se îndrepta spre Hans Castorp. De altfel. batîndu-i lipita de coaste. povestitorul se simte dator sa m?rturiseasc? pro-pria-i mirare în leg?tura cu un lucru care se va întîmpla aici. Uneori din str?fundurile fiin?ei lui se înal?? un rîs nebun ?i biruitor. s?-l preg?tim pe cititor pentru înc? alte mult e minuni ?i enomene. iar noi vre m sa evitam. file. bolnav fiind. pentru ca nu cumva cititorul sa fie e l însu?i din cale-afara de uimit de cele ce urmeaz?. St?te a acolo. A?adar. cu monograma lui pe buzunarul c?m??ii de noapte. în afara acelora de pîna acum. La prînz. Grijuliu sa-l menajeze . într-o caden?a accelerata. suprema autoritate în aceasta lume în care sîntem închi?i. dar cum e> ln fond. pentru urm?toarele trei sapt amîni ale vizitei sale în acest loc. sa nu ma dezmin?i ?i sa nu m?e[ cunoa?terea mea despre oam eni.

dar care s-au lecuit cu desavîr?ire de la sine. r?spunse Hans Castorp. vindec ata acum.iar o stofa neagra. C?ci doar ai auzit tu singur ca.. miercuri sau joi. în primul rînd. _ î?i dai seama. te introduc în sanatoriu ?i iata-te. adic? fa?a de via?a ?i exigen?ele ei . e altfel.treab?: Ei. în loc sa fiu. deoarece niciodat? nu m-am sim?it propriu-zis viguros ?i nu uit cît de une ri mi-au murit p?rin?ii astfel ca nici nu aveam de la cine mo?teni o s?n?tate ex cep?ionala! Ca ai o mica leziune . 206 THOMAS MANN ?i tu ?tii ca am fost ispitit uneori sa ma fac preot. lata ceva care într-adevar nu se poate ?ti. nu sînt primul care a crezut c? face aici doar o scurta vizita de polite?e ?i a c?rui ?edere a luat o cu totul alta întors?tura.. nu mai amîna convorbirea directa ?i inevitabila cu varul sau. sînt bine-nit ?i unchiul Tienappel spune: Te-ai întors!" iar u nchiul James ma . ?i ap oi. vor trebui sa fie în?tiin?a?i. ?i nu atît de adic? într-o zi fixa. ata-mâ de ieri în situa?ia de-a ma întreba care-mi erju dispozi?iile personale fa?a de tot.nu-i a?a? .nu am vorbit noi. Behrens a ?i f?cut o remarc ? în sensul acesta. Ramase în picioare lînga pat ?i spuse oftînd: A?adar nu-i nimic de f?cut ?i trebuie sa luam anumite hotarîri. pe care trebuise s-o fac? singur. zise Joachim oftînd. De altfel. e o chestiune asupra c?reia nu ne facem uzn. la ?es. s-ar fi putut ca toata bucata d e plamîn sa se duca dracului. a sPunem. potrivit sfatu lui dat de Heidekind. Nu înc?. ?i iat?. a?adar. astfel. c?ci se prea poate sa-l fi coborît în timpul vreunui dejun.chiar daca este. pot sa vorbesc despre noroc. înainte de amiaza. întrucît este un noroc fap tul ca am venit aici ?i m-am l?sat consultat. cum aveam impresia pîna acum. . trebuie sa-?i m?rturisesc ca faptul acesta nu ma surprinde deloc. de curînd.ama. Te a?teapt? cei de -acasa.I.Asta nu se poate ?ti! zise Joachim. MUNTELE VR?JIT 205 is A?. E destul sa te gînde?ti cum al doilea fi u al lui Tous-le-deux a fost atins înc? mult mai grav ?i nici nu ?tim daca mai tr? ie?te. despre asta. To tul trebuie sa provin? din faptul ca eu însumi am o leziune si din na?tere chiar a m avut predispozi?ii pentru aceasta boala . cît de nepl?cuta este situa?ia asta pentru mine! Acum. trebuie sa treac? uit? vreme înainte ca faptul acesta sa-i surprind?.. La ce bun sa-?i fa ci atîtea gînduri? E absurd.P. Este o surpriza p entru mine sa aflu ca sînt cam bolnav ?i trebuie sa ma obi?nuiesc mai întîi cu ideea c a acum ma aflu aici ca pacient. ca sa m? odihnesc. iar în mintea lui se socotea chiar într-o situa?ie ?i mai chinuitoare decît varul sau. în?elegi. a fost frumos?" Daca vad ca n-am sosit.care a izbucnit acum. cu o cruCe de argint deasupr a sau un R. în privin?a asta n-ai nevoie sa-?i f aci nici cel mai mic repro?. Dar duminica. în?elegi tu. daca a? mai fi con tinuat cîtva timp sa duc via?a asta acolo. Doar ca ai avut odinioar? cîteva locuri bolnave de care nimeni nu s-a ocupat. dar. Cînd sosesc.. ce-o sa se mai întîmple? Fire?te ca ma simt oarecum r?spunz?tor. pentru tratament. Vii aici sami faci o vizita. Am venit oare aici ca sa-?i fac ?ie o vizita? In parte am venit ?i cu inten?ia asta. deodat?. nu ma a?teapt? cîtu?i de pu?in. Au altceva de f?cut decît sa ma a?tepte pe ? e ?i sa numere zilele pîna la întoa rcerea mea.Iarta-ma! spuse Hans Castorp fara sa-?i ia mîimle de sub cap. întorcîndu-se de la plimbarea de diminea?a. pe de alta Parte. îns? zilele acestea. astfel ca azi nu mai ai decît o oarecare . ca înainte vreme.. . ?i se prea poate ca famil ia noastr? sa aib? asemenea dispozi?ii ?i. acum s-a dovedit pur ?i simplu ca aveam mai multa nevoie de repaus decît ?i-a închipuit el sau decît ne gîndi?em noi to?i. Oricum ar fi. la urma urmelor. doar un oaspete. Bineîn ?eles ca. Nu chiar azi. Am avut deauna o fire serioasa ?i o anumita antipatie pentru aspectele vigu-as e ?i zgomotoase ale vie?ii .. Requiescat in pace. reprezint? pentru mine ceva mult mai fru mos ?i infinit mai drag decît un Mul?i ani tr?iasc?!" cu zgomotoasa lui veselie. ?intuit la pat ?i n imeni nu ?tie cînd vei putea pleca pentru a-?i ocupa serviciul. ca sînt într-adevar unul d intre ai vo?tri. po?i sa fii sigur. Trebuie sa în?elegi ca mi-e penibil în cel mai înalt grad. Dar daca lucru rile stau într-adevar. zise Hans Castorp. fiindca-mi p)a lucrurile t riste ?i în?l??toare .

spuse Hans Castorp. De altfel. Clubul jum?t??ilor de P amîni" î?i mase zborul in corpore spre Clavadell). iar luni dupa-masa. numai daca voi avea nevoie de toate astea. e tot ce putem face pîna una-alta. Ai nevoie de . de pilda în ceea ce prive?te durata conv alescen?ei mele.. E prea multa vreme de cînd ma aflu aici ?i ?tiu la ce mâ pot a?tepta. _ Bine. Chiar în si tua?ia lui de acum Hans Castorp lua parte la tot ce se petrecea. * Hans Castorp st?rui sa afle am?nunte: 208 THOMAS MANN Zac aici ?i achit tariful întreg.. cel pu?in prin relat?rile pe care i le f?cea Joachim cînd. Joachim se a destul de pu?in vor b?re? ?i deloc dispus sa fac? rezumatul con-W?ei . fie bilunare intra în drepturile sale. cum am mai spus. n u mi s-a f?cut înc? nici radioscopia ?i nici radiografia. Va fi suficient sa le scriem cît mai curînd . . Cît pentru rest> mai putem a?te pta. Dar.Pentru rest? MUNTELE VR?JIT 207 -Pai. la mine n u. asemenea pove?ti de groaza. saltîndu-ma pu?in pe perna . nu. . se a?eza pentru un sfert de or? pe marginea patului. daca nu bucurîndu -se direct. Joachim veni sa-l vad? înaintea curei de odihna. vom vedea. de înc?l??minte. daca dupa-masa se facusera plimb?ri cu tr?sura (?i. am în?eles. gînde?te-te ?i tu! Doar cu geamantanul tau pentru clasa întîi g cu cele necesar e numai pentru trei saptamîni. putem a?tepta! Deocamdat? se mul?umir? cu atît pentru ziua respectiva. nu se poate ?ti! . chiar de la început. nu se poate ?ti absolut nimic. neglijeuri de dantel? sau ceva asem?n?tor (numai c? pentru neglijeuri de dantel? fusese prea rece). . zise Joachim ?i începu. spuse el. n-ar trebui sa ne facem nici o iluzie. gr?dina ?i terasa se însufle?ir? cu tralala ?i cu fornaie lile clarinetului. tocmai pentru ca nu se poate ?ti. sa se plimbe prin camera. Cred ca este mai bine sa nu ne dam prea multa importan?a ?i sa nu ne apucam sa istorisim celo r de acas?. Behrens n-a fixat nici un termen. r?spunse Hans Castorp. vizitîndu-l. s? mai a?teptam.cînd era vorb a de divertismente fie saptamînale.ca am r?cit. iar programul . Vreau ?i eu s? aflu nut-din ceea ce se întîmpla. îl întreba dac? duminica fusese onorat? cu toalete elegante. Mai tîrziu. îi ceru sa-i fac? o e de seama asupra conferin?ei doctorului Krokowski. Afirmi ca nimeni nu poate ?ti cînd voi fi în stare sa plec de aici ?i sa încep lucrul la ?antierul naval. Ceea ce desigur ca s-ar fi petrecut ?i cu punctul umed pe care se poate sa-l ai acum. în cadrul concertului bilunar. Dup? aceea. îl punea pe Joachim sa-i relateze evenimentele ?i preg? tirile din aceste zile. ca stau în pat cu pu?ina febra ?i ca. în adev?r. de rufe. cu mîna mea. Cînd Behrens spune ca un loc e aspru ?i ca aproape ca aude un zgomot. ?i de aceea nu avem dreptul sa punem alternativa cea mai rea. ?i cine ?tie daca se va constata ceva într-adevar serios s au daca pîna atunci nu-mi va trece febra ?i va voi putea spune adio. în vreme ce Hans Castorp ciulea urechile cu capul p lecat într-o parte ?i cu privirea pierduta într-o fervoare dubioasa pe valurile de a rmonie care se îmbulzeau de afara. singurele care vor îng?dui o concluzie obiectiva. nu fara a se gîndi cu o interioara ridicare din u meri la discursurile lui Settembrini asupra caracterului suspect politic al muzic ii". iar Joachim ramase al?turi de va rul sau: urm?ri stînd pe balcon. De altfel. deocamdat?.de altfel nu vorbise decît foar te pu?in ?i despre cea precedenta. este un om în?elept ?i nu face pe profetul. lbituri..Bine..Nu. nu sînt în stare sa c?l?toresc. Insa n-ar trebui. Tava de ceai pe care i se servise micul dejun duminica diminea?a era împodobit? cu un mic vâs de flori ?i nu uitaser? sa-i trimit? cîteva pr?jituri din cele servite ? i în sufragerie. daca nu ai fi urcat din întîmplare pîna aici.de altfel le voi scrie chiar eu. nu. -Dac?. în sfîr?it. bineîn?ele s.greutate la respira?ie. treb uie sa ?i se trimit? ?i bani. v?dit tulburat. îns? faci aceasta afirma?ie într-un sens pesimi st ?i g?sesc ca te gr?be?ti prea tare.

Poate c? odinioar? chiar se ajunsese aici. pe care consil ierul aulic Behrens. Ai auzit tu însu?i. îl frec?iona cu alcool. E vorba. râspîndit în trup. ?i-?i ramîn în auz pîn? l? sfîr?itul zilelor t?ie. s crisoarea aceasta m? va face s? cî?tig pu?in timp. M ai a?teapt? pu?in ?i o s? vezi c? într-o bun? zi o s? sfîr?easca prin a descoperi ac est element necunoscut.. Nu e nici un cuvînt de prisos ?i totu?i. î?i ?ntreba v?rul ce temper atur? a avut la ora ?apte ?i apoi i-o comunica pe a sa. cu pofta de mîncare provocat? de o sch . i?r efectele acestei descompuneri exercit? o influen? ? ame?itoare asupra anumitor centri ai mâduvei spin?rii. ?i Joachim ap?rea gata îmbr?cat ca sâ-i spun? bun? diminea?a. cel pu?in ? linii mari. trebuie neap?rat sa mai stau pu?in culcat. cauza ce-i declan?ase revolu?ia în trup ?i gr? bise izbucnirea bolii. r?spîndit în tot trupul. care vorbea din gît cu oarecare dificultate ?i. nu voia s-o trate ze cu u?urin??. în pofida proiectelor lui. oamenii din popor cu cîta solemn itate ?i demnitate: sun? aproape ca o poezie! Ramîi cu bine ?i-?i mul?umesc!" repet ? el imitînd accentul t?ietorului de lemne. în monotonia ei permanent?.î?i reaminti de acea luni. cum spune doctorul Krokowski. nu se scurgea nici mai iute. MUNTELE VR?JIT 209 Astfel trecur? duminica. con?tiincios pîn? la exces cum era îndeob?te. Bineîn?eles. un tip musculos. exclam? el. Pe curînd am?nunte mai amp le. dup? ce b?tea foarte tare în u??. lata un lucru bun. de autoin-toxica?ia organismului care. nimic deosebit. Abia P'eca. socotind c? lucrurile ?u fo st aranjate ?i ca numai tu?ea ?i temperatura pricinuita de guturai îl f?ceau s? su fere.. De diminea??. ai puica crede c? este ceva adev?rat în pove?tile cu elixirele dra gostei ?i alte n?zdr?v?nii de care sînt pline c?r?ile de legende. iar mar?ea trecu f?r? nimic sebit. astfel c? va putea îmb?ta oamenii dup? metoda lui. ba o s? ?i fabrice otr?vurile solub ile care produc acest efect ame?itor asupra centrului nervos. Le mai scrise c? st?tea în pat.s-exprima limpede presupunerea c? este posibil ca excursia sa fi fos. de un fel de otr?vire. Cîte ?tie ?i omul asta! Parc? ar fi înghi?it ?tiin?a cu polonicul. adaug? Joachim în sil?. deoarece o punea în leg?tur? cu constitu?ia generala a bolnavului. zise Joachim. lunea. t rebuia amînata. cu num?rul camerei. Ia te uita. cînd se apucas de unul singur sa p lece la plimbarea care-i f?cuse atît de rau. f?cea la fel. ?i totu?i era ziua sosirii lui. concediul pe care Hans Castorp ?i-l rezervase a fost socot it insuficient de c?tre acest medic cu înalt? competen??. în urma cu doua sapt?mîni. aceasta zi spart? în atîtea buc??ele ?i care. medicul-?ef îl s?sise foarte anemic. Ai s> plecat? Da. ?i atunci obrajii se îmbujoreaz?! spuse H?ns Castorp. Despre ce altceva ar fi putut vorbi? Acesta este subiectul la care recurge totdeauna. Asemenea întîmplari se asociaz? cu alte impresii ?i amintiri. cu perna în spate. H ans Castorp. plec? imed iat sâ-l pun? l? primul tren. Dup? aceasta. numindu-l pe Hans Castorp. îi r?spunse Joachim. dar e cît se poate de interesant. chiar de la prima lor întîlnire. A?a am auzit în p?dure ?i n-o sa uit toa t? via?a. ?i Krokowski a vorbit iar??i despre iu bire"? întreb? apoi ?i se strîmb? rostind acest cuvînt. c? plecarea. Dar ce-a mai emis ca noutate? Ca noutate. avînd o gripa cu febr?. cum vorbe?te. Apoi seara ?i diminea?a urzir? a treia ?ederii l ui Hans Castorp în depou". aventurierul nostru. cu cugetul împ?cat. Dar cum mai vorbesc oamenii de aici. intra bâie?ul. pe nume Turnherr. nici mai încet. gîndi Hans Castorp. Pe cînd el lua masa jos. ca s?-?i infor meze unchii de starea lui actuala. ca morfina sau cocaina. cu mînecile c?m??ii suflecate pe bra?ele vînoase. se apuc? sa tr?iasc? de pe o zi pe alta. De ieri. la urma urmelor. Chestia ast? a ta m-a cam lovit în moale' capului. de altfel. în adev?r." Apoi plicul fu încredin?at omului de serviciu de la etaj care.cheiate de cînd s e g?sea aici ?i se sim?i în sfîr?it obligat s? scrie o risoare acas?. le s crise pe hîrtia cu antet a stabilimentului. ca pe to?i ceilal?i bolnavi. astfel c?. c? ci era mereu aceea?i. Cu perna în spate. ?i-ar avea originea în descompunerea unui element înc ? necunoscut. exact a?a cum se întîmpla în ca zul absorb?iei obi?nuite a otr?vurilor exotice. în acest caz. Auzind toate acestea. se împlineau trei saptamîni . Azi a debitat chimie pur?. nimic deosebit. ?tii ?i tu. ?j. evitînd întîrzierea cutiilor pentru scrisori. temperatu ra mi se ridica. ?i cam ce-a spus ast?zi? Ei.

Joachim î?j m f?cea ?i cura de odihna . ?i cu atît mai mult nu era cazul lui Hans Castorp. o masa suculenta în cursul saptamînii. ca în basmul cu b?iatul de croitor a?ezat dinaintea niese fermecate. încît abia da ca mai avea vreme sa r?sfoiasc? cele doua volume groase ale unui magazin ilustra t. c are. care abia daca dura o pr?p?dita de ora. i-o aducea sub capace nichelate. Lucrurile nu se petreceau altfel nici cînd Joachim î?i f?cea a doua plimbare. sus. adic? nu-l mai neglija a?a cum se întîmplase spre . încît chiar ?i un cap sec ^ Un s?rac cu duhul n-ar fi reu?it sa se plictiseasc ?. ori de cîte ori timpul este calculat în linii generale.?i oare de ce i s-ar fi impus un asemenea regim? Un regim de bolnav. pe t?vi care a?î?au pofta de mîncare. la aceasta or?. iar dup? aceea H?ns Castorp r?spundea cu voce ganatâ ?i indiferent? la bun? ziua celor ce ie?eau. Cu gura plin? de dulcea??. facîndu-?i raita de dup? masa. ca sa fim prec i?i. astfel ca intervalu l dintre doua mese . iar duminica una de gala.era atît de s curt. sa se preg?teasc? pentru dejun. c?ci el ?tia sa extrag? sufi cienta substan?a din impresiile celor trei saptamini petrecute aici. care avea îns?rcinarea sa serveasc? bolnavii ce st?teau în pat. nu era. iar acum str?b?teau la iu? eala camerele omavii la pat ?i cu muribunzi. iar dup? aceea sosea supa de prînz": un epitet de un simbolism stupi d. cel obi?nuit la prînzul de la Berghof'. pentru numele lui Dumnezeu. decît doua . arunca o privire gr?bit? pe aia de tempe ratur?. Aprindea apoi o no THOMAS MANN ?igara ?i abia sesiza ca Joachim plecase sa-?i fac? plimbarea diminea?a. îi povestea anumite lucruri care îl impresionaser? în timpul plimb?rii. daca am ajuns sa vorbim de trei. împingea de-a curmezi?ul patul ui m?su?a speciala pentru bolnavii la pat. fara îndoiala. nu-l mai ocolea pe Hans Castorp. de la trei pîna la patru. Pravisera de parcurs sufrageria. c?ci. ?i Hans Castorp mînca în pat. Da.imbare de regim . alc?tuit din ?ase felur i. a?a cum poate fi. iar ceea ce i se aducea în ve?nicia încremenit? a acestei ore nu era o simpla supa . pîna la Davos-Platz. în afara unit??ilor întregi. ?i mai mic?orat?. un regim s?r? c?cios nu era deloc recomandabil în cazul sau. ca Joachim se ?i întorcea. Poate ca era chiar atît. ?i mai înainte de a duce sa se întin d? pe balcon ?i marea lini?te sa se fi l?sat deasupra Berghof'-ului. împrumutate de la biblioteca sanatoriului ?i a?ezate pe noptiera. apreciata de cei mai exigen?i cunosc?tori. St?tea acolo ?i pl?tea tariful întreg . sa med iteze asupra situa?iei lui de acum ?i sa se întrebe ce se va întîmpla cu el. preg?tita de un ?ef buc?tar de anvergura europeana. ci meniu! complet. ci un bolnav pe care îl chestiona zilnic. Mai flecareau iar??i de una h alta. ?i în sinea ta nu mai conteaz?: astfel se întîmpla î asemenea împrejur?ri. înt r-o buc?t?rie ca de hotel de lux. comprimata. ca gongul îi ?i invita pe to?i pacien?ii. cînd toate aspira?iile ?i parca întreaga via?? sîn t concentrate ca sa aduc? timpul. pentru ceea ce era în realitate! C?ci Hans Castorp nu avea regim de bolnav . la o ora care era. fi ind oarecum ocolita printr-o pauza. doctor ul Krokowski. de altfel. Dar nu se iau în considerare sfertu rile de ora suplimentare înd. care s e g?sea acolo ca din întîmplare.între timp. MUNTELE VR?JIT 211 Abia ispr?vea dejunul. Dup? aceea venea iar??i la Hans Castorp. Ora doua ?i un sfert poate fi dou? ?i jum?tate . ?i tot astfel se f?cea c? durata marii cure de odihna se re ducea. înainte de a se duce pentru cu ?i cît durau toate acestea? înc? o pr?p?dita de ora1 ra de odihna dinaintea prînzului Abia ?i-ai pus mîinile sub cap ?i abia ?i-ai aruncat privirile în tavan. aceasta min11116 de echilibru. declara ca orrnit bine ?i pe deasupra marginii ce?tii se uita la consilierul aulic ' cu pumnii ap?sa?i pe masa din mijloc. nu mai era un interval ?i un hiat. cu excep?ia celor care z?ceau în pat ?i a muribunzilor. în definitiv. chiar ?i ora trei. Joachim pleca. urm?rind un gînd. ca îl ?i vedea întorcîndu-se. ele se absorb în treac?t. un sfert.prea pu?in s 'ngherit de n?v?lirea medicilor foarte ocupa?i. iat? ca se f?cuse aproape ora trei ?i jum?tate. Acum tînarul î?i avea locul lui bine stabilit. Fata de la sufragerie. Iar pauza era doctorul Krokowski. st?tea un moment în picioare sau pe marginea patului. Cele treizeci de minute se în?eleg ca un contrapunct fa?a de o ra întreaga. ca de pilda în marile calatorii c u trenul sau în st?rile de a?teptare.

Cum va sim?i?i deocamdat?? Repau sul la pat va avea. ca acest punct umed de acolo ?i cu vîrfu] degetului atinse um?rul lui Han? Castorp . Doctorul Krokowski ap?rea zilnic. nu-m' închipuisem ca lucrurile stau astfel. saluta cu cordialitate viguroasa pe cel c ulcat. eu nu pot admite. sase era atît de aproape. pe care nu-l Bolea. astfel c a foarte repede Hans Castorp nu mai g?si nimic de obiectat vizitelor regulate al e doctorului Krokowski. pe un ton pu?in afectat. trezit brusc. spre de osebire de scumpul ?i onoratul meu ?ef. ci îl rostea nel ovind decît o singura data cu limba incisivii periori. Joachim î?i lua r?mas bun pentru a se duce la cina.în consecin?a. dar nu pe u?a. cîteodata pu?in mai devreme. nu ?tiuse cum sa se ape e. (Cuvîntul tovar??" îl cam nelini?ti pe Hans Castorp. C?ci d rumul lui nu ducea prin cori-Qor. începea uneori ?i cîte o sc urta convorbire cu caracter mai personal ?i atunci f?cea prietene?te cîteva glume din acelea cu care.. Nu vreau sa trec drept rna. clarv ?z?tor decît sînt. îmbr?cat în negru. încît intrase pe u?a deschisa. ?i-mi m?rturiseam îndoielile asupra problemei de a ?ti da ca om" ?i s?n?tate perfecta" sînt cuvinte care ar putea vreodat? sa rimeze. la ora patru far a un sfert. în seara cînd am avut pentru prim data pl?cerea sa va salut ?i cînd mi-a?i corijat p?rerea eronata atunci er eronata atragîndu-mi aten?ia ca era?i perfect s ?n?tos. bondoc ?i cu umerii la?i. fiin dc? te po?i obi?nui ?i cu echivocul. în aceasta împrejurare. de vizita de rutina. c?ci din musafir a?i devenit peste noa pte 212 THOMAS MANN tovar??. ci pe balcoane. adaug? do ctorul Krokowski cu o foarte mare dezinvoltura. Lucrurile se petrecuser? luni.. observa ca asistent ul intrase în camera.. Nu m-am gîndit la nici un punct umed. era ora patru cînd asistentul disp?rea din nou pe balcon -ceea ce însemna ju m?tatea dupa-amiezei! Dintr-o data. devenite un element firesc al zilei lui normale ?i împ?r?ea ca un fel de pauza lunga cura de dupa-amiaza. Ceea ce este organic. cu un r gutural. dup? examenul la care a?i fost supus deun?zi. dar. ?i chiar ?i azi.. iar cin" MUNTELE VR?JIT 213 chim se întorcea dintr-a treia plimbare ?i trecea iar??i pe la varul sau. i ar în barba lui despicata în doua.. Valea se umplea de umbre ?i în vreme ce Hans Castorp mînca. încît cura de odihna pîna la cina se limita Ja lta ora care era un adv ersar u?or de învins numai sa fi avut cîteva "nduri în cap ?i un orbis pictus pe nopti era. veriea ceaiul atît în sufragerie cît ?i la num?rul treizeci ?i pat ru. Se afla într-un semi (sau sfert) de somn. Ce temperatura a?i avut ast?zi? ?i o data cu aceste cuvinte. mai filozofic. cînd doctorul Krokowski î?i f?cu apari?ia în camera pentru prima data ?i spunem apari?ie" c?ci acesta este cuvîntul exact pentru a preciza sentimentul straniu ?i chiar pu?i n înspâimîntator avut de Hans Castorp cînd. spuse el cu o dulce ce baritona la. "ntunericul intra vazînd cu ochii în . domnule Castorp. Hans Castorp tresari. de?i au un caracter echivoc. o influen?a excelenta. se opri în picioare lînga patul lu i Hans Castorp. din?ii i se dezvelir? g?lbui într-un surîs jovial. o pauza în cadrul orei. numai sa ramîna în limitele normalului. vizita asistentului c?p?ta un caracter ino fensiv. gripa dumneavoastr? este în ochii mei un fenomen ter?iar. . sfîr?e?ti prin a te obi?nui. cînd. punea cele mai banale întreb?ri în calitate de medic. de altfel. ci venind spre el direct de pe balcon. Cred ca atunci j^ exprimasem oarecare îndoieli în privin?a asta.trebuie s? ne intereseze în primul rînd. mai înainte de-aU fi dat seama. Oricum ar fi fost.. Pentru mine este un fenomen secundar.. ma limitez sa-mi îndeplinesc o pl?cuta datorie pentru a ma °rma dac? aici totul este în regula. e întotdeauna secund ar. Apoi era adus meniul. Rela?iile dumneav oastr? cu noi au rat într-o noua faza. ?i celelalte din cursu l saptamînii.nemarturisita ?i trecatoarea lui nemul?umire.... ~ P?re?i surprins ca ma vede?i. Cine ar f putut sa cread? un asem enea lucru. cum aveau sa fie. te pomeneai în p lin? dupa-amiaza care fara întîrziere se pref?cea încetul cu încetul în înserare: atunci aproape ora cinci. c?ci eu vorbeam într-un mod mai general. cu siguran?a. tot de pe balcon.) Cine fi crezut! glum i doctorul Krokowski cu un accent prietenos. va asi gur. dînd impresia ca sosise pnn v?zduh. A?adar.

Doar ?i el sta sus cu întreaga lui lite ratura înjghebat? din umanism ?i politica ?i nu poate sa fac? nimic pentru p rogresul intereselor lumii! N-ar trebui sa se înduio?eze din pricina mea . cum constata el însu?i cu mirare voioasa sau cel mult îngîndurata. erau încordate de faimosul lui surîs fin . la dreapta °amnei Iltis. Hans Castorp va a?tepta cu are sa-l vad?. ?i priv ea crepusculul ce înainta cu iu?eala. de alalt?ieri sau de acum opt zile. ?i sa se arate încîntat c? doar prima întrebare V mea r?spuns afirmativ. crepusculul zilei de ieri. un guler cam uzat ?i pantalonii cadrila?i." în adev?r. o l umina orbitoare se r?spîndi înjur. ar fi putut r?spunde o data pentru totdeauna. Col?ur ile gurii. care luase loc la masa filde?iei Levi. chiar la dreapta verilor. subliniind Ca dup? cîte er a informat. nimeni nu se g?sea pe punctul de-a pleca ?i ca <j aici nu se pleac? atît de u?or. Deci. recunoscîndu-l.Buna seara. cîteva minute ?i asta se întîmpla cam de vreo zece ori pe Zl ~ nu uita s?-i relateze micile întîmplari ?i fapte diverse cotidiene ale Je?ii din sanatoriu. Settembrini purta redingota lui groasa.?i în acela?i timp. d e?i foarte rezumativa Chiar în prima zi a dispari?iei lui Hans Castorp. Ei. Curiozitatea lui de însingurat îl Pingea s? întrebe daca au mai sosit noi bolnavi sau daca plecase vreuna mtre figurile cunoscute. Prin urmare. adic? la fiece doua zile. c?ci nu avea înc? vîrsta la care trecerea timpului s?-l însp?imînte. Era?i cufundat în gînduri ?i n-a? vrea pent ru nimic în lume sa va deranjez. Se f?cea seara iar diminea?a abia trecuse. reflectata de tavanul alb. îl întrebase p e Joachirti ce s-a întîmplat cu varul sau ?i. sosise numai unul nou". un tînar cu verzuie ?i scofîlcita. oncît de des ar fi venit la varul sau sa stea. De fapt. Hans Castorp se informase în mod personal ?il interesa sa ?tie ce spunea despre ceea ce 1 se întîmplase". Dar de ce poveretto? întrebase Hans Castorp. iar la r?spunsul oarecum ?ov?ielnic al l ui Castorp. rece ?i lucid. adic?. de?i. . fie pe marginea patului. d ochii în jos. în mijlocul camerei bine luminate iar Hans Castorp se rezemase în cot cînd el intrase pe u?a. în traducere: lata!" ?i S?r?cu?ul". în definitiv. pentru fa ptul ca zac aici ?i sînt socotit bolnav. în cazul dumneavoastr? este lesne sa-mi explic înclin a?ia c?tre medita?ie. spuse el întinzînd cu un gest plin de avînt mîna mica spre lampa din pla" fon. Settembrini î?i d?duse o p?rere. Iar Joachim. îl recunoscu ?i. într-o zi. bineîn?eles în limitele întreb?rilor generale ?i imper°nale pe care le punea Hans Castorp. în ce-l privea pe Settembrini. Dup? ce sfîr?ea. pe varul dumnea\o . iar pentru a sporovai ave?i. întrebîndu-l anume pe Joachim. Italianul era singurul dintre pacien?i despre care Hans Castorp se interesase cu insisten?a. potrivit obiceiului sau. Ca întotdeauna. Pentru ce? Ei. A?adar. la explica?iile lui Joachim na r?spuns decît prin doua cuvinte italiene?ti: mai întîi a exclamat Ecco! apoi a spus Poveretto. deci înaintea orei de conversa?ie care urma între cei doi veri.camera alba. ?i aceasta zi pref ?cut? în buc??ele ?i prescurtata într-un chip atît de artificial i se prelinsese print re degete. cineva b?tu în u?a pe cînd Joachim nu se întorsese înc? de la cina. o scobitoare de lemn. C?ci primul gest al vizitatorului a fost acela de -a învîrti comutatorul plafonierei ?i. râmînea rezemat pe perna. clipi iute ?i ro?i. Dar era totu?i o întrebare la care trebui sa r?spund? Petate rînduri. în camera î?i f?cu apari?ia Lodovico Settembrini . fie m picioare. o sa ma întorc la ?es mai curînd decît el. cu reverele late. a?teptîndu-se în mod evident sa i se spun? ca Hans Castorp p?r?sise societatea pacien?ilor. oricum. în fata mesei cur??ate. o lumin? limpede ? i tremur?toare umplu camera. fiindc? eu. iat? ca domnul Settembrini st?tea în picioare. I se p?rea ca deviza cea ma i potrivita pentru el era deocamdat?". avea între buze. nu plecase nimeni? Joachim f?cu semn ca nu. a tunci e nevoie de lumina ierta?i-mi dezinvoltura. sub eleganta unduire a must??ii. daca ar fi fost mai pu?in 214 THOMAS MANN îng?duitor. inginere! Este îng?duit sa ne interesam de dumneavoastr?? Daca da. cam la vreo zece sau dou?sprezece zile de cînd Hans Castorp st?tea în pat. c?ci nu era nevoie sa ?tii mai mult? italiana decît ?tiau cei doi tineri pentru a în?elege sensul acestor doua exc lama?ii. Cum venea de la masa.

fire?te. ?i atunci am cump?rat unul. N'i'~a închipuit. un scau n. îmi dau perfect de bme seama ca sînt de prisos. nici nu-mi trecea prin minte ca putea fi altfel. va rog. Prin urmare. era alt nume. prin locurile pe care le-am colind at. de ?ase ori pe zi.5 ?i 37. Am v?zut odinioar?. nu? Este drept ca n-am fost niciodat? într-o m?n?stire. ca ati plecat. Iar 1Cl> unde e?ti oarecum la izvor ?i unde sînt doi speciali?ti la fata locu-' ar fi fost prea caraghios sa pierd prilejul. domnule Settembrini. vazînd ca locul dumneavoastr? MUNTELE VR?JIT 215 f ctoriu a r?mas neocupat.. n u v-a?i l?sat ascultat decît în ultima clipa. nu-i înc? a?a cum ar trebui sa fie.Va lua?i regulat temperatura? . Dar. Lua?i. totu?i îmi aduc aminte de parca ar fi azi. Radamante. de la dumneavoastr? am aflat multe lucruri despre el. hm. ?i totdeauna.. tra"1 cu to? ii înghesui?i într-un spa?iu atît de strimt. ce-i drept. îns? a ?a mi-o închipui. rîse Hans Castorp. Mv lendonk aceea care v-a silit sa achizi?iona?i un teimometru? t? îmi trebuia. fire?te! Minos ?i Radamante! De altfel. înfa?i?îndu-ni-l pe consilierul aulic Behrens ca pe judec?torul infernului. Va mul?umesc mult ?i va rog sa ma crede?i ca din punct de vedere psihic ma sim? cît de cît normal. 216 THOMAS MANN în?eleg.. Ra dames. a?a ca ma scosese d . iar repausul la pat aproape ca mi-a vindecat guturaiul.. . O achizi?ie absolut necesara. -Pentru ca aveam febra. ?i cîte luni v-a dat Dumnezeule mare. de altfel.. Fie ?i a?a. îngadui?i-mi.. a acas?. Nu. Iar regulile" le ?tiu pe de rost ?i le observ cu str??nicie..Ca un frate drepteredincios.. cum o duce?i? Cum va descurca?i? Cum va sim?i?i? Sper ca nu p rea ab?tut? _ sînte?i dumneavoastr?. Temperatura.de?i termenul refle ctare este cam exagerat în acest caz. A?i fost am de nostim chiar din prima zi. da. Pe scurt. la fel ca dumneavoastr? to?i. este adev?rat. Am f?cut de atunc destule experien?e. Nu ma deranja?i cîtu?i de pu?in. Pe atunci nu b?nuiam nimic ?i v-am r?spuns ca venisem numai p entru trei saptamîni. absolut neprih?nita ?i cu n i?te ochi mari de victima. Va felicit în mod solemn. cu un oarecare sentimenta lism. incidental Nu re?in tot c e-mi trece prin cap.. c?ci oscileaz? între 37. ha. Totu?i. a trecut o saptamîna într eaga de cînd n-a?i mai fost v?zut. chiar din prima zi ne-a?i vorbit despre Carducci. desigur. Z?ceam aici ?i reflectam .. iar zilele acestea nu s-a ameliorat deloc. Domni?oa ra Kleefeld tocmai ma salutase ?uierîndu-mi cu pneumotoraxul. Poate Radamante? Este posibil sa-I fi numit ?i astfel. domnule Settembrini! Cît sînte?i de bme-oitor! Ha. ~ Desigur..Da. Locotenentul mi-a dezv?luit realitatea. asemenea mielu?ele. a?i ?i f?cut o gluma. ... ? a spus adev?rul care este mai pu?in trandafiriu. d ar ma pufne?te rîsul gîndindu-ma ca sufrageriei noastre i-a?i spus refectoriu".o mica logodnica a lui Christ. ierta?i-ma. abia tunsa. cu o asemenea r?ceala. ha. a?tepta?i pu?in.. Mi-era pur ?i simplu prea lene sa aprind lum ina. în acest moment el capata în gura dumneavoastr? o nuan?a ciudata. domnule Settembrini.. Va rog sa ma crede?i. întrebar ea aceasta v-am mai pus-o o data! Va aduc aminte? De abia sosiser??i. domnul varul dumneavoastr? mi-a povestit totul. V?d c? a?i înce put sa spune?i . totdeauna. da.. Se poate spune ca a?i terminat noviciatul ?i v-a?i f?cut m?rturisirea profesiei de credin?a. cu o participare a mini"-lata. Mi-a?i r?s puns cu atîta dezinvoltura. ?i v-a?i luat temperatura chiar înainte de-a vi se scne? De al tfel ?tiu ca vi s-a recomandat din prima clipa. m-a? fi adresat doctorului nosiru. a?i sp us refectoriu"? lata ca. încît leg?tura de la om >' om se realizeaz? c u o participare spirituala. A?a s e spune la m?n?stire. ca numele acesta sa-l l?sam deoparte pentru ast?zi. Vede?i. dup? cum îmi spun cu to?ii. îmi amintesc. ha. Ah! da. dar se pare ca nu-i decît un fenomen secundar. daca ma pot exprima tfel farâ sa ^u indi scret.sufrageria noastr?"... la iu?eala. De altfel f?r? s? am inten?ia de a va atinge demnitatea de b?rbat dumneavoastr? îmi evoca?i mai curînd o c?lug?ri?a tînara decît un c?lug?r .as-tra. Ha.7 . draga prietene.

îns? din clipa aceea am sim?it ca am febra. Da. Inca n-am ajuns pîn a acolo. Ar fi trebuit sa ajung? la aceasta concluzie mai din vreme. -Admirabil! Povesti?i atît de frumos. Sa speram ca. un critic ?j u sceptic pîna-n vîrf ul unghiilor. era gata sa le?ine la consulta?ie. ?i un punct proasp ?t. A stat aici o luna ?i apoi a început sa se plînga ca se simte tot mai rau. se prea poate ca doamna sa nu suporte atît de bine clima de aici. iar Behrens primi o scrisoare de la el . mergea tot mai prost. Consilierul aulic Behrens nu v-a povestit cumva ?i despre acea ruso-germana pe care a avut-o aici anul trecut adic? nu: cu un an înai nte. Venea din r?s?rit. ?i-a rec?p?tat puterile. . Consilierul aulic sus?ine. m?ritata ?i tînara mama. de origine ruso-germana. pe undeva. Perfect. fara îndoiala. de?i nu-s decît umbre.. pe care l-am auzit ?i eu pe cînd ma cioc?nea de?i cuvîntul proasp?t" suna destul de curios în leg?tura cu asemen ea lucru. fapt v?zut de mine. anemica ?» desigur ca suferea de ceva ?i mai grav. domnule Settembrini. De altfel. ea are dreptul cel mult sa spi'na cum se simte. sînte?i un mucalit. întrucît aerul de aici nu numai ca-i bun împotriva maladiei.pe care era specificat u caractere energice: personal ?i urgent". nu ?tiu precis unde anume. Este o ipoteza seduc?toare. i<tf femeia nu r?spunse nimic. c?ci. I se atrase aten?ia ca numai medicul poate sa-i apreciez e starea s?n?t??ii. Dar cînd în a ncea lun? nu se mai putu ?ine nici pe picioare. ~ Domnule inginer. I se spuse sa aib? r?bdare A doua luna trecu ?i ea continua sa pretind? ca. continua trata mentul ?i slabi vazînd cu och» într-a patra luna. A fost pe aici ?i un numismat care începuse sa fac? febra *' 'llndca avea temperatura i-au g?sit ?i cavernele pe placa fotografica. domnule Settembrini. ~ Ei. iar vorbele dumneavoastr ? sînt. Era o femeie fermec? toare.. ca mi-ar fi g?sit un fle ac -ni?te puncte mai vechi. Da. Perfect. trebuie s-o recunoa?tem. cam pe aici. cam vreo cinci luni? Nu? Ar fi trebuit sa va vorbeasc?. îl tratar? în consecin?a. Abia atunci vom avea în mod pozitiv r ?spunsul la toate. astfel ca diagno sticul absolut sigur nu-l vom putea avea decît atunci cînd voi fi iar??i pe picioare ?i mi se va face radioscopia ?i radiografia. adesea. Nu crede?i nici m?car în ?tiin?ele exacte Cli?eul dumneavoastr? are pete? . asta face sa-i gr?beasc? evolu?ia. c?ruia au fost nevoi?i sa-i dea o sora muta". ?ti?i ce? Placa nu arata absout nici o pata.. în rasarit. niciodat? nu po?i sa spui ca ?i-ai f?cut ucenicia. dup? cîte se pare. îns? acest din urma fapt nu prezint? nici o importan?a De altfel i s-a ar?tat ca plamînul ei era într-o stare mul?umitoare. placa fotografica arata ei bine. Dar autopsia vedi ca plâmînii erau intac?i ?i ca murise din cauza nu se ?tie c?ror Microbi. departe de-a se sirnt1 mai bine . ceea ce este necesar. ceva de care a? fi suferit odinioar?. fara sa-mi dau seama. aici se întîmpla multe lucruri neobi?nuite! Desigur. cazul meu se afla înc? în plina incertitudine. ?i ca acolo unde în adev?r exista caverne. este adev?rat. în egala m?sura. c?ci era încîntat de plamînul ei. Pîna acum îns? n-a fost vorba decît de consult?ri acustice. N -are nici o imp°r MUNTELE VR?JIT 217 ?? declar? Behrens. Femeia îns? î?i ie?ise din sânte. a nus atunci Behrens ridicînd din umeri. pete care sînt luate drept caverne. plastice. ca sa zic a?a. 218 THOMAS MANN >! Iar dumneavoastr? sînte?i. daca vrei sa te vindeci. î?i pierduse toata vlaga. acum îmi vorbi?i de autopsie7 Oricum. iar între timp omul muri.in s?rite. doar s-a sim?it rau tot timpul. îi d?du de veste so?ului . la so?ul ei. îi striga ea. a au mers pîna acolo încît au pretins chiar ca le-au ?i auzit! ÎI declarar? IZlc. limfati ca.Crede?i? ?ti?i ca placa fotografica arata. rasarit. La fel am rîs în sinea mea de multe ori amintindu-mi povestea dumneavoastr? cu fata care se scalda în lac. de?i el pretinde ca mi-a descoperit. ci este ?i favorabil maladiei.

Iar ieri. ?i ar risca tot soiul de nepl?ceri. Desigur ca ?i dumneavoastr? sînte?i bogat. ?i energici! Vai. ?i a?a cum st?tea culcat privi în dep?rtare. Va închipu i?i. are nevoie de o presiune atmosferica rezonabila. Iar în ceea ce îl privea pe el. nu f?cu nimic pentru a reînsufl e?i conversa?ia. care acolo sînt aca s?. Se pot descurca foarte bine ?i fara voluntari. la ce-i mai sînt de folos flegmatismul ?i energia? Fara îndoiala ca domnul unchiul dumneavoastr? este bogat . aproape ca n-are gît.. ?ti?i. Cum au primit vestea? Deocamdat?. în?elege?i. Dup? cîteva clipe. r?spunse Settembrini lasîndu-?i capul în jo s. ai mei. se pronun?a a?a cum v-o spun ?i cu aerul acesta. am g?sit adesea ca toate acestea sînt nepl?cute. în care fusese crescu t. sau ca înc etezi de a mai fi în cazul ?sta este vai ?i amar! Da' mai are vreun ban omul asta?" este o întrebare care se aude des. spuse Hans Castorp' Scruta de la d istan?a specificul vie?ii din patrie ?i constata ca interlocutorul îl intuise exact . sus. Eu? Eu nu sînt milio nar. e apoplectic? în acest caz. R?spunse: -E?ti bogat. din acest punct de vedere. _ Asta ma dezam?ge?te. nu cred ca d umneavoastr?. Da. La început. flegmatici ?i energici. nici ei nu ?tiu mai mult d ecît mine. îns? deoc amdat? sa facem abstrac?ie de mine. Probabil ca au primit totul cu foarte mult sînge rece. si energici. nu-i a?a? Dar. fara îndoiala. Fara îndoiala ca mi s-a p?rut bizara. Desigur ca va veni sa va vad?. din nenorocire sînt destul de bolnav. un batrîn ?i cei doi fii ai lui. c?ci altfel nu mi s-ar fi întip ?rit în minte . cînd a trebuit sa ma vîr în pat. homo humanus. cred. ?i daca nu e?ti cu atît mai rau.. ?i sînte?i într-adevar u?or bolnav? Ei. Nu. no?tin?a domnului unchiului d umneavoastr?. Care veste? Amînarea plec?rii mele? Oh. vreau sa spun batrînului unchi. cum au primit vestea cei de acas?. ca voluntar. I se p?ru ca prin cele doua întreb?ri simple comb?tus e cu argumente puternice reducînd la t?cere orice obiec?iuni în care intrau ?i repub lica ?i stilul frumos. A?a cum st?tea culcat.Da. v-a?i sim?i "'ne la noi. atunci v-a? fi aprobat. Nu am pe altcineva. povesti?i-mi. sînt un om independent ?i am din ce trai. Va repet propozi?ia textual. dar averea mea e la ad?post.de?i eram obi?nuit s-o aud. daca ve?i ramîne mai jt? vreme. în general-flegmatici. domnul Settembrini î?i reveni surîzînd. Am rugat sa fiu scuzat deocamdat? la ?antierul naval. Daca a?i fi spus: acolo trebuie sa fii bogat. chiar foarte energici. MUNTELE VR?JIT 219 _ în acest caz. totul este în ordine-Nep?sare pe toat a linia. dup? cum observ acum. le-am scris ca am r?cit foarte ser os ?i nu pot risca o c?l?torie. Da. spunîndu-le ca guturaiul meu l-a f?cut pe consilierul aulic Be hrens sa-mi cerceteze cu aten?ie plamînii ?i ca a insistat sa-mi prelungesc ?edere a pîna cînd chestiunea se va limpezi. în timpul c?reia tu?i. Oare ce p?rere ave?i? Nu. In ruptul capului! Nici chiar zece ai nu vor izbuti sa-l urce pîna aici! Unchiul meu este foarte apoplectic. aici s-ar sim?i mult mai rau decît doamna dumneavoastr? din r?s?rit. tot deauna. vom av ea. chiar eu. Dar serviciul dumneavoastr?? Mi-a?i vorbit despre un stagiu de practica pe care urma sa-l face?i. a?a sînt cu to?ii. A?adar. Urma o pauza. continua domnul Settembrini. C?ci sa presupunem ca nu e?ti bogat. cum de atunci a trecut cam multi?or. în ?ara dumneavoastr? to?i sînt boga?i. prilejul sa facem aici. mai cu seama ca distan?a. în atmosfera aceea natala. ?ti?i. îns? ace?tia din urma sînt pentru min e mai degrab? ca ni?te veri. Da. unchii mei. de?i pe rsonal n-am avut 'ciodata de suferit. cei de acas? se reduc la tr ei. este exact. Am auzit-o de mai multe ori ?i-mi dau seama c? n-am uitat-o. domnule inginer. încurajîndu-l. î?i aduna amintirile ?i-?i d?du silin?a s? judece cît mai impar?ial. îi u?ura acest mod de a judeca. Hans Castorp î?i priv i musafirul redus la t?cere. arata ceva. l e-am scris din nou. Admirabil! Deci. La mine în ?ara nimeni nu va primi sa mearg? . Hans Castorp rîse la aceasta generalizare literara a domnului Settembrini. bine sau nu e?ti. ca nimeni nu va fi dezn?d?jduit din pricina aceasta. în ?ara dumneavoastr? oamenii sînt. a?adar. da. _ Exclus! exclama Hans Castorp. de mic am r?mas orfan de ta ta ?i de mam?.

în fond. ntr-o dep?rtare. ?i s-a întors din nou aici. Cum stau întins aici ?i privesc lucrurile retiospectiv. Settembrini asculta ?i d?du din cap aprobator. mi-am auzit eu însumi vechile l ocuri bolnave ?i iat? ca Behrens pretinde ca mi-a gasit acum ?i un fleac cu totu l proasp?t. maica-sa î-a zis: Pleac? iar??i ac lo. ci de mam a ?i so?ie. de altfel. A colo 220 THOMAS MANN domne?te o atmosfera cruda. Abia daca a?i fi îndr?znit s-o f ormula?i la fa?a locului. Tînara lui so?ie îi devenise complet str?ina. A?a sînt rnen'i de acolo. sus. ?i pe buna dreptate a?i lasat-o pe seama ambus-ca?ilor existen?ei. ce înseamn?: Sa fii pierdut pentru via??"? Eu da. deocamdat?. Pu?in mai tîrziu rîse ?i spuse: _ Patrie" îi zicea el? lata ceva ce poate p?rea un pic cam sentimen-l cum spune?i dumneavoastr?. Ce expresii a?i întrebuin?at -egmatici ?i. mi s-a p?rut surprinz?tor. Iar dup? cel mult un an nu va mai fi în stare sa conceap? nimic altceva ? i va socoti drept cruda" sau. fiindc? îi lipse a11 no?iunile fundamentale". . totu?i. sus. MUNTELE VR?JIT 221 Hans Castorp d?dea impresia c? nu asculta decît cu o ureche.caC1 ?ti?i doar ca locului acestuia po?i sa-i spui patrie" daca ai stat m?car o data aici. cred. tînârul care ajunge aici (?i aici sus nu a jung decît aproape numai tineri) nu mai are în cap nimic altceva decît flirtul ?i temp eratura. L-au trimis acas?. în?elege?i. drept falsa ?i ca pe o dovada de igno ran?a orice alta idee. Da. c?ci acela car e se obi?nuie?te s-o m?rturiseasc? poate foarte u?or sa fie pierdut pentru via?a . l se pare ca realitatea este cam g rosolana. în fond nu m-am mirat prea tare. cu întreb?ri ca Da' mai are vreun ban omul asta?" ?i cu mut rele pe care le fac vorbind astfel. Poate ca faptul ?ine d e înclina?ia mea incon?tienta c?tre boal? de altfel. domnule ing iner. cu titlu de încercare. ?i s-a întors în mijlocul celor dragi lui. Dar toata ziua st?tea închis în camera. Cu tine nu mai este nimic de f?cut". Faptul ca azi o rosti?i ritos dovede ?te o oarecare înstr?inare pe care n-a? vrea s-o vad amplificîndu-se. cunoa?te?i numeroase întîmplari. Pîna 'a sfîr?it. niciodat? n-am considerat firesc aces t fel de-a fi. Apoi italia nul r?sufla adînc ?i vorbi: N-a? vrea sa cap?t o imagine gre?ita despre formele specifice pe care cruzimea f ireasca a vie?ii le ia în sînul societ??ii dumneavoastr? Mi-e totuna. mai bine zis. cu toate ca nu sînt nici m?car un horno humanus dar îmi dau seama ca felul lor de via?a a fost acela care m-a izbit întotdeauna. Era. Tocmai începusem sa ma gîndesc la ce ea ce spuneam mai adineauri despre asprime ?i cruzime.. în?elesese ca î?i va g?si în adev?rata l ui patrie" o tovar??a care va avea acelea?i no?iuni fundamentale" ?i c? va ramîne aco lo. pentru forma de via?a pentru care s-a n?scut. energici! Bine.. ?i renun?a la el. lucruri care. cu termometrul în gura ?i nu se si nchisea de nimic din jurul sau. Vede?i dumneavoastr?. Mai continua chiar s dup? ce Hans Castorp ajunsese.la Ineva care n-ar servi la dineurile sale cele mai bune ?i mai scumpe vi-n» iar fiicele unei asemenea gazde ar ramîne nemaritate. Rev eni în patrie" . pu?in mai în vîrsta decît dumneavoastr? . Nu m-am sim?it niciodat? ca o stînca. ?i ce înseamn? aspru ?i rece? înseamn? cruzime. din vale. la cap?tul criticilor sale s ame?ise. Aici jos va lipsesc «no?iunile fundamentale»". ?ti?i dumneavoastr?. mi-au trecut prin cap de multe ori în ultimele zile. Cei mult dup? o jum?tate de an.? A. Voi nu pute?i pricepe. nu era vorba de nici un unchi. le spunea el-Numai dup? ce ai tr?it acolo sus po?i sa în?elegi cum trebuie sa se petreac? lucrurile. A? putea s ? va istorisesc despre un oarecare fiu ?i so? care a stat aici unsprezece luni ? i pe care l-am cunoscut. Cînd stai culcat ?i vezi toate d la distan? a. ?i cum p?rin?ii mi-au murit atît de tim puriu ?i am r?mas de mic orfan de tata ?i de mama. f?r? mila.. ntinuâ s? priveasc? în in candescen?a alburie a becului din camera. ca vindecat. sim?i ca te trec fiori. Va plac întîmplarile a? putea s? va povestesc una. da.ba cred ca era chiar mult mai în vîrsta. trebuie sa ai o epiderma destul de groasa pentru a fi la unison cu felul de-a gîndi al oam enilor de jos. eu o ?tiu ?i o vad aici în fi ecare zi. Desigur. dar asta ce înseamn?? înseamn? pru> rece. de teama sa nu p?re?i ridicol.. c?ci acuza?ia de cruzime ramîne o acuza?ie destul de sentimentala.

cu un crac al pantalonului cadrilat p us peste cel?lalt ?i-?i privea piciorul pe care-l leg?na u?or în aer. ~ tste exact ceea ce voiam sa spun! exclama Hans Castorp cu sincer uziasm. de emenea. în sfîrs' italianul î?i deschise ochii negri och ii de fla?netar ?i vorbi: . ?i în nici un caz ... ca literat. Ace?ti domni ?tiau sa cinsteasc? moa rtea. o h ido?enie ?i chiar mai râu.. Calificam atunci aceasta pre?uire ca pe o nazbîtie istrâ.. a?i pus punctul pe i. domnule inginer. ?i am vorbit.gest foarte frumos ?i blînd.îngâdui?i-mi. ?i s-o recunoa?tem: fa?a de cinismul ei. ca ?i sînul matern al reînnoirii. despre nep?sarea ?i neho t?rîrea spiritual? a tineretului.nu trebuie s-o separi de via?a. în sfîr?it. a o percepe ca pe o parte ca pe o împlinire ?i ca pe o condi?ie sacra a vie? ii. ca un contact pre-ce ?i frecvent cu moartea te împinge spre o stare de spirit în m?sura sa e iaca mai delicat ?i mai sensibil fa?a de asprimile ?i trivialita?ile coti-lene a*e vie?ii. Iar t?cerea aceasta dur? destul de mult. câ-l che mase la ordine. ?i am c?zut de . devine un spectru. chiar dup? ce Ha Cas?orp t?cuse pu?in stin gherit ?i a?tepta s? vad? ce va urma. Settembrini se înclina. avînd în vedere împrejur?rile. Cei vechi î?i împodobeau sarcofagele cu simboluri a le vie?ii ?i ale fecundit??ii si chiar cu simboluri obscene sacrul con-fundîndu-se adesea cu obscenul în religiozitatea antic?. cu care îl întrerupse. Nu ?tiu daca a m reu?it exact sama.Dumneavoastr? vre?i s? spune?i. iar la sfîr?itul afirma?iilor cobori glasul ?i f?cu o pauza. domnule inginer.ba chiar s-ar putea spune' aceea?i.literat. C?ci moartea este demna s? fie respectat? ca ?i leag?nul vie?ii.c?ci aceasta ar fi contrariul s?n?t??ii. ?i aduce?i-v? aminte c? noi doi am n1"11 început odat? o controvers? asem?n?toare . ra?iuni i ?i fidelit??ii . . îi explica el. nu ca sa se distrez e spusese toate acestea. p?rere care nu era decî? o consecin?a a considera?iei dunine MUNTELE VR?JIT 223 astr? pentru boal?. Se oprise la aceast? afirma?ie de principiu ?i încheiase pe un ton foarte hotarît. ba chiar câ îl dojenise-iar în t?cerea lui era ?i oarecare înd?r?tnicie de copil. despre rbertatea lui de a alege ?i despre tendin ?a lui de-a face experien?a tutu-or punctelor de vedere posibile. trebuie deci sa fi f?cut ac easta experien?a ?i sa în?elege?i ca. s? i-o opui sau chiar s-o tran sformi într-un argument împotriva ei. ?rea?i destul de dispu s s? ?ine?i seama de obiec?ie. Râmase cîtva timp . spre satisfac?ia mea. nu po?i avea o fire atît de aspra încît sa g?se?ti cruzimea oamenilor foarte fireasca a oamenilor obi?nui? i.c? singurul fel pios de-a contempla moartea în chip esen?ial ?i f?r? înflorituri consta în a o în?e lege. aplecîndu-?i capul într-o e> închise ochii .Doar sînte?i scriitor. oartea da! ?tiam eu bine ca dumneavoastr?. ?i? Ce-i cu asta?" . uitase chiar sa dea interlocutorului prilejul de-a repl ica. schi?at cu voio?ie ?i amabilitate.Ei. în?elege?i. Hans Castorp t?cu ?i el. Admirabil exprimat. rîd. Deoarece moartea ca act spiritual de sine st?t?tor este o forma foarte imoral?. Domnul Settembrini t?cu. a c?rei putere de atrac?ie este extrem de puternic? ?i f?r? îndoial? ca pentru spiritul uman ar fi cea mai groaznica r?t?cire dac? ar încer ca sa simpatizeze cu ea.Domnul Settembrini descrise cu capul. spuse Hans Castorp . care se plimba. cu umerii ?i cu mîinile un gest unitar care. St?tea jos. îngadui?i-mi. 222 THOMAS MANN dar numai pentru a-l ruga s?-i acorde aten?ie.despr boala ?i prostie a c?ror coinciden?a dumneavoastr? o socotea?i drept u paradox. Era serios. b?tea cu vîrful degetelor în cuvertur?. Rezemat de pern? ?i cu capul întors spre perete. Avea impresia ca Settembrini îi dadu?e o lec?ie. exprima întrebarea: >. noble?ei. cu mîinile încruci?ate pe genunchi. tunci Settembrini întinse mîna spre el ?i.. cu g ura închis?. sa m? adresez cu insis ?en?a inimii dum neavoastr? ?i sa va spun ?i ?in s? subliniez aceasta in mod expres . domnule Settembrini. cî?tiga bani ?i-si satura pîntecul. prin c are este insultat? gîndirea umana ?i. domnul Settembrini înal?? capul ?i spuse surîzînd: Fi?i bun. aceasta atitudine pe care o mai p?stra destul de mult. Discutam atunci cred ca era în timpul unei plimb?ri .. Dar opus? vie?ii ?i separata de ea.

Atunci se auzi deschizîndu-se u?a de afar? ?i tot atunci se în ti ?i minerul de la u?a interioara. eoarece domnul Settembrini mi-a umplut timpul într-un chip cît se . ?i se întîmpla sa vorbe?ti cu el despre n i?te lucruri despre care niciodat? nu mi-a? fi închipuit ca se poate vorbi. Hm! 'na una-alta. Era Joachim care se întorcea de la o partida d e c?r?i. se ro?i la fel ca Hans Castorp mai adineauri: ch ipul lui ars de soare deveni ?i mai întunecat. s? încerc.Dar desigur. cînd mai de-aproape. sînte?i un mucalit.. ?i în aceea?i clip? s e ridic?. ?i amîndoi începur? sâ rîd?. ai musafiri. îmi închipui c?-?i face pl?cere. M-au silit sa fac o partida de bridge. dar ?i cu termomet rul în gura. poate voi putea s? va fiu de folos. Un om cumsecade ar trebui sa dea din mîini ?i din cioare ca s? scape de aici . pe jum?tate timida ?i pe jum?tate înd?r?tnic?. ?i Hans Castorp se întorcea pe o parte. pentru ca nu curnv sa tri?ez. era o bucurie sa \ezl camera umplîndu-se d e lumina. De ce v-a?i l?sa rugat? ad?ug? el. zorile se apropiau.. serioase si valabile pentru toata via?a. Vre?i s?-mi îng?dui?i . în aceste experien? e ?i sâ exercit asupra dumneavoastr? o influen?? în sensul frînarii. aici Pîna la urma. ba mai mult: nu m-a? fi închipuit ca a? reu?i sa le ?i pricep. domnul Settembrini mi-a dat prilej sa petrec timpul într-un mod foarte pl?cut. cînd s ub forma de povestiri cînd în forma abstracta. R?mas singur cu varul sau Hans Castorp r?sufla u?urat.Complet sine pecunia. d omnul Settembrini se apleca înainte cu t?lpile lipite de podea. ?i cînd spun doar atît. alteori statornica pozi?ie orizontala îi stînjenea pofta ?i put in?a de-a adormi. Cîteodata f?ceau o partida de ?ah pe masa portativa a lui Hans Castorp -c?ci Joachim adusese cutia ?i figuril e în camera varului. Ce mai pedagog! spuse el.acord c? nu trebuie sa consider?m aceste experien?e ca pe ni?te rezultate defin itive. . Dînd cu ochi de italian. Joachim obi?nuia sa petreac? un timp împreuna cu varul lui: sacrific a doua sau trei sferturi de ceas din cura de odihna. a daug? dînd semnificativ din cap. . deoarece uneori îl împiedica sa adoarm? anormala erbin?eala a sîngelui. la care se putea gîndi cînd era treaz. adaug? el. ?i daca a? fi dat peste e le acolo jos. Este chiar foarte binevoitor din partea dumneavoastr?. pe viitor. într-adevar nu le-a? fi în?eles. -Oh. 224 THOMAS MANN Dar pentru a-l asculta mai des pe domnul Settembrini ?i pentru a-l ]a sa-mi dea o mîna de ajutor cu conversa?iile sale. iar Hans Castorp î?i lua ?i el temperatura pentru ultima dat? în acea zi. La ora aceea. afara. auzea ?i perechea de la masa ru?ilor de rînd.. îi spuse Hans Castorp. ?i daca ziua er a scurtata de multiplele subdiviziuni din cadrul programului. în vreme ce.... s-o observi cum se ive?te din întuneric sa prive?ti lucrurile aparînd ?i d ezvaluindu-se.. încercînd s? adoarm?. Eu am fost re?inut.. Noaptea era jum?tatea cea mai grea a zilei! c?ci Hans Castorp se trezea mereu ?i i se întîmpla sa ramînâ treaz ore în ?ir. zise Settembrini citîndu-l pe Behrens. zise el. ate ^e pre?ios. Am cî?tigat cinci m?rci. îmi dau seama c? ma exprim estul de stîngaci. aproape ca a? dori am temperatura un timp nedefinit ?i sa ma instalez cu casa la voi. ziua se aprindea într-o ro?eala cînd tulbure ?i fum . domnule Settembrini! ?i Hans Castorp se gr?bi s? renun?e la atitu dinea distant?. Repet.acum c? a?i început ?i voi cu fals ul bridge.. Mai tîrziu ie?ea cu tot calabalîcul pe balcon. în vreme ce o muzica suava r?zb?tea. în schimb ceasurile de somn erau însufle?ite de vise de o diversit ate bogata ?i plina de via?a. Un pedagog umanist. i se spune bridge. cînd de departe. nu la fel se întîmpla ?i în cursul nop?ii datorita trecerii monotone a orelor care-?i pierdeau contururi le. în sfîr?it.Numai sâ nu se transforme în viciu. va trebui sa mi se dea o sora muta". dac? din întîmplare f nesta primejdie a prejudec??ilor v-ar amenin?a? . încet? sâ mai bat? cu de getele în cuvertur? ?i se întoarse spre musafir cu o amabilitate plin? de consternar e. din valea în v?luit? în umbrele nop?ii. la ?es. Adic?. La ora zece cura de odihna se sfîr?ea. dar de tapt era altceva. nu înceteaz? sa-?i iaca morala. dac? la mine.. spuse cu o oarecare emo?ie în glas. S-ar potrivi mai curînd falsului vostru bridge. . M? întreb numai daca eu a? fi. domnule inginer.. apoi îl auzea pe Joa chim.?i surîzînd. cu mîinile strînse între genunchi ?i capul l?sat piezi? vre?i sa-mi îng?dui?i. Apoi Settembrini î?i lua r?mas bun în modu l cel mai politicos. Dar cînd.

Afara. ?i. cum îmbatrînim. Dumnezeule. gîndindu-se la vremea minunata de afara. tot n-ar fi putut profita c?ci. f ?cu prin aer gestul nem?rginirii. prin u?a putea s? se bucure. era fara îndoiala mai bolnava decît el. Hans Castorp ie?i din depou". în afara de cea d e la ora ?ase seara. în vale. sufrageria era aproape plina. Iar gravitatea cazului lui Hans Castorp ?i gradul sau de boala abia dac? îi d?deau dreptul sa pretind? vreo aten?ie mai deosebita.In curînd î?i vom face portretul interior. omule! Fire?te. nu vreau sa par neînduplecat cu dumneata ?i doresc sa te redau soci-eta?ii. Nu voia sa plictiseasc? oamenii cu st?ruin?ele lui. oricum. o pereche olandeza c?reia i s-au dat doua locuri la masa lui Settembrini. aveau mult de lucru. de cînd Hans Tastorp se a?ezase la pat. îi arata cu ar?t?torul enorm "m? lui Hans C astorp. Pe scurt. b?rbat sau femeie. dar nici el nu era de fiecare data prea ? aî Toiu?i duminicile. dup? cîte se p?rea. a?a e ste. îi apuc a strîns ca într-o menghina ?i-i tîra în lumea spaimei sale. într-o anumita m?sura. cu privirile întunecate ?i gura deschis? ca pentru un . mi se pare ca nu s-aprea schimbat mare l ucru în starea dumitale. sa se prez inte la laboratorul de radiologie. Ia sa vedem. a?a ca Joachim venea la el îmbr?cat cu pantalonii albi. de lumina calda de afara. Astfel.. Peste noapte devenise ce?oasa ?i friguroasa. de cîte unul din vecini. în privin?a asta î?i eba din cînd în cînd varul. ai ?i ispr?vit? spuse Behrens. H181 înainte de a-?i fi dat seama. vremea se schimba iar??i. dup? timpul trist ?i rece sosiser? zilele fruinoase de sfîr?it de vara. Cum? Ieri temperatura a rost normala? Da. în definitiv. îi era interzis s? fac? prea multa mi?care. închise complet. iar Hans Castorp nu putea sa-?i înfrînga sim?amîntul unei sincere p?reri de rau. vestea intrarea în vigoare a programului zilnic. Vremea se men?inu as tfel pîna în ziua cînd. uitîndu-se cu ochii lui alba?tri cramo?i si injecta?i la palidul asistent. fara s . ca sa se lini?teasc?. care-?i înspaimînta tovar??ii de masa cu îngrozitoarele sale crize de sufocare: atunci se aga?? cu pum nii de fier ai mîinilor lui lungi. ?i un mexican coco?at. Doctorii ?i personalul. De altfel.urie.Ei. Dup? aceea îns?.. Erau destul de ocupa?i cei de la Berghof'. Dumnezeule. valea se ascunse într-o învîrtejire umeda de lapovi?a. v?d!" Trecu o saptamîna întreaga pîna cînd Hans Castorp fu invitat. o p?rere de rau ?i a sufletului dar ?i a mu?chilor lui tineri. i 226 THOMAS MANN Joachim. ciocanin energic în u?a. iar aerul uscat al caloriferului umplu camera. prjn sora-?efa. Castorp. . sosea iar??i clipa cînd baie ?ul. cu toata împotrivirea ?i stri gatele lor dup? ajutor. ad?ugase ca ?i daca ar fi fost pe picioare. dup? experien?a avuta. asta-i buna. un ?ir lung de zile frumoase. Dar spre sfîr?itul izol?rii for?ate a lui Hans Castorp. mai cu seama fiecare a doua duminica. gulerul paltonului ridicat ?i purtînd galo?i pentru prima data. cînd vesela. Spusese chiar ca îi este ru?ine" sa lase sa treac? un timp atît de frumos. îndreptîndu-se spre u?a ?i. MUNTELE VR?JIT 225 Hans Castorp nu-?i luase nici un calendar în vacan?a ?i ca atare nu întotdeauna informat asupra zilei în care se g?sea. de?i sezonul de iarna nu începea decît în octombrie. si. care nu l?sau sa se z?r easc? nici cea mai mica urma de lenjerie alba. Hans Castorp îi rea minti consilierului aulic ca se ?i împliniser? cele trei saptamîni de cînd st?tea în pat ?i ceru permisiunea sa se scoale. a?a stupida ?i inculta. Iar i ' ! i. cu prilejul vizitei de diminea?a a medicilor. si astfel era sigur sepietnbrie se apropia de jum?tate. dar nu ca pe drum sa nu pun? întrebarea c l-ar mai fi l?sat Behrens sa ln pat daca nu-i comunica el însu?i ca temperatura tr ecuse. î?i ) iar??i varul pîna la banca de lînga pîrîia?. în m?sura ?i în limitele indi-te. Doamna Stohr. apoi se întoaise. într-ade-var. în care ea loc concertul. Ridica-te ?i umbl?. v dezn?d?jduit. Ei bine. Ia nota! spuse el doct oru-l K-tokowski. constituiau un punct de orientare. în ultimele zile sosiser? noi bolnavi: doi studen?i ru?i cu parul încîlcit ?i ni?te bluze negre.

în felul lui. cum se întîmplâ de obicei. îns? noi nu vom putea sa ne pronun?am asup acestui fapt. adic? înainte ca el sa se fi dus la cons . Tot u?i. Ar fi trebuit sa fie lipsit de orice si m? al grada?iei ?i diferen?ierii.c?ci imediat d up? intrarea ei. al?turi de Joachim. nu atît pentru ca el era colo mai vechi. pe scurt. ca ?i cum chiar m aJun ar fi stat acol o pentru ultima data. îns? î?i ap?rau demnitatea supu nîndu-acestei sc?ri a valorilor. cînd era întrebat la masa. varul sau era mai grav". Dar degeab a exagera el pu?in. fiindu-i îndrum?tor ?i cicerone în a ceasta lume ci pentru ca. E adev?rat ca Joachim. nn urmare. cum i-ar fi putut pasa cuiva din restul ageriei? Acolo. este adev?rat acela?i dispre?. c?ci se reg?si la patul lui de mas?. organizata cu precizie ?i care mergea strun? din prima zi. c a ?i cum nu fusese niciodat? întrerupta.. Despre c ei u?or bolnavi se vorbea cu dispre?. ?i e rau privi?i de sus în jos dar nu numai bolnav» atin?i în mod grav se purtau astfel. în situa?ia sa. ci trei ore ..." Acesta era sp1 tul care domnea aici.Ei a?. s? nu ai b? o rezerva discreta . se apropie de el ca sa-l e glume? ?i prietenos. între profesoara ?i Miss Robmson. n-are mare lucru ?i abia daca ar a-?i avea dreptul s? stea între noi. aceast? întrerupere n-avea nici o în semn?tate. abia a?ezata. ci pentru c? ace?ti oameni erau preo cupa?i în mod exclusiv numai de propria lor fiin?a. încît î?i d?dea seama ca numai r?bdarea ?i rezerva puteau fi atitudinea ce trebuia adopt ata. A?a este omenesc.cu s Ceptia lui Settembrini care. asta. ca tot nu ramînea decît un personaj de o categorie inferioara. îns? tovar??ii de masa ai lui Hans Cas torp îl salutara fara nici o solemnitate. avusese grija sa pun? o vaza cu cîteva flori în drep tul locului ocupat de cel care parca înviase. Un calator care î?i ioc de obiceiur ile ?i valorile popoarelor ce-i dau ospitalitate vede?te ca nu-i prea cultivat. adic? de trupul lor care pentr u ei era atît de mteresant. Chiar ?i fa?a de Joachim. ?i Hans Castorp 1 supunea dintr-un re spect înn?scut fa?a de legi ?i regulamente de MUNTELE VR?JIT 227 . iar felul cum îl primir? nu se deosebi del oc de acela adoptat atunci cînd desp?r?irea dura nu trei saptamîni. potrivit unei ierarhii valabile aici. Este adev?rat ca Hans Castorp era dispus sa 228 THOMAS MANN mai vad? înc? o excep?ie. monotona. ba chiar sa-?i exagerezi situa?ia m?car atît cît este necesar sa intri în aristocra ?ie sau m?car sa te apropii de ea. Hans Castorp vea un oarecare respect ?i anumite consi dera?ii. dec lara cu pl?cere cîteva zecimi mai mult decît avea de fapt. felul de via?a din primele trei sapta-mîni.sa u abia daca se deosebi foarte pu?in: foarte pu?in nu pentru c? persoana lui mode sta ?i simpatica le-ar fi fost indiferenta. i Qte bordeie atîtea obiceie. dintre ei amîndoi. Iar acesta din urma se supuse fara greutate. într-adevar.?i fa?a de ei. se mai întoarse o data spre el. surîzînd peste um?r: surî d a?a cum o f?cuse cu trei saptamîni în urma. la sfîr?itul mesei. De fapt. duD ce u?a de sticla se închise. nimeni nu-i d?duse nici cea mai mica aten?ie . ?i chiar el ajunse se la aceast? constatare din nenum?ratele convorbiri pe care le auzise. ci chiar ?i acei care erau ei în?'S1 u?ori": procedînd astfel. I se p?ruse ca revenirea lui fusese remarcata de Clavdi Chauchat . era aristocratic. ace?tia din urma m?rturi seau . devenit a intima. î?i reluase. care acorda foarte scrupulos o deosebita impor tan?a unor asemenea evenimente. pentru ca Hans Castorp. daca nici m?car la masa lui nu se f?cuse mare caz de r?itul izol?rii sale for?ate. asta! p?reau spun unii altora.cu atît mai mult cu cît o astfel de comportare f?cea parte di n spiritul sanatoriului. spune proverbul. este explicabil ca înclini sa tragi spuza pe propria turt a. chiar de la cea dintîi reapari?ie a sa la masa î?i d?du seama limpede de a cest fapt. în întîrziere ca totdeauna. încît parca nici nu luaser? cuno?tin?a de absen?a lui Hans storp. N-are nici m?car o cavern?. î?i opri pri virea-i îngusta.a mai vorbim despre doctorul Blumenkohl. însu?i Hans Castorp. . Cei mai u?or bolnavi nici nu contau. pe care privirea In 0 întîlni ?i apoi. ?i se sim?ea m?gulit atun ci cînd îl amenin?au cu degetul ca pe un b?iat care este mai rau decît pare.

ea comporta totu?i multa aus-entate militar?: o austeritate care ?i începu se. c?ci MUNTELE VR?JIT 229 otie ?i o adev?rata spaima se contopeau în toate acestea. dar ?i o a care nu avea nume. iar Hans Castorp sim?ea ca era chemat. în sala de consulta?ii. sa se supere. a ranjîndu-?i-o ora cu ora. la obrajii ei. în a?teptarea radiografiei.. infinitul ?i aventura bucuriei. aici. atît de prie lnica ?i atît de btne organizata în hotarele ei strimte. la str?lu cirea ?i importan?a sporita pe care boala o d?dea trupului ei ?i la atrac?ia car nala ce-o avea f?ptura sa. prin urmare.încît î?i ducea îna stînga la piept..le desconsiderase de parca n-ar fi fost doua fiin?e sociale ? i n-ar fi avut nevoie nici m?car sa vorbeasc?. Da. iar dreapta la frunte (ca pe o viziera deasupra oc hilor) ?i ?optea: -Dumnezeule! C?ci înd?r?tul frun?ii dainuiau gînduri sau fragmente de gînduri. potrivit c?rora s-ar fi cerut sa se ignore reciproc. sa participe de acum înainte la aceasta boala. un cuvînt de la ?es. î?i reluase cursul monoton ia r Hans Castorp. la bra?ele transfigurate de voalul cel sub?ire ?i daca pîna acum am ascuns ca n uma datorita acestor lucruri orele i s-au scurs fara greutate.inima sa în în?elesul sufletesc ?i trupesc . întrucît ne îng?duie sa b?nuim ca lie ul Simt fluturarea ciudatelor gînduri ar putea fi folosit. o speran?a e se r?t?cea în nem?rginitul. sau seara. la boala ei. ?i-l impresionaser? într-un fel care în ochii lui ap?rea fantastic ?i ame?itor inima. în a cest caz) a?adar.însu?i exemplul °achim ?i contr olul exercitat de el îl împiedicau sa întreprind? în ra ac?iuni necugetate. ?i dindaratul fru n?ii în?elese fantastica libertate cu care doamna Chauchat. Se mai cuvine sa ad?ugam ca legaturile suflete?ti ale lui Hans Castorp cu pacien ta de la masa ru?ilor bine ?i interesul sim?amintelor ?i al spiritului lui modes t pentru aceasta f?ptura micu?a. la ochi i ai c?ror culoare. iar în lungul orelor singuratice ale zilei lui farîmi?ate se gîndise la gura acestei femei tinere. Iar mi?carea ei fusese atît de f??i?a ?i lipsita de considera?ie lipsita de considera?ie fa?a de el cit ?i fa?a de to?i ceilal?i pacien?i încît nu ?tiuse dac a trebuia sa se socoteasc? încîntat sau sa ia aceasta atitudine drept un semn de dis pre? ?i. într-un chip oarecare. scula t devreme. pe scurt. continua s-o împart? cu bunul Joachim.ulta?ie. în zori. îns? cîteodata gîtuia atît de brusc inima ?narului . cu pasul u?or. era u în joc emo?ii cu totul diferite. este adev?rat. în vreme ce.dar atunci mila ?i grija îi insuflasera spaima. la ceafa cu vertebra cervicala ie?ita în eviden ?a. ?i din pncina a sta venirea umanistului îl f?cuse sa ro?easc?). m?car ca e un cuvînt din vale". ridicase ochii spre ochii v rului sau . potrivit c?rora s-ar fi cerut ca ei s? se igno re unul pe altul . prin diagnosti cul dat de medici. ea îi plutise prin fa?a ochilor perfect distincta. forma ?i obhcrtate îi sfî?iau sufletul. în amurgul ce se întuneca tot mai mult (?i ch iar în acea ora cînd Settembrini intrase pe nea?teptate la el. Dar sim?ea cît e mult înfrîna aceasta vecin?tate sufletul lui de civil .iar Hans Castorp nu era ch iar atît de ost ca sa nu-?i dea seama foarte precis de acest lucru. este fiindc? a»1 lu at parte cu dragoste la nelini?tea lui sulfleteasc? amestecata c înspaimîntatoare a fericire a acestor imagini ?i vedenii. a?adar. întocmai ca aceea a varului sau. î?i aruncase privirile prin camera ce 1 se dezv?luia ?ov?itoare. sentimentele lui de îndr?gostit f?cuser? progrese foarte mari în t impul izol?rii for?ate. des onsiderase convenien?ele mondene. ?i în adierea caiuia erau ni?te ochi c?prui ?i rotunzi . cact aceasta era clipa pe care o a?teptas e cu sufletul la gura. imediat ce u?a de sticla pocni. la felul cum î?i ?inea capul. ue?i nu era decît vecin?tatea unui bolnav. aceasta via?a de la Berghof'. ° data cu aprinderea su bita a luminii. de fapt. sa se acomodeze cu serviciul tratamentului ?i sfîr?i prin a se s ubstitui îndeplinirii obliga?iei profesionale normale . 1 se zbuciuma cumplit. aproape du reros. întorcîndu-se ?i surîzînd. Chipul ei îi plutise în fa?a ochilor atunci cînd. C?ci vedea f oarte bine cît de mult trebuia sa e 8ravul Joachim de pe urma unui anumit parfum d e portocale ce-l Ia zilnic. mima i se zbuciuma cumpli t sub aceste priviri care desconsideraser? conven?iumle mondene. lunec?tor ?i ochii de kirghiza. de?i se refer eau la nep?sarea ?i lipsa de cuviin?a a doamnei Chauchat. tocmai acest lucru îl înspaimînta la fel ca atunci cînd. sentimentele sale de îndr?gostit (?i ne încumetam a întrebuin?a acest cuvînt. A?adar. ?i ele erau cele car e daruiau imaginilor ?i vedeniilor lui o fascina?ie atît de intens?. Oricum ar fi fost. ?i aceasta vecin?tate era fara îndoiala un lucru bun pentru tînarul nostru. ?i. se gîndise la spatele ei o bosit.

-Numai ca nici Behrens nu putea sa aib? mai mult timp liber decît sora-?efâ. Clavdia. ?i fiindc? nu putea sa nesocoteasc? existen?a acestui compatriot despre care i se pomenise-a?a cum reu?ise sa se prefac? la început. în schimb. Aceasta noutate îl impresiona pe Hans Castorp ?i mai puternic decît cea precedenta. e a îi aduse peste cîteva zile o veste cu totul diferita. Cu siguran?a ca nu avea timp pentru a?a ceva. tachinîndu-i sl?biciunea ce-o avea pentru bolnava cu mi?c?rile ml?dioase ?i imitînd întru totul atitudinea demna a batrînului Castorp. astfel. pe care-l primea du pa-amiaza. Chipul lui Hans Castorp se schimonosi. pe aceasta linie. aveau în ele ce va schimonosit. ?i asta era egal cu o interdic?ie pentru Hans Castorp de a vorbi despre Clavdia Chauchat. cu originea sa.iar buzele îi tremurau. Pe deasupra.. doamna Chauchat poza pentru a i se face portretul unde anume? La consilierul aulic! Chiar domnul consilier aulic Behrens era acela care o primea în acest scop. se las? pictata . Ia care domni?oara gelhart. în cazul ca nu ?ti a nimic. da. nu avea. dar în loc sâ-i dea am?nunte asupra acestui aspect al problemei. din profil. oricum. era un profil inter esant ?i nu acela al unei oarecare gî?te s?n?toase. îi impuneau lui însu?i ordine ?i discipljna s împiedicau sa împrumute creionu l" de la femeia cu ochii oblici fiindc? fara aceasta vecin?tate care-i inspira d isciplina el ar fi fost gat s-o fac?. parere ca la mijloc e ra o chestiune ce nu putea fi neglijata ?i o îns?rcina pe profesoara în mod cît se poat e de serios sa se informeze asupra acestui compatriot care o vizita atît de des pe doamna Chauchat. deoarece nu era interzis nim?nui ?i fiecare avea libertatea sa fac? la fel. un t>in. putea fi convins ca ?tirea provenea din sursa cea mai sigura. ?edin?ele aveau loc în casa lui de v?duv? F?r? îndoiala ca la ?edin?e asi sta ?i domni?oara Mylendonk. revenea neîncet at asupra lui. Voia sa ?tie daca avea copii. despre so?ul ?i vîrsta ei. dar. Joachim nu vorbea niciodat? despre Marusia cea ve?nic dispusa sa rîda. ?i ca sa-l pedepseasc?. tot felul de glume caraghioase. cu care r?spunse la aceasta confiden?a. E un b?rbat tînar? Tînar ?i frumos. Dar nu. poate ca era ?i prea tîrziu. Pr in urmare. spunea sarcastic Hans Castorp. treizeci? în cel mai rau caz avea dou?zeci ?i opt de ani. Da. spuse H ans Castorp sever. Lovitura nimeri în plin. totul p?rea spus asupra acestei chestiu . Dar m?car ca. r?spundea afirmativ. prin faptul ca-?i rezema b?rbia în guler. o veselie pusa pe rîs ?i un piept cu formele pl?cute. se ?tia prea bine ca aulicul consilier picta . se desp?gubea vorbind discret cu profesoara care st?tea Ia masa în dreapta lui. desig ur. în camera ei. m?car ca. domni?o ara Engelhart adaug? la repezeala ca doamna Chauchat era vizitat? adesea de ni?t e domni ?i în special de un compatriot ce locuia în Davos-Platz. cu toate eforturil e sale de-a se stapîni. silindu-se s-o fac? pe fata batrîna sa ro?easc?. Nu mai înceta sa fac?. pe lînga ea ca sa afle am?nunte noi ?i interesante despre situa?ia personala a doamnei Chauchat. sa fi avut oare mai mult de treizeci de ani? Domni?oara Engelhart protesta. Cîteodata. MUNTELE VR?JIT 231 _ E bolnav? Poate. iar ea ?i loialit atea . De cîtva ti mp. c?ci nu putuse sa-l vad? ?i sa se pronun?e în c°n' secin?a. Mai insista de aseme nea. foarte pu?in bolnav. _ Ar fi de dorit s? aib? mai multa rufarie decît compatrio?ii lui de la a ru?ilor de rînd. Clavdia Chauchat poza pentru un portret. în locuin?a lui. Profilul Clavdiei era de o fr?gezime ?i de o ging??ie dintre cele mai tinere?ti. ?i chiar cuvintele rostite cu indiferen?a Cum a?a" ?i lata o noutate ie?ita din comun". Sfîr?i prin a fi . chipul doamnei Chauchat i se p?rea pu?in în?sprit.nu era nimic de obiectat aici . Ce sa fac? o femeie ca asta cu copii? Fara îndoiala ca îi era interzis ?i pe de alta parte: oare cam ce soi de copii ar fi putut sa aib?? Castorp se v?zu silit sa-i dea dreptate. despre caracterul b olii. daca ar fi sa ne luam dup? ce spune lumea' r?spundea profesoara.asta aflase domni ?oara Engelhart care îl întreba pe Hans Castorp daca era la curent.care îl f?ceau pe Joachim sa se teama de influ230 THOMAS MANN en?a acestei atmosfere ?i îl sileau s-o ocoleasc? toate acestea ii jr sionau pe Ha ns Castorp. presupuse el cu oarecare nep?sare for?at?. dac? judecam dup? experien?a de pîna acum. fot ca sa-l pedepseasc?. aproape zilnic. fire?te.

Mai mult decît 1 ele pe care le pri mea doamna Chauchat. c?r?i ale c?ror coperte erau împodobite fie cu un potir. de sus. în timpul reuniunilor serale. tot a?a cum nu se p utea hot?rî sa admit? ca pictura" ulei poate fi altceva decît o leg?tura între un v?du v brutal ?i guraliv §! 0 tînara femeie cu ochii oblici ?i mersul ademenitor. cu doctorul Blumenkohl ?i cu vecinul lor de masa. ca sa mai poat? crede ca ?edin?ele erau banale. Chiar ?i acestuia. cîteodata. iar în timpul curei de odihna citea c?r?i religioase. pe canapea. dar mergînd pîna la obscenitate. între a de la ie?ir e ?i masa ru?ilor bine. prefacîndu-se ca nu >e uita. Hans Castorp se pomeni cu 37. îl vedea învîrtindu-se. apoi întorcînd i r??i capul peste um?r.7.ni. îl vedea schimbîndu-se la fata fara sa mai priveasc? ?i apoi privind totu?i lacom at unci cînd u?a sticla se închidea ?i doamna Chauchat luneca spre locul ei. printre pacien?i. Via?a intima ? i particulara a doamnei Chauchat -ln ea îns??i. la terminarea mesei. Un fapt pe care-l observa personal ?i din întîmplare în acele zile avu asupra lui un e fect diferit. pîna în str?fundul sufletului. faptul n-ar fi sc?pat aten?iei vigilente a lui Hans ?i deci nu . îi erau ag??ate privirile în aceea?i direc?ie ca ale lui adic? de ml?dioasa f ?ptura a doamnei Chauchat. de?i era vorba din nou de confirmarea gustului sau. cam de v reo treizeci de ani. mai ales mar?ul nup?ial din Vi sul unei nop?i de vara. personal itate ?i situa?ie. dup? cîte auzise Hans Castorp.numai ca domni?oara Engel hart 1 putuse da nici o precizare în privin?a asta. pentru a afla ?tiri cît mai a m?nun?ite: asupra portretului ?i "nensiunilor m' s' daca îi f?cea numai capul sau o picta pîna la genunchi. dar. cu toate ca insisten?a jalnica ?i plicticoasa a celui din Mannheim nu putu sa-l nelini?t easc? în aceea?i m?sura ca legaturile speciale ale Clavdiei Chauchat cu consilieru l aulic Behrens. Gustul manifestat de consilierul aulic în alegerea modelului se potrivea prea mult cu al $au personal. tulbur at ?i pierdut la vederea acestei tinere doamne încîntatoare. c?reia nici nu-i pasa de el. pe ea. cînta la pian. Exista acolo la masa situata de-a curmezi?ul fa?a de masa doamnei Salomon ?i a liceanului cu oc helari ?i hulpav. la masa cea mai apropiat? de u?a d e sticla un pacient originar din Mannheim. Hans Castorp nu se mai putu împie" dica sa-l supravegheze cu fi ecare prilej. cel cu pieptu c?zut ?i umerii pr?bu?i?i. ca s-o lase pe doamna Chauchat sa ca pe Ung? el ?i s-o devoreze cu ochii cît mai de aproape. independent de con?inutul ei . dar cît de tare aveau sa se agraveze 232 THOMAS MANN aceste doua st?ri suflete?ti cmd observa ca mereu îi ajungeau la ure v. de cît timp. care sporov? ia în camera de-alaturi. independent de con?inutul ei începuse chiar sai oace suferin?e ?i framîntari . cu ochii I i tri?ti. ?tiri cu u n con?inut echivoc! Era posibil. de?i dârîmata. la ce ora aveau loc ?edin?ele . observa Hans Castorp într-o bu na zi. deci în stînga verilor. a?adar. ceea ce nu era un lucru rar la oamenii de aici. stînd în picioare în sala de joc. îl vedea seara. Hans Castorp era dis pus sa socoteasc? banalul ?i nevinov??ia dre vorb?rie goala. Tamara (acesta era nume le fetei). în timp c buza de sus îi era rasfrînta plîng?re?. Lumea spunea ca este foarte credincios. ca leg?turile vizjt torului rus cu co mpatrioata lui sa fie banale ?i nevinovate. din?ii caria?i ?i vorba timida acela?i care. în general. cu parul rar. mai cu seama ca ob rajii alba?trii ?i ochii l?crimo?i ?i injecta?i ai consilierului aulic nu p?reau sa fie o chez??ie. el nu renun?a ?i se consuma în nenum?rate întreb?ri. un b?rbat care-i era atît de evident superior prin vîrsta. ?i-l v?zu MUNTELE VR?JIT 233 lte ori pe nenorocitul acesta oprindu-se. fie cu frunze de palmier. a?a ca nu-i mai ramînea it sa aib? r?bdare a?teptînd rezultatul investiga?iilor ce urma sa le «ca profesoara . acolo jos. ?i faptul se explica prin aceea ca în fieca re duminic? asista la slujba religioasa. Aceasta descoperire îl emo?iona destul de puternic pe tînarul Hans Castorp. îl tulburau ?i-l nelini?teau Pe care le f?cea. privind sa?iu.încep use chiar sa-i ?. Clavdia nu se ocupa cîtu?i de pu?in de cel din Mannheim daca ar fi fost altfel. aceste ?tiri. în Platz. Dup? cel v?zu prima data. cu una cu parul cre?. de?i era timid.

Astfel trecur? cele opt zile pîna la radioscopie. Hans Cas torp o recunoscu.ultima putînd fi socotita ca dep??ita de timp. primi dispozi ?ia de la sora-?efa (care iar??i avea un ulcior. Se auzea vocea consilierului aulic dînd instruc?iuni. iar în sala de a?teptare ap?ru. dar iat? ca trecuser? cînd. cu reviste ute ferfeni?? pe genunchi. zgîi ochii. Dup? aceea. cu b?ie?elul ei numit Sa?a. Hans astorp. îns? chi ar în clipa cînd Sa?a împreuna cu mama-sa intrar? în laborator ?i Hans Castorp îi urmarea u privirile. în laborator se lucra. dup? care fura primi?i mama rusoa ica ?i cu Sa?a al ei. deoarece pîna acum niciodat? ?i în 1 un fel nu i se cercetase astfel via?a l?untrica a organismului. Nu ?tiuse ca pîna atunci se vor întîmp la atîtea. în s chimb. se înro?i t are. iar cînd ceasul b?tu trei ?i jum?tate amîndoi verii coborîra sc?rile de piatra spre pseudosubsol ?i luar? loc împreun? în mica sala de a?teptare care desp?r?ea cabinetul de consulta?ii de laboratorul de radioSCopie: Joachim foarte lini?tit. u?a de la coridor se deschise. Dup? ce pali. în piUs mai erau o doamna de la masa ru?ilor de rînd. ca ?i atunci cînd intrase suede zul. Hans C astorp trebuia s? se afle acolo cu o jum?tate de ora înainte de ceai. deoarece programul fusese dat peste cap. Intrarea Clavdiei se produsese într-un mod cu totul neprev?zut. în orice caz. ca în laborator domne?te un clarobscur. iar inima îi b?tu puiern C' . el tr?ia toate sim??mintele pe care le îndura unul îmb?tat de pasiune cînd desc oper? la al?ii propria sa imagine. realizar? c? mai mul?i pacien?i. c?ci cu aceea?i ocazie avea sa i se fac? o noua fotografie interioara ? i lui Joachim . cu nasul lung ?1 urî?el. a?teptau sa le vina rîndul: tînarul uria?. A?adar. Abia trecuser? zece minute ca îl ?i auzir? pe scandinavul c omplet vindecat -aceasta reclama ambulanta a sta?iunii ?i a sanatoriului departînd u-se cu pa?i energici de-a lungul coridorului. Hans Castorp observa iar??i. fusese atît de bolna încît abia au vrut sa-l primeasc?. c?ci nu putea fi acel a?i. A?adar. aceste persoane a?teptau de mai mult timp decît cei doi veri. asem? n?toare cu aceea din cabinetul analitic al doctorului Krokowski. Ferestrele erau acoperite.ghimpele nesuferit al geloziei era cel ale c?rei împuns?turi le sim?ea în suflet. care o slu?ea totu?i. Ne este îns? imposibil sa aprofundam ?i sa ana lizam totul daca vrem s? continuam povestirea noastr?. ea îns??i plapînda. într-o diminea?a. ?i era pe punctul sa plece acas? complet vindecat. foarte plapînd. faptul ca acu m trebuia s?-l supravegheze ?i pe cel din Mannheim era prea mult dintr-o dat? pen tru starea în care se afla bietul Hans Castorp. atunci cînd sosise. îns??i doamna Chauchat. sim?i într-un mod loarte limpede cum îi fuge sîngele din o braji ?i cum mu?chii maxilarului inferior i se moaie. scurtar? azi cu treizeci de minute cura mare de odihna de P?-masa. mai de vreme. Era chiar Clavdia Chauchat cea care se ivi pe nea?teptate în mica înc?pere. Nu u Smgurii: cînd intrar?. îns? pîna acum se îngra?ase cu optzec de pfunzi. lumina zilei era exclusa ?i ardeau doar cîteva becuri electrice. într-o a?teptare înfrigurata. cînd cu o clipa înainte nici nu fusese acolo. Joachim îi arunca lui Hans o privire î" fuga ?i nu se mul?umi numai sa-?i plece ochii. ci merse pîna acolo înci lua de pe masa revi sta ilustrata pentru a-?i ascunde fa?a îndaratu paginilor desf?cute. un fel de pseudozi artificiala. dar fara îndoiala ca aceasta suferin?a benigna. sim??minte care alc?tuiesc cel mai bizar amest ec de scîrba ?i solidaritate secret?. o mam?. astfel ca se resemnar? la gîndul c? vor l ua ceaiul rece. c?ci se întîmplase cu siguran?a ceva care întîrzia activitatea în laboratorul de radiografie. unul nou. Era cev a mai mult de trei ?i jum?tate cînd u?a se deschise -o deschise un asistent tehnic ce lucra la acest serviciu ?i tot norocosul acesta de uria? suedez a fost intro dus: desigur ca cel dinaintea sa ie?ise pe o alta u?a. c?ci nu se a?tepta la nimic nou. f?cea p arte din înf??i?area ei obi?nuita) s? se prezinte la laborator dupa-amiaza. la micul dejun. împreuna cu va rul sau. teribil de nea?te ptat ?i iat"° împ?r?ind dintr-o data cu cei doi veri aceasta c?m?ru?a strimta. treaba se des f??ura mult mai repede. un ez care în sufragerie st?tea la aceea?i masa cu SeHembrini ?i despre 234 THOMAS MANN care se spunea ca în aprilie. încît era cît pe ce sa ca?te gura . ?i dup? toate aparen?ele aveau întîietate. Hans Castorp în s? nu avu destula prezen?a de sp'rI sa procedeze la fel.

în vreme ce ochii ' de Pribislav pe care con?tiin?a faptului ca este observata îi ab?tea nervozitate din direc?ia lor p?reau pu?in sa?ii. înspaimîntâtor ?i misterios. Faptul c? vorbea cu doamna Chaucha t era aproape ca ?i cum ar fi vorbit el î m?car ca în unele privin?e era. Sîn tem în aceea?i situa?ie. Joachim putea vorbi astfel putea în general sa vorbeasc? cu ea? poate c a se ?i f?lea pe ascuns cu aceste vorbe tot a?a cum el. îi d?dea dreptate ca se adresase varului . stimata domni?oara. într-adevar nepl?cut. Mi se pare ca tocmai au intrat ni?te persoane. care aruncase o privire gr?bita spre varul sau. era cel pe care-l ?tia din vedere de mai multa vreme. a?a cum Hans Castorp o auzise procedînd de mai multe ori. oricum. nu-i a?a? . fara îndoiala. vocea care le rostea nu av ea asupra lor un drept prin na?tere. fiindc? între ei nu exista nimic s?lbatic. *-l1 e de nepl?cut! zise ea ?i cu un gest nervos î?i aranja parul. pentru ca în cazul lui erau la locul lor numai rela?ii civilizate ?i convorbiri rostite limpede. atunci cînd fusese întrebat cît timp cr ede ca va sta ?i le r?spunsese: Trei saptamîni". în d efini tiv. doua persoane. îns? trebuie sa mi-l înapoiezi imediat dup? lec?ie". aceea pe care Hans Cas?orp o cuno?tea de mul ta vreme. Dar v? sf?tuiesc sa ave?i r?bdare." Iar Joachim s-ar fi minunat desigur de dezinvoltura sa. cu care prilej avusese un sentiment de superiori tate. Ha ns Castorp nu era nici m?car gelos pe Joachim. cel mai vechi din re ei doi.MUNTELE VR?JIT 235 Doamna Chauchat lua loc chiar lînga u?a laboratorului. împreuna cu ei. ~ Destul de. în ziua cînd aceasta voce spusese anu me pentru el: Cu pl?cere. Hans Castorp. r? spunse Joachim. ci doar le împrumuta. îns? ramînînd totu?i a?ezat: ~ La ora trei ?i jum?tate. Rîndul lor era înaintea noas-r£L "ogramul este în tîrziat. ?i Hans Castorp asculta ca în vis. se las? te pUSe u?or un picior peste altul ?i privi în gol. cu toate ca el era acela care ave a dreptul sa-i vorbeasc? doamnei Chauchat. c?ci i se p?rea impertine nt sau cel pu?in de indiferen?a surprinz?toare. ar fi a?teptat aici..Eu. dar mai ales pe ntru alt motiv. f?cuse pe importantul fa?a de Joachim ?i de Settembrini. amestecat îns? cu o încîntare dintre cele mai evlavioase. acum ele se auzeau u?or t?r?g?nate ?i nesigure. de?i cu anumite intona?ii ascu?ite. r?spunse lipindu-?i c?lcîiele. cu totul altceva. de?i acesta î?i ?inuse nasul vîtît în revista pentru ca era. asocia?i cu un rubin la inel ?i înv?lui?i de un parfum de portocale. într-un mic liu rotund. Ea i se adresase lui Joachim.puse o întrebare lui Joachim . Cu o mînâ în buzunarul jach tei de lîna ?i cu cealalt? dusa la ceafa. ci pl?cut voalata. ?i noi a?teptam de mai bine de juma-tate de or?. doamna Chauchat întreb?: . Dar. se ridic? ?i pe fa?a avea o expresie de parca nu ?tia prea bine unde se afla ?i nici cui trebui a sa se adreseze apoi începu sa vorbeasc?. Dup? vreun minut ?i jum?tate î?i schimba pozi?ia. cu un gest degaj at ?i-ar fi scos batista sa-?i sufle nasul. Dar oare ce s-a întîmplat? Este aproape ra Patru.Va rog. Nu. poate. a?a cum f?cea Joachim acum.Da. la ce ora sînte?i invitat? Iar Joachim. 236 THOMAS MANN i A?a vorbeau. privi în jurul ei. la patru fâra un sfert. pe cînd Hans Castorp st ?tea acolo fara sa fac? nimic . ba o auzise chiar de foarte aproape. cu toate ca acesta p?rea cufundat în revista sa ilustrat?. Este a dev?rat ca aceste cuvinte fuseser? rostite atunci cu mai multa claritate ?i u?ur in?a. pe genunchi ?inea o carte împrumutata probabil din ala de lectura ?i b?tea încet tactul cu piciorul a?ezat pe du?umea. ar fi intrat în atr ibu?ia lui Hans Castorp sa conduc? conversa?ia ?i sa rosteasc? un: destul de" inde pendent ?i nevinovat. Purta o jacheta alba ? o fusta albastra. Se pare ca totul a fost amînat cu o jum?tate de ora. Doamna continua: . ar fi spus el ?i. Daca anumi?i ochi c?prui. Pe Hans Casto îl jignise acel destul de". avînd în vedere împrejur?rile. cu rezematorile boante ?i destul de rudimentare. r?spunse Joachim. în aceasta situa?ie. iar gura ei potrivea cuvintele pe care apoi le rostea cu o voce venita din pieptul alb: o voce deloc grav?. întreba ceva . în s? probabil fara a dori în mod sincer sa fie în locul lui.

fâra s? mai f prins în c ocul împletit. Cit e nepl?cut. ?i iar??i tehnicianul cu halat alb deschise u? a.. iar piept ul. Nu vedea nimic sau nu avea decît perPtu foarte vagi m acest clarobscii artilicial. Hans C astorp st?tea ?i o privea. era ap?sat din amîndoua p ?r?ile. în ochii lui Ha MUNTELE VR?JIT torp. nu fara o pornire interioara de a mai întîrzia. sprijinindu-?i b?rbia ca ?i bunicul s?u ?i semanînd-ast fel. Dup? ce întîmpina din partea lui Joachim o primire atît de rece . Joachim trebuia s-o ?tie. îns? cum spa?iul era prea mic.. care nu se îndrepta decît pu?in din pozi?ia ei aplec ata. stînd în picioare în fat unui dulap în perete. intra pe usa laboratorului. de întîmplarile din ultimele c minute. pentru a se sim?i prezem la ceea ce se petrecea în jur în Pa cînd p?trunse în laboiator. lua ?i ea de pe masa o revista ilustrata ?i se întoarse la fotoliul cu rezemaiorile boante.. ocupat priveasc? o placa negricioasa pe care. Dar acum. în ciuda emo?iei puternice . o ?inea în dreptul luminii mate a l?mpii din plafon.. în clarobscurul laboratorului.. iar Joachim. ""ut v°alata cu care doamna Chauchat întrebase: . ajun?i din urma ?i dep??i?i de laborantul care f?cea preg?tirile pentru radiografie ?i p?rea animat de dorin?a de a scap? cit mai repe de de ei.51 în care Hans Castor p întrevazuse o u?oara adversitate din partea bunului Joachim împotriva acestei tova r??e de boala. nu atît de dezvoltat ?i tît de voluptuos ca al Marusiei. Heodata. Dar nu ?tia daca asemenea aten? ii cavalere?ti erau obi?nuite aici. F?r? îndoiala c? dincolo nu d?duser? prea mare importan?a lui Sa?a ?i mamei sale. lira prea z?p?cit de ceea ce ias? în urma. îi vedea genunchiul mulat sub stofa l' Ve<ie-a vertebrele cervicale îe?iiui pu?in în atdra sub ceafa aplecata 238 THOMAS MANN ?i parul scurt.. de?i Han s Castorp îl privise îngrijorat ?i insistent. iar în gînd se gr?bi s? caute cuvintele ?i construc?ia frazei. genunchiul i se contura precis . sprijinit e de coapse. ?i. Se deslu?eau aparate. insa cum nu d?du nici un semn ca ar fi dispus sa cedeze rindul doamnei Chauchat.. Trecînd pe lînga el. cu atele încruci?ate.Dar oare ce s-a Plat. îi reproducea aspectul exterior pe o pînza. se v?zu silit sa-?i urmeze varul. poate fiindc? se gr?beau sa recupereze întîrzierea. Se trezir? în el scrupule cavalere?ti ?i dorin?a de a adresa oricum cîteva cuvinte respectuoase doamnei Chauchat." iar sunetul acestei voci îl f?cea sa tremure ca de ni?te Ai l l°r* C'6a *un§"l spin?rii. de ai oferi sa treac? înaintea lor. într-un chip în adev?r ridicol cu batrînul. ?i iar??i îl str?b?tu un fior. armonioasa ?i. ?i tr ecînd prin fa?a doamnei Chauchat. de un blond-ro?cat care. Mai auzea înc? vocea . sticle concave. arunca revista pe masa ?i Hans Caslorp îl urma spre u?a . cu spatele îndoit ?i umerii azuti astfel ca vertebrele cervicale îi ie? eau în afara ?i le puteai vedea ub jacheta ce se lipea de ?ira spin?rii. Hans Castorp întoarse capul cu o mutia întunecata de ru?ine ?i cu o expresi e discreta ?i îezervata. Nu mai st?tea l?sat? pe spate. Domnea aici un miros ciudat. sculîndu-se. Hans Castorp î?i aminti ca ?i ea a?tepta aici s? i se fac? ra diofonia. aulic Behrens întorcînd spatele noilor veni?i. ?i iata-l pe consilieru. U n paravan a?ezat între ferestrele acoperite cu negru împ?r?ea laboratorul în doua p?r? i inegale. Consilierul aulic o picta. îns? avea picioarele cam lungi ?i nu lat? în ?olduri..Clavdi a" încerca sa se plimbe prin camera. Un soi de ozon statut umplea atmosfera.sau. procedînd astfel ?inuse socoteala de împrejur?ri ?i în modul acesta dovedise ca?i d?dea seama de situa?ie. o adversitate ce-l f?cu sa surîda. cu bra ?ul întins. ?i chiar în fran?uze?te daca era posibil. Cum doamna Chaucha î?i pusese iar??i un picior peste altui.? chiar toata linia picior ului ei zvelt se contura sub stofa albastra a fustel-Nu era decît de statur? mijlo cie. ?i gîndindu-se la asta. p? trunser? în fUn dul camerei. ci aplecata înainte. Nu ramaser? mult timp to?i trei laolalt? în mica sala de a?teptare. Dar inima îi b?tea puternic. instrument . tablouri de comanda. atîrna liber. extraordinar de pl?cuta. un fel de tajera de o form? speciala. daca ordinea în care fu-sese?i invitat nu st?t ea deasupra oric?rei atitudini curtenitoare. singurele care i se parura ca se potrivesc sa fie arborat e fa?a de asemenea idei. cu a jutorul uleiului ?i al culorilor. îvlî se pare c^ tocmai acum au intrat ni^te persoane. acolo... va îndrep ta asupra ei raze luminoase ce-i vor dezv?lui interiorul trupului.

?î?nira .Delincventul urm?tor! spuse Behrens atingîndu-l cu cotul pe Hans Castorp.. Asta se f?cea în partea din fa?a. pîrîind. Va rog. Oare dumitale. înd?r?tul c?rora aprinse o lumina. a acestor p?r?i ale corpului omenes c era schematica ?i avea un contur estompat. o lumina ro?ie. Fulgere p elungi se ridicar?. toate acestea func?ioneaz? foarte estetic. Vei putea chiar sa-?i proiectezi pe perete tainele pieptului. Behrens trecu din locul unde st?tuse în camera propriu-zisa. Spatele curbat al lui Joachim se umfla. îi recomand? lui Joachim s a respire adînc ?i sa ?in? aerul în plamîni pîna cînd totul se va sfîr?i. dar ?i o cutie asem?n?toare cu un aparat fotogr afic pe ?asiu cu roti?e. oftînd. de-a c?ror d ezl?n?uire era nevoie pentru a str?punge materia. de sute de mii de vol?i. for?ele încercar? sâ-?i taie drumuri ocolite. cuprinzînd-o cu bra?ele. mâ-n?elegi. Joachim începu imediat s? se dezbrace pîna la brîu. . un tînar elve?ian bondoc . MUNTELE VR?JIT 239 Si izbucni în rîs. Este în adev?r interesant. Treaba aceasta mergea repede. se umplu cu un lichid verde. sucindul. învîrtind un comutator. imediat o sa va vedem în transparen?a. O scînteie albastr? sfîrîi în vîrful unui aparat. îl invit? pe Hans Castorp s? fac? la fel . ?i pe cînd Hans Castor p î?i scotea vesta. iar laborantul corija pozi?ia pacientului. Abia supuse. pentru copiii ?i nepo? ii dumitale! Joachim se r . într-o camera obscura. fenomenele luminoase di sp?rur? ?i Joachim. chintesen?a evidenta. Hans Castorp v?zu membre o mene?ti: mîini. Ei. la un inventator sau în chilia de experien?e a unui alchimist care se ocupa ?i cu vr?jitoria.e de m?surat sprijinite vertical. se apleca pentru a aprecia imaginea. fara v? ic?reli! A?adar. rotunjit?. Pl?cile de sticla se stinser?. în spatele lui Joac him. Castorp.. de-a lungul peretelui. Apoi se întoarse înd?r?tu paratului. pricepi. privea calma ?i amenin??toare în camera. for?ele teribile. ?i timp de dou? secunde. ?i-e frica sa-?i deschizi forul interior? Fii lini?tit. dîndu-se într-o parte. în acea clipa laborantul apas? cît era n ecesar pîrghia de comanda. Fotoanatomia. împingînd înainte um?rul lui Joachim ?i framîntîndu-i spatele.. rotule. Hans Castorp se întoarse în i unde se proceda la radiografierea lui Joachitn. asemenea unui ochi. î?i aminti parca Hans Castorp care înv??ase despre treburile acest ea. d?du drumul aerului din plamîni. îl conduse în fa?a ?irurilor de placi de sticla întunecate. Apoi totul se lini?ti. ca un halou pali d. care reie?ea cu claritate luminoasa: scheletul. Iata-i ?i pe Dioscurii no?tri! Castorp ?i Pollux. unde consilierul aulic st?tuse Hineauri. ca orice fotograf. mi-ai v?zut cumva pinacoteca part icular?? ?i Iuîndu-l de bra?. î?i manifesta satisfac?ia ?i. Laborantul. înv?luia ca o cea?a. fapt care-i rasfrînse într-o parte buza superioara cu tata tocit?.. a?tepta?i pu?in. iar un tub. apoi ramase nemi?cat. cu obrajii trandafirii ?i cu halat alb. Foarte interesant. partea de sus ?i de jos a coapsei. diapozitive de sticl? fixate în perete la rînd ?i nu ?tiai daca te afli în atelierul unui fotograf. Joachim se a?ezase pe un fel de sc?unel de cizmar în fa?a unei Iaci de care-?i lipise pie ptul.curen?i de mii. pe amîndoi. spuse Hans Castorp. se în?epeni pe picioare. picioare. rîndul sau nu va întîrzia mult. zise el. ?i te rog sa nu pretextezi ca e?ti obosit! Vei primi un exemplar gratuit. î?i dai seama dup? delicate?ea lui. Desc?rc?ri electrice izbucnir? ca ni?te împu?caturi. O lec?ie folosi toare pentr u tineret. Castorp. Ei. Undeva. Dar forma vie. bra?e ?i frag mente de bazinuri. Cu ast te înlân?uie?te în scurtul ceas prie lnic. triumful timpurilor noi-Acesta este un bra? de femeie. r?spunse consilierul aulic.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful