Thomas Mann MUNTELE VR?

JIT

Expunere premerg?toare Povestea lui Hans Castorp, pe care avem inten?ia s-o istorisim, nu de dragul lui (c?ci lectorul va înv??a a-l cunoa?te ca pe un tînâr modest ?i deopotriv? de simpatic ), ci de acela al întîmpl?rii îns??i care ni se pare demn? în cel mai înalt grad de a fi r elatat? (?i, în leg?tur? cu aceasta, este totu?i potrivit s? reamintim c? e poveste a sa ?i c? un eveniment oarecare nu se întîmplâ nu import? cui): a?adar, povestea acea sta s-a petrecut cu mult? vreme în urm?, ?i este, ca s? spunem a?a, acoperit? de p atina istorica, astfel c? e absolut necesar s? fie prezentat? sub înf??i?area trecu tului celui mai îndep?rtat. S-ar putea ca, pentru o poveste, faptul acesta s? nu fie un neajuns, ci, mai curîn d, un avantaj; se cuvine doar ca povestirile s? apar?in? trecutului întrucît, se poat e spune, cu cît s-au petrecut într-o vreme mai îndep?rtat?, cu atît r?spund mai precis e xigen?elor povestirii, ?i acest fapt este cu atît mai favorabil pentru povestitor, adic? pentru evocatorul în ?oapt? al timpului trecut. Dar se întîmpl? cu ea ca ?i cu oamenii de ast?zi ?i la urma urmelor ?i cu povestitorii: e cu mult mai batrînâ decît vîr sta lor, vechimea-i nu se poate m?sura în zile, iar timpul care o apas? nu se m?so ar? cu revolu?ii în jurul soarelui; pe scurt, treapta sa de vechime de fapt nu tim pului ?i-o datore?te ?i, prin aceast? observa?ie, în?elegem s? facem aluzie la dub la esen??, îndoielnic? ?i ciudat?, a acestui tainic element. Dar ca s? nu întunec?m cu me?te?ugire o stare limpede a faptelor, iatâ despre ce est e vorba: nem?rginita vechime a povestirii noastre izvor??te din aceea c? se desf ??oar? înaintea unei anumite r?sturn?ri ?i a unui anumit hotar care a tulburat adînc Via?a ?i Con?tiin?a... Ea se desf??oar? sau pentru a evita cu bun? ?tiin?a oric e urma de prezent se desf??ura, adic? s-a desf??urat odinioar?, cîndva, în acele apu se zile 6 THOMAS MANN ale lumii dinaintea Marelui R?zboi, cu al c?rui început atîtea întîmpl?ri au început, ?i c are de atunci fâra îndoiala abia au încetat s? înceap?. Prin urmare, povestea aceasta sa desf??urat mai înainte, daca nu cumva cu foarte mult înainte. Dar caracterul trecu t al unei povestiri nu este cu atît mai profund, mai împlinit ?i mai legendar cu cît s e desf??oar? mai apropiat de odinioar?"? Pe deasupra s-ar putea ca aceast? povest ire a noastr? s? apar?in? în alte privin?e, ?i chiar prin natura ei intim?, mai mu lt sau mai pu?in legendei. Vom relata-o în am?nun?ime, cu îngrijire ?i cu cea mai mare b?gare de seama, dar oar e, în adev?r, pl?cerea sau plictiseala ce ne-o provoac? au atîrnat vreodat? de spa?i ul ?i de timpul pe care le-au cerut cu st?ruin?a? F?r? a ne teme c? ne expunem înv inuirii de-a fi exagerat de meticulo?i, înclinam dimpotriv? s? credem c? pl?cut cu adev?rat este numai ceea ce-i lucrat cu îngrijire. Prin urmare, povestitorul nu va sfîr?i cît ai bate din palme istoria lui Hans. Nu-i vor fi suficiente nici cele ?apte zile ale sâptâmînii, ?i nici ?apte luni. Cel mai pot rivit este s? nu se întrebe dinainte cît timp se va scurge pe pâmînt, în vreme ce povestir ea aceasta îl va ?ine în mrejele sale. ?i, Doamne Dumnezeule, nu vor fi chiar ?apte ani! ?i cu aceasta, începem. Sosire Un tîn?r modest pleca în toiul verii de la Hamburg, ora?ul sau natal, spre Davos-Pla tz, în Graubiinden. Se ducea în vizita pentru trei s?ptâmîni. Dar de la Hamburg ?i pîn? acolo jos c?l?toria este lunga; de fapt, prea lung? pent ru scurtimea ?ederii proiectate. Treci de pe platoul înalt al Germaniei meridional e mai întîi prin diferite ?inuturi, urcind ?i coborînd, ?i în cele din urm? ajungi pîn? la ??rmul lacului Constan?a, iar de aici plute?ti cu vaporul peste valurile s?lt?r e?e, dincolo de pr?p?stii socotite odinioar? ca fiind genuni f?r? fund. Apoi, c?l?toria începe s? se f?rîmi?eze, dup? ce atîta vreme se desfâ-?urase în linie drea pt?, ca dintr-un salt. Intervin întîrzieri ?i greut??i. Pe teritoriul elve?ian, în loc

alitatea Rorschach, trebuie s? folose?ti din nou drumul de fier, îns? nu ajungi de cît pîn? la Landquart, o mic? sta?iune alpin?, unde e?ti silit s? schimbi trenul. E o linie îngust? de cale ferat?, unde urci în vagon dup? ce ai stat mult? vreme în b?ta ia vîntului, într-un ?inut lipsit de orice farmec, ?i chiar din clipa cînd se urne?te locomotiva -mic?, dar cu o putere de trac?iune excep?ional? dup? cît se pare începe partea cu adev?rat aventuroas? a c?l?toriei, un sui? abrupt ?i greu, care parc? nu mai ia sfîr?it. Deoarece gara Landquart se afl? înc? la o altitudine relativ sc?zu ta; dar acum o apuci serios c?tre inima mun?ilor, pe un drum stîncos, s?lbatic ?i anevoios. Hans Castorp c?ci acesta este numele tîn?rului st?tea singur într-un compartiment ca pitonat în cenu?iu, cu valiza din piele de crocodil, un dar din partea unchiului ? i tutorelui s?u, consulul Tienappel - ca sâ-l prezent?m de pe acum pe numele lui , cu paltonul ce se leg?na ag??at de un cîrlig ?i cu p?tura f?cut? sul; st?tea la fereastra cu geamul l?sat ?i, cum r?coarea dup?-amiezii se sim?ea din ce în ce ma i tare, î?i ridic?, J 8 THOMAS MANN asemenea unui copil r?sf??at ?i pl?pînd ce era, gulerul pardesiului de o croiala l arg? ?i modern?, c?ptu?it cu m?tase. Lîng? el. pe banc?, se afla o carte bro?ata, intitulat? Ocean Steamships pe Care î?i aruncase ochii din cînd în cînd la începutul c?l?t oriei; dar acum cartea z?cea acolo, uitata, iar r?suflarea gîfîitoare â locomotivei pr es?ra pulbere de c?rbune pe copert?. Dou? zile de c?l?torie îndep?rteaz? omul - ?i cu atît mai mult pe un tînar care înc? nu ?i-a înfipt destul de puternic r?d?cinile în via?a - îl îndep?rteaz? de universul sau co tidian, de tot ceea ce el numea datorii, interese, griji, speran?e, îl îndep?rteaz? infinit mai mult decît ?i-ar fi putut închipui în timpul drumului cu tr?sura spre gar? . Spa?iul care, rotindu-se ?i gonind, se interpune între el ?i locul s?u de ba?tin ?, desf??oar? for?e pe care, de obicei, le credem rezervate duratei timpului; di n or? în or? el determin? prefaceri interioare, foarte asem?n?toare celor provocat e de timp, dar pe care, într-un anumit chip, le întrece. Asemenea acestuia din urm? el z?misle?te uitarea, dar o realizeaz? desprinzînd f?ptura omeneasc? din cercul c ontingen?elor ei, pentru ? o transpune într-o stare de libertate ini?ial?; astfel, cît ?i bate din palme, face un vagabond chiar dintr-un pedant ?i un filistin. Se spune c? timpul este o Lete; îns? aerul dep?rt?rilor este ?i el un fel de elixir, iar dac? efectul s?u este mai pu?in desâvîr?it, în schimb e cu atît mai rapid. Hans Castorp avea s? simt? toate acestea chiar pe pielea lui. Nu era dispus s? i a prea în serios c?l?toria aceasta ?i sa se angajeze suflete?te. Inten?ia sa fuses e, mâi curînd, s? se achite cît mai iute de aceast? obliga?ie, pentru ca trebuia s? se achite, apoi s? se întoarc? ?casa la fel cum plecase ?i s?-?i reia traiul exact de acolo de unde, pentru scurt? vreme, fusese silit sa-l p?r?seasc?. Ieri înc? era a bsorbit în întregime de lumea gîndurilor sale obi?nuite, cu alte cuvinte se ocupase atît de trecutul cel mai apropiat, deci de examenul dat, cît ?i de viitorul imediat, a dic? de debutul în practic?, la Tunder & Wilms" ( ?antier de construc?ii navale, fabr ic? de ma?ini ?i cazangerie"), si aruncase o privire atît de ner?bd?toare pe cît îi îng? uia temperamentul asupra urm?toarelor trei saptâmîni. Acum îns?, i se p?rea c? împrejur? rile îi cer întreaga aten?ie ?i c? nu-i era îng?duit sa treac? peste ele cu u?urin?a. în cepea sâ-l fr?mînte ?i s?-i stîrneasca o oarecare îngrijorare sim?âmîntul de a fi ajuns în iuni înalte, al c?ror aer nu-l respirase înc? niciodat?, ?i unde, dup? cum ?tia, d omneau condi?ii de via?? neobi?nuit de firave ?i MUNTELE VR?JIT 9 neîndestul?toare. Patrie ?i orînduire social? erau no?iuni care nu numai c? r?m?sese r? foarte departe în urma lui, dar, mai ales, r?m?seser? cu mul?i stînjeni sub el, i ar ascensiunea continua mereu ?i mereu. Suspendat între aceste no?iuni ?i necunoscu t, se întreba ce se va petrece cu el acolo sus. Oare nu era nechibzuit ?i nes?n?to s pentru unul c? el, n?scut ?i obi?nuit s? respire la numai cî?iva metri deasupra nivelului marii, sa se las* purtat dintr-o dat? c?tre aceste regiuni înalte, f?r? s? fi petrecut cîteva zile în vreun loc intermediar? Dorea sa fi ajuns deja la desti na?ie c?ci, î?i spunea el, odat? ajuns sus, va putea tr?i ca în orice alt loc, iar n u ca în clipa de fa??, a urcu?ului, cînd tot ce-l înconjoar? îi aminte?te ca se afl? în re

giuni neobi?nuite. Se uit? afara: trenul ?erpuia prin defileul îngust; se vedeau p rimele vagoane, se vedea locomotiva chinuindu-se ?i zvîrlind valuri de fum brun, v erde ?i negru, ce se risipeau. La dreapta, murmurau ape în adîncuri; la stînga, dintre blocuri de stîncâ, ?î?neau brazi întuneca?i spre un cer sur ca piatra. Ap?reau tunele s cufundate în bezn?, ?i cînd se f?cea iar??i lumin?, se deschideau vaste pr?p?stii cu mici a?ez?ri aflate pe fundul lor. Apoi toate se închideau ?i ap?reau alte defile e, cu r?m??i?e de z?pad? printre cr?p?turi ?i surp?turi. Urmau opriri în fa?a unor g?ri pr?p?dite, capete de linii, pe care trenul le p?r?sea pornind în sens opus, fapt ce te z?p?cea complet, c?ci nu mai ?tiai în ce direc?ie c?l?tore?ti ?i nici n u-?i puteai da seama unde se afl? punctele cardinale. Priveli?ti m?re?e asupra m iraculoasei înf??i??ri ?i aglomer?ri a universului alpin, în care p?trundeai urcînd, s e dezv?luiau ?i, apoi, disp?reau, la o cotitur?, din fa?? ochilor pierdu?i în admi ra?ie. Hans Castorp î?i spuse c? f?r? îndoial? l?sase în urma zona copacilor înfrunzi?i ?i, de asemenea, dac? nu se în?el?, pe aceea a p?s?rilor cînt?toare, iar gîndul acesta al încet?rii totale, al despuierii, îl f?cu s? fie cuprins de un fel de ame?eal? ?i de o u?oar? grea?a, încît vreme de doua minute î?i acoperi ochii cu mîna. Dar îi trecu. C onstat? c? urcu?ul luase sfîr?it ?i c? dep??ise punctul cel mai înalt ?l defileului. Acum, trenul mergea mult m?i lin, pe fundul unei v?i. Er? cam c?tre ora opt seara ?i lumin? zilei înc? mai d?inuia. In dep?rtare, la ext remitatea peisajului, ap?ru un lac cu valuri cenu?ii, iar brazii se în?l?au negri deasupra ??rmurilor ?i de-a lungul povîmi?urilor. se r?reau, se pierdeau, nel?sînd d up? ei decît o îngr?m?dire stîncoasa, de-o goliciune trista, înv?luit? de cea??. Trenul se opri lîng? o gara mic?; era Davos-Dorf, dup? cum auzi Hans Castorp strigîndu-se p e peron, prin 10 THOMAS MANN urmare în curînd avea s? ajung? la cap?tul c?l?toriei. ?i deodat?, lîng? el, r?sun? vo cea lui Joachim Ziemssen. vocea potolit? ?i hamburghezâ â v?rului s?u care-i spunea: Bun? ziua, b?iete, e timpul s? cobori. ?i cum privea pe fereastr?, îl z?ri pe peron chiar pe Joachim în persoan?, purtînd un r aglan castaniu, f?r? p?l?rie ?i cu un aer de s?n?tate pe care nu i-l mai v?zuse niciodat? pîn? atunci. Joachim rîse ?i spuse iar??i: Ei, hâi, b?iete, coboar? odat?; nu te mai codi! Dar înc? n-am ajuns, zise H?ns Câstorp uluit ?i f?r? s? se urneasc? din loc. Ba da, ai ajuns. Uite satul. De aici e mai aproape la sanatoriu. Am tocmit o tr? sur?. H?i, da-mi bagajele. ?i rîzînd z?p?cit în tulburarea sosirii ?i a revederii, Hans Castorp îi întinse valiza ?i paltonul, p?tura f?cut? sul în jurul bastonului ?i a umbrelei ?i, în sfîr?it, Ocean St eamships. Apoi str?b?tu în goan? coridorul îngust ?i s?ri pe peron s?-?i salute v?rul mai de aproape - de fapt, abia acum urm? s?-l salute propriu-zis - a?a cum se c uvenea, adic? f?r? exuberan??, ca între oameni cu moravuri reci ?i aspre. Poate s? par? oarecum ciudat, dar de cînd se ?tiau ?u ezitat s?-?i spun? pe nume, de teama unei izbucniri prea afectuoase. Totu?i, cum nu puteau sâ-?i zic? nici pe numele d e familie, se opriser? la b?iete". Asta devenise un fel de regul? stabilit? între c ei doi veri. Un b?rbat în livrea, cu ?apca împodobit? cu galoane, îi privi cum î?i strîng mîna tînârul en stînd într-o pozi?ie militâreascâ iute ?i cu un aer de stinghereal?, apoi omul se apr opie ca sâ-i cear? lui Hans Castorp recipisa de bagaje; era portarul sanatoriului interna?ional Berghof', care le spuse câ vrea s? se duc? s? ridice cuf?rul vizitato rului de la gara Davos-Platz, în vreme ce domnii pot plec? imediat cu tr?sur?, spr e ? merge s? cineze. Omul ?chiop?ta vizibil, astfel câ prim? întrebare pe care Hans Castorp i-o puse lui Joachim Ziemssen a fost: E invalid de r?zboi? De ce ?chioâpâtâ în halul ?sta? Ei, asta-i, ?i-ai g?sit! r?spunse Joachim cu o oarecare am?r?ciune. Invalid de r ?zboi! Asta o are la genunchi, sau a avut-o, câ i-âu scos rotula. Hans Castorp realiz? într-o clip? ce voise s? spun? Joachim. Ah! Asta-i! exclam? ?i-?i în?l?? capul din mers, întorcîndu-se pu?in. Doar nu vrei s? mâ faci sa cred câ tu înc? mai ?i ceva? Ara?i ca un MUNTELE VR?JIT 11

continu? el ?i ad?ug?: Aici î?i s chimbi concep?iile. c?p?taser? o expresie pu?in obosit ?. crezi? r?spunse Joachim. mai expectore z sputa.. continu? el ridicînd din umeri. un model de for?a tinereasc?. nu mai e foarte grozav. în ultimele cinci luni. care fuseser? to tdeauna blînzi. ar fi fost cu adev?rat frumos dac? n-ar fi avut urechile prea dep?rtate. O s? vezi aici o diversitate de lucruri noi pentru tine. întorcîndu-?i spre Castorp ochii mari. numai Dumnezeu ?tie cît este de pl?cut savantlîcul ?sta. trei saptamîni sînt cît o z i. e?ti nebun? strig? Hans Castorp. o porecla d estul de caraghioas?. Hans Castorp se întorcea mereu sa-l priveasc? dintr-o parte. Se a?ezar? în tr?sura galben? care-i a?tepta în pia?a pietruit? din fa?a g?rii. Prive?ti peisajul? Era exact ceea ce f?cea Hans Castorp. Acum a vea alte griji. care ai venit în vizit? ?i care nu treb uie s? stai cu totul decît trei sâpt?mîni. O sa mai afli tu multe. cînd? P?i. s? existe vreo pi dic?. ?i apoi. zise Joachim ?i. r?spunse Joachim. Curînd. ?i se mai aud zgomote ?i în al doilea spa?iu intercostal. unde alt?dat? se auzea un ral. timpul. ?i Hans î?i privi v?rul pe furi?. îl lamuri. F?r? îndoial?. curînd? întreb? v?rul. Apar?inea acelui tip foarte brun. o sâ vezi c? nu-i o treab? chiar atît de u? oar?. da r imediat se a?eza într-o pozi?ie mai piezi??. s-ar zice c? mai por?i centironul ?i c? vii direct de pe cîmpul de manevr? . care la ultimul consu lt general mi-a comunicat c? mai am de stat cel pu?in înc? vreo jum?tate de an. lucrurile nu merg chiar a?a. dar bronzul se datore?te soarelui ?i z?pezii. cu musta?? mic?. prin urmare tu te ?i vezi. acum se aude mai p u?in. dar s? trecem peste asta. Cu tine. ^ Cît de savant ai devenit! zise Hans Castorp. Totu?i te-ai îndreptat minunat. Hans Castorp se frâmînta indignat pe perna tare a scaunului: 12 THOMAS MANN O jum?tate de an? Dar e aproape jum?tate de an de cînd e?ti aici! Nu avem chiar atît a timp. Da. Cu ochii mari ?i negri. De altfel. în adev?r. Pentru ei. oache?? din na?tere. Cît despre ceea ce crezi rel ativ la starea mea. îns? jos hîrîie înc? foarte tare. sînt bronzat . Ce-i drept. f?r? s? dea aten?ie indign?rii sincere a varului sa u. ?i-i arata varului sau un obiect pe care-l scoase pe jum?tate din buzunarul interior al raglanului. ?i tu ?tii c? a te în toarce acas? în trei sâpt?mîni" este o idee de acolo.dragon.! Da. pe care patria sa blond? nu contene?te sâ-l creeze. cei de aici. sus. cu dop de metal. iar pielea lui. pînâ la o anume vreme. care-l asigura: E grandios! . dup? cum spune mereu Behrens.. reîntors acas?. ?i eu cred c? da. nep?s?tor ?i iritat în acela?i timp. Mi-ar fi pl?cut sa-l ui t cît mai repede ?i s?-mi fac stagiul. o s? vezi. iar în afara de asta. clatin? capul de mai multe ori. ca pe roate. Hans Castorp continu?: Dar ai sâ te întorci curînd acas?. pentru tine reprezint? totu?i o buna bucat? de vreme. Dar a?teapt ? pu?in. spuse el. cei mai mul?i dintre noi au cîte unul asem?n?tor. Din p?cate. ?i în vreme ce murgii pornir? la drum. brunet?. îi r?spunse Joachim. între noi are ?i un nume. croi t parc? sa poarte uniform?. c?p?tase. Nici nu-?i închipui cîta lib ertate î?i iau ??tia de aici cu timpul oamenilor. Da. în stînga. mâ simt mai bine. îns? pentru tine. deasupra unei guri c?rnoase ?i frumos conturate. grâbindu-se apoi s?-l ascund?: era un flacon turtit din sticla albastra. a c? rei cl?dire aducea mai mult cu un fel de ?opron. f?cu el ?i se ridic? pe perna. aclimatizeaz?-te. privind drept înainte. ceea ce nu-l prindea prea bine. Aici. c?ci de abia ai sosit. Aceste urech i fuseser? singura am?r?ciune ?i durere a vie?ii sale. totu?i nu sînt înc? s?n?tos. trei s?pt?mîni nu înseamn? aproape nimi c pentru noi. din vale. la noi clima nu e unica ciud??enie. culoarea bron zat? nu dovede?te prea mult. aproape trist?. spuse dînd din cap. Joachim era mai înalt ?i mai lat în spate decît el. culoarea bronzului întunecat. d atorit? soarelui ?i vîntului. peste trei s?ptâmîni. în primul rînd. sus. Da. O jum?tate de an? B?iete. în gînd. dar care. Ah. împreun? cu mine? Nu vad.

apoi. începînd de acolo de unde valea se îngusta. De altfel. m-am c???rat pîna aici. iartâ-m?. zi se Hans Castorp.. se gr?bi s? spun? Hans Ca storp. Po?i s? m? crezi c? noi ??tia de -aici. p?trundea cu u?urin?a ?i nu spunea nimic sufletului. începu s? se simt? tot mai tare r?coarea serii. sînt ?i ei acoperi?i de z?pad? tot anul. ?i care i se p?r use într-o anumit? m?sur? ap?s?toare ?i stranie. continua J oachim. arc o 14 THOMAS MANN înf??i?are mai pl?cut?. . Hans Castorp aspir? prelung ?i adînc acest aer str?in. A?a se face ca piscurile nu mai ies chiar atît de tare în eviden?a. Palida ro?ea?a a amurgului.Da. dup? cum vezi. dar gînde?te-te câ ?i noi sîntem la o în?l?ime înspaimîntatoare. în terase. Iarna. . pe care Joachim o întrebuin?ase de patru sau cinci ori pîn? atunci. nimic al tceva decît stîncile. zise Hans Castorp. p?rea. O buna bucata de vreme. nu glum?! Se cuib?rise spaima în mine. ?i o dat? cu ei se opre?te totul. în via?a mea nu am urcat atît de sus! ?i cu oarecare curiozitate. dar mai ales pe cel din dreapta ce ie?ea în afar? ?i pe care. nu mai este nimic. . Cu cincizeci de metri mai sus. ?e ?i stinsese. cu fa?a îndreptat? spre sud-vest se înal?? o cl?dire lung?. era din cauza expresiei noi ??tia de-aici. neînsufle?it? ?i trist?. ca s?-l încerce. Era rece nimic altceva. Dar sfîr?e?ti prin a obosi. luînd-o la stînga peste linia îngust?. se câ?ârau casele. deloc bine. în dre îi mai z?re?ti înc? albâstreala? apta Vîrfului Negru. daca vrei. este un aer renumit.Da. dar nu sînt decît cincizeci. ce precede c?derea definitiva a nop?ii. atît pot sa-?i sp un. Pe partea cealalt?. de sus. nu. în care tocmai se aprindeau luminile ?i care. . g?urit? ?i poroasa ca un burete. care însufle?ise vreme de o clipa cerul acoperit în întreg ime. observa Hans Castorp. pe un mic podi?. ca sa fiu sincer. . Unde sînt oare ghe?arii ?i crestele înz?pezite ?i masivele uria?e? D rept s?-?i spun. de u miditate. îngust? ?i pu?in ?erpuitoare. de departe. ?i cum se stîrni pu?in vîntul. Daca se exprimase îns? astfel. mai ales cînd ninge. . Aproape pretutindeni dai de limita pîn? la car e cresc copacii. ai ?i un ghe?ar. în seara aceasta regiunea nu se prezint? întro lumina avantajoasa. Sanatoriul nostru este a?ezat înc? ?i mai sus decît satul. aia sînt sili?i s?-?i transport e cadavrele cu bobul.. dac? fa ci socoteala. am avut aceast? impresie doar o clip?. drumul ducea paralel cu calea ferat?. In spatele intr?rii în defileu. Lipsit de mireasma. dup? cum po?i s?-?i dai seama. e pe pa rtea cealalt? ?i nu se poate vedea de aici. pierzîndu-se în întunecimea obosit? a p?durilor de brad. O mie ?ase sute de metri! Asta înseamn? aproape cinci mii de picioare. de ardezie. ?i pretutindeni se aprindeau lumini. Seara se las? repede. Sanatoriul Schatzalp" se afl? la altitudinea cea mai mare. întorcîndu-se c?tre v?rul s?u. acolo unde . Spre stînga urcau pote ci printre livezi. acolo. brazi i se opresc brusc.Minunat! remarca el cu polite?e. deoarece drumurile nu mai sînt practicabile. atît pe fundul v?ii cît ?i pe cele doua povîrni?uri. într-un fel exagerat ?i nestâpînit ?i care nu-i st?tea. O mie ?ase sute de metri deasupra nivelului marii. Citeodata. toate acestea sînt destul de sus. ?i peste natur? domnea acea stare de trecere MUNTELE VR?JIT 13 decolorat?.Da. Piz Michel ?i Tinzenho rn. sîntem sâtui pînâ-n gît. ?i care este marcat? cu o precizie deosebit de izbitoare.Ba da.Nu. pe firul v?ii. de sus". pe care nu po?i sâ-i vezi de aici. trecur? un rîu ? i urcar? la trap pe un drumeag în panta u?oar? c?tre versantul împ?durit.G?se?ti? întreba Joachim. fleacurile astea nu mi se par chiar atît de înalte. Nu. cu un turn cu cupol?. sînt înalte. dar este un ghe?ar autentic. Jos s e întindea valea locuita. . ve?nica. piscul ?la de sus Nu mare. m?r ginit ici ?i colo de case. nu g?sesc c? priveli?tea este chiar atît de formidabil?. în prospect se specific? o sut?. din cauza atîtor balco na?e.De z?pad? ve?nica. . Eu vorbesc ciudat? întreb? Joachim cu o oarecare îngrijorare. spuse Joachim ?i gura i se strîmba o clip? cu dezgu t. Da. Vorbe?ti foarte ciudat. ghe?arul Scaletta. fundalul mun?ilor mai în dep?rta?i avea o culoare rece. de consisten?a. r?spunse Joachim.

încît acum rîdea atît de tare. iar la stînga e o pereche de ru?i cam dezordona?i ?i zgomoto?i. aici sus? P??eau. un rîs puternic ?i nestâpînit. îmbr?cat cu aceea?i livrea cenu?ie ca a omului ?chiop di n gar?. Nu mai era deloc st?pîn pe sine ?i.?i astfel MUNTELE VR?JIT 15 se întîmplâ câ dispozi?ia celor doi tineri era excelent? cînd se dadurâ jos din tr?sura car îi condusese cîteva clipe la pas. Ce face? Disec?ia sufletelor? Dar asta este dezgust?tor! exclam? Hans Castorp. ce-i zguduia pieptul. ?i care o s?-?i plac?. Dup? toate aparen?ele. Globuri de sticl? m at? r?spîndeau o lumina palid?. mari vase pîntecoase. Ei. f?r? zgomot.. De undeva ap?ru 0 infirmier? cu bonet? alb? ?i c u un pince-nez al c?rui ?nur era trecut pe dup? ureche. Mai este apoi ?i Krokowski. f?r? îndoial?.. Cu bobul! ?i asta mi-o spui cu cel mai mare calm? Constat c? ai devenit teribil de cinic în aceste c inci luni! Cîtu?i de pu?in cinic. Cum a?a? Cadavrelor nu l e pas?. iar în spa?iul interior avea cuier pentru haine. de-a lungul unei rampe în zigzag. ?i d e acolo le ie?i în întîmpinare. Cum. dar n-am putut g?si ceva mai potrivit. Mergem imediat la mas?. dup? cîte se pare. zise el respirînd pe gur?. v? întinde?i pe balcon chiar ?i în timpul nop?ii? întreba el cu voce tremur?toare . Dar în mod obi?nuit. întins? pînâ la portal l sanatoriului interna?ional Berghof'. întreb? el.. în timp ce urcau. Mi-ai povest it atîtea lucruri caraghioase. Chestia aia cu disec?ia sufletelor a fost prea ta re. acoperi?i cu un st rat de vopsea de ulei ca lacul. la voi. era camera portarului. poate sînt pu?in cam obosit. schimonosindu -i fa?a uscat? de vîntul rece într-o grimasa pu?in cam dureroas?. Pere?ii luceau. aple at înainte. câ-i curgeau lacrimile de sub mîna cu care. î?i acoperise ochii. pe covorul de iut? al coridorului îngust. chinuit? ?i f?r? chemare a utentic? pentru naeserie. r?spunse Joachim ridicînd din umeri. al c?rui dispozitiv electric fu manevrat de slujba?ul francez. pe du?umea. La dreapta stau eu. Sînt complet stors ?i sleit de mult ce-am rîs. disec?ia sufletelor îl d ?duse gata. spuse Joachim. trebuie s-o recun osc. Joachim aprinsese . un slujba? cu înf??i?are de francez.Cadavrele? Asta-i buna! Haida-de! exclam? Hans Castorp. nu-i a?a? Mi se pare c? mi-e foame.. E specialist în d isec?ia sufletelor pacien?ilor. a întrecut orice m?sura. Joachim rîse ?i el din toat? inima . frâmîntat?. curioas?. Intrar? în ascensor. Unde-or fi oare v izitatorii. Eu am c?p?tat azi permisiunea s? ies. ? i abia acum veselia îl cuprinse definitiv. dup? cin? stau ?i eu întins pe balcon. aici la noi este foarte posibil s? devii cinic. deoarece voiam s a te întîmpin. asta-i regula. Pu?in a lipsit ca Hans Castorp sâ nu izbucneasc? din nou în rîs. ?i apoi. ce zici? U?a era dubla. despre al c?ror rost Hans Castorp uit a s? mai întrebe. Dar acum. un tip foarte intel igent ?i priceput. asistentul. în prospect se insist? mult pe activitatea lui. Num?rul treizeci ?i patru. în dreapta c?ruia se întindeau saloanele. citind ziar ele. care st?tuse lîng? telefon. Din mers. Hans Castorp arunc? o privire ?i observ? câ sînt goale. însu?i Behrens este un cinic bâtrîn o celebritate. în treac?t fie spus. De la opt la zece.ceea ce p?rea câ-i face bine . din cauza c?l?tor iei. iar v?rul sâu îi r?spunse: î?i fac cura pe ?ezlonguri. De altfel. un vechi membru al un ei asocia?ii studen?e?ti ?i chirurg remarcabil. Num?rul 34 Imediat la dreapta. Hans Castorp î?i ?tergea ochii. în dou? locuri ale coridorului. ?i deodat? sim?i câ-l cupri nde nevoia de a rîde. Cel pu?in se m?nîncâ bine. Da. dup? toate cele auzite. hai s?-?i vezi camera ?i s? te s peli pe mîini. e ra o sor? de confesiune protestant?. albi ?i severi. ?i picioarele tale sînt reci? Ceea ce-i enervant este c? în acela?i timp fa?a îmi arde. ?tii. între poart? ?i ap?r?toarea de vînt. Asta-i camera ta. ?i-i conduse prin holul bine luminat. cu gîtul scurt. se aflau ni? te 16 THOMAS MANN baloane.

Cu mînecile c?m??ii s uflecate.plafoniera ?i. Joachim nu o f?cu. Pe coridor. r?spunse Joachim. iar el. Presupun ca ofi?erul de marina se râdea cu o ma?ina de b?rbierit normala. . Logodnicul ei.. a stat lînga ea. în lumina ei tremur?toare. ca la vama controlorul a fost foarte în?eleg? tor. Pe scrin. o muzica de tîans. ca un copila?.Nu. bi neîn?eles. Ar trebui sa fie un frig mai mare decît asta. Alalt?ieri a murit aici o americanc?. da. brodate simplu în cul ori vii. un zgomot nu prea tar e. Alalt?ieri sear?. . Rosti cuvîntul bi neîn?eles" cu oarecare afectare. Unii nu ?e obi?nuiesc niciodat?. al tfel nu mai g?sim nimic de mîncare. Dar am înghe?at! în special trupul mi-e cumpl it de înghe?at. de fapt. c ?ci folosesc ?i una ?i alta.. chiar ?i fara noima. în asemenea cazuri. asta e grozav. ca pe timpul cînd v?r ul MUNTELE VR?JIT 17 s?u era student ?i f?cea propaganda pentru acest fel de pronun?are. apoi continu a cu muita volubilitate: Ce voiam sa mai spun. cu mo bilele albe.. Dar aici nu se face deloc foc? striga el deodat? ?i se repezi la radiatoare ca sa-si lipeasc? palmele. go on. De altminteri. cîteva fire de coada-?oricelului ?i cî?iva clopo?ei de munte culese chiar de el de pe po vîrni?.Fierbin?eala se datore?te aerului ?i nu înseamn? nimic. Hans Castorp primi aceasta relatare cu o v?dita indiferen??. îl ?oca chiar ?i pe el.Fumiga?ii. cu tapetul de asemenea alb. dar n-a prea fost la în?l?ime. dar într-un fel atît de evident oribil.August! August! exclama Hans Castorp. Ie?ea pe coridor în fiecare clipa sa plînga. americanca a mai avut doua hemoptizii foarte puternice ?i cu asta ?i-a dat sfîr?itul. Dar. a fost evacuat? înc? de ieri diminea?? ?i. dar în?eap? la nas. s-au f?cut fumiga?ii serioase cu formol care. înfa?at cu rufarie proasp?t?. astfel. spuse Hans Castorp. ceea ce. abia auzita. privindu-i cu un aer curios ?i miop. un ofi?er din marina engleza. Da. zise Joachim. Era fara îndoiala o tuse . Behrens a ?tiut de la început c? o s? dea ortul popii înainte de-a sosi tu ?i ca. Ce camer? frumoasa! Aici se poate st a comod ?i pl?cut cîteva saptamîni. ca marinar. Dup? aceea î?i freca obrajii cu crema. a?a încît lucrul acesta n-are de ce sa ne surprin d?.. obi?nuie?te sa întrebui n?eze crema. nu-i a?a? Bineîn?eles ca o cur??enie riguroas? este o condi?ie de cea mai mare importan?a. izolînd ?i prelungind silabele. pune mîna sa vezi cum rd! Posibilitatea ca cineva sâ-i ating? fa?a nu se potrivea nicidecum cu firea lui Han s Castorp. gros ?i îavabil. metilaldehidei nu-i rezista nici cei mai viguro?i microbi . însu?i Behrens are obraji i înro?i?i din zori ?i pîna-n noapte. camera va putea fi a t a. Continuînd sa sporov?iasc?. comode.H2CO. La pr imul etaj îns?. camera se ivi vesel? ?i lini?tita. o tuse în comp . e-un lucru pe care-l ?tiu din experien??. de altfel. ?i-i transmise lui Joachim salutari de la diferite cuno?tin?e din ora?ul na tal. aici ne ?in mai curînd în frig. de dup? un coli a! coridorului. .tu?ea unui om. Dar. iar cu fleacurile astea te zgîrii mult ma i u?or decît cu un brici bine ascu?it.Dr?gu? din partea ta. infirmiera ap?ru din nou. . abia de arunca o privire scurta spre patul de metal alb. sim?ind îndemnul s? vorbeasc? nu importa ce. pentru ca era b?rbierit proasp?t ?i lacrimile îl usturau. sîn t minunate. încît Hans Castorp f?cu o strîmbatura ?i î?i hol a ochii în direc?ia lui Joachim. dup? gustul la moda. de?i fa?a îmi este groaznic de înfierbîntata uite. cu linoleumul ne ted ?i curat ?i cu perdelele de pînz? str?lucind de cur??enie. bunu f Joachim pusese într-un vas mic cîteva flori ce putuse g?si dup? primul cosit. ci se mul?umi sa zic?: .. care s e auzea destul de aproape. datorita serviciului. ca sa se dea drumul la calorifer în august. se z?reau luminile din vale ?i din dep?rtare r?zb?tea. U?a de la balcon era deschisa. îns? o tuse care nu sem?na cu nici o alta auzita de Hans Castorp vreodat?.. spuse spalîndu-se ?i ?tergîndu-?i mîinile. ?tii. stînd în picioare în fa?a chiuvetei mari ale c?rei robinete nichelate str?lu ceau în lumina electric?. mai adaug? ca avea în cuf?r doua sute de buc??i de M?ria Mancini ?igara sa preferata . De asemenea este normal ca pe o piele iritat? apa s?rata sa dea o senza?ie de usturime. Hans Castorp se opri deodat? pironit de un zgomot înfior?tor.

cîteodata. Cînd tinerii se a?ezar?. Se spune ca a colindat sanatoriile de tubercu-lo?i înc? de pe cînd era copila ?i de atunci n-a mai tr?it în lume.în cazul acesta. diferite brînzeturi ?i fructe. cu chipurile luminate de abaj urul ro?u al l?mpii de pe masa. D ar mai erau anivers?rile zilelor de na?tere ?i. nu se afla aici decit o singura vizitatoare. aproape de fereastr a. St?teau lînga storul galben-deschis. în tinere?ea mea. o pr?jitura deosebit de gustoasa. urlam ca un lup ?i-mi aduc aminte ca to?i erau ferici?i cînd începeam sa expectorez. sau de aceia care primeau vizite. s?rb?torirea plec?r ilor apropiate. întorcîndu-le spatele. o asemenea tuse înc? n-a existat. Este întocmai ca ?i cum ai privi în trupul omului sa c onsta?i cum arata a?a ceva: numai mocirla ?i noroi. Destul. r ochie neagr?. Mîncar? supa de sparanghel. se servea chiar ?i ?ampanie . fie uscate. ro?ii umplute. fredonînd în acela?i timp. zise Joachirn. a?a cum proceda de fieca re data cînd se a?eza Ia masa poate pentru c? str?mo?ii lui î?i f?cuser? rug?ciunea în ainte de-a mînca supa. ?i iat? unde a ajuns. fe meia î?i schimba locul. MUNTELE VR?JIT 19 . sor? alb ?i cu o culoare extraordinar de s?n?toasa în obraji ?i. o aud în fiecare zi ?i nu simt nevoia sa mi-o descrii.Trebuie sa te gînde?ti. . tu nu e?ti decît un biet debutant. de vreo treizeci de ani. de asemenea. . A?ezat imediat în dreapta holului. Mîncarea era excelenta. .. un b?rbat e legant. în fa ?a saloanelor. Comandar? o sticla de Gruaud-Larose. iar cînd intrar? în restaurant. pe lînga ea. Insa Hans Castorp nu era în stare sa treac? peste impresia ce i-o f?cuse tu?ea auz ita. cu cele cinci luni ale tale ?i înc? vei mai fi cînd vei împlini anul. iar cea cu expectora?ie se s pune în general c? este preferabila ?i mai buna decît atunci cînd te-apuci sa latri în f elul acesta. de?i pofta de mîncare era mai mica decît ar fi cr ezut. nici m?car nu mai este o tuse vie. la care Joachim se mul?umi sa ia lista de bucate ridicînd din umeri într-un fel pe car e nimeni nu i-l cunoscuse alt?dat?. Dar. Hans Castorp afla ca aici chelneri?ele se numeau fete de sal on". Nu-i u scata. adaug? el. cel pu?in pentru mine. frecventat mai ales de oaspe?ii no u-sosi?i. chipul bucalat. Hans Castorp î?i împreuna mîinile proasp?t sp?late ?i l e freca una de alta cu o senza?ie de a?teptare pl?cut?. cînd ia masa are întotdeauna la ea o car te. c a este ceva cu totul nou pentru mine ?i ca e firesc sa ma impresioneze. ?i care cioc?nea mer eu cu degetul mijlociu de la mîna dreapta în fa?a de masa. E un aristocrat austriac. iar cuvîntul tuse nu i se ma i potrive?te nici pe departe. pe care Hans Castorp o d?du înapoi spre a fi înc?lzita. ?tii. Totu?i. era. fie cu expectora?ie. mai poate fac e înc? plimb?ri. asta de aici este un caz grav. îi spuse Hans Castrop varului sau. spr e marea lui veselie. spuse el. fa?a-n fa??. îi mai spuse Joachim. Ocupaser? o masa pe locul cel mai bine plasat ?i mai pl?cut. îl explica Joachim în ?oapta. fri ptura cu diferite garnituri. Exista a tîlea soiuri de tuse. Hans Castorp vorbi îndelung despre tu?ea celui n?scu t pentru c?l?rie. dar nici nu po?i sa spui ca e cu expectora?ie. elegant ?i pl?cut. în restaur ant se f?ceau. îi servi o fata dr?g?la??.ara?ie cu care orice alta tuse auzita cîndva fusese m?rturia viguroasa a unei minun ate s?n?t??i. ce nu se manifesta prin zvîcm turi regulate. Dar acum. dup? cum îi explica Joachim. 18 THOMAS MANN în timp ce-?i continuau drumul..Da. E foarte retrasa.de altfel o tuse fara chef ?i via?a. . chefuri. ci suna asemenea unui mestecat mfiorator de slab în terciul unei de scompuneri organice. ca n-am mai auzit pîn? acum nimic asem?n?tor. o femeie tînara. ochii lui obosi?i de c?l?torie aveau o sclipire cam febrila. îl asigura de mai multe ori ca literalmente vedea în interiorul celui n?scut pe ntru c?l?rie. Hans Castorp mînca mult. care citea o carte. La restaurant Restaurantul era luminat. ca ?i rezultatele favorabile ale consulturilor generale. n?scut parca pentru c?l?rie. Dar avea obiceiul sa manînce mult chiar ?i atunci cînd nu-i era foame din resp ect pentru el însu?i. care luau masa în afara programului. cu voce de alto. cînd aveam anghina.

ocolind cu grij? ex presii prea sentimentale.Sterilet. nu exista nimic. limba i se împleticea destul de des. ar fi trebui t de mult sâ fiu înrolat ?i luna viitoare sâ m? prezint la examenul de ofi?er. pentru mine. fa pt care se petrecea cu to?i. rîdeau. încredin?îndu-l înc? o data în mod formal c? er adev?rul adev?rat. un an. cu toate c?. . zicea ca poarta un sterilet". La vîrsta noastr?. r idicau din umeri. este minunat c? ai venit. la care Joachim se gr?bi sa r?spund?. fâra m?car s? clipe?ti. în sch imb b?u vin cu pl?cere. . avînd înc? gurile pline. ?i trebuia s? i le înghi ?i pe toate. cum sînt de altfel mai to?i aici. Po? s?-?i spun ca. Dar cum Hans Castorp se porni iar??i pe rîs. înscrise în buget. în acela?i timp. ?i r?sturna?i pe jum?tate pe spate. Joachim se întrista. cu un aer cît se poate de serios. aici. Formidabil! spuse Hans Castorp. manifesta de mai multe ori încîntarea de a avea pe cineva c u care s? schimbe cîteva cuvinte spirituale. gîndindu-se la soarta lui. zise el. aproape în aceea?i clipa . Formidabil pentru dezvoltarea naviga?iei noastr e. c? iar??i începeau s? vorbeasc?.. c?ci er? bucuros sâ-?i u?ureze sufletul. acum. tînjesc aici. Vreau sa spun ca> în genere.. este aproape un eveniment. Pentru început. Vom investi cincizeci de milioan e. spuse Hans Castorp.Da. jos... Hans Castorp b?u de asemenea. ?i po?i fi încre din?at c? ?tim cu precizie ce facem. iar în vocea lui domoala se sim?ea emo?ia . c ?ci atunci cînd te-ai instalat aici pentru ve?nicie ?i înc? ceva pe deasupra. Ha ns Castorp p?r?si imediat acest subiect de discu?ie ?i-l ruga pe Joachim s?-i vo rbeasc? despre via?a care se ducea aici. îl ?i îngrijora pu?in. ca aici nu exista nici timp. d?deau din cap. cu toata importan?a ce-o acorda regulariz?rii cursului rîu-lui Elba. care însâ. Totu? i. Asistentului Krokowski îi spunea fomulus". rîse ?i el. mai era ?i clevetitoare. spuse el cl?tinînd din cap ?i apuca din nou paharul. o persoan? de altminteri destul de bolnava. De altfel ?i Joachim era foarte însufle?it. luau aere impun?toare ?i. cum vrei s-o iei. cît ?i despre cei interna?i în sanator iu. noi st?m acum ?i rîdem. suma ce reprezint? doar cheltuielile ini?iale. înregistrez gre?elile acestei inculte doa mne Stohr ?i-mi pierd timpul. pârînd c? s e bucur? din toat? inima. so?ia unui muzicant din Cannstatt. îi apuca sughi?ul. Iar eu.Joachim nu cinsti prea mult mîncarurile.Dar pentru voi timpul trebuie sa treac? relativ repede. aduce atîtea schimb?ri ?i progrese in via?a. varul sau îl sili s? repete povestea cu cadavre le coborîte pe pîrtia de bob. Pe cînd eu sînt silit sâ încremen . sus. a?a spune. sprijini?i în sp?tarele scaunelor. r?spunse Joachim. e cumplit. ?i-?i f?cuser? obiceiul sa înjure mîncarea. pe deasupra. încît trupurile le erau cuprinse de tremur ?i pe amîndoi. sus". tres?rind din cînd în cînd din p icina sughi?ului. î?i face calculele cu zgîrcenie. . de o valoare ce nici nu poate fi calculat?. De altfel. Dup? aceea. uite. cu termometrul în gur?. rîdeau atît de tare. Spunea dezinfixare". Vorbele se precipitau. acolo. ?i trebuie sâ te a?tep?i la mai mult. ceea ce f?cu. Dar 20 THOMAS MANN trupul ?i-l sim?ea înc? înfrigurat ?i în toate membrele avea un fel de nelini?te deose bit de pl?cut?. o sp?rtura în aceasta monotonie ve?nica ?i nem?rginita. iar despre o alt? doamna. gesticulau cu fu rculi?ele. Ba. în timp ce mîncau. nici via?a nu.Repede ?i încet. ?i istorisi tot felul de întîmplâri caraghioase ca s? între?in ? aceast? buna dispozi?ie. doamna Iltis. zise cu o figur? îndurerat?. Joa chim voia sa afle nout??i de la Hamburg ?i aduse vorba despre proiectul de regul arizare a Elbei. ?i cu toate acestea. în mod normal. spune ?i tu dac? nu-i trist pentru mine. ba chiar cu o oarecare voluptate ?i. sus. ?i convorbirea lor contin ua liber? ?i în cea mai bun? dispozi?ie mai ales dupâ ce tîn?ra femeie care fredonase ?i cioc?nise în mas? se ridic? deodat? ?i disp?ru. era de o incultura nemaiîntîlnita. recunoa?te ca expresia e de nepre?uit. dar trecea peste toate astea cu un gest neglij ent al mîinii. fa?a îi ardea ca focul. nu trece. In sfîr?it altceva. nu se poate prevedea nici m?car cu aproxi ma?ie cînd voi putea pleca de aici. o schimbare. c?ci atunci cînd Behrens vorbe?te de înc? o jum?ta te de ?n. s? se dest?inuiasc?. ?i nu apucau s? înghit? bine. îi spuse ca era satul de buc?t?ria asta. O doamna. . joac? un rol a tît de mare. care se numea doamna Stohr ?i st?tea la ace ea?i mas? cu el. MUNTELE VR?JIT 2i Ei.

ca ?i cum ar fi vrut sâ-i dea de în?eles c? orice stinghereal? era de pri os ?i c? intre ei trebuia sâ d?inuiasc? o deplin? încredere.sc aici ca într-o b?ltoac? cu apa murdar? dâ. Abia a sosit. C?ci n-am întîlnit niciodat? un om complet s?n?tos. Rîzînd din toat? inima.. cu un oarecare acce nt str?in. aproape fosforescenta. astfel c? din?ii galbeni i se ivir? în mijloc ul b?rbii. str?vez ie. v?rul s?u îl privi cu un a er pu?in cam mirat ?i observ? c? era gata sa adoarm?. domnule Castorp. Adev?rat? întreb? doctorul Krokowski repezind piezi? capul înainte. îi spuse: îng?dui?i-mi. ?i va mul?umesc de mii de ori. nici de ordin fizic. pantofi negri. gras. Veni?i la noi ca pacient. mult mai scund decît cei doi tineri ce s t?teau în picioare în fa?a lui. cade de oboseal?. din vigoare ?i bun?voin??. ca un om care. într-adev?r. gro?i. ?i mai accentuat? de str?lucirea întunecat? a ochilor. sînte?i un feno men vrednic întru totul de a fi studiat! ad?ug? el. Doctorul Krokowski îl salut? pe noul oaspete cu bucurie sincer?. slav? Domnului. Purta un costum negru cam ve chi. rîsul doctorului Krokowski izbucni iar??i biruitor ?i în vreme ce scutura mîna tînârului. era lat în umeri. cu firea b?nuitoare a tinerilor. spuse cu voce tare: Ei bine. Ah. ?i compara?i a nu-i deloc exagerata. e timpul pentru amîndoi s? mergem la culca re. ?i prin urmare. la exame nul s?u ?i ad?uga c?. dezvelindu-?i chipul de o extraordinar? paloare.care împrumuta înf??i??rii doctorului Krokowski u n aer de artist. v? rog. r?spunse Hans Castorp cu o demnitate sfioas?. în fa?a c?minului unuia dintre saloane. scutur? mîna tînârului ?i spuse cu vocea sa de bariton. ca-ntr-o mla?tin? clocit?. de asemenea. dac? îmi îng?dui?i s? v? întreb? Sînt inginer. f?cu aluzie. la dou? rînduri. într-o Oa ecare m?sur?. ca ni?te sandale. domnule Castorp! Doresc s? v? obi?nui?i repede aici ?i sa v? si m?i?i bine în mijlocul nostru. pu?in aplecat înainte ?i cu picioarele ?epene. în holu l înc? u?or luminat. R?spun se. îl auzi pe Joachim spunînd: Uite-l pe Krokowski. adic? la drept vorbind apr oape c? adormise. astfel c? pentru a-i privi se vedea nevoit sâ-?i lase pu?in capul sPre spate. pierzînd. într-un fel viguros ?i îmbârbâtâtor. u?or cîntat: Fi?i bine venit. ?i citea ziarul. Dar ca r?spuns la toate acestea. ciorapi scur?i. Hans Castorp nu g?si altceva decît s? întrebe dac? aici nu era posibil s? comande o sticla de bere porter. Avea aproximativ treize ci ?i cinci de ani. râsfrînt cum Hans Castorp nu mai v?zuse pîn? atun ci decît la un fotograf din Danzig . ?i zîmbetul i se accentua. Cred totu?i c? trebuie sâ te prezint. dormi?i f?r? grij?. ca ?i cum l-?r fi luat peste picior. nici de ordin sufletesc? Nu.. s? vi-l prezint pe varul meu Castorp de la H amburg. în cazul acesta. Er? nec?jit ca se întîmplase s? fie în tr-o stare atît de proast? ?i. apoi f?cu un efort cînd. inginer! f?cu doctorul Krokowski ?i o clip? zîmbetul îi disp?ru. de negrea?? sprîncenelor ?i a unei b?rbi destul de pline. Doctorul Krokowski st?t ea a?ezat în plina lumin?. luînd o pozi?ie militâreascâ. Totu?i. vorbind despre cele trei s?pt?mîni ale lui. aici n -o s? ave?i nevoie de nici un fel de tratament medical. termi22 THOMAS MANN n?t? prin doua vîrfuri unde ap?ruser? cîteva fire albe. In aceasta clip?. credea c? simte în rîs ul ?i atitudinea jovial? a asistentului semnele unei zeflemeli îng?duitoare. domnule doctor. Se ridic? în picioare cînd ce i doi tineri se apropiar? ?i Joachim. Hai. era perfect s?n?tos. Ast?-i stra?nic. Dar tu chiar dormi! spuse Joachim. domnule doctor. ?i c?ma?? cu guler moale. ?i ce examen a?i dât. Dar. porni dup? v?rul s?u. spuse Hans Castorp care era gata sa fac? un p ?s înd?r?t. cu deplina con?tiin?? a s?n?t??ii dumneavoastr? perfecte! Somn u?or ?i la revedere! Cu aceasta consider? câ-?i luase r?mas bun de la cei doi tineri ?i se rea?ez? sâ-?i . de lîn ? cenu?ie. dac? îmi îng?dui?i s? v? pun aceasta întrebare? Era de-a dreptul emo?ionant s? po?i urm?ri eforturile ce le f?cea Hans Castorp c a s? se arate politicos ?i s? înving? somnolen?a. Dar nu-i deloc timpul. lîngâ u?a glisant?. zise Hans Castorp cu limba împleticit?.

spuse. ?osete de lîn? gri ?i apoi sandalele alea. . astfel ca urcar? pe jos t?cu?i ?i u?o r tulbura?i de întîlnirea cu doctorul Krokowski. Hans Castorp 24 THOMAS MANN începu sa plînga în hohote ?i pricepu c? trebuie s? alerge la farmacie sa cumpere crem a de b?rbierit. zicea Joachim din pozi?ia lui strîm ba. Muriser? la scu rt interval unul dup? altul.E destul de susceptibil. de o obturare a v aselor. îl v?zu mai ales pe Joachim Ziemssen.O s? vin la opt s? te iau pentru micul dejun. f?r? îndoial?. î?i zise în gînd. Dar spune. II Despre cristelni?a ?i cele dou? înf??i??ri ale bunicului Hans Castorp nu p?strase decît amintiri palide despre casa p?rinteasc? propriu-zis? . între al cincilea ?i al ?aptelea an al vie?ii sale. E de o paloare de cear?. fara îndoiala. iar în a doua prim ?vara dup? moartea so?iei. . ceea ce i se pâru ciudat ?i destul de neobi?nuit. e un pat de moarte.Prin urmare. ?i cum inima îi era zdruncinat?. c?ci nutrea în adîn-cul sufletului o mare afec?iune pentru so ?ie ?i. pe cînd în realitate ea murise. Hans Cast orp nu-?i f?cu decît o sumar? toaleta de noapte. trebuie ca era ster-iletul" ei. în felul ace sta. Da r de data aceasta observ? ca nu mai simte gustul ?ig?rii. fumînd o ?igara groasa. mintea i se tulburase ?i devenise cam s?rac cu duhul. Somnul îl cople?i de cum stinsese mica lampa de pe noptiera. dar mai tres?ri o dat?. avînd o înf ??i?are nespus de tulbure. deoarece nu i-am f?cut destule m?rturisiri. Nu prea îi place sâ te su stragi de la asta. în ajunul unei na?teri. pentru p rima oara". fu zvîrlit dintr-o stare sufleteasca în alta. ca s? aib? ceva de disecat. " Ne las? complet nep?s?tori pe noi. nici el nu era prea viguros. ?i adormi. ?i sa treac? peste ea. zise Hans Castorp cu un aer plictisit. ?i care-i paralizase inima într-o clip? în vreme ce rîdea.citeasc? ziarul. iar în fa?? st?tea ?i conducea cel n?scut pentru câlarie. încî r fi putut spune c?. sus". aici. . Lui H ans Hermann Castorp. zise Joachim ?i pleca. pîna cînd zorile se ivir? înd?r?tul u?i i întredeschise de la balcon. Nu se întîmpl?. Atunci Hans Castorp începu iar??i sa rida ?i. Dar abia adormi c? ?i începu sâ viseze. mâi întîi mama. ca unul pe care nu-l v?zuse ci doar îl auzise tu?ind. din pricina toropelii. un pat de moarte cu totul obi?nuit". Pic de somn.Noapte bun?. m?car. ca urmare a inflama?iei venelor. nu i-a venit deloc u?or s? priceap? aceast? întîmpl?re. Joachim îl înso?i pe Hans Castorp pînâ la um?rul treizeci ?i patru. Nici eu nu mâ prea bucur de o favoare deosebit? din partea lui. c?ci calâre?ul care tu?ea într-un tel atît de înspâimîntator de f e?c?it disp?ruse. recunoscu Joachim. cum spunea doctorul Heidekind. . e o oroare. comise gre?eli în afaceri. de buna calitate. îi povestesc cîte u vis. Atunci. amint indu-?i ca alalt?ieri murise cineva în patul lui. de atîta rîs. într-o pozi?ie ciudat de strîmb?. iar în timp ce vorbea d?dea afara fumul pe care-l inspirase. în acela?i timp. tat?l. se îmboln?vi de o pneumonie. ca ?i cum putea g?si în asta ceva ca sa-l lini?teasc?. Dar doamna Iltis cu botul ascu?it i se pusese în cale ?i ?inea în mîna ceva care. MUNTELE VR?JIT 23 La ascensor nu mai era nimeni de serviciu. Dar înc?l??mintea lui. l-am cam jignit. De atunci. N-ar fi trebuit sa refuzi atît de b rusc tratamentele medicale sau. din cînd în cînd. ? i mai sporov?ir? încâ vreun sfert de ora. în definitiv. într-un chip cu totul nea?teptat. Era de o paloare tot atît de fosforescent? ca ?i d octorul Krokowski.Se vede c? e cineva. cobo rînd într-un bob pe un drum piezi?. c?ci era nemul?umit de sine pentru ca putuse jigni pe cineva ?i. unde ?chiopul nu uitase sâ lase bagajele noului sosit. apoi ramase numai el. adic? de o embolie. crezi c? pînâ la urm ? s-a sim?it jignit? . ?i-l trezir?. c?zuse pe spate. abia daca avea dreptul sa spun? ca-?i cunoscuse tat?l ?i mama. dar care nu era altceva d ecît o ma?ina de b?rbierit. Totu?i. ?i visa aproape f?r? întrerupere pîn? a doua zi d iminea?a. stînd în pat. zise el. pe cele suflete?ti. în vreme ce Hans Castorp î?i despacheta lenjer ia de noapte ?i obiectele de toaleta. nu putu . de altfel. în de initiv. ce facura ca firma Castorp & fiul" s? sufere pagube sim?itoare. recunoa?te. oboseala pusese stâpînire pe el cu o ?i mai mare putere. în timpul unei inspec?ii la antrepozitele bîntuite de vînturile portului.

întrucît ast?zi nimeni în afara de bunic ? i de batrînul sau Fiete nu mai purta asemenea gulere ?i lavaliere. Dup? ce ispr?veau de mîncat ?i-?i r?suceau ?ervetele. servi?i de batrînul Fiete care purta cercei. cu unghiile lungi ?i bombate. perpendicular pe sufragerie. cum r?spundea în dialect în timp ce servea. îi f?cea pl?cere sa-?i ad uc? aminte de ea. primind lumin . ar fi fost de o lungime dispropor?ionata. aplecat pu?i n spre farfurie. se ducea în cabinet" sa-?i ia o ?igar? de foi. cu pa?i abia auzi?i. ale c?rui vîrfuri ascu?ite atingeau obrajii bunicului. dar pu?ina vreme. dar ?i pe Fiete îl asculta. cu care senatorul au zea mult mai bine decît cu stînga. ?i era p?cat. vorbindu-i în dialect. cînd crescuse. ?i porni sa-?i întîlneasc? so?ia. cu o singur? fereastr? spre strada. îi supravie?ui. dup? cinci zile. nemdemîna-tice. adic? numai un an ?i jum?tate. cum este obiceiul la casele construite în acest stil. ascunzîndu-?i ca ?i el b? rbia rasa în lavaliera de batist. astfel încît nu mai r?m?sese destul loc pentru trei saloa ne. c ?ci micului Hans Castorp îi pl?cea nespus de mult sa priveasc? b?rbia bunicului sp rijinita pe nodul MUNTELE VR?JIT 27 frumos. O alta întrebare era aceea de-a ?ti daca va reu?i vreodat? sa-?i înf??oare b?rbia cu o lavalier? asem?n?toare aceleia care umplea deschiz?tura larga a ciudatului gule r. cu mult? pl?cere. ca apoi s-o duca la gura. adic? tocmai cabinetul". în fiecare zi c?tre orele patru. aplecîndu-se spre stapînul sau sâ-i vorbeasc? la urechea dreapta. Acest cabinet" î?i datora existen?a faptului c? sufrageria ocupa întreaga l??ime a ca sei ?i avea trei ferestre. senatorul se ridic a de pe scaunul pe care Fiete i-l tr?gea înd?r?t ?i. pe un loc strimt. nasturi de argint la frac ?i aceea?i lavaliera de batist ca ?i stapînul casei. cu toate îngrijirile ce i le d?duse doctorul Heidekind. cu intrarea încadrata de jum?t??i de coloane ?i a?ezate chiar la mijlocu l parterului în?l?at pe cinci trepte. trecîndu-le prin inelele de ar gint. Tat?l s?u. în cimitirul S fînta Ecaterina. spre deosebire de fiu l sau. ce-i drept. îns? dup? lupte mari ?i chinuri. o obliga?ie pe care. ?i sim?ea prefigurat? posibilitatea de-a mînui într-o zi cu?itul ? i furculi?a tot a?a ca ?i bunicul sau. Hans Castorp îl asculta cu pl?cere. urmarea cu aten?ie. ale c?rui ferestre coborau pîna la du?umele ?i erau prev?zute cu gratii de fier. ?i pe care bunicul îl tutuia. dar nu în gluma c?ci n-avea nici o înclina?ie c?tre umor ci foarte firesc. di ntre care unul. iar acest scur t r?stimp. ci numai pentru doua. ce d?deau spre gr?dini?a din spate. trebuia sa fii tot atît de batrîn ca ?i el. îl întov?r??ea ?i nepotul. construita în stilul clasic din nord. Batrînul în?elegea. condus de un i mpozant alai de concet??eni pîna Ia cavoul familiei Castorp. deoarece ?ervetele erau mari ca ni?te fe?e de masa. ornamenta t? cu stuc. inclusiv sufrageria luminoas?. întrucît a?a obi?nuia sa vorbeasc? el cu oamenii din popor. pînâ la moartea bunicului .de al!fel acesta se stinse [ot de o pneumonie . de un alb imaculat. pe vremea aceea. avînd trei ferestre acoperite cu perdele de culoarea vinului ro?u. stînd foarte drept între sp?tarul înalt al scaunului de mahon ?i masa. pe jum?tate întunecos. ce avea. cîteodata. gesturile scurte ?i c?utate cu care frumoasele mîini albe. factorii po?tali. senatorul. Hans Castorp o îndeplinea cu oarecare greutate. cu doua etaje. o cas? pe esplanada vopsita într-o culoare s p?l?cita. birjarii ?i servitorii. cu lucr?torii de la antrepozite. aranjau pe vîrful furculi?ei o buc??ica de carne. o pozi?ie foarte frumoasa. ?i unde. un spa?iu îngust. la începutul secolului trecut. era o fire greu de doborît ?i puternic 26 THOMAS MANN înr?d?cinata în via?a deci. în timp ce nepotul. Hans Castorp îl petrecu în casa bunicului. De aceea se t?iase cam un sfert din l ungime. c?ci Hans Lorenz Lastorp. cu vedere spre Gr?dina Botanic?.sa suporte febra prea mare. vadindu-se foarte asem?n?tor cu acesta. acest scurt r?stimp. chiar mai tîrziu. astfel ca muri. în afara de mezanin. slabe ?i ba trîne ale bunicului. Hans Castorp se uita la propriile sale mîi ni. d?inuia în aceasta ceva cu care era de acord din adîncul sufletulu i. pentru a ajunge ai ci. în acele optsprezece luni. C?ci. fara sa-?i dea Insa seama. ?i cu inelul cu sigiliu verde l a ar?t?torul drept. Aici nu se aflau decît od?ile de primire. în fa?a lui. bunicul ?i nep otul luaser? masa împreuna. d?dea din cap ?i continua sa manînc e. pu?ine legum e ?i cartofi.

o t?bli?a cu buc??i de cret?. în fund de tot. care m?rturisea cu toate acestea leg?tura între?inut? cucernic între prezent. cristelni? a. în sfîr?it. glas al vremurilor de mult apuse. o vitrina în stil rococo din lemn de palisandru. Lassen. un mic abac pentru însemnat punctele . cu gîndurile des pre moarte ?i povestirea ascultata. înc? de pe atunci. se tripla. o masa pentru joc. jum?tate stele ?i jum?tate flori. spunea el. cupa ?i farfuria nu f?cuser? parte din acela?i serviciu. un barometru spart. bunicul a?eza cupa pe farfurie ?i îi arata copilului cavitatea neted? ?i pal id-aurit? care scînteia în lumina venita prin oberliht. d e-a lungul timpului. Neted? ?i masiva. se sprijinea pe un picior rotund. un prototip ^e corab ie ?i.în curînd se vor împlini opt ani. ?i cu toate acestea. fise. epitropul de la Sfîntul . de form? simpl? ?i nobila. un turc mititel. Cit prive?te farfuria.a printr-un oberliht ?i mobilat doar cu cîteva lucruri: o etajera pe care se afla cutia cu ?ig?ri de foi ale senatorului. prefix ul stra" se dubla. o l adi?a de cedru pentru lichior. era chiar posibil c? dorea s? vad? cristelni?a mai ales din dragoste pentru aceste prefixe. ad? uga bunicul. aerul bisericii Sfînta Ecaterina sau al criptei Arhanghelul ui Mihail. a curs aici. cu geamuri înd?r?tul c? rora erau întinse perdele de m?tase galben?. arata-mi. în vîrful picioarelor. alt?dat? . te rog. cu p?l?ria în mîna. unul dup? altul. ?i care avea un efect cu totul deosebit asupra lui. le arata b?iatului. a?ezatâ pe o farfurie tot de argint ?i. dar. scotea leg?tura de chei d in buzunar. Se p?strau acolo tot felul de lucruri nef olositoare ?i cu atît mai atr?g?toare: o pereche de sfe?nice r?sucite din argint. 1650" indicau cifrele. La început. avea impresia c? simte adierea locurilor ce te îndeamn? la o anumit? ?i nuta respectuoas? ?i pl?cut?. rînd pe rînd. de?i bunicul ?inea s? i-o spun? tot mereu micu?ului. în num? r de ?apte. cu ochii gînditori. îns? pe d osul farfuriei erau gravate cu litere ascu?ite numele capilor de familie care. chiar o cursa pentru ?oareci. Avea. odat? ajuns în cabinet în timp ce se în?l?a în vîrfu picioarelor ca sa se apropie de urechea batrî-nului. Batrînul lua msa de pe raftul d in mijloc o cupa rotunda de argint. în tr-un col?. al c?rei sertar con?i nea obiecte ispititoare: c?r?i de whist. c? aude t?cerea îndep?rtat? ?i ocrotita a acelor locuri pline de ecouri s onore. dar care nu mai func?iona de multa vreme. MUNTELE VR?JIT 29 Apoi. 28 THOMAS MANN învîrtindu-le mereu ?i înso?indu-le cu explica?ii pe care le mai d?duse adesea. port?igarete din carton ?i multe altele. pe ea se putea citi vîrsta-i mult mai mare.. datorita c?reia. propria sa via?a. mai credea. sau distrat-visâtori ?i fic?i. de cînd te-am ?inut deasupra-i ?i de cînd a pa cu care-ai fost botezat. iar b?iatul ascu lta cu capul plecat într-o parte. voit sau arbitr ar bombastica cu pajure ?i arabescuri. lucrat în maniera moderna" de odinioar?. iar bâtrînul i le ar?ta ne potului. aspru la pip?it sub costumul de m?tase multicolora.. spunea micul Hans Castorp. a dic?. fapt de care î? i puteai da seama. foarte patinat?. dup? care deschidea vitrina din interiorul c?reia ie?ea în întîmpinarea b? iatului o mireasma pl?cuta ?i ciudata. mergea pe masa. un album cu dagherotipuri. o cununa de trandafiri ?i de frun ze zim?ate care f?cea înconjurul buzei superioare. se cvadrupla în gura povestitorului. Era frumoasa. i se p?reau b?iatului înt rucîtva binef?c?toare. fiind aurit? pe din?untru. întocmai ceea ce i se oglindea pe fa??. fuseser? posesorii obiectului. în?untru. de asemenea. pomelnicul de stra-str?-stra-str? acest glas înt unecat venit parca din mormînt. dar vremea nu l?sase din aur de cît o palid? lic?rire. adic? du p? ce fusese cump?rata cupa. ca ?i numele bunicului ?i al str?bunicului. ?i tot felul de gravuri c iudate încadrau acest num?r. Bunicule. ? i cu gura concentrat-som-noroasa. Numele tat?lui s au era printre ei. fiecare cu anul în care transmisese mo?tenirea. . ?i a ceste lucruri adînc îngropate. cu vîrful ar?t?torului împodobit cu inel. cu o ma?in?rie de ceasornic în trup. ba. Auzind acest glas i se p?rea c? resp ir? un aer muced-rece. purtînd pecet ea gustului sever de la începutul secolului trecut. erau. cu figurinele sculptate în lemn. Dup? care. au fost reunite prin întrebuin?are de aproape o suta de ani. ca singur? podoaba. Iar bunicul î?i ridica pulpanele redingotei lungi ?i moi. spre a le mai putea auzi ?i repeta. sentimente cucernice se îmbinau cu sunetul vorbelor în?bu?ite.

începuser? s? cu cereasc? locuri ?i voturi în consiliul or??enesc. ?i pentru acest sim?âmînt. ?i mereu punea stapînire pe el un sim?âmînt ciudat. de parc? ar fi tr?it în secolul al XlV-lea. de o încremenire-schimbare. atunci cînd me?te?ugarii. g?si c? imaginea bunicului se întip?rise în l cu o adîncime mai luminoas? ?i mai semnificativ? decît aceea a p?rin?ilor s?i. de o nemi?ca re mi?c?toare. Activitatea sa a coincis cu decenii de avînturi violente ?i felur ite r?sturn?ri. ?i apa limpede ?i c?ldu?? s-a prelins în acela?i fel de pe p?rul meu (ni ci atunci nu aveam pe cap mai mult decît ast?zi) în aceast? cup? aurit?. poate. Am avut în s? grij? s? înc?lzesc apa ca sa nu te sperii ?i ?? nu plîngi. mult? vr eme. Copilul ridica privirea spre fa?a îngusta a bunicului. s-a rev?rsat pe cre?tetul t?u. Fii ndc? batrînul f?cuse mai mult caz de datinele p?rinte?ti ?i de vechile institu?ii decît de îndr?zne?ele lucr?ri de l?rgire a portului ?i alte fanfaronade ?i nelegiuir i legate de un ora? mare. c?ci ?ipase?i înainte atît de tare. ?i admir? ca s? înve?e ?i s? des?vîr?ea sca ceea ce se afla prefigurat în ei datorit? eredit??ii. dar ai t?cut cînd te-a atins apa ?i trag n?dejde ca s-a întîmplat astfel din respect pentru sfîntul botez. La drept vorbind. ?i înc? multa vreme dup? aceea. f?cea. sa i se arate obiectul de familie. acela?i pe care. dar pline de via?a. este acela care a turnat-o în c?u?ul rnîinii bunului pastor Bugenhagen ?i. Copiii ?i nepo?ii privesc ca sa admire. ?i s-ar fi împlinit. c?ci nepotul sem?na cu bunicul 1 cît este în stare s? semene un ?îng?u trandafiriu cu un septuagenar II 30 THOMAS MANN palid ?i ?eap?n. în adev?r. întocmai cum st? ai ci. decenii de progrese în mar?uri silite. ?i era greu de cî?tigat pentru tot ce era noutate. prelingîndu-se în aceast? farfurie. ceea ce. care înc? mult timp dup? aceea î?i p?strar?. î?i petrecuse via?a într-o credin?? profun d cre?tina. cîte o genera ?ie. în parte. c aracterul lor afirmativ. administra?ia ar fi fost ?i în zilele noastre o idil? de mod? ve che. zilele acestea. ?i b?trînul pasto r Hesekiel a fost acela care a oficiat botezul. la fel cum se petreceau lucrurile ?i în propriul sau birou. în aceast? casa. a?a cum se întîmplase ?i în acel ceas disp?rut de mult. de o simpatie ?i de o afinitate sufleteasca cu totul deosebi t?. aplecata deasupra cristelni? ei. iar micul Hans Castorp. ca o imagine a amintirii con?tiente. Iar în urma cu ?aptezeci ?i cinci de ani chiar ?i pe mine însumi m-au botezat t ot în acela?i salon ?i mi-au ?inut capul deasupra aceluia?i vas.Iacob. Astfel se înf??i?ase batrînul în ochii concet??enilor sai cît a tr?it. preocupat s? restrîng? cercul societ??ii aristocratice destoinica s? conduc?. nu s -a întîmplat. mi?c?tor ?i nemi?c?tor în acela?i timp. de o primenire ?i monotonie ce-?i dau a me?eala un sim?âmînt ce-l mai avusese ?i în alte împrejur?ri ?i a c?rui reîntoarcere o a pta ?i-o dorea: ?inea. adesea. er a în joc simpatia. Aici a avut loc evenimentul. . o personalitate pitoreasca. cu toate c? nu pricepea nimic din treburile ob?te?ti. ce-l mai încercase. în salonul de al?turi. a?ezat în farfurie. înlauntru. în fa milie. casa lui p?rinteasc?. aproape acelea?i observa?ii observa?ii f?r? cuvinte ?i prin urmare necritice. încît lui Bugenhagen i-a fost foarte greu s?-?i ?in? predica. o figura caracteristica. tîn?rul se examina pe sine. Dar numai Dumnezeu ?tie ca nu datorit? bâtrînului C?storp s piritul timpurilor noi a cunoscut uria?ele ?i str?lucitoarele sale biruin?e. ca membru al bisericii reformate. d e acolo. ?i de cînd apa a curs de pe capul Iui tot aici. tîn?r pe atunci. care ?inea pe jum?tate de vis ?i pe jum?tate de o senza?ie înfrico??toare. patruz eci de ani de cînd r?posatul tau tata a primit botezul. fapt care ?inea. felul de-a fi ?i de a gîndi al lui Hans Lorenz Castorp fusese de p??it de timp cu mult înainte de moartea sa. despre care-i povestea în cl ipa aceea. în fa?a ferestrei de la mijloc. mai tîrziu. iar pastorul a rostit acelea?i cuvinte ca pentru tine ?i t at?l t?u. cu vederi stra?nic de tradi?ionale. frînase ?i potolise pretutindeni unde putuse ?i daca ar fi fost ascultat. care ceruser? sacrificii ?i riscuri în via?a public?. acea afec?iune ?i afinitate intima ce sare. ostil vorbelor ?i disec?iilor. de mult?. Dup? cum am mai spus. francezii au fost cît pe ce sa-] împu?te fiindc? a predicat împotriva tîlhanilor lor ?i a contribu?iilor de r?zboi îns? ?i el se afl? acum la Dumnezeu. Faptul acesta îns? avea importan?? pentru batrînul care fusese. trecînd peste rezist en?a înc?p??înata a patricienilor îndr?gosti?i de vechile lor libert??i. Cînd. cu ochii s?i de copil cu privirea lini?tit?.

Anii îi încovoiaser? spinarea ?i gîtul. pu rtînd o tunica neagra. ie?eau ni?te mîneci mai înguste ?i lungi. ?i pe care o p? strase pentru ocaziile oficiale. cu col?urile gurii u?or l?sate în jos. s? se stato rniceasc? definitiv în casa de pe esplanada. Era un portret excelent. trecut ul cu prezentul ?i prezentul cu trecutul ?i a adeveri astfel tr?inicia venerabil ei sale semnaturi comerciale. o data cu grija d e-a înfrînge un început de tremurare a capului. care îl încîntau atît de mult pe micu?ul Hans Castorp. care asigurase de-a lungul vremii o comuniune solemn? ?i cutez?toare totodat?. o împletire stîngace de însu?iri nedesâvî te. nu se putea opri. dar el se silea sa-?i îndrepte înghebo?area. cu o dem nitate sus?inut? cu greutate. de baga încrustat? cu au r ?i întrebuin?a batiste ro?ii ale c?ror col?uri atîrnau cîteodata din buzunarul de la spate al redingotei. în adev?rata sa realitate. dintr-o stof? ob i?nuita. îl înf??i?a pe Hans Lorenz Castorp purtînd costumul oficial de senator al ora?ului . ca o neglijen?a pe care vîrsta î aintata ?i-o poate îng?dui. de a considera portretul ca o înf??i?are adev?rat? ?i fidel? ? b?trînului. iar din aceas t? cauz?. gura. "ul pele sub?iri aveau ciorapi de m?tase neagra. cu prilejul sosirii sale înt r-o procesiune la prim?rie. aplecata în fa?a ?i ridicata în p?r?i. înf??i?area de toate zilele a septuagenarului nu era cea adev?rata ?i real a. de un ordin mai general. iar în spectator trezea tot felul de i magini hispano-olandezo-medievale. ale c?rei buze nu se mai sprijineau pe din?i. gulerul mare ?i lavaliera în alta ?i alba erau demodate. Dar în jurul gîtului avea colereta scrobita S1 plisatâ. Fiindc? ceea ce în aspectul s?u obi?nuit era ciudat ?i b?t?tor la ochi ?i ?ine a poate de aceasta împletire nedesavîr?ita ?i oarecum stîngace. mai lunga de genunchi. f?cut cu gust. iar în picioare purta Pantofi cu cata rame de argint. bufante ?i tivite la fel. ?i era la fel ?i cu jo . postat pe o podina ro?ietica. las? sa se vad? pe margini ?i tivuri o band? lata de blana. Sub bra? ?inea str?vechea p?l?rie cu bor urile largi. ea ap?rea mai ales ca îng?duin?a f?cuta bâtrîne?ii. Dar atît pentru copilul de ?apte ani. atitudinea ?eap?n? ?i aspr?. f?r? în doiala c? nu cu pricepere artistica. spre care înclina subiectul. Cu toate ca era o sl?biciune oarecum vrednica sa stîrneasc? rîsul. Micul Hans Castorp îl contemplase adesea. ?i cu toate ca pe bunic nu-l v?zuse a?a cum îl înf??i?a t abloul decît o singur? data ?i pentru foarte pu?in timp. fie cu buna ?tiin?a ?i într-un fel vesel. De pilda. cît ?i înfunMUNTELE VR?JIT 31 darea b?rbiei în guler. pierduta în dep?rtare. de sub care mai cobora ?i A 32 THOMAS MANN un jabou de batist. fie cu o incon? tien?a ce impunea respect. un portret de m?rime naturala. era singura sl?biciune ce-o obs ervase vreodat? perspicacitatea copil?reasca a privirii lui Hans Castorp în ?inuta bunicului sau. mult mai f rumos ?i mai demn decît de obicei . pl?smuit de un artist celebru. în stilul v echilor mae?tri. dar era imposibil sa aplici acest epitet minunatului guler spaniol din tablou. ?i poate tocmai de aici provenea. în tablou. dar ?i cuvioasa haina burgheza a unui secol disp?rut. pentru a contopi. deschisa în fa?a. caznindu-se s? se ?in? drept. în vreme ce. cît ?i mai tîrziu.adic? a?a cum ap?rea într-un tablou. St?tea cu b?rbia apl ecata. ?i oricum ar fi fost. ci numai pe gingii (c?ci nu-?i punea proteza decît la mas?). iar man?etele de dantela acopereau mîinile pîna la încheietura degetelor. la col?uri. ?i care.în a cea sever?. fiind a?ezat în salon. cu privirea pe gînduri. deasupra canapel ei mari de m?tase ro?ie. Din mînecile scurte pîna la coate. nu vedea decît un bunic interimar. a c?rei calota se îngusta spre partea de sus. erau de fapt urme ?i i ndicii ale f?pturii sale pure ?i adev?rate. senatorul Castorp ap?rea în întregime. de asemenea plisat. din aceasta cauza. se contracta în jos. ce st?tuse atîrnat multa vreme în camera de locuit a p?rin?ilor c opilului ?i care plecase dup? aceea. în amintirea ad ultului.Senatorul Castorp era usc??iv ?i de?irat. era mai diferit. îi era draga tabachera se folosea de o tabachera lunguia??. totu?i cu o oarecare în?elegere p?trunz?toare . în bunicul de toate zilele. dup? cum am mai spus. la care ele f?ceau doar aluzie. daca se poate spune a?a. în perspectiva unor coloane ?i ogive. cu ochii alba?tri ?i pungile de sub ochi m?rite ?i. împreuna cu micu?ul Hans Castorp. în acest mod ceremonios.

pe c are n-o puteai socoti nici frumoas?. era pentru a treia oara cînd. ?i c u toate c? sim?ea o mîhnire fireasc?. chiar foarte familiare ?i. în mijlocul coroa nelor rezemate ?i raspîndite de jur-împrejur. nicidecum la bunul plac al nervilor. a c?rei imagine origin ara ?i esen?iala râmîne?. La începutul bolii. pe care bunicul îl purta pe strada ?i c? ruia îi corespundea. a?adar. atît de armonizat? cu el bâtrînul Fiete plîngea ?i-?i leg?na capul fara încetare ?i cu toate c? însu?i H?ns C?stor p plîngea. manifestase în fa?a acestor sicrie o anumit? indiferen? ? copil?reasca ?i mai degrab? aten?ie pentru lucrurile din afar?. nici semnificativ?. putea s? se rezume Ia faptul c? bunicul fusese în mod solem n eliberat de îndeplinirea interimatului ?i se întorsese definitiv la forma lui aute un rezultat pe care trebuia sâ-l aprobi. cu o în f??i?are cît se poate de lini?tit? ?i foarte schimbat?. pe care. rezultatul îns?. tot astfel ?i cu poalele lungi ?le redingotei cu pliuri. la fel ca în celelalte dou? ocazii precedente. unul în fa?a celuila lt. p?l?ria mare de fetru din portret. Scena se petrecea în salon. acum îns?. simultane ?i P?trunz?toare în ciud??enia lor farâ asem?nare. cu partea inferioara a trupului acoperi t? de un covor pe care erau cîteva frunze de palmier. ele ar fi ar?tat. ?i iat?-l ca st?tea întins pe catafalc . astfel încît b?rbia i se odihnea frumos în r?scroiala din fa?a a coleret ei ce f?cea parte din straiele festive. cu toate c? ntic?. dup? ace ea îns?. dovedi c? are. va avea grij? de el. Mo artea era de o esen?a pioasa. moartea înrîurea spiritul ?i firea mai ales firea micu?ului Hans Castorp. în cea dea treia împrejurare. pu?ina vreme dup? mam?. cu nasul mai ascu?it fiind c? avusese de luptat cu boala atîta vreme. semnificativ?. de?i d?duse impresia ca în sinea lui nu se acomodase decît destul de greu cu via?a vremurilor actuale. înf??i?area solemn-spirituala se realiza prin somptuoasa a?ezare în sicriu . acum îns? î?i amintea de ea. iar între mîinile pe jum?tate acoperite de MUNTELE VRÂJIT 33 dantela. ?i de o frumuse?e trist?. cu convingerea c? lumea. Hans Castorp îl v?zuse pe bunicul sau de mai multe ori. ac east? priveli?te ?i înrîurire nu mai erau noi pentru el. luptase mult ? vreme ?i cu înver?unare. De aceea încuviin?? din toata inima ca bunicul sa se înf??i?eze în autenticitatea ?i p erfec?iunea sa somptuoas? în ziua cînd trebui sa-?i ia r?mas bun de la el. care. prin ochii înro?i?i ai batrînul ui Fiete. Nesocotind în?elesul practic a întîmplarilor pentru via?a s a sau dovedind o copil?reasca nep?sare în privin?a lor. cît ?i prin plec?rile ?i sosirile doctorului. nici pioas? ?i nici m?c ar trista. provenind. foarte material?. dar. tunic? brodat? ?i tivit? cu b lan?. din spirit. aproximativ în u' urm?tor. se desf??urase în cea mai mare parte noaptea. într-un r?stimp atît de scurt ?i la o vîrstâ atît de raged?. A?adar. fara sa po?i ?ti bine dac? era un înving?tor sau un învins. Hans Lorenz Castorp era întins în co?ciug. l-a v?zut de asemenea întins acolo. ?i cu capul sprijinit pe per ne de m?tase. ?i o sim?ise cel mult prin mijlocirea atmosferei de îngrijorare ce domnea în cas?. Topite ?i turnate în cuvinte. aproape contrar?. într-o realitate superioara. în acela?i salon în care au luat masa atît de des.benul cu borul îndoit într-un fel neobi?nuit. un ca lm mai mare decît de obicei. în acela?i timp îns? era ?i de I 34 THOMAS MANN cu totul alt? natur?. i se pusese un crucifix de filde? pe care privirea de sub pleoapele l?sate în jos p?rea câ-l cerceteaz? neîncetat. se ar?tase extrem de serios ?i deopotriv? de st?pîn pe sine. a?a cum o f?cuse ?i la vederea mamei sale. ca ?i Ia aceea a tat?lui. foarte trupeasca. în ochii micului Hans C?storp. cu care se confrunta acum în salon. uitase moartea. d e altfel. în orice caz. fura nuan?ate de anumite st?ri suflete?ti ?i un aer de cunosc ?tor experimentat c?ci nu ?inem seama de lacrimile repetate. datorate emo?iei sa u molipsirii de la plînsul altuia. pe catafalc. în cele tre i sau patru luni dup? decesul tat?lui. a?ezate în a?a fel încît imitau o atitudine fireasca ?i nu îng?duiau ca pozi?ia s? dea impresie de r?ceala ?i neînsufle?ire. moart? subit. tocmai cu acest prilej. nu-l mai v?zu deloc. Luptase contr? pneumoniei. ?i toate impresiile de atunci se restabileau întocmai. or icum. socotindu-le ca pe o reac?ie normala. în sine. Fusese cu totul cru?at de priveli?tea luptei care. ci dimpotriv?. t ?cut ?i str?in.

Deoarece consulul Tienappel. re?inînd. administra mo?tenirea lamiliei Castorp. spre a te face s-o ui?i sau s? te împiedice de a deveni con?tient de ea. rosti predica de pomenire . cu o posomorîre stingherita pe chip. ca sa-?i i a r?mas bun de Ia ?eful de alt?dat? al casei Castorp & fiul". prin crucifixul dintre degetele bunicului de odinioar?. de o esen?? de calitate inferioar?. Dar. în tr?sura ce mergea prima dintr-un lung. ramase cîteva clipe în fa?a sicriului deschis. dup? aceea. în urma dricului. acela?i care-l botezase pe Hans Castorp. în m?rimea naturala a unui om viu. îns? musc?. numai din materie. din aceast? cauz?. scoase imobilele la vînzare. ?i realiz a vreo Patru sute de mii de m?rci în bani lichizi. cum se ?tie. numai cu b?trînul Fiete. Dup? aceea. s-o în?bu?e. d up? un zbor leg?nat. ce-o cunoscuse cu a lt prilej care. bunicul p?rea atît de str?in ?i ca. nu era de cear?. simbolizeaz? pacea cereasca. care c?p?taser? ?i ele în aceast? împrejurare un caract er religios. lung ?ir de tr?suri. nici cu adev?rat trista. ce fusese împuternicit ca tutore.iar atitudinea asta sfioasa provenea. în special tuberozele râspîndite pretutindeni. emana?ia u?oar? îns? atît de ciudat de st?ruitoare. pe deasupra .a defunctului. se îns?rc ina cu lichidarea succesiunii casei Castorp & fiul . cantitatea de flori . ?i pentru a treia oar? atunci cînd un grup de lucr?tori din po rt. dup? cît se p ?rea. Acestei alte naturi a mor?ii i se datora faptul c?. aveau drept scop s? ascund? cealalt? fa?? a mor?ii. în ciuda sentimentelor d . o goni cu b?gare de seama. purtînd la gît gulera?ul spaniol. iscodea chipul ?i mîinile buniculu i de alt?dat?. a doua oar? cu unchiu-mare Tienappel. ?i nu-i lipsi nimic: nici în ceea ce prive?te persoan a. nici sub raportul ap?r?rii celorlalte interese ale sale. ?i cu ceilal?i doi un chi. Hans Castorp avu credin?a câ respir?. îi reamintea de un coleg de ?coala lovit de o bo al? sup?r?toare ?i. destul de pu?in trist atît de pu?in trist cît sînt lucrurile ce priv esc trupul ?i numai pe el. despre care nu ?tia în c? nimic. în vr eme ce se petrecea aceast? scen?. veni înmo rmîntarea. ?i prin cele doua sfe?nice puse de o parte ?i de alta. care nu era nici frumoas?. în aparen?a. printre altele. decedat. în apropierea crucifixului de filde?. binecuvîntînd în picioare la capatîiul co?ciugului. un unchi din partea r?posatei mame a lui Hans. spre ru?inea lui. ?i înc? mult m?i limpede . ferindu-se s? ating? fruntea. ocolit de to?i. î?i MUNTELE VR?JIT 35 relu? brusc locul pe degetele bunicului. nu mai ar?ta la înf??i?are ca bunicul. f?r? s? reu?easc? de a ltfel.impori ?i export". în ciuda risipei ?i persisten?ei lor. de asemenea. ca ?i cum nu trebuia ?i nici nu vo ia sa ?tie ce c?uta ea acolo . din care era f?cut tr upul mortului. ?i ca parfumul tuberozelo r a?ezate pe mîini avea ca scop. prin Mîntuitorul Iui Tho rwaldsen. îmbr?ca?i de s?rb?toare. Cel care z?cea aco lo sau mai precis. ci un înveli? care. din faptul ca bunicul nu mai era decît un trup ?i nimic altceva. prin urmare. pe care moartea o substituise f?pturii sale ?i c ?reia i se aduceau toate aceste pioase ?i somptuoase onoruri. iar pastorul Bugenhagen. ?i despre starea moral? a lui Hans Castorp N-a fost spre nenorocul sau. ci ca o p? pu?? de cear? în m?rime natural?. în fa?a cadavrului st?tu de mai multe ori: o dat? singur. trupeasc?. vorbi foarte prietene?te cu micul Hans Cas torp ?i atunci lua sfîr?it ?i aceast? parte a existen?ei sale. ceea ce z?cea acolo nu mai era. Hans C?storp o ?tia bine. or tocmai în asta consta ceea ce era necuviincios ?i. O musca tocmai se a?eza pe fruntea încremenit? ?i începu sâ-?i plimbe t romp? în sus ?i în jos. ?i apoi. Toate aceste preg?tiri î?i g?seau. sensul exact ?i binef?c ?tor. salonul se umplu de lume. bunicul însu?i. mai limped e decît pînâ acum. toate împreun? ?i. la gîndul c? bunicul î?i luase pentru totdeauna chipul sau definitiv ?i adev?ra t. B?trînul Fiete. ci alc?tuit din propr ia sa materie. la drept vorbind. mo?tenirea lui Hans Castorp. de la biserica Arhan ghelul Mihail. ci mai degrab ? pu?in c?m necuviincioas?. c?ci locui de acum înainte la consulul Tienappel. prin mânun-chiurile de frunze de palmier ca re. James ?i Peter. La familia Tienappel. prin bog??ia florilor. lucioasa ?i asem?n?toare cu o brînz? uscata. Micul Hans Castorp iscodea atent aceasta substan?? de ceara galben?. mai ales. Pe care consulul Tienappel le plasa în valori sigure.a?a cum micul Hans Castorp nu încetase sa observe. iar Hans Castorp sc himb? imediat dup? aceea ?i casa ?i pe cei din preajm? pentru a doua oar? în scurt a sa via?a. m?car c? nu ?i-o m?rturisea cu glas tare . negustorul de vinuri.

înc epu. cu toate ca avea o tr?sura frumoasa. prin a suferi de o u?oara anemie. blînd. Vedea furnicarul ?antierelor (?i acesta era domeniul ce avea sa-l intereseze mai tîrziu în mod deosebit). aceasta atmosfera de comer? mondial ?i de p rosperitate. se juca stra?nic. iar al doilea lucra în comer?ul p?rintesc de vinuri. l?zi. în contul sau. ?i se sim?i. în nop?ile de vara. fiind socotit ca mo?tenitor al firm ei. cum se exprima unchiul Tienappel. îngr?m?dite în depozite. printre care pluteau lebede. înalte cît ni?te turnuri. la fiecare trimestru. pe vînt ?i cea?a. dup? tipar str?vechi. proptite cu bîrne de grosimea unor copaci. la fel cu aceea pe care o purta ?i el. 36 THOMAS MANN Casa Tienappel era a?ezat? în fundul unei gr?dini pe drumul Harvestehud. daca se poate spune astfel. de marinar. pe apa sclipitoare ?i multicolor a. cu fa?a s pre o paji?te unde nu era îng?duit? nici cea mai mica buruiana ?i c?tre aleile de trandafiri ce m?rgineau fluviul. Hans Castorp crescu pe o vreme urîta. ?i purta la degetul mic un diamant cu focuri scînteietoare. cuminte. iar doctorul Heidekind prescr ise ca la dejun. Era un b?rbat impozant. crabi ? i somoni. De multa vreme casa era condusa de Schalleen. iar cînd îl auzeai vorbind. cu un nas borcanat. butelii pîntecoase de sticl? în vagoane de cale ferata ?i în antrepozite. este o b?utura înt?ritoare ?i c?reia sus-numitul doc tor îi atribuia o influen?a binef?c?toare asupra sîngelui. sa asculte muzica ?i sa priveasc ? b?rcile luminate. era deci suficient sa arunci doar o pr ivire pentru ca nimeni sa nu poat? pune la îndoiala ca tînarul Hans Castorp era prod usul nefalsificat ?i onest al acestui painînt b??tina?. daca l-ai fi întrebat chiar pe el însu?i. Ave a grija ca dejunul ?i cina sa fie înzestrate din bel?ug cu preparate reci. Avea doi f ii. piept de gîsca ?i tomato catsup la rosbif. crescu în mantaua galbena de c auciuc. un destoinic juc?tor de tenis ?i bun vîsla?. ce-i drept. c?ci suferea. cu ochii bulbuca?i. Vedea ne gustori cu mantale galbene de cauciuc. firea neastîmparata a lui Hans Castorp ?i d?du rezultate satisf?c? toare. So?ia îi murise de mult. n-ar fi st al nici o clipa la îndoiala. vedea pe cheiurile portului macara le enorme. ?i se întorcea tot pe jos c?tre ora cinci seara. f?r? caren? ?i elice. care purta la încheieturile rotunde ale mîinilor volane de dantela scrobita. Consulul. re var-sîndu-se. ?inu loc de mama micu?ului Hans Castorp. ?i mai vedea. prefera sa stea. c?-?i ocupa locul într-un mo d str?lucit ?i. ?i se întîm pla adesea ca unul sau altul sa fac? la repezeala o invita?ie la un mare dineu p entru a-?i salva creditul. la amiaza. îmbr?cat cu cele mai bune po stavuri engleze?ti. cît se pricepu mai bine. pleca în fiecare diminea?? pe jos la biiou. un comision de doi la sut?. golite ?i încremenite în greutatea lor monstruoasa ?i n?p?dite de o droaie de pitici muncind s a r?zuiasc?. în loc sa mînuiasc? vîsla. adesea. printre m irosurile r?spîndite de apa. b?utur? care potoli. înd?r?tul ochelari lor cu rame de aur. c?rbune ?i catran. care fusese aerul datator de via?a al p?rin?ilor sai. cînd se întorcea de la ?coala. de asemenea. prin care se exprima o îngîmfare mo?tenit? incon?tien t? sub forma unei oarecare ncpasari seci. dup? cîte afla. ?ipari. dintre care primul era marinar ?i venea rar pe acas?. în mod v?dit. în general. pe terasa barcagiului de pe Uhlenhorst. Peter ?i James. încuviin?înd ?i savurînd atm osfera umed? a marelui ora? maritim. fiica unui giuvaiergiu din Alt ona. inteligen?a ?i for?a giganticilor elefan?i domesti ci?i descarcînd din pîntecele vapoarelor ancorate tone de saci. combatînd înclina?ia sa spre vis?torie". cu capul modeMUNTELE VR?JIT 37 lat fin. care. în fa?a unui pahar cu b?utura aleasa. dar era suficient sa arunci o singura privire asupra blondei sale corectitudini. de un albastru sp?l?cit. vedea trupurile de mamu?i ale t ransatlanticelor purtate prin Asia ?i Africa. adi c? acel obicei de a râmîne cu gura c?scata ?i fara nici un gînd serios. ce imitau calinul. baloturi. dup? care în casa Tienappe l se lua prînzul cu tot fastul. foarte bine dispus. butoa ie. în ade v?r. intrate la r eparat. era foarte atenta la chelnerii angaja?i ocazional. Cu n?rile p?t runse de aromele tari ale m?rfurilor din colonii. sa i se dea un pahar mare de bere po rter. s? cioc?neasc? ?i sa vopseasc?. sub acop . Altfel îns?. de u?oare dureri de cap. cu o voce monoton? ?i un u?or accent no rdic ?i nu numai cînd vorbea. cînd consulul Tienappel oferea dineuri ?i tot ea a f ost aceea care. cu toate c?.e rudenie. era s?n?tos ?i normal. c?tre bursa unde. Respira cu o adinca mul?umire. în privin?a asta. o barba c?runta. dup? cum se ?tie.

persp . ca individ. înal?îndu-se schelete de vapoare în co nstruc?ie. Rufâria. si tocmai de aceea nu-l socotim mediocru. duminica. pentru ca astfel sa ramîna departe de gîndul de-a formula vreo critic? asupra lor a?a cum f?cea. am facut-o numai din motive ce nu au nic i o leg?tur? cu inteligen?a sau cu modesta sa persoan?. c?ci ?i el sim?e a. la pavilionul lui Alster. f iresc. c?ruia sîntem sili?i s?-i acordam o oarecare importan??. numit? M?ria Mancini. mai bine spus. bunul Hans Castorp este totu?i posibil s?-?i simt? starea sufleteasca influen?at? nedeslu?it de cusururile acestor baze. purtau un inel format dintr-u n lan? gros presat. cu James Tienappel sau cu varul sau Ziemssen . Hans Castorp î?i ?inea provizia de tutun la ad?post de influen?a v?t?m?toare a cal oriferului. vedea inginerii cu planurile ?i carnetele în mîn?. aveau pielea fraged? ?i îngrijit?. n?dejdi. nic?ieri în Germania nu se c?lca bine) ?i o cut? cît de mica la vreuna din man?etele frumoaselor sale c?m??i colorate l-ar fi indispus foarte tare.Joachim lemssen . unde cobora în fiecare diminea?? ca s?-?i umple port?igaretu l cu por?ia zilnic?. carnea trandafirie din picioarele unui homar. c?ci în ciuda înf??i??rii sale a ne. într-o cea?a fumurie. f?r? sa-i fie de o forma deosebit de aristocratica. ?i a c?rei otrav? aromat? se unea într-un chip atît de pl?cut cu cea a cafelei. în pivni?a. servindu-se de tacîmurile speciale. la aceea a timpului ?i a contemporanilor. cu sigu-ant? n-ar fi fost dispus sâ-l fac? nicicînd ?i pentru nimic în lume: mai pu?in de team? sa nu-?i c ??uneze vreun r?u.ce ?i firave. siluete familiare lui Hans Castorp de pe cînd era mic copil ?i care nu-i tr ezeau decît impresii pl?cute ?i intime. se întorcea spre vecinul cu care vorbea (în?eleg?tor ?i cam anost). mai cu seama c?-i pl?cea sa tr?iasc? bine. ceea ce nu d?dea impresia de vigoare. cînd Hans Castorp plec? la st udii în alte p?r?i. de platin? ?i inelul cu sigilii mo?tenit de la bunicul s?u. ne d?m silin?a sa relatam tot ce ne poate folosi în leg?tur? cu el. dinco lo de persoana lui. iar din?ii. continua cu regularitate s?-?i trimit? acas? rufele la sp?lat ?i c?lcat (c?ci p?rerea lui era ca. pentru a-l caracteriza. dînd instruc?iuni lucr?to rilor. s?-?i scoat? burta înainte. nici un imbecil. cam slabi. con?tient sau incon?tient. Mîinile. Primul lucr u de care avea nevoie la sfîr?itul mesei era lighena?ul cu ap? parfumat? pentru sp? lat degetele. despre care va fi vorba ?i mai tîrz iu. da. prin mijloace nu prea legale. impresii ce se transformau oarecum într-o ma rc bucurie cînd i se întîmpla s? ia o gustare. o mar c? savuroas? din Bremen. ?i chiar d ac? ar privi bazele generale ?i impersonale aie existen?ei sale ca pe ceva dat. ?i ar fi mîncat în sil? untul dâcâ i s-?r fi prezentat într-o singura bucat?. ?i daca. Era t otdeauna îmb?iat ca un prunc ?i se îmbr?ca la croitorul care se bucura de încrederea t inerilor din cercul lui. absen?a unui atare motiv. iar coatele îi atingeau u?o r ?oldurile în timp ce diseca vreo bucat? de pui sau scotea cu îndemînare. cît din lipsa unui motiv care sâ-l hot?rasc? sau. iar al doilea ?igareta ruseasca. nici mai r?u deeît era în realitate. ci particip? de asemenea . dar îl judec?m fara exagerare ?i nu-l facem nici mai bun. Avea obiceiul. nu aranjat în form? de melci. apoi. tr?ie?te nu numai via?a sa personala. efort pe care. cînd st?tea sau mergea. era îngrijit? cu credin?? de Schalleen. în afar? de H?mburg. cu monograme lucrate cu migala. nev?muit?.eri?urile unor hale uria?e. pe care ?i-o procura c u pl?cere pe sub mînâ. a unui motiv presant. tragînd cu pofta un fum a'n ?igara de foi. însâ la mas? ?inuta îi era f?r? cusur. s? se lase pe spate în je?. f?r? sa MUNTELE VR?JIT 39 f avut nevoie de un efort nem?surat de mare. 38 THOMAS MANN Purta u?or pe umeri ?i nu f?r? demnitate înalta civiliza?ie pe care clasa conduc?t oare a acestei democra?ii or??ene?ti de negustori o transmitea copiilor ei. rînduitâ în sertarele dulapului s?u. erau plomba?i cu aur. Mintea lui r?spundea la cerin?ele gimnaziului real. deci numai din respect p entru destinul s?u. avînd încli ie spre bucuriile stra?nice ale vie?ii. Cu bustul drept. scopuri. consumînd o bucata b una de biftec cu sl?nina. de care suferise deseori. Dup? cum se vede. C?ci în asemenea împrejur?ri era auten tic. Omul. Hans Castorp nu era un geniu. Omul izola t poate s?-?i imagineze tot soiul de n?zuin?e personale. oarecum. O fuma înaintea trabucului. un pahar de orto vechi ?i. am ocolit cuvîntul mediocru". era întocmai ca un sugaci ce se ias? în voie la sînuî Matern. în adev?r.

din care î?i trage impulsul pentru eforturi mai mari ?i pentru activitatea sa. Ca s? fii preg?tit pentru a face un efort care le întrece pe toate ?i dep??e?te m?sura a ceea ce se în f?ptuie?te în mod obi?nuit. Numai ca azi nu e prea pl?cut sa tr?ie?ti din venituri. c?ci Hans Castor p se margini sa rîda din toata inima ?i nici o clipa nu d?du urmare unor asemenea extravagan?e ?i idei bune pentru un coate-goale. atunci trebuie s a cau?i sa cî?tigi bini?or. orice s-ar zice. lucrul asta sa-?i intre bine în cap. f?cu o acuarela reu?ita ?i exacta pîna în am?nun?ime. ?i cînd la întrebarea pus? con?tient sau incon?tient. este necesar? o singur?tate morala ?i o fire directa atît de rar? ?i de o esen?? de-a dreptul eroic?.ective. desigur. la whist. de?i într-un în?eles dintre cele mai vrednice de cinste. decît un om med iocru. Hans Castorp nu a?tepta sa i se spun? a doua oar? ?i se interesa de o profesiune menita a-i îng?dui sa însemne ceva în fa?a lui însu?i ?i în fa?a oamenilor. construit de ?antie rele navale Blohm & Voss". Chiar de pe cînd era un b?ie?a?. cor?bii cu pînze ?i cinci catarge. la drept  40 THOMAS MANN vorbind. Avem în vedere aici nu numai ?inuta interioar? a tînârului din timpul ?colii.asupra sensului suprem mai mult decît personal ?i necondi?ion at al oric?rui efort ?i al oric?rei activit??i. de la firma . Cea mai mare parte a averii mele va reveni într-o zi lui James ?i Peter. . Dar. avu dreptul sa asiste. la cincisprezece ani. a va porului zvelt. încît cineva îi spuse consulului Tienappel ca lucrarea dovedea talent ?i ca Hans Castorp ar putea deveni un bun pictor de peisaje marine apreciere pe care consulul putu cu toat? lini?tea s-o repete pupilului s?u. în definitiv. de ceva era sigur. ci chiar ?i din anii ce au urmat. originea sa. a?adar.N-ai o avere prea mare. cuprinzînd-o ?i pe cea fizica ?i organic? a individului. iar influen?a aceasta se va întinde dincolo chiar de partea sufletesc-m orala. î?i d?du seama ca ar fi putut tot atît de bine s-o apuce pe alta cale. ?i cînd se hot rî sa aleag? asta a fost la îndemnul bâtrînului Wilms. Dar. I-ar îndruma ei bine.. f?r? ca timpul sa fie în stare sa dea r?spunsul la întreba rea: pentru ce?. dezorientat din temelii ?i f?r? ie? ire. îl ajutar? s? treac? aceste etape . c? Hans Castorp ar trebui sa studieze construc?iile navale. pe bun? dreptate. la lansarea noului vapor po?tal cu elice dubla Hansa". cînd î?i alesese burgheza profesiune ce avea s-o practice. ?i d ac? ar intra Ia el I-ar avea în vedere. dintr-un Ioc rez ervat. cînd se hot?rî sa aleag?. nici alta. adic? va ramîne firmei. iar cînd î?i termina agiul militar se decise sâ-?i continue studiile . umpluse paginile caietelor de noti?e cu desene rep rezentînd cutere pesc?re?ti. acest lucru fu hotarît (c?ci ar fi pr ea mult daca am afirma ca el însu?i ar fi decis). î?i d?du seama ca va fi o MUNTELE VR?JIT 41 . ca. în sfîr?it. dar cînd. iar da ca rîvne?ti sa fii cineva în ora? ?i sa tr?ie?ti cum e?ti obi?nuit. el opune o t?cere g?unoas?. oricum.Tunder & Wilms". f?cu m?re caz de profesiunea s?. sau de o vitalitate foarte robust?. socotind c? în felul acesta va cî?tiga timp ca sa gîndeasc a la ceea ce ar dori s? devin?. ar fi o idee minunata. Cît prive?te activitatea de ?colar. impersonalul din juru-i. c?ci era departe de a ?ti. atun ci aceasta situa?ie va paraliza. b?ie?a?. în ciuda zbaterilor sale. dar pîn? la sfîr?it formulata tr-un chip oarecare . deo arece verdele sticlos ?i transparent al marii furtunoase era realizat cu atîta dra goste ?i îndemînare. Hans Castorp dorea s? prelungeasc? o stare de lucruri provizorie ?i neho tarîta. afara doar dac a ar fi vorba de o suma de cel pu?in de o suta de ori mai mare decît ai tu. vase pentru transpor tat legume. iar Pe ter va primi o renta. ca re.mai aies ca. semnalam c? fusese silit s? repete uneori cîte o clas?. cu care se obi?nuise. urbanitatea purt?rilor ?i. iar cînd. Ceea ce-?i apar?ine este bine plasat ?i-?i va aduce un ven it sigur. în sfîr?it. anume ca prinsese un gust nebun pentru vapoare. timpul însu?i se dov ede?te a fi lipsit de speran?e ?i de ?eluri. ba nici chiar în ultima clasa de liceu habar n-avea. nu era. ostenelile unui om înzestrat cu caracter. îi spunea cîteodata unchiul Tienappel. un oare care talent lipsit de pasiune pentru matematici. Hans Ca storp n-avea nici una. ?i cînd. într-o sîmbata seara. îi spuse consulului Tienappel. tablou pe care consulul Tienappel îl atîrna în biroul sau personal.

Ne reîntoarcem în acest moment la unele considera?ii la care am f?cut aluzie mai sus . sa-l fi au zit pe consulul Tienappel spunînd în treac?t ca tînarul Castorp ar resim?i obliga?ia d e-a purta arma ca pe-o greutate ce l-ar stînjeni în continuarea studiilor universita re începute in alt ora?. de a face umbrele cu tu? ?i de a reprezenta sec?iunile longitudinale c u ajutorul unor linii colorate care sa indice materialul. planurile reprezentînd suprastructurile vapoarelor.mai întîi spiritul ?i apoi. liniile de plutire ?i sec?iunile longitudinale nu erau chiar atît de bune ca tabloul pitoresc cu Hansa" în plina mare. Chiar împrejur ?rile trebuiau s?-i înf??i?eze munca drept un fapt vrednic de respect în cel mai înalt grad. Adîncului fiin?ei sale îi repugna militana ?i reu?i s-o îndep?rteze. dar ?i deosebit de importanta si m?re a?a ?i. anume la presupunerea ca alterarea vie?ii personale. despre a?a ceva nu putea fi vorba. Desenele sal e tehnice.munca teribil de complicata ?i obositoare. ar fi putut sa cread? în munca. Respectul sau pentru munc? era oarecum re ligios ?i. rezolvata. a?a ca avea sa vina ?i vremea cînd urmau sa ?in? seama de pe rsoana lui ca de un factor politic. va legifera . încadrata de chipul somnoros de tînar patrician. dup? cît î?i d?dea seama. capacitatea magaziilor d e provizii ?i metacentrul navelor. este fn tr-adevar capabila sa influen?eze organismul omului. timpul asupra c?ru ia nu ap?sa nici una din greut??ile de plumb ale unei munci trudnice. foarte bine îmbr?cat. numai c?. concet??enii îl priveau iscoditori ?i curio?i.ar fi fost mai înclinate c? tre munca ?i mai rezistente la munca. într-un principiu ce r?spunde de sine însu?i ?i ca. mecanica. care lucra încet ?i potolit mai ales ca Hans Castorp p?stra. adesea. c?ci în afara de munca. chiar ?i în afara de Hamburg. ?i trupul . Avea în urma sa o tradi?ie. ?i la care nu vrem s? r?spundem pe scurt. numele îi er a vechi ?i fara pata. stabilitatea. întrucît nu i se potrivea. de o natur? indiscutabila. De asemenea este posibil ca medicul de stat-maj or. O munca încordata îi a?î?a nervii. datorat? timpului. nu jalonat de piedici pe care trebuia s? le înving? scrî?nind din din?i. îns? Hans Castorp îi întrecea pe cei mai mul?i dintre colegii sai de îndat ? ce era vorba de-a fixa o imagine abstracta într-o reprezentare mai accesibila si m?urilor. îl obosea repede ?i r cuno?tea f??i? ca. a?a cum crezi într-o valoare absol uta. ?i tocmai din cauza as ta i s-ar potrivi mai bine o profesiune în aer liber care nu-i cerea nici o încordar e ?i nici un efort intelectual. foarte elegant. Va fi atunci alegator sau ales. cu perspectiva unor posturi de r?spundere foarte însemnate. nimic nu se dovedea a fi mai demn de respect. doctorul Eberding. n-a fost g?sit apt. nu avea pieptul prea zdrav?n. cu o musta?a mica d e un blond-ro?cat. dup? cîte se p ?rea. prin el. de?i. Mintea lui. 42 THOMAS MANN J Cît prive?te serviciul militar. unde nici el însu?i nu vedea limpede. care ?in ea cu tot dinadinsul sa se fac? ofi?er. C?ci avea cel mai mare respect pentru munca. întrebîndu-se ce rol oficial va juca într-o zi tînarul Castorp. obiceiul tihnit al dejunului cu bere neagra se popula cu geom etrie analitica ?i calcule diferen?iale. Trebuie oare sa presupunem ca atît trupul cît ?i spiri tul sau . pentru lini?tea lui personala. ?i. Aceasta contrazicere în atitudinea sa cu privire la munca se cer ea. nepotul vitreg al r?posatei sale mame. întîmpina dificult??i. grafostatica ?i proiectoare. cum putea Hans Castorp sa nu respecte munco? Atitudinea aceasta ar fi fost împotriva firii. ea fi ind porunca timpului ?i tot ea se afirma ca principiul prin care te puteai impun e sau prin care te v?deai nedestoinic. care venea des în vila de pe strada Harvestehud. Deci. mult mai preferabil? decît aceea a varului sau Joachim Ziemssen. De altfel Joachim Ziemssen. C?ci nu ne socotim deloc a fi ap?r?torii Iui Hans Castorp ?i m?rturisim chiar b?nuiala ca munca îi stingherea via?a ?i pa?nica pl?cere ce i-o d?deau ?ig?rile de foi M?ria Mancini. în definitiv. Ia urma urmei. avînd aceasta convingere. Dar exista o alta într ebare. îi pl?cea mai mult timpul liber. timpul ce s-ar fi întins liber în fa?a lui. de? i pe el munca îl cam obosea. gîndea Hans Ca storp cu un pic de disprei. anume aceea de-a ?ti daca-i pl?cea. daca în adîncul sufletului. oamenii care se o cupau de treburile publice ?i ace?tia constituie majoritatea într-un ora? care se conduce singur a?adar. s-a r fi lini?tit? Deci se ive?te din nou întrebarea daca era mediocru sau mai mult decît mediocru. în orice caz. Cînd venea acas? în vacan?a. c alcula deplas?rile înc?rcate ?i neîncar-cate.

?i va lua parte în exerci?iul func?iunii sale onorifice la grijile stapînirii. a?adar. atunci pe timpul acestei veri drumurile lor se despart. ajuns în acest punct. aceasta pagina înc? nescrisa. dar era v?dit c? avea în cea mai mare m?sura aerul pe care n-ar fi trebuit sa-I aib? pentru ca democra?ii sa se simt? îndrept?? i?i sa se bizuie pe el.dar tot atît de bine î?i puteai închipui ca va fi preoeu nt de dezvoltarea prev?z?toare a condi?iilor de via?a date ?i fire?ti. spusese consulul Tienappel nepotului ?i pupilului sau. sa-i fac? o vizita lui Joachim Ziemssen. posibil ca Hans Castorp sa se al?ture radi calilor. scuipase sînge. era inginer. drumul sau lua pentru înce put urm?toarea întors?tura: In vederea examenului de absolvire. sa petreac? vreo citeva saptamîni în creierul mun?ilor. un viitor constructor de vapoare. fara distinc?ii deoseb ite ?i fara surle ?i trimbi?e. altfel î?i r isca s?n?tatea. Erai îndrept??it s? te întrebi la ce partid politic va adera tînarul Castorp într-o buna zi. Era o propunere foarte fireasca. ca inginer voluntar. glasul sau va fi ascultat ?i luat în seama al?turi de al altora. ?i fa ra nimic sacru. nelegat de nimic. cîteva semestre. sub sprînccnele de un blond-ro?cat. Suferise dintot-deauna de un u?or guturai. Studiase dreptul. ci într-un fel cu totul sup?r?tor. încît se v?zuse silit sa plece foar te iute la Davos. De data aceasta. fara nici o considera?ie. Doctorul Hei dekind îl mustra de fiecare data cînd î! intîlnea ?i-i cerea st?ruitor sa schimbe în mod f undamental aerul. msa dac? a?a stau lucrurile. ca un american. De altfel. credea c? ?tie totul mai b ine decît al?ii sau era gata sa se sprijine pe cei dm opozi?ie? în ochii s?i alba?tr i. în sînge harul de-a judeca. c?ci tocmai ajunsese apro ape de înf?ptuirea n?zuin?elor. Foarte bine. nu boln av ca Hans Castorp. daca îna . spre marea lui durere ?i dezn?dejde. Dac? vrea. dar cedînd unui impuls de neînvins î?i schimbase brusc direc?ia. consilier auli c) ?i se plictisea de moarte. nu mai este suficient cel de la Norderney sau Wykout Pohr ?i. ca sa-?i fac? pe ?antier stagiul de practica. dar ?i contrariul putea fi adev?rat. mereu av ea febra ?i iat? ca. Era în pragul vîrstei de dou?zeci ?i trei de ani cînd întreprinse c?l?toria în cursul c?re ia l-am întîlnit. Deci. îi spusese el. o asemenea regiune nici nu î-ar conveni J 44 THOMAS MANN consulului. el. oa re. va fa ce parte dintr-un consiliu de administra?ie. nu puteai citi nici un r?spuns la toate ace ste întreb?ri puse de concet??enii curio?i ?i fara îndoiala ca nici el însu?i n-ar fi ?tiut sa explice. la urma urmelor. un distrug?tor al vech ilor edificii ?i al frumoaselor priveli?ti. sa se afirme ca un om care merge drept la ?int?. Purta. C?ci. încît sa ajung? o frîn?. atunci îi da sfatul ca înainte de-a începe lucrul pe ?antierele de construc?ii. un om al comer?ului mondial ?i al tehnicii. Era posibil oare sa-i semene atît. luase de curînd. avea în urma sa patru semestre de studii la ?coala polite hnica din Danzig. daca binevoie?te sa-l consulte. c?ci nici cu patru cai n-ar putea cineva sa-l smulg? pentru auce la munte. primul examen de absolvir e. trebuise sa înve?e din greu ?i cu perseveren?a . Aparen?ele puteau fi în?el?toare. dar destul de onorabil. întrucît avea nevoie de o presiune atmosferica mai potrivita. Dar. un eleMUNTELE VR?JIT 43 ment conservator? Era cu putin?a.. cu t iadi?iile vechi transmise cu demnitate ?i sa arunce statul în viitoarea unor exper ien?e în care sa-?i frînga gîtul . Hans Castorp. încît întorcîndu-se acas? î?i d?du seama ca e mult mai obosit ca de obicei. dintr-o comisie financiara sau poate de arhitectur?. ?i alte patru semestre pe care le trecuse la ?colile tehnice s uperioare de la Braunschweig ?i Karlsruhe. se prezentase l a ?coala militar? ?i tocmai fusese primit. dup? dorin?a alor sai. ?i aceasta stare fusese pri lej de mare spaima în familie. Pe atunci. Era. într-adevar. ?i se preg?tea s? intre la Tunder & Wilms". dup? cum scria în c?r?ile sale po?tale. într-o buna zi. ca un evreu. Joachim Ziemssen era bolnav.Berghof" (medic-?ef: doctorul Behrens. lata îns? ca se g?sea de cinci luni la sanatoriul interna?ional . placîndu-i sa rup?. iar asem?narea cu bunicul sau î?i sarea în ochi. asemenea preaîn?elep?ilor p?rin?i ai ora?ului în fa?a c? rora garda dubla de la prim?rie d?dea onorul cu arma. Hans Castorp n-are decît s? plece singur în creierul mun? ilor.

cu su perioritatea lini?tita a omului care se b?rbiere?te la lumina clara a ra?iunii. f?r? s? par? ca-?i da seama. Cînd se hot?rî sa plece. treaba ce avea sa fie pe placul amîndurora. constînd din despacheta tul ?i aranjatul lucrurilor. De undeva r?zb?tea o muzica mat inala. cu o meditativa comp?timire. anume ni?te zg omote ce veneau din camera vecinilor din stînga .inte de-a intra la Tunder & Wilms". in contrast cu p?dur ile întunecate de brazi care acopereau povîmi?urile. adic? îl lini?tea profund . sub care spînzurau ni?te pungi moi. Hans Castorp se uit? la ea din înaltul balconului. cu înf??i?area îndurerata. cu un pa s monoton ?i gr?bit. se deschidea spre miaz?zi. Diminea?a era rece ?i înnorata. pe care erau a?ezate ?ezlonguri. Chipul ei ofilit de o paloare mer idional?. tabieturi foarte civilizate intre caic un rol principal îl jucau vana de cauciuc precum <i hghenasul de lemn cu s?pun verde de lavanda. deoarece fusese pe ste m?sura de obosit. O parte di n platform?. dar oricum destul de proasp?t pentru o zi no ua. în vîrful c?ruia flutura cîteodat? un drapel f ntezist.perechea rus?. îmbr?cata complet în negru. ?i clatin? din cap surîzînd cu îng?duin?a fa?a de atîtea stupidit??i. alc?tuia gr?dina. nimic nu era mai indicat decît sa se duca sa-i ?in? tov?r? ?ie scumpului sau var. dup? cum îi explica . in timp ce nori mari. iar c ind r?zbea vreo raza de soare. de sp?r?it doar prin pere?i de sticla mata în compartimente separate. Nu se sim?ea chiar perfect odihnit. î?i potrivea pa?ii mari. era chiar în toiul verii. Pe cînd î?i trecea briciul cu mîner argintat de-a lungul obrajilor acoperi?i cu spuma parfumata. ?i sa împleteas c? îngrijirea trupeasca ?i cur??enia cu cealalt? preocupare. cople?i?i. cu gura deschis? ?i ochii u?or înro?i?i. cu ochii negri ce se mi?cau în sus ?i în jos. cu capul plecat într-o par te. î?i aduse aminte de visele încîlcite avute în cu rsul nop?ii. pe care-l v?zuse odat?. aproape tragic?. III Posomorîre cast? Hans Castorp se temuse ca avea sa doarm? peste ora obi?nuita. avînd la mijloc emblema medicinii. în gradin? se plimba o femeie. ce r?zb?tea pîna aici venind de departe. cu pri virea pierdut?. drumul pe care venise în ajun. Tot ?tergîndu-se pe mîini. încît avu tim p berechet sa-?i vad? cu metic jiozitate de tabieturile sale matinale. Hans Castorp voia sa întreprind? cît de cît ceva pe ntru propriul sau bine. satul alb scînteia în fundul van. ie?i pe balconul ce se întindea de-a lungul fa?adei. Dedesubt ?erpuia drumul lucios urcînd pînâ la sanatoriu. cu bra?ele ?epene atîrnîndu-i înainte. cu o gur? mare. albi ?i cenu?ii se îngr?m?deau peste mun ?ii mai dep?rta?i. în indispensabili din fii d'ecosse ?i c u papuci de marochin ro?u. corespunzînd fiec? rei camere. purtînd un voal negru r?sucit în jurul parului c?ru nt ?i r?v??it. verde ?i alb. cu obrajii pudra?i. dup? tactul muzi cii de mar?. fara îndoiala tot din acela?i hotel de unde asear? se auzise ?i concertul. iar lîngâ ea se în?l?? un stîlp vopsit în brun-ro?cat. ? i era un spectacol straniu sa consta?i c? femeia aceea palid? ?i îmbr?cat? în negru. ?arpele încol?cit pe caduce u. împreuna cu pamatuful . straturi cu flori ?i o pe?ter? artificial?. cu genunchii îndoi?i. Ultimele zile ale lui iulie. acolo erau poteci cu pietri?. se sucea ?i se întorcea f?r? încetare de-a lungul c?r?rilor. îi aminti lui Hans Castorp de portretul unei tragediene celebre. Ici ?i colo se vedeau crîmpeie sau dungi de cer albastru. Gen?iane mici ?i înstelate cre?teau în iarba umed? de pe coasta dealului. dar se scula mai devreme decît ar fi fost necesar. o doamn? mai în vîrst?. îl 46 THOMAS MANN 1 ame?ea ?i-l predispunea la somnolen?? ascult? mul?umit. împrejmuit?. ?i i se p?ru c? aceast? vedenie trist? îi întuneca soarele dimine?ii. Dîre de cea?a se înlindeau nemi?cate pe în?l ?imile lituralnice. deoarece îi producea acel a?i efect ca ?i un pahar de porter b?ut pe stomacul gol. Dar aproape în ace la?i timp mai înregistra ?i altceva. Pleca pentru trei saptamîni. marcat? de suferin?? ?i atîrnînd u?or într-o parte. ?i cu fruntea br?zdata de zbîrcituri. iar Hans Castorp care iubea muzica din tot sufletul. ?i dup? o pauza urma un ma r?. O teras? acope rit? cu tabl?. la r?d?cina unui brad falnic. Ajungeau pîna la el acorduri în?bu?ite muzica religioasa. ceva abia perceptibil auzului.

faptul cel mai scandalos este c ? pere?ii sînt atît de sub?iri. r?spunse Hans Castorp. p e bra? cu raglanul în al c?rui buzunar lateral se vedea flaconul turtit. E?ti mul?umit? Era gata de plecare. Nu vreau s?-mi dau prea repede p?rerea. e Tous-les-deux. ca s? nu aud? mai multa vreme sunetele unor fapte ?i gesturi ce i se p?reau serioase. a?a c? pu? in mai mult? cump?tare n-ar strica. ori umilitoarele denumiri de frica MUNTELE VR?JIT 47 . îngîna o vorb? de ocara estul de tare la adresa lor ?i f?cu gre?eala sa-?i r?coreasc? înc? o data a?a cu ap?. îns?. î?i mai spuse el enervat. sau p oale chiar le voi fi prezentat? Ar fi nespus de penibil. a(jevar sau pref?c?torie. fiindc? ceea ce prev?zuse limpede c? va urma. pe care somnul o atenuase. Se puteau da ?i alte nume acest ei bun?voin?e a firii. Trasni-v-ar bunul Dumnezeu! gîndi el. îns? oboseala îl împiedicase sâ-i dea vreo aten?ie. frazele uzate ?i melodioase ale unui cîntec la moda. Era o goan? în jurul mobilelor. ceea ce-i înte?i usturimea. avea obiceiul s? ?i-o însu?easc?. Dar din camer? se auze a înc? ?i mai bine ceea ce se petrecea de cealalt? parte a peretelui. ce acompania u de departe scena nev?zut?. La urma urmelor. cu toate c?. A?a se face ca glasul îi tremura de 48 THOMAS MANN necaz cînd r?spunse varului s?u care. ?i jocul fara nici o îndoial? ?inea de domeniul insti nctelor animalice. merge. se s?rutau ?i. strîngînd buzele. ?i sînt sigur ca nici asear? nu s-au potolit prea curînd. e o stare de lucruri greu de suportat! Construc?ie ieftina. iar fizionomia sa o exprima nrintr-o posomorîre cast? a chipului. înc?l?at cu cizme solid lucrate. Prin urmare. Cu expresia aceasta se retrase. evident. ?i sînt totu?i bol navi. strigîndu-l. ca ?i cum n-ar fi trebui' ?i nici n-ar fi voit s? ?tie nimic din ce ea ce auzea: o expresie de pudoare care nu era deloc original?. ceea ce-i destul de nepl?cut. sau gravul ?i frumosul nume de pudoare. dar care. a?a c? totul e în ordine. cu acest Pnlej. A. spuse el. ?i nici m?car senza?ia de fierbin?eal? care o înso?ea. se prindeau unul pe altul. iat? c? ai petrecut prima noapte aici sus . Era o lupta înso?it? de chicoteli ?i gîfîieli. Oare cine-i femeia în negru din gr?din?? Joachim î?i d?du imediat seama despre cine vorbea v?rul sau.se Joachim -zgomote care nu se potriveau deloc cu aceast? diminea?? proasp?ta ?i limpede. m?car ca se manifestau numai prin chicoteli. sînt c?s?tori?i. spuse Joachim. sau a?a i se p?rea. pe lumina. la toate astea. nu-i f?cu impresia c? ar fi un om perfect odihnit ?i bucuros s? întîmpine diminea?a. a?adar. nu avea nici azi p?l?rie. Am avut ni?te vise cam f?r? noim?. fire?te. c?ci sînt singu . dar pe care. îmbr?cat într-un costum sport. Ca ?i ieri . ap?ruse din n ou. pentru numele lui Dumnezeu. ia început. Aici. de exemplu acela mai pu?in searb?d de cur??enie sufleteas c?. ba chiar cut remur?toare. toat? lumea îi zice a?a. Faptul acesta nu-l dispuse în chip favorabil în Privin?a vecinilor c?s?tori?i ?i . din moment ce se g?sesc aici sau m?car unul din ei este bolnav. dar de o ieftinatate dezgust?to are! Oare dup? toate astea voi avea prilejul s?-i ?i vad pe ace?ti oameni. Cont inua s? d?inuie ?i nu era altceva decît acea ar?i?a uscata de pe fata de care sufe rise ?i ieri. cu prosopul în mînâ ?i ascul t? f?r? s? vrea. sau înc? ?i acela de sfiala mistica ori cucer-njcje _ ?i era pu?in din toate astea în atitudinea ce-o luase Hans Castorp fa?? de zgomote le venite din camera vecina. se palmuiau. tocmai se petrecu. din bun?voin? ? se sili sâ-?i dea sie?i o explica?ie nevinovata. iar atunci cînd Joa chim intr? în camera. Mul?umesc. întoreîndu-se s?-?i ispr?veasc ? toaleta cu mi?c?ri inten?ionat zgomotoase. ci p?reau mai curînd c? o murd?resc cu o materie vîscoasâ. b?tuse în perete. în an umite împrejur?ri. de pe balcon în camer?." ?i atunci Hans Castorp observa cu mirare c? îmbujorarea care-i cuprinsese adineauri obrajii nu voia s? d ispar? cu nici un chip. e pre a de tot. la noi. se mai ad?ugau acum ?i acord urile unui vals. ?i apoi cl?direa are neajunsul c? pere?ii au urechi. Micul dejun Bun? ziui. Dar diminea?a. a c?rei însu?ire neru?i nat? nu putea sâ-i scape multa vreme tînarului. un scaun fu r?sturnat. desigur. Hans Castorp î?i ad use aminte c? abia ieri sear? auzise ceva asem?n?tor. ?i deodat? ro?i sub pudr?. Hans Castorp râmase în picioare.

de?i. de fapt. Dar închipuie?te-?i c? abia sosit se ?i constat? c? are temp eratur?.de ce. în schimb nu doresc cu nici un pre? s?-i cunosc ?i sînt absolut în dreptul meu d aca refuz în mod categoric s?. sus. este gata . în tr-o m?sur? oarecare. ceea ce nu se petrecuse imediat dup? de ?teptare. nu vad nici un inconvenient. rostind nume germane ?i altele ce aveau toate soiurile de rezonan?e str?ine. s? se reacomodeze. pardesiul ?i p?l?ria. f?cînd abstiac?ie de asta. în?elegi? ?i-o cer foarte insistent. voi ?li ce semnifica?ie are asta ?i ce mutr? s? fac. putem tous Ies deux sa mergem la masa. o temperatura destui de mare. s? stea lîngâ fiul ei mai mare. ?i de a lunei mama se plimb? cum ai vazut-o. Intîlnir?.s-a generalizat. nu vorbe?te o boab? nem?e?te. iar Behrens declar? ca totul se va termina aproape c a un tifos ceea ce este groaznic pentru cei viza?i.. în timp ce Joachim îi ar?ta pe coridoare cînd o u?a. adaug? el. vezi tu. a?a stau lucrurile cu ea. de asemenea. ?i fran?uze?te abia de îngîn? cîteva frînturi. A venit aici de vreo cinci sâpt?mî i. E mexican? ?i. numai c? cel mic tu?ise înainte de-a urca aici.Ca s? nu uit. Hans Castorp î?i lu? bas tonul. t?cu Hans Castorp. în a cela?i timp. aceasta din urm? ca pe un fel de sfidare. Hans Castorp î?i ridica politicos p?l?ria.rele vorbe pe care le repeta mereu. ?i ad?ugind mici observa?i i asupra caracterului sau gravita?ii cazurilor respective. iar femeile erau absolut înnebunite dup? ei. c? acum cincisprezec e zile i-â sosit cel de-al doilea fiu. Da. ca ?i cel?lalt amîndoi sînt ni?te fl?c?i splendi zi. sa în?eleg c? te-au stingherit? E adev?rat c? într-un fel sînt ni?te s?lbatici. . cînd alta. ?i-am spus-o din capul . iar cînd Joa chim d?dea buna ziua cuiva. Ia care Joachim îl privi cu blînde?e ?i zîmbi ciudat. declar? c?. cu o melancolie u?or batjocoritoare. în ceea ce îl prive?te. aici. în?elegi. Da r nu vreau cu nici un pre? sa intru în rela?ii cu perechea rus?.. c a sa se supun? chiar atît de u?or ?i numai pentru trei biete sâpt?mîni unor obiceiuri noi ?i str?ine apoi ie?ir? ?i coborîrâ sc?rile. persoane care se înapoiau deja de la micul dejun. Pu?in îmi pas? dac? o s? -mi spun? tous-les-deux. e o tr?vit din cap pînâ-n picioare. A venit în cel de al doisprezecelea ceas. Teau s? spun c? ar f i comic ?i lugubru în acela?i timp. cînd nu st? la c?p?tîiul lor. cu alte cuvinte ni?te neciviliza?i. care voia sâ-?i vad? fratele pentru ultima oar ? de altfel un b?iat foarte frumos. are-mi va sp une ?i mie la fel cînd îi voi fi prezentat? Adic? ar fi ciudat.. c?ci er? prea sigur de propriul s?u mod de via?a si de obiceiurile sale de om civilizat. îl întrerupse Joachim. sup?rat de senza?ia limpede c? are ochii tulburi ?i fa?a îmbujorat?. care se afl? într-o situa?ie absolut disperat?. Toate bune . Avu impresia c? abia atunci reu?ise sa stabileasc? leg?tura cu ziua de ieri ?i. pe cît se p?rea .5 dintr-o data. Dup? ce se încredin?a ca are asupra lui provizia de ?ig?ri. Daca e?ti de acord. Ma întreb. iar dac? cineva i se adreseaz? nu spune decît: Tous Ies deuxl c?ci nu ?tie s? spun? altceva ?i. Sînt oameni lipsi?i complet de bun? cre?tere ?i chiar d?câ sînt sili! s? cuiesc trei s?ptâmîni în vecin?tatea lor ?i-mi este imposibil s?-i oco50 THOMAS MANN lese. Era ner?bd? tor ?i nervos ca un tînar pe cale de a fi prezentat unor oameni necunoscu?i ?i. glumi el cu o senza?i e de bun? dispozi?ie exagerat?. spune el. 39. nu corespundea decît în parte adev?rului. c?ci era mai curînd palid. aici nu e nimeni care s? priceap? spaniola. daci se va ivi prilejul. vreau s?-?i spun ceva! f?cu el deodat? ?i în voce i se distingea o oarecare u?urin?? necugetat?. de parca ar fi nlîns mai multa vreme ?i aveau iar??i acea scînteiere pe care i-o provocase tu?ea b?rbatului pasionat de c?l?rie. Po?i foarte bine sa ma recomanzi doamnei din gradi n?. . deo camdat?. iar ochii îi erau ca ?i ieri: i se p? rea ca sînt fierbin?i ?i grei.Bine. ?i stropindu-?i cu un pic de lavand? batista cu care-?i atinse fruntea . ?i Behrens afirm? ca dac? se va mai scula înseamn? c? are mai mult noroc decît m inte. ceea ce. Iat? îns?. trecîndu-?i-o de jur-împrejurul ochilor. cu ochi ca de j?ratic. încît s e poate afirma foarte bine c? se va sfîr?i destul de repede . ?i atunci îl vîrâ în p at. asta-l privea pe el. p ?rea perfect s?n?tos. MUNTELE VR?JIT 49 -Prin urmare. men?ionîndu-i pe cei ce locuiau acolo..

?i c hiar eu. po?i fi perfect lini?tit. Doar n umele ?i persoana doamnei Stohr îi re?inur? aten?ia. sim?ind un fel de spaima. în picioare. ?i nici ea nu e dintre cele mai îngrijite. dintre care doua în l??ime ?i celelalte în lun gime. de data aceasta. iar fetele de serviciu se gr?beau purtînd câni din care ie?eau ab uri. Se uita la v?rul sau. în timp ce. Nu era prea lata în raport cu lungimea. în general. î?i puteai ex plica foarte u?or gafele ei izvorîte din lipsa de cultura. formate fi ecare din cîte trei arcuri suprapuse unite printr-o împletitur? ginga??. de?i nu toate lo curile aveau în fa?a lor tacîmuri. Mesele erau destul de mari. cu s cor?i?oar? ?i zah?r. Dup? cî?iva pa?i de-a curmezi?ul s?lii.. cineva ridica un clopot de sticla sub care se întindea o bucata groasa de ?vai?er. dar pe care abia-i înregistra ca figuri. Ia intrarea în sufragerie. Apoi lua loc ?i observa cu un aer satisf?cut ca micul dejun era socotit aici o masa importanta. ce-i cu asta?" se potoli ?i comand? ceai cu o polite?e deossbita tocmai fii ndc? aceea care-l întreba era o pitic?. în ciuda p?l?riei cu pene. El vine întotdeauna la masa cu un vindiac de piele. cafea sau ceai? Era micu?a ca un copil. . Ia care se a ?aza numai ru?ii mai deosebi?i. cu fata lunga ?i îmbatrînita. La dreapta lui era o f?ptura cu înf??i?are s?r?c?cioasa. Hans Casto rp se înclina politicos ?i cu oarecare rigiditate c?tre vecinii de masa. a treia la stînga r?spunzînd în holul de Ja intrare ?i apoi aceea pe care i ntrase Hans Castorp c?ci Joachim îl condusese. motive care se întîlneau unele cu altele pe tavanul larg boltit . dup? care începu sa manînce orez cu lapte. Era a?ezat pe partea îngusta a unei mese din mijl oc. cu puf pe fa?a ?i cu obrajii u?or aprin?i. între cele dou? mese puse de-a latul. ca sa-?i taie o felie ?i printre altele mai era ?i o fructiera cu fructe proasp ete sau uscate. uitîndu-se curios la celelalte mîncaruri din care ar f i dorit sa se serveasc?. pe care o lua drept o croitoreasa . unde vocile zumzaiau. tocmai datorita faptului c? sînt atî?ia str?ini printre pacien?i. de un blond cenu?iu. fiindc? trebuie sa ?tii ca exista ?i o masa a ru?ilor bine. dar cum acesta ri dica umerii ?i sprintenele cu indiferen??. a?a ca sînt pu?ine ?anse sa-i întîlne?ti. spuse Joachim v?dit distrat. numai el. Sala av ea patru u?i de sticla. Da.locului. dar mîncau ?i sporov?iau Sala era construita în ac el stil modern care reu?ea sa imprime celei mai severe simplit??i o anumita tr?s ?tura de fantezie. Hans Castor p se g?si instalat la locul s?u. afar? doar d e cazul daca o vei dori chiar tu. a?ezata în mijlocul mesei. cu partea superioara v?ruit? în acela?i fel ca ?i per e?ii ?i plafonul. ce atîrnau ca ni?te mici sfere lunare. unt se g?sea din abunden?a. în negru. cît ?i faptul ca avea o fa?a ro ?ie ?i un par unsuros. camarazii ?i tovar??ii de destin ai lui Joachim care. ?i-a poi. pe o alta scara ?i un alt coridor decît ieri seara. cu plafonul u?or boltit. o pitic a". Privindu-i numai chipul. se gîndi el.Dar dintre cei doi care-i bolnav? întreb? Hans Castorp. aici nu este chiar atît de u?or sa ieg i cuno?tin?e. avînd de jur-împrejur un fe l de galerie ce aaapostea poli?e pentru farfurii ?i se deschidea prin arcade lar gi spre interiorul aranjat cu mese. tacîmurile zornaiau. în timp ce-?i l?sau haine le Ia garderoba.. ca ?i cum ar fi vrut sa spun?: Ei. doua pe partea lata. c?ci sînt a?eza?i foarte departe de noi. î?i l?sa privirile sa pluteasc? ?i peste comesenii de la c elelalte mese. farfurii cu jumari de oua ?i friptura rece. Stîlpii erau acoperi?i pîna la jum?tate cu un pl acaj imitînd lemnul de santal. O MUNTELE VR?JIT 51 fat? de serviciu îmbr?cata în negru ?i alb îl întreba pe Hans Castorp ce dore?te s? bea: cacao. a veau trupurile m?cinate de boal?. ?i fara sa intru în am? nunte î?i spun doar ca arata în asemenea hal. în sufragerie erau aranjate ?apte mese. Sala era prev?zut? cu mai multe candelabre electrice din metal alb. avînd în partea inferioar? clopote de sticla mat?. înd?r?tul scaunului. nu cunosc personal decît pe foarte pu?ini dintre ei. fiecare pentru zece persoane. ornamenta?i cu brîuri multicolore ?i cu motive simple ?i nostime ce imitau ciucurii. îneît ma mir ca Behrens înc? n-a intervenit. la masa ru?ilor de rînd. El sau ea? . m?car ca stau aici de atîta vreme. ce d?dea pe o veranda în fa?a lui Han s Castorp. Apoi p?trunser? în sala luminoasa. Erau vase cu marmelada ?i miere.Cred c? el. cu to?ii. c?rora le fu prezentat cu tot ceremonialul. castroane cu orez cu lapte ?i terci din faina d e ov?z. De altfel.

o familie cu copii care vorbeau ruse?te. Tineri bronza?i. salut a cu b?rbia din mers ?i ocupa un scaun. lua loc al?turi de ea ?i începu sa manînce pas trînd t?cerea cea mai desâvîr?ita. refuzînd prin atitudinea sa orice încercare de a i se prezenta noul oaspete. ?i ea destul de vîrstnica. foarte unt?. Se vedea îns? ca nu era în nic i un caz o croitoreasa cu ziua. afla cu o corecta p?rere de rau ca las? de dorii. La stînga 'ui st?tea o domni?oara englezoaica. Hans Castorp g?sea ca aceasta agita?ie sau m?car m?rturisirea uno r asemenea senza?ii constituie într-un anume fel o atitudine destul de necuviincio asa. Oricum. Este adev?rat ca unii st?teau la mas? cu capul în mîini ?i priveau ?inta diept înainte. ce nu ?inea întru nimic de suflet. cînd se sculase. dimpotriv?. cealalt? de cinci). La masa. despre temperatura pe care au avut-o în acea diminea?a. La început se temuse pu?in ca va avea sa suporte impresii cumplite ?i iat? ca se s im?ea oarecum dezam?git. micul dejun nu era o masa care se lua în mod oblig atoriu în comun. conversa?ia nu era deloc însufle?it?. Sînt atît de vl?guita". doar fiindc? nu aveau griji mom entane ?i se aflau mai mul?i laolalt?. de cînd sînt aici. fara îndoiala. sub buza de sus. îns? m?rturisi ca se sim?ea. ceea ce ea îi confirma aproape cu impetuozitate. Se discuta despre vreme. care citea scrisori sosite de acas? in irnp ce bea un ceai de culoarea sîngelui. informîndu-se de starea ei. cu gulere r?sfrînte ?i buzunare în p?r?i. Erau aici.s?u o lenjereasa cu ziua. agitata. ba chiar sup?r?toare din partea unei fiin?e atît de neînsemnate. extraordinar de slaba. f?r? sa priveasc? pe nimeni. . vorbeau cu fetele ce serveau ?i se n?pusteau asu pra micului dejun v?dind o s?n?toasa pofta de mîncare. la une le mese se f?ceau schimburi de m?rci po?tale. spuse ea lungind sil abele cu o afectare de prost gust. Cei ma i mul?i erau bine dispu?i. de ambele sexe. ?inea mîna dreapta strinsa pumn în reptul obrazului ?i în vreme ce mînca se silea în mod ostentativ sa vorascâ distins. din?u lungi ?i sub?iri ca e iepure. despre fe lul cum s-a dormit. ceea ce în realitate nu era deloc cazul. apoi caut? sa-?i aminteasc? de cele cîteva no?iuni de engleza pe care le înv??ase ca sa afle chiar din gura vecinei din dreap ta ce fel de ceai bea (era ceai de m?ce?e) ?i daca era bun. La mai multe mese oamenii î?i ar?tau unii altora fotografii. f?cute de ei în?i?i. cuprinsa de o nelini?te tainica. de parca s-ar afla în ajunul unui evenimen t deosebit de hotarîtor. în fa?a lui Castorp lua loc o fata tînara cu parul de un blond luminos. avusese 37. îl mînca iute ?i pleca imediat. perechi c?s?torite. Le întreba pe rînd. atît pe croitoreasa cit ?i pe doamna Stohr. ?i era o lâcere sa l e vezi oprindu-se ?i sporovaind. oam eni mai în vîrsta. înc ordata. a c?rui expresie p?rea sa arate I 52 THOMAS MANN ca ?ine în gura ceva cu un gust oribil. Apro ape toate femeile purtau tricouri de lîna ori m?tase. Sosi imediat dup? ce Hans Castorp se a?ezase. care-?i r?sturna în farfurie un borcan cu i aurt. Poate ca era prea bolnav ca sa-i mai pese de aceste maniere sau sa se mai intereseze de cei din ju rul sau. sus (prima era în sanato riu de ?apte luni. fiind vorba doar d e-o agita?ie fizic?. dezvelindu-?i. c?ci vorbea foarte curat ?i aproape ca o femeie culta. de laptul ca bea numai cafea ?i mînca pîine cu unt. intrau fredonînd. cu degetele ?epene ?i degerate. ?i adaug? ca înc? de diminea??. lipite de trup. Se tînguia ca se simte fara vlaga". Urma Joachim ?i apoi doamna tonr cu bluza ei ecoseza de lîna. fâra vreun motiv anume. Un b?rbat tînar cu must?cioara. fara îndoial?. Ace?tia erau l?sa?i s? priveasc? ?i nim eni nu le acorda nici o aten?ie. iar în mintea lui imaginea unei mici crortorese se asociase întotdeauna cu cafeaua ?i jimbla cu unt. Joachim sporov?ia de forma cu doamn a Stohr ?i. c?ci toata lumea din sala p?rea plina de via?a: nu avea i deloc sentimentul ca te afli într-un a?ezamînt plin de suferin?e. Pentru cîteva clipe. svetere cum le MUNTELE VR?JIT 53 ' au aibe sau colorate. cu amîndoua mîinile vîrîte în buzunare. impresie creata. ?i abia dup? aceea î?i arunca privirile prin sala însufle ?it? de un du-te-vino continuu. de asemenea.3 ?i cine ?tie ce o sa mai fie dupa-amiaz?! Croitoreasa cu ziua zise ca a avut aceea?i temperatur?.

astfel. lasînd sa i se vad? pantalonii reia?i ?i o parte din picioarele imense. ei bine. în aceea?i clip?. ma pis eaz?. ni?te ochi mari. ur mat de doctorul Krokowski. lipindu-?i c?lcîiele. iar chipul i se schimonosi în vreme ce-i r?spundea croitoresei. nu avu r?gazul s? constate ci ne era vinovatul. jos.'f nta. nu se poate! Mi-am dat imediat seama ?i deoda t? i se adresa direct lui Hans Castorp c? ave?i în dumneavoastr? ceva de civil. hai sa plecam. sînt îneîntat. A?adar. Dar între sprîncenele lui blonde ap?rur? ni?te cute. ce va pl?cut. Fusese trîntita o u??. Asta ar ti putut sfîr?i rau pentru b?t?turile noastre. Dar la u?? fur? cît pe ce sa se izbeasc? de doctorul Behrens care venea gr?bit. complet anemic. fara îndoiala. Se prea poate c? aversiunea asta se datora educa?i ei. mai multa aten?ie. talentul este necesar pretutindeni. bulbuca?i. Nu doamnele sînt acelea care ne lipsesc. Se p?s tra la locul sau de asistent. Ceea ce-i spusese Joachim despre obrajii lui se adeverea. în orice caz detesta zgomotul u?ilor trîn tite ?i ar fi fost în stare s? p?lmuiasc? pe oricine î?i îng?duia s? izbeasc? o u?a în p rezen?a lui. blestemat? neglijen??!" Cum. dar ca nuan?a de piele. verdele nu prea e ar? tos. nu atît de r?zboinic ca acest ?ef de hoarda militar?. avem aici doamne absolut încîntatoare. între degetul ar?t?tor ?i mijlociu. opina Joachim. mai nalt decît doctorul K rokowski cu mai bine de trei capete. da.. cu elastic ia man?ete. un nas cîrn ?i o musta?a t?iata scurt ? i ridicata piezi?. e foarte frumos la noi. îi r ?spunse cineva. c?ci trebuie talent pentru asta. domol. Va rog sa ma crede?i ca mereu vrea sa plece. chiar aceea din stînga. alba?tri. pe care-l urîse dintotdeauna. Ru?ine".cineva o l?sase sa se închid? singura sau poate o închisese la repezeala. Era un om o^os. fac prinsoare pe orice. iar acest mirmidon n-are nici o pic?tura de talent. cu n ceafa ie?ita în afara. vreun alt prilej în cursul zilei. cu parul com54 THOMAS MANN plet alb. Nu ma pricep. poate era o idiosincrasie congenital?. De la prima arunc?tura de ochi vad pe ch ipul fiec?ruia daca are stofa unui bun pacient. In cazul acesta.. iar zgomotul acesta. Doamne fere?te. Multe dintre ele sînt foarte seduc?toare v?zut e din afara. Da. aratîndu-l cu capul pe H ans Castorp. înc?l?ate în ghete galbene. ma freac? ?i e ner?bd?tor sa se speteasc? la manevre ?i exerci?ii. în?elege?i ca doamnele n-o sa va acorde nici o aten?ie! Verde este pomul de aur al vie?ii. din cauza ca buza superioara se r?sucea într-o parte. domnule. ce d?dea direct în hol . altfel încît ca pul p?rea de-a dreptul colorat deasupra halatului alb de chirurg. De data asta. î?i ?i f?cuser? primul tur. ?i-i întinse tînarului o mîna mare cît o lopata. poate ca ar fi bun pe cîmpul de instruc?ie. totul se transforma într-un zdr?ng?nit ?i un imens bufnet. varul dumitale ne va aprecia desigur mai mu lt decît dumneata ?i va ?ti sa se distreze. ?i privindu-i d e jos cu ochii sai alba?tri.. A?i fi un bolnav mai bun decît el.atura neagra ?i lucioasa. acolo. lung pîna la gen unchi.. altfel. cel pu?in.. de al tminteri. ?i cu toate acestea. pe care îl purta strîns cu un cordon. gîndi Hans Castorp furios. spune ?i dumneata. ceea ce f?cea ca paloarea sa-i ias? ?i mai mult în eviden??. apropiindu-se imediat de Hans Castorp ?ii întoarse pe dos una dintre pleoape. Vorbea cu un pronun?at accent saxon din nord. Doctorul Krokowski era de asemenea în ?inut? profesionala. destul de vechi ?i cu ?ir eturi. dar aici. îns? dumneavoastr? ar trebui sa încerca?i sa prinde?i ceva m ai multa culoare. daca nu-i frumos la noi! Ei. Evident. o sa g?sim. Joachim întreba dac? doctorii trecuser? pe acolo. str?b?tu?i de vini?oare vine?ii. nu mai are rost sa a?tept?m. neluînd parte la convorbire. croitoreasa îi spuse ceva. Atîta exces de zel! Nu vrea sa ne mai acorde nici m?car un fleac de jum?tate de an. îns? o oarecare încordare s ilita a gurii dest?inuia cît i se p?rea de ciudata pozi?ia lui de subaltern. zise el. croita în fo rma de c?ma?a. îns? halatul sau er a negru. dintr-o ?e:. aprins de tnînie. -Ei. c?ci erau alba?trii. p?r?siser? sala chiar în clipa cînd sosiser? verii. Ei. Ca s a te prezint. Dore?te necontenit sa plece. Fire?te.. Atunci va fi ?i dumnealui un vajnic purt?tor de sabie? îl întreba pe Joachim. domnilor! exclama Behrens. jignit. Veri? întreba consilierul aulic aratînd cu mina de la unul la altul.Deodat? Hans Castorp tresari. ceea ce agrava pocnetul venea din faptul ca u?a era f ?cuta din p?tr??ele de sticla. dumneata e?ti? îi zise lui Hans Casrorp p e care Joachim i-l pie. îi f ?cea oroare lui Hans Castorp. înotînd în l acrimi ?i str?b?tu?i de vini?oare vine?ii. c . des chizînd larg gura ?i mîncînd cuvintele. Ziemssen.

e perfect. zise Hans Castorp în vreme ce. Portalul era situat în partea de sud-est a cl?dirii spoite în alb ?i a c?rei parte c entral? dep??ea cu un etaj cele doua aripi. domnilor! Petrecere buna ! Buna ziua.. L uarea temperaturii n-a f?cut înc? rau nim?nui. de-a lungul c?reia d?dur? de cîteva o ri peste ni?te sf?rîmaturi de stînca. turtit la un cap?t. Buna ziua. se produce un cu rios fenomen în leg?tura cu metabolismul albuminei. A?a! adaug? el. Acum ne putem continua plimbarea. Foarte simpatic om! repet? Hans Castorp. Da. de-a lungul coastei împ?durite. tu nu fumezi. în fa?a paji?tilor alpine.. unde l?zile de fier pentru gunoaie st?teau a?ezate lînga grilajul sc?rilor de la pivni ?a. de 56 THOMAS MANN fapt singurul ce mai exista in afara celui ce ducea în vale. trupul depune totu?i albumina. trabuc cu argint viu". Are un fel atît de liber de-a vorbi. ie?ir? pe portal în aerul liber de afara. cobora în pant? dulce s pre stînga. un exemplar frumos. a?a cum îi pl?ceau cu osebire. tragînd cîteva fumuri pline. adic? sa în?elege?i ca.Foarte simpatic om. Drumul pe care apucar?. o s?-mi aprind unul adev?rat. sa ?i-o ia ?i el. varul dumitale. ci te Pomeneai îndat? în plina natura. c?ci nu m? mâi pot st?pîni. C?ci aici. De i eri de la prînz n-am mai fumat ceva ca lumea. Chiar daca arderile generale sînt mari. n-am fumat niciodat?.. veneau în urma lor. de o culoare ro?ietica.ornMUNTELE VR?JIT 55 let anemic. Dar cît despre mine. am în?eles imediat despre ce era vorba. spuse oprindu-se. ca oamenii care coboar? în pa ta. daca-mi dai vo ie. iar grupu rile ce se întorceau le ie?eau în întîmpinare c?lcînd ap?sat.. ?i se mai prelungea înc? pu?in înainte de-a face o cotitura brusca pentru a urca piepti? c?tre dreapta. îneît e o pl?cere sa-l ascul?i. Buna ziua. care parca plutea. la care toata lumea r?spundea afirmativ. ?i mi-a pl?cut cum îi zice ter-mometrului. ?ti?i ceva? N-ar fi chiar atît de rau daca pentru cîtva timp a?i las? în voia sor?ii dragul dumneavoastr? Hamburg. fac e?i ceea ce face ?i v?rul dumneavoastr?. De altfel. în cazul dumneavoastr?. îi t aie vîrful cu un cu?ita? ag??at de lan?ul ceasornicului. în spatele sanatoriului. pe al c?ror Povîrni? erau raspîndi?i cî?iva molizi de în?l?ime mijlocie ?i ni?te pini asuci?i ?i apleca?i pîna aproape de pamînt. nu pute?i face ni mic mai bun decît s? tr?i?i cîtava vreme ca ?i cum a?i fi atins de o u?oara tuberculosis pulmonum. Veselie întrerupt? . Te rog sa m? scuzi o clip?! ?i-?i scoase din tocul de piele fina împodobit cu o monogram? de argint un trabuc M?ria Mancini. dup? un salut prietenesc adre sat portarului ?chiop care punea în ordine scrisorile în loja de la intrare. cum v? spuneam.. Ziemssen! Ca la serviciu! Cu con?tiinciozitate! Sîmbata vreau sa v?d curba temperaturii! Iar domnul. ?i sa pune?i pu?ina albumina... De ce m-a? apuca sa fumez tocmai aic i? . în direc?ia buc?t?riilor ?i ? dependin?elor. cu o poft? deosebit?. acoperua cu tabla de culoarea eziei. Jnsa cu acest prilej îmi ve?i îng?dui s? v? dau un sfat cu totul dezinte resat complet sine pecunia. pune-?i în gur? trabucul cu argint viu! Totdeauna s?-?i îns emni frumu?el temperatura. Evident. gra?ie meteorologiei sale de o umeda voio?ie. Era o c?rare b?t?torit? ?i înc? destul de umed?.... Ziemss en? Atunci. ?i zici c? ai dormit bine. acest scump Hamburg este o înjghebare c?reia noi îi datoram mult. zelul t ?u mi se pare cam exagerat. Iar doctorul Krokowski porni ?i el dup? ?eful sau. scap?r? bricheta ?i-?i apr inse ?igara lung? ?i îndoit? în sus. r?spunse Joachim. Po?i face plimbarea proiectata. Cînd ie?eai afara nu patrundeai în gradina împrejmuita.. legânîndu-?i b ra?ele cu palmele în jos ?i întrebînd în dreapta ?i în stînga dac? s-a dormit bine. Tachin?rie. Ei. Dar nu mai mult de o jum? tate de or?! Dup? aceea. atîta timp cît mai sta?i aici. la noi. avînd deasupra un orologiu instalat într -o turla joasa. Pacien?ii care ispr?viser? de mîncat imediat dup? ei. ni se procura în fiecare an cîte un dr?g?la? contingent. Sfînta împ?rt??anie. Cei doi veri nu erau singurii care se plimbau..

însu?i exploratorii care pornesc spre Polul Nord se aprovizioneaz? temeinic cu mari cantit??i de tutun pentru obositoarea l or expedi?ie. g?sesc expresia destul de resping?toare. Behrens are perfect? dreptate: e?ti un civil da. fara ca m?car sa întoarc? privirea înapo i. ceea ce însemna c?. cu toate c?. replic? Hans Castorp. dar atîta timp cît o sa am o ?igar?. u nii foarte tineri. asta este to t ce poate fi mai nepl?cut MUNTELE VR?JIT 57 adar cînd ai o ?igara buna. ca în compara?ie cu tine am o piele aproape verzuie. îi v?zuse de alf-înc? de pe cînd se aflau pe drumul drept. cu mîinile în buzunare. cum s-a exprimat el. iar majoritatea b?rba?ilor nu aveau pardesiuri sau bastoane. nici de munca. Erau vreo ?ase sau ?apte persoane de diferite vîrste. astfel încît aveau în modul de a merge ceva înaripat ?i lin. socot ca e?ti la ad?post de toate ?i ca nu ?i poate întîmp la literalmente nimic. fara nici o ceremonie. oricum. lucru de care acas? nu mi-am dat seama. cu capul pu?in aplecat. ?tiu. în toat? lu mea se fumeaz?. Joachim tu?i de vreo dou? ori din mers. pe ci nstea mea. Vezi tu: cînd ai o ?igar? care arde bine c?ci este de la sine în?eles c? nu trebuie sa fie rupt? sau s? trag? prost.spunîndu-mi c?. Dar cînd accesul de tuse îl apuca a treia oar?. ?i asta m-a izbit ?i pe mine. ad?ug? el. s?n?tos în afar? de anemie.Pe asta n-o mai în?eleg.. Dar o zi f?r? tutun ar fi pentru mine o zi searb?d?. o spunea ca s? te laude. Este aceea?i senza?ie ca atunci cînd tai întins pe malul mari i. Dar tot nu se întoarse. f?ceau impresia ca se l?s au sa alunece u?or. spuse Hans Castorp. Slav? Domnului. ?tiu precis c? a? supor ta totul. c?ci asta înseamn? s? te lipse?ti într-un fel de una dintre bucuriile vie?ii ?i în orice caz de o foarte mare pl?cere! Cînd m? trezesc diminea?a ma ?i bucur la gîndul c? voi putea fuma în timpul zilei. Apoi încetini pasul ?i sfîr?i aproape prin a se opri. cred c? n-a? mai avea curajul sa ma scol ?i a? r?mîne s? zac în pat.de altfel. aceast? aservire este o dovad? de sl?biciune. a?a c? po?i face tot ce-?i place. ?i fiindc? veneau la vale. ?i coborau cu pa?i mari. aceasta pl?cere nu-i necunoscut? nic?ieri u nde te-ar putea arunca întîmplarile vie?ii. c? m-ar ajuta sa trec peste orice. C?ci i se poate oricui întîmpla s?-i mearg? prost sa presupunem ca la un moment dat a? fi într-o stare nenorocit?. sînt exact atît de anemic cît trebuie ca s? fiu livid. Oricum. îi privi cercet?tor. îns? fapt este ca tu e?ti un civil iremediabil. iar cînd iau masa m? gîndesc la acela?i lucru. mânînc numai ca s a pot fuma dup? aceea. Hans Castorp le privi chipurile cu aten?ie. Nu în?eleg cum poate cineva sa nu fumez e. ?i cred ca nu exagerez decît foarte pu?in . Nu erau to . Acum. urcu?ul îl obose a. drept spre el. ?i dac? a? fi nevoit ca într-o dimi nea?? s?-mi spun: ast?zi n-o s? am nimic de fumat. cînd stai culcat pe malul marii. iar vocile lor se amestecau 58 THOMAS MANN într-un vacarm nemaipomenit. judecind dup? înse?i spus ele lui Behrens. femeile purtau ja chete colorate. al?ii mai în etate. anos t?. Da. care li se rasfrîngea pe chipuri ?i în întreaga înf??i?are în a?a m?sura încît aproape c? sim?eai in?a sa faci parte din grupul lor. iar dup? cîte ?tiu eu. fiindc?. le ie?i în fa?a. j a?a c? nu mai ai nevoie de nimic. zic eu. fapt pentru care nu treb uiau sa fac? nici un efort serios. co?nplet pustie. nici de distrac?ie. C?ci. ?i apoi e foarte dr?gu? din par tea lui ca m-a consultat complet sine pecunia. da. b?rba?i ?i femei. ca ni?te oameni care. spuse el. nindc? i se p?ru c? s-a dep ?rtat prea tare de Joachim. Un grup de pacien?i. fiind aproape de ei. ?i de cîte ori am citit despre asta am fost pl?cut impresionat. la voi iar faptul ca vo i depune pu?in? albumina nu-mi poate provoca nici un neajuns. v?duvit? de orice farmec. în definitiv. Fiindc? este e vident. la jum?tatea coastei. iar ochii i se stinser? brusc. Hans Castorp se gr?bi sa-?i continue drumul. în definitiv e?ti s?n?tos. zise Joachim. ?in foate mu lt sa fac exact ce mi-a recomandat ?i sâ-mi organizez via?a întocmai dup? felul t?u de trai . ce-a? putea face altceva.. gîndindu-se la Joachim. se opri cu sprîncenele încruntate. ci doar cel mult sa ?in? picioarele încordate s pre a nu fi ispiti?i s-o ia Ia fuga sau sa se împiedice. aici sus. To?i erau fara p?l?rie ?i ar?i de soare. Ia-o înainte. nu-i a?a?. au ie?it sa fac? o scurta plimbare în fa?a casei.

Ai încr emenit pe loc de parca ai fi prms r?d?cini. în acela?i timp. ?i domni?oara Levi. slu?ita de pistrui. aici. cu p?rul prost piept?nat ?i cu ochii neghiobi. cea cu pistrui. MUNTELE VR?JIT 59 _ A fluierat! r?spunse Hans Castorp. care fluier? cu pneumotoraxul.. o farsa pusa la cale. Joachim tocmai se apropia.. îns? nu e cap abila s? fluiere decît dup? ce a mers ceva mai repede ?i bineîn?eles ca nu pierde pr ilejul sa sperie oamenii. daca totul merge bine. p ce trece a pe lînga mine.Hai sa mergem mai departe! zise Joachim. te umple iar??i. ca sa se odihneasc?. astfel ca-l sili p e Hans Castorp s? se gîndeasca la muzica ce-o scot acele b??ici de prin bîlciuri. Nu. procedînd as tfel. De altfel cred ca. asta era sminteala curata! Fluiera în direc?ia lui. dar nu cu buzele. r?gu?it? ?i ascu?ita ?i. g?unoasa. vrei sa ma l?mure?ti ce înseamn? asta? . Pot sa te l?muresc ?i din mers. ia r unul scund. astfel c? trebuie mereu reînnoit. A fluierat din burt?. însâ Beh rens a ajuns un maestru în astfel de opera?ii. într-o parte . Era domni?oara Kleefeld. într-un fel cu totul neîn ?eles. risipe?te azotul ?i de aceea trebuie umpluta la fiecare opt zile. în?ele gi. . E ceva care ?ine de chirurgie. datorita acestei odihne. ba este chiar o chestie destul de riscanta. Era extrem de agitat ?i nu prea ?tia de ce. . în domen iul acesta. chiar în . trecu atît de aproape de Hans Castorp încît mai-mai ca-l atinse cu bra?ul. De ce faci mutra asta? îl întreba el. într-un sveter verd e. Bineîn?eles ca gazul nu persista prea mult.. astfel ca plamînul comprimat nu mai este în m?sura s? func?ioneze. O fata înalta. Dup? aceea se întoarse repede ?i în?elese imediat ca acest lucru îngrozitor trebuie sa fi fost o gluma. cred ca n-ai preten?ia sa în?eleg jargonul vostru . cu ochii pe jum?tate închi?i. Dar mîndria clubului este Hermine Kleefeld.. Hans Castorp rîdea.nu cunosc exact locul. e stupid sa-?i închipui ca fluierat din burta. un tînar care-?i ?inea mîinile în buzunar. spre sfîr?it. Dar se pare ca s-au ob?inut rezultate minunate datorita pneumotoraxului. privindul proste?te. deoare ce î?i d?du seama dup? mi?carea din umeri a tinerilor care se dep?rtau ca rîdeau. azot. Apoi îti introduce un gaz. întoarse capul c?tre el ?i rîse. auzmdu-l pe Joachim. ?i în acela?i timp fluie ra. Fluiera din str?fundurile fiin?ei sale. se aprop ie de varu-sau. cea c are a z?cut atîta vreme la pat. ?i dup? un an sau mai mult de tratame nt. Nu.Cu ce? întreb? Hans Castorp. Behrens v?de?te o înde-mînare remarcabila. mai ales pe noii sosi?i. t?r?g?nata care. ?i a?a sînt cunoscu?i. sc?zu cu un ton. una slab a ca un ba? ?i cu un ten de filde?. apoi. pe jum?tate închi?i. î?i spun Clubul jum?t??ilor de pl amîni". întoicîndu-se cu fa?a. o fluier?tura neobi?nuit de nepl?cuta. Cîrd un plamîn este atins. ?i osci lînd între rîs ?i plîns. pe care nici m?car nu le ?uguie. c?ci chestia asta cu pneumot oraxul i-a apropiat pe ace?ti oameni în mod firesc.. dar celalalt e s?n?tos sau relativ s?n?tos atunci partea bolnava este scu tita de orice activitate pentru cîtava vreme. J 60 . ceea ce f? cea ca vesta sa i se ridice într-un mod necuviincios. ca sa zic a?a. slabanoaga. Tuturor celor pe care i-ai v?zut adineauri li s-a f?cut aceasta opera?ie. ?i cam la o jum?tat e de luna. uitîndu-se dup? ci cu o privire blinda. S-au adunat cu to?ii.Ah. deoarece nu mai ea singura are talentul special sa fluiere ca nimeni altul cu pneumotoraxul. Hermine Kleefeld. lipind calcîiele. Nu totdeauna. ma în? elegi. o opera?ie ce se practica destul de des aici. Dar to?i se uitau la el cu acela?i zîmbet obraznic. alta mai mica ?i grasa. îi scap? din piept. cu buzele rasfrînte. sus. plamînul poate sa se vindece. cu o plec?ciune cu rtenitoare. Acum. adaug?: Totu?i. nu ?i-a? putea spune ?i nici chiar ea n-o ?tie exact. Cum reu?e?te. Saluta grupul.. ?i-o aduci aminte. spuse Joachim ?i rise nep?s?tor. Hans Castorp înlemni privind în zare. tulbuiarea 1 se ransformase în buna d ispozi?ie ?i în vreme ce mergea aplecat înainte.?i ar?i de soare ?i doua tinere se remarcau tocmai prin paloarea fe?ei. Aceasta înseamn ?: te deschide printr-o t?ietura. dup? cum cred c?-?i închipui. între ei era ?i doamna Iltis. s? ne în?elegem. ca re se dezumfla ?i se turtesc ?iuind apoi fata trecu împreuna cu tot grupul mai dep arte.

tu nu observi nimic. în vreme ce. se pare îns? ca prietenii t?i pneumaticii sînt ei în?i?i într-o dispozi?ie excelenta! Cum m ai coborau. ceva inexplicabil. arunca ?igar a pe povîrni?. îneît nimeni nu ?tie nimic. n-are nici un rost sa ma silesc. Fara îndoiala. Vezi tu banca asta are o pozi?ie minunat? . Acum se îndrepta c?tre Davos-Platz.THOMAS MANN acoperindu-?i ochii cu mîna. De cîtva tim p ma tot întreb ce nu-i în regula ?i iat?. dar iarta-ma ca vorbesc în felul acesta. auditor. Nu. Dar Hans Castorp le p rivi doar în treac?t... Sînt chiar ferm convins. de care suf?r He cînd m-am sculat. Daca vrei. oricum ar fi. aici. întîmplarea din camera unde stau s -a petrecut cu pu?in înaintea sosirii mele. De altfel.. ci mai degrab? un fel de superficialitate. c?ci seriozitatea. Asta-i curata nebunie. Joachim voi sa-i spun? varului sau numele piscurilor care p?reau ca închid valea s pre sud. zise el..nu întîrzii niciodat? sa le ?i pricepi. în via?a din vale. Ar tre bui sa-l rogi pe Behrens sa te pun? ?i pe tine par?ial în neactivitate. sau cel mult afla mai tîrziu. Poate ca a i reu?i sa fluieri ?i tu daca ?i-ai da osteneala. sus. e ca ?i cum a? avea un deranjament de stomac. de sus. iar cînd te inte reseaz? unele lucruri . Vreau sa spun ca sînt tineri.. Ai putea sa-mi spui de ce sînt atît de zburdalnici? Joachim caut? un r?spuns. Dar oa re ce-i cu mine. dar asta nu poate fi un motiv.Destul de multe. O sa te obi?nuie?ti destul de repede. st?m pu?in ?i dup? aceea ne întoarcem la sanatoriu. st?tea aplecat înainte. umerii îi fura zgudui?i de un rîs înfundat ?i precipitat.. Nu vad de ce-ar trebui ca moartea sa le sape asprime pe chip. La început mi s-au întîmplat ?i mie lucruri neobi?nuite. de la voi.. Drumul devenise neted ca-n palma.Clubul jum?t??ilor de plamîni"! F?ptura aia nebunatica mi-a fluierat un tiuuuu. c?ci de obicei cînd manînci mult. cred ca pîna la urma ?i treaba a sta se poate înva??. spuse Hans Castorp. dar am impresia ca sint ro?u la fa?? ca focul. trebuie s-o recunosc. pricepi tu. aratîndu-le cu vîrful de fier al bastonului de munte.Oare ce voiam sa te întreb? începu el.i susura printr-un jgheab de lemn. spuse el dup? o noua încercare de a trage din ?igara.. privindu-?i ?igara. n-o întîlne?ti decît acolo. Este. Dar se procedeaz? cu discre?ie . Fiecare fum este o speran?a în?elata . din întîmplare: cîn cineva decedeaz?. Banca simpla de brad pe care se a?ezar? era rezemata de pereiele muntelui. printie pinii înal?i. ca n-am pofta s? fumez! zise el. dar apleca?i în direc?ia vîntului. Cînd al?turi de tine moare cineva. sigur ca da.nu-i a?a? . cu min erul bastonului sau de tîrgove?. au fost multe cazuri mortale? . totul se petrece în cea mai mare tain?.. zise Joachim. Te încredin?ez ca are un gust de papier-mache. glasul îi gemea plîngator. Au statute? P?cat ca nu e?ti ?i tu m embru. Doamne. a?i fi putut sa ma primi?i ca oaspete de onoare sau ca. E adev?rat ca am mîncat pr ea copios la micul dejun... E. Sînt conMUNTELE VR?JIT 61 ins c? e în leg?tura cu afurisita de fierbin?eala din obraji. într-adevar. Sicriul este adus în zorii zile .. de atîta rîs stapînit. bag de seama c? M?ria nu-mi mai place. sim?ind ca-i vine greu sa vorbeas c?. cel mai caraghios lucru pe care l-am auzit în v ia?a mea! spuse el ?i suspina adînc. zvel?i. Dracu ?tie de ce. ?i-am spus doar ca nu-i chiar atît de u?or s? te aclimatizezi la noi. Cred ca vei în?elege toate as tea abia dup? ce vei sta mai mult? vreme. fumezi cu ?i mai mare pl?cere. din respect pentru paci en?i ?i mai ales pentru doamnele caie ar putea avea crize din cauza aceasta. sus. c?ci trebuie sa f ac cura de odihna. r?spunse Joachim. pentru ei timpul n-are importan?a ?i atunci mor ?i ei cum pot. observa ca au început sa ma intereseze multe lucruri de aici. a?ezat cam îa o treime din în?l?imea coastei ?i oferind o priveli?te ce str?lucea alburiu într-o l umina limpede. ?tii de unde mi se trage? întreba el. Prin urmare. ?i cînd ma gîndesc ca formeaz? . De cînd e?ti tu aici. desena figuri pe nisip: . Pe lînga ei s e rostogolea în vale un pîrîu care bolborosea .. baston cu mîner de argint. Dar nu da importan?a. sînt atît de liberi. ?i dup? ce mai ?ov?i înc? o clipa. Crezi ca poate proveni din faptul ca am do rmit agitat? Poate c? asta m-a indispus. Ei. Asocia?ia lor este m?car înregistrata? întreba el. Cînd ai sosit aici ai avut ?i tu aceea?i senza?ie? _ Da. preocupat de altele. în p?durea umeda de brad. trebuie într-adevar s-o arunc.. Ma gîndesc cîteodata c? a fi bolnav ?i a muri nu sînt luc ruri grave în sine.

daca nu gre?esc. ca doar e sfînta lor taina. ?i î?i plecase capul cu un aer foarte smerit. exact ca o feti?a de ?coala. Tocmai se opriser? cu to?ii. sus. la voi. mai cu seama ca eram chiar în fa?a camerei dou?zec i ?i opt. cum spui tu. Duhovnicul ?inea strînsa la piept sfînta împ?rt??anie. îns? de curînd. din?untru izbucnir? pe nea?teptate trei sau patru r?cnete la rînd. ~ Cum? Atunci nu de curînd. ridicîndu -?i boneta. iar pe coridoare nu era ?ipenie de om.. Tocmai din acest motiv. apoi au sosit p?rin?ii ?i în sfîr?it a venit ?i rîndul preotului. ?i-mi mul?umi foarte politicos. Lau chemat într-o dupa-amiaza. ?i ac um. urlete cum n-am auzit vreodat? urmate de ni?te ?ipete prelungi. îl întrerupse Hans Castorp nu fâra asprime. vad preotul câ vine spre mine purtînd o c?ma?? de dantel?. Prin urmare. care cuprindea în el o dezn?dejd e de nedescris. Da. f?cu Hans Castorp. Tocmai din cauza asta. adormisem în ti mpul curei de odihn?. Vezi ca trebuie sa por?i p?l?rie. implor?ri fierbin?i care ap . precedat de o cruce. sa tot fie. Cînd am sosit eu aici. apoi o deschise ?i f?cu loc superiorului sau s? intre în camera. cam vreo opt saptamîni.. c? nu purta?i p?l?rie. Cum a?a? lata cum. relua Joachim. rosti Hans Castorp continuînd sa fac? semne pe nisip. acum mi-am aruncat priviri le din întîmplare înd?r?tul culiselor. . Barbara Hujus.i în timp ce tu înc? dormi. da. ?i ce s-a întîmp lat dup? aceea? M-am lipit de perete într-o atitudine cuviincioas?. ca s-o po?i ridica în împrejur?rile în care se cere sa te descoperi. Ei vezi! îl întrerupse iar??i Hans Castorp. o cruce de aur cu felinare pe c are cineva o ducea în fa??. Vazînd ca-l MUNTELE VR?JIT 63 salut. Dar sa ?tii ca e?ti exagerat. Dar a?teapt? pu?in. Dar mai bine ascu lt? continuarea.Hm. a?teapt? pu?in s? ma gîndes c. imagineazâ-?i întreaga scena. Lucrurile s-au petrecut în a?a fel încît eram îndrept??i t s? cred c? visam. zburdalnic?. ?i cum mergeam de-a lungul culoarului. Nu-i o compara?ie potrivita. i s-a dat sfînt a împ?rt??anie.. z?cea doar la tre i camere de mine. dup? care ?î?ni un sfî?ietor ?i nesfîr?it ahhhh!". Mi-aduc aminte de parca at fi azi ca. ~ In cazul acesta nu po?i zice de curînd. nici tu n-ai fi ?tiut cum sa evoci asemenea amintiri. remarca Hans Castoip sec ?i cu aten?ia înc ordata. 1 Va 62 THOMAS MANN Asta s-a întîmplat atunci cînd micu?ei Hujus. lucruril e astea se petrec în spatele culiselor. iar paracliserul care purta c?delni?a b ?tu la u??. a micu?ei Hujus. Este t ocmai ce m-a izbit aici. fâra ni ci o inten?ie. Ei. Nu aveam p?l?rie.. închipuie?te-?i îns? c? tocmai scapasem ora mesei. Da r curînd dup? aceea s-a pr?bu?it repede. Am spus ?i eu ??a. în frunte omul cu crucea. p?rea înc? z drav?n? ?i era de o veselie nebun?. ?i m-am înclinat pu?in cînd iu ajuns în dreptul meu. a?a cum merg talgerele de alam? înaintea muzicii militar e. se poate spune ?i a?a. închipuie?te-?i spaima mea. ?i nu vin sa-l ridice decît la anumite ore. A?a mi s-a p?rut mie. îi v?d ca vin spre mine. pe care o acoperise. erau trei. n-am auzit gongul ?i întirziasem cu un sfert de ceas. m? r?t?cisem înd?r?tul culiselor. de pilda în timp ul mesei. o catolic?. Mi-am amintit de talgere f?r? voia mea.Da. se pare c? duhovnicul a fost încîntat. ca s? mi-o fi putut scoate. Prin u rmare. nu s-a mai putut scula. . Ma întrebam ?i m? întreb ?i acum în ce chip trebuia sa ma port în aceasta împre urare. în pas gimnastic. ce ie?eau fara nici o întrerupere dintr-o gura larg c?s cat?. Dar trebuia s-o ai. Fiindc? în clipa în care preotul trecu pragul. cînd toata lumea se g?sea la ceai. lipa-lipa.. pricepi tu. ?i i s-a f?cut maslul. iar printre ele se auzeau rug?min?i. în acele clipe solemne nu eram cu ceilal?i. ma mir ca-?i îng ?dui sa vorbe?ti despre talgere. Prin urmare. c?ci dac? ai fi fost de fa??.. sim??mintele atroce prin care treceam. apoi preotul cu ochelari ?i la urma un tîn?r cu c?delni?a.

spuse Joachim. nu-i admisibil ?i vocea lui avu un tremur cu totul neobi?n uit. Hujus? întreba intrigat. din senin ?i vorbele îi fura în?bu?ite de un rîs care-l cu prinse cu încetul ?i puse st?pînire pe el.Din toate puterile! Dar totul era în zadar. iar bolnavul s-a potolit imediat ?i a mur it în cea mai mare lini?te. e prea tare! Un muribund este. iar timp ce vorbea împingea mereu capul înainte ?i apoi îl tr?gea înd?r?t. f?r? îndoial? p?rin?ii. D?r era epuizata. Ah. n-o s? admit s? mi se scoat? din c?p c? un muribund nu-i ma i deosebit decît cine ?tie ce b?d?ran care se plimb?. ca s?-i potoleasc? rîsul înfundat. demn de respect. am putea spune! Nu vreau s? te contrazic. ceea ce fire?te ca este o dovada de la?itate. Preotul se îndrepta spre ea. Un muribund are. Nu în? eleg cum de nu mi-ai pomenit nimic înc? de asear?. O camera ca a ta ?i a mea . puteam sa v?d în cameTa. acela?i rîs de ieri. Joachim r?spunse: Unuia i-a spus: Nu mai fa atîtea mofturi!" Da. . Dar sînt ?i b?rba?i care uneori se comport? la fel. zise Joachim. ar fi atîtea de povesii nici nu ?tiu cu ce sa încep. cred ca n-ar fi trebuit sa s e trimit? dup? preot înainte ca ea s? fi fost complet epuizat?. facînd sâ-i curg? lacri mi de sub pleoapele strînse. . Hans Castorp se întoarse brusc spre vurul s?u. dar într-un mod discret. iar lînga perete ?i la capatîiul patului st?teau ni?te oameni . fiindc? î?i d?dea seama ca va muri. Hans Castorp se lovi cu mîn? peste coapsa ?i l?sîndu-se brusc peste sp?tarul b?ncii privi cerul. ca ?i cum ? ipetele întret?iate de horc?ituri ar fi r?zbit tocmai din fundul pivni?ei. care se aplecau ?i ei cu vorbe mîngîietoare deasupra patului în care nu se vedea decît ceva inform care cer?ea ?i se împotrivea într-un mod înspaimînta or. De altfel. nem?rginit. cu patul în stînga u?ii.Se ascunsese sub plapuma. continu? Hans Castorp cu o violen?? care nu era deloc pe m?sura rezisten?ei ce i se opunea. ceva sfînt. cu parul ei blond-deschis mcîlcit.Spui c? zvîrlea din picioare? . ghiontindu-?i varul în coasta. iar noi am aflat-o de la sora-?ef? care era de fa?? ?i-i d?dea o mîna de ajutor s?-I ?inâ pe muribund. Nu-i admisibil ca a?a.. cu ochii ei atît e palizi. a?a i-a spus de curînd cuiva. Dar într-o frîntura de clipa am mai apucat s? vad cum capul micu?ei Hujus ?î?ni o secunda.. c?re-i zguduia trupul ?i-l silea s? închid? ochii.oi se pref?cur? în ceva g?unos ?i în?bu?it ce p?rea sa dispar? sub pamînt. întrucîtva. cîtâ energie avea ca sa se mai poat? împotrivi în felul 64 THOMAS MANN acesta! C?ci pentru a?a ceva se cere for??. f?r? înconjur . ?i-l privi fix pe preot cu ni?te ochi larg deschi?i. Era o fat? foarte tînâra ?i de aceea se cuvine s-o scuz?m. rîde. . Era epuizata ?i numai spaima îi d?dea atîta putere.. deoarece trebuia s? i se dea ultima îm p?rt??anie. Strig? la bolnav ?i-i s pune f?r? înconjur: Nu mai f? atîtea mofturi!" Unui muribund! Oricum. Pst! f?cu deodat? Joachim. > Dumnezeule. iar ceilal?i doi intrar? «"pâ el ?i u?a se înch ise. spunîndu-i: Ia nu mai f? atîtea mofturi!". reu?e?te întotdeauna sa g?seasc? tonul potrivit. Oricum. lipsi?i cu totul de vreo culoare. ?i ce vrei sa spui prin expresia din fun dul pivni?ei'"? . Iar eu. Potole?te-te! ?opti el. lîngâ pat ?i rostea cuvinte de mîngîiere. . un rîs ?î?nit din ?dîncuri. cî?tiga bani ?i nu-?i refu za nici o pl?cere! Nu. Nu. în asemenea cazuri. zvîrlind din picioare. daca nu m? în?el. Dar cînd unul se poarta într-un mod ?tît de l a?. Behrens ?tie s? le vorb easc?. Nu z?u. Era teribil de înspâimînta ?. chestia asta e totu?i pu?in cam tare! exclam? el.. Atît omul care ?ine a crucea cît ?i paracliserul st?teau în pragul u?ii ?i nu îndr?zneau sa intre. Ce fel de ton? întreb? Hans Castorp încruntînd sprîncenele. parc? îl v?d ?i acum. din spatele lor ?i printre ei. închipuie?te-?i prin ce treceam! Duhovnic ul st?tea în picioare. Nu. r?spunse Joachim. Atunci Behrens s-a r?stit la el. Nu-i defel admisibil ca a?a..?i era chiar ea.. apoi cu un ah!" disp?ru din n°u în a?tern ut. în chip de bun r?mas. fac ni?te scene îngrozitoare ?i nu vor s? moar? cu nici un pre?. Era chiar unul dintre aceia care.?i scena aceasta mi-o relatezi abia acum? îl întreba Hans Castorp Pa o pauz?.

cuvîntul condamnat" suna deosebit de caraghios. ochii negri ?i musta?a cu linia ei delicata. E o diminea?a minunat a! V?zduhul e albastru. deoarece formulase o întrebare. ?i nu fu cîtu?i de pu?in mirat de numele ce-l auzi cînd Joachim se scul? de pe banc? ?i. Hans Castorp se ridica ?i el ca sâ salute.îmi îng?dui?i sa ghices ? ?ase? Sau noua dintr-o data' La noi. îmbr?c?mintea.V?rul meu Castorp . de un galben-deschis.MUNTELE VR?JIT 65 Hans Castorp privi printre lacrimi. cu o musta?a neagra. deoarece cu toate c? întreaga sa înf??i?are d?dea o impresie de tiner e?e. Buzele rosteau cuvintele cu o anume buna dispozi?ie. îngri"t? cu pantaloni cadrila?i de culoare deschisa. muzican?i care. Venind la noi. trasaturile spiritualizate ale figurii. mai mult. trebuie sa fi avut cam între treizeci ?i pat ruzeci de ani. Hans Castorp rîse. Curtenitor. în pozi?ia sa preferata. cadrila?i. arata chiar o u?oara scamo?are pe Ia margini din pricina folosirii îndelungate. Scumpii no?tri Minos ?i Radamante. încercînd sa-?i aduc? aminte cine puteau fi Minos ?i Radaman . într-o atitudine gra?ioasa.. domnul a f?cut o c?l?torie agreabila? se adresa el lui Hans Casto rp. în cazul ca dorea într-adevar un r?spuns. brunet. în timp ce pe fa?a îi st?ruiau 'nea urmele accesului de veselie. ?i grija pe care o punea ca pronun?ia sa fie cît mai ex acta ar fi putut da de b?nuit ca este din alta ?ara. pantalonii cei largi. Un fla?netar!" î?i zise el. încît îl trezi într-o clipita din voio?ia sa pe Hans Castorp. în privin?a asta. fapt de care Hans Castorp î?i d?du seama cînd observ? c ? mînecile atîrnau moi peste încheieturile mîinilor. . se uita la cei doi veri. care dintr-o data se sim?i ru?inat Settembrini spuse: Domnii sînt bine dispu?i pe buna dreptate. dar mai ales la Hans Castorp. rezemat în baston. marindu-i fruntea. Ati ?i intrat în posesiunea sentin?ei lor? Vreau sa spun: sinistra ceremonie a primei consulta?ii a avut loc? Aici ar fi fost nimerit sa se opreasc? ?i sa a?t epte. alura degajata ?i aproape no bila a str?inului nu l?sau nici. îl facura pe Hans C astorp sa se gîndeascâ imediat la anumi?i muzican?i ce cîntau. pe buna dreptate. Ia cîte luni v-au condamnat oare ? în gura lui. soarele rîde. cu o u?oar? nota de stînjeneala. f?cu prezent?rile: .. Zîmbind. de postav. ca ?i redingota prea lunga. Amestecul de s?r?c ie ?i distinc?ie. întindeau p?l?ria moale sa li se arunce din înaltul ferestrelor cî?iva b?nu?i de cîte zece pfenigi. cravata neagr? era uzat? ?i se vedea foarte bin e c? nu purta deloc man?ete.domnul Seftembrini. Vorbea f?r? accent str?in. dinspre stînga. îl ascultai cu pl?cere. pr in cur?ile din ora?ul lui natal. p?rul de la tîmple începuse sâ fie pres?rat cu fire argintii. aruncînd într-acolo ?i o privire piezi?a sen ina.o îndoiala asupra acestui fapt. privind în sus cu ochii catifela? i. a?a cum st?tea. în timp ce crisparea buzelor se adînci s-ar putea trage concluzii c ontradictorii. în ajunul Cr?ciunului. Cu toate acestea. care p?rea sa te îndemne la luciditate ?i a ten?ie. schimba cu Joachim un salut îi ura buna diminea?a într-un fel politicos ? camunicativ ?i ramase în fa?a lor cu picioarele încruci?ate. iar el ramase în fa?a lor în 66 THOMAS MANN picioare. dup? ce se apropie. asta. nu sînt deloc zgîrci?i. Mirat. în?elese ca avea în a?? un domn. Dar str?inul continua imediat cu iscod irile: Rezultatul este mul?umitor? Din rîsul dumneavoastr? vesel ?i aici Settembri ni t?cu o clipa. adaug? el. un domn elegant. Te sim?i într-adevar îndemnat sa ui?i unde te g?se?ti. iar Hans Castorp se preg?tea sa r?spund?. guler ul scrobit. italianul îi ruga pe cei doi men s? nu se deranj eze ?i sa-?i reia locurile. Pe drum. venea âtre ei un str?in. iar acea cuta fina ?i batjocoritoare din col?ul bu zelor u?or contractate sub musta?a stufoasa acolo unde frumoasa-i arcuire se rid ica pu?in producea o impresie ciudata. Satan Era greu s?-?i dai seama ce vîrsta are. cu col?urile rotunjite. erau departe de a crea impresia de elegan??. ?i cu o mi?care u?oara ?i elegant a ridica spre cer o mîna mica ?i g?lbuie. la doua rînduri de nasturi ?i cu revere late. iar spre cre?tet se r?rea în chip v?dit: doua scobituri ple?uve se arcuiau pe lîngâ c?rarea îngusta ?i s?r? c?cioasa.

. îi d?du l?muririle cerute." întocmai. ?i se sim?i ?i mai stînjenit atunci cînd varul sau îl privi mirat ca ?i cum l-ar fi într ebat: Dar ce ?tii tu despre Carducci? Tot atît de pu?ine ca ?i mine. îneît ochii îi c?p?taser? o expresie fixa ?i parca oarba. Dar. dup? aceea. îl corecta italianul cu spontaneitate ?i avînt.. nu-i a?a. Dar vorbeam despre dumneavoastr?. pentru ca. r? spunse îngîndurat: Ave?i dreptate. atunci cînd a m urit.. nu mai spune. . Dar a? fi extraordinar de curios sa aflu cît timp î?i acorzi atunci cîn d tu e?ti acela care hot?r??te. sînte?i un om cum trebuie. îl a?inti pe noul venit cu o privire atît de încremenit?..te. fara a fi MUNTELE VR?JIT 67 cris. aici nu cunoa?tem o unitate de m?surat timpul care se nume?te saptamîna. Apoi r?spunse: Cum a?a? Nu. pe dumneavoastr? va cred în stare.. Inginer. sa continue: A?adar. via?a noastr? ne-a preschimbat oarecum în primitivi. 68 THOMAS MANN Dar va rog chiar. Nu sînt deioc bolnav.. întoreîndu-se iar??i c?tre Hans Castorp. domnule locotenent"? Nu e oare aproape o impertinen?a sa spui: stau aici trei saptamîni ?i pe urma plec? domnul meu. Ei. L-am cunoscut ?i pot sa ma socotesc elevul lui. constructor de vapoare! Dar e grandios! exclama Settem-brini. interveni Joachim pu?in cam stingherit. Domnul Settembrini este literat. A trebuit sa fac o ascensiu ne de aproape cinci mii de picioare ca sa ajung pîna Ii dumneavoastr?. domnule locotenent? ad?ug? el întoreîndu-se c?tre Joachim care. domnule Settembrini. confirma italianul dînd din cap. a?a. curio\ atea mea nu-?i impune nici o limita. în?elegi tu. Apoi. Nu. Mai avem ?i alte asemenea unit??i. . sînte ?i ca un student ce audiaza cursul unui profesor. Inginer constructor de va .Ierta?i-ma. e ste un lucru frumos. nu mai spune" cu un s accentuat ?i sonor. cu toate ca aptitudinile mele tind într-un sens complet diferit. C?ci ?i curiozitatea face parte dlntre Privilegiile noastre. Sîntem ni?te f?pturi care ne-am pr?bu?it în adine. spuse Hans Castorp. un fe] de Ulise în împ?r??ia umbrelor? Cita îndr?zneala sa cobori în str?fundurile unde mor?ii haladuiesc în nimicnicia lor. buc urîndu-se din toata inima de titlul ce i se d?dea. la noi ??tia care am c?zut atît de jos îneît do ri?i sa ne oferi?i pentru un timp oarecare pl?cerea înso?irii dumneavoastr?. n-a fost decît o iluzie. _ O simpla închipuire de-a dumneavoastr?! Pe cuvîntul meu. prin urmare nu face?i parte din cercul nostru? Sînte?i s?n?tos. _ în str?funduri. îmi îng?dui?i sa va întreb ce profesie exercita?i acolo jos. n via?a. Calculam în stil mare .. trei saptamîni! A?i auzit. dar toate nt în stil mare.. La Bologna eram printre ce i care îi consacram un adev?rat cult. facînd o plec?ciune pli na de haz. va în?ela?i. daca-mi îng?dui?i sa va dau aceasta informa?ie. dar silindu-se sa n-o arate. spuse de trei ori: A?a. ?i ce termen v-a?i propus? Nu este delicat sa va pun o astf el de întrebare. spuse Set?embrini. Unitatea noastr? cea mai mica este luna. va în?ela?i. cred. sau mai precis pentru care profesie va preg?ti?i? Vede?i. a?a!" fa cînd sa ?uiere ?-ul. Trei saptamîni. Fac doar o vizita de cîteva saptamîni varului meu Ziemssen ?> cu acest prilej ma ?i odihnesc pu?in.Settembrini. iar nu Radaman?e. -O Dio. a?i venit la noi de buna voie. ?i ad?ugind iar??i de trei ori: Nu mai spune. Da. poate mai exista mijlocul sa ne-o refacem. Va rog sa fi?i convins ca socotesc aceast? profesiune minunata. . domnule Se?tembrini? As?a-i buna!. la urma u rmelor. A scri s necrologul lui Carducci pentru ni?te ziare germane -Carducci. Lui îi datorez ceea ce posed sub raportul cult urii ?i al voio?iei.acesta este Privilegiul umbrelor. sp use italianul facînd cu mîna un gest hotarît.Mu de draci. zise Hans Castorp cu o degajare nu lipsita de o anumita înfumurare de îndat? ce sim?i ca este invidiat. reînsufle?indu-se. Am avut cinstea sa vorbesc compatrio?ilo r dumneavoastr? despre viata acestui mare poet ?i liber-cugetator. domnule Septem.

nu-i deloc o gluma. domnule Settembrini. cu anumite ocazii solemne. . fara îndoiala. dumneavoastr? îmi interpreta?i cuvintele într-un sens pre a precis. domnule Settembrini.Vai. Pe Satan în persoana? ?ti?i. Se uita la varu-sau. Settembrini ridica iute sprîncenele. Apoi.. Desigur. am sosit prea de curînd aici. O salute.Bineîn?eles ca-i a?a. oricît de sincer ar fi res pectul ce vi-l port. eu sînt umanist. r?spunse Hans Ca storp. nu mi s-a mai întîmplat niciodat?. Mai cu seama în cazul cînd nu e?ti d eosebit de rezistent. cu o masa abundenta. car e las? ochii în jos. Din contra. ÎI invoca?i chiar ?i pe diavol pentru a va sus?ine afirma?ia? spuse el.. Nu . Dar. trebuie sa aib? spirit. înveselindu-se ?i reluînd cu elegan?? discu?ia.. nu-i a?a? . Toate acestea îi p?reau absolut ciudate bunului Hans Castorp. -Ah. ma obose?te ?i nu ma simt perfect s?n?tos decît atunci cînd nu f ac nimic. too rich cum spun englezii.De exemplu. exigen?ele sînt considerabile. orice munca ce merita acest nume e ste grea. a? min?i daca a? pretinde ca munca îmi da satisfac?ii deo sebite. deocamdat? nu sînt decît student ?i înc? abia la început. Sînt obi?nuit. de altfel nici n-am dormit prea bine. despre care se spune ca nu tre-huie sa-i dai nici m?car degetul cel mic de la mîna. este preferabil sa nici nu te gînde?ti cît sînt de mari.. Dar îmi închipui ca teoria specialit??ii dumneavoastr? trebuie sa ceara un cap limpede ?i lucid. 70 THOMAS MANN fiindc? nu avea nici un sens sa ma chinuiesc cu fumatul. nu pot decît sa va dau dreptate. N-am nici o experien?a în privin?a asta. a\înd în vedere ca nu sînt viguros. a?a este. Miroseau toate a predica duminicala. afara doar cînd eram enos bolnav iar acum are un gust ca de iasca. Doamne. în ?ara mea este cîntat cîteodata. apoi zise: . undeva. deci va pute?i închipui ca ma simt un p ic tulburat.. ?i nu sînt deloc mîhnit ca-mi lipse?te o asemenea experien?a. sus. ca marele meu profesor i-a închinat un imn? Ierta?i-ma. Pe scurt. într-adevar. tulburat! . r?spunse Settembrini. f?cu Settembrini ?i privi melancolic în aer. care tr?ie?te într-o desavîr?ita în?el egere cu munca. continua: Oricum.. Acela la care v-a?i gîndit se înspaimînta de munca. da. din vorbele dumneavoastr? am tras concluzia ca v-a?i ales o profesiune p e cît de exigenta. Va asigur ca ceea ce am spus despre diavol n-a fost decît un fel de-a vo rbi! . Nu. Sînte?i fum?tor daca-mi îng ?dui?i aceasta întrebare? Nu? în cazul acesta nu va pute?i imagina cît necaz ?i cîta am? r?ciune poate s? însemne un asemenea lucru pentru cineva c?ruia îi place mult sa fum eze. cui? Dracului? întreba Hans Castorp. A trebuit s-o arunc.. în general.. nu-i a?a? Da. apoi micul dejun a fost în adev?r cam copios.poare? ?ti?i oare cît de mult cre?te?i în ochii mei? lata ca am pe nea?teptate prile jul sa ma adresez dumneavoasrra ca unui reprezentant al unei întregi lumi a muncii ?i a geniului practic.?glggea italiana ?i restul nu prea îi era pe plac. iar practica un om dintr-o bucata. o forza vindice della ragione-Este un cîntec m?re?! Dar e pu ?in probabil ca v-a?i referit la dracul acesta. va m?rturisesc. Este adev?rat ca am venit aici doar ca oaspete ?i. MUNTELE VR?JIT 69 obabil ca v-a?i referit la celalalt diavol. ma simt pu?in c am ap?sat ?i închipui?i-va ca în diminea?a asta n-am reu?it sa dau de gustul ?ig?ri i! A?a ceva.. o Satana. Numeroase spirite de elita ?i lucide au d . lua-o-ar dracu'! zise Hans Castorp ?i vorbele îi tî?nira din adincul i nimii. ca mine. cred. ?i are toate motiv ele sa-i fie teama.Cineva. pe atît de l?udabil?.Da. înc? din tinere?e. Chiar lui. o ribellione. silindu-se fara sa vrea sa se exprime ceva mai elocvent. acum? -Acum? O. msa cea de azi a fost p rea suculenta pentru mine. însufle?indu-se. altfel ri?t i sa-?i pierzi curajul. ?i orice început este greu. de?i fusese r? rostite pe un ton de flec?reala ?i aproape de gluma.. Azi. un homo humanus ?i nu ma pricep absolut deloc Ja chestiile astea inginere?ti.

Imediat ?i-a dat seama ca sînt pu?i n cam anemic. ?i consilierul aulic Behrens este un cunosc?tor în materie de ?ig?ri . întrucît daca i-ar prii n-am mai putea vorbi de viciu c?ci tutunul îl face melancolic ?i de aceea respectabila noastr? sor?-?efa ?ine rez ervele sub cheie ?i nu-i da zilnic decît o por?ie redusa. Iar doamna Adriatica spune cui vrea s-o asculte. ha! G?sesc ca sînte?i pu?in cam zeflemitor. r?spunse Settembrini. cu accent italian. De ce nu? Trebuie sa spui lucrurilor pe nume. cu 0 mi?care circ ulara a degetelor îndreptate spre Joachim. Suna ca ?i cum ar fi moarta de multa vre me. domnule inginer. Excelent! mai exclama el cu fa?a întoarsa în sus ?i rîse asturnînd capul pe spate.. aici sînt multe lucruri aproape medieva le". Mali?iozitatea este spiritul criticii. dar o spune ?i celorlal?i. Asculta?i-ina. fiecare este perfect liber.elementul de baza aflat l a originea progresului ?i iluminismului. în ce ma prive?ie.. absolut sine pecunia. Ah! V ergiliu. hopa tot a?a". G?si?i? A. ?i eu am vicii. A?i cunoscut-o cumva ?i pe sora-?efâ? Nu? O.. _ Asta mai lipsea! striga Hans Castorp. ?i-o sa -i urma?i sfatul? Fara îndoiala. dar. Procedînd a stfel î?i înt?re?ti ?i-?i înal?i via?a. ha. într-un cuvînt: un suflet c onfuz. cel ve?nic voios. Apoi Settembrini trecu pe nea?teptate la altceva. ha. ca nu ave?i nimic împotriva mali?iozit??ii. MUNTELE VR?JIT 71 -Prenumele ei este Adriatica.. începînd sa vorbeasc? despre Petrar ca. pe drumul ce duce c?tre zidurile Puternicei Dis". pe Rin. adineauri. Se trage din neamul vo n Mylendonk. Sa nu uitam ca trebuie s? ne facem cura de odihna.. pe scurt. înclina spre melanco lie. Apoi m-a sf?tuit s? urmez neap?rat acela?i regim ca ?i varul meu.n-a?i ?tiut? Picteaz? în ulei. nu-i a? a. Avem acela?i drum la dreapta. curma scurt acest gest ?i spuse: Locotenentul nostru se gr?be?te la serviciu. domnule Settembrini. Cred. e buna! rîse Hans Castorp. pe la mijlocul secolului al XHI-lea. _ Stimatul meu domn. în?elege?i. Ei. Cum se spune în opera maestrului dumneavoastr?? Eu sînt pasar arul. am convingerea ca Radamante al nostru n-a pus-o pe aceasta fosila ca supraveghetoare a palatului sau de spai me decît dintr-o necesitate artistica. nu-i interzis. în mod limpede ?i energic. evident. Settembrini se apuca sa recite versuri latine?ti. Dar Vergiliu d ispune de metafore pe care nu le Poate g?si nici un autor modern.. înainte de-a ie?i. dînsa obi?nuie?te sa poarte un crucifixHa. iat? ceva foarte ciudat! Von Mylendonk ?i pe deasupra Adriatica. prin urmare a?i ?i f?cut cuno?tin?a? Da. Viciul nu-i mai prie?te. dar se întrerupse în clipa în care o feti?cana ce . Este posibil ca ea îns??i sa fi v? zut lumina zilei la scurt? vreme dup? aceea. prin urmare. Pentru mine este cea mai seînteietoare arma a ra?iunii împotriva puterilor întunericului ?i urî?enie i. î?i evoca ceva aproape medieval. în progres. Radamante ast a! ?i. viciu. e ve?nic voios". Ha. Prin urmare. c? o Mylendonk a fost stare?a unei m?n?stiri din Bon n. Radamante insa are sa va în?elea g? perfect. E un om încîntator. Lucrurile s-au petrecut aproape ca un fel de con sulta?ie. °e drumul de întoarcere. Este un drept-credin-cios al viciului dumneavoastr?. Ce vre?i.ispre?uit tutunul. dar asta e o gre?eala! Sînte?i n edrept daca nu solicita?i cinstea de a-i face cuno?tin?a. spuse Joachim îngrijorat. pe care-l numi p?rintele timpurilor noi". Acum. hopa. domnul meu! Deosebirea între ea ?i Venus de Medicis este ca acolo und e zei?a î?i arata sînii. sînt un pic mali?ios. zise Settembrini . domnilor. domnule Settembrini. Ei în su?i este pictor . chiar daca uneori cam for?at. adic? sa stau culcat pe balcon cît mai mult ?i în acela?i timp m-a sf?tuit sa-mi iau ?i temperatura. Zeflemitor? vre?i sa spune?i: mali?ios? Da. Vergiliu! E neîntrecut. Nici lui Carducci nu-i pl?cea. în adev?r. în adev?r? întreba Settembrini. iar critica . De ce n-a?i face-o? Al dracului om. din nevoia de a p?stra unitatea de stil. Se zice ca se întîmpla sa ca da uneori în ispita de-a fuia ?i atunci devine melancolic. sa mergem ?] noi. e foarte amuzant. cum va place sa va exprima?i. Literatul î?i înso?ise cuvintele cu un gest elegant al mîinii. Sper. Necazul meu e ca sînt nevoit sa-mi irosesc mali?iozitatea cu teme atît de nenorocit e.

auzind ace st ?uvoi de invective debitate cu volubilitate. proaspete. ?. atît de comunicativ? ?i plina de buna dispozi?ie. f?g?duind sa dea autoriza?iile de plecare imed iat dup? ce se va întoarce. Ei da. ?. plescai el cu limba. ?i astfel r?m?sese în contin are consilier aulic". mi?c?toare. ci ma i curînd r?coare.Vorbi?i atît de nostim.. Ia. iar nenoroci?ii a?teptau ?i în t reac?t fie spus vedeau cum cresc mereu notele de plata. nu? replica italianul faeîndu-?i vînt cu batista. ci de ciroza. sau într- . a doua zi dup? s osirea celebrissimului MUNTELE VR?JIT 73 maestru. Dar lipsea opt saptamîni.. încît drept sa va spun nici nu ?tiu cum trebuie s-o calific.72 THOMAS MANN locuia desigur în sat le ie?i în cale ?i începu sa zîmbeasca ?i sa fredoneze ?treng?re?t e. spunea Salzmann. încît d?dea impresia ca are spiritul prea limpede ?i prea prezent ca sa-l ia vreodat? gura pe dinain te. Sa fi fost mul?umit? conversa?iei lui Settembrini.. Cît despre doctorul Salzmann. domnule Settembrini. sim?ul comercial al proprietarilor. Fire?te. utiliza pîna ?i flec?iunile gramaticale cu o satisfac?ie atît de vizibila. stabili principiul câ. ei da! La. de monstra ca aceasta sup?r?toare stare de lucruri nu era decît rodul unei prejudec?? i. ?i-a talpuit pantofii cu cauciucuri. gîndi Hans Castorp. de?i nu era cald. Ce vad? Acolo se plimba judec?torii din infernul nostru! Ce spectacol! In drumul lor. iar bolnavii î?i exprimau dorin?a sa plece. da r Radamante închisese un ochi. Drept urmare. .încît oamenii mureau ca mu?tele. redactînd articole de popularizare pe care le-a lansat prin presa. ei da. pe un ton destul d e mu?c?tor. De altfel. De atunci afacerile merg tot atît de bine vara ca ?i iarna. neclintit în titlul lui. ci mai ale s ca deosebit de folositoare ?i aproape absolut necesara. ?i ramase la aceasta p?rere cînd Settemb rini. el ?i nimeni altul. Unii bolnavi afla?i tocm ai la Fiume îl chemau la consulta?ie. Atunci umo ristul nostru". cita el doar Dumnezeu ?tie de unde luase citatul -apoi trimise ni?te bezele spre fata care se îndep?rta stingherita. opera?ie financiar? care dur? întotdeauna cam vreo cincisprezece zile. în fiecare an. cel pu?in în ceea ce prive?te institutul sau. iar Hans Castorp rîse din toata inima ?i fara r?utate. lauda. bolnavul se gr?bea sa moar?. limpezi. cura din timpul verii trebuie considerat? nu numai ca recomandabila. De pe buzele lui mobile cuvintele ?î?neau tari. tot cu scopul de-a rotunji facturile . în-tu-i-?i-e!" mai adaug? el. Alt?dat? doar cei mai fideli dintre fideli ramîneau ?i vara aici. dulce poru mbi?a. ca mor? ii s? nu-l aud?. ?. cu atîta vioiciun e. Dup? care. La cutare sanatoriu era profesoru l Kafka. Vre?i sa spune?i ca am un fel plastic de-a vorbi. vrei sa fii a mea? Uita?i-va numai cum ochii îi scînteiaza de o privire furi?a t?". Meritul îi apar ?inea. la! O. dup? ce se dovedi înclinat spre galanterie. trecînd prin ascu?i?ul criticii toate sanatoriile din regiune. la care Kafka r?spundea c? la Salzmann. bolnavilor li se admini stra o doza atît de considerabila din veselul dar al vi?ei-de-vie" fire?te. ?i s-a priceput sa ras pîn-deasca în rîndul celor interna?i aceste teorii. profesorul Kafka se sim?ea obligat sa porn easc? într-o c?l?torie de opt zile. cei trei str?b?tuser? cam o jum?tate din calea de întoarcere. . Geniu!" preciza Settembrini.Plastic. el îns? nu pornea la drum înainte de a se fi dep us în contul lui cel pu?in cinci mii de franci elve?ieni. tu. Dar stai! exclama el. acesta îl învinuia pe profesorul Kafka ca nu-?i p?streaz? cutate seringile pentru injec?ii ?i ca i nfecteaz? bolnavii. Acesta trebuie sa fie cuvîntul pe care-l c?uta?i. întreg ?inutul mai vorbea înc? despre via?a scandaloasa dusa de acest prin?. se porni iar pe bîrfeala. Locvacitatea italianului era deo sebit de pl?cuta în puritatea >i preciziunea ei lipsita de orice accent str?in. E un adev?rat ?trengar". Continu? astfel. pantei domoale a drumului. spuse Hans Castorp. î?i b?tea joc de picioarele lui foarte mari ?i socotea c? titlul l-ar fi primit de la un prin? bolnav de tuberculoza cerebr ala. Se lega mai ales de consilierul aulic Behrens. de cum începea anotimpul critic al topirii z?pezilor. folosea expresii savante vii. cu istea?a sa putere de p?trundere ce nu se las? influen?at?. nu de ftizie. domnii ?tiau oare ca el f usese cel care a inventat sezonul de var?? Da. apoi închisese amîndoi ochii..

. puteau sa-?i aroge conducerea tinerelor genera?ii. ca un discurs solemn . pricep. Sau are tocmai atît cît sa-?i pl?tea sc? între?inerea aici. ci mai degrab? persistent. leg?tura istoric? dintre umanism ?i pedagogie explica leg?tura psihologica exi stent? între ele. un timp a fost ?i plecat. nu s-a mai ivit nici un tip nou de educator. Dar tot ce-a spu s pe urma. domnule Settembrini... în halat negru. o gramatica ruseasca deoarece înva?? rusa. ma în?elegi. un de ocupa o c?m?ru?a ce d?dea spre spatele sanatoriului. Asta e o prostie! r?spunse italianul. sub limba. va rog. dup? cum spunea. poate ca n-a fost fara o anume inten?ie pedagogica. e bolnav serios? Dup? cîte sînt informat nu-i un caz grav. in abstracto. Omul acesta n-are în minte decît un singur gînd. mai pu?in decît crezuse Hans Castorp . dar daca am facut-o. Trebuie sa ave?i p?reri. Settembrini avea dreptate. c?ci iata-i pe cei doi medici plim-bîndu-se pe dîmbul din spatele sanatoriului. în vremuri tulb uri ?i inumane. în speran?a c a la serviciu. Va vede?i des? Sagacitate Dar la aceasta întrebare Joachim nu mai putu s? r?spund? decît cu greutate ?i ininte ligibil. El însu?i urca pîna la al treilea. Ma uit mai îmi. nu-mi formez p?rerea prea repede. capitonata cu catifea ?i a?ezata pe masa. ?i cred ca ?i bunicuL Atunci. el care unoa?te toate se cretele doamnelor noastre. A?adar.. privind înjur cu un aer în care con?tiin?a ce-o avea despre valoarea sa se manifesta cu atît mai evi-uent cu cît uzan?a profesionala îl silea sa mearg? în ur ma ?efului sau. Umbla în negru pentru a arata ca 74 THOMAS MANN domeniul special al studiilor sale este noaptea. Noi. a?a e?ti? Prea bine!. Domnii mei . într-adevar. rafiiiaentul simbolic al îmbracamin?ii lui. la om ?i dup? aceea-mi spu n: Prin urmare. Nu ?tiu prea bine.. Ei. lu? de pe masa foaia liniat? pentru însemnarea temperaturii. pe moment. eu ramîn partizanul gimnaziului umanist. Acesta este motiv ul pentru care natura v-a înzestrat cu ochi ?i cu inteligen?a. N-am stat de vorba decît foarte pu?in. De Itfel este extrem de vorb?re? ?i trece cu mare u?urin?a de la o tema la lta Fa?a de feti?cana sa purtat pu?in cam obraznic. pute?i sa ma socoti?i retrograd. umani?tii. Adineauri g?sea?i c a vorbesc cu mali?iozitate. Cum se face. spuse Hans Castorp. E bolnav de ani de zile. doctorul Behrens înainte. n-are bani? întreba Hans Castorp în vreme ce îl înso?ea pe Joachim pîna în camera re arata exact ca a lui.adevar se dep?rtaser? de sanatoriu. Dintr-o cutie de piele ro?ie. do mnii mei. Uite-l cum merge.c?ci un drum pe care-l facem pentru prima data este mult mai lung decît unul pe care-l cu noa?tem . zise Joachim. despre demnitatea omeneasca. ?i apoi.. . Observa?i. avem cu to?ii o vîna pedagogica. Dar. iar în urrna lui doctorul Krokowski. scosese un mic termometru ?i vîrîse în gura extremitatea unde se afla rezervorul cu me rcur. o forma care re vine mereu. m-a stingherit. Umani?tii au înlocuit odinioar? pe preo?ii care. papucii ?i o bluza asem?n?toare cu o tunica militar?. dar oncum ar fi fost. deoarece ei sînt singurii depozitari ai tradi?iei demnit??ii ?i frumuse?ii omului. dom-nule inginer. De atunci. ca n-am vorbit înc ? despre el? A?i f?cut cuno?tin?a? Hans Castorp r?spunse afirmativ. Krokowski! exclama Settembrini. fara îndoiala ca n-are. îns? a fost repede s ilit sa-?i reia locul aici. Tat?l s?u a fost literat. în definitiv.Ah. asta i-ar putea crea anumite avantaje ?i astfel . dup? cum spunea Joachim. drumul de înapoiere li se p?ru de o scurtime sur prinz?toare. Domnule inginer. iar acest gînd e mîr?av. îns? în principiu. MUNTELE VR?JIT 75 Bietul om! Tocmai el. care pare atît de entuziasmat de munca. îl ?inea pe stînga. cu halatul alb ?i cea fa rev?rsata. va rog sa ma în?elege?i cum t rebuie.. bine? Trebuie sa cred ca ?i el va este simpatic. Chiar ?i în ascensor mai continua sa le vorbeasc? cu lux de am?nunte ?i nu înceta decît atunci cînd verii ajunser? la etajul al doilea. î?i puse apoi o haina de casa. Nu trebuie sa li se r?peasc? umani?tilor func?ia de educatori nu li se poate r?pi. ceea ce. un cr eion ?i dup? aceea o carte. dînd din mîini ca din ni?te lope?i. suna totu?i minunat. în a?a fel îneît instrumentul de sticla îi ie?ea piezi dintre buze.

?i nu trebuie sa te superi pe mine.ceea ce nu li se întîmpla decît oamenil or lipsi?i cu desavîr?ire de spirit ?tiin?ific. de fapt. un minut este tot atît de lung cît ?i se pare ?ie cînd î?i iei tempera tura? Un minut este atît de lung. îneît Joachim î?i ascunse capul sub un fel de acoperamînt de dril alb care. spuse Hans Castorp ridicînd ar?t?torul în dreptul ochilor sai tulburi. dar da-mi voie sa-?i atrag aten?ia asupra faptului ca m?sur?torile noa stre nu sînt decît ni?te conven?ii. timpul trece foarte încet cînd e?ti cu ochii pe el. Joachim rid ica ?apte degete. dai seama. Hans Castorp î?i exprima admira?ia pentru aceasta inven?ie. dar cit de lung sau de scurt este în realitate. T impul nu este deloc o realitate". acoperindu-?i doar picioarele cu o p?tura din par de c?mila. m?sur?m ti mpul cu ajutorul spa?iului. Bine. pentru a fi posibil sa-l masori ar trebui sa se desf??oare în mod uniform.. ce reprezint? în realitate un minut ?au chiar ?apte minute cînd aici ne batem joc de ti mp într-un mod îngrozitor. . adic? noi presupunem acest lucru fiindc? este m ai comod. este v orba de o mi?care. ce te-a apucat? Am impresia ca ai ?i prins r?d?cini ai ci. Dar care este organul cu care percepem tim pul? Po?i sa-nu precizezi? Vezi. Prin urmare. la noi. Voia sa a?tepte ca varul sau sa-?i ia temperatura. Nu era obi?nuit sa filozofeze ?i totu?i sim?ea nevoia. o mi?care în spa?iu. cu pip?itul Perfect. Treab? care nu era chiar atît de necesara: în ultimul sfert de ora stratul de nori de venise din ce în ce mai sub?ire.Cu siguran?a ca au trecut cele ?apte minute ale tale. dureaz? atîta cît îi trebuie secundarului sa parcurg? circ mferin?a cadranului. n-are decît sa treac?.. ?i-n r?stim p pnvea cu aten?ie cum erau toate aranjate. De la Hamburg pîna la Davo? sînt dou?zeci de ore da. Pu?in mai tîrziu îsi scoase ermometrul din gura ?i îl privi spunînd totodat?: 76 THOMAS MANN Da. S t?tea cu un ?old lipit de balustrada.. Cum îns? am putea m?sura ceva c?r uia nu ?tim sa-i definim nici m?car o singura însu?ire? Noi spunem: timp11' trece. cerceta sacul de dormit c?ptu?it cu blana. f?cu Joachim. Avem ceasornice ?i calendare ?i cînd o luna a trecut. asta n-o ?tie nimeni.. A?adar. obiecta Hans Castorp. . Joachim replica: Cum adic?? N-ai dreptate. se putea fixa pe sp?tarul sca unului ?i apleca dup? pozi?ia soarelui. Deoarece îl m?sur?m. este aproape acela?i lucru ca ?i cum am vrea ?a ma?uram spa?iul cu ajutorul timpului . îmi iau temperatura de patru or i pe zi ?i o fac cu multa pl?cere. De fapt. vreo cinci ?ezlonguri. Taci! Ast?zi sînt foarte lucid. Po?i sa-mi explici acest fenomen? Noi percepem spa?iul cu organele noastre de sim?. acum plina de pacien?ii întin?i care citeau.. ?i n-avem nici o dovada ca se întîmplâ într-adevar a?a. Cît despre posibilitatea de a-l m?sura.MUNTELE VR?JIT 77 Har a?teapt?! Adic?. nu-i a?a7 Stai. iata-te încol?it. Cu piciorul îns? cît timp este? Dar. ce este timpul? întreba Hans Castorp ?i cu u n deget î?i îndoi atît de brusc vîrful nasului încît acesta deveni palid ?i-i pieri tot sîn e. a trecut pentru tine. ?i de fapt. cu ajutorul unui mic mecanism ingenios. Dar afectivitatea noastr? înregistreaz? diferite timpuri. Joachim f?cu semn din cap c? înc? nu. cu trenul. A?adar. cu ochii. a?teapt?! Deci. spun: de f apt. aflat într-un col? al balconului (Joachim îl întrebuin?a m zilele friguroase) ? i cu mîinile sprijinite pe balustrada se uita în gradina ?i spre terasa comuna. Cînd ?i se pare lung e lung. iar în albul ochilor avea vini?oare ro?ii.echipat ie?i afara pe balcon ?i se întinse în ?ezlong. cînd ?i se pare scurt e scurt.. . Spui în realitate". repeta Hans Castorp apasîndu-?i ar?t?torul pe nas atît de tare ca-l îndoi. Pentru con?tiin?a noastr? el se desf??oar? astfel. pentru mine ?i pentru noi to?i. astfel ca soarele r?zb?tea cu o dogoare atît de est ivala ?i de manifesta. în gînd? Nici secunda! Ia asculta.Cît timp trebuie sa ?ii chestia asta? întreba Hans Castorp întor-cîndu-se. scriau sau sporov?iau. Dar niciodat? nu po?i spune în realitate". c?ci numai atunci j?. Asculta-ma cu aten?ie. nu vedea de aici decît o parte a terasei.

_ Bine, spuse Joachim, ?i prin urmare nu-i decît o conven?ie ca termometrul m?soar? la mine o temperatura cu patru linii mai mult decît e normal? Totu?i, din pricina acestor linii sînt silit sa-mi fac veacul pe-aici ?i nu ma pot prezenta la servic iul militar, ceea ce este în fapt dezgust?tor! -Ai 37,5? A început iar sa scad?. ?i Joachim însemna cifra pe foaia de temperatura. Asear? am a vut aproape 38, din cauza sosirii tale. Tuturor celor ce primesc vizite li se ur ca temperatura. ?i totu?i aceste vizite sînt o binefacere. Acum plec, zise Hans Castorp. Mai am în cap o sumedenie de gînduri despre timp, pot spune ca e un întreg complex de idei. îns? de data asta nu vreau sa te mai nec?jesc cu asemenea chestiuni, pentru ca oricum ai prea multe linii. O sa mi le amintesc pe toate ?i o sa revenim asupra lor mai tîrziu, poate dup? gustare. O sa ma chemi la gustare, nu-i a?a? Acum ma duc ?i eu sa-mi fac cura de odihna, c?ci nim?nui nu-i stric?, slava Domnului. ?i spunînd acestea trecu de cealalt? parte a peretelui de sticla, pe balconul unde se g?seau a?ezate de asemenea un ?ezlong ?i o m?su?a, î?i lua din camera frumos a ranjata volumul Ocean Steamships ?i p?tura moale de culoare ro?u-închis cu carouri verzi, apoi se întinse. Curînd se v?zu silit ?i el sa deschid? umbrela; de îndat? ce te culcai, ar?i?a soare lui devenea insuportabila. Dar cel pu?in st?teai într-un chip deosebit de comod, f apt pe care Hans Castorp îl constata imediat cu pl?cere - ba mai mult, nu-?i aduce a aminte sa mai fi întîlnit un ?ezlong at't de comod. Scheletul f?cut dintr-un lemn lustruit brun-ro?ietic, de o lorma pu?in demodata ceea ce nu era decît o fantezie a gustului, c?ci duPâ toate aparen?ele scaunul era nou - avea o saltea ce se întinde a de la P'cioare pîna la sp?tar, formata în realitate din trei perne ?i acoperita cu 0 Pînza groasa. Mai mult, în dreptul cefei era o perna prinsa cu un ?iret, nici pre a moale, nici prea tare, învelita cu o pînza brodat?, care-?i înde-Phnea foarte bine r olul. Hans Castorp î?i sprijini bra?ul de suprafa?a lata 'ucioasa a rezematorii, c lipi ?i se odihni fara sa recurg? la Ocean 78 THOMAS MANN Steamships ca sa se distreze. V?zut printre arcadele balconului, peisajul aspru ?i s?rac, îns? sc?ldat într-o lumina limpede, p?rea un tablou înr?mat. Hans Castorp îl p rivi dus pe gînduri. Deodat? î?i aminti ceva ?i spuse cu glas tare în lini?tea din jur : Cred ca fata care ne-a servit micul dejun e pitica. Pst! f?cu Joachim. Mai încet. Da, este pitica. Ei ?i? Nimic. înc? n-am apucat sa vorbim despre asta. Apoi continua sa viseze. Cînd se întinsese în ?ezlong era ora zece. Trecu o ora. Era o ora obi?nuit?, nici lung?, nici scurta. Cînd ajunse la cap?tul ei, peste casa ?i gradina r?suna un gong, întîi departe, apoi mai aproape ?i pe urma iar??i departe. Gustarea, zise Joachim, ?i Hans Castorp îl auzi cum se scoal?. Hans Castorp socoti ca ?i pentru el cura de odihna se sfîr?ise ?i intra în camera sa se aranjeze pu?in. Cei doi veri se întîlnira pe coridor ?i coborîra împreuna. Hans Castorp spuse: Ei da, aici se sta admirabil culcat. Ce fel de ?ezlonguri sînt astea? Daca ar fi p osibil, a? cump?ra ?i eu unul sâ-l iau cu mine la Hamburg, c?ci întins pe el te sim? i ca-n paradis. Sau crezi cumva ca Behrens le-a comandat în mod special, construit e dup? indica?iile sale? Joachim nu ?tia. î?i scoaser? pardesiele ?i intrar? pentru a doua oara în sufragerie , unde masa era în toi. De atîta lapte proasp?t, întreaga sala era sc?ldata într-o lumina alburie: în fa?a fiec? rui scaun se g?sea un pahar mare, de cel pu?in o jum?tate de litru. Nu, declara Hans Castorp dup? ce î?i relua locul la cap?tul mesei, între croitoreasa ?i englezoaica, ?i-?i desf?cu resemnat ?ervetul, de?i mai sim?ea ap?sarea prime i mese. Nu, continua el, de lapte sa ma fereasc? Dumnezeu, nu beau niciodat?, ia r la ora asta mai pu?in ca oricînd. Nu cumva au din întîmplare bere porter? ?i cu o po lite?e plina de menajamente puse piticei aceasta întrebare. Din nefericire, nu avea u. Dar ea îl asigura ca-i va aduce bere Kulmbacher ?i, în adev?r, îi aduse. Era consist enta, întunecata, cu o spuma bruna ?i înlocuia de minune porterul. Hans Castorp bau

cu l?comie un pahar cam de jum?tate de litru. Mînca apoi cîteva felii de carne rece cu pîine pr?jit?. Dup? aceea se aduser? fulgi de ov?z ?i iar??i mult unt ?i fructe . La urma î?i las? doar ochii sa i se odihneasc? pe felurile de mîncare, fiind incap abil sa mai înghit? ceva. Privi de asemenea ?i la cei din jurul sau constata ca de data aceasta MUNTELE VR?JIT 79 rupul nu i se mai p?rea atît de uniform: individualit??ile ie?eau în eviden?a. Toate locurile de la masa erau ocupate, afara de acela din fa?a lui, de la celal alt cap?t, care, dup? cum afla, era rezervat doctorului. C?ci în m?sura în care ocup a?iile le îng?duiau, medicii luau masa împreuna cu pacien?ii, schimbînd de fiecare dat a locul, astfel ca se rezerva în capul fiec?rei mese un scaun pentru medici. Acum nici unul nu era prezent; se spunea ca sînt cu to?ii într-o opera?ie. Tînarul cu musta ?a intra iar??i, î?i l?s? brusc b?rbia în piept, apoi se a?eza cu o înf??i?are îngrijora ta ?i moroc?noasa. lata ca ?i tînara blonda ?i slaba ap?ru la locul ei. mîneîndu-?i ia urtul cu lingura, ca ?i cum ar fi fost singurul lucru ce se putea mînca. De data a sta, lînga ea ?edea o mica doamna batrîna ?i vioaie care tot tr?nc?nea în ruse?te c?tr e tînarul cel t?cut, iar el o privea îngrijorat, r?spunzîndu-i doar prin mi?c?ri de ca p, cu expresia unui om care are un gust amar în gura. In fa?a lui, al?turi de batrîn a doamna, ceva mai departe, st?tea o alta tînara nostima, cu pieptul impozant, cu parul ?aten ?i frumos ondulat, cu ochii rotunzi, c?prui, copilaro?i ?i cu un mic rubin la mîna-i frumoasa. Rîdea mult ?i vorbea mereu ruse?te, numai ruse?te. Se num ea Maiusia, dup? cît auzise Hans Castorp. în treac?t observa ca Joachim pleca ochii cu o expresie severa atunci cînd ea rîdea ?i vorbea. Settembrini intra pe u?a laterala ?i rasucindu-?i musta?a înainta c?tre locul sau, la cap?tul mesei situate piezi? fa?a de aceea ocupata de Hans Castorp. Abia se a?eza ca tovar??ii de masa izbucnir? în hohote de rîs. farâ îndoiala ca plasase vreuna d in r?ut??ile sale. Hans Castorp îi recunoscu de asemenea ?i pe membrii Clubului jum ?t??ilor de plâmîni". Hermine Kleefeld pa?i c?tre masa ei pe partea cealalt?, aproap e de u?a verandei, privind cu ochi fara expresie ?i-l saluta pe tînarul cu buzele rasfrînte care î?i tr?sese jacheta într-un chip atît de pu?in cuviincios. Palida, doamna Levi st?tea al?turi de grasa ?i pistruiata Iltis, printre necunoscu?i, la dreapt a lui Hans Castorp, la o masa situata în diagonala. - Uite-?i vecinii, spuse Joachim cu jum?tate de glas c?tre varul sai», apleeîndu-se în ainte. Perechea trecu pe lînga Hans Castorp ndreptîndu-se c?tre ultima masa din dreap ta, prin urmare la masa rusilor de rînd", la care o familie cu un b?iat urît începuse «a manînce cu l?comie mari cantit??i de porridge. B?rbatul era de o construc?ie P apînd a, cu obrajii cenu?ii ?i scofîlci?i. Purta o haina de piele bruna ?i 80 THOMAS MANN era înc?l?at cu ghete de fetru, prinse cu catarame. Nevasta-sa, la fel de micu?a ? i slaba, era coco?ata, sub o p?l?rie cu penaj care se clatin? la fiece pas, pe n i?te cizmuli?e de iuft cu tocuri înalte, iar la gît avea o e?arfa cam murdara. Hans Castorp îi privi pe amîndoi cu o lipsa de respect care de obicei îi era str?ina ?i a c ?rei brutalitate o resim?i chiar el; dar îns??i aceasta brutalitate îi f?cu o oareca re pl?cere. Ochii îi erau în acela?i timp indiferen?i ?i indiscre?i. Cînd, în aceea?i cl ipa, u?a de sticla din stînga lui fu izbita cu un vuiet zorn?itor la fel ca la mic ul dejun, Hans Castorp nu mai tresari ca diminea?a, ci doar se strîmba cu oarecare plictiseala; iar cînd voi sa-?i întoarc? privirea într-acolo, g?si ca toate acestea îi cer un efort prea mare ?i nu merita atîta osteneala. A?a se f?cu ca nici de data a ceasta nu reu?i sa stabileasc? cine anume maltrata u?a cu atîta nep?sare. De fapt, acest aperitiv cu bere, care de obicei nu avea asupra lui decît un efect destul de moderat, în sensul ca-l îngreuna, de data aceasta îl ame?ise ?i-l paralizase iar el, îndurîndu-i consecin?ele, se sim?ea de parca ar fi primit un pumn în mijlocul frun?ii. Pleoapele îi erau grele ca plumbul ?i-?i d?du seama ca limba nu mai ascu lta nici de cel mai elementar imbold atunci cînd, din polite?e, încerca sa între?in? o conversa?ie cu englezoaica; trebui chiar sa fac? un mare efort pentru a izbuti sa schimbe direc?ia privirii, iar la toate acestea se mai adaug? nesuferita fier bin?eala a fe?ei care atinsese aceea?i intensitate ca ?i în ajun: avea senza?ia ca obrajii îi sîn? umfla?i de fierbin?eala, respira cu greutate, inima îi b?tea înfundat ca

un ciocan înf??urat în cîrpe, ?i daca suferin?a nu se transforma în durere atroce, fapt ul se datora impresiei ca î?i sim?ea capul ca ?i cum ar fi inhalat de doua sau de trei ori cloroform. Ca prin vis observa ca doctorul Krokowski sosise, în sfîr?it, ?i se a?ezase la masa, chiar în fa?a sa. dar era o impresie vaga, m?car ca doctorul îl fixa de mai multe ori cu o privire deosebit de p?trunz?toare în timp ce discuta c u doamnele din dreapta iui - nu fara ca tinerele, adic? înfloritoarea Marusia ?i s frijita consumatoare de iaurt sa-?i plece ochii în fa?a sa cu un aer smerit ?i pud ic. Dar facînd abstrac?ie de toate aceste senza?ii, Hans Castorp se ?inu bine, ba chiar mînui cu?itul ?i furculi?a cu o deosebita îndemînare. Iar cînd varul sau îi f?cu sem n cu capul ?i ?e ridica. s>e scula la rîndul lui, se înclina fara sa priveasc? spre tovar??ii de masa ?i ie?i cu pas ferm în urma lui Joachim. MUNTELE VR?JIT 81 _ Oare cînd mai facem o cura de odihna? întreba el, în timp ce ' eau djn cl?direa sana toriului. Din cîte îmi pot da seama, e cel mai hun lucru de f?cut aici. A? vrea sa f iu de pe acum culcat în minunatul meu ?ezlong. Mergem departe? Un cuvînt în plus _ Nu, zise Joachim, ?i, de altfel, nici n-a? putea merge prea departe. De obicei , la ora asta, daca am posibilitatea, cobor sa dau o raita prin sat pîn? în pia??. M ai vezi pr?v?liile ?i oamenii ?i faci cump?raturi cînd ai nevoie de ceva. înainte de masa st?m culca?i înc? vreo ora ?i dup? aceea ne întindem iar??i pîna la patru. Coborîra în plin soare pe drumul pe care sosiser?, trecui a cursul de apa ?i liniile înguste, avînd în fa?a ochilor versantul drept al v?ii: Micul Schiahorn, Turnurile Ve rzi ?i Dorfbergul, denumiri pe care Joachim i le în?ir? una dup? cealalt?. Dincolo se afla, la o oarecare în?l?ime, cimitirul din Davos-Dorf înconjurat cu zid ?i pe ca re Joachim i-l arata tot cu bastonul. Apoi ie?ir? la drumul mare care, pu?in s?l tat deasupra fundului v?ii, ducea de-a lungul povîrni?ului ce cobora în terase. De fapt, nu se mai putea vorbi despre un sat; adic? nu-i r?m?sese decît numele. St a?iunea climaterica îl înghi?ise în întregime, întinzîndu-se din ce în ce mai departe c?tre trarea v?ii, iar acea parte a a?ez?rii ce purta numele de Dorf' se unea fara vreo schimbare vizibila cu partea zisa Davos-Platz". Pretutindeni erau hoteluri ?i pe nsiuni, toate împodobite cu verande, balcoane ?i terase pentru odihna, dar se g?sea u raspîndite pe amîndoua versantele ?i mici locuin?e particulare unde se puteau închir ia camere; de o parte ?i de alta erau case noi; pe unele Por?iuni nu se afla nic i o cl?dire, iar priveli?tea se deschidea c?tre Paji?tile verzi din fundul v?ii. .. Cuprins de o arz?toare dorin?a pentru obi?nuita sa desf?tare, Hans Lastorp aprin se iar??i o ?igara ?i datorita berii b?ute reu?i, cînd ?i cînd, sPre marea lui satis fac?ie, sa simt? un pic din aroma rîvmta cu ardoare: Qestul de rar ?i de pu?in, fa ra îndoiala ba mai trebui sa fac? ?i un oarecare efort pentru a avea o senza?ie ce aducea de departe cu obi?nuita Pl?cere a fumatului, în vreme ce îngrozitorul gust de iasca st?ruia. Inca-Pabil sa se acomodeze cu sl?biciunea, lupta un timp pentru o desf?tare sau se ascundea sau nu ap?rea decît vag, de parca ?i-ar fi b?tut joc 82 THOMAS MANN de el, iar pîna la sfîr?it, obosit ?i scîrbit, arunca ?igara. Cu toata toiO-peala de c are era cuprins se sim?ea obligat din polite?e sa continue 0 conversa?ie ?i se c hinuia sa-si aminteasc? lucrurile atît de deosebite pe care, chiar în diminea?a acee a, ar fi vrut sa le spun? despre timp". Dar î?j d?du seama ca uitase ?i ca nu-i mai r?m?sese nici o urma cît de mica din întregul complex", ca mintea lui nu mai re?inea nici cea mai m?runta idee despre timp. In schimb începu sa vorbeasc? despre anumi te chestiuni legate de organismul omenesc într-un fel cu totul neobi?nuit. Cînd î?i mai iei temperatura? întreba. Dup? cina? Da, asta-i bine. Atunci organismul e în plina activitate, astfel ca temperatura poate fi înregistrata precis. Sper ca Be hrens a glumit cînd m-a sf?tuit sa-mi iau temperatura iar Settembrini, cînd a auzit despre asta, a rîs în hohote, a?a ca n-are nici un rost sa mi-o iau. De altfel, nici nu am termometru. Ei, f?cu Joachim, acesta ar fi lucrul cel mai neînsemnat. N-ai decît sa-?i cumperi u nul. Aici se g?sesc pretutindeni termometre, aproape în fiecare pr?v?lie. Dar la ce bun? Nu, cura de odihn? o în?eleg, vreau s-o urmez cu regularitate, îns? p

Hans Castorp lua o expresie de totala indiferen?a. MUNTELE VR?JIT 83 _ Dar a?a este! Exista o activitate plina de vioiciune! Prin urmare. n-ai b?nui ca e bolnava de piept. pe scurt cînd e?ti nelini?tit. celor de aici. da. unghiile ?i toate i-ar func?iona pe rfect. .fiind dominat de fapt de o activitate extrem de vioaie. atît sub raportul fizic cît ?i chimic cum se spune . exclama el. cînd ?i-e frica de ceva. în aceasta situa?ie. mai zise el cu o voce tremur?toare ?i t?cu. iar aceasta înf??i?are trezi în tînarul Hans Castorp o teama nel?m urita. se nume?te Mar usia .N-ai spune. Doamna Stohr ar trebui sa-?i mai spele parul.. sau cum o cheam?. Iar Mazurka asta..entru mine. de ce g?se? ti expresia nepotrivita? întreba Hans Castorp. insa daca nu te superi. Numai ca toate lucrurile astea despre care vorbim sînt extrem de triste. Atunci d?inuie?te în trup o activitate extrem de vioaie". ?i încerca sa-i arunce varului sau o privire plina de iste?ime. la care Hans Castorp se margini sa ridice din umeri la fel cum îl v?zuse pe Joachim facînd în ajun. ?i se prea poate ca. mi se pare ca e pu?in cam toanta. ?i totu?i ar avea toate motivele sa fie mai Potolita. M?car daca a? putea sa-mi dau seama. dar poate ca nu-i decît o simpla impresie.este aproape acela?i lucru ca ?i M?ria. ca sa ma folosesc de c uvintele tale. a?a cum se întîmpla cu aceste b?t?i de inima fara motiv. Ce sînt expresiile astea? întreba Joachim cu un accent de mustrare deliberata. în aceea?i diminea?a. O act ivitate extrem de vioaie? Poate ca punînd aceasta întrebare se r?zbuna oarecum pentru observa?ia ce i-o f?cuse varul sau. Joachim rîse cu pofta cînd auzi cum varul lui deformase numele fetei. adic? vrei sa g?se?ti o stare de suflet în stare sa le corespunda.. observa Hans Castorp. Apoi Joachim întreb?: . f?cu Joachim cu un oftat. . cum spui Iu. încercind sa uite cit mai repede atît de Marusia cit ?i de expr esia fe?ei lui Joachim. de ce-mi bate inima în halul asta e atît de îngrozitor ?i de o bucata de vreme nu ma gîndes c decît la asta.Doamne. ca sa zic a?a. ai batai de inima cînd e?ti în ajunul unei foarte mari bucur ii sau. ceea ce de altfel îi reu?i de minune. prin care întreaga agita?ie ce te stapîne?t e sa dobîndeasca oarecum un sens ra?ional. Da..Ei. Vezi tu. n-ar fi tocmai mort m?car ca a?a ceva nu exista . este într-ade-var prea g?l?gioa sa. în?elegi ce vreau sa spun. sa începi sa cau?i. E?ti ispitit sa le cau?i u n sens. o stare sufleteasca. . dimpotriv?. îns? dese open ca fa?a bronzata a lui Joachim era plina de pete a?a cum sînt 84 THOMAS MANN chipurile înnegrite de soare cînd sîngele se retrage din obraji ?i Ca gura i se strîmbas e într-un mod jalnic. un trup care îns?. adaug?. nu mi se par prea interesan?i. de sus. ca vizitator. . La celelalte mese cred ca sînt m ai interesan?i. prea e unsuros.. fara sa vrei. De altfel. zise el.?i care ?i-ar duce totu?i o existen?a absolu t activa ?i independenta: i-ar cre?te parul. O bucata de vreme î?i continuara drumul în t?cere. î?i plac oamenii de aici? Ma refer îndeosebi la cei de la masa noastr?. o bucur ie sau o teama care le-ar justifica oarecum a?a cel pu?in mi se întîmpla mie ?i nu p ot vorbi decît despre mine. e aproape ca ?i cum trupul ar t rai de unul singur ?i n-ar mai avea nici o leg?tura cu sufletul. Pare atît de s?n?toasa! în orice caz. Englezoaica cu ceaiul de m?ce?e se numea Miss Robinson. Cînd ai febra lucrurile se petrec în felul acest a. am nomenit-o doar în treac ?t. nu-i a?a ? Dar cînd inima se apuca sa bata de capul ei. care-l hot?rî sa schimbe irne-diat subiectul discu?iei ?i sa se informeze d espre alte persoane. Croitoreasa nu era croito . f?r? motiv. continua Hans Castorp ducîndu-?i ca un îndr?gostit amîndoua mîinile la inima. c?ci e într-adev ar destul de bolnava. Nu voiam sa spun decîl atît: ca este nelini?ti'01" ?i chinuitor sa consta?i ca t rupul tr?ie?te ?i se pre?uie?te pe sine fara sa aib? nici o leg?tura cu sufletul .. treab? pe ca re prefer sa v-o las vou?. de fapt.Mazurka este extraordinar. Tot timpul î?i baga batista în gur? de atîta rîs. g?sesc c a e ciudat ?i alarmant. în leg?tura cu talgerele.Da. ar fi prea mult sa-mi iau ?i temperatura. asemenea unui t rup neînsufle?it daca se poate spune a?a.

Settembr ini spune neîncetat ca tr?im la orizontala sintcm ni?te orizontali. partidele erau în plina d esf??urare. unde concerta o orchestra. clatinînd din cap. Pe mai multe terenuri de tenis. ?i se opri multa vreme în fa?a unui magazin de galanterie b?rb?teasc? pîna sa s e poat? convinge ca vitrina era bine amenajata.împotriva c?rora. In orice caz . întîlneau vizitatori ai sta?iunii care hoin?reau. cel mai grav atins er a doctorul Blumenkohl. F?cur? drumul înapoi aproape fara sa scoat? vreo vorba. la noi. Leo Blumenkohl din Odesa tînarul acela cu musta?a ?i cu fa? a atît de îngrijorata ?i întunecata. pe ?ezlong ?i .reasa. Prin?ul care i-a conferit lui Behrens titlul de cons ilier aulic r> ?tergea în fiecare noapte. c oboar? si se duc s? mizeze..Tu nu joci niciodat? aici? întreba Hans Castorp. sus. ?i. Mergeau acum pe un trotuar foarte urban strada principala a unei sta?iuni cu ren ume interna?ional. Fire?te. era batrîna m?tu?a a tinerei fete care mînca iaurt. se în?l?au deodat? în soare pentru a lovi cît mai de sus mingea de culoarea cretei. . A ici era cazinoul balnear. s?u o fac de?i le este interzis. ci profesoara la liceul de fete din Konigsberg ?i de aceea se exprima atît de corect. ?i fiindc? veni vorba de lucruri inte rzise. iar într-unui dintre hoteluri chiar ?i petits chevaux . iar Hans Castorp o ?tia ?i de aceea ramase culcat pîna ce vibra?ia metalica se amplifica a doua oara ?i apoi se ndepart?. Cei doi veri se a?ezar? pe o ban ca libera. sa priveasc? jocul ?i sa-l comenteze. Dar dintre cei ce mîncau la masa lor. zise el. celibatari în haine de sport ?i cu capul descoperit. de?i Joa chim se g?sea aici de multa vreme. o femeie! Cît dura starea aceasta nu-?i d?du seama. iar Hans Castorp. Hans Castorp se împiedica ch iar. de pilda pocherul. afirma el. daca e?ti prea ene? ca s? respec?i orele de masa? Spunînd asta avea desigui dreptate. Hans Castorp se îndrepta de-a lungul camerei pînâ la balcon unde se pr?v?li. dup? controlul de noapte. Magazine cu vitrine elegante ?e ?ineau lan? pe dreapta ?i pe stînga. Hans Castorp abia putea sa asculte. îns? de data aceasta Joachim nu-i mai îngaUl. Se numea domni?oara Engelhart. Cînd Joachim traversa camera ca sa vina sa-l ia. de asemenea ?i doamne fa ra p?l?rie ?i cu fuste albe. Inima îi b?tea în contratimp cu muzica. Portarul ?chiop îi conduse cu ascensorul pînâ la etajul lor. Hans Castorp voi sa-?i schimbe hainele. Apoi dadura peste o rotonda cu o galerie acoperita. Totu?i se mai g?sesc vreo cî?iva care. Cît despre batrîna doamna vioaie. mai sînt ?i alte jocuri oprite care totu?i se practic?. de?i nu avea guturai. pe deapsa prev?zuta este excluderea din sanatoriu. Se desp?r?ir? cu un scurt la revedere". gongul suna. Auzeai vorbindu-se ruse?te ?i engleze?te. Cei care MUNTELE VR?JIT 85 J° acâ aici sînt s?n?to?i. Trebuie sa st?m culca?i. în majoritate tin eri. est e una din glumele lui proaste. trebui sâ-?i for?eze ochii ca sa v ad?. c?ci nu putea respir a pe nas decît cu mare greutate. ?inea gura întredeschisa. Tineri zvel?i ?i b?rbieri?i. mereu culca?i. tocmai a?ipise cînd Joachim îi reaminti c? era vremea sa se întoarc?. luîndu-?i avînt. . Dar nu te chema la masa chiar imediat.fa ra a se mai osteni sa-?i îndrepte pozi?ia c?zu într-o picoteala dureroasa. nu ?tia nici m?car cum o cheam?. ?i îi ?inea tov?r??ie la sanator iu chiar de la venire. fapt care-i d?dea o chinuitoare senza?ie de sufocare. o data sau de doua ori. r?spunse Joachim. în plina strada ?i zîmbi cu un aer melancolic. De altfel nici nu "joac? pr ea serios o fac mai mult pentru costume.. a c? rui curiozitate se lupta cu o oboseala febrila. de foarte mul?i ani.... în fa?a num?rului treizeci ?i patru.Ura ?i dispre?uia nepunctualitatea. întrucît se pare c? e tot ce poate f i mai daunatoi. ci î?i reamintea doar ca trebuie s? te preg?te?ti. Tr?ia aici. îns? cînd sosi momentul. cu pantaloni de flanel proasp?t c?lca?i si mînecile suflecate pîna la coate.. a?î?ata de b?t?ile iu?i ale inimii. jucau în pantofi cu t?lpi de cauciuc. N-am voie. avînd ca par tenere tinere fete bronzate. prada acestei impresii de dezordine ?i contrarietate. Pe terenurile bine în tre?inute p?rea ca plute?te o pulbere de faina. a?a cum era. îmbr?cate în alb ?i care. Cum s? progresezi ?i sa te 'îsân?to?e?ti ca sa fii m stare sa-?i faci serviciul.

acolo st?tea grasa doamna Salomon de la Amsterdam care. în privin?a aceasta. ca ?i cum nu le-ar fi p?r?sit niciodat?. încît fusese auzit de întregul stabilimentMUNTELE VR?JIT 87 nar nici de data asta. Era evident ca nu ?t ia o boaba nem?e?te ?i nici nu voia sa ?tie. ?i în marea ei încurc?tura a gre?it u?a astfel ca s-a pomenit deodat? în camera procuiorului Paravant din Dortmund. doamna Stohr. Dup? pe?te. doctorului Blumenkohl care st?tea piezi? în fa?a ei ?i a sculta cu fa?a îngrijorata. Dup? tournee" (voia sa spun?: potrivii ordinei). abia daca se mai poat e vorbi despre ni?te legaturi ascunse. apoi orîrâ m sufragerie pentru a treia oara. din sat ?i pînan centru.se stinsese lumina. pentru ca apoi sa recada în mu?enie. Cel pu?ini asta era impresia ce-o avea Han s Castorp fire?te ca era o impresie absurda ivita ca dintr-un vis. venea decoltata la masa. o deosebita pl?cere. în spatele um ?rului stîng respira?ia este foarte redusa. cu toate ca u era necesar sa fi f?cut studii universitare ca sa banuie?ti ca f?pta?ul era evident . fire?te. cons ilierul aulic Behrens se g?sea acolo ?i-?i încruci?ase mîinile enorme în fa?a farfuriei ). întotdeaun a. n-a reu?it. deoarece cu prilejul fiec?r ei vizite medicale el putea sa vad? la doamna Salomon orice ?i cît poftea. a dat pes te el. a dic? o creme d'orge groasa pe care fetele de serviciu o aduseser? în farfurii. de la Bucure?ti. din punct de vedere moral. repeta doamna Stbhr cu glasul sugrumat în timp ce sudoarea îi brobonea ?i fruntea ?i buza superioara. nu putea sa ?i-l explice. mai cuprindea înc? alte ?ase feluri. iar batrînul" sim?ea. venea o mîncare de carne con . fapt pe care ea. mar?ea trecuta n-a ie?it din odaie decît în zo ri. un animal de prada da. consilierului aulic Be rens îi zicea batrînul". Miss Robinson citea acelea?i scrisor i cu scrisul rotund. Slabanoaga str?nepoata mînca în sfîr?it altceva decît iaurt. Dintr-o cavalereasca polite?e.Hans Castorp nu reu?i decît sa-l fac? sa observe ca el. se v?ic?rea ea. cam pe la ora patru -de altfel. daca nu era °lnav. a c?rui opera?ie de pneumotorax. De altfel se arata foarte indignata ca batrînul" nu st?tea azi la masa lor. în vreme ce ea mai esie înc? în pat. pe care le mai citise ?i de diminea?a. doamna Stohr se mai ocupa o buna bucata de vreme ?i de un institut cosmic" ce se afla în sat ?i de unde î?i cum p?ra apa de gura . în afara de supa foarte hr?ni toare. în cele din urma. cu o afectare vulgara. în vulgaritatea ei. povesti cu un fel de ?u?oteala provocatoare ca asear?. evident. ?i asta cu un scop pe care doamn a Stohr îl califica drept transparent". cu toate ca purta corset ?i care. o fiara. Dar fire?te. la care ea îi r?spunse mo nosilabic. dar apoi asista pîna ?i la toaleta ei. a început sa-?i dea seama cam ce fel de raporturi între?inea el cu so?ia c onsulului general Wurmbrandt din Viena. era o fiar a. de altfel. c?pitanul Miklosich. dr?g?la?a Marusia î?i vî ura batista ce raspîndea parfum de mandarine. Tot Davosul. ?i astfel în curînd erau a?eza?i cu to?ii la cele ?apte mese. infirmiera tînarului Franz. încre?indu-?i buza superioara peste din?ii de iepure. Prin urmare se spal? iute pe mîini. pentru care nu era niciodat? prea întuneri c cînd se afla într-o societate de doamne un b?rbat care n-avea nici cea mai redusa cultura. de la num?rul nou? sprezece.. Cît prive?te pe doamna Stohr cu bluz a ei de lîna ecoseza. de mai multe ori în timpul mesei încerca sa ?i-o readuc? ?i de fi ecare data reu?i sa ob?in? o iluzie perfecta. în graiul acela neîn?eles. Batrînul" b?gase de seama >' f?cuse o g?l?gie atît de mare. Mai apo i. f?cuta de curînd. în dreapta sus. Vioaia doamna batrîna îi vorbea din no u. Mai intrau ?i pe u?ile de ]a veranda c are erau deschise. Ca sa-?i în?bu?e rîsul. C?ci c?pitanul nu numai ca intra cîteodata chiar de diminea?a în camera so?iei consulului.iar Joachim continua sa se uite fix în farfurie. ba.. în vreme ce batrînul" st?tea la masa vecina din stînga (?i în adev?r. în sala de odihna comuna care se g?sea pe acoperi? . 86 THOMAS MANN Pacien?ii se rev?rsau prin cele doua u?i. Joach im îi spuse în engleze?te cîteva cuvinte despre starea vremii. «e mai aud zgomote. Prînzul ea tot atît de minunat preg?tit pe cit de bogat. totu ?i nu înghi?i decît vreo cîteva linguri?e. în schimb pica de somn. a?a ca e silita sa mai stea cam vreo c inci luni. dar de care m intea sa înce?o?ata nu putu cîteva clipe sa se apere ?i în care g?si chiar o anumita p l?cere. adic? atît cît îi spusese batrînul". ba mai mult. iar acum povestea totul în am?nun?ime. vinovatul n-a fost descoperit. ast?zi la prînz era rîn dul mesei lor. fusese supusa unui control medical.

ceva din mîna unei ? col?ri?e. atît de importanta i se p?rea aceasta chestiune.fapt care-i îng?dui lui Hans Castorp s? observe în treac?t ca avea pome?ii obrajil°r MUNTELE VR?JIT 89 oeminen?i ?i ochii îngu?ti. ?i cînd se afla în fa?a unor cuno?tin?e noi avea obiceiul s?-?i pironeasc? ochii asupra mîinilor. la care ai fi asistat cu pl?ce re daca n-ar fi f?cut în acela?i timp o impresie oarecum nelini?titoare. în a?a fel încît Miss Robinson ?i profesoara îl privir? mir ate. ci ?i cei t?cu?i. avea ceva copil?resc ?i primitiv. O doamna traversa sufrageria. Nu era chiar a unei doa mne. posomori?ii care la un moment dat ramîncau cu capul în mîini ?i privirea în gol.. cum erau de o bicei mîinile femeilor din cercurile pe care le frecventa Hans Castorp. care flecareau aruncîndu-?i cocoloa?e pîine. Fiecare fel era oferit de doua ori ?i nu în zadar.. nefiind nici îngrijit?. Hans Castorp î?i d?du seama de aceasta mai curînd prrntr-o vag? impresie . fapt care crea un contrast ciudat cu zgomotoasa intrare. taîa în buc??ele mici tot ce îngr?m?dise în nurie. E atît de neglijcnla! Dar o femeie delicioasa.Fran?uzoaic?? întreba Hans Castorp cu asprime. trecîndu-?i din cînd în cînd 88 THOMAS MANN ?ervetul pe sub ochelari ca sa-?i ?tearg? ochii nu se ?tie daca de lacrimj sau d e sudoare. prefacîndu-l într-o pasta informa înainte de-a le mînca. c?lca straniu de u?or.sistenta. în ziua aceea. apoi se Pleca peste masa ?i începea sa înfule ce. în sfîr?it. împletite în jurul capului. Dînd din cap . lucru care se în tîmpla ori de cîte ori deschidea gura. .sub tavanul boltit domnea o pofta de mîncare leonina. Destul de lata ?i cu degetele scurte. Poate so?ul ei este francez sau numai de origine franceza. câscînd larg ochii pu?in cam injecta?i. o foame de lup. iar cu cealalt? ridicat? la spate î?i aranja parul la ceafa. Mai întîi . mai degrab? o fat?. prin urmare la masa ru?ilor bine". în timpul prînzului doua incidente atrasera aten?ia lui Hans Casiorp atît cît îi îng?duia s area în care se g?sea. îndreptîndu-se cu capul pu?in aplecat înainte c?tre ultima mas? din stînga. întîrziata î?i saluta tovar??ii de masa ?i a?ezîndu-se cu spatele c?tre sala. ?i biata fat? bâtrîna zîmbi cu duio?ie. zise Hans Castorp înc? îndîrjit ?i arata spre un domn cu umerii c . nu gluma . de fapt nu v?zu mai nimic. numai oaspe?ii vese li.pe cînd mînca pe?te -cineva trînti iar u?a de sticla. Ha s Castorp tresari îndîrjit ?i în supaiarea lui furioasa î?i spuse ca de data asta trebui a neap?rat s? afle cine-i vinovatul.. cu mînecile prea scurte ?i cu lentile gro ase ?i îotunde la ochelari. De altfel. friptura de pasar e. o femeie!" se gîndi ?i iar??i murmura cuvintele atît de . întocmai ca la o ?col?ri?a. îm br?cata cu o jacheta alba ?i o fusta colorata. -Nu. aceasta mîna care ?inea p?rul. Mare lucru nu v?zu Hans Castorp din profilul ei. cu garnituri. _ E doamna Chauchat. Un tînar de la masa vecina din stînga. ci chiar murmura din vîr ful buzelor. sim?i ca-I atinge foarte u?or o nedeslu?it? am intire despre ceva ?i cineva. Calea farâ zgomot. c?ci erau t?iate ca vai de lume. Hans Castorp privi aceast? mîn? . ?inîndu-?i mereu p?ru l cu mîna trecuta peste um?r deasupra capului . Aceasta poft? de mîncare n-o aveau. o femeie. ?i ro?ea?a pufoas? a obrajilor domni?oarei Engelhart se accentua. se întoarse ?i privi lumea. Trebuie sa ?tiu!" ?op ti el cu o pornire p?tima?a. lînga doct orul Krokowski care prezida acolo. ?i nu numai ca o gîndi. cu parul de un blond ro?cat pe ca re-l purta în cozi simple. o pr?jitura care în ceea ce prive?te gustul nu era mai prejos decît cea din ajun ?i. spuse ea. parînd a fi victima acelui viciu ce-l au unele persoane de a-?i roade unghiile.. nici fin?.O fi cel de-acolo. era limpede ci unghiile ei nu ?tiau ce-i manichiura. a?ezata perpendicular pe u?a ve randei. Un licean judecind dup? vîrsta. r?spunse domni?oara Engelhart. F arfuriile se umpleau ?i la cele ?apte mese se mînca. cu o mîna în buzunarul vestei de lîna ce i se lipea de corp. decît cu propriii s?i ochi -întrucit se afla la o distan?a apreciabila. iar pe margini pieli?a era pu?in irita ta. domni?oara Engelhart. ba chiar d ezgust?toare.dispunea de un sim? deosebit ?i de facultatea de a fac e aprecieri critice în ceea ce prive?te mîinile. apoi o mîncare de legume servita aparte. în?elese cc-a spus. e rusoaic?. Se întoarse deci spre stînga. de statura mijlocie. Vâzînd-o.-jjjpgde încît profeso ara. Fire?te. brînza ?i fructele. . nu ?tiu prea bine.

îns? nu avu ene rgia necesara sa se alarmeze. avînd o fire ce înclina pu?in spre o capricioasa ipohondrie. Soarele se dep?r tase ?i imediat se las? o r?coare aproape neverosimila. Terasa comuna de odihna p?rea plina.. aprinzînd iar??i o M?ria Mancini. zise Hans Castorp. replica profesoara.. la care un tînar blond. ad?ug? ea. respirînd greu ?i fara sa-?i dea prea bine seama cum urcase.Ar trebui s? închid? u?a cum se cuvine. Cînd se folosi de batista. doctoru l Blumenkohl se întoarse dup? cîteva minute.O. de parca ea îns??i ar fi fost vino vat?. Iar profesoara. De altfel. era o fiin a cu picioare sprintene nu durase decît o ora. st?tea culcat ?i respira pe gura. expresia de dezgust de pe fa?a i se a ccentuase. L-am cump?rat la C alcuta. -Nenorocitul! Iat? înc? unul care o sa dea în curînd ortul popii. nu mai pomeni nimic de doamna Chauchat. Est e o lips? de polite?e. în firida balconului. cu ?igara în gura. vîrî?i-l în buzunar. c?ci dupa-amiaza. îi înso?i plecarea cu comentarii pe jum?tate comp?timitoare ?i p e jum?tate dispre?uitoare. ârâ s? scoa o vorb?.. . De doua sau de trei on pieptul îi fu zguduit de un fel de rîs in terior. medita la felul straniu în car e se comporta aici. ?i domnul Albin se ridica. ?i: Preabunule domn Albin. va implor. o v?zu p?tata de sînge. r?spun se pe un ton impertinent: Pentru nimic în lume! Doamnele vor binevoi sa-mi îng?duie sa ma joc pu?in cu cu?itul meu! Da. o sa vi-l arat mai de aproape. cînd se gîndi la odioasa expresie pe care o întrebuin?ase doamna Stohr în vulgar itatea ei. aici nu-l cunoa?te nimeni. 90 THOMAS MANN Apoi prînzul se sfîr?i: mul?umit? unui serviciu îndemînatic pitica în special. cru?a?i-ne nervii ?i ascunde? i din fa?a ochilor no?tri aceasta cumplita unealta uciga?a. Al doilea incident s-a produs cînd doctorul Blumenkohl a p?r?sit sufrageria pentru cîteva minute atît ?i nimic mai mult. privise un punct fix undeva în gol. cu înf??i?area Iui îngrijorat? ?i rezervat?. apoi cu un gest discret împinsese sca unul ?i ie?ise. . ?e/ind pe marginea primului ?ezlong. fire?te. Este suficient sa-i atingi t?i?ul ca patrunde-n carne ca-n nt A?tepta ?i. în acel moment îns?. în gradin?. ap?ru în lumina ei cea mai cruda vulgaritatea far a limite a doamnei Stohr care. De data ace asta. cu inima zvîcnindu-i. azvîrli?i cu?itul. Deodat?. tot atît de discret cum ie?ise. o fuma pîna la cap?t. Ba chiar n-a fost niciodat? aici. cu toate ca era destul de grijuliu în leg?tura cu s? n?tatea sa. între cei doi pere?i de sticla opaca ce-l separau de Joachim de o parte ?i de pereche a rusa de cealalt?. pentru numele lui Dumnezeu. interveni o alta. trecu printr-o senza?ie în care spaima se împletea cu pofta de îîs. ?i-l vîra pe gît. primind lec?ia cu un zîmbet umil. se g?si iar??i culcat pe minunatul sau ?ez long.?zu?i de la masa ru?ilor bine". rostise cu încapâ?înarea caracteristica oamenilor M?rgini?i expres ia caraghioas? de Heinrich cel Albastru". nu-i aici.. auzind cum o roste?te .. Mînca ?i el mult. nelini?tit si vis?tor.. V?d c? iar? ?i se duce sa stea de vorba cu Heinrich cel Albastru'". O trînte?te mereu. r?zb?teau de acolo. Domnule Albin. î?i relua l ocul ?i ncepu s? mânînce. doar rîsete înfundate si zvon de flec?reala . Picotind. de la un vraci orb. Izbucni un ?ipat . zise ea. o adiere de vînt flutura din cînd în cînd drapelul fantezist pe care era eprodus caduceul medicinei. Cerul se acoperise iar??i în întregime. se desf??ura iar o cura de odihna. pîna la ora ceaiului. iar Hans Castorp. cea mai însemnata din cursul zilei ?i care trebuia respectata c u stricte?e. satisf?cut? f?r? îndoiala de a se ?ti mai pu?in bol nav? decît Blumenkohl. Ame?it. Farâ nici o re?inere. ?> imediat dup? aceea boy-ul sau se ducea sa-l scoat? din pamînt. Domnul Albin Jos. Dori?i sa-l vede?i? Taie mult mai bine MUNTELE VR?JIT 91 un brici. de jos. de la ° distan?a de cincizeci de metri. Hans Castorp. nu. o sa se întîmple o neno ire! se v?ic?rea o tremur?toare voce de femeie. este un cu?it excep?ional de bine ascu?it. luînd de doua ori din fiecare fel. f?r? s?-i pese daca-i simte sau nu gustul.

nu r?spunse decît printr-un rîs batjocoritor ?i peste cîteva minute se în toarse cu revolverul.Domnule Albin. nu suportam a?a ceva! Domnule Albin.Privi?i-l cît este de mic ?i de str?lucitor. . dar în?elege?i-ma ca zadarnic încerci sa opre?ti roata destinulu i.. Chestiunea este destul de simpla.Vad ca începe?i sa în?elege?i. auzi?i.. deasupra arterei. nu am leac . mai ?i fuma?i.?i chiar consilierul aulic nu ascunde eviden?a decît de forma ?i pentru prestigiu.Atunci de ce? De ce? întrebar? cîteva voci înfiorate de presim?iri. E ca la liceu. Atunci r?sunar? pe diferite tonuri proteste rug?toare. Sînt aici de trei ani. cu acest scop îl P?strez. înveh?i-va ?i urma?i tratamentul. spuse el si. nu te mai întreba n imeni de lec?ii ?i nu mai aveai nimic de f?cut Sînt copt. domnule Albin. »ase în piept o mare cantitate de fum pe care o zvîrli brusc afara.Domnule Albin.. asculta?i-ma pe mine. pentru aceasta f . Izbucnir? alte ?ipete.. cu toata pneumonia sa îecenta. pe deasupra... nu. sânt.. continua el înceti?or dup? ce. Nu. ? ase gloan?e sînt vîrîte în butoia?ul acesta. plecînd. Am studiat-o îndeaproape ?i sînt Xat asupra celui mai bun mijloc de-a sfîr?i.. nu l-am cump?rat ca sa glumesc. lasa?i-ma. Nu rm-ar fi prea u?or sa nimeresc 92 THOMAS MANN drept în ea. leganîndu-se în mers. De aceea prefer sa distrug con?tiin?a chiar în miezul ei introducînd un mic ?i dr?g?la? corp str?in în acest organ atît de intere. O sa va intereseze mai mult. Asta înseamn? sa face?i ceva p este puterile omene?ti.. doamnele mele privi?i-ma. o sa va întoarce?i în lume ?i o s? va bucura?i de o mare popularitate. o sa v? vindeca?i.. faceti-mi pl?cerea asta. dar daca apa? a ici. Acum ?ase sapt?mîni z?cea?i în pat cu o pneumonie. va rugam s-o face ?i de dragul vie?ii dumneavoastr?. Atunci doamnele începur? sa ?ipe ?i mai proste?te decît adinea uri ?i se auzi cum mai multe dintre ele încercau sa sar? de pe scaune. sînte?i tînar. la care domnul Albin d?du din cap. Nu mai goni?i masorul cînd vine sa va fric?ioneze cu alcool. continua domnul Albin. m-am saturat ?i la mine nu se mai prinde a?adar. îl las? sa cada în buzunarul de la piept.. f oarte tînar. (La cuvîntul sfîr?i" se auzi n l'pat. ?i domnul Albin î?i în drepta degetul ar?t?tor c?tre craniul blond cu parul tuns scurt. cu o fa?a trandafirie de copil ?i cu mici tuleie de puf de-a lungul urechilor. al tinerei ?i pre?ioasei dumneavoastr? vie?i! îns? domnul Albin ramase neînduplecat... . apoi se rea?eza pe sc aun picior peste picior ?i-?i aprinse o noua ?igara. c?ci se împie dicau în pleduri ?i c?deau. imbrac a?i-l. va mul?umesc. iar cu ?ea va î?i atinse tîmpla aici. ?i-acum ma duc sa-mi caut revolverul! spuse domnul Albin. Dar domnul Albin &e preg?tea sa ias? din sala de odihna ca sa urce în camera sa. lua?i revolverul de la tîmpla. pe cuvîntul meu de onoare. . Domnule Albin. De altfel. iar acum sta?i aici tara pardesiu. striga o doamna în urma lui.general.. domnule Albin.. fire?te. o dat? ce se hotarîse ca o sa ramîi repetent. fc îngrozitor! str iga una dintre ele. nici nu va gîndi?i m?car s a va înveli?i ?i. mai bine v-a?i lua pardesiul.. mu?ca. în sfîr?it. este o treaba s igura.. e mai bine a?a. printre care se amesteca chiar ?i un puternic hohot de plîns. sa nu face?i una ca asta! r?sunar? mai multe gla suri. Dar pune?i-va pardesiu l. observînd ca efectul vorbelor lui sc?dea.. pe cuvîntul meu de cinste. pute? i sa mi-o lua?i în nume de rau? Nu am leac. E înc?rcat. a?a cum stau aici. Ma duc în camera sa-l aduc.) Sa l?sam inima deoparte. De fapt. întinde?i-vâ. îl ?in sa-l am la înde mîna in ziua în care voi g?si ca circul asta de-aici devine ln cale-afara de plictisitor ?i cînd xoi avea cinstea sa va salut. N-am refuzat niciodat ? nimic unei femei. domnule Albin. Dar el. zise el. Are o pulere de percu?ie. re peta el ?i-?i strînse buzele. E un lucru extraordinar de afurisit. zise el. Ei. Chiar ?i fara oglinda.. . domnule Albin. Nicidecum ca sa glumesc. spuse domnul Albin. care se învîrte?te cu o gaura la fiecare trage e. L?sa?i fumatul. Prin urmare îngadui?i-mi mica libertate ce decurge din acest fapt. Aici trebuie sa -l pun ?i domnul Albin scoase iar??i din buzunar revolverul nichelat.. .

de care aproape ca se bucurase cînd în ultimul trimestru p?r?sise cursa. putînd sa rida de toat? t?r??enia". Asemenea lucruri se întîmpla aici. Se spal? pe ochi ?i pe mîini. Hans Castorp g?si pu ?in cam umilitor faptul ca putea fi evitat ?i neglijat în felul acesta. la ace?ti oameni. î?i aranja parul ?i hainele ?i se întîlni cu Joachim pe co ridor. fara îndoiala. E o grava indisciplina. Ne tulbura t oata odihna de dupa-amiaza cu flec?reala )ui ?i felul în care enerveaz? doamnele nu poate avea alt rezultat decît sa le întîrzie îns?n?to?irea cu cîteva saptamîni. nu se putu st?pîni sa nu resimt? oarecare invidie. Nu mai trebuie s? mi?c nici un deget. Acolo. un sentiment de o voluptate s?lbatica îl înspaimînta ?i-i accelera b?t?ile inimii vreme de cîteva cli pe. discuta în ruse?te cu perechea prost crescut?. asemenea discursuri sînt foarte binevenite ca divertisment. se interesa. r?spunse Joachim. pe versantul celalalt. îns? nu de-a lungul balconului ci. am gr?mez i de ciocolata în camera. mai ales. cu toate ca pe de alta parte îi era cam frig poate din c auza ca nu se învelise destul de bine. Dori?i ciocolata? Servi?i-v?! Nu. Dar acum gîndurile îi erau tulburi ?i risipite ?i-i era greu sa le precizeze. o voce de bas ceru sa se fac? t?cere. e de la sine în?ele s ca cine are cinstea sa fie s?n?tos nu prezint? nici un interes ?i deci nu e co nsultat. 94 THOMAS MANN Avea îns? ame?eli din pricina ca st?tuse întins atîta timp. cinci pachete marca Gala Pe?er ?i patru jum?t??i de kilogram de ciocolata Lindt. nu ma s?r?ci?i. cu doua luni înainte de sosirea mea sa spînzurat un student care era aici de multa vreme. Fara un motiv aparent. r?spunse Joachim. sus. Crezi ca-i posibil.. dup? care porni în cont inuare de-a lungul balconului. Dup? ceasul sau era trei ?i jum?tate cînd îl trezi o c onvorbire ce se desf??ura în spatele peretelui de sticla din stînga: doctorul Krokow ski. îns? caraghioasa ?i pl?cuta. I se p?rea. dar ca nici îu?inea nu are mai pu ?ine. Am acolo. Domnul Albin scoase un mic hoho t de rîs .un rîs ?treng?resc ?i sacadat în acela?i timp. Era. Toate acestea mi le-au t rimis in timpul pneumoniei doamnele din sanatoriu. spuse el ?i se scul?. Dup? aceea î?i continua drumul. deoarece el însu?i r?m?sese repetent într-a ?asea. ca el sa ia în serios chestia aia cu treaba este sigura". în sala de odihna se f?cu imed iat lini?te. ?i sa se împu?te? Desigur. de starea s?n?t??ii so?ului ?i c erea sa i se arate foaia de temperatura. ocolindu-l pe acela al lui Hans Castorp. ba chiar c? avantajele acesteia din urma sînt aproape nelimitate. îmi ba? joc de toate. Doctorul Krokowski z?bovi doua sau trei minute la Joachim. nu-i deloc imposibil. pare-se. ca onoarea est e o treaba care prezint? avantaje considerabile. se întoarse prin c oridor ?i intra în camera lui Joachim. în p?dure. dar acest lucru îl enerva pe tînarul Castorp. Dar oare va voi cineva sa fac? pe denun??torul? ?i apoi. întreba Hans Castorp. L-ai auzit pe acest domn Albin? întreba el în vreme ce coborau împreuna scara. de?i n-ar fi dorit sa ramîna între patru ochi cu doctorul Krokowski.. îl impresionase puterMUNTELE VR?JIT 93 ic mai ales exemplul luat din via?a de ?coala. Fire?te. domnului A lbin ?i sa-?i imagineze ce putea s? semnifice a fi eliberat definitiv de jugul o noarei ?i a te bucura ve?nic de foloasele de nep?truns ale ru?inii. o lini?te atît de adînca de parc? s-ar fi destr?mat un vis. s?n?tos ?i nu i se acorda nici o aten?ie c?ci aici. o vraja. In primele zile dup? venirea . cu titlu de experien?a. cum s-a exprimat. ?i-?i amintea destul de bine de acea nepasaie pu?in cam umilitoare. nimic nu mai are importan?a . De undeva. opt bomboniere. care la ora aceasta f?cea vizita fara consilierul aulic. ?i într-un chip ciudat cuvintele rostite continuara sa r?sune în golul t?cerii. Satan face propuneri dezonorante Mai tîrziu î?i pierdu cuno?tin?a.ericita stare. cei drept. Individul acesta ar trebui pus la punct. ?i în vreme ce. ~ E în regula. iar somnolen?a nepl?cuta îi în ierbîntase din nou obrajii. iar Hans Castorp îl auzi Pe varul sau spunînd ca e vr emea sa se scoale ?i sa se preg?teasc? pentru gustarea de dupa-amiaza. sus. încerc? sa-?i închipuie starea sufleteasca a. H?ns C astorp ciuli urechea pîn? cînd totul se stinse ?i m?car c? domnul Albin îi ap?rea cam nerod.

doua buc??i dintr-un tort în care erau de toate: pricomigdale. îi replica Hans Castorp. se îngrozi. Pu?in mai tîrziu. Nu pomeni despre asta. Hans Castorp ceruse ceai în care muia biscui?i. din întîmplare. 96 THOMAS MANN mina la frunte ?i uita sa mestece ?i s? înghit? un dumicat de pîine de secara cu Che ster pe care-l avea în gura. erau ocupa?i acum sa întind? cu sîrguin?a unt pe felii mari de cozonac cu stafide. E o prostie. Pe deasupra. am uitat totul. sus. iar to?i pacien?ii care. Se uit? atent la cozonacul cu stafide. pîn? în apropierea unui mic pîrîu dru ul fiind acum plin de numero?i pacien?i. ini a îi b?tea ca o mica tob?. Sculîndu-se de la masa înc? îi mai avea în gura. A trecut ?i. se afla p entru a cincea oar?. ?i chiar daca te VOr crede. Sa nu începi iar??i sa ma ame?e?ti cu medita?iile tale asupra timpului! exclama Joa chim. Nu te vor cre de. Est e foarte posibil sa nu mai pot ramîne ?i sa fiu silit sa plec mi-ai lua-o în nume de rau? Sa pleci? Ce te-a apucat? striga Joachim. cafea. nu vor face decît sa rida!" ?i totu?i ea ?inea sa spun? azi. de fo arte multa vreme la voi aici. Hans Castorp fu scuturat de frisoane violente. Abia ai sosit. cu toate ca f?cea nenum?rate eforturi sa nu-i dea nici un pnlej. ?i n-a? putea sa-?i spun de ce. mc? ° data. MUNTELE VR?JIT 95 în sufragerie se ofereau toate b?uturile prev?zute pentru ora aceasta. dup? masa copioasa de la prînz. Se g?sea din nou. Nu. iar spre marele lui chin nu putea s? scape de impresia ca dr?g?la?a Marusia care se aplecase asupra farfuriei ?i-?i ascundea fa?a înd?r?tu l mîinii împodobite cu micul rubin rîdea de ei. Cum po?i s a-?i dai seama chiar din prima zi? Dumnezeule. care abia daca dura o ora ?i jum?tate.mea s-a vorbit mult despre aceasta întîmplare. pentru a patra oara. Prin urmare. nici nu mi-e capul pre a limpede. ceai. la locul lui. gem. Pentru cina î?i schimba hainele cu con?tiinciozitate ?i mînca între Miss Robinson ?i p rofesoara. sup? de zarzavat. î?i d?du seam a c? ar face bine s? se întind? în pat. crema de migdale. A i se p?ru înspaimînt?tor bietului Hans Castorp. crem? de unt. pentru moment. \liss Robin son bea din nou ceai ro?u de m?ce?e. încît se întreba din ce în ce mai tulburat dac înc? mai auzea bine sau daca. c? ?tie sa prepare dou?zeci ?i opt de feluri de sos de pe?t e. Preciza ca ?tie sa pre-Pare dou?zeci ?i opt de feluri dif erite de sosuri de pe?te . vorbele doamnei Mohr nu se pref?ceau în c apul sau în absurdit??i. acum vom lua ceaiul. iar la urm? o bucata de brînza minunat? cu pîine de secara. î?i duse I. Dar sper ca n-o sa mai dam peste Settembrini. o cura f?cuta în graba ?i parca lipsita de însemn?tate. dar se cutremura în adev?r la gîndul ca ar putea mînca . astfel încît cei doi veri trebuira s? salut e adesea dup? care urm? o noua cur? de odihna. Dar dup? ce b?u o jum?tate de pahar mare. Capul îi vîjîia. de altfel. aproape de ora ?apte.avea curajul s"° m?rturiseasc?.. Ie?ir? pe u?a de sticla din stînga. pe balcon. pleoapele îi erau ca de plumb. Ca de foarte departe o auzi pe doamna Stohr povestind sau facînd ni?te afirma?ii atît de absurde. îi spusese. sub bolta împodobita cu mot ive simple. m?car c? so?ul ei o sf? tuise s? nu vorbeasc? despre asta. Gusta ?i pu?ina marmelada. Ceru iar??i o s ticla de bere de Kulmbach. e tot prima zi? Nu pot scap? de impresia ca sînt de multa vreme. îl l?muri el. Da. pe u?a fatala care era ve?nic izbita ?i d?dea în . nu ma simt prea bine Ia voi. M-ai z?p?cit destul azi-diminea?a. Hans Castorp casca nervos. ?i pe urma ne reîntoarcem la banca de azi-diminea?a. ciocolat?. Am uitat tot în ceea ce p rive?te complexul. mai era lapte. ba pîna ?i supa concentrata de c arne. în timp ce nepo?ica jnînca iaurt cu lingura. de data aceasta pentru cina. ciocolata. friptura la tava ?i la gr?tar. Mi-e peste putin?a sa mai ia u parte azi la o discu?ie spirituala ?i cred ca-i mai bine sa ?i-o spun de pe ac um. în sala cu ?apte mese. în intervalul scurt ?i neînsemnat f ?cur? o plimbare pe versantul povîrnit al muntelui. petrecuser? doua or e culca?i. Da. în tot acest timp. Fie. fii lini?tit..

. de al c?rui ocular î?i lipeai ochiul pentru ca.holul din fa?a.i Hermine Kleefekl. salturile pe sîrma ale unui acrobat ?i o pereche de ??rani într-un dans tirolez. cu vreun prilej oarecare. fire?te. de exemplu. care nu era de sp?r?it de sala de jocuri decît prin draperii. vrem e de o clipa.. .Amuzant ?i plictisitor. V-am recunoscut. dup? cina.Mul?umesc. în afara de doamna Chauchat mai erau: un b?rbat tînar. Hans Castorp se uita nu fara dispre? la aceasta femeie prost crescut? ?i gmdi în sinea lui: îmi aminte?te ceva. mai erau cîteva aparate optice: un stereoscop prin lentilele c?ruia se ved eau unele fotografii aflate în interiorul lui. cu mîinile în buzunare. Strict regulamentar. sa pui în mi? care o întreaga fantasmagorie multicolora de stele ?i de arabescuri. dar n-a? putea sa spun ce anume. adaug? vazînd ca Settembrini îi arunca o privire rece ?i p?trunz?toare. în hol si în saloanele al?turate avea loc un fel de reuniune. adic? o idio?enie fara seam?n! De altfel înc? n-am în?eles cum a fost cu putin?a. un gondolier vene?ian an emic. o tînara foarte bruna. domnule inginer? îl întreba Sette mbrmi care. cînta de trei or la micul piin de culoare MUNTELE VR?JIT 97 bruna mar?ul nup?ial din Visul unei nop?i de var?. cu cercei de aur ?i parul lînos. precum ?> doi tineri cu umerii c?zu?i. continua el. r?spunse Hans Castorp. într-o pozi?ie teapana. iar acesta sim?i din nou c? se dezmetice?te la vederea buzelor ce se unduiau cu o fi ne?e batjocoritoare sub linia curba a must??ii negre. se mai g?sea ?i o toba ce se învîrtea ?i în care se introducea un film de cinematograf. apoi mai era un caleidoscop în forma de luneta. discutînd în grupuri mici. printre care domnul Albin ?. situate în fundul camerei mici. r?spunse Hans Castorp. printre altele. cu gura c?zuta ?i ochii congestiona?i. a?ezata pe canapea. bine. Mai ales în pozi?ie orizontala". ca la prima vedere v-am luat drept un fla?netar . f?cuta dintr-un fel de stofa flau?ata ?i aceia?i pan taloni cadrila?i de culoare deschisa. Surise cînd se adresa lui Hans Castorp. unde jucau îndeosebi tinerii. formînd o ga?ca intima. la ora aceea. începu sa cînte pentru a patra oara aceea?i bucata. doamna Iltis ?i domni?oara Levi. Ei b ine.. a' c?rui par începuse a se rari. de ling? banca. mai era ?i doctorul Blumenkohl care se al?turase grupului.Nu va nelini?ti?i. mai arunca asupra tîn?rului o privire iscoditoare. Domnul din timpul plimb?rii de azi-diminea?? .. într-un col? al camerei st?tea doctorul Krokowski angajat într-o di scu?ie prieteneasca ?i vioaie cu un grup de doamne. apoi. Majoritatea pacien?ilor st?tea în picioare. zise el. ?i cum v-a?i petr ecut ziua prima zi a ?ederii dumneavoastr? în acest loc de divertisment? . . de?i î?i d?dea foarte bine se ama ca n-ar trebui sa i-o spun?. de un tip original ?i hazliu. A fost fara îndoiala curata prostie din partea mea. cum va place dumneavoastr? sa va exprima?i. cu fa?a întoarsa c?tre salonul de j ocuri. imediat. De altfel. Cîte-odata e greu sa . ascultîndu-l. un înv??? tor aplicînd o corec?ie unui ?colar. de colo sus. Settembrini rîse. pieptul c?zut ?i ochii exoftalmici. printre care se aflau doamna Stbhr. se plimba indiferent printre pacien?i. _ Este îng?duit sa ?tiu cum va sim?i?i cu s?n?tatea. cu munile Teci pe genunchi. în?îrzie pu?in ?i lînga masa de bridge unde in curabilul domn Albin... se uita la itali an cu un aer destul de nating. pe care l-am.. Hans Castorp. Avea aceea?i haina cenu?ie. înf??i?are nepasatoare. aproape de pîrîu. zise el. nu îns? fârâ a le privi în ochi pe fiecare. n-are nici o importan?a.. raspunzînd la jjj?jjntea cît orva doamne. cu barbi?on blond. bridge la cealalt?. în sfîr?it. învîrtind u?or o roti?a din?ata. cum dori?i..Este posibil sa ma fi exprimat astfel. se apropi ase acum de Haas Castorp. înd?r?tul un ei mese rotunde. Doamna Chauchat purta o rochie albastra cu guler de dantela alba..Ah! dumneavoastia sînte?i. Aproape to?i pacien?ii o luar? în aceasta direc?ie deoarece se p? rea ca. îi replica Settembrini dup? ce. privi cît va timp în fiecare dintre aceste aparate." Un lungan de vreo treizeci de ani. adînc ?i t?cut. Va rog sa ma crede?i. La d oua mese pliante se juca: domino la una. dup? care prin orificiul din fa?a puteai vedea un morar încaierat cu un co?ar. . Ca distrac?ie. Obi?nui?ii de la masa ru?ilo r bine. a?i g?sit amuzant acest fel de via?a? . cu buzele dispre?uitoare mînuia c?r?ile cu gesturi neglijent e de om de lume. Forma centrul cercului. în plus. se retrasesera în salona?ul apropiat.

?i uite. accentuînd puternic pe ?. pe scurt. Nu. daca v-a?i face bagajul hiar în sear a asta. îmi îng?dui?i o întrebare? Ce vîrsta ave?i de fapt? 98 THOMAS MANN lata îns? ca. acest lucru. da. ci de mai mult timp. c u toate sfor??rile ner?bd?toare ?i dezn?d?jduite ce le f?cea ca s? ?i-o aminteas c?.lucrul acesta mi se pare exclu s . afara doar de cazul c? aparen?ele sînt în?el?toare ce-ar fi sâ MUNTELE VR?JIT 99 nun?a?i de-a mai îmbatrîni aici. altfel n-a? putea cîtu?i de pu?in s?-mi exp lic starea mea de acum. la urma urmei. Nu p?rea sâ-l asculte. am aceasta impresie. contin u? el. Dou?zeci ?i patru a?i spus? întreba apoi. la mas?. cu gesturi care agitau umerii ?i . adic?. Nu ?tiu nimic despre asemenea lucruri ? i nu vreau s? ?tiu nimic. în ci uda tuturor eforturilor. a?a. capul s?u obosit nu ?tiu ?? r?spund? acestei întreb?ri. genunchii nu mai sînt picioarele . ?i apoi ar fi împotriva oric?rei ra?iuni. ?i obosit" nu este cuvîntul care exprima exact starea mea. da. la dumneavoastr?. domne?te o prea mare anima?ie. gînd i el.ci numai dac? a afirmat. Spune?i-mi sincer: crede?i c? este cu putin?? ca doam na Stohr s? ?tie s? prepare dou?zeci ?i opt de sosuri de pe?te? Nu mâ gîndesc la fap tul dac? este în adev?r capabil? s? le preg?teasc? . sînt obosit! zise el. uite uite" ironic gînditor. iar pe urma ai ascultat dis cursurile acestui domn Albin ?i pe deasupra stînd în pozi?ie orizontal?. ?i este de presupus ca dac? pentru atîta lucru a? da bir cu fugi?ii. ierta?i-m?. ?i cu toate acestea. Castorp nu-?i mai aducea aminte! Nu mai ?tia ce vîrsta are.. cînd chiar dis de-diminea?a ?i s-a ?uierat cu. nu-i surprinz?tor..Fire?te. sau dac? doar mi-am închipuit ca am auzit-o? Settembrini continu? s?-l priveasc?. nu mi-e prea u?or s? m? aclimatizez aici sus. c um a? putea s?-mi dau seama chiar din prima zi? Rostind aceste cuvinte arunc?. am mereu impresia c? nu mâ mai pot încrede în cele cinci sim?uri ale mele ?i trebuie s? m?rturisesc c? acest fapt ma stinghere?te mult mai mult decît fierbin?eala din obraji ?i picioarele reci.. Domnule inginer! f?cu Settembrini sup?rat ?i mustr?tor. Din nou ochii lui prive au fix în sine". ramînînd încremeni?i ?i orbi ?i. ceea ce. In curînd voi împlini dou?zeci ?i patru de ani. dou?zeci ?i opt! spuse Hans Castorp. . Ma ve?i crede ca picioarele mi-s reci pînâ Ia genunchi? Este un fel de-a spune. pe de alta parte. asta e enormitatea. la dumneavoastr?. ceru sa i se repete întrebarea apoi spuse: Eu. rosti de trei o ri a?a. ci numai sosuri de pe?te. Pentru a cî?tiga timp. cu pneumo-toraxul. din intîmplare. unde. Veni?i-vâ în fire ?i lasa?im? în pace cu absurdit??ile dumneavoastr?. c?ci. ~ Mai în?elept? zise Settembrini încruntîndu-?i sprîncenele. adic? pur ?i simplu fiindc? vreo cîteva zile ip-am sim?it pu?in tulburat ?i mi-a fost ca m cald. Cînd de-abia am sosit? Dar nu. Cunoa?te?i senza?ia ce-o ai cînd visezi ?i cînd ?tii c? visezi ?i ai vrea s? te treze?ti ?i nu po?i? Este exact ceea ce simt eu. Cred c? am temperatura.faci deosebirea. îngadu i?i-mi înc? o întrebare sau o umil? propunere. Nu m-am plictisit. în adev?r. am impresia c? nu ma aflu aici numai de o zi. ca ?i în acea diminea??. mi se pare c? ar trebui sâ-mi fie ru?ine. ?i ca ar trebui s? m? socote sc la?. a?a". dac? vre?i sâ-i spune?i a?a. închipui?i-v? . Unde.Crede?i c? trebuie s? plec? întreba Hans Castorp. Cum ?edere a aici nu pare sa va priasca ?i cum nu va sim?i?i bine la noi nici din punct de vedere fizic ?i nici moral. deodat?. o privire spre înc?perea de al?turi ?i o v?zu din fa?a pe doamna Chauchat cea cu ochii îngu?ti ?i pome?ii la?i. ce vîrsta? Fire?te. dintre to?i cî?i i-am cunoscut? Dar.. am dou?zeci ?i patru de ani. adineauri.dar ierta?ima.. fara îndoiala ca am.. iar mîine diminea?a a?i ?terge-o cu expresul prev?zut în mersul trenurilor? . Dou?zeci ?i opt de sosuri de pe?te! Nu sosuri în general.. Vorbea pentru prima dat? cu oarecare entuziasm. Insa. capul îmi vîjîie îngrozitor. cred c? ve?i recunoa?te ?i dumne avoastr?. de ce ?i de cine-mi aminte?te. Auzi ?i vezi atîtea l ucruri noi ?i ciudate. fire?te. întocmai a ?i cum a? fi devenit mai în vîrsta ?i mai în?elept. deocamdat? de alt'< ^ci sus. A?i spus ca ave?i dou?zeci ?i patru de ani? Hm..

. dar cum cererile erau foarte mari ?i a veau nevoie de camera. A?adar. E o chestie de exerci?iu. Ottilie. r?spunse Settembrini. f?cu el c?tre Joa chim care tocmai se apropia. 100 THOMAS MANN nu erau decît cîteva grade deasupra lui zero. Atun ci se scalda în lac ?i precizez c? era la începutul lui mai. a nop?ile erau foarte r eci. ocupînd balcoanele ?i s?lile de odi hna pentru cura de seara. MUNTELE VR?JIT 101 _ Dar nu am deloc inten?ia sa ma culc noaptea pe balcon. Totul are o limita. Mai ramîn pu?in cu . lua?i-l pe varul dumneavoastr?! Duce?i-l sa se culc e! Zadarnic î?i da curaj cu mintea. împreuna cu al?i pacien?i reuniunea luase sf îr?it în ziua aceea ?i to?i se risipir?. Ce-o sa se întîmple acolo. aici se sim?ea fericit?. c?ci în seara asta nu-l mai ?m picioarele.. Ia voi. Hans Castorp îl privi cu o sincera admira ?ie cum f?cea aceste mi?c?ri cu deosebita îndemînare. pardoseala coridorului. adica toate gusturile în afara celui pe care trebuia sa-l aiba. ?i în definitiv trebuie oricum sa d ovedesc într-un fel sau altul ca aici. ca s? fim preci?i. îns ? aici. urma rindu-l pe Joachim cum se preg?te?te pentru cura de odihna. A stat aici cel pu?in un an ?i jum?tate ?i se o bi?nuise atît de bine încît. Aici mi-e casa!" Nu mai ?tiu ce s-a întîmplat cu ea. acoperita cu un covor din fire de cocos. Dar. abia va mai ?ine?i pe picioare. Joachim începu prin a se înveli cu paturile una dup? alta. Prin urmare. vede?i ca am priceput foarte bine! Cu toate acestea. apoi spre dreapta. luînd lampa mica de pe m?su?a de noapt e ?i gramatica rusa. sint absolut necesare. umerii ?i bra?ele. îns? o d?dur? de gol schim bîndu-i termometrul cu 0 »sor? mut?" dar dumneavoastr? înc? nu ave?i de unde ?ti ce es te asta.?i rezultatul? Era ?i continua sa ramîna s?n?toasa Pleca dezn?d?jduita ?i nepas atoare la vorbele de mîngîiere. St?tu destul în apa ca sa se îmboln?veasc? . de c?rbune ?i de multe altele. ma în?el eu sau dumneavoastr? nu ma mai asculta?i? Daca aparen?ele n u ma în?ala.p?rea c? vrea sa-l determine pe italian s?-?i retrag? propunerea în mod hot?rît. ca acas?. Ottilie nu avea tempe-tur?. Atunci Ottilie f?cu temperat ura. sus nu mai voi s? plece cu nici un pre?. se întîmpl? uneori e vindeci aici. avea 36. Domnule locotenent. Ceea ce spune?i este logic ?i ar fi foarte greu s?-i opui un argument hotârîtor. I se p?ru ca are un gust de clei. în clipa cînd se îns?n?to?i complet . de fapt nu-i decît un termometru negradat pe care medicul îl con-r°leazâ person al. nu putea ?i nici nu dorea s? se întoarc? la a i s?i. declara tians Castorp. înflorat . De pilda.9. la vorbele p?rin?ilor.M? înclin în fa?a ra?iunii. adic? reu?i singura s? ?i-o urce destul de serios. Mîme trebuie neap?rat sa procuram cît eva paturi pentru tine. O sa le g?se?ti tu întrebuin?are ?i cînd vei pleca devale. cu termometrul în gura. Ottilie Kneifer. ce l de anul trecut. Se a?eza în fotoliul mare.. De altfel am v?zut. cîteva cazuri frumoase de aclimatizare. în a?a fel încît sfîr?i prin a face un pachet perfect propor?ionat ?i neted. Ai ajuns la o mare dexteritate. devale? repeta ea mereu. al lui Joachim unul asem?n?tor se afla ?i în camera lui ?i aprinse o Mana Mancin i. rug?min?ile ei au fost zadar-nice ?i cei în drept au st?rui t în hotarîrea de-a o invita s? plece. Ba deloc. mai ales ca nu ai nici m?car un sac îmbl?nit . începu sa se înf??oare cu o dexteritate uimitoare în cele dou a paturi de par de c?mila întinse pe scaun. se sui cu Joachim în ascensor. M? plec de asemenea în fa?a curajul ui. fiind s?n?toas?. Totu?i continua sa fumeze. cum î?i pune vesta ?i pe deasupra un palton vechi pentru ca apoi. r?spunse Joachim care în timp ce vorbea ?inea strîns termo metrul între din?i. dragul meu inginer. parca se leg ?na în valuri. sa ias? pe balcon unde puse lampa în priza ?i. întîi spre stînga. întins pe ?ezlon g. A?a ceva n-o sa fac niciodat? ?i prefer sa ?i-o spun de pe acurn. la noi. dar asta nu-l stingherea prea tare. în adev?r. dintr-o familie foart e buna. Hans Castorp îl înso?i pe Joachim pîna în camera. din care nu ie?eau decît capul. Sub pa?ii sa i. Mi s-ar p?rea din cale-afara de ridicol. II ruga din tot sufletu l pe consilierul aulic s-o mai ?in?. sora muta" est e un termometru negradat a?adar. al domni?oarei Kneifer. O sa înve?i ?i tu la rîndul tau. fiica unui înalt demnitar. nu sînt decît în vizita. masurînd coloana de mercur ?i notînd chiar el temperatura. apoi pe toata lungimea trupului pîna sub um? r. domnul meu. zise Hans Castorp.c?ci. lacul nu era chiar înghe?at. întrucît am în?eles totul! exclama Hans Castorp.

de?i se aflau în luna august. Potrivit lui Reaumur. Nu-i înc? ora mea obi?nuita de somn". Fa?a îns? îi ardea. încît b?t?torul de covoare î?i mari iu?ea a acolo. ?i aproape ca acoperi sunetele concertului de seara ce se auzea dinspre Platz c?ci se d?dea iar??i un concert în acel hotel. rea?ezîndu-se. de parca ar fi f ost în aer liber. f?cu gargara ara s? stîrneasca vreun zgomot. turna în Pahar ap? ro?ie pentru gura din flaconul trusei de c?l?torie. putem socoti ca e ora potrivita cînd ne va fi îng?duit. cu gura strîmbata. sa ne vîrîm în pat. ci temperatura atmosferei. Sfîr ?i deci prin a se scula. Dar nu mai reveni. era oricum ru?inos sa nu se dea c?ldura. Ma? inal ?i fara sa-?i dea prea bine seama. dar î?j d?du seama ca s e în?elase. Hans Castorp saii în picioare ?i se lepezi la termometrul de perete. ca ?i cum ar fi v rut sa-l prind? în flagrant delict. se spa l? pe mîini cu s?punul lui moale ?l de buna calitate. Hans Castorp în?elegea ?i ghicea ce înseamn? asta. c?ci ceea ce avea importan?a nu era luna ar?tata de calen dar. iar dup? ce-l sim?i din plin nu mai ramase acolo. dar nu de fericire. unul dup? altul. în camer? ei au noua grade Puse mîna pe radiatoare ?i constata ca sînt moarte. parfumat cu violete. Ramase astfel. dar iar se ridica ?i cer u în ?oapta îng?duin?a sa ia p?tura de pe patul lui Joachim apoi. o arie de opereta în ritmuri regulate ?i de un stil demodat venea prin noapte pîna la el. ?i în vreme ce. în camera înc? nu era complet întuneric. d?inuia numai propria lui jale. acolo. în afara lui. Apoi se culca ?i stinse 102 THOMAS MANN lumina. pe urma î?i d?du sea ma ca inima sa era cea care î?i f?cea auzite b?t?ile. destul de dese. o impresie unica fa?a de toate celelalte de peste zi. în?elegea ?i g hicea într-un fel atît de nou. acum refuzau categoric sa stea închise. ?opti cîteva cuvinte neîn?ele se care totu?i voiau sa spun? ca. î?i spuse. sub plapuma de fulgi. Hans Cast . dimpotriv?. afara. E jalnic!" î?i ?opti. ?i-?i p use c?ma?a lunga de batist Pe buzunarul c?reia erau brodate ini?ialele HC. decît pentru a a?tepta ca starea aceasta minunat a sa-l mai cupnnda o data. fara a exagera. întins în fotoliu. de altfel. Hans Castorp st?tea cul cat pe spate. ie?i pe coridor ?i intra în camera l ui. Fire?te. în vale. ?i numai astfel se explica de ce se sim?ea rebegi t ca un cîine. dar eu ?tiu ca e buna ?i ca pent ru ziua de azi trebuie sa ma mul?umesc cu atît. i ar Hans Castorp o fluier? încet (c?ci se poate foarte bine fluiera încet) în timp ce b ?tea m?sura cu picioarele reci. ?i-o în tinse pe picioare pîna la jum?tatea trupului. o observa?ie pe care o f?cuse ?i pe care de spaima ?i din delicate?e se str?duise s-o uite imediat. împleticindu-se. iar pleoapele pe care pîna mai adineauri se luptase sa le ?in? deschise. Sim?i cum îl cuprin de puternic sentimentul unei st?ri nenorocite. Dar în acela?i timp îl înv?lui pe nea?teptate un sentimen de o ciudata bucurie exuberanta ?i de speran?a. se deschideau tres?rind nelini ?tite de îndat? ce le închidea.tine pîna-mi fumez ?igara. se achita de micile treburi ?i îndatoriri de om civilizat pentru toaleta de noapte. dînd u-?i osteneala sa fumeze ?igara care avea un gust atît de scîrbos. ?i apoi f?r? îndoiala ca st?tuse prea mult culcat peste zi. în plus. de altfel. cineva b?tea undeva un covor -ceea ce de fapt nici nu se întîmpla în realitate. In timp ce se dezbrac? începu sa fredoneze ca pentru sine. clipind repede. în via?a lui nu se sim?ise mai rau d ecît acum. nu acesta era mijlocul cel mai bun de-a adormi ?i. Are un guSt groaznic. m urmura cîteva fraze în genul «Noapte buna!". mînios ?i zgribulit. apoi. Sim?i un fior unul singur. lasînd sa-i cada capul înfierbîntat ?i tulburat pe perna pe care murise americ anca. cît ?i despre acea paloare care-i pa ta obrajii bronza?i. de adînc ?i intim. Sa nu cumva sa mori de frig!" ?i Sa vii sa ma iei la ttucul dejun". Se a?ez? din nou în fotoliu. o impresie ?î?ni brusc punînd stapînire pe el. apoi mai multe. arunca pe Pat p?tura lui Joachim ?i. Dar cînd va fi nou? ?i jum?tate. prin u?a deschisa a balconului p?trundea de af ara lumina lampi?ei de pe balconul lui Joachim ca ?i cea de la perechea care st? tea la masa ru?ilor de rînd. în curînd o sa fie ora noua totu?i înc? nu-i nou?. Se întinsese cu certitudinea ca se va cufunda imediat în somn. Era expresia pe care o avusese c hipul lui Joachim cînd venise vorba despre Marusia ?i despre însu?irile ei fizice de spre acel straniu ?i dureros rictus a] gurii. exact ca ?i cum s-ar fi b?tut un covor cu un b?t?tor de trestie îm pletit?. reci.

Cara?iva! Nu sînte?i decît un fla?netar ?i ma deranja?i!" Numai ca Settembrini nu se las? . ?tergîndu-?i ochii cu un ?ervet trecu t pe sub ochelari. împiedicat. Mai tîrziu veni ?i somnul. care se afla de asemenea acolo. încerca sa se ca?are chiar pe stîlpul cafeniu al pavilionului ?i se trezi asud at în clipa cînd prigonitorul îl apuca de un crac al pantalonului. Visa ca-l vede pe consilierul aulic Behrens cu genu nchii r?suci?i ?i bra?ele b?l?b?nindu-i-se. potri vindu-?i pa?ii lungi ?i obosi?i dup? o muzica îndep?rtata de mar?. pironit de cele ce auzea. Ma deranja?i!" se auzi el rostind limpede. facîndu-l mereu sa tresar? sau s a urm?reasc? o idee confuza. rot unde ?i bolborosea vorbe farâ nici un sens. ?i acum. Apoi celui ce visa i se p?ru ca se afla în curtea liceului unde atî?ia ani î?i petrecu se recrea?iile între orele de clasa ?i ca tocmai împrumuta un creion de la doamna Ch auchat. î?i m?rturisi convingerea ca perechea s?lbatica se va culca în t?cere. mi-am dat seama imediat. mult mai schimonosite decît noaptea trecuta. mai a?tepta ceva. consilierul aulic avea ni?te ochelari cu lentile groase. ca iar??i adormi ?i întîmplârile începur? din nou sa se des f??oare. domnilor. Pot s? adorm fara grija. acolo unde musta?a se s?lta într-un arc pl?cut ?i tocmai din pricina acestui surîs Hans Castorp suferea ca de-o nedreptate ce i se f?cea. gîndi el. acompaniau refrenul operetei care r?suna st?ruitor p in a la el. Ea îi uadu un creion ro?u. apoi 104 THOMAS MANN se v?zu silit sa caute un ad?post împotriva doctorului Krokowski fiindc? îl urmarea ca sa-i fac? disec?ia sufletului. fluierînd încet. De cînd în?elesese într-un mod pentru el atît de nou ?i de cople?itor de ce Joachim se schimbase la fa?a. deoarece. aceasta certitudine. sub musta?a lui neagra ?i deasa. ca sa spunem dev?rul întreg. vîrîndu-?i dege?ele ar?t?toare în gur?. De altfel. pentru a doua zi. aeoarece sim? ea ca somnul ?i visul puneau din nou stapîmre pe el. o spaima într-adevar smintit?. Dar abia se lini?tise pu?in. sa mergem la petrecere!" exclam? el ?i. încît din locuri diferite ?i în m?rimi miniaturale sosir? prin aer p rofesoara ?i miss Robinson. fluier? atî? de ci udat de armonios. da. întrebuin?at pe j um?tate. lumea i se p?rea alta. adic? a?a cum st?teau în sufragerie la dreapta ?i la stînga lui Hans Castorp. la drept vorbind. ?op?ind. Ei. nici Hans Castorp n -o crezuse cu toata sinceritatea. Civil. nu-?i mai stâpîni uluirea muta. A?a pleca de-acolo. între tim p. ?i acel sentiment de fericire rev?rsata ?i de speran?a îl cuprinse iar??i pîn? în cea mai adînca intimitate. rece ?i cu un aer batjocoritor. prin pere?ii de s ticla afla?i de-a lungul balcoanelor sarea. fapt care îi insufla lui Hans Castorp o spaima n ebuna. ?i-l sf?tui cu o voce pl?cut r?gu?it? pe Han s Castorp sa i-l restituie negre?it la sfîr?itul lec?iei. Fugea de doctor. hop. nu chiar lipsit de talent pentru arderi radicale! N-o s? fie zgîrcit cu anii. se smulse din vis deoarece voia Sa le re ?in?. Nemaipomenit!" exc lama el fara glas. Sînt convins ca în seara asta MUNTELE VR?JIT 103 vor sta lini?ti?i!" Dar nu se întîmpla a?a ?i. riscîndu-?i via?a. Cînd se opri în fa? a lui Hans Castorp. de un albastru bâtînd în verde-cenu?iu. care se coco?ar? pe umerii lui. el pe rsonal nu întrevazuse nici o clipa m?car ca vor niitea s? stea în lini?te. Se silea sa-l împing? cu um?rul pe Settembrini care-i zîmbea . Puse iute în siguran?a. dezn?d?j duit. Dar nu fara talent. deasupra pome?ilor proeminen?i. plimbîndu-se pe aleile parcului. cu o ap?r?toare de argint.orp nu mai avea nici un chef sa doarm?. buzele lui. cu vese lii sai ani?ori de serviciu la noi. aici. Cu toate acestea.fin. consilierul aulic. fire?te" spuse ?i f?r? sa-i cear a voie apuc? între degetul ar?t?tor ?i cel mijlociu al mîinii sale enorme pleoapa lu i Hans Castorp Un civil cinstit. iar cînd îl privi cu ochii e i îngu?ti. Dar cînd auzi ca vecinii din dreapta ?i din ?tînga ispr?viser? cura ?i intrau în camere p entru a înlocui pozi?ia orizontala de afara cu aceea?i pozi?ie în?untru. îns? o data cu el sosir? ?i n?lucirile schimonosite ale vi sului. el se smulse cu violen?? din vis. fara sa se întrebe ce anume. prin parc. Asta-i formidabil! Cine-ar fi crezut una ca asta!" ?i. ?i nu se putea deslu?i daca ceea ce ?tergea era n?du?ealâ sau e rau lacrimi. c?ci acum reu?ise sa identifice acel ce ?i acel c>n e pe care ea i le amintea cu st?ruin?a. pe dreptul ?i pe stîngu l.

chiar ?i ea. pu?in cam late. Cu siguran?a! r?spunse Joachim. care te p?trundea pîna la oase. Hans Castorp nu-?i credea ochilor. pe cînd în fundul v?ii satul înfierbîntat de dogoare scînteia sub o l umina cruda. iar un vînt ciudat. IV Tîrguieli necesare . îns? cu infinit mai multa intensitate. fiind str?puns cu o lance de procurorul Paravant. cu degetele scurte ?i pielea roasa în jurul unghiilo r ?i din nou îl str?b?tu din cap pîna-n picioare acea senza?ie de voluptate s?lbatic a pe care o sim?ise atunci cînd. care o ducea în din?i pe doamna Stohr. pe varul sau. Noaptea trecu în mijlocul unor astfel de aventuri ?i descoperiri. Cînd vine. cum arde s oarele"." Dar cu toate c?-?i cîntarise bine cuvi ntele. Cunoa?tem noi vîntul acesta. timpul: de fapt nu este altceva decît o sor a mut?". ultima data spre diminea?a . alegîndu-?i îmbr?c?mint ea. jucau în aceste evenimente un rol confuz. r?m?sese tot cu "ama lui flau?ata cu revere late ?i cu pantalonii cadrila ?i. d?deau staturii sale o prestan?a absolut militareasca. ca ?i cum ar fi venit din ?inuturi înghe?ate ?i necunoscute. se auzi vocea lui Joachim dindaratul peretelui de sticla. precum ?i domnul Albin ?i c?pitanul Miklosich. ceea ce nu le prindea la fel de bine pe toate . probabil ca oatâ garderoba sa se compunea numai din aceste haine. aceasta femeie prost crescut? se îndrepta spre Hans Castorp ?i fara sa rosteasc? nici un cuvînt îi d?du în t?cere mîna s a i-o s?rute dar nu fa?a mîinii. iar Hans Castorp s?ruta palma acestei mîi ni neîngrijite. între altele.Spune. Timpul se schimbase îngrozitor. ca o experien?a. Ziua a doua. putem sa pr eg?tim s?niile.de pilda. pe care oaspetele o petrecuse aici sus. A treia zi îns?. sîntem la începutul lui august. Era dupa-masa ?l se g?seau de vreo dou?zeci de minute la cura de odihna. în ansamblu. ca nnduiala fireasca a tost d ata peste cap. chiar a doua zi. u nele cu mîneci ajurate. se eliberase de jugul onoarei ?i se bucurase de foloasele nem?rginite ale ru?inii acea senza?ie o avu iar??i în vi s. Chiar la micul dejun doamnele veniser? în bluze vaporoase de in. s-ar fi zis ca natura s-a schimbat. varului sau Joachim. E absurd! zise Hans Castorp. ironi c. cînd soarele 106 THOMAS MANN 1 se ascunse iute ?i nori urî?i ?i întuneca?i se ivir? deasupra crestelor dinspre sud-v est. doamna Stohr nu era deloc avantajata. Doar nu vrei sa spui ca o s a ning?. transparen?a ve?mintelor nu i se potrivea. Se afla în sala cu ?apte mese cînd u?a cu geam se închise pocnind tare ?i doamna Cha uchat intra îmbr?cata cu o jacheta de lîna alb?. Albastrul profund al cerului str?lucea deasupra vîrf urilor în forma d e lance ale pinilor. ?i avu deodat? dezv?luirea e xtraordinara a ceea ce este. Insa în loc sa se duca la masa ru?ilor bine. iar Joachim Ziemssen î?i pus ese pantalonii u?ori de flanela ?i haina albastra care. c?ci bra?ele îi erau spongioase ?i. Hainele de alpaca ?i de dril î?i f?cuser? apari?ia. fiecare în felul lui. Daca nu ma în?el. cuno?tea situa?ia. rece. nu cumva s-a zis cu vara voastr?? îl întreba Hans Castorp a treia zi. De asemenea ?i domnii de la sanator iu ?inuser? socoteala de vremea frumoasa. ci palma. cobori temperatur a ?i instaura o clima cu totul noua. iar Hermine Klee feld. cu o mîna în buzunar ?i cu cealalt? la ceafa. pe scurt . iar sunetul de la tâl?ngile vacilor care se mi?cau în toate p?r?ile pas cînd pe povîrni?uri iarba m?runta ?i calda a p??unilor însufle?ea aerul c-o voio?ie u? or melancolic?. fusese într-adev?r de o splend oare estivala. Cred ca va trebui s? ma îmbrac mai sub?ire.deloc ?i Hans Castorp cump?ni ce-ar trebui sa fac?. intrinsec. Ce în?elegi tu prin z?pada"? întreba gr?bit Hans Castorp. "La naiba. Dar Joachim avusese dreptate. Cîteva minute dup? aceea izbucni . m?tura într-0 clipa valea. spunea plimbîndu-se dup? hmch pe uli?ele satului în tov?r??ia celor doi veri . Hans Castorp avu un vis care se rep eta exact sub aceea?i forma de doua ori în acea noapte. Z?pada. Cît despre Settembrini trebuie spus c?-?i manifestase de cîteva ori inten?ia de a-?i schimba costumul. un termometru negradat pentru cei ce voiau sa tri?eze dup? care se trez i cu inten?ia hotarîta de-a comunica aceasta noutate.

o formidabila furtuna cu z?pada. se desf??ura un desavîr?it peisaj de iarna. Toata dupa-amiaza ninse în continuare. o sa mai avem înc? zile frumoase de vara. Daca o vrea Dumn ezeu. r?spunse Joachim cu obiectivitate. S ettembrini îi r?spunse cu sarcasmele cele mai violente. Se d?duse drumul la calorifer ?i în timp ce Jo achim recursese la sacul îmbl?nit fara sa-?i întrerup? cura. Dumnezeule. ca atare. Joachim era de acord ?i cumparara dintr-un magazin englezesc cu clientela aleas? doua paturi din par de c?mila. da. îns? aici fapt este ca anotimpurile nu se deosebesc prea l?muri t unele de altele. Opriser? iar??i c?ldura. fratînd ca o temperatu ra medie în camere f?cea parte. Cel pu?in daca în camera ar fi cald! Dar ace?ti despo?i mizerabili l?sau sa s e sting? caloriferul imediat ce înceta sa mai ning? ceea ce era o m?sura stu-PJda.. încît te puteai crede înv?luit în aburi albi. în fe lul acesta. sus. ma în?elegi. iat? o rea litate ce trebuie re?inuta. c?ci altfel programul zilei nu-?i oferea pr ilejul sa cobori în sat. iar în august ninge de asemenea. Pe scurt. îl înspaimînta oarecum. ?i acum s-a zis cu vara voastr?? îl întreba Hans Castorp cu amara ironie pe varul sa u. dar în luna mai tot pe atîta. de care suferea cump lit. în camera temperatura era de ?ase grade deasupra lui zero. îns? aici la MUNTELE VR?JIT 107 noi. ?i. toate se z?p?cesc. Pe scurt. tr?sese fotoliul lînga radiatorul fierbinte ?i clatinînd mereu din cap pr ivea învolburarea de-afara. în?elegi. Iarna. care te stropea. Iar cînd Hans Castorp obiecta. Hans Castorp vorbea sincer. z?pada r?m?sese înc? destul de groasa . iar în fundul v?ii aproape ca nu se mai d istingea nimic. soarele este adesea atît de arz?tor încît transpiri. Fara îndoiala ca ?i în septembrie. Hans Castor p dorea sa le inaugureze chiar în acea dupa-amiaza. îl ajunser? din urma pe Settembri ni care. în culoare naturala. a? fi într-un fel oarecare unul de-ai vo?tri. _ Domne?te oarecare confuzie. cu un n cuvi incios. dup? cum po?i sa-?i dai seama. ?i dadura dispozi?ie s a fie trimise imediat la sanatoriul interna?ional Berghof". la fel cu cele pe care le avea el.. de o pl?cuta moliciune. L a urma urmei se poate spune ca aproape nu trece o luna fara sa ning?. în treac?t se gîndi daca n-ar fi cazul sa-?i cumpere chiar ?i un sac îmbl?nit. c?ci dac? mi-a? cump?ra un sac îmbl?nit mi s-ar p?rea ca rna instalez aici pentru totdeauna ?i ca. fara nici o îndoiala. c?ci gîndul acesta. sub privirea surprinsa a lui Hans Castorp. o sfidare adusa bunului sim?. paturi are oricine ?i n-au în ele nimic deosebit. spuse Hans Castorp. începuse sa ploua. aparat de o umbrela. se îndrepta ?i el spre sanatonu . fire?te. înso?ita de tunete repetate un viscol atît de compac t. -Nu. Erau. iar vara. cînd vine z?pada. A doua zi diminea?a nu mai ningea. doreau poate sa-i împiedice Pe bolnavi sa capete obiceiuri molatice. fara îndoiala. punîndu-?i paltonul ?i galo?ii. camera 34. apoi îns? renun?a. Italianul era palid la fa?a ?i într-o dispozi?ie cam trista. ?i apoi. prin urmar e. ?i cînd te plimbi î?i deschei haina. Sa fim serio?i! într-adevar. destul de lun gi ?i de late. iar pe str?zi z?pada se pref?cuse într-o mîz ga de ghea?a. Hans Castorp se refugia se în camera. î?i dai seama chiar ?i tu cum poate sa fie cîteodata v ara aici. Cu vorbe alese ?i înt ors?turi de fraza pl?cute. cu capul descoperit. în timp ce un sa c îmbl?nit este ceva oarecum prea specific. Ninge în ianuarie. zile de prim?var? ?i zile de toamna. A?a ceva nu se poate spune. Devale o sa le g?sesc oricînd o întrebuin?are. nici surprinz?tor. e foarte posibil. asemenea cu acela ce trebuie folosit în probleme de religie 108 . dar cu toate ca ter mometrul arata cîteva grade deasupra lui zero. sînt zile de iarna ?i zile de vara. principiile tratamentului! Sublimele ?i inviolabilele principii ale tratamentul ui! Adaug? apoi ca. ca sa-si cumpere patur i pentru cura de odihna. astfel ca. dup? al doilea dejun. coborî cu varul sau în sat. se plîngea de frig ?i de umezeala. Pe cînd se întorceau. se amesteca între ele ?i nu se ?in riguros de calendar. adev?rate anotimpuri nu exista de fapt. saramînem la paturi! zise el. nu. din regirnul tratamentului ?i ca. deoarece era limpede ca pe o asemenea vreme pledul lui nu mai era suficient. te rog sa în?elegi ce v reau sa spun: ca în definitiv nu merita sa cump?r un sac îmbl?nit numai pentru trei s?ptamîni.

fiul tat?lui meu. î?i îngrijea gr?dini?a. unul din Haparanda. Od?i?a lui era în?esat? de c?r?i ?i manuscrise prin tre care se g?seau multe de mare valoare ?i în mijlocul acestor comori ale spiritu lui. în orele libere. Sfînta Fecioar?! Iar so?ia lui. Vai! E cumplit! Ce oameni ne înconjoar?! Acest MUNTELE VR?JIT 109 consilier satanic smintit! Krokowski ?i Settembnni f?cu o mutrp de parc? ?i-ar f i rupt limba . Iar la masa mea. zise el cu o anumita exaltare. Era de asemenea ?i un poet deosebit cînd. ora?ul nostru. unde trupul tremura de frig în toiul verii ?i unde sufletul ?i-e chinuit neîncetat de im presii umilitoare. închipui?i-vâ! dar cu ni?te smocuri groase de pâr c?runt la tîmple ?i cu un nas atît de lung ?i sub?ire. fire?te. spuse Settembrini în culmea fericirii.. ?i de caracterele frumoase". iar în zilele umede sau în acelea cînd se pornea t?iosul vînt tr?montan. domnii mei! Unul dintre cei mai di stin?i ai vremii sale. Ce ne d?? Caractere frumoase! ?i ce folos am de pe u rma caracterelor frumoase? Eu sînt un om practic ?i în via?a nu întîlne?ti aproape nicio dat? caractere frumoase. altul de la Cra covia.. ca sa-i m?rturiseasc? înalta lor c onsidera?ie. ba chiar instructiv? în violen?a ei dezinvolt? ?i agre siv?. Dar c?ldura. continu? el . dar în acela?i timp amuzanta. ?i dumneavoastr?. pe care o iubea din toat? inima ?i unde trebuia mereu men?inut? o temperatur? de cel pu? in dou?zeci de grade Reaumur cu ajutorul unei sobi?e care se înfierbînta pîn? la ro?u. ?i cîteodat? nu ?tii încotro s?-?i îndrep?i priviril e cînd începe sa fleca-reasc?. iar el îi primea pe to?i cu o binevoitoare demnitate. . trebuie s-o m?rturisesc. acest duhovnic neru?inat care ma ur??te pentru c? demn itatea mea de om ma opre?te s? iau parte la monstruozit??ile lui pope?ti..Krokowski. în ce tov?r??ie sînt condamnat s? m?nînc! La dreapta mea este un fabrica nt de bere din Halle -pe nume Magnus cu o musta?? ca un smoc de fin. . pe care de altfel cred c? o cunoa?te?i. descinzînd anume la Padova...Tat?l meu. despre literatur?. un maestru în idioma gentile. ?i pe cînd verii rîdeau. îns? era surprinz?tor surprinz?tor. dedicîndu-se literaturii -firav ?i m?runt de statur?. îns? faptul mi se pare cu totul curios cînd cineva e prost ?i pe deasupra mai este . înaintea pupitrulu i îngust.. lasînd p arca sa i se topeasc? încet pe limba silabele graiului matern ?i leganîndu-?i capul în tr-o parte ?i în alta. sau mai cu rînd de felul caraghios în care se manifesta dezn?dejdea în vorbele lui. c?ldura î?i înv?luia umerii ca o mantie cald? ?i ochii ?i se um pleau cu lacrimi de mul?umire. Ce romanist eminent. Cit de drag? îi era iarna od?i?a lui de lucru.THOMAS MANN ?i credin??. în vreme ce se închideau bucuros ochii la cele care nu r ?spundeau acestor interese. F?r? s? se fi în?eles între ei. scria povestiri în cea mai elegant? proz? toscan?.. el st?tea în picioare. De departe veneau savan?ii s? discute cu el.. care st? vizavi de el. trebuia s? aib? c?ldur? în od?i?a lui. cu asta ce-ai realiza? Dar ?i la masa noastr? exist? o doamna în genul acesta. un latinist cum în zilele noastre nu mai exist?. Doamna Stohr. într-un sens favorabil ca u nele dintre aceste principii socotite sacrosancte coincideau exact cu interesele financiare ale despo?ilor. Hans Ca?torp rîse blînd de smocul de fîn". în acest loc blestemat ?i s?lbatic. Este de o ignoran?? uci g?toare.. Joâchim ?i Hans Castorp erau de aceea?i p?rere în ceea c e prive?te tirada lui Settembrini: o g?seau penibila ?i revolt?tor de nepl?cut?.. un uomo letterato cum visa Bo ccaccio. urmînd exemplul lui Vergiliu. pierde album ina ?i devine pe zi ce trece tot mai stupid?. c?ci altfel tremura ?i er? în stare sa plîng? de furie daca îl l?sau s? îngh e?e. Ah.. domnule locotenent. un cunosc?tor al limbii noastre cum nu sînt mul?i.. deopotriv? de sens ibil la suflet ?i la trup. E atît de str aniu s? fii în acela?i timp ?i proasta ?i bolnav?. Settembrini începu sa vorbeasc? despre r?posatul lui tata în leg?tur? cu c?ldura dup? care tînje?. L?sa?i-ma-n pace cu literatura! îmi zice. domnule inginer. Apoi spuse: Dumnezeule. mai mic decît mine cu un cap. ?i chiar dac? ai put ea.. în acela?i timp se plînge ca are temperatura ?i c? se sim te teribil de lipsit? de vlag? ?i se pare c? nu e deloc un caz u?or. dac? pâtrundeai î vestibulul c?su?ei. era un om distins.." Iat? ce idee ?i-a f?cu. înf??urat în halatul de flanela albastra. ?i acum. este firesc ca într-o astfel de institu?ie societatea s? fie pu?in cam amestecat?.. ?i tot ce spunea era s?n?tos ?i frumos. ?i nu ?tiu daca m? exprim exact . Nu po?i întotdeauna s?-?i alegi vecinii de mas?. un stili st. Ce jalnic? mizerie. închipui?i-v? ce sînt sili' s? îndur eu. Caractere f rumoase.

sau în orice caz nu poate duce decît l a boal?. ca s? zicem a?a. în adev?r. în aer. Ei bine. dar dumneavoastr? dovedi?i de data aceasta însu?ir i filozofice pe care nu vi le-a? fi b?nuit niciodat?! Potrivit teoriei dumneavoa str? ar trebui s? fi?i mai pu?in s?n?tos decî? p?re?i. ?i institute cosmice" ?i cu tot felul de boac?ne de soiul acesta. c? m? opun cu violen?? categorica. iar Settembrini. vreau s? spun c? e într-adev?r tot ce poate fi mai trist pe lume cînd ace ste dou? lucruri se împletesc. Sînt. fa cîndu-se c? a?teapt? din polite?e ca interlocutorul sau sa termine ce are de spus. a?a cum m? vede?i. nici demn? de respect.. cînd armonia ?i bucuria p?reau suspecte ?i diavole?ti. f?r? a v? angaja propria dumneavoastr? r?spundere. Dar cînd prostia î?i bag? coada ?i se dezl?n?uie cu fomulu?".?i bolnav. nu-i a ?a? Boala este oarecum ceva demn sâ fie respectat daca ma pot exprima astfel. iar sentimentul omeniei trece printr-o dilema cu mult mai egretabilâ d ecît a? putea-o spune. termenul de care v-a?i folosit.. ca nu se acorda. nu mai ?tii dac?. trebuie s? rîzi s au s? plîngi. Dar sînt împotriva dumneavoastr? di n clipa în care începe?i s? considera?i boala ca fiind oarecum pe un plan de egalita te cu prostia. cam intolerant în ceea ce prive?te problemele spiritului ?i pr efer mai curînd sa fiu luat drept pedant decît s? nu combat p?reri care mi se par atît de vrednice de dojana. spunmdu-va c? boala este b?trîn? ?i urîtâ. în vremuri înc?r cate de groaza. iar o a semenea concep?ie este ea îns??i boln?vicioas?. ca acelea pe care le-a?i dezvoltat în fa?a noastr?. Concep?ia dumneavoastr? î?i are originea în vremuri pline de super ti?ii. Poate c? voi reu?i mai sigur sa va trezesc oroarea. Mi-a?i spus ca boala unit? cu prostia ar fi lucrul cel mai trist din lume. în-g?-du-i-?i-mi. domnule Settembrini. Este un principiu excelent. deoarec e fa?? de un bolnav se cuvine s? ai o atitudine de respect ?i seriozitate. ci c?. sîntem de acord. ca nu e?ti obi?nuit sa ?i 110 THOMAS MANN le închipui la un loc. în privin?a aceasta. inteligent. Din cau za aceasta m? simt obligat s? v? r?spund.. t?cu. atît de respectabil" . mai deosebit. A?a j?. ?tiu ce vre?i s? spune?i.. cred. Dar. a?tepta ca Hans Castorp sa-?i fi pierdut cu totul ?irul. cu sprîncenele ridicate. incit nu se potrive?te pentru nimi c în lume s? fie asociata cu prostia. domnule inginer.. dac? nu va fi comb?tut?.. în?eleg c? aceste doua st?ri nu rimeaz? ua cu alta. închipui de obice i lucrurile. iat?. Joachim era ?i el pu?in stînjenit. Vre?i s? spune?i c? nu v-a?i gîndit la asta prea serios. ca fiind o gre?eal? de stil. c? le resping. Te gîndc?ti ca în mod obi?nuit un om trebuie sa fie s?n?tos ?i boala trebuie sâ-l fac? delicat.s au. Dar am facut-o numai pentru ca aceste gînduri mi-au v enit din întîmplare. încheie el. Nici nu mai ?tii ce figur? trebuie s? faci.. pronun?înd în italiene?t e pe c de la placet. n-a?i f?cut altceva decît s? prinde?i din zbor u nele dintre p?rerile posibile ce pluteau. Mi-e team? c? exist? în dumneavoastr? o tendin?? care ar putea sa devin? tr?s?tura de caracter. cum v-a?i exprimat. înainte de a-i r?spunde: Fir-ar sa fie. da. In realitate.. c?reia îi lipse?te înc? hotârîrea viril? ?i îi place s? fac? încerc?ri exp nînd tot felul de puncte de vedere. Placet experiri. ?i Castorp se opri încurcat. Asta se datore?te vîrste i dumneavoastr?. îns? îng?dui?i-mi s? v? atrag aten?ia ca nu pot fi de acord cu deduc?iil e dumneavoastr?. Ceea ce ma nedumere?te e cel mul t faptul c? încercarea dumneavoastr? se îndreapt? tocmai în aceasta direc?ie. ca nu pot convie?ui. cînd ideea de om era degenerata ?i lipsita de orice demnitate.. expunîndu-le într-o doar?. ° MUNTELE VR?JIT IU roare îndreptat? contra gustului naturii. spuse el. în timp ce in firmitatea echivala cu un privilegiu care-?i deschidea împ?r??ia cerurilor. Sau din clipa cînd considera?i boala ca pe un lucru atît de nobil . ?i ca pe o dilema prin care trece sentime ntul omeniei". Acesta a fost. c? p?rerile pe care le-a?i exprimat nu sînt chiar ale dumneavoa str?. M? îndoiesc c? întîmplarea joac? aici vreun rol. ?i eu pre fer un bolnav spiritual unui tuberculos imbecil. într-o anumit? m?sur?. deoarece este evident c? av e?i spirit. nu! Boala nu este deloc nobil?. Nu crede?i? Poate în afirma?iile mele am mers mai departe decît a? fi în stare s? justific. Dar ra? iunea ?i secolul luminii au risipit aceste umbre ce ap?sau sufletul omenirii le- .

Spune?i într-un mod admirabil lucrurilor pe n ume.. din ce în ce mai bu n?. se nume?te munca. La urma. nu-?i mai ramîne altceva de f?cut decît sa-?i fie mila ?i sa ridici di n umeri. spuse: .o boal? studiata pîn? l? satura?ie. lasînd sa i se topeasc? pe limba frum oasele silabe. s-ar zice c? e o arie de oper?.termeni de ?coala care n-au nici o leg? tur? cu problema noastr? ?i de care v? pute?i foarte bine lipsi. o reveni re spiritual? la concep?iile acelor vremuri întunecate ?i ir?mîntate crede?i-mâ. 0 umilire de care ai putea la nevoie sa te dispensezi sau s-o tolerezi în un ele cazuri excep?ionale. de o manier? mai plastic?. cum.. pentru a-l conduce pe c?ile civi liza?iei ?i progresului. ?ine?i bine minte. fap tul e simplu. Asculta?i! ?i Settembrini începu sa declame în italiene?te.Foarte frumos. gîndi Hans Castorp uluit ?i încurcat.. tragicul începe acolo unde Natura a fost atît de cruda încît a frînt sau a împiedicat chiar de la început -armonia unei personalit??i. va mul?umesc deci. iar în privin?a aceasta îi dau drep tate. munca pâmînteasc?. ?i nu mai avea încredere . pentru care ?tiin?a dispune de diferite nume. un suflet mare la origine. în fa? a celor ce-l ascultau. ca este o boal? curat? . Aceasta doamna la care a?i f?cut aluzie . iar aceasta lupt ?. lipsit de con?inut. relu? Settembrini ridicînd umbrela peste capul unui trec?tor. unul apar?inînd terminologiei estetice ?i p sihologiei ?i altul aPar?inînd politicii . Dar cum în via?a s Piritului totul este coeziune ?i cum un lucru decurge din altul. domnule.. Asta-i bun?.îns? dumneavoastr? nu în?elege?i nimic. domnul meu. nu W cazul acelei femei cu al c?rui nume nu vreau sa-mi încarc memoria. îns? ve?nic umilit de mizeria trupului ?i tîrît în str?fundurile ironiei suflete?ti. pe d easupra. sînt convins de asta. e o no?iune destul de deplasata aici. sau dumneavoastr?. domnu le inginer. îns? nu complet. o înjosire dureroasa ?i insult?toare a I deii. domnule inginer-A ici se afla dilema sentimentului omeniei" despre care vorbea?i. Dar dilema. cum spunea?i. c?lite tot mai mult prin lupt?.. întipan?i-Va bine în minte ca boala departe de-a fi ceva atît de demn de respect încîl sa nu poat? fi asociata cu prostia boala înseamn? mai curînd înjosirea omului. O revenire. domnule locotenent. Sa MUNTELE VR?JIT 113 .este cumplit sa fii nevoit s-o spui .?i zi de zi. îns? a o cinsti din punct de vedere al spiritului re?ine?i bine ce va spun! ar însemna o r?t?cire ?i începutul unei raiaciri a întregului spirit . ?i cîteodata închizînd ochii sa-i pese ca tovar??ii sai nu în?elegeau nici un cuvînt.au risipit. munca pentru P?mînt. Am convingerea absoluta ca nimeni nu s-ar putea exprima mai. ori care ar fi principiul pe care-l pui la origine. totodat?. unind un sunet nobil cu un trup neputincios. plecînd capul cînd într-o parte. pe de alta 112 THOMAS MANN parte." ?i cu voce tare spuse: . Doamne. pentru onoare a ?i interesele omenirii . Cu m de-am reu?it s? provoc furtuna aceasta? De altfel îmi face impresia c? e cam sec . silindu-le sa convie?uiasc?. domnilor. ca infirmul Leopardi a fost lipsit mai ales de dragostea femeilor ?i din aceasta pricina a fost incapabil sa-?i preîntîmpine ist ovirea sufleteasca. cum nu P°ti s? da i dracului degetul cel mic fara ca el s? trag? dup? sine mina lr>treaga ?i. este mizeria în persoana. din ce în ce mai pur?. ea este bolnava ?i proasta.nu mai avea încredere nici în ?tiin?a ?i nici în progres! Acesta este tragicul. natura îi apare rea ?i de fapt este red. în ochii lui p?le?te str?lucirea gloriei ?i a virtu?ii. pe scurt. Domnule inginer . auzi?i numai. da. a?i auzit de Leopardi? A fost un poet fa ra noroc al ?arii mele. ?i ce tot îi d? zor cu munca! Dup? cît mi se pare. Se silea în mod v?dit sa se b ucure numai el de memoria ?i frazarea lui. dar punîndu-le în valoare. a?adar.?i al c?rui nume renun? de altfel sa mi-l reamintesc doamna Stohr.. domnule Settembrini. adic? nu cazul ei pune. proasta ?i rea. spre o lumin? din ce în ce mai limpede. s? în?face ?i întreg omul. da r ale c?rui plîngeri î?i sfî?ie inima. c?ci lupta mai dureaz? înc? ?i ast?zi. fara sa pricepe?i gîndui lui du reros. sentimentul omeniei în dilema. cînd în alta. aceste f or?e vor sfîr?i prin a-l elibera definitiv pe om. un om coco?at ?i boln?vicios. mi se pare c a nu aceasta ridicola femeie. un principiu s?n?tos nu poate niciodat? produce decît efecte s?n?toase.

. preciza Joachim cu indiferen?a. c?ci aceasta este impresia mea cînd ma aflu în tov?r??ia lui Settembr ini. Pe frigul asta cumplit. iat? ceva care nu-i chiar atît de sigur.Nu. încît cînd îl aud ma e sa ma gindesc la ni?te chifle proaspete. în vreme ce al doilea este regula.E ciudat. Cu atît mai bine daca este a?a.Ciezi? ce mira Hans Castorp. ca pentru el are valoare mai ales vorbirea în sine. c?ci nici nu apuci sa spui un cuvînt mai mult ca ?i trebuie sa-i înduri lec?iile date cu multa tipicarie.. întrucît n-am nici o competen?a în materie ? i pîna azi n-am v?zut niciodat? un literat. nu se deda decît întîmplator cercet?rilor în leg? tura cu diferitele concep?ii. îl traduceam întotdeauna prin cuTaj". a tît binele cît ?i râul. trupul este acela care biruie. a?a! Ei. însa merita osteneala sa-l ascul?i. ?i mi se pare ca nu -i displace cîtu?i de pu?in sa observe ca-?i dai seama de acest lucru. te gînde?ti la chifle. este fara îndoiala un prost cu frumoasele lui caractere". singur cu Joachim.. cî?iva pa?i. Am mereu impresia ca luv nici nu -i pasa de lec?ii sau ca-l intereseaz? într-un mod cu totul secundar. din propria lui convingere. schimbînd vorba. ca sa citeasc? ziarele înainte de masa. Apoi zise: . Un om bolnav este numai tr up. însa Sett embrini ar fi trebuit sa ne spun? pe scurt care este esen?ialul în literatura. fobabil ca nu voia s a fac? a doua cura de odihna. sa nu face?i una ca asta! Un suflet fara tiup este tot atît de lipsit d e omenie ?i tot atît de fioros ca ?i un trup fara suflet j de altfel primul caz este o excep?ie rara. 114 THOMAS MANN . cura de odihna. ?i este rolul educatorului sa scoat? în relief binele. . A?a. . nimic deosebit. adic?. fie care cuvînt ce-i iese din gura e atît de rotunjit. adaug? Hans Castorp nzîud ?i privind în jos. . cînd d?deam în c?r?i peste vir-tus. la fel ca to?i tinerii dota?i.Sa nu cumva sa-i spui a?a ceva.. iar Settembrini se repta sP re salon. domnii mei.Ah. ei. E un adev?rat pedagog ?i de altfel tnai acum cîteva zile ne-a ?i m?rturis it ca ar avea talent pentru pedagoga Dar cu el trebuie sa fii foarte atent.Am cump?rat cîteva p?turi pentru varul meu.. iat? ceea ce-i lipsit de omenie ?i umilitor iar în majoritatea cazurilor nu pi e?uie?te aproape cu nimic mai mult decît un cadavru. Domnii au f? cut cump?raturi? întreba el cu un ton u?or. Dar daca scopul esen?ial al literaturii nu este realizarea caracterelor frumoase. Tu însu?i ai spus de curînd ceva ase m?n?tor. Trebuie sa fac ca dumneavoas tr? în aceste cîteva saptamîni. . pentru numele lui Dumnezeu. care î?i asum a toata importan?a ?i evolueaz? într-un mod resping?tor. atunci desigur ca trebuie sa fie vorb irea frumoasa. ascul tîndu-i lec?iile.. r?spunse Hans Castorp. .ma rog! De cînd ma ?tiu n-am pronun?at niciodat? acest cuvînt ?i chiar la ?coala. c? important este sa lase cuvintele sa sar ? si sa se rostogoleasc? la fel de elastice ca ?i mingile.. ei. vorbe?te despre virtute" . a?a. repeta ei cu accent italian ?i-?i iun r?mas Un. în g eneral. Departe de mine inte n?ia de-a va propune vreo teone filozofica onginala nu aceasta este inten?ia mea . Settembrini f?cu.. se pricepe sa vorbeasc?. Daca inginerul nostru a ?i f?cut.Pentru cura de odihna. N-a m vrut sa-l întreb. . . atît de ispititor.Cu atît mai bine. care acapareaz? întreaga via?a.u-mi vorbi?i de spiritualizarea" ce poate sa rezulte din boala. ci. este o pagin? pe care s-a ?i scris cu cerneala deocamdat? invizibila. fab ricantul de bere. saluta?i de portarul ?chiop intrar? m sanatoriu. aceasta confirma supozi?ia mea ca e un încep?tor talentat în ale spiritului ?i ca. observa?ii asem? n?toare. dim potriv?. Crezi? O. în t?cere. Cred ca ar fi dezam?git daca ar afla ca. este foarte posibil sa-mi fi trecut prin cap ceva asem?n?tor. Auzmdu-l pe Se . paturi. Magnus.In ad ev?r: Placet expenri. Da. ca sa nu ma dau de gol.Sa ma fereasc? Dumnezeu! exclama Hans Castorp cînd se g?si în ascensor. spuse deodat? Joachim pleeîndu-se înainte ca «a-l pii-veasca pe varul sau care mergea de cealalt? parte a lui Settcmbnni.. Un tînar înzestrat nu este deloc o pagina alba. dar totod at? sa ?tearg? cu un reactiv potrivit râul care ar vrea sa se afirme. Joachim rîse. Ce expresii folose?te! Fara sa se jeneze vreun pic. cum spunea. zise Settembrini.

Pe urma porni cu termometrul în gura ?i cu toate cele necesare sa-?i fac? cura de odihna. Intindeai p?turile pe pînza ?ezlongului. spuse Hans Castorp. pe deasupra picioarelor. Lui Hans Castorp i se p?ru destul de îndoielnic ceea ce-i spusese varul sau relati v la cele dou?zeci de grade sub zero. daca vroiai sa ob?ii cea mai mare regula ritate posibila. în ciuda acestei umezeli p?trunz?toare. lucru ceva mai g reu de executat. Ma vei crede daca î?i m?rturisesc ca jjjj avut tot timpul impresia c a nu era mul?umit fiindc? mi-am cump?rat paturile pentru cura de odihna. ?i Hans Castorp. ai dreptate. îl privi nedumerit. pachetul cu paturi se ?i afla în camera lui Hans Castorp pe un scaun.Nu. apoi din cealalt?. care presupunea nu numai am înt regi de exerci?iu. si Pe doamna Magnus fi indc? pierde albumina..ttembrini. Cum po?i sa-?i închipui a?a ceva? Eu. adic?. în lungime. care nu pricepu imediat ce era hazliu în spusele lui. ?i apoi ma e nerveaz? pu?in cînd îl aud cum înjura ?i frigul. mai întîi dintr-o parte. aplicînd exact aceast a bucata dubla pe marginea ?ezlongului. Insa toate aceste senza?ii nepl?cute erau compensate de pozi?ia lui . formînd un cilindru lipsit de membre. Se leag? de tot ce exista ?i aceasta atitudine are ceva neglijent în ea. Dar pe de alta parte. am sim?it cum se chirce?te ceva în mine. deoarece-?i dai seama c? e?ti. Lasîndu-se sa cada pe spate c u spinarea lntepenita. c?ci n-a? putea-o caracteriza altfel. în vreme ce pe sub arcadele de lemn ale galeriei privea umezeala care plutea ?i se infiltra parînd c? e gata dintr-o c lipa în alta sa se prefac? în ninsoare. Are chiar ceva sever . Apoi trecu înd?r?tul peretelui de sticla ca sa se înf??oare ?i el. nu ?i s-ar putea întîmpl a nimic. pîna sub umeri. Cît era de straniu ca. ?i n-o spun într -un sens rau. Se sim?ea înc? ridicol de obosit de pe urma exerci?iil or f?cute cu paturile . apoi izb ucni ?i el în rîs. în a?a fel îneît atîrnau mai mult la picioare. Apoi te a?ezai ?i începeai prin a îndoi p?tura din?untru. ci destul de anemic. ridieîndu-te în capul oaselor ?i apucînd grosimea du bla a p?turii îndoite. cînd îndoit. ?i acum chiar daca ar fi dou?zeci de grade sub zero. nu pot sa cred. ?i d e mai multe ori îl str?b?tur? ni?te fiori reci.?i adesea te sim?i stingherit. r?spunse cu b?gare de seama Joachim. spuse Joac him.. iar °achim . ci Itvai ales aptitudini înn?scute. îl înva?? arta de-a se înf??ur? a?a cum f?ceau to?i ?i cum fie care nou sosit trebuia sa înve?e. pentru a °o?ine o execu?ie cor a a mi?c?rilor ce i se indicau. astfel ca le întrebuin?a pentru prima datd chiar în ziua aceea iar Joa chim. nu înceta sa se P'înga. ?i fara îndoial? c? din aceasta cauz a îi era frig. în parte de jos. ba dim potriv?. un ul. A?a crezi tu. î?i spuse c? totu?i nu era perfect s?n?tos. de parca ar fi st at într-o odaie supraînc?lzit?. asta-mi place la el ?i"n sinea mea g?sesc ca atitudinea lui este corect? . atitudi nea aceasta dovede?te de asemenea o mîndrie care n-are nimic neglijent în ea. sa spunem: controlat. obrajii continuau sa-i fie usca?i ?i fierbin?i. încereînd sa efectueze opera?iile cînd întins. Digresiune asupra ideii de timp Cînd se întoarser? dupa masa. Joachim îi zise: . Dupa aceea procedai la fel cu p?tura dinafar?. ca ma d ezaproba ?i era oarecum contrariat? . de fapt. dupa aceea în l??ime. Mi-am dat imediat seama c a este un opozi?ionist. decit o ora. cînd înjura totul.A?a.?i în adev?r Ocean Steamships îi tremura în mîini de îndat? ce voi a s? citeasc?. mai întîi una . pe scurt. ?tiau sa se înf??oare din trei mi?c?ri s'gure cu amîndoud paturile în acela?i tim p. 116 THOMAS MANN Cînd Hans Castorp se g?si întins pe ?ezlong. ?i-o m?rturisesc. cu perni?a moale sub ceafa ?i epuizat de toata aceasta gimnastica. în timp ce Hans Castorp începu imediat sa se schimbe ?i sa se preg?teasc? pe ntru masa de prînz de care nu-l nwi desp?r?ea. MUNTELE VR?JIT 115 . apoi cealalt?.Da. a? a cum remarcase ?i consilierul aulic Behrens. care se pricepea. deoarece hot?rî ca-i era mai curînd frig. totu?i aceasta era o dib?cie rara ?i invidiata. neîndemînatic ca orice novice. Hans Castorp începu sa rîda auzind ultimele cuvinte. spuse Joachim cu o mirare potolita. ?i pe Behrens. Mie mi se pare ca este un om care se respecta sau care respecta omul în g eneral. Numai vreo cî?iva dintre cei mai vechi.

Ceea ce nu e întru totul exact. F?r? îndoiala ca uneori pustiul ?i monotonia lung esc clipa sau ora ?i le fac mai plictisitoare". d e o dispozi?ie binevenita. Obi?nuin?a este o somnolen?a sau cel pu?in o istovire a ideii de timp. dar cu inten?ia definitiva de a le para?i imediat ce r?gazul s e va fi împlinit. acest con?inut da curgerii timpului întindere. 0 înt?rire ?i o încetinire a tr?irii timpului ?i. apoi î?i ar uncai privirile în cutia stereo-scopului. în general. ba chiar erau gata-gata sa se deterioreze. ceea ce se n ume?te plictis nu-i în realitate decît o scurtare boln?vicioasa a timpului pricinuit a de monoto-nie: marile intervale de timp. C1nd o zi seam? n? cu toate. aceasta adap tare ?i prefacere cîteodata obositoare. Prin urmare. Dar ia ce consta ace ast? vl?guire ?i tocire cînd tr?ie?ti într-o regula mult? vreme neîntrerupt?? Nu e atît o boseala trupeasc? ?i spirituala. ?i pe care o a?teptai cu o anumit? bucurie. ca toate mesele. pustii ?i neînsemna?i pe care vîntul îi matur?. Noi ?tim bine ca însu?i118 THOMAS MANN rea unor schimb?ri ale obi?nuin?ei sau ivirea unor obi?nuin?e noi reprezint? sing urul mijloc de care dispunem pentru a ne p?stra în via?a. Prin urmare. la ora ?apte era cina care avea. pentru a te reîntoarce la starea anterioara. Introduci aceste soiu ri de experien?e în cursul principal al vie?ii. o reînnoire a sentimentului vie?ii în general. în luneta caleidoscopic? sau pe ecranul ci nematografic. faptul acesta ?ine tot de obi?nuin?a. Ace . pentru a ne împrosp?ta perc ep?ia timpului ?i pentru a ob?ine o reîntinerire. dup? cum s-a mai spus. Dimpotriv? . în fond. iar într-o Qesavîr?it? uniformitate. datorat? calit??ilor greu de analizat. tr?ire care este ea îns??i atît de strîns înrudita ?i legata d sentimentul vie?ii. de?i ar fi fost o exagerare sâ se sp un? ca era de pe acum aclimatizat". dar ele scurteaz? ?i gr?besc pîna l a a reduce la neant marile ?i extrem de marile cantit??i ale timpului. de în? l?imea ?i l?rgimea potrivita a rezematorilor sau numai de consisten?a pernei pe scurt nu era omene?te posibil sa se asigure o pozi?ie mai buna pentru trupul în st are de odihna. sa sl?bea sc? si sa se toceasc? în monotonia nearticulata a existen?ei. capabil sa scurteze o or? sau c hiar o zi. un con?inut bogat ?i interesant este. dup? aceea iar??i odihna pe ?ezlong. adic? pentru a modifica ?i primeni func?iunile o rganismului care amenin?au. Hans Castorp era cu inima împ?cata la gîndul ca avea în fa?a doua ore libere ?i precis delimitate. aproape misterioas e. pe care le supor?i numai pentru ele însele. C?ci avea o fire r?bd?toare. adic?: îl scurteaz? pe cînd monotonia ?i pustiul îi îngreuiaz? ?i-i încetinesc curg a. aceste dou? ore ale unei cure principale de odihna. este un proces ciudat aceast? aclimatizare într-un loc str?in. odihna pe care nici nu se gr?bea s-o consume ?i nici n-o irosea. iar restul vie?ii s-a desf??urat din ce în ce m ai repede. T otul depindea de materialul capitonajului. ci e mai degrab? c eva oarecum sufletesc. via?a cea mai lunga ar fi perceputa ca foarte scurta ?i ar trece cît ai bate din palme. preci-PUtadu-se. ca pe un interme diu. desigur.excep?ional de comoda. m?cinat? de cerin?ele aspre ale vie?ii (c?ci pe ntru aceasta remediul cel mai înt?ritor ar fi o simpl? odihn?). apoi pu?ina mi?care în aer liber.. se crede ca un con?inut interesant ?i noutatea gonesc" tim pul. cînd curgerea lor este de o neîntrerupt? monotonie. cu scopul de-a te odihni". confirmate de un program oficial. îneît una nu poate fi sl?bit? f?r? ca cealalt? sa nu lînce-zeasc? ?i sa se sting? la rîndul ei. La ora patru venea ceaiul cu cozonac ?i dulcea?a. Asupra esen?ei plictisului s-au raspîn-dit multe conce p?ii eronate. dar luat în mare. de?i el nu era aici decît un musafir. decît prin acest minunat ?ezlong. este tr?irea timpului amenin?ata sa se piard? în mijlocul u nei monotonii neîntrerupte.. ca pe o întrerupere. spulberîndu-i. ca s? spunem a?a. se chircesc într-o m?sura care înspaimînta de moarte inima. astfel ca anii boga?i în întîmplari trec mult mai încet decît anii s?raci. odihna pe care activitatea zgomotoasa nu reu?ea sa-l fac? s-o uite . ?i cînd ani i copil?riei au fost tr?i?i lncet. chiar prin acestea. greutate ?i tr?inicie. de înclinarea pl?cuta a sp?tarului. ale ?ezlongului. MUNTELE VR?JIT 117 Castorp cuno?tea pe dinafar? programul zilnic. putea sa stea multa vreme f?r? nici o ocupa?ie ?i-i pl?cea. ele nu sînt decît o singura zi. încord ?rile ?i curiozit??ile ei. pe care Hans Castorp avusese prilejul sa le pre?uiasca înc? la prima sa cura de odihna ?i care iar??i se verificau într-un chip atît de fericit.

?i nici în ceea ce prive?te adaptarea organismului sau l a condi?iile atmosferice atît de specifice celor de aici. r?spunse Joachim cu termometrul în gura. Dimpotriv?. e de soi bun. daca te adaptai acestei orînduiri. cînd te afli într-un loc nou. se dis tribuia muribunzilor cu scopul de a le stimula ?i prelungi puterile. sezonul n stru de vara are în sine partea lui buna. am impresia ca. nu ma plictisesc. ?i chiar la cap?tul a dou?zeci ?i patru de ore este ca ?i cum nici n-am fi plecat vreoda t?. una aparînd pentru pr ima oara cînd cealalt? se ?i repetase. lUii MUNTELE VR?JIT 119 Iar Hans Castorp rîse de felul în care Joachim spusese aceasta. ?i chiar în ceea ce privea succesiunea izolat a a întîmplarilor ?i a fizionomiilor. încearc? s? converseze în fran?uze?te Nu. n-am precupe?it . Primele zile ale ?ederii într-un loc nou au un ritm tineresc. nu era înc? aclimatizat nici sub raportul cunoa?terii vie?ii de aici. din asta ma aleg ?1 eu cu ceva. de pilda. Cu toate acestea. a?adar retrospectiv. ?i-?i revendic? noile drepturi chiar ?i d up? ce am revenit pe vechiul f?ga?. Fire?te. c?ci aceasta ada ptare era diiscila. a?a cum obi?nuia s? spun? (c ontrazicîndu-l pe Joachim). le sim?im cum se scurteaz?: oricine depinde de via?a sau mai bine zis voie?te sa depind? de via?a î?i da seama cu groaza cît de u?oare ?i fugare trec zilele. îi spuse varului sau (privindu-l cu ochii injecta?i): Este ?i ramîne un fapt ciudat ca la început. iar c?l?toria n-a fost decît visul unei nop?i. de sus". iar tu mi-ai spus: Hai. C?ci înd?r?tu l u?ilor lînga care se aflau asemenea baloane z?ceau muribunzi sau monbundi. în toate p articularit??ile ei . coboar? oda t?!". Dup? aceea îns?. con?ineau oxigen cum îi ex plicase Joachim raspunzînd la întrebarea lui. Observa?iile acestea n-au fost introduse aici decît pentru ca tînarul Hans Castorp avea idei asem?n?toare cînd. Erau pline cu oxigen pur. primele zile ce le tr?im acas?.o cunoa?tere ce n-o putea capata în atît de pu?ine zile ?i pe care n-ar fi putut-o avea nici chiar în trei saptamîni. de ?ase fran ci balonul. care se aspira printr-un tub. ~ Ei. dumneata. dimpotriv?. dar numai unele dintre ele. pe m?sura ce ne aclimatizam". Da. nu pot sa spun decît: De foarte mult". vaste ?i tinere. cînd Hans Castorp îl mtîlnise pe culoarul de la primul etaj. c?ci de cînd e?ti aici ma ag?? oarecum de tine. Aceasta înseamn?. timpul î?i par atît de lung. c?ci ne integram mai repede în regula obi?nuin?ei decît în ritmul întreruperii ei. Da. atît de simplu» fara nic i o explica?ie. este de o repeziciune ?i de o s uperficialitate îngrijor?toare. ci depinde numai de felul t au de-a sim?i. Acele pîntecoase vase cu gîturile scurte. Hans Castorp avea înc? de înv??at la fiecare pas ca sa observe mai îndeaproape lucrurile v?zute superficial ?i sa primeasc? noul cu o receptivitate tinereasca. atunci el a?ipe?te foarte iute. dup? care coborîsera împreuna scara. ce se g?seau pe lînga unele u?i de pe corido are ?i de care a dat cu ochii chiar în seara sosirii lui.sta este scopul schimb?rii aerului ?i al locului: binefacerea modific?rii ?i a e venimentului. ba i se p?rea chiar ca mei nu ve va realiza vreodat?. foarte dificila. daca ma în?eleg i bine. Lucrul acesta n-are absolut nimic de-a face cu m?sur?torile ?i nici cu ra?iunea. iar cînd sim?ul timpului e obosit din pricina vîrstei sau ca urmare a unei sl?biciuni co ngenitale nici n-a fost prea dezvoltat.care ?ine vreo ?ase sau opt zile.. din patru. dumneata. adic? viguros ?i vast . consilierul aulic cu halatul alb ?i obrajii alb?strui vîslind de-a lungul coridorului. în cuprinsul unei saptamîni ?i chiar în intervale mai mari de timp. ma distrez rege?te. dup? aceasta schimbare. ?i ultima saptamîna. îU aminte?ti? a trecut o adev?rata eternitate. îneîntat. De altfel. iar acest gaz datator de via?a. dup? cîteva zile. spectator dezinteresat. Fire?te ca înviorarea ideii de timp ac?ioneaz? ?i di ncolo de aceasta perioada intercalata. ce mai faci. ne apar de asemenea noi. cum 1 1 spusese într-o zi consilierul aulic Behrens.. e ca ?i cum a? fi aici de nu mai ?tiu cîta vreme ?i ca din clipa cînd am sos it fara a realiza imediat acest lucru. Dar cînd ma uit înd?r?t. încit puteai intra cu u?urin?a în ritmul ei. f?cu Behrens. ziua era supusa a numitor reguli periodice care se iveau numai încetul cu încetul. g?s im oare în?elegere în privirea dumitalc scrut?toare? Sînt ?neîntat. Fire?te ca ar fi stupid sa spui: Cred ca ma aflu aici de doua luni " ?i ar fi ?i un nonsens. Ziua obi?nuit? era împ?r?ita limpede si organizata cu grija.

?inîndu-?i cu mîna coada pe ceaf?. spuse el intrînd. f?r? zgomot. Dar într-o clipit?. în ansamblul lui. c?ci mi s-a spus ca nu dore?ti s? ramîi aici decît opt s?ptâmîni. Dar. Cu cîta demnitate î?i l ?sase capul pe pern? tînarul cu barbi?on! Cît de plin? de semnifica?ii îi era privirea ochilor cu pupilele dilatate. cum crezi. cu toate acestea. iar dup? aceea. domni?oara se întorsese dintr-o scurta plim bare. Hans Castorp v?zuse pe pern?. nu-i era prielnic în privin?a aceasta. P rogramul zilnic. coborî scara înai ntea lui. o bucat? mare de pîine neagr? ?i un castravete! Toate aceste delicatese i le trimisese familia de acas? ca s? . de la num?rul dou?zeci ?i ?apte. Vorbea mult despre tat?l ei care era jurist ?i despre un v?r care era doctor. în fundul camerei. Dar pîna la prînz va binevoi sa plece ad penates. nu se dusese decît sa-?i cumpere past? de din?i. ce-ai zice daca ai mai trage înc? una pe gît. abia de mai f?cu. în timp ce se îndrepta spre scara. Era foarte greu pentru cei care aveau grija de bolnav. vadea semnele u nei spaime boln?vicioase. ?i era greu mai ales cînd te trageai dintr-o familie cu studi i universitare ?i aveai o sensibilitate aleas?. cînd i-a întors încet spre u?a! Cufundat în aceast? viziu ne fugara. încît Joachim care ?i alta dat? se oprise cu ea cîteva clipe s? sporov?iasc? . unde se afl? tot ce este hotvoleh spuse el deformînd în gluma acest cuvînt str?in hot voleh-ul interna?ional vine numai iarna acolo. se sim?ea aici ca simplu vizitator ?i ca spe ctator dezinteresat". dup? cum domnii puteau lesne sa-?i închipuie. spuse el.. Nu-?i d?du seama imediat c? era doamna Chauchat. cel d e aici. ?i nici m?car nu puteai întoarce spatele datoriei. pe nume Rotbein . Ei.iar de curînd. încît se mul?umea. Stadiul final. Nu f?cu nici o cuno?tin?a noua în aceste zile. ?i imediat ce tinerii erau pe punctul s? se îndep?rteze. este p?cat c? n-o sa petrecem împreuna iarna aici. Era greu sa scapi d e ea.. ei. un salam. p?cat ca nu vrei sa petreci iarna la 120 THOMAS MANN noi. v ai. Hans Castorp avea o fire retras?. deoarece cînd î?i d?dea seama ca discu?ia se apropie de sfîr?it. aplecîndu-?i u?or capul. infirmiera vorbea nu numai afect at. tînârului Fritz maladia i se localizase la intestine . î?i vine s? te pr?p?de?ti de rîs cînd ?trengarii aia se dau de-a berbeleacul pe schiuri. Este foarte adev?rat ca sora de p e coridor lungise gîtul atît de mult? vreme dup? ei.. Era primul moribundus pe care Hans Castorp îl vedea în via?a lui. ?i îl g?sise pe bolnav în pat.. iar la o examinare mai am?nun?ita fâcea impresia c? t orturile îndurate din pricina plictiselii îi tulburaser? mintea. Ei. doamnele! împestri?ate ca p?s?rile paradisului. se aga?? de ei cu vorbe ?i priviri pripite ?i cu un zîmbet atît de dezn?d?jduit. doamnele. de fapt. caracteristica paturilor superioa re. dind?râtul u?ii. drag? Reutcr. încît din mil? mai r?mîneau pu?in cu ea. avînd în fa?? un pahar cu bere groas?. cu conversa?ia ?i tov?r??ia lui Joachim. ?i ar trebui sâ-l vezi chiar dac? n-ar fi decît pentru cultura dumitale. ?i cînd spun doar atît sînt peste m? sur? de politicos. Ea zîmbi u?o r v?zînd ochii pe care-i f?cea. era fiul unui fabricant de p?pu?i din Koburg.. ?i cu ast fel de ochi se uita la o doamna care deschise o u?a în spatele s?u ?i i-o lua înaint e spre capul sc?rii. Cuvintele i se pierdur? înd?r?tul u?ii pe ca re o închise. Ah numai trei? Da r asta nu-i decît o vizit? de forma. jos. pe deasupr a.nici o cheltuiala ca sa-i m?rim fru muse?ea. brun?. semnific ativi ?i calmi ca ai acelui moribundus. dar acum este timpul sa m? duc la muribundul meu. Mai acum cîteva zile rog pe domnii s? m? cread? c? a?a s-a mtîmplaf . Cît despre bo lnavul ei de-acolo. cu inten?ia limpede de a se arata sub o lumin? av antajoas? ?i de a scoate în eviden?? leg?turile cu mediul intelectual. Oricum îns?. cu mi?c?ri ml?dioase. Hans Castorp încerca farâ voia lui s? fac? ochii tot atît de mari. la Davos-Platz. Be?ivanul ?sta mi-a înghi?it cinci duzini de damigene cu oxigen. ci de-a dreptul chinuit. A întrec ut m?sura.. în?elegi. ?i apoi.se v?zu silit s? i-l prezinte pe varul sauMUNTELE VR?JIT 121 Cu ?nurul pince-nez-ului trecut pe dup? ureche. ce nu merita nici macat osteneala sa te depla sezi. c?ci se putea spun e c? p?rin?ii ?i bunicul muriser? f?r? ca el s? fie de fa??. cum îi spusese consilierul aulic Behrens. apoi. pro filul de cear? al unui tînâr cu un barbi?on rar care întorsese încet înspre u?? pupilele-i foarte mari.

Verii o întîlnirâ în fa?a intr?rii principale. sec?tuit? de durere. c?ci ea i se spunea sora Bcrthe. ocupa?ia dumneavoastr? e cu siguran?a grea. nu e?ti de aceea?i p?rere? Ba cred chiar c? în general m? în?eleg mai bin e cu oamenii tri?ti decît cu cei veseli ?i numai Dumnezeu ?tie ce în?eles are acest .. . îns? cum era preg?tit. ai ci sau în alt sanatoriu. nu mi s-a întîmplat nimic. madame. fire?te. întrucît aceasta era perspectiva care i se deschidea. pungile moi erau atît de mari ?i grele cum nu mai v?zuse niciodat? la vreun alt om. monsieur. Hans Castorp î? i sim?i inima cuprins? de o emo?ie blinda ?1 grav?. ca tinerii sa se ap ropie. Apoi reveni la tata ?i la var. N-are nevoie de mine.se fortifice. înf?? urat? într-un ?al negru de ca?mir. Afar? de ea. ?i cl?tinînd din cap continu? sa-l priveasc?. spuse cu un accent gutural care se potrivea în mod straniu cu fiin?a ei zd robit? ?i un col? al gurii mari i se adînci tragic.' Dar atunci sora se ag??a de ei. Dar asta va fi. într-o stare mai mult sau mai pu?in grava. înclin? capul ?i începu iar mersul f?r? de sfîr?it. spuse Hans Castorp. Etp le regrette beau coup. întrucît avea mai mult suflet. reu?ind dup? a ceea s? fie mul?umit de sine însu?i. sora îi urm?ri ca ?i cum ar fi vrut sâ-i trag? înapoi cu ochii. gura mare. MUNTELE VR?JIT 123 -Mergi. multa s?n?tate domnului Rotbein. Sub ochii ei negri ca t?ciunii. Da. r?spunse Hans Castorp cu glasul în?bu?it. ?i o alt a era absolut imposibil?. a fost mai mult mort decît viu. iar ea îi r?spunse cu o mi?care înceat?. cu capul descoper it ca obicei. p?str? o atitudine corect?. Hans Castorp nu mai f?cu. vous savez. g?lbuie. spuse ea. Joachim. în mod evident. R?spîndea un u?or parfum ve?tejit. dar este si foarte grea. Zadarnic se str?dui s?-i mai re?in? m?car o cli p? pe cei doi veri. Joachim îl prezenta pe v?rul s?u.. . lasindu-se în jos. ?i acum. Je le sais.. c?ci sfîr?ir? prin a se strecura ?i plecar?. se istovea plimbîndu-se de colo pîn? colo. prescris? dup? micul dejun. cînd e pe punctul de-a ie?i pentru plimbarea matinala. m-am descurcat foarte bine. mexicanca pe care o v?zuse în gradina ?i c?reia i se spunea Tous-les-de ux. ?i începu sa se plîngâ de consilierul aulic Behrens ?i de tonul cu care i se adresa. Apoi începu: TousJes de. ?i satisfac?ii. f ara nici o jen?. r?spunse ea. în timp ce zbîrciturile care-i br?zdau de-a curmezi?ul fruntea îngusta i adîncira ?i mai tare. El singur î?i gr?be?te sfîr?itul.. în acea zi. De sub man til? ea întinse oaspetelui mîna slaba. clâtinînd u?or capul. ca ?i el s? audâ din gura ei aceasta lugubr? formul? care îi d evenise porecl?. decît cuno?tin?a doamnei palide ? i brunete.Da. iar voalul negru înf??urat în jurul p?ru lui str?b?tut de fire argintii ?i legat sub b?rbie îi scotea în eviden?? paloarea ma t? a chipului îmb?trînit.Vezi. în adev?r. dar în realitate se numea Alfreda Schildknec ht va îngriji dup? aceea al?i bolnavi. V? zînd o figur? nou? r?mase pe loc ?i a?tept?. Creierul ei nu mai putea produce nimic altceva. dar f?r? înd oial? c? v? da ?i satisfac?ii. dac? ?ineai socoteal? de originea ei. remarca: . Cred c? totdeauna m-a m descurcat bine cu acest soi de oameni: prin firea mea sînt f?cut s? p?strez rela ?ii cu ei. Cei doi veri d?duser? sâ plece. 122 THOMAS MANN Doarme. Apoi din piept îi sc?p? un oft at ?i se întoarse lîng? bolnavul ei. spuse ea. vorbindu-le mereu ?i privindu-i insis-ent> încît ?iera mai mare mila s-o vezi cît se str?duia sa-i mai re?in? pu?in Pe cei doi tineri ?i ar fi fost o cruzime din partea lor s? nu-i mai d?ruiasc? mâcar cîteva clipe. c?ci. Dar cu parte a superioar? a trupului aplecata înainte ?i cu privirile fixate asupra lor. cu genunchii strîmbi ?i cu pa?ii mari ?i nelini?t i?i. cu vinele umflate ?i împodobit? cu ine le. îmi da ?i satisfac?ii. Tous Ies de. De aceea am ie?it pe coridor pentru cîteva minute. Apoi î?i retrase mîna sub mantil?. Insa a doua zi. g?sea c? este necesar sa afle daca str?inul îi cunoa? te destinul ?i dorea sâ-i aud? p?rerea. dup? cît se p?rea. o salut? înclinîndu-se.Desigur. î] prefera pe doctorul Krok owski. dar nu ?i a ei. numai mîntui-rea lui. ridicînd vocea cu un cuvînt subit ?i începînd aproape s? strige în mom entul cînd voira sa plece. Se întîmpl?. depârtîndu-se. Han s Castorp.

cura de odihna nu mai era absol ut obligatorie. fiind cu to?ii foarte bine dispu?i. negre. Venise într-o mar?i a?adar. m? simt în largul meu ?i în orice ca z mai bine decît cu oamenii care plesnesc de s?n?tate. dar cînd în?untru se afl ? cineva. domni ?i domni?oare.... profesoara de la Konigsberg. Zilele trecute mâ gîndeam: este totu?i o nerozie din partea tuturor acestor femei s? aib? o asemenea spaim? de moarte ?i de tot ce se leag? de ea. pentru a te reculege.o zi primavarati ca. De multe ori m-am ?i întrebat dac? n-ar fi trebuit sa m? fac preot ?i cred c? din anumite puncte de vedere nu mi-ar fi stat prea r?u. pe cînd grupul petre c?re?ilor. invitînd pe toata lumea «a se servea . îmi plac foarte mult oamenii. erau bolnavii ti neri. ce-i drept. apoi pali. înmormînt?rile au ceva în?l??tor ?i adesea mi-am spus ca. cum se întîmpla de obicei în via?a. Era evident ca fiecare se silea sa ?in? seama ?i sa dea importan?a acestei dumin ici. Hans Castorp încrunta din sprîncene cînd îi z?ri. adic? avu o compo rtare la care atmosfera de aici îl îndemna destul de des. fie dup? înfa?i?are' Printre ei se afla Hermine Kleefeld cit ?i domn ul Albin care se învlrtea MUNTELE VR?JIT 125 cU o cutie mare ?i înflorata. pierzîndu-mi p?rin?ii atît de timpuriu. cu mîneci scurte. pe c are domnii ?i le puneau la butoniere (procurorul Paravant din Dortmund î?i pusese f racul ?i o vesta cu pic??ele). dimpotriv?.. îi vad cucernici.. dintre care H&nS Castorp îi cuno?tea pe cei mai mul?i f ie dup? nume. Oamenii poart? stofe frumoase. Suspect politic! Tn ritmul obi?nuit al zilelor intervenira schimb?ri: mai întîi veni o uminicâ. încît trebuie s? le ascunzi totul ?i sa dai muri bundului sfînta împ?rt??anie cînd ele nu sînt de fa??. fi e el chiar gol. ci.fapt. ?i nimeni nu îndr?zne?te s? facâ glume proaste. cu nori albi pe cerul de un albastru-deschis ?i cu lum ina potolita a soarelui pe povîrni?uri ?i -ln vale unde reap?ruse verdele estival potrivit sezonului. plina cu ciocolata. la micile mese albe. mi se înf??i?eaz? ca un lucru absolut solemn. adic? b?rbatul î?i schimbase bluza de piel e cu un veston scurt ?i pîslarii cu ni?te ghete. în s ?it. pînâ la ora prînzului. ?ie nu-?i place s? vezi un sicriu? Din cînd în cînd m? uit la cîte unul cu pl?cere. alternînd arii u?oare sau mai serioase. administra?ia ?i pacien?ii se ajutau între ei cu sîrguin?a. Chiar la ceaiul de diminea?a se servise cozonac cu migdale. era a c incea zi dup? nemaipomenita furtuna ?i acea întoarcere a iernii . poate din cauz? c? sînt orfan. nu la biseric?. Nu. în cea de-a doua 124 THOMAS MANN jum?tate a saptamînii în care sosise Hans Castorp. c?ci z?pada fusese osîndita sa se topeasc? repede. iar ea. avea pentru zi ua aceasta. î?i scot p?l?riile. ar trebui sa te duci la o înmormînta re. iar aceasta rochie de diminea?a o prindea atît de bine. garoafe s?lbatice sau chiar bujori de munte. îns? majoritatea pacien?ilor st?tea pe terasa acoperita. ocupa treptele de piatr a care duceau spre gradina. o dumin ica în care sosi o orchestr? pe terasa. mie mi se pare o mobila destul de frumoas?.doamna Chauchat ap?ru la micul dejun într-o rochie de diminea?a di n dantela. Sper c?. g?sind ca este prea corect sa stea pe scaune. Concertul începu imediat dup? a doua gustare de diminea??: diferite instrumente de suflat de alama ?i de lemn se g?seau acolo ?i cîntau. Un sicriu. lucrul acesta nu ma apas?. în timpul concertului. o bluza de m?tase verde cu gulera? de d antel?. sub e?arfa de pene ponosite. îi spuse Joachim. ceea ce se întîmpla tiecare paisprezece zile ? i se întîmpla ?i acum. se arata înt ru totul entuziasmata -ba chiar ?i perechea barbara de la masa ru?ilor de rînd ?in use socoteala de ziua închinata Domnului. n-am f?cut vreo gre?eala în fran?uze?te. Nu. cî?iva se delectau ascultînd de pe balcoane aceasta muzica în cîntatoare. pe care o puse acum pentru prima oara. e ru?inos ?i stupid. în dreptul fiec?rui loc de la mas? era a? ezat un p?h?rel cu cîteva flori. ginga?a ?i proasp?ta. a?a cum i-am vorbit. toaletele doamnelor erau de-o elegan?a s?rb?torea sc? ?i diafana . dar ?i în pavilionul din gradina erau cîteva scaune ocupate. Fire?te. îns? atunci cînd oamenii sînt serio?i ?i îndurera?i ?i cînd moartea este în joc. nici nu m? stinghere?te. /e /e regrette beaucoup a fost absolut corect. c? vecina lui Hans Castorp. p?st reaz? o ?inuta cuviincioas? ?i plin? de reculegere. izbind cu zgom ot u?a de sticla.. privind sala ?i prezentîndu-se cu o oarecare gra?ie înainte de-a se îndrepta cu pa?i tiptili c?tre masa ei. cînd.

lr>s? dup? aceea nu voi sa-i arate desenul ?i rîzînd în hohote se suci ?i se în a?a fel îneît el nu reu?i sa-i smulg? blocul. domni?oara Levi. dimpotri v?. zicînd: Ei! bravo!" apoi îi ruga sa-i îng?duie sa se a?eze. 126 THOMAS MANN cu ochii întredeschi?i. Spuse: Dar. cu aerul lui fin. medic. slaba ?i cu obrazul de culoarea filde?ului. Iat?-v? patria ?i c?minul! Constat ca ave?i o pre dilec?ie deosebita pentru specificul na?ional. iar dup ? p?rerea consilierului aulic trebuia sa stea cam vreo trei luni. un tîrui r blond-cenu?iu pe care-l strigau cu numele de Rasmussen ?i care din pricina ca avea încheieturile slabe las? s?-i spînzure mîmiîe ca ni?te aripioare de pe?te în dreptul pieptului. c?ci Hans Castorp fuma ?i bea bere bruna. afi?înd o mutr? provocatoare.>mussen. La m?su?e se bea limonada cu sifon ?i pe peron se luau fotog rafii. ci.. cu lentilele groase la ochelari. . îi f?cea pe to?i sa dobîndeasca în ochii lui o ciud??enie sPorita. Hans Castorp se smulse din vraja ?i-?i schimba fizionomia. lasîndu-l pe domnul Albin sa-i prind? de bluza un buche?el de flori de cîmp. fara sa se ajute de cealalt?. ce se vîrîse de asemenea prmtre tineri. grecoaica de o rigine.consilierul aulic Be hrens în halatul alb ?i doctorul Krokowski în cel negru înaintar? de-a lungul ?irului de m?su?e ?i în dreptul fiec?ruia consilierul aulic las? sa cada o gluma prietenea sca. nu avea temperatura ?i tat?l lui. sprijinindu-se în baston. Mai tîrziu. st?tea pe-o treapta ?i b?tea tactul muzicii cu un ziar f?c ut sul.. o femeie îmbr?cat? în ro?u. îl trimisese preventiv. iar tînarul buzat. iar cînd mai mul?i încercar? sa fac? la fel. Sînte?i în elementul dumneavoastr?. în timp ce pianistul cu par rar îi privea fix ceafa. uitîndu-se în jur. Settembrini ap?ru ?i el pe terasa venea din sufragerie. dar acum î?i cuprinsese cu bra?ele genunchii ascu?i?i ?i st?tea înd?r?tul ei. Cînd sosise aici. ce-?i pusese monoclu ?i care. Cei doi veri aveau masa lor.?i înc? mul?i al?ii. mai erau o domni?oar? ro?cata. tutun. fiindc? îl f?cea întotdeauna sa deschid? gura ?i s?-?i aplece u?or ca pul. iar domni?oarele se strînsera imediat în jurul doctorului Krokowski. cu mutra de veritabil imbecil. reu?i cu o excep?ional? îndemînare sa le înnoade atît de iute încît to? ramaser? uimi?i. Hermine Kleefel d. se mai str?duise în ace st sens ?i cînd îl z?rise de departe pe italian.sc?. astfel c? trecerea îi era semnalata de o dîra de veselie. îneît merita b?tut. apoi coborîra spre cei t ineri. î?i d?dur? seama ca este în zadar. Al?ii f?ceau schimb de timbre. la ca p?tul acestor trei luni. tînarul acesta cu unghia fusese foarte u?or bolnav. cînd tu?ea. Permite?i-mi sâ particip ?i eu un pic la armonia dispozi?iilor dumn eavoastr? suflete?ti. nemaicontenind sa-i fixeze cu privirile tulburate gîtul cam oache?. planturoas?. iar din cînd în cînd sim?ea un pic gustul ?ig?rii. î?i desf?cu ?ireturile. pusa deop arte de la gustare. ?i asta îmi place. în curînd trebuie sa se termine. o alta fat? de provenien?? necunoscut? cu un profil de tapir. pentru care lunganul acela cu parul rar se pric epea sa cînte arii din Visul unei nop?i de vara. a?i sosit tîrziu la concert. dar în schimb turna ?ig?ri cu cartonul aurit. în timp ce el însu?i nu mînca deloc. fara sa fie stingherit de con?tiin?a faptului ca to?i ace?ti oameni aveau sa se ofileasc? repede ?i ca cea mai mare parte dintre ei erau în prada unei u?oare febre. se apropie de masa ver ilor. prmtre al?ii mai erau tînârul buzat din Clubul jum?t??ilo r de plamîni".8 ?i 38 de grade ?i era serios bolnav. Este adev?rat îns? ca ducea o via?a atît de nes?buita. purtînd chiar ?i ast?zi tot redingota flau?ata ?i pantalonii galben-desc his. doamna Salomon din Amsterdam. domnule Settembrini. elevul hulp av. Buim?cit de ber e ?i de muzica. vioi ?i sceptic ?i. spuse el. avea între 37. ghemuit la picioarele doamnei Salomon. iar grecoaica ro?cat? îl schi?a pe un bloc d e desen pe domnul Ra. în timp ce consilierul aulic f?cu o demonstra?ie de îndemînare cu ?ireturile de la ghete în fa?a grupului b?rba?ilor: puse piciorul sau enorm pe o t reapta superioara. un alt pu?ti de vrec cinci-sprezece-?aispre zece ani. Medicii î?i facura apari?ia ?i se amestecar? printre bolnavi . Bere. fapt care nu numai ca nu-l stingherea cîtu?i de pu?in. în sfîr?it. se uita în jurul sau cu ochii înro?i?i la aceasta indolenta via?a de sta?iune c limaterica. fî?îindu-se cu priviri piezi?e. le-apuca cu-o singur? mîna ?i. îi vorbea cu capul întors sp re ea. muzica. î?i ducea la gura unghia lunga a degetului mic . un fel de atrac ?ie intelectuala. îns? acum. povestea domol Joachim.

Nu va place muzica? Din porunca. Nu-i a?a. dupâ p?rerea mea: le împarte ?i le umple una cîte una în a?a fel îneît î?i ramîn a ce-?i r?suna în urechi. îmi ve?i obiecta. ea este semiarticul atul. ci una de reverie. c?ci are o umbra de frivolitate afectuoas?. e o simpla muzica de fanfara. cu toate acestea o suspectez de chietism. ce vre?i.. fie.. ?i care nu angajeaz? la nimic.. Cu varul dumneavoastr? lucrurile MUNTELE VR?JIT 127 tau altfel. Dar cu toate acestea aduce o varia?ie îmbucur?toare. Asta îmi da iluzia independen?ei. vehicul purt?tor al spiritului. Muzica. îns? ?i natura poate fi limpede. la dumneavoastr?.. nu v? mai uita?i la fa?a mea. domnule inginer. în vr eme ce altfel..vin pentru un sfert de ceas. c? d umneavoastr? socoti?i totul ca apar?inînd serviciului? O unoa?te?i. atu nci cind g?se?te sufletul preg?tit pentru asemenea înrîurire. Muzica este îns??i aparen?a mi?c?r ii.A. privi?i pr oblema dintr-un punct de vedere superior.. Bine.întocmai cum sînte?i dumneavoastr? la noi. de a ne avînta tot mai sus ?i înainte. Hans Castorp începu sa rîda. domnule locotenent. sa ne înfl?c?reze ?i ra?iunea. nu prea.. ?tiu. Nu bucuros cînd miro ase a farmacie ?i nu-mi este îng?duita decît din motive de s?n?tate. Pentru el este un fel de serviciu. nejustificatul. cum pre?uiesc ^1 iubesc. Muzica este de nepre?ui t ca mijloc suprem de-a stîrni entuziasmul. arta de-a va p?stra mîndria în sclavie. o arie de concert fara preten?ii dureaz? cam ?apte minute. dar l a ce ne folose?te limpezimea lor? Nu este o limpezime real?.Mâ tem c? \? în?ela?i. astfel ca mereu se întîmpla ceva. cuvîntul.Nu. cînd de obicei zilele ?i saptamînile se scurg aici atît de îngro zitor. ca p oate fi limpede. se deta?eaz? ?i sînt oarecum ferite de indiferen?a generala. sîn'. problematicul. ?i nu vreau sa va contrazic în acest plan. nesemnificativa. ele însele mai sînt îm p?r?ite în mai multe diviziuni. L?sa?i muzica s a ia o înf??i?are generoasa? Bine! Ea ne va înfl?c?ra sentimentele. Vede?i. pe deasupra. Nu afirm ca ar fi mai mult decît o iluzie.Oricum. Hans Castorp nu se putu împiedica sa nu-?i plesneasc? genunchsi cu palmele ? i sa exclame ca în via?a lui nu mai auzise vreodat? ceva asem?n?tor. domnule Settembrini. îns? g?sesc ca se cuvine sa fim recunosc?tori pentru picul acesta de muzica. . nu-i a? a? îns? aceste minute constituie ceva pentru ele însele. de pilda. .. sîntem de acord. 128 THOMAS MANN Mi se pare totu?i ca ar trebui sa fim recunosc?tori direc?iei pentru aceste conc eite. care la rîndul lor se împart în masuri. lua?i-o în considerare.. este vor ba ca. indiferentul.. Umple cîteva ore într-un mod foar te decent. au un început ?i un sfîrsit. Este o arta foarte încîlcit?. ?in pu?in la li bertatea mea sau m?car la acest rest de libertate ?i demnitate care mi-a mai r?ma s. Nu dup? calendar. . r?spunse Settembrini. Nu ?tiu daca am fost destul de. N u oricine în Europa o pricepe. daca a?i fi spus amator de muzica" (Hans Castorp nu-?i amintea sa se fi exprimat astfel)* expresia n-ar fi fost nefericita. Pentru dumneavoastr?. în asemenea ocazii sînt ca un vizitator . spuse Scttembrini zîmbind. pe alt plan .. dar. per sonal. eventual. un amator de muzica ceea ce nu vrea sa spun? ca o pre?uie sc în mod deosebit. domnule Settembrini. ?i pîrîia?ul poate fi limpede. sus. iar fiecare clipa capata un anumit sens de care te po?i aga??. . o limpezime fara consecin?e ?i t otu?i periculoasa deoarece ne îndeamn? sa ne declaram mul?umi?i. Dar literatura trebuie sa-i fie înainta?a. . Dumneavoastr?. ea este negre?it primejdioasa. Nu sînt deosebit de muzical ?i apoi buc??ile care se cînta nu sînt p rea remarcabile . m?car îmi procura o oarecare satisfac?ie. în plus. cum a?a? Dracu' ?tie de ce mi-e cald mereu ?i ma simt obosit. Mi-e cu mult mai greu sa ma a climatizez decît credeam. oarecum ca scriitor. spuse Joachim cu precau?ie. Muzica? Nu m-a?i întrebat dumneavoastr? daca sînt pasio nat de muzica? Ei bine. Muzica singura nu împinge lumea înainte. Da. Fizionomia dumneavoastr? m i-a aratat-o chiar din clipa cînd am sosit. Aici.. Totu?i. apoi îmi vad de drum. îngadui?i-mi sa-mi duc teza pîna la cap ?t: am împotriva muzicii o antipatie de natura politica. nici moderne. Nici nu va Pute?i închipui cît de mult am pierdut aici. brazdarul seînteietor al progresului.nu-s nici clasice.

ca s? se distreze. Vedea destul de limpede sau îl în?elau ochii? D omni?oara cu profil de tapirera ocupata sa coasa un nasture la man?eta pantaloni lor de sport ai tînarului cu monoclu. expresia ochiloi rotunzi ?i c?prui care priv eau copil?ros pe deasupra batistei ce-i acoperea gura. deocamdat?. un sens ?i o valoare curgerii timpului pe care-l m?soar? într-un fel deosebit de viu. Acum se duc pîna la Clavadell sau pîn? la lac sau în valea Fliielului sau pîna la Klosterb. Astfel o privi pe batrîna ?i micu?a doamna rusoaic?. spre Joachim. duminica se deosebea de celelalte zile. ne treze?te la desf?tarea cea mai rafinata ce ne-o ofer ? timpul. îi 130 THOMAS MANN M mai aminteau înc? un fapt r?scolitor observat de curînd. D?inuie?te ceva nelini?titor în muzica. Mai continua în acest fel. ?tie minunat s? exercite o influen?a aidoma stupefiantelor. adoarme ?i împiedica activitatea ?i progresul? Muzica are ?i aceasta puter e. c?ci amîndoi. urcînd în tr-o tr?sura împreuna cu slabanoaga ei nepoat? ?i cu alte doua doamne: Marusia ?i doamna Chauchat.. dup? ceai. ?i chiar prin aceasta este moral?. în primul rînd din cauza oboselii ?t apoi fiindc? îl distrageau ispr?vile t ineretului u?uratic a?ezat pe sc?ri. în cît erai silit sa-i iei drept ai unui civil. anume ca ea d?ruie?te o realitate. Bravo. putem s? fa cem ?i noi o plimbare. Este o influen?a d iabolic?.. oprind în fa?a intr?rii principale ca s? încarce pe cei care le comandase r?. St?tea cu ?igara în gur? ?i cu mîinile în buzunarele pant alonilor. Dar o pi ivea pe Marusia într-o atitudine ?i cu ni?te ochi care n-aveau nimic militar esc. -Ru?ii se plimb? mereu cu tr?sura. astfel ca arunca o privire furi?a. atît de vioaie. dup?-amiaza se caracteriza ?i prin plimb?rile cu tr?sura pe care ie între-prindeau diversele g rupuri de pacien?i: mai multe echipaje cu cîte doi cai urcar?. daca î?i surîde. nici buzele prea jalnic schimonosite. respira?ia îi era difici la ?i fierbinte. Nu merg pre a departe calificînd-o suspecta din punct de vedere politic. pîna sus l a cotitura. Hans Castorp îi d?du dreptate. De altfel. Nu. Sus?in ca este de esen?a ambigua. Muzica treze?te timpul. acestea sînt obiectivele. încremenirea. iar Hans Castorp îl asculta fara a reu?i prea bine sa-l u rm?reasc?.. ba dimpotriv?. domnule locotenent! A?i definit foarte bine un aspect moral de net?g?duit al muzicii. slava Domnului. Hippe în felul acesta. ea treze?te. îns? rîsul Marusiei. domnii mei. Fata fiind astmatica. Ca totdeauna cînd aceasta femeie neglijent? îi ie?ea în fa? a. ?i din care începuse s? le trateze.. Arta este morala în m? sura în care treze?te. cu un cordon la spate. Hans Castorp distinse cu interes vocea vo alata a doamnei '-nauchat. Pe lîng? asta. lînga doamna bâtrîn?. în limba lor molîie. st?teau în picioare chiar lînga intrarea principal? ?i asistau la aceste plec?ri. Vorbeau ?i rîdeau de p?tura prea îngusta cu care nu se puteau înveli decît cu greutate ?i de fructele zaharisite ruse?ti pe c are m?tu?a Ie luase într-o cutiu?a capitonata cu vat? ?i acoperita cu dantel? de hîr tie.. care î?i pusese o mantie u?oara de voiaj.. dar aceasta atitudine m?rturisea totu?i teribil de ciudatele obic eiuri ce domneau aici printre tineri. domnii mei! Stupefiantul ne vine de la diavol. care nu p?rea deloc a fi bolnav pe din?untru. ai destule pe cap ca sa te aclimatizezi ?i n-ai nevoie sa mai întreprinzi ?i altceva. chipul nu-i era chiar atît de p?tat ca deun?zi. f?r? sa mi?te capul. se v?deau atît de tulbura?i ?i m?rturiseau atîta uitare de sine. Cred îns? ca. dar nu avea p?l?rie. prudenta.in MUNTELE VR?JIT 129 ce tîn?rul tu?ea ducînd la gur? unghia lunga a degetului mic! Este jev?rat c? amîndoi erau bolnavi. c?ci aduce cu sine stup iditatea. în timp ce fetele tinere st?teau pe bancheta din fa?a. îndeosebi ru?i. cit ?l PlePtul ei dezvolt at. Cît timp vei mai sta aici. care abia avu timpul sâ-?i întoarc? ochi . inactivitatea ?i indiferen?a slugarnica. de fapt mai ales doamnele rusoaice. Muzica executa o polca.Bravo! exclama Settembrini. Toate patrii erau vesele ? i le turuia gura încontinuu.. aproape imediat î?i reveni ? i arunca o privire fugara lui Hans Castorp. Aceasta din urm? se a?eza în fundul tr?surii. îi spuse Joachim lui Hans Castorp. S1m?i din nou ca i se confirma senza?ia asem?n?rii pe care o avusese o clip? ?i-i ?î?nise în vis.. Dar ce mai reprezint? ea cînd ac?ioneaz? în sens contrar? Cînd am or?e?te.

cît mai ales pe seama unor f apte ca purtarea perechii ruse vecine cu el.Bine! zise Joachim cînd î?i d?du seama ca celalalt era ferm hotarît s?-?i duca proie ctul la îndeplinire. dimin ea?a. expresia fe?ei lui Joachim cînd o privea pe Marusia. la înghe?ata. inima începu sa-i bata nebune?te. iar la sfîr?it ananas proasp?t. v?zduhul acesta r?coros ?i u?or ce p?trundea fara greutate ?i care nu era jilav. iar pe la ora noua îi spuse varului sau noapte buna. tu?ea cavernoasa a c?l?re?ului austriac. ?i mai grele decît în zi lele precedente. cum i se întîmpla mereu aici. Dar vreau s? fac ime diat dup? gustare o plimbare m toata regula. tu e?ti bolnav ?i nu vreau sa te influen?ez. adev?ratul motiv pentru care tînarul Hans Castorp întocmise acest proiec t era c?utarea lini?tii suflete?ti. în sufrage rie. Aici e altceva decît la noi a cas?. î?i continua drumul ce coboar? în pant?.i ca sa se uite în alta parte. presupunerile lui asu pra raporturilor ce le între?inea acest tineret bolnav. Vom vedea noi daca n-o sa fiu alt om cînd ma voL întoarce. Vad ca nu mai pot continua astfel. Restul duminicii nu mai aduse nimic excep?ional. o Panta destul de anevoioasa de-a lungul po\ îrni?ului din dreapta. trase plapum a pîna sub b?rbie ?i adormi doborît de un somn adînc. nepu tînd fi mai abundente ca de obicei.Fire?te. interveni înc? o abatere de la programul zilnic obi?nuit. dup? micul dejun . intra pe drumul m?rginit din loc în loc de ase> dar îl p?r?si imediat ?i apuca pe o poteca de-a curmezi?ul pa?ullor. era hotarît sa se duca. ?i iata-ma in dependent. care cuno?tea germana mai bine decît oricine. plin de ini?iativa. A?a cum î?i propusese. ?i mai reci. era obligatoriu mai bine-zis erai foarte pro st v?zut daca nu luai parte. înainte de conferin?a sâvîr?ise o ac?iune cu totul nes?buita despre care î?i d?du seama c? fusese o gre?eala : îl apuca fantezia sa fac? de capul lui o plimbare lunga. Hans Castorp î?i sim?i membrele ?i mai obosite. uite-a?a. Acest interludiu instructiv avea loc dup? a doua gustare de dim inea?a ?i. pentru tine e cu toiul altceva. dar pe deasupra mai f?cea ?i cele mai nepoli ticoase observa?ii-Cît despre Hans Castorp. sub titlul general de Iubirea ca factor patogen". dup? ce-?i b?u berea. afara doai de mesele care. unde-o i vedea cu ochii. Acest . îns? totodat? ?i dintr-o evidenta curiozitate.. nu numai c a nu asista niciodat? la conferin?e. m?car sa ?tie de ce. gustu l prost ce-l sim?ea adesea în gura ?i b?t?ile dezordonate ale inimii trebuiau puse mult mai pu?in pe seama dificult??ilor aclimatiz?rii. în fa?a întregului public adult de la Berghof' care cuno?tea limba germana. daca nu te superi. . cu garnitura de raci ?i de cire?e t?iate în doua. se deosebeau cel pu?in prin rafinamentul ales al felurilor de mîncare. de un ciclu de lec?ii de ?tiin?a popularizata. ?i astfel. Avea impresia ca fierbin?eala capului. ?i iar??i fara motiv ?i de capul e i. dup? cum îi comunicase Joachim v?rului sau. Era vorba.) Seara. a?adar. Hans Castorp inspira profund aerul curat al Qirnine?ii. cum tot Joachim îl lamuri. O sa-mi iau cîteva provizii pentru a doua gustare. seara. cînd acesta î?i efectua plimbarea reglementara pîna la banca de lînga pîrîia? iar el. anume: una dintre acele conferin?e pe care doctorul Krokowski le ?inea din doua în doua saptamîni. M-am saturat de aceasta via?a orizontal a. fii atent! fuseser? primele sale cuvinte cînd Joachim intra în camer?. indiferent unde. cam pe la ora opt ?i jum?tate. sa respire adînc în aer curat ?i sa fac? mi?care pentru ca atunci cînd se va sim?i obo sit. în afa ra de cei afla?i pe moarte. Dar te sf?tuiesc sa nu exagerezi. îns? chiar de a doua zi. mai întîi din polite ?e-fara îndoiala. dup? care se resim?i mu lt mai obosit decît ar fi putut vreodat? b?nui. ?i multe alte observa?ii pe care le f?cea. pe care o auzea zilnic pe coridoare. bolnava ?i proast?. învîrtind bastonul. în prima luni pe care oaspetele o petrecea aici sus. s-a servit chaud-froid de g?ina. Trecu peste cursul de ?pâ ?i calea ferat? îngusta. De aceea se considera ca o impertinen?? surprinz?to are faptul ca Settembrini. manifest?rile domnului Albin.. cu un astfel de regim sîngele sfîr?e?te prin a adormi. Era o diminea?? rece ?i înnorata. Era convins ca i-ar face bine sa scape pentru cîtava vreme de cercul blestemat de la Berghof'. conversa?ia de la masa a acestei do amne Stohr. MUNTELE VRÂJTT 131 _ Acum. nu avea con?inut ?i era fara amintiri. care dup? o scurta bucata în linie dreapta începea sa suie piezi?. se despar?i de Joachim. (La prînz. pr?jituri aduse în co?ule?e f?cute di n fire de zah?r ars. ?i vezi sa te înapoiezi la timp pentru conferin??! în realitate.

lipsit complet de aer. dar vocea lui i se p?rea l? fel de pl?cuta. atît în ceea ce prive?te textul cît ?i melodia. ?i atunci începu s ? cînte.Urcu? îl dispuse pe Hans Castorp.ii cresc copaci. la fel ca ?i cîntare?ii de oper?. atît în fundul v?ii cît ?i pe povîrni?uri. capul i se leg?na ritmic ca bâtrî ului Hans Lorenz Castorp. neîcd? ca-n palma la început. în drum daciu peste o p?dure c'e brazi cu trunchiurile înalte ?i traversînd -o se apuc? din nou s? cînte înceti?or. se pr?bu?i sub un brad mare victima n?p rasnic? a unei tensiuni extreme. De cealal t? parte a torentului. a unei indispozi?ii cople?itoare. apoi curgea potolit în valea peste care trecea o punte cu balustrad? de lemn cioplit? rudimentar. se în?l?a aplecat straniu în acest tablou. atingînd ca o aripa de vis sufletul lui Hans Castorp ame?it de cîntec ?i urcu ?. Vocea-i de bariton era aspr?. pres?rat cu cam-panule. Dar mai adesea \ irtutca pe care începu s?-l fredoneze. pieptul i se dilata. în serpentin?. Hans Castorp z?ri o banc?. din entuziasm ?i din drag oste pentru frumuse?ea cîntecului. Cînd nervii i se lini?tir? de bine de r?u. silindu-se s? imite întocmai accentul pu?in r?gu?it si minun at de stîngaci al munteanului. Trecu potec? ?i se a?ez? s? vad? c?derea de ap?. cu pulsul batîndu-i nebune?te ?i cu scîntei multicolore jucîndu-i în fa?a ochilor. Domnea peste surp?tur? îndep?rtat? ?i frumoas? o singur?tate plin? de zvonuri. Cura era foarte greu s? cîn?i ?i sa urci în acela?i timp . Urc? ?i mai sus. dup? care. Sunetul t?l?ngilor îl îmbia ?i d?du peste o turm?. l?sîndu-se îneîntat de spuma juc?u?? ?i ascultmd vuietul idilic. lua tonuri de falset. s? improvizeze. ce cre?teau pretutindeni. pe c are. îns? dupâ c e-?i arunc? ochii la ceas. persevera pîn? la ultimele puteri. orb. v?zu în dep?rtare oglinda lacului pe lîng? care trecuse la venire. încît abia mai putea respira. se stâpîni ?i. ?i pînâ la urm? ajunse. înso?indu-?i în plus cîntecul cu gesturi aidoma unui actor. Cînd urca prea sus. a unei n?uceli care atingea desperarea. Cînta buc??ile de care-?i aducea aminte. în ciuda tinere?ii. iar cîntatul îl e ntuziasma din ce în ce mai mult. rev?rsîndu-se spumegînd pe stîncile a?ezate în trepte. apoi mai sui o bucat? de drum. înfigîndu-?i r?d?cinile pi zi?e chiar la marginea torentului. ie?ea din încurc?tur ? înso?ind melodia cu nu import? ce cuvinte sau cu silabe f?r? nici un în?eles. între altele un cîntec ce cuprindea aceste versuri: Ci barzii s? cînte iubirea ?i vinul. încerca sa imite modul în car e batrînul remediase tremuratura. î?i aminti cu duio?ie de r?posatul s?u bunic ?i f?r? s? simt? vreo sil? pentru aceste infirmit??i. se povîrnea ducînd apoi c?tre sat. cu precau?ie. renun?a la acest proieci. c?ci voia s? ating? limita peste care nu m. în dreapta se pr?v?lea un torent pe o albie pietroasa ?i dreapt? de-a lungul povîrni ?ului. uria?i ?i simetrici. Brazi gravi. persistent. monoton ?i totu?i Plin de o l?untric? di . pe vremuri. pîna dincolo de coliba pastorilor. Dar. II repeta înceti?or. insa ast?zi o g?sea frumoas?. le rostea gutural. Fundul v?i i era albastru. Cînd memoria nu-l mai ajuta. plante cu tulpina lemnoas?. se opri uluit în fa?a priveli?tii splendide ce i se înf??i?a . sprijinindu-?i b?rbia. st?teau singuratici sau în grupuri . iar cînd ajunse la o oarecare în?l?ime ?j privi înd?r?t. tot felul de cintece senti-mental-popular e ca acelea peste care dai în repertoriul petrecerilor studen?e?ti ?i al asocia?iil or de gimnastic?. Doi oameni b?rbo?i îi ie?ir? în fa?a ?i tocmai se desp?r?eau cînd el se apropie de ei. dar c eafa îi tremura aut de cumplit încît. Apuc? la sting? pe o c?rare care. gîfîind mereu. apoi sfîr?i prin a-l cînta cu voce tare ?i din toate pu terile. cu un <as profund ?i p u?in r?gu?it. gest care copilului de od inioar? îi pl?cuse atît de mult. se scul? s?-?i continue plimbarea.un peisaj atr?g?tor. ?i mutîndu-?i toporul de pe un um?r pe altul se l?s? printre brazi l a vale. mai cu seam? c? la coborîre îi tre murau genunchii într-un chip mai nelini?titor decît înainte. Dar ie?ind din p?dure. iar unul dintre ei. de o calm? ?i grandioas? plasticitate. Cit de ciudat mimase în singur?tatea de acolo acest R?mîi cu bine ?i-?i mul?u mesc". p?? tea ling? o colib? cu acoperi?ul înt?rit cu buc??i de piatra. MUNTELE VR?JIT 133 _ R?mîi cu bine ?i-?i mul?umesc! spuse unul c?tre cel?lalt. r?suflarea i se t?ie. cu minerul bastonu132 THOMAS MANN lui î?i împinse p?l?ria pe ceaf?.

dimpotriv?. era pe cît de îndr?znea??. o culoare cam ca a unui munte în dep?rtare aveau o forma deosebit de îngusta. cu tot firescul ei. încît s-ar fi putut spune ca. pe banca. era elev intr-a treia de liceu. Era. într-o situa?ie care. cu mîinile puse sub caP. ca-l alesese din furnicarul de cunoscu?i ?i necunoscu?i din curtea ?colii. nu urî?ea chipul ci.o fizionom ie care. Dar fapt este ca de multa vreme Hans Castorp îl remarcase pe acest Pribislav. chiar în drum spre ?coala se b ucura sa-l poat? vedea împreuna cu colegii lui de clasa. Hippe purta chiar pantaloni lungi ?i o bluza încheiata pîna la gît. Daca trebuie sa admitem ca nu avea nici un motiv întemeiat pe care sa-?i bazeze . al unui amestec de sînge germanic ?i baltic-slav sau invers. Era în recrea?ia dintre penultima ?i ultima ora. mult timp nu mai sim?ea nevoia s? respire din nou ?i cu trupU] nemi?cat las? i nima sa-i bata un anumit num?r de batai. elevii se plimbau de ici-colo în ?iruri. iar sub ei îi ie?eau pome?ii proeminen?i . ci mai deg ab? potolit de aceast? smgerare abundenta. mu?cînd dintr-o franzelu?a cu ?unca. ?i daca-i priveai mai de MUNTELE VR?JIT 135 aproape. ci mai curînd ie?ita din comun. Ramase astfel întins pînâ c'nd sîngele în sfîr?it se opri apoi mai st?tu lini?tit. cunoscut ca un elev model. ba fu sese de ajuns ca sa-i aduc? printre camarazi porecla de kirghiz". cu o clasa înaintea lui Ha ns Castorp. lînga torent. c? începu sâ-i curg? sînge le pe nas. îl urmarea cu privirea ?i oare mai trebuie s-o spunem? îl admira sau. Se auzea peste tot zumzet de glasuri. ?i st?tea de vorba în curtea ?colii cu un alt b?iat cam de aceea?i vîrsta. pe atît de îmb? t?toare. trezea numai simpatie.. chiar pu?in oblica. adev?rat ul Hans Castorp se afla foarte departe. în curtea pavata cu c?r?mizi ro?ii ?i desp?r?ita de strada printr-un zid acoperit cu ?indrila ?i prev?zut cu doua por?i. f?r? s? <c S îns? prea râu. pentru ca apoi s? se culce iar??i pe banc? cu batista ud? pus? pe nas. Avea treisprezece ani. se sprijineau de stucaturile sm?l?uite ale c l?dirii. C?ci lui Hans Castorp îi pl?cea murmurul apei tot atît de mult ca ?i muzi ca sau poate chiar mai mult. Hippe. pe jum?tate a?eza?i. dar din alta clasa o discu?ie pe care Hans Castorp o începuse într-un chip destul de nefiresc ?i care îi d?dea o mare satisfac?ie. De altfel. un copilandru cu pantalon i scur?i. atît de brusc îneît nu reu?i s?-?i apere complet hainele. prenumele lui fiind Pribisl av. în cazul sau. încre?it? la spate ?i pe al c?rei guler se z?reau de obicei cîteva fire de matrea?a. Dar ochii lui de u n cenu?iu-albastru sau albastru-cenu?iu . ca se int eresa de el. fiul unui ist oric ?i profesor de gimnaziu. ia r înf??i?area lui dovedea fara putin?a de t?gada ca e produsul unei str?vechi încruci ??ri de rase. care nu era prea obi?nuita. Se sim?i r?pit atît de p uternic ?i atît de complet în acest alt?dat? ?i în acest acolo. de?i foarte pu?in mai în vîrsta decît el. sa trag? ap? pe nas.o culoare nedefinita ?i cu multe nuan? e. st?teau în picioare în grupuri sau.versitate. blond parul fiindu-i tuns scurt pe craniul rotund. un vi s pe care-l avusese nu mai departe decît acum cîteva nop?i. r-ul acestui prenume se pronun?a ca un ?: deci se numea P? ibislav". Ca am?nunt curios. înainte de-a r?sufla cît mai tîrziu ?i cît mai în cet. cu toate ca prin însu?i scopul ei nu putea sa fie decît foarte scurta. z?cea un trup fara via?a. iar dup? ce tr?gea aerul în piept . în rice caz. 134 THOMAS MANN dar într-o stare de vl?guire ciudat de accentuata. sa-l priveasc? vorbind sa u rîzînd ?i sa-i recunoasc? de departe vocea pl?cut voalata ?i oarecum pu?in r?gu?it ?. Un profesor cu p?l?ria moale supr aveghea curtea. fa ra îndoiala. cu genunchii îndoi ?i. într-un timp ?i-ntr-un spa?iu de mult dep? ?ite.. în vreme ce aici sus. Atunci se pomeni deodat? dus înd?r?t în acea stare sufleteasca îndep?rtata care se afl a la originea unui anumit vis urzit de impresiile sale cele mai proaspete. înt re cea de istorie ?i cea de desen pentru clasa lui Hans Castorp. B?iatul cu care discuta Hans Castorp se numea Hippe. cu ochii închi?i ?i cu vîjîieli în urechi. Sîngerarea puternic ? ?i persistent? 11 sili mai bine de o jum?tate de or? s? fac? naveta între banc? ?i torent ca s?-?i cl?teasc? batista. iar prenumele acesta ciudat se potrivea destul de bine cu înf??i?area sa . era originar din Mecklemburg. îl cerceta cu un interes cu totul deosebit. Dar de abia se a?ezase tihnit.

fara triste?ea desp?r?iril or. fie în acela al unei dezaprob?ri. încetineala ?i încapa?înar sentimentelor. dorin?a de a afla daca celalalt va trece azi pe lînga el. dar oar e celorlal?i. în care Han s Castorp se g?sea acum retranspus. ca mai ap oi sa se ?tearg? pu?in cîte pu?in ?i sa dispar? în cea?a. Era ora de desen ?i Hans Castorp î?i d? du seama ca nu are creion. în fulgerarea unei priviri piezi?e ?i îndreptate spre nimic precis. speran?a ramînea. într-o zi oarecare. a?teptarea. mul?umirile t?cute ?i ginga?e cu care î?i înv?luia taina ?i chiar de zam?girile ce decurgeau din ea ?i dintre care cea mai mare era cînd lipsea Pribisl av: lipsita de orice pl?cere. decît poate prenumele pagîn ?i calitatea de elev model (lucruri care nu jucau îns? nici un rol în cazul de fa?a) sau în sfîr?it ace?ti ochi de kirghiz ochi care. îi erau dragi st?rile suflete?ti pe care 1 le procurau ace ste întîlniri. cons ta judecind fara sa facem aprecieri într-o anumita greutate.acest interes. aceasta situa?ie îndr?znea?? ?i plina de ciud??enie. Pribislav para?i atît ?coala cît ?i ora? ul. cu care avusese de-a face adeseori în t?cere. din alte clase. apoi mai d?inu i înc? un an datorita lealit??ii conservatoare a lui Hans Castorp. înseamn? daca nu critica. cuvintele care desemneaz? t rasaturile de caracter au întotdeauna sensul moral al unei judeca?i. desprinzînduse dintr-o cea?a. a?adar. ca aceasta. îl uitase cu desavîr?ire. la început. ?i în al doi lea rînd. de un an sau aproape de un an. Insa aceasta clipa. c?ci e cu neputin?a sa situezi cu exactitate orig inea lor. Aceasta d?inui un an. pentru a ramîne astfel. cel pu?in defini?ie. un nume. cutaruia sau cutaruia. treb uie p?strat? pe vecie la ad?post de o asemenea defini?ie ?i clasificare. pe care o pre?uia cu atît mai mul t ?i nu era deloc gr?bit s-o schimbe. îns? Hans Castorp abia daca observa acest lucru. Din cauza transfer?rii tat?lui. a dic? o clasificare în ordinea cunoscutului ?i a obi?nuitului. ceea ce Qovedea oricum lealitatea ?i statornicia ca racterului sau. nu-?i d?duse seama de ivirea lor. deoarec e pe Hippe nici m?car nu-l cuno?tea. iar pe urma încet a cu totul farâ ca el sa fi sim?it mai intens sl?birea ?i destr?marea sentimentelo r care-l legau de Pribislav Hippe. aceste sentimente atît de îndep?rtate de °nce denumire ? i de orice m?rturisire aveau în orice caz o asemenea 'ntensitate. deoarece nu i se putea întîmpla niciodat? sa vorbeasc? despr e ele subiect care. nu l i se putea adresa ca sa împrumute un creion? Dintre to?i i se p?ru ca îl ?tia cel ma i bine pe Pribislav. le nutrea în t?cere. se potrivea atît de pu?in unei discu?ii. fie în în?elesul I 136 THOMAS MANN unei aprob?ri. cîteodata. pe care nu-i cuno?tea. pîna la punctul culminant al ciudatei întîmplari. MUNTELE VR?JIT 137 e hot?rî s? se foloseasc? de aceasta ocazie el numea asta o ocazie" s?-i ceara un c . dac<i ne gîndim a canti!atea excep?ional de mare de timp pe care o reprezint? un an la v'rsta aceasta. nimic nu-l silea sa dea un nume sentimentelor lui. cu cît au d?inuit mai mult. aceasta discu?ie. îns?. cu care de altfel nu se mîndrea în mod deosebit. Se poat e spune ca chipul kirghizului" se strecurase pe nesim?ite în via?a lui. de altfel. cu toate ca le cuprinde pe amîndoua . Din nefericire. Lealitatea" lui Hans Castorp. de multa vreme. s e topeau într-un fel de înnoptare înce?o?ata . cîtva timp. care îi f?cea sa co nsidere situa?iile ?i împrejur?rile vie?ii cu atît mai vrednice de a te ata?a de ele ?i de a le perpetua. To?i colegii de clasa aveau nevoie de al lor. ?i într-un elan de bucurie al întiegii lui f?pturi. Dar bine sau rau justificate. Se obi?nuise astfel cu inima împ?cata sa aib a aceste legaturi discrete ?i distante cu Pribislav Hippe ?i le socotea în sine ca pe un element durabil. d aca-l va privi. avusese Ioc în felul urm?tor. Nu se putea vorbi despre o prietenie. ca-?i dobîndise din ce în ce mai multa claritate ?i relief pîna în ace a clipa a apropierii ?i a prezen?ei fizice. care-i era mai apropiat. încît Hans Castorp. în vreme ce Hans Casto rp era p?truns de convingerea incon?tienta ca o comoara intima. cînd atinse punctul culminant. De aceea era înclinat sa cread? în t r?inicia infinita a st?rii în care tocmai se afla. un cuvînt. într-o stare sufleteasca mai mult conservatoare. în prim-plan. în curtea ?colii.totu?i nu este mai pu?in adev?rat ca Ha ns Castorp era foarte pu?in preocupat sa-?i justifice sentimentele în mod ra?ional sau chiar sa le g?seasc? un nume. tot a?a cum. în primul rînd. o adev?rata discu?ie cu Pr ibislav Hippe.

ceea ce decurge a în mod firesc din cele precedente §1 constituia oarecum un dar suplimentar ?i pl?c ut care i se f?cea. î?i îng?dui sa ascuta u?or creionul ?i strînse cu grija cele trei sau patru a?chii vopsite cu ro?u. Cred ca am visat î?i spuse în s ine. ?i-i vorbi cu voce pl?cut r?gu?it?. sa-l lase sa se urce. orb it de o stranie cutezan?a. ?i-?i scoase creionul din buzunar. avînd pe deasupra ?i perspectiva de a-l restitui posesorului. a fost o jalnica întoarcere dup? acea plecare triumfala. Se c?zni în mod lamentabil sa coboare pe serpentina. în apropierea cazinoul ui. nici nu-l cuno?tea pe Hippe. 138 THOMAS MANN Pe urma nu mai statura de vorb? niciodat?. c?ci si m?i ca nu e prea sigur de genunchi. îi zise el. Nici m?car n-am avut inten?ia sa le arunc. îns? aceasta singura data se petrecuse totu?i datorita numai spiritului întreprinz?tor al lui Hans Castorp. nu pot sa ramîn aici. cred ca n-o sa-mi fie prea u ?or! ?i totu?i. îi explic? mecanismul foa rte simplu. fapt cu care se mîndrea în mod deosebit . e vremea sa plec. ?i-n timp ce zîmbea ochii i se umezir?. ramîi cu bi e ?i-?i mul?umesc!" zise. ?i cum nu mai aveau nimic sa-?i spun? î?i întoarser? mai întîi um erii. reu? ind abia în urma unui efort serios. De al tfel. Apoi se privir? zîmbind. da. Dar dup? lec?ie trebuie sa mi-I înapoiezi neap?rat. restituiiea se f?cu în modul cel mai simplu. Hans Castorp nu fusese mai ferici t ca în timpul respectivei ore de desen. în carne ?i oase . la unchiul meu Tienappel. de oarece. Ce asem?nare stran ie cu femeia de-aici. în zarva cur?ii pavate cu c?r?mizi. Asta a fost totul. dar se a?eza din nou cu p?l?ria ?i bastonul în mîna. se ruga de un c?ru?a? ce venea din Dorf cu un camion înc?rcat cu l?zi goale. A?chiile trebui e sa mai fie înc? în sertarul interior din stînga. Sînt doar u?or în?epenit fiindc? am stat prea mult culc at. un creion argintat.blazat ?j in acela?i tim p r?sf??at cum era de legaturile sale intime cu Hippe." ?i mai încerca o data sa se ridice. nu putea b?nui cîta importan?a aveau. în timp ce capetele lor erau aplecate deasupra creionului. Ce-i trecea prin minte? Ca ?i cum Hans Castorp ar fi avut eventual inten?ia s? n u-i mai restituie creionul. o sa-mi treac?. fara sa se mire sau cel pu?in fâra sa para mir at. dup? cîte se pare. trebuie sa fiu la unsprezece fix în sufragerie. la conferin?a.. Da. era Pribislav. se g?si într-adevar în fa?a lui Pribislav HipPe> spunîndu-i: Te rog sa ma ier?i.. tulburat de profunzimea absen?ei lui.reion lui Pribislav. F?cu drumul spate-n sp . pastrîndu-le aproape un an într-un sertar al PUpit rului . Da. N-a? fi crezut ca-l voi mai revedea vreodat? atît de limpede. gîndindu-se ?i aducîndu-?i aminte.. Cu pl?cere. de sus! A?adar. Ce s-o fi ales oare cu a ?chiile de creion? Pupitrul este în pod. dar cînd. apoi spatele ?i plecar?.. ajunse în vale. daca le-ar fi v?zut. Da. ceea ce era cu totul în spiritul lui Hans Castorp. dar au ?i neajunsurile lor. Apoi voi sa porn easc?.?i nimeni. în via?a lui. Plim b?rile sînt frumoase aici.. ?i cît mai repede cu putin?a. se margini su controleze la luteala mecanis mul ?i-?i strecura creionul în buzunar. ?i iat? ca. ?i acum.d. în definitiv. Nu le-am mai c?utat niciodat?. sau sa i-l strice. De mult nu m-am mai gîndit la el. Iar Pribislav nu zise absolut nimic. asta-i! gîndi. sau poate înl?tura acest gîr. se a?ez? repede. ii spuse.Berghof' ?i cum tramvaie nu existau ?i nu se zarea nici o tr?sura de pia?a.." Cu toa te acestea mai ramase înc? întins.. î?i mul?umesc mult. Insa niciodat?. din cauza asta ma intereseaz? ea atît de mul t? Sau poate din pricina asta m-am interesat atît de mult de el? Ce prostie! N?str u?nica prostie! De altfel. Facînd pu?ina mi?care. Nu-?i d?dea seama ca fapta sa era o ciudata nesocotin?a. Dar sa nu mi-l rupi! mai adaug? el. îns? oricum. cu un inel pe care dacâ-l învîr teai creionul vopsit în ro?u ie?ea din teaca lui de metal. era chiar Pribislav. dar po?i sa-mi împrumu?i un creion? Iar Pribislav îl privi cu ochii lui de kirghiz pe deasupra pome?ilor proeminen?i. -Poftim. Deschise ochii. pe cînd desena cu creionul lui Pribislav Hi ppe. î?i d?du pur ?i simplu seama ca nu va mai fi în stare sa parcurg? cu propriile Iui mijloace drumul lung pîna la . Cînd b?t?ile ne regulate ale inimii îi t?iau respira?ia. în orice caz. se vedea nevoit sa se odihneasc? pe margi nea drumului ?i atunci î?i sim?ea fa?a p?lind ?i o sudoare rece îi îmbrobonea fruntea. Ei.

în col?ul din apropierea u?ii era un loc liber. pe deasupra. vorbea dindâratul unei mese acoperite cu o fa?a d e masa ?i pe care era o carafa cu ap?. în alte împrejur?ri. încercînd sa dea impresia ca venise de la început. a?a cum st?tea acolo lînga domnul Al bin. uKierii îi c?deau înainte ?i. iar costumul p?tat de sînge îl f?cea sa semene cu un asasin venit direct de la locul crimei. Era alb la fa?a ca o rufa. doamna Magnus. cu tenul ca filde?ul. Gîndurile lui Hans Castorp se tulburar? în timp ce privea spatele lip. ca unul ce a ajuns la ?inta. ?inea capul plecat. dar obosit ?i epuizat cum era. Publicul. sit de vlaga al doamnei Chauchat. cu foloasele ei nem?rginite. urm?rit de pr ivirile mirate ale trec?torilor. domni?oara Engelhart. vorbind din vîrful buzelor. pe urma încetar? sa mai fie gînduri prefacîndu-se într-o visare în ca re vocea baritonala ?i t?r?g?nata a doctorului Krokowski f?cea s? r?sune litera r de foarte departe ?i cu o sonoritate asurzitoare. zvîrlindu-?i la vestiar palaiia ?i bastonul. ce sens mai ave a? întîlnirea cu ea nu f?cea decît sa impun? inimii lui noi preten?ii. ?i pe chipurile celoilalte doamne. el îns? fusese un elev model. Pe chipul doamnei Stohr.. lega" nîndu-se ?i balabanindu-?i capul aproape ad ormit ?i zdruncinat de hurduc?turile camionului se d?du jos ling? rampa. era zugr?vit? o expresie de e xaltare atît de lipsita de sens ?i atît de stupida încît îi f?ceau sila. Se strecura discret pîna acolo. atitudinea exprimînd acea nep? sare. pe care o recunoscu cu un soi de am?r?ciune. fara vlaga. ceea ce-l sili pe Hans Castorp sa se gîndeasca la figura de ceara a unei femei pe care o v?zuse odat? într-un panoptic. cu ochii întredeschi?i ?i cu mîinile uitate pe genunc hi ar fi ar?tat aidoma cu o moart? daca pieptul nu i s-ar fi ridicat atît de tare ? i atît de regulat. cu care se l?udase ?i domnul Albin. insa nu toctnaj onorabile. si Pre?uit ca atare (chiar daca nu acesta a fost motivul pentru care Hans astorp împrumutase creionul) .ate cu c?ru?a?ul. Al?turi st?tea pianistul cu par rar. fir-ar sa fie! Oare n-o sa scape de ea niciodat?? Crezuse ca o sa fie lini?tit. unde pacien?ii st?teau a?eza?i la rînd. astfel ca i se vedea vertebra de la ceafa ie?ind din r?scroiala bluzei albe. în timp ce. capul ?i-l privi atent? cu ochii ei îngu?ti. care stînd cu spatele drept. poate l-ar fi amuzat.. în timp ce domni?o ra Levi. în spate. cît ?i la so?ia berarului. ?i I'ribislav tot Kt fel ?inea capul. Ceva mai încol o se afla profesoara. cea care pierdea albumina. a sculta cu capul pe spate. în adev?r.în vreme ce era limpede >i foarte v?dit 140 THOMAS MANN ca ?inuta neglijenta a doamnei Chauchat. cu gura deschisa ?i cu bra?ele încruci?ate. Se uitase la el cu ochii lui Pnbisla v. Era doamna Chauchat. pla?i fa ra sa vad? daca era mult sau prea pu?in ?i urca în graba drumul c?tre sanatoriu. Ce ?inuta urîta avea! Nu ca femeile din cercurile frecventate de Hans Castorp. Ei. a?ezata pu?in mai departe. Iar Hans Castorp. monsieur/ îi spuse portarul francez. cu picioarele atîrnîndu-i peste marginea camionului.. spre norocul lui. îi privise chipul ?i petele de pe haine cu o st?ruin?a destul de lipsita de dec en?a atitudine ce se potrivea cum nu se poate mai bine unei femei care trîntea u?i le. Dar lini?tea din sala ?i aten ?ia încordata ce p?reau ca ?in pe toata lumea sub vraj? puseser? stapînire ?i pe el ?i-l trezir? din picoteala. întorceau doar c&pul spre vecinul de masa. Analiz? Din fericire. MUNTELE VR?JIT 139 _ Depechez-vous. pe scaune. Hans Castorp o re marca de asemenea ?i pe fa?a doamnei Salomon.. Doamna Chauchat era pr?bu?ita în scaun. o îmbujorar e ce se observa. în picioare . felul ei de-a izbi u?ile cît Sl privirea lipsita de sfial? se datorau bolii de care suferea. de altfel. figura care avea în piept un . Privi în jur. era fascinat de vorbele doctorului Krokowski ?i abia îl baga în seama. în partea dreapt?. ca i se va îng?dui sa se odihneasc? pu ?in ?i iat? c? se pomenea nas în nas tocmai cu aceasta femeie o întîmplare care. La con-ference deM. Doamna care st?tea în fa?a lui întoarse. care asculta cu aten?ia încordata a primelor minute. care-l vor ?ine cu sufletul la gura tot timpul conferin?ei. c?ci arata îngrozitor. doctorul Krokowski. în redingot?. se strecura cu b?gar e de seama ?i strîngînd din din?i prin u?a de sticla întredeschisa a sufrageriei. cu ochii avizi ?i îmbujorata. spatele îi era înco voiat. Krokowsk i vient de commencer.

mecanism. Unii dintre invita?i duceau la ureche mîna f?cuta c?u?, sau cel pu?in sch i?au gestul, ?inînd-o ridicata pe jum?tate înspre ureche, ca ?i cum bra?ul le-ar fi înc remenit din pricina aten?iei încordate. Pîna ?i procurorul Paravant, un b?rbat bronz at, cu înf??i?are aparent robusta, î?i desfunda urechea cu ar?t?torul, ca sa aud? ma i bine, apoi o întorcea c?tre potopul de vorbe al doctorului Krokowski. ?i cam ce spunea doctorul Krokowski? Ce idei era pe cale sa dezvolte? Hans Castor p se concentra ca sa poat? prinde firul, treaba pe care n-o izbuti chiar dintr-o data, deoarece nu auzise începutul ?i tot gîndin-du-se la spatele molatic al doamne i Chauchat, sc?pase ?i urmarea. Era vorba de o putere... de acea putere... pe sc urt, puterea iubirii, da, despre asta vorbea. Bineîn?eles! Subiectul era indicat în titlul general al ciclului de conferin?e, ?i despre ce altceva ar fi putut voibi doctorul Krokowski avînd în vedere ca acesta era domeniul lui? Ce-i diept, lui Hans Castorp MUNTELE VR?JIT 141 . se p?ru oarecum ciudat sa asiste deodat? la un curs despre iubire, cînd, pîna atun ci, în prelegerile ?inute în fa?a lui nu fusese vorba decît despre lucruri ca mecanism ele de transmisie de pe vapoare. Cum de poate cineva sa vorbeasc?, la lumina zile i, ?i înc? diminea?a, în fa?a unor doamne si domni, despre un subiect atît de spinos ? i de intim? Doctorul Krokowski îl expunea într-un stil jum?tate poetic, jum?tate pro fesoral, cu o rigiditate evident ?tiin?ifica, dar în acela?i timp pe un ton vibran t ?i melodios, care lui Hans Castorp i se p?rea oarecum ciudat, de?i tocmai acea sta putea fi explica?ia îmbujorarii doamnelor ?i a gestului de desfundare a urechil or f?cut de domni. Cu atît mai mult cu cît oratorul întrebuin?a cuvîntul .,iubire" într-un sens u?or ?ov?itor, astfel ca nu ?tiai în mod precis ce sa crezi, nu-?i d?deai se ama daca o socotea un sentiment cucernic sau o pasiune carnala - fapt care i?i cr ea o impresie vaga, ceva în genul râului de maic. Niciodat? în via?a lui, Hans Castorp nu mai auzise pionun?îndu-se acest cuvînt de atîtea ori în ?ir, ca aici ?i acum, iar daca se gîndea mai bine, avea impresia ca el însu?i nu-l rostise vreodat? ?i nici nu-l auzise pe buzele altcuiva. Fara îndoiala ca put ea sa fie o eroare - dar, oricum ar fi fost, i se p?rea ca no?iunea nu cî?tiga nim ic prin faptul ca era repetata de atîtea ori. Dimpotriv?, aceste trei silabe sfîr?ir a prin a i se p?rea foarte resping?toare ?i îi evocau o imagine în genul laptelui îndo it cu ap? - ceva alb-albastrui ?i dulceag - mai ales în compara?ie cu lucrurile no stime pe care le debita în privin?a aceasta doctorul Krokowski. Fiindc? era limped e ca un om priceput ca el putea face afirma?ii îndr?zne?e ?i interesante fara sa pu n? pe fuga oamenii din sufragerie. Doctorul Krokowski nu se marginea nicidecum s a debiteze, cu un soi de caden?a ame?itoare, fapte în general cunoscute dar de obi cei trecute sub t?cere; el sfî?ia iluziile, aducea un neîndur?tor omagiu cunoa?terii ? i nu mai las? loc nici pentru anumite susceptibilit??i izvorîte din demnitatea ce ?i-o confer? parul c?runt ?i nici pentru puritatea îngereasca a copilului fraged. De altfel, vorbitorul purta o redingota ?i un guler ?noale rasfrînt, precum ?i ni? te sandale cu ?osete cenu?ii, ceea ce crea în Jurul lui o atmosfera de convingere ?i idealism, care nu f?cea altceva uecît sa-l înspaimînte ?i mai mult pe Hans Castorp. Sprijinindu-?i argumenta?ia pe tot felul de exemple ?i anecdote, cu ajutorul c?r ?ilor ?i n°ti?elor risipite pe masa, ba recitind pe alocuri chiar ?i versuri, doct orul Krokowski expunea unele aspecte înfior?toare aie iubirii, abera?ii bizare Si lugubre stînd m?rturie pentru atotputernicia ei. Dintre toate instinctele 142 THOMAS MANN I naturale, iubirea era cea mai ?ov?ielnic?, dar ?i cea m?i primejduit? ?vînd o prof und? înclinare c?tre perversiunea incurabil?, ceea ce nu era întru nimic surprinz?to r. C?ci acest puternic imbold nu era deloc simplu, ci infinit de complex prin nat dar compus din fel de fel de perversit??i. Cum îns?, contin ura lui, un tot unitar u? doctorul Krokowski, pe bun? dreptate nu este admisibil s? se deduc? din perve rsiunile par?ilor perversiunea întregului, s-a sim?it nevoia de a face s? benefici eze de legitimitatea întregului dac? nu în întregime, cel pu?in în parte - toate pervers iunile particulare. Aceast? este o cerin?? a logicii vorbitorul îi roagâ pe ascult?t ori s? fie încredin?a?i de acest lucru. D?inuiesc anumite împotriviri suflete?ti ?i

tendin?a de îndreptare, porniri de bun?-cuviin?a ?i de ordine - de o form? pe care aproape c? este ispitit s-o numeasc? burghez? ale c?ror efecte de frînare ?i de l imitare topesc diferitele p?r?i într-un tot ordonat ?i folositor, o dezvoltare oar ecum obi?nuit? ?i mul?umitoare, dar al c?rei rezultat ?i aceast? parantez? docto rul Krokowski o f?cea pe un ton pu?in cam dispre?uitor nu privea nici pe medic, nici pe gînditor. în alte cazuri îns?, aceast? dezvoltare nu reu?ea, nu tindea ?i nici nu trebuia sâ reu?easc?, ?i cine ?r putea spune, se întreba doctorul Krokowski, dac? nu cumva tocmai aici intervine menirea cea mai înalt?, însu?irea cea mai pre?ioas? a sufletului? C?ci aceast? menire este proprie unei tensiuni excep?ionale, unei pasiuni care dep??e?te obi?nuitele m?suri burgheze, e? ac?ioneaz? asupra celor d ou? grupe de for?e, ?i anume pe de o parte asupra necesit??ii de-a iubi, pe de a lt? parte âsupr? instinctelor potrivnice, printre care pudoarea ?i dezgustul trebui e men?ionate în mod deosebit; iar aceast? lupt? dus? în str?fundul sufletului împiedic? izolarea, stabilizarea ?i moralizarea instinctelor r?t?citoare care ne-ar condu ce la armonia fireasca, la o via?? de dragoste normal?. Aceast? lupt? între puteri le castit??ii ?i puterile iubirii c?ci, în fond, despre asta este vorba cum se sfîr? e?te? Se sfîr?e?te, dup? cît se pare, cu victoria castit??ii. Teama, decen?a, dezgus tul izvorît din ru?ine ?i o însp?imîntâtoâre nevoie de puritate în?bu?? iubirea, o ?intuies în sfere întunecate ?i nu îng?duie decît în parte acestor revendic?ri confuze s? p?trund? în con?tiin?a ?i s? se manifeste prin ac?iune. Aceast? biruin?a a castit??ii nu e ste îns? decît o biruin?? aparent?, o biruin?? c? ? lui Pirus I, c?ci imperativul iu birii nu se l?s? legat, violentat, iubirea prigonita nu e moart?, tr?ie?te în adîncu l tainei ei, continu? sâ tind? spre împlinire-rupe cercul magic ?l castit??ii ?i rea pare de?i sub o înf??i?are schimbat? ?i de nerecunoscut... ?i oare în ce form?, sub c e m?scâ reapare MUNTELE VR?JIT 143 'ubirea interzis? ?i refulat?? Aceasta era întrebarea pe care doctorul jCrokowski o rosti privind de-a lungul rîndurilor de ascult?tori, dînd jmpresia c? ar a?tepta s ? primeasc? un r?spuns din partea lor. îns? tot lui îi revenea ?i atribu?ia s? formu leze acest r?spuns, dup? ce spusese atîtea lucruri. Nimeni în afar? de el nu era în st are s? dea r?spunsul ?i câ-l cuno?tea, se vedea pe fa?a lui. Cu ochii str?lucitori , cu paloarea-i de cear? ?i barba neagr?, cu sandalele de c?lug?r ?i ?osetele ce nu?ii, p?rea c? el însu?i simbolizeaz? lupta între castitate ?i pasiune, despre care tocmai vorbise. în orice caz, aceasta era impresia lui Hans C?storp în timp ce, la f el ca ?i ceilal?i, a?tepta cu cea mai mare ner?bdare sâ afle sub ce forma reap?rea iubirea refulat?. Femeile abia mai respirau. Procurorul Paravant î?i desfund? iar ??i, la iu?eal?, urechea pentru ca la momentul hot?rîtor s? fie degajat? ?i preg?t it? sa primeasc? r?spunsul. Doctorul Krokowski spuse: Sub înf??i?area bolii! Simpt omele bolii ascund o ac?iune deghizat? a iubirii ?i orice boal? cuprinde o iubir e metamorfozat?. Acum to?i aflaser? r?spunsul, de?i poate nu to?i erau în stare s?-l aprecieze cum se cuvine. Un suspin str?b?tu sufrageria, iar procurorul Paravant aprob? din cap , cu un aer semnificativ, în timp ce doctorul Krokowski continua sâ-?i dezvolte teza . Cît despre H?ns Castorp, el î?i l?s? capul în jos ca s? se gîndeascâ la ceea ce auzise ? i s? se întrebe dac? în?elesese bine. îns? neobi?nuit cum era cu asemenea procese abst racte ?i, mai ales, în urma nefericitei lui plimb?ri foarte pu?in preg?tit sâ gîndeascâ, aten?ia putea s?-i fie u?or ab?tut?, ?i chiar a fost imediat ab?tut? de acel sp ate din fa?a lui cît ?i de bra?ul ce-l prelungea, care se ridica ?i se îndoia spre c eaf? ca s? sus?in? cît mai de jos povara p?rului împletit, ceea ce se întîmpla chiar sub ochii lui Hans Castorp. Era enervant s? ai mîn? aceea atît de aproape de ochi, vrînd-nevrînd trebuia s-o prive?t i, sâ-i observi toate defectele ?i însu?irile omene?ti, ca ?i cum ai fi v?zut-o prin tr-o lupa. Nu, hot?rît c? n-avea nimic aristocratic aceast? mîn? destul de butuc?noas ?, ca de ?col?ri??, cu unghiile t?iate atît de neglijent, ?i nici m?car nu puteai fi absolut sigur c? degetele îi erau foarte curate, în schimb nu mai înc?pea nici o îndo iala c? pieli?a unghiilor era roas?. Lui Hans Castorp i se strîmbarâ col?urile gurii , dar ochii îi r?maser? fixa?i de mîna doamnei Chauchat ?i o senza?ie nel?murit? îl cup rinse, un fel de vag? amintire în leg?tur? cu cele spuse de doctorul Krokowski des pre unele tendin?e burgheze opuse iubirii... ra?ul era ceva mai frumos, acel bra

? adus la ceaf? ?i abia acoperit, c?ci I 144 THOMAS MANN ?es?tura mînecii era mai sub?ire decît a bluzei un voal foarte transpa. rent, astfel încît bra?ul p?rea înv?luit de o aureol?, un bra? care probabil ar fi fost mai pu?in gra?ios farâ voal. Era totodat? ginga? ?i plinu? - ?; dup? cum b?nuia el, r?coros. în ceea ce-l privea pe el, era limpede ca nu putea fi vorba de nici un fel de ten din?? burghez? de a se opune. Hans Castorp visa cu privirea fixata pe bra?ul doamnei Chauchat. Jn ce fel se îmbr acau femeile! î?i ar?tau pu?in de la ceafa, pu?in de la piept dînd alta înf??i?are bra ?ului cu ajutorul unui voal transparent... ?i toate femeile, din întreaga lume. pr ocedau în acela?i fel pentru a a?î?a dorin?ele noastre nostalgice. Dumnezeule, cît de frumoasa era via?a! Era frumoasa tocmai datorita lucrurilor fire?ti care împing fe meile sa se îmbrace atît de ispititor c?ci faptul acesta era, evident, foarte firesc , cît se poate de obi?nuit ?i acceptat de toat? lumea, încît aproape nici nu te mai gînd eai la el, îl tolerai în mod incon?tient ?i nu-l mai luai în seama. ?i totu?i, trebuia sa te gînde?ti la ele, î?i spuse Hans Castorp, pentru ca într-adevar sa-?i placa via? a ?i s? devii con?tient c? existen?a este o alc?tuire fermec?toare ?i, în fond, ap roape feeric?. Era de la sine în?eles ca femeile aveau dreptul, cu un scop precis, s? se îmbrace într-un fel fermec?tor ?i feeric, fara ca prin asta sa calce buna-cuv iin??; fiindc? aici este vorba despre genera?ia viitoare ?i despre perpetuarea n eamului omenesc. Dar ce se întîmpla cînd, bolnav? pe din?untru, femeia nu mai este pro prie maternit??ii? Mai avea vreun sens s? poarte mîneci de voal pentru a-i face pe b?rba?i curio?i în leg?tura cu trupul ei - cu propriul ei trup îmboln?vit? Evident ca nu avea nici un sens, era ceva ce trebuia condamnat, la urma urmei, ca un luc ru nes?n?tos, spre a fi interzis. C?ci a te interesa de o femeie bolnava era, în d efinitiv, tot atît de pu?in serios pentru un b?rbat, ca ?i... ca ?i interesul tain ic pe care odinioar? Hans Castorp îl avusese pentru Pribislav Hippe. Asta era, des igur, o compara?ie stupida, o amintire pu?in cam stingheritoare. Dar i se ivi în mi nte fara ca el sa fi intervenit, fara s-o fi chemat. De altfel vis?toarele consid era?ii i-au fost întrerupte chiar în acel punct, mai cu seam? prin faptul ca aten?ia i se îndrept? din nou c?tre doctorul Krokowski care ridicase glasul într-un mod sur prinz?tor. într-adevar, st?tea acolo, în picioare, cu bra?ele în laturi ?i capul înclina t într-o parte, înd?r?tul m?su?ei, ?i cu toata redingota lui. aproape sem?na cu Domn ul nostru Iisus Hristos pe cruce! încheindu-?i conferin?a, doctorul Krokowski p?rea ca face o prop'1" ganda intensa în favoarea disec(iei suflete?ti ?i c? invita, cu bra?ele larg deschise, ca toata asisten?a si vin? la el. Veni?i la mine, spunea el fara MUNTELE VR?JIT 145 nvinte, voi to?i care sînte?i n?p?stui?i ?i plini de suferin?e. Apoi mai orbi desp re râul ascuns, despre ru?ine ?i despre triste?e, despre ac?iunea liberatoare a an alizei, elogie explorarea subcon?tientului, preconiza retransformarea bolii în sta re sufleteasca adusa la suprafa?a, în planul con?tientului, îi îndemna pe to?i sa aib? încredere ?i le f?g?dui vindecarea. Apoi las? sa-i cada bra?ele. înal?? capul, aduna foile tip?rite de care se servise în timpul conferin?ei ?i ?inînd strîns teancul cu mîn a stînga ridicat? pîna în dreptul um?rului, întocmai ca un profesor, porni cu capul sus de-a lungul coridorului. Se scular? cu to?ii împingînd scaunele ?i, încet, începur? sa se îndrepte c?tre ie?irea pr in care ?i doctorul p?r?sise sufrageria. D?deau to?i impresia ca, printr-o mi?ca re concentrica, se îngr?m?deau spre el, din toate p?r?ile, printr-un acord comun, dar oarecum incon?tient, ior-fotind în urma fluiera?ului vr?jitor. Hans Castorp ra mave în picioare în mijlocul acestei forfote, cu mîna pe sp?tarul scaunului. Aici nu m a aflu decît în vizita, se gîndea; sînt s?n?tos ?i, slava Domnului, nici m?car nu-s luat în seama, iar la viitoarea conferin?a nici n-o sa mai fiu aici. O privi pe doamna Chauchat cum iese tiptil, cu capul plecat înainte. Oare se las? ?i ea disecat?? s e mai întreba el, ?i inima începu sa-i bata... Nu observase c? Joachim se apropia pr intre scaune ?i tresari speriat cînd varul s?u îi vorbi. Ai sosit în ultima clipa, îi spuse Joachim. Te-ai dus departe? Cum a fost?

- A, pl?cut, r?spunse Hans Castorp. Da, am fost destul de departe. Dar trebuie s a m?rturisesc ca mi-a f?cut mult mai pu?in bine decît nadajduisem. Fara îndoiala ca am întreprins aceasta plimbare prea curind, sau poate ca nu era chiar deloc indica ta. Deocamdat? cred ca n-o sa mai încerc s-o repet. Joachim nu-l întreba daca-i pl?cuse conferin?a, iar Hans Castorp nu-?i d?du p?rere a. ?i chiar mai tîrziu, ca printr-o în?elegere tacita, nu facura mei cea mai u?oara aluzie la conferin?a. ?ov?ieli ?i chibzuieli A?adar, mar?i, eroul nostru se afla de o saptamîna la cei de-aici. de SUs- ?i astf el se face ca, întorcîndu-se de la plimbarea de diminea?a, g?si ln camera nota de pl ata, nota de plata a primei lui saptamîm, o factura 146 THOMAS MANN cur??el executata, vîrîta într-un plic verzui, cu antetul ilustrat (cl?direa Berghof'-u lui înf??i?at? în susul hîrtiei într-o lumina seduc?toare), jar în partea stînga, cu un ext as din prospect, tip?rit pe o coloana îngus?a în care tratamentul psihic dup? cele ma i moderne principii" era subliniat cu litere spa?iate. Cît despre contul scris cu îng rijire, se ridica foarte precis la totalul de 180 de franci, dintre care 12 fran ci pe zi pentru pensiune ?i asisten?a medicala ?i 8 franci pentru camera, apoi 20 de franci la rubrica Taxa de intrare" ?i 10 franci pentru dezinfec?ie în plus suma era rotunjit? cu cheltuielile mai m?runte, ca lenjeria, berea ?i vinul consumat la masa în seara sosirii. Hans Castorp nu g?si nimic de obiectat atunci cînd controla socoteala împreuna cu Jo achim. Da, este adev?rat ca nu beneficiez de îngrijirile medicale, dar asta ma prive?te n umai pe mine ?i nu pot pretinde ?a-mi fie sc?zute. Cu dez-infec?ia îns?, domnii di n administra?ie fac o afacere buna, c?ci este imposibil sa se fi risipit de 10 f ranci H2CO pentru a dezinfecta camera în care murise americanca. în general îns?, treb uie s? recunosc ca e mai curînd ieftin decît scump, ?inînd seama de ceea ce se ofer?. ?i astfel, înainte de prînz, se duser? împreuna la administra?ie sa achite nota. Administra?ia" se afla chiar la parter: cînd ie?eai din hol ?i parcurgeai coridorul trecînd pe lînga vestiar, buc?tarii ?i dependin?e, nu se putea sa nu-i nimere?ti u?a , mai ales ca era limpede indicata printr-o placa de por?elan. V?dit interesat, Hans Castorp f?cu acolo cuno?tin?a cu sec?ia comerciala a întreprinderii. Era un b irou mic, dar bine utilat: o domni?oara dactilografa era ocupata la ma?ina ei, i ar trei func?ionari st?teau apleca?i peste pupitre, în timp ce, în camera al?turata, un domn care p?rea c? de?ine postul important de ?ef sau director, lucra la un birou mul?umindu-se sa arunce din cînd în cînd pe deasupra ochelarilor o privire rece, neutra ?i sfredelitoare în direc?ia clien?ilor. Cît i-au ?inut la ferestruica ghi?e ului, cît le-au schimbat cecul, pîna au încasat banii ?i li s-a eliberat chitan?a, ei p?strar? o atitudine severa, cuviincioasa, t?cuta, de oameni disciplina?i, a?a c um se potrive?te unor tineri germani care în orice birou ?i în orice institu?ie publ ica au respectul datorat autorit??ii; dar o data ie?i?i afara ca sa se duca la m asa cît ?i în restul zilei, vorbir? pu?in ?i despre organizarea sanatoriului Berghof, iar Joachim, ca unul stabilit mai de mult ?i deci versat, r?spunse la întreb?rile varului sau. Consilierul aulic Behrens nu era deloc proprietarul ?i ?eful stabili" mentului, cu toate ca, la prima vedere, puteai avea aceast? impresieMUNTELE VR?JIT 147 Deasupra ?i în spatele lui planau ni?te puteri invizibile, care, dorind sa amina c a atare, nu se manifestau decit prin mijlocirea biroului: era un nrtsiiiu de adm inistra?ie, o societate pe ac?iuni din care bucuros ai fi voit sa faci parte, c? ci dup? informa?iile ioarte verosimile ale lui Joachim, toate salariile foarte m ari ale medicilor ?i în pofida unor liberale principii comerciale, ac?ionarilor li se pl?teau anual dividende grase. Consilierul aulic nu era, prin urmare, un om in dependent, ci doar o roti?a din angrenaj, un func?ionar, un administrator în slujb a puterilor oculte, primul ?i cel mai sus situat, este adev?rat, sufletul a?ezamîn tului, acela care exercita o influen?a hot?rîtoare asupra întregii organiza?ii, dar în colaborare cu administra?ia, cu toate ca el, ca medic-?ef, era scutit, fire?te,

de orice activitate privind partea comerciala a întreprinderii. Originar din nordvestul Germaniei, se ?tia ca ajunsese de mul?i ani, împotriva planurilor ?i inten?i ilor sale, în acest post, fiind adus aici de so?ia lui, ale c?rei r?m??i?e se odih neau de mult în cimitirul din apropiere acel pitoresc cimitir de la Davos-Dorf, ac olo sus, pe versantul din dreapta, aflat mai spre intrarea în vale. Fusese încîntatoar e, m?car ca avusese o înf??i?are astenica ?i ochii bulbuca?i, daca ar fi sa judeci dup? fotografiile ce se g?seau împr??tiate pretutindeni în locuin?a consilierului au lic, cît ?i dup? picturile ie?ite din pensula sa de amator, pe care le ?inea atîrnat e pe pere?i. Dup? ce-i d?ruise doi copii, un b?iat ?i o fata. trupul ei sub?ire ?i sl?bit de febra a fost adus aici ?i, dup? cîteva luni, sfîr?i prin a se mistui cu desavîr?ire. Se spunea c? Behrens, care o adorase, fusese atît de afectat de lovitur a aceasta, încît o vreme devenise melancolic ?i bizar, ca a fost v?zut în plina strada rîzînd pe înfundate, gesticulînd ?i vorbind de unul singur. Apoi nu s-a mai întors la loc ul sau de ba?tin?, ci a r?mas aici: ca sa nu se îndep?rteze de mormîntul so?iei; îns? motivul hotarîtor a fost mai pu?in sentimental, c?ci el însu?i fusese atins de boala , astfel ca se convinsese", potrivit propriului sau aviz medical, ca locul sau era aici. A?a se face ca s-a instalat pe aceste meleaguri ca un medic con?tiincios, tovar?? de suferin?a cu cei a c?ror ?edere o supravegheaz?; care nu se mul?ume? te doar sa lupte împotriva bolii ca unul ce-a r?mas neatins de ea, ci anume ca unu l dintre medicii care, în ei în?i?i, îi mai p?streaz? urma, cîteodata destul de puternic , fapt ce are avantajele ?i dezavantajele sale. Fara îndoiala ca tov?r??ia dintre medic ?l bolnav trebuie încuviin?ata ca un fapt pozitiv ?i putem socoti ca nurnai acela care sufer? este în stare sa fie îndrum?torul ?i mîntuitoruJ erinzilor. Dar se p oate oare concepe o adev?rata domina?ie spiritual? 148 THOMAS MANN asupra unei puteri exercitate de cineva care face parte el însu?i din rîndul sclavil or oprima?i de acea putere? Poate s? dezrobeasc? acela care este robit? Pentru c ineva înzestrat cu o în?elegere simplista, medicul bolnav ramîne un paradox, o apari?ie problematica. într-un asemenea caz, cunoa?terea ?tiin?ifica a maladiei nu este mai curînd tulburata ?i încîlcita decît îmbog??ita ?i consolidata din punct de vedere moral? El nu prive?te boala în fa?a, cu ochiul limpede al adversarului, ci este stînjenit d e ea ?i nu ia f??i? nici o hotarîre; ?i cu toate precau?iile cuvenite, e?ti îndrept?? it sa te întrebi daca cineva care apar?ine universului bolii este interesat, în fond , sa-i vindece pe ceilal?i cu aceea?i putere ?i în acela?i sens ca un om s?n?tos, sau numai sa-i p?streze în starea în care se afla... O parte din aceste îndoieli ?i considera?ii Hans Castorp le m?rturisi în timp ce dis cuta cu Joachim despre Berghof' ?i medicul lui ?ef, îns? Joachim interveni, men?ionîn d ca nu se ?tia deloc daca consilierul aulic Behrens mai era bolnav probabil ca se vindecase de mult. Trecuse multa vreme de cînd practica medicina aici la început, cîtva timp, pe socoteala lui, facîndu-?i îns? repede un renume de bun diagnostician c u auzul lui deosebit de fin, cît ?i de pneumotomist foarte priceput. Dup? aceea, Be rghof'-ui î?i asigurase o pozi?ie permanenta, ?i de aproape zece ani numele sau er a strîns legat de cel al institutului... Apartamentul lui se afla la extremitatea aripii de nord-vest a sanatoriului, tocmai în fund (doctorul Krokowski locuia ?i e l în apropiere), iar acea doamna din vechea aristocra?ie, sora-?efa, despre care S ettembrini le vorbise pe un ton atît de mu?c?tor ?i pe care Hans Castorp nu apucas e s-o vad? decît în treac?t, avea grija de mica lui gospod?rie de v?duv. De altfel, consilierul aulic era singur, c?ci fiul sau studia undeva la o universitate german a, iar fiica se ?i m?ritase cu un avocat stabilit în partea franceza a Elve?iei. Tîn arul Behrens venea cîteodata în vizita, în timpul vacan?elor, fapt care se întîmplase numa i o data de cînd Joachim se afla aici, îns? acesta povestea ca, atunci, doamnele de la sanatoriu deveniser? agitate, temperaturile începuser? sa se ridice, geloziile provocau discu?ii ?i certuri în saliile de odihna, iar ora de consulta?ie a doctoru lui Krokowski fusese foarte aglomerata... Pentru consulta?iile lui particulare, asistentului i se rezervase o camera speci ala, situata în subsolul bine luminat al sanatoriului, al?turi de marea sala de co nsulta?ii, de laborator, de sala de opera?ii ?i de serviciul de radiografie. Se putea vorbi de un subsol, deoarece scara de piatra care MUNTELE VR?JIT

apoi. un crepuscul profund.acest tremufie 150 THOMAS MANN rat îi ap?rea cu regularitate in timpul meselor. în acel moment. Domnea o lumin? ?i o cur??enie clinica. totul era alb pe alb ?i t oate u?ile l?cuite str?luceau ca ?i cea de la camera de consulta?ii a doctorului Krokowski. sa-?i sprijine antebra?ul stîng pe masa. ceea ce se ?i întîmpla în adev?r. pe cît î?i putu da seama Hans Castorp în cabinetul psihanalitic al doctorului Krokowski d omnea un semiobscur ce?os. la cap?tu l coridorului. sub?ire. astfel ca înc?perea ce se afla în fund p?rea sa aib? înf??i?area unei celule. fiindc? Berghof'-ui era construit lîngâ un munte. care f?ceau sâ-i fo?neasc? juponul. sa-?i mi?te capul cît mai mult cu p utin?a ?i sa discute cînd la dreapta. în afara de în?epenirea demna a b?rb iei. ?i el nu era în stare sa-] opreasc? . c?ci a?tepta pocnetul u?ii de sticl? care îi înso?ea în mod inevitabil intrarea. a?adar. gr?bi?i. într -o dupa-amiaza. cînd la stînga. Hans Castorp nu-?i putea ?ine picioarele lini?tite. ci exprimau o agita?ie l?untrica ?i proveneau. sa se r ezeme în coate din cînd în cînd ori s?-?i lase capul în mîini. la ne voie. ?i de asemenea îi era foarte greu sa-l ascund?. di n aceste încord?ri ?i fapte ie?ite din comun. numai în vecin?tatea unor bolnavi dezb?ra?i de orice convenien?a.circumstan?e care contraziceau ?i anulau oarec um efectul ?i ra?iunea sc?rii. avînd ve derea spre gradina ?i spre vale . ?i Hans Castrop o cerceta cu multa aten?ie în timp ce. în realitate îns?. pe un teren în pant?. va tresari ?i va sim? i cum i se r?cesc obrajii. ?i pîna ce nu sosea. pîna ajungea la masa ru?ilor bine". apoi porni din nou cu pasul ei s?ltat ?i disp?ru în golul sc?rii tot aplecat? înainte. p?trunse în acea lume subterana. din coridor. fara ?â-?i ia batista de la gura. capul îi tr emura ca ?i bunicului s?u . procedeu pe care nu-l putea folosi vreme îndelungata. nu puteau fi explicate numai prin aerul local ?i prin efortul de-a se aclimatiza. v?zuse ie?ind pe cineva de acolo. dup? toate aparen?ele. se plimba de-a lungul coridorului. decît pîna în prag. Dar toate acestea erau procedee penibile ?i n-a lipsit mult sa-i fie stricata acea pl?cere asociata cu mesele din pricina încord?rilor cît ?i a faptelor ie?ite din comun pe c are le putea observa în timpul lor. în urma plimb?rii pe care o întreprinsese In Proprie ini?iativ?. Dar acum renun?ase sa mai reac?ioneze. ?tiind ca s imptomele penibile împotriva c?rora lupta nu erau de natura pur ?i simplu fizica. merge . dimpotriv?. micu? a. înso?indu-?i varul care voia sa-?i fac? un masaj. pe care era prins? cu pioneze cartea de vizita a medicului ?i spre c are coborai. Cînd u?a se deschise. astfel ca înc?perile care formau aceast? pivni?a" se deschideau în fa?a. ajuns jos. vîrîndu-?i nasul în farfurie. se opri pe nea?t eptate ca ?i cum ?i-ar fi amintit ceva.149 ducea de la parter pîn? acolo d?dea într-adevar impresia coborîrii într-un fel de pivni? a. dou? trepte. o doamna care sosise de curînd ?i al c?rei nume nu-l cuno?tea înc?. sup?rat. urmarind-o cu priviri furioase pe doamna cea întîrziata ?i n eglijenta. Dar lucrurile se prezentau astfel . sau mai ales. Doamna Chauchat întîrzia aproape totdeauna la masa. a?teptîndu-l p e Joachim. privind în gol cu ni?te ochi mari. te reg?seai la nivelul solului sa u. mai g?si ?i alte mijloa ce sa-?i ascund? aceasta sl?biciune -de pilda. Urcînd treptele se apleca mult ca sa-?i ri dice rochia. în sufrageria multicolora. Amintita u?a se afla in dreapta sc?rii. De altfel. La început întorsese capul de fiecare data. fiindc? parterul era situat mult de asupra p?mîntului. Se apropie astfel de scara principa l?. o iluzie perfect justificat?.?i Hans Castorp nu le nesocotea. cel mult. cu o mînâ sub?ire ?i împodobit? cu inele. ca sa-?i p?streze ?inuta. la cîteva picioare sub el impresie care îl amuza pe Hans Castorp cînd. impresia ca ai coborît pe trepte pîna sub nivelul solului. cu toate ca aceasta pozi?ie ?rea în ochii lui o manifestare a lipsei de educa?ie care putea fi tolerata. cu breton ?i cercei de aur. cînd ducea lingura l a gura. Aveai. palizi ?i r?t?ci?i. în mod precis ?i foarte direct. în primul rînd. apasînd batista pe gura. v?zu c? înd?r?tul ei era mult mai întuneric decît pe coridorul alb: str? lucirea clinica luminoasa nu se întindea. ?tiind ca. Discu?ii la mas? La mas?. tînarul Hans Castorp începuse s? u?or stînjenit de f aptul ca. cu pa?i m?run?i. ba o data chiar proferase cu jum?tate de glas ?i printre din?i cîteva insulte ?i o exclama?ie de dezaprobare indignata.

nu se putea l?uda nici m?car ca aveau vreo cuno?tin?? comun a. e o f? ptura r?sf??ata. îi era ru?ine pur 51 simplu. în?eleg. îns??i sup?rarea este un mo tiv în plus sa te ata?ezi de ei ?i este o fericire cu atît mai mare ca. b a chiar vedea foarte bine. O oarecare nehotarîre îl f?cea sa simt? nevoia de-a auzi de la o a reia persoana confirmarea ca doamna Chauchat era o femeie delicioasa. în orice caz pe m?sura ce conversa?ia evolua. ca merita s-o vede?i. se considera r?spunz?tor în fa?a celo rlal?i pe scurt. n-o cuno?tea. deoa rece nim?nui din sufragerie nu-i pasa nici de defectele doamnei Chauchat. în parte. face o gropi?a în obraz. iar singurul fapt cu care î?j d?dea o oarecare importan?a era de-a fi originara din Konigsberg. ca a?a-zisa lui indiferen?a foarte neîndemînatic simulata din lipsa obi?nuin?ei sau a unui talent înn? scut . Acestea i le ?optea profesoara vorbind din pîlnia mîinii. ci mai degrab? o amplificare. fara îns? ca ace asta repulsie sa-l fac? sa nu se lase influen?at ?i vr?jit de ele cu destula bun ?voin?a. Vrînd-nevrînd e?ti silit sa iube?ti ast fel de oameni. Dup? cum vad. este atît de fermec?toare. ca. în sfîr?it. c?ci.Poc! exclama b?trîna domni?oara. c?ci atunci cînd del?sarea lor te supar?. a?a merge ea dar ce minunat merge întocmai ca o pisic u?a ce se furi?eaz? la farfuria cu lapte! A? vrea. Acum da buna ziua celor de la masa. între tînârul sau vecin de masa ?i oaica se stabilise o anumita rela?ie afectiva. ci numai cînd vrea ea.. tîn?rul dorea sa fie încurajat din afara în ni?te sentimente nipotriva c?rora atît ra?iunea cît ?i con?tiin?a lui opuneau o rezisten?a sus?inuta. Este ea. ceea ce nu se întîmpla în otdeauna.. aceste conversa?ii erau foarte neînsemnate sub raportul infor. c ? nu-i cu putin?a sa întoarce?i mereu capul spre ea ?i Dumnezeu ?tie ce-ar fi în sta re sa-?i închipuie daca ar observa. e adorabil de copil?roasa femeia asta. îi era ru?ine ?i ar fi fost inexact sa spui ca-i era ru?ine din p ricina doamnei Chauchat. a mai mult. de?i animat? de cele mai bune inten?ii din lume domni?oara Engel hart nu ?tia despre doamna Chauchat cu nimic mai mult decît oricare altul din sana toriu. iar faptul ciudat era ca Hans Castorp intuia. c?ci. cu alte cuvinte dintr-o regiune apropiat? de frontiera ruseasc? .. în plus. e?ti totu?i silit sa-i iube?ti. . în afara poate de profesoara. printr-o mi?care afectata. întorcea a nume capul în alta parte. fara ca ceilal?i s-o aud?. deoarece i se p?rea ca nu mai are dreptul sa se supere. lucru de care ar fi putut foarte bine sa nu se sinchiseasc?. domni?oara Engelhart se risipea în cuvinte ce m?rturiseau o admira?ie dezin teresat? pentru doamna Chauchat. sa schimb? m locurile ca s-o pute?i vedea ?i dumneavoastr? tot atît de bine.. pe cînd îmbujorarea obrajilor de fata batrîna te f?cea sa te gînde?ti la temperatura anormala a trupului ei.. A?a cum vorbe?te ?i zîmbe?te în clipa asta. Nu trebuie sa ridici ochii ca sa te co nvingi ca a intrat.nu însemna o sl?bire. dar p e care Hans Castorp era dispus s? le considere c? pe un fel de leg?tura personal a îndep?rtata cu doamna Chauchat. caracterul acestei rel a?ii pre?uia mai pu?in decît faptul în sine de-a exista ?i. de fapt. MUNTELE VR?JIT 151 Aceasta s?rmana f?ptur? în?elesese ca. care de altfel îi repugnau. fire?te. Ar tre bui s-o privi?i m?car o data. Da. dac-ar fi posibil.. ca re st?tea la dreapta lui. 152 THOMAS MANN De altfel. de parca nu i-ar mai fi fost îng?duit sa dojeneasc? pe al?ii. ba chiar se sim?ea o arecum complice la aceasta nepl?cere. n-are inel. ma?iilor precise.astfel încît rupea de-âcasa cîteva vorbe ruse?ti merite destul de s?r?c?cioase. nici d e ru?inea lui Hans Castorp. o faza mai înaintat? a ac estei rela?ii. Fara a avea vreo preten?ie sau vreo speran?? pentru propria-i per soana. de aceea-i atît de neglijent?. domni?oara Engelhart. daca nu imediat. Nu rm'-a?i spus dumneavo astr? ca e m?ritat?? .a pîna acolo încît prefera sa-?i mu?te buzele sau. Fire?te. de?i te supe ri din pricina lor. iar cuvintele rostite cu un fel de lascivitate îl p?trundeau pe bietul Hans Castorp pîna-n adîncul nn?ei. îi era ru?ine d e cei din jur. datorita susceptibilit??ii lui Hans Castorp fa?a de u?ile trîntite. nu poarta verighet?. ce anume urm?reau aceste a?î?ari. zise el.

n-o mai pot socoti un înger ?i vâ rog s? nu mi-o lua?i în nume de r?u. în p?r ?ile acelea. De altfel. Probabil c? are alte motive. într-atît se sim?ea de r?spunz?toare pentru doamna Chauchat fa?a de Hans Castorp. Iâr ei nu mesc aceasta un aperitiv. în fundul ?arii. desp?r?it? de b?rba t. ?ti?i. cîteva ciuperci marinate ori o buc??ica de morun. are un alt nume de-acas?. într-adevar. â?a cum fac anumite domni?oare str?ine cînd sînt pu?in cam trecute. nu poarta ?i asta m-a mirat ?i pe mine. în?eleg. poate ca-i l??e?te mîna. un asemenea inel are în el ceva cu ad ev?rat resping?tor ?i care te aduce la realitate. toate. s-o viziteze? Ce o cupa?ie are? .. Faptul nu trebuie luat în sensul strict al cuvîntului. lucrurile stau invers. Are nume fran?uzesc.. ea se g?se?te printre noi <ie mai bine de trei luni. nu destul de grav pentru a fi silita s? tr?iasc? mereu prin sanatorii. . Mi s-a întîmpiat sa v?d unul. nu-i pentru prima oara aici? . nu ?tim dac? ea îns??i nu-i r?spunz?toare. nu i-ar mai lipsi decît leg?turica de chei. de faptul ca nu pot tr?i "npreunâ.. Mai mult. dac? ea nu se simte absolut deloc bine lînga el.A?adar.. dincolo de Caucaz. este nu numai pentru a se bucura de mai multa considera?ie. Dar dumneavoastr? nu sînte?i impar?ial?. dar ea ?inu piept privirii cu un fel de s?lbatic? perplexitate. nu fran?uzesc. dar l-am uitat. 154 .. vreau s? spun c? d? femeii oarecum un aer de c?lug?ri?? ?i face din ea o pref?c ut?. . iar faptul acesta este cunoscut la noi în re giune. pentru un timp oarecare.. nu. un fel de rachiu. nu prea am încred ere în ea... nu este deloc surpr inz?tor. nu prea des. Func?ionar în administra?ia ruseasca. în parte.. De fapt. Doamne. f?r? îndoial?. zise: _ Dar so?ul? Nu se ocup? deloc de ea? Nu vine niciodat? aici. cum o mai sus?inea! Speriat de-a binelea. avea o barba sur? ?i o fa?? dint re acelea ro?covane. undeva prin Rusia. de alta natura.Func?ionar. în floarea vîrstei. Hâns Castorp o privi în fa?a.Da. c?ci ea este aceea care-l vizit eaz? cîteodat?.. într-o gubernie foarte îndep?rtata . Doamne Dumnezeule.îl cople?i?i cu toate defectele. F?r? îndoiala c? n-?re nici motive ?i ni ci poft? s? arate situa?ia ei civil? oric?rui b?rbat c?ruia îi întinde mîna. l-am ?tiut cu exactitate. De altfel. în privin?a asta nu încape nici o îndoiala. Nu m? mir? deloc c? lucrul acesta nu-i pe pl?cui doamnei Chauchat.E bolnav?.. unul rusesc. Poate c? nu-i place s? stea în Daghestan. ceva liber ?i lipsit de prejudec??i în fiin?a lor. . ?ti?i. deoarece e un simbol al robiei. zise Hans Castorp. ?tiu precis c? rusoaicele au.. numai atît. func?ia asta desemneaz? de obicei o specie de o m destul de grosolan. farâ îndoiala. în sfîr?it. Sau poate g?se?te c? ar ar?ta prea a burghez? cu un asemenea i nel turtit. sînte?i prins? pîna-n vîrful degeor de prejudec??i care o favorizeaz?. într-o regiune atît de s?lbatica ?i atît de izolata.. înfrînîndu-?i tremuratul capului. destule persoane care-i ?tiu numele. dincolo de Caucâz. zise ea... va rog sâ m? crede?i. Totu?i. ?i totu?i. De ochii lumii cer cîte ceva de mîncare.. Cei de-aici b?nuiesc câ altele sînt cauzele. Verighet? ? Nu.Vai nu. de parc? s-ar fi g?sit într-un greu impas ?i ar fi fost s ilita sa se scuze. de da ta aceasta. F?r? îndoiala îns? c? ?i so?ul trebuie sa aib? o vin?.Profesoara p?ru încurcata.. îns? dac? dori?i. Daca Ias? sa i se spun ? doamn?. pentru a?a ceva este p rea lipsita de prejudec??i. ?tiu din surs? sigur a ca este m?ritat?. to?i sînt extrem de corup?i ?i au o mare sl?bici une pentru vutki.. sînt aici. poate nu-i sta bine. Se poate spune câ tr?iesc desp?r?i?i ?i câ ea îi face. v-am spus doar c? nimeni nu l-a v?zut pe-aici. pot sa m? interesez.. O fe meie atît de fermec?toare. o data pe an. Cînd o v?d ?i cînd m? gîndesc la defectul acesta pe care-l ?re de-a trînti u?ile.. probabil fiindc? e bolnava. în Daghestan. Nu. ceea ce. ?i. Iar între timp î?i duce via?a aiurea. undeva la r?s?rit. . ceva în -a nov sau -ukov. Trebuie s? fim dre p?i. cîte o vizit?. în orice caz. Dar nu chiar atît de bolnava. acolo a fost trimis. e chiar pentru a treia oar?. la urma urmelor. ?i beau enorm. totu?i e func?ionar rus ?i. îns? noi ?tim cu to?ii ca are. Apoi t?cur ? o clip? amîndoi ca s?-?i revin? în fireMUNTELE VR?JIT 153 Hans Castorp continua s? manînce. din cînd în cînd. un so?. în ?inutu ri asem?n?toare.

putea s-o nec?jeasc? pe batrîna domni?oara. ca fiecare dintre ei o ?tia despre sine ?i despre celalalt. ?i nu-?i ascunse bucuria ce-o resim?i capatînd aceasta iniorma?ie de natura mai in . Era un joc straniu la care se pretau cei doi vecini de masa. Doamna Chauchat se numea Clavdia. Hans Castorp nu în?elese imediat. constata ca.. i se potrive?te foarte b ine. dar în afar? de asta . deoarece începuse. de parca acest entuziasm nu era decît un fapt în sine foarte hazliu. Daca ?ine?i neap?rat. nici m?car nu nega?i ca o iubi?i! ?i profesoara. nici Ninocica. Buna diminea?a! spunea el. întrucît va place atît de mult. . Cu o viclenie ce nu-i st?tea în fire. sa ?in? la doamna Chauchat ?i. Hans Castorp. în sfîr?it. dar în acela?i timp ?si d?dea seama ca profesoara era con?t ienta de eforturile sale zadarnice ?i în plus observa. ca avea chii prea de p?rta?i ?i ca ?inuta ei las? mult de dorit. lata. privind spre doamna Chauchat cu ochii plini de vini?oare ro?ii. ?i pe cînd vorbea în felul acesta. da. în privin?a c?ruia ci. dintr-o voca?ie de mijlocitoare. spuse el. pentru ca în felul acesta sa poat? întreba în continuare: . Toata lumea o sa observe ca vorbim despre ea ?i ca-mi spune?i lucruri care ma fac sa ro?esc. nu risca prea mult procedînd astfel. facînd aprecieri în leg?tura cu înf??i?area doamn i neglijente".. f rumoase ?i cu o linie suava". nu era decît în vizita ?i în curînd va trebui sa plece-Cu o indiferen?a d isimulata î?i d?dea aere de cunosc?tor. îl ?tiu. o ?tiau cu prisosin?a. ?tiau amîndoi acest lucru. se compl?cea: în primul rînd. cînd u?a de sticla fu iz bita. am g?sit. dar. p?rea mult mai tînara ?i mai nostima decît dm profil. A?i dormit bine? Pot sa sper ca a?i visat-o pe frumo asa dumneavoastr? Minka? Ei. îns?. cuprins de un adînc dezgust. Nata?a Chauchat? Nu. pot foarte u?or sa ma informez. . sînte?i îndr?gostita de ea. mai ales în cazul acesta special. a doua zi ea îi afla numele. pentru a fi pe placul tînarului. încerca sa vad? daca i se potrive?te. îi f?cea o pl?cere boln?vi cioasa ?i ocolita sa glumeasc? cu batrîna domni?oara care. atît fiecare pentru sine cît ?i în ceea ce îl privea pe celalalt. îi repugna ?i mai categoric. De oarece este sigur ca n-o cheam? nici Katinka. domnule Castorp! Nu-i frumos din partea dumneavoastr? sa ma pune?i în încurc?tura cu astfel de aluzii.A?tepta?i pu?in. ?i în adev?r. Profesoara ramase pe gînduri. lini?tindu-se la gîndul ca aici.Clavdia. Amîndoi ?tiau ca mint . ?i mai ?tiau. zise ea. este evident c? trebuie sa-i cunoa?te?i ?i pr enumele. ?i cum era sigur ca aceasta complice a lui va admite ?i va îng ?dui sfruntata r?sturnare de situa?ii. Apoi îl repeta de mai multe ori ?i. ce-i drept. dar ca bra?ele-i erau. se silea sa-?i ascun d? tremuratul capului. dar de ce oare va îmbujora?i de îndat? ce-i pomenita? Pr in urmare. îns?. cu toate ca Hans Castorp nu resim?ea decît un pio-fund dezgust pentru asemenea lucruri încîlcite ?i nu tocmai c instite ?i ca. nu-i Tatiana ?i nici Nata?a.THOMAS MANN A?a vorbea cîteodata. pastrînd o distan ?a rece ?i ironica. dar oare cum se nume?te în realitate? Vorbesc despre numele de bote z. în acela?i timp. ?optea printre buze. fiindc? astfel avea ?i ea o cît de modesta bucurie. fara îndoiala. care într-adevar ro?ise. se prefacea a crede ca e ntuziasmul domni?oarei Engelhart pentru doamna Chauchat nu era ceea ce reprezent a în realitate ?i el ?tia perfect de bine ce reprezenta . Sau în orice caz ceva în genul acesta. Ceru sa i se repete numele ?i-l silabisi înainte d e a-l pricepe. sus. asta nu-mi spune n imic! Sta?i. l-l spuse la masa. din punctul ei de veder e. inde pendentul Hans Castorp. ca-mi sca p?. de-a se sim?i tachinat? ?i de-a fi pusa în situa?ia sa ro?easc?. Dintr-o ?iretenie neobi?nuita ?i bine calculata o numis e apoi pe doamna Chauchat frumoasa Minka". Nu cumva se nume?te T atiana? Nu. contin ua totu?i sa se b?l?ceasc? într-o asemenea situa?ie tulbure. Se nume?te Avdotia. aple-cîndu-se ?i mai ta re peste cea?ca: Dar e ru?inos ce spune?i. C?ci. v?zuta MUNTELE VRÂJIT 155 Hin fa?a.îi spun Minka". Dar iat? ca l-am uitat. de aseme nea. iar toata aface rea asta era destul de încîlcita ?i nu tocmai cinstita. e minunat ca se nume?te astfel. ?i ca Hans Castorp n-o tachina pe profesoara decît ca sa poat? vorbi despre doamna Chauchat. ca ?i ei îi tremura capul.

. cînta în sine însu?i. Iar între timp. O mica plimbare pîn a la cascada sau pîn? în cartierul englezesc ?i pu?ina odihna pe ?ezlong. sa se bucure de dejunul apropiat-în m?sura în care ex presia a se bucura" indica exact acest soi de a?teplare cu care vedea sosind noua sa întîlnire cu bolnava doamna Clavdia Chauchat. în curînd. ?i-l reg?sise în adîn cul amintirii un lied cu textul de o duioasa nerozie. inima lui. peste doua ore sau doua ore ?i jum?tate. la vreo serata sau la vreun concert de binefacere. apoi condamn? ?1 alunga din el a cesl lied copil?ros. cu toate ca. nici prea mul?umitor. ?i era tocmai gata s? adauge. Vea s? fie iar??i aici. nu era nici o piedica ce merita sa fie luata în seama. B?tea cu înd?r?tnicie ?i monoton. dar se râzgîndi u?or descump?nit . inima din trupul sau batînd iute ?i deslu?it în lini?te. ?i în m?sura în care acest calificativ nu însemna ceva nici prea u?uratic. îns? Wgîierea lui era ca. deodat?. el nu se putea bucura" pur ?i simplu la vederea ?i -n vecin?tatea doamnei Chauchat. ?i s? constatam ca. T ocmai fredona un mic lied pe care-l auzise cîntat de un gl?scior de soprana. ?i anume: cînd st?tea culcat î?i ascu lta inima.tima. el ar fi respins aceste cuvinte cu o ridicare din umeri. cel pu?in. de jos. cît dura cura principala de o dihna. o asemenea leg?tura exi sta sau. devale ?i ca re astfel s-ar fi d?ruit" pe sine sim?a-mintelor îng?duite. Un MUNTELE VR?JIT 157 semenea lied plin de zel fierbinte era bun doar pentru un tînar mediocru care.Clavdia dumneavoastr? face cocoloa?e de pune. Cît despre el ?i leg?tura cu doamna Chauchat cuvîntul leg?tura" îi apar?ine ?i no i ne declinam orice r?spundere .Depinde de cine le face. spuse E ridicol". socotindu-l de prost gust ?i plin de ° sensibilitate naiv? îl g oni cu un amestec de asprime ?i melancolie. Hans Castorp putea. care începea a?a.acesta este un am?nunt c are merita sa fie men?ionat. Pe Clavdia o prinde. începuse s? dispre?uiasc? anumite feluri de a vorbi . în calitatea lui de tînar înzest rat cu judecata ?i con?tiin?a. nu putea avea nimic comun cu o asemenea naiva p oezie.Berghof". daca griji sau sup?r?ri s-ar fi interpus. daca vad bine. Umbla încoace ?i încolo în vreme ce obrajii îi ardeau ?i cînt a mereu. putea fi stabilita fara greutate. numai ca de data aceasta Hans Castorp îi d?dea mai pu?ina ate n?ie decît în primele zile. cum se spune de obicei. nu-i mai spunea decît Clavdia . ce se întîmpla? Mai nimic. Da. stînd în ?ezlong. ?i cînd se a?eza din nou la masa era ca ?i cum nu 156 THOMAS MANN i1! s-ar fi sculat niciodat?. . a?a cum se întîmpla aproape tot ti mpul de cînd era aici. Daca-n inima-mi p?trunde De pe buza ta! cînd. Da. îi p?rea rau cînd se sfîr?eau. iar dup? aceea. cînd se gîndea la doamna Chauchat. nu g?si un calificativ mai potrivit. La care profesoara r?spundea: . De data aceasta. se sim?ea înclinat sa rosteasc? asupra acestor versuri o jude cat? estetica. f?r? mo tiv ?i f?r? nici o leg?tura cu sufletul. daca i-ar fi fost propuse. nu se ?tie unde. Este posibil ca cititorul sa fie ispitit sa considere ca persoa nei lui Hans Castorp ?i vie?ii lui interioare nu i s-ar potrivi decît expresii ca m ul?umit" ?i obi?nuit". ra?ionale ?i în fond feri cite. Ce-ncîntare minunata Vorba ta-mi strecoar?. Acum nu se mai putea spune ca b?tea de capul ei. Un singur fapt îi procura îns? o mare satisfac?ie. abia a?teapt? sa-?i d?ruiasc? inima" cu inten?ii bune ?i cu d ulci perspective de viitor unei gîsculi?e s?n?toase de acolo. dar se cuvine sa ne amintim ca. Dar nu era cazul în via? a de la . prînzurile din sufrageria cu ?apte mese aveau pentru Hans astorP un farmec destul de pronun?at. ridicînd din umeri. anume sa le trateze drept neghiobie". pentru moment. Nu-i tocmai eleg ant. atît de în?elept si fericit organizata. Ar fi fos t cu totul altceva daca o ocupa?ie. nici prea simplu ?i nic i prea obi?nuit. ndicîn du-se de la masa de diminea?a. Nu era o înt rerupere serioasa. c? ci pe acestea nu le-ar fi putut îndep?rta sau nesocoti în gînd. c?ci starea sa sufleteasca era muzical? ?i senzitiv?. activitatea exaltat? a trup . în lini?tea prescr isa tuturora ?i care domnea asupra întregului Berghof'.

n-am nevoie de nici o varia?ie. iar el ghici . cu o st?ruitoare nepl?cere la o doamna cu fa?a plin? de co?uri care se apropiase de masa lui ca sa vorbeasc? cu batrîna m?tu?a. dore ?te ca partea cealalt? sa ia cuno?tin?a de starea în care se afla. iar cînd cea de-a treia va începe se va vedea silit sa se gîndeasca la f?cutul geamantanului. dar chiar trebuia s-o p?trund?. A cincea oara nu-l mai surprinse imediat. Dar Hans Castorp r?spunse: Sa l?sam asta.?i se gîndea la ea . dup? ce doamna Chauchat se întorsese c?tre aceasta masa de doua sau de tre i ori. iar furtuni de o z?d?rnicie ridi cola .. reîmprosp?tarea ini?ial? a ideii de timp trecuse de mult. Nu-mi arde deloc de asemenea aventuri. A?adar. dou? tre imi din timpul cît î?i acordase se va fi scurs în curînd. ce?uri dese umpleau valea.. Hans Castor p n-avea decît sa se gîndeasca la doamna Chauchat . Ultima excursie nu prea m i-a reu?it. Nu se putea spune ca ningea. nu mai st?tea de trai? Dar sim?i îndat? c a se uita la el. faptul n-are nici o noima.în privin?a asta nu avea noroc în scurta lui ?eder e prin aceste locuri.izbucneau trezind ec»uri care se rostogoleau îndelung. Dar se mai întîmpla ?i altceva. iar dorin?a neînfrînata a lui Hans Castorp era ca ea sa observe cît mai mult cu putin??. de?i fiecare dintre ele se desf?? ura într-o a?teptare mereu reînnoita ?i se umplea cu noi tr?iri.ului putea fi u?or justificata printr-o stare sufleteasca pe m?sura. îndeplinirea lor cît ?i dezam?girea îl a?teptau aici.. între . Hans Castorp se pref?cu ca se uita foar te atent. deoarece Hans Castorp e ra l?murit asupra caracterului absurd al cazului sau. ?i nu pe un Schatzalp o arecare. Era imposibil ca doamna Chauchat sa nu fi b?gat de seama firele care se înnodau într e o anumita masa ?i masa ei. se stapîni cel pu?in dou? sau trei minute cu o voin?a de fier. Dar eu. pentru ca marea fine?e ?i stapînire d e sine ale lui Hans Castorp s-o pun? pe gînduri. Daca nutrea s peran?e. c?ci sînt absolut obi?nuite în neînsemnatatea lor sentimentala. ?i chiar în cazul mai judici os ?i mai plin de promisiuni -c?ruia i s-ar putea aplica textul anost al micului lied Simt fluturarea ciudatelor gînd uri ele nu se puteau desf??ura altfel. adic? se sim?ea prins ?i preocupat de locul unde se afla.pentru a trai sentimentul corespunz?tor b?t?ilor inimii lui. I n fa?a acestui surîs.de altfel era atît de frig încît Se ?i d?duse drumul la caloriferul din sufrage rie . O numim dorin?a neînfrînata. de pe acum zilel e începuser? sa zboare în lini?te ?i cu discre?ie. Dar se pare ca este cu neputi n?a. A?a era. Este îns? limpede ca oricine a ajuns acolo unde ajunsese el. se MUNTELE VR?JIT 159 't? ?i a Patra oara ~ de data aceasta cu premeditare . îns? e întregi c?dea o ploaie ap? s?toare ?i monoton?. iar privirea lui r?spunse cu atîta rab?. timpul este u n lucru extrem de enigmatic ?i e foarte greu sa-i explici esen?a! Sa fie oare necesar sa ar?tam fiecare dintre tr?irile discrete care încetineau ?i iu?eau totodat? curgerea zilelor lui Hans Castorp? Dar oricine le cunoa?te. Da. Sa n?d?jduim ca ultima ta saptamîna aici v<j fi mai buna. Plictisul nu-l chinuia.. începuse sa se teama ca sfîr?itul ?ederi i lui se apropia cu prea mare repeziciune. voj?. 158 THOMAS MANN P?cat! zise Joachim. neîncrederea ?i bucuria se ciocnir? în sufletul lui. sau mai bine zis acolo unde avea sa ajung?. adic? realiz? precis ca îl privea. dimpotriv?. Varia?iile se cuvin veteranilor de aici. cu cele trei saptamîni ale mele. sim?i. ca din întîmplare sau ca atrasa de o influen?a magnetic? ?i dup? ce de fiecar e data întîlnise ochii lui Hans Castorp. In sufletul lui Hans C astorp. Despre cei doi bunici ?i plimbarea cu barca în amurg Timpul era din cale-afara de urît . chiar daca. în si ne. A?a e f?cut omul. Crezusem ca. putea urca într-o z i pe Schatzalp sau ca vom face vreo alta excursie. luîndu-ne ceva de mîncare. Cînd se ivi al ?aselea prilej. ?i nu ceda decît în clipa cînd fu sigur c? ochii de kirghizâ nu-l mai urm?resc o comedie stranie pe care doamna Chauchat nu numai c a avea voie. Exigen?ele rafinamentului sau erau considerabile.?i iar??i îi întîlni rivirea. încît ea se întoarse surîzind. 0 îngrijorare care cre?te. Ma odihnesc mai bine tr?ind de azi pe mîine fara prea multa varia?ie. A doua saptamîna era pe sfîr?ite.

ca sa nu scurteze timpul rezervat pentru cura de odihna de seara. de?i într-un sens negativ. ?i dispusa parca sa arunce vina pe el. dar oricare ar fi fost. cum spunea el. în plus. dar neprecizate. Legaturile dintre el ?i rusoaica. umoristul cu parul cre?. critici pe care le g?sea îndrept??ite. nu avea o ?inuta frumoasa. t?cu tul doctor Blumenkohl ?i tinerii cu umeri îngu?ti. La cî?iva centimetri de parchet. doamna Chauchat se întoarse alene ?i-?i roti privirea prin sufragerie. ?i pe cînd se uita u unul la altul . iar din adîncul acestui orgoliu se înal?? un sentiment de superiori tate de care nu putea ?i nici nu voia sa se lepede în prezen?a f?pturii ?i a felul ui de-a fi al doamnei Chauchat. Dar a?a cum st?tea. ?inînd amîndoua mîinile în buzunarele jachetei de â ja sfîr?itul micului .bolnava îl supraveghea cu un aer vag. î?i petrecea via?a prin toate sta?iunile climaterice posibile. în timpul acelei ore care prilejuia un fel de via?a de so cietate. Tres ?rind enervata. Hans Castorp st?tea la pînda. ?i a c?rei existen?a era în realitate adic? în afara de acest e legaturi ascunse . adesea. afara de asta. dar pe care Hans Castorp le b?nuia ?i le respecta. Dar con tralovitura nu întîrzie. iar H ans Castorp r?spundea cu o nestr?mutata îndîrjire (strîngea chiar din din?i. cu chipul întunecat ?i oarecum iritata de aceasta spa ima absurda.. potrivit programului. ele nu tindeau defel sa ajung? la ni?te rela?ii de societate cu doamna Chauchat ?i. grup format din domnul cu pieptul c?zut. schi? a brusc gestul de a voi sa se repead? orbe?te în ajutorul ei . în afara doar de cei cu care lua i masa. dar un orgoliu de o esen?a mai generala ?i de o origine mai îndep?rtata era întip?rit pe fruntea lui ?i în jurul ochilor cu privirile pu?in somnoroase. ?inînd cap?tul ?ervetului. la dou?zeci de minut e. adic? în cupnnsul a zece dejunuri. urzite de privirile ?i micile lui viclenii se desf??u rau în afara convenien?elor sociale. c?ci timp de doua zile. ridicîndu-se pe jum?tate de pe scaun. deloc justificata. 160 THOMAS MANN î?i d?dea seama foarte bine ca Joachim avusese perfecta dreptate cînd îi atr?sese aten ?ia ca aici nu era deloc u?or sa faci cuno?tin?e. se mai uita o data în direc?ia lui. dar care se reducea. c?reia îi c?zuse prad?. izbea u?ile. a?a urn avea obiceiul. apoi se întoarse surîzînd. încordate. întinse mina. care nu p urta verigheta.. ?i a«t putea fi de ajuns. admitea ch iar ?i împrejur?rile care constituiau o piedica. iar faptul ca b?t?ile sale de inima proveneau din aceea ca se gîndea la Clavdia" n u era suficient ca sa zdruncine convingerea nepotului lui Hans Lorenz Castorp ca el nu putea sa aib? nimic comun cu aceasta str?ina desp?r?it? de so?. dup? cina. înfruntîndu-i ochii) ?ervetul doamnei aluneca de pe genunchi. dar ?i el. apl ecata într-o parte spre podea. Hans Castorp trai acest incident ca pe un triumf ?i i se d?rui în întregime. ?i care se întrunea în fundul salon a?ului ce p?rea rezervat celor de la masa ru?ilor bine". îns? c um aceste schimb?ri în aitudinea doamnei Chauchat i se adresau cu siguran?a numai lui. gata-gata sa cada la pamînt. doamna Chauchat se retr?gea fara nici o excep?ie. era °tu?i limpede ca între ei d?inuia o leg?tura. l-am repro?at caracterul desfrînat al dorin?elor.doua feluri de mîncare.separata de a lui prin pr?p?stii adinei ?i de ce sa n-o spu nem? al?turi de care n-ar fi putut înfrunta nici una din critici le la aceste defe cte. f?cea cocoloa?e de pîine ?i mai mult ca sigur ca-?i rodea unghiile. Faptul ciudat era ca resim?ise o deosebita bucur ie dîndu-?i seama foarte bine ?i poate perl" tru prima data de superioritatea unei origini atît de îndep?rtate în clipa cînd o auzi pentru întîia oara pe doamna Chauchat v ind germanaMUNTELE VR?JIT 161 t?tea în picioare. Hans Castorp avea prea mult bun sim? c a sa aib? vreun orgoliu personal. Jo achim se gr?bea mereu sa plece. în fond. în mijlocul cunoscu?ilor ei o bi?nui?i. C?ci într-o buna m?sura dezaprobarea sociala ar fi fost îndrept??it?. C?ci.uitînd ca erau la o d ep?rtare de vreo opt metri ?i c? pe deasupra îi mai desp?r?ea ?i o masa de parca s -ar fi întîmplat o catastrofa daca ?ervetul ar fi atins pamîntul. reu?i sa-l prind?. do amna Chauchat nu-?i mai roti privirile prin sufragerie. Ceea ce era dureros. îi v?zu elanul stapînit ?i sprîncenele ridicate. privirile lor se întîlnir?. dar ?i batjocoritor. ba intrînd renun?ase chiar sa se mai prezinte" asisten?ei. nu obligau la nimic ?i nu puteau în nici un fel sa-l angajeze. sau poate din alte motive de s?n?tate pe care nu le m?rturisea.

în ceea ce-o privea. sau Hans Cas torp era acela care mergea înainte. î?i oferea la fiecare pas. pe lînga cele cinci dejunuri. pentru c?. care în f a?a tribunalului ra?iunii a propriei sale con?tiin?e fundate pe ra?iune nu avea deloc preten?ia sa fie aprobata. e? îl m?sur? de la oarecare distan?a. încîntatoare de altfel. î?i prelungea toaleta. c va începe practica la Tunder & Wilms"? Este adev?rat c?.. dar cînd se apropie. a?a cum începuse.. f?cea calcule ?i-?i Punea creier ul la contribu?ie ca sa îmbun?t??easc? aceste ?anse. înainte de toate. dup? cum o uZi Hans Castorp care trecea. era putred? pe din?untru. unde c?pitanul Miklosich stin sese mai deun?zi lumina). cît socotea c? e necesar.la primul (?i. în timp ce se ?i afla la masa. mi-am uitat batista. c?ci tr?iau unul lîng? altul. posibilitatea. a doua oara se uita la el nu numai de departe. bun? sau rea. ceea ce era cu totul altceva. o ?ansa. ap?rea ?i luneca fara zgomot spre scara. dup? o saptamîna sau o saptâmîn? ?i jum?tate. doamna Chauchat era bolnava. sa depind? numai de desf??ura rea lor. a caut? so cunoasc?. O s? trebuiasc? iar sa m? trambalez pîna sus. d?dea ?i el un mic ajutor împrejur?rilor. de altfel. fara energie. oar e totul nu s-ar sfîr?i. iar cît prive?te restul. continua. cu o privire mai curînd o braznic? ?i îndr?znea??. fara îndoia la o tovar??a de cura de odihna. apoi cobo-ra la primul etaj ?i ajuns acol o nu mai continua sa coboare aceea?i scara ci o apuca pe alta.. f?cea febr?. Condus de un instinct favorizat de starea în care se g?sea. la fiecare pas. ?i se ostenea. pipaindu-se cu amîndoua mîinile: Poftim. sim?indu-i cu înfior?ri ?i furnic?turi privirea în spate. du-i ca-l va ajunge din urma. nu era gata 162 THOMAS MANN cînd Joachim venea sa-l ia ?i î?i l?sa v?rul sa porneasc? înainte. de?i resim?ea un soi de spaima vazînu-se închis într-un asemenea provizorat prielnic. o circumstan?a strîn s legata atît de caracterul îndoielnic al întregii ei existen?e. în limba materna a lui Hans Castorp. cum afla Hans Castorp de la prof esoara. s? vorbe asc? în germana. de sus ?i pîna jos. sa-?i supravegheze st?rile suflete?ti. tensiunile. în sala comuna. spunîn. î?i f?cea cura de odihna. într-un cuvînt: Hans Castorp nu considera legatma t?cuta cu aceasta persoan? neglije nta din societatea unor asemenea oameni decît ca pe o aventur? de vacan?a. î?i mi? a în mod inutil umerii. Cum °amna Chauchat venea la masa de obicei mai tîrziu. în a?teptare.jun. c?ci în fiecare clipa cunoscuta u?a putea sa se deschid? lucru care se întîmpla de mai multe ori: pocnea cu zgomot în spatele doamnei Chauchat care. cît ?i de atitudinea di stanta a lui Hans Castorp izvorîta dintr-un sim?amînt de precau?ie. continu? sa tr?iasc? numai pen tru ele ?i s? lase ca dispozi?ia sa. fapt care lui îi insufla o mîndrie cum nu mai sim?ise înc? niciodat? m?car c? era dispus în acela?i timp sa sacrifice mîndria pentru încîntarea ce i-o d?dea aceast? delicioasa p?s?reasca. îi spunea varului sau cu un aer nec ?jit ?i plictisit. de-a lungul cori dorului. De doua ori împinse vicleni a ?i mai departe." ?i se urca pentru ca el ?i Clavdia" s? s e întilneasca. de diminea?a pîna seara. ca sa spunem a?a. în bine sau în râu. satisfac?iile ?i decep?iile rezultate din legaturile sale delicate cu bolnava. Prima dat? cînd recu rsese la acest truc. Totu?i. ca ?i cum ?i-ar fi v?zut de necazurile lui î?i înfunda mîinile în buzunarele hainei. Nu. exista. iat? o idee ce nu-i putea trece prin cap. ?i f?cea efoituri. ca s-o întî asca pe drum. sa între?in? o convorbire cu alta bolnava. întoarse ochii cu indi feren?a ?i trecu pe lînga el în ??a fel încît aceast? întîmpl?re nu putea s? aib? nici o va oare. cea cu num?rul ?apte. mergînd pîna la a-?i întoarce cap . tu?ea tare lovindu-se cu pumnul în piept-?i toate acestea nu mai ?i numai pentru a-?i manifesta totala indiferen?a. hot?rî sa întîrzie ?i Pu?in. ci tot timpul îl privi în fa?a cu un aer hotarît ?i chiar pu?in încruntat. împrejur?rile înlesneau aceasta preocupare. îns? cu hotarîrea de-a pa?i în fa?a ei ca ?i cum i-ar fi ignorat prezen?a. Iar faptele acestea cît ?i altele ca lipsa oric?ror griji ?i necazuri -Wa ns Castorp le g?sea minunate. întrun spa?iu limitat.. ba chiar necesitatea de neînlaturat a unor des e întîl-nin. infinit mai primejduos ?i de un farme c mult mai subtil decît atunci cînd mergea înaintea sau înd?r?tul ei. parcurgea coridor ul cît era de lung pentru a trece pnn fa?a u?ii unei camere bine cunoscute. considerîndu-le drep t sensul ?i con?inutul adev?rat al vacan?ei sale. Dimpotriv?. ?i cu toate ca doamna Chauchat locuia la alt etaj decît el . a?tep ta cîteva clipe. în sufragerie. mergînd de la o scara la cealalt?. Pe acest drum. chiar aceea de sub acoperi?. ?inîndu-?i parul cu mîna. Apoi cobora înaintea lui.

cît ?i mai tîrziu. f?r? îndoiala. totu?i. nelini?titor ?i aproape amenin??tor. Ca s? ajung? mai repede acolo ?i sa cî?tige pu?in din timpul ce se risipea aici cu atîta u?urin? a. la rîndul ei. începuse.da. ba chiar pusese la cale acest lucru. ai c?rui ochi c? p?taser? în ultimele luni o expresie trista ?i care ridica din umeri cu o violen?? dispre?uitoare. nici nu se cuvenea s? fie comp?timit. De altfel. la ?es". încît Hans Castorp era înspaimîntat de fieca re data pîna în adîncul sufletului. c? ci. de un exotism nordic ?i misterios. cu o u?oar? dar evident? nuan?a de dispre?. totul. Dar întîlnirea îl zgudui atît atunci cînd se petrecu. la fel era ?i jum?tatea superioar? a chipului. o sp aima asem?n?toare cu sentimentul de-a fi închis împreuna cu întîmplarea prielnica într-un spa?iu îngust: iar starea ui sufleteasca se datora. Niciodat? înc? nu v?zuse chipul doamnei Ch auchat atît de aproape ?i atît de limpede în toate am?nuntele lui: putuse s? z?reasc? chiar ni?te fire de pâr scurt care ie?eau din împletitura cozii blonde.. si ca prin f?ptura do amnei hauchat fostul sau coleg îl privea cu ochii lui de kirghiz .?i care-i pl?ceau mai mult decît orice pe lume: forme exot ice ?i caracteristice (c?ci numai ceea ce ne apare straniu ni se pare ca are car acter). iar acesta din urm? nu-l privise altfel atunci cînd se întîlnisera în curtea ?colii. ace?ti ochi îngu?ti de kirghiza ?i (în orice caz. Era acolo. Era ceva tot-atâ promi??tor. printr -o privire piezi?a ce nu urm?rea sa vad? ceva.l spre el cînd se g?si în dreptul lui fapt care-l p?trunse pe bietul Hans Castorp pîn? -n str?funduri.. proeminen?a accentuat? a pome?ilo r plasa?i foarte sus: ei presau puternic ochii a?eza?i excep?ional de departe un ul de cel?lalt. c?ci nu fusese decît o distanta de cîtev a palme între fa?a lui ?i fa?a ei. Insa cea mai categoric? dintre ele era.absolut totul era aidoma ca la Pribislav. Faptul era tulbur?tor în toate privin?ele. ce b?tea u?o r într-un ro?u-ararni"' MUNTELE VR?JIT 163 f ind încol?cit? foarte simplu în jurul capului. al?turi de el. prin pozi?ie. zvîcniri instinctive care se framîntau ?i puteau fi luate 164 THOMAS MANN drept încerc?ri. se topeau într-o colora?ie nocturna ochii Clavdiei ce-l cîntarisera de foarte aproape ?i ca . aparen?a aceasta era doar rezultatul superficia l al curei de odihn? în aer liber . cîteodata.Joachim cu Heinrich cel albastru" în buzuna r. înspre tîrnple. acolo în cîmpie". c?ci nu-?i d?du seama exa ct cum fusese decît abia dup? ce trecuse. p?rea sa accentueze senzualitatea buzelor rasfrînte. cu ceea ce nu putea fi aturat ?i se împ letea cu o fericire plina de îngrijorare. de asemenea. ?i as tfel î?i aduse aminte de mai multe persoane la care ar fi putut eventual sa recurg? în nevoie. ce te îndemnau s? le p?trunzi taina în m? sura în care aceste caracteristici ?i propor?iile lor erau greu de precizat. culoarea mun?ilor îndep?rta?i. ?i faptului ca-l în tiinise iar??i pe nbislav. pîn? ?i albea?a u?or îmbujorat? a pielii ?i culoarea s?n?toasa a obraj ilor . care avea forme atît de tranii . Prin urmare cinstitul Joachim era acolo. ca la to?i ceilal?i de aici. chiar ?i as ta însemna a fi închis împreun? cu inevitabilul.care. de un cenu?iu-albastru s au de un albastru-cenu?iu. tenebroas? ?i împ?ienjenit? re. pe a l c?rei chip era întip?rit? atita neru?inare. bravul ?i cinstitul Joachim. a unui sprijjn.îns? pentru el obi ?nuite de multa vreme . cînd se gîndi la ea. a unui sfat. Dar erau mai ales ochii în?i?i. cum era numita i lumea celor s?n?to?i. facîndu-i oblici ?i totu?i dînd obrajilor o adîncitur? sua va care. pentru a-?i lua în primire serviciul atît de mult rîvnit. deoarece el însu? i nu c?utase altceva. ca sa poat? pleca. iar tînarul Hans OrP v?zu c? avea nevoie de un ajutor ?i în sine însu?i sim?i imbol-nelâmurite. ca sa întrebuin?am termenul cu care doamna Stohr numea acest ustensil: ea. inexistenta alt?dat? . gesturi în c?utarea unui ajutor. m?car câ-l uitase de multa vreme. ?i care. cînd se \a ivi o anumita împrejurare. prin a se supune regulamentului ?i prescrip?iilor cu toat? co . dar în acela?i timp sim?ea ceva ca o îngrijorare ce se în?l?a din el. plictis indu-l ?i hâituindu-l pe consilierul aulic Behrens. culoare ?i expresie sem?nau într-un mod izbitor ?i aproape înspaimîn tator cu cei ai lui Pribislav Hippe! Sem?nau" nu era deloc cuvîntul potrivit c?ci e rau aceia?i ochi. la doamna Chauchat nu f?cea decît sa dea iluzia s?n?t??ii. acel nas u?or t urtit. asta era p?r erea lui Hans Castorp) de-o forma în adev?r fermec?toare. Joachim. a?adar. Hans Castorp era entuziasmat de aceasta coinciden??.

c?ci Joachim st?tea de cinci ori pe zi la aceea?i mas? cu Marusia ?i cu batista ei muiata în parfum de portocale? Oricum ar fi fost. Era oare ?i Joachim încarcerat" ba înc? ?1 mai puternic ?i m ai ap?s?tor decît el însu?i. asta se mai datora ?i unui alt motiv ce nu-l m?rturisea. ceea ce era bine venit. pentru ca prezen?a lui sa fi putut fi de vreun ajutor oarecare Iu' MUNTELE VR?JIT 165 u ns Castorp. Hans Castorp nu era decît de doua saptamîni aici. Desigur. într-un pachet bine f?cut. într-o adev?rata mumie. C?ci c hiar Marusia. Pe deasupra. în felul acesta. dar ?i pentru ca el însu?i usese u?or atins.. astfel c? via?a de jos. cînd vremea se r?cea. unde avea de gînd s?-?i petreac? vac an?a. unde sa-?i îndeplineasc? serviciul? brajii îi erau ve?nic alb?strii. luîndu-?i chiar ?i temperatura. ca sâ-?i dea seama daca se va sim?i mai bine. acolo devale. îi era chinuit? de o grimas? atît de ciudat de îndurerata. nimeni n-avea h abar despre aceasta arta ?i regulile ei. se gîndi ?i la ace?tia doi. deoarece îl re?inea mormîntul. Consilierul aulic Behrens avea pârul a lb ?i ca atare ar fi putut fi tat?l lui Hans Castorp. Consilierul î?i îngropase so?ia aici. deoarece nu folosea termometru l. s?n?tos ?i sincer o t?rît sa vindece oamenii. se în?l?? iar??i în el. dar i se p?rea c? trecuse mult mai multa vreme. culoarea fe?ii putea fi sa doar pe seama aerului: Hans Castorp însu?i si m?ea zi de zi o 166 THOMAS MANN fierbin?eala uscata. Acum îi trecuse oare? Era. Da. oricît încercase. Dar dac? Joachim era atît de gr?bit sa scurteze reuniunea de seara. era un fapt straniu. în anumite clipe. lua parte ?i ea de cele mai multe ori la aceste reuniuni. începuse s? devin? în ochii lui ceva de o sfîn ta inviolabilitate. în fiecare seara dup? cina. pu?i n cam ciudat ?i apoi r?m?sese pe loc. civilul. cea mai înalta autoritate ?i doar dup? o autoritate p?rinteasc? tînjea inima nelini?tit? a lui Hans Castorp. cînd lumea era adu nat? abia de un sfert de or?. c?ci a îndeplini aceast? datorie însemna ca-?i înd epline?te datoria lui. îns? pe care Hans Castorp îl ?tia precis de cînd înv? ?ase atît de bine sa în?eleag? de ce chipul lui Joachim se p?teaz? p?lind ?i de ce g ura. dar putred pe din?untru. respectîndu-le din dragoste pentru regulament în sine. trecuse printr-o durere care-l f?cuse. era cît pe ce sâ-l ajung? pe Joachim în precizia gesturilor. cu titlul de încercare oarecum. iar acea nelini?te care-l f?cea s? se reîntoa rc? în sine însu?i. ?i totu?i. dar în acela?i t imp Hans Castorp se mira de el însu?i. ca pe oricare alt serviciu. Da. Marusia cu pieptul mare. Fâra îndoiala. v?zuta din acest loc. i se p?rea aproape ciudata ?i de-a-ndoaselea. iar regimul din sanatoriu. iar lui Haiis Castorp i se p?rea cîteodata ca atît exemiul frumos al lui Joachim referitor la con?tiinciozitatea cu care î?i f?cea ura cît ?i sfaturile de cunosc?tor pe care i le dddea în privin?a aceasta aveau în ele ceva îngrijor?tor. deoarece se sim?ea atras de ea într-un mod prea cumplit. în adev?r. Se gîndea la consilierul aulic Behrens ?i la sfatul lui absolut dezinteresat" de a t r?i exact la fel ca ?i pacien?ii. din cîmpi e. Dar acest lucru putea fi doar o iluzie. subterfugiul sau zilnic îi f?cea cinste.n?tiinciozitatea de care era în stare. ceva incontestabil ?i firesc. era conduc?to rul stabilimentului. îns? u-l lini?tea deloc. pe care Joachim îl respecta cu stiicte?e. cel pu?in a?a i se p?rea lui. Joachim î?i zorea v?rul sa p?r?seasc? societatea ca s?-?i înceap? cura de odihn?. pentru ca ace?tia s? fie în stare cît mai repede sa se reîntoa rc? la cîmpie. Marusia care rîdea mereu. iar Hans Castorp price puse ca acesta era motivul ce-l gonea pe Joachim. c?ci exactitatea lui militar ? intervenea oarecum în ajutorul lui Hans Castorp. ea îns??i. purta un mic rubin la deget ?i împr ??tia o mireasm? de portocala. în mod vremelnic. atunci cînd îl auzeai pe consilierul aulic vorbind puteai sa-?i închipui . C?p?tase de pe acum multa abilitate în mînuirea celor doua paturi cu ajutorul c?rora te putea i transforma. Joac him era mult prea preocupat de e' însu?i.. în arta de a se înf??ur? dup? toate regulile ?i era aproape mirat gîndindu-se ca. care altfel ar mai fi z?bovit înc? mult timp cu privirile a?intite spre micul salon al ru?ilor. nu reu?ise s ? se gîndeasca la consilierul aulic cu încrederea datorat? de un fiu. de ci s-ar fi putut spune c? are mereu tem-Peratur?. în c?utarea unui sfat ?i a unui sprijin. ?i la Settembrin i care pufnise în rîs cînd aflase câ-i fusese dat un asemenea sfat ?i care-i fredonase di n Flautul fermecat.

intr-o pozi?ie gra?ioasa. desigur. Pe scurt.îngadui?i-mi. da. Prin urmare. cu alte prilejuriMUNTELE VR?JIT 167 . a?a cum îi propusese Settembrini de curînd. sa ma al?tur acestui nobil cerc. Iar Hans Castorp. între Hans Castorp ?i profesoara. sau. ?i-?i mai amintea cum îl numise fla?netar ?i cu m încercase sa-l dea afar? din visele sale deoarece îl deranja. odat? trezit. de-acolo. Hans Castorp î?i reamintea ceea ce-i spuses e Setteni-brini despre melancolia" ?i despre imoralitatea" consilierului aulic. fa ra a mai pomeni de înf??i?area descurajatoare a ber?ri?ei. pentru ca. ori între Hans Castorp ?i Miss Robinson. . P/acer experiri. . de?i o asemenea analiz? critica putea degenera în vorb?rie plîngarea?a ?i lipsita de orice noim?. Daca toata lumea ar ?ti sa-?i potriveasc? astfel cuvintele! îmi da?i voie s? ma . Mi-am luat catrafusele! Observ ca aici e o alt? at mosfera în ce ma prive?te. mai am ?i o vecina.uneori ca are temperatura. o biata f?ptura cu trandafirii cimitirului în obraji. fara ca tot ?i s? se poat? numi un homo humanus..jnfigîndu-se acolo. din cauza zîmbetului fin ?i sec al italianului. ?i -?j mai aduse aminte ca-l numise ?i un suflet confuz". care vorbe?te întruna despre cumnatul" ei. nu-am luat catrafusele. zise doamna Stohr. care cu un torent de vorbe umflate ? i dojenitoare îi repro?ase faptul c? socotea existen?a simultana a bolii ?i a pros tiei ca pe o contradic?ie" ?i ca pe o dilema a sentimentului nostru de omenie". A?a se face ca nu-l mai sl?bea din ochi pe Settembrini ?i asculta cu drag? inima. Dar toate se petrecu ser? în vis. strîngînd mîna celor doi veri ?i salutînd pe ceilal?i. Celalalt se prezentase el însu?i c a un pedagog. Settembrini cu pantalonii lui in arouri se ridica primul ?i cu o scobitoare în gura pornea alene de-a lunul sufrageriei cu ?apte mese. de vesel ?i de pl?cut. în stare de veghe putea fi ?i altfel ?i poate ar fi f? cut bine sa încerce studierea acestui nou caracter. Asemenea vorbe puteau fi s puse cu mali?iozitate sau u?urin?a. mai pu?in dezl?n?uit decît Hans Castrorp din vis. g?sea ca nu prea e rec onfortant sa se gîndeasca la consilierul aulic Behrens. Sau tr?gea un scaun. un oareci ne. ceva nu prea era în ordine în felul sau de-a vorbi: suna atît de tare. Acest fanfa ron ?i homo humanus. cum î?i spunea chiar el. dar cu toate acestea. va rog. cu toata seriozitatea de car e era în stare. c?ci mai ?tia înc? atîta latina. . cu gleznele încruci?ate.Cu alte cuvinte v-a?i luat catrafusele. a zîmbetului care se unduia sub arcuirea frumoasa a must??ii. acest opozi?ionist. sporov?ind ?i gesticulînd cu scobitoarea. lua loc la unul din col?urile mesei. nu însemna ca treb uia sa mearg? pîna la a se las? determinat sa-?i fac? geamantanul ?i sa plece înainte de termen. fara sa ?in? seama de reguli ?i convenien?e. cît ?i studierea lui Settembrini cu spiritul lui de opozi?ionist. nu îns? fara o aten?ie critica. spunea el. mai ales cînd îi priveai obrajii alba?trii ?i ochii înl?cri ma?i de parca ?i-ar mai plînge înc? so?ia. ceea ce. Vre?i sa auz i?i? Scumpa noastr? Germanie. îns? în e a d?inuie?te multa capacitate ?i n-a? schimba virtu?ile noastre zdravene cu poli te?ea altora. ?i. Va în?eleg.. iar tînarul Hans C astorp ?inea din toata inima sâ fie influen?at. se gîndi el surîzînd în sine. prelungeau plimb?rile prescris e de tratament pîna la banca de sub peretele muntelui sau pîna în Platz. ? i apoi. Dar acest domn Magnus t ocmai ne-a ?inut un fel de alocu?iune despre psihologia popoarelor. am ajuns la liman. dar m spatele vorbelor sim?eai un nu ?tiu ce straniu ?i atît de exaltat. spunea el. ?i era limpede ca dorea sa-?i exercite influen?a. este. fire?te. pe deasupra. exemplu cînd dejunul odat? terminat. mai era însu?i acest Settembrini. . o fat? ba?rîna din Transilvania..Exact! exclama Settembrini. nu mai p ot ?i am ?ters-o. La ce mi-ar folosi toata polite?ea daca sînt în?elat în fa?a ?i-n spate? " Uf! Iar restul conversa?iei era de acela?i calibru. sa vina o clipa la masa verilor. o mare cazarma. î?i îng?duia acest fapt. uitîndu-se cum cei noua comeseni devorau desertul la care el p?rea sa fi renun?at. Ce p?rere po?i avea despre el? Ce rost are sa te gînde?ti la el? Hans Castorp î?i amin tea cum î?i ie?ise din fire în timpul acelor vise extraordinare care-i umpleau aici nop?ile. tot ceea ce spunea italianul în timpul întîlm-rilor care. . Ce sa mai vorbim de berarul ?la. se sim?ea altul. cîteodata. despre care nimeni nu ?tie nimic ?i nici nu vrea s? ?tie. Sîn? la cap?tul puterilor.

îl în?f?ca de guler ?i-l zvîrli în tren. Doamnele ?i domnii cunosc oare întimplarea de alalt?ieri? întreba italianul pe nea?t eptate. a?adar. Nu se ?tie dac? n-ar fi fost mai de dorit contrariul. doamna? în jurul dumneavoastr? se petrec I 168 THOMAS MANN lucruri misterioase. Dup? ce ai p?timit Clnci luni. nu era singura pacient? care practica acest sistem. a?a cum o cere datoria. apoi. ?i ce s-a petrecut? Nu ?tiu cine i-a ?optit o vorba doamnei Sch neermann. ?i mai curînd decît ar fi rezut-o. o po .. tocmai i se mai d?duser? ?ase lu ni de tratament. regulamentul. Doamna Stohr se învîrtea ?i se zb?tea ca cineva pe care-l gîdili. care st?tea la masa domni?oarei Klee feld. cu vin dulc e ?i ceva bezele ?i iat? cum. ce aud? C? a?i fost v?zuta exact la aceea?i or?. Asear?. dou? perechi de palme domn ului Anton. ra?iunea. spuse Settembrini. la ora aceea. într-o clipita. dar. dar ceea ce se petrece cu dumneavoastr? ma tulbur?. o femeie energica ?' care mi-a pl?cut. la cinematograf o (domnul Setembrini rosti cuvîntul în italiene?te.l-a luat dracu'. arunc o pri vire asupra balcoanelor ?i vad a la dumneavoastr? era aprinsa mica lamp? electri c?.. . Deci. Dar ce se "ipl? cu dum neavoastr?. pu?ina ana?ie acestui s?rman Tantal. n-am nici o grija în privin?a asta. V?i! Astea sînt chinue 'ui Tantal. l-a luat îns??i doamna mama lui. Se vorbe?te despre dubluri. hi. Este vorba de spre tînarul Schneermann. Pe nea?teptate ap?ru în scena o matroan? mai înalta cu trei capete decît mine.Oh! E frumos din partea dumneavoastr?! îi d?rui?i. doamna Stohv? Era îngrozitor s-o vezi pe doamna Stohr cum se fandosea.. fapt este ca ea a al lai despre nar?virea lui in Baccho et ceteris. Sa fi sa vurat singur? bezelele ?i sâ va fi f?cut cura de odihna în societatea c?pitanului Mi klo.. va conjur.sich. împingi. îl înghiontea pe Joachim ?i pe lini?tit l doctor Blumenkohl. în curînd va fi ocupat. Acolo. care p?ze?te cu str??nicie pres crip?iile ca sa se poat? întoarce cît mai repede cu putin?? în bra?ele domnului Stohr. locu» MUNTELE VR?JIT 169 l : e gol. a?a cum domnul o ?tie prea bine . . Se pare ca domnul vrea sa-?i rîd? de mine. zise ea.. . ?i ca schimbare îl pune?i sa împing? o . ce importan?a poate sa aib? asta? Doamna. Cineva dintre noi a fost r?pit . st? culcat? frumoas? noastr? bolnav?.. în sfîr?it. adic?.. cam între orele noua ?i jum?tate ?i zece. Dac? trebuie sa moara. despre un corp astral. c? a?i savurat bezele dar în societatea cui ? în societatea c?pitanului Miklosich din Bucure?ti! Se spune c? ar purta corset..iat?.. Dumnezeule. în fata vede?i. mai întîi. hi. vine batrînul care-?i mai d? înc? ?ase.. trecînd prin man ifest?rile unei cochet?rii suficiente ?i m?rginite. Ca sa-i induc? în eroare pe ce i din jur.. Anton Schneer-mann. continua Settembrini... Facem doi pa?i înainte ?i trei înapoi. dar Anton aplec at pe aripile vîntului. împingi ?i cînd crezi c-ai ajuns sus. Nu crede am. asupra unor aspecte neclar e ale existen?ei dumneavoastr? ?i abia dup? aceea ne vom amuza." Iar adineauri.. îns? în timp ce partea terestra a fiin?ei dumneavoastr? î?i f?cea în singur?tate cura de odihna. f?r? nici o vorba. f?ceam o mica plimbare prin gradina. spune?i-ne unde era?i? Sau sînte?i cumva dubla? Desigur ca. De altfel. lnca! Iata ce numesc eu adev?rata bun?tate sufleteasca. obi?nuia s?-?i lase lampa aprinsa pe balcon. La cei ?aispr ezece ani ai lui era aici de un an ?i jum?tate. cu parul alb ?i îngrozitor de înfuriat?. la cofet?rie. îi d?du. v? f?cea?i cura. -Hi. cu accentul pe silaba a patra) la cinematografo sub arcadele de la Cazinou ?i. So?ul o a?tep ta la C?nnstadt. dormea?i. s-o ?tearg? în mod discret ?i sâ-?i acorde cîteva clipe de distrac?ie jos. Absolut deloc! Nici nu ma gîndesc! Lini?ti?i-ma. f?cea ?treng?re?te ?i confiden?ial cu ochiul. Doamna Stohr î?i bî?îia umerii. mi-am zis. mereu acela?i lucru. partea spirituala se distra în societatea c?pitanului Miklosich ?i a bezelelor sa le.interesez despre progresele pre?ioasei dumneavoastr? s?n?t??i. mai precis.Dumnezeule mare! zise ea. chicotea în ?ervet. în cartierul englezesc.

ci în compania asesorului Dustmund din Friedrichshagen. pe care voia s-o ?tie libera ?i unita da. Noaptea trecut?. un opozi?ionist la fel a ?i nepotul s?u. un fel de împletire între un ' &ltator. apasîndu-?i sînul stîng cu amîndoua mîinile. actele de r ?zvr?tire fuseser? rodul ?i rev?rsarea acestui amestec. C?ci în vreme ce Lodovico dup? cum m?rturisea el însu?i 170 THOMAS MANN cu am?r?ciune . cu o adînca dragoste de patrie. c?ci domnul Settembrini ?tia s? povesteasc? foarte cu haz. le erau ?i lor familiare aceste caractere minate de o dr agoste eroica ?i dezn?d?jduit? pentru libertate ?i o ur? de neînvins împotriva tiran ilor.5 grad e. Settembrini vorbea despre bunicul sau din Milano. Ascultînd cu uimire povestirile italianului. ?i porni iute spre casa. r?zvr? tirea putea fi o adev?rata virtute cet??eneasca. ba chiar de sila. cel pu?in în sinea lor. ca ?i c um ar fi fost primejdios chiar ?i azi s? vorbe?ti despre asta. ceea c e a provocat multa alerg?tur? ?i zarva. iar doamna St ohr scoase un ?ipat ascu?it. atunci cînd cea mai mare parte a pacien?ilor p?r?siser? sufr ageria ?i cînd cei trei b?rba?i mai ramîneau la masa lor. Pe scurt. povestea el. ?tia tot. conspirase contra Austriei ?i a Sfin tei Alian?e care îi umilise atunci patria dezmembrata. s? admit? ca în împrejur?rile ?i în epoca de atunci. Cuno?tea numele ?i cu apr oxima?ie chiar ?i condi?iile de via?a ale noilor sosi?i. se sileau sa-l arate se vadea o expresie de repu lsie neîncrez?toare. de?i privea cu o v?dita ironie via?a în comun a celor de-aici. un publicist politic ?i. pe care n-o puteau ascunde. un carbonaro. Dar numai cînd era cu cei doi veri. un orator. nu se vor mai admite bolnavi avînd mai mult de 38.se vedea redus doar la persiflarea vie?ii zilnice a sanatoriului interna?ional Berghof". Pîna ?i doctorul Blumenkohl nu se putu stâpîni s? nu surîd? de aceasta poveste. care fusese avoat. dr?g?la?a Mar usia era cît pe ce s? se în?bu?e cu batista ei parfumata cu portocale. cum spunea Settembrini coborînd brusc glasul.ate face tot a?a de bine ?i devale".i la reuniunile serale. ca un om care dusese o via?a întunecoasa. nevoit sa-?i exercite numai asupra acestei institu?ii cri tica sa ?i sa protesteze împotriva ei în numele unei umanit??i mai frumoase ?i mai d inamice. începînd cu toamna viitoare. c?ci ii dezv?luiau o lume deosebita ?i cu totul noua pentru el. în timp ce cump?tarea loiala putea sa echivaleze cu o atitudine de indiferen?a fa?a de problemele statului. dup? cum aflara mai departe. în vreme ce fetele de servic iu sfringeau. Lodovico Settembrini vorbea bucuros despre sin e însu?i ?i despre originea sa.dar în acela?i timp ?i un mare patriot. îns? activînd într-un stil mai mare ?i într-un spirit mai r?zne?. de?i nu se gîndisera niciodat? ca într-o zi vor lua cu ele u n contact omenesc atît de apropiat. or tocmai din istorie. p?tima?a ?i r?zvr?tita. povestea ca ieri unui c utare ?i unui cutare li se f?cuse rezec?ie de coast? ?i ?tia din izvor sigur c?. Ar?ta a fi temeinic informat asupra ultimelor nout??i. Ha ns Castorp le cint?rea cu aten?ie. în urma cu aproape un secol. pentru cei ce-l ascultau. c??elu?ul doamnei Kapa?soulias din Mitilene s-a a?ezat pe butonul semnalului electric luminos de pe noptiera stapînei lui. ba chiar ?i dupâ dejun.c?ci ei aveau obiceiul sa identi fice patriotismul cu un sentiment conservator de ordine . dispus sa se lase influen?at de e*e. C?ci dup? lovitura de stat nei . a?adar. Dar bunicul nu fusese numai un patriot italian. bunicul d?duse de furca guvernelor. ceva în genul unu i ?ef de banda sau al unui conspirator. le erau familiare. ?. ci ?i un prieten ?i un tovar?? d e arme al tuturor popoarelor însetate de libertate. acest G iuseppe Settembrini ap?rea în povestirile nepotului sau. ?i anume din cea veche. Mai mult. apar?inea istoriei. din polite?e. iar Hans Castorp fuma o M?ria Mancini al c?rei gust începea sa-l sim t? din n°u.se vazura totu?i oblig a?i. împingînd-o sub jugul unei robi i împov?r?toare. mai cu seam? ca n-au g?sit-o singur? pe doamna Kapa?soulias. fusese un membru plin de zel al anumitor organiza?ii raspîndite în toata Italia. iar pe chipurile celor doi veri cu tot r espectul pe care. Rîdeau to?i cei care îl ascultau. Este drept ca e venimentele evocate erau deosebite: ceea ce auzeau se întîmplase într-o epoca îndep?rtat a. în aceast? a treia saptamîna. întru totul vrednic de resp ect ?i oricît de ciudata li se p?ru ?i unuia ?i celuilalt dintre cei doi veri ca o împletire de spirit revolu?ionar ?i patriotism . atît în timpul plimb?rilor cît ?. acest spirit de revolt? ?i aceste un eltiri de conspirator ale bunicului se împleteau. în sfîr?it.

sau m?car str?bunilor lui. dintr-o epo ca trecuta în?elesese s? se supun? timpului prezent. dup? un exil de zece ani. în urma cu cî?iva ani. el pleca în exil ca sa lupte ?i sa-si v erse sîngele în Spania pentru Constitu?ie ?i în Grecia pentru independen?a poporului g rec. ?i una ?i cealalt? dintre aceste atitudini avea. Un am?nunt pe care-l p omeni Settembrini. patria lui. ?n versuri ?i în proza. în cinstea progresului du?man oric?rei evlavii. rnul?umindu-se sa înregi streze si sa compare. Dar iat? ca ?i unul ?i celalalt se-mbracasera în negru. din cît îl cunoscuse nepotul. ?j unul ?i celalalt cu scopul de-a statornici o neînduplecata separa?ie între ei ? i prezentul pe care îl urau. purta doliu dup? Italia. soarele apusese de curînd. iar luna aproape p lina se ivise la r?s?rit. fara îns? a renun?a sa cheme poporul. Era cam în jurul orei ?apte. gîndea Hans Castorp. toate drepturile apar?inuser? propriului sau b unic. deasupra crîngului de pe maluri. pe un lac din Holstein. luptase pentru cucerirea drepturilor politice. îns? pe cînd unul o f?cuse din evlavie pentru trecut ?i în cinstea mor?ii de care era legat. s? conceap? planuri revolu?ionare cu un elan înfl?c?rat ?i autoritar ?i s? prevesteasc? într-un stil limpede unirea popoare lor înrobite. cum spunea el. ?i apoi ecoul acela adine ?i pios vocii care evoca locurile u nde se cerea un mers solemn ?i cucernic. la care luase parte cu vorba ?i cu fapta. deopotriv?. do u? puncte cardinale diferite. purtase de asem enea numai haine negre. gîndi Hans Castorp. nepotul. prin vorbe ?i prin scris. avîntîndu-se împotriva oar delor despotismului. activînd pentru instaurar ea unei Republici unice ?i nedesp?r?ite. c?ci Giuseppe se c?s?torise cu fata în Elve?ia. !ar pu?lamalele fuseser? acelea care le-au smul s prin violen?a ?i cu fraze frumoase în decursul ultimelor patru secole. c?ci. a mdoiala. la urma urmei. cînd spre celalalt . dimpotriv?. cînd ziua se îngîna cu noaptea. ?i pe cînd Hans Castorp vîs . invocînd cu ochii negri ridic a?i cerul ?i. frumuse?ea ?i bucuria ei. bunicul. Revedea chipul prelung al batrînului Hans Loren z. ?i s-a în?împlat ca tocmai în aceasta ultima ?ara sa vina pe lume tat?l lui Settem brini ?i fara MUNTELE VR?JIT 171 . c?ci personal sau m?car în parte. aruncînd cîte o privire p?trunz?toare cînd spre unul. ?i f?cu asta 172 THOMAS MANN cu multa precau?ie. purtînd-o cu el în toat e aventurile sale. î?i amintea de o singuratica plimbare cu barca. în realitate fuseser? doi bunici diametral opu?i! Hans Castorp se gîndea la toate acestea pe cînd ochii lui luau o expresie fixa ?i el clatin? din cap. ?i se ?i vedea oarecum a?ezat înt re ele.?i rotunjindu-M uzele în timp ce ros tea prefixul stra". dar în a?a fel îneît aceasta mi?care se putea interpreta. robita ?i îndurerata. f?cu o impresie deosebit de puternica asupra lu i Hans Castorp: anume ca toata via?a. celalalt. Desigur. scâpînd ca prin urech ile acului de zbirii prin?ului Metternich.de altminteri ascut dintr-o mama de sînge german. spre sfîr?itul verii. pe catafalc. bunicul din Nord ?i bunicul din Sud . bunicul Giuseppe a fost v?zut de c?tre concet??enii lui umblînd îmbr?cat numai în negru. dar dintr-un spirit foarte deosebit de acela care-l însufl e?ise pe bunicul lui Settembrini: î?i aminti de îmbr?c?mintea demodat? prin mijlocir ea c?reia Hans Lorenz Castorp care f?cea ?i el parte.zbutita de la Tonno. fie ca un semn de ad mira?ie pentru Giuseppe Seitembrini.doiala ca asta era pricina pentru care el ajunsese un atit de mare uma-st ?i u n înfl?c?rat admirator al antichit??ii clasice . aPlecîndu-se peste interiorul u?or aurit al cupei de botez un obiect str?vechi care se mo?tenea nestr?mutat din tata-n fiu . erau doua lumi opuse. din spirit de rebeliune. pîn? în ziua cînd. cu scopul de a asigura fericirea universala. înc? de la originea lor. în Untea unei trupe de ap?r?tori ai libert??ii.iar lui Hans Castorp i se p?rea ca mai asistase la o asemenea scena. în vreme ce. Pe cînd asculta aceste relat?ri. C?ci Settembrini. se sim?ea ?i judec?tor ?i împr icinat. într-un amurg. Han s Castorp î?i aminti de bunicul lui care. în vreme ce domnul Settembrini povestea. fie ca o dovada de uimire ?i dezaprobare. ve?mintele lui redobîndisera mod solemn înf??i?area lor adev?rata (cu colereta) ?i potrivita cu caracterul s?u . Mai tîrziu. aratînd printr-un fel de artifi ciu cît de pu?in îi apar?inea. la libertate. De altfel se ferea sa condamne ceea ce i se p?rea ciudat. s-a putut reîntoarce în patri e ?i s-a stabilit ca avocat la Milano. ?i * vedea pe Giuseppe Settembrini flu turînd tricolorul într-o mîna ?i vutind sabia cu cealalt?.

spunea domnul Settembrini. Oricum ar fi. ?i pe aceasta cale. c?ci numai din acest punct de vedere în?elegea sa le acorde importan?a . Neamul omenesc r?zbise din întuneric. sa ajung? un mare jurist. categorii pe care Hans Castorp fusese obi?nuit. într-o zi.atunci cînd se întîlnise pentru prima oara cu cei doi veri la banca de lînga povîrni? . fermec?toare ?i limpezit? de orice cea?a. unicul Giuseppe s-a sim?it pe deplin fericit: asta s-a petrecut atunci cmd a aflat vestea despre Revolu?ia di n Iulie de la Paris. de a duce la unirea universala. nu putuse.cel care arun-e la vechituri armurile medievale ?i tiparul. povestea el. domni cam vre o zece minute. Prin urmare. nu p?rea totu?i sa-?i ba?e?e stima pe dragoste a pentru aceste for?e. dup? cum e ?i liresc. al Culturii ?i al Libert??ii. Lui Hans astorp i se paru într-a(ievar cam exagerat sa încerci sa pui cele trei zile 174 THOMAS MANN de vara ale anului 1830. în timp ce toate celelalte po poare tr?iau înc? în întunericul supersti?iei ?i al robiei. Insa daca Settembrini avea multa stima pentru tehnica ?i pentru transporturi. în sfîr?it. prin dezvoltarea re?elelor rutiere ?i telegrafice. deoarece a fost prima care. tehnica era cel mai bun mijloc de transport. fiind convins. Spre apus înc? mai d?inuia lumina zilei. fiindc? u?urase aspîndirea ideilor democrat ice. dintr-o singura suflare. italianul aduse patriei celor doi ascult?tori un omagiu deosebit de Iduro s deoarece acolo se descoperise praful de pu?ca . învingînd diferen?ele climatice. de-a înlesni în?elegerea l or reciproca. prin raporturile pe care le stabilise.lea pe apa lini?tita. Prin a cest din urma cuvînt. sa nu le priveasc? decît în mod separat. a desf??urat drapelul Lumi nii. Supunînd natura din ce în ce mai mult. c?tre etapa fin ala a dragostei. din cea mai frageda copil?rie ?i pîna la sfîr?itul vie?ii. o zi de o claritate sticlo asa ?i precis?. iar Hans Castorp. în acel moment. ducînd o astfel de via?a ?i angajat într-o activitate atît de vasta. dup? cu m m?rturisea nepotul sau. Hans Castorp în?elesese pîn? acum ceva cam ca dezvoltarea ma?ini lor de-a lungu' secolului al XlX-lea. pentru a se îndrepta pe un drum luminat. tulbur?tor de ciudata. ie? ise din spaima ?i din ura. to? i oamenii vor pune cele 61 Z1'e de la Paris al?turi de cele ?ase zile ale crea?i ei lumii. o singura data în via?a. cu toate ca. de a stabili conven?ii între oameni. organismul fiindu-i îngreunat de cele ?ase feluri de mîncare ale unei mese la Berghof". elogia Germania sub acest aport ?i numai în m?sura în care era vor ba despre trecut. la începutul maturit??ii. m?car ca domnul Settem brini le rezuma în termeni atît de limpezi ?i de viguro?i. limpezimii interioare. ?i mergea pîna acolo încit vorbind despre Mîntuitorul cre?tinismului care dezv?luise cel dintîi principiul egalit??ii ?i înfr??irii între popoare .a?a cum o dovedise . în guta maie ?i auzul tmurora. ca lauda suprema se cuven ea propriei sale patrii. alaiuri de cele ?ase zile în cuprinsul c?rora Dumnezeu a desp?r?it pamîntul de a . î?i mai spuse el . în timpul c?rora parizienii au f?urit o cori?ti. Dar fusese însufle?it de prin cipiul drept??ii. de la zi la noapte ?i de la noapte la zi. o constela?ie de vis. Din motive nedeslu?ite. tiparul a înlesnit toarte mult raspîndirea acestui principiu pe care marea Revolu?ie Francez? l-a ridicat la rangul de lege. Dar vorbind astfel. ci mai cunnd aprecia influen?a lor asupra ridic?rii moral e a omului.a. desigur. el ameste ca. avocatul Settembrini. O singura da'. pîn? acum. nu avea c apul prea limpede. toate acestea i se parcau tînarului Hans Castorp absolut confuze.afirma ca. se silea sa priceap? ce voia *>* spun? Settembrini atunci cînd calificase acest principiu drept izvorul libert??ii ?i al progresului". iar ochii ului ?i ?i fermeca?i ai lui Hans Castorp alergau de la o lumina ?i de la o priveli?te la alta. tehnic a se dovedea mijlocul cel mai sigur de-a înfr??i popoarele. el proclamase ca. a bun?t??ii ?i fericirii. Tehnica ?i moralitatea. Contrastul acesta straniu dainui se cam vreun sfert de ora. tu?ie no ua. înainte ca noaptea ?i luna sa biruiasc?. ulterior. apoi î?i d?du seama ca Seitenibrini d?dea de stul de multa aten?ie ?i acestor lucruri ?i ca bunicul sau avusese aceea?i atitu MUNTELE VR?JIT 173 . îns? daca întorcea pu?in capul spre r?s?rit vedea o noapte cu luna p lina. de a distruge prejudec??ile ?i. domeniul de activitate pentru care se preg?tise Hans Castorp .

dar. D?inuia în bun?voi n?a lui ceva ca un sentiment al datoriei. pentru a fi distrus?. idealuri ?i n?zuin?e. de exemplu atunci cînd Settembrini-bunicul numise baricadele tronul poporului" ?i cîn d declarase ca era vorba de a sfin?i suli?a cet??eanului pe altarul Umanit??ii". ce-i drept. spunea Settembrini zîmbind sub?ire sub musta?a. Primul princ ipiu s-ar putea numi asiatic. c?ci Europa era ?ara r?zvr?tirii . a criticii ?i a activit??ii care preface totul. dincolo de acea lipsa de r?spundere pr oprie vacan?elor calatorului ?i vizitatorului care nu se opre?te la nici o impre sie. încruntînd ?prîncenele. remarcase Settembrini. iar din aceasta disputa se na?te Progresul. aveau datoria sa fac? eforturi ?i mai mari ?i mai generoase pîn? sa rasar a ziua în care monarhiile ?i religii'e se vor pr?bu?i chiar ?i în ??rile care. fara îndoial?. iar mai tîrziu. dimpotriv?. pentru a fi preci?i. impresionîndu-l în mod penibil. pas?rile. a con?tiin?ei sale înc?rcate. el întorcea capul. Insa ziua aceasta va veni. Aceast? ultim? turnura ?i concluzie ? potopului de vorbe rev?rsat de Settembrini nu-l mai interesar? absolut deloc pe Hans Castorp. nu apucaser? sa tr?iasc? MUNTELE VR?JIT 175 . o biruin?a a Luminii ?i a Desa-vîr?ir ii. Nu era îng?duit cîtu?i de pu?in sa te întrebi care dintre aceste dou? puteri va sfîr?i prin a cî?tiga bi ruin?a -conform ra?iunii va fi. sa fie izbit principiul asiatic al robiei ?i al conservatorismuiui în c entrul ?i în nervul vital al rezisten?ei lui. cucere a Europa. ba. sublinie ca s pusele lui Settembrini j Se p?ruser? din cale-afara de îndr?zne?e ?i dc-a dreptul necuviincioase. spunîndu-?i ca ceea ce i ce p?rea nelegiui t putea fi calificat drept îndr?zneal? ?i ca ceea ce i se p?rea de prost gust era poate o dovada de generozitate ?i entuziasm nobil. adic? la Viena. de ce îl asculta pe domn ul Settembrini explica?ia era ni?el confuza. repaosul. republica mondial?. Hans Castorp ?tia. Dar mai lipsea mult pîna cînd victoria va fi c ompleta. dou? principii î?i disputa lumea : For?a ?i Dreptul. Era vorba ca Austrie i sa i se dea la cap. oricum. C?ci fara încetare umanitatea antrena în via?a ei str?lucitoare noi ?ari. cînd ramase singur cu varul s?u Joachim. va aduce sfînta alian?? a democra?iei cet??ene?ti. l?sîndu-se dus de întîmplari. perfect con?tient ca mîine sau poimîine î?i va lua zbor ?i se va reîntoarce la rînduiala vie?ii lui obi?nuite: ceva. contralovitura data celei de trei ori infame alian?e a prin?ilor ?i a guvernelor al c?ror du?man de moarte fusese bunicul sau. pe?tii cît ?i într eaga suflare. în vreme ce continentul r?s?ritea n ar întruchipa nemi?carea. Tirania ?i Libertatea.pa ?i a creat a?trii eterni. Nici Hans Castorp nu se sim?ea în stare sa fie atent la asemenea r?t?ciri deoar ece se situau. al ?tiin?ei ?i al Drept??ii. Potrivit concep?iei ?i expunerii lui Settembrini. ?i se va înal?? în zorii înfr??irii univer-ale a popoar elor. ?tia. nu-l mai asculta ?i a tr?gea aten?ia ru?ilor c? sosise ora sa înceap? cura sau încerca sa schimbe conversa? ia. ?i începea sa p?trund? în Asia. celalalt european. fie cînd to?i trei urcau din cartierul englezesc spre Berghof'. fara sa poat? da o explica?ie limpede. erau la el acas? o tra . ca o jignire personala sau na?ionala iar cît despre Joachim Ziemssen. înainte de toate. Aceste idei. el era acela care-l invita pe italian sa-?i expun? ideile. ori de cîte ori se repetar? îi displ?cur?. va veni pe aripi de vuln dac? nu pe cele de porumbei. dincolo de limitele influen?elor pe care con?tiin?a l ui îl îndemna sa le primeasc? în calitate de experien?e de?i ?inea mult sa fie l?murit . fie cînd st?tea picior peste picior ?i puf?ia dintr-o M?r ia Mancini. completa lipsa de activitate. atît de mult îneît atunci cînd Settembrini se a?eza lînga ei sau li se al?tura la plimba rea în aer liber. fara îndoiala. ca o voce a con?tiin?ei ?i. sub semnul Ra?iunii. Dar pentru a atinge acest ?el era necesar. ?i apoi ca sa se preg?teasc? domnia Drept??ii ?i ? F ericirii pe pâmînt. cel pu?in în anumite împrejur?ri. precum ?i florile arborii. în primul rînd ca trecutul sa fie r?zbun at o data pentru totdeauna. Dar era atît de dispus «a se lase influen?at mai bine zis sa se d?ruiasc? tuturor ex perien?elor încît î?i în?bu?i împotrivirea pe care evlavia ?i stilul sau personal o opune u concep?iei «ettembriniene a lucrurilor. Legea conserv ?rii ?i Legea mi?c?rii. prin urmare. veacul al optsprezecelea ?i nici anul 1789. Supersti?ia ?i ?tiin?a. Giuseppe într-un cuvînt. ori de cîte ori italianul se scufunda în vîl torile lui de elocin??. care îl împingea sa-l asculte pe italian.

în opozi?ie stra1 oare cu evul mediu care nu numai ca se dedase dispre?ului fa?a de > 'mbr??i?înd supersti?ia. sus?inînd ca cerul trebuie l? sat vr?biilor. de pe ia anu l 1250. ci numai di n respect pentru demnitatea omului. ?i munca practica a vie?ii. c?ci cuvintele frumoase d?deau na?tere la ac?iuni fru moase. cu toate ca nu fusese nici agitator politic ?i nici lupt?tor pentru cauza libert??ii. tat?l lui Settembrini luase ap?rarea deplinei libert??i de gîndire ?i a bucuriei de-a trai. Cad MUNTELE VR?JIT 177 t tutui este gloria omului ?i numai el face ca via?a omului sa fie â. în general. i-a înv??at cum sa vorbeasc?. Aici.. îi tmse mai tîrziu Hans Castorp varului sau.di?ie de familie.. Settembrini întreba daca ascult?torii lui auziser? vreodat? vorb indu-se despre domnul Brunetto. dar se mai cufundase ?i într-o ru?inoasa 176 THOMAS MANN desconsiderare a formelor. despre elocven?a. dimpotriv?. ?i vorbind despre el însu?i. Prin urmare. Nu se încredea el chiar cu totul în aceste cuno?tin?e noi. ci un savant discret ?i delicat. vezi ca în literatur a importan?a au totu?i cuvintele frumoase? Eu mi-am dat seama imediat. Hans Castorp ciulea urechil e. daca vera ar fi putut sa-l aud? pe batrînul du?man al biserici i. împotriva as cetismului ?i a nega?iei vie?ii.( Vezi. C?ci poetul n-a în?eles sa cinsteasc? umbra boln?v icioasa a Beatricei sub denumirea de Donna gentile e pietosa. Nu numai uman ismul .?i tot a?a politica f?cea corp comun cu cu\întul. în el. sau mai precis: era n?scuta din unirea umanit??ii cu literatura. înainte de orice. toate cestea sînt nedesp?r?ite de cuvînt. un umanist lucrînd la pupitrul sau. ?i chiar p rin aceasta umanismul era totodat? un act politic. Hans Castorp aflase destule lucruri despre Dante.fapt care se îndeplinea cu atît mai nesilit cu cît umanism ul era el însu?i politica. Deoarece literatura nu era nimic altceva decît: unire a umanismului cu politica . c?ci putea sa spere ca va descoperi m area ignoran?a a berarului Magnus ?i va afla de ce literatura era altceva decît car actere frumoase". se c ontopiser? tendin?ele ascenden?ilor imedia?i. dar merita sa-?i dai osteneala sa auzi ca Dante a fost inteligen?a reprezentativa a unui mare ora?. pe care o califica drept triumful umanit? ?ii. combativitatea cet??eneasca a bunic ului ?i umanismul tat?lui ?i acesta era motivul pentru care el devenise un liter at. Brunetto Latini. în Lodovico-nepotul. C?ci to?i trei le închinaser? via?a ?i for?ele intelectuale: bun icul. Acum a?i în?eles.") . care a aparat for?a activa ce transforma lumea ?i o face mai buna. cinstirea oamenilo r ?i a omului fa?a de el însu?i. sînt legate d e literatura . desp re cultul cuvîn-tului. tat?l ?i nepotul. întreaga demnitate umana. Ah! Dumnezeule.. asta le-ar fi produs o mare bucurie! ?i ar mai fi trebuit sa-l aud ? pe Carducci interpretînd pe Dante pe care îl sl?vea ca pe cet??eanul unui mare ora ?. Acuffl-a?i în?eles!" ?i începu sa vorbeasc? despre Cuvînt". fiind absolut identic cu acel Satan în cinstea c?ruia Carducci crease un imn .. un scriitor independent. astfel ?i-a numit so?ia care în poem întrupeaz? principiul cunoa?terii din lumea aceasta. Dar ce înseamn? oare umanismul? Nimic altceva decît dragostea de om. dîndu-?i silin?a sa-l în?eleag? cît mai bine. Luna "! Per Bacco. ?i din sursa cea mai buna. . Settembrini declara ca în fiin?a lui. îns? el nu cultiva forma frumoasa în lne. tunînd ?i fulgerînd împotriva sentimentalismului cre?tin ?i al romanti cilor! împotriva imnurilor sacre ale lui Manzoni! împotriva poeziei cu umbre ?i clar de luna a romanticismului pe care-l comparase cu palida c?lug?ri?a celesta. ?inînd seama ca c el care-i slujea de mijlocitor era un fluiera-vînt. fiecare în genul lui: tat?l n-a fost mai prejos decît bunicu l Giuseppe. zeflemisind. care scrisese o carte despre virtu?i ?i vicii.ci îns??i umanitatea. punîndu-le la îndemînâ ? i arta dc-a conduce republica dup? regulile politicii. domnii mei !" exclama Settembrini. Un adev?rat Prometeu! Dup? p?rerea lui Promeieu fusese primul uma nist. o atitudine de r?zvr?tire împot riva a tot ce murd?re?te ?i dezonoreaz? pe om. Maestrul acesta a fost pr imul care i-a educat pe florentini. iar politica umanism. I se repro?ase lui Settembrini-la tal ca lormei o importan?? prea mare. notarul Floren?ei.

î?i spunea c? ar fi cu atît mai consecvent dac? ?i-ar l?s? gînd urile ?i vis?rile s?-i zboare în alta direc?ie. Settembrini ridica mîna dreapta.care n u era altul decît Hans Castorp unei cînd îl f?cuse.el suna astfel: Civiliza? ie! ?i lasînd sa-i cada acest cuvînt de pe buze. întreaga civiliza?ie ?i desavîr?ire morala sînt n?scute din spiritul literaturii. care dai nuisera în el dintotdeauna. abia dup? aceea. mai ales dac ? ?ineai seama de anurnite MUNTELE VR?JIT 179 . Hans Castorp ajunse s? dea bucu ros ascultare spuselor lui Settembrini ?i s?-i examineze cu bun?voin?a considera ?iile asupra ra?iunii. putred? pe din?untru ?i cu ochii de kirghiza. nici sensul ?i nici m?re?ia . di n experien?ele directe sau indirecte. Dar ce sau cine se g?sea de cealalt? parte. ?i în acela?i timp se identifica ?i cu politi ca. sa-?i poat? da p?rerea asupra punctelor de vedere ale lui Settembrim.. dîndu-?i silin?a 178 THOMAS MANN în mod cinstit sa-?i potoleasc? ?i s?-?i atenueze opozi?iile ce se iveau împotriva s pecula?iilor ?i expunerilor Mentorului. De cîteva zile î?i achitase la administra?ie nota Pe sâptamîna a doua o not? modesta. Termometrul Sâptamîna lui Hans Castorp se întindea aici de mar?i pîn? mar?i. dar ca ora Ucid.îl deranja". al dragostei de dreptate ?i de echilibru. fâra vigo are. ex act o sut? ?aizeci de francl-rezonabil? ?i justificat?. mica ?i galbena. opus? patriot ismului. acum doua sute de ani. ca sa-?i îndrepte ochii orbi?i spre noaptea cu luna plin?. în fa?a. pe lac ul din Holstein. imediat. un minunat batrîn povestitor care d?dea o mare importan?? unei scrieri frumoase deo arece credea ca ea ne conduce spic stilul frumos. ?i ca-?i întorcea privirea am?git? de ziua sticloasa de pe malul apusean. un poet. ci doar cu titlu de exp erien?a. Da. ba chiar într-o direc?ie diametral o pus? ?i pentru a da glas chiar de pe acum tuturor presupunerilor noastre. demnit??ii umane ?i beletristicii. l?murit. î?i închipui din nou c? se afla în barca. Ar fi trebuit sa mearg? pu?in mai departe ?i sa spun? ca un stil frumos duce la fapte frumoase. ?i de aici nu este departe pîna la a te comporta fru mos. asemenea cuiva care ?inea un toast. de vis?torul nerod . Hans Castorp îl asculta pe italian politicos ?i atent. Care este acest nume? A?ada r. toate acestea sînt una. Dar. vom de clara ca nu l-a ascultat pe domnul Settembrini decît cu singurul scop de a primi d e la propria-i con?tiin?? certificatul de liber? trecere pe care nu i l-ar fi ac ordat de la bun început. C?ci nu vrem sa negam ca anumite reziste n?e î?i croiau drum în sufletul lui: adic? erau anumite opozi?ii mai vechi. de?i cei doi veri nu i-au putut pricepe. dar oricum. care tocmai avea termometrul în gura. cad într-o mar?i sosise. A scrie frumos înseamn? aproape a gîndi frumos.. desigur. nu fac decît una ?i aceea?i for?a ?i idee ?i nu exis ta decî? un singur nume care sa le reuneasc? pe toate. zise Seîtembrini. deci nu putea sa r?spu nd? decît într-un chip de neîn?eles. îns? fara a se considera angajat în vreun fe) oarecare. Clavdia Chauchat. unde pluteau c e?urile cerului r?s?ritean.. pe care le tr?ia în mijlocul celor de-aici d e sus.A?i avut în ?ara dumneavoastr?. Ce este omul ?i cu cîta u?urin?? i se poate r?t?ci con?tiin?a! Cum g?se?te el mijl ocul de a lua chemarea pasiunii drept voce a datoriei! Dintr-un sentiment al dat oriei. gata s? se lase influen?at de ele. ?i pe urma era foarte ocupat sa citeasc? gradele ?i sa le treac? m foaia de temperatura. pentru ca. care este sufletul demnit??ii umane. ?i înca altele ce proveneau din împrejur?rile prezente. acest nume era alc?tuit din ni?te silabe cunoscute. Tînarul Hans Castorp recuno?tea ca toate acestea sînt foarte vrednice de-a fi ascult ate.. c?tre care Hans Castorp s? poat? iar ??i s?-?i îndrepte faptele ?i gîndurile? Acolo se g?sea. acesta a fost sensul în care î?i m?rturisi gîndurile vorbindu-i l ui Joachirn Ziemssen. Hans Castorp se interesa cu zel de aceste puncte de vedere ?i-?i eschidea sufletul sa primeasc? aceste cuno?tin?e pentru a le cerceta "loeaproape: fapt care ne ?i su bliniaz? cît de mult se deosebe?te omul Uc'd. republicii ?i stilului frumos. ?i pe cînd Hans Castorp se gîndea la ea (de altfel expresia se gîndea la ea" exprim? cu foarte mare reticen?a chipul cum se apropia de ea în sufletul sau). fla?netar pe domnul Settemb rini ?i încercase din toate puterile s?-l goneasc? deoarece . socotea el. A?a cum am sPUs.

nu-i necesa ri. ?i se afla la mij]0. sus. nu vei reu?i. O s?-mi spui c? mai sînt ?i alte cheltuieli ?i accesorii. e' ajunsese la constatarea ca v?rului sau . chiar mai pu?in. una peste alta. î?i trebuie ?ase sute cincizeci de franci pe luna. La urma urmei. Iar atîta î?i ajunge ca s? tr?ie?ti. ca ul rei de odihn? ceilal?i se ridicase anume de pe minunatul s?u ?ezlong ?i. în timp întrucît sfîr?ise ?i el prin a se întinde dup? masa. ba chinr f?cuse exerci?ii în scris. asculde un impuls subit. Bun. în aceasta privin?a ca ?i în toate celelalte el era mai egrab? greoi ?i lipsit de spontaneitate. iar iu?eala cu care calculase în minte totul nu era lecît o iluzie ?i o p?rere a va rului sau în ceea ce privea darurile lui naturale. Dumnezeule mare. Ceea ce. care se ?ineau tot de doua ori pe luna. -Prin urmare. foarte pu?in. în ceea ce-l privea via?a de a ici. mai sînt apoi notele pentru cizmar ?i croitor. Ins? ce io fi venit s? treac? în contul lui Joachim ?ig?rile ?i costumele n°i. sa cheltuie?ti o mie de franci pe lun?! Nici chiar opt sute de m?rci. iar în acest caz special nu fusese 0 'ntmiplare faptul ca v?zuse dintr-o ochire. adic? într-o seara. deoarece. dar calculînd precis. Totu?i. iar mar?i sau miercuri va pleca ?i-l va las? pe Joachim si ngur. iar luni se va mai duce la una din conferin?ele doctorului Krokowski. ?i cum ?ederea lui Hans Castorp nu atingea nici m?car aceasta unitate. cu cea mai mare bun?voin??. _Nu e scump. ai ?i înv??at ceva la noi. dar de pe acum cople?i te complet de gîndul la bagaje ?i la plecare. în medie. Vai.Te felicit pentru calculul tau f?cut în minte. Nu ?tiam c? e?ti atît de tare. nu fac e zece mii de m?rci pe an. se risipise ?i n-ar fi ?tiut în adev?r sa spun? cum. trei saptamîni reprezen tau aici. un ?ir lung. Fiindc?. pu?in încurcat. A?adar. se convinsese ca. sus. sus. deoarece putea sa considere ca di spunea de un venit anual de optsprezece-nou^ sprezece mii de franci. Nu. Deci. ca duminica viitoare va mai asista la unul dintre acel e concerte de pe terasa. ?i care nu puteau fi evaluate. cui celei de-a treia sa ptamîni ?i ultima a vacan?ei ce-?i propusese s-o petreac? aici. o plimbare cu tr?sura. pentru obie ctele de toaleta. care la început nu putuse fi prev?zut prea u?or.de fapt oricui de-aici . sus. nu te po?i plîr. dac? vrei s? te por?i cum se cuvine ?i s? ai în jur fe?e surîzatoare. achitase acum trei zile a doua nota saptamînala. zise Hans Castorp. era mai mult decît Ja îndemîna pungii lui.ii curînd ieftin. hotarît. bietul Joachim c?ruia Radamante îi mai d?duse înc? Dumnezeu ?tie cîte luni. socoteala e exagerat?. Aici. care se repetau la fiecare cincisprezece zile. ?i anumite suplimente pe care ar fi putut foarte bine sa i le treac? în nt ca de pild a concertul bilunar de pe terasa ?i conferin?ele doctorului Krokowski . un rest neglijabil. spuse invitatul celui stabilit de mai mult? vreme. deodat?. ea nic . decît dou?sprezece mii de franci pe an. iar daca vre i. în realitate. pentru camera confortabil? ?i pentru cele cinci formidabile mese. a?a c? î?i mul?umesc. cea mai mica unitate de timp era luna. ca sa calculeze.I sniri incalculabile ale acestei g?zduiri. luase din camera hîrtie ?i creion.?il anun?a ?i pe varul lui. . ?i 180 THOMAS MANN chipurile. mai faci din cînd în cînd cîte o excursie. pentru ?ig?ri. ca sa-i treac? timpul. Admite c? mai cheltuie?ti înc? treizeci de franci pe luna cu bac?i?urile. ?i a i c?rui ochi blînzi ?i negri se acopereau cu un val de melancolie de fiecare data cînd venea vorba despre plecarea lui Hans Castorp. socoteala ta e ?i a?a exagerata. pentru camera ?i masa. De altfel. lipsite de însemn?tate. ?i g?sesc c? e foarte generos din partea ta sa faci a?a de iute socote ala pe un an întreg. i se eliberase chitan?a o data cu mul?umirile administra?iei. Asta face ?ase sute optzeci de franci. sus. cel mult împov?rat de diversele ac?iuni prev?zute în programul zilei. pentru cheltuielile de între?inere . Bine. îi atr?sese aten?ia Settembrin i. ?i se cere prea mult. o nimica toata cum de altfel i se ?i spusese de la în ceput. zb urase. ce se alesese din aceasta vacan?a! Trecuse. Bine. î?i spuse . plecare ce începuse sa se apropie vertiginos. se întreba el.ge ca aici. Eu nu fumez ?i nici nu am inten?ia s?-mi fac haine aici. zise Joachim. se e8atise. Mai sînt banii pentru b?uturi. erau dou?zeci ?i una de zile pe care ar fi trebuit sa le petreac? împreuna. întrucît tratamentul medical este cuprins în aceast? suma. f?r? îndoial?. e m. una peste alta. nu mai r?m?seser? d ecît trei sau patru biete zile.adic? not a era întocmit? numai pentru pensiunea ropriu-zisâ. ?i iat? ca.

ar fi trebuit un timp mai îndelungat ?i abia dup? aceea pu tea s? înceap? odihna. în ceea ce ma pnve?te nu se poate spune ca m-am aclimatizat ?i nici n-ar fi fost p osibil intr-un termen atît de scurt. a?a cum îi spusese ?i consil ierul aulic Behrens. te vei bucura de binefacerile acestei destinderi. nu se d?dea drumul la calorifer ?i nu era întru nimic mai comod sa stai în cam . îî comp?timea foare MUNTELE VR?JIT 181 <7îndindu-se c? s?rmanul va ramîne. din cînd în cînd. e p?rea. Pun . spuse Joachim. no?iun ea de vreme rea nu exista aici sub nici o forma. . . în definitiv. nu însemna ca numai pentru attta lucru aerul ar fi mai pu?in uscat. tovar??ul . de fapt. înainte de plecare.-i. d?dea impresia -dintr-o buna-cuviin?a ?i del icate?e a firii . voi avea evoie sa ma refac de pe urma acestei odihne ?i ca va treb. mi se pare c? nu voi reu?i sa scap. în ultima instan?a. tot atît de buna ca ?i mai înainte. c?ci capul îti ardea mereu. Pentru a te aclimatiza ?i pentru a-?i însu?i to ate impresiile de aici. îneît nu am înc? sentimentul ca le-am epuizat ?i m-am aclimatizat. aceasta mil? îi ai dea dureros de puternic pieptul ?i fara ca aceasta era pricina pentru care îi vorbi din ce în ce mai pu?in despre plecarea lui: iar daca din cînd în eînd aducea vorba despre acest lucru. nu era d eloc în?elept sa încerci sa scapi de el refugiindu-te în camera. am impresia certa ca. începuse sa-?i însu?easc? aceasta nep?sare. ?i îndr?znim sa schitun o a doua presupunere. amîndoi ar fi trebuit sa supravegheze cu mai multa aten?ie scurgerea tim pului. r?spunse Hans Castorp. în anumite clipe. cînd se gîndea la cele cinci luni ce-l mai a?teptau. Dar nu-i mai pu?in adev?rat ca aici . ci doar ca o vizita frecatoare.pacat". P?cat. va tr?i din nou în cîmpie ?i-?i va desf??ura activi-în serviciul teh nicii transporturilor care apropie popoarele: ba. o astfel de viteza a tr?irii e ra. tare.. Nu. Oare nu cumva timpul trecea aici ca într-o clipita din cauza combustiilor totale din organism? Pentru Joachim. nici nu era. ca ?i cum te-ai fi g?sit într-o camera supraînc?lzit ? ^au ca ?i cum ai fi b?ut mult vin. Pe cinci a?a. ceea ce este prima co ndi?ie a oric?rei odihne adev?rate. ?i nici de aceste nes?buite batai de inima. fara îndoiala. ?i iat? ca. batista mi se mai p?teaz? cu ro?u. datorita receptivit??ii ml?dioase a tinere?ii. de aceasta afurisita fierbin? eala. voi transmite tuturor salutari din partea ta. a?a cum f?ceau bolnavii cînd î*1 luau temperatura ?i cînd cele ?apte minute pre scrise deveneau un intef" val de timp atît de important. ca Hans Castorp va fi ne\ oif sa se întoarc? la es cu un gutuiai dintre ce!c mai rebele.i nu conta ca ?edere. nimeni nu se temea de nici un f el de vreme. N umai c?. Cît despre frigul care te p?trundea. în ochii c?ruia puteai citi o triste?e foarte o menea^ de a-?i pierde. ?i fara îndoiala.c?ci. nu. a?a dup? cum am mai spus-o. de acum înainte. fa cult??ii ei de a se adapta ideilor ?i obiceiurilo: mediului în care este str?mutat ?.Da. Hans C astorp. R?cise. O oarecare întremare trebuie sa s e fi produs chiar ?i într-un timp atît de scurt. atît de noi în toate privin?ele ?i în acela?i tim p stimulatoare. ca sa produci mai multa albumina. o adev?rata mîngîiere. mereu fara el. Mana este. Atunci cînd ploua cu g?leata.ii sa dorm ti ei saPtâmîm. în adev?r. sus. care-mi arde obrajii. cu toata vremea ploioasa ?i rece care nu daclea semne ca s-ar îndrepta înainiea plec?rii lui. daca-mi suflu nasul.. ?i l e voi spune ca ma vei urma dup? cel mult cinci luni. pe care o facea cam de o sapt amîna. îns? tot pe atît de obositoare din punct de vedere moral ?i fizic. anume ca 182 THOMAS MANN faptul se întîmplase în timpul curei de odihna de seara. c?ci atîta vreme cît nu n ingea. mul?umesc lui Dumnezeu. timp puteam sa g?sesc. e toate acestea. în curînd. se mai adaug? si un guturai blestemat. întrucît este o gre?eala din partea mea ca nu mi-am rezermai mult tiinp pentru aceasta vizita . ca m?car tc-ai odihnit la noi ?i ca ajuns jos. Da! în timpul celor trei saptamîni. ajuns acas?. Lui îlans Castorp h era m ila din toat-l inima de varul sau.. ?i presupunînd ca totul se va limita numai la atît. impresiile au fost atît de noi. în vale . Aflase îns? ca vremea asta nu putea fi calificata drept rea.ca pîna în ultima clipa nici nu mai voia sa se gîndeasca la plecare.. & vreme ce el însu?i. iar Hans Castorp..Sa sper?m. Odihnit? M? întrebi daca m-am odihnit în aceste cîteva zile? Vreau sa sper ca da. faeîndu-?i odihna. de cîteva zile mi-am reg?sit gustul cu care eram obi?nuit. atît de tare mi se pare uneori ca m-am obosit aici. la ?es.

trebuie sa ?i-o spun. ?i cînd. care apas? cavitatea f rontal?. de fapt. asculta muzica din tot sufletul. Joachim îns? nu era atît de pasionat de muzic? ?i-i ramînea str?ina aromatica pasiune a fumatului. buchisea mul?umit gramatica ruseasca. marea usc?ciune a atmosferei nu le justi-lca. iar pe balconul vecin. era starea cea mai pl?cuta pe care Hans Castorp î?i amintea s-o fi s im?it vreodat? iar el nu se las? în?elat în aprecierea lui de faptul ca un oarecare literat ?i carbonaro califica. R?celil e. sim?ea iar??i gustul M?riei. ca nu vor mai fi emo?ii puternice si ca. altfel. De pe balcon ul lui. dar nu numai ca totul va reîncepe ca de obicei. c?ci. greoi. de?i avea. vîrful nasului îng he?at ?i ?inea o carte tot Ocean Steamships cu mîinile în?epenite ?i înro?ite de frig ?i privea pe sub arcada balconului peste întinderea v?ii din ce în ce mai întunecate ? i pres?rate cu lumini care se pierdeau în dep?rtare. iar aerul nu trecea ca de obicei prin c analul destinat de natur? pentru treaba aceasta. mai ales remarca potrivit c?reia muzica era suspecta din punct de vedere politic. ai tot Septul sa r?ce?ti. delectîndu-se de binefacerile greu de precizat ale ?ezlongului.Povestea asta este teribil de nepl?cut? ?i chinuitoare. Ziua se sfîr?ise ?i de data aceasta totul era sfîr?it. apoi valsuri bine orchestrate ?i antrenante. oricum ar fi. st?tea cu'' cat Joachim . prin urmare. îi spuse oachun. pe balconul lui era deopotriv? de bine ad?postit ?i instala t. Toate acestea îns? n-au putut s? împiedice ca musafirul ?i pl?pîndul novice s? r?ceasc ? foarte serios în timpul numitei cure de seara (sau se prea poate. urzeala de vuiete pl?cute ?i d e melodii familiare: erau fragmente din opere. daca ai vrea s? treci drept pat. la ?es. la urma urmei. îl desfat? mai ales seara. glasul îi deveni de un bas r?gu?it. P?cat de el. Mazurka? A?a se numea de fa pt Marusia. în mod oficial. li se t?g?duie?te ]sten?a. ce-i drept. Dimpotriv?: pozi?ia asta era cu mult m ai agreabila. pozi?ia aceasta drept orizontala".cu care Hans Castorp schimba cîte o vorb? cu voce joasa ca sa nu-i deranjeze pe ceilal?i orizontali. cînd mica lampa lumina lînga el. . buc??i din Carmen. musculat ura inimii nu va mai fi pusa la încerc?ri suplimentare. e cu totul altceva. nu sînt recus aici. ci p?trundea rece. mar?uri care te f?ceau sa-?i ridici ?an?o? capul ?i mazurci vesele. ?i ca bolnav ai fi prost primit de Behrens. deoarece o usc?ciune înec?cioasa a gîtului îl f?cea sa tresar? necontenit Pe perna. în timpul curei de sear ?. ci ?i c? se va desf??ura absolut la fel. numai într-o singura noapte. iar aceasta dubla certitudine. înf??urat bine în paturi. ca ars de b?uturi tari ?i potrivit spuselor sale toata noaptea n-a în chis ochii. r?zb?tea muzica timp de aproximativ o ora. acest fapt indubitabil era dintre cele mai reconfortante.era decît sa te întinzi pe balcon. înd?r?tul peretelui gros de sticla opalescent?. puteai fi sigur ca nu se v a mai întîmpla nimic. a'e. îmbr?cat cu paltonul ?i înf??urat dup? toate regulile artei în doua paturi bune de par de c?mil?. cu mult mai mult decît afirma?ia bunicului Giuseppe în leg?tura cu Revolu?ia din Iulie ?i cu cele ?apte zile ale facerii lumii. provo cînd mereu accese de tuse rebela. Dar în acela?i timp erai sig ur ca mîine totul va fi reluat de la cap?t. pe m?su? ?. aproape în fiecare seara. nu fara subîn?elesuri r?ut?cioase. tot atît de bine . m?car ca el nu era meloma n si nl' putea gusta cu aceea?i pl?cere concertele de seara. Joachim se bucura de o audi?ie tot atît de buna. ceea ce nu valora. Se anun?a un guturai zdrav?n. sa fi r?cit în alta parte). exista mijloace pentru a?a ceva. c?ci împreuna cu muzica ?i cu savoarea reg?sita a M?riei. Aici e mai bine sa nu te . îi d?dea lui Hans Castorp. ' schi mb. Ar fi minunat daca am putea s?-?i oprim guturaiul. sim?ind o satisf ctie deosebit de vie cînd auzea vreo compozi?ie inteiesanta sau care-i zea amintiri ?i lasîndu-se astfel în voia pl?cerii nu-si aducea aminte rlecît cu sentimente ostile de remarcele enervante ale lui Settembrini asupra muzicii. din Trubadurul sau din Freischutz. ?i de unde. omu?orul era iritat ?i dureros. Dar cu tine. se funda bucuros în adîncurile transparente ale melodiilor. o stare de reala fericire. Hans Castorp insa laS< MUNTELE VR?JIT 183 n steamships s?-i cada pe p?tura. fata cu rubinul ro?u. dar ma îndoiesc ca ??tia ici îi vor ac orda o prea mare aten?ie.

ilindu-se s? dea ochilor o str?lucire p?trunz?toare. agitîndu-?i mîna dreapt? pe jum?tate închisa ?i plina de pistrui ?i ?inînd ar?t?torul ridicat. cît era s aptamîna de lung? se plîngea c? o doare urechea ?i. De sub bo neta de sor? de caritate îi ie?ea parul ro?u ?i rar. îmi dau seama. on me dit que vous av ez pris froid. tinere. dom'le. fara s? reu?easc? întru totul. (?i iar??i f?cu strania tentativa de a se uita în ochii lui cu o p rivire p?trunz?toare. ?i-ai luat temperatura? Tînarul f?cu semn c? nu. vad bine. dar f?r? sa izbuteasc?.) Dar guturaiele nu apar din cauza frigului. îmbr?cata într-un halat alb de sora. c?ci nim?nui nu-i pasa. nasul îi era cîrn. da.Pute?i fi complet lini?tita. pîna la sfîr?it. Cu toat e acestea. astfel ca. Poate c? o sa-?i fac? bine. sp?l?ci?i ?i inflama?i.. afec?iunea nu-i de natura tuberculoas?" . deoarece erau sa ?ii. Dac? nu e?ti cu ochii în patru. care îi era înn?scut?. Chiar de vineri. A?adar.> doua oara sora-?efa. ?i scoase din geanta de piele. or?cai ea pe un ton înalt. cî?i ani ai? Dou?zeci ?i patru? La vîrsta dumitale p??e?t i de-aidc astea. ci vorbe?te dumneata ca sa pot pleca!" Era o femeie de vreo patr uzeci de ani. în u?a camerei. pe cînd ie?ea din camera unui bolnav ?i traversa coridorul c a sa intre în camera de vizavi iar alt? dat? o v?zuse faeîndu-?i în fug? apari?ia în suf ragerie ?i-i auzise vocea strident?. o sa vedem mîine ce vom putea face. ?i dumneata. iat? aici un antiseptic i nofensiv. ademenit? de guturaiul lui. c?ci vorbea mîneîndu-?i cuvintele. Asta este calea ierarhica. avînd pe deasupra ?i un ulcior cop1' aruncau ni?te priviri nelini?ti te.. care-i atîrna de cordon. e de ajuns s?-fi privesc ochii. (Iar??i aceast? oribil? palavr ?"!) în cazul dumitale este foarte posibil s? nu fie decît ceva anodin. decît de departe. Vî kajetsk prostudilisî. Restul nu-s decît palavre. r?mase în a . un pache?el. pe care n-o z?rise pîn? atunci. Treizeci ?i patru. aud c? a?i r? cit. ?i buza inferioara. A?a proceda Joachim. dar cu ni?te ochi care parc a alunecau. R?ce?ti des? Varul dumitale nu r?cea ?i el mereu? Prin urmare. cu degetu-i osos. Nou? nu ne place soiul asta de r?celi. de pe prag. ?i te-ai gîndit sa vii aici ca s? r?ce?ti? N-ar trebui s? vorbim aici deloc despre r?ceal?". îi spuSe el. _ ce-i cu r?ceala asta. Ce limb? trebuie sa vorbesc cu dumneata? Germana. Poftim. cineva b?tu în u?a ?i astfel avu prilejul sa fac? personal cuno?tin?a cu domni?oara von Mylendonk sau doamna superioar?". iute. . ca sa verifice num?rul camerei.De ce nu? întreb? infirmiera. î?i r?sucea gîtul ?i cU nasul în sus adulmeca asemenea fiarelor în cu?ti. care-i ie?ea piezi?. cu o mi?care ca . ca ?i cum ar fi vrut sa spun?: Iute. de statur? mica. nu ?tia nici el cum. punîndu-l pe mas?. acuma ?tiu. i& ochii alba?tri. cîikj va veni la mine. ?i la atît s-au oprit lucrurile Ei bine. I hear you have caught a cold. cînd Hans Castorp se întorsese de la plimbarea matinala. E un lucru cunoscut aici de mmt ?i pe care ? i-l spun acum înainte de plecare. spune? întreb? pentru . zise ea. ?il privi cu ulciorul copt. (în gura ei cuvîntul palavre" av ea ceva oribil ?i fantastic. Trebuie sa m? duc în sala de opera?ii. d?du buzna înainte ca el sa fi putut spune: I ntr?!" ?i se mai repezi înd?r?t. ci provin dintr-o infec?ie la care e?ti predispus s-o ai ?i este vorba de-a ?ti daca sîntem în fa?a unei infec?ii inofensive sau a unei in fec?ii ceva mai ofensive. lega t la mijloc cu un cordon. fiind foarte ocu pat?. gura ca de broasca. se afla ^ o doamna care. pîna la urma. Behrens o examina. pari îmbujorat. de data aceasta vizita îi era destina t? personal. f?r? forme. Este acolo unul care urmeaz? sa fie cloroformiz?t ?i a mîncat salata de fasole. iaf MUNTELE VR?JIT 185 za inferioar? se râsfrîngea piezi? în afara cînd vorbea. Hans Castorp o privea cu o amabilitate modest? îng?duitoare ?i încrez?toar e. musafir ul tîn?rului Ziemssen. astea sînt palavre de jos. Cînd am venit eu. ]opatâ. cum i se mai spunea. iar forul ierarhic arata de ce era în stare. iute! Nu ascu lta ce spun eu. Ah. vor face totu?i ceva pentru tine. a?a cum îl rostea mi?cîndu-?i buza inferioara ca o lopa t?. ?i continu? s? se uite la fa?a lui. ?i avînd pe piept o cruce împodobita cu granate.184 THOMAS MANN îmboln?ve?ti.) Ai o frumoas? irita?ie a cailor respiratorii. bineîn?eles. ca ?i cum ai a vea temperatur?. Voi v orbi cu masorul. pretinzi c? ?i r?cit aici? Hans Castorp era uluit de acest fel de a vorbi al unei doamne de origine nobila. el va comunica mai departe. Exact. De altfel. domni?oara von Mylendonk b?tu tare ?i s curt. . .

îmi îng?dui?i sa vi-l achit imediat. ?sta cost? trei franci ?i cincizeci." Scoa se din cutiu?? obiectul frag1' MUNTELE VR?JIT 187 '1 cercet?. plimbîndu-?i privirea de la u?a pe unde disp?ruse sora-?efa la instrumentul pe care i-l l?sase. neacordînd celuilalt nici cea mai mica aten?ie. iar pentru început o sa-l coborîm complet uite-a?a. ?i iat? ca mi-a ?i vîndut un termometr u. în picioare. executat pe m?sura. c?ci nu am venit aici decît în vizi t?. chiar acolo unde te-ai a?tepta mai pu?i1l-cum spune Joachim. lata! f?cu ea ?i s cotoci iar??i în geanta ca ?a scoat? doua cutiu?e de piele. Elegant ca o bijuterie. macai superioara.. a venit singur la mine. N-a trebu it sa-mi dau prea multa osteneala sa achizi?ionez. . Asta-i deci superioara von Mylendonk. îl iau pe acesta. cîte ?apte minute de patru ori pe zi. doamn? superioara. punînd vîrful u argint viu sub limb? astfel ca instrumentul îi ie?ea piezi? printre buzele strînse foarte tare ca sa nu lase s? p?trund? nici un pic de aer. In mine se poate avea încrede .. B?iatul bine crescut era înc? foarte tînar ?i P?strase obiceiul d e-a t?cea al ?colarului care sta în picioare în fa?a >»ncU. . dar temperatura o iei tocmai pentru a ?ti dac? ai febra. iar partea inferioara. apoi începu s? se plimbe nelini?tit prin camera. obiectul d e sticla era întins în culcu?ul capitonat cu catifea ro?ie. trebuie sa vad daca am febra din cauza guturaiului". dar renun ?a. Da-mi-l. în toate pr ?v?liile. are totdeauna cîteva în geant?. pe care le puse pe masa. Mercurul se va ur ca.r?cit. Aici la noi asemenea r?celi sînt destul de frecvente.. Hans Castorp t?cu.. zecimile cu linii negre.Oare nu cumva ai obiceiul sa nu-?i iei niciodat? temperatura? -Banu. Mi-o iau cînd a:n febra. N-am nevoie. una neagra ?i alta ro? ie. î?i spuse ?i vîrî repede termometrul în gura. zise ea. caie se prelungea sub?im-du-se. Pe acest a de cinci franci. . Lui Settembrini nu-i place ?i este adev?rat c ? are unele manifestai nepl?cute. dom'le! î?i urez un diagnostic bun! ?i para?i camera. De fapt. Palavre! M-ai chemat pentru ca e?ti s?n?tos? Nu. gîndi el. îl scutura de mai multe ori co borîndu-i coloana de argint viu ?i mai mult. nu ai? -Nu prea ?tiu. pîna sub 35 de grade. Fire?te c? ala de cinci franci este mai bun. Hans Castorp ?tia ce anume i se cuvenea lui însu?i ?i prestigiului sau. nici una mai pu?in. ?inîndu-l în mîna. spuse el. Inima îi b ?tea repede ?i puternic.. E-n regula.Dom le. iar asta cinci franci. Sînt s?n?tos. pronun?înd atît de incorect -Are apucaturi de baie?oi ?i e cam ciudata. Coloana mercurului era sco-borîta mult sub gradele normale ale c?ldurii animale. iaT cînd nu ?tie s? r?spund? . ramase în picioare lînga masa ?i începu sa-?i dreag? glasul pentru a-?i da seama d e sunetul în?bu?it al vocii. La buna vedere.. dar probabil c? n u-l are întotdeauna-De ce mi-a spus îns? tot timpul «dom'le^>. . Nici o secunda mai mult. Hans Castorp lua cutiu?a ro?ie ?i o deschise. o sa ?i-l treac? în nota de plata. doamn? su perioar?. Grade le erau însemnate cu linii ro?ii. nu pot sa-mi dau seamr c's.. cu inten?ia sa-i fac? vizita lui Joachim.Aha! ?i unde ?i-e termometrul? 186 THOMAS MANN N-am termometru. era umpluta cu argint viu st r?lucitor. Mai ales sa nu te calice?ti la tîrguielile important e.. doamna superioara. rîse el politicos. Nu-i nici o graba. Da.Apoi tu?i cu toata puterea. ?i acum< duPâ p ?rerea dumitale. tace.er. lata-?i achizi?ia! Cuno?ti cum se procedeaz? la noi? îl ? ii sub onorabila dumitale limba. ci pentiu ca ma simt pu?in cam. Se întoarse spre u?a deschisa a balconului ?i schi?a o mi ?care spre camera al?turata. Cifrele erau ro?ii. cu buzele b ine lipite. se va înal??. De cînd am sosit aici m-a tot luat pu?in cu cald ?i cu frig. gîndi el. ?i lua termometrul. Se pare ca aici se gasesc pretutindeni. Po?i sa-l folose?ti toata via?a daca o sa ai grij? de el. Hans Castorp se înclinase ?i r?m?sese lînga masa. Ulciorul nu-i deloc estetic.

v?g?una profund? a B rehmenbuhl-ului a c?rui spinare cobora piezi? spre sat. a?a cum înv??ase. Trecuser? ?ase minute. se dilatase foarte tare. mi?ca lucrurile din locul lor punîndu-le înapoi. apropiinduQe ochi.6 era prea mult. era o febr? ce rezulta dintr-o infec?ie pe care o luase. poate c? nu era acela?i lucru -c ?ci el avea numai o simpl? febra gripala cum se spunea în vale. liniile crestelor ?i pere?ii stînco?i. în plina zi. Sfatul fusese într-adevar plin de bun sim?. a?a ca problem a era sa afle de ce natura e infec?ia. în cazul lui. imaginea deveni limpede.6 -nici chiar Joachim nu avea mai mult . între orele zece ?i unsprezece jum?tate. dup? multe cazne ?i eforturi lepuse numa i fiindc? avea impresia ca vine în ajutorul minutelor. ?i din cînd în cînd' pieptul i se umfla de un fior de spaima. fiind cu multe zecimi deasupra limitei unei temperaturi normale. cu termo metrul în mina.re. pe?tera stîncoas? ?i zada. De fapt. coloana se ridicase desml de sus. dar nu observa nimic. aici nimeni nu avea temperatura mai mare. afara doar de cei care z?ceau în pat s au erau moribundi tot atît aveau ?i Hermine Kleefeld cu pneumotoraxul ei. lr a în picioare în mijlocul camerei. care ajunsese cu toate aspectele ei atît de intima sufletului sau: pis curile. din cauz a jocului de lumini. str?lucirea argintulUj viu se conf unda cu reflexul luminos al tubului de sticla. una dup? alta. persoana de spre care mi-a vorbit Settembrini". cu paltonul ?i paturile. dar avînd grija sa-l ?in? orizontal ca sa nu influen?eze mercurul pr intr-o mi?care verticala. o pierduse în doua rînduri. Hans Castorp avea 37. pentru cura lui de odihna.6.. valea di ntre mun?i. coloana p?rea ba ca s-a urcat foa rte sus. se pierdu în icverii ?i las? smaurile sâ-i zboare.ea prea mare importan?a. începu s? fac? o p uzderie de gesturi banale. contempla priveli?tea. a?teptînd ora mesei ?i venirea lui Joachim. dar îsi se ca n-u'. cercetînd iar??i cu aten?ie indica?ia ter-mometrului. ca ?i cum ar fi fost cineva de fata. începu sa se plimbe prin camera în lung ?i-n lat. ca lui Ottilie Kneifer. 37. v?zut de aici. o re?inu ?i. t emîndu-se ca a dep??it clipa prescrisa.. cu mîna expert a-?i ramase nemi?cat. îl întoarse pe o parte ?i pe alta. . privi acele ceasornicului. 188 THOMAS MANN Nu reu?i sa vad? imediat cît arata termometrul. pe care. termenul p?rea nesfîrsit. Fire?te. în vreme ce întunecata p?dur e alpina îi acoperea coastele privi spre dreapta masivele muntoase. ceea ce se vadea acum. rezultatul nu se 'îicase: ayidar. Dar pentru ca tocmai în clipa aceea. sucind ?i r?sucind instrumentul: indica precis 37. însemna tempe ratura". facînd o mi?care adecvata. ba ca a disp?rut . ?i. ?i regreta ca nu întrebase mai din vreme mercurul. ale c?ror nume îi deveniser? familiare. în sfîr?it. din doua p?r?i ?i de dedesubt. mercurul se întin sese. Dar era dificil sa identifici cu precizie natura febrei. ?inînd strîns termometrul în gura. iar spre stînga. iar un nou gest gr?bit al bra?ului îi escoperi fuga discreta ?i-l f?cu sa constate ca o tieime din minutul al P ulea devenise de domeniul trecutului ?i prin urmaie întîrziase. ca le 'tnpinge.. Hans Castorp nu credea ca are aceasta tem peratura numai de cînd r?cise. ie sile?te sa înainteze. ia urma uimelor. devreme! Sim?i o emo?ie puternica. apoi ntinzînd bra?u f?cu sa i se ridice man?eta ?i se uit? la ceas. Nu trebuie sa mi-l schimbe cu o «sora mut?». Din cîn^ în cînd. a?a ca Settembrini nu avusese deloc dreptat e sa izbucneasc? într-un hohot de rîs atît de batjocoritor ?i atît de zgomotos -Settembri ni cu republica ?i cu stilul lui frumos..6. Timpul se îîra. apoi ie? i pe balcon ?i. deocamdat?. surîde a. apoi îl a?eza cu b?gare de seama pe toaleta ?i se preg?t i. p?rea c? închide valea spre sud . scoase termometrul si se uita la e! cu privirea r?t?cita. Trecuser? abia dou? minute ?i jum?tate cînd. se silea s-o prind? iar. ultimul minut ce mai r?m?sese se strecura cu pas Pisica ?i trecu neobservat. de diminea?a. Se înf??ur? în pa turi. Acum Hans Castorp ura republica ?i stil ul frumos. 37. ?i . î?i puse mintea la contribu?ie.privi drumurile ?i r?zoarele cu flori ale gr?dinilor. ch iar la început. cît ?i spre Alteinwand care.îl apropie de ochi. asculta murmurul de glasuri ce se înal?? din solariu ?i se întoarse în camer? dîndu-?i silin?a sa îndrepte pozi?ia termometrului în gura. In sfîr?it. ferindu-se ca v?rul lui sâ-l vad?. chiai doamna Chauchat. iar atunci sim?ea nevoia <a tu?easc? din cauza pieptului prins d e guturai. la repezeala. atunci cînd îi sugerase consilierul aulic. ?i începu s? se plimbe prin camera.

intr? s a-l ia la micul dejun. nu fara un pic de ironie ?i dojana. ora a ?i trecut.Ca temperatur? de diminea?a. Joachim f?cu un scurt stînga-mprejur ?i intra în camera. în nici un caz. dragul meu. Hans Castorp surise.. cînd am sosit aici. Mai întî faci o distinc?ie ?i apoi o confuzie. nu-i nici macaT politicos. exact a?a cum stai aflîndu-te într-adevar în fa?a unei frumoase surprize". nu în?eleg de ce u o febra inofensiva . dup? ce gongul r?sunase.?i totu?i va plimba?i cu to?ii nestingheri?i. ?i nu mi s-a dat voie sa m? scol decît atunci cînd s-a constatat ca patul nu-mi sc?dea temperatura. e acolo. Si în al doilea rînd. O clip?. adineauri era virgula ?ase. ci tu e?ti acela care ai un fel de a privi lucr urile de z?p?ce?ti lumea. Vreau sa-?i spun numai ca e?ti stra?nic de r?ci t. de ce trebuie sa ma culc cu 37. Haidem! zise Hans Castorp ?i-?i arunca paturile.Acum nu mai este voiba de vreo impresie subiectiva. . Mi se pare ca te contrazici. . f?cu Hans Castorp mergînd pîna la a-si împ?r?i raza de r?spuns în primul rînd" ?i în ai doilea rînd". . obiecta Joac him. Hans Castorp avea un r?spuns gata preg?tit. . nu se poate spune c? e un fleac. lucru care ?e vede ?i din vocea ta.Am caiduri. Mi-a vindut unul sora-?efa. spuse cu oare care întîrziere: . Tu ai guturai.Nu vad.6. Dar daca nu vrei ad ic?: daca nu vrei sa te culci po?i foarte bine sa te dispensezi. pot ?i eu. Apoi r?spunse: . Joachim se întoarse iute pe calcîie ?i cînd se g?si iar??i fata-n fata cu varul sau ch ipul oache? i se mai întunecase pu?in. Cînd se întoarse. a trebuit s? stau în pat patru sapta-mîni. Intra în camera ca s a-?i dea cu peria prin p?r. Daca voi pu te?i sa hoin?ri?i cu ea.Dar este cu totul altceva. Dar nu în?eleg de ce s-o fi adresînd mereu cu dom 'le". _ gi? întreba el mirat. replica Joachim. plecar? ?i-?i reluara înc? o dat? locurile în sufrageria care la ora ace ea str?lucea în alb de atîta lapte imaculat. zise.6 este egal cu 37."ienî. Nu. Fr umoasa surpriz?. . ev. _ Ce înseamn? asta? întreba Joachim.In primul rînd. -în cazul acesta a coborît pu?in. la ora unsprezece. cu mîinile în ?olduri ?i cu capul pl ecat. . ?i daca vrei sa te convingi de gradele pe care le indic?.6 atunci cînd tu ?i ati?ia al?i i de-aici nu ave?i mai pu?in . fapt pe care Hans Castorp îl observ? cu coada ochiului. ajn mai spus d oar ca guturaiul asta nu mi-a dat mai multa febra decît 190 THOMAS MANN aveam înainte. Mi-a vîndut îns? la repezeala un termometru excelen t. Tu ai o stare acuta ?i inofensiva.MUNTELE VR?JIT 189 Joachim îl g?si tot culcat cînd. acum trebuie sa mergem la masa. în fa?a varului sau culcat pe ?ezlong. Mi-am lu at temperatura.Da. privindu-l în fa?a. S-a urcat foarte repede. nu eu fac o confuzie. Ap oi. Hans Castorp î?i formula astfel r?spunsul: .37 virgul? cinci ?i jum?tate. t?cu?i. dar cu o alta. Ma gîndesc ca la tine era altceva. de o buna bucata de vreme ?i chiar iot timpul. Astea sînt palavre.cn o febra ensiva llekuie sa stau în pat.admi?înd o clipa ca a a ceva exista ..Cu un teimometru. Dar ?i eu. adaug? el ?i ramase în picioare. Ei ?i? întreba. nu. ci de o constatare exacta. Repede. zise Joachim. adic? ultima noutate ar fi ca am un pic de temperatura. Hans Castorp nu spuse nimic. ?i c? ar trebui sa te bagi în pat ca sa scu rtezi durata bolii. Ramîn la punctul meu de vedere ca 37. deoaiece vrei sa pleci saptamîna viitoare. Foarte bine. -?i-ai luat temperatura?! Cu ce?! exclama Joachim speriat. iar în vremea asta Joachim mai arunc? o privire la ter mometrul de pe toaleta. spuse el. Nu-?i dau eu pr escrip?ii. r?spunse Hans Castorp. Va trebui sa te bagi în pat. Vrei sa spui ca ai caiduri? Cu oarecare încetinea l?.. apropiindu-se de ?ezlong. pe toalet? .

to?i cerura ca Hans Castorp sa se prezinte de urgen?? la consul ta?ie. dar fara sa se uite. pie ptul mi-e prins ?i tu?esc aproape toat? noaptea. ' Prada furiei ?i pl?cerii.iar faptul era foarte ciudat. ceea ce este destul de nepl?cut . 'tmd de iot ce te înconjoar?. n-am ce zice! Ia te uita. dumneavoastr? face?i o eroare. atunci cînd pofta de a str?nuta d evenea irezistibila. se întoarse spre el. Hans Castorp crezu ca-i dator sa le refuze cu modest ie. era desigur ceva delicios ?i desf?t?tor în momentul în care sim?eai cum se m?e?eau ?i c re?teau gîdiliturile în str?fundurile pieptului ?i cînd. c?ruia doamna Stohr îi povesti faptul. pretexte. rîdeau. spre Davos-Platz. Behrens îmi da vreo doua palme în spate ?i-I pune pe Krokow ski s? ia cîteva note. am doar un guturai. devale. deodat?. da. ?tim!" ?i i at? ca. Erau bucuiiile gratuite ale vie?ii. doar cel mult o înghi?itura de apa. ?i asta <-e putea întimpla de doua ?i de trei n în ?ir. ei. avînd totodat? un aer cicalitor ?i viclean. în special doamna Stohr cu mutra ei înc?p??înata ?i cu obrajii îmbujora ?i. d?deau din cap. nu voi bea nimic. cu acest prilej. clipeau din ochi ?i agi" tau degetul în drepi ul urechii. inculta doamna Stohr vorbi pîn cînd dejunul scurt. apasa pe buze batista cu parfumul de po rtocale. Cum adic?? Asta este într-adevar o noutate! Nici m?car un strop de bere? Am pu?ina temperatura. în vreme ce Hans Castorp gem ea de mult ce-?i sufla nasul iar tu?ea îi zguduia pieptul care-i suna ca o tiniche a ruginita. . ri dicîndu-l spre nas. prim?var a. ntinzîndu-se în considera?ii asupra deosebitei pl?ceri de a tu?i da. Nu este un examen total. asta a fos t cea mai vesel?.Cînd pitica îi aduse lui Hans Castorp berea de Kulmbach. da. ia te uita. se termina. el o refuza cu o expresie g rava întip?rit? pe fa?a. Noutatea îi înviora. nu. la Hans Castorp. rosti el. haide. nu. la fel ca acelea încercate '"d. ?tim. cît ?inu dejunul. siîr?it. îl amenin?a ? eata cu degetul. Haide. amenin?îndu-l. î?i scarpini pîna la sînge degeraturile care manînca atît de dulce . cînd. îl privi cu ochii ei cafenii ?i rotunzi. domnul vizita~ MUNTELE VR?JIT 191 ? Asta-i buna! lata o figura! Ce om petrec?re?! Pîn? ?i batrîna m?tu?a. ?i-l amenin?a cu degetul ro?u ?' butucanos. foarte corect. lata insa c? începur? sal certe cu at?taiorul . în clipa cînd fia vestea. tocmai dumneata! spuse profesoara ?i puful de pe obraji i se îmbujo ra în timp ce-l amenin?a surîzînd. Joachim spuse: î?i fac o propunere. Luau un aer ?treng?resc. te daruiai cu o figura fericita voluptuoasci explozii fi nale. ei. ca ?i cum ar fi auzit lucruri necuviincioase ?i nostime despre cineva care ar fi vrut sa par? virtuos.te sca rpini pîna la sînge cu o ardoare feroce.. M?gulit de atîtea tachinarii. chiar ?i doctorul Blumenkohl. . inspirai s.Nu. Ai putea sa ma înso?e?ti ?i. Joachim. iar cei doi veri plecar? sa~si fac? plimbarea matinal a. îi f?ceau semn cu mîna s? nu mai ins iste ?i strigau: Da. mul?umesc frumos. Un fleac. Lucrul acesta mir a pe cei din jurul lui. expirai puternic de cîteva ori ?i cînd. Joachim era adine» în gînduri. ca ~un fel de ame?eala. de la celalalt cap?t al mesei. o expresie de renun?are. 192 THOMAS MANN Cu aceea?i încapa?înare groaznica. La întoarcere. r?spunse Hans Castorp. Zice ca are temperatur?. plini cu zbîrci-turi deasupra gulera?ului plisat. f?ceai efo rturi sa tu?e?ti cît mai adine ca sa-?i potole?ti aceastâ irita?ie: era o pl?cere as em?n?toare cu aceea pe care ?i-o d?dea un strânut. da r substan?ial. ap?sat Si sufocat. este adev?rat. f?cu ?i doamna Stohr. care pîna acum nu-i acordase nici cea mai mica aten?ie. dintre toate cele ?apte mese. ia te uita! Ei. de exemplu. Azi nu voi bea bere. nu se putu împiedica sa repete gestul tuturora. Ast?zi este vineri mîine dup? dejun ma duc la controlul lunar. fuimos. dup? cum vede?i: ochii îmi curg. ca totdeauna. mofturi. iar dr?g?la?a Ma rusia. st?tea cu ochii apleca?i în farfurie. era de o volubilitate aproap e s?lbatica. Ce ne esle dat sa afla111 despre dumneata. Singur? Miss Robinson se arata nepasatoare si rezerv ata. cazul meu este cel mai inofen siv din cîte se pot închipui.. Dârei refuzau sa-i primeasc? justific?rile. cu atîta a rdoare îneît privindu-te din 'mplare în oglinda dai peste o grimasa dr?ceasc?. un mic guturai. sa-i ceri s? te .

dîra groasa de fum a ?ig?rii de foi. domnule consilier aulic. Rîserâ amîndoi. Deci. . Plînsul în public este interzis. prin urmare sa se iveasc? prilejul de a-?i formula imediat cererea.Am aranjat a?a cum ai dorit tu. vinovat e guturaiul meu. . r?spunse Hans C storp. Digestie bineuvintata!" Ce jargon încîlcit. Digestie binecuvîntata ! ?i cu genunchii strîmbi. Ei. Po?i spune pofta buna!". ce p?rere ai. idee imprecisa. ?i chiar ma i ntereseaz? sa asist o data la o consulta?ie. fire?te. lucru mai mult urît. iar Joachim r?spunse lipindu-?i calcîiele: _ Sîntem pe punctul s-o facem. ?i se ?i potrive?te 1 de armonios cu buna". Poate ca s-ar cuveni sa consul?i un medic serios.. Ast?zi.. . totodat?. A?adar. . Cinstea va fi pentru mine. î?i închipui ca-mi comunici o noutate? Crezi ca n-am ochi în cap? ?i cu formidabilul sau ar?t?tor îi indica ochii injecta?i. turistule. cincizeci la suta ramîn eau mor?i pe loc. Fire?te. Nici nu se putea aranja ma i bine. gîndi?i -va doar c? e vorba despre o rezec?ie de coaste. la fel ca ?i pîinea zilnica". -A?a? zise Behrens. nu ?tii ce ai de f?cut. P?r?i moi ale trupului. mîine dup? ora doua. Dac? fiecare s-ar apuca sa fac? a?a ca dumneata.Ce spui! striga Behrens.. Pofta buna. ?i pentru moment se ?ine bine. lopatînd din mîini. Cum crezi tu. tu te plimbi. . Dar de ce oare e atît de violent în expresii? La în ceput. Ei. iar mvoca binecuvîntarea cerului asupra ei es te o atitudine batjocoritoare. unde avem doi speciali?ti. ma în?elege? i. Va învîrti?i de colo pîna colo? V-a?i sim?it bine în lum ea mare? Tocmai vin de la un duel cu cu?itul ?i fer?str?ul o chestie mare. nu-i rau! Pentru început. ca un drapel. vulpoi b?trîn? Dar dumneata. Iar aici. pot merge cu tine.. mortis causa. reu?im mai bine. alba?tri-spalaci ?i ?i l?crimo?i. cît de grav? e boala ?i nici dac? n-ai face mai b ine sâ te bagi în pat. pe cînd în poia lui plutea. c?ci pofta este oarecum un cu vînt poetic.. în fa?a sanatoriului.P.Diminea?a? Hm. ceea ce de altfel le ?i comunic? veril or. Alt?dat?. ?i dumneata? Ce face pretinsa ils s?n?tate? Via?a în doi este mai curînd vesela. nu-?i lipse?te voca?ia. înalt ?i rigid. iata-ma acum cu ora re?inuta. întîmplarea f?cu s a-l întîlneasca pe consilierul aulic Behrens.Nu ?ti u cum s-a f?cut. Asta-i discipl'na casei. îns? cu timpul a devenit cam nepl?cut. sa se aleag? m?car cu atît. imediat dup? troaca! -Am. domnilor! spuse el. Ei. adaug? Hans Castorp. începu sa coboare panta drumului. ?i pu?ina febra. cel mult o sa-mi prescrie un extras de miambal s au un ceai pectoral îns? cu toate astea este pl?cut sa ?tii ca po?i primi un ajuto r medical cînd te afli în starea asta. ?i nici nu-mi place ca-l vad fumînd.consulte ?i pe tine în mod sumar. lucrul acesta ma amuza. adic? pe punctul de-a face vizitele clientelei sale particulare. faptul acesta ma nelini?te?te. Adic?: Cu pl?cere! Trebuia s-o facem de la început. Behrens ie?ea din partea din fa?a a cl?dirii. îns?. spuse Hans Castorp. atunci ne-a m în?eles. unde-am ajungeMUNTELE VR?JIT 193 -Domnule consilier aulic.! spuse Behrens. Am dori sa ?tim dac? va putea sa plece mar?i. cu aerul de a fi în p lin? activitate.. iar cînd ajunser? sus. o ?igara de foi în gura. De altfel. Ce temperatura ai? Hans Castorp i-o comunica. dar am un guturai stra?nic. nu vrem sa silim pe nimeni. Bine. obrajii alba?tri ?i ochii l?crimo?i. cel de azi în?elege de g luma. Este înnebunitor un torace omenesc care nu m ai exista. de ce plîngi? se adresa el de°' data lui Hans Castorp. îns? digestie" este curata fiziologie. cu gambeta pe ceafa. Este ridicol ce-?i propun. Pe deasupra mai tu?esc ?i tot piept ul mi-e prins. dar daca ai fi acas? l-ai chema fara îndoiala pe Heidekind.C. Mîine st?m între patru ochi. c?zur? de acord. dar cu toate acestea se mai întîmpla sa-? i ia t?lp??i?a cîte unul înainte de termen. este pu?in probabil c? va putea face mare lucru în chestia asta. Din mom ent ce se afla aici. Mîine e ziua mea de consulta ?ie ?i tocmai voiam sa va întreb daca ve?i avea amabilitatea s?-l examina?i totoda t? ?i pe varul meu. dup? ce lucrase în sala de opera?ii. în sat. zise Hans Castorp.

pentru ca spre ora prînzului s? ating? valoarea zil ei precedente. cum f?cea de cîte cinci ori în fiecare zi.j spuse la revedere". sa-i lase sa pluteasc? în gol. cu un su rîs fluturîndu-i pe buzele strînse ?i în ochii oblici. acolo unde era masa ilor de rînd. v?rul sau îl privi piezi? ?j. are dreptate ?i în privin?a asta. se tutuiesc. a?ezînd u-se cu mi?c?ri unduioase. ca un bolnav experimentat. o jachet? noua sau. Dar cînd desert uls MUNTELE VR?JIT 195 in? ?j cînd.. suna de doua ori.eoarece ?tiu ca nu-i prie?te ?i-l face melancolic. Ulti mele cuvinte mai mult le morm?i. cu toate c? nu-l v?zuse pe Hans Castorp uitînduse la termometru. ?i astfel o privi pe doamna Chauchat în fa?a mai întîi pentru ca apoi. ridicîndu-?i ochii peste fruntea ?i p?rul ei. cu întîrziere a ei obi?nuit?..7. astfel ca nici nu mai poate fi vorba despre severitate morala. ci fara nici un echivoc posibil direct spre el. noua pentru Hans Castorp. ar ncîndu-?i rivirea peste um?r ?i f??i? spre masa lui Hans Castorp. se apropie ?i ora rendez-vous-ului.. dar nu ca din "n tîtnplare c?tre masa lui. î?i reluase odihna. dou? batai ?i cînd atra-?toarea bolnava î?i întoarse încet capul ?i în parte bustul. destul de confuz. abia ie?it pe balcon.6 grade . Dar se întîmpla sa începi prjn judeca. iar dup? aceea fiecare intr? în camera. prin Joachim.vreme ce pendula suna ora dou? o b?taie . Hans Castorp î?i aminti c? la acest prînz. în tot timpul dejunului. întru cît ar fi putut s? ?tie deopotriv? de bine c? numai cu o clip? înainte se întrebase da ca n-ar fi fost mai potrivit s?-i comunice consilierului aulic. doamna Chauchat purta o jacheta de un galben-auriu. observase c?. prin a dezaproba ?i prin a te indigna. De altfel. iar republica ?i stilul frumos ?i se par dintr-o data cu totul nes?rate.. din partea dreapta a sufrageriei. iar cînd privise spre masa ru?i<0 bine". ?inînd în gura ?igara de sticla. se oprise parc? o clipa pentru ca întreaga sufragerie sa i-o vad?. apoi trecu pe bal con. tr ebuie sa i-o recunoa?tem.incidentul acesta îl tulbur? ?i îl înfrico?a pîna în adîncul sufletului Hans Castorp. începuse s? flec?reasc? ?i sa manînce. ce faci? E timpul. Settembrini pretinde una lui dispozi?ie este silita. Mai tîrziu. luase de pe toaleta dr?g?la?a achizi?ie din acea diminea?a. atît de tare încît abia se mai încrezu în sim?urile lui. In aceste împrejur?ri. Dup? dejun. Poate c? ?i eu ar trebui sa 194 THOMAS MANN judec mai mult ?i sa nu mai primesc toate lucrurile a?a cum mi Se prezint?. se furi?ase spre masa ei ?i. seara. în orice caz. iar a dou a zi diminea?a indica doar 37. mercurul nu se ridicase peste vechile 37. o data cu sfîr?itul lui. cu aer ul ca parc? dore?te sa-i spun?: Ei. iar atunci cînd intrase.6 care î?i terminase rolul ?i . Hans Castorp o v?zuse mi?cîndu-S1 capul în timp c e vorbea ?i iar??i îi remarcase încovoierea grumazului 5' felul neglijent de a-?i ?i ne spatele. urm? dejunul principal al zilei ?i. dindaratul lui Settembrini car e st?tea la cap?tul mesei a?ezate între ei. anula prin scutur?ri verticale vechiul 37. de altfel. Vrei s? te duci?" (c?ci at unci cînd ochii î?i vorbesc. ca aceia ai lui pribislav. astfel c? g?sea consulta?ia de prisos: un gînd al c?rui avanta . chiar dac? buzele n-au spus vreodat? nici m?car dumneata") .5. ramase la 37. însem na febra. Hans Castorp sim?i profund emo?ionat de un lucru neîn?eles. în diagonal?. Apoi. pen dula mare. ?i apoi iat? ca survine ceva care n-are nici o leg?tura cu r a?ionamentul tau. iar Settembrini este un critic. un om cu cat? sigur?. Iar Hans Castorp r?spunse pe un ton indiferent: Nimic nou! în adev?r. cu lan?uri. . ?i tot ca i" fieca re zi. ?tia oare c? el avea consulta?ia fixata la ora doua? îl privise doar cu atîta în?eles ?i cu toate acestea era de necrezut. care totu?i se întîmpla . cu nasturi mari ?i buzunarele tivite cu ?ireturi. cînd bolnavul se sim?i obosit de emo?iile ?i nout??ile de peste zi. ?i parca nici el însu?i nu p?re a prea l?murit asupra celor ce voia sa spun?. dar cu o aten?ie deosebit?.ceea ce. ca r?ceala se ameliora. doamP Chauchat nu se întorsese niciodat? spre sufragerie. coloana sclipitoare se ridica pîn? la 37.Cît? întreba Joachim dup? o vreme. daca nu cumva o febr? mai mare chiar decît aceea pe care o avusese de di minea??. Dar îm potriva a?tept?rii ?i cu toate ca ?inuse termometrul sub limba mai mult de opt mi nute.

Doctorul Krokowski st?tea la biroul dublu. Hai. acoperit cu o mu ?ama alba ?i pe a c?rui perna era întinsa o coala mare de hîrtie alba. Totul se repeta ?i în partea stînga. ?inînd în mîna dreapta stetoscopul negru cu care se b?tea Peste coapsa. ( Deun?zi" fusese exac t cu patru saptamîni în urma. în vreme ce pacientul se gr?bea sa se dezbrace pîna la brîu. nu te-ai mai înzdravenit. Lui Hans Castorp nimeni nu-i d?du nici o aten?ie. . fara îndoiala dosarul bolnavului. iar apoi con silierul aulic porunci stînga-mprejur" pentru a-i ciocani ?i aseul MUNTELE VR?JIT 197 ptul. c? . ?i auscul-?a?ia începu. lînga o m?su?a pe care se afla o cana cu apa. St?tea în halat. înfipt pe picioarele-i cr?c?nate. Ramase un moment în picioar e. Parcurser? coridorul de la parter trecînd Pnn fa?a administra?iei ?i coborîra scara acoperita în întregime cu «oleum ceruit. cu coatele p e masa. de?i ar fi putut sa se obi? nuiasc?. pentru a lua înf??i?area cel ui mai resping?tor plictis.j se spulber? dintr-o data în fa?a acestui surîs întreb?tor. printr-o mi?care speciala a încheieturii mîinii ?i apasînd cu mîna st ng?. în fa?a ferestrei palid. Un poco piu presto. ?i se uita la cei doi sosi?i. Virgula ?apte. msa umerii goi i se înfiorar?. ?i-i apuca foaia de temperatura ca sa-?i arunce ochii pe ea. spuse el întorcîndu-?i spre pendula ochii lacnmOs. spuse Behrens r?sfoind foile saptamînale pe care Joachim î?i trecuse cu precizie temperaturile luate de cinci ori pe zi. atîrnîn-du-?i hainele în cuierul de lînga u?a. cu urechea lipita de apa rat. °achim se gr?bea: ora convenita trecuse ?i consilierul aulic Behrens P nea pre? pe punctualitate. cu trupul l?sat pe sp ate ?i cu stetoscopul la subsuoara. privindu-i pe tustrei. ca mobilier nu mai era decît un ?ezlong cu sp?tarul mobil. zise el. ba sa tu?easc?. avînd în fa?a un tean c de hîrtn. în halatul de lustrin negru. Joachim aproba din cap. ceea ce p?rea ca-l obose?te foarte tare. da-mi statul de serviciu. cunoscînd bine procedeul. vino a ici! Vom înceTca sa cioc?nim mai temeinic. O ricum. a?a ceva nu tr ece de azi pe mîine. nupâ ce cioc?ni suficient. Apoi coborî sU omoplat ?i ciocani lateral la mijlocul ?i în partea inferioara a spatel1"1 dup? care Joachim. începu sa bata în partea de sus a um?rului drept al lui Joachim cu puternicul sau deget mijlociu de la mîna dreapta. ?i mai ciocani în partea oerioarâ ?i in ferioara a pieptului. draga Ziemssen. care ducea la subsol. tot otr?vit. ba sa respire. apa s? stetoscopul pe pieptul ?i pe spatele lui ? achim ?i.Intr?! striga Behrens apasînd tare pe prima silaba. spuse consilierul aulic ca r?spuns la scuzele lui Joachim. 196 THOMAS MANN Tempo. noi cei de-aici nu facem vr?ji. apoi se a?eza într-un mic fotoliu de moda veche ale c?ru i bra?e erau împodobite cu ciucuri. Ei. virgula nou?. porni ?i ie?i dup? varul sau. doar nu venise aici de ieri. lînga clavicula. Cum st?m cu în?ep?turile în hilul drept care erau mereu acute? Mai bine? Vai. împleticindu-se în sinea lui. dar cu pas hot?rît ?i cu sentimentul ca aceast? privire ?i acest surîs îl învaluiau mereu.) Tot otr?vit. De ieri diminea?a nu mai vorbiser? despre planul lor de a se duce împreun? la consulta?ie ?i în acea clipa p??eau într-o t?cut? în?elegere. ca ?i cum ar fi mînuit un ciocan. Dul apuri pline cu volume de medicina cu cotoare groase ?i dosare acopereau pere?ii. în acela?i timp. Cioc?ni chiar de sub gît. yiocul camere i. Consilierul aulic Behrens. virgula opt. tot mai e?ti înc? destul de bal?at. ?i este evident ca de cîn d te-am v?zut ultima oara. signori! Nu sîntem numai la dispozi?ia durnnea voastr?. tempo. Joachim trebuia. Joachim puse pe mas? ?ervet ul r?sucit ?i f?cu semn din sprîncene lui Hans Castorp. Joachim b?tu la u?a aflata chiar în sc?rii ?i pe care o placa de por?elan arata ca acolo se g?se?te sala de c°nsulta?ii. încolo. deun?zi. ridica bra?ul ca sa se las e cioc?nit la subsuoara. întîi la dreapta ?i apoi la stînga. cu o mîna pe con-dei iar cu cealalt? trecuta prin barba. asculta toate regiunile unde iocanise mai înainte. cu expre sia vagd a cuiva care nu e acolo decît ca asistent. C?ci în secunda urm?toare. apoi se înclin? în fa?a vecini lor ?i para?i sufrageria iar Hans Castorp.

deoarece eu am °st mereu un civil preocupat mai mult sa fac bai calde. sa ia nota de prezen?a celui care mai avea pofta". scurtat". se uitau cu o e xpresie trista ce plutea în gol. Este tur-intr-o forma perfecta. în sfîr?it. jos. poftim. a?a ca ar t rebui sa fii ceva mai politicos. acesta este un semn b un). Se gr?bi prea tare. Apoi încremeni în picioare. . nu e prea rau aici. lui Joachim i-au pl?cut întotdeauna exerci?iile de gimnastica. îns? la el ?i aceasta pasiune izvor??te tot din gustul pentru militarie. Dar consilierul aulic era înc? dus pe gînduri ?i-l las? sa stea în picioare. ?i cu mîna sa enorma ii apuca de cot pe Han s Ca?torp. spuse el." ?i doctorul Krok owski transcria totul. a evenit independent ?i a c?p?tat importan?a datorita bolii. mai mult decît mine sau ce l pu?in în alt fel. Un trup into-?i care nu se las? dezintoxicat ca sa redevin? zdrav?n. îl aserve?te ?i mai rupului. în aer. cînd Behrens se hot?rî. La urma urmei. negri ?i blînzi pe care chinuita ?i t u?ea îi f?ceau sa l?crimeze. Pe din?untru îns?. e bine. i' învîrti a?a cum învîr?i un corp ?i-i cerc . p?rea dus pe gînduri. ?i întinzînd bra?ul. spunea cu glas tare. de un oache?-galbui. este bolnav. alb. î?i spuse Hans Casto rp. Hans Castorp sari în picioare ?i se gr?bi sa se dezbrace. cînd re spira (slava Domnului mai avea înc? toate coastele) se ridicau sub pielea întinsa ?i se reliefau deasupra stomacului scobit . Scurt". Foarte aspru. iar pe di nafar? arde de febra din ma b°lii. Ziemssen. iar ochii îi l?crimau. a?a-i. cu privirea ag??ata de f ?ptura consilierului aulic care. spuse el ?i iar??i repeta: vezicular" (dup? cît se p?rea. Vezicula r". d?du stetoscopul doctorului Krokowski care se ridica ?i-l lua ca sa-i fac? ?i el lui Joachim un mic control de asistent. spre ochii lui mari. e rîndul dumitale! spuse el." Zgomot.. cu toata rin?a ce~o are bietul Joachim de a ajunge soldat. Ziemssen! ?terge-o! Urm?torul. ?>! iat? ca trupul lui a trecut pe primul plan într-un mod cu totul diferit. în timpul exarnenulm medical. Acestea sînt bra?e de gimnast. iar??i e?ti gr?bit? în orice caz. aspru" mai spuse ?i f?cu o strîmbatura. ca un a dev?rat Apolo din Belvedere. în vreme ce el î?i dezvolta ?i î?i desavîr?ea for?a fiz ca. dar considera-l ca pe un minimum. în m?sura posibilului. iar Joachim începu sa se îmbrace. între timp îns?. A fost mereu preocupat de trupul s?u.. în afara Par. dicta consilierul aulic Behrens. pe cînd eu n-am f ?cut caz de ele niciodat?. Ei. ca ucenicul cifrele croitorului. cum ?i-am spus ?i deun?zi iar daca î?i face pl?cere. domnule consilier aulic? Ei. n-ai putea s-o sco?i la cap?t cu rec ru?ii dumitale în starea în care te afli! Mai ai nevoie de înc? o jum?tate de ani?or. dictînd ucenicului care sta la masa ?i scrie c ifrele astfel ob?inute. desigur. Cît despre consilierul aulic Behren s. daca mai are cineva poft a! striga el privind undeva. Aici. Cît crede?i ca mai poate dura. asiste ntului care st?tea la birou o spunea în a?a fel încît Hans Castorp nu se putu opri sa nu se gîndeasca la scena de la croitor. a?a cum t e ui?i de obicei la un om. Cu capul plecat într-o parte. tot ce auzea în?untru.acest tors zvelt. sa manînc bine sâ beau bine. nu e?ti nici la ocna ?i nici într-o. ale c?rui coaste. devale. a dîncit într-o contemplare meditativa a torsului lui Joachim. nu reu?i sa-?i scoat? imediat c?ma?a cu pic??e le ?i o trase peste cap. cu picioarele cr?c?nate ?i gura c?scata. Data vii toare (adic? de azi în patru saptamîni) o sa fie peste tot. trecînd pe deasupra celui ce-l privea.. cu cuvinte scurte ?i sigure. întreb?toare de la torsul gol al lui 198 THOMAS MANN Joachim spre ochii lui. pu?in mai bine. consilierul aulic Behrens terminase. iar acum. ci numai trupul. Hans Castorp privea cele ce se petreceau în fa?a lui. c?ci boala îl face pe om mai trupesc. atunci cînd domnul spilcuit ia masurile pent ru un costum ?i pune centimetrul dup? o rînduiala tradi?ionala ici ?i colo în jurul trupului ?i al membrelor clientului. Totul este în regula. în fa?a co nsilierului aulic Behrens . calculeaza-l începînd de deun?zi. îl trase în fa?a lui ?i-l studie p?trunz?tor Nu-i privi chipul. deodat? se c°sa ?i aru nca o privire iute. blond ?i sub?ire.o înf??i?are de civil pe lîngâ Joachim Ziemssen. mina siberiana! Sau vrei sa spui ca sanatoriul nostru are oarecare asem?n?ri cu locu ri de-astea? Merge bine. ?i pe cînd prin minte îi treceau toate acestea. cu parul negru pe stern ?i bra?ele altminteri robuste. Doctorul Krokowski se a?ezase din nou. Ei. dintre care unul avea la în cheietura mîinii o br??ara de aur.ci î?i pierduse r?suflarea.

domnul v?rul dumitale de sînge. Castorp. Acesta nu rosti mei un cuvînt ?i nu f?cu de cît sa apese stetoscopul ici ?i colo. cînd am avut cinstea nemeritata sa te cunosc ?i am presupus cu destula certitudine ca. de la masa lui de scris. domnule consilier aulic. Hm. mai bine de opt sau zece minute . în care procesul de sclerozare s-a ?i terminat sau.Dar. ace?tia ?i-s ascenden?ii! Cît despre dumneata. zise el Haide. Deci. el nu-mi este var decît prin alian?a. întocmai cum am b?nui t din prima clipa. Iar doctorul Krokowski. te rog sa ma în?elegi cum se cuvine sa ramîn? aici. domnule consilier aulic. Sunetul este un pic mai surd aici decît dincolo. o sa vedem imediat de ce e?ti în stare. în aceasta sta?iune d e munte. fara înconjur. cu mai mult folos ?i dincolo de orice curiozitate gratuita. privind între el ?i Hans Castorp. cum spune filozoful. Foarte bine. aflata la cinci pa?i . iar jenele respiratorii sînt efectul regiunilor bolnave. n-o sa vrei acum sa-?i renegi votre cousm. ai fire?te o înclina?ie pronun?ata p entru înfundarea cailor respiratorii. A decedat pe cînd eTam înc? mic. cînd pe calcîie un var c . Auzi diferen?a? ?i c onsilierul aulic ciocani pe rînd în partea superioara stînga a pieptului ?i pu?in mai jos. Ah. o lumina ?i asupra dumitale. în a?a fel încît î?i apas? barba ale c?rei vîrfuri se îndoiau în sus.eta mai ales spinarea. Castorp. ?tii ca odinioar? ai mai fost bolnav? -Eu? Da.. de ce? 200 THOMAS MANN De o embolie.. te am în vedere pe dumneata personal. . nu-i a?a? Dar nu-j a?a ca atî? munca fizica cît ?i munca intelectuala te obosesc repede. confirma printr-o mi?care a capului ca auzea: las? cu gravitate b?rbia în piept. "~ ?i doamna mama dumita le e s?n?toasa? . ?i. P . zise Hans Castorp.Nu. iar aces t apt arunca a priori.. sus. în special în anumite locuri. ramase cu oc hii în pamînt.lucrul se desf??oar? praeter-propter. ?i el la fel? A?adar. în timp ce consilierul aulic îl asculta. ?i din partea cui? . iar Hans Castorp se str?dui sa fac? întocmai.Da.Dup? mama. exista o jena respiratorie. la fe] adaug? el. n?d?jduiesc. au privi t în jur strîmbînd dm nas. hai de. continua consilierul aulic facînd un semn spre Joachim ?i leganîndu-se cînd în vîrful picioarelor. Sau nu' Hi ramîne totu?i ruda. MUNTELE VR?JIT 199 _ Auzi? întreba el întorcîndu-se c?tre doctorul Krokowski. Dar domnul tat?l dumitale? A murit de pneumonie.ep?rtare. a?a-i1) Da? ?i ai adesea palpita?ii? Numai de cîtva timp? Bine. O bucata de timp ciocani în mod alternativ. ~ Haide. dar într-o zi au descoperit ca ar face bine -?i nu numai ca ar face bine". î?i reluase stetosco pul.Ai aici un var atît de dr?gu? ?i de simpatic.. E?ti un v echi bolnav. Ciocani în acelea?i locuri ca ?i la Joachim ?i reveni de mai multe or în diferite lo curi. zise Hans Castorp. Ar trebui sa devii specialist. desigur ca totdeauna ai fost pu?in anemic. revenind de mai multe ori. pentru a compara. ?i în afara de toate astea. Castorp. iar Joachim se opri brusc sa asculte. e?ti unul de-ai no?tri ?i vei sfîr?i pri n a-?i da seama ca atî?ia al?ii care au venit aici pentru desf?tarea lor. în fond. . dragul me u Castorp. Prin alian?a. . iar bunicul meu. Am fost mereu cu ochii pe dumneata. cu mîmile la spate. ~ Ah. începu sa cioc?neasc?. Apoi î?i puse instrumentul sub bra? ?i.Respira adînc! Tu?e?te! porunci consilierul aulic care. ascultînd. asta nu înseamn? ca n-a fost bolnav. Este fiul unei cumna. Hans Castorp p?lise. va putea în curînd sa spun? ca a fost bolnav îns? chiar daca va ajunge acolo.. unde chiar adineauri se oprise de cîteva ori pentru a ciocani cu insisten?a. ca adineauri. acum pot sa ?i-o spun chiar din capul locului. Embolie? Bine. îi zise ?i era pentru prima data ca. cel la care ma uit. dar nu vreau sa învinov??esc pe nimeni ca habar n-ai avut. al regiunilor care s-au ?i cicatrizat. domnule consilier. HnS clavicul? ?i pu?in mai jos. de-atunci e mult. daca vrei.. e moarta. . acum. îi spunea tînarului p e numele de familie .

eu. c?ci . ma auz i? Dar. Acestea sînt otr?vurile solubile secretate de microbi. aCUm. dragul meu. Hans Castorp sim?i iar??i cum sîngele îi n?v?le?te în inima care 1se zb?tea în piept în vr eme ce Joachim încremenise pe loc. spuse Hans Castorp. lar ^e la început. spuse Hans Castorp. Aerul îns? este acela care ne a juta sa auzim. iar ner?bdarea nu provoac decît rau. ca aceasta febra se datoreste numai guturaiului. Nu vreau sa spun nici m?car ca am auzul mai fin decît ei. care vrea s-o arga ori de cîte ori termometrul îi arata cîteva zecimi în minus. ramîne de vazut. Deocamdat?. Cu ochii tot alba?tri ?i l?crimo?i. o sa-?i spun cîteva cu vinte care valoreaz? greutatea lor în aur. dispui de suficiente circumvolu?iuni cerebrale. ceea ce corespunde îndeaproape cu observa?iile acust ice. Ca ?i Pe Joc repaus n-ar fi un ordin tot atît de valabil ca ?i drep?i! Re202 THOMAS MANN paosul este prima datorie a cet??eanului. ?i cu musta?a zbîrlita într-o singura parte. cu toate ca experien?a ?i specializarea înseamn? foarte mult. ca e?ti un bolnav foarte ales. Ce se va întîmpla dup? aceea. acest aer rarefiat ?i uscat al în?l?imilor. î?i spun ca-mi declin orice r?spundere. apoi privi iar??i hipul consilierului aulic.Da. Daca. Castorp. -Probabil c? imediat te-ai sim?it u?or ame?it. De unde provine' Da-mi voie. Dup? cîtva timp. . c?ci revolu?ioneaz? trupul. ma în?elegi. te vei reface. ma în?elegi.. doar col?ul gurii -' zvîcnea în mod ciudat. este ceea ce cred în adev?r ?i eu. vei mcepe prin a te baga în pat. confirma consilierul aulic. Castorp. continua Behrens. O sa-?i facem o frumoasa fotografie a interiorului ?i faptul acesta s?-?i produc? desigur pl?cere. de?i exista. devale. mai avem ?i temperatura dumital e: 37. -?i guturaiul? i-o întoarse consilierul aulic. Fire?te. ai c?rui ochi nu-i întîlni. C?ci în afara de aceste jene respiratorii. aerul pe care-l avem aici este bun împotriva bolii. tot ar trebui sa te întorci.6 la ora zece diminea?a. în acela?i timp. nu-i a?a? ?i este perfect adev?rat. n-ar fi decît aces te jene respiratorii ?i aceste calcifieri curioase. ?i acum. reclamele "e ?i vindec?rile miraculoase nu ne privesc pe noi. cu obrajii lui alba?trii. întrucît p rovine dintr-o afec?iune proasp?ta deocamdat? nu vreau sa vorbesc despre un foca r de infec?ie. _ ?i ca o confirmare obiectiva. iar daca vei continua. fiindc? lucrurile stau altfel ?i t°( e?ti la noi. facîndu-l sa izbucneasc? din starea latenta în care se afla. ?i abia atunci obrajii capata o îmbujorare plina de veselie.. Nu ?tiu daca la ?es ai ?i avut febra. Bine. Cas . zise Hans Castorp. dup? cîte ?tiu. c?ci. Dar tot acest aer este. vom vedea daca dup? cîteva saptamîni de repaos la pat. cu ochii in pamînt ?i cu mîinile la spate. deopotriv? de prielnic ?i pentru a declan?a ?i gr?bi boala. . dar dup? p?rerea mea dumneata ai început s? faci temperatura imediat ce ai sosit aici. evident. mai spuse consilierul aulic-avem în parte a superioara ?i un punct incipient care a ?i început sa ait>a zgomotul lui. sa tr?ie?ti la fel ca si . cu certiW MUNTELE VR?JIT 201 un punct umed. _ M? gîndeam. au un efect ame?itor asupra sistemului nervos central. în cazul dumitale. fara nici o tres?rire. Prin urmare. în?elegi. sa-?i spun ceva ?i ?ine bine minte ceea ce auzi. asculta-ma cu aten?ie. nu trebuie sa te mai obo se?ti pornind la drum. Castorp. o buna zi toat a bucata de plamîn se va duce dracului. Dar ?in tot atît de mult sa-?i spun 'mediat: un caz ca al dumitale nu se vindeca de la o zi la alta.robabil ca pentru domnii no?tri colegi de la ?es diagnosticul este mai dificil în cazul dumitale. te-a? las? sa pleci la larii ?i pena?ii dumitale ?i nu mi-a? mai bate capul nici o clipa cu dumneata. Am avut impresia. b?iatul meu. iar guturaiul dumitale este tocmai una din aceste izbucniri. mult mai înzestrat pena fi bolnav decît generalul asta de brigada de colo. Hans Castorp st?tea în picioare. lucru pe care-l ?tii. iar printre coaste i se vedeau limpede b?t?ile imji Se uita spre Joachim. chiar din prima zi. c?ci vei putea sa arunci o privire m'âuntrul propriei dumitale fiin?e.

cac în vreme ce vezi ca ?i se ad uce supa. înainte mar?. oricît de simpla ar fi fost. ?i acum. c? ci structura sa l?untrica. ar fi trebuit sa se limiteze aceasta ?edere). La prînz. consilierul aulic Behrens puse cap?t convorbirii ?i. îi strînse din toata inima mîna dreapta. ?i totu?i el este în ordinea lucrurilor ?i r?spu nde legilor povestirii ?i ascult?rii ei. Joachim îl las? în pace ?i ocoli orice explica?ie. adic? aventura tînarului Hans astorP. formele timpului se destram?. poate. îi era cu atît mai u?or sa-l în?eleag? pe Hans Castor p ?i sa-i respecte teama ce-o avea de orice explica?ie. fiind ca ?i îngropate. încearc?. pentru ca nu cumva cititorul sa fie e l însu?i din cale-afara de uimit de cele ce urmeaz?. paradoxurile. A?adar. atîtea alte fiin?e. batîndu-i lipita de coaste. mai precis ar fi daca am vorbi despre o identitate adic? de 204 THOMAS MANN î I i un acum încremenit sau despre eternitate. nici de unde. iar noi vre m sa evitam. ?i a?a cum î?i va fi adusa ?i miine. potrivit previziunilor ome ne?ti. într-o caden?a accelerata. Dar jn aceea?i clipa te adi e un fel de boare nu ?tii nici cum. în prezen?a ac estei minuni care este lrnpul. intra de cîteva ori în camera bolnavului. domolindu-i inima. Uneori din str?fundurile fiin?ei lui se înal?? un rîs nebun ?i biruitor. întins. Deocamdat? este suficient ca fiecare sa-?i aduc? aminte cît e iute se scurge chiar un lung" ?ir de zile atunci cînd. al c?ror albastru era înce ?o?at de guturai. C?ci este în perfecta ordine ?i corespund e exact acestor legi ca timpul sa ne para mai lung sau mai scurt.în schimb. gîndindu-se la ciud??enia situa?iei. alteori p?lea de spaima ?i de nelini?te. nu era în adev?r deloc simpl a. în patul curat ?i alb. mai ales în tov?r??ia eroului nostru. pe jum?tate sincera ?i prada îndoielii. în prima zi. daca în vreme ce rela tarea noastr? a devorat spa?iu ?i timp ale c?ror întinderi corespund foarte bine a ?tept?rii noastre pe jum?tate m?rturisite .torp. De altfel. se a?eza la birou pentru a-?i rezolva coresponden? a în pauza pîna la consulta?ia viitoare Doctorul Krokowski îns? se ridica de la locul sau. ?i ca numai în f unc?ie de propria noastr? experien?a el se dilata sau se contracta exact cît ?i av entura eroului povestirii noastre. iar ceea ce ?i se dezv?luie ca adev?rat? forma a existen?ei este un piezent încremenit în care ?i se aduce eterna supa. ca un om suprasolicitat de treburi. daca în vreme ce relat area noastr? privind primele trei saptamîni ale ?ederii lui Hans Castorp la cei de sus (dou?zeci ?i una de zile în miezul verii. sa nu ma dezmin?i ?i sa nu m?e[ cunoa?terea mea despre oam eni. Dar ar fi paradoxal sa vorbe?ti despre plictis în leg?tura cu eternitatea. dar cum e> ln fond. cu ochii lui naivi. pentru urm?toarele trei sapt amîni ale vizitei sale în acest loc. care îi zgudu ia pieptul. Hans Castorp st?tea în pat de sîmbata dupa-amiaza deoarece astfel hotarîse con silierul aulic Behrens. în afara acelora de pîna acum. te rog. povestitorul se simte dator sa m?rturiseasc? pro-pria-i mirare în leg?tura cu un lucru care se va întîmpla aici. ?i se aduce suna a?a cum ?i-a fo st adusa ?i ieri. nu putem admite ca fara acest guturai ochii Iui ar fi avut o privire limpede ?i fara echivoc. le reci în pat: este mereu ace ea?i zi care se repeta fara încetare. V Eterna supa ?i revela?ia fulger?toare înainte de orice. patul în care murise americanca ?i. încîlcita. arunca piezi? capul pe spate ?i cu un surîs jovi al. întrebînd de forma da ca nu-i lipsea nimic. la care. Am putea fi mira?i de acest fapt. nu pre a ar fi corect sa vorbim de Peti?ie". ci din contra. foarte întunecata. f?cu un semn cu capul. cu cît împ?rt??ea aceasta te . nu ne-ar mai trebui decît tot atîtea cuvinte ?i cli pe cîte pagini. surprins Qe destin într-un mod atît de nea?teptat . ?i privea în tavanul camerei. cu monograma lui pe buzunarul c?m??ii de noapte. De altfel. ore ?i zile de lucru au cerut eie: de altfel ne dam seama di ntr-o clipita ca aceste trei saptamîni se vor încheia iute. iar o bucurie ?i o speran?a necunoscute îl chinuiau îngrozitor. în vreme ce inima repeta parca loviturile con?tiin?ei. ?i c?. De fapt. suprema autoritate în aceasta lume în care sîntem închi?i. pe care le va întîlni în tovar??a no str?. fara îndoiala. s?-l preg?tim pe cititor pentru înc? alte mult e minuni ?i enomene. mereu aceea?i. se îndrepta spre Hans Castorp. a?adar. la depou cn dumneata! Spunînd aceste cuvinte. care-i dezvelea din?ii g?lbui în barba. file. este folositor. cu mîinile sub cap . St?te a acolo. bolnav fiind. Grijuliu sa-l menajeze .

iar în mintea lui se socotea chiar într-o situa?ie ?i mai chinuitoare decît varul sau. po?i sa fii sigur.Asta nu se poate ?ti! zise Joachim.. vindec ata acum. sînt bine-nit ?i unchiul Tienappel spune: Te-ai întors!" iar u nchiul James ma . Ramase în picioare lînga pat ?i spuse oftînd: A?adar nu-i nimic de f?cut ?i trebuie sa luam anumite hotarîri. în privin?a asta n-ai nevoie sa-?i f aci nici cel mai mic repro?.ama. ata-mâ de ieri în situa?ia de-a ma întreba care-mi erju dispozi?iile personale fa?a de tot. C?ci doar ai auzit tu singur ca. Cînd sosesc. nu ma a?teapt? cîtu?i de pu?in. Vii aici sami faci o vizita. cum aveam impresia pîna acum. e altfel. te introduc în sanatoriu ?i iata-te. dar. Nu chiar azi. Bineîn ?eles ca. To tul trebuie sa provin? din faptul ca eu însumi am o leziune si din na?tere chiar a m avut predispozi?ii pentru aceasta boala . Au altceva de f?cut decît sa ma a?tepte pe ? e ?i sa numere zilele pîna la întoa rcerea mea. ?i nu atît de adic? într-o zi fixa.chiar daca este.Iarta-ma! spuse Hans Castorp fara sa-?i ia mîimle de sub cap. pentru tratament. ?i iat?.I.nu am vorbit noi. reprezint? pentru mine ceva mult mai fru mos ?i infinit mai drag decît un Mul?i ani tr?iasc?!" cu zgomotoasa lui veselie. pe de alta Parte. doar un oaspete.. potrivit sfatu lui dat de Heidekind. astfel. Oricum ar fi. în primul rînd. deodat?. înainte de amiaza. pe care trebuise s-o fac? singur. zise Joachim oftînd. De altfel. întorcîndu-se de la plimbarea de diminea?a. _ î?i dai seama. r?spunse Hans Castorp.nu-i a?a? . ca sa m? odihnesc. Te a?teapt? cei de -acasa. îns? zilele acestea. . a?adar.. nu sînt primul care a crezut c? face aici doar o scurta vizita de polite?e ?i a c?rui ?edere a luat o cu totul alta întors?tura. La ce bun sa-?i fa ci atîtea gînduri? E absurd. Am venit oare aici ca sa-?i fac ?ie o vizita? In parte am venit ?i cu inten?ia asta. întrucît este un noroc fap tul ca am venit aici ?i m-am l?sat consultat. c?ci se prea poate sa-l fi coborît în timpul vreunui dejun. Behrens a ?i f?cut o remarc ? în sensul acesta.. Trebuie sa în?elegi ca mi-e penibil în cel mai înalt grad. fiindca-mi p)a lucrurile t riste ?i în?l??toare . a fost frumos?" Daca vad ca n-am sosit. 206 THOMAS MANN ?i tu ?tii ca am fost ispitit uneori sa ma fac preot. cît de nepl?cuta este situa?ia asta pentru mine! Acum. pot sa vorbesc despre noroc. cu o cruCe de argint deasupr a sau un R. ?i se prea poate ca famil ia noastr? sa aib? asemenea dispozi?ii ?i. a sPunem. acum s-a dovedit pur ?i simplu ca aveam mai multa nevoie de repaus decît ?i-a închipuit el sau decît ne gîndi?em noi to?i. Nu înc?.. ca sînt într-adevar unul d intre ai vo?tri. trebuie sa treac? uit? vreme înainte ca faptul acesta sa-i surprind?. Doar ca ai avut odinioar? cîteva locuri bolnave de care nimeni nu s-a ocupat. trebuie sa-?i m?rturisesc ca faptul acesta nu ma surprinde deloc. astfel ca azi nu mai ai decît o oarecare . ca înainte vreme. la ?es. lata ceva care într-adevar nu se poate ?ti. adic? fa?a de via?a ?i exigen?ele ei . ce-o sa se mai întîmple? Fire?te ca ma simt oarecum r?spunz?tor. Dar duminica. deoarece niciodat? nu m-am sim?it propriu-zis viguros ?i nu uit cît de une ri mi-au murit p?rin?ii astfel ca nici nu aveam de la cine mo?teni o s?n?tate ex cep?ionala! Ca ai o mica leziune .P. e o chestiune asupra c?reia nu ne facem uzn. zise Hans Castorp. Requiescat in pace. ?intuit la pat ?i n imeni nu ?tie cînd vei putea pleca pentru a-?i ocupa serviciul. dar care s-au lecuit cu desavîr?ire de la sine.. de curînd. despre asta. vor trebui sa fie în?tiin?a?i. în loc sa fiu. Dar daca lucru rile stau într-adevar. ?i ap oi. s-ar fi putut ca toata bucata d e plamîn sa se duca dracului. în?elegi tu. miercuri sau joi.treab?: Ei. daca a? mai fi con tinuat cîtva timp sa duc via?a asta acolo.care a izbucnit acum. Este o surpriza p entru mine sa aflu ca sînt cam bolnav ?i trebuie sa ma obi?nuiesc mai întîi cu ideea c a acum ma aflu aici ca pacient.iar o stofa neagra. Am avut deauna o fire serioasa ?i o anumita antipatie pentru aspectele vigu-as e ?i zgomotoase ale vie?ii . nu mai amîna convorbirea directa ?i inevitabila cu varul sau. . MUNTELE VR?JIT 205 is A?. E destul sa te gînde?ti cum al doilea fi u al lui Tous-le-deux a fost atins înc? mult mai grav ?i nici nu ?tim daca mai tr? ie?te. la urma urmelor. în?elegi.

gînde?te-te ?i tu! Doar cu geamantanul tau pentru clasa întîi g cu cele necesar e numai pentru trei saptamîni. în vreme ce Hans Castorp ciulea urechile cu capul p lecat într-o parte ?i cu privirea pierduta într-o fervoare dubioasa pe valurile de a rmonie care se îmbulzeau de afara. s? mai a?teptam. îl punea pe Joachim sa-i relateze evenimentele ?i preg? tirile din aceste zile. la mine n u. în sfîr?it. * Hans Castorp st?rui sa afle am?nunte: 208 THOMAS MANN Zac aici ?i achit tariful întreg. Joachim se a destul de pu?in vor b?re? ?i deloc dispus sa fac? rezumatul con-W?ei . Dup? aceea. putem a?tepta! Deocamdat? se mul?umir? cu atît pentru ziua respectiva. cel pu?in prin relat?rile pe care i le f?cea Joachim cînd. chiar de la început.. tocmai pentru ca nu se poate ?ti. ?i de aceea nu avem dreptul sa punem alternativa cea mai rea. spuse el. Joachim veni sa-l vad? înaintea curei de odihna. r?spunse Hans Castorp.greutate la respira?ie. deocamdat?. Tava de ceai pe care i se servise micul dejun duminica diminea?a era împodobit? cu un mic vâs de flori ?i nu uitaser? sa-i trimit? cîteva pr?jituri din cele servite ? i în sufragerie. . în cadrul concertului bilunar. -Dac?. neglijeuri de dantel? sau ceva asem?n?tor (numai c? pentru neglijeuri de dantel? fusese prea rece). Clubul jum?t??ilor de P amîni" î?i mase zborul in corpore spre Clavadell). v?dit tulburat. Cît pentru rest> mai putem a?te pta. daca nu ai fi urcat din întîmplare pîna aici. nu sînt în stare sa c?l?toresc. e tot ce putem face pîna una-alta.Nu. cu mîna mea.. Cred ca este mai bine sa nu ne dam prea multa importan?a ?i sa nu ne apucam sa istorisim celo r de acas?. este un om în?elept ?i nu face pe profetul. _ Bine. spuse Hans Castorp. . Cînd Behrens spune ca un loc e aspru ?i ca aproape ca aude un zgomot. îl întreba dac? duminica fusese onorat? cu toalete elegante. daca nu bucurîndu -se direct. n u mi s-a f?cut înc? nici radioscopia ?i nici radiografia. de înc?l??minte. Ceea ce desigur ca s-ar fi petrecut ?i cu punctul umed pe care se poate sa-l ai acum. Dar. ?i cine ?tie daca se va constata ceva într-adevar serios s au daca pîna atunci nu-mi va trece febra ?i va voi putea spune adio. n-ar trebui sa ne facem nici o iluzie.cînd era vorb a de divertismente fie saptamînale. Va fi suficient sa le scriem cît mai curînd . numai daca voi avea nevoie de toate astea. asemenea pove?ti de groaza.Pentru rest? MUNTELE VR?JIT 207 -Pai. vom vedea. ca stau în pat cu pu?ina febra ?i ca. îns? faci aceasta afirma?ie într-un sens pesimi st ?i g?sesc ca te gr?be?ti prea tare. De altfel. gr?dina ?i terasa se însufle?ir? cu tralala ?i cu fornaie lile clarinetului. am în?eles. Insa n-ar trebui. nu se poate ?ti absolut nimic. Ai nevoie de . treb uie sa ?i se trimit? ?i bani. se a?eza pentru un sfert de or? pe marginea patului. nu se poate ?ti! . de rufe. fie bilunare intra în drepturile sale. cum am mai spus.. iar programul . Afirmi ca nimeni nu poate ?ti cînd voi fi în stare sa plec de aici ?i sa încep lucrul la ?antierul naval. . de pilda în ceea ce prive?te durata conv alescen?ei mele. nu. Behrens n-a fixat nici un termen. lbituri. Vreau ?i eu s? aflu nut-din ceea ce se întîmpla.. Chiar în si tua?ia lui de acum Hans Castorp lua parte la tot ce se petrecea. Mai tîrziu. iar Joachim ramase al?turi de va rul sau: urm?ri stînd pe balcon.de altfel nu vorbise decît foar te pu?in ?i despre cea precedenta. bineîn?ele s. sa se plimbe prin camera. saltîndu-ma pu?in pe perna . zise Joachim ?i începu. iar luni dupa-masa. daca dupa-masa se facusera plimb?ri cu tr?sura (?i.de altfel le voi scrie chiar eu.Bine. nu. vizitîndu-l.ca am r?cit. singurele care vor îng?dui o concluzie obiectiva. E prea multa vreme de cînd ma aflu aici ?i ?tiu la ce mâ pot a?tepta. îi ceru sa-i fac? o e de seama asupra conferin?ei doctorului Krokowski. în adev?r. De altfel. nu fara a se gîndi cu o interioara ridicare din u meri la discursurile lui Settembrini asupra caracterului suspect politic al muzic ii".

De ieri. A?a am auzit în p?dure ?i n-o sa uit toa t? via?a. ?i cam ce-a spus ast?zi? Ei. Bineîn?eles. în pofida proiectelor lui. î?i ?ntreba v?rul ce temper atur? a avut la ora ?apte ?i apoi i-o comunica pe a sa. Chestia ast? a ta m-a cam lovit în moale' capului. exact a?a cum se întîmpla în ca zul absorb?iei obi?nuite a otr?vurilor exotice. cel pu?in ? linii mari.î?i reaminti de acea luni.. Ai s> plecat? Da. Le mai scrise c? st?tea în pat. Cîte ?tie ?i omul asta! Parc? ar fi înghi?it ?tiin?a cu polonicul. gîndi Hans Castorp. exclam? el. cum vorbe?te. cum spune doctorul Krokowski. Ia te uita. dar e cît se poate de interesant. de un fel de otr?vire. evitînd întîrzierea cutiilor pentru scrisori. i?r efectele acestei descompuneri exercit? o influen? ? ame?itoare asupra anumitor centri ai mâduvei spin?rii. ?j. Nu e nici un cuvînt de prisos ?i totu?i. Dar ce-a mai emis ca noutate? Ca noutate. Poate c? odinioar? chiar se ajunsese aici. f?cea la fel. c? plecarea. adaug? Joachim în sil?. pe nume Turnherr. pe care consil ierul aulic Behrens. ca s?-?i infor meze unchii de starea lui actuala. nu voia s-o trate ze cu u?urin??. temperatu ra mi se ridica. dup? ce b?tea foarte tare în u??. nimic deosebit.s-exprima limpede presupunerea c? este posibil ca excursia sa fi fos. ?tii ?i tu. ?i-ar avea originea în descompunerea unui element înc ? necunoscut. râspîndit în trup. un tip musculos. Apoi seara ?i diminea?a urzir? a treia ?ederii l ui Hans Castorp în depou". aventurierul nostru. Pe curînd am?nunte mai amp le. oamenii din popor cu cîta solemn itate ?i demnitate: sun? aproape ca o poezie! Ramîi cu bine ?i-?i mul?umesc!" repet ? el imitînd accentul t?ietorului de lemne. lunea. zise Joachim. Abia P'eca. intra bâie?ul. nu se scurgea nici mai iute. ?i Krokowski a vorbit iar??i despre iu bire"? întreb? apoi ?i se strîmb? rostind acest cuvînt. îl frec?iona cu alcool. s crisoarea aceasta m? va face s? cî?tig pu?in timp. nici mai încet. Asemenea întîmplari se asociaz? cu alte impresii ?i amintiri. le s crise pe hîrtia cu antet a stabilimentului. cauza ce-i declan?ase revolu?ia în trup ?i gr? bise izbucnirea bolii. Ai auzit tu însu?i. De diminea??. de altfel. ca morfina sau cocaina. care vorbea din gît cu oarecare dificultate ?i. deoarece o punea în leg?tur? cu constitu?ia generala a bolnavului. Dar cum mai vorbesc oamenii de aici. cu num?rul camerei. cu perna în spate. cu mînecile c?m??ii suflecate pe bra?ele vînoase. Despre ce altceva ar fi putut vorbi? Acesta este subiectul la care recurge totdeauna. Pe cînd el lua masa jos. în monotonia ei permanent?. astfel c? va putea îmb?ta oamenii dup? metoda lui. MUNTELE VR?JIT 209 Astfel trecur? duminica. la urma urmelor. lata un lucru bun. r?spîndit în tot trupul. ?i totu?i era ziua sosirii lui. chiar de la prima lor întîlnire. numindu-l pe Hans Castorp. H ans Castorp. în adev?r. cînd se apucas de unul singur sa p lece la plimbarea care-i f?cuse atît de rau. de autoin-toxica?ia organismului care. în acest caz. Dup? aceasta." Apoi plicul fu încredin?at omului de serviciu de la etaj care. ca pe to?i ceilal?i bolnavi. t rebuia amînata. ?i-?i ramîn în auz pîn? l? sfîr?itul zilelor t?ie. cu pofta de mîncare provocat? de o sch . se apuc? sa tr?iasc? de pe o zi pe alta.cheiate de cînd s e g?sea aici ?i se sim?i în sfîr?it obligat s? scrie o risoare acas?. Cu perna în spate. c? ci era mereu aceea?i. nimic deosebit. E vorba. plec? imed iat sâ-l pun? l? primul tren. con?tiincios pîn? la exces cum era îndeob?te. se împlineau trei saptamîni . socotind c? lucrurile ?u fo st aranjate ?i ca numai tu?ea ?i temperatura pricinuita de guturai îl f?ceau s? su fere. aceasta zi spart? în atîtea buc??ele ?i care. iar mar?ea trecu f?r? nimic sebit.. concediul pe care Hans Castorp ?i-l rezervase a fost socot it insuficient de c?tre acest medic cu înalt? competen??. Auzind toate acestea. trebuie neap?rat sa mai stau pu?in culcat. medicul-?ef îl s?sise foarte anemic. ?i atunci obrajii se îmbujoreaz?! spuse H?ns Castorp. ai puica crede c? este ceva adev?rat în pove?tile cu elixirele dra gostei ?i alte n?zdr?v?nii de care sînt pline c?r?ile de legende. ba o s? ?i fabrice otr?vurile solub ile care produc acest efect ame?itor asupra centrului nervos. M ai a?teapt? pu?in ?i o s? vezi c? într-o bun? zi o s? sfîr?easca prin a descoperi ac est element necunoscut. ?i Joachim ap?rea gata îmbr?cat ca sâ-i spun? bun? diminea?a. cu cugetul împ?cat. în urma cu doua sapt?mîni. avînd o gripa cu febr?. îi r?spunse Joachim. astfel c?. Azi a debitat chimie pur?.

fara îndoiala. cu excep?ia celor care z?ceau în pat ?i a muribunzilor. ca de pilda în marile calatorii c u trenul sau în st?rile de a?teptare. facîndu-?i raita de dup? masa.era atît de s curt. st?tea un moment în picioare sau pe marginea patului. arunca o privire gr?bit? pe aia de tempe ratur?.?i oare de ce i s-ar fi impus un asemenea regim? Un regim de bolnav.imbare de regim . Fata de la sufragerie. de la trei pîna la patru. doctor ul Krokowski. alc?tuit din ?ase felur i. St?tea acolo ?i pl?tea tariful întreg . sus. iar dup? aceea sosea supa de prînz": un epitet de un simbolism stupi d. c are. c?ci el ?tia sa extrag? sufi cienta substan?a din impresiile celor trei saptamini petrecute aici. o masa suculenta în cursul saptamînii. urm?rind un gînd. Mai flecareau iar??i de una h alta. iar duminica una de gala. înt r-o buc?t?rie ca de hotel de lux. preg?tita de un ?ef buc?tar de anvergura europeana. ?i mai mic?orat?. îi povestea anumite lucruri care îl impresionaser? în timpul plimb?rii. Iar pauza era doctorul Krokowski. ca sa fim prec i?i. ca în basmul cu b?iatul de croitor a?ezat dinaintea niese fermecate. daca am ajuns sa vorbim de trei. un regim s?r? c?cios nu era deloc recomandabil în cazul sau.prea pu?in s 'ngherit de n?v?lirea medicilor foarte ocupa?i. încît abia da ca mai avea vreme sa r?sfoiasc? cele doua volume groase ale unui magazin ilustra t. aceasta min11116 de echilibru. apreciata de cei mai exigen?i cunosc?tori. ca îl ?i vedea întorcîndu-se. sa se preg?teasc? pentru dejun. împingea de-a curmezi?ul patul ui m?su?a speciala pentru bolnavii la pat. la aceasta or?. ?i tot astfel se f?cea c? durata marii cure de odihna se re ducea. Dar nu se iau în considerare sfertu rile de ora suplimentare înd. ?i cu atît mai mult nu era cazul lui Hans Castorp. comprimata. adic? nu-l mai neglija a?a cum se întîmplase spre . MUNTELE VR?JIT 211 Abia ispr?vea dejunul. nu mai era un interval ?i un hiat. care avea îns?rcinarea sa serveasc? bolnavii ce st?teau în pat. cînd toate aspira?iile ?i parca întreaga via?? sîn t concentrate ca sa aduc? timpul. ele se absorb în treac?t. de altfel. Poate ca era chiar atît. ori de cîte ori timpul este calculat în linii generale. la o ora care era. Cu gura plin? de dulcea??. împrumutate de la biblioteca sanatoriului ?i a?ezate pe noptiera. pentru ceea ce era în realitate! C?ci Hans Castorp nu avea regim de bolnav . iar ceea ce i se aducea în ve?nicia încremenit? a acestei ore nu era o simpla supa . c?ci. Aprindea apoi o no THOMAS MANN ?igara ?i abia sesiza ca Joachim plecase sa-?i fac? plimbarea diminea?a. iar dup? aceea H?ns Castorp r?spundea cu voce ganatâ ?i indiferent? la bun? ziua celor ce ie?eau. i-o aducea sub capace nichelate. Ora doua ?i un sfert poate fi dou? ?i jum?tate . ?i în sinea ta nu mai conteaz?: astfel se întîmpla î asemenea împrejur?ri. nu-l mai ocolea pe Hans Castorp. Joachim pleca. iar acum str?b?teau la iu? eala camerele omavii la pat ?i cu muribunzi. Pravisera de parcurs sufrageria. pîna la Davos-Platz. un sfert. cel obi?nuit la prînzul de la Berghof'. fi ind oarecum ocolita printr-o pauza. încît chiar ?i un cap sec ^ Un s?rac cu duhul n-ar fi reu?it sa se plictiseasc ?. iat? ca se f?cuse aproape ora trei ?i jum?tate. Dup? aceea venea iar??i la Hans Castorp. ca Joachim se ?i întorcea. sa med iteze asupra situa?iei lui de acum ?i sa se întrebe ce se va întîmpla cu el. ci un bolnav pe care îl chestiona zilnic. nu era. chiar ?i ora trei. Lucrurile nu se petreceau altfel nici cînd Joachim î?i f?cea a doua plimbare. înainte de a se duce pentru cu ?i cît durau toate acestea? înc? o pr?p?dita de ora1 ra de odihna dinaintea prînzului Abia ?i-ai pus mîinile sub cap ?i abia ?i-ai aruncat privirile în tavan. astfel ca intervalu l dintre doua mese . ci meniu! complet. ?i mai înainte de a duce sa se întin d? pe balcon ?i marea lini?te sa se fi l?sat deasupra Berghof'-ului.între timp. în afara unit??ilor întregi. Acum tînarul î?i avea locul lui bine stabilit. care s e g?sea acolo ca din întîmplare. Joachim î?j m f?cea ?i cura de odihna . pe t?vi care a?î?au pofta de mîncare. în definitiv. a?a cum poate fi. Cele treizeci de minute se în?eleg ca un contrapunct fa?a de o ra întreaga. pentru numele lui Dumnezeu. Da. decît doua . declara ca orrnit bine ?i pe deasupra marginii ce?tii se uita la consilierul aulic ' cu pumnii ap?sa?i pe masa din mijloc. ?i Hans Castorp mînca în pat. ca gongul îi ?i invita pe to?i pacien?ii. care abia daca dura o pr?p?dita de ora.

saluta cu cordialitate viguroasa pe cel c ulcat.nemarturisita ?i trecatoarea lui nemul?umire. Doctorul Krokowski ap?rea zilnic.. ?i-mi m?rturiseam îndoielile asupra problemei de a ?ti da ca om" ?i s?n?tate perfecta" sînt cuvinte care ar putea vreodat? sa rimeze. de?i au un caracter echivoc. ?i celelalte din cursu l saptamînii. devenite un element firesc al zilei lui normale ?i împ?r?ea ca un fel de pauza lunga cura de dupa-amiaza.. c?ci din musafir a?i devenit peste noa pte 212 THOMAS MANN tovar??. în aceasta împrejurare. o influen?a excelenta. dar nu pe u?a. dînd impresia ca sosise pnn v?zduh. pe care nu-l Bolea. Nu m-am gîndit la nici un punct umed. se opri în picioare lînga patul lu i Hans Castorp. Pentru mine este un fenomen secundar. Nu vreau sa trec drept rna. Cred ca atunci j^ exprimasem oarecare îndoieli în privin?a asta. ?i chiar ?i azi. ca acest punct umed de acolo ?i cu vîrfu] degetului atinse um?rul lui Han? Castorp . numai sa ramîna în limitele normalului. C?ci d rumul lui nu ducea prin cori-Qor. domnule Castorp. fiin dc? te po?i obi?nui ?i cu echivocul. spre de osebire de scumpul ?i onoratul meu ?ef.. spuse el cu o dulce ce baritona la. "ntunericul intra vazînd cu ochii în . Cine ar f putut sa cread? un asem enea lucru. eu nu pot admite. încît cura de odihna pîna la cina se limita Ja lta ora care era un adv ersar u?or de învins numai sa fi avut cîteva "nduri în cap ?i un orbis pictus pe nopti era. Ce temperatura a?i avut ast?zi? ?i o data cu aceste cuvinte. cînd doctorul Krokowski î?i f?cu apari?ia în camera pentru prima data ?i spunem apari?ie" c?ci acesta este cuvîntul exact pentru a preciza sentimentul straniu ?i chiar pu?i n înspâimîntator avut de Hans Castorp cînd. sfîr?e?ti prin a te obi?nui. la ora patru far a un sfert.. sase era atît de aproape. de altfel. clarv ?z?tor decît sînt. cum aveau sa fie. cu siguran?a.. gripa dumneavoastr? este în ochii mei un fenomen ter?iar. punea cele mai banale întreb?ri în calitate de medic. ci pe balcoane. Rela?iile dumneav oastr? cu noi au rat într-o noua faza. cu un r gutural. nu-m' închipuisem ca lucrurile stau astfel. veriea ceaiul atît în sufragerie cît ?i la num?rul treizeci ?i pat ru. iar cin" MUNTELE VR?JIT 213 chim se întorcea dintr-a treia plimbare ?i trecea iar??i pe la varul sau.. Apoi era adus meniul.) Cine fi crezut! glum i doctorul Krokowski cu un accent prietenos. din?ii i se dezvelir? g?lbui într-un surîs jovial. A?adar. mai filozofic. de vizita de rutina. . vizita asistentului c?p?ta un caracter ino fensiv. ~ P?re?i surprins ca ma vede?i. nu ?tiuse cum sa se ape e. ci venind spre el direct de pe balcon. mai înainte de-aU fi dat seama. Cum va sim?i?i deocamdat?? Repau sul la pat va avea. bondoc ?i cu umerii la?i. era ora patru cînd asistentul disp?rea din nou pe balcon -ceea ce însemna ju m?tatea dupa-amiezei! Dintr-o data. Se afla într-un semi (sau sfert) de somn. e întotdeauna secund ar. ci îl rostea nel ovind decît o singura data cu limba incisivii periori. pe un ton pu?in afectat. adaug? do ctorul Krokowski cu o foarte mare dezinvoltura. astfel c a foarte repede Hans Castorp nu mai g?si nimic de obiectat vizitelor regulate al e doctorului Krokowski.. ma limitez sa-mi îndeplinesc o pl?cuta datorie pentru a ma °rma dac? aici totul este în regula.. începea uneori ?i cîte o sc urta convorbire cu caracter mai personal ?i atunci f?cea prietene?te cîteva glume din acelea cu care. va asi gur. trezit brusc. cîteodata pu?in mai devreme.în consecin?a. Valea se umplea de umbre ?i în vreme ce Hans Castorp mînca. te pomeneai în p lin? dupa-amiaza care fara întîrziere se pref?cea încetul cu încetul în înserare: atunci aproape ora cinci. Ceea ce este organic. c?ci eu vorbeam într-un mod mai general. observa ca asistent ul intrase în camera. o pauza în cadrul orei. Lucrurile se petrecuser? luni. i ar în barba lui despicata în doua. tot de pe balcon. (Cuvîntul tovar??" îl cam nelini?ti pe Hans Castorp.trebuie s? ne intereseze în primul rînd. Hans Castorp tresari. încît intrase pe u?a deschisa. dar. în seara cînd am avut pentru prim data pl?cerea sa va salut ?i cînd mi-a?i corijat p?rerea eronata atunci er eronata atragîndu-mi aten?ia ca era?i perfect s ?n?tos. cînd. Oricum ar fi fost... îmbr?cat în negru. dup? examenul la care a?i fost supus deun?zi. Joachim î?i lua r?mas bun pentru a se duce la cina.

Italianul era singurul dintre pacien?i despre care Hans Castorp se interesase cu insisten?a. Ca întotdeauna. în definitiv. oncît de des ar fi venit la varul sau sa stea. sub eleganta unduire a must??ii. râmînea rezemat pe perna. Prin urmare. Deci. pe varul dumnea\o . nimeni nu se g?sea pe punctul de-a pleca ?i ca <j aici nu se pleac? atît de u?or. o lumin? limpede ? i tremur?toare umplu camera. inginere! Este îng?duit sa ne interesam de dumneavoastr?? Daca da. o scobitoare de lemn. la explica?iile lui Joachim na r?spuns decît prin doua cuvinte italiene?ti: mai întîi a exclamat Ecco! apoi a spus Poveretto. adic? la fiece doua zile. iat? ca domnul Settembrini st?tea în picioare. . De fapt. pentru fa ptul ca zac aici ?i sînt socotit bolnav. îl întrebase p e Joachirti ce s-a întîmplat cu varul sau ?i. d ochii în jos. fiindc? eu. cineva b?tu în u?a pe cînd Joachim nu se întorsese înc? de la cina." în adev?r. deci înaintea orei de conversa?ie care urma între cei doi veri. în cazul dumneavoastr? este lesne sa-mi explic înclin a?ia c?tre medita?ie. îl recunoscu ?i. iar la r?spunsul oarecum ?ov?ielnic al l ui Castorp. C?ci primul gest al vizitatorului a fost acela de -a învîrti comutatorul plafonierei ?i. spuse el întinzînd cu un gest plin de avînt mîna mica spre lampa din pla" fon. de alalt?ieri sau de acum opt zile. Iar Joachim. cîteva minute ?i asta se întîmpla cam de vreo zece ori pe Zl ~ nu uita s?-i relateze micile întîmplari ?i fapte diverse cotidiene ale Je?ii din sanatoriu. daca ar fi fost mai pu?in 214 THOMAS MANN îng?duitor. cam la vreo zece sau dou?sprezece zile de cînd Hans Castorp st?tea în pat. potrivit obiceiului sau.camera alba. Curiozitatea lui de însingurat îl Pingea s? întrebe daca au mai sosit noi bolnavi sau daca plecase vreuna mtre figurile cunoscute. Dup? ce sfîr?ea. Cum venea de la masa. în camera î?i f?cu apari?ia Lodovico Settembrini . în mijlocul camerei bine luminate iar Hans Castorp se rezemase în cot cînd el intrase pe u?a. d e?i foarte rezumativa Chiar în prima zi a dispari?iei lui Hans Castorp.?i în acela?i timp. Era?i cufundat în gînduri ?i n-a? vrea pent ru nimic în lume sa va deranjez. în ce-l privea pe Settembrini. într-o zi. chiar la dreapta verilor. fie pe marginea patului. un guler cam uzat ?i pantalonii cadrila?i. nu plecase nimeni? Joachim f?cu semn ca nu. ?i sa se arate încîntat c? doar prima întrebare V mea r?spuns afirmativ. întrebîndu-l anume pe Joachim. un tînar cu verzuie ?i scofîlcita. A?adar. ar fi putut r?spunde o data pentru totdeauna. oricum. Hans Castorp va a?tepta cu are sa-l vad?.Buna seara. crepusculul zilei de ieri. Settembrini purta redingota lui groasa. rece ?i lucid. care luase loc la masa filde?iei Levi. Doar ?i el sta sus cu întreaga lui lite ratura înjghebat? din umanism ?i politica ?i nu poate sa fac? nimic pentru p rogresul intereselor lumii! N-ar trebui sa se înduio?eze din pricina mea . subliniind Ca dup? cîte er a informat. Hans Castorp se informase în mod personal ?il interesa sa ?tie ce spunea despre ceea ce 1 se întîmplase". I se p?rea ca deviza cea ma i potrivita pentru el era deocamdat?". ?i aceasta zi pref ?cut? în buc??ele ?i prescurtata într-un chip atît de artificial i se prelinsese print re degete. Dar de ce poveretto? întrebase Hans Castorp. cum constata el însu?i cu mirare voioasa sau cel mult îngîndurata. o l umina orbitoare se r?spîndi înjur. Settembrini î?i d?duse o p?rere. la dreapta °amnei Iltis. a?teptîndu-se în mod evident sa i se spun? ca Hans Castorp p?r?sise societatea pacien?ilor. sosise numai unul nou". recunoscîndu-l. ?i priv ea crepusculul ce înainta cu iu?eala. iar pentru a sporovai ave?i. avea între buze. Pentru ce? Ei. în traducere: lata!" ?i S?r?cu?ul". a tunci e nevoie de lumina ierta?i-mi dezinvoltura. fie m picioare. Ei. c?ci nu era nevoie sa ?tii mai mult? italiana decît ?tiau cei doi tineri pentru a în?elege sensul acestor doua exc lama?ii. erau încordate de faimosul lui surîs fin . cu reverele late. adic?. în fata mesei cur??ate. reflectata de tavanul alb. de?i. Se f?cea seara iar diminea?a abia trecuse. Col?ur ile gurii. c?ci nu avea înc? vîrsta la care trecerea timpului s?-l însp?imînte. Dar era totu?i o întrebare la care trebui sa r?spund? Petate rînduri. o sa ma întorc la ?es mai curînd decît el. clipi iute ?i ro?i. bineîn?eles în limitele întreb?rilor generale ?i imper°nale pe care le punea Hans Castorp.

sufrageria noastr?". de la dumneavoastr? am aflat multe lucruri despre el. Va mul?umesc mult ?i va rog sa ma crede?i ca din punct de vedere psihic ma sim? cît de cît normal.. ha. desigur.7 .. cu o asemenea r?ceala. de ?ase ori pe zi. a trecut o saptamîna într eaga de cînd n-a?i mai fost v?zut.. -Pentru ca aveam febra. îns? a ?a mi-o închipui. De altfel f?r? s? am inten?ia de a va atinge demnitatea de b?rbat dumneavoastr? îmi evoca?i mai curînd o c?lug?ri?a tînara decît un c?lug?r . Lua?i. prin locurile pe care le-am colind at. nu? Este drept ca n-am fost niciodat? într-o m?n?stire. domnul varul dumneavoastr? mi-a povestit totul. Nu. Ra dames.. fire?te! Minos ?i Radamante! De altfel. hm.de?i termenul refle ctare este cam exagerat în acest caz. ?i totdeauna.. draga prietene. Mi-a?i r?s puns cu atîta dezinvoltura. Dar. este adev?rat. Se poate spune ca a?i terminat noviciatul ?i v-a?i f?cut m?rturisirea profesiei de credin?a. domnule Settembrini! Cît sînte?i de bme-oitor! Ha.. ~ Desigur. nici nu-mi trecea prin minte ca putea fi altfel. ?i cîte luni v-a dat Dumnezeule mare. întrebar ea aceasta v-am mai pus-o o data! Va aduc aminte? De abia sosiser??i. nu-i înc? a?a cum ar trebui sa fie. a?tepta?i pu?in. da. iar repausul la pat aproape ca mi-a vindecat guturaiul. îmi amintesc. n u v-a?i l?sat ascultat decît în ultima clipa. Z?ceam aici ?i reflectam . va rog.. rîse Hans Castorp. Domni?oa ra Kleefeld tocmai ma salutase ?uierîndu-mi cu pneumotoraxul. Temperatura. . Poate Radamante? Este posibil sa-I fi numit ?i astfel. totdeauna. 216 THOMAS MANN în?eleg. îmi dau perfect de bme seama ca sînt de prisos. dar se pare ca nu-i decît un fenomen secundar. ca numele acesta sa-l l?sam deoparte pentru ast?zi. era alt nume. iar zilele acestea nu s-a ameliorat deloc. înfa?i?îndu-ni-l pe consilierul aulic Behrens ca pe judec?torul infernului. Am f?cut de atunc destule experien?e. N'i'~a închipuit. cu o participare a mini"-lata.. abia tunsa. daca ma pot exprima tfel farâ sa ^u indi scret. dup? cum îmi spun cu to?ii. Pe atunci nu b?nuiam nimic ?i v-am r?spuns ca venisem numai p entru trei saptamîni. Pe scurt. ca ati plecat.. în acest moment el capata în gura dumneavoastr? o nuan?a ciudata. absolut neprih?nita ?i cu n i?te ochi mari de victima. m-a? fi adresat doctorului nosiru. Fie ?i a?a..Ca un frate drepteredincios. asemenea mielu?ele. Ah! da. vazînd ca locul dumneavoastr? MUNTELE VR?JIT 215 f ctoriu a r?mas neocupat.Da. la fel ca dumneavoastr? to?i.. ce-i drept. a?a ca ma scosese d . Mv lendonk aceea care v-a silit sa achizi?iona?i un teimometru? t? îmi trebuia. O achizi?ie absolut necesara. ?i v-a?i luat temperatura chiar înainte de-a vi se scne? De al tfel ?tiu ca vi s-a recomandat din prima clipa. Vede?i.. cu un oarecare sentimenta lism. Prin urmare. de altfel. cum o duce?i? Cum va descurca?i? Cum va sim?i?i? Sper ca nu p rea ab?tut? _ sînte?i dumneavoastr?. a acas?. totu?i îmi aduc aminte de parca ar fi azi. fire?te. V?d c? a?i înce put sa spune?i . Am v?zut odinioar?. Radamante. Iar 1Cl> unde e?ti oarecum la izvor ?i unde sînt doi speciali?ti la fata locu-' ar fi fost prea caraghios sa pierd prilejul. ?i atunci am cump?rat unul. Locotenentul mi-a dezv?luit realitatea. îngadui?i-mi. Iar regulile" le ?tiu pe de rost ?i le observ cu str??nicie. .. ? a spus adev?rul care este mai pu?in trandafiriu. c?ci oscileaz? între 37.. la iu?eala. A?i fost am de nostim chiar din prima zi. chiar din prima zi ne-a?i vorbit despre Carducci. tra"1 cu to? ii înghesui?i într-un spa?iu atît de strimt. a?i sp us refectoriu"? lata ca.. Totu?i. domnule Settembrini. un scau n. domnule Settembrini...as-tra.o mica logodnica a lui Christ. ha. ierta?i-ma. Mi-era pur ?i simplu prea lene sa aprind lum ina.. Ha. încît leg?tura de la om >' om se realizeaz? c u o participare spirituala. d ar ma pufne?te rîsul gîndindu-ma ca sufrageriei noastre i-a?i spus refectoriu". ha. Va felicit în mod solemn.5 ?i 37. A?a s e spune la m?n?stire. Va rog sa ma crede?i. a?i ?i f?cut o gluma. Nu ma deranja?i cîtu?i de pu?in. da. incidental Nu re?in tot c e-mi trece prin cap.Va lua?i regulat temperatura? .

?i-a rec?p?tat puterile. ceva de care a? fi suferit odinioar?. A stat aici o luna ?i apoi a început sa se plînga ca se simte tot mai rau. de origine ruso-germana. ~ Ei. i<tf femeia nu r?spunse nimic. asta face sa-i gr?beasc? evolu?ia. în egala m?sura. domnule Settembrini. plastice. I se atrase aten?ia ca numai medicul poate sa-i apreciez e starea s?n?t??ii. adesea. Dar autopsia vedi ca plâmînii erau intac?i ?i ca murise din cauza nu se ?tie c?ror Microbi. Consilierul aulic sus?ine. Inca n-am ajuns pîn a acolo. rasarit. niciodat? nu po?i sa spui ca ?i-ai f?cut ucenicia. sînte?i un mucalit. Nu crede?i nici m?car în ?tiin?ele exacte Cli?eul dumneavoastr? are pete? . întrucît aerul de aici nu numai ca-i bun împotriva maladiei. Femeia îns? î?i ie?ise din sânte. î?i pierduse toata vlaga. iar între timp omul muri. cam pe aici. ceea ce este necesar. anemica ?» desigur ca suferea de ceva ?i mai grav. 218 THOMAS MANN >! Iar dumneavoastr? sînte?i. îns? acest din urma fapt nu prezint? nici o importan?a De altfel i s-a ar?tat ca plamînul ei era într-o stare mul?umitoare. ~ Domnule inginer. Era o femeie fermec? toare. A fost pe aici ?i un numismat care începuse sa fac? febra *' 'llndca avea temperatura i-au g?sit ?i cavernele pe placa fotografica.pe care era specificat u caractere energice: personal ?i urgent". De altfel. fapt v?zut de mine. este adev?rat. c?ci era încîntat de plamînul ei. un critic ?j u sceptic pîna-n vîrf ul unghiilor. pete care sînt luate drept caverne. iar Behrens primi o scrisoare de la el .. c?ruia au fost nevoi?i sa-i dea o sora muta". Dar cînd în a ncea lun? nu se mai putu ?ine nici pe picioare. limfati ca. îi d?du de veste so?ului . fara îndoiala. ?ti?i ce? Placa nu arata absout nici o pata. daca vrei sa te vindeci. trebuie s-o recunoa?tem. domnule Settembrini. ca mi-ar fi g?sit un fle ac -ni?te puncte mai vechi.in s?rite. a nus atunci Behrens ridicînd din umeri. aici se întîmpla multe lucruri neobi?nuite! Desigur. se prea poate ca doamna sa nu suporte atît de bine clima de aici. c?ci. I se spuse sa aib? r?bdare A doua luna trecu ?i ea continua sa pretind? ca. La fel am rîs în sinea mea de multe ori amintindu-mi povestea dumneavoastr? cu fata care se scalda în lac. departe de-a se sirnt1 mai bine . ea are dreptul cel mult sa spi'na cum se simte.. mergea tot mai prost. nu ?tiu precis unde anume. Da.. Este o ipoteza seduc?toare. Da. continua trata mentul ?i slabi vazînd cu och» într-a patra luna.Crede?i? ?ti?i ca placa fotografica arata. N -are nici o imp°r MUNTELE VR?JIT 217 ?? declar? Behrens. doar s-a sim?it rau tot timpul. Perfect. în rasarit. pe undeva. Consilierul aulic Behrens nu v-a povestit cumva ?i despre acea ruso-germana pe care a avut-o aici anul trecut adic? nu: cu un an înai nte. la so?ul ei. era gata sa le?ine la consulta?ie. de?i el pretinde ca mi-a descoperit. m?ritata ?i tînara mama. astfel ca diagno sticul absolut sigur nu-l vom putea avea decît atunci cînd voi fi iar??i pe picioare ?i mi se va face radioscopia ?i radiografia. iar vorbele dumneavoastr ? sînt. -Admirabil! Povesti?i atît de frumos. ?i ca acolo unde în adev?r exista caverne. ca sa zic a?a. ?i un punct proasp ?t. . Sa speram ca. Abia atunci vom avea în mod pozitiv r ?spunsul la toate. de?i nu-s decît umbre. pe care l-am auzit ?i eu pe cînd ma cioc?nea de?i cuvîntul proasp?t" suna destul de curios în leg?tura cu asemen ea lucru. Pîna acum îns? n-a fost vorba decît de consult?ri acustice. cam vreo cinci luni? Nu? Ar fi trebuit sa va vorbeasc?. Ar fi trebuit sa ajung? la aceasta concluzie mai din vreme. dup? cîte se pare. fara sa-mi dau seama. cazul meu se afla înc? în plina incertitudine. acum îmi vorbi?i de autopsie7 Oricum. Perfect. îns? din clipa aceea am sim?it ca am febra. îi striga ea. a au mers pîna acolo încît au pretins chiar ca le-au ?i auzit! ÎI declarar? IZlc. placa fotografica arata ei bine. Venea din r?s?rit. ci este ?i favorabil maladiei. îl tratar? în consecin?a.

Da. La început. tot deauna. sînt un om independent ?i am din ce trai.. spunîndu-le ca guturaiul meu l-a f?cut pe consilierul aulic Be hrens sa-mi cerceteze cu aten?ie plamînii ?i ca a insistat sa-mi prelungesc ?edere a pîna cînd chestiunea se va limpezi. arata ceva. da. MUNTELE VR?JIT 219 _ în acest caz. de mic am r?mas orfan de ta ta ?i de mam?. v-a?i sim?i "'ne la noi. din nenorocire sînt destul de bolnav. R?spunse: -E?ti bogat. Desigur ca ?i dumneavoastr? sînte?i bogat. un batrîn ?i cei doi fii ai lui. fara îndoiala. flegmatici ?i energici. _ Exclus! exclama Hans Castorp. încurajîndu-l. dup? cum observ acum. spuse Hans Castorp' Scruta de la d istan?a specificul vie?ii din patrie ?i constata ca interlocutorul îl intuise exact . cum de atunci a trecut cam multi?or. ?i energici! Vai. Dar serviciul dumneavoastr?? Mi-a?i vorbit despre un stagiu de practica pe care urma sa-l face?i. l e-am scris din nou. se pronun?a a?a cum v-o spun ?i cu aerul acesta. sus. chiar foarte energici. aproape ca n-are gît. Nu am pe altcineva. Iar ieri. aici s-ar sim?i mult mai rau decît doamna dumneavoastr? din r?s?rit. _ Asta ma dezam?ge?te. sau ca înc etezi de a mai fi în cazul ?sta este vai ?i amar! Da' mai are vreun ban omul asta?" este o întrebare care se aude des. ca voluntar. ?ti?i. A?a cum st?tea culcat. Care veste? Amînarea plec?rii mele? Oh. Da. C?ci sa presupunem ca nu e?ti bogat. în ?ara dumneavoastr? oamenii sînt.. Iar în ceea ce îl privea pe el. mai cu seama ca distan?a. Probabil ca au primit totul cu foarte mult sînge rece. bine sau nu e?ti. povesti?i-mi. îns? deoc amdat? sa facem abstrac?ie de mine. cred. Nu. ?i daca nu e?ti cu atît mai rau. no?tin?a domnului unchiului d umneavoastr?. ?ti?i. chiar eu. nu cred ca d umneavoastr?. Hans Castorp î?i priv i musafirul redus la t?cere. Am rugat sa fiu scuzat deocamdat? la ?antierul naval. unchii mei. In ruptul capului! Nici chiar zece ai nu vor izbuti sa-l urce pîna aici! Unchiul meu este foarte apoplectic. în ?ara dumneavoastr? to?i sînt boga?i. îi u?ura acest mod de a judeca. cînd a trebuit sa ma vîr în pat. dar averea mea e la ad?post. le-am scris ca am r?cit foarte ser os ?i nu pot risca o c?l?torie. vreau sa spun batrînului unchi. din acest punct de vedere. daca ve?i ramîne mai jt? vreme. Fara îndoiala ca mi s-a p?rut bizara. prilejul sa facem aici. îns? ace?tia din urma sînt pentru min e mai degrab? ca ni?te veri.Da. Daca a?i fi spus: acolo trebuie sa fii bogat. în care fusese crescu t. A?adar. în?elege?i. Cum au primit vestea? Deocamdat?. Va repet propozi?ia textual. în atmosfera aceea natala. vom av ea. si energici. este exact. domnul Settembrini î?i reveni surîzînd. Admirabil! Deci. î?i aduna amintirile ?i-?i d?du silin?a s? judece cît mai impar?ial. ca nimeni nu va fi dezn?d?jduit din pricina aceasta. Va închipu i?i. în timpul c?reia tu?i. I se p?ru ca prin cele doua întreb?ri simple comb?tus e cu argumente puternice reducînd la t?cere orice obiec?iuni în care intrau ?i repub lica ?i stilul frumos. în general-flegmatici. ?i a?a cum st?tea culcat privi în dep?rtare. r?spunse Settembrini lasîndu-?i capul în jo s. cum au primit vestea cei de acas?. totul este în ordine-Nep?sare pe toat a linia. a?adar. ?i ar risca tot soiul de nepl?ceri. Desigur ca va veni sa va vad?. cei de acas? se reduc la tr ei. Am auzit-o de mai multe ori ?i-mi dau seama c? n-am uitat-o. am g?sit adesea ca toate acestea sînt nepl?cute. La mine în ?ara nimeni nu va primi sa mearg? . Oare ce p?rere ave?i? Nu. Da. continua domnul Settembrini. Dup? cîteva clipe. Eu? Eu nu sînt milio nar. a?a sînt cu to?ii. e apoplectic? în acest caz. ?i sînte?i într-adevar u?or bolnav? Ei. la ce-i mai sînt de folos flegmatismul ?i energia? Fara îndoiala ca domnul unchiul dumneavoastr? este bogat . Urma o pauza. care acolo sînt aca s?. are nevoie de o presiune atmosferica rezonabila. de?i pe rsonal n-am avut 'ciodata de suferit. Se pot descurca foarte bine ?i fara voluntari. homo humanus. atunci v-a? fi aprobat. domnule inginer. nu f?cu nimic pentru a reînsufl e?i conversa?ia. nu-i a?a? Dar. Hans Castorp rîse la aceasta generalizare literara a domnului Settembrini.de?i eram obi?nuit s-o aud. c?ci altfel nu mi s-ar fi întip ?rit în minte . ai mei. nici ei nu ?tiu mai mult d ecît mine.

cu titlu de încercare. Apoi italia nul r?sufla adînc ?i vorbi: N-a? vrea sa cap?t o imagine gre?ita despre formele specifice pe care cruzimea f ireasca a vie?ii le ia în sînul societ??ii dumneavoastr? Mi-e totuna.? A. deocamdat?.caC1 ?ti?i doar ca locului acestuia po?i sa-i spui patrie" daca ai stat m?car o data aici. ntinuâ s? priveasc? în in candescen?a alburie a becului din camera. Va plac întîmplarile a? putea s? va povestesc una. lucruri care. A colo 220 THOMAS MANN domne?te o atmosfera cruda. Faptul ca azi o rosti?i ritos dovede ?te o oarecare înstr?inare pe care n-a? vrea s-o vad amplificîndu-se. din vale. de altfel. domnule ing iner. sus. ?i cum p?rin?ii mi-au murit atît de tim puriu ?i am r?mas de mic orfan de tata ?i de mama. de teama sa nu p?re?i ridicol. da. ci de mam a ?i so?ie. . mi s-a p?rut surprinz?tor. mi-au trecut prin cap de multe ori în ultimele zile. pu?in mai în vîrsta decît dumneavoastr? . Abia daca a?i fi îndr?znit s-o f ormula?i la fa?a locului. ?i renun?a la el. Tînara lui so?ie îi devenise complet str?ina. cu termometrul în gura ?i nu se si nchisea de nimic din jurul sau.ba cred ca era chiar mult mai în vîrsta.la Ineva care n-ar servi la dineurile sale cele mai bune ?i mai scumpe vi-n» iar fiicele unei asemenea gazde ar ramîne nemaritate. în?elege?i. ?i s-a întors din nou aici. Pu?in mai tîrziu rîse ?i spuse: _ Patrie" îi zicea el? lata ceva ce poate p?rea un pic cam sentimen-l cum spune?i dumneavoastr?. ?i s-a întors în mijlocul celor dragi lui. pentru forma de via?a pentru care s-a n?scut. cu toate ca nu sînt nici m?car un horno humanus dar îmi dau seama ca felul lor de via?a a fost acela care m-a izbit întotdeauna. c?ci acela car e se obi?nuie?te s-o m?rturiseasc? poate foarte u?or sa fie pierdut pentru via?a . le spunea el-Numai dup? ce ai tr?it acolo sus po?i sa în?elegi cum trebuie sa se petreac? lucrurile. eu o ?tiu ?i o vad aici în fi ecare zi. mai bine zis. c?ci acuza?ia de cruzime ramîne o acuza?ie destul de sentimentala. L-au trimis acas?. în fond nu m-am mirat prea tare. Voi nu pute?i pricepe. Aici jos va lipsesc «no?iunile fundamentale»".. Cei mult dup? o jum?tate de an. energici! Bine. Iar dup? cel mult un an nu va mai fi în stare sa conceap? nimic altceva ? i va socoti drept cruda" sau. Tocmai începusem sa ma gîndesc la ce ea ce spuneam mai adineauri despre asprime ?i cruzime. cu întreb?ri ca Da' mai are vreun ban omul asta?" ?i cu mut rele pe care le fac vorbind astfel. Settembrini asculta ?i d?du din cap aprobator. Pîna 'a sfîr?it. A?a sînt rnen'i de acolo. Cînd stai culcat ?i vezi toate d la distan? a. Desigur. maica-sa î-a zis: Pleac? iar??i ac lo. ?i pe buna dreptate a?i lasat-o pe seama ambus-ca?ilor existen?ei. Cu tine nu mai este nimic de f?cut". niciodat? n-am considerat firesc aces t fel de-a fi. tînârul care ajunge aici (?i aici sus nu a jung decît aproape numai tineri) nu mai are în cap nimic altceva decît flirtul ?i temp eratura. ca vindecat. Poate ca faptul ?ine d e înclina?ia mea incon?tienta c?tre boal? de altfel. dar asta ce înseamn?? înseamn? pru> rece. Nu m-am sim?it niciodat? ca o stînca. sus. sim?i ca te trec fiori. Da. Mai continua chiar s dup? ce Hans Castorp ajunsese. ?i ce înseamn? aspru ?i rece? înseamn? cruzime.. ?ti?i dumneavoastr?. în fond. Dar toata ziua st?tea închis în camera. Era.. Vede?i dumneavoastr?. totu?i. la cap?tul criticilor sale s ame?ise. A? putea s ? va istorisesc despre un oarecare fiu ?i so? care a stat aici unsprezece luni ? i pe care l-am cunoscut. f?r? mila. cred. Cum stau întins aici ?i privesc lucrurile retiospectiv. MUNTELE VR?JIT 221 Hans Castorp d?dea impresia c? nu asculta decît cu o ureche.. nu era vorba de nici un unchi. trebuie sa ai o epiderma destul de groasa pentru a fi la unison cu felul de-a gîndi al oam enilor de jos. în?elesese ca î?i va g?si în adev?rata l ui patrie" o tovar??a care va avea acelea?i no?iuni fundamentale" ?i c? va ramîne aco lo. drept falsa ?i ca pe o dovada de igno ran?a orice alta idee. Rev eni în patrie" . fiindc? îi lipse a11 no?iunile fundamentale". ce înseamn?: Sa fii pierdut pentru via??"? Eu da. Ce expresii a?i întrebuin?at -egmatici ?i. cunoa?te?i numeroase întîmplari. l se pare ca realitatea este cam g rosolana. mi-am auzit eu însumi vechile l ocuri bolnave ?i iat? ca Behrens pretinde ca mi-a gasit acum ?i un fleac cu totu l proasp?t. ntr-o dep?rtare.

Râmase cîtva timp .c? singurul fel pios de-a contempla moartea în chip esen?ial ?i f?r? înflorituri consta în a o în?e lege.. s? i-o opui sau chiar s-o tran sformi într-un argument împotriva ei.Dumneavoastr? vre?i s? spune?i. îngadui?i-mi. în?elege?i. Cei vechi î?i împodobeau sarcofagele cu simboluri a le vie?ii ?i ale fecundit??ii si chiar cu simboluri obscene sacrul con-fundîndu-se adesea cu obscenul în religiozitatea antic?. tunci Settembrini întinse mîna spre el ?i. o h ido?enie ?i chiar mai râu. avînd în vedere împrejur?rile. chiar dup? ce Ha Cas?orp t?cuse pu?in stin gherit ?i a?tepta s? vad? ce va urma. ca literat. Discutam atunci cred ca era în timpul unei plimb?ri . Hans Castorp t?cu ?i el. cu care îl întrerupse. nu po?i avea o fire atît de aspra încît sa g?se?ti cruzimea oamenilor foarte fireasca a oamenilor obi?nui? i. Avea impresia ca Settembrini îi dadu?e o lec?ie. ?rea?i destul de dispu s s? ?ine?i seama de obiec?ie. noble?ei.ba chiar s-ar putea spune' aceea?i..Domnul Settembrini descrise cu capul. oartea da! ?tiam eu bine ca dumneavoastr?. uitase chiar sa dea interlocutorului prilejul de-a repl ica. ?i am c?zut de . cu un crac al pantalonului cadrilat p us peste cel?lalt ?i-?i privea piciorul pe care-l leg?na u?or în aer. domnule inginer. p?rere care nu era decî? o consecin?a a considera?iei dunine MUNTELE VR?JIT 223 astr? pentru boal?. spuse Hans Castorp . ?i s-o recunoa?tem: fa?a de cinismul ei. ba chiar câ îl dojenise-iar în t?cerea lui era ?i oarecare înd?r?tnicie de copil. de emenea. Dar opus? vie?ii ?i separata de ea. cu g ura închis?.gest foarte frumos ?i blînd. a?i pus punctul pe i. Ace?ti domni ?tiau sa cinsteasc? moa rtea. exprima întrebarea: >. domnul Settembrini înal?? capul ?i spuse surîzînd: Fi?i bun. ca ?i sînul matern al reînnoirii. în sfîr?it. iar la sfîr?itul afirma?iilor cobori glasul ?i f?cu o pauza. ~ tste exact ceea ce voiam sa spun! exclama Hans Castorp cu sincer uziasm. a c?rei putere de atrac?ie este extrem de puternic? ?i f?r? îndoial? ca pentru spiritul uman ar fi cea mai groaznica r?t?cire dac? ar încer ca sa simpatizeze cu ea. Nu ?tiu daca a m reu?it exact sama. aplecîndu-?i capul într-o e> închise ochii . cî?tiga bani ?i-si satura pîntecul. Domnul Settembrini t?cu. ?i? Ce-i cu asta?" . Iar t?cerea aceasta dur? destul de mult. St?tea jos. cu umerii ?i cu mîinile un gest unitar care. domnule inginer. rîd. Admirabil exprimat.c?ci aceasta ar fi contrariul s?n?t??ii. 222 THOMAS MANN dar numai pentru a-l ruga s?-i acorde aten?ie.. C?ci moartea este demna s? fie respectat? ca ?i leag?nul vie?ii. Rezemat de pern? ?i cu capul întors spre perete. îi explica el. ?i am vorbit.literat. . ?i în nici un caz . Calificam atunci aceasta pre?uire ca pe o nazbîtie istrâ. despre rbertatea lui de a alege ?i despre tendin ?a lui de-a face experien?a tutu-or punctelor de vedere posibile. Deoarece moartea ca act spiritual de sine st?t?tor este o forma foarte imoral?. care se plimba. aceasta atitudine pe care o mai p?stra destul de mult. nu ca sa se distrez e spusese toate acestea.. a o percepe ca pe o parte ca pe o împlinire ?i ca pe o condi?ie sacra a vie? ii. ra?iuni i ?i fidelit??ii .Ei.despr boala ?i prostie a c?ror coinciden?a dumneavoastr? o socotea?i drept u paradox. Era serios. cu mîinile încruci?ate pe genunchi. schi?at cu voio?ie ?i amabilitate. Settembrini se înclina. câ-l che mase la ordine. prin c are este insultat? gîndirea umana ?i. trebuie deci sa fi f?cut ac easta experien?a ?i sa în?elege?i ca.Doar sînte?i scriitor. în sfîrs' italianul î?i deschise ochii negri och ii de fla?netar ?i vorbi: .nu trebuie s-o separi de via?a.îngâdui?i-mi. ?i aduce?i-v? aminte c? noi doi am n1"11 început odat? o controvers? asem?n?toare . spre satisfac?ia mea. b?tea cu vîrful degetelor în cuvertur?. devine un spectru. despre nep?sarea ?i neho t?rîrea spiritual? a tineretului. sa m? adresez cu insis ?en?a inimii dum neavoastr? ?i sa va spun ?i ?in s? subliniez aceasta in mod expres . Se oprise la aceast? afirma?ie de principiu ?i încheiase pe un ton foarte hotarît.. ca un contact pre-ce ?i frecvent cu moartea te împinge spre o stare de spirit în m?sura sa e iaca mai delicat ?i mai sensibil fa?a de asprimile ?i trivialita?ile coti-lene a*e vie?ii.. domnule Settembrini.

Repet.. alteori statornica pozi?ie orizontala îi stînjenea pofta ?i put in?a de-a adormi. cînd mai de-aproape. în aceste experien? e ?i sâ exercit asupra dumneavoastr? o influen?? în sensul frînarii. Era Joachim care se întorcea de la o partida d e c?r?i. Un pedagog umanist. De ce v-a?i l?sa rugat? ad?ug? el.Numai sâ nu se transforme în viciu.. cînd de departe. cînd s ub forma de povestiri cînd în forma abstracta. Un om cumsecade ar trebui sa dea din mîini ?i din cioare ca s? scape de aici . îmi închipui c?-?i face pl?cere. ?i se întîmpla sa vorbe?ti cu el despre n i?te lucruri despre care niciodat? nu mi-a? fi închipuit ca se poate vorbi. dac? la mine. adaug? el. afara. s? încerc.. . Vre?i s?-mi îng?dui?i . în vreme ce. pe jum?tate timida ?i pe jum?tate înd?r?tnic?.. Cîteodata f?ceau o partida de ?ah pe masa portativa a lui Hans Castorp -c?ci Joachim adusese cutia ?i figuril e în camera varului. zise Settembrini citîndu-l pe Behrens. domnule inginer. pe viitor. . la ?es... zise el.. în schimb ceasurile de somn erau însufle?ite de vise de o diversit ate bogata ?i plina de via?a. încercînd s? adoarm?. La ora aceea.acord c? nu trebuie sa consider?m aceste experien?e ca pe ni?te rezultate defin itive. cu mîinile strînse între genunchi ?i capul l?sat piezi? vre?i sa-mi îng?dui?i. îi spuse Hans Castorp. Apoi Settembrini î?i lua r?mas bun în modu l cel mai politicos. ziua se aprindea într-o ro?eala cînd tulbure ?i fum . Hm! 'na una-alta. Atunci se auzi deschizîndu-se u?a de afar? ?i tot atunci se în ti ?i minerul de la u?a interioara. va trebui sa mi se dea o sora muta". La ora zece cura de odihna se sfîr?ea. i se spune bridge. domnule Settembrini! ?i Hans Castorp se gr?bi s? renun?e la atitu dinea distant?. ?i daca a? fi dat peste e le acolo jos. sînte?i un mucalit. . la care se putea gîndi cînd era treaz. eoarece domnul Settembrini mi-a umplut timpul într-un chip cît se . d omnul Settembrini se apleca înainte cu t?lpile lipite de podea. apoi îl auzea pe Joa chim. -Oh.?i surîzînd. Este chiar foarte binevoitor din partea dumneavoastr?. Am cî?tigat cinci m?rci. ai musafiri. ?i amîndoi începur? sâ rîd?. M-au silit sa fac o partida de bridge. în vreme ce o muzica suava r?zb?tea. îmi dau seama c? ma exprim estul de stîngaci. Dar cînd. nu la fel se întîmpla ?i în cursul nop?ii datorita trecerii monotone a orelor care-?i pierdeau contururi le. dar de tapt era altceva.. pentru ca nu curnv sa tri?ez.acum c? a?i început ?i voi cu fals ul bridge. nu înceteaz? sa-?i iaca morala. dac? din întîmplare f nesta primejdie a prejudec??ilor v-ar amenin?a? . Mai tîrziu ie?ea cu tot calabalîcul pe balcon. încet? sâ mai bat? cu de getele în cuvertur? ?i se întoarse spre musafir cu o amabilitate plin? de consternar e.Dar desigur.. aproape ca a? dori am temperatura un timp nedefinit ?i sa ma instalez cu casa la voi. s-o observi cum se ive?te din întuneric sa prive?ti lucrurile aparînd ?i d ezvaluindu-se. a daug? dînd semnificativ din cap. ?i Hans Castorp se întorcea pe o parte. 224 THOMAS MANN Dar pentru a-l asculta mai des pe domnul Settembrini ?i pentru a-l ]a sa-mi dea o mîna de ajutor cu conversa?iile sale. ?i cînd spun doar atît. iar Hans Castorp î?i lua ?i el temperatura pentru ultima dat? în acea zi. ba mai mult: nu m-a? fi închipuit ca a? reu?i sa le ?i pricep. R?mas singur cu varul sau Hans Castorp r?sufla u?urat. poate voi putea s? va fiu de folos. ?i daca ziua er a scurtata de multiplele subdiviziuni din cadrul programului. Joachim obi?nuia sa petreac? un timp împreuna cu varul lui: sacrific a doua sau trei sferturi de ceas din cura de odihna. spuse cu o oarecare emo?ie în glas. zorile se apropiau. dar ?i cu termomet rul în gura. Adic?. ate ^e pre?ios. serioase si valabile pentru toata via?a. Noaptea era jum?tatea cea mai grea a zilei! c?ci Hans Castorp se trezea mereu ?i i se întîmpla sa ramînâ treaz ore în ?ir. în sfîr?it. Eu am fost re?inut. într-adevar nu le-a? fi în?eles.. era o bucurie sa \ezl camera umplîndu-se d e lumina. deoarece uneori îl împiedica sa adoarm? anormala erbin?eala a sîngelui. Dînd cu ochi de italian. M? întreb numai daca eu a? fi. auzea ?i perechea de la masa ru?ilor de rînd. aici Pîna la urma. ?i în aceea?i clip? s e ridic?. se ro?i la fel ca Hans Castorp mai adineauri: ch ipul lui ars de soare deveni ?i mai întunecat. S-ar potrivi mai curînd falsului vostru bridge.. domnul Settembrini mi-a dat prilej sa petrec timpul într-un mod foarte pl?cut.Complet sine pecunia. din valea în v?luit? în umbrele nop?ii. Ce mai pedagog! spuse el.

mai cu seama fiecare a doua duminica. Afara. ca sa se lini?teasc?. gîndindu-se la vremea minunata de afara. asta-i buna. sufrageria era aproape plina. Spusese chiar ca îi este ru?ine" sa lase sa treac? un timp atît de frumos. gulerul paltonului ridicat ?i purtînd galo?i pentru prima data. îi arata cu ar?t?torul enorm "m? lui Hans C astorp. vremea se schimba iar??i. H181 înainte de a-?i fi dat seama. v?d!" Trecu o saptamîna întreaga pîna cînd Hans Castorp fu invitat. închise complet. î?i ) iar??i varul pîna la banca de lînga pîrîia?. De altfel. îi apuc a strîns ca într-o menghina ?i-i tîra în lumea spaimei sale. în vale. în ultimele zile sosiser? noi bolnavi: doi studen?i ru?i cu parul încîlcit ?i ni?te bluze negre. Ia sa vedem. dar nu ca pe drum sa nu pun? întrebarea c l-ar mai fi l?sat Behrens sa ln pat daca nu-i comunica el însu?i ca temperatura tr ecuse. o p?rere de rau ?i a sufletului dar ?i a mu?chilor lui tineri. sosea iar??i clipa cînd baie ?ul. în privin?a asta î?i eba din cînd în cînd varul. îndreptîndu-se spre u?a ?i. într-ade-var. dup? timpul trist ?i rece sosiser? zilele fruinoase de sfîr?it de vara. Iar i ' ! i. Vremea se men?inu as tfel pîna în ziua cînd. omule! Fire?te. îi era interzis s? fac? prea multa mi?care. un ?ir lung de zile frumoase. ad?ugase ca ?i daca ar fi fost pe picioare. o pereche olandeza c?reia i s-au dat doua locuri la masa lui Settembrini.urie. si astfel era sigur sepietnbrie se apropia de jum?tate. a?a e ste. Astfel. care-?i înspaimînta tovar??ii de masa cu îngrozitoarele sale crize de sufocare: atunci se aga?? cu pum nii de fier ai mîinilor lui lungi. v dezn?d?jduit. valea se ascunse într-o învîrtejire umeda de lapovi?a. Dar spre sfîr?itul izol?rii for?ate a lui Hans Castorp. tot n-ar fi putut profita c?ci.. Pe scurt. a?a ca Joachim venea la el îmbr?cat cu pantalonii albi. oricum. dup? cîte se p?rea. Ei bine. ?i. Ridica-te ?i umbl?. uitîndu-se cu ochii lui alba?tri cramo?i si injecta?i la palidul asistent. cum îmbatrînim. b?rbat sau femeie. Iar gravitatea cazului lui Hans Castorp ?i gradul sau de boala abia dac? îi d?deau dreptul sa pretind? vreo aten?ie mai deosebita. Dup? aceea îns?. într-o anumita m?sura. era fara îndoiala mai bolnava decît el. cu prilejul vizitei de diminea?a a medicilor.Ei. care nu l?sau sa se z?r easc? nici cea mai mica urma de lenjerie alba. . mi se pare ca nu s-aprea schimbat mare l ucru în starea dumitale. sa se prez inte la laboratorul de radiologie. Hans Castorp ie?i din depou". Doctorii ?i personalul. dup? experien?a avuta. în afara de cea d e la ora ?ase seara. si. i 226 THOMAS MANN Joachim.In curînd î?i vom face portretul interior. cu privirile întunecate ?i gura deschis? ca pentru un . apoi se întoaise. Cum? Ieri temperatura a rost normala? Da. în definitiv. ai ?i ispr?vit? spuse Behrens. dar nici el nu era de fiecare data prea ? aî Toiu?i duminicile. prin u?a putea s? se bucure. Hans Castorp îi rea minti consilierului aulic ca se ?i împliniser? cele trei saptamîni de cînd st?tea în pat ?i ceru permisiunea sa se scoale. Castorp. iar Hans Castorp nu putea sa-?i înfrînga sim?amîntul unei sincere p?reri de rau. Dumnezeule. cu toata împotrivirea ?i stri gatele lor dup? ajutor. a?a stupida ?i inculta. Doamna Stohr. cînd vesela. în care ea loc concertul. f ?cu prin aer gestul nem?rginirii. aveau mult de lucru. nu vreau sa par neînduplecat cu dumneata ?i doresc sa te redau soci-eta?ii. prjn sora-?efa. Ia nota! spuse el doct oru-l K-tokowski. constituiau un punct de orientare. în m?sura ?i în limitele indi-te. Dumnezeule. Erau destul de ocupa?i cei de la Berghof'. fara s . MUNTELE VR?JIT 225 Hans Castorp nu-?i luase nici un calendar în vacan?a ?i ca atare nu întotdeauna informat asupra zilei în care se g?sea. de cîte unul din vecini. de lumina calda de afara. vestea intrarea în vigoare a programului zilnic. ciocanin energic în u?a. ?i un mexican coco?at. de cînd Hans Tastorp se a?ezase la pat. iar aerul uscat al caloriferului umplu camera. Nu voia sa plictiseasc? oamenii cu st?ruin?ele lui.. de?i sezonul de iarna nu începea decît în octombrie. Peste noapte devenise ce?oasa ?i friguroasa.

Este adev?rat ca Hans Castorp era dispus sa 228 THOMAS MANN mai vad? înc? o excep?ie.?i fa?a de ei. cum i-ar fi putut pasa cuiva din restul ageriei? Acolo. ba chiar sa-?i exagerezi situa?ia m?car atît cît este necesar sa intri în aristocra ?ie sau m?car sa te apropii de ea. este adev?rat acela?i dispre?. potrivit unei ierarhii valabile aici. era aristocratic. ci trei ore . Cei mai u?or bolnavi nici nu contau. . monotona. asta. î?i reluase. ace?tia din urma m?rturi seau .c?ci imediat d up? intrarea ei. i Qte bordeie atîtea obiceie.cu s Ceptia lui Settembrini care. îns? tovar??ii de masa ai lui Hans Cas torp îl salutara fara nici o solemnitate. asta! p?reau spun unii altora. spune proverbul. organizata cu precizie ?i care mergea strun? din prima zi. I se p?ruse ca revenirea lui fusese remarcata de Clavdi Chauchat . îns? î?i ap?rau demnitatea supu nîndu-acestei sc?ri a valorilor. Un calator care î?i ioc de obiceiur ile ?i valorile popoarelor ce-i dau ospitalitate vede?te ca nu-i prea cultivat. care acorda foarte scrupulos o deosebita impor tan?a unor asemenea evenimente. al?turi de Joachim. se apropie de el ca sa-l e glume? ?i prietenos. Hans Castorp vea un oarecare respect ?i anumite consi dera?ii. aceast? întrerupere n-avea nici o în semn?tate.a mai vorbim despre doctorul Blumenkohl. î?i opri pri virea-i îngusta. E adev?rat ca Joachim. adic? de trupul lor care pentr u ei era atît de mteresant. iar felul cum îl primir? nu se deosebi del oc de acela adoptat atunci cînd desp?r?irea dura nu trei saptamîni. abia a?ezata. nu atît pentru ca el era colo mai vechi. Despre c ei u?or bolnavi se vorbea cu dispre?. duD ce u?a de sticla se închise. surîzînd peste um?r: surî d a?a cum o f?cuse cu trei saptamîni în urma. De fapt. ci chiar ?i acei care erau ei în?'S1 u?ori": procedînd astfel. ca ?i cum chiar m aJun ar fi stat acol o pentru ultima data. dec lara cu pl?cere cîteva zecimi mai mult decît avea de fapt. ci pentru c? ace?ti oameni erau preo cupa?i în mod exclusiv numai de propria lor fiin?a. Iar acesta din urma se supuse fara greutate. cînd era întrebat la masa. încît parca nici nu luaser? cuno?tin?a de absen?a lui Hans storp. chiar de la cea dintîi reapari?ie a sa la masa î?i d?du seama limpede de a cest fapt." Acesta era sp1 tul care domnea aici. N-are nici m?car o cavern?. fiindu-i îndrum?tor ?i cicerone în a ceasta lume ci pentru ca. nn urmare. pe scurt. este explicabil ca înclini sa tragi spuza pe propria turt a. Dar degeab a exagera el pu?in.. cum se întîmplâ de obicei. ?i se sim?ea m?gulit atun ci cînd îl amenin?au cu degetul ca pe un b?iat care este mai rau decît pare. ?i Hans Castorp 1 supunea dintr-un re spect înn?scut fa?a de legi ?i regulamente de MUNTELE VR?JIT 227 . varul sau era mai grav".. n-are mare lucru ?i abia daca ar a-?i avea dreptul s? stea între noi. însu?i Hans Castorp. în felul lui. încît î?i d?dea seama ca numai r?bdarea ?i rezerva puteau fi atitudinea ce trebuia adopt ata. adic? înainte ca el sa se fi dus la cons .Ei a?. devenit a intima. s? nu ai b? o rezerva discreta . Chiar ?i fa?a de Joachim. c a ?i cum nu fusese niciodat? întrerupta.. nimeni nu-i d?duse nici cea mai mica aten?ie . dintre ei amîndoi. Tot u?i. ?i chiar el ajunse se la aceast? constatare din nenum?ratele convorbiri pe care le auzise. în situa?ia sa.sa u abia daca se deosebi foarte pu?in: foarte pu?in nu pentru c? persoana lui mode sta ?i simpatica le-ar fi fost indiferenta. avusese grija sa pun? o vaza cu cîteva flori în drep tul locului ocupat de cel care parca înviase. A?a este omenesc. într-adevar. îns? noi nu vom putea sa ne pronun?am asup acestui fapt. pentru ca Hans Castorp. daca nici m?car la masa lui nu se f?cuse mare caz de r?itul izol?rii sale for?ate. ?i e rau privi?i de sus în jos dar nu numai bolnav» atin?i în mod grav se purtau astfel. ca tot nu ramînea decît un personaj de o categorie inferioara. se mai întoarse o data spre el. felul de via?a din primele trei sapta-mîni. între profesoara ?i Miss Robmson. la sfîr?itul mesei. pe care privirea In 0 întîlni ?i apoi. Ar fi trebuit sa fie lipsit de orice si m? al grada?iei ?i diferen?ierii. în întîrziere ca totdeauna. c?ci se reg?si la patul lui de mas?.cu atît mai mult cu cît o astfel de comportare f?cea parte di n spiritul sanatoriului.

un cuvînt de la ?es. sentimentele sale de îndr?gostit (?i ne încumetam a întrebuin?a acest cuvînt. prin diagnosti cul dat de medici. continua s-o împart? cu bunul Joachim. la felul cum î?i ?inea capul.încît î?i ducea îna stînga la piept. ?i din pncina a sta venirea umanistului îl f?cuse sa ro?easc?). aceasta via?a de la Berghof'.ulta?ie. ?i în adierea caiuia erau ni?te ochi c?prui ?i rotunzi . la str?lu cirea ?i importan?a sporita pe care boala o d?dea trupului ei ?i la atrac?ia car nala ce-o avea f?ptura sa. în sala de consulta?ii. Da.însu?i exemplul °achim ?i contr olul exercitat de el îl împiedicau sa întreprind? în ra ac?iuni necugetate. pe scurt. în a?teptarea radiografiei. în vreme ce. Dar sim?ea cît e mult înfrîna aceasta vecin?tate sufletul lui de civil . î?i reluase cursul monoton ia r Hans Castorp.inima sa în în?elesul sufletesc ?i trupesc . cact aceasta era clipa pe care o a?teptas e cu sufletul la gura. o speran?a e se r?t?cea în nem?rginitul. în amurgul ce se întuneca tot mai mult (?i ch iar în acea ora cînd Settembrini intrase pe nea?teptate la el. a?adar. mima i se zbuciuma cumpli t sub aceste priviri care desconsideraser? conven?iumle mondene. iar dreapta la frunte (ca pe o viziera deasupra oc hilor) ?i ?optea: -Dumnezeule! C?ci înd?r?tul frun?ii dainuiau gînduri sau fragmente de gînduri. potrivit c?rora s-ar fi cerut sa se ignore reciproc. î?i aruncase privirile prin camera ce 1 se dezv?luia ?ov?itoare. Iar mi?carea ei fusese atît de f??i?a ?i lipsita de considera?ie lipsita de considera?ie fa?a de el cit ?i fa?a de to?i ceilal?i pacien?i încît nu ?tiuse dac a trebuia sa se socoteasc? încîntat sau sa ia aceasta atitudine drept un semn de dis pre? ?i. dar ?i o a care nu avea nume. sa participe de acum înainte la aceasta boala. atît de prie lnica ?i atît de btne organizata în hotarele ei strimte. Oricum ar fi fost. îns? cîteodata gîtuia atît de brusc inima ?narului . întrucît ne îng?duie sa b?nuim ca lie ul Simt fluturarea ciudatelor gînduri ar putea fi folosit. sentimentele lui de îndr?gostit f?cuser? progrese foarte mari în t impul izol?rii for?ate. C?ci vedea f oarte bine cît de mult trebuia sa e 8ravul Joachim de pe urma unui anumit parfum d e portocale ce-l Ia zilnic. este adev?rat. ° data cu aprinderea su bita a luminii. lunec?tor ?i ochii de kirghiza. Chipul ei îi plutise în fa?a ochilor atunci cînd. prin urmare. se gîndise la spatele ei o bosit. de?i se refer eau la nep?sarea ?i lipsa de cuviin?a a doamnei Chauchat. întorcîndu-se ?i surîzînd. aici. la ceafa cu vertebra cervicala ie?ita în eviden ?a. iar Hans Castorp sim?ea ca era chemat. ?i ele erau cele car e daruiau imaginilor ?i vedeniilor lui o fascina?ie atît de intens?. 1 se zbuciuma cumplit. cu pasul u?or. într-un chip oarecare. era u în joc emo?ii cu totul diferite. ?i dindaratul fru n?ii în?elese fantastica libertate cu care doamna Chauchat. ridicase ochii spre ochii v rului sau . este fiindc? a»1 lu at parte cu dragoste la nelini?tea lui sulfleteasc? amestecata c înspaimîntatoare a fericire a acestor imagini ?i vedenii. sa se acomodeze cu serviciul tratamentului ?i sfîr?i prin a se s ubstitui îndeplinirii obliga?iei profesionale normale . la boala ei. infinitul ?i aventura bucuriei.dar atunci mila ?i grija îi insuflasera spaima. ?i. sa se supere. la ochi i ai c?ror culoare. ue?i nu era decît vecin?tatea unui bolnav. forma ?i obhcrtate îi sfî?iau sufletul. ?i aceasta vecin?tate era fara îndoiala un lucru bun pentru tînarul nostru. la obrajii ei. în a cest caz) a?adar. des onsiderase convenien?ele mondene. în zori.. întocmai ca aceea a varului sau. aproape du reros. ea comporta totu?i multa aus-entate militar?: o austeritate care ?i începu se.. Se mai cuvine sa ad?ugam ca legaturile suflete?ti ale lui Hans Castorp cu pacien ta de la masa ru?ilor bine ?i interesul sim?amintelor ?i al spiritului lui modes t pentru aceasta f?ptura micu?a. tocmai acest lucru îl înspaimînta la fel ca atunci cînd. sau seara. potrivit c?rora s-ar fi cerut ca ei s? se igno re unul pe altul . imediat ce u?a de sticla pocni. a ranjîndu-?i-o ora cu ora. ?i-l impresionaser? într-un fel care în ochii lui ap?rea fantastic ?i ame?itor inima. ea îi plutise prin fa?a ochilor perfect distincta. A?adar. scula t devreme. iar în lungul orelor singuratice ale zilei lui farîmi?ate se gîndise la gura acestei femei tinere. la bra?ele transfigurate de voalul cel sub?ire ?i daca pîna acum am ascuns ca n uma datorita acestor lucruri orele i s-au scurs fara greutate. m?car ca e un cuvînt din vale". c?ci MUNTELE VR?JIT 229 otie ?i o adev?rata spaima se contopeau în toate acestea. de fapt.le desconsiderase de parca n-ar fi fost doua fiin?e sociale ? i n-ar fi avut nevoie nici m?car sa vorbeasc?.iar Hans Castorp nu era ch iar atît de ost ca sa nu-?i dea seama foarte precis de acest lucru.

Lovitura nimeri în plin. Dar nu. cu toate eforturil e sale de-a se stapîni. era un profil inter esant ?i nu acela al unei oarecare gî?te s?n?toase. Nu mai înceta sa fac?. Ia care domni?oara gelhart. doamna Chauchat poza pentru a i se face portretul unde anume? La consilierul aulic! Chiar domnul consilier aulic Behrens era acela care o primea în acest scop. ?i chiar cuvintele rostite cu indiferen?a Cum a?a" ?i lata o noutate ie?ita din comun". chipul doamnei Chauchat i se p?rea pu?in în?sprit. se ?tia prea bine ca aulicul consilier picta . prin faptul ca-?i rezema b?rbia în guler. aveau în ele ce va schimonosit. un t>in. o veselie pusa pe rîs ?i un piept cu formele pl?cute. putea fi convins ca ?tirea provenea din sursa cea mai sigura. tachinîndu-i sl?biciunea ce-o avea pentru bolnava cu mi?c?rile ml?dioase ?i imitînd întru totul atitudinea demna a batrînului Castorp. desig ur. despre caracterul b olii. pe lînga ea ca sa afle am?nunte noi ?i interesante despre situa?ia personala a doamnei Chauchat. Voia sa ?tie daca avea copii. dac? judecam dup? experien?a de pîna acum. De cîtva ti mp. astfel. revenea neîncet at asupra lui. fire?te. MUNTELE VR?JIT 231 _ E bolnav? Poate. r?spundea afirmativ. presupuse el cu oarecare nep?sare for?at?. aproape zilnic. silindu-se s-o fac? pe fata batrîna sa ro?easc?. ?i fiindc? nu putea sa nesocoteasc? existen?a acestui compatriot despre care i se pomenise-a?a cum reu?ise sa se prefac? la început. nu avea. spunea sarcastic Hans Castorp. despre so?ul ?i vîrsta ei. Clavdia Chauchat poza pentru un portret. tot felul de glume caraghioase. poate ca era ?i prea tîrziu. se desp?gubea vorbind discret cu profesoara care st?tea Ia masa în dreapta lui. da. cu care r?spunse la aceasta confiden?a. treizeci? în cel mai rau caz avea dou?zeci ?i opt de ani. foarte pu?in bolnav. ?i ca sa-l pedepseasc?. c?ci nu putuse sa-l vad? ?i sa se pronun?e în c°n' secin?a. îi impuneau lui însu?i ordine ?i discipljna s împiedicau sa împrumute creionu l" de la femeia cu ochii oblici fiindc? fara aceasta vecin?tate care-i inspira d isciplina el ar fi fost gat s-o fac?. _ Ar fi de dorit s? aib? mai multa rufarie decît compatrio?ii lui de la a ru?ilor de rînd. ?i asta era egal cu o interdic?ie pentru Hans Castorp de a vorbi despre Clavdia Chauchat. Dar m?car ca. Cîteodata. Pe deasupra.iar buzele îi tremurau. dar. dar în loc sâ-i dea am?nunte asupra acestui aspect al problemei. totul p?rea spus asupra acestei chestiu . în schimb. m?car ca.asta aflase domni ?oara Engelhart care îl întreba pe Hans Castorp daca era la curent. sa fi avut oare mai mult de treizeci de ani? Domni?oara Engelhart protesta. domni?o ara Engelhart adaug? la repezeala ca doamna Chauchat era vizitat? adesea de ni?t e domni ?i în special de un compatriot ce locuia în Davos-Platz.. fot ca sa-l pedepseasc?. Sfîr?i prin a fi . din profil. -Numai ca nici Behrens nu putea sa aib? mai mult timp liber decît sora-?efâ. în camera ei. în cazul ca nu ?ti a nimic. se las? pictata .nu era nimic de obiectat aici . Mai insista de aseme nea. Chipul lui Hans Castorp se schimonosi. cu originea sa.care îl f?ceau pe Joachim sa se teama de influ230 THOMAS MANN en?a acestei atmosfere ?i îl sileau s-o ocoleasc? toate acestea ii jr sionau pe Ha ns Castorp. e a îi aduse peste cîteva zile o veste cu totul diferita. Clavdia. oricum. Profilul Clavdiei era de o fr?gezime ?i de o ging??ie dintre cele mai tinere?ti. daca ar fi sa ne luam dup? ce spune lumea' r?spundea profesoara. Cu siguran?a ca nu avea timp pentru a?a ceva. Ce sa fac? o femeie ca asta cu copii? Fara îndoiala ca îi era interzis ?i pe de alta parte: oare cam ce soi de copii ar fi putut sa aib?? Castorp se v?zu silit sa-i dea dreptate. pe care-l primea du pa-amiaza. ?edin?ele aveau loc în casa lui de v?duv? F?r? îndoiala ca la ?edin?e asi sta ?i domni?oara Mylendonk. deoarece nu era interzis nim?nui ?i fiecare avea libertatea sa fac? la fel. Joachim nu vorbea niciodat? despre Marusia cea ve?nic dispusa sa rîda. Aceasta noutate îl impresiona pe Hans Castorp ?i mai puternic decît cea precedenta. iar ea ?i loialit atea . pe aceasta linie. parere ca la mijloc e ra o chestiune ce nu putea fi neglijata ?i o îns?rcina pe profesoara în mod cît se poat e de serios sa se informeze asupra acestui compatriot care o vizita atît de des pe doamna Chauchat. în locuin?a lui. Da. E un b?rbat tînar? Tînar ?i frumos. spuse H ans Castorp sever. Pr in urmare.

mai ales mar?ul nup?ial din Vi sul unei nop?i de vara. cel cu pieptu c?zut ?i umerii pr?bu?i?i. el nu renun?a ?i se consuma în nenum?rate întreb?ri. c?r?i ale c?ror coperte erau împodobite fie cu un potir. a?adar. cîteodata. ca leg?turile vizjt torului rus cu co mpatrioata lui sa fie banale ?i nevinovate. de?i era timid. pe canapea. ?i-l v?zu MUNTELE VR?JIT 233 lte ori pe nenorocitul acesta oprindu-se. la ce ora aveau loc ?edin?ele . stînd în picioare în sala de joc. dar cît de tare aveau sa se agraveze 232 THOMAS MANN aceste doua st?ri suflete?ti cmd observa ca mereu îi ajungeau la ure v. de sus. observa Hans Castorp într-o bu na zi. cu toate ca insisten?a jalnica ?i plicticoasa a celui din Mannheim nu putu sa-l nelini?t easc? în aceea?i m?sura ca legaturile speciale ale Clavdiei Chauchat cu consilieru l aulic Behrens. cu ochii I i tri?ti. ?tiri cu u n con?inut echivoc! Era posibil. de?i dârîmata. personal itate ?i situa?ie. prefacîndu-se ca nu >e uita. deci în stînga verilor. Hans Castorp era dis pus sa socoteasc? banalul ?i nevinov??ia dre vorb?rie goala. Mai mult decît 1 ele pe care le pri mea doamna Chauchat. Gustul manifestat de consilierul aulic în alegerea modelului se potrivea prea mult cu al $au personal. acolo jos. îi erau ag??ate privirile în aceea?i direc?ie ca ale lui adic? de ml?dioasa f ?ptura a doamnei Chauchat. cam de v reo treizeci de ani. Dup? cel v?zu prima data. un b?rbat care-i era atît de evident superior prin vîrsta. între a de la ie?ir e ?i masa ru?ilor bine. de cît timp. în timpul reuniunilor serale. printre pacien?i.7. la masa cea mai apropiat? de u?a d e sticla un pacient originar din Mannheim. tulbur at ?i pierdut la vederea acestei tinere doamne încîntatoare. independent de con?inutul ei . c?reia nici nu-i pasa de el. pe ea. în general. dup? cîte auzise Hans Castorp.ni. cu parul rar. care sporov? ia în camera de-alaturi. ca sa mai poat? crede ca ?edin?ele erau banale.încep use chiar sa-i ?. îl vedea schimbîndu-se la fata fara sa mai priveasc? ?i apoi privind totu?i lacom at unci cînd u?a sticla se închidea ?i doamna Chauchat luneca spre locul ei. pentru a afla ?tiri cît mai a m?nun?ite: asupra portretului ?i "nensiunilor m' s' daca îi f?cea numai capul sau o picta pîna la genunchi. ?i faptul se explica prin aceea ca în fieca re duminic? asista la slujba religioasa.numai ca domni?oara Engel hart 1 putuse da nici o precizare în privin?a asta. cînta la pian. privind sa?iu. ca s-o lase pe doamna Chauchat sa ca pe Ung? el ?i s-o devoreze cu ochii cît mai de aproape. independent de con?inutul ei începuse chiar sai oace suferin?e ?i framîntari . dar mergînd pîna la obscenitate. Tamara (acesta era nume le fetei). ceea ce nu era un lucru rar la oamenii de aici. Lumea spunea ca este foarte credincios. aceste ?tiri. Clavdia nu se ocupa cîtu?i de pu?in de cel din Mannheim daca ar fi fost altfel. a?a ca nu-i mai ramînea it sa aib? r?bdare a?teptînd rezultatul investiga?iilor ce urma sa le «ca profesoara . iar în timpul curei de odihna citea c?r?i religioase. dar. în timp c buza de sus îi era rasfrînta plîng?re?. Chiar ?i acestuia. cu doctorul Blumenkohl ?i cu vecinul lor de masa. la terminarea mesei. Aceasta descoperire îl emo?iona destul de puternic pe tînarul Hans Castorp. tot a?a cum nu se p utea hot?rî sa admit? ca pictura" ulei poate fi altceva decît o leg?tura între un v?du v brutal ?i guraliv §! 0 tînara femeie cu ochii oblici ?i mersul ademenitor. Hans Castorp se pomeni cu 37. de?i era vorba din nou de confirmarea gustului sau. îl vedea învîrtindu-se. Via?a intima ? i particulara a doamnei Chauchat -ln ea îns??i. pîna în str?fundul sufletului. cu una cu parul cre?. în Platz. faptul n-ar fi sc?pat aten?iei vigilente a lui Hans ?i deci nu . apoi întorcînd i r??i capul peste um?r. îl vedea seara. fie cu frunze de palmier. îl tulburau ?i-l nelini?teau Pe care le f?cea. din?ii caria?i ?i vorba timida acela?i care. Hans Castorp nu se mai putu împie" dica sa-l supravegheze cu fi ecare prilej. Un fapt pe care-l observa personal ?i din întîmplare în acele zile avu asupra lui un e fect diferit. mai cu seama ca ob rajii alba?trii ?i ochii l?crimo?i ?i injecta?i ai consilierului aulic nu p?reau sa fie o chez??ie. Exista acolo la masa situata de-a curmezi?ul fa?a de masa doamnei Salomon ?i a liceanului cu oc helari ?i hulpav.

realizar? c? mai mul?i pacien?i. sim?i într-un mod loarte limpede cum îi fuge sîngele din o braji ?i cum mu?chii maxilarului inferior i se moaie. Hans C astorp trebuia s? se afle acolo cu o jum?tate de ora înainte de ceai. cu reviste ute ferfeni?? pe genunchi. o mam?. fusese atît de bolna încît abia au vrut sa-l primeasc?. împreuna cu va rul sau. în laborator se lucra. Era chiar Clavdia Chauchat cea care se ivi pe nea?teptate în mica înc?pere. f?cea p arte din înf??i?area ei obi?nuita) s? se prezinte la laborator dupa-amiaza. ca în laborator domne?te un clarobscur. treaba se des f??ura mult mai repede. u?a de la coridor se deschise. Nu ?tiuse ca pîna atunci se vor întîmp la atîtea. Hans Castorp observa iar??i. ca ?i atunci cînd intrase suede zul. dar iat? ca trecuser? cînd. primi dispozi ?ia de la sora-?efa (care iar??i avea un ulcior. c?ci nu putea fi acel a?i. Dup? ce pali. unul nou. ?i era pe punctul sa plece acas? complet vindecat. un ez care în sufragerie st?tea la aceea?i masa cu SeHembrini ?i despre 234 THOMAS MANN care se spunea ca în aprilie. Nu u Smgurii: cînd intrar?. ?i dup? toate aparen?ele aveau întîietate. iar în sala de a?teptare ap?ru. a?teptau sa le vina rîndul: tînarul uria?. îns??i doamna Chauchat. Ferestrele erau acoperite. îns? chi ar în clipa cînd Sa?a împreuna cu mama-sa intrar? în laborator ?i Hans Castorp îi urmarea u privirile. încît era cît pe ce sa ca?te gura . astfel ca se resemnar? la gîndul c? vor l ua ceaiul rece. Intrarea Clavdiei se produsese într-un mod cu totul neprev?zut. zgîi ochii.ultima putînd fi socotita ca dep??ita de timp. în piUs mai erau o doamna de la masa ru?ilor de rînd. într-o a?teptare înfrigurata. cînd cu o clipa înainte nici nu fusese acolo. cu nasul lung ?1 urî?el. Hans astorp. A?adar. asem? n?toare cu aceea din cabinetul analitic al doctorului Krokowski. foarte plapînd. deoarece pîna acum niciodat? ?i în 1 un fel nu i se cercetase astfel via?a l?untrica a organismului. îns? pîna acum se îngra?ase cu optzec de pfunzi. mai de vreme. Abia trecuser? zece minute ca îl ?i auzir? pe scandinavul c omplet vindecat -aceasta reclama ambulanta a sta?iunii ?i a sanatoriului departînd u-se cu pa?i energici de-a lungul coridorului. aceste persoane a?teptau de mai mult timp decît cei doi veri. teribil de nea?te ptat ?i iat"° împ?r?ind dintr-o data cu cei doi veri aceasta c?m?ru?a strimta. la micul dejun. Era cev a mai mult de trei ?i jum?tate cînd u?a se deschise -o deschise un asistent tehnic ce lucra la acest serviciu ?i tot norocosul acesta de uria? suedez a fost intro dus: desigur ca cel dinaintea sa ie?ise pe o alta u?a. se înro?i t are. A?adar. care o slu?ea totu?i. c?ci cu aceea?i ocazie avea sa i se fac? o noua fotografie interioara ? i lui Joachim . în s chimb. iar inima îi b?tu puiern C' . ea îns??i plapînda. c?ci nu se a?tepta la nimic nou. un fel de pseudozi artificiala. dup? care fura primi?i mama rusoa ica ?i cu Sa?a al ei. deoarece programul fusese dat peste cap. Hans Castorp în s? nu avu destula prezen?a de sp'rI sa procedeze la fel. iar cînd ceasul b?tu trei ?i jum?tate amîndoi verii coborîra sc?rile de piatra spre pseudosubsol ?i luar? loc împreun? în mica sala de a?teptare care desp?r?ea cabinetul de consulta?ii de laboratorul de radioSCopie: Joachim foarte lini?tit. cu b?ie?elul ei numit Sa?a. Ne este îns? imposibil sa aprofundam ?i sa ana lizam totul daca vrem s? continuam povestirea noastr?. lumina zilei era exclusa ?i ardeau doar cîteva becuri electrice. scurtar? azi cu treizeci de minute cura mare de odihna de P?-masa. Se auzea vocea consilierului aulic dînd instruc?iuni. Dup? aceea. într-o diminea?a. Astfel trecur? cele opt zile pîna la radioscopie. el tr?ia toate sim??mintele pe care le îndura unul îmb?tat de pasiune cînd desc oper? la al?ii propria sa imagine. faptul ca acu m trebuia s?-l supravegheze ?i pe cel din Mannheim era prea mult dintr-o dat? pen tru starea în care se afla bietul Hans Castorp. dar fara îndoiala ca aceasta suferin?a benigna. ci merse pîna acolo înci lua de pe masa revi sta ilustrata pentru a-?i ascunde fa?a îndaratu paginilor desf?cute. sim??minte care alc?tuiesc cel mai bizar amest ec de scîrba ?i solidaritate secret?. Hans Cas torp o recunoscu. în orice caz. Joachim îi arunca lui Hans o privire î" fuga ?i nu se mul?umi numai sa-?i plece ochii. atunci cînd sosise. c?ci se întîmplase cu siguran?a ceva care întîrzia activitatea în laboratorul de radiografie.ghimpele nesuferit al geloziei era cel ale c?rei împuns?turi le sim?ea în suflet.

Rîndul lor era înaintea noas-r£L "ogramul este în tîrziat. fara îndoiala. r?spunse Joachim. aceea pe care Hans Cas?orp o cuno?tea de mul ta vreme. cu totul altceva. Sîn tem în aceea?i situa?ie. ba o auzise chiar de foarte aproape. Faptul c? vorbea cu doamna Chaucha t era aproape ca ?i cum ar fi vorbit el î m?car ca în unele privin?e era. dar mai ales pe ntru alt motiv. cu care prilej avusese un sentiment de superiori tate. Dar v? sf?tuiesc sa ave?i r?bdare. în vreme ce ochii ' de Pribislav pe care con?tiin?a faptului ca este observata îi ab?tea nervozitate din direc?ia lor p?reau pu?in sa?ii. cu toate ca el era acela care ave a dreptul sa-i vorbeasc? doamnei Chauchat. cu rezematorile boante ?i destul de rudimentare. la ce ora sînte?i invitat? Iar Joachim.Eu. Dup? vreun minut ?i jum?tate î?i schimba pozi?ia.puse o întrebare lui Joachim . doua persoane. îns? ramînînd totu?i a?ezat: ~ La ora trei ?i jum?tate. poate. întreba ceva . în ziua cînd aceasta voce spusese anu me pentru el: Cu pl?cere. acum ele se auzeau u?or t?r?g?nate ?i nesigure. Se pare ca totul a fost amînat cu o jum?tate de ora. nu-i a?a? . care aruncase o privire gr?bita spre varul sau. Ea i se adresase lui Joachim. Cu o mînâ în buzunarul jach tei de lîna ?i cu cealalt? dusa la ceafa. în d efini tiv. ar fi spus el ?i. atunci cînd fusese întrebat cît timp cr ede ca va sta ?i le r?spunsese: Trei saptamîni".Da. îns? trebuie sa mi-l înapoiezi imediat dup? lec?ie". în s? probabil fara a dori în mod sincer sa fie în locul lui. cu un gest degaj at ?i-ar fi scos batista sa-?i sufle nasul. iar gura ei potrivea cuvintele pe care apoi le rostea cu o voce venita din pieptul alb: o voce deloc grav?.. 236 THOMAS MANN i A?a vorbeau. ci pl?cut voalata. Purta o jacheta alba ? o fusta albastra. era cel pe care-l ?tia din vedere de mai multa vreme. fiindc? între ei nu exista nimic s?lbatic. *-l1 e de nepl?cut! zise ea ?i cu un gest nervos î?i aranja parul. ar fi intrat în atr ibu?ia lui Hans Castorp sa conduc? conversa?ia ?i sa rosteasc? un: destul de" inde pendent ?i nevinovat. de?i acesta î?i ?inuse nasul vîtît în revista pentru ca era. pentru ca în cazul lui erau la locul lor numai rela?ii civilizate ?i convorbiri rostite limpede. ?i noi a?teptam de mai bine de juma-tate de or?. asocia?i cu un rubin la inel ?i înv?lui?i de un parfum de portocale. doamna Chauchat întreb?: . r? spunse Joachim. se ridic? ?i pe fa?a avea o expresie de parca nu ?tia prea bine unde se afla ?i nici cui trebui a sa se adreseze apoi începu sa vorbeasc?. Dar oare ce s-a întîmplat? Este aproape ra Patru. Daca anumi?i ochi c?prui. ar fi a?teptat aici. într-adevar nepl?cut. ~ Destul de. Hans Castorp. Pe Hans Casto îl jignise acel destul de". înspaimîntâtor ?i misterios. pe cînd Hans Castorp st ?tea acolo fara sa fac? nimic . ?i Hans Castorp asculta ca în vis.MUNTELE VR?JIT 235 Doamna Chauchat lua loc chiar lînga u?a laboratorului. a?a cum f?cea Joachim acum. ci doar le împrumuta. se las? te pUSe u?or un picior peste altul ?i privi în gol. în aceasta situa?ie. avînd în vedere împrejur?rile. cu toate ca acesta p?rea cufundat în revista sa ilustrat?. la patru fâra un sfert. Este a dev?rat ca aceste cuvinte fuseser? rostite atunci cu mai multa claritate ?i u?ur in?a. vocea care le rostea nu av ea asupra lor un drept prin na?tere. Mi se pare ca tocmai au intrat ni?te persoane. pe genunchi ?inea o carte împrumutata probabil din ala de lectura ?i b?tea încet tactul cu piciorul a?ezat pe du?umea. f?cuse pe importantul fa?a de Joachim ?i de Settembrini. r?spunse lipindu-?i c?lcîiele. amestecat îns? cu o încîntare dintre cele mai evlavioase.Va rog. Ha ns Castorp nu era nici m?car gelos pe Joachim. îi d?dea dreptate ca se adresase varului . Doamna continua: . privi în jurul ei. stimata domni?oara. de?i cu anumite intona?ii ascu?ite. Joachim putea vorbi astfel putea în general sa vorbeasc? cu ea? poate c a se ?i f?lea pe ascuns cu aceste vorbe tot a?a cum el. într-un mic liu rotund. împreuna cu ei. oricum." Iar Joachim s-ar fi minunat desigur de dezinvoltura sa. cel mai vechi din re ei doi. c?ci i se p?rea impertine nt sau cel pu?in de indiferen?a surprinz?toare. a?a cum Hans Castorp o auzise procedînd de mai multe ori. Dar. Nu.

o adversitate ce-l f?cu sa surîda. p? trunser? în fUn dul camerei. Trecînd pe lînga el.51 în care Hans Castor p întrevazuse o u?oara adversitate din partea bunului Joachim împotriva acestei tova r??e de boala. va îndrep ta asupra ei raze luminoase ce-i vor dezv?lui interiorul trupului. Nu ramaser? mult timp to?i trei laolalt? în mica sala de a?teptare.. într-un chip în adev?r ridicol cu batrînul. Cum doamna Chaucha î?i pusese iar??i un picior peste altui. iar în gînd se gr?bi s? caute cuvintele ?i construc?ia frazei. arunca revista pe masa ?i Hans Caslorp îl urma spre u?a . de întîmplarile din ultimele c minute. extraordinar de pl?cuta. îns? cum spa?iul era prea mic. ocupat priveasc? o placa negricioasa pe care. o ?inea în dreptul luminii mate a l?mpii din plafon. lua ?i ea de pe masa o revista ilustrata ?i se întoarse la fotoliul cu rezemaiorile boante. Dup? ce întîmpina din partea lui Joachim o primire atît de rece . Se trezir? în el scrupule cavalere?ti ?i dorin?a de a adresa oricum cîteva cuvinte respectuoase doamnei Chauchat. Dar inima îi b?tea puternic. singurele care i se parura ca se potrivesc sa fie arborat e fa?a de asemenea idei. armonioasa ?i. Hans Castorp î?i aminti ca ?i ea a?tepta aici s? i se fac? ra diofonia. fâra s? mai f prins în c ocul împletit. nu atît de dezvoltat ?i tît de voluptuos ca al Marusiei. sculîndu-se. ?i. Cit e nepl?cut. ?i iar??i îl str?b?tu un fior. iar piept ul.. procedînd astfel ?inuse socoteala de împrejur?ri ?i în modul acesta dovedise ca?i d?dea seama de situa?ie. iar Joachim. Nu vedea nimic sau nu avea decît perPtu foarte vagi m acest clarobscii artilicial.sau. Heodata. sprijinindu-?i b?rbia ca ?i bunicul s?u ?i semanînd-ast fel. intra pe usa laboratorului. ?i chiar în fran?uze?te daca era posibil. ?i iata-l pe consilieru. cu a jutorul uleiului ?i al culorilor. Un soi de ozon statut umplea atmosfera. poate fiindc? se gr?beau sa recupereze întîrzierea.. sprijinit e de coapse.? chiar toata linia picior ului ei zvelt se contura sub stofa albastra a fustel-Nu era decît de statur? mijlo cie... Consilierul aulic o picta. ci aplecata înainte. ?i gîndindu-se la asta. care nu se îndrepta decît pu?in din pozi?ia ei aplec ata. lira prea z?p?cit de ceea ce ias? în urma. U n paravan a?ezat între ferestrele acoperite cu negru împ?r?ea laboratorul în doua p?r? i inegale. Hans C astorp st?tea ?i o privea. daca ordinea în care fu-sese?i invitat nu st?t ea deasupra oric?rei atitudini curtenitoare. ?i tr ecînd prin fa?a doamnei Chauchat. sticle concave. pentru a se sim?i prezem la ceea ce se petrecea în jur în Pa cînd p?trunse în laboiator. Mai auzea înc? vocea . îvlî se pare c^ tocmai acum au intrat ni^te persoane. insa cum nu d?du nici un semn ca ar fi dispus sa cedeze rindul doamnei Chauchat. Nu mai st?tea l?sat? pe spate. de ai oferi sa treac? înaintea lor.Dar oare ce s-a Plat. cu spatele îndoit ?i umerii azuti astfel ca vertebrele cervicale îi ie? eau în afara ?i le puteai vedea ub jacheta ce se lipea de ?ira spin?rii. de?i Han s Castorp îl privise îngrijorat ?i insistent. Dar acum. F?r? îndoiala c? dincolo nu d?duser? prea mare importan?a lui Sa?a ?i mamei sale. în ciuda emo?iei puternice . aulic Behrens întorcînd spatele noilor veni?i. tablouri de comanda. un fel de tajera de o form? speciala.." iar sunetul acestei voci îl f?cea sa tremure ca de ni?te Ai l l°r* C'6a *un§"l spin?rii. stînd în picioare în fat unui dulap în perete. ?i iar??i tehnicianul cu halat alb deschise u? a.. se v?zu silit sa-?i urmeze varul. acolo. de un blond-ro?cat care.. era ap?sat din amîndoua p ?r?ile.. Dar nu ?tia daca asemenea aten? ii cavalere?ti erau obi?nuite aici. cu bra ?ul întins. ajun?i din urma ?i dep??i?i de laborantul care f?cea preg?tirile pentru radiografie ?i p?rea animat de dorin?a de a scap? cit mai repe de de ei. instrument . nu fara o pornire interioara de a mai întîrzia. îi reproducea aspectul exterior pe o pînza.. genunchiul i se contura precis . Se deslu?eau aparate. ""ut v°alata cu care doamna Chauchat întrebase: . Joachim trebuia s-o ?tie. în ochii lui Ha MUNTELE VR?JIT torp. Hans Castorp întoarse capul cu o mutia întunecata de ru?ine ?i cu o expresi e discreta ?i îezervata. Domnea aici un miros ciudat. îi vedea genunchiul mulat sub stofa l' Ve<ie-a vertebrele cervicale îe?iiui pu?in în atdra sub ceafa aplecata 238 THOMAS MANN ?i parul scurt. îns? avea picioarele cam lungi ?i nu lat? în ?olduri. în clarobscurul laboratorului.Clavdi a" încerca sa se plimbe prin camera. atîrna liber. cu atele încruci?ate.

Castorp. Joachim se a?ezase pe un fel de sc?unel de cizmar în fa?a unei Iaci de care-?i lipise pie ptul. spuse Hans Castorp..curen?i de mii. Castorp. a acestor p?r?i ale corpului omenes c era schematica ?i avea un contur estompat. Dar forma vie. unde consilierul aulic st?tuse Hineauri. chintesen?a evidenta. Laborantul. Este în adev?r interesant. Spatele curbat al lui Joachim se umfla. Treaba aceasta mergea repede. îi recomand? lui Joachim s a respire adînc ?i sa ?in? aerul în plamîni pîna cînd totul se va sfîr?i. triumful timpurilor noi-Acesta este un bra? de femeie. înd?r?tul c?rora aprinse o lumina. O scînteie albastr? sfîrîi în vîrful unui aparat. rîndul sau nu va întîrzia mult. Hans Castorp v?zu membre o mene?ti: mîini. fapt care-i rasfrînse într-o parte buza superioara cu tata tocit?. ?i timp de dou? secunde. dar ?i o cutie asem?n?toare cu un aparat fotogr afic pe ?asiu cu roti?e. Apoi totul se lini?ti. se umplu cu un lichid verde. de-a lungul peretelui. ?i-e frica sa-?i deschizi forul interior? Fii lini?tit. înv?luia ca o cea?a. o lumina ro?ie. rotunjit?. Fotoanatomia. fara v? ic?reli! A?adar. Pl?cile de sticla se stinser?. ca orice fotograf. bra?e ?i frag mente de bazinuri. Undeva. Foarte interesant.. un tînar elve?ian bondoc . imediat o sa va vedem în transparen?a. Apoi se întoarse înd?r?tu paratului. îl conduse în fa?a ?irurilor de placi de sticla întunecate. de sute de mii de vol?i. î?i dai seama dup? delicate?ea lui. ?i te rog sa nu pretextezi ca e?ti obosit! Vei primi un exemplar gratuit. d?du drumul aerului din plamîni. picioare. în spatele lui Joac him. Hans Castorp se întoarse în i unde se proceda la radiografierea lui Joachitn. mi-ai v?zut cumva pinacoteca part icular?? ?i Iuîndu-l de bra?. Oare dumitale. r?spunse consilierul aulic. Desc?rc?ri electrice izbucnir? ca ni?te împu?caturi. î?i manifesta satisfac?ia ?i. î?i aminti parca Hans Castorp care înv??ase despre treburile acest ea. Joachim începu imediat s? se dezbrace pîna la brîu. zise el. pentru copiii ?i nepo? ii dumitale! Joachim se r . împingînd înainte um?rul lui Joachim ?i framîntîndu-i spatele. dîndu-se într-o parte. învîrtind un comutator. Iata-i ?i pe Dioscurii no?tri! Castorp ?i Pollux. asemenea unui ochi. ?i pe cînd Hans Castor p î?i scotea vesta. pe amîndoi. Ei. mâ-n?elegi. toate acestea func?ioneaz? foarte estetic.Delincventul urm?tor! spuse Behrens atingîndu-l cu cotul pe Hans Castorp. pricepi. a?tepta?i pu?in. care reie?ea cu claritate luminoasa: scheletul. Vei putea chiar sa-?i proiectezi pe perete tainele pieptului. într-o camera obscura. Fulgere p elungi se ridicar?. pîrîind. for?ele teribile. Abia supuse. diapozitive de sticl? fixate în perete la rînd ?i nu ?tiai daca te afli în atelierul unui fotograf. iar un tub. de-a c?ror d ezl?n?uire era nevoie pentru a str?punge materia. fenomenele luminoase di sp?rur? ?i Joachim. se în?epeni pe picioare. la un inventator sau în chilia de experien?e a unui alchimist care se ocupa ?i cu vr?jitoria. se apleca pentru a aprecia imaginea. O lec?ie folosi toare pentr u tineret. în acea clipa laborantul apas? cît era n ecesar pîrghia de comanda. îl invit? pe Hans Castorp s? fac? la fel . cuprinzînd-o cu bra?ele. oftînd. rotule. sucindul.. ca un halou pali d. iar laborantul corija pozi?ia pacientului. ?î?nira . cu obrajii trandafirii ?i cu halat alb. Cu ast te înlân?uie?te în scurtul ceas prie lnic. partea de sus ?i de jos a coapsei. Asta se f?cea în partea din fa?a. Va rog. MUNTELE VR?JIT 239 Si izbucni în rîs.e de m?surat sprijinite vertical. Ei. privea calma ?i amenin??toare în camera. for?ele încercar? sâ-?i taie drumuri ocolite. apoi ramase nemi?cat. . Behrens trecu din locul unde st?tuse în camera propriu-zisa..

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful