Thomas Mann MUNTELE VR?

JIT

Expunere premerg?toare Povestea lui Hans Castorp, pe care avem inten?ia s-o istorisim, nu de dragul lui (c?ci lectorul va înv??a a-l cunoa?te ca pe un tînâr modest ?i deopotriv? de simpatic ), ci de acela al întîmpl?rii îns??i care ni se pare demn? în cel mai înalt grad de a fi r elatat? (?i, în leg?tur? cu aceasta, este totu?i potrivit s? reamintim c? e poveste a sa ?i c? un eveniment oarecare nu se întîmplâ nu import? cui): a?adar, povestea acea sta s-a petrecut cu mult? vreme în urm?, ?i este, ca s? spunem a?a, acoperit? de p atina istorica, astfel c? e absolut necesar s? fie prezentat? sub înf??i?area trecu tului celui mai îndep?rtat. S-ar putea ca, pentru o poveste, faptul acesta s? nu fie un neajuns, ci, mai curîn d, un avantaj; se cuvine doar ca povestirile s? apar?in? trecutului întrucît, se poat e spune, cu cît s-au petrecut într-o vreme mai îndep?rtat?, cu atît r?spund mai precis e xigen?elor povestirii, ?i acest fapt este cu atît mai favorabil pentru povestitor, adic? pentru evocatorul în ?oapt? al timpului trecut. Dar se întîmpl? cu ea ca ?i cu oamenii de ast?zi ?i la urma urmelor ?i cu povestitorii: e cu mult mai batrînâ decît vîr sta lor, vechimea-i nu se poate m?sura în zile, iar timpul care o apas? nu se m?so ar? cu revolu?ii în jurul soarelui; pe scurt, treapta sa de vechime de fapt nu tim pului ?i-o datore?te ?i, prin aceast? observa?ie, în?elegem s? facem aluzie la dub la esen??, îndoielnic? ?i ciudat?, a acestui tainic element. Dar ca s? nu întunec?m cu me?te?ugire o stare limpede a faptelor, iatâ despre ce est e vorba: nem?rginita vechime a povestirii noastre izvor??te din aceea c? se desf ??oar? înaintea unei anumite r?sturn?ri ?i a unui anumit hotar care a tulburat adînc Via?a ?i Con?tiin?a... Ea se desf??oar? sau pentru a evita cu bun? ?tiin?a oric e urma de prezent se desf??ura, adic? s-a desf??urat odinioar?, cîndva, în acele apu se zile 6 THOMAS MANN ale lumii dinaintea Marelui R?zboi, cu al c?rui început atîtea întîmpl?ri au început, ?i c are de atunci fâra îndoiala abia au încetat s? înceap?. Prin urmare, povestea aceasta sa desf??urat mai înainte, daca nu cumva cu foarte mult înainte. Dar caracterul trecu t al unei povestiri nu este cu atît mai profund, mai împlinit ?i mai legendar cu cît s e desf??oar? mai apropiat de odinioar?"? Pe deasupra s-ar putea ca aceast? povest ire a noastr? s? apar?in? în alte privin?e, ?i chiar prin natura ei intim?, mai mu lt sau mai pu?in legendei. Vom relata-o în am?nun?ime, cu îngrijire ?i cu cea mai mare b?gare de seama, dar oar e, în adev?r, pl?cerea sau plictiseala ce ne-o provoac? au atîrnat vreodat? de spa?i ul ?i de timpul pe care le-au cerut cu st?ruin?a? F?r? a ne teme c? ne expunem înv inuirii de-a fi exagerat de meticulo?i, înclinam dimpotriv? s? credem c? pl?cut cu adev?rat este numai ceea ce-i lucrat cu îngrijire. Prin urmare, povestitorul nu va sfîr?i cît ai bate din palme istoria lui Hans. Nu-i vor fi suficiente nici cele ?apte zile ale sâptâmînii, ?i nici ?apte luni. Cel mai pot rivit este s? nu se întrebe dinainte cît timp se va scurge pe pâmînt, în vreme ce povestir ea aceasta îl va ?ine în mrejele sale. ?i, Doamne Dumnezeule, nu vor fi chiar ?apte ani! ?i cu aceasta, începem. Sosire Un tîn?r modest pleca în toiul verii de la Hamburg, ora?ul sau natal, spre Davos-Pla tz, în Graubiinden. Se ducea în vizita pentru trei s?ptâmîni. Dar de la Hamburg ?i pîn? acolo jos c?l?toria este lunga; de fapt, prea lung? pent ru scurtimea ?ederii proiectate. Treci de pe platoul înalt al Germaniei meridional e mai întîi prin diferite ?inuturi, urcind ?i coborînd, ?i în cele din urm? ajungi pîn? la ??rmul lacului Constan?a, iar de aici plute?ti cu vaporul peste valurile s?lt?r e?e, dincolo de pr?p?stii socotite odinioar? ca fiind genuni f?r? fund. Apoi, c?l?toria începe s? se f?rîmi?eze, dup? ce atîta vreme se desfâ-?urase în linie drea pt?, ca dintr-un salt. Intervin întîrzieri ?i greut??i. Pe teritoriul elve?ian, în loc

alitatea Rorschach, trebuie s? folose?ti din nou drumul de fier, îns? nu ajungi de cît pîn? la Landquart, o mic? sta?iune alpin?, unde e?ti silit s? schimbi trenul. E o linie îngust? de cale ferat?, unde urci în vagon dup? ce ai stat mult? vreme în b?ta ia vîntului, într-un ?inut lipsit de orice farmec, ?i chiar din clipa cînd se urne?te locomotiva -mic?, dar cu o putere de trac?iune excep?ional? dup? cît se pare începe partea cu adev?rat aventuroas? a c?l?toriei, un sui? abrupt ?i greu, care parc? nu mai ia sfîr?it. Deoarece gara Landquart se afl? înc? la o altitudine relativ sc?zu ta; dar acum o apuci serios c?tre inima mun?ilor, pe un drum stîncos, s?lbatic ?i anevoios. Hans Castorp c?ci acesta este numele tîn?rului st?tea singur într-un compartiment ca pitonat în cenu?iu, cu valiza din piele de crocodil, un dar din partea unchiului ? i tutorelui s?u, consulul Tienappel - ca sâ-l prezent?m de pe acum pe numele lui , cu paltonul ce se leg?na ag??at de un cîrlig ?i cu p?tura f?cut? sul; st?tea la fereastra cu geamul l?sat ?i, cum r?coarea dup?-amiezii se sim?ea din ce în ce ma i tare, î?i ridic?, J 8 THOMAS MANN asemenea unui copil r?sf??at ?i pl?pînd ce era, gulerul pardesiului de o croiala l arg? ?i modern?, c?ptu?it cu m?tase. Lîng? el. pe banc?, se afla o carte bro?ata, intitulat? Ocean Steamships pe Care î?i aruncase ochii din cînd în cînd la începutul c?l?t oriei; dar acum cartea z?cea acolo, uitata, iar r?suflarea gîfîitoare â locomotivei pr es?ra pulbere de c?rbune pe copert?. Dou? zile de c?l?torie îndep?rteaz? omul - ?i cu atît mai mult pe un tînar care înc? nu ?i-a înfipt destul de puternic r?d?cinile în via?a - îl îndep?rteaz? de universul sau co tidian, de tot ceea ce el numea datorii, interese, griji, speran?e, îl îndep?rteaz? infinit mai mult decît ?i-ar fi putut închipui în timpul drumului cu tr?sura spre gar? . Spa?iul care, rotindu-se ?i gonind, se interpune între el ?i locul s?u de ba?tin ?, desf??oar? for?e pe care, de obicei, le credem rezervate duratei timpului; di n or? în or? el determin? prefaceri interioare, foarte asem?n?toare celor provocat e de timp, dar pe care, într-un anumit chip, le întrece. Asemenea acestuia din urm? el z?misle?te uitarea, dar o realizeaz? desprinzînd f?ptura omeneasc? din cercul c ontingen?elor ei, pentru ? o transpune într-o stare de libertate ini?ial?; astfel, cît ?i bate din palme, face un vagabond chiar dintr-un pedant ?i un filistin. Se spune c? timpul este o Lete; îns? aerul dep?rt?rilor este ?i el un fel de elixir, iar dac? efectul s?u este mai pu?in desâvîr?it, în schimb e cu atît mai rapid. Hans Castorp avea s? simt? toate acestea chiar pe pielea lui. Nu era dispus s? i a prea în serios c?l?toria aceasta ?i sa se angajeze suflete?te. Inten?ia sa fuses e, mâi curînd, s? se achite cît mai iute de aceast? obliga?ie, pentru ca trebuia s? se achite, apoi s? se întoarc? ?casa la fel cum plecase ?i s?-?i reia traiul exact de acolo de unde, pentru scurt? vreme, fusese silit sa-l p?r?seasc?. Ieri înc? era a bsorbit în întregime de lumea gîndurilor sale obi?nuite, cu alte cuvinte se ocupase atît de trecutul cel mai apropiat, deci de examenul dat, cît ?i de viitorul imediat, a dic? de debutul în practic?, la Tunder & Wilms" ( ?antier de construc?ii navale, fabr ic? de ma?ini ?i cazangerie"), si aruncase o privire atît de ner?bd?toare pe cît îi îng? uia temperamentul asupra urm?toarelor trei saptâmîni. Acum îns?, i se p?rea c? împrejur? rile îi cer întreaga aten?ie ?i c? nu-i era îng?duit sa treac? peste ele cu u?urin?a. în cepea sâ-l fr?mînte ?i s?-i stîrneasca o oarecare îngrijorare sim?âmîntul de a fi ajuns în iuni înalte, al c?ror aer nu-l respirase înc? niciodat?, ?i unde, dup? cum ?tia, d omneau condi?ii de via?? neobi?nuit de firave ?i MUNTELE VR?JIT 9 neîndestul?toare. Patrie ?i orînduire social? erau no?iuni care nu numai c? r?m?sese r? foarte departe în urma lui, dar, mai ales, r?m?seser? cu mul?i stînjeni sub el, i ar ascensiunea continua mereu ?i mereu. Suspendat între aceste no?iuni ?i necunoscu t, se întreba ce se va petrece cu el acolo sus. Oare nu era nechibzuit ?i nes?n?to s pentru unul c? el, n?scut ?i obi?nuit s? respire la numai cî?iva metri deasupra nivelului marii, sa se las* purtat dintr-o dat? c?tre aceste regiuni înalte, f?r? s? fi petrecut cîteva zile în vreun loc intermediar? Dorea sa fi ajuns deja la desti na?ie c?ci, î?i spunea el, odat? ajuns sus, va putea tr?i ca în orice alt loc, iar n u ca în clipa de fa??, a urcu?ului, cînd tot ce-l înconjoar? îi aminte?te ca se afl? în re

giuni neobi?nuite. Se uit? afara: trenul ?erpuia prin defileul îngust; se vedeau p rimele vagoane, se vedea locomotiva chinuindu-se ?i zvîrlind valuri de fum brun, v erde ?i negru, ce se risipeau. La dreapta, murmurau ape în adîncuri; la stînga, dintre blocuri de stîncâ, ?î?neau brazi întuneca?i spre un cer sur ca piatra. Ap?reau tunele s cufundate în bezn?, ?i cînd se f?cea iar??i lumin?, se deschideau vaste pr?p?stii cu mici a?ez?ri aflate pe fundul lor. Apoi toate se închideau ?i ap?reau alte defile e, cu r?m??i?e de z?pad? printre cr?p?turi ?i surp?turi. Urmau opriri în fa?a unor g?ri pr?p?dite, capete de linii, pe care trenul le p?r?sea pornind în sens opus, fapt ce te z?p?cea complet, c?ci nu mai ?tiai în ce direc?ie c?l?tore?ti ?i nici n u-?i puteai da seama unde se afl? punctele cardinale. Priveli?ti m?re?e asupra m iraculoasei înf??i??ri ?i aglomer?ri a universului alpin, în care p?trundeai urcînd, s e dezv?luiau ?i, apoi, disp?reau, la o cotitur?, din fa?? ochilor pierdu?i în admi ra?ie. Hans Castorp î?i spuse c? f?r? îndoial? l?sase în urma zona copacilor înfrunzi?i ?i, de asemenea, dac? nu se în?el?, pe aceea a p?s?rilor cînt?toare, iar gîndul acesta al încet?rii totale, al despuierii, îl f?cu s? fie cuprins de un fel de ame?eal? ?i de o u?oar? grea?a, încît vreme de doua minute î?i acoperi ochii cu mîna. Dar îi trecu. C onstat? c? urcu?ul luase sfîr?it ?i c? dep??ise punctul cel mai înalt ?l defileului. Acum, trenul mergea mult m?i lin, pe fundul unei v?i. Er? cam c?tre ora opt seara ?i lumin? zilei înc? mai d?inuia. In dep?rtare, la ext remitatea peisajului, ap?ru un lac cu valuri cenu?ii, iar brazii se în?l?au negri deasupra ??rmurilor ?i de-a lungul povîmi?urilor. se r?reau, se pierdeau, nel?sînd d up? ei decît o îngr?m?dire stîncoasa, de-o goliciune trista, înv?luit? de cea??. Trenul se opri lîng? o gara mic?; era Davos-Dorf, dup? cum auzi Hans Castorp strigîndu-se p e peron, prin 10 THOMAS MANN urmare în curînd avea s? ajung? la cap?tul c?l?toriei. ?i deodat?, lîng? el, r?sun? vo cea lui Joachim Ziemssen. vocea potolit? ?i hamburghezâ â v?rului s?u care-i spunea: Bun? ziua, b?iete, e timpul s? cobori. ?i cum privea pe fereastr?, îl z?ri pe peron chiar pe Joachim în persoan?, purtînd un r aglan castaniu, f?r? p?l?rie ?i cu un aer de s?n?tate pe care nu i-l mai v?zuse niciodat? pîn? atunci. Joachim rîse ?i spuse iar??i: Ei, hâi, b?iete, coboar? odat?; nu te mai codi! Dar înc? n-am ajuns, zise H?ns Câstorp uluit ?i f?r? s? se urneasc? din loc. Ba da, ai ajuns. Uite satul. De aici e mai aproape la sanatoriu. Am tocmit o tr? sur?. H?i, da-mi bagajele. ?i rîzînd z?p?cit în tulburarea sosirii ?i a revederii, Hans Castorp îi întinse valiza ?i paltonul, p?tura f?cut? sul în jurul bastonului ?i a umbrelei ?i, în sfîr?it, Ocean St eamships. Apoi str?b?tu în goan? coridorul îngust ?i s?ri pe peron s?-?i salute v?rul mai de aproape - de fapt, abia acum urm? s?-l salute propriu-zis - a?a cum se c uvenea, adic? f?r? exuberan??, ca între oameni cu moravuri reci ?i aspre. Poate s? par? oarecum ciudat, dar de cînd se ?tiau ?u ezitat s?-?i spun? pe nume, de teama unei izbucniri prea afectuoase. Totu?i, cum nu puteau sâ-?i zic? nici pe numele d e familie, se opriser? la b?iete". Asta devenise un fel de regul? stabilit? între c ei doi veri. Un b?rbat în livrea, cu ?apca împodobit? cu galoane, îi privi cum î?i strîng mîna tînârul en stînd într-o pozi?ie militâreascâ iute ?i cu un aer de stinghereal?, apoi omul se apr opie ca sâ-i cear? lui Hans Castorp recipisa de bagaje; era portarul sanatoriului interna?ional Berghof', care le spuse câ vrea s? se duc? s? ridice cuf?rul vizitato rului de la gara Davos-Platz, în vreme ce domnii pot plec? imediat cu tr?sur?, spr e ? merge s? cineze. Omul ?chiop?ta vizibil, astfel câ prim? întrebare pe care Hans Castorp i-o puse lui Joachim Ziemssen a fost: E invalid de r?zboi? De ce ?chioâpâtâ în halul ?sta? Ei, asta-i, ?i-ai g?sit! r?spunse Joachim cu o oarecare am?r?ciune. Invalid de r ?zboi! Asta o are la genunchi, sau a avut-o, câ i-âu scos rotula. Hans Castorp realiz? într-o clip? ce voise s? spun? Joachim. Ah! Asta-i! exclam? ?i-?i în?l?? capul din mers, întorcîndu-se pu?in. Doar nu vrei s? mâ faci sa cred câ tu înc? mai ?i ceva? Ara?i ca un MUNTELE VR?JIT 11

Din p?cate. Aici. sînt bronzat . Cu tine. Hans Castorp se frâmînta indignat pe perna tare a scaunului: 12 THOMAS MANN O jum?tate de an? Dar e aproape jum?tate de an de cînd e?ti aici! Nu avem chiar atît a timp. dar care. curînd? întreb? v?rul. Pentru ei. Acum a vea alte griji. ?i tu ?tii c? a te în toarce acas? în trei sâpt?mîni" este o idee de acolo. Da. ?i-i arata varului sau un obiect pe care-l scoase pe jum?tate din buzunarul interior al raglanului. care ai venit în vizit? ?i care nu treb uie s? stai cu totul decît trei sâpt?mîni. îns? pentru tine. numai Dumnezeu ?tie cît este de pl?cut savantlîcul ?sta. îl lamuri. sus. c?p?taser? o expresie pu?in obosit ?. F?r? îndoial?. grâbindu-se apoi s?-l ascund?: era un flacon turtit din sticla albastra. care fuseser? to tdeauna blînzi. dar bronzul se datore?te soarelui ?i z?pezii. îi r?spunse Joachim. o porecla d estul de caraghioas?. r?spunse Joachim. care-l asigura: E grandios! . Mi-ar fi pl?cut sa-l ui t cît mai repede ?i s?-mi fac stagiul. trei s?pt?mîni nu înseamn? aproape nimi c pentru noi. cei de aici. Apar?inea acelui tip foarte brun. zise Joachim ?i. un model de for?a tinereasc?. ?i eu cred c? da. Prive?ti peisajul? Era exact ceea ce f?cea Hans Castorp. Hans Castorp continu?: Dar ai sâ te întorci curînd acas?. care la ultimul consu lt general mi-a comunicat c? mai am de stat cel pu?in înc? vreo jum?tate de an. în stînga. Da. privind drept înainte. pînâ la o anume vreme. dup? cum spune mereu Behrens. c?ci de abia ai sosit. De altfel. trei saptamîni sînt cît o z i. îns? jos hîrîie înc? foarte tare. culoarea bronzului întunecat.. acum se aude mai p u?in. împreun? cu mine? Nu vad. brunet?. spuse dînd din cap. aproape trist?. pentru tine reprezint? totu?i o buna bucat? de vreme. crezi? r?spunse Joachim. clatin? capul de mai multe ori. cei mai mul?i dintre noi au cîte unul asem?n?tor. s? existe vreo pi dic?. sus.dragon. ?i se mai aud zgomote ?i în al doilea spa?iu intercostal. nu mai e foarte grozav. timpul. croi t parc? sa poarte uniform?. Hans Castorp se întorcea mereu sa-l priveasc? dintr-o parte. între noi are ?i un nume. d atorit? soarelui ?i vîntului. c?p?tase. ar fi fost cu adev?rat frumos dac? n-ar fi avut urechile prea dep?rtate. e?ti nebun? strig? Hans Castorp. o sâ vezi c? nu-i o treab? chiar atît de u? oar?. Ah. f?r? s? dea aten?ie indign?rii sincere a varului sa u. ?i apoi. ?i Hans î?i privi v?rul pe furi?. mai expectore z sputa. în gînd. lucrurile nu merg chiar a?a. Nici nu-?i închipui cîta lib ertate î?i iau ??tia de aici cu timpul oamenilor. iar în afara de asta. în primul rînd. cu dop de metal.. a c? rei cl?dire aducea mai mult cu un fel de ?opron. în ultimele cinci luni. mâ simt mai bine. ca pe roate. O jum?tate de an? B?iete. Ce-i drept. Da. continu? el ridicînd din umeri. iar pielea lui. ceea ce nu-l prindea prea bine. ^ Cît de savant ai devenit! zise Hans Castorp. peste trei s?ptâmîni. O sa mai afli tu multe. Cît despre ceea ce crezi rel ativ la starea mea.! Da. Dar a?teapt ? pu?in. la noi clima nu e unica ciud??enie. f?cu el ?i se ridic? pe perna. Curînd. aclimatizeaz?-te. spuse el. Joachim era mai înalt ?i mai lat în spate decît el. oache?? din na?tere. din vale. da r imediat se a?eza într-o pozi?ie mai piezi??. O s? vezi aici o diversitate de lucruri noi pentru tine. dar s? trecem peste asta. totu?i nu sînt înc? s?n?tos. întorcîndu-?i spre Castorp ochii mari. cînd? P?i. continu? el ?i ad?ug?: Aici î?i s chimbi concep?iile. pe care patria sa blond? nu contene?te sâ-l creeze. o s? vezi. reîntors acas?. unde alt?dat? se auzea un ral. Aceste urech i fuseser? singura am?r?ciune ?i durere a vie?ii sale. Totu?i te-ai îndreptat minunat. prin urmare tu te ?i vezi. nep?s?tor ?i iritat în acela?i timp. culoarea bron zat? nu dovede?te prea mult. ?i în vreme ce murgii pornir? la drum. s-ar zice c? mai por?i centironul ?i c? vii direct de pe cîmpul de manevr? . în adev?r. deasupra unei guri c?rnoase ?i frumos conturate. Cu ochii mari ?i negri. Se a?ezar? în tr?sura galben? care-i a?tepta în pia?a pietruit? din fa?a g?rii. cu musta?? mic?.

care însufle?ise vreme de o clipa cerul acoperit în întreg ime. Daca se exprimase îns? astfel. ?i care este marcat? cu o precizie deosebit de izbitoare. . dup? cum vezi. brazi i se opresc brusc. mai ales cînd ninge.. . ai ?i un ghe?ar. Seara se las? repede. . ?e ?i stinsese. piscul ?la de sus Nu mare. Era rece nimic altceva. Piz Michel ?i Tinzenho rn. se gr?bi s? spun? Hans Ca storp. iartâ-m?. Da. . luînd-o la stînga peste linia îngust?. ve?nica. din cauza atîtor balco na?e. era din cauza expresiei noi ??tia de-aici. în seara aceasta regiunea nu se prezint? întro lumina avantajoasa.. ?i pretutindeni se aprindeau lumini. ca s?-l încerce. fleacurile astea nu mi se par chiar atît de înalte. ?i care i se p?r use într-o anumit? m?sur? ap?s?toare ?i stranie. de sus. de consisten?a. nimic al tceva decît stîncile. începînd de acolo de unde valea se îngusta. ghe?arul Scaletta. trecur? un rîu ? i urcar? la trap pe un drumeag în panta u?oar? c?tre versantul împ?durit. de ardezie. cu fa?a îndreptat? spre sud-vest se înal?? o cl?dire lung?. A?a se face ca piscurile nu mai ies chiar atît de tare în eviden?a. pierzîndu-se în întunecimea obosit? a p?durilor de brad. observa Hans Castorp. r?spunse Joachim. atît pot sa-?i sp un. Palida ro?ea?a a amurgului. sînt ?i ei acoperi?i de z?pad? tot anul. p?rea. Sanatoriul Schatzalp" se afl? la altitudinea cea mai mare.G?se?ti? întreba Joachim. Pe partea cealalt?. e pe pa rtea cealalt? ?i nu se poate vedea de aici. continua J oachim. Jos s e întindea valea locuita. atît pe fundul v?ii cît ?i pe cele doua povîrni?uri. de departe. O buna bucata de vreme. aia sînt sili?i s?-?i transport e cadavrele cu bobul. deoarece drumurile nu mai sînt practicabile. pe care Joachim o întrebuin?ase de patru sau cinci ori pîn? atunci. de sus". în care tocmai se aprindeau luminile ?i care. Aproape pretutindeni dai de limita pîn? la car e cresc copacii. dar nu sînt decît cincizeci. pe care nu po?i sâ-i vezi de aici. Spre stînga urcau pote ci printre livezi. nu mai este nimic. Unde sînt oare ghe?arii ?i crestele înz?pezite ?i masivele uria?e? D rept s?-?i spun. ce precede c?derea definitiva a nop?ii. pe un mic podi?. toate acestea sînt destul de sus. dar gînde?te-te câ ?i noi sîntem la o în?l?ime înspaimîntatoare. p?trundea cu u?urin?a ?i nu spunea nimic sufletului. dar mai ales pe cel din dreapta ce ie?ea în afar? ?i pe care. ?i cum se stîrni pu?in vîntul.Da. Vorbe?ti foarte ciudat. îngust? ?i pu?in ?erpuitoare. Hans Castorp aspir? prelung ?i adînc acest aer str?in. începu s? se simt? tot mai tare r?coarea serii. Iarna. . dac? fa ci socoteala. nu g?sesc c? priveli?tea este chiar atît de formidabil?. O mie ?ase sute de metri! Asta înseamn? aproape cinci mii de picioare. dup? cum po?i s?-?i dai seama. zise Hans Castorp. Dar sfîr?e?ti prin a obosi. arc o 14 THOMAS MANN înf??i?are mai pl?cut?. In spatele intr?rii în defileu. în via?a mea nu am urcat atît de sus! ?i cu oarecare curiozitate. neînsufle?it? ?i trist?.Nu. g?urit? ?i poroasa ca un burete. sînt înalte. am avut aceast? impresie doar o clip?. spuse Joachim ?i gura i se strîmba o clip? cu dezgu t. cu un turn cu cupol?. sîntem sâtui pînâ-n gît. este un aer renumit. acolo. ?i peste natur? domnea acea stare de trecere MUNTELE VR?JIT 13 decolorat?.Da. apoi. .De z?pad? ve?nica. Citeodata. . zi se Hans Castorp. într-un fel exagerat ?i nestâpînit ?i care nu-i st?tea. Lipsit de mireasma. nu glum?! Se cuib?rise spaima în mine. pe firul v?ii. în terase. ca sa fiu sincer. se câ?ârau casele. . dar este un ghe?ar autentic. Cu cincizeci de metri mai sus.Ba da. întorcîndu-se c?tre v?rul s?u. în dre îi mai z?re?ti înc? albâstreala? apta Vîrfului Negru. m-am c???rat pîna aici. m?r ginit ici ?i colo de case. în prospect se specific? o sut?. ?i o dat? cu ei se opre?te totul.Da. De altfel. nu. deloc bine.Minunat! remarca el cu polite?e. Eu vorbesc ciudat? întreb? Joachim cu o oarecare îngrijorare. de u miditate. O mie ?ase sute de metri deasupra nivelului marii. Nu. drumul ducea paralel cu calea ferat?. daca vrei. fundalul mun?ilor mai în dep?rta?i avea o culoare rece. Po?i s? m? crezi c? noi ??tia de -aici. Sanatoriul nostru este a?ezat înc? ?i mai sus decît satul. acolo unde .

Nu mai era deloc st?pîn pe sine ?i. deoarece voiam s a te întîmpin. Dar în mod obi?nuit. aici sus? P??eau. întins? pînâ la portal l sanatoriului interna?ional Berghof'. Cu bobul! ?i asta mi-o spui cu cel mai mare calm? Constat c? ai devenit teribil de cinic în aceste c inci luni! Cîtu?i de pu?in cinic. hai s?-?i vezi camera ?i s? te s peli pe mîini. f?r? îndoial?. zise el respirînd pe gur?. la voi. Num?rul treizeci ?i patru. dar n-am putut g?si ceva mai potrivit. Joachim rîse ?i el din toat? inima . disec?ia sufletelor îl d ?duse gata. ?i d e acolo le ie?i în întîmpinare. mari vase pîntecoase. Intrar? în ascensor. în timp ce urcau. ?i care o s?-?i plac?. trebuie s-o recun osc. ?i deodat? sim?i câ-l cupri nde nevoia de a rîde. care st?tuse lîng? telefon. îmbr?cat cu aceea?i livrea cenu?ie ca a omului ?chiop di n gar?. iar la stînga e o pereche de ru?i cam dezordona?i ?i zgomoto?i. ? i abia acum veselia îl cuprinse definitiv. Din mers. poate sînt pu?in cam obosit.. Ei. Unde-or fi oare v izitatorii. în treac?t fie spus. Ce face? Disec?ia sufletelor? Dar asta este dezgust?tor! exclam? Hans Castorp. spuse Joachim.. curioas?. un tip foarte intel igent ?i priceput. La dreapta stau eu. e ra o sor? de confesiune protestant?. între poart? ?i ap?r?toarea de vînt. citind ziar ele. pe covorul de iut? al coridorului îngust. din cauza c?l?tor iei. încît acum rîdea atît de tare. cu gîtul scurt. Mai este apoi ?i Krokowski. iar în spa?iul interior avea cuier pentru haine. De altfel.Cadavrele? Asta-i buna! Haida-de! exclam? Hans Castorp. asta-i regula. în prospect se insist? mult pe activitatea lui. Asta-i camera ta. pe du?umea. al c?rui dispozitiv electric fu manevrat de slujba?ul francez. Dar acum. acoperi?i cu un st rat de vopsea de ulei ca lacul. r?spunse Joachim ridicînd din umeri.. Pu?in a lipsit ca Hans Castorp sâ nu izbucneasc? din nou în rîs.?i astfel MUNTELE VR?JIT 15 se întîmplâ câ dispozi?ia celor doi tineri era excelent? cînd se dadurâ jos din tr?sura car îi condusese cîteva clipe la pas. Mergem imediat la mas?. E specialist în d isec?ia sufletelor pacien?ilor. Pere?ii luceau. Eu am c?p?tat azi permisiunea s? ies. chinuit? ?i f?r? chemare a utentic? pentru naeserie. De la opt la zece. un slujba? cu înf??i?are de francez. Joachim aprinsese . era camera portarului. frâmîntat?. în dou? locuri ale coridorului. f?r? zgomot. î?i acoperise ochii. a întrecut orice m?sura. Cel pu?in se m?nîncâ bine. Globuri de sticl? m at? r?spîndeau o lumina palid?. Mi-ai povest it atîtea lucruri caraghioase. câ-i curgeau lacrimile de sub mîna cu care. asistentul. aple at înainte. însu?i Behrens este un cinic bâtrîn o celebritate. un rîs puternic ?i nestâpînit. ?i-i conduse prin holul bine luminat. Num?rul 34 Imediat la dreapta. Sînt complet stors ?i sleit de mult ce-am rîs. despre al c?ror rost Hans Castorp uit a s? mai întrebe. iar v?rul sâu îi r?spunse: î?i fac cura pe ?ezlonguri.ceea ce p?rea câ-i face bine . ce zici? U?a era dubla. în dreapta c?ruia se întindeau saloanele. Dup? toate aparen?ele. dup? cin? stau ?i eu întins pe balcon. Chestia aia cu disec?ia sufletelor a fost prea ta re. Cum. nu-i a?a? Mi se pare c? mi-e foame.. ?i apoi. De undeva ap?ru 0 infirmier? cu bonet? alb? ?i c u un pince-nez al c?rui ?nur era trecut pe dup? ureche. Cum a?a? Cadavrelor nu l e pas?. ?tii. Hans Castorp î?i ?tergea ochii. de-a lungul unei rampe în zigzag. ?i picioarele tale sînt reci? Ceea ce-i enervant este c? în acela?i timp fa?a îmi arde. ce-i zguduia pieptul. dup? cîte se pare. dup? toate cele auzite. schimonosindu -i fa?a uscat? de vîntul rece într-o grimasa pu?in cam dureroas?. v? întinde?i pe balcon chiar ?i în timpul nop?ii? întreba el cu voce tremur?toare . Da. un vechi membru al un ei asocia?ii studen?e?ti ?i chirurg remarcabil. se aflau ni? te 16 THOMAS MANN baloane. albi ?i severi. Hans Castorp arunc? o privire ?i observ? câ sînt goale. aici la noi este foarte posibil s? devii cinic. întreb? el.

go on. iar cu fleacurile astea te zgîrii mult ma i u?or decît cu un brici bine ascu?it. comode.tu?ea unui om. se z?reau luminile din vale ?i din dep?rtare r?zb?tea.. zise Joachim. stînd în picioare în fa?a chiuvetei mari ale c?rei robinete nichelate str?lu ceau în lumina electric?. Pe coridor. Cu mînecile c?m??ii s uflecate. spuse Hans Castorp. al tfel nu mai g?sim nimic de mîncare. ca marinar. în asemenea cazuri. izolînd ?i prelungind silabele. ca un copila?. de dup? un coli a! coridorului.. astfel. bunu f Joachim pusese într-un vas mic cîteva flori ce putuse g?si dup? primul cosit.H2CO. abia de arunca o privire scurta spre patul de metal alb. înfa?at cu rufarie proasp?t?. Alalt?ieri sear?. încît Hans Castorp f?cu o strîmbatura ?i î?i hol a ochii în direc?ia lui Joachim. Continuînd sa sporov?iasc?. sim?ind îndemnul s? vorbeasc? nu importa ce. nu-i a?a? Bineîn?eles ca o cur??enie riguroas? este o condi?ie de cea mai mare importan?a. brodate simplu în cul ori vii. cu mo bilele albe. ?tii. Pe scrin.Fierbin?eala se datore?te aerului ?i nu înseamn? nimic. .plafoniera ?i. chiar ?i fara noima. dar n-a prea fost la în?l?ime. asta e grozav. Dar.. da.Fumiga?ii.August! August! exclama Hans Castorp. obi?nuie?te sa întrebui n?eze crema. cîteva fire de coada-?oricelului ?i cî?iva clopo?ei de munte culese chiar de el de pe po vîrni?. îl ?oca chiar ?i pe el. U?a de la balcon era deschisa. ca la vama controlorul a fost foarte în?eleg? tor. o muzica de tîans. Dar am înghe?at! în special trupul mi-e cumpl it de înghe?at. ceea ce. gros ?i îavabil. De altminteri. iar el. La pr imul etaj îns?. pentru ca era b?rbierit proasp?t ?i lacrimile îl usturau. spuse spalîndu-se ?i ?tergîndu-?i mîinile. un zgomot nu prea tar e. abia auzita. Ce camer? frumoasa! Aici se poate st a comod ?i pl?cut cîteva saptamîni. dar în?eap? la nas. aici ne ?in mai curînd în frig. datorita serviciului. ca sa se dea drumul la calorifer în august.Dr?gu? din partea ta. îns? o tuse care nu sem?na cu nici o alta auzita de Hans Castorp vreodat?. camera se ivi vesel? ?i lini?tita. americanca a mai avut doua hemoptizii foarte puternice ?i cu asta ?i-a dat sfîr?itul. Rosti cuvîntul bi neîn?eles" cu oarecare afectare. Hans Castorp primi aceasta relatare cu o v?dita indiferen??. ca pe timpul cînd v?r ul MUNTELE VR?JIT 17 s?u era student ?i f?cea propaganda pentru acest fel de pronun?are. de?i fa?a îmi este groaznic de înfierbîntata uite. însu?i Behrens are obraji i înro?i?i din zori ?i pîna-n noapte. Ie?ea pe coridor în fiecare clipa sa plînga. ci se mul?umi sa zic?: . c ?ci folosesc ?i una ?i alta.. Ar trebui sa fie un frig mai mare decît asta. de altfel. cu tapetul de asemenea alb. a fost evacuat? înc? de ieri diminea?? ?i. dup? gustul la moda. Era fara îndoiala o tuse . privindu-i cu un aer curios ?i miop. o tuse în comp . Alalt?ieri a murit aici o americanc?. e-un lucru pe care-l ?tiu din experien??. s-au f?cut fumiga?ii serioase cu formol care.Nu. r?spunse Joachim. metilaldehidei nu-i rezista nici cei mai viguro?i microbi . . un ofi?er din marina engleza. dar într-un fel atît de evident oribil. Presupun ca ofi?erul de marina se râdea cu o ma?ina de b?rbierit normala. de fapt. Joachim nu o f?cu. pune mîna sa vezi cum rd! Posibilitatea ca cineva sâ-i ating? fa?a nu se potrivea nicidecum cu firea lui Han s Castorp. Logodnicul ei. infirmiera ap?ru din nou. apoi continu a cu muita volubilitate: Ce voiam sa mai spun. Behrens a ?tiut de la început c? o s? dea ortul popii înainte de-a sosi tu ?i ca.. Dar. Dup? aceea î?i freca obrajii cu crema. Da. ?i-i transmise lui Joachim salutari de la diferite cuno?tin?e din ora?ul na tal. cu linoleumul ne ted ?i curat ?i cu perdelele de pînz? str?lucind de cur??enie. în lumina ei tremur?toare. camera va putea fi a t a. De asemenea este normal ca pe o piele iritat? apa s?rata sa dea o senza?ie de usturime. bi neîn?eles. mai adaug? ca avea în cuf?r doua sute de buc??i de M?ria Mancini ?igara sa preferata . sîn t minunate.. care s e auzea destul de aproape. a stat lînga ea. a?a încît lucrul acesta n-are de ce sa ne surprin d?. . Hans Castorp se opri deodat? pironit de un zgomot înfior?tor. Dar aici nu se face deloc foc? striga el deodat? ?i se repezi la radiatoare ca sa-si lipeasc? palmele. . Unii nu ?e obi?nuiesc niciodat?.

?i care cioc?nea mer eu cu degetul mijlociu de la mîna dreapta în fa?a de masa. MUNTELE VR?JIT 19 . Insa Hans Castorp nu era în stare sa treac? peste impresia ce i-o f?cuse tu?ea auz ita. pe lînga ea. în tinere?ea mea. St?teau lînga storul galben-deschis. E foarte retrasa. spr e marea lui veselie. la care Joachim se mul?umi sa ia lista de bucate ridicînd din umeri într-un fel pe car e nimeni nu i-l cunoscuse alt?dat?. ?tii. cu chipurile luminate de abaj urul ro?u al l?mpii de pe masa. îi spuse Hans Castrop varului sau. asta de aici este un caz grav. . Se spune ca a colindat sanatoriile de tubercu-lo?i înc? de pe cînd era copila ?i de atunci n-a mai tr?it în lume. o aud în fiecare zi ?i nu simt nevoia sa mi-o descrii. . Hans Castorp mînca mult. spuse el.Trebuie sa te gînde?ti. îi mai spuse Joachim. cu cele cinci luni ale tale ?i înc? vei mai fi cînd vei împlini anul. Hans Castorp vorbi îndelung despre tu?ea celui n?scu t pentru c?l?rie. La restaurant Restaurantul era luminat. Dar avea obiceiul sa manînce mult chiar ?i atunci cînd nu-i era foame din resp ect pentru el însu?i. aproape de fereastr a. Hans Castorp î?i împreuna mîinile proasp?t sp?late ?i l e freca una de alta cu o senza?ie de a?teptare pl?cut?. de vreo treizeci de ani. cel pu?in pentru mine. chipul bucalat. era. E un aristocrat austriac. ci suna asemenea unui mestecat mfiorator de slab în terciul unei de scompuneri organice. Cînd tinerii se a?ezar?. adaug? el. ca n-am mai auzit pîn? acum nimic asem?n?tor. Totu?i. . n?scut parca pentru c?l?rie. fie uscate. cînd aveam anghina. dar nici nu po?i sa spui ca e cu expectora?ie. de?i pofta de mîncare era mai mica decît ar fi cr ezut. nici m?car nu mai este o tuse vie. fe meia î?i schimba locul. fredonînd în acela?i timp. diferite brînzeturi ?i fructe. nu se afla aici decit o singura vizitatoare.. elegant ?i pl?cut. cînd ia masa are întotdeauna la ea o car te.în cazul acesta. o femeie tînara. Mîncarea era excelenta. r ochie neagr?. urlam ca un lup ?i-mi aduc aminte ca to?i erau ferici?i cînd începeam sa expectorez. îi servi o fata dr?g?la??. care citea o carte. Comandar? o sticla de Gruaud-Larose. iar cea cu expectora?ie se s pune în general c? este preferabila ?i mai buna decît atunci cînd te-apuci sa latri în f elul acesta. se servea chiar ?i ?ampanie . D ar mai erau anivers?rile zilelor de na?tere ?i. Dar. iar cuvîntul tuse nu i se ma i potrive?te nici pe departe. pe care Hans Castorp o d?du înapoi spre a fi înc?lzita. sau de aceia care primeau vizite. ?i iat? unde a ajuns. zise Joachirn. tu nu e?ti decît un biet debutant. 18 THOMAS MANN în timp ce-?i continuau drumul.ara?ie cu care orice alta tuse auzita cîndva fusese m?rturia viguroasa a unei minun ate s?n?t??i.. Nu-i u scata. A?ezat imediat în dreapta holului. chefuri. Destul. o asemenea tuse înc? n-a existat. c a este ceva cu totul nou pentru mine ?i ca e firesc sa ma impresioneze. care luau masa în afara programului. Ocupaser? o masa pe locul cel mai bine plasat ?i mai pl?cut. mai poate fac e înc? plimb?ri. de asemenea. îl asigura de mai multe ori ca literalmente vedea în interiorul celui n?scut pe ntru c?l?rie. îl explica Joachim în ?oapta. Dar acum. un b?rbat e legant. Exista a tîlea soiuri de tuse. fri ptura cu diferite garnituri. cu voce de alto. o pr?jitura deosebit de gustoasa. ro?ii umplute. . s?rb?torirea plec?r ilor apropiate.Da. în fa ?a saloanelor. fie cu expectora?ie. a?a cum proceda de fieca re data cînd se a?eza Ia masa poate pentru c? str?mo?ii lui î?i f?cuser? rug?ciunea în ainte de-a mînca supa. întorcîndu-le spatele. sor? alb ?i cu o culoare extraordinar de s?n?toasa în obraji ?i. cîteodata. dup? cum îi explica Joachim. ca ?i rezultatele favorabile ale consulturilor generale. Mîncar? supa de sparanghel.de altfel o tuse fara chef ?i via?a. Este întocmai ca ?i cum ai privi în trupul omului sa c onsta?i cum arata a?a ceva: numai mocirla ?i noroi. Hans Castorp afla ca aici chelneri?ele se numeau fete de sal on". ochii lui obosi?i de c?l?torie aveau o sclipire cam febrila. în restaur ant se f?ceau. frecventat mai ales de oaspe?ii no u-sosi?i. ce nu se manifesta prin zvîcm turi regulate. iar cînd intrar? în restaurant. fa?a-n fa??.

ceea ce f?cu. ?i trebuia s? i le înghi ?i pe toate. care se numea doamna Stohr ?i st?tea la ace ea?i mas? cu el. zise cu o figur? îndurerat?. Dup? aceea. uite.. Vom investi cincizeci de milioan e. sus. ?i po?i fi încre din?at c? ?tim cu precizie ce facem. Dar 20 THOMAS MANN trupul ?i-l sim?ea înc? înfrigurat ?i în toate membrele avea un fel de nelini?te deose bit de pl?cut?. . O doamna. r idicau din umeri. spune ?i tu dac? nu-i trist pentru mine. înscrise în buget. gesticulau cu fu rculi?ele. fa?a îi ardea ca focul. Spunea dezinfixare". luau aere impun?toare ?i. iar despre o alt? doamna. ca aici nu exista nici timp.Repede ?i încet. este aproape un eveniment. c ?ci atunci cînd te-ai instalat aici pentru ve?nicie ?i înc? ceva pe deasupra. era de o incultura nemaiîntîlnita. ?i r?sturna?i pe jum?tate pe spate.Joachim nu cinsti prea mult mîncarurile. iar în vocea lui domoala se sim?ea emo?ia . c?ci atunci cînd Behrens vorbe?te de înc? o jum?ta te de ?n. este minunat c? ai venit. . nici via?a nu. s? se dest?inuiasc?. nu trece. Joa chim voia sa afle nout??i de la Hamburg ?i aduse vorba despre proiectul de regul arizare a Elbei. c?ci er? bucuros sâ-?i u?ureze sufletul. jos. încredin?îndu-l înc? o data în mod formal c? er adev?rul adev?rat. sus. îl ?i îngrijora pu?in. aici. tînjesc aici. c? iar??i începeau s? vorbeasc?. care însâ. nu se poate prevedea nici m?car cu aproxi ma?ie cînd voi putea pleca de aici. pentru mine. în mod normal. a?a spune. ?i nu apucau s? înghit? bine. cu un aer cît se poate de serios. doamna Iltis. Po? s?-?i spun ca. De altfel ?i Joachim era foarte însufle?it. acum. Ha ns Castorp p?r?si imediat acest subiect de discu?ie ?i-l ruga pe Joachim s?-i vo rbeasc? despre via?a care se ducea aici. tres?rind din cînd în cînd din p icina sughi?ului. Asistentului Krokowski îi spunea fomulus". Formidabil pentru dezvoltarea naviga?iei noastr e. Formidabil! spuse Hans Castorp. ?i trebuie sâ te a?tep?i la mai mult. joac? un rol a tît de mare. ?i cu toate acestea.Da. sprijini?i în sp?tarele scaunelor. Vreau sa spun ca> în genere. încît trupurile le erau cuprinse de tremur ?i pe amîndoi. varul sau îl sili s? repete povestea cu cadavre le coborîte pe pîrtia de bob.. manifesta de mai multe ori încîntarea de a avea pe cineva c u care s? schimbe cîteva cuvinte spirituale. avînd înc? gurile pline. Vorbele se precipitau. rîse ?i el. dar trecea peste toate astea cu un gest neglij ent al mîinii. pârînd c? s e bucur? din toat? inima.Sterilet. limba i se împleticea destul de des. de o valoare ce nici nu poate fi calculat?. Joachim se întrista. în acela?i timp. acolo. Dar cum Hans Castorp se porni iar??i pe rîs. Iar eu. Pentru început. un an. cît ?i despre cei interna?i în sanator iu. .. zise el. noi st?m acum ?i rîdem. ?i istorisi tot felul de întîmplâri caraghioase ca s? între?in ? aceast? buna dispozi?ie. spuse Hans Castorp. în sch imb b?u vin cu pl?cere. Ba. cum sînt de altfel mai to?i aici. aproape în aceea?i clipa . zicea ca poarta un sterilet". î?i face calculele cu zgîrcenie. gîndindu-se la soarta lui. cum vrei s-o iei. îi apuca sughi?ul. sus". în timp ce mîncau. so?ia unui muzicant din Cannstatt. spuse el cl?tinînd din cap ?i apuca din nou paharul. cu termometrul în gur?. aduce atîtea schimb?ri ?i progrese in via?a. ba chiar cu o oarecare voluptate ?i. nu exista nimic. recunoa?te ca expresia e de nepre?uit. rîdeau atît de tare.. suma ce reprezint? doar cheltuielile ini?iale. De altfel. MUNTELE VR?JIT 2i Ei. o sp?rtura în aceasta monotonie ve?nica ?i nem?rginita. d?deau din cap. La vîrsta noastr?. Pe cînd eu sînt silit sâ încremen . rîdeau. Totu? i. o persoan? de altminteri destul de bolnava. o schimbare. cu toate c?. r?spunse Joachim. . fa pt care se petrecea cu to?i. fâra m?car s? clipe?ti.Dar pentru voi timpul trebuie sa treac? relativ repede. pe deasupra. mai era ?i clevetitoare. la care Joachim se gr?bi sa r?spund?. ar fi trebui t de mult sâ fiu înrolat ?i luna viitoare sâ m? prezint la examenul de ofi?er. In sfîr?it altceva. îi spuse ca era satul de buc?t?ria asta. ocolind cu grij? ex presii prea sentimentale. ?i-?i f?cuser? obiceiul sa înjure mîncarea. ?i convorbirea lor contin ua liber? ?i în cea mai bun? dispozi?ie mai ales dupâ ce tîn?ra femeie care fredonase ?i cioc?nise în mas? se ridic? deodat? ?i disp?ru. cu toata importan?a ce-o acorda regulariz?rii cursului rîu-lui Elba. Hans Castorp b?u de asemenea. înregistrez gre?elile acestei inculte doa mne Stohr ?i-mi pierd timpul. e cumplit.

nici de ordin sufletesc? Nu. ?i c?ma?? cu guler moale. era lat în umeri. gras. mult mai scund decît cei doi tineri ce s t?teau în picioare în fa?a lui. v?rul s?u îl privi cu un a er pu?in cam mirat ?i observ? c? era gata sa adoarm?. inginer! f?cu doctorul Krokowski ?i o clip? zîmbetul îi disp?ru. de lîn ? cenu?ie. R?spun se. de asemenea. Cred totu?i c? trebuie sâ te prezint. dezvelindu-?i chipul de o extraordinar? paloare. în fa?a c?minului unuia dintre saloane. Purta un costum negru cam ve chi. într-o Oa ecare m?sur?. ?i compara?i a nu-i deloc exagerata. sînte?i un feno men vrednic întru totul de a fi studiat! ad?ug? el. pu?in aplecat înainte ?i cu picioarele ?epene.care împrumuta înf??i??rii doctorului Krokowski u n aer de artist. îi spuse: îng?dui?i-mi. Ah. astfel c? pentru a-i privi se vedea nevoit sâ-?i lase pu?in capul sPre spate. e timpul pentru amîndoi s? mergem la culca re. lîngâ u?a glisant?. cu un oarecare acce nt str?in. spuse Hans Castorp care era gata sa fac? un p ?s înd?r?t. în holu l înc? u?or luminat. Hai. domnule doctor.sc aici ca într-o b?ltoac? cu apa murdar? dâ. era perfect s?n?tos. într-un fel viguros ?i îmbârbâtâtor. apoi f?cu un efort cînd. la exame nul s?u ?i ad?uga c?. ?i va mul?umesc de mii de ori. în cazul acesta. Abia a sosit. ?i prin urmare. ?i ce examen a?i dât. str?vez ie. u?or cîntat: Fi?i bine venit. Hans Castorp nu g?si altceva decît s? întrebe dac? aici nu era posibil s? comande o sticla de bere porter. domnule doctor. In aceasta clip?. pierzînd. din vigoare ?i bun?voin??.. râsfrînt cum Hans Castorp nu mai v?zuse pîn? atun ci decît la un fotograf din Danzig . îl auzi pe Joachim spunînd: Uite-l pe Krokowski. porni dup? v?rul s?u. ?i citea ziarul. Dar. rîsul doctorului Krokowski izbucni iar??i biruitor ?i în vreme ce scutura mîna tînârului. scutur? mîna tînârului ?i spuse cu vocea sa de bariton. gro?i. Er? nec?jit ca se întîmplase s? fie în tr-o stare atît de proast? ?i. ?i mai accentuat? de str?lucirea întunecat? a ochilor. ca ?i cum l-?r fi luat peste picior. dac? îmi îng?dui?i s? v? întreb? Sînt inginer. Ast?-i stra?nic. slav? Domnului. cu deplina con?tiin?? a s?n?t??ii dumneavoastr? perfecte! Somn u?or ?i la revedere! Cu aceasta consider? câ-?i luase r?mas bun de la cei doi tineri ?i se rea?ez? sâ-?i . domnule Castorp. termi22 THOMAS MANN n?t? prin doua vîrfuri unde ap?ruser? cîteva fire albe. dac? îmi îng?dui?i s? v? pun aceasta întrebare? Era de-a dreptul emo?ionant s? po?i urm?ri eforturile ce le f?cea Hans Castorp c a s? se arate politicos ?i s? înving? somnolen?a. r?spunse Hans Castorp cu o demnitate sfioas?. aproape fosforescenta. spuse cu voce tare: Ei bine. f?cu aluzie. dormi?i f?r? grij?. Dar tu chiar dormi! spuse Joachim. Dar ca r?spuns la toate acestea. Adev?rat? întreb? doctorul Krokowski repezind piezi? capul înainte. cu firea b?nuitoare a tinerilor. C?ci n-am întîlnit niciodat? un om complet s?n?tos. zise Hans Castorp cu limba împleticit?. aici n -o s? ave?i nevoie de nici un fel de tratament medical. de negrea?? sprîncenelor ?i a unei b?rbi destul de pline. pantofi negri. astfel c? din?ii galbeni i se ivir? în mijloc ul b?rbii. ca ni?te sandale. domnule Castorp! Doresc s? v? obi?nui?i repede aici ?i sa v? si m?i?i bine în mijlocul nostru. Doctorul Krokowski îl salut? pe noul oaspete cu bucurie sincer?. ciorapi scur?i. ca un om care. într-adev?r. ?i zîmbetul i se accentua. adic? la drept vorbind apr oape c? adormise.. Dar nu-i deloc timpul. Avea aproximativ treize ci ?i cinci de ani. v? rog. ca-ntr-o mla?tin? clocit?. Se ridic? în picioare cînd ce i doi tineri se apropiar? ?i Joachim. ca ?i cum ar fi vrut sâ-i dea de în?eles c? orice stinghereal? era de pri os ?i c? intre ei trebuia sâ d?inuiasc? o deplin? încredere. la dou? rînduri. cade de oboseal?. s? vi-l prezint pe varul meu Castorp de la H amburg. credea c? simte în rîs ul ?i atitudinea jovial? a asistentului semnele unei zeflemeli îng?duitoare. luînd o pozi?ie militâreascâ. nici de ordin fizic. Veni?i la noi ca pacient. Rîzînd din toat? inima. Totu?i. vorbind despre cele trei s?pt?mîni ale lui. Doctorul Krokowski st?t ea a?ezat în plina lumin?.

Dar abia adormi c? ?i începu sâ viseze. Nici eu nu mâ prea bucur de o favoare deosebit? din partea lui.O s? vin la opt s? te iau pentru micul dejun. . îi povestesc cîte u vis. zicea Joachim din pozi?ia lui strîm ba. Muriser? la scu rt interval unul dup? altul. Pic de somn. Da r de data aceasta observ? ca nu mai simte gustul ?ig?rii. cum spunea doctorul Heidekind. deoarece nu i-am f?cut destule m?rturisiri. Atunci Hans Castorp începu iar??i sa rida ?i. crezi c? pînâ la urm ? s-a sim?it jignit? . ?i adormi. cobo rînd într-un bob pe un drum piezi?. fu zvîrlit dintr-o stare sufleteasca în alta. Atunci. ?i-l trezir?. iar în fa?? st?tea ?i conducea cel n?scut pentru câlarie. fumînd o ?igara groasa. de atîta rîs. recunoscu Joachim. între al cincilea ?i al ?aptelea an al vie?ii sale. Nu se întîmpl?. ?i sa treac? peste ea. ca unul pe care nu-l v?zuse ci doar îl auzise tu?ind. iar în timp ce vorbea d?dea afara fumul pe care-l inspirase. mintea i se tulburase ?i devenise cam s?rac cu duhul. din pricina toropelii. Totu?i. ca ?i cum putea g?si în asta ceva ca sa-l lini?teasc?. zise Hans Castorp cu un aer plictisit. oboseala pusese stâpînire pe el cu o ?i mai mare putere. de o obturare a v aselor. din cînd în cînd. e o oroare. pentru p rima oara". Nu prea îi place sâ te su stragi de la asta. c?zuse pe spate. MUNTELE VR?JIT 23 La ascensor nu mai era nimeni de serviciu. fara îndoiala. nici el nu era prea viguros. iar în a doua prim ?vara dup? moartea so?iei. m?car. de altfel. recunoa?te. " Ne las? complet nep?s?tori pe noi. ?i care-i paralizase inima într-o clip? în vreme ce rîdea. amint indu-?i ca alalt?ieri murise cineva în patul lui. avînd o înf ??i?are nespus de tulbure. în acela?i timp. în felul ace sta. . dar care nu era altceva d ecît o ma?ina de b?rbierit. sus". ceea ce i se pâru ciudat ?i destul de neobi?nuit.E destul de susceptibil. dar mai tres?ri o dat?. îl v?zu mai ales pe Joachim Ziemssen. într-un chip cu totul nea?teptat. E de o paloare de cear?. f?r? îndoial?. Dar spune. c?ci nutrea în adîn-cul sufletului o mare afec?iune pentru so ?ie ?i. Somnul îl cople?i de cum stinsese mica lampa de pe noptiera. într-o pozi?ie ciudat de strîmb?. aici. ? i mai sporov?ir? încâ vreun sfert de ora. în timpul unei inspec?ii la antrepozitele bîntuite de vînturile portului. N-ar fi trebuit sa refuzi atît de b rusc tratamentele medicale sau. un pat de moarte cu totul obi?nuit". în de initiv. apoi ramase numai el. zise Joachim ?i pleca. în ajunul unei na?teri. unde ?chiopul nu uitase sâ lase bagajele noului sosit. Joachim îl înso?i pe Hans Castorp pînâ la um?rul treizeci ?i patru. comise gre?eli în afaceri. De atunci. pîna cînd zorile se ivir? înd?r?tul u?i i întredeschise de la balcon. mâi întîi mama. l-am cam jignit.citeasc? ziarul.Prin urmare. c?ci era nemul?umit de sine pentru ca putuse jigni pe cineva ?i. în definitiv. e un pat de moarte. ?i cum inima îi era zdruncinat?. trebuie ca era ster-iletul" ei. zise el. de buna calitate. nu putu . II Despre cristelni?a ?i cele dou? înf??i??ri ale bunicului Hans Castorp nu p?strase decît amintiri palide despre casa p?rinteasc? propriu-zis? . astfel ca urcar? pe jos t?cu?i ?i u?o r tulbura?i de întîlnirea cu doctorul Krokowski. Lui H ans Hermann Castorp. ca urmare a inflama?iei venelor. nu i-a venit deloc u?or s? priceap? aceast? întîmpl?re. ca s? aib? ceva de disecat. tat?l. pe cele suflete?ti. Hans Cast orp nu-?i f?cu decît o sumar? toaleta de noapte. spuse. stînd în pat. în vreme ce Hans Castorp î?i despacheta lenjer ia de noapte ?i obiectele de toaleta. Dar doamna Iltis cu botul ascu?it i se pusese în cale ?i ?inea în mîna ceva care. încî r fi putut spune c?. Era de o paloare tot atît de fosforescent? ca ?i d octorul Krokowski. ?osete de lîn? gri ?i apoi sandalele alea. adic? de o embolie. Hans Castorp 24 THOMAS MANN începu sa plînga în hohote ?i pricepu c? trebuie s? alerge la farmacie sa cumpere crem a de b?rbierit. Dar înc?l??mintea lui. abia daca avea dreptul sa spun? ca-?i cunoscuse tat?l ?i mama. se îmboln?vi de o pneumonie. ?i visa aproape f?r? întrerupere pîn? a doua zi d iminea?a. pe cînd în realitate ea murise.Se vede c? e cineva. ce facura ca firma Castorp & fiul" s? sufere pagube sim?itoare. . . î?i zise în gînd.Noapte bun?. c?ci calâre?ul care tu?ea într-un tel atît de înspâimîntator de f e?c?it disp?ruse.

d?inuia în aceasta ceva cu care era de acord din adîncul sufletulu i. avînd trei ferestre acoperite cu perdele de culoarea vinului ro?u. inclusiv sufrageria luminoas?. în timp ce nepotul. pe un loc strimt. la începutul secolului trecut. un spa?iu îngust. birjarii ?i servitorii. pînâ la moartea bunicului . cu toate îngrijirile ce i le d?duse doctorul Heidekind.de al!fel acesta se stinse [ot de o pneumonie . Hans Castorp îl asculta cu pl?cere. cu vedere spre Gr?dina Botanic?. cu doua etaje. ci numai pentru doua. ale c?rui vîrfuri ascu?ite atingeau obrajii bunicului. dup? cinci zile. fara sa-?i dea Insa seama. senatorul. ?i era p?cat. urmarea cu aten?ie. pe vremea aceea. vorbindu-i în dialect. c?ci Hans Lorenz Lastorp. cu pa?i abia auzi?i. ?i cu inelul cu sigiliu verde l a ar?t?torul drept. ?i pe care bunicul îl tutuia. deoarece ?ervetele erau mari ca ni?te fe?e de masa. în cimitirul S fînta Ecaterina. ?i sim?ea prefigurat? posibilitatea de-a mînui într-o zi cu?itul ? i furculi?a tot a?a ca ?i bunicul sau. astfel încît nu mai r?m?sese destul loc pentru trei saloa ne. dar nu în gluma c?ci n-avea nici o înclina?ie c?tre umor ci foarte firesc. stînd foarte drept între sp?tarul înalt al scaunului de mahon ?i masa. ?i porni sa-?i întîlneasc? so?ia. construita în stilul clasic din nord. De aceea se t?iase cam un sfert din l ungime. chiar mai tîrziu. Hans Castorp o îndeplinea cu oarecare greutate. Aici nu se aflau decît od?ile de primire. cîteodata. d?dea din cap ?i continua sa manînc e. cu lucr?torii de la antrepozite. în fa?a lui. cum r?spundea în dialect în timp ce servea. o obliga?ie pe care. c ?ci micului Hans Castorp îi pl?cea nespus de mult sa priveasc? b?rbia bunicului sp rijinita pe nodul MUNTELE VR?JIT 27 frumos. condus de un i mpozant alai de concet??eni pîna Ia cavoul familiei Castorp. pe jum?tate întunecos. gesturile scurte ?i c?utate cu care frumoasele mîini albe. ornamenta t? cu stuc. se ducea în cabinet" sa-?i ia o ?igar? de foi. adic? numai un an ?i jum?tate.sa suporte febra prea mare. cum este obiceiul la casele construite în acest stil. dar ?i pe Fiete îl asculta. dar pu?ina vreme. senatorul se ridic a de pe scaunul pe care Fiete i-l tr?gea înd?r?t ?i. trecîndu-le prin inelele de ar gint. cu unghiile lungi ?i bombate. cînd crescuse. acest scurt r?stimp. era o fire greu de doborît ?i puternic 26 THOMAS MANN înr?d?cinata în via?a deci. ar fi fost de o lungime dispropor?ionata. C?ci. aranjau pe vîrful furculi?ei o buc??ica de carne. ce avea. ca apoi s-o duca la gura. îl întov?r??ea ?i nepotul. Hans Castorp îl petrecu în casa bunicului. nasturi de argint la frac ?i aceea?i lavaliera de batist ca ?i stapînul casei. trebuia sa fii tot atît de batrîn ca ?i el. servi?i de batrînul Fiete care purta cercei. slabe ?i ba trîne ale bunicului. primind lumin . Hans Castorp se uita la propriile sale mîi ni. adic? tocmai cabinetul". îns? dup? lupte mari ?i chinuri. pu?ine legum e ?i cartofi. di ntre care unul. o pozi?ie foarte frumoasa. ale c?rui ferestre coborau pîna la du?umele ?i erau prev?zute cu gratii de fier. pentru a ajunge ai ci. întrucît ast?zi nimeni în afara de bunic ? i de batrînul sau Fiete nu mai purta asemenea gulere ?i lavaliere. spre deosebire de fiu l sau. Batrînul în?elegea. perpendicular pe sufragerie. în afara de mezanin. cu o singur? fereastr? spre strada. Acest cabinet" î?i datora existen?a faptului c? sufrageria ocupa întreaga l??ime a ca sei ?i avea trei ferestre. ascunzîndu-?i ca ?i el b? rbia rasa în lavaliera de batist. îi supravie?ui. iar acest scur t r?stimp. ce d?deau spre gr?dini?a din spate. îi f?cea pl?cere sa-?i ad uc? aminte de ea. în acele optsprezece luni. nemdemîna-tice. aplecat pu?i n spre farfurie. factorii po?tali. astfel ca muri. ce-i drept. întrucît a?a obi?nuia sa vorbeasc? el cu oamenii din popor. ?i unde. bunicul ?i nep otul luaser? masa împreuna. Tat?l s?u. O alta întrebare era aceea de-a ?ti daca va reu?i vreodat? sa-?i înf??oare b?rbia cu o lavalier? asem?n?toare aceleia care umplea deschiz?tura larga a ciudatului gule r. în fiecare zi c?tre orele patru. cu mult? pl?cere. o cas? pe esplanada vopsita într-o culoare s p?l?cita. Dup? ce ispr?veau de mîncat ?i-?i r?suceau ?ervetele. vadindu-se foarte asem?n?tor cu acesta. de un alb imaculat. aplecîndu-se spre stapînul sau sâ-i vorbeasc? la urechea dreapta. cu care senatorul au zea mult mai bine decît cu stînga. cu intrarea încadrata de jum?t??i de coloane ?i a?ezate chiar la mijlocu l parterului în?l?at pe cinci trepte.

propria sa via?a. care m?rturisea cu toate acestea leg?tura între?inut? cucernic între prezent. au fost reunite prin întrebuin?are de aproape o suta de ani. ?i care avea un efect cu totul deosebit asupra lui. fiecare cu anul în care transmisese mo?tenirea. cu p?l?ria în mîna. ?i tot felul de gravuri c iudate încadrau acest num?r.. rînd pe rînd. glas al vremurilor de mult apuse. Se p?strau acolo tot felul de lucruri nef olositoare ?i cu atît mai atr?g?toare: o pereche de sfe?nice r?sucite din argint. aspru la pip?it sub costumul de m?tase multicolora. în num? r de ?apte. epitropul de la Sfîntul . purtînd pecet ea gustului sever de la începutul secolului trecut. te rog. arata-mi. pe ea se putea citi vîrsta-i mult mai mare. Dup? care. un barometru spart. Cit prive?te farfuria. în sfîr?it. ?i cu toate acestea. în tr-un col?. unul dup? altul. bunicul a?eza cupa pe farfurie ?i îi arata copilului cavitatea neted? ?i pal id-aurit? care scînteia în lumina venita prin oberliht. datorita c?reia. se sprijinea pe un picior rotund. chiar o cursa pentru ?oareci. o cununa de trandafiri ?i de frun ze zim?ate care f?cea înconjurul buzei superioare. de?i bunicul ?inea s? i-o spun? tot mereu micu?ului. dar. 28 THOMAS MANN învîrtindu-le mereu ?i înso?indu-le cu explica?ii pe care le mai d?duse adesea. al c?rei sertar con?i nea obiecte ispititoare: c?r?i de whist. a dic?. foarte patinat?. sentimente cucernice se îmbinau cu sunetul vorbelor în?bu?ite. c? aude t?cerea îndep?rtat? ?i ocrotita a acelor locuri pline de ecouri s onore. iar bâtrînul i le ar?ta ne potului. înc? de pe atunci. în?untru. . de form? simpl? ?i nobila. spunea micul Hans Castorp. în vîrful picioarelor. cu o ma?in?rie de ceasornic în trup. scotea leg?tura de chei d in buzunar. dar care nu mai func?iona de multa vreme. un mic abac pentru însemnat punctele .. ? i cu gura concentrat-som-noroasa. lucrat în maniera moderna" de odinioar?. fuseser? posesorii obiectului. o masa pentru joc. spre a le mai putea auzi ?i repeta. îns? pe d osul farfuriei erau gravate cu litere ascu?ite numele capilor de familie care. d e-a lungul timpului. mai credea. fise. avea impresia c? simte adierea locurilor ce te îndeamn? la o anumit? ?i nuta respectuoas? ?i pl?cut?. voit sau arbitr ar bombastica cu pajure ?i arabescuri. dup? care deschidea vitrina din interiorul c?reia ie?ea în întîmpinarea b? iatului o mireasma pl?cuta ?i ciudata. de asemenea.a printr-un oberliht ?i mobilat doar cu cîteva lucruri: o etajera pe care se afla cutia cu ?ig?ri de foi ale senatorului. Iar bunicul î?i ridica pulpanele redingotei lungi ?i moi. pomelnicul de stra-str?-stra-str? acest glas înt unecat venit parca din mormînt. erau. cu geamuri înd?r?tul c? rora erau întinse perdele de m?tase galben?. adic? du p? ce fusese cump?rata cupa. aerul bisericii Sfînta Ecaterina sau al criptei Arhanghelul ui Mihail. le arata b?iatului. cu figurinele sculptate în lemn. La început. Bunicule. un album cu dagherotipuri. i se p?reau b?iatului înt rucîtva binef?c?toare. port?igarete din carton ?i multe altele. se cvadrupla în gura povestitorului. ?i a ceste lucruri adînc îngropate. spunea el. dar vremea nu l?sase din aur de cît o palid? lic?rire. ca ?i numele bunicului ?i al str?bunicului. Batrînul lua msa de pe raftul d in mijloc o cupa rotunda de argint. alt?dat? . se tripla. Neted? ?i masiva. sau distrat-visâtori ?i fic?i. cu vîrful ar?t?torului împodobit cu inel. 1650" indicau cifrele. fapt de care î? i puteai da seama. ca singur? podoaba. odat? ajuns în cabinet în timp ce se în?l?a în vîrfu picioarelor ca sa se apropie de urechea batrî-nului. în fund de tot. cristelni? a. jum?tate stele ?i jum?tate flori. un turc mititel. Avea. Era frumoasa. o t?bli?a cu buc??i de cret?. a?ezatâ pe o farfurie tot de argint ?i.în curînd se vor împlini opt ani. Lassen. MUNTELE VR?JIT 29 Apoi. de cînd te-am ?inut deasupra-i ?i de cînd a pa cu care-ai fost botezat. fiind aurit? pe din?untru. cupa ?i farfuria nu f?cuser? parte din acela?i serviciu. ad? uga bunicul. a curs aici. iar b?iatul ascu lta cu capul plecat într-o parte. o l adi?a de cedru pentru lichior. era chiar posibil c? dorea s? vad? cristelni?a mai ales din dragoste pentru aceste prefixe. o vitrina în stil rococo din lemn de palisandru. ba. cu gîndurile des pre moarte ?i povestirea ascultata. cu ochii gînditori. întocmai ceea ce i se oglindea pe fa??. Auzind acest glas i se p?rea c? resp ir? un aer muced-rece. prefix ul stra" se dubla. Numele tat?lui s au era printre ei. un prototip ^e corab ie ?i. mergea pe masa.

ce-l mai încercase. trecînd peste rezist en?a înc?p??înata a patricienilor îndr?gosti?i de vechile lor libert??i. cîte o genera ?ie. ?i b?trînul pasto r Hesekiel a fost acela care a oficiat botezul. Astfel se înf??i?ase batrînul în ochii concet??enilor sai cît a tr?it. în adev?r. Dup? cum am mai spus. francezii au fost cît pe ce sa-] împu?te fiindc? a predicat împotriva tîlhanilor lor ?i a contribu?iilor de r?zboi îns? ?i el se afl? acum la Dumnezeu. acea afec?iune ?i afinitate intima ce sare. Cînd. care ceruser? sacrificii ?i riscuri în via?a public?. Activitatea sa a coincis cu decenii de avînturi violente ?i felur ite r?sturn?ri. c?ci ?ipase?i înainte atît de tare. de parc? ar fi tr?it în secolul al XlV-lea. încît lui Bugenhagen i-a fost foarte greu s?-?i ?in? predica. de o primenire ?i monotonie ce-?i dau a me?eala un sim?âmînt ce-l mai avusese ?i în alte împrejur?ri ?i a c?rui reîntoarcere o a pta ?i-o dorea: ?inea. care înc? mult timp dup? aceea î?i p?strar?. în parte.Iacob. Faptul acesta îns? avea importan?? pentru batrînul care fusese. ostil vorbelor ?i disec?iilor. la fel cum se petreceau lucrurile ?i în propriul sau birou. mai tîrziu. în aceast? casa. a?a cum se întîmplase ?i în acel ceas disp?rut de mult. în fa?a ferestrei de la mijloc. Aici a avut loc evenimentul. ?i pentru acest sim?âmînt. dar pline de via?a. mi?c?tor ?i nemi?c?tor în acela?i timp. întocmai cum st? ai ci. ?i admir? ca s? înve?e ?i s? des?vîr?ea sca ceea ce se afla prefigurat în ei datorit? eredit??ii. ?i mereu punea stapînire pe el un sim?âmînt ciudat. zilele acestea. despre care-i povestea în cl ipa aceea. înlauntru. prelingîndu-se în aceast? farfurie. Copilul ridica privirea spre fa?a îngusta a bunicului. ?i înc? multa vreme dup? aceea. c?ci nepotul sem?na cu bunicul 1 cît este în stare s? semene un ?îng?u trandafiriu cu un septuagenar II 30 THOMAS MANN palid ?i ?eap?n. Copiii ?i nepo?ii privesc ca sa admire. în fa milie. casa lui p?rinteasc?. o figura caracteristica. poate. ?i era greu de cî?tigat pentru tot ce era noutate. nu s -a întîmplat. aproape acelea?i observa?ii observa?ii f?r? cuvinte ?i prin urmare necritice. de mult?. ?i apa limpede ?i c?ldu?? s-a prelins în acela?i fel de pe p?rul meu (ni ci atunci nu aveam pe cap mai mult decît ast?zi) în aceast? cup? aurit?. s-a rev?rsat pe cre?tetul t?u. decenii de progrese în mar?uri silite. sa i se arate obiectul de familie. cu toate c? nu pricepea nimic din treburile ob?te?ti. în salonul de al?turi. f?cea. preocupat s? restrîng? cercul societ??ii aristocratice destoinica s? conduc?. acela?i pe care. dar ai t?cut cînd te-a atins apa ?i trag n?dejde ca s-a întîmplat astfel din respect pentru sfîntul botez. o personalitate pitoreasca. c aracterul lor afirmativ. Iar în urma cu ?aptezeci ?i cinci de ani chiar ?i pe mine însumi m-au botezat t ot în acela?i salon ?i mi-au ?inut capul deasupra aceluia?i vas. î?i petrecuse via?a într-o credin?? profun d cre?tina. Dar numai Dumnezeu ?tie ca nu datorit? bâtrînului C?storp s piritul timpurilor noi a cunoscut uria?ele ?i str?lucitoarele sale biruin?e. fapt care ?inea. ?i de cînd apa a curs de pe capul Iui tot aici. începuser? s? cu cereasc? locuri ?i voturi în consiliul or??enesc. tîn?r pe atunci. este acela care a turnat-o în c?u?ul rnîinii bunului pastor Bugenhagen ?i. iar micul Hans Castorp. patruz eci de ani de cînd r?posatul tau tata a primit botezul. de o nemi?ca re mi?c?toare. . de o încremenire-schimbare. d e acolo. ca membru al bisericii reformate. iar pastorul a rostit acelea?i cuvinte ca pentru tine ?i t at?l t?u. administra?ia ar fi fost ?i în zilele noastre o idil? de mod? ve che. a?ezat în farfurie. ca o imagine a amintirii con?tiente. adesea. felul de-a fi ?i de a gîndi al lui Hans Lorenz Castorp fusese de p??it de timp cu mult înainte de moartea sa. aplecata deasupra cristelni? ei. cu ochii s?i de copil cu privirea lini?tit?. de o simpatie ?i de o afinitate sufleteasca cu totul deosebi t?. La drept vorbind. tîn?rul se examina pe sine. ceea ce. g?si c? imaginea bunicului se întip?rise în l cu o adîncime mai luminoas? ?i mai semnificativ? decît aceea a p?rin?ilor s?i. mult? vr eme. frînase ?i potolise pretutindeni unde putuse ?i daca ar fi fost ascultat. er a în joc simpatia. Fii ndc? batrînul f?cuse mai mult caz de datinele p?rinte?ti ?i de vechile institu?ii decît de îndr?zne?ele lucr?ri de l?rgire a portului ?i alte fanfaronade ?i nelegiuir i legate de un ora? mare. ?i s-ar fi împlinit. atunci cînd me?te?ugarii. care ?inea pe jum?tate de vis ?i pe jum?tate de o senza?ie înfrico??toare. cu vederi stra?nic de tradi?ionale. Am avut în s? grij? s? înc?lzesc apa ca sa nu te sperii ?i ?? nu plîngi.

la care ele f?ceau doar aluzie. de sub care mai cobora ?i A 32 THOMAS MANN un jabou de batist. în adev?rata sa realitate. atitudinea ?eap?n? ?i aspr?. aplecata în fa?a ?i ridicata în p?r?i. iar în spectator trezea tot felul de i magini hispano-olandezo-medievale. de asemenea plisat. ?i poate tocmai de aici provenea. Dar în jurul gîtului avea colereta scrobita S1 plisatâ. înf??i?area de toate zilele a septuagenarului nu era cea adev?rata ?i real a.adic? a?a cum ap?rea într-un tablou. iar din aceas t? cauz?. îl înf??i?a pe Hans Lorenz Castorp purtînd costumul oficial de senator al ora?ului . Era un portret excelent. ?i cu toate ca pe bunic nu-l v?zuse a?a cum îl înf??i?a t abloul decît o singur? data ?i pentru foarte pu?in timp. în bunicul de toate zilele. nu se putea opri. Sub bra? ?inea str?vechea p?l?rie cu bor urile largi. ale c?rei buze nu se mai sprijineau pe din?i.Senatorul Castorp era usc??iv ?i de?irat. mult mai f rumos ?i mai demn decît de obicei . ?i care. a c?rei calota se îngusta spre partea de sus. gura. în stilul v echilor mae?tri. la col?uri. cît ?i mai tîrziu. gulerul mare ?i lavaliera în alta ?i alba erau demodate. totu?i cu o oarecare în?elegere p?trunz?toare . era mai diferit. fie cu o incon? tien?a ce impunea respect. pierduta în dep?rtare. în amintirea ad ultului. ce st?tuse atîrnat multa vreme în camera de locuit a p?rin?ilor c opilului ?i care plecase dup? aceea. s? se stato rniceasc? definitiv în casa de pe esplanada. cu col?urile gurii u?or l?sate în jos. Dar atît pentru copilul de ?apte ani. deschisa în fa?a. în tablou. cu prilejul sosirii sale înt r-o procesiune la prim?rie. care îl încîntau atît de mult pe micu?ul Hans Castorp. în perspectiva unor coloane ?i ogive. bufante ?i tivite la fel. în vreme ce. o data cu grija d e-a înfrînge un început de tremurare a capului. dar ?i cuvioasa haina burgheza a unui secol disp?rut. o împletire stîngace de însu?iri nedesâvî te. fiind a?ezat în salon. postat pe o podina ro?ietica. De pilda. iar man?etele de dantela acopereau mîinile pîna la încheietura degetelor. pentru a contopi. fie cu buna ?tiin?a ?i într-un fel vesel. ?i era la fel ?i cu jo . ea ap?rea mai ales ca îng?duin?a f?cuta bâtrîne?ii. Micul Hans Castorp îl contemplase adesea. St?tea cu b?rbia apl ecata. trecut ul cu prezentul ?i prezentul cu trecutul ?i a adeveri astfel tr?inicia venerabil ei sale semnaturi comerciale. ca o neglijen?a pe care vîrsta î aintata ?i-o poate îng?dui. un portret de m?rime naturala. din aceasta cauza. caznindu-se s? se ?in? drept. las? sa se vad? pe margini ?i tivuri o band? lata de blana. Din mînecile scurte pîna la coate. senatorul Castorp ap?rea în întregime. nu vedea decît un bunic interimar. dar el se silea sa-?i îndrepte înghebo?area. erau de fapt urme ?i i ndicii ale f?pturii sale pure ?i adev?rate. cu privirea pe gînduri. f?r? în doiala c? nu cu pricepere artistica.în a cea sever?. mai lunga de genunchi. cît ?i înfunMUNTELE VR?JIT 31 darea b?rbiei în guler. daca se poate spune a?a. de baga încrustat? cu au r ?i întrebuin?a batiste ro?ii ale c?ror col?uri atîrnau cîteodata din buzunarul de la spate al redingotei. de a considera portretul ca o înf??i?are adev?rat? ?i fidel? ? b?trînului. ci numai pe gingii (c?ci nu-?i punea proteza decît la mas?). Anii îi încovoiaser? spinarea ?i gîtul. în acest mod ceremonios. spre care înclina subiectul. dup? cum am mai spus. ?i oricum ar fi fost. era singura sl?biciune ce-o obs ervase vreodat? perspicacitatea copil?reasca a privirii lui Hans Castorp în ?inuta bunicului sau. pu rtînd o tunica neagra. ie?eau ni?te mîneci mai înguste ?i lungi. cu o dem nitate sus?inut? cu greutate. împreuna cu micu?ul Hans Castorp. iar în picioare purta Pantofi cu cata rame de argint. Cu toate ca era o sl?biciune oarecum vrednica sa stîrneasc? rîsul. de un ordin mai general. f?cut cu gust. dar era imposibil sa aplici acest epitet minunatului guler spaniol din tablou. deasupra canapel ei mari de m?tase ro?ie. îi era draga tabachera se folosea de o tabachera lunguia??. Fiindc? ceea ce în aspectul s?u obi?nuit era ciudat ?i b?t?tor la ochi ?i ?ine a poate de aceasta împletire nedesavîr?ita ?i oarecum stîngace. dintr-o stof? ob i?nuita. pl?smuit de un artist celebru. ?i pe care o p? strase pentru ocaziile oficiale. "ul pele sub?iri aveau ciorapi de m?tase neagra. se contracta în jos. care asigurase de-a lungul vremii o comuniune solemn? ?i cutez?toare totodat?. cu ochii alba?tri ?i pungile de sub ochi m?rite ?i.

acum îns? î?i amintea de ea. cît ?i prin plec?rile ?i sosirile doctorului. acum îns?. La începutul bolii. t ?cut ?i str?in. ci dimpotriv?. tot astfel ?i cu poalele lungi ?le redingotei cu pliuri. ?i o sim?ise cel mult prin mijlocirea atmosferei de îngrijorare ce domnea în cas?. or icum. provenind. rezultatul îns?. pe c are n-o puteai socoti nici frumoas?. într-o realitate superioara. în orice caz. i se pusese un crucifix de filde? pe care privirea de sub pleoapele l?sate în jos p?rea câ-l cerceteaz? neîncetat. la fel ca în celelalte dou? ocazii precedente. din spirit. A?adar. tunic? brodat? ?i tivit? cu b lan?. nici pioas? ?i nici m?c ar trista. Topite ?i turnate în cuvinte. tocmai cu acest prilej. ac east? priveli?te ?i înrîurire nu mai erau noi pentru el. nicidecum la bunul plac al nervilor. pu?ina vreme dup? mam?. cu care se confrunta acum în salon. Fusese cu totul cru?at de priveli?tea luptei care. socotindu-le ca pe o reac?ie normala. ?i iat?-l ca st?tea întins pe catafalc . moartea înrîurea spiritul ?i firea mai ales firea micu?ului Hans Castorp. era pentru a treia oara cînd. manifestase în fa?a acestor sicrie o anumit? indiferen? ? copil?reasca ?i mai degrab? aten?ie pentru lucrurile din afar?. Mo artea era de o esen?a pioasa. ?i de o frumuse?e trist?. moart? subit. cu convingerea c? lumea. pe catafalc. a?adar. în cele tre i sau patru luni dup? decesul tat?lui. Hans Castorp îl v?zuse pe bunicul sau de mai multe ori. aproape contrar?. chiar foarte familiare ?i. aproximativ în u' urm?tor. Nesocotind în?elesul practic a întîmplarilor pentru via?a s a sau dovedind o copil?reasca nep?sare în privin?a lor. foarte material?. de?i d?duse impresia ca în sinea lui nu se acomodase decît destul de greu cu via?a vremurilor actuale. pe care bunicul îl purta pe strada ?i c? ruia îi corespundea.benul cu borul îndoit într-un fel neobi?nuit. în acela?i timp îns? era ?i de I 34 THOMAS MANN cu totul alt? natur?. De aceea încuviin?? din toata inima ca bunicul sa se înf??i?eze în autenticitatea ?i p erfec?iunea sa somptuoas? în ziua cînd trebui sa-?i ia r?mas bun de la el. Luptase contr? pneumoniei. a?a cum o f?cuse ?i la vederea mamei sale. se desf??urase în cea mai mare parte noaptea. cu o în f??i?are cît se poate de lini?tit? ?i foarte schimbat?. dovedi c? are. semnificativ?. ?i c u toate c? sim?ea o mîhnire fireasc?. în mijlocul coroa nelor rezemate ?i raspîndite de jur-împrejur. foarte trupeasca. uitase moartea. un ca lm mai mare decît de obicei. prin ochii înro?i?i ai batrînul ui Fiete. Scena se petrecea în salon. nu-l mai v?zu deloc. ele ar fi ar?tat. simultane ?i P?trunz?toare în ciud??enia lor farâ asem?nare. într-un r?stimp atît de scurt ?i la o vîrstâ atît de raged?. pe care. putea s? se rezume Ia faptul c? bunicul fusese în mod solem n eliberat de îndeplinirea interimatului ?i se întorsese definitiv la forma lui aute un rezultat pe care trebuia sâ-l aprobi. înf??i?area solemn-spirituala se realiza prin somptuoasa a?ezare în sicriu . fara sa po?i ?ti bine dac? era un înving?tor sau un învins. atît de armonizat? cu el bâtrînul Fiete plîngea ?i-?i leg?na capul fara încetare ?i cu toate c? însu?i H?ns C?stor p plîngea. luptase mult ? vreme ?i cu înver?unare. ca ?i Ia aceea a tat?lui. datorate emo?iei sa u molipsirii de la plînsul altuia. care. fura nuan?ate de anumite st?ri suflete?ti ?i un aer de cunosc ?tor experimentat c?ci nu ?inem seama de lacrimile repetate. a c?rei imagine origin ara ?i esen?iala râmîne?. a?ezate în a?a fel încît imitau o atitudine fireasca ?i nu îng?duiau ca pozi?ia s? dea impresie de r?ceala ?i neînsufle?ire. cu partea inferioara a trupului acoperi t? de un covor pe care erau cîteva frunze de palmier. p?l?ria mare de fetru din portret. în sine. Hans Lorenz Castorp era întins în co?ciug. l-a v?zut de asemenea întins acolo. ?i toate impresiile de atunci se restabileau întocmai. ?i cu capul sprijinit pe per ne de m?tase. unul în fa?a celuila lt. astfel încît b?rbia i se odihnea frumos în r?scroiala din fa?a a coleret ei ce f?cea parte din straiele festive. va avea grij? de el. dup? ace ea îns?. în cea dea treia împrejurare. se ar?tase extrem de serios ?i deopotriv? de st?pîn pe sine. în acela?i salon în care au luat masa atît de des. cu nasul mai ascu?it fiind c? avusese de luptat cu boala atîta vreme. dar. iar între mîinile pe jum?tate acoperite de MUNTELE VRÂJIT 33 dantela. cu toate c? ntic?. d e altfel. nici semnificativ?. în ochii micului Hans C?storp.

?i pentru a treia oar? atunci cînd un grup de lucr?tori din po rt. decedat. ci mai degrab ? pu?in c?m necuviincioas?. La familia Tienappel. în tr?sura ce mergea prima dintr-un lung. î?i MUNTELE VR?JIT 35 relu? brusc locul pe degetele bunicului. O musca tocmai se a?eza pe fruntea încremenit? ?i începu sâ-?i plimbe t romp? în sus ?i în jos. emana?ia u?oar? îns? atît de ciudat de st?ruitoare. îmbr?ca?i de s?rb?toare. veni înmo rmîntarea. în m?rimea naturala a unui om viu. Deoarece consulul Tienappel. B?trînul Fiete. mai ales. ci ca o p? pu?? de cear? în m?rime natural?. ?i cu ceilal?i doi un chi. îns? musc?. vorbi foarte prietene?te cu micul Hans Cas torp ?i atunci lua sfîr?it ?i aceast? parte a existen?ei sale. rosti predica de pomenire . simbolizeaz? pacea cereasca. care nu era nici frumoas?. iar Hans Castorp sc himb? imediat dup? aceea ?i casa ?i pe cei din preajm? pentru a doua oar? în scurt a sa via?a. ce-o cunoscuse cu a lt prilej care. cu o posomorîre stingherita pe chip. administra mo?tenirea lamiliei Castorp. acela?i care-l botezase pe Hans Castorp. în urma dricului.iar atitudinea asta sfioasa provenea. destul de pu?in trist atît de pu?in trist cît sînt lucrurile ce priv esc trupul ?i numai pe el. ?i despre starea moral? a lui Hans Castorp N-a fost spre nenorocul sau. îi reamintea de un coleg de ?coala lovit de o bo al? sup?r?toare ?i. ca ?i cum nu trebuia ?i nici nu vo ia sa ?tie ce c?uta ea acolo . mo?tenirea lui Hans Castorp. binecuvîntînd în picioare la capatîiul co?ciugului. din care era f?cut tr upul mortului. negustorul de vinuri. ca sa-?i i a r?mas bun de Ia ?eful de alt?dat? al casei Castorp & fiul". ci alc?tuit din propr ia sa materie. la gîndul c? bunicul î?i luase pentru totdeauna chipul sau definitiv ?i adev?ra t. salonul se umplu de lume. scoase imobilele la vînzare.impori ?i export". care c?p?taser? ?i ele în aceast? împrejurare un caract er religios.a?a cum micul Hans Castorp nu încetase sa observe. nici sub raportul ap?r?rii celorlalte interese ale sale. Pe care consulul Tienappel le plasa în valori sigure. d up? un zbor leg?nat. ?i prin cele doua sfe?nice puse de o parte ?i de alta. se îns?rc ina cu lichidarea succesiunii casei Castorp & fiul . Toate aceste preg?tiri î?i g?seau. nu era de cear?. spre a te face s-o ui?i sau s? te împiedice de a deveni con?tient de ea. Cel care z?cea aco lo sau mai precis. bunicul p?rea atît de str?in ?i ca. din faptul ca bunicul nu mai era decît un trup ?i nimic altceva. purtînd la gît gulera?ul spaniol. aveau drept scop s? ascund? cealalt? fa?? a mor?ii. ?i nu-i lipsi nimic: nici în ceea ce prive?te persoan a. ci un înveli? care. de la biserica Arhan ghelul Mihail. ?i realiz a vreo Patru sute de mii de m?rci în bani lichizi. lung ?ir de tr?suri. prin crucifixul dintre degetele bunicului de odinioar?. trupeasc?. Hans C?storp o ?tia bine. or tocmai în asta consta ceea ce era necuviincios ?i. Hans Castorp avu credin?a câ respir?. prin Mîntuitorul Iui Tho rwaldsen. sensul exact ?i binef?c ?tor. ?i apoi. numai cu b?trînul Fiete. Dup? aceea. din aceast? cauz?. în apropierea crucifixului de filde?. un unchi din partea r?posatei mame a lui Hans. în fa?a cadavrului st?tu de mai multe ori: o dat? singur. în aparen?a. la drept vorbind. de asemenea. spre ru?inea lui. Micul Hans Castorp iscodea atent aceasta substan?? de ceara galben?. prin bog??ia florilor. iar pastorul Bugenhagen. în ciuda sentimentelor d . ramase cîteva clipe în fa?a sicriului deschis. dup? aceea. dup? cît se p ?rea. toate împreun? ?i. m?car c? nu ?i-o m?rturisea cu glas tare . în special tuberozele râspîndite pretutindeni. ceea ce z?cea acolo nu mai era. ?i înc? mult m?i limpede . re?inînd. pe care moartea o substituise f?pturii sale ?i c ?reia i se aduceau toate aceste pioase ?i somptuoase onoruri. numai din materie. cantitatea de flori . ce fusese împuternicit ca tutore. cum se ?tie. c?ci locui de acum înainte la consulul Tienappel. lucioasa ?i asem?n?toare cu o brînz? uscata. ?i ca parfumul tuberozelo r a?ezate pe mîini avea ca scop.a defunctului. pe deasupra . în ciuda risipei ?i persisten?ei lor. Dar. nu mai ar?ta la înf??i?are ca bunicul. ferindu-se s? ating? fruntea. a doua oar? cu unchiu-mare Tienappel. printre altele. f?r? s? reu?easc? de a ltfel. s-o în?bu?e. James ?i Peter. mai limped e decît pînâ acum. în vr eme ce se petrecea aceast? scen?. iscodea chipul ?i mîinile buniculu i de alt?dat?. prin urmare. o goni cu b?gare de seama. despre care nu ?tia în c? nimic. nici cu adev?rat trista. prin mânun-chiurile de frunze de palmier ca re. de o esen?? de calitate inferioar?. ocolit de to?i. Acestei alte naturi a mor?ii i se datora faptul c?. bunicul însu?i.

în contul sau. un destoinic juc?tor de tenis ?i bun vîsla?. de asemenea. foarte bine dispus. dup? tipar str?vechi. în privin?a asta. Peter ?i James. prin a suferi de o u?oara anemie. în nop?ile de vara. pe terasa barcagiului de pe Uhlenhorst. printre m irosurile r?spîndite de apa. combatînd înclina?ia sa spre vis?torie". baloturi. ce imitau calinul. l?zi. 36 THOMAS MANN Casa Tienappel era a?ezat? în fundul unei gr?dini pe drumul Harvestehud. de u?oare dureri de cap. care fusese aerul datator de via?a al p?rin?ilor sai. crabi ? i somoni. adesea. Era un b?rbat impozant. îmbr?cat cu cele mai bune po stavuri engleze?ti. daca se poate spune astfel. ?i se întorcea tot pe jos c?tre ora cinci seara. De multa vreme casa era condusa de Schalleen. sa asculte muzica ?i sa priveasc ? b?rcile luminate. Consulul. încuviin?înd ?i savurînd atm osfera umed? a marelui ora? maritim. cu o voce monoton? ?i un u?or accent no rdic ?i nu numai cînd vorbea. s? cioc?neasc? ?i sa vopseasc?. ?i se întîm pla adesea ca unul sau altul sa fac? la repezeala o invita?ie la un mare dineu p entru a-?i salva creditul. cuminte. Avea doi f ii. n-ar fi st al nici o clipa la îndoiala. se juca stra?nic. cu capul modeMUNTELE VR?JIT 37 lat fin. pe apa sclipitoare ?i multicolor a. dup? cum se ?tie. re var-sîndu-se. o barba c?runta. în fa?a unui pahar cu b?utura aleasa. care. cu toate ca avea o tr?sura frumoasa. care purta la încheieturile rotunde ale mîinilor volane de dantela scrobita. de un albastru sp?l?cit. c?-?i ocupa locul într-un mo d str?lucit ?i. cu fa?a s pre o paji?te unde nu era îng?duit? nici cea mai mica buruiana ?i c?tre aleile de trandafiri ce m?rgineau fluviul. dar era suficient sa arunci o singura privire asupra blondei sale corectitudini. cînd consulul Tienappel oferea dineuri ?i tot ea a f ost aceea care. Cu n?rile p?t runse de aromele tari ale m?rfurilor din colonii. c?rbune ?i catran. c?tre bursa unde. iar cînd îl auzeai vorbind. ?i purta la degetul mic un diamant cu focuri scînteietoare. prefera sa stea. adi c? acel obicei de a râmîne cu gura c?scata ?i fara nici un gînd serios. daca l-ai fi întrebat chiar pe el însu?i. cu un nas borcanat. iar doctorul Heidekind prescr ise ca la dejun. piept de gîsca ?i tomato catsup la rosbif. sa i se dea un pahar mare de bere po rter. butoa ie. intrate la r eparat. vedea trupurile de mamu?i ale t ransatlanticelor purtate prin Asia ?i Africa. crescu în mantaua galbena de c auciuc. ?inu loc de mama micu?ului Hans Castorp. inteligen?a ?i for?a giganticilor elefan?i domesti ci?i descarcînd din pîntecele vapoarelor ancorate tone de saci. vedea pe cheiurile portului macara le enorme. era foarte atenta la chelnerii angaja?i ocazional. ?i se sim?i. So?ia îi murise de mult. proptite cu bîrne de grosimea unor copaci. cînd se întorcea de la ?coala. era deci suficient sa arunci doar o pr ivire pentru ca nimeni sa nu poat? pune la îndoiala ca tînarul Hans Castorp era prod usul nefalsificat ?i onest al acestui painînt b??tina?. Vedea furnicarul ?antierelor (?i acesta era domeniul ce avea sa-l intereseze mai tîrziu în mod deosebit). dintre care primul era marinar ?i venea rar pe acas?. de marinar. c?ci suferea. b?utur? care potoli. cu toate c?. iar al doilea lucra în comer?ul p?rintesc de vinuri. Ave a grija ca dejunul ?i cina sa fie înzestrate din bel?ug cu preparate reci. înc epu. era s?n?tos ?i normal. la fiecare trimestru. ?ipari. printre care pluteau lebede. f?r? caren? ?i elice. Respira cu o adinca mul?umire. la fel cu aceea pe care o purta ?i el. înalte cît ni?te turnuri. golite ?i încremenite în greutatea lor monstruoasa ?i n?p?dite de o droaie de pitici muncind s a r?zuiasc?. butelii pîntecoase de sticl? în vagoane de cale ferata ?i în antrepozite. în ade v?r. în loc sa mînuiasc? vîsla. un comision de doi la sut?. fiica unui giuvaiergiu din Alt ona. Hans Castorp crescu pe o vreme urîta. prin care se exprima o îngîmfare mo?tenit? incon?tien t? sub forma unei oarecare ncpasari seci.e rudenie. îngr?m?dite în depozite. blînd. cît se pricepu mai bine. la amiaza. firea neastîmparata a lui Hans Castorp ?i d?du rezultate satisf?c? toare. cu ochii bulbuca?i. dup? cîte afla. înd?r?tul ochelari lor cu rame de aur. sub acop . Vedea ne gustori cu mantale galbene de cauciuc. Altfel îns?. în general. aceasta atmosfera de comer? mondial ?i de p rosperitate. pe vînt ?i cea?a. este o b?utura înt?ritoare ?i c?reia sus-numitul doc tor îi atribuia o influen?a binef?c?toare asupra sîngelui. ?i mai vedea. fiind socotit ca mo?tenitor al firm ei. cum se exprima unchiul Tienappel. dup? care în casa Tienappe l se lua prînzul cu tot fastul. pleca în fiecare diminea?? pe jos la biiou. în mod v?dit. ce-i drept.

în afar? de H?mburg. consumînd o bucata b una de biftec cu sl?nina. erau plomba?i cu aur. nici mai r?u deeît era în realitate. dinco lo de persoana lui. 38 THOMAS MANN Purta u?or pe umeri ?i nu f?r? demnitate înalta civiliza?ie pe care clasa conduc?t oare a acestei democra?ii or??ene?ti de negustori o transmitea copiilor ei. era întocmai ca un sugaci ce se ias? în voie la sînuî Matern. da. rînduitâ în sertarele dulapului s?u. unde cobora în fiecare diminea?? ca s?-?i umple port?igaretu l cu por?ia zilnic?. despre care va fi vorba ?i mai tîrz iu. si tocmai de aceea nu-l socotim mediocru. iar al doilea ?igareta ruseasca. se întorcea spre vecinul cu care vorbea (în?eleg?tor ?i cam anost). o mar c? savuroas? din Bremen. cu monograme lucrate cu migala. avînd încli ie spre bucuriile stra?nice ale vie?ii. cu James Tienappel sau cu varul sau Ziemssen . dar îl judec?m fara exagerare ?i nu-l facem nici mai bun. servindu-se de tacîmurile speciale. aveau pielea fraged? ?i îngrijit?. c?ci în ciuda înf??i??rii sale a ne. apoi.eri?urile unor hale uria?e. Hans Castorp nu era un geniu. ?i chiar d ac? ar privi bazele generale ?i impersonale aie existen?ei sale ca pe ceva dat. nu aranjat în form? de melci. scopuri. mai cu seama c?-i pl?cea sa tr?iasc? bine. carnea trandafirie din picioarele unui homar. c?ci ?i el sim?e a. f?r? sa MUNTELE VR?JIT 39 f avut nevoie de un efort nem?surat de mare. ?i ar fi mîncat în sil? untul dâcâ i s-?r fi prezentat într-o singura bucat?. tragînd cu pofta un fum a'n ?igara de foi. la pavilionul lui Alster. însâ la mas? ?inuta îi era f?r? cusur. deci numai din respect p entru destinul s?u. iar din?ii. la aceea a timpului ?i a contemporanilor. Omul izola t poate s?-?i imagineze tot soiul de n?zuin?e personale. c?ruia sîntem sili?i s?-i acordam o oarecare importan??. a unui motiv presant. ceea ce nu d?dea impresia de vigoare. de care suferise deseori. dînd instruc?iuni lucr?to rilor. siluete familiare lui Hans Castorp de pe cînd era mic copil ?i care nu-i tr ezeau decît impresii pl?cute ?i intime. ?i daca. C?ci în asemenea împrejur?ri era auten tic. con?tient sau incon?tient. bunul Hans Castorp este totu?i posibil s?-?i simt? starea sufleteasca influen?at? nedeslu?it de cusururile acestor baze. O fuma înaintea trabucului. cînd Hans Castorp plec? la st udii în alte p?r?i. am facut-o numai din motive ce nu au nic i o leg?tur? cu inteligen?a sau cu modesta sa persoan?. s?-?i scoat? burta înainte. duminica. persp . mai bine spus. în pivni?a. tr?ie?te nu numai via?a sa personala. nici un imbecil. pe care ?i-o procura c u pl?cere pe sub mînâ. cînd st?tea sau mergea. oarecum. înal?îndu-se schelete de vapoare în co nstruc?ie. nev?muit?. absen?a unui atare motiv. Primul lucr u de care avea nevoie la sfîr?itul mesei era lighena?ul cu ap? parfumat? pentru sp? lat degetele. prin mijloace nu prea legale. era îngrijit? cu credin?? de Schalleen. impresii ce se transformau oarecum într-o ma rc bucurie cînd i se întîmpla s? ia o gustare. cam slabi. Era t otdeauna îmb?iat ca un prunc ?i se îmbr?ca la croitorul care se bucura de încrederea t inerilor din cercul lui. Dup? cum se vede. Cu bustul drept. în adev?r. Avea obiceiul. Mîinile. numit? M?ria Mancini. continua cu regularitate s?-?i trimit? acas? rufele la sp?lat ?i c?lcat (c?ci p?rerea lui era ca. ca individ. într-o cea?a fumurie. ne d?m silin?a sa relatam tot ce ne poate folosi în leg?tur? cu el. iar coatele îi atingeau u?o r ?oldurile în timp ce diseca vreo bucat? de pui sau scotea cu îndemînare. purtau un inel format dintr-u n lan? gros presat. nic?ieri în Germania nu se c?lca bine) ?i o cut? cît de mica la vreuna din man?etele frumoaselor sale c?m??i colorate l-ar fi indispus foarte tare. n?dejdi. vedea inginerii cu planurile ?i carnetele în mîn?. ci particip? de asemenea .ce ?i firave. un pahar de orto vechi ?i. de platin? ?i inelul cu sigilii mo?tenit de la bunicul s?u. Rufâria. f?r? sa-i fie de o forma deosebit de aristocratica. Hans Castorp î?i ?inea provizia de tutun la ad?post de influen?a v?t?m?toare a cal oriferului. f iresc. Mintea lui r?spundea la cerin?ele gimnaziului real.Joachim lemssen . s? se lase pe spate în je?. am ocolit cuvîntul mediocru". cît din lipsa unui motiv care sâ-l hot?rasc? sau. ?i a c?rei otrav? aromat? se unea într-un chip atît de pl?cut cu cea a cafelei. pentru ca astfel sa ramîna departe de gîndul de-a formula vreo critic? asupra lor a?a cum f?cea. cu sigu-ant? n-ar fi fost dispus sâ-l fac? nicicînd ?i pentru nimic în lume: mai pu?in de team? sa nu-?i c ??uneze vreun r?u. efort pe care. Omul. pentru a-l caracteriza.

Hans Castorp nu a?tepta sa i se spun? a doua oar? ?i se interesa de o profesiune menita a-i îng?dui sa însemne ceva în fa?a lui însu?i ?i în fa?a oamenilor. iar Pe ter va primi o renta. la lansarea noului vapor po?tal cu elice dubla Hansa". cuprinzînd-o ?i pe cea fizica ?i organic? a individului. din care î?i trage impulsul pentru eforturi mai mari ?i pentru activitatea sa. într-o sîmbata seara. c? Hans Castorp ar trebui sa studieze construc?iile navale. a?adar. încît cineva îi spuse consulului Tienappel ca lucrarea dovedea talent ?i ca Hans Castorp ar putea deveni un bun pictor de peisaje marine apreciere pe care consulul putu cu toat? lini?tea s-o repete pupilului s?u. la drept  40 THOMAS MANN vorbind. decît un om med iocru. Ceea ce-?i apar?ine este bine plasat ?i-?i va aduce un ven it sigur. Avem în vedere aici nu numai ?inuta interioar? a tînârului din timpul ?colii. îi spunea cîteodata unchiul Tienappel. cînd se hot?rî sa aleag?. acest lucru fu hotarît (c?ci ar fi pr ea mult daca am afirma ca el însu?i ar fi decis). ba nici chiar în ultima clasa de liceu habar n-avea. ?i cînd se hot rî sa aleag? asta a fost la îndemnul bâtrînului Wilms. deo arece verdele sticlos ?i transparent al marii furtunoase era realizat cu atîta dra goste ?i îndemînare. Hans Castorp dorea s? prelungeasc? o stare de lucruri provizorie ?i neho tarîta. atunci trebuie s a cau?i sa cî?tigi bini?or. iar cînd. pe bun? dreptate. Cît prive?te activitatea de ?colar. la cincisprezece ani. impersonalul din juru-i. iar influen?a aceasta se va întinde dincolo chiar de partea sufletesc-m orala. construit de ?antie rele navale Blohm & Voss".mai aies ca. orice s-ar zice. dar pîn? la sfîr?it formulata tr-un chip oarecare . ci chiar ?i din anii ce au urmat. ar fi o idee minunata. ostenelile unui om înzestrat cu caracter. în definitiv. ?i d ac? ar intra Ia el I-ar avea în vedere. socotind c? în felul acesta va cî?tiga timp ca sa gîndeasc a la ceea ce ar dori s? devin?. iar da ca rîvne?ti sa fii cineva în ora? ?i sa tr?ie?ti cum e?ti obi?nuit. f?cu o acuarela reu?ita ?i exacta pîna în am?nun?ime. ?i cînd. iar cînd î?i termina agiul militar se decise sâ-?i continue studiile . b?ie?a?. de ceva era sigur. vase pentru transpor tat legume. oricum. în ciuda zbaterilor sale. umpluse paginile caietelor de noti?e cu desene rep rezentînd cutere pesc?re?ti. Dar. tablou pe care consulul Tienappel îl atîrna în biroul sau personal. anume ca prinsese un gust nebun pentru vapoare. el opune o t?cere g?unoas?. nu era. ?i cînd la întrebarea pus? con?tient sau incon?tient. Hans Ca storp n-avea nici una. cînd î?i alesese burgheza profesiune ce avea s-o practice. urbanitatea purt?rilor ?i. avu dreptul sa asiste. la whist. este necesar? o singur?tate morala ?i o fire directa atît de rar? ?i de o esen?? de-a dreptul eroic?. f?r? ca timpul sa fie în stare sa dea r?spunsul la întreba rea: pentru ce?. . dar cînd. I-ar îndruma ei bine. cu care se obi?nuise. de la firma .. Ca s? fii preg?tit pentru a face un efort care le întrece pe toate ?i dep??e?te m?sura a ceea ce se în f?ptuie?te în mod obi?nuit. î?i d?du seama ca va fi o MUNTELE VR?JIT 41 . nici alta.N-ai o avere prea mare. îl ajutar? s? treac? aceste etape . un oare care talent lipsit de pasiune pentru matematici. ca re. Cea mai mare parte a averii mele va reveni într-o zi lui James ?i Peter. adic? va ramîne firmei. f?cu m?re caz de profesiunea s?. c?ci Hans Castor p se margini sa rîda din toata inima ?i nici o clipa nu d?du urmare unor asemenea extravagan?e ?i idei bune pentru un coate-goale. originea sa. dintr-un Ioc rez ervat. desigur. cor?bii cu pînze ?i cinci catarge. a va porului zvelt. afara doar dac a ar fi vorba de o suma de cel pu?in de o suta de ori mai mare decît ai tu. în sfîr?it. Dar. dezorientat din temelii ?i f?r? ie? ire. în sfîr?it. î?i d?du seama ca ar fi putut tot atît de bine s-o apuce pe alta cale. lucrul asta sa-?i intre bine în cap. de?i într-un în?eles dintre cele mai vrednice de cinste. sau de o vitalitate foarte robust?. timpul însu?i se dov ede?te a fi lipsit de speran?e ?i de ?eluri.Tunder & Wilms". Numai ca azi nu e prea pl?cut sa tr?ie?ti din venituri.asupra sensului suprem mai mult decît personal ?i necondi?ion at al oric?rui efort ?i al oric?rei activit??i. Chiar de pe cînd era un b?ie?a?. atun ci aceasta situa?ie va paraliza.ective. c?ci era departe de a ?ti. ca. îi spuse consulului Tienappel. semnalam c? fusese silit s? repete uneori cîte o clas?.

De asemenea este posibil ca medicul de stat-maj or. nepotul vitreg al r?posatei sale mame. Avea în urma sa o tradi?ie. într-un principiu ce r?spunde de sine însu?i ?i ca. sa-l fi au zit pe consulul Tienappel spunînd în treac?t ca tînarul Castorp ar resim?i obliga?ia d e-a purta arma ca pe-o greutate ce l-ar stînjeni în continuarea studiilor universita re începute in alt ora?. n-a fost g?sit apt. care ?in ea cu tot dinadinsul sa se fac? ofi?er.ar fi fost mai înclinate c? tre munca ?i mai rezistente la munca. Respectul sau pentru munc? era oarecum re ligios ?i. capacitatea magaziilor d e provizii ?i metacentrul navelor. de? i pe el munca îl cam obosea. Desenele sal e tehnice. foarte elegant. mult mai preferabil? decît aceea a varului sau Joachim Ziemssen. pentru lini?tea lui personala. numele îi er a vechi ?i fara pata. nu jalonat de piedici pe care trebuia s? le înving? scrî?nind din din?i. care lucra încet ?i potolit mai ales ca Hans Castorp p?stra. a?a ca avea sa vina ?i vremea cînd urmau sa ?in? seama de pe rsoana lui ca de un factor politic. îns? Hans Castorp îi întrecea pe cei mai mul?i dintre colegii sai de îndat ? ce era vorba de-a fixa o imagine abstracta într-o reprezentare mai accesibila si m?urilor. chiar ?i în afara de Hamburg. c?ci în afara de munca. stabilitatea. nimic nu se dovedea a fi mai demn de respect. care venea des în vila de pe strada Harvestehud. Cînd venea acas? în vacan?a. unde nici el însu?i nu vedea limpede. De altfel Joachim Ziemssen. 42 THOMAS MANN J Cît prive?te serviciul militar. îi pl?cea mai mult timpul liber. Trebuie oare sa presupunem ca atît trupul cît ?i spiri tul sau . obiceiul tihnit al dejunului cu bere neagra se popula cu geom etrie analitica ?i calcule diferen?iale. doctorul Eberding. în orice caz. Mintea lui. despre a?a ceva nu putea fi vorba. Dar exista o alta într ebare. întrucît nu i se potrivea. în definitiv. anume la presupunerea ca alterarea vie?ii personale. prin el. mecanica. C?ci nu ne socotim deloc a fi ap?r?torii Iui Hans Castorp ?i m?rturisim chiar b?nuiala ca munca îi stingherea via?a ?i pa?nica pl?cere ce i-o d?deau ?ig?rile de foi M?ria Mancini. rezolvata. daca în adîncul sufletului. planurile reprezentînd suprastructurile vapoarelor. concet??enii îl priveau iscoditori ?i curio?i. încadrata de chipul somnoros de tînar patrician. O munca încordata îi a?î?a nervii. dup? cîte se p ?rea. numai c?. cum putea Hans Castorp sa nu respecte munco? Atitudinea aceasta ar fi fost împotriva firii. cu perspectiva unor posturi de r?spundere foarte însemnate.mai întîi spiritul ?i apoi. grafostatica ?i proiectoare. C?ci avea cel mai mare respect pentru munca. Va fi atunci alegator sau ales. Chiar împrejur ?rile trebuiau s?-i înf??i?eze munca drept un fapt vrednic de respect în cel mai înalt grad. liniile de plutire ?i sec?iunile longitudinale nu erau chiar atît de bune ca tabloul pitoresc cu Hansa" în plina mare. oamenii care se o cupau de treburile publice ?i ace?tia constituie majoritatea într-un ora? care se conduce singur a?adar. datorat? timpului. gîndea Hans Ca storp cu un pic de disprei. s-a r fi lini?tit? Deci se ive?te din nou întrebarea daca era mediocru sau mai mult decît mediocru. Deci. nu avea pieptul prea zdrav?n. întîmpina dificult??i. timpul asupra c?ru ia nu ap?sa nici una din greut??ile de plumb ale unei munci trudnice. dar ?i deosebit de importanta si m?re a?a ?i. ?i trupul . a?a cum crezi într-o valoare absol uta. Ia urma urmei. ?i tocmai din cauza as ta i s-ar potrivi mai bine o profesiune în aer liber care nu-i cerea nici o încordar e ?i nici un efort intelectual. Aceasta contrazicere în atitudinea sa cu privire la munca se cer ea. îl obosea repede ?i r cuno?tea f??i? ca. ?i la care nu vrem s? r?spundem pe scurt. va legifera .munca teribil de complicata ?i obositoare. timpul ce s-ar fi întins liber în fa?a lui. ea fi ind porunca timpului ?i tot ea se afirma ca principiul prin care te puteai impun e sau prin care te v?deai nedestoinic. este fn tr-adevar capabila sa influen?eze organismul omului. anume aceea de-a ?ti daca-i pl?cea. de o natur? indiscutabila. dup? cît î?i d?dea seama. de a face umbrele cu tu? ?i de a reprezenta sec?iunile longitudinale c u ajutorul unor linii colorate care sa indice materialul. avînd aceasta convingere. de?i. întrebîndu-se ce rol oficial va juca într-o zi tînarul Castorp. foarte bine îmbr?cat. cu o musta?a mica d e un blond-ro?cat. ?i. c alcula deplas?rile înc?rcate ?i neîncar-cate. adesea. Adîncului fiin?ei sale îi repugna militana ?i reu?i s-o îndep?rteze. Ne reîntoarcem în acest moment la unele considera?ii la care am f?cut aluzie mai sus . ar fi putut sa cread? în munca.

Deci.?i va lua parte în exerci?iul func?iunii sale onorifice la grijile stapînirii. fara distinc?ii deoseb ite ?i fara surle ?i trimbi?e. De altfel. nu mai este suficient cel de la Norderney sau Wykout Pohr ?i. ca inginer voluntar. lata îns? ca se g?sea de cinci luni la sanatoriul interna?ional . Era o propunere foarte fireasca. a?adar. sa-i fac? o vizita lui Joachim Ziemssen. atunci pe timpul acestei veri drumurile lor se despart. ?i fa ra nimic sacru. spusese consulul Tienappel nepotului ?i pupilului sau. se prezentase l a ?coala militar? ?i tocmai fusese primit. dar cedînd unui impuls de neînvins î?i schimbase brusc direc?ia. încît sa ajung? o frîn?. C?ci. cîteva semestre. ca un evreu. nu puteai citi nici un r?spuns la toate ace ste întreb?ri puse de concet??enii curio?i ?i fara îndoiala ca nici el însu?i n-ar fi ?tiut sa explice. dup? dorin?a alor sai. nu boln av ca Hans Castorp. Joachim Ziemssen era bolnav. primul examen de absolvir e. ?i alte patru semestre pe care le trecuse la ?colile tehnice s uperioare de la Braunschweig ?i Karlsruhe. glasul sau va fi ascultat ?i luat în seama al?turi de al altora. dar destul de onorabil. Suferise dintot-deauna de un u?or guturai. consilier auli c) ?i se plictisea de moarte. dar ?i contrariul putea fi adev?rat. oa re. drumul sau lua pentru înce put urm?toarea întors?tura: In vederea examenului de absolvire. Hans Castorp n-are decît s? plece singur în creierul mun? ilor. într-o buna zi. Era în pragul vîrstei de dou?zeci ?i trei de ani cînd întreprinse c?l?toria în cursul c?re ia l-am întîlnit. Era posibil oare sa-i semene atît. c?ci nici cu patru cai n-ar putea cineva sa-l smulg? pentru auce la munte. cu t iadi?iile vechi transmise cu demnitate ?i sa arunce statul în viitoarea unor exper ien?e în care sa-?i frînga gîtul . luase de curînd. fara nici o considera?ie. un eleMUNTELE VR?JIT 43 ment conservator? Era cu putin?a. încît întorcîndu-se acas? î?i d?du seama ca e mult mai obosit ca de obicei. ?i se preg?tea s? intre la Tunder & Wilms". ca sa-?i fac? pe ?antier stagiul de practica. ajuns în acest punct. el. atunci îi da sfatul ca înainte de-a începe lucrul pe ?antierele de construc?ii. Dac? vrea.. De data aceasta. c?ci tocmai ajunsese apro ape de înf?ptuirea n?zuin?elor. dar era v?dit c? avea în cea mai mare m?sura aerul pe care n-ar fi trebuit sa-I aib? pentru ca democra?ii sa se simt? îndrept?? i?i sa se bizuie pe el. aceasta pagina înc? nescrisa. întrucît avea nevoie de o presiune atmosferica mai potrivita. nelegat de nimic. Foarte bine. într-adevar. credea c? ?tie totul mai b ine decît al?ii sau era gata sa se sprijine pe cei dm opozi?ie? în ochii s?i alba?tr i. Aparen?ele puteau fi în?el?toare. ca un american. va fa ce parte dintr-un consiliu de administra?ie. Hans Castorp.dar tot atît de bine î?i puteai închipui ca va fi preoeu nt de dezvoltarea prev?z?toare a condi?iilor de via?a date ?i fire?ti. încît se v?zuse silit sa plece foar te iute la Davos. placîndu-i sa rup?. Erai îndrept??it s? te întrebi la ce partid politic va adera tînarul Castorp într-o buna zi. sub sprînccnele de un blond-ro?cat. scuipase sînge. dup? cum scria în c?r?ile sale po?tale. mereu av ea febra ?i iat? ca. daca îna . dintr-o comisie financiara sau poate de arhitectur?. spre marea lui durere ?i dezn?dejde. Doctorul Hei dekind îl mustra de fiecare data cînd î! intîlnea ?i-i cerea st?ruitor sa schimbe în mod f undamental aerul. Studiase dreptul. la urma urmelor. un om al comer?ului mondial ?i al tehnicii. o asemenea regiune nici nu î-ar conveni J 44 THOMAS MANN consulului. Dar. Purta. Pe atunci. avea în urma sa patru semestre de studii la ?coala polite hnica din Danzig. msa dac? a?a stau lucrurile. un viitor constructor de vapoare. era inginer. îi spusese el. asemenea preaîn?elep?ilor p?rin?i ai ora?ului în fa?a c? rora garda dubla de la prim?rie d?dea onorul cu arma. iar asem?narea cu bunicul sau î?i sarea în ochi. posibil ca Hans Castorp sa se al?ture radi calilor. un distrug?tor al vech ilor edificii ?i al frumoaselor priveli?ti. ci într-un fel cu totul sup?r?tor. ?i aceasta stare fusese pri lej de mare spaima în familie. sa se afirme ca un om care merge drept la ?int?. trebuise sa înve?e din greu ?i cu perseveren?a . Era.Berghof" (medic-?ef: doctorul Behrens. altfel î?i r isca s?n?tatea. sa petreac? vreo citeva saptamîni în creierul mun?ilor. daca binevoie?te sa-l consulte. în sînge harul de-a judeca.

Dedesubt ?erpuia drumul lucios urcînd pînâ la sanatoriu. ? i era un spectacol straniu sa consta?i c? femeia aceea palid? ?i îmbr?cat? în negru. drumul pe care venise în ajun. încît avu tim p berechet sa-?i vad? cu metic jiozitate de tabieturile sale matinale. O parte di n platform?. De undeva r?zb?tea o muzica mat inala. straturi cu flori ?i o pe?ter? artificial?. ?i dup? o pauza urma un ma r?. cu o meditativa comp?timire. f?r? s? par? ca-?i da seama. satul alb scînteia în fundul van. dar oricum destul de proasp?t pentru o zi no ua. se sucea ?i se întorcea f?r? încetare de-a lungul c?r?rilor. Cînd se hot?rî sa plece. cu capul plecat într-o par te. ?i sa împleteas c? îngrijirea trupeasca ?i cur??enia cu cealalt? preocupare. cu un pa s monoton ?i gr?bit. ceva abia perceptibil auzului. fara îndoiala tot din acela?i hotel de unde asear? se auzise ?i concertul. în vîrful c?ruia flutura cîteodat? un drapel f ntezist. ?i cu fruntea br?zdata de zbîrcituri. cu su perioritatea lini?tita a omului care se b?rbiere?te la lumina clara a ra?iunii. cu genunchii îndoi?i. adic? îl lini?tea profund . la r?d?cina unui brad falnic. treaba ce avea sa fie pe placul amîndurora. îl 46 THOMAS MANN 1 ame?ea ?i-l predispunea la somnolen?? ascult? mul?umit. Tot ?tergîndu-se pe mîini. îi aminti lui Hans Castorp de portretul unei tragediene celebre. purtînd un voal negru r?sucit în jurul parului c?ru nt ?i r?v??it. constînd din despacheta tul ?i aranjatul lucrurilor. ?arpele încol?cit pe caduce u. împrejmuit?. împreuna cu pamatuful . era chiar în toiul verii.inte de-a intra la Tunder & Wilms". cu ochii negri ce se mi?cau în sus ?i în jos. marcat? de suferin?? ?i atîrnînd u?or într-o parte. cu înf??i?area îndurerata. iar Hans Castorp care iubea muzica din tot sufletul. se deschidea spre miaz?zi. pe care erau a?ezate ?ezlonguri. Hans Castorp se uit? la ea din înaltul balconului. iar c ind r?zbea vreo raza de soare. î?i potrivea pa?ii mari. pe care-l v?zuse odat?. deoarece fusese pe ste m?sura de obosit. sub care spînzurau ni?te pungi moi. î?i aduse aminte de visele încîlcite avute în cu rsul nop?ii. acolo erau poteci cu pietri?. îmbr?cata complet în negru. avînd la mijloc emblema medicinii. Ultimele zile ale lui iulie. Ajungeau pîna la el acorduri în?bu?ite muzica religioasa. Diminea?a era rece ?i înnorata. de sp?r?it doar prin pere?i de sticla mata în compartimente separate. alc?tuia gr?dina. cople?i?i.perechea rus?. Hans Castorp voia sa întreprind? cît de cît ceva pe ntru propriul sau bine. ?i clatin? din cap surîzînd cu îng?duin?a fa?a de atîtea stupidit??i. cu gura deschis? ?i ochii u?or înro?i?i. în indispensabili din fii d'ecosse ?i c u papuci de marochin ro?u. ie?i pe balconul ce se întindea de-a lungul fa?adei. iar lîngâ ea se în?l?? un stîlp vopsit în brun-ro?cat. anume ni?te zg omote ce veneau din camera vecinilor din stînga . cu pri virea pierdut?. nimic nu era mai indicat decît sa se duca sa-i ?in? tov?r? ?ie scumpului sau var. cu bra?ele ?epene atîrnîndu-i înainte. III Posomorîre cast? Hans Castorp se temuse ca avea sa doarm? peste ora obi?nuita. O teras? acope rit? cu tabl?. dup? tactul muzi cii de mar?. ce r?zb?tea pîna aici venind de departe. Dar aproape în ace la?i timp mai înregistra ?i altceva. tabieturi foarte civilizate intre caic un rol principal îl jucau vana de cauciuc precum <i hghenasul de lemn cu s?pun verde de lavanda. o doamn? mai în vîrst?. în gradin? se plimba o femeie. albi ?i cenu?ii se îngr?m?deau peste mun ?ii mai dep?rta?i. dup? cum îi explica . verde ?i alb. Dîre de cea?a se înlindeau nemi?cate pe în?l ?imile lituralnice. Pleca pentru trei saptamîni. Chipul ei ofilit de o paloare mer idional?. Ici ?i colo se vedeau crîmpeie sau dungi de cer albastru. in timp ce nori mari. aproape tragic?. Pe cînd î?i trecea briciul cu mîner argintat de-a lungul obrajilor acoperi?i cu spuma parfumata. Gen?iane mici ?i înstelate cre?teau în iarba umed? de pe coasta dealului. ?i i se p?ru c? aceast? vedenie trist? îi întuneca soarele dimine?ii. cu obrajii pudra?i. Nu se sim?ea chiar perfect odihnit. dar se scula mai devreme decît ar fi fost necesar. corespunzînd fiec? rei camere. in contrast cu p?dur ile întunecate de brazi care acopereau povîmi?urile. deoarece îi producea acel a?i efect ca ?i un pahar de porter b?ut pe stomacul gol. cu o gur? mare.

b?tuse în perete. a(jevar sau pref?c?torie. se mai ad?ugau acum ?i acord urile unui vals. îns?. sau gravul ?i frumosul nume de pudoare. în an umite împrejur?ri. A. iat? c? ai petrecut prima noapte aici sus . iar fizionomia sa o exprima nrintr-o posomorîre cast? a chipului." ?i atunci Hans Castorp observa cu mirare c? îmbujorarea care-i cuprinsese adineauri obrajii nu voia s? d ispar? cu nici un chip. spuse el. la noi. Faptul acesta nu-l dispuse în chip favorabil în Privin?a vecinilor c?s?tori?i ?i . a?adar. ?i nici m?car senza?ia de fierbin?eal? care o înso?ea. Cont inua s? d?inuie ?i nu era altceva decît acea ar?i?a uscata de pe fata de care sufe rise ?i ieri. r?spunse Hans Castorp. Prin urmare. merge. Mul?umesc. ce acompania u de departe scena nev?zut?. ap?ruse din n ou. c?ci sînt singu . dar care. ?i apoi cl?direa are neajunsul c? pere?ii au urechi. m?car ca se manifestau numai prin chicoteli. Dar diminea?a. îns? oboseala îl împiedicase sâ-i dea vreo aten?ie. Cu expresia aceasta se retrase. desigur. îngîna o vorb? de ocara estul de tare la adresa lor ?i f?cu gre?eala sa-?i r?coreasc? înc? o data a?a cu ap?. ca s? nu aud? mai multa vreme sunetele unor fapte ?i gesturi ce i se p?reau serioase. ceea ce-i înte?i usturimea. sau a?a i se p?rea. evident. avea obiceiul s? ?i-o însu?easc?. pentru numele lui Dumnezeu. din moment ce se g?sesc aici sau m?car unul din ei este bolnav. de exemplu acela mai pu?in searb?d de cur??enie sufleteas c?. ?i jocul fara nici o îndoial? ?inea de domeniul insti nctelor animalice. toat? lumea îi zice a?a. se s?rutau ?i. ci p?reau mai curînd c? o murd?resc cu o materie vîscoasâ. frazele uzate ?i melodioase ale unui cîntec la moda. nu avea nici azi p?l?rie. de pe balcon în camer?. îmbr?cat într-un costum sport. ori umilitoarele denumiri de frica MUNTELE VR?JIT 47 . a?a c? pu? in mai mult? cump?tare n-ar strica. iar atunci cînd Joa chim intr? în camera. nu-i f?cu impresia c? ar fi un om perfect odihnit ?i bucuros s? întîmpine diminea?a.se Joachim -zgomote care nu se potriveau deloc cu aceast? diminea?? proasp?ta ?i limpede. Trasni-v-ar bunul Dumnezeu! gîndi el. a?a c? totul e în ordine. sau p oale chiar le voi fi prezentat? Ar fi nespus de penibil. ca ?i cum n-ar fi trebui' ?i nici n-ar fi voit s? ?tie nimic din ce ea ce auzea: o expresie de pudoare care nu era deloc original?. La urma urmelor. la toate astea. cu prosopul în mînâ ?i ascul t? f?r? s? vrea. înc?l?at cu cizme solid lucrate. strîngînd buzele. întoreîndu-se s?-?i ispr?veasc ? toaleta cu mi?c?ri inten?ionat zgomotoase. e pre a de tot. Hans Castorp râmase în picioare. ?i deodat? ro?i sub pudr?. se prindeau unul pe altul. fire?te. cu acest Pnlej. dar de o ieftinatate dezgust?to are! Oare dup? toate astea voi avea prilejul s?-i ?i vad pe ace?ti oameni. Era o lupta înso?it? de chicoteli ?i gîfîieli. Dar din camer? se auze a înc? ?i mai bine ceea ce se petrecea de cealalt? parte a peretelui. ?i sînt totu?i bol navi. Am avut ni?te vise cam f?r? noim?. sau înc? ?i acela de sfiala mistica ori cucer-njcje _ ?i era pu?in din toate astea în atitudinea ce-o luase Hans Castorp fa?? de zgomote le venite din camera vecina. Ca ?i ieri . pe lumina. a c?rei însu?ire neru?i nat? nu putea sâ-i scape multa vreme tînarului. Era o goan? în jurul mobilelor. e Tous-les-deux. Nu vreau s?-mi dau prea repede p?rerea. ia început. un scaun fu r?sturnat. dar pe care. Oare cine-i femeia în negru din gr?din?? Joachim î?i d?du imediat seama despre cine vorbea v?rul sau. E?ti mul?umit? Era gata de plecare. strigîndu-l. ceea ce-i destul de nepl?cut. p e bra? cu raglanul în al c?rui buzunar lateral se vedea flaconul turtit. se palmuiau. î?i mai spuse el enervat. pe care somnul o atenuase. ba chiar cut remur?toare. Hans Castorp î?i ad use aminte c? abia ieri sear? auzise ceva asem?n?tor. cu toate c?. din bun?voin? ? se sili sâ-?i dea sie?i o explica?ie nevinovata. Micul dejun Bun? ziui. faptul cel mai scandalos este c ? pere?ii sînt atît de sub?iri. tocmai se petrecu. ?i sînt sigur ca nici asear? nu s-au potolit prea curînd. spuse Joachim. Aici. Se puteau da ?i alte nume acest ei bun?voin?e a firii. fiindc? ceea ce prev?zuse limpede c? va urma. e o stare de lucruri greu de suportat! Construc?ie ieftina. A?a se face ca glasul îi tremura de 48 THOMAS MANN necaz cînd r?spunse varului s?u care. sînt c?s?tori?i.

?i atunci îl vîrâ în p at. A venit în cel de al doisprezecelea ceas. are-mi va sp une ?i mie la fel cînd îi voi fi prezentat? Adic? ar fi ciudat. vreau s?-?i spun ceva! f?cu el deodat? ?i în voce i se distingea o oarecare u?urin?? necugetat?. p ?rea perfect s?n?tos. ceea ce nu se petrecuse imediat dup? de ?teptare. Hans Castorp î?i ridica politicos p?l?ria. glumi el cu o senza?i e de bun? dispozi?ie exagerat?. iar cînd Joa chim d?dea buna ziua cuiva. persoane care se înapoiau deja de la micul dejun. iar ochii îi erau ca ?i ieri: i se p? rea ca sînt fierbin?i ?i grei. în tr-o m?sur? oarecare. pe cît se p?rea .de ce. Sînt oameni lipsi?i complet de bun? cre?tere ?i chiar d?câ sînt sili! s? cuiesc trei s?ptâmîni în vecin?tatea lor ?i-mi este imposibil s?-i oco50 THOMAS MANN lese. Ia care Joachim îl privi cu blînde?e ?i zîmbi ciudat. Hans Castorp î?i lu? bas tonul. sup?rat de senza?ia limpede c? are ochii tulburi ?i fa?a îmbujorat?. c?ci era mai curînd palid. asta-l privea pe el. declar? c?. ?i-am spus-o din capul . MUNTELE VR?JIT 49 -Prin urmare. îl întrerupse Joachim. Ma întreb. s? stea lîngâ fiul ei mai mare. Dar închipuie?te-?i c? abia sosit se ?i constat? c? are temp eratur?. aceasta din urm? ca pe un fel de sfidare. Teau s? spun c? ar f i comic ?i lugubru în acela?i timp.. iar femeile erau absolut înnebunite dup? ei. pardesiul ?i p?l?ria. adaug? el. nu vorbe?te o boab? nem?e?te. o temperatura destui de mare.Bine. ?i Behrens afirm? ca dac? se va mai scula înseamn? c? are mai mult noroc decît m inte. a?a stau lucrurile cu ea. de fapt. încît s e poate afirma foarte bine c? se va sfîr?i destul de repede . c a sa se supun? chiar atît de u?or ?i numai pentru trei biete sâpt?mîni unor obiceiuri noi ?i str?ine apoi ie?ir? ?i coborîrâ sc?rile. în ceea ce îl prive?te. voi ?li ce semnifica?ie are asta ?i ce mutr? s? fac. iar dac? cineva i se adreseaz? nu spune decît: Tous Ies deuxl c?ci nu ?tie s? spun? altceva ?i. ?i ad?ugind mici observa?i i asupra caracterului sau gravita?ii cazurilor respective. iar Behrens declar? ca totul se va termina aproape c a un tifos ceea ce este groaznic pentru cei viza?i. E mexican? ?i. c?ci er? prea sigur de propriul s?u mod de via?a si de obiceiurile sale de om civilizat. în timp ce Joachim îi ar?ta pe coridoare cînd o u?a. ?i de a lunei mama se plimb? cum ai vazut-o. deo camdat?. Era ner?bd? tor ?i nervos ca un tînar pe cale de a fi prezentat unor oameni necunoscu?i ?i. cînd nu st? la c?p?tîiul lor. care se afl? într-o situa?ie absolut disperat?. cu ochi ca de j?ratic. men?ionîndu-i pe cei ce locuiau acolo. ?i stropindu-?i cu un pic de lavand? batista cu care-?i atinse fruntea .5 dintr-o data. vezi tu. Iat? îns?. sa în?eleg c? te-au stingherit? E adev?rat c? într-un fel sînt ni?te s?lbatici. aici nu e nimeni care s? priceap? spaniola. . ?i fran?uze?te abia de îngîn? cîteva frînturi. Po?i foarte bine sa ma recomanzi doamnei din gradi n?. putem tous Ies deux sa mergem la masa. sus.. ceea ce. Daca e?ti de acord. de asemenea.Ca s? nu uit. de?i. f?cînd abstiac?ie de asta. cu alte cuvinte ni?te neciviliza?i. în schimb nu doresc cu nici un pre? s?-i cunosc ?i sînt absolut în dreptul meu d aca refuz în mod categoric s?. de parca ar fi nlîns mai multa vreme ?i aveau iar??i acea scînteiere pe care i-o provocase tu?ea b?rbatului pasionat de c?l?rie. în?elegi.s-a generalizat. s? se reacomodeze. Da r nu vreau cu nici un pre? sa intru în rela?ii cu perechea rus?. Avu impresia c? abia atunci reu?ise sa stabileasc? leg?tura cu ziua de ieri ?i. care voia sâ-?i vad? fratele pentru ultima oar ? de altfel un b?iat foarte frumos. rostind nume germane ?i altele ce aveau toate soiurile de rezonan?e str?ine. cînd alta. . este gata . în a cela?i timp. cu o melancolie u?or batjocoritoare. aici.. în?elegi? ?i-o cer foarte insistent. trecîndu-?i-o de jur-împrejurul ochilor. nu corespundea decît în parte adev?rului. 39. A venit aici de vreo cinci sâpt?mî i. numai c? cel mic tu?ise înainte de-a urca aici. t?cu Hans Castorp. Dup? ce se încredin?a ca are asupra lui provizia de ?ig?ri. daci se va ivi prilejul. Intîlnir?. Da. Pu?in îmi pas? dac? o s? -mi spun? tous-les-deux. e o tr?vit din cap pînâ-n picioare. spune el.rele vorbe pe care le repeta mereu. ca ?i cel?lalt amîndoi sînt ni?te fl?c?i splendi zi. nu vad nici un inconvenient. Toate bune .. c? acum cincisprezec e zile i-â sosit cel de-al doilea fiu.

tacîmurile zornaiau. cineva ridica un clopot de sticla sub care se întindea o bucata groasa de ?vai?er. cu puf pe fa?a ?i cu obrajii u?or aprin?i. Privindu-i numai chipul. Nu era prea lata în raport cu lungimea. ce d?dea pe o veranda în fa?a lui Han s Castorp.Dar dintre cei doi care-i bolnav? întreb? Hans Castorp. c?rora le fu prezentat cu tot ceremonialul. cafea sau ceai? Era micu?a ca un copil. doua pe partea lata.. cu partea superioara v?ruit? în acela?i fel ca ?i per e?ii ?i plafonul. Dup? cî?iva pa?i de-a curmezi?ul s?lii. Apoi p?trunser? în sala luminoasa. de un blond cenu?iu. ce atîrnau ca ni?te mici sfere lunare. între cele dou? mese puse de-a latul. dup? care începu sa manînce orez cu lapte. cu plafonul u?or boltit.locului. spuse Joachim v?dit distrat. cu s cor?i?oar? ?i zah?r. în timp ce. El sau ea? . îneît ma mir ca Behrens înc? n-a intervenit. ce-i cu asta?" se potoli ?i comand? ceai cu o polite?e deossbita tocmai fii ndc? aceea care-l întreba era o pitic?. cu fata lunga ?i îmbatrînita. în timp ce-?i l?sau haine le Ia garderoba. c?ci sînt a?eza?i foarte departe de noi. tocmai datorita faptului c? sînt atî?ia str?ini printre pacien?i. De altfel. o pitic a". ?i nici ea nu e dintre cele mai îngrijite. de data aceasta. în sufragerie erau aranjate ?apte mese. Mesele erau destul de mari. î?i l?sa privirile sa pluteasc? ?i peste comesenii de la c elelalte mese. se gîndi el. ca sa-?i taie o felie ?i printre altele mai era ?i o fructiera cu fructe proasp ete sau uscate. farfurii cu jumari de oua ?i friptura rece. po?i fi perfect lini?tit. unde vocile zumzaiau. afar? doar d e cazul daca o vei dori chiar tu. O MUNTELE VR?JIT 51 fat? de serviciu îmbr?cata în negru ?i alb îl întreba pe Hans Castorp ce dore?te s? bea: cacao. uitîndu-se curios la celelalte mîncaruri din care ar f i dorit sa se serveasc?. a?ezata în mijlocul mesei. Hans Casto rp se înclina politicos ?i cu oarecare rigiditate c?tre vecinii de masa. a?a ca sînt pu?ine ?anse sa-i întîlne?ti. motive care se întîlneau unele cu altele pe tavanul larg boltit . Sala av ea patru u?i de sticla. cît ?i faptul ca avea o fa?a ro ?ie ?i un par unsuros. camarazii ?i tovar??ii de destin ai lui Joachim care. în ciuda p?l?riei cu pene. sim?ind un fel de spaima. Sala era prev?zut? cu mai multe candelabre electrice din metal alb. unt se g?sea din abunden?a. avînd de jur-împrejur un fe l de galerie ce aaapostea poli?e pentru farfurii ?i se deschidea prin arcade lar gi spre interiorul aranjat cu mese. ca ?i cum ar fi vrut sa spun?: Ei. Stîlpii erau acoperi?i pîna la jum?tate cu un pl acaj imitînd lemnul de santal. dar cum acesta ri dica umerii ?i sprintenele cu indiferen??. Ia intrarea în sufragerie. Apoi lua loc ?i observa cu un aer satisf?cut ca micul dejun era socotit aici o masa importanta. în picioare. Era a?ezat pe partea îngusta a unei mese din mijl oc. Erau vase cu marmelada ?i miere. . pe care o lua drept o croitoreasa . numai el. dintre care doua în l??ime ?i celelalte în lun gime. cu to?ii. ornamenta?i cu brîuri multicolore ?i cu motive simple ?i nostime ce imitau ciucurii. La dreapta lui era o f?ptura cu înf??i?are s?r?c?cioasa. Se uita la v?rul sau. castroane cu orez cu lapte ?i terci din faina d e ov?z. î?i puteai ex plica foarte u?or gafele ei izvorîte din lipsa de cultura. Doar n umele ?i persoana doamnei Stohr îi re?inur? aten?ia. Hans Castor p se g?si instalat la locul s?u. fiindc? trebuie sa ?tii ca exista ?i o masa a ru?ilor bine. de?i nu toate lo curile aveau în fa?a lor tacîmuri. înd?r?tul scaunului. în negru. ?i fara sa intru în am? nunte î?i spun doar ca arata în asemenea hal. dar pe care abia-i înregistra ca figuri. a veau trupurile m?cinate de boal?. ?i-a poi. pe o alta scara ?i un alt coridor decît ieri seara. El vine întotdeauna la masa cu un vindiac de piele. a treia la stînga r?spunzînd în holul de Ja intrare ?i apoi aceea pe care i ntrase Hans Castorp c?ci Joachim îl condusese.. m?car ca stau aici de atîta vreme. ?i c hiar eu. iar fetele de serviciu se gr?beau purtînd câni din care ie?eau ab uri. formate fi ecare din cîte trei arcuri suprapuse unite printr-o împletitur? ginga??.Cred c? el. nu cunosc personal decît pe foarte pu?ini dintre ei. la masa ru?ilor de rînd. aici nu este chiar atît de u?or sa ieg i cuno?tin?e. în general. dar mîncau ?i sporov?iau Sala era construita în ac el stil modern care reu?ea sa imprime celei mai severe simplit??i o anumita tr?s ?tura de fantezie. Da. fiecare pentru zece persoane. Ia care se a ?aza numai ru?ii mai deosebi?i. avînd în partea inferioar? clopote de sticla mat?.

îns? m?rturisi ca se sim?ea. informîndu-se de starea ei. cu degetele ?epene ?i degerate. La început se temuse pu?in ca va avea sa suporte impresii cumplite ?i iat? ca se s im?ea oarecum dezam?git. de ambele sexe. de parca s-ar afla în ajunul unui evenimen t deosebit de hotarîtor. Sosi imediat dup? ce Hans Castorp se a?ezase. din?u lungi ?i sub?iri ca e iepure. spuse ea lungind sil abele cu o afectare de prost gust.s?u o lenjereasa cu ziua. lua loc al?turi de ea ?i începu sa manînce pas trînd t?cerea cea mai desâvîr?ita. Este adev?rat ca unii st?teau la mas? cu capul în mîini ?i priveau ?inta diept înainte. care-?i r?sturna în farfurie un borcan cu i aurt. dimpotriv?. de cînd sînt aici. c?ci vorbea foarte curat ?i aproape ca o femeie culta. Se discuta despre vreme. ?i adaug? ca înc? de diminea??. ceea ce în realitate nu era deloc cazul. micul dejun nu era o masa care se lua în mod oblig atoriu în comun. extraordinar de slaba. avusese 37. Poate ca era prea bolnav ca sa-i mai pese de aceste maniere sau sa se mai intereseze de cei din ju rul sau. sub buza de sus. atît pe croitoreasa cit ?i pe doamna Stohr. Urma Joachim ?i apoi doamna tonr cu bluza ei ecoseza de lîna. care citea scrisori sosite de acas? in irnp ce bea un ceai de culoarea sîngelui. perechi c?s?torite. ?i ea destul de vîrstnica. ba chiar sup?r?toare din partea unei fiin?e atît de neînsemnate. la une le mese se f?ceau schimburi de m?rci po?tale. cu amîndoua mîinile vîrîte în buzunare.3 ?i cine ?tie ce o sa mai fie dupa-amiaz?! Croitoreasa cu ziua zise ca a avut aceea?i temperatur?. dezvelindu-?i. La masa. a c?rui expresie p?rea sa arate I 52 THOMAS MANN ca ?ine în gura ceva cu un gust oribil. o familie cu copii care vorbeau ruse?te. afla cu o corecta p?rere de rau ca las? de dorii. fara îndoiala. cu gulere r?sfrînte ?i buzunare în p?r?i. Tineri bronza?i. Pentru cîteva clipe. La stînga 'ui st?tea o domni?oara englezoaica. fâra vreun motiv anume. conversa?ia nu era deloc însufle?it?. doar fiindc? nu aveau griji mom entane ?i se aflau mai mul?i laolalt?. ?i era o lâcere sa l e vezi oprindu-se ?i sporovaind. de asemenea. cealalt? de cinci). despre temperatura pe care au avut-o în acea diminea?a. impresie creata. c?ci toata lumea din sala p?rea plina de via?a: nu avea i deloc sentimentul ca te afli într-un a?ezamînt plin de suferin?e. vorbeau cu fetele ce serveau ?i se n?pusteau asu pra micului dejun v?dind o s?n?toasa pofta de mîncare. fiind vorba doar d e-o agita?ie fizic?. lipite de trup. f?cute de ei în?i?i. foarte unt?. Ace?tia erau l?sa?i s? priveasc? ?i nim eni nu le acorda nici o aten?ie. ?inea mîna dreapta strinsa pumn în reptul obrazului ?i în vreme ce mînca se silea în mod ostentativ sa vorascâ distins. Un b?rbat tînar cu must?cioara. cînd se sculase. Oricum. în fa?a lui Castorp lua loc o fata tînara cu parul de un blond luminos. Joachim sporov?ia de forma cu doamn a Stohr ?i. La mai multe mese oamenii î?i ar?tau unii altora fotografii. agitata. refuzînd prin atitudinea sa orice încercare de a i se prezenta noul oaspete. ce nu ?inea întru nimic de suflet. Hans Castorp g?sea ca aceasta agita?ie sau m?car m?rturisirea uno r asemenea senza?ii constituie într-un anume fel o atitudine destul de necuviincio asa. sus (prima era în sanato riu de ?apte luni. salut a cu b?rbia din mers ?i ocupa un scaun. Sînt atît de vl?guita". despre fe lul cum s-a dormit. de laptul ca bea numai cafea ?i mînca pîine cu unt. înc ordata. oam eni mai în vîrsta. Le întreba pe rînd. iar în mintea lui imaginea unei mici crortorese se asociase întotdeauna cu cafeaua ?i jimbla cu unt. îl mînca iute ?i pleca imediat. cuprinsa de o nelini?te tainica. Se tînguia ca se simte fara vlaga". intrau fredonînd. f?r? sa priveasc? pe nimeni. svetere cum le MUNTELE VR?JIT 53 ' au aibe sau colorate. apoi caut? sa-?i aminteasc? de cele cîteva no?iuni de engleza pe care le înv??ase ca sa afle chiar din gura vecinei din dreap ta ce fel de ceai bea (era ceai de m?ce?e) ?i daca era bun. ?i abia dup? aceea î?i arunca privirile prin sala însufle ?it? de un du-te-vino continuu. fara îndoial?. Erau aici. Cei ma i mul?i erau bine dispu?i. . Se vedea îns? ca nu era în nic i un caz o croitoreasa cu ziua. Apro ape toate femeile purtau tricouri de lîna ori m?tase. ceea ce ea îi confirma aproape cu impetuozitate.

nu se poate! Mi-am dat imediat seama ?i deoda t? i se adresa direct lui Hans Castorp c? ave?i în dumneavoastr? ceva de civil. dumneata e?ti? îi zise lui Hans Casrorp p e care Joachim i-l pie. sînt îneîntat. da. Multe dintre ele sînt foarte seduc?toare v?zut e din afara. dintr-o ?e:. ?i privindu-i d e jos cu ochii sai alba?tri. din cauza ca buza superioara se r?sucea într-o parte. avem aici doamne absolut încîntatoare. gîndi Hans Castorp furios. Da. des chizînd larg gura ?i mîncînd cuvintele. A?adar. domnilor! exclama Behrens. îi r ?spunse cineva. Atîta exces de zel! Nu vrea sa ne mai acorde nici m?car un fleac de jum?tate de an. apropiindu-se imediat de Hans Castorp ?ii întoarse pe dos una dintre pleoape. ceea ce agrava pocnetul venea din faptul ca u?a era f ?cuta din p?tr??ele de sticla. destul de vechi ?i cu ?ir eturi. înotînd în l acrimi ?i str?b?tu?i de vini?oare vine?ii. fac prinsoare pe orice. croitoreasa îi spuse ceva. altfel. -Ei. în?elege?i ca doamnele n-o sa va acorde nici o aten?ie! Verde este pomul de aur al vie?ii. Doctorul Krokowski era de asemenea în ?inut? profesionala. talentul este necesar pretutindeni. nu mai are rost sa a?tept?m. Joachim întreba dac? doctorii trecuser? pe acolo. spune ?i dumneata. p?r?siser? sala chiar în clipa cînd sosiser? verii. în orice caz detesta zgomotul u?ilor trîn tite ?i ar fi fost în stare s? p?lmuiasc? pe oricine î?i îng?duia s? izbeasc? o u?a în p rezen?a lui. domol. lasînd sa i se vad? pantalonii reia?i ?i o parte din picioarele imense. o sa g?sim. alba?tri. verdele nu prea e ar? tos. dar ca nuan?a de piele. jignit. Fusese trîntita o u??. îns? dumneavoastr? ar trebui sa încerca?i sa prinde?i ceva m ai multa culoare. hai sa plecam. Vorbea cu un pronun?at accent saxon din nord. Evident. Ru?ine". ceea ce f?cea ca paloarea sa-i ias? ?i mai mult în eviden??. Ziemssen. poate ca ar fi bun pe cîmpul de instruc?ie. pe care-l urîse dintotdeauna. iar acest mirmidon n-are nici o pic?tura de talent. ?i-i întinse tînarului o mîna mare cît o lopata. jos. aprins de tnînie. Atunci va fi ?i dumnealui un vajnic purt?tor de sabie? îl întreba pe Joachim. Dore?te necontenit sa plece. blestemat? neglijen??!" Cum. îns? o oarecare încordare s ilita a gurii dest?inuia cît i se p?rea de ciudata pozi?ia lui de subaltern. iar zgomotul acesta. e foarte frumos la noi. c . croita în fo rma de c?ma?a. îns? halatul sau er a negru.atura neagra ?i lucioasa.. complet anemic. Era un om o^os. chiar aceea din stînga.Deodat? Hans Castorp tresari. zise el. lung pîna la gen unchi. In cazul acesta. domnule. A?i fi un bolnav mai bun decît el. ma freac? ?i e ner?bd?tor sa se speteasc? la manevre ?i exerci?ii. De la prima arunc?tura de ochi vad pe ch ipul fiec?ruia daca are stofa unui bun pacient. c?ci trebuie talent pentru asta. cu elastic ia man?ete. mai multa aten?ie. astfel. ni?te ochi mari. ?i cu toate acestea. bulbuca?i. Dar la u?? fur? cît pe ce sa se izbeasc? de doctorul Behrens care venea gr?bit. Ca s a te prezint. opina Joachim. ce va pl?cut. nu avu r?gazul s? constate ci ne era vinovatul. Dar între sprîncenele lui blonde ap?rur? ni?te cute. mai nalt decît doctorul K rokowski cu mai bine de trei capete.cineva o l?sase sa se închid? singura sau poate o închisese la repezeala.. iar chipul i se schimonosi în vreme ce-i r?spundea croitoresei. aratîndu-l cu capul pe H ans Castorp. Ei. totul se transforma într-un zdr?ng?nit ?i un imens bufnet. acolo. c?ci erau alba?trii. ce d?dea direct în hol . de al tminteri. altfel încît ca pul p?rea de-a dreptul colorat deasupra halatului alb de chirurg. dar aici. Se p?s tra la locul sau de asistent. varul dumitale ne va aprecia desigur mai mu lt decît dumneata ?i va ?ti sa se distreze. Veri? întreba consilierul aulic aratînd cu mina de la unul la altul. De data asta.'f nta. ur mat de doctorul Krokowski. un nas cîrn ?i o musta?a t?iata scurt ? i ridicata piezi?. poate era o idiosincrasie congenital?. neluînd parte la convorbire. î?i ?i f?cuser? primul tur. cu n ceafa ie?ita în afara. Nu doamnele sînt acelea care ne lipsesc. înc?l?ate în ghete galbene. Va rog sa ma crede?i ca mereu vrea sa plece. daca nu-i frumos la noi! Ei.. Se prea poate c? aversiunea asta se datora educa?i ei. str?b?tu?i de vini?oare vine?ii. vreun alt prilej în cursul zilei. lipindu-?i c?lcîiele. Fire?te. Asta ar ti putut sfîr?i rau pentru b?t?turile noastre.. ma pis eaz?. Doamne fere?te. nu atît de r?zboinic ca acest ?ef de hoarda militar?. ei bine. Nu ma pricep. cu parul com54 THOMAS MANN plet alb. cel pu?in. între degetul ar?t?tor ?i mijlociu... pe care îl purta strîns cu un cordon. fara îndoiala. îi f ?cea oroare lui Hans Castorp. Ceea ce-i spusese Joachim despre obrajii lui se adeverea. în aceea?i clip?.

de 56 THOMAS MANN fapt singurul ce mai exista in afara celui ce ducea în vale. Are un fel atît de liber de-a vorbi. se produce un cu rios fenomen în leg?tura cu metabolismul albuminei. tragînd cîteva fumuri pline. Iar doctorul Krokowski porni ?i el dup? ?eful sau. Acum ne putem continua plimbarea. un exemplar frumos. Veselie întrerupt? . Te rog sa m? scuzi o clip?! ?i-?i scoase din tocul de piele fina împodobit cu o monogram? de argint un trabuc M?ria Mancini. la noi. gra?ie meteorologiei sale de o umeda voio?ie. Pacien?ii care ispr?viser? de mîncat imediat dup? ei.Foarte simpatic om. c?ci nu m? mâi pot st?pîni. în spatele sanatoriului. ?i se mai prelungea înc? pu?in înainte de-a face o cotitura brusca pentru a urca piepti? c?tre dreapta.. ie?ir? pe portal în aerul liber de afara. de o culoare ro?ietica. zelul t ?u mi se pare cam exagerat. C?ci aici. ca oamenii care coboar? în pa ta. daca-mi dai vo ie. n-am fumat niciodat?. în cazul dumneavoastr?. Era o c?rare b?t?torit? ?i înc? destul de umed?. nu pute?i face ni mic mai bun decît s? tr?i?i cîtava vreme ca ?i cum a?i fi atins de o u?oara tuberculosis pulmonum. pe al c?ror Povîrni? erau raspîndi?i cî?iva molizi de în?l?ime mijlocie ?i ni?te pini asuci?i ?i apleca?i pîna aproape de pamînt. A?a! adaug? el. tu nu fumezi. Jnsa cu acest prilej îmi ve?i îng?dui s? v? dau un sfat cu totul dezinte resat complet sine pecunia. veneau în urma lor. ?i mi-a pl?cut cum îi zice ter-mometrului.. Buna ziua. Sfînta împ?rt??anie. ?i zici c? ai dormit bine. Tachin?rie. Chiar daca arderile generale sînt mari. o s?-mi aprind unul adev?rat.. De i eri de la prînz n-am mai fumat ceva ca lumea. de-a lungul c?reia d?dur? de cîteva o ri peste ni?te sf?rîmaturi de stînca. ni se procura în fiecare an cîte un dr?g?la? contingent.. turtit la un cap?t. unde l?zile de fier pentru gunoaie st?teau a?ezate lînga grilajul sc?rilor de la pivni ?a. acoperua cu tabla de culoarea eziei. domnilor! Petrecere buna ! Buna ziua. a?a cum îi pl?ceau cu osebire. care parca plutea.. acest scump Hamburg este o înjghebare c?reia noi îi datoram mult. Foarte simpatic om! repet? Hans Castorp. e perfect. trupul depune totu?i albumina. ?i sa pune?i pu?ina albumina.. Evident. Da. iar grupu rile ce se întorceau le ie?eau în întîmpinare c?lcînd ap?sat. varul dumitale. avînd deasupra un orologiu instalat într -o turla joasa.. pune-?i în gur? trabucul cu argint viu! Totdeauna s?-?i îns emni frumu?el temperatura. adic? sa în?elege?i ca. De altfel. la care toata lumea r?spundea afirmativ. Portalul era situat în partea de sud-est a cl?dirii spoite în alb ?i a c?rei parte c entral? dep??ea cu un etaj cele doua aripi.. am în?eles imediat despre ce era vorba. în fa?a paji?tilor alpine. ci te Pomeneai îndat? în plina natura. Po?i face plimbarea proiectata.. îi t aie vîrful cu un cu?ita? ag??at de lan?ul ceasornicului.. trabuc cu argint viu". fac e?i ceea ce face ?i v?rul dumneavoastr?. sa ?i-o ia ?i el. ?ti?i ceva? N-ar fi chiar atît de rau daca pentru cîtva timp a?i las? în voia sor?ii dragul dumneavoastr? Hamburg. Drumul pe care apucar?. Ziemss en? Atunci. de-a lungul coastei împ?durite. îneît e o pl?cere sa-l ascul?i. Cînd ie?eai afara nu patrundeai în gradina împrejmuita. în direc?ia buc?t?riilor ?i ? dependin?elor. zise Hans Castorp în vreme ce. scap?r? bricheta ?i-?i apr inse ?igara lung? ?i îndoit? în sus.ornMUNTELE VR?JIT 55 let anemic. cu o poft? deosebit?. legânîndu-?i b ra?ele cu palmele în jos ?i întrebînd în dreapta ?i în stînga dac? s-a dormit bine. De ce m-a? apuca sa fumez tocmai aic i? .. cobora în pant? dulce s pre stînga. r?spunse Joachim. dup? un salut prietenesc adre sat portarului ?chiop care punea în ordine scrisorile în loja de la intrare.. L uarea temperaturii n-a f?cut înc? rau nim?nui. Dar cît despre mine. spuse oprindu-se. Buna ziua. atîta timp cît mai sta?i aici. Ziemssen! Ca la serviciu! Cu con?tiinciozitate! Sîmbata vreau sa v?d curba temperaturii! Iar domnul. Dar nu mai mult de o jum? tate de or?! Dup? aceea. Cei doi veri nu erau singurii care se plimbau. cum v? spuneam. Ei.

?i dac? a? fi nevoit ca într-o dimi nea?? s?-mi spun: ast?zi n-o s? am nimic de fumat. al?ii mai în etate. îi privi cercet?tor. ci doar cel mult sa ?in? picioarele încordate s pre a nu fi ispiti?i s-o ia Ia fuga sau sa se împiedice. ?i de cîte ori am citit despre asta am fost pl?cut impresionat. nici de distrac?ie. ad?ug? el. Joachim tu?i de vreo dou? ori din mers. Da. g?sesc expresia destul de resping?toare. ca ni?te oameni care. Behrens are perfect? dreptate: e?ti un civil da. ?i fiindc? veneau la vale. însu?i exploratorii care pornesc spre Polul Nord se aprovizioneaz? temeinic cu mari cantit??i de tutun pentru obositoarea l or expedi?ie. C?ci i se poate oricui întîmpla s?-i mearg? prost sa presupunem ca la un moment dat a? fi într-o stare nenorocit?. ?in foate mu lt sa fac exact ce mi-a recomandat ?i sâ-mi organizez via?a întocmai dup? felul t?u de trai . o spunea ca s? te laude. Dar tot nu se întoarse.. dar atîta timp cît o sa am o ?igar?. Nu în?eleg cum poate cineva sa nu fumez e. da. fapt pentru care nu treb uiau sa fac? nici un efort serios. în toat? lu mea se fumeaz?. îns? fapt este ca tu e?ti un civil iremediabil. sînt exact atît de anemic cît trebuie ca s? fiu livid. Acum. b?rba?i ?i femei. Oricum. nindc? i se p?ru c? s-a dep ?rtat prea tare de Joachim. f?ceau impresia ca se l?s au sa alunece u?or. spuse el. asta este to t ce poate fi mai nepl?cut MUNTELE VR?JIT 57 adar cînd ai o ?igara buna. Ia-o înainte. a?a c? po?i face tot ce-?i place. Un grup de pacien?i. anos t?. ?tiu precis c? a? supor ta totul. Fiindc? este e vident. femeile purtau ja chete colorate. cred c? n-a? mai avea curajul sa ma scol ?i a? r?mîne s? zac în pat. iar dup? cîte ?tiu eu. nu-i a?a?. co?nplet pustie. ?i apoi e foarte dr?gu? din par tea lui ca m-a consultat complet sine pecunia. Este aceea?i senza?ie ca atunci cînd tai întins pe malul mari i. socot ca e?ti la ad?post de toate ?i ca nu ?i poate întîmp la literalmente nimic. au ie?it sa fac? o scurta plimbare în fa?a casei. C?ci. în definitiv. fara ca m?car sa întoarc? privirea înapo i. Hans Castorp le privi chipurile cu aten?ie. j a?a c? nu mai ai nevoie de nimic. Dar cînd accesul de tuse îl apuca a treia oar?. fiind aproape de ei. iar majoritatea b?rba?ilor nu aveau pardesiuri sau bastoane. Erau vreo ?ase sau ?apte persoane de diferite vîrste. îi v?zuse de alf-înc? de pe cînd se aflau pe drumul drept. pe ci nstea mea. urcu?ul îl obose a. ?i asta m-a izbit ?i pe mine. ce-a? putea face altceva. ca în compara?ie cu tine am o piele aproape verzuie. în definitiv e?ti s?n?tos. astfel încît aveau în modul de a merge ceva înaripat ?i lin. Apoi încetini pasul ?i sfîr?i aproape prin a se opri. ?tiu. cînd stai culcat pe malul marii. fiindc?. cu toate c?. gîndindu-se la Joachim. s?n?tos în afar? de anemie.Pe asta n-o mai în?eleg. judecind dup? înse?i spus ele lui Behrens. zic eu. le ie?i în fa?a. la jum?tatea coastei. Dar o zi f?r? tutun ar fi pentru mine o zi searb?d?. spuse Hans Castorp. c? m-ar ajuta sa trec peste orice. ?i cred ca nu exagerez decît foarte pu?in . Vezi tu: cînd ai o ?igar? care arde bine c?ci este de la sine în?eles c? nu trebuie sa fie rupt? sau s? trag? prost. cum s-a exprimat el. aceasta pl?cere nu-i necunoscut? nic?ieri u nde te-ar putea arunca întîmplarile vie?ii. drept spre el. Hans Castorp se gr?bi sa-?i continue drumul.. cu mîinile în buzunare. mânînc numai ca s a pot fuma dup? aceea. se opri cu sprîncenele încruntate. c?ci asta înseamn? s? te lipse?ti într-un fel de una dintre bucuriile vie?ii ?i în orice caz de o foarte mare pl?cere! Cînd m? trezesc diminea?a ma ?i bucur la gîndul c? voi putea fuma în timpul zilei. iar ochii i se stinser? brusc. ?i coborau cu pa?i mari. la voi iar faptul ca vo i depune pu?in? albumina nu-mi poate provoca nici un neajuns. aici sus. fara nici o ceremonie. care li se rasfrîngea pe chipuri ?i în întreaga înf??i?are în a?a m?sura încît aproape c? sim?eai in?a sa faci parte din grupul lor. aceast? aservire este o dovad? de sl?biciune. ceea ce însemna c?. replic? Hans Castorp. oricum. iar vocile lor se amestecau 58 THOMAS MANN într-un vacarm nemaipomenit. Slav? Domnului. Nu erau to . cu capul pu?in aplecat.de altfel. lucru de care acas? nu mi-am dat seama. iar cînd iau masa m? gîndesc la acela?i lucru. nici de munca. v?duvit? de orice farmec. u nii foarte tineri.spunîndu-mi c?. To?i erau fara p?l?rie ?i ar?i de soare. zise Joachim.

Cîrd un plamîn este atins. Hans Castorp rîdea. ?i osci lînd între rîs ?i plîns. s? ne în?elegem. cu ochii pe jum?tate închi?i. îns? nu e cap abila s? fluiere decît dup? ce a mers ceva mai repede ?i bineîn?eles ca nu pierde pr ilejul sa sperie oamenii. o farsa pusa la cale. dup? cum cred c?-?i închipui. procedînd as tfel. ceea ce f? cea ca vesta sa i se ridice într-un mod necuviincios. pe care nici m?car nu le ?uguie. apoi. ca sa se odihneasc?. una slab a ca un ba? ?i cu un ten de filde?. daca totul merge bine. plamînul poate sa se vindece. slu?ita de pistrui. î?i spun Clubul jum?t??ilor de pl amîni". ?i a?a sînt cunoscu?i. cu buzele rasfrînte. O fata înalta. însâ Beh rens a ajuns un maestru în astfel de opera?ii. sus. spre sfîr?it. cea cu pistrui. aici. S-au adunat cu to?ii.. tulbuiarea 1 se ransformase în buna d ispozi?ie ?i în vreme ce mergea aplecat înainte. cu o plec?ciune cu rtenitoare. astfel ca-l sili p e Hans Castorp s? se gîndeasca la muzica ce-o scot acele b??ici de prin bîlciuri. nu ?i-a? putea spune ?i nici chiar ea n-o ?tie exact.Cu ce? întreb? Hans Castorp. mai ales pe noii sosi?i. îi scap? din piept. Era extrem de agitat ?i nu prea ?tia de ce. e stupid sa-?i închipui ca fluierat din burta. ca re se dezumfla ?i se turtesc ?iuind apoi fata trecu împreuna cu tot grupul mai dep arte. astfel c? trebuie mereu reînnoit.. cu p?rul prost piept?nat ?i cu ochii neghiobi. ?i dup? un an sau mai mult de tratame nt. ?i domni?oara Levi. Saluta grupul.. sc?zu cu un ton. Bineîn?eles ca gazul nu persista prea mult. . o opera?ie ce se practica destul de des aici. lipind calcîiele. azot. ca sa zic a?a. se aprop ie de varu-sau. un tînar care-?i ?inea mîinile în buzunar. Dup? aceea se întoarse repede ?i în?elese imediat ca acest lucru îngrozitor trebuie sa fi fost o gluma. chiar în . Era domni?oara Kleefeld. într-un sveter verd e. Dar mîndria clubului este Hermine Kleefeld. alta mai mica ?i grasa. între ei era ?i doamna Iltis. Dar to?i se uitau la el cu acela?i zîmbet obraznic.. MUNTELE VR?JIT 59 _ A fluierat! r?spunse Hans Castorp. ia r unul scund. E ceva care ?ine de chirurgie. întoicîndu-se cu fa?a. Apoi îti introduce un gaz.. ?i-o aduci aminte. ma în? elegi. o fluier?tura neobi?nuit de nepl?cuta. deoarece nu mai ea singura are talentul special sa fluiere ca nimeni altul cu pneumotoraxul. vrei sa ma l?mure?ti ce înseamn? asta? . uitîndu-se dup? ci cu o privire blinda.Ah. Tuturor celor pe care i-ai v?zut adineauri li s-a f?cut aceasta opera?ie. De altfel cred ca. în acela?i timp. Pot sa te l?muresc ?i din mers. cea c are a z?cut atîta vreme la pat. Hans Castorp înlemni privind în zare. ?i în acela?i timp fluie ra. în domen iul acesta.Hai sa mergem mai departe! zise Joachim. J 60 . Hermine Kleefeld. dar celalalt e s?n?tos sau relativ s?n?tos atunci partea bolnava este scu tita de orice activitate pentru cîtava vreme. Dar se pare ca s-au ob?inut rezultate minunate datorita pneumotoraxului. Cum reu?e?te. trecu atît de aproape de Hans Castorp încît mai-mai ca-l atinse cu bra?ul. adaug?: Totu?i. ?i cam la o jum?tat e de luna. ba este chiar o chestie destul de riscanta. t?r?g?nata care. r?gu?it? ?i ascu?ita ?i. slabanoaga. Nu. . care fluier? cu pneumotoraxul. Behrens v?de?te o înde-mînare remarcabila. A fluierat din burt?. g?unoasa. Nu totdeauna. p ce trece a pe lînga mine. dar nu cu buzele. te umple iar??i. c?ci chestia asta cu pneumot oraxul i-a apropiat pe ace?ti oameni în mod firesc. în?ele gi. deoare ce î?i d?du seama dup? mi?carea din umeri a tinerilor care se dep?rtau ca rîdeau. Joachim tocmai se apropia. risipe?te azotul ?i de aceea trebuie umpluta la fiecare opt zile. astfel ca plamînul comprimat nu mai este în m?sura s? func?ioneze. Acum. Ai încr emenit pe loc de parca ai fi prms r?d?cini. De ce faci mutra asta? îl întreba el. asta era sminteala curata! Fluiera în direc?ia lui. auzmdu-l pe Joachim. întoarse capul c?tre el ?i rîse.. spuse Joachim ?i rise nep?s?tor. datorita acestei odihne. într-un fel cu totul neîn ?eles. într-o parte . cred ca n-ai preten?ia sa în?eleg jargonul vostru .?i ar?i de soare ?i doua tinere se remarcau tocmai prin paloarea fe?ei.nu cunosc exact locul. Aceasta înseamn ?: te deschide printr-o t?ietura. Fluiera din str?fundurile fiin?ei sale. privindul proste?te. pe jum?tate închi?i. Nu.

de sus. Vezi tu banca asta are o pozi?ie minunat? . Cred ca vei în?elege toate as tea abia dup? ce vei sta mai mult? vreme. aici. zvel?i. Drumul devenise neted ca-n palma. De cînd e?ti tu aici. ?i cînd ma gîndesc ca formeaz? . dar am impresia ca sint ro?u la fa?? ca focul. e ca ?i cum a? avea un deranjament de stomac. r?spunse Joachim. pentru ei timpul n-are importan?a ?i atunci mor ?i ei cum pot.i susura printr-un jgheab de lemn. totul se petrece în cea mai mare tain?. ?tii de unde mi se trage? întreba el.. Daca vrei. a?i fi putut sa ma primi?i ca oaspete de onoare sau ca. zise Joachim. în via?a din vale. au fost multe cazuri mortale? . iar cînd te inte reseaz? unele lucruri .... observa ca au început sa ma intereseze multe lucruri de aici. Pe lînga ei s e rostogolea în vale un pîrîu care bolborosea .. Crezi ca poate proveni din faptul ca am do rmit agitat? Poate c? asta m-a indispus. Ei. de care suf?r He cînd m-am sculat. n-are nici un rost sa ma silesc. din respect pentru paci en?i ?i mai ales pentru doamnele caie ar putea avea crize din cauza aceasta. Nu vad de ce-ar trebui ca moartea sa le sape asprime pe chip. Banca simpla de brad pe care se a?ezar? era rezemata de pereiele muntelui. preocupat de altele. Este.. La început mi s-au întîmplat ?i mie lucruri neobi?nuite. auditor. Joachim voi sa-i spun? varului sau numele piscurilor care p?reau ca închid valea s pre sud. Vreau sa spun ca sînt tineri. sau cel mult afla mai tîrziu. Prin urmare. dar iarta-ma ca vorbesc în felul acesta. st?m pu?in ?i dup? aceea ne întoarcem la sanatoriu.. Sînt chiar ferm convins. cred ca pîna la urma ?i treaba a sta se poate înva??. aratîndu-le cu vîrful de fier al bastonului de munte. sim?ind ca-i vine greu sa vorbeas c?. de la voi. Te încredin?ez ca are un gust de papier-mache.. ceva inexplicabil. ?i dup? ce mai ?ov?i înc? o clipa. sus. se pare îns? ca prietenii t?i pneumaticii sînt ei în?i?i într-o dispozi?ie excelenta! Cum m ai coborau. Dar se procedeaz? cu discre?ie . ?i-am spus doar ca nu-i chiar atît de u?or s? te aclimatizezi la noi. De cîtva tim p ma tot întreb ce nu-i în regula ?i iat?. oricum ar fi.Oare ce voiam sa te întreb? începu el. Au statute? P?cat ca nu e?ti ?i tu m embru. Ai putea sa-mi spui de ce sînt atît de zburdalnici? Joachim caut? un r?spuns. sigur ca da.Clubul jum?t??ilor de plamîni"! F?ptura aia nebunatica mi-a fluierat un tiuuuu. Dar Hans Castorp le p rivi doar în treac?t. Cînd ai sosit aici ai avut ?i tu aceea?i senza?ie? _ Da. Acum se îndrepta c?tre Davos-Platz. trebuie s-o recunosc. O sa te obi?nuie?ti destul de repede.. c?ci de obicei cînd manînci mult. spuse Hans Castorp. dar asta nu poate fi un motiv.nu-i a?a? . Fara îndoiala. Doamne. arunca ?igar a pe povîrni?. pricepi tu. c?ci seriozitatea. tu nu observi nimic.Destul de multe. Fiecare fum este o speran?a în?elata . Dar oa re ce-i cu mine. în vreme ce. în p?durea umeda de brad. baston cu mîner de argint. într-adevar. Ma gîndesc cîteodata c? a fi bolnav ?i a muri nu sînt luc ruri grave în sine. Ar tre bui sa-l rogi pe Behrens sa te pun? ?i pe tine par?ial în neactivitate. glasul îi gemea plîngator. st?tea aplecat înainte.THOMAS MANN acoperindu-?i ochii cu mîna. printie pinii înal?i. trebuie într-adevar s-o arunc. c?ci trebuie sa f ac cura de odihna. fumezi cu ?i mai mare pl?cere. cu min erul bastonului sau de tîrgove?. dar apleca?i în direc?ia vîntului. Cînd al?turi de tine moare cineva. bag de seama c? M?ria nu-mi mai place. Asocia?ia lor este m?car înregistrata? întreba el. De altfel. ca n-am pofta s? fumez! zise el. ci mai degrab? un fel de superficialitate.. Sînt conMUNTELE VR?JIT 61 ins c? e în leg?tura cu afurisita de fierbin?eala din obraji. Sicriul este adus în zorii zile . Dracu ?tie de ce.. a?ezat cam îa o treime din în?l?imea coastei ?i oferind o priveli?te ce str?lucea alburiu într-o l umina limpede. sus. cel mai caraghios lucru pe care l-am auzit în v ia?a mea! spuse el ?i suspina adînc. privindu-?i ?igara. din întîmplare: cîn cineva decedeaz?..nu întîrzii niciodat? sa le ?i pricepi. desena figuri pe nisip: . de atîta rîs stapînit. sînt atît de liberi. zise el. umerii îi fura zgudui?i de un rîs înfundat ?i precipitat.. Asta-i curata nebunie. spuse el dup? o noua încercare de a trage din ?igara. E.. Nu. E adev?rat ca am mîncat pr ea copios la micul dejun. întîmplarea din camera unde stau s -a petrecut cu pu?in înaintea sosirii mele. îneît nimeni nu ?tie nimic. Poate ca a i reu?i sa fluieri ?i tu daca ?i-ai da osteneala. n-o întîlne?ti decît acolo. Dar nu da importan?a.

Cum a?a? lata cum. fâra ni ci o inten?ie. c?ci dac? ai fi fost de fa??. Barbara Hujus. apoi o deschise ?i f?cu loc superiorului sau s? intre în camera. Tocmai din acest motiv. ?i nu vin sa-l ridice decît la anumite ore.. Lau chemat într-o dupa-amiaza. ?i-mi mul?umi foarte politicos.Hm.Da. Ma întrebam ?i m? întreb ?i acum în ce chip trebuia sa ma port în aceasta împre urare. se pare c? duhovnicul a fost încîntat. care cuprindea în el o dezn?dejd e de nedescris. Dar sa ?tii ca e?ti exagerat. Duhovnicul ?inea strînsa la piept sfînta împ?rt??anie.. ca s? mi-o fi putut scoate.. Prin urmare. i s-a dat sfînt a împ?rt??anie. imagineazâ-?i întreaga scena. sim??mintele atroce prin care treceam. apoi preotul cu ochelari ?i la urma un tîn?r cu c?delni?a. ce ie?eau fara nici o întrerupere dintr-o gura larg c?s cat?. în acele clipe solemne nu eram cu ceilal?i. nici tu n-ai fi ?tiut cum sa evoci asemenea amintiri. iar paracliserul care purta c?delni?a b ?tu la u??. Mi-am amintit de talgere f?r? voia mea. Da r curînd dup? aceea s-a pr?bu?it repede. exact ca o feti?a de ?coala. 1 Va 62 THOMAS MANN Asta s-a întîmplat atunci cînd micu?ei Hujus. urlete cum n-am auzit vreodat? urmate de ni?te ?ipete prelungi. da.. erau trei. o cruce de aur cu felinare pe c are cineva o ducea în fa??. vad preotul câ vine spre mine purtînd o c?ma?? de dantel?. la voi. Tocmai din cauza asta. remarca Hans Castoip sec ?i cu aten?ia înc ordata. Da. relua Joachim. apoi au sosit p?rin?ii ?i în sfîr?it a venit ?i rîndul preotului. în pas gimnastic. f?cu Hans Castorp. adormisem în ti mpul curei de odihn?. zburdalnic?. Dar mai bine ascu lt? continuarea. n-am auzit gongul ?i întirziasem cu un sfert de ceas. o catolic?. îns? de curînd. ?i ac um. ma mir ca-?i îng ?dui sa vorbe?ti despre talgere. precedat de o cruce. . acum mi-am aruncat priviri le din întîmplare înd?r?tul culiselor. Prin u rmare. Cînd am sosit eu aici. sa tot fie. ridicîndu -?i boneta. închipuie?te-?i spaima mea. cînd toata lumea se g?sea la ceai. ca doar e sfînta lor taina. ?i cum mergeam de-a lungul culoarului. ?i ce s-a întîmp lat dup? aceea? M-am lipit de perete într-o atitudine cuviincioas?. a micu?ei Hujus. A?a mi s-a p?rut mie. ?i i s-a f?cut maslul. ca s-o po?i ridica în împrejur?rile în care se cere sa te descoperi. ?i î?i plecase capul cu un aer foarte smerit. pe care o acoperise. iar pe coridoare nu era ?ipenie de om. ~ Cum? Atunci nu de curînd. Vezi ca trebuie sa por?i p?l?rie. pricepi tu. Ei. a?a cum merg talgerele de alam? înaintea muzicii militar e. din?untru izbucnir? pe nea?teptate trei sau patru r?cnete la rînd. în frunte omul cu crucea. . lipa-lipa. iar printre ele se auzeau rug?min?i. Nu-i o compara?ie potrivita. lucruril e astea se petrec în spatele culiselor. se poate spune ?i a?a. Este t ocmai ce m-a izbit aici. Ei vezi! îl întrerupse iar??i Hans Castorp. Mi-aduc aminte de parca at fi azi ca.i în timp ce tu înc? dormi. Nu aveam p?l?rie. ~ In cazul acesta nu po?i zice de curînd. nu s-a mai putut scula. rosti Hans Castorp continuînd sa fac? semne pe nisip. Prin urmare. de pilda în timp ul mesei. a?teapt? pu?in s? ma gîndes c. Dar a?teapt? pu?in. z?cea doar la tre i camere de mine.. Dar trebuia s-o ai. Am spus ?i eu ??a. implor?ri fierbin?i care ap . mai cu seama ca eram chiar în fa?a camerei dou?zec i ?i opt. daca nu gre?esc. închipuie?te-?i îns? c? tocmai scapasem ora mesei. sus. îl întrerupse Hans Castorp nu fâra asprime. Vazînd ca-l MUNTELE VR?JIT 63 salut. Fiindc? în clipa în care preotul trecu pragul. m? r?t?cisem înd?r?tul culiselor. Lucrurile s-au petrecut în a?a fel încît eram îndrept??i t s? cred c? visam. cum spui tu. c? nu purta?i p?l?rie.. ?i m-am înclinat pu?in cînd iu ajuns în dreptul meu. Tocmai se opriser? cu to?ii. îi v?d ca vin spre mine. dup? care ?î?ni un sfî?ietor ?i nesfîr?it ahhhh!". p?rea înc? z drav?n? ?i era de o veselie nebun?. cam vreo opt saptamîni.

Atunci Behrens s-a r?stit la el. rîde. Potole?te-te! ?opti el. Un muribund are. iar bolnavul s-a potolit imediat ?i a mur it în cea mai mare lini?te. dar într-un mod discret. Era o fat? foarte tînâra ?i de aceea se cuvine s-o scuz?m. parc? îl v?d ?i acum.?i era chiar ea. închipuie?te-?i prin ce treceam! Duhovnic ul st?tea în picioare. cî?tiga bani ?i nu-?i refu za nici o pl?cere! Nu. cred ca n-ar fi trebuit sa s e trimit? dup? preot înainte ca ea s? fi fost complet epuizat?. . ghiontindu-?i varul în coasta. zise Joachim. Hans Castorp se lovi cu mîn? peste coapsa ?i l?sîndu-se brusc peste sp?tarul b?ncii privi cerul. Nu. care se aplecau ?i ei cu vorbe mîngîietoare deasupra patului în care nu se vedea decît ceva inform care cer?ea ?i se împotrivea într-un mod înspaimînta or. Nu-i admisibil ca a?a. Nu-i defel admisibil ca a?a. continu? Hans Castorp cu o violen?? care nu era deloc pe m?sura rezisten?ei ce i se opunea. din spatele lor ?i printre ei.Din toate puterile! Dar totul era în zadar. spunîndu-i: Ia nu mai f? atîtea mofturi!". a?a i-a spus de curînd cuiva. Ah.. Joachim r?spunse: Unuia i-a spus: Nu mai fa atîtea mofturi!" Da. iar timp ce vorbea împingea mereu capul înainte ?i apoi îl tr?gea înd?r?t. Atît omul care ?ine a crucea cît ?i paracliserul st?teau în pragul u?ii ?i nu îndr?zneau sa intre. f?r? îndoial? p?rin?ii. reu?e?te întotdeauna sa g?seasc? tonul potrivit.. demn de respect. Era chiar unul dintre aceia care. ar fi atîtea de povesii nici nu ?tiu cu ce sa încep. f?r? înconjur . chestia asta e totu?i pu?in cam tare! exclam? el. iar ceilal?i doi intrar? «"pâ el ?i u?a se înch ise. iar lînga perete ?i la capatîiul patului st?teau ni?te oameni .. . un rîs ?î?nit din ?dîncuri. c?re-i zguduia trupul ?i-l silea s? închid? ochii. facînd sâ-i curg? lacri mi de sub pleoapele strînse. cu ochii ei atît e palizi. ceva sfînt.oi se pref?cur? în ceva g?unos ?i în?bu?it ce p?rea sa dispar? sub pamînt. ca s?-i potoleasc? rîsul înfundat. apoi cu un ah!" disp?ru din n°u în a?tern ut.?i scena aceasta mi-o relatezi abia acum? îl întreba Hans Castorp Pa o pauz?. nem?rginit. zvîrlind din picioare. ca ?i cum ? ipetele întret?iate de horc?ituri ar fi r?zbit tocmai din fundul pivni?ei. Iar eu.. în asemenea cazuri. fac ni?te scene îngrozitoare ?i nu vor s? moar? cu nici un pre?. Ce fel de ton? întreb? Hans Castorp încruntînd sprîncenele. D?r era epuizata. . Era epuizata ?i numai spaima îi d?dea atîta putere. daca nu m? în?el. r?spunse Joachim. Behrens ?tie s? le vorb easc?. întrucîtva. > Dumnezeule. e prea tare! Un muribund este. Strig? la bolnav ?i-i s pune f?r? înconjur: Nu mai f? atîtea mofturi!" Unui muribund! Oricum. cu parul ei blond-deschis mcîlcit. în chip de bun r?mas.Se ascunsese sub plapuma. ?i-l privi fix pe preot cu ni?te ochi larg deschi?i.. am putea spune! Nu vreau s? te contrazic. Dar într-o frîntura de clipa am mai apucat s? vad cum capul micu?ei Hujus ?î?ni o secunda. Nu. Pst! f?cu deodat? Joachim. ceea ce fire?te ca este o dovada de la?itate. cu patul în stînga u?ii. .Spui c? zvîrlea din picioare? . deoarece trebuia s? i se dea ultima îm p?rt??anie. din senin ?i vorbele îi fura în?bu?ite de un rîs care-l cu prinse cu încetul ?i puse st?pînire pe el. cîtâ energie avea ca sa se mai poat? împotrivi în felul 64 THOMAS MANN acesta! C?ci pentru a?a ceva se cere for??. spuse Joachim.. n-o s? admit s? mi se scoat? din c?p c? un muribund nu-i ma i deosebit decît cine ?tie ce b?d?ran care se plimb?. Dar cînd unul se poarta într-un mod ?tît de l a?. Era teribil de înspâimînta ?. Hujus? întreba intrigat. puteam sa v?d în cameTa. fiindc? î?i d?dea seama ca va muri. Hans Castorp se întoarse brusc spre vurul s?u. iar noi am aflat-o de la sora-?ef? care era de fa?? ?i-i d?dea o mîna de ajutor s?-I ?inâ pe muribund. lipsi?i cu totul de vreo culoare. acela?i rîs de ieri. nu-i admisibil ?i vocea lui avu un tremur cu totul neobi?n uit. Nu z?u. Oricum. lîngâ pat ?i rostea cuvinte de mîngîiere. Nu în? eleg cum de nu mi-ai pomenit nimic înc? de asear?. Preotul se îndrepta spre ea. ?i ce vrei sa spui prin expresia din fun dul pivni?ei'"? . Dar sînt ?i b?rba?i care uneori se comport? la fel. O camera ca a ta ?i a mea . De altfel.

cravata neagr? era uzat? ?i se vedea foarte bin e c? nu purta deloc man?ete. pantalonii cei largi. alura degajata ?i aproape no bila a str?inului nu l?sau nici. cu o u?oar? nota de stînjeneala. f?cu prezent?rile: . Vorbea f?r? accent str?in. deoarece cu toate c? întreaga sa înf??i?are d?dea o impresie de tiner e?e.domnul Seftembrini. nu sînt deloc zgîrci?i. schimba cu Joachim un salut îi ura buna diminea?a într-un fel politicos ? camunicativ ?i ramase în fa?a lor cu picioarele încruci?ate. a?a cum st?tea. marindu-i fruntea. iar Hans Castorp se preg?tea sa r?spund?. iar acea cuta fina ?i batjocoritoare din col?ul bu zelor u?or contractate sub musta?a stufoasa acolo unde frumoasa-i arcuire se rid ica pu?in producea o impresie ciudata. adaug? el.îmi îng?dui?i sa ghices ? ?ase? Sau noua dintr-o data' La noi. ?i cu o mi?care u?oara ?i elegant a ridica spre cer o mîna mica ?i g?lbuie. îngri"t? cu pantaloni cadrila?i de culoare deschisa. în cazul ca dorea într-adevar un r?spuns. dar mai ales la Hans Castorp. îl ascultai cu pl?cere. întindeau p?l?ria moale sa li se arunce din înaltul ferestrelor cî?iva b?nu?i de cîte zece pfenigi. dinspre stînga. soarele rîde. privind în sus cu ochii catifela? i. ochii negri ?i musta?a cu linia ei delicata. Cu toate acestea. pe buna dreptate. rezemat în baston. E o diminea?a minunat a! V?zduhul e albastru. erau departe de a crea impresia de elegan??. aruncînd într-acolo ?i o privire piezi?a sen ina. dup? ce se apropie. muzican?i care. de un galben-deschis. încercînd sa-?i aduc? aminte cine puteau fi Minos ?i Radaman . Zîmbind. asta. iar el ramase în fa?a lor în 66 THOMAS MANN picioare. Amestecul de s?r?c ie ?i distinc?ie. p?rul de la tîmple începuse sâ fie pres?rat cu fire argintii. Mirat. arata chiar o u?oara scamo?are pe Ia margini din pricina folosirii îndelungate. Curtenitor. se uita la cei doi veri. fapt de care Hans Castorp î?i d?du seama cînd observ? c ? mînecile atîrnau moi peste încheieturile mîinilor. cu col?urile rotunjite. Te sim?i într-adevar îndemnat sa ui?i unde te g?se?ti. în timp ce pe fa?a îi st?ruiau 'nea urmele accesului de veselie. trebuie sa fi avut cam între treizeci ?i pat ruzeci de ani. Un fla?netar!" î?i zise el. Ati ?i intrat în posesiunea sentin?ei lor? Vreau sa spun: sinistra ceremonie a primei consulta?ii a avut loc? Aici ar fi fost nimerit sa se opreasc? ?i sa a?t epte. iar spre cre?tet se r?rea în chip v?dit: doua scobituri ple?uve se arcuiau pe lîngâ c?rarea îngusta ?i s?r? c?cioasa. brunet. încît îl trezi într-o clipita din voio?ia sa pe Hans Castorp. care p?rea sa te îndemne la luciditate ?i a ten?ie. pr in cur?ile din ora?ul lui natal. cadrila?i. guler ul scrobit. care dintr-o data se sim?i ru?inat Settembrini spuse: Domnii sînt bine dispu?i pe buna dreptate. în pozi?ia sa preferata. deoarece formulase o întrebare.o îndoiala asupra acestui fapt. mai mult. venea âtre ei un str?in. domnul a f?cut o c?l?torie agreabila? se adresa el lui Hans Casto rp. ?i nu fu cîtu?i de pu?in mirat de numele ce-l auzi cînd Joachim se scul? de pe banc? ?i.. în timp ce crisparea buzelor se adînci s-ar putea trage concluzii c ontradictorii.V?rul meu Castorp .. în privin?a asta. Pe drum. în?elese ca avea în a?? un domn. ?i grija pe care o punea ca pronun?ia sa fie cît mai ex acta ar fi putut da de b?nuit ca este din alta ?ara. . Buzele rosteau cuvintele cu o anume buna dispozi?ie. îl facura pe Hans C astorp sa se gîndeascâ imediat la anumi?i muzican?i ce cîntau. cuvîntul condamnat" suna deosebit de caraghios. în ajunul Cr?ciunului. italianul îi ruga pe cei doi men s? nu se deranj eze ?i sa-?i reia locurile. îmbr?c?mintea. Scumpii no?tri Minos ?i Radamante. Hans Castorp se ridica ?i el ca sâ salute. trasaturile spiritualizate ale figurii. Venind la noi. la doua rînduri de nasturi ?i cu revere late. ca ?i redingota prea lunga. Satan Era greu s?-?i dai seama ce vîrsta are. Ia cîte luni v-au condamnat oare ? în gura lui. de postav.MUNTELE VR?JIT 65 Hans Castorp privi printre lacrimi. cu o musta?a neagra. un domn elegant. Dar str?inul continua imediat cu iscod irile: Rezultatul este mul?umitor? Din rîsul dumneavoastr? vesel ?i aici Settembri ni t?cu o clipa. într-o atitudine gra?ioasa. Hans Castorp rîse.

te. La Bologna eram printre ce i care îi consacram un adev?rat cult. Va rog sa fi?i convins ca socotesc aceast? profesiune minunata. dar toate nt în stil mare.Settembrini. zise Hans Castorp cu o degajare nu lipsita de o anumita înfumurare de îndat? ce sim?i ca este invidiat. îi d?du l?muririle cerute.. Trei saptamîni. Domnul Settembrini este literat. facînd o plec?ciune pli na de haz. Nu sînt deioc bolnav. C?ci ?i curiozitatea face parte dlntre Privilegiile noastre. nu-i a?a. va în?ela?i. . Da. domnule locotenent? ad?ug? el întoreîndu-se c?tre Joachim care. Calculam în stil mare . aici nu cunoa?tem o unitate de m?surat timpul care se nume?te saptamîna. ?i ad?ugind iar??i de trei ori: Nu mai spune. buc urîndu-se din toata inima de titlul ce i se d?dea. Mai avem ?i alte asemenea unit??i. fara a fi MUNTELE VR?JIT 67 cris. . _ în str?funduri. constructor de vapoare! Dar e grandios! exclama Settem-brini.... sînte ?i ca un student ce audiaza cursul unui profesor. Dar a? fi extraordinar de curios sa aflu cît timp î?i acorzi atunci cîn d tu e?ti acela care hot?r??te. îmi îng?dui?i sa va întreb ce profesie exercita?i acolo jos. Apoi. la urma u rmelor. via?a noastr? ne-a preschimbat oarecum în primitivi. -O Dio. întoreîndu-se iar??i c?tre Hans Castorp. cu toate ca aptitudinile mele tind într-un sens complet diferit. ?i ce termen v-a?i propus? Nu este delicat sa va pun o astf el de întrebare. îl corecta italianul cu spontaneitate ?i avînt. iar nu Radaman?e. n via?a. a?a!" fa cînd sa ?uiere ?-ul. Am avut cinstea sa vorbesc compatrio?ilo r dumneavoastr? despre viata acestui mare poet ?i liber-cugetator. dar silindu-se sa n-o arate. sînte?i un om cum trebuie." întocmai.acesta este Privilegiul umbrelor. Inginer constructor de va . daca-mi îng?dui?i sa va dau aceasta informa?ie. prin urmare nu face?i parte din cercul nostru? Sînte?i s?n?tos. Inginer. r? spunse îngîndurat: Ave?i dreptate. îl a?inti pe noul venit cu o privire atît de încremenit?. domnule locotenent"? Nu e oare aproape o impertinen?a sa spui: stau aici trei saptamîni ?i pe urma plec? domnul meu. n-a fost decît o iluzie. Unitatea noastr? cea mai mica este luna. sa continue: A?adar.. A trebuit sa fac o ascensiu ne de aproape cinci mii de picioare ca sa ajung pîna Ii dumneavoastr?. spuse Hans Castorp. Nu. Fac doar o vizita de cîteva saptamîni varului meu Ziemssen ?> cu acest prilej ma ?i odihnesc pu?in. ?i se sim?i ?i mai stînjenit atunci cînd varul sau îl privi mirat ca ?i cum l-ar fi într ebat: Dar ce ?tii tu despre Carducci? Tot atît de pu?ine ca ?i mine. cred. confirma italianul dînd din cap. sau mai precis pentru care profesie va preg?ti?i? Vede?i. pentru ca. Dar vorbeam despre dumneavoastr?. Lui îi datorez ceea ce posed sub raportul cult urii ?i al voio?iei. Apoi r?spunse: Cum a?a? Nu. atunci cînd a m urit. Ei. pe dumneavoastr? va cred în stare. domnule Settembrini. la noi ??tia care am c?zut atît de jos îneît do ri?i sa ne oferi?i pentru un timp oarecare pl?cerea înso?irii dumneavoastr?. va în?ela?i. nu mai spune. sp use italianul facînd cu mîna un gest hotarît. îneît ochii îi c?p?taser? o expresie fixa ?i parca oarba. în?elegi tu. reînsufle?indu-se. a?i venit la noi de buna voie. _ O simpla închipuire de-a dumneavoastr?! Pe cuvîntul meu. domnule Se?tembrini? As?a-i buna!.. curio\ atea mea nu-?i impune nici o limita. spuse de trei ori: A?a. a?a.. trei saptamîni! A?i auzit. A scri s necrologul lui Carducci pentru ni?te ziare germane -Carducci. interveni Joachim pu?in cam stingherit. nu mai spune" cu un s accentuat ?i sonor. domnule Septem.Mu de draci. Dar. poate mai exista mijlocul sa ne-o refacem. . e ste un lucru frumos. un fe] de Ulise în împ?r??ia umbrelor? Cita îndr?zneala sa cobori în str?fundurile unde mor?ii haladuiesc în nimicnicia lor. Sîntem ni?te f?pturi care ne-am pr?bu?it în adine. L-am cunoscut ?i pot sa ma socotesc elevul lui..Ierta?i-ma. 68 THOMAS MANN Dar va rog chiar. spuse Set?embrini. dup? aceea.

Apoi. o ribellione. Settembrini ridica iute sprîncenele... cred. pe atît de l?udabil?. undeva. Va asigur ca ceea ce am spus despre diavol n-a fost decît un fel de-a vo rbi! . Din contra. f?cu Settembrini ?i privi melancolic în aer. silindu-se fara sa vrea sa se exprime ceva mai elocvent. trebuie sa aib? spirit. este preferabil sa nici nu te gînde?ti cît sînt de mari. A trebuit s-o arunc. Nu. nu-i deloc o gluma. . fara îndoiala. Miroseau toate a predica duminicala. Sînt obi?nuit. ca mine. Chiar lui. ma simt pu?in c am ap?sat ?i închipui?i-va ca în diminea?a asta n-am reu?it sa dau de gustul ?ig?ri i! A?a ceva. un homo humanus ?i nu ma pricep absolut deloc Ja chestiile astea inginere?ti. Toate acestea îi p?reau absolut ciudate bunului Hans Castorp. iar practica un om dintr-o bucata. Acela la care v-a?i gîndit se înspaimînta de munca. dumneavoastr? îmi interpreta?i cuvintele într-un sens pre a precis. r?spunse Hans Ca storp. MUNTELE VR?JIT 69 obabil ca v-a?i referit la celalalt diavol. too rich cum spun englezii. într-adevar.Vai. ?i nu sînt deloc mîhnit ca-mi lipse?te o asemenea experien?a.poare? ?ti?i oare cît de mult cre?te?i în ochii mei? lata ca am pe nea?teptate prile jul sa ma adresez dumneavoasrra ca unui reprezentant al unei întregi lumi a muncii ?i a geniului practic. oricît de sincer ar fi res pectul ce vi-l port. o Satana. r?spunse Settembrini.. Dar îmi închipui ca teoria specialit??ii dumneavoastr? trebuie sa ceara un cap limpede ?i lucid.?glggea italiana ?i restul nu prea îi era pe plac. continua: Oricum. Mai cu seama în cazul cînd nu e?ti d eosebit de rezistent. apoi zise: . N-am nici o experien?a în privin?a asta. în general. altfel ri?t i sa-?i pierzi curajul.. domnule Settembrini. nu-i a?a? Da.. nu-i a?a? . ÎI invoca?i chiar ?i pe diavol pentru a va sus?ine afirma?ia? spuse el. deci va pute?i închipui ca ma simt un p ic tulburat. Pe Satan în persoana? ?ti?i. va m?rturisesc. Se uita la varu-sau. a?a este. tulburat! .. de?i fusese r? rostite pe un ton de flec?reala ?i aproape de gluma. în ?ara mea este cîntat cîteodata. a\înd în vedere ca nu sînt viguros. afara doar cînd eram enos bolnav iar acum are un gust ca de iasca. Sînte?i fum?tor daca-mi îng ?dui?i aceasta întrebare? Nu? în cazul acesta nu va pute?i imagina cît necaz ?i cîta am? r?ciune poate s? însemne un asemenea lucru pentru cineva c?ruia îi place mult sa fum eze. despre care se spune ca nu tre-huie sa-i dai nici m?car degetul cel mic de la mîna. ?i orice început este greu. O salute. lua-o-ar dracu'! zise Hans Castorp ?i vorbele îi tî?nira din adincul i nimii. o forza vindice della ragione-Este un cîntec m?re?! Dar e pu ?in probabil ca v-a?i referit la dracul acesta. Azi. înc? din tinere?e. ?i are toate motiv ele sa-i fie teama. deocamdat? nu sînt decît student ?i înc? abia la început. cu o masa abundenta. a? min?i daca a? pretinde ca munca îmi da satisfac?ii deo sebite. msa cea de azi a fost p rea suculenta pentru mine. cui? Dracului? întreba Hans Castorp. Pe scurt. Dar. însufle?indu-se. cu anumite ocazii solemne. am sosit prea de curînd aici. care tr?ie?te într-o desavîr?ita în?el egere cu munca. înveselindu-se ?i reluînd cu elegan?? discu?ia. de altfel nici n-am dormit prea bine. Nu .Cineva. sus. nu mi s-a mai întîmplat niciodat?. Doamne. nu pot decît sa va dau dreptate. eu sînt umanist.Bineîn?eles ca-i a?a..De exemplu. acum? -Acum? O. 70 THOMAS MANN fiindc? nu avea nici un sens sa ma chinuiesc cu fumatul.. -Ah. din vorbele dumneavoastr? am tras concluzia ca v-a?i ales o profesiune p e cît de exigenta. ma obose?te ?i nu ma simt perfect s?n?tos decît atunci cînd nu f ac nimic.Da. ca marele meu profesor i-a închinat un imn? Ierta?i-ma. Numeroase spirite de elita ?i lucide au d . Desigur. apoi micul dejun a fost în adev?r cam copios. orice munca ce merita acest nume e ste grea. car e las? ochii în jos. domnule Settembrini. Este adev?rat ca am venit aici doar ca oaspete ?i. da... exigen?ele sînt considerabile.

?i consilierul aulic Behrens este un cunosc?tor în materie de ?ig?ri . dar. Excelent! mai exclama el cu fa?a întoarsa în sus ?i rîse asturnînd capul pe spate. °e drumul de întoarcere. Ei în su?i este pictor . Prin urmare.. ca nu ave?i nimic împotriva mali?iozit??ii. Pentru mine este cea mai seînteietoare arma a ra?iunii împotriva puterilor întunericului ?i urî?enie i. domnilor. în progres. pe la mijlocul secolului al XHI-lea. în adev?r. nu-i interzis. înainte de-a ie?i. e buna! rîse Hans Castorp. cel ve?nic voios.elementul de baza aflat l a originea progresului ?i iluminismului. ?i eu am vicii. _ Stimatul meu domn. Literatul î?i înso?ise cuvintele cu un gest elegant al mîinii. Ha. G?si?i? A. Procedînd a stfel î?i înt?re?ti ?i-?i înal?i via?a. sa mergem ?] noi. pe drumul ce duce c?tre zidurile Puternicei Dis".. evident. iat? ceva foarte ciudat! Von Mylendonk ?i pe deasupra Adriatica. Dar Vergiliu d ispune de metafore pe care nu le Poate g?si nici un autor modern. Acum. nu-i a? a. viciu. e ve?nic voios". dar o spune ?i celorlal?i. în?elege?i.. Apoi m-a sf?tuit s? urmez neap?rat acela?i regim ca ?i varul meu. dar se întrerupse în clipa în care o feti?cana ce . domnule inginer. Radamante ast a! ?i. întrucît daca i-ar prii n-am mai putea vorbi de viciu c?ci tutunul îl face melancolic ?i de aceea respectabila noastr? sor?-?efa ?ine rez ervele sub cheie ?i nu-i da zilnic decît o por?ie redusa. Sa nu uitam ca trebuie s? ne facem cura de odihna. adineauri. cu 0 mi?care circ ulara a degetelor îndreptate spre Joachim. Iar doamna Adriatica spune cui vrea s-o asculte. Suna ca ?i cum ar fi moarta de multa vre me. prin urmare a?i ?i f?cut cuno?tin?a? Da. aici sînt multe lucruri aproape medieva le". iar critica . domnule Settembrini. am convingerea ca Radamante al nostru n-a pus-o pe aceasta fosila ca supraveghetoare a palatului sau de spai me decît dintr-o necesitate artistica. MUNTELE VR?JIT 71 -Prenumele ei este Adriatica. adic? sa stau culcat pe balcon cît mai mult ?i în acela?i timp m-a sf?tuit sa-mi iau ?i temperatura.. în mod limpede ?i energic. curma scurt acest gest ?i spuse: Locotenentul nostru se gr?be?te la serviciu.n-a?i ?tiut? Picteaz? în ulei. absolut sine pecunia. Asculta?i-ina. cu accent italian. din nevoia de a p?stra unitatea de stil. prin urmare. Zeflemitor? vre?i sa spune?i: mali?ios? Da. ha. Este un drept-credin-cios al viciului dumneavoastr?. Cum se spune în opera maestrului dumneavoastr?? Eu sînt pasar arul. pe care-l numi p?rintele timpurilor noi". Ce vre?i. Settembrini se apuca sa recite versuri latine?ti. Apoi Settembrini trecu pe nea?teptate la altceva. Radamante insa are sa va în?elea g? perfect. dar asta e o gre?eala! Sînte?i n edrept daca nu solicita?i cinstea de a-i face cuno?tin?a. E un om încîntator. hopa. Sper. Avem acela?i drum la dreapta. r?spunse Settembrini. pe scurt.. Vergiliu! E neîntrecut. c? o Mylendonk a fost stare?a unei m?n?stiri din Bon n. sînt un pic mali?ios. cum va place sa va exprima?i. începînd sa vorbeasc? despre Petrar ca. Se trage din neamul vo n Mylendonk. chiar daca uneori cam for?at. ?i-o sa -i urma?i sfatul? Fara îndoiala. domnule Settembrini. Imediat ?i-a dat seama ca sînt pu?i n cam anemic. î?i evoca ceva aproape medieval. Viciul nu-i mai prie?te. Se zice ca se întîmpla sa ca da uneori în ispita de-a fuia ?i atunci devine melancolic. în adev?r? întreba Settembrini. A?i cunoscut-o cumva ?i pe sora-?efâ? Nu? O. în ce ma prive?ie. Necazul meu e ca sînt nevoit sa-mi irosesc mali?iozitatea cu teme atît de nenorocit e.ispre?uit tutunul.. spuse Joachim îngrijorat. Ei. De ce nu? Trebuie sa spui lucrurilor pe nume. dînsa obi?nuie?te sa poarte un crucifixHa. hopa tot a?a". pe Rin. zise Settembrini . Mali?iozitatea este spiritul criticii. e foarte amuzant. De ce n-a?i face-o? Al dracului om. Cred. ha! G?sesc ca sînte?i pu?in cam zeflemitor. domnul meu! Deosebirea între ea ?i Venus de Medicis este ca acolo und e zei?a î?i arata sînii. fiecare este perfect liber. _ Asta mai lipsea! striga Hans Castorp. Nici lui Carducci nu-i pl?cea. într-un cuvînt: un suflet c onfuz. Ah! V ergiliu. ha. înclina spre melanco lie. Lucrurile s-au petrecut aproape ca un fel de con sulta?ie. Este posibil ca ea îns??i sa fi v? zut lumina zilei la scurt? vreme dup? aceea.

vrei sa fii a mea? Uita?i-va numai cum ochii îi scînteiaza de o privire furi?a t?". ci de ciroza. limpezi.. domnii ?tiau oare ca el f usese cel care a inventat sezonul de var?? Da. ei da! La. cel pu?in în ceea ce prive?te institutul sau. se porni iar pe bîrfeala. stabili principiul câ. î?i b?tea joc de picioarele lui foarte mari ?i socotea c? titlul l-ar fi primit de la un prin? bolnav de tuberculoza cerebr ala. Fire?te. cura din timpul verii trebuie considerat? nu numai ca recomandabila.încît oamenii mureau ca mu?tele. spunea Salzmann. Ce vad? Acolo se plimba judec?torii din infernul nostru! Ce spectacol! In drumul lor. proaspete. Meritul îi apar ?inea.. Acesta trebuie sa fie cuvîntul pe care-l c?uta?i.Plastic. Dup? care. întreg ?inutul mai vorbea înc? despre via?a scandaloasa dusa de acest prin?. cita el doar Dumnezeu ?tie de unde luase citatul -apoi trimise ni?te bezele spre fata care se îndep?rta stingherita. . iar nenoroci?ii a?teptau ?i în t reac?t fie spus vedeau cum cresc mereu notele de plata. Locvacitatea italianului era deo sebit de pl?cuta în puritatea >i preciziunea ei lipsita de orice accent str?in. în-tu-i-?i-e!" mai adaug? el. La cutare sanatoriu era profesoru l Kafka. profesorul Kafka se sim?ea obligat sa porn easc? într-o c?l?torie de opt zile. ?i-a talpuit pantofii cu cauciucuri. Ei da. De pe buzele lui mobile cuvintele ?î?neau tari. trecînd prin ascu?i?ul criticii toate sanatoriile din regiune. Cît despre doctorul Salzmann. iar bolnavii î?i exprimau dorin?a sa plece. domnule Settembrini. acesta îl învinuia pe profesorul Kafka ca nu-?i p?streaz? cutate seringile pentru injec?ii ?i ca i nfecteaz? bolnavii. ?i astfel r?m?sese în contin are consilier aulic". Atunci umo ristul nostru". lauda.72 THOMAS MANN locuia desigur în sat le ie?i în cale ?i începu sa zîmbeasca ?i sa fredoneze ?treng?re?t e. iar Hans Castorp rîse din toata inima ?i fara r?utate. atît de comunicativ? ?i plina de buna dispozi?ie. la! O. ei da. ?i s-a priceput sa ras pîn-deasca în rîndul celor interna?i aceste teorii. el ?i nimeni altul.. nu? replica italianul faeîndu-?i vînt cu batista. Drept urmare. Geniu!" preciza Settembrini. Se lega mai ales de consilierul aulic Behrens.Vorbi?i atît de nostim. Unii bolnavi afla?i tocm ai la Fiume îl chemau la consulta?ie. Continu? astfel. încît d?dea impresia ca are spiritul prea limpede ?i prea prezent ca sa-l ia vreodat? gura pe dinain te. ?. cu istea?a sa putere de p?trundere ce nu se las? influen?at?. spuse Hans Castorp. da r Radamante închisese un ochi. opera?ie financiar? care dur? întotdeauna cam vreo cincisprezece zile. auzind ace st ?uvoi de invective debitate cu volubilitate. ci ma i curînd r?coare. ?. sau într- . De altfel. dup? ce se dovedi înclinat spre galanterie. Sa fi fost mul?umit? conversa?iei lui Settembrini. Vre?i sa spune?i ca am un fel plastic de-a vorbi. ci mai ale s ca deosebit de folositoare ?i aproape absolut necesara. . sim?ul comercial al proprietarilor. cei trei str?b?tuser? cam o jum?tate din calea de întoarcere. în fiecare an. tot cu scopul de-a rotunji facturile .. nu de ftizie. a doua zi dup? s osirea celebrissimului MUNTELE VR?JIT 73 maestru. ?i ramase la aceasta p?rere cînd Settemb rini. dulce poru mbi?a. Dar lipsea opt saptamîni. încît drept sa va spun nici nu ?tiu cum trebuie s-o calific. pantei domoale a drumului. f?g?duind sa dea autoriza?iile de plecare imed iat dup? ce se va întoarce. utiliza pîna ?i flec?iunile gramaticale cu o satisfac?ie atît de vizibila. cu atîta vioiciun e. Alt?dat? doar cei mai fideli dintre fideli ramîneau ?i vara aici. E un adev?rat ?trengar". ?. bolnavilor li se admini stra o doza atît de considerabila din veselul dar al vi?ei-de-vie" fire?te. de monstra ca aceasta sup?r?toare stare de lucruri nu era decît rodul unei prejudec?? i. tu. gîndi Hans Castorp. neclintit în titlul lui. ca mor? ii s? nu-l aud?. el îns? nu pornea la drum înainte de a se fi dep us în contul lui cel pu?in cinci mii de franci elve?ieni. mi?c?toare. redactînd articole de popularizare pe care le-a lansat prin presa. bolnavul se gr?bea sa moar?. folosea expresii savante vii. Ia. de cum începea anotimpul critic al topirii z?pezilor. Dar stai! exclama el. la care Kafka r?spundea c? la Salzmann. de?i nu era cald. apoi închisese amîndoi ochii. De atunci afacerile merg tot atît de bine vara ca ?i iarna. pe un ton destul d e mu?c?tor. plescai el cu limba.

care pare atît de entuziasmat de munca. ci mai degrab? persistent. ca n-am vorbit înc ? despre el? A?i f?cut cuno?tin?a? Hans Castorp r?spunse afirmativ. Sau are tocmai atît cît sa-?i pl?tea sc? între?inerea aici. umani?tii. ma în?elegi. Ma uit mai îmi. zise Joachim. în definitiv. dup? cum spunea. dom-nule inginer. Dar tot ce-a spu s pe urma. ?i apoi. Nu ?tiu prea bine. ceea ce.. Noi. Chiar ?i în ascensor mai continua sa le vorbeasc? cu lux de am?nunte ?i nu înceta decît atunci cînd verii ajunser? la etajul al doilea. Tat?l s?u a fost literat. Observa?i. N-am stat de vorba decît foarte pu?in. un timp a fost ?i plecat. eu ramîn partizanul gimnaziului umanist. va rog sa ma în?elege?i cum t rebuie. Va vede?i des? Sagacitate Dar la aceasta întrebare Joachim nu mai putu s? r?spund? decît cu greutate ?i ininte ligibil. m-a stingherit. o gramatica ruseasca deoarece înva?? rusa. ca un discurs solemn . rafiiiaentul simbolic al îmbracamin?ii lui. Uite-l cum merge. mai pu?in decît crezuse Hans Castorp . drumul de înapoiere li se p?ru de o scurtime sur prinz?toare. Adineauri g?sea?i c a vorbesc cu mali?iozitate. De Itfel este extrem de vorb?re? ?i trece cu mare u?urin?a de la o tema la lta Fa?a de feti?cana sa purtat pu?in cam obraznic. în halat negru. Dar. dar oncum ar fi fost. lu? de pe masa foaia liniat? pentru însemnarea temperaturii. privind înjur cu un aer în care con?tiin?a ce-o avea despre valoarea sa se manifesta cu atît mai evi-uent cu cît uzan?a profesionala îl silea sa mearg? în ur ma ?efului sau. o forma care re vine mereu.. un de ocupa o c?m?ru?a ce d?dea spre spatele sanatoriului. pricep. pe moment.. la om ?i dup? aceea-mi spu n: Prin urmare. cu halatul alb ?i cea fa rev?rsata. dînd din mîini ca din ni?te lope?i. dar daca am facut-o. Dintr-o cutie de piele ro?ie. Acesta este motiv ul pentru care natura v-a înzestrat cu ochi ?i cu inteligen?a.Ah. într-adevar. iar în urrna lui doctorul Krokowski.adevar se dep?rtaser? de sanatoriu. Domnule inginer. spuse Hans Castorp. A?adar. ?i cred ca ?i bunicuL Atunci. îl ?inea pe stînga. Umani?tii au înlocuit odinioar? pe preo?ii care. în speran?a c a la serviciu. nu s-a mai ivit nici un tip nou de educator. suna totu?i minunat. Asta e o prostie! r?spunse italianul. nu-mi formez p?rerea prea repede. papucii ?i o bluza asem?n?toare cu o tunica militar?. în vremuri tulb uri ?i inumane. De atunci. in abstracto. despre demnitatea omeneasca. Omul acesta n-are în minte decît un singur gînd. fara îndoiala ca n-are.. Trebuie sa ave?i p?reri. în a?a fel îneît instrumentul de sticla îi ie?ea piezi dintre buze. Umbla în negru pentru a arata ca 74 THOMAS MANN domeniul special al studiilor sale este noaptea. puteau sa-?i aroge conducerea tinerelor genera?ii. îns? a fost repede s ilit sa-?i reia locul aici. ... Nu trebuie sa li se r?peasc? umani?tilor func?ia de educatori nu li se poate r?pi. pute?i sa ma socoti?i retrograd. Ei. asta i-ar putea crea anumite avantaje ?i astfel . El însu?i urca pîna la al treilea. Krokowski! exclama Settembrini. capitonata cu catifea ?i a?ezata pe masa. leg?tura istoric? dintre umanism ?i pedagogie explica leg?tura psihologica exi stent? între ele. avem cu to?ii o vîna pedagogica. MUNTELE VR?JIT 75 Bietul om! Tocmai el. î?i puse apoi o haina de casa. E bolnav de ani de zile. dup? cum spunea Joachim. doctorul Behrens înainte. bine? Trebuie sa cred ca ?i el va este simpatic. c?ci iata-i pe cei doi medici plim-bîndu-se pe dîmbul din spatele sanatoriului..c?ci un drum pe care-l facem pentru prima data este mult mai lung decît unul pe care-l cu noa?tem . n-are bani? întreba Hans Castorp în vreme ce îl înso?ea pe Joachim pîna în camera re arata exact ca a lui. Domnii mei . deoarece ei sînt singurii depozitari ai tradi?iei demnit??ii ?i frumuse?ii omului. a?a e?ti? Prea bine!. e bolnav serios? Dup? cîte sînt informat nu-i un caz grav. un cr eion ?i dup? aceea o carte. do mnii mei. domnule Settembrini. îns? în principiu. el care unoa?te toate se cretele doamnelor noastre. Cum se face. Settembrini avea dreptate. iar acest gînd e mîr?av. sub limba. poate ca n-a fost fara o anume inten?ie pedagogica. va rog. scosese un mic termometru ?i vîrîse în gura extremitatea unde se afla rezervorul cu me rcur.

îmi iau temperatura de patru or i pe zi ?i o fac cu multa pl?cere. nu vedea de aici decît o parte a terasei. îneît Joachim î?i ascunse capul sub un fel de acoperamînt de dril alb care. De fapt.. n-are decît sa treac?. Deoarece îl m?sur?m. Cît despre posibilitatea de a-l m?sura.ceea ce nu li se întîmpla decît oamenil or lipsi?i cu desavîr?ire de spirit ?tiin?ific..Cît timp trebuie sa ?ii chestia asta? întreba Hans Castorp întor-cîndu-se. vreo cinci ?ezlonguri. iata-te încol?it. cu trenul. pentru mine ?i pentru noi to?i. acoperindu-?i doar picioarele cu o p?tura din par de c?mila. asta n-o ?tie nimeni. Avem ceasornice ?i calendare ?i cînd o luna a trecut. iar în albul ochilor avea vini?oare ro?ii. Cu piciorul îns? cît timp este? Dar. este aproape acela?i lucru ca ?i cum am vrea ?a ma?uram spa?iul cu ajutorul timpului . Treab? care nu era chiar atît de necesara: în ultimul sfert de ora stratul de nori de venise din ce în ce mai sub?ire. Pu?in mai tîrziu îsi scoase ermometrul din gura ?i îl privi spunînd totodat?: 76 THOMAS MANN Da. Hans Castorp î?i exprima admira?ia pentru aceasta inven?ie. Cum îns? am putea m?sura ceva c?r uia nu ?tim sa-i definim nici m?car o singura însu?ire? Noi spunem: timp11' trece. ?i de fapt. .. Dar niciodat? nu po?i spune în realitate". A?adar. cu ochii. ce este timpul? întreba Hans Castorp ?i cu u n deget î?i îndoi atît de brusc vîrful nasului încît acesta deveni palid ?i-i pieri tot sîn e. Voia sa a?tepte ca varul sau sa-?i ia temperatura. Bine. Spui în realitate". ?i nu trebuie sa te superi pe mine. Dar afectivitatea noastr? înregistreaz? diferite timpuri. Dar care este organul cu care percepem tim pul? Po?i sa-nu precizezi? Vezi. Cînd ?i se pare lung e lung. ?i-n r?stim p pnvea cu aten?ie cum erau toate aranjate. ce te-a apucat? Am impresia ca ai ?i prins r?d?cini ai ci. a?teapt?! Deci. obiecta Hans Castorp.echipat ie?i afara pe balcon ?i se întinse în ?ezlong. cînd ?i se pare scurt e scurt. De la Hamburg pîna la Davo? sînt dou?zeci de ore da.. spun: de f apt. se putea fixa pe sp?tarul sca unului ?i apleca dup? pozi?ia soarelui. ?i n-avem nici o dovada ca se întîmplâ într-adevar a?a. A?adar. dai seama.MUNTELE VR?JIT 77 Har a?teapt?! Adic?. repeta Hans Castorp apasîndu-?i ar?t?torul pe nas atît de tare ca-l îndoi. spuse Hans Castorp ridicînd ar?t?torul în dreptul ochilor sai tulburi.. . Joachim replica: Cum adic?? N-ai dreptate. Po?i sa-mi explici acest fenomen? Noi percepem spa?iul cu organele noastre de sim?. la noi. . de fapt. Asculta-ma cu aten?ie. un minut este tot atît de lung cît ?i se pare ?ie cînd î?i iei tempera tura? Un minut este atît de lung. c?ci numai atunci j?. timpul trece foarte încet cînd e?ti cu ochii pe el. o mi?care în spa?iu. S t?tea cu un ?old lipit de balustrada.. Prin urmare. acum plina de pacien?ii întin?i care citeau. Taci! Ast?zi sînt foarte lucid. cu pip?itul Perfect. m?sur?m ti mpul cu ajutorul spa?iului. astfel ca soarele r?zb?tea cu o dogoare atît de est ivala ?i de manifesta. Nu era obi?nuit sa filozofeze ?i totu?i sim?ea nevoia. ce reprezint? în realitate un minut ?au chiar ?apte minute cînd aici ne batem joc de ti mp într-un mod îngrozitor. pentru a fi posibil sa-l masori ar trebui sa se desf??oare în mod uniform. scriau sau sporov?iau. cu ajutorul unui mic mecanism ingenios. dar cit de lung sau de scurt este în realitate. Pentru con?tiin?a noastr? el se desf??oar? astfel. Joachim rid ica ?apte degete. Joachim f?cu semn din cap c? înc? nu. nu-i a?a7 Stai. cerceta sacul de dormit c?ptu?it cu blana. f?cu Joachim. în gînd? Nici secunda! Ia asculta. dureaz? atîta cît îi trebuie secundarului sa parcurg? circ mferin?a cadranului. aflat într-un col? al balconului (Joachim îl întrebuin?a m zilele friguroase) ? i cu mîinile sprijinite pe balustrada se uita în gradina ?i spre terasa comuna. este v orba de o mi?care. dar da-mi voie sa-?i atrag aten?ia asupra faptului ca m?sur?torile noa stre nu sînt decît ni?te conven?ii.Cu siguran?a ca au trecut cele ?apte minute ale tale. adic? noi presupunem acest lucru fiindc? este m ai comod. T impul nu este deloc o realitate". a trecut pentru tine.

_ Bine, spuse Joachim, ?i prin urmare nu-i decît o conven?ie ca termometrul m?soar? la mine o temperatura cu patru linii mai mult decît e normal? Totu?i, din pricina acestor linii sînt silit sa-mi fac veacul pe-aici ?i nu ma pot prezenta la servic iul militar, ceea ce este în fapt dezgust?tor! -Ai 37,5? A început iar sa scad?. ?i Joachim însemna cifra pe foaia de temperatura. Asear? am a vut aproape 38, din cauza sosirii tale. Tuturor celor ce primesc vizite li se ur ca temperatura. ?i totu?i aceste vizite sînt o binefacere. Acum plec, zise Hans Castorp. Mai am în cap o sumedenie de gînduri despre timp, pot spune ca e un întreg complex de idei. îns? de data asta nu vreau sa te mai nec?jesc cu asemenea chestiuni, pentru ca oricum ai prea multe linii. O sa mi le amintesc pe toate ?i o sa revenim asupra lor mai tîrziu, poate dup? gustare. O sa ma chemi la gustare, nu-i a?a? Acum ma duc ?i eu sa-mi fac cura de odihna, c?ci nim?nui nu-i stric?, slava Domnului. ?i spunînd acestea trecu de cealalt? parte a peretelui de sticla, pe balconul unde se g?seau a?ezate de asemenea un ?ezlong ?i o m?su?a, î?i lua din camera frumos a ranjata volumul Ocean Steamships ?i p?tura moale de culoare ro?u-închis cu carouri verzi, apoi se întinse. Curînd se v?zu silit ?i el sa deschid? umbrela; de îndat? ce te culcai, ar?i?a soare lui devenea insuportabila. Dar cel pu?in st?teai într-un chip deosebit de comod, f apt pe care Hans Castorp îl constata imediat cu pl?cere - ba mai mult, nu-?i aduce a aminte sa mai fi întîlnit un ?ezlong at't de comod. Scheletul f?cut dintr-un lemn lustruit brun-ro?ietic, de o lorma pu?in demodata ceea ce nu era decît o fantezie a gustului, c?ci duPâ toate aparen?ele scaunul era nou - avea o saltea ce se întinde a de la P'cioare pîna la sp?tar, formata în realitate din trei perne ?i acoperita cu 0 Pînza groasa. Mai mult, în dreptul cefei era o perna prinsa cu un ?iret, nici pre a moale, nici prea tare, învelita cu o pînza brodat?, care-?i înde-Phnea foarte bine r olul. Hans Castorp î?i sprijini bra?ul de suprafa?a lata 'ucioasa a rezematorii, c lipi ?i se odihni fara sa recurg? la Ocean 78 THOMAS MANN Steamships ca sa se distreze. V?zut printre arcadele balconului, peisajul aspru ?i s?rac, îns? sc?ldat într-o lumina limpede, p?rea un tablou înr?mat. Hans Castorp îl p rivi dus pe gînduri. Deodat? î?i aminti ceva ?i spuse cu glas tare în lini?tea din jur : Cred ca fata care ne-a servit micul dejun e pitica. Pst! f?cu Joachim. Mai încet. Da, este pitica. Ei ?i? Nimic. înc? n-am apucat sa vorbim despre asta. Apoi continua sa viseze. Cînd se întinsese în ?ezlong era ora zece. Trecu o ora. Era o ora obi?nuit?, nici lung?, nici scurta. Cînd ajunse la cap?tul ei, peste casa ?i gradina r?suna un gong, întîi departe, apoi mai aproape ?i pe urma iar??i departe. Gustarea, zise Joachim, ?i Hans Castorp îl auzi cum se scoal?. Hans Castorp socoti ca ?i pentru el cura de odihna se sfîr?ise ?i intra în camera sa se aranjeze pu?in. Cei doi veri se întîlnira pe coridor ?i coborîra împreuna. Hans Castorp spuse: Ei da, aici se sta admirabil culcat. Ce fel de ?ezlonguri sînt astea? Daca ar fi p osibil, a? cump?ra ?i eu unul sâ-l iau cu mine la Hamburg, c?ci întins pe el te sim? i ca-n paradis. Sau crezi cumva ca Behrens le-a comandat în mod special, construit e dup? indica?iile sale? Joachim nu ?tia. î?i scoaser? pardesiele ?i intrar? pentru a doua oara în sufragerie , unde masa era în toi. De atîta lapte proasp?t, întreaga sala era sc?ldata într-o lumina alburie: în fa?a fiec? rui scaun se g?sea un pahar mare, de cel pu?in o jum?tate de litru. Nu, declara Hans Castorp dup? ce î?i relua locul la cap?tul mesei, între croitoreasa ?i englezoaica, ?i-?i desf?cu resemnat ?ervetul, de?i mai sim?ea ap?sarea prime i mese. Nu, continua el, de lapte sa ma fereasc? Dumnezeu, nu beau niciodat?, ia r la ora asta mai pu?in ca oricînd. Nu cumva au din întîmplare bere porter? ?i cu o po lite?e plina de menajamente puse piticei aceasta întrebare. Din nefericire, nu avea u. Dar ea îl asigura ca-i va aduce bere Kulmbacher ?i, în adev?r, îi aduse. Era consist enta, întunecata, cu o spuma bruna ?i înlocuia de minune porterul. Hans Castorp bau

cu l?comie un pahar cam de jum?tate de litru. Mînca apoi cîteva felii de carne rece cu pîine pr?jit?. Dup? aceea se aduser? fulgi de ov?z ?i iar??i mult unt ?i fructe . La urma î?i las? doar ochii sa i se odihneasc? pe felurile de mîncare, fiind incap abil sa mai înghit? ceva. Privi de asemenea ?i la cei din jurul sau constata ca de data aceasta MUNTELE VR?JIT 79 rupul nu i se mai p?rea atît de uniform: individualit??ile ie?eau în eviden?a. Toate locurile de la masa erau ocupate, afara de acela din fa?a lui, de la celal alt cap?t, care, dup? cum afla, era rezervat doctorului. C?ci în m?sura în care ocup a?iile le îng?duiau, medicii luau masa împreuna cu pacien?ii, schimbînd de fiecare dat a locul, astfel ca se rezerva în capul fiec?rei mese un scaun pentru medici. Acum nici unul nu era prezent; se spunea ca sînt cu to?ii într-o opera?ie. Tînarul cu musta ?a intra iar??i, î?i l?s? brusc b?rbia în piept, apoi se a?eza cu o înf??i?are îngrijora ta ?i moroc?noasa. lata ca ?i tînara blonda ?i slaba ap?ru la locul ei. mîneîndu-?i ia urtul cu lingura, ca ?i cum ar fi fost singurul lucru ce se putea mînca. De data a sta, lînga ea ?edea o mica doamna batrîna ?i vioaie care tot tr?nc?nea în ruse?te c?tr e tînarul cel t?cut, iar el o privea îngrijorat, r?spunzîndu-i doar prin mi?c?ri de ca p, cu expresia unui om care are un gust amar în gura. In fa?a lui, al?turi de batrîn a doamna, ceva mai departe, st?tea o alta tînara nostima, cu pieptul impozant, cu parul ?aten ?i frumos ondulat, cu ochii rotunzi, c?prui, copilaro?i ?i cu un mic rubin la mîna-i frumoasa. Rîdea mult ?i vorbea mereu ruse?te, numai ruse?te. Se num ea Maiusia, dup? cît auzise Hans Castorp. în treac?t observa ca Joachim pleca ochii cu o expresie severa atunci cînd ea rîdea ?i vorbea. Settembrini intra pe u?a laterala ?i rasucindu-?i musta?a înainta c?tre locul sau, la cap?tul mesei situate piezi? fa?a de aceea ocupata de Hans Castorp. Abia se a?eza ca tovar??ii de masa izbucnir? în hohote de rîs. farâ îndoiala ca plasase vreuna d in r?ut??ile sale. Hans Castorp îi recunoscu de asemenea ?i pe membrii Clubului jum ?t??ilor de plâmîni". Hermine Kleefeld pa?i c?tre masa ei pe partea cealalt?, aproap e de u?a verandei, privind cu ochi fara expresie ?i-l saluta pe tînarul cu buzele rasfrînte care î?i tr?sese jacheta într-un chip atît de pu?in cuviincios. Palida, doamna Levi st?tea al?turi de grasa ?i pistruiata Iltis, printre necunoscu?i, la dreapt a lui Hans Castorp, la o masa situata în diagonala. - Uite-?i vecinii, spuse Joachim cu jum?tate de glas c?tre varul sai», apleeîndu-se în ainte. Perechea trecu pe lînga Hans Castorp ndreptîndu-se c?tre ultima masa din dreap ta, prin urmare la masa rusilor de rînd", la care o familie cu un b?iat urît începuse «a manînce cu l?comie mari cantit??i de porridge. B?rbatul era de o construc?ie P apînd a, cu obrajii cenu?ii ?i scofîlci?i. Purta o haina de piele bruna ?i 80 THOMAS MANN era înc?l?at cu ghete de fetru, prinse cu catarame. Nevasta-sa, la fel de micu?a ? i slaba, era coco?ata, sub o p?l?rie cu penaj care se clatin? la fiece pas, pe n i?te cizmuli?e de iuft cu tocuri înalte, iar la gît avea o e?arfa cam murdara. Hans Castorp îi privi pe amîndoi cu o lipsa de respect care de obicei îi era str?ina ?i a c ?rei brutalitate o resim?i chiar el; dar îns??i aceasta brutalitate îi f?cu o oareca re pl?cere. Ochii îi erau în acela?i timp indiferen?i ?i indiscre?i. Cînd, în aceea?i cl ipa, u?a de sticla din stînga lui fu izbita cu un vuiet zorn?itor la fel ca la mic ul dejun, Hans Castorp nu mai tresari ca diminea?a, ci doar se strîmba cu oarecare plictiseala; iar cînd voi sa-?i întoarc? privirea într-acolo, g?si ca toate acestea îi cer un efort prea mare ?i nu merita atîta osteneala. A?a se f?cu ca nici de data a ceasta nu reu?i sa stabileasc? cine anume maltrata u?a cu atîta nep?sare. De fapt, acest aperitiv cu bere, care de obicei nu avea asupra lui decît un efect destul de moderat, în sensul ca-l îngreuna, de data aceasta îl ame?ise ?i-l paralizase iar el, îndurîndu-i consecin?ele, se sim?ea de parca ar fi primit un pumn în mijlocul frun?ii. Pleoapele îi erau grele ca plumbul ?i-?i d?du seama ca limba nu mai ascu lta nici de cel mai elementar imbold atunci cînd, din polite?e, încerca sa între?in? o conversa?ie cu englezoaica; trebui chiar sa fac? un mare efort pentru a izbuti sa schimbe direc?ia privirii, iar la toate acestea se mai adaug? nesuferita fier bin?eala a fe?ei care atinsese aceea?i intensitate ca ?i în ajun: avea senza?ia ca obrajii îi sîn? umfla?i de fierbin?eala, respira cu greutate, inima îi b?tea înfundat ca

un ciocan înf??urat în cîrpe, ?i daca suferin?a nu se transforma în durere atroce, fapt ul se datora impresiei ca î?i sim?ea capul ca ?i cum ar fi inhalat de doua sau de trei ori cloroform. Ca prin vis observa ca doctorul Krokowski sosise, în sfîr?it, ?i se a?ezase la masa, chiar în fa?a sa. dar era o impresie vaga, m?car ca doctorul îl fixa de mai multe ori cu o privire deosebit de p?trunz?toare în timp ce discuta c u doamnele din dreapta iui - nu fara ca tinerele, adic? înfloritoarea Marusia ?i s frijita consumatoare de iaurt sa-?i plece ochii în fa?a sa cu un aer smerit ?i pud ic. Dar facînd abstrac?ie de toate aceste senza?ii, Hans Castorp se ?inu bine, ba chiar mînui cu?itul ?i furculi?a cu o deosebita îndemînare. Iar cînd varul sau îi f?cu sem n cu capul ?i ?e ridica. s>e scula la rîndul lui, se înclina fara sa priveasc? spre tovar??ii de masa ?i ie?i cu pas ferm în urma lui Joachim. MUNTELE VR?JIT 81 _ Oare cînd mai facem o cura de odihna? întreba el, în timp ce ' eau djn cl?direa sana toriului. Din cîte îmi pot da seama, e cel mai hun lucru de f?cut aici. A? vrea sa f iu de pe acum culcat în minunatul meu ?ezlong. Mergem departe? Un cuvînt în plus _ Nu, zise Joachim, ?i, de altfel, nici n-a? putea merge prea departe. De obicei , la ora asta, daca am posibilitatea, cobor sa dau o raita prin sat pîn? în pia??. M ai vezi pr?v?liile ?i oamenii ?i faci cump?raturi cînd ai nevoie de ceva. înainte de masa st?m culca?i înc? vreo ora ?i dup? aceea ne întindem iar??i pîna la patru. Coborîra în plin soare pe drumul pe care sosiser?, trecui a cursul de apa ?i liniile înguste, avînd în fa?a ochilor versantul drept al v?ii: Micul Schiahorn, Turnurile Ve rzi ?i Dorfbergul, denumiri pe care Joachim i le în?ir? una dup? cealalt?. Dincolo se afla, la o oarecare în?l?ime, cimitirul din Davos-Dorf înconjurat cu zid ?i pe ca re Joachim i-l arata tot cu bastonul. Apoi ie?ir? la drumul mare care, pu?in s?l tat deasupra fundului v?ii, ducea de-a lungul povîrni?ului ce cobora în terase. De fapt, nu se mai putea vorbi despre un sat; adic? nu-i r?m?sese decît numele. St a?iunea climaterica îl înghi?ise în întregime, întinzîndu-se din ce în ce mai departe c?tre trarea v?ii, iar acea parte a a?ez?rii ce purta numele de Dorf' se unea fara vreo schimbare vizibila cu partea zisa Davos-Platz". Pretutindeni erau hoteluri ?i pe nsiuni, toate împodobite cu verande, balcoane ?i terase pentru odihna, dar se g?sea u raspîndite pe amîndoua versantele ?i mici locuin?e particulare unde se puteau închir ia camere; de o parte ?i de alta erau case noi; pe unele Por?iuni nu se afla nic i o cl?dire, iar priveli?tea se deschidea c?tre Paji?tile verzi din fundul v?ii. .. Cuprins de o arz?toare dorin?a pentru obi?nuita sa desf?tare, Hans Lastorp aprin se iar??i o ?igara ?i datorita berii b?ute reu?i, cînd ?i cînd, sPre marea lui satis fac?ie, sa simt? un pic din aroma rîvmta cu ardoare: Qestul de rar ?i de pu?in, fa ra îndoiala ba mai trebui sa fac? ?i un oarecare efort pentru a avea o senza?ie ce aducea de departe cu obi?nuita Pl?cere a fumatului, în vreme ce îngrozitorul gust de iasca st?ruia. Inca-Pabil sa se acomodeze cu sl?biciunea, lupta un timp pentru o desf?tare sau se ascundea sau nu ap?rea decît vag, de parca ?i-ar fi b?tut joc 82 THOMAS MANN de el, iar pîna la sfîr?it, obosit ?i scîrbit, arunca ?igara. Cu toata toiO-peala de c are era cuprins se sim?ea obligat din polite?e sa continue 0 conversa?ie ?i se c hinuia sa-si aminteasc? lucrurile atît de deosebite pe care, chiar în diminea?a acee a, ar fi vrut sa le spun? despre timp". Dar î?j d?du seama ca uitase ?i ca nu-i mai r?m?sese nici o urma cît de mica din întregul complex", ca mintea lui nu mai re?inea nici cea mai m?runta idee despre timp. In schimb începu sa vorbeasc? despre anumi te chestiuni legate de organismul omenesc într-un fel cu totul neobi?nuit. Cînd î?i mai iei temperatura? întreba. Dup? cina? Da, asta-i bine. Atunci organismul e în plina activitate, astfel ca temperatura poate fi înregistrata precis. Sper ca Be hrens a glumit cînd m-a sf?tuit sa-mi iau temperatura iar Settembrini, cînd a auzit despre asta, a rîs în hohote, a?a ca n-are nici un rost sa mi-o iau. De altfel, nici nu am termometru. Ei, f?cu Joachim, acesta ar fi lucrul cel mai neînsemnat. N-ai decît sa-?i cumperi u nul. Aici se g?sesc pretutindeni termometre, aproape în fiecare pr?v?lie. Dar la ce bun? Nu, cura de odihn? o în?eleg, vreau s-o urmez cu regularitate, îns? p

M?car daca a? putea sa-mi dau seama.Doamne. îns? dese open ca fa?a bronzata a lui Joachim era plina de pete a?a cum sînt 84 THOMAS MANN chipurile înnegrite de soare cînd sîngele se retrage din obraji ?i Ca gura i se strîmbas e într-un mod jalnic. dimpotriv?. f?cu Joachim cu un oftat. De altfel.. de sus. La celelalte mese cred ca sînt m ai interesan?i.entru mine. zise el. insa daca nu te superi. dar poate ca nu-i decît o simpla impresie. î?i plac oamenii de aici? Ma refer îndeosebi la cei de la masa noastr?. Joachim rîse cu pofta cînd auzi cum varul lui deformase numele fetei.Mazurka este extraordinar. Doamna Stohr ar trebui sa-?i mai spele parul.. în?elegi ce vreau sa spun.?i care ?i-ar duce totu?i o existen?a absolu t activa ?i independenta: i-ar cre?te parul. Nu voiam sa spun decîl atît: ca este nelini?ti'01" ?i chinuitor sa consta?i ca t rupul tr?ie?te ?i se pre?uie?te pe sine fara sa aib? nici o leg?tura cu sufletul . continua Hans Castorp ducîndu-?i ca un îndr?gostit amîndoua mîinile la inima. prin care întreaga agita?ie ce te stapîne?t e sa dobîndeasca oarecum un sens ra?ional. ?i încerca sa-i arunce varului sau o privire plina de iste?ime. nu mi se par prea interesan?i. unghiile ?i toate i-ar func?iona pe rfect. ceea ce de altfel îi reu?i de minune. încercind sa uite cit mai repede atît de Marusia cit ?i de expr esia fe?ei lui Joachim. ?i se prea poate ca. O bucata de vreme î?i continuara drumul în t?cere. ar fi prea mult sa-mi iau ?i temperatura. da. adic? vrei sa g?se?ti o stare de suflet în stare sa le corespunda.N-ai spune. Hans Castorp lua o expresie de totala indiferen?a. MUNTELE VR?JIT 83 _ Dar a?a este! Exista o activitate plina de vioiciune! Prin urmare. n-ar fi tocmai mort m?car ca a?a ceva nu exista . pe scurt cînd e?ti nelini?tit. cum spui Iu. atît sub raportul fizic cît ?i chimic cum se spune . în aceea?i diminea?a. O act ivitate extrem de vioaie? Poate ca punînd aceasta întrebare se r?zbuna oarecum pentru observa?ia ce i-o f?cuse varul sau. Vezi tu. a?a cum se întîmpla cu aceste b?t?i de inima fara motiv. la care Hans Castorp se margini sa ridice din umeri la fel cum îl v?zuse pe Joachim facînd în ajun. adaug?. Apoi Joachim întreb?: . este într-ade-var prea g?l?gioa sa. se nume?te Mar usia . Iar Mazurka asta. ca sa zic a?a. Atunci d?inuie?te în trup o activitate extrem de vioaie". Englezoaica cu ceaiul de m?ce?e se numea Miss Robinson. în aceasta situa?ie. . Cînd ai febra lucrurile se petrec în felul acest a. asemenea unui t rup neînsufle?it daca se poate spune a?a. în leg?tura cu talgerele. am nomenit-o doar în treac ?t. .este aproape acela?i lucru ca ?i M?ria. iar aceasta înf??i?are trezi în tînarul Hans Castorp o teama nel?m urita. nu-i a?a ? Dar cînd inima se apuca sa bata de capul ei. . cînd ?i-e frica de ceva. treab? pe ca re prefer sa v-o las vou?. ca sa ma folosesc de c uvintele tale. g?sesc c a e ciudat ?i alarmant. observa Hans Castorp. Croitoreasa nu era croito . de ce g?se? ti expresia nepotrivita? întreba Hans Castorp. . e aproape ca ?i cum trupul ar t rai de unul singur ?i n-ar mai avea nici o leg?tura cu sufletul. Tot timpul î?i baga batista în gur? de atîta rîs. o stare sufleteasca. care-l hot?rî sa schimbe irne-diat subiectul discu?iei ?i sa se informeze d espre alte persoane. celor de aici. un trup care îns?. ca vizitator.fiind dominat de fapt de o activitate extrem de vioaie. sau cum o cheam?. f?r? motiv. prea e unsuros. Numai ca toate lucrurile astea despre care vorbim sînt extrem de triste. de ce-mi bate inima în halul asta e atît de îngrozitor ?i de o bucata de vreme nu ma gîndes c decît la asta. exclama el. E?ti ispitit sa le cau?i u n sens..Ei.. Ce sînt expresiile astea? întreba Joachim cu un accent de mustrare deliberata.. ?i totu?i ar avea toate motivele sa fie mai Potolita. n-ai b?nui ca e bolnava de piept. mi se pare ca e pu?in cam toanta. c?ci e într-adev ar destul de bolnava. o bucur ie sau o teama care le-ar justifica oarecum a?a cel pu?in mi se întîmpla mie ?i nu p ot vorbi decît despre mine. fara sa vrei.Da. mai zise el cu o voce tremur?toare ?i t?cu. de fapt. Pare atît de s?n?toasa! în orice caz. sa începi sa cau?i. Da. ai batai de inima cînd e?ti în ajunul unei foarte mari bucur ii sau..

pe deapsa prev?zuta este excluderea din sanatoriu. la noi. Prin?ul care i-a conferit lui Behrens titlul de cons ilier aulic r> ?tergea în fiecare noapte. Hans Castorp se îndrepta de-a lungul camerei pînâ la balcon unde se pr?v?li. daca e?ti prea ene? ca s? respec?i orele de masa? Spunînd asta avea desigui dreptate. era batrîna m?tu?a a tinerei fete care mînca iaurt.reasa. Hans Castorp voi sa-?i schimbe hainele. ?i îi ?inea tov?r??ie la sanator iu chiar de la venire. Dar dintre cei ce mîncau la masa lor. Tr?ia aici. de?i nu avea guturai. a?î?ata de b?t?ile iu?i ale inimii. avînd ca par tenere tinere fete bronzate. A ici era cazinoul balnear. Se numea domni?oara Engelhart. c oboar? si se duc s? mizeze.. se în?l?au deodat? în soare pentru a lovi cît mai de sus mingea de culoarea cretei. Pe mai multe terenuri de tenis. cel mai grav atins er a doctorul Blumenkohl. Tineri zvel?i ?i b?rbieri?i. clatinînd din cap. ?i se opri multa vreme în fa?a unui magazin de galanterie b?rb?teasc? pîna sa s e poat? convinge ca vitrina era bine amenajata. Dar nu te chema la masa chiar imediat. de foarte mul?i ani. în majoritate tin eri. . ci profesoara la liceul de fete din Konigsberg ?i de aceea se exprima atît de corect. ci î?i reamintea doar ca trebuie s? te preg?te?ti. partidele erau în plina d esf??urare. jucau în pantofi cu t?lpi de cauciuc. trebui sâ-?i for?eze ochii ca sa v ad?. întîlneau vizitatori ai sta?iunii care hoin?reau. în plina strada ?i zîmbi cu un aer melancolic. Mergeau acum pe un trotuar foarte urban strada principala a unei sta?iuni cu ren ume interna?ional. . nu ?tia nici m?car cum o cheam?. în fa?a num?rului treizeci ?i patru. F?cur? drumul înapoi aproape fara sa scoat? vreo vorba. sa priveasc? jocul ?i sa-l comenteze. afirma el.. celibatari în haine de sport ?i cu capul descoperit. iar într-unui dintre hoteluri chiar ?i petits chevaux . dup? controlul de noapte. întrucît se pare c? e tot ce poate f i mai daunatoi. a?a cum era. ?i. Cei care MUNTELE VR?JIT 85 J° acâ aici sînt s?n?to?i. zise el. unde concerta o orchestra.. tocmai a?ipise cînd Joachim îi reaminti c? era vremea sa se întoarc?. iar Hans Castorp. Se desp?r?ir? cu un scurt la revedere". Pe terenurile bine în tre?inute p?rea ca plute?te o pulbere de faina. Hans Castorp abia putea sa asculte.Ura ?i dispre?uia nepunctualitatea. gongul suna. r?spunse Joachim. sus. Leo Blumenkohl din Odesa tînarul acela cu musta?a ?i cu fa? a atît de îngrijorata ?i întunecata. Cum s? progresezi ?i sa te 'îsân?to?e?ti ca sa fii m stare sa-?i faci serviciul. Inima îi b?tea în contratimp cu muzica. c?ci nu putea respir a pe nas decît cu mare greutate. luîndu-?i avînt. o femeie! Cît dura starea aceasta nu-?i d?du seama. est e una din glumele lui proaste. N-am voie. Portarul ?chiop îi conduse cu ascensorul pînâ la etajul lor. de asemenea ?i doamne fa ra p?l?rie ?i cu fuste albe.. s?u o fac de?i le este interzis. Hans Castorp se împiedica ch iar..fa ra a se mai osteni sa-?i îndrepte pozi?ia c?zu într-o picoteala dureroasa. îmbr?cate în alb ?i care. prada acestei impresii de dezordine ?i contrarietate. îns? de data aceasta Joachim nu-i mai îngaUl. Fire?te. îns? cînd sosi momentul. ?i fiindc? veni vorba de lucruri inte rzise. fapt care-i d?dea o chinuitoare senza?ie de sufocare. cu pantaloni de flanel proasp?t c?lca?i si mînecile suflecate pîna la coate. Settembr ini spune neîncetat ca tr?im la orizontala sintcm ni?te orizontali. mai sînt ?i alte jocuri oprite care totu?i se practic?. Auzeai vorbindu-se ruse?te ?i engleze?te. Apoi dadura peste o rotonda cu o galerie acoperita.Tu nu joci niciodat? aici? întreba Hans Castorp. In orice caz . Cînd Joachim traversa camera ca sa vina sa-l ia. De altfel nici nu "joac? pr ea serios o fac mai mult pentru costume. Trebuie sa st?m culca?i.. a c? rui curiozitate se lupta cu o oboseala febrila. pe ?ezlong ?i .împotriva c?rora. Cît despre batrîna doamna vioaie. ?inea gura întredeschisa. Magazine cu vitrine elegante ?e ?ineau lan? pe dreapta ?i pe stînga. Cei doi veri se a?ezar? pe o ban ca libera. o data sau de doua ori. de pilda pocherul. mereu culca?i. Totu?i se mai g?sesc vreo cî?iva care. iar Hans Castorp o ?tia ?i de aceea ramase culcat pîna ce vibra?ia metalica se amplifica a doua oara ?i apoi se ndepart?. de?i Joa chim se g?sea aici de multa vreme.

Cît prive?te pe doamna Stohr cu bluz a ei de lîna ecoseza. cons ilierul aulic Behrens se g?sea acolo ?i-?i încruci?ase mîinile enorme în fa?a farfuriei ). în vreme ce ea mai esie înc? în pat. o deosebita pl?cere. Slabanoaga str?nepoata mînca în sfîr?it altceva decît iaurt. iar batrînul" sim?ea. Mai intrau ?i pe u?ile de ]a veranda c are erau deschise. cam pe la ora patru -de altfel. pentru ca apoi sa recada în mu?enie. Prînzul ea tot atît de minunat preg?tit pe cit de bogat. f?cuta de curînd.iar Joachim continua sa se uite fix în farfurie. era o fiar a. infirmiera tînarului Franz. în vreme ce batrînul" st?tea la masa vecina din stînga (?i în adev?r. din sat ?i pînan centru. în afara de supa foarte hr?ni toare. Mai apo i. încre?indu-?i buza superioara peste din?ii de iepure. a c?rui opera?ie de pneumotorax. Cel pu?ini asta era impresia ce-o avea Han s Castorp fire?te ca era o impresie absurda ivita ca dintr-un vis.Hans Castorp nu reu?i decît sa-l fac? sa observe ca el. doctorului Blumenkohl care st?tea piezi? în fa?a ei ?i a sculta cu fa?a îngrijorata. cu o afectare vulgara. Tot Davosul. abia daca se mai poat e vorbi despre ni?te legaturi ascunse.. venea decoltata la masa. ?i astfel în curînd erau a?eza?i cu to?ii la cele ?apte mese. acolo st?tea grasa doamna Salomon de la Amsterdam care. ast?zi la prînz era rîn dul mesei lor. «e mai aud zgomote. 86 THOMAS MANN Pacien?ii se rev?rsau prin cele doua u?i. cu toate ca u era necesar sa fi f?cut studii universitare ca sa banuie?ti ca f?pta?ul era evident . încît fusese auzit de întregul stabilimentMUNTELE VR?JIT 87 nar nici de data asta. mai cuprindea înc? alte ?ase feluri.. întotdeaun a. mar?ea trecuta n-a ie?it din odaie decît în zo ri. dar apoi asista pîna ?i la toaleta ei. dar de care m intea sa înce?o?ata nu putu cîteva clipe sa se apere ?i în care g?si chiar o anumita p l?cere. în spatele um ?rului stîng respira?ia este foarte redusa. în vulgaritatea ei. Dup? pe?te. apoi orîrâ m sufragerie pentru a treia oara. la care ea îi r?spunse mo nosilabic. dr?g?la?a Marusia î?i vî ura batista ce raspîndea parfum de mandarine. Prin urmare se spal? iute pe mîini. povesti cu un fel de ?u?oteala provocatoare ca asear?. Ca sa-?i în?bu?e rîsul. repeta doamna Stbhr cu glasul sugrumat în timp ce sudoarea îi brobonea ?i fruntea ?i buza superioara. a?a ca e silita sa mai stea cam vreo c inci luni. pentru care nu era niciodat? prea întuneri c cînd se afla într-o societate de doamne un b?rbat care n-avea nici cea mai redusa cultura. ca ?i cum nu le-ar fi p?r?sit niciodat?. ba mai mult. c?pitanul Miklosich. fusese supusa unui control medical. de la Bucure?ti. C?ci c?pitanul nu numai ca intra cîteodata chiar de diminea?a în camera so?iei consulului. a început sa-?i dea seama cam ce fel de raporturi între?inea el cu so?ia c onsulului general Wurmbrandt din Viena. a dic? o creme d'orge groasa pe care fetele de serviciu o aduseser? în farfurii. de la num?rul nou? sprezece. Joach im îi spuse în engleze?te cîteva cuvinte despre starea vremii. cu toate ca purta corset ?i care. ?i asta cu un scop pe care doamn a Stohr îl califica drept transparent". în sala de odihna comuna care se g?sea pe acoperi? . vinovatul n-a fost descoperit. venea o mîncare de carne con . a dat pes te el. de altfel. Era evident ca nu ?t ia o boaba nem?e?te ?i nici nu voia sa ?tie. de mai multe ori în timpul mesei încerca sa ?i-o readuc? ?i de fi ecare data reu?i sa ob?in? o iluzie perfecta. totu ?i nu înghi?i decît vreo cîteva linguri?e. se v?ic?rea ea. consilierului aulic Be rens îi zicea batrînul". doamna Stohr se mai ocupa o buna bucata de vreme ?i de un institut cosmic" ce se afla în sat ?i de unde î?i cum p?ra apa de gura . iar acum povestea totul în am?nun?ime. adic? atît cît îi spusese batrînul". în cele din urma. Dintr-o cavalereasca polite?e. în graiul acela neîn?eles. nu putea sa ?i-l explice. Miss Robinson citea acelea?i scrisor i cu scrisul rotund. o fiara. ?i în marea ei încurc?tura a gre?it u?a astfel ca s-a pomenit deodat? în camera procuiorului Paravant din Dortmund. pe care le mai citise ?i de diminea?a. deoarece cu prilejul fiec?r ei vizite medicale el putea sa vad? la doamna Salomon orice ?i cît poftea. din punct de vedere moral. evident. n-a reu?it. un animal de prada da. în dreapta sus. Vioaia doamna batrîna îi vorbea din no u. fapt pe care ea. ba. în schimb pica de somn. Dar fire?te. daca nu era °lnav. De altfel se arata foarte indignata ca batrînul" nu st?tea azi la masa lor. Dup? tournee" (voia sa spun?: potrivii ordinei).se stinsese lumina. Batrînul" b?gase de seama >' f?cuse o g?l?gie atît de mare. fire?te. în privin?a aceasta. doamna Stohr.

în a?a fel încît Miss Robinson ?i profesoara îl privir? mir ate. nu ?tiu prea bine. iar pe margini pieli?a era pu?in irita ta. a?ezata perpendicular pe u?a ve randei. Destul de lata ?i cu degetele scurte. iar cu cealalt? ridicat? la spate î?i aranja parul la ceafa.sub tavanul boltit domnea o pofta de mîncare leonina. De altfel.dispunea de un sim? deosebit ?i de facultatea de a fac e aprecieri critice în ceea ce prive?te mîinile. c?lca straniu de u?or. r?spunse domni?oara Engelhart. ?i nu numai ca o gîndi. câscînd larg ochii pu?in cam injecta?i. . Dînd din cap .-jjjpgde încît profeso ara. spuse ea.sistenta. lînga doct orul Krokowski care prezida acolo. împletite în jurul capului. F arfuriile se umpleau ?i la cele ?apte mese se mînca. ba chiar d ezgust?toare. nu gluma . mai degrab? o fat?. numai oaspe?ii vese li. ci ?i cei t?cu?i.O fi cel de-acolo. Vâzînd-o. _ E doamna Chauchat. întocmai ca la o ?col?ri?a.Fran?uzoaic?? întreba Hans Castorp cu asprime. c?ci erau t?iate ca vai de lume. brînza ?i fructele. E atît de neglijcnla! Dar o femeie delicioasa. în?elese cc-a spus. zise Hans Castorp înc? îndîrjit ?i arata spre un domn cu umerii c . la care ai fi asistat cu pl?ce re daca n-ar fi f?cut în acela?i timp o impresie oarecum nelini?titoare. Fire?te. o pr?jitura care în ceea ce prive?te gustul nu era mai prejos decît cea din ajun ?i.. nefiind nici îngrijit?. Un tînar de la masa vecina din stînga. fapt care crea un contrast ciudat cu zgomotoasa intrare. era limpede ci unghiile ei nu ?tiau ce-i manichiura. Hans Castorp privi aceast? mîn? .. atît de importanta i se p?rea aceasta chestiune. ?inîndu-?i mereu p?ru l cu mîna trecuta peste um?r deasupra capului . e rusoaic?. o femeie. domni?oara Engelhart. care flecareau aruncîndu-?i cocoloa?e pîine. în sfîr?it. cu mînecile prea scurte ?i cu lentile gro ase ?i îotunde la ochelari. Mai întîi . taîa în buc??ele mici tot ce îngr?m?dise în nurie. de fapt nu v?zu mai nimic. Trebuie sa ?tiu!" ?op ti el cu o pornire p?tima?a. cum erau de o bicei mîinile femeilor din cercurile pe care le frecventa Hans Castorp. cu garnituri. Ha s Castorp tresari îndîrjit ?i în supaiarea lui furioasa î?i spuse ca de data asta trebui a neap?rat s? afle cine-i vinovatul. aceasta mîna care ?inea p?rul. . sim?i ca-I atinge foarte u?or o nedeslu?it? am intire despre ceva ?i cineva. Fiecare fel era oferit de doua ori ?i nu în zadar. cu parul de un blond ro?cat pe ca re-l purta în cozi simple. în ziua aceea. ?i ro?ea?a pufoas? a obrajilor domni?oarei Engelhart se accentua. -Nu. avea ceva copil?resc ?i primitiv. apoi o mîncare de legume servita aparte. în timpul prînzului doua incidente atrasera aten?ia lui Hans Casiorp atît cît îi îng?duia s area în care se g?sea. posomori?ii care la un moment dat ramîncau cu capul în mîini ?i privirea în gol. ci chiar murmura din vîr ful buzelor. friptura de pasar e.. Nu era chiar a unei doa mne. întîrziata î?i saluta tovar??ii de masa ?i a?ezîndu-se cu spatele c?tre sala. Un licean judecind dup? vîrsta.pe cînd mînca pe?te -cineva trînti iar u?a de sticla. prin urmare la masa ru?ilor bine". Calea farâ zgomot. apoi se Pleca peste masa ?i începea sa înfule ce. prefacîndu-l într-o pasta informa înainte de-a le mînca. ?i biata fat? bâtrîna zîmbi cu duio?ie. îndreptîndu-se cu capul pu?in aplecat înainte c?tre ultima mas? din stînga. o femeie!" se gîndi ?i iar??i murmura cuvintele atît de . Poate so?ul ei este francez sau numai de origine franceza. lucru care se în tîmpla ori de cîte ori deschidea gura. ceva din mîna unei ? col?ri?e. nici fin?. îm br?cata cu o jacheta alba ?i o fusta colorata. Mare lucru nu v?zu Hans Castorp din profilul ei.fapt care-i îng?dui lui Hans Castorp s? observe în treac?t ca avea pome?ii obrajil°r MUNTELE VR?JIT 89 oeminen?i ?i ochii îngu?ti.. O doamna traversa sufrageria. Aceasta poft? de mîncare n-o aveau. o foame de lup. Se întoarse deci spre stînga. Hans Castorp î?i d?du seama de aceasta mai curînd prrntr-o vag? impresie . de statura mijlocie. decît cu propriii s?i ochi -întrucit se afla la o distan?a apreciabila. cu o mîna în buzunarul vestei de lîna ce i se lipea de corp. parînd a fi victima acelui viciu ce-l au unele persoane de a-?i roade unghiile. se întoarse ?i privi lumea. trecîndu-?i din cînd în cînd 88 THOMAS MANN ?ervetul pe sub ochelari ca sa-?i ?tearg? ochii nu se ?tie daca de lacrimj sau d e sudoare. ?i cînd se afla în fa?a unor cuno?tin?e noi avea obiceiul s?-?i pironeasc? ochii asupra mîinilor.

o v?zu p?tata de sînge. cea mai însemnata din cursul zilei ?i care trebuia respectata c u stricte?e. rostise cu încapâ?înarea caracteristica oamenilor M?rgini?i expres ia caraghioas? de Heinrich cel Albastru". De data ace asta. ?i-l vîra pe gît. zise Hans Castorp. doctoru l Blumenkohl se întoarse dup? cîteva minute. Izbucni un ?ipat . nu-i aici. în acel moment îns?. era o fiin a cu picioare sprintene nu durase decît o ora. -Nenorocitul! Iat? înc? unul care o sa dea în curînd ortul popii.. ap?ru în lumina ei cea mai cruda vulgaritatea far a limite a doamnei Stohr care. O trînte?te mereu. o sa se întîmple o neno ire! se v?ic?rea o tremur?toare voce de femeie. ?i: Preabunule domn Albin.. c?ci dupa-amiaza. satisf?cut? f?r? îndoiala de a se ?ti mai pu?in bol nav? decît Blumenkohl. cru?a?i-ne nervii ?i ascunde? i din fa?a ochilor no?tri aceasta cumplita unealta uciga?a. nu. î?i relua l ocul ?i ncepu s? mânînce. auzind cum o roste?te . cu toate ca era destul de grijuliu în leg?tura cu s? n?tatea sa.. ârâ s? scoa o vorb?. . se desf??ura iar o cura de odihna. Soarele se dep?r tase ?i imediat se las? o r?coare aproape neverosimila. ?i domnul Albin se ridica. privise un punct fix undeva în gol. îi înso?i plecarea cu comentarii pe jum?tate comp?timitoare ?i p e jum?tate dispre?uitoare. Ba chiar n-a fost niciodat? aici. L-am cump?rat la C alcuta. avînd o fire ce înclina pu?in spre o capricioasa ipohondrie. aprinzînd iar??i o M?ria Mancini. este un cu?it excep?ional de bine ascu?it. 90 THOMAS MANN Apoi prînzul se sfîr?i: mul?umit? unui serviciu îndemînatic pitica în special. de la ° distan?a de cincizeci de metri. pîna la ora ceaiului. De altfel.. la care un tînar blond. de parca ea îns??i ar fi fost vino vat?.Ar trebui s? închid? u?a cum se cuvine. Cînd se folosi de batista.O. expresia de dezgust de pe fa?a i se a ccentuase. Domnul Albin Jos.. iar Hans Castorp. doar rîsete înfundate si zvon de flec?reala . Deodat?. Dori?i sa-l vede?i? Taie mult mai bine MUNTELE VR?JIT 91 un brici. tot atît de discret cum ie?ise. r?spun se pe un ton impertinent: Pentru nimic în lume! Doamnele vor binevoi sa-mi îng?duie sa ma joc pu?in cu cu?itul meu! Da. în firida balconului. cu inima zvîcnindu-i. V?d c? iar? ?i se duce sa stea de vorba cu Heinrich cel Albastru'". ?e/ind pe marginea primului ?ezlong. Picotind.?zu?i de la masa ru?ilor bine". replica profesoara. azvîrli?i cu?itul. apoi cu un gest discret împinsese sca unul ?i ie?ise. între cei doi pere?i de sticla opaca ce-l separau de Joachim de o parte ?i de pereche a rusa de cealalt?. medita la felul straniu în car e se comporta aici. Cerul se acoperise iar??i în întregime. cu înf??i?area Iui îngrijorat? ?i rezervat?. De doua sau de trei on pieptul îi fu zguduit de un fel de rîs in terior. luînd de doua ori din fiecare fel.. Est e o lips? de polite?e. aici nu-l cunoa?te nimeni. nelini?tit si vis?tor. fire?te. vîrî?i-l în buzunar. o adiere de vînt flutura din cînd în cînd drapelul fantezist pe care era eprodus caduceul medicinei. Mînca ?i el mult. Hans Castorp. . pentru numele lui Dumnezeu. cu ?igara în gura. Este suficient sa-i atingi t?i?ul ca patrunde-n carne ca-n nt A?tepta ?i. Al doilea incident s-a produs cînd doctorul Blumenkohl a p?r?sit sufrageria pentru cîteva minute atît ?i nimic mai mult. cînd se gîndi la odioasa expresie pe care o întrebuin?ase doamna Stohr în vulgar itatea ei. Terasa comuna de odihna p?rea plina. Domnule Albin. de jos. Ame?it. de la un vraci orb. se g?si iar??i culcat pe minunatul sau ?ez long. primind lec?ia cu un zîmbet umil. ?> imediat dup? aceea boy-ul sau se ducea sa-l scoat? din pamînt. respirînd greu ?i fara sa-?i dea prea bine seama cum urcase. r?zb?teau de acolo. zise ea. f?r? s?-i pese daca-i simte sau nu gustul. o sa vi-l arat mai de aproape. st?tea culcat ?i respira pe gura. interveni o alta. în gradin?. trecu printr-o senza?ie în care spaima se împletea cu pofta de îîs. îns? nu avu ene rgia necesara sa se alarmeze. Farâ nici o re?inere. va implor. Iar profesoara. o fuma pîna la cap?t. ad?ug? ea. nu mai pomeni nimic de doamna Chauchat.

pentru aceasta f . leganîndu-se în mers. nu l-am cump?rat ca sa glumesc. a?a cum stau aici.. lasa?i-ma. lua?i revolverul de la tîmpla. continua domnul Albin. o dat? ce se hotarîse ca o sa ramîi repetent. nu am leac . Chiar ?i fara oglinda. (La cuvîntul sfîr?i" se auzi n l'pat. pute? i sa mi-o lua?i în nume de rau? Nu am leac. Acum ?ase sapt?mîni z?cea?i în pat cu o pneumonie. cu acest scop îl P?strez. Nu mai goni?i masorul cînd vine sa va fric?ioneze cu alcool. în sfîr?it.. sînte?i tînar. dar în?elege?i-ma ca zadarnic încerci sa opre?ti roata destinulu i. zise el. Prin urmare îngadui?i-mi mica libertate ce decurge din acest fapt.. E ca la liceu. De aceea prefer sa distrug con?tiin?a chiar în miezul ei introducînd un mic ?i dr?g?la? corp str?in în acest organ atît de intere. întinde?i-vâ. .. domnule Albin. iar cu ?ea va î?i atinse tîmpla aici.Vad ca începe?i sa în?elege?i. la care domnul Albin d?du din cap.. Am studiat-o îndeaproape ?i sînt Xat asupra celui mai bun mijloc de-a sfîr?i. îl las? sa cada în buzunarul de la piept. mu?ca. cu o fa?a trandafirie de copil ?i cu mici tuleie de puf de-a lungul urechilor.. fire?te.Privi?i-l cît este de mic ?i de str?lucitor. Nu. Asta înseamn? sa face?i ceva p este puterile omene?ti. auzi?i. ?i domnul Albin î?i în drepta degetul ar?t?tor c?tre craniul blond cu parul tuns scurt. mai ?i fuma?i. Nicidecum ca sa glumesc.. O sa va intereseze mai mult. striga o doamna în urma lui. f oarte tînar.. care se învîrte?te cu o gaura la fiecare trage e. De fapt..Domnule Albin. Dar el. N-am refuzat niciodat ? nimic unei femei. Are o pulere de percu?ie. pe cuvîntul meu de cinste.. nici nu va gîndi?i m?car s a va înveli?i ?i. faceti-mi pl?cerea asta. observînd ca efectul vorbelor lui sc?dea. . spuse domnul Albin. sa nu face?i una ca asta! r?sunar? mai multe gla suri. E înc?rcat. Aici trebuie sa -l pun ?i domnul Albin scoase iar??i din buzunar revolverul nichelat. Ma duc în camera sa-l aduc. iar acum sta?i aici tara pardesiu. nu suportam a?a ceva! Domnule Albin. . domnule Albin. doamnele mele privi?i-ma. zise el. spuse el si. deasupra arterei. Atunci doamnele începur? sa ?ipe ?i mai proste?te decît adinea uri ?i se auzi cum mai multe dintre ele încercau sa sar? de pe scaune.. . mai bine v-a?i lua pardesiul. Domnule Albin. domnule Albin. Sînt aici de trei ani. printre care se amesteca chiar ?i un puternic hohot de plîns.. »ase în piept o mare cantitate de fum pe care o zvîrli brusc afara. imbrac a?i-l.. Dar domnul Albin &e preg?tea sa ias? din sala de odihna ca sa urce în camera sa.?i chiar consilierul aulic nu ascunde eviden?a decît de forma ?i pentru prestigiu.. o sa va întoarce?i în lume ?i o s? va bucura?i de o mare popularitate. Izbucnir? alte ?ipete. Nu rm-ar fi prea u?or sa nimeresc 92 THOMAS MANN drept în ea. nu r?spunse decît printr-un rîs batjocoritor ?i peste cîteva minute se în toarse cu revolverul. m-am saturat ?i la mine nu se mai prinde a?adar. . va mul?umesc. pe cuvîntul meu de onoare.. cu toata pneumonia sa îecenta. domnule Albin.. De altfel. Ei. L?sa?i fumatul.Domnule Albin.) Sa l?sam inima deoparte. o sa v? vindeca?i. al tinerei ?i pre?ioasei dumneavoastr? vie?i! îns? domnul Albin ramase neînduplecat. înveh?i-va ?i urma?i tratamentul. ?i-acum ma duc sa-mi caut revolverul! spuse domnul Albin.. apoi se rea?eza pe sc aun picior peste picior ?i-?i aprinse o noua ?igara. nu te mai întreba n imeni de lec?ii ?i nu mai aveai nimic de f?cut Sînt copt. asculta?i-ma pe mine.Atunci de ce? De ce? întrebar? cîteva voci înfiorate de presim?iri. re peta el ?i-?i strînse buzele. îl ?in sa-l am la înde mîna in ziua în care voi g?si ca circul asta de-aici devine ln cale-afara de plictisitor ?i cînd xoi avea cinstea sa va salut. sânt. va rugam s-o face ?i de dragul vie?ii dumneavoastr?..general. pe deasupra. Atunci r?sunar? pe diferite tonuri proteste rug?toare. nu. continua el înceti?or dup? ce. dar daca apa? a ici.. ? ase gloan?e sînt vîrîte în butoia?ul acesta. Dar pune?i-va pardesiu l. este o treaba s igura. c?ci se împie dicau în pleduri ?i c?deau. e mai bine a?a. fc îngrozitor! str iga una dintre ele. Chestiunea este destul de simpla. E un lucru extraordinar de afurisit.. plecînd.

Dup? aceea î?i continua drumul. Se spal? pe ochi ?i pe mîini. î?i aranja parul ?i hainele ?i se întîlni cu Joachim pe co ridor. ba chiar c? avantajele acesteia din urma sînt aproape nelimitate. de?i n-ar fi dorit sa ramîna între patru ochi cu doctorul Krokowski. în sala de odihna se f?cu imed iat lini?te. Domnul Albin scoase un mic hoho t de rîs . îmi ba? joc de toate. nu ma s?r?ci?i. L-ai auzit pe acest domn Albin? întreba el în vreme ce coborau împreuna scara. întreba Hans Castorp. Hans Castorp g?si pu ?in cam umilitor faptul ca putea fi evitat ?i neglijat în felul acesta. Dori?i ciocolata? Servi?i-v?! Nu. r?spunse Joachim. mai ales. Am acolo. pe versantul celalalt. dup? care porni în cont inuare de-a lungul balconului. H?ns C astorp ciuli urechea pîn? cînd totul se stinse ?i m?car c? domnul Albin îi ap?rea cam nerod. nimic nu mai are importan?a .ericita stare. încerc? sa-?i închipuie starea sufleteasca a. cum s-a exprimat. Ne tulbura t oata odihna de dupa-amiaza cu flec?reala )ui ?i felul în care enerveaz? doamnele nu poate avea alt rezultat decît sa le întîrzie îns?n?to?irea cu cîteva saptamîni. e de la sine în?ele s ca cine are cinstea sa fie s?n?tos nu prezint? nici un interes ?i deci nu e co nsultat. De undeva. s?n?tos ?i nu i se acorda nici o aten?ie c?ci aici. iar somnolen?a nepl?cuta îi în ierbîntase din nou obrajii. cei drept. Fara un motiv aparent. sus. 94 THOMAS MANN Avea îns? ame?eli din pricina ca st?tuse întins atîta timp. r?spunse Joachim. îl impresionase puterMUNTELE VR?JIT 93 ic mai ales exemplul luat din via?a de ?coala. ?i-?i amintea destul de bine de acea nepasaie pu?in cam umilitoare. ocolindu-l pe acela al lui Hans Castorp. Era. ca onoarea est e o treaba care prezint? avantaje considerabile. de starea s?n?t??ii so?ului ?i c erea sa i se arate foaia de temperatura. îns? caraghioasa ?i pl?cuta. o vraja. o voce de bas ceru sa se fac? t?cere. o lini?te atît de adînca de parc? s-ar fi destr?mat un vis. cu titlu de experien?a.. ?i sa se împu?te? Desigur. Toate acestea mi le-au t rimis in timpul pneumoniei doamnele din sanatoriu. asemenea discursuri sînt foarte binevenite ca divertisment. nu-i deloc imposibil. se interesa.un rîs ?treng?resc ?i sacadat în acela?i timp. domnului A lbin ?i sa-?i imagineze ce putea s? semnifice a fi eliberat definitiv de jugul o noarei ?i a te bucura ve?nic de foloasele de nep?truns ale ru?inii. la ace?ti oameni. cu toate ca pe de alta parte îi era cam frig poate din c auza ca nu se învelise destul de bine. ~ E în regula. iar Hans Castorp îl auzi Pe varul sau spunînd ca e vr emea sa se scoale ?i sa se preg?teasc? pentru gustarea de dupa-amiaza. sus. ca el sa ia în serios chestia aia cu treaba este sigura". opt bomboniere. dar acest lucru îl enerva pe tînarul Castorp. nu se putu st?pîni sa nu resimt? oarecare invidie. discuta în ruse?te cu perechea prost crescut?. deoarece el însu?i r?m?sese repetent într-a ?asea. In primele zile dup? venirea . care la ora aceasta f?cea vizita fara consilierul aulic. pare-se. Individul acesta ar trebui pus la punct. Nu mai trebuie s? mi?c nici un deget. un sentiment de o voluptate s?lbatica îl înspaimînta ?i-i accelera b?t?ile inimii vreme de cîteva cli pe. Dup? ceasul sau era trei ?i jum?tate cînd îl trezi o c onvorbire ce se desf??ura în spatele peretelui de sticla din stînga: doctorul Krokow ski. cu doua luni înainte de sosirea mea sa spînzurat un student care era aici de multa vreme. I se p?rea. cinci pachete marca Gala Pe?er ?i patru jum?t??i de kilogram de ciocolata Lindt. dar ca nici îu?inea nu are mai pu ?ine. putînd sa rida de toat? t?r??enia". spuse el ?i se scul?. Dar acum gîndurile îi erau tulburi ?i risipite ?i-i era greu sa le precizeze. Satan face propuneri dezonorante Mai tîrziu î?i pierdu cuno?tin?a. ?i în vreme ce. Crezi ca-i posibil. fara îndoiala. Asemenea lucruri se întîmpla aici. Doctorul Krokowski z?bovi doua sau trei minute la Joachim. îns? nu de-a lungul balconului ci. ?i într-un chip ciudat cuvintele rostite continuara sa r?sune în golul t?cerii. E o grava indisciplina. de care aproape ca se bucurase cînd în ultimul trimestru p?r?sise cursa. Acolo. în p?dure. Dar oare va voi cineva sa fac? pe denun??torul? ?i apoi. am gr?mez i de ciocolata în camera. se întoarse prin c oridor ?i intra în camera lui Joachim. Fire?te..

astfel încît cei doi veri trebuira s? salut e adesea dup? care urm? o noua cur? de odihna. Prin urmare. Preciza ca ?tie sa pre-Pare dou?zeci ?i opt de feluri dif erite de sosuri de pe?te . îi spusese. pentru moment. aproape de ora ?apte. Ceru iar??i o s ticla de bere de Kulmbach. Nu te vor cre de.avea curajul s"° m?rturiseasc?. doua buc??i dintr-un tort în care erau de toate: pricomigdale. am uitat totul. friptura la tava ?i la gr?tar. Hans Castorp ceruse ceai în care muia biscui?i. î?i d?du seam a c? ar face bine s? se întind? în pat. pe u?a fatala care era ve?nic izbita ?i d?dea în . pîn? în apropierea unui mic pîrîu dru ul fiind acum plin de numero?i pacien?i. 96 THOMAS MANN mina la frunte ?i uita sa mestece ?i s? înghit? un dumicat de pîine de secara cu Che ster pe care-l avea în gura. ini a îi b?tea ca o mica tob?. m?car c? so?ul ei o sf? tuise s? nu vorbeasc? despre asta. sub bolta împodobita cu mot ive simple.mea s-a vorbit mult despre aceasta întîmplare. la locul lui. îi replica Hans Castorp. în sala cu ?apte mese. care abia daca dura o ora ?i jum?tate. crem? de unt. E o prostie. erau ocupa?i acum sa întind? cu sîrguin?a unt pe felii mari de cozonac cu stafide. Nu. pleoapele îi erau ca de plumb. îl l?muri el. Da. Ie?ir? pe u?a de sticla din stînga. Nu pomeni despre asta. Dar sper ca n-o sa mai dam peste Settembrini. Hans Castorp fu scuturat de frisoane violente. ceai. c? ?tie sa prepare dou?zeci ?i opt de feluri de sos de pe?t e. Ca de foarte departe o auzi pe doamna Stohr povestind sau facînd ni?te afirma?ii atît de absurde. M-ai z?p?cit destul azi-diminea?a. iar to?i pacien?ii care. Dar dup? ce b?u o jum?tate de pahar mare. Sculîndu-se de la masa înc? îi mai avea în gura. nu vor face decît sa rida!" ?i totu?i ea ?inea sa spun? azi. de altfel. ciocolat?. sup? de zarzavat. ba pîna ?i supa concentrata de c arne. vorbele doamnei Mohr nu se pref?ceau în c apul sau în absurdit??i. Capul îi vîjîia. se îngrozi. crema de migdale. dar se cutremura în adev?r la gîndul ca ar putea mînca . Pe deasupra. ?i n-a? putea sa-?i spun de ce. iar la urm? o bucata de brînza minunat? cu pîine de secara. se afla p entru a cincea oar?. ?i chiar daca te VOr crede. A i se p?ru înspaimînt?tor bietului Hans Castorp. de data aceasta pentru cina. Hans Castorp casca nervos. pe balcon. Est e foarte posibil sa nu mai pot ramîne ?i sa fiu silit sa plec mi-ai lua-o în nume de rau? Sa pleci? Ce te-a apucat? striga Joachim. \liss Robin son bea din nou ceai ro?u de m?ce?e.. nu ma simt prea bine Ia voi. iar spre marele lui chin nu putea s? scape de impresia ca dr?g?la?a Marusia care se aplecase asupra farfuriei ?i-?i ascundea fa?a înd?r?tu l mîinii împodobite cu micul rubin rîdea de ei. Cum po?i s a-?i dai seama chiar din prima zi? Dumnezeule. sus. Am uitat tot în ceea ce p rive?te complexul. Pu?in mai tîrziu. în tot acest timp. gem. cu toate ca f?cea nenum?rate eforturi sa nu-i dea nici un pnlej. în intervalul scurt ?i neînsemnat f ?cur? o plimbare pe versantul povîrnit al muntelui. Mi-e peste putin?a sa mai ia u parte azi la o discu?ie spirituala ?i cred ca-i mai bine sa ?i-o spun de pe ac um. Pentru cina î?i schimba hainele cu con?tiinciozitate ?i mînca între Miss Robinson ?i p rofesoara. Se g?sea din nou. petrecuser? doua or e culca?i. dup? masa copioasa de la prînz. A trecut ?i. fii lini?tit. în timp ce nepo?ica jnînca iaurt cu lingura. pentru a patra oara. ?i pe urma ne reîntoarcem la banca de azi-diminea?a. de fo arte multa vreme la voi aici. ciocolata. Sa nu începi iar??i sa ma ame?e?ti cu medita?iile tale asupra timpului! exclama Joa chim. o cura f?cuta în graba ?i parca lipsita de însemn?tate. încît se întreba din ce în ce mai tulburat dac înc? mai auzea bine sau daca. din întîmplare. mai era lapte. cafea. î?i duse I. Abia ai sosit. nici nu mi-e capul pre a limpede.. acum vom lua ceaiul. MUNTELE VR?JIT 95 în sufragerie se ofereau toate b?uturile prev?zute pentru ora aceasta. Da. Se uit? atent la cozonacul cu stafide. mc? ° data. e tot prima zi? Nu pot scap? de impresia ca sînt de multa vreme. Gusta ?i pu?ina marmelada. Fie.

. Doamna Chauchat purta o rochie albastra cu guler de dantela alba.. . se mai g?sea ?i o toba ce se învîrtea ?i în care se introducea un film de cinematograf. se uita la itali an cu un aer destul de nating. cu cercei de aur ?i parul lînos. de ling? banca. apoi mai era un caleidoscop în forma de luneta. Avea aceea?i haina cenu?ie. în sfîr?it. un gondolier vene?ian an emic. sa pui în mi? care o întreaga fantasmagorie multicolora de stele ?i de arabescuri. aproape de pîrîu. cu vreun prilej oarecare.. cum va place dumneavoastr? sa va exprima?i.holul din fa?a. formînd o ga?ca intima. n-are nici o importan?a. dar n-a? putea sa spun ce anume. mai era ?i doctorul Blumenkohl care se al?turase grupului. înd?r?tul un ei mese rotunde. într-o pozi?ie teapana. Domnul din timpul plimb?rii de azi-diminea?? . Hans Castorp. V-am recunoscut. privi cît va timp în fiecare dintre aceste aparate.. de al c?rui ocular î?i lipeai ochiul pentru ca. Forma centrul cercului. Va rog sa ma crede?i. Majoritatea pacien?ilor st?tea în picioare. Aproape to?i pacien?ii o luar? în aceasta direc?ie deoarece se p? rea ca. Settembrini rîse. se plimba indiferent printre pacien?i. într-un col? al camerei st?tea doctorul Krokowski angajat într-o di scu?ie prieteneasca ?i vioaie cu un grup de doamne.. unde jucau îndeosebi tinerii. în afara de doamna Chauchat mai erau: un b?rbat tînar. Hans Castorp se uita nu fara dispre? la aceasta femeie prost crescut? ?i gmdi în sinea lui: îmi aminte?te ceva. se apropi ase acum de Haas Castorp. de colo sus. printre altele. adic? o idio?enie fara seam?n! De altfel înc? n-am în?eles cum a fost cu putin?a. apoi. mai arunca asupra tîn?rului o privire iscoditoare. începu sa cînte pentru a patra oara aceea?i bucata. Ca distrac?ie. un înv??? tor aplicînd o corec?ie unui ?colar. Mai ales în pozi?ie orizontala". cînta de trei or la micul piin de culoare MUNTELE VR?JIT 97 bruna mar?ul nup?ial din Visul unei nop?i de var?. Ei b ine. salturile pe sîrma ale unui acrobat ?i o pereche de ??rani într-un dans tirolez. raspunzînd la jjj?jjntea cît orva doamne. se retrasesera în salona?ul apropiat.Amuzant ?i plictisitor.Mul?umesc. vrem e de o clipa. a' c?rui par începuse a se rari. r?spunse Hans Castorp. adaug? vazînd ca Settembrini îi arunca o privire rece ?i p?trunz?toare. discutînd în grupuri mici." Un lungan de vreo treizeci de ani. la ora aceea.. bridge la cealalt?. . dup? care prin orificiul din fa?a puteai vedea un morar încaierat cu un co?ar.Nu va nelini?ti?i. ?i cum v-a?i petr ecut ziua prima zi a ?ederii dumneavoastr? în acest loc de divertisment? .. învîrtind u?or o roti?a din?ata. de un tip original ?i hazliu. .. în?îrzie pu?in ?i lînga masa de bridge unde in curabilul domn Albin. A fost fara îndoiala curata prostie din partea mea. cu buzele dispre?uitoare mînuia c?r?ile cu gesturi neglijent e de om de lume. _ Este îng?duit sa ?tiu cum va sim?i?i cu s?n?tatea. zise el. imediat. pieptul c?zut ?i ochii exoftalmici. fire?te. a?ezata pe canapea.i Hermine Kleefekl. mai erau cîteva aparate optice: un stereoscop prin lentilele c?ruia se ved eau unele fotografii aflate în interiorul lui. De altfel. precum ?> doi tineri cu umerii c?zu?i. doamna Iltis ?i domni?oara Levi. La d oua mese pliante se juca: domino la una.. înf??i?are nepasatoare. cu munile Teci pe genunchi. în hol si în saloanele al?turate avea loc un fel de reuniune. în plus. f?cuta dintr-un fel de stofa flau?ata ?i aceia?i pan taloni cadrila?i de culoare deschisa. continua el. dup? cina. cum dori?i. r?spunse Hans Castorp. Cîte-odata e greu sa . domnule inginer? îl întreba Sette mbrmi care. iar acesta sim?i din nou c? se dezmetice?te la vederea buzelor ce se unduiau cu o fi ne?e batjocoritoare sub linia curba a must??ii negre. Obi?nui?ii de la masa ru?ilo r bine. de?i î?i d?dea foarte bine se ama ca n-ar trebui sa i-o spun?.Este posibil sa ma fi exprimat astfel. îi replica Settembrini dup? ce. cu barbi?on blond. care nu era de sp?r?it de sala de jocuri decît prin draperii. o tînara foarte bruna. adînc ?i t?cut. a?i g?sit amuzant acest fel de via?a? . Surise cînd se adresa lui Hans Castorp. nu îns? fârâ a le privi în ochi pe fiecare. zise el. printre care domnul Albin ?. cu mîinile în buzunare.Ah! dumneavoastia sînte?i.. Strict regulamentar. cu gura c?zuta ?i ochii congestiona?i. printre care se aflau doamna Stbhr. pe care l-am. ca la prima vedere v-am luat drept un fla?netar . ascultîndu-l. bine. de exemplu. situate în fundul camerei mici. cu fa?a întoarsa c?tre salonul de j ocuri.

cînd chiar dis de-diminea?a ?i s-a ?uierat cu. cred c? ve?i recunoa?te ?i dumne avoastr?. Insa. adic? pur ?i simplu fiindc? vreo cîteva zile ip-am sim?it pu?in tulburat ?i mi-a fost ca m cald. iar mîine diminea?a a?i ?terge-o cu expresul prev?zut în mersul trenurilor? . cu pneumo-toraxul. nu-i surprinz?tor. în ci uda tuturor eforturilor. deocamdat? de alt'< ^ci sus. Castorp nu-?i mai aducea aminte! Nu mai ?tia ce vîrsta are. uite uite" ironic gînditor. Pentru a cî?tiga timp. a?a". daca v-a?i face bagajul hiar în sear a asta. îngadu i?i-mi înc? o întrebare sau o umil? propunere. Unde.faci deosebirea. c um a? putea s?-mi dau seama chiar din prima zi? Rostind aceste cuvinte arunc?. ~ Mai în?elept? zise Settembrini încruntîndu-?i sprîncenele. altfel n-a? putea cîtu?i de pu?in s?-mi exp lic starea mea de acum.. rosti de trei o ri a?a. ?i ca ar trebui s? m? socote sc la?. întocmai a ?i cum a? fi devenit mai în vîrsta ?i mai în?elept. am aceasta impresie. In curînd voi împlini dou?zeci ?i patru de ani. am dou?zeci ?i patru de ani. din intîmplare. dintre to?i cî?i i-am cunoscut? Dar. Cred c? am temperatura. c u toate sfor??rile ner?bd?toare ?i dezn?d?jduite ce le f?cea ca s? ?i-o aminteas c?. ramînînd încremeni?i ?i orbi ?i. Cum ?edere a aici nu pare sa va priasca ?i cum nu va sim?i?i bine la noi nici din punct de vedere fizic ?i nici moral. la dumneavoastr?. ceru sa i se repete întrebarea apoi spuse: Eu. . unde. Nu.. ci numai sosuri de pe?te. Veni?i-vâ în fire ?i lasa?im? în pace cu absurdit??ile dumneavoastr?.Crede?i c? trebuie s? plec? întreba Hans Castorp. în adev?r. Dou?zeci ?i opt de sosuri de pe?te! Nu sosuri în general. fire?te. nu mi-e prea u?or s? m? aclimatizez aici sus. sau dac? doar mi-am închipuit ca am auzit-o? Settembrini continu? s?-l priveasc?. ce vîrsta? Fire?te. dou?zeci ?i opt! spuse Hans Castorp. ca ?i în acea diminea??. domne?te o prea mare anima?ie. ?i cu toate acestea. a?a. deodat?. o privire spre înc?perea de al?turi ?i o v?zu din fa?a pe doamna Chauchat cea cu ochii îngu?ti ?i pome?ii la?i. Cunoa?te?i senza?ia ce-o ai cînd visezi ?i cînd ?tii c? visezi ?i ai vrea s? te treze?ti ?i nu po?i? Este exact ceea ce simt eu. îmi îng?dui?i o întrebare? Ce vîrsta ave?i de fapt? 98 THOMAS MANN lata îns? ca.. accentuînd puternic pe ?. pe de alta parte. am mereu impresia c? nu mâ mai pot încrede în cele cinci sim?uri ale mele ?i trebuie s? m?rturisesc c? acest fapt ma stinghere?te mult mai mult decît fierbin?eala din obraji ?i picioarele reci.Fire?te.ci numai dac? a afirmat. gînd i el.. ?i uite. Nu p?rea sâ-l asculte.dar ierta?ima. cu gesturi care agitau umerii ?i . adic?. capul s?u obosit nu ?tiu ?? r?spund? acestei întreb?ri. la mas?.lucrul acesta mi se pare exclu s . la urma urmei. de ce ?i de cine-mi aminte?te. închipui?i-v? . asta e enormitatea. sînt obosit! zise el. adineauri. capul îmi vîjîie îngrozitor. am impresia c? nu ma aflu aici numai de o zi. Nu m-am plictisit. fara îndoiala ca am. dac? vre?i sâ-i spune?i a?a. da. Auzi ?i vezi atîtea l ucruri noi ?i ciudate. Dou?zeci ?i patru a?i spus? întreba apoi. Nu ?tiu nimic despre asemenea lucruri ? i nu vreau s? ?tiu nimic. ierta?i-m?.. A?i spus ca ave?i dou?zeci ?i patru de ani? Hm. Domnule inginer! f?cu Settembrini sup?rat ?i mustr?tor.. da. Din nou ochii lui prive au fix în sine". ceea ce.. ?i obosit" nu este cuvîntul care exprima exact starea mea. ?i apoi ar fi împotriva oric?rei ra?iuni. Ma ve?i crede ca picioarele mi-s reci pînâ Ia genunchi? Este un fel de-a spune.. contin u? el. Cînd de-abia am sosit? Dar nu. Spune?i-mi sincer: crede?i c? este cu putin?? ca doam na Stohr s? ?tie s? prepare dou?zeci ?i opt de sosuri de pe?te? Nu mâ gîndesc la fap tul dac? este în adev?r capabil? s? le preg?teasc? . afara doar de cazul c? aparen?ele sînt în?el?toare ce-ar fi sâ MUNTELE VR?JIT 99 nun?a?i de-a mai îmbatrîni aici. mi se pare c? ar trebui sâ-mi fie ru?ine. la dumneavoastr?. Vorbea pentru prima dat? cu oarecare entuziasm. c?ci. iar pe urma ai ascultat dis cursurile acestui domn Albin ?i pe deasupra stînd în pozi?ie orizontal?. acest lucru. ci de mai mult timp. genunchii nu mai sînt picioarele . pe scurt. ?i este de presupus ca dac? pentru atîta lucru a? da bir cu fugi?ii.

r?spunse Settembrini. De altfel am v?zut. în adev?r. rug?min?ile ei au fost zadar-nice ?i cei în drept au st?rui t în hotarîrea de-a o invita s? plece. Sub pa?ii sa i. Domnule locotenent. la noi. urma rindu-l pe Joachim cum se preg?te?te pentru cura de odihna. luînd lampa mica de pe m?su?a de noapt e ?i gramatica rusa. O sa înve?i ?i tu la rîndul tau.. A?a ceva n-o sa fac niciodat? ?i prefer sa ?i-o spun de pe acurn. lacul nu era chiar înghe?at. Mai ramîn pu?in cu . Ceea ce spune?i este logic ?i ar fi foarte greu s?-i opui un argument hotârîtor. pardoseala coridorului. Aici mi-e casa!" Nu mai ?tiu ce s-a întîmplat cu ea. sora muta" est e un termometru negradat a?adar. ce l de anul trecut. E o chestie de exerci?iu. al domni?oarei Kneifer. De pilda. zise Hans Castorp. Ia voi. întrucît am în?eles totul! exclama Hans Castorp. dragul meu inginer. cu termometrul în gura. apoi pe toata lungimea trupului pîna sub um? r. începu sa se înf??oare cu o dexteritate uimitoare în cele dou a paturi de par de c?mila întinse pe scaun.M? înclin în fa?a ra?iunii. lua?i-l pe varul dumneavoastr?! Duce?i-l sa se culc e! Zadarnic î?i da curaj cu mintea. în clipa cînd se îns?n?to?i complet . Ai ajuns la o mare dexteritate. dar cum cererile erau foarte mari ?i a veau nevoie de camera. domnul meu. Mi s-ar p?rea din cale-afara de ridicol. fiind s?n?toas?. nu sînt decît în vizita. Ottilie Kneifer. r?spunse Joachim care în timp ce vorbea ?inea strîns termo metrul între din?i. acoperita cu un covor din fire de cocos. Se a?eza în fotoliul mare. aici se sim?ea fericit?. întins pe ?ezlon g. St?tu destul în apa ca sa se îmboln?veasc? . A stat aici cel pu?in un an ?i jum?tate ?i se o bi?nuise atît de bine încît. . de fapt nu-i decît un termometru negradat pe care medicul îl con-r°leazâ person al. adic? reu?i singura s? ?i-o urce destul de serios. adica toate gusturile în afara celui pe care trebuia sa-l aiba. îns ? aici. îns? o d?dur? de gol schim bîndu-i termometrul cu 0 »sor? mut?" dar dumneavoastr? înc? nu ave?i de unde ?ti ce es te asta. dar asta nu-l stingherea prea tare. O sa le g?se?ti tu întrebuin?are ?i cînd vei pleca devale. dintr-o familie foart e buna. Totu?i continua sa fumeze. de c?rbune ?i de multe altele. vede?i ca am priceput foarte bine! Cu toate acestea. împreuna cu al?i pacien?i reuniunea luase sf îr?it în ziua aceea ?i to?i se risipir?. Totul are o limita. apoi spre dreapta. cîteva cazuri frumoase de aclimatizare. I se p?ru ca are un gust de clei. mai ales ca nu ai nici m?car un sac îmbl?nit . ocupînd balcoanele ?i s?lile de odi hna pentru cura de seara. din care nu ie?eau decît capul. Ba deloc. Mîme trebuie neap?rat sa procuram cît eva paturi pentru tine. parca se leg ?na în valuri. se întîmpl? uneori e vindeci aici. ma în?el eu sau dumneavoastr? nu ma mai asculta?i? Daca aparen?ele n u ma în?ala. Dar. nu putea ?i nici nu dorea s? se întoarc? la a i s?i. Hans Castorp îl privi cu o sincera admira ?ie cum f?cea aceste mi?c?ri cu deosebita îndemînare. 100 THOMAS MANN nu erau decît cîteva grade deasupra lui zero.9. avea 36. la vorbele p?rin?ilor. se sui cu Joachim în ascensor. a nop?ile erau foarte r eci.. sus nu mai voi s? plece cu nici un pre?. f?cu el c?tre Joa chim care tocmai se apropia. ca s? fim preci?i. Ce-o sa se întîmple acolo. Atunci Ottilie f?cu temperat ura. masurînd coloana de mercur ?i notînd chiar el temperatura. abia va mai ?ine?i pe picioare. Ottilie nu avea tempe-tur?. ca acas?. declara tians Castorp.?i rezultatul? Era ?i continua sa ramîna s?n?toasa Pleca dezn?d?jduita ?i nepas atoare la vorbele de mîngîiere. sint absolut necesare. MUNTELE VR?JIT 101 _ Dar nu am deloc inten?ia sa ma culc noaptea pe balcon.p?rea c? vrea sa-l determine pe italian s?-?i retrag? propunerea în mod hot?rît. II ruga din tot sufletu l pe consilierul aulic s-o mai ?in?. Joachim începu prin a se înveli cu paturile una dup? alta. al lui Joachim unul asem?n?tor se afla ?i în camera lui ?i aprinse o Mana Mancin i. Prin urmare. fiica unui înalt demnitar. ?i în definitiv trebuie oricum sa d ovedesc într-un fel sau altul ca aici. Atun ci se scalda în lac ?i precizez c? era la începutul lui mai. întîi spre stînga. cum î?i pune vesta ?i pe deasupra un palton vechi pentru ca apoi. în a?a fel încît sfîr?i prin a face un pachet perfect propor?ionat ?i neted. înflorat . umerii ?i bra?ele. devale? repeta ea mereu.c?ci. A?adar. M? plec de asemenea în fa?a curajul ui. Hans Castorp îl înso?i pe Joachim pîna în camera. Ottilie. c?ci în seara asta nu-l mai ?m picioarele. sa ias? pe balcon unde puse lampa în priza ?i.

cu gura strîmbata. sa ne vîrîm în pat.tine pîna-mi fumez ?igara. turna în Pahar ap? ro?ie pentru gura din flaconul trusei de c?l?torie. de parca ar fi f ost în aer liber. prin u?a deschisa a balconului p?trundea de af ara lumina lampi?ei de pe balconul lui Joachim ca ?i cea de la perechea care st? tea la masa ru?ilor de rînd. unul dup? altul. se achita de micile treburi ?i îndatoriri de om civilizat pentru toaleta de noapte. d?inuia numai propria lui jale. ?i-?i p use c?ma?a lunga de batist Pe buzunarul c?reia erau brodate ini?ialele HC. în?elegea ?i g hicea într-un fel atît de nou. dimpotriv?. Ramase astfel. împleticindu-se. î?i spuse. Sfîr ?i deci prin a se scula. Se întinsese cu certitudinea ca se va cufunda imediat în somn. rea?ezîndu-se. iar dup? ce-l sim?i din plin nu mai ramase acolo. de altfel. c?ci ceea ce avea importan?a nu era luna ar?tata de calen dar. Hans Castorp saii în picioare ?i se lepezi la termometrul de perete. o observa?ie pe care o f?cuse ?i pe care de spaima ?i din delicate?e se str?duise s-o uite imediat. apoi. dar iar se ridica ?i cer u în ?oapta îng?duin?a sa ia p?tura de pe patul lui Joachim apoi. ci temperatura atmosferei. Potrivit lui Reaumur. se deschideau tres?rind nelini ?tite de îndat? ce le închidea. în camer? ei au noua grade Puse mîna pe radiatoare ?i constata ca sînt moarte. dînd u-?i osteneala sa fumeze ?igara care avea un gust atît de scîrbos. Se a?ez? din nou în fotoliu. Hans Cast . Sa nu cumva sa mori de frig!" ?i Sa vii sa ma iei la ttucul dejun". o impresie ?î?ni brusc punînd stapînire pe el. lasînd sa-i cada capul înfierbîntat ?i tulburat pe perna pe care murise americ anca. dar eu ?tiu ca e buna ?i ca pent ru ziua de azi trebuie sa ma mul?umesc cu atît. întins în fotoliu. ?i-o în tinse pe picioare pîna la jum?tatea trupului. de?i se aflau în luna august. în camera înc? nu era complet întuneric. acolo. destul de dese. Dar cînd va fi nou? ?i jum?tate. Nu-i înc? ora mea obi?nuita de somn". Fire?te. pe urma î?i d?du sea ma ca inima sa era cea care î?i f?cea auzite b?t?ile. ?i apoi f?r? îndoiala ca st?tuse prea mult culcat peste zi. Dar în acela?i timp îl înv?lui pe nea?teptate un sentimen de o ciudata bucurie exuberanta ?i de speran?a. clipind repede. dar î?j d?du seama ca s e în?elase. mînios ?i zgribulit. Sim?i un fior unul singur. nu acesta era mijlocul cel mai bun de-a adormi ?i. E jalnic!" î?i ?opti. ?i aproape ca acoperi sunetele concertului de seara ce se auzea dinspre Platz c?ci se d?dea iar??i un concert în acel hotel. fara a exagera. parfumat cu violete. Apoi se culca ?i stinse 102 THOMAS MANN lumina. în vale. ie?i pe coridor ?i intra în camera l ui. iar pleoapele pe care pîna mai adineauri se luptase sa le ?in? deschise. Hans Castorp st?tea cul cat pe spate. exact ca ?i cum s-ar fi b?tut un covor cu un b?t?tor de trestie îm pletit?. Era expresia pe care o avusese c hipul lui Joachim cînd venise vorba despre Marusia ?i despre însu?irile ei fizice de spre acel straniu ?i dureros rictus a] gurii. o arie de opereta în ritmuri regulate ?i de un stil demodat venea prin noapte pîna la el. putem socoti ca e ora potrivita cînd ne va fi îng?duit. Hans Castorp în?elegea ?i ghicea ce înseamn? asta. Ma? inal ?i fara sa-?i dea prea bine seama. In timp ce se dezbrac? începu sa fredoneze ca pentru sine. acum refuzau categoric sa stea închise. i ar Hans Castorp o fluier? încet (c?ci se poate foarte bine fluiera încet) în timp ce b ?tea m?sura cu picioarele reci. apoi mai multe. f?cu gargara ara s? stîrneasca vreun zgomot. era oricum ru?inos sa nu se dea c?ldura. în plus. de adînc ?i intim. o impresie unica fa?a de toate celelalte de peste zi. ?opti cîteva cuvinte neîn?ele se care totu?i voiau sa spun? ca. arunca pe Pat p?tura lui Joachim ?i. ca ?i cum ar fi v rut sa-l prind? în flagrant delict. dar nu de fericire. decît pentru a a?tepta ca starea aceasta minunat a sa-l mai cupnnda o data. Are un guSt groaznic. se spa l? pe mîini cu s?punul lui moale ?l de buna calitate. în curînd o sa fie ora noua totu?i înc? nu-i nou?. Dar nu mai reveni. m urmura cîteva fraze în genul «Noapte buna!". cineva b?tea undeva un covor -ceea ce de fapt nici nu se întîmpla în realitate. ?i numai astfel se explica de ce se sim?ea rebegi t ca un cîine. cît ?i despre acea paloare care-i pa ta obrajii bronza?i. încît b?t?torul de covoare î?i mari iu?ea a acolo. Sim?i cum îl cuprin de puternic sentimentul unei st?ri nenorocite. reci. ?i în vreme ce. sub plapuma de fulgi. în via?a lui nu se sim?ise mai rau d ecît acum. Fa?a îns? îi ardea. de altfel. afara. în afara lui.

deoarece. lumea i se p?rea alta.fin. fara sa se întrebe ce anume. Puse iute în siguran?a. Civil. rot unde ?i bolborosea vorbe farâ nici un sens. potri vindu-?i pa?ii lungi ?i obosi?i dup? o muzica îndep?rtata de mar?. Visa ca-l vede pe consilierul aulic Behrens cu genu nchii r?suci?i ?i bra?ele b?l?b?nindu-i-se. domnilor. Sînt convins ca în seara asta MUNTELE VR?JIT 103 vor sta lini?ti?i!" Dar nu se întîmpla a?a ?i. fire?te" spuse ?i f?r? sa-i cear a voie apuc? între degetul ar?t?tor ?i cel mijlociu al mîinii sale enorme pleoapa lu i Hans Castorp Un civil cinstit. între tim p. Cu toate acestea. Ma deranja?i!" se auzi el rostind limpede. c?ci acum reu?ise sa identifice acel ce ?i acel c>n e pe care ea i le amintea cu st?ruin?a. apoi 104 THOMAS MANN se v?zu silit sa caute un ad?post împotriva doctorului Krokowski fiindc? îl urmarea ca sa-i fac? disec?ia sufletului. Pot s? adorm fara grija. deasupra pome?ilor proeminen?i. ?i-l sf?tui cu o voce pl?cut r?gu?it? pe Han s Castorp sa i-l restituie negre?it la sfîr?itul lec?iei. ?i nu se putea deslu?i daca ceea ce ?tergea era n?du?ealâ sau e rau lacrimi. Se silea sa-l împing? cu um?rul pe Settembrini care-i zîmbea . ?i acum. facîndu-l mereu sa tresar? sau s a urm?reasc? o idee confuza. Ea îi uadu un creion ro?u. riscîndu-?i via?a. ?op?ind. Dar abia se lini?tise pu?in.orp nu mai avea nici un chef sa doarm?. acolo unde musta?a se s?lta într-un arc pl?cut ?i tocmai din pricina acestui surîs Hans Castorp suferea ca de-o nedreptate ce i se f?cea. cu vese lii sai ani?ori de serviciu la noi. aeoarece sim? ea ca somnul ?i visul puneau din nou stapîmre pe el. dezn?d?j duit. se smulse din vis deoarece voia Sa le re ?in?. Fugea de doctor. Ei. la drept vorbind. A?a pleca de-acolo. pironit de cele ce auzea. sub musta?a lui neagra ?i deasa. fapt care îi insufla lui Hans Castorp o spaima n ebuna. prin pere?ii de s ticla afla?i de-a lungul balcoanelor sarea. care se afla de asemenea acolo. Cara?iva! Nu sînte?i decît un fla?netar ?i ma deranja?i!" Numai ca Settembrini nu se las? . el se smulse cu violen?? din vis. Dar nu fara talent. acompaniau refrenul operetei care r?suna st?ruitor p in a la el. buzele lui. consilierul aulic. sa mergem la petrecere!" exclam? el ?i. consilierul aulic avea ni?te ochelari cu lentile groase. mai a?tepta ceva. ?i acel sentiment de fericire rev?rsata ?i de speran?a îl cuprinse iar??i pîn? în cea mai adînca intimitate. hop. gîndi el. de un albastru bâtînd în verde-cenu?iu. De cînd în?elesese într-un mod pentru el atît de nou ?i de cople?itor de ce Joachim se schimbase la fa?a. ca iar??i adormi ?i întîmplârile începur? din nou sa se des f??oare. mi-am dat seama imediat. iar cînd îl privi cu ochii e i îngu?ti. aceasta certitudine. î?i m?rturisi convingerea ca perechea s?lbatica se va culca în t?cere. fluier? atî? de ci udat de armonios. rece ?i cu un aer batjocoritor. împiedicat. fluierînd încet. prin parc. Asta-i formidabil! Cine-ar fi crezut una ca asta!" ?i. Dar cînd auzi ca vecinii din dreapta ?i din ?tînga ispr?viser? cura ?i intrau în camere p entru a înlocui pozi?ia orizontala de afara cu aceea?i pozi?ie în?untru. Cînd se opri în fa? a lui Hans Castorp. cu o ap?r?toare de argint. încît din locuri diferite ?i în m?rimi miniaturale sosir? prin aer p rofesoara ?i miss Robinson. încerca sa se ca?are chiar pe stîlpul cafeniu al pavilionului ?i se trezi asud at în clipa cînd prigonitorul îl apuca de un crac al pantalonului. plimbîndu-se pe aleile parcului. ca sa spunem dev?rul întreg. ?tergîndu-?i ochii cu un ?ervet trecu t pe sub ochelari. vîrîndu-?i dege?ele ar?t?toare în gur?. nu-?i mai stâpîni uluirea muta. Nemaipomenit!" exc lama el fara glas. Apoi celui ce visa i se p?ru ca se afla în curtea liceului unde atî?ia ani î?i petrecu se recrea?iile între orele de clasa ?i ca tocmai împrumuta un creion de la doamna Ch auchat. aici. pentru a doua zi. o spaima într-adevar smintit?. el pe rsonal nu întrevazuse nici o clipa m?car ca vor niitea s? stea în lini?te. nici Hans Castorp n -o crezuse cu toata sinceritatea. întrebuin?at pe j um?tate. adic? a?a cum st?teau în sufragerie la dreapta ?i la stînga lui Hans Castorp. De altfel. care se coco?ar? pe umerii lui. mult mai schimonosite decît noaptea trecuta. îns? o data cu el sosir? ?i n?lucirile schimonosite ale vi sului. Mai tîrziu veni ?i somnul. da. pe dreptul ?i pe stîngu l. nu chiar lipsit de talent pentru arderi radicale! N-o s? fie zgîrcit cu anii.

jucau în aceste evenimente un rol confuz. rece.Spune. Hans Castorp nu-?i credea ochilor. Albastrul profund al cerului str?lucea deasupra vîrf urilor în forma d e lance ale pinilor. E absurd! zise Hans Castorp. Cît despre Settembrini trebuie spus c?-?i manifestase de cîteva ori inten?ia de a-?i schimba costumul. u nele cu mîneci ajurate. Hans Castorp avu un vis care se rep eta exact sub aceea?i forma de doua ori în acea noapte. c?ci bra?ele îi erau spongioase ?i. cobori temperatur a ?i instaura o clima cu totul noua. în ansamblu. iar Hermine Klee feld. Cîteva minute dup? aceea izbucni . iar Joachim Ziemssen î?i pus ese pantalonii u?ori de flanela ?i haina albastra care. fiecare în felul lui. iar un vînt ciudat. m?tura într-0 clipa valea. între altele." Dar cu toate c?-?i cîntarise bine cuvi ntele. Cred ca va trebui s? ma îmbrac mai sub?ire. ca nnduiala fireasca a tost d ata peste cap. cuno?tea situa?ia. r?m?sese tot cu "ama lui flau?ata cu revere late ?i cu pantalonii cadrila ?i. Chiar la micul dejun doamnele veniser? în bluze vaporoase de in. ci palma. cu o mîna în buzunar ?i cu cealalt? la ceafa. Ziua a doua. un termometru negradat pentru cei ce voiau sa tri?eze dup? care se trez i cu inten?ia hotarîta de-a comunica aceasta noutate. doamna Stohr nu era deloc avantajata. iar sunetul de la tâl?ngile vacilor care se mi?cau în toate p?r?ile pas cînd pe povîrni?uri iarba m?runta ?i calda a p??unilor însufle?ea aerul c-o voio?ie u? or melancolic?. pe scurt . cu degetele scurte ?i pielea roasa în jurul unghiilo r ?i din nou îl str?b?tu din cap pîna-n picioare acea senza?ie de voluptate s?lbatic a pe care o sim?ise atunci cînd. A treia zi îns?. De asemenea ?i domnii de la sanator iu ?inuser? socoteala de vremea frumoasa. Hainele de alpaca ?i de dril î?i f?cuser? apari?ia. ?i avu deodat? dezv?luirea e xtraordinara a ceea ce este. sîntem la începutul lui august. transparen?a ve?mintelor nu i se potrivea. precum ?i domnul Albin ?i c?pitanul Miklosich. fusese într-adev?r de o splend oare estivala.de pilda. alegîndu-?i îmbr?c?mint ea. aceasta femeie prost crescut? se îndrepta spre Hans Castorp ?i fara sa rosteasc? nici un cuvînt îi d?du în t?cere mîna s a i-o s?rute dar nu fa?a mîinii. care o ducea în din?i pe doamna Stohr. Ce în?elegi tu prin z?pada"? întreba gr?bit Hans Castorp. varului sau Joachim. "La naiba. care te p?trundea pîna la oase.deloc ?i Hans Castorp cump?ni ce-ar trebui sa fac?. chiar a doua zi. timpul: de fapt nu este altceva decît o sor a mut?". Cunoa?tem noi vîntul acesta. probabil ca oatâ garderoba sa se compunea numai din aceste haine. nu cumva s-a zis cu vara voastr?? îl întreba Hans Castorp a treia zi. îns? cu infinit mai multa intensitate. cînd soarele 106 THOMAS MANN 1 se ascunse iute ?i nori urî?i ?i întuneca?i se ivir? deasupra crestelor dinspre sud-v est. Cînd vine. Daca nu ma în?el. pe care oaspetele o petrecuse aici sus. fiind str?puns cu o lance de procurorul Paravant. pe cînd în fundul v?ii satul înfierbîntat de dogoare scînteia sub o l umina cruda. se eliberase de jugul onoarei ?i se bucurase de foloasele nem?rginite ale ru?inii acea senza?ie o avu iar??i în vi s. cum arde s oarele". IV Tîrguieli necesare . pe varul sau. ultima data spre diminea?a . pu?in cam late. ceea ce nu le prindea la fel de bine pe toate . putem sa pr eg?tim s?niile. ca ?i cum ar fi venit din ?inuturi înghe?ate ?i necunoscute. Doar nu vrei sa spui ca o s a ning?. ca o experien?a. spunea plimbîndu-se dup? hmch pe uli?ele satului în tov?r??ia celor doi veri . Dar Joachim avusese dreptate. iar Hans Castorp s?ruta palma acestei mîi ni neîngrijite. Era dupa-masa ?l se g?seau de vreo dou?zeci de minute la cura de odihna. Z?pada. Se afla în sala cu ?apte mese cînd u?a cu geam se închise pocnind tare ?i doamna Cha uchat intra îmbr?cata cu o jacheta de lîna alb?. intrinsec. se auzi vocea lui Joachim dindaratul peretelui de sticla. Insa în loc sa se duca la masa ru?ilor bine. Timpul se schimbase îngrozitor. ironi c. d?deau staturii sale o prestan?a absolut militareasca. s-ar fi zis ca natura s-a schimbat. chiar ?i ea. Noaptea trecu în mijlocul unor astfel de aventuri ?i descoperiri. Cu siguran?a! r?spunse Joachim.

Dumnezeule. iar vara. care te stropea. Iarna. fire?te. coborî cu varul sau în sat. se plîngea de frig ?i de umezeala. Cu vorbe alese ?i înt ors?turi de fraza pl?cute.. îl ajunser? din urma pe Settembri ni care. prin urmar e. camera 34. cu capul descoperit. principiile tratamentului! Sublimele ?i inviolabilele principii ale tratamentul ui! Adaug? apoi ca. Hans Castorp vorbea sincer. _ Domne?te oarecare confuzie. L a urma urmei se poate spune ca aproape nu trece o luna fara sa ning?. de o pl?cuta moliciune. dup? al doilea dejun. c?ci gîndul acesta. -Nu. în?elegi. te rog sa în?elegi ce v reau sa spun: ca în definitiv nu merita sa cump?r un sac îmbl?nit numai pentru trei s?ptamîni. îl înspaimînta oarecum. în camera temperatura era de ?ase grade deasupra lui zero. iar în august ninge de asemenea. la fel cu cele pe care le avea el.o formidabila furtuna cu z?pada. ma în?elegi. se îndrepta ?i el spre sanatonu . î?i dai seama chiar ?i tu cum poate sa fie cîteodata v ara aici. ?i cînd te plimbi î?i deschei haina. punîndu-?i paltonul ?i galo?ii. ?i. înso?ita de tunete repetate un viscol atît de compac t. deoarece era limpede ca pe o asemenea vreme pledul lui nu mai era suficient. A?a ceva nu se poate spune. soarele este adesea atît de arz?tor încît transpiri. Pe scurt. sînt zile de iarna ?i zile de vara. Hans Castor p dorea sa le inaugureze chiar în acea dupa-amiaza. în treac?t se gîndi daca n-ar fi cazul sa-?i cumpere chiar ?i un sac îmbl?nit. de care suferea cump lit. Italianul era palid la fa?a ?i într-o dispozi?ie cam trista. Opriser? iar??i c?ldura. Devale o sa le g?sesc oricînd o întrebuin?are. în fe lul acesta. sus. Joachim era de acord ?i cumparara dintr-un magazin englezesc cu clientela aleas? doua paturi din par de c?mila. zile de prim?var? ?i zile de toamna. în timp ce un sa c îmbl?nit este ceva oarecum prea specific. se desf??ura un desavîr?it peisaj de iarna. asemenea cu acela ce trebuie folosit în probleme de religie 108 . ?i apoi. iar pe str?zi z?pada se pref?cuse într-o mîz ga de ghea?a. dup? cum po?i sa-?i dai seama. Iar cînd Hans Castorp obiecta. Hans Castorp se refugia se în camera. o sa mai avem înc? zile frumoase de vara. aparat de o umbrela. c?ci altfel programul zilei nu-?i oferea pr ilejul sa cobori în sat. iat? o rea litate ce trebuie re?inuta. da. destul de lun gi ?i de late. Sa fim serio?i! într-adevar. îns? aici la MUNTELE VR?JIT 107 noi. spuse Hans Castorp. se amesteca între ele ?i nu se ?in riguros de calendar. Ninge în ianuarie. doreau poate sa-i împiedice Pe bolnavi sa capete obiceiuri molatice. adev?rate anotimpuri nu exista de fapt. nici surprinz?tor. dar în luna mai tot pe atîta. z?pada r?m?sese înc? destul de groasa . saramînem la paturi! zise el. Erau. apoi îns? renun?a. din regirnul tratamentului ?i ca. ?i dadura dispozi?ie s a fie trimise imediat la sanatoriul interna?ional Berghof". Fara îndoiala ca ?i în septembrie. a? fi într-un fel oarecare unul de-ai vo?tri. Daca o vrea Dumn ezeu. îns? aici fapt este ca anotimpurile nu se deosebesc prea l?muri t unele de altele. tr?sese fotoliul lînga radiatorul fierbinte ?i clatinînd mereu din cap pr ivea învolburarea de-afara. Cel pu?in daca în camera ar fi cald! Dar ace?ti despo?i mizerabili l?sau sa s e sting? caloriferul imediat ce înceta sa mai ning? ceea ce era o m?sura stu-PJda. fara îndoiala. S ettembrini îi r?spunse cu sarcasmele cele mai violente. r?spunse Joachim cu obiectivitate. în culoare naturala. ?i acum s-a zis cu vara voastr?? îl întreba Hans Castorp cu amara ironie pe varul sa u. paturi are oricine ?i n-au în ele nimic deosebit. cînd vine z?pada.. fratînd ca o temperatu ra medie în camere f?cea parte. e foarte posibil. încît te puteai crede înv?luit în aburi albi. fara nici o îndoiala. cu un n cuvi incios. începuse sa ploua. Pe cînd se întorceau. Pe scurt. A doua zi diminea?a nu mai ningea. c?ci dac? mi-a? cump?ra un sac îmbl?nit mi s-ar p?rea ca rna instalez aici pentru totdeauna ?i ca. nu. Se d?duse drumul la calorifer ?i în timp ce Jo achim recursese la sacul îmbl?nit fara sa-?i întrerup? cura. o sfidare adusa bunului sim?. sub privirea surprinsa a lui Hans Castorp. Toata dupa-amiaza ninse în continuare. toate se z?p?cesc. astfel ca. ca sa-si cumpere patur i pentru cura de odihna. ca atare. iar în fundul v?ii aproape ca nu se mai d istingea nimic. dar cu toate ca ter mometrul arata cîteva grade deasupra lui zero.

pierde album ina ?i devine pe zi ce trece tot mai stupid?. iar în zilele umede sau în acelea cînd se pornea t?iosul vînt tr?montan. iar el îi primea pe to?i cu o binevoitoare demnitate. într-un sens favorabil ca u nele dintre aceste principii socotite sacrosancte coincideau exact cu interesele financiare ale despo?ilor. Ah. ?i nu ?tiu daca m? exprim exact . Caractere f rumoase. Sfînta Fecioar?! Iar so?ia lui. ora?ul nostru. înf??urat în halatul de flanela albastra. un uomo letterato cum visa Bo ccaccio. altul de la Cra covia.. ca sa-i m?rturiseasc? înalta lor c onsidera?ie. fire?te. De departe veneau savan?ii s? discute cu el. continu? el . un latinist cum în zilele noastre nu mai exist?. Dar c?ldura. Este de o ignoran?? uci g?toare.THOMAS MANN ?i credin??... dedicîndu-se literaturii -firav ?i m?runt de statur?. trebuia s? aib? c?ldur? în od?i?a lui. domnule inginer. L?sa?i-ma-n pace cu literatura! îmi zice. scria povestiri în cea mai elegant? proz? toscan?.. ba chiar instructiv? în violen?a ei dezinvolt? ?i agre siv?. ?i pe cînd verii rîdeau. dac? pâtrundeai î vestibulul c?su?ei. Joâchim ?i Hans Castorp erau de aceea?i p?rere în ceea c e prive?te tirada lui Settembrini: o g?seau penibila ?i revolt?tor de nepl?cut?. ?i dumneavoastr?. î?i îngrijea gr?dini?a.. în orele libere. domnule locotenent. îns? faptul mi se pare cu totul curios cînd cineva e prost ?i pe deasupra mai este . unul din Haparanda. ?i acum. un maestru în idioma gentile. îns? era surprinz?tor surprinz?tor. urmînd exemplul lui Vergiliu. ?i cîteodat? nu ?tii încotro s?-?i îndrep?i priviril e cînd începe sa fleca-reasc?. în vreme ce se închideau bucuros ochii la cele care nu r ?spundeau acestor interese. ?i tot ce spunea era s?n?tos ?i frumos. Iar la masa mea. Nu po?i întotdeauna s?-?i alegi vecinii de mas?. Ce jalnic? mizerie. Apoi spuse: Dumnezeule. F?r? s? se fi în?eles între ei. Vai! E cumplit! Ce oameni ne înconjoar?! Acest MUNTELE VR?JIT 109 consilier satanic smintit! Krokowski ?i Settembnni f?cu o mutrp de parc? ?i-ar f i rupt limba ." Iat? ce idee ?i-a f?cu. c?ci altfel tremura ?i er? în stare sa plîng? de furie daca îl l?sau s? îngh e?e. sau mai cu rînd de felul caraghios în care se manifesta dezn?dejdea în vorbele lui. care st? vizavi de el...Tat?l meu. . era un om distins. Ce romanist eminent.. zise el cu o anumita exaltare. Od?i?a lui era în?esat? de c?r?i ?i manuscrise prin tre care se g?seau multe de mare valoare ?i în mijlocul acestor comori ale spiritu lui.. închipui?i-v? ce sînt sili' s? îndur eu. Hans Ca?torp rîse blînd de smocul de fîn". ?i chiar dac? ai put ea. trebuie s-o m?rturisesc. domnii mei! Unul dintre cei mai di stin?i ai vremii sale. acest duhovnic neru?inat care ma ur??te pentru c? demn itatea mea de om ma opre?te s? iau parte la monstruozit??ile lui pope?ti. în acest loc blestemat ?i s?lbatic. Settembrini începu sa vorbeasc? despre r?posatul lui tata în leg?tur? cu c?ldura dup? care tînje?. descinzînd anume la Padova.. Era de asemenea ?i un poet deosebit cînd. c?ldura î?i înv?luia umerii ca o mantie cald? ?i ochii ?i se um pleau cu lacrimi de mul?umire. pe care de altfel cred c? o cunoa?te?i.. în ce tov?r??ie sînt condamnat s? m?nînc! La dreapta mea este un fabrica nt de bere din Halle -pe nume Magnus cu o musta?? ca un smoc de fin. Cit de drag? îi era iarna od?i?a lui de lucru. dar în acela?i timp amuzanta. închipui?i-vâ! dar cu ni?te smocuri groase de pâr c?runt la tîmple ?i cu un nas atît de lung ?i sub?ire. E atît de str aniu s? fii în acela?i timp ?i proasta ?i bolnav?. Ce ne d?? Caractere frumoase! ?i ce folos am de pe u rma caracterelor frumoase? Eu sînt un om practic ?i în via?a nu întîlne?ti aproape nicio dat? caractere frumoase. spuse Settembrini în culmea fericirii. Doamna Stohr. pe care o iubea din toat? inima ?i unde trebuia mereu men?inut? o temperatur? de cel pu? in dou?zeci de grade Reaumur cu ajutorul unei sobi?e care se înfierbînta pîn? la ro?u. un cunosc?tor al limbii noastre cum nu sînt mul?i.. cu asta ce-ai realiza? Dar ?i la masa noastr? exist? o doamna în genul acesta. un stili st... în acela?i timp se plînge ca are temperatura ?i c? se sim te teribil de lipsit? de vlag? ?i se pare c? nu e deloc un caz u?or. fiul tat?lui meu. despre literatur?. unde trupul tremura de frig în toiul verii ?i unde sufletul ?i-e chinuit neîncetat de im presii umilitoare.. mai mic decît mine cu un cap. el st?tea în picioare. ?i de caracterele frumoase". înaintea pupitrulu i îngust.Krokowski. deopotriv? de sens ibil la suflet ?i la trup. . este firesc ca într-o astfel de institu?ie societatea s? fie pu?in cam amestecat?. lasînd p arca sa i se topeasc? încet pe limba silabele graiului matern ?i leganîndu-?i capul în tr-o parte ?i în alta.

c?reia îi lipse?te înc? hotârîrea viril? ?i îi place s? fac? încerc?ri exp nînd tot felul de puncte de vedere. în privin?a aceasta. spuse el. ca acelea pe care le-a?i dezvoltat în fa?a noastr?. sau în orice caz nu poate duce decît l a boal?. ca fiind o gre?eal? de stil. nu mai ?tii dac?. în vremuri înc?r cate de groaza. Poate c? voi reu?i mai sigur sa va trezesc oroarea.. ca nu e?ti obi?nuit sa ?i 110 THOMAS MANN le închipui la un loc. domnule inginer. da. vreau s? spun c? e într-adev?r tot ce poate fi mai trist pe lume cînd ace ste dou? lucruri se împletesc. Te gîndc?ti ca în mod obi?nuit un om trebuie sa fie s?n?tos ?i boala trebuie sâ-l fac? delicat. în aer.?i bolnav. cam intolerant în ceea ce prive?te problemele spiritului ?i pr efer mai curînd sa fiu luat drept pedant decît s? nu combat p?reri care mi se par atît de vrednice de dojana. sîntem de acord. inteligent. domnule Settembrini. A?a j?. Concep?ia dumneavoastr? î?i are originea în vremuri pline de super ti?ii. îns? îng?dui?i-mi s? v? atrag aten?ia ca nu pot fi de acord cu deduc?iil e dumneavoastr?.. iar Settembrini. mai deosebit. Din cau za aceasta m? simt obligat s? v? r?spund. Ceea ce ma nedumere?te e cel mul t faptul c? încercarea dumneavoastr? se îndreapt? tocmai în aceasta direc?ie. trebuie s? rîzi s au s? plîngi. a?a cum m? vede?i. cînd ideea de om era degenerata ?i lipsita de orice demnitate. iar o a semenea concep?ie este ea îns??i boln?vicioas?. în timp ce in firmitatea echivala cu un privilegiu care-?i deschidea împ?r??ia cerurilor. termenul de care v-a?i folosit. Dar sînt împotriva dumneavoastr? di n clipa în care începe?i s? considera?i boala ca fiind oarecum pe un plan de egalita te cu prostia. cînd armonia ?i bucuria p?reau suspecte ?i diavole?ti. spunmdu-va c? boala este b?trîn? ?i urîtâ.. nici demn? de respect. Acesta a fost. Dar am facut-o numai pentru ca aceste gînduri mi-au v enit din întîmplare. Placet experiri. expunîndu-le într-o doar?. în adev?r. Este un principiu excelent. ca s? zicem a?a. dac? nu va fi comb?tut?. deoarec e fa?? de un bolnav se cuvine s? ai o atitudine de respect ?i seriozitate. ci c?. t?cu. f?r? a v? angaja propria dumneavoastr? r?spundere. nu-i a ?a? Boala este oarecum ceva demn sâ fie respectat daca ma pot exprima astfel. ?tiu ce vre?i s? spune?i. înainte de a-i r?spunde: Fir-ar sa fie. nu! Boala nu este deloc nobil?. Dar ra? iunea ?i secolul luminii au risipit aceste umbre ce ap?sau sufletul omenirii le- .. Asta se datore?te vîrste i dumneavoastr?. în-g?-du-i-?i-mi. n-a?i f?cut altceva decît s? prinde?i din zbor u nele dintre p?rerile posibile ce pluteau. dar dumneavoastr? dovedi?i de data aceasta însu?ir i filozofice pe care nu vi le-a? fi b?nuit niciodat?! Potrivit teoriei dumneavoa str? ar trebui s? fi?i mai pu?in s?n?tos decî? p?re?i. fa cîndu-se c? a?teapt? din polite?e ca interlocutorul sau sa termine ce are de spus. Sînt. deoarece este evident c? av e?i spirit. Joachim era ?i el pu?in stînjenit. ?i institute cosmice" ?i cu tot felul de boac?ne de soiul acesta. încheie el. Nici nu mai ?tii ce figur? trebuie s? faci. într-o anumit? m?sur?. în?eleg c? aceste doua st?ri nu rimeaz? ua cu alta. Dar. cred. c? p?rerile pe care le-a?i exprimat nu sînt chiar ale dumneavoa str?. M? îndoiesc c? întîmplarea joac? aici vreun rol. ?i ca pe o dilema prin care trece sentime ntul omeniei". iat?. c? m? opun cu violen?? categorica.. Dar cînd prostia î?i bag? coada ?i se dezl?n?uie cu fomulu?". cum v-a?i exprimat. ?i Castorp se opri încurcat. incit nu se potrive?te pentru nimi c în lume s? fie asociata cu prostia. ° MUNTELE VR?JIT IU roare îndreptat? contra gustului naturii. Mi-e team? c? exist? în dumneavoastr? o tendin?? care ar putea sa devin? tr?s?tura de caracter. închipui de obice i lucrurile. ca nu se acorda. pronun?înd în italiene?t e pe c de la placet.. Nu crede?i? Poate în afirma?iile mele am mers mai departe decît a? fi în stare s? justific. Vre?i s? spune?i c? nu v-a?i gîndit la asta prea serios. c? le resping. In realitate.. ?i eu pre fer un bolnav spiritual unui tuberculos imbecil.. Ei bine. Mi-a?i spus ca boala unit? cu prostia ar fi lucrul cel mai trist din lume. a?tepta ca Hans Castorp sa-?i fi pierdut cu totul ?irul. iar sentimentul omeniei trece printr-o dilema cu mult mai egretabilâ d ecît a? putea-o spune.. Sau din clipa cînd considera?i boala ca pe un lucru atît de nobil . ca nu pot convie?ui.s au. atît de respectabil" . cu sprîncenele ridicate.

a?adar. ca este o boal? curat? .. ?i cîteodata închizînd ochii sa-i pese ca tovar??ii sai nu în?elegeau nici un cuvînt. în ochii lui p?le?te str?lucirea gloriei ?i a virtu?ii. pentru care ?tiin?a dispune de diferite nume. unul apar?inînd terminologiei estetice ?i p sihologiei ?i altul aPar?inînd politicii . îns? nu complet. natura îi apare rea ?i de fapt este red. da. c?ci lupta mai dureaz? înc? ?i ast?zi. munca pentru P?mînt.au risipit. domnu le inginer. s? în?face ?i întreg omul. cînd în alta. domnul meu.este cumplit sa fii nevoit s-o spui . se nume?te munca. 0 umilire de care ai putea la nevoie sa te dispensezi sau s-o tolerezi în un ele cazuri excep?ionale.îns? dumneavoastr? nu în?elege?i nimic. o înjosire dureroasa ?i insult?toare a I deii. fap tul e simplu. ca infirmul Leopardi a fost lipsit mai ales de dragostea femeilor ?i din aceasta pricina a fost incapabil sa-?i preîntîmpine ist ovirea sufleteasca. Dar cum în via?a s Piritului totul este coeziune ?i cum un lucru decurge din altul. domnule locotenent. iar în privin?a aceasta îi dau drep tate. Spune?i într-un mod admirabil lucrurilor pe n ume. Asculta?i! ?i Settembrini începu sa declame în italiene?te. Am convingerea absoluta ca nimeni nu s-ar putea exprima mai. domnule Settembrini. mi se pare c a nu aceasta ridicola femeie. Dar dilema. domnule inginer-A ici se afla dilema sentimentului omeniei" despre care vorbea?i. da r ale c?rui plîngeri î?i sfî?ie inima. o reveni re spiritual? la concep?iile acelor vremuri întunecate ?i ir?mîntate crede?i-mâ. lipsit de con?inut. a?i auzit de Leopardi? A fost un poet fa ra noroc al ?arii mele.nu mai avea încredere nici în ?tiin?a ?i nici în progres! Acesta este tragicul. spre o lumin? din ce în ce mai limpede. munca pâmînteasc?. pe d easupra. pentru onoare a ?i interesele omenirii . cum. Sa MUNTELE VR?JIT 113 . tragicul începe acolo unde Natura a fost atît de cruda încît a frînt sau a împiedicat chiar de la început -armonia unei personalit??i. gîndi Hans Castorp uluit ?i încurcat. domnilor. Doamne. un principiu s?n?tos nu poate niciodat? produce decît efecte s?n?toase.. fara sa pricepe?i gîndui lui du reros. Domnule inginer . totodat?. Asta-i bun?. O revenire. relu? Settembrini ridicînd umbrela peste capul unui trec?tor. c?lite tot mai mult prin lupt?. îns? a o cinsti din punct de vedere al spiritului re?ine?i bine ce va spun! ar însemna o r?t?cire ?i începutul unei raiaciri a întregului spirit . auzi?i numai. pe de alta 112 THOMAS MANN parte. este mizeria în persoana. nu-?i mai ramîne altceva de f?cut decît sa-?i fie mila ?i sa ridici di n umeri. din ce în ce mai bu n?. ea este bolnava ?i proasta. plecînd capul cînd într-o parte. ?i ce tot îi d? zor cu munca! Dup? cît mi se pare. cum spunea?i. sînt convins de asta.... ?i nu mai avea încredere . din ce în ce mai pur?. Aceasta doamna la care a?i f?cut aluzie . silindu-le sa convie?uiasc?. e o no?iune destul de deplasata aici. sentimentul omeniei în dilema. pentru a-l conduce pe c?ile civi liza?iei ?i progresului. spuse: . va mul?umesc deci. cum nu P°ti s? da i dracului degetul cel mic fara ca el s? trag? dup? sine mina lr>treaga ?i. îns? ve?nic umilit de mizeria trupului ?i tîrît în str?fundurile ironiei suflete?ti. în fa? a celor ce-l ascultau. ori care ar fi principiul pe care-l pui la origine. Se silea în mod v?dit sa se b ucure numai el de memoria ?i frazarea lui.. lasînd sa i se topeasc? pe limba frum oasele silabe. unind un sunet nobil cu un trup neputincios. un om coco?at ?i boln?vicios. aceste f or?e vor sfîr?i prin a-l elibera definitiv pe om. pe scurt. de o manier? mai plastic?.termeni de ?coala care n-au nici o leg? tur? cu problema noastr? ?i de care v? pute?i foarte bine lipsi.?i al c?rui nume renun? de altfel sa mi-l reamintesc doamna Stohr. un suflet mare la origine. nu W cazul acelei femei cu al c?rui nume nu vreau sa-mi încarc memoria. proasta ?i rea. sau dumneavoastr?.o boal? studiata pîn? l? satura?ie. dar punîndu-le în valoare.Foarte frumos. La urma. Cu m de-am reu?it s? provoc furtuna aceasta? De altfel îmi face impresia c? e cam sec . ?ine?i bine minte." ?i cu voce tare spuse: . întipan?i-Va bine în minte ca boala departe de-a fi ceva atît de demn de respect încîl sa nu poat? fi asociata cu prostia boala înseamn? mai curînd înjosirea omului. iar aceasta lupt ?.?i zi de zi. domnule. s-ar zice c? e o arie de oper?. adic? nu cazul ei pune.

întrucît n-am nici o competen?a în materie ? i pîna azi n-am v?zut niciodat? un literat. iat? ceva care nu-i chiar atît de sigur. c?ci nici nu apuci sa spui un cuvînt mai mult ca ?i trebuie sa-i înduri lec?iile date cu multa tipicarie. fobabil ca nu voia s a fac? a doua cura de odihna.. fab ricantul de bere. sa nu face?i una ca asta! Un suflet fara tiup este tot atît de lipsit d e omenie ?i tot atît de fioros ca ?i un trup fara suflet j de altfel primul caz este o excep?ie rara.. E un adev?rat pedagog ?i de altfel tnai acum cîteva zile ne-a ?i m?rturis it ca ar avea talent pentru pedagoga Dar cu el trebuie sa fii foarte atent. în t?cere. ci. . Crezi? O. r?spunse Hans Castorp.E ciudat. 114 THOMAS MANN . . cînd d?deam în c?r?i peste vir-tus. Settembrini f?cu. este foarte posibil sa-mi fi trecut prin cap ceva asem?n?tor. îl traduceam întotdeauna prin cuTaj". Un tînar înzestrat nu este deloc o pagina alba. Am mereu impresia ca luv nici nu -i pasa de lec?ii sau ca-l intereseaz? într-un mod cu totul secundar. fie care cuvînt ce-i iese din gura e atît de rotunjit. ei.Ah. dar totod at? sa ?tearg? cu un reactiv potrivit râul care ar vrea sa se afirme. domnii mei. ca pentru el are valoare mai ales vorbirea în sine. ei. c? important este sa lase cuvintele sa sar ? si sa se rostogoleasc? la fel de elastice ca ?i mingile. . Cred ca ar fi dezam?git daca ar afla ca. Un om bolnav este numai tr up.Nu. a?a.In ad ev?r: Placet expenri. te gînde?ti la chifle. .Pentru cura de odihna. spuse deodat? Joachim pleeîndu-se înainte ca «a-l pii-veasca pe varul sau care mergea de cealalt? parte a lui Settcmbnni. Magnus. cura de odihna. paturi.. Auzmdu-l pe Se . cum spunea. care acapareaz? întreaga via?a. Daca inginerul nostru a ?i f?cut. Domnii au f? cut cump?raturi? întreba el cu un ton u?or. Ce expresii folose?te! Fara sa se jeneze vreun pic. Pe frigul asta cumplit. nu se deda decît întîmplator cercet?rilor în leg? tura cu diferitele concep?ii. pentru numele lui Dumnezeu. repeta ei cu accent italian ?i-?i iun r?mas Un. la fel ca to?i tinerii dota?i. Apoi zise: . însa Sett embrini ar fi trebuit sa ne spun? pe scurt care este esen?ialul în literatura. dim potriv?. ...Cu atît mai bine. iar Settembrini se repta sP re salon. vorbe?te despre virtute" . . atunci desigur ca trebuie sa fie vorb irea frumoasa. cî?iva pa?i.Sa nu cumva sa-i spui a?a ceva. însa merita osteneala sa-l ascul?i. atît de ispititor. Departe de mine inte n?ia de-a va propune vreo teone filozofica onginala nu aceasta este inten?ia mea . în g eneral. Da. este o pagin? pe care s-a ?i scris cu cerneala deocamdat? invizibila. se pricepe sa vorbeasc?. c?ci aceasta este impresia mea cînd ma aflu în tov?r??ia lui Settembr ini. . Joachim rîse. Tu însu?i ai spus de curînd ceva ase m?n?tor. singur cu Joachim. Trebuie sa fac ca dumneavoas tr? în aceste cîteva saptamîni. care î?i asum a toata importan?a ?i evolueaz? într-un mod resping?tor. adic?. ascul tîndu-i lec?iile. iat? ceea ce-i lipsit de omenie ?i umilitor iar în majoritatea cazurilor nu pi e?uie?te aproape cu nimic mai mult decît un cadavru. preciza Joachim cu indiferen?a. ca sa citeasc? ziarele înainte de masa. A?a. a?a! Ei. N-a m vrut sa-l întreb. ?i mi se pare ca nu -i displace cîtu?i de pu?in sa observe ca-?i dai seama de acest lucru. ca sa nu ma dau de gol. adaug? Hans Castorp nzîud ?i privind în jos. saluta?i de portarul ?chiop intrar? m sanatoriu.Am cump?rat cîteva p?turi pentru varul meu. trupul este acela care biruie. Dar daca scopul esen?ial al literaturii nu este realizarea caracterelor frumoase. încît cînd îl aud ma e sa ma gindesc la ni?te chifle proaspete. nimic deosebit. în vreme ce al doilea este regula.Ciezi? ce mira Hans Castorp. aceasta confirma supozi?ia mea ca e un încep?tor talentat în ale spiritului ?i ca. din propria lui convingere. schimbînd vorba. a tît binele cît ?i râul. Cu atît mai bine daca este a?a. este fara îndoiala un prost cu frumoasele lui caractere"... observa?ii asem? n?toare. zise Settembrini.ma rog! De cînd ma ?tiu n-am pronun?at niciodat? acest cuvînt ?i chiar la ?coala.Sa ma fereasc? Dumnezeu! exclama Hans Castorp cînd se g?si în ascensor.u-mi vorbi?i de spiritualizarea" ce poate sa rezulte din boala.. ?i este rolul educatorului sa scoat? în relief binele..

Cum po?i sa-?i închipui a?a ceva? Eu. Intindeai p?turile pe pînza ?ezlongului. care nu pricepu imediat ce era hazliu în spusele lui. obrajii continuau sa-i fie usca?i ?i fierbin?i. 116 THOMAS MANN Cînd Hans Castorp se g?si întins pe ?ezlong. în timp ce Hans Castorp începu imediat sa se schimbe ?i sa se preg?teasc? pe ntru masa de prînz de care nu-l nwi desp?r?ea. adic?. în ciuda acestei umezeli p?trunz?toare. Joachim îi zise: . nu înceta sa se P'înga. r?spunse cu b?gare de seama Joachim. Lui Hans Castorp i se p?ru destul de îndoielnic ceea ce-i spusese varul sau relati v la cele dou?zeci de grade sub zero. A?a crezi tu. ba dim potriv?. nu ?i s-ar putea întîmpl a nimic. în a?a fel îneît atîrnau mai mult la picioare. asta-mi place la el ?i"n sinea mea g?sesc ca atitudinea lui este corect? . ai dreptate. si Pe doamna Magnus fi indc? pierde albumina. ?i apoi ma e nerveaz? pu?in cînd îl aud cum înjura ?i frigul. mai întîi dintr-o parte. pe scurt.?i adesea te sim?i stingherit. pîna sub umeri. lucru ceva mai g reu de executat. Pe urma porni cu termometrul în gura ?i cu toate cele necesare sa-?i fac? cura de odihna. ?i n-o spun într -un sens rau. îl înva?? arta de-a se înf??ur? a?a cum f?ceau to?i ?i cum fie care nou sosit trebuia sa înve?e. în parte de jos. încereînd sa efectueze opera?iile cînd întins. de fapt. c?ci n-a? putea-o caracteriza altfel. în lungime. formînd un cilindru lipsit de membre.. MUNTELE VR?JIT 115 . care se pricepea. Mie mi se pare ca este un om care se respecta sau care respecta omul în g eneral. mai întîi una . deoarece hot?rî ca-i era mai curînd frig. ci destul de anemic. ridieîndu-te în capul oaselor ?i apucînd grosimea du bla a p?turii îndoite. neîndemînatic ca orice novice. atitudi nea aceasta dovede?te de asemenea o mîndrie care n-are nimic neglijent în ea. ?i fara îndoial? c? din aceasta cauz a îi era frig. am sim?it cum se chirce?te ceva în mine. apoi izb ucni ?i el în rîs. ?i-o m?rturisesc. Mi-am dat imediat seama c a este un opozi?ionist. îl privi nedumerit. Se sim?ea înc? ridicol de obosit de pe urma exerci?iil or f?cute cu paturile . Hans Castorp începu sa rîda auzind ultimele cuvinte.Da. daca vroiai sa ob?ii cea mai mare regula ritate posibila. spuse Joac him.Nu. aplicînd exact aceast a bucata dubla pe marginea ?ezlongului. iar °achim . Are chiar ceva sever . Digresiune asupra ideii de timp Cînd se întoarser? dupa masa. Insa toate aceste senza?ii nepl?cute erau compensate de pozi?ia lui . Numai vreo cî?iva dintre cei mai vechi. ?i acum chiar daca ar fi dou?zeci de grade sub zero.?i în adev?r Ocean Steamships îi tremura în mîini de îndat? ce voi a s? citeasc?. a? a cum remarcase ?i consilierul aulic Behrens. totu?i aceasta era o dib?cie rara ?i invidiata. Lasîndu-se sa cada pe spate c u spinarea lntepenita. un ul. pachetul cu paturi se ?i afla în camera lui Hans Castorp pe un scaun. ca ma d ezaproba ?i era oarecum contrariat? . pentru a °o?ine o execu?ie cor a a mi?c?rilor ce i se indicau. ?i d e mai multe ori îl str?b?tur? ni?te fiori reci. Se leag? de tot ce exista ?i aceasta atitudine are ceva neglijent în ea. cînd înjura totul. Dupa aceea procedai la fel cu p?tura dinafar?. care presupunea nu numai am înt regi de exerci?iu. de parca ar fi st at într-o odaie supraînc?lzit?. Cît era de straniu ca.. ci Itvai ales aptitudini înn?scute. apoi cealalt?. Apoi trecu înd?r?tul peretelui de sticla ca sa se înf??oare ?i el. Ma vei crede daca î?i m?rturisesc ca jjjj avut tot timpul impresia c a nu era mul?umit fiindc? mi-am cump?rat paturile pentru cura de odihna. pe deasupra picioarelor.A?a. spuse Joachim cu o mirare potolita. î?i spuse c? totu?i nu era perfect s?n?tos. deoarece-?i dai seama c? e?ti. nu pot sa cred.ttembrini. dupa aceea în l??ime. ?tiau sa se înf??oare din trei mi?c?ri s'gure cu amîndoud paturile în acela?i tim p. în vreme ce pe sub arcadele de lemn ale galeriei privea umezeala care plutea ?i se infiltra parînd c? e gata dintr-o c lipa în alta sa se prefac? în ninsoare. Apoi te a?ezai ?i începeai prin a îndoi p?tura din?untru. spuse Hans Castorp. ?i pe Behrens. astfel ca le întrebuin?a pentru prima datd chiar în ziua aceea iar Joa chim. ?i Hans Castorp. apoi din cealalt?. sa spunem: controlat. decit o ora. Dar pe de alta parte. cu perni?a moale sub ceafa ?i epuizat de toata aceasta gimnastica. cînd îndoit.

apoi î?i ar uncai privirile în cutia stereo-scopului. Dar ia ce consta ace ast? vl?guire ?i tocire cînd tr?ie?ti într-o regula mult? vreme neîntrerupt?? Nu e atît o boseala trupeasc? ?i spirituala. în general. preci-PUtadu-se. îneît una nu poate fi sl?bit? f?r? ca cealalt? sa nu lînce-zeasc? ?i sa se sting? la rîndul ei. capabil sa scurteze o or? sau c hiar o zi. C1nd o zi seam? n? cu toate. adic?: îl scurteaz? pe cînd monotonia ?i pustiul îi îngreuiaz? ?i-i încetinesc curg a. datorat? calit??ilor greu de analizat. se crede ca un con?inut interesant ?i noutatea gonesc" tim pul. putea sa stea multa vreme f?r? nici o ocupa?ie ?i-i pl?cea. în fond. pe care Hans Castorp avusese prilejul sa le pre?uiasca înc? la prima sa cura de odihna ?i care iar??i se verificau într-un chip atît de fericit. chiar prin acestea. Introduci aceste soiu ri de experien?e în cursul principal al vie?ii. apoi pu?ina mi?care în aer liber.excep?ional de comoda. cu scopul de-a te odihni". T otul depindea de materialul capitonajului. aceste dou? ore ale unei cure principale de odihna. confirmate de un program oficial. MUNTELE VR?JIT 117 Castorp cuno?tea pe dinafar? programul zilnic.. un con?inut bogat ?i interesant este. Ace . ca s? spunem a?a. spulberîndu-i. ca toate mesele. dup? aceea iar??i odihna pe ?ezlong. Asupra esen?ei plictisului s-au raspîn-dit multe conce p?ii eronate. dup? cum s-a mai spus. Hans Castorp era cu inima împ?cata la gîndul ca avea în fa?a doua ore libere ?i precis delimitate. via?a cea mai lunga ar fi perceputa ca foarte scurta ?i ar trece cît ai bate din palme. ba chiar erau gata-gata sa se deterioreze. la ora ?apte era cina care avea. ?i cînd ani i copil?riei au fost tr?i?i lncet. aceasta adap tare ?i prefacere cîteodata obositoare. ci e mai degrab? c eva oarecum sufletesc. d e o dispozi?ie binevenita. aproape misterioas e. de înclinarea pl?cuta a sp?tarului. ceea ce se n ume?te plictis nu-i în realitate decît o scurtare boln?vicioasa a timpului pricinuit a de monoto-nie: marile intervale de timp. astfel ca anii boga?i în întîmplari trec mult mai încet decît anii s?raci. iar într-o Qesavîr?it? uniformitate. de?i el nu era aici decît un musafir. iar restul vie?ii s-a desf??urat din ce în ce m ai repede. dar luat în mare. desigur. Prin urmare. ele nu sînt decît o singura zi. m?cinat? de cerin?ele aspre ale vie?ii (c?ci pe ntru aceasta remediul cel mai înt?ritor ar fi o simpl? odihn?). ca pe o întrerupere. o reînnoire a sentimentului vie?ii în general. Prin urmare. La ora patru venea ceaiul cu cozonac ?i dulcea?a. Dimpotriv? . de?i ar fi fost o exagerare sâ se sp un? ca era de pe acum aclimatizat". se chircesc într-o m?sura care înspaimînta de moarte inima. încord ?rile ?i curiozit??ile ei. pe care le supor?i numai pentru ele însele. odihna pe care activitatea zgomotoasa nu reu?ea sa-l fac? s-o uite .. pentru a te reîntoarce la starea anterioara. sa sl?bea sc? si sa se toceasc? în monotonia nearticulata a existen?ei. ale ?ezlongului. dar ele scurteaz? ?i gr?besc pîna l a a reduce la neant marile ?i extrem de marile cantit??i ale timpului. acest con?inut da curgerii timpului întindere. Noi ?tim bine ca însu?i118 THOMAS MANN rea unor schimb?ri ale obi?nuin?ei sau ivirea unor obi?nuin?e noi reprezint? sing urul mijloc de care dispunem pentru a ne p?stra în via?a. cînd curgerea lor este de o neîntrerupt? monotonie. tr?ire care este ea îns??i atît de strîns înrudita ?i legata d sentimentul vie?ii. de în? l?imea ?i l?rgimea potrivita a rezematorilor sau numai de consisten?a pernei pe scurt nu era omene?te posibil sa se asigure o pozi?ie mai buna pentru trupul în st are de odihna. pentru a ne împrosp?ta perc ep?ia timpului ?i pentru a ob?ine o reîntinerire. greutate ?i tr?inicie. Obi?nuin?a este o somnolen?a sau cel pu?in o istovire a ideii de timp. 0 înt?rire ?i o încetinire a tr?irii timpului ?i. ca pe un interme diu. ?i pe care o a?teptai cu o anumit? bucurie. dar cu inten?ia definitiva de a le para?i imediat ce r?gazul s e va fi împlinit. decît prin acest minunat ?ezlong. pustii ?i neînsemna?i pe care vîntul îi matur?. faptul acesta ?ine tot de obi?nuin?a. C?ci avea o fire r?bd?toare. este un proces ciudat aceast? aclimatizare într-un loc str?in. în luneta caleidoscopic? sau pe ecranul ci nematografic. este tr?irea timpului amenin?ata sa se piard? în mijlocul u nei monotonii neîntrerupte. odihna pe care nici nu se gr?bea s-o consume ?i nici n-o irosea. F?r? îndoiala ca uneori pustiul ?i monotonia lung esc clipa sau ora ?i le fac mai plictisitoare". adic? pentru a modifica ?i primeni func?iunile o rganismului care amenin?au. Ceea ce nu e întru totul exact.

dup? care coborîsera împreuna scara. e de soi bun. Dar cînd ma uit înd?r?t. a?a cum obi?nuia s? spun? (c ontrazicîndu-l pe Joachim). nu era înc? aclimatizat nici sub raportul cunoa?terii vie?ii de aici.. încit puteai intra cu u?urin?a în ritmul ei. cum 1 1 spusese într-o zi consilierul aulic Behrens. consilierul aulic cu halatul alb ?i obrajii alb?strui vîslind de-a lungul coridorului. De altfel. din patru. Fire?te ca înviorarea ideii de timp ac?ioneaz? ?i di ncolo de aceasta perioada intercalata. e ca ?i cum a? fi aici de nu mai ?tiu cîta vreme ?i ca din clipa cînd am sos it fara a realiza imediat acest lucru. spectator dezinteresat. ma distrez rege?te. daca te adaptai acestei orînduiri. ?i chiar în ceea ce privea succesiunea izolat a a întîmplarilor ?i a fizionomiilor. Ziua obi?nuit? era împ?r?ita limpede si organizata cu grija. lUii MUNTELE VR?JIT 119 Iar Hans Castorp rîse de felul în care Joachim spusese aceasta. Observa?iile acestea n-au fost introduse aici decît pentru ca tînarul Hans Castorp avea idei asem?n?toare cînd. n-am precupe?it . în cuprinsul unei saptamîni ?i chiar în intervale mai mari de timp. c?ci aceasta ada ptare era diiscila. Lucrul acesta n-are absolut nimic de-a face cu m?sur?torile ?i nici cu ra?iunea. Aceasta înseamn?. iar acest gaz datator de via?a. una aparînd pentru pr ima oara cînd cealalt? se ?i repetase.sta este scopul schimb?rii aerului ?i al locului: binefacerea modific?rii ?i a e venimentului. iar cînd sim?ul timpului e obosit din pricina vîrstei sau ca urmare a unei sl?biciuni co ngenitale nici n-a fost prea dezvoltat. foarte dificila. Erau pline cu oxigen pur. Dimpotriv?. Acele pîntecoase vase cu gîturile scurte. ~ Ei. Fire?te. primele zile ce le tr?im acas?. îneîntat. adic? viguros ?i vast . ce se g?seau pe lînga unele u?i de pe corido are ?i de care a dat cu ochii chiar în seara sosirii lui. cînd te afli într-un loc nou. Da. ?i chiar la cap?tul a dou?zeci ?i patru de ore este ca ?i cum nici n-am fi plecat vreoda t?. dar numai unele dintre ele. ba i se p?rea chiar ca mei nu ve va realiza vreodat?. în toate p articularit??ile ei . dup? cîteva zile. Dup? aceea îns?. dup? aceasta schimbare. atunci el a?ipe?te foarte iute. dimpotriv?. din asta ma aleg ?1 eu cu ceva.care ?ine vreo ?ase sau opt zile. ziua era supusa a numitor reguli periodice care se iveau numai încetul cu încetul. Fire?te ca ar fi stupid sa spui: Cred ca ma aflu aici de doua luni " ?i ar fi ?i un nonsens. a?adar retrospectiv. Primele zile ale ?ederii într-un loc nou au un ritm tineresc. care se aspira printr-un tub. ?i nici în ceea ce prive?te adaptarea organismului sau l a condi?iile atmosferice atît de specifice celor de aici. ce mai faci. de pilda. Hans Castorp avea înc? de înv??at la fiecare pas ca sa observe mai îndeaproape lucrurile v?zute superficial ?i sa primeasc? noul cu o receptivitate tinereasca. atît de simplu» fara nic i o explica?ie. îU aminte?ti? a trecut o adev?rata eternitate. daca ma în?eleg i bine.. de ?ase fran ci balonul. ?i-?i revendic? noile drepturi chiar ?i d up? ce am revenit pe vechiul f?ga?. g?s im oare în?elegere în privirea dumitalc scrut?toare? Sînt ?neîntat. iar c?l?toria n-a fost decît visul unei nop?i. Cu toate acestea. le sim?im cum se scurteaz?: oricine depinde de via?a sau mai bine zis voie?te sa depind? de via?a î?i da seama cu groaza cît de u?oare ?i fugare trec zilele. ci depinde numai de felul t au de-a sim?i. f?cu Behrens. se dis tribuia muribunzilor cu scopul de a le stimula ?i prelungi puterile. am impresia ca. încearc? s? converseze în fran?uze?te Nu. iar tu mi-ai spus: Hai. dumneata. îi spuse varului sau (privindu-l cu ochii injecta?i): Este ?i ramîne un fapt ciudat ca la început. con?ineau oxigen cum îi ex plicase Joachim raspunzînd la întrebarea lui. cînd Hans Castorp îl mtîlnise pe culoarul de la primul etaj. este de o repeziciune ?i de o s uperficialitate îngrijor?toare. timpul î?i par atît de lung. coboar? oda t?!". sezonul n stru de vara are în sine partea lui buna. ne apar de asemenea noi. de sus".o cunoa?tere ce n-o putea capata în atît de pu?ine zile ?i pe care n-ar fi putut-o avea nici chiar în trei saptamîni. c?ci de cînd e?ti aici ma ag?? oarecum de tine. Da. ?i ultima saptamîna. vaste ?i tinere. dumneata. pe m?sura ce ne aclimatizam". c?ci ne integram mai repede în regula obi?nuin?ei decît în ritmul întreruperii ei. r?spunse Joachim cu termometrul în gura. C?ci înd?r?tu l u?ilor lînga care se aflau asemenea baloane z?ceau muribunzi sau monbundi. nu ma plictisesc. nu pot sa spun decît: De foarte mult".

p?cat ca nu vrei sa petreci iarna la 120 THOMAS MANN noi. cum crezi. brun?. tînârului Fritz maladia i se localizase la intestine . Mai acum cîteva zile rog pe domnii s? m? cread? c? a?a s-a mtîmplaf . caracteristica paturilor superioa re. ?i îl g?sise pe bolnav în pat. în timp ce se îndrepta spre scara.se v?zu silit s? i-l prezinte pe varul sauMUNTELE VR?JIT 121 Cu ?nurul pince-nez-ului trecut pe dup? ureche. pro filul de cear? al unui tînâr cu un barbi?on rar care întorsese încet înspre u?? pupilele-i foarte mari. v ai. unde se afl? tot ce este hotvoleh spuse el deformînd în gluma acest cuvînt str?in hot voleh-ul interna?ional vine numai iarna acolo. vadea semnele u nei spaime boln?vicioase. cel d e aici. Cu cîta demnitate î?i l ?sase capul pe pern? tînarul cu barbi?on! Cît de plin? de semnifica?ii îi era privirea ochilor cu pupilele dilatate. pe nume Rotbein . ?i cu ast fel de ochi se uita la o doamna care deschise o u?a în spatele s?u ?i i-o lua înaint e spre capul sc?rii. la Davos-Platz. Dar într-o clipit?. abia de mai f?cu. iar dup? aceea. ?i apoi. ?i imediat ce tinerii erau pe punctul s? se îndep?rteze. Este foarte adev?rat ca sora de p e coridor lungise gîtul atît de mult? vreme dup? ei. în fundul camerei. spuse el intrînd. cu mi?c?ri ml?dioase. era fiul unui fabricant de p?pu?i din Koburg. Vorbea mult despre tat?l ei care era jurist ?i despre un v?r care era doctor.. drag? Reutcr. ?i era greu mai ales cînd te trageai dintr-o familie cu studi i universitare ?i aveai o sensibilitate aleas?. în?elegi. cum îi spusese consilierul aulic Behrens. încît Joachim care ?i alta dat? se oprise cu ea cîteva clipe s? sporov?iasc? . Hans Castorp v?zuse pe pern?. A întrec ut m?sura. o bucat? mare de pîine neagr? ?i un castravete! Toate aceste delicatese i le trimisese familia de acas? ca s? . Oricum îns?. spuse el. f?r? zgomot. cu toate acestea. dup? cum domnii puteau lesne sa-?i închipuie. î?i vine s? te pr?p?de?ti de rîs cînd ?trengarii aia se dau de-a berbeleacul pe schiuri. dind?râtul u?ii. deoarece cînd î?i d?dea seama ca discu?ia se apropie de sfîr?it. Cuvintele i se pierdur? înd?r?tul u?ii pe ca re o închise. este p?cat c? n-o sa petrecem împreuna iarna aici. doamnele. c?ci se putea spun e c? p?rin?ii ?i bunicul muriser? f?r? ca el s? fie de fa??. Ah numai trei? Da r asta nu-i decît o vizit? de forma. Cît despre bo lnavul ei de-acolo.. ?i ar trebui sâ-l vezi chiar dac? n-ar fi decît pentru cultura dumitale. Dar pîna la prînz va binevoi sa plece ad penates. de la num?rul dou?zeci ?i ?apte. cu inten?ia limpede de a se arata sub o lumin? av antajoas? ?i de a scoate în eviden?? leg?turile cu mediul intelectual.iar de curînd. ?i cînd spun doar atît sînt peste m? sur? de politicos. se sim?ea aici ca simplu vizitator ?i ca spe ctator dezinteresat". Nu-?i d?du seama imediat c? era doamna Chauchat. cînd i-a întors încet spre u?a! Cufundat în aceast? viziu ne fugara. de fapt.. Ea zîmbi u?o r v?zînd ochii pe care-i f?cea. nu se dusese decît sa-?i cumpere past? de din?i. c?ci mi s-a spus ca nu dore?ti s? ramîi aici decît opt s?ptâmîni. Era primul moribundus pe care Hans Castorp îl vedea în via?a lui.. încît din mil? mai r?mîneau pu?in cu ea.. dar acum este timpul sa m? duc la muribundul meu. domni?oara se întorsese dintr-o scurta plim bare. iar la o examinare mai am?nun?ita fâcea impresia c? t orturile îndurate din pricina plictiselii îi tulburaser? mintea. Era greu sa scapi d e ea. ?i nici m?car nu puteai întoarce spatele datoriei. pe deasupr a. încît se mul?umea. avînd în fa?? un pahar cu bere groas?. în ansamblul lui. Ei. ce-ai zice daca ai mai trage înc? una pe gît. nu-i era prielnic în privin?a aceasta. ?inîndu-?i cu mîna coada pe ceaf?. coborî scara înai ntea lui. se aga?? de ei cu vorbe ?i priviri pripite ?i cu un zîmbet atît de dezn?d?jduit. jos.. Hans Castorp avea o fire retras?. Ei. cu conversa?ia ?i tov?r??ia lui Joachim. un salam. aplecîndu-?i u?or capul. Stadiul final. infirmiera vorbea nu numai afect at. ce nu merita nici macat osteneala sa te depla sezi. doamnele! împestri?ate ca p?s?rile paradisului. ci de-a dreptul chinuit. Dar. Nu f?cu nici o cuno?tin?a noua în aceste zile. Era foarte greu pentru cei care aveau grija de bolnav. P rogramul zilnic. Be?ivanul ?sta mi-a înghi?it cinci duzini de damigene cu oxigen.nici o cheltuiala ca sa-i m?rim fru muse?ea. ei. Hans Castorp încerca farâ voia lui s? fac? ochii tot atît de mari. semnific ativi ?i calmi ca ai acelui moribundus. apoi.

p?str? o atitudine corect?. Hans Castorp nu mai f?cu. sec?tuit? de durere. Apoi începu: TousJes de.Desigur. ca tinerii sa se ap ropie. r?spunse Hans Castorp cu glasul în?bu?it. în mod evident. mexicanca pe care o v?zuse în gradina ?i c?reia i se spunea Tous-les-de ux. îmi da ?i satisfac?ii. Verii o întîlnirâ în fa?a intr?rii principale. cu vinele umflate ?i împodobit? cu ine le. g?lbuie. îns? cum era preg?tit. ocupa?ia dumneavoastr? e cu siguran?a grea. o salut? înclinîndu-se. decît cuno?tin?a doamnei palide ? i brunete. monsieur. R?spîndea un u?or parfum ve?tejit. Tous Ies de. ?i cl?tinînd din cap continu? sa-l priveasc?. ?i o alt a era absolut imposibil?. Afar? de ea. N-are nevoie de mine. Hans Castorp î? i sim?i inima cuprins? de o emo?ie blinda ?1 grav?. cînd e pe punctul de-a ie?i pentru plimbarea matinala. fire?te.. reu?ind dup? a ceea s? fie mul?umit de sine însu?i. sora îi urm?ri ca ?i cum ar fi vrut sâ-i trag? înapoi cu ochii. De sub man til? ea întinse oaspetelui mîna slaba. se istovea plimbîndu-se de colo pîn? colo. ?i satisfac?ii. nu mi s-a întîmplat nimic. pungile moi erau atît de mari ?i grele cum nu mai v?zuse niciodat? la vreun alt om. Da. cu genunchii strîmbi ?i cu pa?ii mari ?i nelini?t i?i. în adev?r. multa s?n?tate domnului Rotbein. c?ci ea i se spunea sora Bcrthe. El singur î?i gr?be?te sfîr?itul. Dar asta va fi. ai ci sau în alt sanatoriu. ridicînd vocea cu un cuvînt subit ?i începînd aproape s? strige în mom entul cînd voira sa plece. nu e?ti de aceea?i p?rere? Ba cred chiar c? în general m? în?eleg mai bin e cu oamenii tri?ti decît cu cei veseli ?i numai Dumnezeu ?tie ce în?eles are acest . f ara nici o jen?.. Se întîmpl?. gura mare. Cred c? totdeauna m-a m descurcat bine cu acest soi de oameni: prin firea mea sînt f?cut s? p?strez rela ?ii cu ei. Apoi reveni la tata ?i la var. Apoi din piept îi sc?p? un oft at ?i se întoarse lîng? bolnavul ei. Joachim îl prezenta pe v?rul s?u. Insa a doua zi. iar ea îi r?spunse cu o mi?care înceat?. Je le sais. g?sea c? este necesar sa afle daca str?inul îi cunoa? te destinul ?i dorea sâ-i aud? p?rerea. madame. MUNTELE VR?JIT 123 -Mergi. Han s Castorp. întrucît aceasta era perspectiva care i se deschidea. . 122 THOMAS MANN Doarme. dar nu ?i a ei. . în timp ce zbîrciturile care-i br?zdau de-a curmezi?ul fruntea îngusta i adîncira ?i mai tare. ca ?i el s? audâ din gura ei aceasta lugubr? formul? care îi d evenise porecl?. întrucît avea mai mult suflet. în acea zi.' Dar atunci sora se ag??a de ei.. iar voalul negru înf??urat în jurul p?ru lui str?b?tut de fire argintii ?i legat sub b?rbie îi scotea în eviden?? paloarea ma t? a chipului îmb?trînit. spuse Hans Castorp. dar în realitate se numea Alfreda Schildknec ht va îngriji dup? aceea al?i bolnavi. spuse ea. într-o stare mai mult sau mai pu?in grava. ?i începu sa se plîngâ de consilierul aulic Behrens ?i de tonul cu care i se adresa. Zadarnic se str?dui s?-i mai re?in? m?car o cli p? pe cei doi veri. cu capul descoper it ca obicei. î] prefera pe doctorul Krok owski. spuse ea. numai mîntui-rea lui. vorbindu-le mereu ?i privindu-i insis-ent> încît ?iera mai mare mila s-o vezi cît se str?duia sa-i mai re?in? pu?in Pe cei doi tineri ?i ar fi fost o cruzime din partea lor s? nu-i mai d?ruiasc? mâcar cîteva clipe. m-am descurcat foarte bine. Cei doi veri d?duser? sâ plece. dar f?r? înd oial? c? v? da ?i satisfac?ii. Sub ochii ei negri ca t?ciunii. dar este si foarte grea. lasindu-se în jos. Apoi î?i retrase mîna sub mantil?. Dar cu parte a superioar? a trupului aplecata înainte ?i cu privirile fixate asupra lor. depârtîndu-se.Da.se fortifice. Joachim. clâtinînd u?or capul. dac? ?ineai socoteal? de originea ei. remarca: . prescris? dup? micul dejun. spuse cu un accent gutural care se potrivea în mod straniu cu fiin?a ei zd robit? ?i un col? al gurii mari i se adînci tragic. c?ci. ?i acum. Creierul ei nu mai putea produce nimic altceva. înclin? capul ?i începu iar mersul f?r? de sfîr?it. a fost mai mult mort decît viu. c?ci sfîr?ir? prin a se strecura ?i plecar?. vous savez.. r?spunse ea. V? zînd o figur? nou? r?mase pe loc ?i a?tept?. dup? cît se p?rea.Vezi. înf?? urat? într-un ?al negru de ca?mir. Etp le regrette beau coup. De aceea am ie?it pe coridor pentru cîteva minute.

în timpul concertului. mi se înf??i?eaz? ca un lucru absolut solemn. Zilele trecute mâ gîndeam: este totu?i o nerozie din partea tuturor acestor femei s? aib? o asemenea spaim? de moarte ?i de tot ce se leag? de ea. Concertul începu imediat dup? a doua gustare de diminea??: diferite instrumente de suflat de alama ?i de lemn se g?seau acolo ?i cîntau.. dar cînd în?untru se afl ? cineva. De multe ori m-am ?i întrebat dac? n-ar fi trebuit sa m? fac preot ?i cred c? din anumite puncte de vedere nu mi-ar fi stat prea r?u. ci. dimpotriv?. era a c incea zi dup? nemaipomenita furtuna ?i acea întoarcere a iernii . o bluza de m?tase verde cu gulera? de d antel?. pînâ la ora prînzului. cum se întîmpla de obicei în via?a. iar aceasta rochie de diminea?a o prindea atît de bine. poate din cauz? c? sînt orfan. Nu. erau bolnavii ti neri. în dreptul fiec?rui loc de la mas? era a? ezat un p?h?rel cu cîteva flori. nici nu m? stinghere?te. Oamenii poart? stofe frumoase. în s ?it. administra?ia ?i pacien?ii se ajutau între ei cu sîrguin?a. pe cînd grupul petre c?re?ilor. ar trebui sa te duci la o înmormînta re. izbind cu zgom ot u?a de sticla. cînd. n-am f?cut vreo gre?eala în fran?uze?te. lucrul acesta nu ma apas?. ginga?a ?i proasp?ta. o dumin ica în care sosi o orchestr? pe terasa. Un sicriu. înmormînt?rile au ceva în?l??tor ?i adesea mi-am spus ca. pentru a te reculege. profesoara de la Konigsberg. fiind cu to?ii foarte bine dispu?i. c?ci z?pada fusese osîndita sa se topeasc? repede. adic? avu o compo rtare la care atmosfera de aici îl îndemna destul de des. î?i scot p?l?riile. pe c are domnii ?i le puneau la butoniere (procurorul Paravant din Dortmund î?i pusese f racul ?i o vesta cu pic??ele). ?i nimeni nu îndr?zne?te s? facâ glume proaste.. îi spuse Joachim. g?sind ca este prea corect sa stea pe scaune. Fire?te. la micile mese albe. ocupa treptele de piatr a care duceau spre gradina. fie dup? înfa?i?are' Printre ei se afla Hermine Kleefeld cit ?i domn ul Albin care se învlrtea MUNTELE VR?JIT 125 cU o cutie mare ?i înflorata. sub e?arfa de pene ponosite. e ru?inos ?i stupid. adic? b?rbatul î?i schimbase bluza de piel e cu un veston scurt ?i pîslarii cu ni?te ghete. c? vecina lui Hans Castorp. ?ie nu-?i place s? vezi un sicriu? Din cînd în cînd m? uit la cîte unul cu pl?cere. Era evident ca fiecare se silea sa ?in? seama ?i sa dea importan?a acestei dumin ici. se arata înt ru totul entuziasmata -ba chiar ?i perechea barbara de la masa ru?ilor de rînd ?in use socoteala de ziua închinata Domnului. cura de odihna nu mai era absol ut obligatorie. Venise într-o mar?i a?adar. pe care o puse acum pentru prima oara. a?a cum i-am vorbit. ce-i drept. nu la biseric?. Hans Castorp încrunta din sprîncene cînd îi z?ri. Suspect politic! Tn ritmul obi?nuit al zilelor intervenira schimb?ri: mai întîi veni o uminicâ. mie mi se pare o mobila destul de frumoas?. fi e el chiar gol. p?st reaz? o ?inuta cuviincioas? ?i plin? de reculegere. Sper c?. ceea ce se întîmpla tiecare paisprezece zile ? i se întîmpla ?i acum.fapt. /e /e regrette beaucoup a fost absolut corect. domni ?i domni?oare.. toaletele doamnelor erau de-o elegan?a s?rb?torea sc? ?i diafana ..doamna Chauchat ap?ru la micul dejun într-o rochie de diminea?a di n dantela. Chiar la ceaiul de diminea?a se servise cozonac cu migdale. îns? atunci cînd oamenii sînt serio?i ?i îndurera?i ?i cînd moartea este în joc. îmi plac foarte mult oamenii. cu mîneci scurte. cî?iva se delectau ascultînd de pe balcoane aceasta muzica în cîntatoare.. apoi pali. pierzîndu-mi p?rin?ii atît de timpuriu. în cea de-a doua 124 THOMAS MANN jum?tate a saptamînii în care sosise Hans Castorp. dintre care H&nS Castorp îi cuno?tea pe cei mai mul?i f ie dup? nume. negre. îns? majoritatea pacien?ilor st?tea pe terasa acoperita. garoafe s?lbatice sau chiar bujori de munte. alternînd arii u?oare sau mai serioase. iar ea. privind sala ?i prezentîndu-se cu o oarecare gra?ie înainte de-a se îndrepta cu pa?i tiptili c?tre masa ei. îi vad cucernici. dar ?i în pavilionul din gradina erau cîteva scaune ocupate. avea pentru zi ua aceasta. cu nori albi pe cerul de un albastru-deschis ?i cu lum ina potolita a soarelui pe povîrni?uri ?i -ln vale unde reap?ruse verdele estival potrivit sezonului. m? simt în largul meu ?i în orice ca z mai bine decît cu oamenii care plesnesc de s?n?tate..o zi primavarati ca. plina cu ciocolata. încît trebuie s? le ascunzi totul ?i sa dai muri bundului sfînta împ?rt??anie cînd ele nu sînt de fa??. Nu. invitînd pe toata lumea «a se servea .

?i asta îmi place. o femeie îmbr?cat? în ro?u. dar în schimb turna ?ig?ri cu cartonul aurit. Iat?-v? patria ?i c?minul! Constat ca ave?i o pre dilec?ie deosebita pentru specificul na?ional. iar dup ? p?rerea consilierului aulic trebuia sa stea cam vreo trei luni. Sînte?i în elementul dumneavoastr?. fiindc? îl f?cea întotdeauna sa deschid? gura ?i s?-?i aplece u?or ca pul. lr>s? dup? aceea nu voi sa-i arate desenul ?i rîzînd în hohote se suci ?i se în a?a fel îneît el nu reu?i sa-i smulg? blocul. c?ci Hans Castorp fuma ?i bea bere bruna. fara sa se ajute de cealalt?. La m?su?e se bea limonada cu sifon ?i pe peron se luau fotog rafii. povestea domol Joachim. se apropie de masa ver ilor. Medicii î?i facura apari?ia ?i se amestecar? printre bolnavi . . în timp ce consilierul aulic f?cu o demonstra?ie de îndemînare cu ?ireturile de la ghete în fa?a grupului b?rba?ilor: puse piciorul sau enorm pe o t reapta superioara. muzica. ci. zicînd: Ei! bravo!" apoi îi ruga sa-i îng?duie sa se a?eze. fapt care nu numai ca nu-l stingherea cîtu?i de pu?in. Bere. ghemuit la picioarele doamnei Salomon. medic. le-apuca cu-o singur? mîna ?i. fara sa fie stingherit de con?tiin?a faptului ca to?i ace?ti oameni aveau sa se ofileasc? repede ?i ca cea mai mare parte dintre ei erau în prada unei u?oare febre. ce-?i pusese monoclu ?i care. Al?ii f?ceau schimb de timbre. îi f?cea pe to?i sa dobîndeasca în ochii lui o ciud??enie sPorita. spuse el. o alta fat? de provenien?? necunoscut? cu un profil de tapir. iar domni?oarele se strînsera imediat în jurul doctorului Krokowski. cînd tu?ea. st?tea pe-o treapta ?i b?tea tactul muzicii cu un ziar f?c ut sul. prmtre al?ii mai erau tînârul buzat din Clubul jum?t??ilo r de plamîni". purtînd chiar ?i ast?zi tot redingota flau?ata ?i pantalonii galben-desc his. se uita în jurul sau cu ochii înro?i?i la aceasta indolenta via?a de sta?iune c limaterica.8 ?i 38 de grade ?i era serios bolnav. afi?înd o mutr? provocatoare. Cînd sosise aici. iar cînd mai mul?i încercar? sa fac? la fel. tutun. cu lentilele groase la ochelari. Buim?cit de ber e ?i de muzica. iar tînarul buzat. iar grecoaica ro?cat? îl schi?a pe un bloc d e desen pe domnul Ra. slaba ?i cu obrazul de culoarea filde?ului. ce se vîrîse de asemenea prmtre tineri. Este adev?rat îns? ca ducea o via?a atît de nes?buita. grecoaica de o rigine. astfel c? trecerea îi era semnalata de o dîra de veselie. î?i desf?cu ?ireturile. Cei doi veri aveau masa lor. în sfîr?it. domnule Settembrini. vioi ?i sceptic ?i. îns? acum. î?i ducea la gura unghia lunga a degetului mic . 126 THOMAS MANN cu ochii întredeschi?i. în timp ce el însu?i nu mînca deloc. în curînd trebuie sa se termine. îl trimisese preventiv. nemaicontenind sa-i fixeze cu privirile tulburate gîtul cam oache?. lasîndu-l pe domnul Albin sa-i prind? de bluza un buche?el de flori de cîmp. mai erau o domni?oar? ro?cata. reu?i cu o excep?ional? îndemînare sa le înnoade atît de iute încît to? ramaser? uimi?i. Hermine Kleefel d. Settembrini ap?ru ?i el pe terasa venea din sufragerie. avea între 37.sc?. îi vorbea cu capul întors sp re ea.consilierul aulic Be hrens în halatul alb ?i doctorul Krokowski în cel negru înaintar? de-a lungul ?irului de m?su?e ?i în dreptul fiec?ruia consilierul aulic las? sa cada o gluma prietenea sca.?i înc? mul?i al?ii. cu aerul lui fin. domni?oara Levi. un alt pu?ti de vrec cinci-sprezece-?aispre zece ani. Mai tîrziu. îneît merita b?tut. cu mutra de veritabil imbecil.. Permite?i-mi sâ particip ?i eu un pic la armonia dispozi?iilor dumn eavoastr? suflete?ti.>mussen. la ca p?tul acestor trei luni. iar din cînd în cînd sim?ea un pic gustul ?ig?rii. un tîrui r blond-cenu?iu pe care-l strigau cu numele de Rasmussen ?i care din pricina ca avea încheieturile slabe las? s?-i spînzure mîmiîe ca ni?te aripioare de pe?te în dreptul pieptului.. î?i d?dur? seama ca este în zadar. apoi coborîra spre cei t ineri. doamna Salomon din Amsterdam. nu avea temperatura ?i tat?l lui. pentru care lunganul acela cu parul rar se pric epea sa cînte arii din Visul unei nop?i de vara. tînarul acesta cu unghia fusese foarte u?or bolnav. în timp ce pianistul cu par rar îi privea fix ceafa. fî?îindu-se cu priviri piezi?e. a?i sosit tîrziu la concert. uitîndu-se în jur. sprijinindu-se în baston. se mai str?duise în ace st sens ?i cînd îl z?rise de departe pe italian. pusa deop arte de la gustare. planturoas?. un fel de atrac ?ie intelectuala. Spuse: Dar. dar acum î?i cuprinsese cu bra?ele genunchii ascu?i?i ?i st?tea înd?r?tul ei. Hans Castorp se smulse din vraja ?i-?i schimba fizionomia. dimpotri v?. elevul hulp av.

Da. Mi-e cu mult mai greu sa ma a climatizez decît credeam. lua?i-o în considerare. în asemenea ocazii sînt ca un vizitator . un amator de muzica ceea ce nu vrea sa spun? ca o pre?uie sc în mod deosebit. pe deasupra. sus. la dumneavoastr?. ce vre?i. Muzica singura nu împinge lumea înainte. Muzica este îns??i aparen?a mi?c?r ii. ca p oate fi limpede. Cu varul dumneavoastr? lucrurile MUNTELE VR?JIT 127 tau altfel. este vor ba ca.. nesemnificativa.Oricum. oarecum ca scriitor. se deta?eaz? ?i sînt oarecum ferite de indiferen?a generala.. în vr eme ce altfel. care la rîndul lor se împart în masuri. cînd de obicei zilele ?i saptamînile se scurg aici atît de îngro zitor.. Nu-i a?a. Umple cîteva ore într-un mod foar te decent. Pentru el este un fel de serviciu. . îns? g?sesc ca se cuvine sa fim recunosc?tori pentru picul acesta de muzica. spuse Scttembrini zîmbind. Muzica. domnule locotenent.Nu. Aici. Nu dup? calendar. îngadui?i-mi sa-mi duc teza pîna la cap ?t: am împotriva muzicii o antipatie de natura politica. sîn'. pe alt plan . Muzica? Nu m-a?i întrebat dumneavoastr? daca sînt pasio nat de muzica? Ei bine. c?ci are o umbra de frivolitate afectuoas?. Asta îmi da iluzia independen?ei. r?spunse Settembrini. vehicul purt?tor al spiritului.. nu prea. per sonal. Totu?i.. Nu ?tiu daca am fost destul de. astfel ca mereu se întîmpla ceva. eventual. dar l a ce ne folose?te limpezimea lor? Nu este o limpezime real?. . Muzica este de nepre?ui t ca mijloc suprem de-a stîrni entuziasmul. îmi ve?i obiecta. indiferentul. cum a?a? Dracu' ?tie de ce mi-e cald mereu ?i ma simt obosit. de a ne avînta tot mai sus ?i înainte. ?i nu vreau sa va contrazic în acest plan. Vede?i. c? d umneavoastr? socoti?i totul ca apar?inînd serviciului? O unoa?te?i. spuse Joachim cu precau?ie.. daca a?i fi spus amator de muzica" (Hans Castorp nu-?i amintea sa se fi exprimat astfel)* expresia n-ar fi fost nefericita. domnule inginer. domnule Settembrini. ?i care nu angajeaz? la nimic. cu toate acestea o suspectez de chietism.vin pentru un sfert de ceas. apoi îmi vad de drum. Nu sînt deosebit de muzical ?i apoi buc??ile care se cînta nu sînt p rea remarcabile . m?car îmi procura o oarecare satisfac?ie. ?tiu. îns? ?i natura poate fi limpede.. dupâ p?rerea mea: le împarte ?i le umple una cîte una în a?a fel îneît î?i ramîn a ce-?i r?suna în urechi. cum pre?uiesc ^1 iubesc. nejustificatul. Fizionomia dumneavoastr? m i-a aratat-o chiar din clipa cînd am sosit. Pentru dumneavoastr?. fie. cuvîntul. ele însele mai sînt îm p?r?ite în mai multe diviziuni. o arie de concert fara preten?ii dureaz? cam ?apte minute.. N u oricine în Europa o pricepe. Nu afirm ca ar fi mai mult decît o iluzie. nu-i a? a? îns? aceste minute constituie ceva pentru ele însele. brazdarul seînteietor al progresului. Hans Castorp începu sa rîda.Mâ tem c? \? în?ela?i. . ci una de reverie. au un început ?i un sfîrsit.. o limpezime fara consecin?e ?i t otu?i periculoasa deoarece ne îndeamn? sa ne declaram mul?umi?i. de pilda. ea este negre?it primejdioasa.. ?in pu?in la li bertatea mea sau m?car la acest rest de libertate ?i demnitate care mi-a mai r?ma s. Dar cu toate acestea aduce o varia?ie îmbucur?toare. ea este semiarticul atul. în plus. Nici nu va Pute?i închipui cît de mult am pierdut aici.întocmai cum sînte?i dumneavoastr? la noi. L?sa?i muzica s a ia o înf??i?are generoasa? Bine! Ea ne va înfl?c?ra sentimentele. .. nici moderne. . sîntem de acord. problematicul. iar fiecare clipa capata un anumit sens de care te po?i aga??.. Bine. dar.Nu va place muzica? Din porunca. nu v? mai uita?i la fa?a mea. Dar literatura trebuie sa-i fie înainta?a. Nu bucuros cînd miro ase a farmacie ?i nu-mi este îng?duita decît din motive de s?n?tate.nu-s nici clasice.A. 128 THOMAS MANN Mi se pare totu?i ca ar trebui sa fim recunosc?tori direc?iei pentru aceste conc eite. domnule Settembrini. privi?i pr oblema dintr-un punct de vedere superior. Este o arta foarte încîlcit?. atu nci cind g?se?te sufletul preg?tit pentru asemenea înrîurire. ?i pîrîia?ul poate fi limpede. Hans Castorp nu se putu împiedica sa nu-?i plesneasc? genunchsi cu palmele ? i sa exclame ca în via?a lui nu mai auzise vreodat? ceva asem?n?tor. sa ne înfl?c?reze ?i ra?iunea. Dumneavoastr?. arta de-a va p?stra mîndria în sclavie. e o simpla muzica de fanfara.

prudenta. aproape imediat î?i reveni ? i arunca o privire fugara lui Hans Castorp. dar nu avea p?l?rie. Hans Castorp îi d?du dreptate. -Ru?ii se plimb? mereu cu tr?sura. ai destule pe cap ca sa te aclimatizezi ?i n-ai nevoie sa mai întreprinzi ?i altceva. în primul rînd din cauza oboselii ?t apoi fiindc? îl distrageau ispr?vile t ineretului u?uratic a?ezat pe sc?ri. St?tea cu ?igara în gur? ?i cu mîinile în buzunarele pant alonilor. Toate patrii erau vesele ? i le turuia gura încontinuu. atît de vioaie. îi 130 THOMAS MANN M mai aminteau înc? un fapt r?scolitor observat de curînd. astfel ca arunca o privire furi?a. Arta este morala în m? sura în care treze?te. c?ci amîndoi. nici buzele prea jalnic schimonosite. Cred îns? ca. Dar o pi ivea pe Marusia într-o atitudine ?i cu ni?te ochi care n-aveau nimic militar esc. duminica se deosebea de celelalte zile. în cît erai silit sa-i iei drept ai unui civil. De altfel. S1m?i din nou ca i se confirma senza?ia asem?n?rii pe care o avusese o clip? ?i-i ?î?nise în vis. în timp ce fetele tinere st?teau pe bancheta din fa?a. oprind în fa?a intr?rii principale ca s? încarce pe cei care le comandase r?. Fata fiind astmatica. îndeosebi ru?i. urcînd în tr-o tr?sura împreuna cu slabanoaga ei nepoat? ?i cu alte doua doamne: Marusia ?i doamna Chauchat. Nu. se v?deau atît de tulbura?i ?i m?rturiseau atîta uitare de sine. un sens ?i o valoare curgerii timpului pe care-l m?soar? într-un fel deosebit de viu. care nu p?rea deloc a fi bolnav pe din?untru. Ca totdeauna cînd aceasta femeie neglijent? îi ie?ea în fa? a. dup?-amiaza se caracteriza ?i prin plimb?rile cu tr?sura pe care ie între-prindeau diversele g rupuri de pacien?i: mai multe echipaje cu cîte doi cai urcar?. îi spuse Joachim lui Hans Castorp. care î?i pusese o mantie u?oara de voiaj. D?inuie?te ceva nelini?titor în muzica. acestea sînt obiectivele. ne treze?te la desf?tarea cea mai rafinata ce ne-o ofer ? timpul. domnule locotenent! A?i definit foarte bine un aspect moral de net?g?duit al muzicii. încremenirea. Pe lîng? asta. Sus?in ca este de esen?a ambigua. Vedea destul de limpede sau îl în?elau ochii? D omni?oara cu profil de tapirera ocupata sa coasa un nasture la man?eta pantaloni lor de sport ai tînarului cu monoclu. slava Domnului.Bravo! exclama Settembrini.. Vorbeau ?i rîdeau de p?tura prea îngusta cu care nu se puteau înveli decît cu greutate ?i de fructele zaharisite ruse?ti pe c are m?tu?a Ie luase într-o cutiu?a capitonata cu vat? ?i acoperita cu dantel? de hîr tie. Acum se duc pîna la Clavadell sau pîn? la lac sau în valea Fliielului sau pîna la Klosterb. în limba lor molîie. îns? rîsul Marusiei. respira?ia îi era difici la ?i fierbinte. iar Hans Castorp îl asculta fara a reu?i prea bine sa-l u rm?reasc?. c?ci aduce cu sine stup iditatea. Hans Castorp distinse cu interes vocea vo alata a doamnei '-nauchat. cu un cordon la spate. st?teau în picioare chiar lînga intrarea principal? ?i asistau la aceste plec?ri. lînga doamna bâtrîn?. inactivitatea ?i indiferen?a slugarnica.. Astfel o privi pe batrîna ?i micu?a doamna rusoaic?. daca î?i surîde.. f?r? sa mi?te capul.in MUNTELE VR?JIT 129 ce tîn?rul tu?ea ducînd la gur? unghia lunga a degetului mic! Este jev?rat c? amîndoi erau bolnavi. pîna sus l a cotitura. care abia avu timpul sâ-?i întoarc? ochi . anume ca ea d?ruie?te o realitate. expresia ochiloi rotunzi ?i c?prui care priv eau copil?ros pe deasupra batistei ce-i acoperea gura. domnii mei. Mai continua în acest fel. adoarme ?i împiedica activitatea ?i progresul? Muzica are ?i aceasta puter e. Muzica executa o polca.. spre Joachim. Dar ce mai reprezint? ea cînd ac?ioneaz? în sens contrar? Cînd am or?e?te. ea treze?te. deocamdat?. Nu merg pre a departe calificînd-o suspecta din punct de vedere politic. domnii mei! Stupefiantul ne vine de la diavol. dar aceasta atitudine m?rturisea totu?i teribil de ciudatele obic eiuri ce domneau aici printre tineri. Aceasta din urm? se a?eza în fundul tr?surii. ?i din care începuse s? le trateze. cit ?l PlePtul ei dezvolt at.. de fapt mai ales doamnele rusoaice. Este o influen?a d iabolic?. Hippe în felul acesta. dup? ceai.. Muzica treze?te timpul.. ?tie minunat s? exercite o influen?a aidoma stupefiantelor. Cît timp vei mai sta aici. ba dimpotriv?.. ca s? se distreze. ?i chiar prin aceasta este moral?. chipul nu-i era chiar atît de p?tat ca deun?zi. putem s? fa cem ?i noi o plimbare. Bravo.

se despar?i de Joachim. Trecu peste cursul de ?pâ ?i calea ferat? îngusta. plin de ini?iativa. expresia fe?ei lui Joachim cînd o privea pe Marusia. Restul duminicii nu mai aduse nimic excep?ional. ?i astfel. indiferent unde. MUNTELE VRÂJTT 131 _ Acum. ?i mai reci. în sufrage rie. ?i mai grele decît în zi lele precedente. Hans Castorp î?i sim?i membrele ?i mai obosite. adev?ratul motiv pentru care tînarul Hans Castorp întocmise acest proiec t era c?utarea lini?tii suflete?ti. îns? totodat? ?i dintr-o evidenta curiozitate. cum tot Joachim îl lamuri. înainte de conferin?a sâvîr?ise o ac?iune cu totul nes?buita despre care î?i d?du seama c? fusese o gre?eala : îl apuca fantezia sa fac? de capul lui o plimbare lunga.Fire?te. dup? cum îi comunicase Joachim v?rului sau. cu garnitura de raci ?i de cire?e t?iate în doua. bolnava ?i proast?. sub titlul general de Iubirea ca factor patogen". tu?ea cavernoasa a c?l?re?ului austriac. intra pe drumul m?rginit din loc în loc de ase> dar îl p?r?si imediat ?i apuca pe o poteca de-a curmezi?ul pa?ullor. mai întîi din polite ?e-fara îndoiala. nu avea con?inut ?i era fara amintiri. m?car sa ?tie de ce. Era vorba. dup? care se resim?i mu lt mai obosit decît ar fi putut vreodat? b?nui. nu numai c a nu asista niciodat? la conferin?e. îns? chiar de a doua zi. Acest interludiu instructiv avea loc dup? a doua gustare de dim inea?a ?i. trase plapum a pîna sub b?rbie ?i adormi doborît de un somn adînc. daca nu te superi. î?i continua drumul ce coboar? în pant?. Era convins ca i-ar face bine sa scape pentru cîtava vreme de cercul blestemat de la Berghof'.. seara. dar pe deasupra mai f?cea ?i cele mai nepoli ticoase observa?ii-Cît despre Hans Castorp. Vom vedea noi daca n-o sa fiu alt om cînd ma voL întoarce. gustu l prost ce-l sim?ea adesea în gura ?i b?t?ile dezordonate ale inimii trebuiau puse mult mai pu?in pe seama dificult??ilor aclimatiz?rii. manifest?rile domnului Albin. ?i multe alte observa?ii pe care le f?cea. Dar te sf?tuiesc sa nu exagerezi. Era o diminea?? rece ?i înnorata. presupunerile lui asu pra raporturilor ce le între?inea acest tineret bolnav.Bine! zise Joachim cînd î?i d?du seama ca celalalt era ferm hotarît s?-?i duca proie ctul la îndeplinire. pe care o auzea zilnic pe coridoare. ?i iata-ma in dependent. era hotarît sa se duca. cum i se întîmpla mereu aici. Dar vreau s? fac ime diat dup? gustare o plimbare m toata regula. dimin ea?a. cînd acesta î?i efectua plimbarea reglementara pîna la banca de lînga pîrîia? iar el. tu e?ti bolnav ?i nu vreau sa te influen?ez. dup? micul dejun . O sa-mi iau cîteva provizii pentru a doua gustare.. interveni înc? o abatere de la programul zilnic obi?nuit.) Seara. ?i vezi sa te înapoiezi la timp pentru conferin??! în realitate. învîrtind bastonul. uite-a?a. M-am saturat de aceasta via?a orizontal a. în prima luni pe care oaspetele o petrecea aici sus. cu un astfel de regim sîngele sfîr?e?te prin a adormi. sa respire adînc în aer curat ?i sa fac? mi?care pentru ca atunci cînd se va sim?i obo sit. la înghe?ata. care cuno?tea germana mai bine decît oricine. ?i iar??i fara motiv ?i de capul e i. iar la sfîr?it ananas proasp?t. Aici e altceva decît la noi a cas?. v?zduhul acesta r?coros ?i u?or ce p?trundea fara greutate ?i care nu era jilav. era obligatoriu mai bine-zis erai foarte pro st v?zut daca nu luai parte. s-a servit chaud-froid de g?ina. Hans Castorp inspira profund aerul curat al Qirnine?ii. a?adar. Acest . fii atent! fuseser? primele sale cuvinte cînd Joachim intra în camer?. în afa ra de cei afla?i pe moarte. conversa?ia de la masa a acestei do amne Stohr. De aceea se considera ca o impertinen?? surprinz?to are faptul ca Settembrini. A?a cum î?i propusese. iar pe la ora noua îi spuse varului sau noapte buna. de un ciclu de lec?ii de ?tiin?a popularizata. anume: una dintre acele conferin?e pe care doctorul Krokowski le ?inea din doua în doua saptamîni. pentru tine e cu toiul altceva. nepu tînd fi mai abundente ca de obicei. o Panta destul de anevoioasa de-a lungul po\ îrni?ului din dreapta. cît mai ales pe seama unor f apte ca purtarea perechii ruse vecine cu el. Avea impresia ca fierbin?eala capului. dup? ce-?i b?u berea. afara doai de mesele care. pr?jituri aduse în co?ule?e f?cute di n fire de zah?r ars. în fa?a întregului public adult de la Berghof' care cuno?tea limba germana. .i ca sa se uite în alta parte. Vad ca nu mai pot continua astfel. (La prînz. care dup? o scurta bucata în linie dreapta începea sa suie piezi?. inima începu sa-i bata nebune?te. unde-o i vedea cu ochii. se deosebeau cel pu?in prin rafinamentul ales al felurilor de mîncare. cam pe la ora opt ?i jum?tate.

pîna dincolo de coliba pastorilor. a unei n?uceli care atingea desperarea. dup? care. Vocea-i de bariton era aspr?. iar unul dintre ei. ie?ea din încurc?tur ? înso?ind melodia cu nu import? ce cuvinte sau cu silabe f?r? nici un în?eles. înso?indu-?i în plus cîntecul cu gesturi aidoma unui actor. apoi sfîr?i prin a-l cînta cu voce tare ?i din toate pu terile. iar cîntatul îl e ntuziasma din ce în ce mai mult. la fel ca ?i cîntare?ii de oper?. din entuziasm ?i din drag oste pentru frumuse?ea cîntecului. Dar mai adesea \ irtutca pe care începu s?-l fredoneze. MUNTELE VR?JIT 133 _ R?mîi cu bine ?i-?i mul?umesc! spuse unul c?tre cel?lalt.ii cresc copaci. cu precau?ie. neîcd? ca-n palma la început. atingînd ca o aripa de vis sufletul lui Hans Castorp ame?it de cîntec ?i urcu ?. îns? dupâ c e-?i arunc? ochii la ceas. se în?l?a aplecat straniu în acest tablou. lipsit complet de aer. mai cu seam? c? la coborîre îi tre murau genunchii într-un chip mai nelini?titor decît înainte. st?teau singuratici sau în grupuri . se stâpîni ?i. iar cînd ajunse la o oarecare în?l?ime ?j privi înd?r?t. ce cre?teau pretutindeni. capul i se leg?na ritmic ca bâtrî ului Hans Lorenz Castorp. Doi oameni b?rbo?i îi ie?ir? în fa?a ?i tocmai se desp?r?eau cînd el se apropie de ei. î?i aminti cu duio?ie de r?posatul s?u bunic ?i f?r? s? simt? vreo sil? pentru aceste infirmit??i. dar vocea lui i se p?rea l? fel de pl?cuta. Cînd memoria nu-l mai ajuta. p?? tea ling? o colib? cu acoperi?ul înt?rit cu buc??i de piatra. Brazi gravi. tot felul de cintece senti-mental-popular e ca acelea peste care dai în repertoriul petrecerilor studen?e?ti ?i al asocia?iil or de gimnastic?. în serpentin?. II repeta înceti?or. Dar ie?ind din p?dure. gîfîind mereu. Cura era foarte greu s? cîn?i ?i sa urci în acela?i timp . sprijinindu-?i b?rbia. l?sîndu-se îneîntat de spuma juc?u?? ?i ascultmd vuietul idilic. se opri uluit în fa?a priveli?tii splendide ce i se înf??i?a . se pr?bu?i sub un brad mare victima n?p rasnic? a unei tensiuni extreme. le rostea gutural. ?i mutîndu-?i toporul de pe un um?r pe altul se l?s? printre brazi l a vale. de o calm? ?i grandioas? plasticitate. uria?i ?i simetrici. v?zu în dep?rtare oglinda lacului pe lîng? care trecuse la venire. persevera pîn? la ultimele puteri. Trecu potec? ?i se a?ez? s? vad? c?derea de ap?. Cînd urca prea sus. atît în ceea ce prive?te textul cît ?i melodia. pieptul i se dilata. c?ci voia s? ating? limita peste care nu m. Cit de ciudat mimase în singur?tatea de acolo acest R?mîi cu bine ?i-?i mul?u mesc". pres?rat cu cam-panule. în drum daciu peste o p?dure c'e brazi cu trunchiurile înalte ?i traversînd -o se apuc? din nou s? cînte înceti?or. persistent. ?i atunci începu s ? cînte. Cînd nervii i se lini?tir? de bine de r?u. a unei indispozi?ii cople?itoare. Dar.Urcu? îl dispuse pe Hans Castorp. pe c are. plante cu tulpina lemnoas?. dar c eafa îi tremura aut de cumplit încît. Domnea peste surp?tur? îndep?rtat? ?i frumoas? o singur?tate plin? de zvonuri. cu un <as profund ?i p u?in r?gu?it. Cînta buc??ile de care-?i aducea aminte. orb. lua tonuri de falset. Hans Castorp z?ri o banc?. încerca sa imite modul în car e batrînul remediase tremuratura. Urc? ?i mai sus. apoi mai sui o bucat? de drum. s? improvizeze. pe vremuri. rev?rsîndu-se spumegînd pe stîncile a?ezate în trepte. în dreapta se pr?v?lea un torent pe o albie pietroasa ?i dreapt? de-a lungul povîrni ?ului. Sunetul t?l?ngilor îl îmbia ?i d?du peste o turm?. în ciuda tinere?ii. încît abia mai putea respira. cu minerul bastonu132 THOMAS MANN lui î?i împinse p?l?ria pe ceaf?. Fundul v?i i era albastru. între altele un cîntec ce cuprindea aceste versuri: Ci barzii s? cînte iubirea ?i vinul. apoi curgea potolit în valea peste care trecea o punte cu balustrad? de lemn cioplit? rudimentar. se povîrnea ducînd apoi c?tre sat. atît în fundul v?ii cît ?i pe povîrni?uri. înfigîndu-?i r?d?cinile pi zi?e chiar la marginea torentului. monoton ?i totu?i Plin de o l?untric? di . renun?a la acest proieci.un peisaj atr?g?tor. ?i pînâ la urm? ajunse. insa ast?zi o g?sea frumoas?. cu pulsul batîndu-i nebune?te ?i cu scîntei multicolore jucîndu-i în fa?a ochilor. De cealal t? parte a torentului. Apuc? la sting? pe o c?rare care. se scul? s?-?i continue plimbarea. silindu-se s? imite întocmai accentul pu?in r?gu?it si minun at de stîngaci al munteanului. r?suflarea i se t?ie. gest care copilului de od inioar? îi pl?cuse atît de mult.

?i st?tea de vorba în curtea ?colii cu un alt b?iat cam de aceea?i vîrsta. prenumele lui fiind Pribisl av. nu urî?ea chipul ci. dimpotriv?. Era. cu mîinile puse sub caP. ba fu sese de ajuns ca sa-i aduc? printre camarazi porecla de kirghiz". era originar din Mecklemburg. chiar în drum spre ?coala se b ucura sa-l poat? vedea împreuna cu colegii lui de clasa. pe jum?tate a?eza?i. Dar ochii lui de u n cenu?iu-albastru sau albastru-cenu?iu . o culoare cam ca a unui munte în dep?rtare aveau o forma deosebit de îngusta. Se sim?i r?pit atît de p uternic ?i atît de complet în acest alt?dat? ?i în acest acolo. z?cea un trup fara via?a. dar din alta clasa o discu?ie pe care Hans Castorp o începuse într-un chip destul de nefiresc ?i care îi d?dea o mare satisfac?ie. în cazul sau. c? începu sâ-i curg? sînge le pe nas.. Hippe. înainte de-a r?sufla cît mai tîrziu ?i cît mai în cet. Se auzea peste tot zumzet de glasuri. cu tot firescul ei. ci mai deg ab? potolit de aceast? smgerare abundenta. lînga torent. fiul unui ist oric ?i profesor de gimnaziu. Sîngerarea puternic ? ?i persistent? 11 sili mai bine de o jum?tate de or? s? fac? naveta între banc? ?i torent ca s?-?i cl?teasc? batista. Era în recrea?ia dintre penultima ?i ultima ora. ca se int eresa de el. într-o situa?ie care. pe banca. ca-l alesese din furnicarul de cunoscu?i ?i necunoscu?i din curtea ?colii. sa-l priveasc? vorbind sa u rîzînd ?i sa-i recunoasc? de departe vocea pl?cut voalata ?i oarecum pu?in r?gu?it ?. îl cerceta cu un interes cu totul deosebit. Avea treisprezece ani. r-ul acestui prenume se pronun?a ca un ?: deci se numea P? ibislav". un copilandru cu pantalon i scur?i. cu genunchii îndoi ?i. De altfel. Dar fapt este ca de multa vreme Hans Castorp îl remarcase pe acest Pribislav. chiar pu?in oblica. era elev intr-a treia de liceu. cu o clasa înaintea lui Ha ns Castorp. în curtea pavata cu c?r?mizi ro?ii ?i desp?r?ita de strada printr-un zid acoperit cu ?indrila ?i prev?zut cu doua por?i.versitate. blond parul fiindu-i tuns scurt pe craniul rotund. al unui amestec de sînge germanic ?i baltic-slav sau invers.o culoare nedefinita ?i cu multe nuan? e. în rice caz. de?i foarte pu?in mai în vîrsta decît el. îl urmarea cu privirea ?i oare mai trebuie s-o spunem? îl admira sau. ia r înf??i?area lui dovedea fara putin?a de t?gada ca e produsul unei str?vechi încruci ??ri de rase. ci mai curînd ie?ita din comun. Daca trebuie sa admitem ca nu avea nici un motiv întemeiat pe care sa-?i bazeze . cu toate ca prin însu?i scopul ei nu putea sa fie decît foarte scurta. iar prenumele acesta ciudat se potrivea destul de bine cu înf??i?area sa . un vi s pe care-l avusese nu mai departe decît acum cîteva nop?i. mu?cînd dintr-o franzelu?a cu ?unca. fa ra îndoiala.. adev?rat ul Hans Castorp se afla foarte departe. ?i daca-i priveai mai de MUNTELE VR?JIT 135 aproape. st?teau în picioare în grupuri sau. era pe cît de îndr?znea??. atît de brusc îneît nu reu?i s?-?i apere complet hainele. Dar de abia se a?ezase tihnit. Ramase astfel întins pînâ c'nd sîngele în sfîr?it se opri apoi mai st?tu lini?tit. B?iatul cu care discuta Hans Castorp se numea Hippe. iar sub ei îi ie?eau pome?ii proeminen?i . Un profesor cu p?l?ria moale supr aveghea curtea. încre?it? la spate ?i pe al c?rei guler se z?reau de obicei cîteva fire de matrea?a. în vreme ce aici sus.o fizionom ie care. f?r? s? <c S îns? prea râu. cu ochii închi?i ?i cu vîjîieli în urechi. înt re cea de istorie ?i cea de desen pentru clasa lui Hans Castorp. mult timp nu mai sim?ea nevoia s? respire din nou ?i cu trupU] nemi?cat las? i nima sa-i bata un anumit num?r de batai. elevii se plimbau de ici-colo în ?iruri. pentru ca apoi s? se culce iar??i pe banc? cu batista ud? pus? pe nas. cunoscut ca un elev model. pe atît de îmb? t?toare. iar dup? ce tr?gea aerul în piept . Hippe purta chiar pantaloni lungi ?i o bluza încheiata pîna la gît. sa trag? ap? pe nas. încît s-ar fi putut spune ca. Atunci se pomeni deodat? dus înd?r?t în acea stare sufleteasca îndep?rtata care se afl a la originea unui anumit vis urzit de impresiile sale cele mai proaspete. se sprijineau de stucaturile sm?l?uite ale c l?dirii. Ca am?nunt curios. care nu era prea obi?nuita. trezea numai simpatie. într-un timp ?i-ntr-un spa?iu de mult dep? ?ite. C?ci lui Hans Castorp îi pl?cea murmurul apei tot atît de mult ca ?i muzi ca sau poate chiar mai mult. 134 THOMAS MANN dar într-o stare de vl?guire ciudat de accentuata.

în primul rînd. fie în acela al unei dezaprob?ri. un nume. Aceasta d?inui un an. s e topeau într-un fel de înnoptare înce?o?ata . cu care avusese de-a face adeseori în t?cere. cîteodata. De aceea era înclinat sa cread? în t r?inicia infinita a st?rii în care tocmai se afla. îi erau dragi st?rile suflete?ti pe care 1 le procurau ace ste întîlniri. Era ora de desen ?i Hans Castorp î?i d? du seama ca nu are creion. îns? Hans Castorp abia daca observa acest lucru. de multa vreme. care-i era mai apropiat. Din nefericire. Din cauza transfer?rii tat?lui. îns?. a?teptarea. fara triste?ea desp?r?iril or. c?ci e cu neputin?a sa situezi cu exactitate orig inea lor. aceasta situa?ie îndr?znea?? ?i plina de ciud??enie. To?i colegii de clasa aveau nevoie de al lor. ?i în al doi lea rînd. speran?a ramînea. în fulgerarea unei priviri piezi?e ?i îndreptate spre nimic precis. dac<i ne gîndim a canti!atea excep?ional de mare de timp pe care o reprezint? un an la v'rsta aceasta. apoi mai d?inu i înc? un an datorita lealit??ii conservatoare a lui Hans Castorp. ca aceasta. Pribislav para?i atît ?coala cît ?i ora? ul. într-o stare sufleteasca mai mult conservatoare. cînd atinse punctul culminant. cel pu?in defini?ie. ca mai ap oi sa se ?tearg? pu?in cîte pu?in ?i sa dispar? în cea?a. aceasta discu?ie. cutaruia sau cutaruia. din alte clase. cu care de altfel nu se mîndrea în mod deosebit. desprinzînduse dintr-o cea?a. încetineala ?i încapa?înar sentimentelor. a?adar.acest interes. deoarece nu i se putea întîmpla niciodat? sa vorbeasc? despr e ele subiect care. dar oar e celorlal?i. avusese Ioc în felul urm?tor. încît Hans Castorp. într-o zi oarecare. Insa aceasta clipa.totu?i nu este mai pu?in adev?rat ca Ha ns Castorp era foarte pu?in preocupat sa-?i justifice sentimentele în mod ra?ional sau chiar sa le g?seasc? un nume. o adev?rata discu?ie cu Pr ibislav Hippe. Dar bine sau rau justificate. decît poate prenumele pagîn ?i calitatea de elev model (lucruri care nu jucau îns? nici un rol în cazul de fa?a) sau în sfîr?it ace?ti ochi de kirghiz ochi care. de altfel. înseamn? daca nu critica. se potrivea atît de pu?in unei discu?ii. cu cît au d?inuit mai mult. la început. le nutrea în t?cere. fie în în?elesul I 136 THOMAS MANN unei aprob?ri. în care Han s Castorp se g?sea acum retranspus. un cuvînt. cons ta judecind fara sa facem aprecieri într-o anumita greutate. Se poat e spune ca chipul kirghizului" se strecurase pe nesim?ite în via?a lui. cuvintele care desemneaz? t rasaturile de caracter au întotdeauna sensul moral al unei judeca?i. de un an sau aproape de un an. în prim-plan. îl uitase cu desavîr?ire. nimic nu-l silea sa dea un nume sentimentelor lui. dorin?a de a afla daca celalalt va trece azi pe lînga el. treb uie p?strat? pe vecie la ad?post de o asemenea defini?ie ?i clasificare. aceste sentimente atît de îndep?rtate de °nce denumire ? i de orice m?rturisire aveau în orice caz o asemenea 'ntensitate. nu-?i d?duse seama de ivirea lor. nu l i se putea adresa ca sa împrumute un creion? Dintre to?i i se p?ru ca îl ?tia cel ma i bine pe Pribislav. care îi f?cea sa co nsidere situa?iile ?i împrejur?rile vie?ii cu atît mai vrednice de a te ata?a de ele ?i de a le perpetua. în vreme ce Hans Casto rp era p?truns de convingerea incon?tienta ca o comoara intima. în curtea ?colii. cu toate ca le cuprinde pe amîndoua . ca-?i dobîndise din ce în ce mai multa claritate ?i relief pîna în ace a clipa a apropierii ?i a prezen?ei fizice. deoarec e pe Hippe nici m?car nu-l cuno?tea. MUNTELE VR?JIT 137 e hot?rî s? se foloseasc? de aceasta ocazie el numea asta o ocazie" s?-i ceara un c . pîna la punctul culminant al ciudatei întîmplari. Nu se putea vorbi despre o prietenie. cîtva timp. iar pe urma încet a cu totul farâ ca el sa fi sim?it mai intens sl?birea ?i destr?marea sentimentelo r care-l legau de Pribislav Hippe. pentru a ramîne astfel. ?i într-un elan de bucurie al întiegii lui f?pturi. ceea ce Qovedea oricum lealitatea ?i statornicia ca racterului sau. mul?umirile t?cute ?i ginga?e cu care î?i înv?luia taina ?i chiar de zam?girile ce decurgeau din ea ?i dintre care cea mai mare era cînd lipsea Pribisl av: lipsita de orice pl?cere. tot a?a cum. pe care o pre?uia cu atît mai mul t ?i nu era deloc gr?bit s-o schimbe. pe care nu-i cuno?tea. Se obi?nuise astfel cu inima împ?cata sa aib a aceste legaturi discrete ?i distante cu Pribislav Hippe ?i le socotea în sine ca pe un element durabil. a dic? o clasificare în ordinea cunoscutului ?i a obi?nuitului. Lealitatea" lui Hans Castorp. d aca-l va privi.

a fost o jalnica întoarcere dup? acea plecare triumfala. Facînd pu?ina mi?care. c?ci si m?i ca nu e prea sigur de genunchi. asta-i! gîndi. Se c?zni în mod lamentabil sa coboare pe serpentina.. se g?si într-adevar în fa?a lui Pribislav HipPe> spunîndu-i: Te rog sa ma ier?i. îns? oricum. F?cu drumul spate-n sp . Cu pl?cere. Cred ca am visat î?i spuse în s ine. ?i-?i scoase creionul din buzunar. e vremea sa plec.. îi zise el. ?i acum. Dar dup? lec?ie trebuie sa mi-I înapoiezi neap?rat. pe cînd desena cu creionul lui Pribislav Hi ppe. fapt cu care se mîndrea în mod deosebit . Apoi se privir? zîmbind. în carne ?i oase . Da. Nu le-am mai c?utat niciodat?. A?chiile trebui e sa mai fie înc? în sertarul interior din stînga. î?i d?du pur ?i simplu seama ca nu va mai fi în stare sa parcurg? cu propriile Iui mijloace drumul lung pîna la . dar po?i sa-mi împrumu?i un creion? Iar Pribislav îl privi cu ochii lui de kirghiz pe deasupra pome?ilor proeminen?i. ?i cum nu mai aveau nimic sa-?i spun? î?i întoarser? mai întîi um erii. sau poate înl?tura acest gîr. ajunse în vale. ramîi cu bi e ?i-?i mul?umesc!" zise. Ei. Da. Deschise ochii. în orice caz. de oarece. nu putea b?nui cîta importan?a aveau. ?i-i vorbi cu voce pl?cut r?gu?it?. se vedea nevoit sa se odihneasc? pe margi nea drumului ?i atunci î?i sim?ea fa?a p?lind ?i o sudoare rece îi îmbrobonea fruntea. apoi spatele ?i plecar?. se margini su controleze la luteala mecanis mul ?i-?i strecura creionul în buzunar. la conferin?a. avînd pe deasupra ?i perspectiva de a-l restitui posesorului. cred ca n-o sa-mi fie prea u ?or! ?i totu?i. da. o sa-mi treac?. dup? cîte se pare. dar au ?i neajunsurile lor. N-a? fi crezut ca-l voi mai revedea vreodat? atît de limpede. tulburat de profunzimea absen?ei lui. ?i-n timp ce zîmbea ochii i se umezir?.blazat ?j in acela?i tim p r?sf??at cum era de legaturile sale intime cu Hippe. ?i iat? ca. îns? aceasta singura data se petrecuse totu?i datorita numai spiritului întreprinz?tor al lui Hans Castorp. Plim b?rile sînt frumoase aici. Nu-?i d?dea seama ca fapta sa era o ciudata nesocotin?a. nu pot sa ramîn aici. se ruga de un c?ru?a? ce venea din Dorf cu un camion înc?rcat cu l?zi goale. Apoi voi sa porn easc?. se a?ez? repede. Nici m?car n-am avut inten?ia sa le arunc. Dar sa nu mi-l rupi! mai adaug? el. era chiar Pribislav. Cînd b?t?ile ne regulate ale inimii îi t?iau respira?ia. în definitiv. Iar Pribislav nu zise absolut nimic. nici nu-l cuno?tea pe Hippe. gîndindu-se ?i aducîndu-?i aminte. trebuie sa fiu la unsprezece fix în sufragerie." Cu toa te acestea mai ramase înc? întins. restituiiea se f?cu în modul cel mai simplu. ?i cît mai repede cu putin?a.Berghof' ?i cum tramvaie nu existau ?i nu se zarea nici o tr?sura de pia?a. ceea ce decurge a în mod firesc din cele precedente §1 constituia oarecum un dar suplimentar ?i pl?c ut care i se f?cea. î?i îng?dui sa ascuta u?or creionul ?i strînse cu grija cele trei sau patru a?chii vopsite cu ro?u.. dar cînd.?i nimeni. Asta a fost totul.. Ce-i trecea prin minte? Ca ?i cum Hans Castorp ar fi avut eventual inten?ia s? n u-i mai restituie creionul. Ce s-o fi ales oare cu a ?chiile de creion? Pupitrul este în pod. în apropierea cazinoul ui. sa-l lase sa se urce. Insa niciodat?. Sînt doar u?or în?epenit fiindc? am stat prea mult culc at. De al tfel. din cauza asta ma intereseaz? ea atît de mul t? Sau poate din pricina asta m-am interesat atît de mult de el? Ce prostie! N?str u?nica prostie! De altfel.reion lui Pribislav. 138 THOMAS MANN Pe urma nu mai statura de vorb? niciodat?. la unchiul meu Tienappel. fara sa se mire sau cel pu?in fâra sa para mir at. ceea ce era cu totul în spiritul lui Hans Castorp. în zarva cur?ii pavate cu c?r?mizi. î?i mul?umesc mult. reu? ind abia în urma unui efort serios. de sus! A?adar. în via?a lui. daca le-ar fi v?zut.. îi explic? mecanismul foa rte simplu. sau sa i-l strice. De mult nu m-am mai gîndit la el. cu un inel pe care dacâ-l învîr teai creionul vopsit în ro?u ie?ea din teaca lui de metal. orb it de o stranie cutezan?a. ii spuse.d." ?i mai încerca o data sa se ridice. Hans Castorp nu fusese mai ferici t ca în timpul respectivei ore de desen. era Pribislav.. Da. în timp ce capetele lor erau aplecate deasupra creionului. un creion argintat. dar se a?eza din nou cu p?l?ria ?i bastonul în mîna. Ce asem?nare stran ie cu femeia de-aici. pastrîndu-le aproape un an într-un sertar al PUpit rului .. -Poftim.

care stînd cu spatele drept. figura care avea în piept un . cu care se l?udase ?i domnul Albin. în alte împrejur?ri. pe scaune.. o îmbujorar e ce se observa. insa nu toctnaj onorabile. ?i pe chipurile celoilalte doamne. a?a cum st?tea acolo lînga domnul Al bin. în redingot?. în spate. felul ei de-a izbi u?ile cît Sl privirea lipsita de sfial? se datorau bolii de care suferea. fir-ar sa fie! Oare n-o sa scape de ea niciodat?? Crezuse ca o sa fie lini?tit. Privi în jur. Doamna care st?tea în fa?a lui întoarse. doctorul Krokowski. poate l-ar fi amuzat. Ei. Al?turi st?tea pianistul cu par rar. pe care o recunoscu cu un soi de am?r?ciune. Se strecura discret pîna acolo. capul ?i-l privi atent? cu ochii ei îngu?ti. vorbea dindâratul unei mese acoperite cu o fa?a d e masa ?i pe care era o carafa cu ap?. care-l vor ?ine cu sufletul la gura tot timpul conferin?ei. uKierii îi c?deau înainte ?i. în timp ce. Gîndurile lui Hans Castorp se tulburar? în timp ce privea spatele lip. cu gura deschisa ?i cu bra?ele încruci?ate. zvîrlindu-?i la vestiar palaiia ?i bastonul. în picioare . domni?oara Engelhart. astfel ca i se vedea vertebra de la ceafa ie?ind din r?scroiala bluzei albe. c?ci arata îngrozitor. ce sens mai ave a? întîlnirea cu ea nu f?cea decît sa impun? inimii lui noi preten?ii. ca unul ce a ajuns la ?inta. pe deasupra. era fascinat de vorbele doctorului Krokowski ?i abia îl baga în seama. Analiz? Din fericire. Ce ?inuta urîta avea! Nu ca femeile din cercurile frecventate de Hans Castorp. care asculta cu aten?ia încordata a primelor minute. cu ochii întredeschi?i ?i cu mîinile uitate pe genunc hi ar fi ar?tat aidoma cu o moart? daca pieptul nu i s-ar fi ridicat atît de tare ? i atît de regulat.în vreme ce era limpede >i foarte v?dit 140 THOMAS MANN ca ?inuta neglijenta a doamnei Chauchat. a?ezata pu?in mai departe. în timp ce domni?o ra Levi. se strecura cu b?gar e de seama ?i strîngînd din din?i prin u?a de sticla întredeschisa a sufrageriei. si Pre?uit ca atare (chiar daca nu acesta a fost motivul pentru care Hans astorp împrumutase creionul) . MUNTELE VR?JIT 139 _ Depechez-vous. încercînd sa dea impresia ca venise de la început. dar obosit ?i epuizat cum era. Ceva mai încol o se afla profesoara. Publicul. Era alb la fa?a ca o rufa.. în adev?r. Pe chipul doamnei Stohr. Doamna Chauchat era pr?bu?ita în scaun. ?i I'ribislav tot Kt fel ?inea capul. unde pacien?ii st?teau a?eza?i la rînd. fara vlaga. cu tenul ca filde?ul. iar costumul p?tat de sînge îl f?cea sa semene cu un asasin venit direct de la locul crimei. urm?rit de pr ivirile mirate ale trec?torilor. ?inea capul plecat. lega" nîndu-se ?i balabanindu-?i capul aproape ad ormit ?i zdruncinat de hurduc?turile camionului se d?du jos ling? rampa. de altfel. îi privise chipul ?i petele de pe haine cu o st?ruin?a destul de lipsita de dec en?a atitudine ce se potrivea cum nu se poate mai bine unei femei care trîntea u?i le. La con-ference deM.. doamna Magnus. cu picioarele atîrnîndu-i peste marginea camionului. atitudinea exprimînd acea nep? sare. cu ochii avizi ?i îmbujorata. spatele îi era înco voiat. monsieur/ îi spuse portarul francez. Iar Hans Castorp. cea care pierdea albumina. cu foloasele ei nem?rginite. Se uitase la el cu ochii lui Pnbisla v. ceea ce-l sili pe Hans Castorp sa se gîndeasca la figura de ceara a unei femei pe care o v?zuse odat? într-un panoptic. spre norocul lui. pe urma încetar? sa mai fie gînduri prefacîndu-se într-o visare în ca re vocea baritonala ?i t?r?g?nata a doctorului Krokowski f?cea s? r?sune litera r de foarte departe ?i cu o sonoritate asurzitoare. Era doamna Chauchat. ca i se va îng?dui sa se odihneasc? pu ?in ?i iat? c? se pomenea nas în nas tocmai cu aceasta femeie o întîmplare care. era zugr?vit? o expresie de e xaltare atît de lipsita de sens ?i atît de stupida încît îi f?ceau sila. Krokowsk i vient de commencer. pla?i fa ra sa vad? daca era mult sau prea pu?in ?i urca în graba drumul c?tre sanatoriu. întorceau doar c&pul spre vecinul de masa. cît ?i la so?ia berarului.ate cu c?ru?a?ul. Dar lini?tea din sala ?i aten ?ia încordata ce p?reau ca ?in pe toata lumea sub vraj? puseser? stapînire ?i pe el ?i-l trezir? din picoteala. în partea dreapt?. vorbind din vîrful buzelor.. Hans Castorp o re marca de asemenea ?i pe fa?a doamnei Salomon. el îns? fusese un elev model. în col?ul din apropierea u?ii era un loc liber. sit de vlaga al doamnei Chauchat. a sculta cu capul pe spate.

mecanism. Unii dintre invita?i duceau la ureche mîna f?cuta c?u?, sau cel pu?in sch i?au gestul, ?inînd-o ridicata pe jum?tate înspre ureche, ca ?i cum bra?ul le-ar fi înc remenit din pricina aten?iei încordate. Pîna ?i procurorul Paravant, un b?rbat bronz at, cu înf??i?are aparent robusta, î?i desfunda urechea cu ar?t?torul, ca sa aud? ma i bine, apoi o întorcea c?tre potopul de vorbe al doctorului Krokowski. ?i cam ce spunea doctorul Krokowski? Ce idei era pe cale sa dezvolte? Hans Castor p se concentra ca sa poat? prinde firul, treaba pe care n-o izbuti chiar dintr-o data, deoarece nu auzise începutul ?i tot gîndin-du-se la spatele molatic al doamne i Chauchat, sc?pase ?i urmarea. Era vorba de o putere... de acea putere... pe sc urt, puterea iubirii, da, despre asta vorbea. Bineîn?eles! Subiectul era indicat în titlul general al ciclului de conferin?e, ?i despre ce altceva ar fi putut voibi doctorul Krokowski avînd în vedere ca acesta era domeniul lui? Ce-i diept, lui Hans Castorp MUNTELE VR?JIT 141 . se p?ru oarecum ciudat sa asiste deodat? la un curs despre iubire, cînd, pîna atun ci, în prelegerile ?inute în fa?a lui nu fusese vorba decît despre lucruri ca mecanism ele de transmisie de pe vapoare. Cum de poate cineva sa vorbeasc?, la lumina zile i, ?i înc? diminea?a, în fa?a unor doamne si domni, despre un subiect atît de spinos ? i de intim? Doctorul Krokowski îl expunea într-un stil jum?tate poetic, jum?tate pro fesoral, cu o rigiditate evident ?tiin?ifica, dar în acela?i timp pe un ton vibran t ?i melodios, care lui Hans Castorp i se p?rea oarecum ciudat, de?i tocmai acea sta putea fi explica?ia îmbujorarii doamnelor ?i a gestului de desfundare a urechil or f?cut de domni. Cu atît mai mult cu cît oratorul întrebuin?a cuvîntul .,iubire" într-un sens u?or ?ov?itor, astfel ca nu ?tiai în mod precis ce sa crezi, nu-?i d?deai se ama daca o socotea un sentiment cucernic sau o pasiune carnala - fapt care i?i cr ea o impresie vaga, ceva în genul râului de maic. Niciodat? în via?a lui, Hans Castorp nu mai auzise pionun?îndu-se acest cuvînt de atîtea ori în ?ir, ca aici ?i acum, iar daca se gîndea mai bine, avea impresia ca el însu?i nu-l rostise vreodat? ?i nici nu-l auzise pe buzele altcuiva. Fara îndoiala ca put ea sa fie o eroare - dar, oricum ar fi fost, i se p?rea ca no?iunea nu cî?tiga nim ic prin faptul ca era repetata de atîtea ori. Dimpotriv?, aceste trei silabe sfîr?ir a prin a i se p?rea foarte resping?toare ?i îi evocau o imagine în genul laptelui îndo it cu ap? - ceva alb-albastrui ?i dulceag - mai ales în compara?ie cu lucrurile no stime pe care le debita în privin?a aceasta doctorul Krokowski. Fiindc? era limped e ca un om priceput ca el putea face afirma?ii îndr?zne?e ?i interesante fara sa pu n? pe fuga oamenii din sufragerie. Doctorul Krokowski nu se marginea nicidecum s a debiteze, cu un soi de caden?a ame?itoare, fapte în general cunoscute dar de obi cei trecute sub t?cere; el sfî?ia iluziile, aducea un neîndur?tor omagiu cunoa?terii ? i nu mai las? loc nici pentru anumite susceptibilit??i izvorîte din demnitatea ce ?i-o confer? parul c?runt ?i nici pentru puritatea îngereasca a copilului fraged. De altfel, vorbitorul purta o redingota ?i un guler ?noale rasfrînt, precum ?i ni? te sandale cu ?osete cenu?ii, ceea ce crea în Jurul lui o atmosfera de convingere ?i idealism, care nu f?cea altceva uecît sa-l înspaimînte ?i mai mult pe Hans Castorp. Sprijinindu-?i argumenta?ia pe tot felul de exemple ?i anecdote, cu ajutorul c?r ?ilor ?i n°ti?elor risipite pe masa, ba recitind pe alocuri chiar ?i versuri, doct orul Krokowski expunea unele aspecte înfior?toare aie iubirii, abera?ii bizare Si lugubre stînd m?rturie pentru atotputernicia ei. Dintre toate instinctele 142 THOMAS MANN I naturale, iubirea era cea mai ?ov?ielnic?, dar ?i cea m?i primejduit? ?vînd o prof und? înclinare c?tre perversiunea incurabil?, ceea ce nu era întru nimic surprinz?to r. C?ci acest puternic imbold nu era deloc simplu, ci infinit de complex prin nat dar compus din fel de fel de perversit??i. Cum îns?, contin ura lui, un tot unitar u? doctorul Krokowski, pe bun? dreptate nu este admisibil s? se deduc? din perve rsiunile par?ilor perversiunea întregului, s-a sim?it nevoia de a face s? benefici eze de legitimitatea întregului dac? nu în întregime, cel pu?in în parte - toate pervers iunile particulare. Aceast? este o cerin?? a logicii vorbitorul îi roagâ pe ascult?t ori s? fie încredin?a?i de acest lucru. D?inuiesc anumite împotriviri suflete?ti ?i

tendin?a de îndreptare, porniri de bun?-cuviin?a ?i de ordine - de o form? pe care aproape c? este ispitit s-o numeasc? burghez? ale c?ror efecte de frînare ?i de l imitare topesc diferitele p?r?i într-un tot ordonat ?i folositor, o dezvoltare oar ecum obi?nuit? ?i mul?umitoare, dar al c?rei rezultat ?i aceast? parantez? docto rul Krokowski o f?cea pe un ton pu?in cam dispre?uitor nu privea nici pe medic, nici pe gînditor. în alte cazuri îns?, aceast? dezvoltare nu reu?ea, nu tindea ?i nici nu trebuia sâ reu?easc?, ?i cine ?r putea spune, se întreba doctorul Krokowski, dac? nu cumva tocmai aici intervine menirea cea mai înalt?, însu?irea cea mai pre?ioas? a sufletului? C?ci aceast? menire este proprie unei tensiuni excep?ionale, unei pasiuni care dep??e?te obi?nuitele m?suri burgheze, e? ac?ioneaz? asupra celor d ou? grupe de for?e, ?i anume pe de o parte asupra necesit??ii de-a iubi, pe de a lt? parte âsupr? instinctelor potrivnice, printre care pudoarea ?i dezgustul trebui e men?ionate în mod deosebit; iar aceast? lupt? dus? în str?fundul sufletului împiedic? izolarea, stabilizarea ?i moralizarea instinctelor r?t?citoare care ne-ar condu ce la armonia fireasca, la o via?? de dragoste normal?. Aceast? lupt? între puteri le castit??ii ?i puterile iubirii c?ci, în fond, despre asta este vorba cum se sfîr? e?te? Se sfîr?e?te, dup? cît se pare, cu victoria castit??ii. Teama, decen?a, dezgus tul izvorît din ru?ine ?i o însp?imîntâtoâre nevoie de puritate în?bu?? iubirea, o ?intuies în sfere întunecate ?i nu îng?duie decît în parte acestor revendic?ri confuze s? p?trund? în con?tiin?a ?i s? se manifeste prin ac?iune. Aceast? biruin?a a castit??ii nu e ste îns? decît o biruin?? aparent?, o biruin?? c? ? lui Pirus I, c?ci imperativul iu birii nu se l?s? legat, violentat, iubirea prigonita nu e moart?, tr?ie?te în adîncu l tainei ei, continu? sâ tind? spre împlinire-rupe cercul magic ?l castit??ii ?i rea pare de?i sub o înf??i?are schimbat? ?i de nerecunoscut... ?i oare în ce form?, sub c e m?scâ reapare MUNTELE VR?JIT 143 'ubirea interzis? ?i refulat?? Aceasta era întrebarea pe care doctorul jCrokowski o rosti privind de-a lungul rîndurilor de ascult?tori, dînd jmpresia c? ar a?tepta s ? primeasc? un r?spuns din partea lor. îns? tot lui îi revenea ?i atribu?ia s? formu leze acest r?spuns, dup? ce spusese atîtea lucruri. Nimeni în afar? de el nu era în st are s? dea r?spunsul ?i câ-l cuno?tea, se vedea pe fa?a lui. Cu ochii str?lucitori , cu paloarea-i de cear? ?i barba neagr?, cu sandalele de c?lug?r ?i ?osetele ce nu?ii, p?rea c? el însu?i simbolizeaz? lupta între castitate ?i pasiune, despre care tocmai vorbise. în orice caz, aceasta era impresia lui Hans C?storp în timp ce, la f el ca ?i ceilal?i, a?tepta cu cea mai mare ner?bdare sâ afle sub ce forma reap?rea iubirea refulat?. Femeile abia mai respirau. Procurorul Paravant î?i desfund? iar ??i, la iu?eal?, urechea pentru ca la momentul hot?rîtor s? fie degajat? ?i preg?t it? sa primeasc? r?spunsul. Doctorul Krokowski spuse: Sub înf??i?area bolii! Simpt omele bolii ascund o ac?iune deghizat? a iubirii ?i orice boal? cuprinde o iubir e metamorfozat?. Acum to?i aflaser? r?spunsul, de?i poate nu to?i erau în stare s?-l aprecieze cum se cuvine. Un suspin str?b?tu sufrageria, iar procurorul Paravant aprob? din cap , cu un aer semnificativ, în timp ce doctorul Krokowski continua sâ-?i dezvolte teza . Cît despre H?ns Castorp, el î?i l?s? capul în jos ca s? se gîndeascâ la ceea ce auzise ? i s? se întrebe dac? în?elesese bine. îns? neobi?nuit cum era cu asemenea procese abst racte ?i, mai ales, în urma nefericitei lui plimb?ri foarte pu?in preg?tit sâ gîndeascâ, aten?ia putea s?-i fie u?or ab?tut?, ?i chiar a fost imediat ab?tut? de acel sp ate din fa?a lui cît ?i de bra?ul ce-l prelungea, care se ridica ?i se îndoia spre c eaf? ca s? sus?in? cît mai de jos povara p?rului împletit, ceea ce se întîmpla chiar sub ochii lui Hans Castorp. Era enervant s? ai mîn? aceea atît de aproape de ochi, vrînd-nevrînd trebuia s-o prive?t i, sâ-i observi toate defectele ?i însu?irile omene?ti, ca ?i cum ai fi v?zut-o prin tr-o lupa. Nu, hot?rît c? n-avea nimic aristocratic aceast? mîn? destul de butuc?noas ?, ca de ?col?ri??, cu unghiile t?iate atît de neglijent, ?i nici m?car nu puteai fi absolut sigur c? degetele îi erau foarte curate, în schimb nu mai înc?pea nici o îndo iala c? pieli?a unghiilor era roas?. Lui Hans Castorp i se strîmbarâ col?urile gurii , dar ochii îi r?maser? fixa?i de mîna doamnei Chauchat ?i o senza?ie nel?murit? îl cup rinse, un fel de vag? amintire în leg?tur? cu cele spuse de doctorul Krokowski des pre unele tendin?e burgheze opuse iubirii... ra?ul era ceva mai frumos, acel bra

? adus la ceaf? ?i abia acoperit, c?ci I 144 THOMAS MANN ?es?tura mînecii era mai sub?ire decît a bluzei un voal foarte transpa. rent, astfel încît bra?ul p?rea înv?luit de o aureol?, un bra? care probabil ar fi fost mai pu?in gra?ios farâ voal. Era totodat? ginga? ?i plinu? - ?; dup? cum b?nuia el, r?coros. în ceea ce-l privea pe el, era limpede ca nu putea fi vorba de nici un fel de ten din?? burghez? de a se opune. Hans Castorp visa cu privirea fixata pe bra?ul doamnei Chauchat. Jn ce fel se îmbr acau femeile! î?i ar?tau pu?in de la ceafa, pu?in de la piept dînd alta înf??i?are bra ?ului cu ajutorul unui voal transparent... ?i toate femeile, din întreaga lume. pr ocedau în acela?i fel pentru a a?î?a dorin?ele noastre nostalgice. Dumnezeule, cît de frumoasa era via?a! Era frumoasa tocmai datorita lucrurilor fire?ti care împing fe meile sa se îmbrace atît de ispititor c?ci faptul acesta era, evident, foarte firesc , cît se poate de obi?nuit ?i acceptat de toat? lumea, încît aproape nici nu te mai gînd eai la el, îl tolerai în mod incon?tient ?i nu-l mai luai în seama. ?i totu?i, trebuia sa te gînde?ti la ele, î?i spuse Hans Castorp, pentru ca într-adevar sa-?i placa via? a ?i s? devii con?tient c? existen?a este o alc?tuire fermec?toare ?i, în fond, ap roape feeric?. Era de la sine în?eles ca femeile aveau dreptul, cu un scop precis, s? se îmbrace într-un fel fermec?tor ?i feeric, fara ca prin asta sa calce buna-cuv iin??; fiindc? aici este vorba despre genera?ia viitoare ?i despre perpetuarea n eamului omenesc. Dar ce se întîmpla cînd, bolnav? pe din?untru, femeia nu mai este pro prie maternit??ii? Mai avea vreun sens s? poarte mîneci de voal pentru a-i face pe b?rba?i curio?i în leg?tura cu trupul ei - cu propriul ei trup îmboln?vit? Evident ca nu avea nici un sens, era ceva ce trebuia condamnat, la urma urmei, ca un luc ru nes?n?tos, spre a fi interzis. C?ci a te interesa de o femeie bolnava era, în d efinitiv, tot atît de pu?in serios pentru un b?rbat, ca ?i... ca ?i interesul tain ic pe care odinioar? Hans Castorp îl avusese pentru Pribislav Hippe. Asta era, des igur, o compara?ie stupida, o amintire pu?in cam stingheritoare. Dar i se ivi în mi nte fara ca el sa fi intervenit, fara s-o fi chemat. De altfel vis?toarele consid era?ii i-au fost întrerupte chiar în acel punct, mai cu seam? prin faptul ca aten?ia i se îndrept? din nou c?tre doctorul Krokowski care ridicase glasul într-un mod sur prinz?tor. într-adevar, st?tea acolo, în picioare, cu bra?ele în laturi ?i capul înclina t într-o parte, înd?r?tul m?su?ei, ?i cu toata redingota lui. aproape sem?na cu Domn ul nostru Iisus Hristos pe cruce! încheindu-?i conferin?a, doctorul Krokowski p?rea ca face o prop'1" ganda intensa în favoarea disec(iei suflete?ti ?i c? invita, cu bra?ele larg deschise, ca toata asisten?a si vin? la el. Veni?i la mine, spunea el fara MUNTELE VR?JIT 145 nvinte, voi to?i care sînte?i n?p?stui?i ?i plini de suferin?e. Apoi mai orbi desp re râul ascuns, despre ru?ine ?i despre triste?e, despre ac?iunea liberatoare a an alizei, elogie explorarea subcon?tientului, preconiza retransformarea bolii în sta re sufleteasca adusa la suprafa?a, în planul con?tientului, îi îndemna pe to?i sa aib? încredere ?i le f?g?dui vindecarea. Apoi las? sa-i cada bra?ele. înal?? capul, aduna foile tip?rite de care se servise în timpul conferin?ei ?i ?inînd strîns teancul cu mîn a stînga ridicat? pîna în dreptul um?rului, întocmai ca un profesor, porni cu capul sus de-a lungul coridorului. Se scular? cu to?ii împingînd scaunele ?i, încet, începur? sa se îndrepte c?tre ie?irea pr in care ?i doctorul p?r?sise sufrageria. D?deau to?i impresia ca, printr-o mi?ca re concentrica, se îngr?m?deau spre el, din toate p?r?ile, printr-un acord comun, dar oarecum incon?tient, ior-fotind în urma fluiera?ului vr?jitor. Hans Castorp ra mave în picioare în mijlocul acestei forfote, cu mîna pe sp?tarul scaunului. Aici nu m a aflu decît în vizita, se gîndea; sînt s?n?tos ?i, slava Domnului, nici m?car nu-s luat în seama, iar la viitoarea conferin?a nici n-o sa mai fiu aici. O privi pe doamna Chauchat cum iese tiptil, cu capul plecat înainte. Oare se las? ?i ea disecat?? s e mai întreba el, ?i inima începu sa-i bata... Nu observase c? Joachim se apropia pr intre scaune ?i tresari speriat cînd varul s?u îi vorbi. Ai sosit în ultima clipa, îi spuse Joachim. Te-ai dus departe? Cum a fost?

- A, pl?cut, r?spunse Hans Castorp. Da, am fost destul de departe. Dar trebuie s a m?rturisesc ca mi-a f?cut mult mai pu?in bine decît nadajduisem. Fara îndoiala ca am întreprins aceasta plimbare prea curind, sau poate ca nu era chiar deloc indica ta. Deocamdat? cred ca n-o sa mai încerc s-o repet. Joachim nu-l întreba daca-i pl?cuse conferin?a, iar Hans Castorp nu-?i d?du p?rere a. ?i chiar mai tîrziu, ca printr-o în?elegere tacita, nu facura mei cea mai u?oara aluzie la conferin?a. ?ov?ieli ?i chibzuieli A?adar, mar?i, eroul nostru se afla de o saptamîna la cei de-aici. de SUs- ?i astf el se face ca, întorcîndu-se de la plimbarea de diminea?a, g?si ln camera nota de pl ata, nota de plata a primei lui saptamîm, o factura 146 THOMAS MANN cur??el executata, vîrîta într-un plic verzui, cu antetul ilustrat (cl?direa Berghof'-u lui înf??i?at? în susul hîrtiei într-o lumina seduc?toare), jar în partea stînga, cu un ext as din prospect, tip?rit pe o coloana îngus?a în care tratamentul psihic dup? cele ma i moderne principii" era subliniat cu litere spa?iate. Cît despre contul scris cu îng rijire, se ridica foarte precis la totalul de 180 de franci, dintre care 12 fran ci pe zi pentru pensiune ?i asisten?a medicala ?i 8 franci pentru camera, apoi 20 de franci la rubrica Taxa de intrare" ?i 10 franci pentru dezinfec?ie în plus suma era rotunjit? cu cheltuielile mai m?runte, ca lenjeria, berea ?i vinul consumat la masa în seara sosirii. Hans Castorp nu g?si nimic de obiectat atunci cînd controla socoteala împreuna cu Jo achim. Da, este adev?rat ca nu beneficiez de îngrijirile medicale, dar asta ma prive?te n umai pe mine ?i nu pot pretinde ?a-mi fie sc?zute. Cu dez-infec?ia îns?, domnii di n administra?ie fac o afacere buna, c?ci este imposibil sa se fi risipit de 10 f ranci H2CO pentru a dezinfecta camera în care murise americanca. în general îns?, treb uie s? recunosc ca e mai curînd ieftin decît scump, ?inînd seama de ceea ce se ofer?. ?i astfel, înainte de prînz, se duser? împreuna la administra?ie sa achite nota. Administra?ia" se afla chiar la parter: cînd ie?eai din hol ?i parcurgeai coridorul trecînd pe lînga vestiar, buc?tarii ?i dependin?e, nu se putea sa nu-i nimere?ti u?a , mai ales ca era limpede indicata printr-o placa de por?elan. V?dit interesat, Hans Castorp f?cu acolo cuno?tin?a cu sec?ia comerciala a întreprinderii. Era un b irou mic, dar bine utilat: o domni?oara dactilografa era ocupata la ma?ina ei, i ar trei func?ionari st?teau apleca?i peste pupitre, în timp ce, în camera al?turata, un domn care p?rea c? de?ine postul important de ?ef sau director, lucra la un birou mul?umindu-se sa arunce din cînd în cînd pe deasupra ochelarilor o privire rece, neutra ?i sfredelitoare în direc?ia clien?ilor. Cît i-au ?inut la ferestruica ghi?e ului, cît le-au schimbat cecul, pîna au încasat banii ?i li s-a eliberat chitan?a, ei p?strar? o atitudine severa, cuviincioasa, t?cuta, de oameni disciplina?i, a?a c um se potrive?te unor tineri germani care în orice birou ?i în orice institu?ie publ ica au respectul datorat autorit??ii; dar o data ie?i?i afara ca sa se duca la m asa cît ?i în restul zilei, vorbir? pu?in ?i despre organizarea sanatoriului Berghof, iar Joachim, ca unul stabilit mai de mult ?i deci versat, r?spunse la întreb?rile varului sau. Consilierul aulic Behrens nu era deloc proprietarul ?i ?eful stabili" mentului, cu toate ca, la prima vedere, puteai avea aceast? impresieMUNTELE VR?JIT 147 Deasupra ?i în spatele lui planau ni?te puteri invizibile, care, dorind sa amina c a atare, nu se manifestau decit prin mijlocirea biroului: era un nrtsiiiu de adm inistra?ie, o societate pe ac?iuni din care bucuros ai fi voit sa faci parte, c? ci dup? informa?iile ioarte verosimile ale lui Joachim, toate salariile foarte m ari ale medicilor ?i în pofida unor liberale principii comerciale, ac?ionarilor li se pl?teau anual dividende grase. Consilierul aulic nu era, prin urmare, un om in dependent, ci doar o roti?a din angrenaj, un func?ionar, un administrator în slujb a puterilor oculte, primul ?i cel mai sus situat, este adev?rat, sufletul a?ezamîn tului, acela care exercita o influen?a hot?rîtoare asupra întregii organiza?ii, dar în colaborare cu administra?ia, cu toate ca el, ca medic-?ef, era scutit, fire?te,

de orice activitate privind partea comerciala a întreprinderii. Originar din nordvestul Germaniei, se ?tia ca ajunsese de mul?i ani, împotriva planurilor ?i inten?i ilor sale, în acest post, fiind adus aici de so?ia lui, ale c?rei r?m??i?e se odih neau de mult în cimitirul din apropiere acel pitoresc cimitir de la Davos-Dorf, ac olo sus, pe versantul din dreapta, aflat mai spre intrarea în vale. Fusese încîntatoar e, m?car ca avusese o înf??i?are astenica ?i ochii bulbuca?i, daca ar fi sa judeci dup? fotografiile ce se g?seau împr??tiate pretutindeni în locuin?a consilierului au lic, cît ?i dup? picturile ie?ite din pensula sa de amator, pe care le ?inea atîrnat e pe pere?i. Dup? ce-i d?ruise doi copii, un b?iat ?i o fata. trupul ei sub?ire ?i sl?bit de febra a fost adus aici ?i, dup? cîteva luni, sfîr?i prin a se mistui cu desavîr?ire. Se spunea c? Behrens, care o adorase, fusese atît de afectat de lovitur a aceasta, încît o vreme devenise melancolic ?i bizar, ca a fost v?zut în plina strada rîzînd pe înfundate, gesticulînd ?i vorbind de unul singur. Apoi nu s-a mai întors la loc ul sau de ba?tin?, ci a r?mas aici: ca sa nu se îndep?rteze de mormîntul so?iei; îns? motivul hotarîtor a fost mai pu?in sentimental, c?ci el însu?i fusese atins de boala , astfel ca se convinsese", potrivit propriului sau aviz medical, ca locul sau era aici. A?a se face ca s-a instalat pe aceste meleaguri ca un medic con?tiincios, tovar?? de suferin?a cu cei a c?ror ?edere o supravegheaz?; care nu se mul?ume? te doar sa lupte împotriva bolii ca unul ce-a r?mas neatins de ea, ci anume ca unu l dintre medicii care, în ei în?i?i, îi mai p?streaz? urma, cîteodata destul de puternic , fapt ce are avantajele ?i dezavantajele sale. Fara îndoiala ca tov?r??ia dintre medic ?l bolnav trebuie încuviin?ata ca un fapt pozitiv ?i putem socoti ca nurnai acela care sufer? este în stare sa fie îndrum?torul ?i mîntuitoruJ erinzilor. Dar se p oate oare concepe o adev?rata domina?ie spiritual? 148 THOMAS MANN asupra unei puteri exercitate de cineva care face parte el însu?i din rîndul sclavil or oprima?i de acea putere? Poate s? dezrobeasc? acela care este robit? Pentru c ineva înzestrat cu o în?elegere simplista, medicul bolnav ramîne un paradox, o apari?ie problematica. într-un asemenea caz, cunoa?terea ?tiin?ifica a maladiei nu este mai curînd tulburata ?i încîlcita decît îmbog??ita ?i consolidata din punct de vedere moral? El nu prive?te boala în fa?a, cu ochiul limpede al adversarului, ci este stînjenit d e ea ?i nu ia f??i? nici o hotarîre; ?i cu toate precau?iile cuvenite, e?ti îndrept?? it sa te întrebi daca cineva care apar?ine universului bolii este interesat, în fond , sa-i vindece pe ceilal?i cu aceea?i putere ?i în acela?i sens ca un om s?n?tos, sau numai sa-i p?streze în starea în care se afla... O parte din aceste îndoieli ?i considera?ii Hans Castorp le m?rturisi în timp ce dis cuta cu Joachim despre Berghof' ?i medicul lui ?ef, îns? Joachim interveni, men?ionîn d ca nu se ?tia deloc daca consilierul aulic Behrens mai era bolnav probabil ca se vindecase de mult. Trecuse multa vreme de cînd practica medicina aici la început, cîtva timp, pe socoteala lui, facîndu-?i îns? repede un renume de bun diagnostician c u auzul lui deosebit de fin, cît ?i de pneumotomist foarte priceput. Dup? aceea, Be rghof'-ui î?i asigurase o pozi?ie permanenta, ?i de aproape zece ani numele sau er a strîns legat de cel al institutului... Apartamentul lui se afla la extremitatea aripii de nord-vest a sanatoriului, tocmai în fund (doctorul Krokowski locuia ?i e l în apropiere), iar acea doamna din vechea aristocra?ie, sora-?efa, despre care S ettembrini le vorbise pe un ton atît de mu?c?tor ?i pe care Hans Castorp nu apucas e s-o vad? decît în treac?t, avea grija de mica lui gospod?rie de v?duv. De altfel, consilierul aulic era singur, c?ci fiul sau studia undeva la o universitate german a, iar fiica se ?i m?ritase cu un avocat stabilit în partea franceza a Elve?iei. Tîn arul Behrens venea cîteodata în vizita, în timpul vacan?elor, fapt care se întîmplase numa i o data de cînd Joachim se afla aici, îns? acesta povestea ca, atunci, doamnele de la sanatoriu deveniser? agitate, temperaturile începuser? sa se ridice, geloziile provocau discu?ii ?i certuri în saliile de odihna, iar ora de consulta?ie a doctoru lui Krokowski fusese foarte aglomerata... Pentru consulta?iile lui particulare, asistentului i se rezervase o camera speci ala, situata în subsolul bine luminat al sanatoriului, al?turi de marea sala de co nsulta?ii, de laborator, de sala de opera?ii ?i de serviciul de radiografie. Se putea vorbi de un subsol, deoarece scara de piatra care MUNTELE VR?JIT

o iluzie perfect justificat?. în primul rînd. De altfel. sa-?i mi?te capul cît mai mult cu p utin?a ?i sa discute cînd la dreapta. sa-?i sprijine antebra?ul stîng pe masa. dup? toate aparen?ele. în realitate îns?. ?tiind ca s imptomele penibile împotriva c?rora lupta nu erau de natura pur ?i simplu fizica. nu puteau fi explicate numai prin aerul local ?i prin efortul de-a se aclimatiza. în urma plimb?rii pe care o întreprinsese In Proprie ini?iativ?. la cîteva picioare sub el impresie care îl amuza pe Hans Castorp cînd. în sufrageria multicolora. totul era alb pe alb ?i t oate u?ile l?cuite str?luceau ca ?i cea de la camera de consulta?ii a doctorului Krokowski. ?tiind ca. sup?rat. care f?ceau sâ-i fo?neasc? juponul. un crepuscul profund. Dar acum renun?ase sa mai reac?ioneze. sa se r ezeme în coate din cînd în cînd ori s?-?i lase capul în mîini. Dar toate acestea erau procedee penibile ?i n-a lipsit mult sa-i fie stricata acea pl?cere asociata cu mesele din pricina încord?rilor cît ?i a faptelor ie?ite din comun pe c are le putea observa în timpul lor. Doamna Chauchat întîrzia aproape totdeauna la masa. apoi. într -o dupa-amiaza. Dar lucrurile se prezentau astfel . în afara de în?epenirea demna a b?rb iei. ?i pîna ce nu sosea. di n aceste încord?ri ?i fapte ie?ite din comun. Discu?ii la mas? La mas?. în mod precis ?i foarte direct. ba o data chiar proferase cu jum?tate de glas ?i printre din?i cîteva insulte ?i o exclama?ie de dezaprobare indignata. pîna ajungea la masa ru?ilor bine". în acel moment.circumstan?e care contraziceau ?i anulau oarec um efectul ?i ra?iunea sc?rii. v?zu c? înd?r?tul ei era mult mai întuneric decît pe coridorul alb: str? lucirea clinica luminoasa nu se întindea. a?teptîndu-l p e Joachim.acest tremufie 150 THOMAS MANN rat îi ap?rea cu regularitate in timpul meselor. Hans Castorp nu-?i putea ?ine picioarele lini?tite. astfel ca înc?perile care formau aceast? pivni?a" se deschideau în fa?a. Amintita u?a se afla in dreapta sc?rii.?i Hans Castorp nu le nesocotea. cu pa?i m?run?i. vîrîndu-?i nasul în farfurie. merge . va tresari ?i va sim? i cum i se r?cesc obrajii. ?i Hans Castrop o cerceta cu multa aten?ie în timp ce. se opri pe nea?t eptate ca ?i cum ?i-ar fi amintit ceva. impresia ca ai coborît pe trepte pîna sub nivelul solului. La început întorsese capul de fiecare data. Se apropie astfel de scara principa l?. cu toate ca aceasta pozi?ie ?rea în ochii lui o manifestare a lipsei de educa?ie care putea fi tolerata. urmarind-o cu priviri furioase pe doamna cea întîrziata ?i n eglijenta. Cînd u?a se deschise. ca sa-?i p?streze ?inuta. Urcînd treptele se apleca mult ca sa-?i ri dice rochia. cu o mînâ sub?ire ?i împodobit? cu inele. dimpotriv?. apoi porni din nou cu pasul ei s?ltat ?i disp?ru în golul sc?rii tot aplecat? înainte. capul îi tr emura ca ?i bunicului s?u . micu? a. pe care era prins? cu pioneze cartea de vizita a medicului ?i spre c are coborai. se plimba de-a lungul coridorului. a?adar. tînarul Hans Castorp începuse s? u?or stînjenit de f aptul ca. înso?indu-?i varul care voia sa-?i fac? un masaj. la cap?tu l coridorului. numai în vecin?tatea unor bolnavi dezb?ra?i de orice convenien?a. ajuns jos. apasînd batista pe gura. privind în gol cu ni?te ochi mari. Domnea o lumin? ?i o cur??enie clinica. pe cît î?i putu da seama Hans Castorp în cabinetul psihanalitic al doctorului Krokowski d omnea un semiobscur ce?os. sub?ire. din coridor. gr?bi?i. decît pîna în prag. ci exprimau o agita?ie l?untrica ?i proveneau. mai g?si ?i alte mijloa ce sa-?i ascund? aceasta sl?biciune -de pilda. te reg?seai la nivelul solului sa u. p?trunse în acea lume subterana. la ne voie. ceea ce se ?i întîmpla în adev?r. avînd ve derea spre gradina ?i spre vale . ?i de asemenea îi era foarte greu sa-l ascund?. cu breton ?i cercei de aur. ?i el nu era în stare sa-] opreasc? .149 ducea de la parter pîn? acolo d?dea într-adevar impresia coborîrii într-un fel de pivni? a. cel mult. sau mai ales. pe un teren în pant?. fara ?â-?i ia batista de la gura. cînd la stînga. fiindc? parterul era situat mult de asupra p?mîntului. c?ci a?tepta pocnetul u?ii de sticl? care îi înso?ea în mod inevitabil intrarea. procedeu pe care nu-l putea folosi vreme îndelungata. o doamna care sosise de curînd ?i al c?rei nume nu-l cuno?tea înc?. cînd ducea lingura l a gura. dou? trepte. palizi ?i r?t?ci?i. Aveai. fiindc? Berghof'-ui era construit lîngâ un munte. v?zuse ie?ind pe cineva de acolo. astfel ca înc?perea ce se afla în fund p?rea sa aib? înf??i?area unei celule.

. domni?oara Engelhart. zise el. c?ci. deoa rece nim?nui din sufragerie nu-i pasa nici de defectele doamnei Chauchat. îi era ru?ine d e cei din jur. 152 THOMAS MANN De altfel.a pîna acolo încît prefera sa-?i mu?te buzele sau. caracterul acestei rel a?ii pre?uia mai pu?in decît faptul în sine de-a exista ?i. în parte. iar cuvintele rostite cu un fel de lascivitate îl p?trundeau pe bietul Hans Castorp pîna-n adîncul nn?ei. Vrînd-nevrînd e?ti silit sa iube?ti ast fel de oameni.. în orice caz pe m?sura ce conversa?ia evolua. ma?iilor precise. cu alte cuvinte dintr-o regiune apropiat? de frontiera ruseasc? . ca merita s-o vede?i. nu poarta verighet?. dac-ar fi posibil. printr-o mi?care afectata. O oarecare nehotarîre îl f?cea sa simt? nevoia de-a auzi de la o a reia persoana confirmarea ca doamna Chauchat era o femeie delicioasa. fire?te. Fara a avea vreo preten?ie sau vreo speran?? pentru propria-i per soana. ce anume urm?reau aceste a?î?ari.Poc! exclama b?trîna domni?oara. c?ci. o faza mai înaintat? a ac estei rela?ii. Ar tre bui s-o privi?i m?car o data. fara ca ceilal?i s-o aud?. de?i animat? de cele mai bune inten?ii din lume domni?oara Engel hart nu ?tia despre doamna Chauchat cu nimic mai mult decît oricare altul din sana toriu. a mai mult. îi era ru?ine pur 51 simplu. iar singurul fapt cu care î?j d?dea o oarecare importan?a era de-a fi originara din Konigsberg.. iar faptul ciudat era ca Hans Castorp intuia.. nici d e ru?inea lui Hans Castorp. ceea ce nu se întîmpla în otdeauna. MUNTELE VR?JIT 151 Aceasta s?rmana f?ptur? în?elesese ca. în plus. daca nu imediat. nu se putea l?uda nici m?car ca aveau vreo cuno?tin?? comun a. Nu rm'-a?i spus dumneavo astr? ca e m?ritat?? . b a chiar vedea foarte bine. . domni?oara Engelhart se risipea în cuvinte ce m?rturiseau o admira?ie dezin teresat? pentru doamna Chauchat. de?i te supe ri din pricina lor. de parca nu i-ar mai fi fost îng?duit sa dojeneasc? pe al?ii. datorita susceptibilit??ii lui Hans Castorp fa?a de u?ile trîntite. c ? nu-i cu putin?a sa întoarce?i mereu capul spre ea ?i Dumnezeu ?tie ce-ar fi în sta re sa-?i închipuie daca ar observa. ci numai cînd vrea ea. tîn?rul dorea sa fie încurajat din afara în ni?te sentimente nipotriva c?rora atît ra?iunea cît ?i con?tiin?a lui opuneau o rezisten?a sus?inuta. a?a merge ea dar ce minunat merge întocmai ca o pisic u?a ce se furi?eaz? la farfuria cu lapte! A? vrea. îi era ru?ine ?i ar fi fost inexact sa spui ca-i era ru?ine din p ricina doamnei Chauchat. între tînârul sau vecin de masa ?i oaica se stabilise o anumita rela?ie afectiva. face o gropi?a în obraz. e adorabil de copil?roasa femeia asta. aceste conversa?ii erau foarte neînsemnate sub raportul infor. este atît de fermec?toare..astfel încît rupea de-âcasa cîteva vorbe ruse?ti merite destul de s?r?c?cioase.. e o f? ptura r?sf??ata. ca. ci mai degrab? o amplificare. îns??i sup?rarea este un mo tiv în plus sa te ata?ezi de ei ?i este o fericire cu atît mai mare ca. n-o cuno?tea. ca re st?tea la dreapta lui. pe cînd îmbujorarea obrajilor de fata batrîna te f?cea sa te gînde?ti la temperatura anormala a trupului ei. ca a?a-zisa lui indiferen?a foarte neîndemînatic simulata din lipsa obi?nuin?ei sau a unui talent înn? scut . dar p e care Hans Castorp era dispus s? le considere c? pe un fel de leg?tura personal a îndep?rtata cu doamna Chauchat. în?eleg. se considera r?spunz?tor în fa?a celo rlal?i pe scurt. ba chiar se sim?ea o arecum complice la aceasta nepl?cere. e?ti totu?i silit sa-i iube?ti. întorcea a nume capul în alta parte. Nu trebuie sa ridici ochii ca sa te co nvingi ca a intrat. deoarece i se p?rea ca nu mai are dreptul sa se supere.nu însemna o sl?bire. Acestea i le ?optea profesoara vorbind din pîlnia mîinii. A?a cum vorbe?te ?i zîmbe?te în clipa asta. Dup? cum vad. în sfîr?it. Acum da buna ziua celor de la masa. în afara poate de profesoara. de fapt. fara îns? ca ace asta repulsie sa-l fac? sa nu se lase influen?at ?i vr?jit de ele cu destula bun ?voin?a. de aceea-i atît de neglijent?. sa schimb? m locurile ca s-o pute?i vedea ?i dumneavoastr? tot atît de bine. Este ea. lucru de care ar fi putut foarte bine sa nu se sinchiseasc?. n-are inel. care de altfel îi repugnau. Da. c?ci atunci cînd del?sarea lor te supar?. Fire?te.

probabil fiindc? e bolnava. â?a cum fac anumite domni?oare str?ine cînd sînt pu?in cam trecute.. nu prea des. F?r? îndoiala îns? c? ?i so?ul trebuie sa aib? o vin?. la urma urmelor. e chiar pentru a treia oar?. Are nume fran?uzesc. n-o mai pot socoti un înger ?i vâ rog s? nu mi-o lua?i în nume de r?u. totu?i e func?ionar rus ?i. iar faptul acesta este cunoscut la noi în re giune.. un asemenea inel are în el ceva cu ad ev?rat resping?tor ?i care te aduce la realitate. în privin?a asta nu încape nici o îndoiala. are un alt nume de-acas?. cum o mai sus?inea! Speriat de-a binelea. Cei de-aici b?nuiesc câ altele sînt cauzele.A?adar. ?i. acolo a fost trimis.. func?ia asta desemneaz? de obicei o specie de o m destul de grosolan. în ?inutu ri asem?n?toare. de faptul ca nu pot tr?i "npreunâ. ?tiu precis c? rusoaicele au. dar l-am uitat. nu-i pentru prima oara aici? . Iâr ei nu mesc aceasta un aperitiv. l-am ?tiut cu exactitate. undeva prin Rusia. în floarea vîrstei. Apoi t?cur ? o clip? amîndoi ca s?-?i revin? în fireMUNTELE VR?JIT 153 Hans Castorp continua s? manînce. O fe meie atît de fermec?toare.Da. îns? noi ?tim cu to?ii ca are.. ceva în -a nov sau -ukov. . într-adevar. Trebuie s? fim dre p?i. în Daghestan. în sfîr?it. Iar între timp î?i duce via?a aiurea. Probabil c? are alte motive. zise ea. Daca Ias? sa i se spun ? doamn?. în fundul ?arii. Doamne Dumnezeule. de alta natura.. un fel de rachiu. lucrurile stau invers.. De ochii lumii cer cîte ceva de mîncare. nu destul de grav pentru a fi silita s? tr?iasc? mereu prin sanatorii. nu este deloc surpr inz?tor. undeva la r?s?rit. zise: _ Dar so?ul? Nu se ocup? deloc de ea? Nu vine niciodat? aici. va rog sâ m? crede?i. Se poate spune câ tr?iesc desp?r?i?i ?i câ ea îi face. zise Hans Castorp. sînt aici. din cînd în cînd. 154 . într-o regiune atît de s?lbatica ?i atît de izolata. . în orice caz. Poate c? nu-i place s? stea în Daghestan.Vai nu... nu prea am încred ere în ea. Dar nu chiar atît de bolnava. sînte?i prins? pîna-n vîrful degeor de prejudec??i care o favorizeaz?. într-o gubernie foarte îndep?rtata . Verighet? ? Nu. pentru a?a ceva este p rea lipsita de prejudec??i. De altfel. c?ci ea este aceea care-l vizit eaz? cîteodat?. toate. ?ti?i. în parte. pentru un timp oarecare. nu. destule persoane care-i ?tiu numele. to?i sînt extrem de corup?i ?i au o mare sl?bici une pentru vutki. ?i totu?i.îl cople?i?i cu toate defectele.... este nu numai pentru a se bucura de mai multa considera?ie.. F?r? îndoiala c? n-?re nici motive ?i ni ci poft? s? arate situa?ia ei civil? oric?rui b?rbat c?ruia îi întinde mîna. Nu. în p?r ?ile acelea. dar ea ?inu piept privirii cu un fel de s?lbatic? perplexitate. Totu?i. Func?ionar în administra?ia ruseasca.E bolnav?.. avea o barba sur? ?i o fa?? dint re acelea ro?covane. pot sa m? interesez. ea se g?se?te printre noi <ie mai bine de trei luni. cîte o vizit?. ceva liber ?i lipsit de prejudec??i în fiin?a lor. Mi s-a întîmpiat sa v?d unul. ?ti?i.. cîteva ciuperci marinate ori o buc??ica de morun. în?eleg. Cînd o v?d ?i cînd m? gîndesc la defectul acesta pe care-l ?re de-a trînti u?ile. Faptul nu trebuie luat în sensul strict al cuvîntului. . . f?r? îndoial?. de da ta aceasta. nu i-ar mai lipsi decît leg?turica de chei.. poate ca-i l??e?te mîna.. De fapt.. Sau poate g?se?te c? ar ar?ta prea a burghez? cu un asemenea i nel turtit. nu fran?uzesc.Profesoara p?ru încurcata. într-atît se sim?ea de r?spunz?toare pentru doamna Chauchat fa?a de Hans Castorp. ?tiu din surs? sigur a ca este m?ritat?. îns? dac? dori?i. Hâns Castorp o privi în fa?a.. deoarece e un simbol al robiei. v-am spus doar c? nimeni nu l-a v?zut pe-aici. ceea ce. s-o viziteze? Ce o cupa?ie are? . Doamne. nu poarta ?i asta m-a mirat ?i pe mine. dac? ea nu se simte absolut deloc bine lînga el. farâ îndoiala. ?i beau enorm. desp?r?it? de b?rba t. De altfel. vreau s? spun c? d? femeii oarecum un aer de c?lug?ri?? ?i face din ea o pref?c ut?.. unul rusesc. înfrînîndu-?i tremuratul capului. Nu m? mir? deloc c? lucrul acesta nu-i pe pl?cui doamnei Chauchat. Mai mult. o data pe an. nu ?tim dac? ea îns??i nu-i r?spunz?toare. Dar dumneavoastr? nu sînte?i impar?ial?. numai atît.. de parc? s-ar fi g?sit într-un greu impas ?i ar fi fost s ilita sa se scuze. dincolo de Caucaz.Func?ionar. poate nu-i sta bine. dincolo de Caucâz. un so?.

sa ?in? la doamna Chauchat ?i. ca avea chii prea de p?rta?i ?i ca ?inuta ei las? mult de dorit. pentru a fi pe placul tînarului. fara îndoiala. . încerca sa vad? daca i se potrive?te. nu era decît în vizita ?i în curînd va trebui sa plece-Cu o indiferen?a d isimulata î?i d?dea aere de cunosc?tor. atît fiecare pentru sine cît ?i în ceea ce îl privea pe celalalt. îi repugna ?i mai categoric. Dintr-o ?iretenie neobi?nuita ?i bine calculata o numis e apoi pe doamna Chauchat frumoasa Minka". în acela?i timp. putea s-o nec?jeasc? pe batrîna domni?oara. aple-cîndu-se ?i mai ta re peste cea?ca: Dar e ru?inos ce spune?i. se compl?cea: în primul rînd. ?optea printre buze. ce-i drept. Sau în orice caz ceva în genul acesta. Daca ?ine?i neap?rat. constata ca. pot foarte u?or sa ma informez. domnule Castorp! Nu-i frumos din partea dumneavoastr? sa ma pune?i în încurc?tura cu astfel de aluzii. C?ci. de aseme nea. în sfîr?it. Cu o viclenie ce nu-i st?tea în fire. lata. deoarece începuse. e minunat ca se nume?te astfel. întrucît va place atît de mult. Dar iat? ca l-am uitat. cuprins de un adînc dezgust.. Hans Castorp. de-a se sim?i tachinat? ?i de-a fi pusa în situa?ia sa ro?easc?. p?rea mult mai tînara ?i mai nostima decît dm profil. cînd u?a de sticla fu iz bita.THOMAS MANN A?a vorbea cîteodata.îi spun Minka". inde pendentul Hans Castorp. îns?. mai ales în cazul acesta special. ca ?i ei îi tremura capul.A?tepta?i pu?in. contin ua totu?i sa se b?l?ceasc? într-o asemenea situa?ie tulbure. ?i în adev?r. îns?. dar de ce oare va îmbujora?i de îndat? ce-i pomenita? Pr in urmare. l-l spuse la masa. îi f?cea o pl?cere boln?vi cioasa ?i ocolita sa glumeasc? cu batrîna domni?oara care. v?zuta MUNTELE VRÂJIT 155 Hin fa?a. a doua zi ea îi afla numele. nu-i Tatiana ?i nici Nata?a. da. dar în acela?i timp ?si d?dea seama ca profesoara era con?t ienta de eforturile sale zadarnice ?i în plus observa. fiindc? astfel avea ?i ea o cît de modesta bucurie. Hans Castorp nu în?elese imediat. care într-adevar ro?ise. dar oare cum se nume?te în realitate? Vorbesc despre numele de bote z. se silea sa-?i ascun d? tremuratul capului. Doamna Chauchat se numea Clavdia. Amîndoi ?tiau ca mint . i se potrive?te foarte b ine. Nata?a Chauchat? Nu. pentru ca în felul acesta sa poat? întreba în continuare: . A?i dormit bine? Pot sa sper ca a?i visat-o pe frumo asa dumneavoastr? Minka? Ei. Apoi îl repeta de mai multe ori ?i. f rumoase ?i cu o linie suava". lini?tindu-se la gîndul ca aici. îl ?tiu. facînd aprecieri în leg?tura cu înf??i?area doamn i neglijente". sus. spuse el.. De oarece este sigur ca n-o cheam? nici Katinka. . ?i ca Hans Castorp n-o tachina pe profesoara decît ca sa poat? vorbi despre doamna Chauchat. Buna diminea?a! spunea el. privind spre doamna Chauchat cu ochii plini de vini?oare ro?ii. am g?sit. cu toate ca Hans Castorp nu resim?ea decît un pio-fund dezgust pentru asemenea lucruri încîlcite ?i nu tocmai c instite ?i ca. ?i pe cînd vorbea în felul acesta. asta nu-mi spune n imic! Sta?i. ?i mai ?tiau. se prefacea a crede ca e ntuziasmul domni?oarei Engelhart pentru doamna Chauchat nu era ceea ce reprezent a în realitate ?i el ?tia perfect de bine ce reprezenta . nici m?car nu nega?i ca o iubi?i! ?i profesoara. Profesoara ramase pe gînduri. Toata lumea o sa observe ca vorbim despre ea ?i ca-mi spune?i lucruri care ma fac sa ro?esc. dar ca bra?ele-i erau. Ceru sa i se repete numele ?i-l silabisi înainte d e a-l pricepe. nu risca prea mult procedînd astfel. este evident c? trebuie sa-i cunoa?te?i ?i pr enumele. din punctul ei de veder e. Se nume?te Avdotia. Nu cumva se nume?te T atiana? Nu. ca fiecare dintre ei o ?tia despre sine ?i despre celalalt. o ?tiau cu prisosin?a. sînte?i îndr?gostita de ea. ?i cum era sigur ca aceasta complice a lui va admite ?i va îng ?dui sfruntata r?sturnare de situa?ii. nici Ninocica. de parca acest entuziasm nu era decît un fapt în sine foarte hazliu. zise ea. iar toata aface rea asta era destul de încîlcita ?i nu tocmai cinstita. dintr-o voca?ie de mijlocitoare. pastrînd o distan ?a rece ?i ironica. ?i nu-?i ascunse bucuria ce-o resim?i capatînd aceasta iniorma?ie de natura mai in . Era un joc straniu la care se pretau cei doi vecini de masa.Clavdia. ?tiau amîndoi acest lucru. ca-mi sca p?. în privin?a c?ruia ci. dar. dar în afar? de asta .

Da. prînzurile din sufrageria cu ?apte mese aveau pentru Hans astorP un farmec destul de pronun?at. Pe Clavdia o prinde. iar dup? aceea. Da. c? ci pe acestea nu le-ar fi putut îndep?rta sau nesocoti în gînd. Un MUNTELE VR?JIT 157 semenea lied plin de zel fierbinte era bun doar pentru un tînar mediocru care. Nu-i tocmai eleg ant. cînta în sine însu?i. nu putea avea nimic comun cu o asemenea naiva p oezie. T ocmai fredona un mic lied pe care-l auzise cîntat de un gl?scior de soprana. la vreo serata sau la vreun concert de binefacere. Cît despre el ?i leg?tura cu doamna Chauchat cuvîntul leg?tura" îi apar?ine ?i no i ne declinam orice r?spundere . ?i cînd se a?eza din nou la masa era ca ?i cum nu 156 THOMAS MANN i1! s-ar fi sculat niciodat?. Vea s? fie iar??i aici. abia a?teapt? sa-?i d?ruiasc? inima" cu inten?ii bune ?i cu d ulci perspective de viitor unei gîsculi?e s?n?toase de acolo. cînd se gîndea la doamna Chauchat. putea fi stabilita fara greutate. inima din trupul sau batînd iute ?i deslu?it în lini?te. daca vad bine. f?r? mo tiv ?i f?r? nici o leg?tura cu sufletul. îi p?rea rau cînd se sfîr?eau. Dar nu era cazul în via? a de la . el ar fi respins aceste cuvinte cu o ridicare din umeri. începuse s? dispre?uiasc? anumite feluri de a vorbi . La care profesoara r?spundea: . pentru moment. nici prea simplu ?i nic i prea obi?nuit. ce se întîmpla? Mai nimic. daca i-ar fi fost propuse. ra?ionale ?i în fond feri cite. Ce-ncîntare minunata Vorba ta-mi strecoar?. care începea a?a. . anume sa le trateze drept neghiobie". ?i-l reg?sise în adîn cul amintirii un lied cu textul de o duioasa nerozie. Hans Castorp putea. ?i s? constatam ca. în curînd. a?a cum se întîmpla aproape tot ti mpul de cînd era aici. atît de în?elept si fericit organizata.acesta este un am?nunt c are merita sa fie men?ionat. Este posibil ca cititorul sa fie ispitit sa considere ca persoa nei lui Hans Castorp ?i vie?ii lui interioare nu i s-ar potrivi decît expresii ca m ul?umit" ?i obi?nuit". De data aceasta..Depinde de cine le face. ridicînd din umeri. se sim?ea înclinat sa rosteasc? asupra acestor versuri o jude cat? estetica. o asemenea leg?tura exi sta sau. cu toate ca.Berghof". nu era nici o piedica ce merita sa fie luata în seama. deodat?. Umbla încoace ?i încolo în vreme ce obrajii îi ardeau ?i cînt a mereu. c?ci starea sa sufleteasca era muzical? ?i senzitiv?. Ar fi fos t cu totul altceva daca o ocupa?ie. nu g?si un calificativ mai potrivit. Acum nu se mai putea spune ca b?tea de capul ei. inima lui. devale ?i ca re astfel s-ar fi d?ruit" pe sine sim?a-mintelor îng?duite. B?tea cu înd?r?tnicie ?i monoton. numai ca de data aceasta Hans Castorp îi d?dea mai pu?ina ate n?ie decît în primele zile.Clavdia dumneavoastr? face cocoloa?e de pune. în calitatea lui de tînar înzest rat cu judecata ?i con?tiin?a. în lini?tea prescr isa tuturora ?i care domnea asupra întregului Berghof'. ?i anume: cînd st?tea culcat î?i ascu lta inima. ?i în m?sura în care acest calificativ nu însemna ceva nici prea u?uratic. de jos. Daca-n inima-mi p?trunde De pe buza ta! cînd. spuse E ridicol". dar se cuvine sa ne amintim ca. daca griji sau sup?r?ri s-ar fi interpus. nu-i mai spunea decît Clavdia . Iar între timp.tima. socotindu-l de prost gust ?i plin de ° sensibilitate naiv? îl g oni cu un amestec de asprime ?i melancolie. peste doua ore sau doua ore ?i jum?tate. dar se râzgîndi u?or descump?nit . cel pu?in. stînd în ?ezlong. îns? Wgîierea lui era ca. nici prea mul?umitor. sa se bucure de dejunul apropiat-în m?sura în care ex presia a se bucura" indica exact acest soi de a?teplare cu care vedea sosind noua sa întîlnire cu bolnava doamna Clavdia Chauchat. Un singur fapt îi procura îns? o mare satisfac?ie. cum se spune de obicei. ndicîn du-se de la masa de diminea?a. Nu era o înt rerupere serioasa. nu se ?tie unde. apoi condamn? ?1 alunga din el a cesl lied copil?ros. activitatea exaltat? a trup . el nu se putea bucura" pur ?i simplu la vederea ?i -n vecin?tatea doamnei Chauchat. O mica plimbare pîn a la cascada sau pîn? în cartierul englezesc ?i pu?ina odihna pe ?ezlong. ?i era tocmai gata s? adauge. cît dura cura principala de o dihna.

Era imposibil ca doamna Chauchat sa nu fi b?gat de seama firele care se înnodau într e o anumita masa ?i masa ei.. neîncrederea ?i bucuria se ciocnir? în sufletul lui. ?i nu ceda decît în clipa cînd fu sigur c? ochii de kirghizâ nu-l mai urm?resc o comedie stranie pe care doamna Chauchat nu numai c a avea voie.ului putea fi u?or justificata printr-o stare sufleteasca pe m?sura. adic? realiz? precis ca îl privea. chiar daca. Nu-mi arde deloc de asemenea aventuri.. iar cînd cea de-a treia va începe se va vedea silit sa se gîndeasca la f?cutul geamantanului. Cînd se ivi al ?aselea prilej. Crezusem ca.de altfel era atît de frig încît Se ?i d?duse drumul la caloriferul din sufrage rie . Nu se putea spune ca ningea. Este îns? limpede ca oricine a ajuns acolo unde ajunsese el. începuse sa se teama ca sfîr?itul ?ederi i lui se apropia cu prea mare repeziciune. I n fa?a acestui surîs. ?i nu pe un Schatzalp o arecare. A cincea oara nu-l mai surprinse imediat. A doua saptamîna era pe sfîr?ite. A?a e f?cut omul. ce?uri dese umpleau valea. luîndu-ne ceva de mîncare. dou? tre imi din timpul cît î?i acordase se va fi scurs în curînd. timpul este u n lucru extrem de enigmatic ?i e foarte greu sa-i explici esen?a! Sa fie oare necesar sa ar?tam fiecare dintre tr?irile discrete care încetineau ?i iu?eau totodat? curgerea zilelor lui Hans Castorp? Dar oricine le cunoa?te. între . îndeplinirea lor cît ?i dezam?girea îl a?teptau aici.. deoarece Hans Castorp e ra l?murit asupra caracterului absurd al cazului sau. dimpotriv?. îns? e întregi c?dea o ploaie ap? s?toare ?i monoton?. de?i fiecare dintre ele se desf?? ura într-o a?teptare mereu reînnoita ?i se umplea cu noi tr?iri. Ma odihnesc mai bine tr?ind de azi pe mîine fara prea multa varia?ie.?i iar??i îi întîlni rivirea. Dar se mai întîmpla ?i altceva. sau mai bine zis acolo unde avea sa ajung?. pentru ca marea fine?e ?i stapînire d e sine ale lui Hans Castorp s-o pun? pe gînduri. Despre cei doi bunici ?i plimbarea cu barca în amurg Timpul era din cale-afara de urît . se stapîni cel pu?in dou? sau trei minute cu o voin?a de fier.?i se gîndea la ea . cu cele trei saptamîni ale mele. reîmprosp?tarea ini?ial? a ideii de timp trecuse de mult. In sufletul lui Hans C astorp. se MUNTELE VR?JIT 159 't? ?i a Patra oara ~ de data aceasta cu premeditare . Da. ?i chiar în cazul mai judici os ?i mai plin de promisiuni -c?ruia i s-ar putea aplica textul anost al micului lied Simt fluturarea ciudatelor gînd uri ele nu se puteau desf??ura altfel. iar dorin?a neînfrînata a lui Hans Castorp era ca ea sa observe cît mai mult cu putin??. cu o st?ruitoare nepl?cere la o doamna cu fa?a plin? de co?uri care se apropiase de masa lui ca sa vorbeasc? cu batrîna m?tu?a. 158 THOMAS MANN P?cat! zise Joachim. A?adar. Ultima excursie nu prea m i-a reu?it. adic? se sim?ea prins ?i preocupat de locul unde se afla. Dar eu. Dar Hans Castorp r?spunse: Sa l?sam asta. Dar se pare ca este cu neputi n?a. A?a era. iar el ghici . O numim dorin?a neînfrînata. de pe acum zilel e începuser? sa zboare în lini?te ?i cu discre?ie.. Sa n?d?jduim ca ultima ta saptamîna aici v<j fi mai buna. încît ea se întoarse surîzind. iar furtuni de o z?d?rnicie ridi cola . putea urca într-o z i pe Schatzalp sau ca vom face vreo alta excursie. iar privirea lui r?spunse cu atîta rab?. în si ne. Hans Castorp se pref?cu ca se uita foar te atent. 0 îngrijorare care cre?te.pentru a trai sentimentul corespunz?tor b?t?ilor inimii lui. dore ?te ca partea cealalt? sa ia cuno?tin?a de starea în care se afla. Exigen?ele rafinamentului sau erau considerabile. dup? ce doamna Chauchat se întorsese c?tre aceasta masa de doua sau de tre i ori.izbucneau trezind ec»uri care se rostogoleau îndelung. Daca nutrea s peran?e. n-am nevoie de nici o varia?ie. sim?i. voj?.în privin?a asta nu avea noroc în scurta lui ?eder e prin aceste locuri. Varia?iile se cuvin veteranilor de aici. dar chiar trebuia s-o p?trund?. ca din întîmplare sau ca atrasa de o influen?a magnetic? ?i dup? ce de fiecar e data întîlnise ochii lui Hans Castorp. Plictisul nu-l chinuia. nu mai st?tea de trai? Dar sim?i îndat? c a se uita la el. c?ci sînt absolut obi?nuite în neînsemnatatea lor sentimentala. Hans Castor p n-avea decît sa se gîndeasca la doamna Chauchat . faptul n-are nici o noima.

gata-gata sa cada la pamînt.uitînd ca erau la o d ep?rtare de vreo opt metri ?i c? pe deasupra îi mai desp?r?ea ?i o masa de parca s -ar fi întîmplat o catastrofa daca ?ervetul ar fi atins pamîntul.. îns? c um aceste schimb?ri în aitudinea doamnei Chauchat i se adresau cu siguran?a numai lui. la dou?zeci de minut e. ?inînd cap?tul ?ervetului. dup? cina. izbea u?ile. nu obligau la nimic ?i nu puteau în nici un fel sa-l angajeze. ele nu tindeau defel sa ajung? la ni?te rela?ii de societate cu doamna Chauchat ?i. în fond. cum spunea el. Hans Castorp trai acest incident ca pe un triumf ?i i se d?rui în întregime. dar ?i el. c?reia îi c?zuse prad?. ?inînd amîndoua mîinile în buzunarele jachetei de â ja sfîr?itul micului . grup format din domnul cu pieptul c?zut. ridicîndu-se pe jum?tate de pe scaun. întinse mina. C?ci. urzite de privirile ?i micile lui viclenii se desf??u rau în afara convenien?elor sociale. îi v?zu elanul stapînit ?i sprîncenele ridicate.doua feluri de mîncare. în timpul acelei ore care prilejuia un fel de via?a de so cietate. ca sa nu scurteze timpul rezervat pentru cura de odihna de seara. f?cea cocoloa?e de pîine ?i mai mult ca sigur ca-?i rodea unghiile. privirile lor se întîlnir?. ?i a«t putea fi de ajuns. admitea ch iar ?i împrejur?rile care constituiau o piedica. adesea. în afara doar de cei cu care lua i masa. Faptul ciudat era ca resim?ise o deosebita bucur ie dîndu-?i seama foarte bine ?i poate perl" tru prima data de superioritatea unei origini atît de îndep?rtate în clipa cînd o auzi pentru întîia oara pe doamna Chauchat v ind germanaMUNTELE VR?JIT 161 t?tea în picioare. dar neprecizate. iar din adîncul acestui orgoliu se înal?? un sentiment de superiori tate de care nu putea ?i nici nu voia sa se lepede în prezen?a f?pturii ?i a felul ui de-a fi al doamnei Chauchat. schi? a brusc gestul de a voi sa se repead? orbe?te în ajutorul ei . afara de asta. sau poate din alte motive de s?n?tate pe care nu le m?rturisea. Dar a?a cum st?tea.. iar faptul ca b?t?ile sale de inima proveneau din aceea ca se gîndea la Clavdia" n u era suficient ca sa zdruncine convingerea nepotului lui Hans Lorenz Castorp ca el nu putea sa aib? nimic comun cu aceasta str?ina desp?r?it? de so?. Ceea ce era dureros. ba intrînd renun?ase chiar sa se mai prezinte" asisten?ei. deloc justificata. ?i a c?rei existen?a era în realitate adic? în afara de acest e legaturi ascunse . do amna Chauchat nu-?i mai roti privirile prin sufragerie. adic? în cupnnsul a zece dejunuri. 160 THOMAS MANN î?i d?dea seama foarte bine ca Joachim avusese perfecta dreptate cînd îi atr?sese aten ?ia ca aici nu era deloc u?or sa faci cuno?tin?e. dar pe care Hans Castorp le b?nuia ?i le respecta. dar un orgoliu de o esen?a mai generala ?i de o origine mai îndep?rtata era întip?rit pe fruntea lui ?i în jurul ochilor cu privirile pu?in somnoroase. c?ci timp de doua zile. apl ecata într-o parte spre podea. se mai uita o data în direc?ia lui. cu chipul întunecat ?i oarecum iritata de aceasta spa ima absurda. înfruntîndu-i ochii) ?ervetul doamnei aluneca de pe genunchi. Dar con tralovitura nu întîrzie. Jo achim se gr?bea mereu sa plece. încordate. La cî?iva centimetri de parchet. Hans Castorp avea prea mult bun sim? c a sa aib? vreun orgoliu personal. nu avea o ?inuta frumoasa. Hans Castorp st?tea la pînda. l-am repro?at caracterul desfrînat al dorin?elor. dar oricare ar fi fost. umoristul cu parul cre?. era °tu?i limpede ca între ei d?inuia o leg?tura. Legaturile dintre el ?i rusoaica. iar H ans Castorp r?spundea cu o nestr?mutata îndîrjire (strîngea chiar din din?i. reu?i sa-l prind?. doamna Chauchat se întoarse alene ?i-?i roti privirea prin sufragerie. critici pe care le g?sea îndrept??ite. în plus. dar ?i batjocoritor. î?i petrecea via?a prin toate sta?iunile climaterice posibile. care nu p urta verigheta. t?cu tul doctor Blumenkohl ?i tinerii cu umeri îngu?ti.bolnava îl supraveghea cu un aer vag. ?i pe cînd se uita u unul la altul . doamna Chauchat se retr?gea fara nici o excep?ie. a?a urn avea obiceiul. dar care se reducea. apoi se întoarse surîzînd. C?ci într-o buna m?sura dezaprobarea sociala ar fi fost îndrept??it?. în mijlocul cunoscu?ilor ei o bi?nui?i. ?i care se întrunea în fundul salon a?ului ce p?rea rezervat celor de la masa ru?ilor bine". ?i dispusa parca sa arunce vina pe el.separata de a lui prin pr?p?stii adinei ?i de ce sa n-o spu nem? al?turi de care n-ar fi putut înfrunta nici una din critici le la aceste defe cte. de?i într-un sens negativ. potrivit programului. Tres ?rind enervata.

a?a cum începuse. chiar aceea de sub acoperi?. mergînd de la o scara la cealalt?. sim?indu-i cu înfior?ri ?i furnic?turi privirea în spate. tu?ea tare lovindu-se cu pumnul în piept-?i toate acestea nu mai ?i numai pentru a-?i manifesta totala indiferen?a. îns? cu hotarîrea de-a pa?i în fa?a ei ca ?i cum i-ar fi ignorat prezen?a. mergînd pîna la a-?i întoarce cap . era putred? pe din?untru. s? vorbe asc? în germana. în a?teptare.. e? îl m?sur? de la oarecare distan?a. ca ?i cum ?i-ar fi v?zut de necazurile lui î?i înfunda mîinile în buzunarele hainei. du-i ca-l va ajunge din urma. cum afla Hans Castorp de la prof esoara. Totu?i. de-a lungul cori dorului. oar e totul nu s-ar sfîr?i. de diminea?a pîna seara. O s? trebuiasc? iar sa m? trambalez pîna sus. nu era gata 162 THOMAS MANN cînd Joachim venea sa-l ia ?i î?i l?sa v?rul sa porneasc? înainte. ca sa spunem a?a. parcurgea coridor ul cît era de lung pentru a trece pnn fa?a u?ii unei camere bine cunoscute. î?i mi? a în mod inutil umerii. în sala comuna. ap?rea ?i luneca fara zgomot spre scara. Pe acest drum. cea cu num?rul ?apte. întoarse ochii cu indi feren?a ?i trecu pe lînga el în ??a fel încît aceast? întîmpl?re nu putea s? aib? nici o va oare. a doua oara se uita la el nu numai de departe. Cum °amna Chauchat venea la masa de obicei mai tîrziu. în sufragerie. pipaindu-se cu amîndoua mîinile: Poftim. considerîndu-le drep t sensul ?i con?inutul adev?rat al vacan?ei sale. exista. ceea ce era cu totul altceva. în limba materna a lui Hans Castorp. ?i se ostenea. continu? sa tr?iasc? numai pen tru ele ?i s? lase ca dispozi?ia sa." ?i se urca pentru ca el ?i Clavdia" s? s e întilneasca. mi-am uitat batista. c va începe practica la Tunder & Wilms"? Este adev?rat c?. la fiecare pas. de sus ?i pîna jos. De doua ori împinse vicleni a ?i mai departe. ?i f?cea efoituri. î?i f?cea cura de odihna. a?tep ta cîteva clipe. dar cînd se apropie. sa între?in? o convorbire cu alta bolnava. hot?rî sa întîrzie ?i Pu?in. unde c?pitanul Miklosich stin sese mai deun?zi lumina). f?cea calcule ?i-?i Punea creier ul la contribu?ie ca sa îmbun?t??easc? aceste ?anse. iar cît prive?te restul. îi spunea varului sau cu un aer nec ?jit ?i plictisit. de?i resim?ea un soi de spaima vazînu-se închis într-un asemenea provizorat prielnic. încîntatoare de altfel. o circumstan?a strîn s legata atît de caracterul îndoielnic al întregii ei existen?e. dup? o saptamîna sau o saptâmîn? ?i jum?tate. posibilitatea. spunîn. în ceea ce-o privea. înainte de toate.. o ?ansa. într-un cuvînt: Hans Castorp nu considera legatma t?cuta cu aceasta persoan? neglije nta din societatea unor asemenea oameni decît ca pe o aventur? de vacan?a. Apoi cobora înaintea lui. dup? cum o uZi Hans Castorp care trecea. sau Hans Cas torp era acela care mergea înainte. continua. Condus de un instinct favorizat de starea în care se g?sea. împrejur?rile înlesneau aceasta preocupare.jun. doamna Chauchat era bolnava. Iar faptele acestea cît ?i altele ca lipsa oric?ror griji ?i necazuri -Wa ns Castorp le g?sea minunate.. bun? sau rea. c?ci tr?iau unul lîng? altul. de altfel.. î?i prelungea toaleta. Prima dat? cînd recu rsese la acest truc. pentru c?. tensiunile. satisfac?iile ?i decep?iile rezultate din legaturile sale delicate cu bolnava. pe lînga cele cinci dejunuri.la primul (?i. apoi cobo-ra la primul etaj ?i ajuns acol o nu mai continua sa coboare aceea?i scara ci o apuca pe alta. care în f a?a tribunalului ra?iunii a propriei sale con?tiin?e fundate pe ra?iune nu avea deloc preten?ia sa fie aprobata. a caut? so cunoasc?. î?i oferea la fiecare pas. ?inîndu-?i parul cu mîna. în timp ce se ?i afla la masa. ?i cu toate ca doamna Chauchat locuia la alt etaj decît el . ba chiar necesitatea de neînlaturat a unor des e întîl-nin. f?cea febr?. infinit mai primejduos ?i de un farme c mult mai subtil decît atunci cînd mergea înaintea sau înd?r?tul ei. sa-?i supravegheze st?rile suflete?ti. cu o privire mai curînd o braznic? ?i îndr?znea??. cît socotea c? e necesar. fara energie. sa depind? numai de desf??ura rea lor. c?ci în fiecare clipa cunoscuta u?a putea sa se deschid? lucru care se întîmpla de mai multe ori: pocnea cu zgomot în spatele doamnei Chauchat care. ci tot timpul îl privi în fa?a cu un aer hotarît ?i chiar pu?in încruntat. în bine sau în râu. iat? o idee ce nu-i putea trece prin cap. întrun spa?iu limitat. ca s-o întî asca pe drum. fara îndoia la o tovar??a de cura de odihna. fapt care lui îi insufla o mîndrie cum nu mai sim?ise înc? niciodat? m?car c? era dispus în acela?i timp sa sacrifice mîndria pentru încîntarea ce i-o d?dea aceast? delicioasa p?s?reasca. d?dea ?i el un mic ajutor împrejur?rilor. Nu. cît ?i de atitudinea di stanta a lui Hans Castorp izvorîta dintr-un sim?amînt de precau?ie. Dimpotriv?.

nici nu se cuvenea s? fie comp?timit. pe a l c?rei chip era întip?rit? atita neru?inare. o sp aima asem?n?toare cu sentimentul de-a fi închis împreuna cu întîmplarea prielnica într-un spa?iu îngust: iar starea ui sufleteasca se datora. Ca s? ajung? mai repede acolo ?i sa cî?tige pu?in din timpul ce se risipea aici cu atîta u?urin? a. Niciodat? înc? nu v?zuse chipul doamnei Ch auchat atît de aproape ?i atît de limpede în toate am?nuntele lui: putuse s? z?reasc? chiar ni?te fire de pâr scurt care ie?eau din împletitura cozii blonde.care. chiar ?i as ta însemna a fi închis împreun? cu inevitabilul. totu?i. Era acolo.absolut totul era aidoma ca la Pribislav. cînd se gîndi la ea. c? ci. a unui sprijjn. iar acesta din urm? nu-l privise altfel atunci cînd se întîlnisera în curtea ?colii. acel nas u?or t urtit. se topeau într-o colora?ie nocturna ochii Clavdiei ce-l cîntarisera de foarte aproape ?i ca . care avea forme atît de tranii . f?r? îndoiala. la rîndul ei. prin a se supune regulamentului ?i prescrip?iilor cu toat? co . al?turi de el. ce te îndemnau s? le p?trunzi taina în m? sura în care aceste caracteristici ?i propor?iile lor erau greu de precizat. cum era numita i lumea celor s?n?to?i.. gesturi în c?utarea unui ajutor. c?ci nu-?i d?du seama exa ct cum fusese decît abia dup? ce trecuse. Dar erau mai ales ochii în?i?i.?i care-i pl?ceau mai mult decît orice pe lume: forme exot ice ?i caracteristice (c?ci numai ceea ce ne apare straniu ni se pare ca are car acter).. proeminen?a accentuat? a pome?ilo r plasa?i foarte sus: ei presau puternic ochii a?eza?i excep?ional de departe un ul de cel?lalt. la fel era ?i jum?tatea superioar? a chipului. ca la to?i ceilal?i de aici. deoarece el însu? i nu c?utase altceva. Joachim. plictis indu-l ?i hâituindu-l pe consilierul aulic Behrens. zvîcniri instinctive care se framîntau ?i puteau fi luate 164 THOMAS MANN drept încerc?ri. ca sa poat? pleca.Joachim cu Heinrich cel albastru" în buzuna r. aparen?a aceasta era doar rezultatul superficia l al curei de odihn? în aer liber . încît Hans Castorp era înspaimîntat de fieca re data pîna în adîncul sufletului. cînd se \a ivi o anumita împrejurare.l spre el cînd se g?si în dreptul lui fapt care-l p?trunse pe bietul Hans Castorp pîn? -n str?funduri. inexistenta alt?dat? . iar tînarul Hans OrP v?zu c? avea nevoie de un ajutor ?i în sine însu?i sim?i imbol-nelâmurite. si ca prin f?ptura do amnei hauchat fostul sau coleg îl privea cu ochii lui de kirghiz . bravul ?i cinstitul Joachim. la doamna Chauchat nu f?cea decît sa dea iluzia s?n?t??ii. pentru a-?i lua în primire serviciul atît de mult rîvnit. înspre tîrnple. cîteodata. ?i faptului ca-l în tiinise iar??i pe nbislav. acolo în cîmpie". c?ci nu fusese decît o distanta de cîtev a palme între fa?a lui ?i fa?a ei. ce b?tea u?o r într-un ro?u-ararni"' MUNTELE VR?JIT 163 f ind încol?cit? foarte simplu în jurul capului. prin pozi?ie. tenebroas? ?i împ?ienjenit? re. De altfel. de un exotism nordic ?i misterios. pîn? ?i albea?a u?or îmbujorat? a pielii ?i culoarea s?n?toasa a obraj ilor . culoarea mun?ilor îndep?rta?i. de un cenu?iu-albastru s au de un albastru-cenu?iu. la ?es". a unui sfat. Hans Castorp era entuziasmat de aceasta coinciden??. dar în acela?i timp sim?ea ceva ca o îngrijorare ce se în?l?a din el. culoare ?i expresie sem?nau într-un mod izbitor ?i aproape înspaimîn tator cu cei ai lui Pribislav Hippe! Sem?nau" nu era deloc cuvîntul potrivit c?ci e rau aceia?i ochi.da. p?rea sa accentueze senzualitatea buzelor rasfrînte. nelini?titor ?i aproape amenin??tor. ca sa întrebuin?am termenul cu care doamna Stohr numea acest ustensil: ea. ?i as tfel î?i aduse aminte de mai multe persoane la care ar fi putut eventual sa recurg? în nevoie. facîndu-i oblici ?i totu?i dînd obrajilor o adîncitur? sua va care. ?i care. Prin urmare cinstitul Joachim era acolo. Dar întîlnirea îl zgudui atît atunci cînd se petrecu. totul. asta era p?r erea lui Hans Castorp) de-o forma în adev?r fermec?toare. Faptul era tulbur?tor în toate privin?ele. de asemenea. Insa cea mai categoric? dintre ele era. ace?ti ochi îngu?ti de kirghiza ?i (în orice caz. ai c?rui ochi c? p?taser? în ultimele luni o expresie trista ?i care ridica din umeri cu o violen?? dispre?uitoare. cu o u?oar? dar evident? nuan?a de dispre?.îns? pentru el obi ?nuite de multa vreme . m?car câ-l uitase de multa vreme. printr -o privire piezi?a ce nu urm?rea sa vad? ceva. a?adar. cît ?i mai tîrziu. ba chiar pusese la cale acest lucru. începuse. Era ceva tot-atâ promi??tor. cu ceea ce nu putea fi aturat ?i se împ letea cu o fericire plina de îngrijorare.

Joachim î?i zorea v?rul sa p?r?seasc? societatea ca s?-?i înceap? cura de odihn?. pentru ca prezen?a lui sa fi putut fi de vreun ajutor oarecare Iu' MUNTELE VR?JIT 165 u ns Castorp. ceva incontestabil ?i firesc. s?n?tos ?i sincer o t?rît sa vindece oamenii. C?p?tase de pe acum multa abilitate în mînuirea celor doua paturi cu ajutorul c?rora te putea i transforma. iar regimul din sanatoriu. în arta de a se înf??ur? dup? toate regulile ?i era aproape mirat gîndindu-se ca. Marusia care rîdea mereu. Se gîndea la consilierul aulic Behrens ?i la sfatul lui absolut dezinteresat" de a t r?i exact la fel ca ?i pacien?ii. cu titlul de încercare oarecum. ca pe oricare alt serviciu. civilul. de ci s-ar fi putut spune c? are mereu tem-Peratur?. purta un mic rubin la deget ?i împr ??tia o mireasm? de portocala. într-o adev?rata mumie. nimeni n-avea h abar despre aceasta arta ?i regulile ei. deoarece nu folosea termometru l. în felul acesta. pu?i n cam ciudat ?i apoi r?m?sese pe loc. Pe deasupra. ?i totu?i. dar putred pe din?untru. iar Hans Castorp price puse ca acesta era motivul ce-l gonea pe Joachim. culoarea fe?ii putea fi sa doar pe seama aerului: Hans Castorp însu?i si m?ea zi de zi o 166 THOMAS MANN fierbin?eala uscata. dar i se p?rea c? trecuse mult mai multa vreme. asta se mai datora ?i unui alt motiv ce nu-l m?rturisea. subterfugiul sau zilnic îi f?cea cinste. începuse s? devin? în ochii lui ceva de o sfîn ta inviolabilitate. ca sâ-?i dea seama daca se va sim?i mai bine. unde avea de gînd s?-?i petreac? vac an?a. Acum îi trecuse oare? Era. Da. Desigur. atunci cînd îl auzeai pe consilierul aulic vorbind puteai sa-?i închipui . acolo devale. pentru ca ace?tia s? fie în stare cît mai repede sa se reîntoa rc? la cîmpie. cea mai înalta autoritate ?i doar dup? o autoritate p?rinteasc? tînjea inima nelini?tit? a lui Hans Castorp. respectîndu-le din dragoste pentru regulament în sine. care altfel ar mai fi z?bovit înc? mult timp cu privirile a?intite spre micul salon al ru?ilor. îi era chinuit? de o grimas? atît de ciudat de îndurerata. în anumite clipe. c?ci Joachim st?tea de cinci ori pe zi la aceea?i mas? cu Marusia ?i cu batista ei muiata în parfum de portocale? Oricum ar fi fost. era cît pe ce sâ-l ajung? pe Joachim în precizia gesturilor. Hans Castorp nu era decît de doua saptamîni aici. trecuse printr-o durere care-l f?cuse. lua parte ?i ea de cele mai multe ori la aceste reuniuni. Marusia cu pieptul mare. cînd lumea era adu nat? abia de un sfert de or?. Joac him era mult prea preocupat de e' însu?i.. luîndu-?i chiar ?i temperatura. Dar acest lucru putea fi doar o iluzie. Consilierul î?i îngropase so?ia aici. îns? u-l lini?tea deloc. cel pu?in a?a i se p?rea lui. dar în acela?i t imp Hans Castorp se mira de el însu?i. era conduc?to rul stabilimentului. în fiecare seara dup? cina. se în?l?? iar??i în el. deoarece se sim?ea atras de ea într-un mod prea cumplit. c?ci exactitatea lui militar ? intervenea oarecum în ajutorul lui Hans Castorp. Era oare ?i Joachim încarcerat" ba înc? ?1 mai puternic ?i m ai ap?s?tor decît el însu?i. dar ?i pentru ca el însu?i usese u?or atins. unde sa-?i îndeplineasc? serviciul? brajii îi erau ve?nic alb?strii. i se p?rea aproape ciudata ?i de-a-ndoaselea. îns? pe care Hans Castorp îl ?tia precis de cînd înv? ?ase atît de bine sa în?eleag? de ce chipul lui Joachim se p?teaz? p?lind ?i de ce g ura. Dar dac? Joachim era atît de gr?bit sa scurteze reuniunea de seara. se gîndi ?i la ace?tia doi. v?zuta din acest loc. c?ci a îndeplini aceast? datorie însemna ca-?i înd epline?te datoria lui. Fâra îndoiala. în adev?r. oricît încercase. nu reu?ise s ? se gîndeasca la consilierul aulic cu încrederea datorat? de un fiu. C?ci c hiar Marusia. deoarece îl re?inea mormîntul. în mod vremelnic. într-un pachet bine f?cut. iar acea nelini?te care-l f?cea s? se reîntoa rc? în sine însu?i. pe care Joachim îl respecta cu stiicte?e. din cîmpi e.. era un fapt straniu. Da. ?i la Settembrin i care pufnise în rîs cînd aflase câ-i fusese dat un asemenea sfat ?i care-i fredonase di n Flautul fermecat. ea îns??i. Consilierul aulic Behrens avea pârul a lb ?i ca atare ar fi putut fi tat?l lui Hans Castorp. cînd vremea se r?cea. ceea ce era bine venit. iar lui Haiis Castorp i se p?rea cîteodata ca atît exemiul frumos al lui Joachim referitor la con?tiinciozitatea cu care î?i f?cea ura cît ?i sfaturile de cunosc?tor pe care i le dddea în privin?a aceasta aveau în ele ceva îngrijor?tor. astfel c? via?a de jos.n?tiinciozitatea de care era în stare. în c?utarea unui sfat ?i a unui sprijin.

spunea el. cu alte prilejuriMUNTELE VR?JIT 167 . din cauza zîmbetului fin ?i sec al italianului. cu toata seriozitatea de car e era în stare. ceva nu prea era în ordine în felul sau de-a vorbi: suna atît de tare.. fara ca tot ?i s? se poat? numi un homo humanus. sa vina o clipa la masa verilor.uneori ca are temperatura. nu mai p ot ?i am ?ters-o.jnfigîndu-se acolo. fa ra a mai pomeni de înf??i?area descurajatoare a ber?ri?ei. de?i o asemenea analiz? critica putea degenera în vorb?rie plîngarea?a ?i lipsita de orice noim?. odat? trezit. cît ?i studierea lui Settembrini cu spiritul lui de opozi?ionist. La ce mi-ar folosi toata polite?ea daca sînt în?elat în fa?a ?i-n spate? " Uf! Iar restul conversa?iei era de acela?i calibru. . tot ceea ce spunea italianul în timpul întîlm-rilor care. nu îns? fara o aten?ie critica. pe deasupra. Sau tr?gea un scaun. sa ma al?tur acestui nobil cerc. între Hans Castorp ?i profesoara. despre care nimeni nu ?tie nimic ?i nici nu vrea s? ?tie. va rog. . A?a se face ca nu-l mai sl?bea din ochi pe Settembrini ?i asculta cu drag? inima. am ajuns la liman. da. se sim?ea altul. mai ales cînd îi priveai obrajii alba?trii ?i ochii înl?cri ma?i de parca ?i-ar mai plînge înc? so?ia. îns? în e a d?inuie?te multa capacitate ?i n-a? schimba virtu?ile noastre zdravene cu poli te?ea altora. Mi-am luat catrafusele! Observ ca aici e o alt? at mosfera în ce ma prive?te. Settembrini cu pantalonii lui in arouri se ridica primul ?i cu o scobitoare în gura pornea alene de-a lunul sufrageriei cu ?apte mese. o mare cazarma. Pe scurt. ?i -?j mai aduse aminte ca-l numise ?i un suflet confuz". prelungeau plimb?rile prescris e de tratament pîna la banca de sub peretele muntelui sau pîna în Platz. ?i era limpede ca dorea sa-?i exercite influen?a. este. Celalalt se prezentase el însu?i c a un pedagog. nu-am luat catrafusele. . iar tînarul Hans C astorp ?inea din toata inima sâ fie influen?at. zise doamna Stohr. dar cu toate acestea. mai pu?in dezl?n?uit decît Hans Castrorp din vis. de-acolo. mai am ?i o vecina. un oareci ne. P/acer experiri. dar m spatele vorbelor sim?eai un nu ?tiu ce straniu ?i atît de exaltat. care vorbe?te întruna despre cumnatul" ei. î?i îng?duia acest fapt.Cu alte cuvinte v-a?i luat catrafusele. Sîn? la cap?tul puterilor.Exact! exclama Settembrini. Acest fanfa ron ?i homo humanus. ?i-?i mai amintea cum îl numise fla?netar ?i cu m încercase sa-l dea afar? din visele sale deoarece îl deranja. strîngînd mîna celor doi veri ?i salutînd pe ceilal?i. . acest opozi?ionist. Vre?i sa auz i?i? Scumpa noastr? Germanie. intr-o pozi?ie gra?ioasa. Prin urmare. Iar Hans Castorp. ?i. nu însemna ca treb uia sa mearg? pîna la a se las? determinat sa-?i fac? geamantanul ?i sa plece înainte de termen. care cu un torent de vorbe umflate ? i dojenitoare îi repro?ase faptul c? socotea existen?a simultana a bolii ?i a pros tiei ca pe o contradic?ie" ?i ca pe o dilema a sentimentului nostru de omenie". uitîndu-se cum cei noua comeseni devorau desertul la care el p?rea sa fi renun?at. desigur. . cum î?i spunea chiar el. ori între Hans Castorp ?i Miss Robinson. pentru ca. Ce p?rere po?i avea despre el? Ce rost are sa te gînde?ti la el? Hans Castorp î?i amin tea cum î?i ie?ise din fire în timpul acelor vise extraordinare care-i umpleau aici nop?ile. Asemenea vorbe puteau fi s puse cu mali?iozitate sau u?urin?a.. se gîndi el surîzînd în sine. g?sea ca nu prea e rec onfortant sa se gîndeasca la consilierul aulic Behrens. spunea el. Daca toata lumea ar ?ti sa-?i potriveasc? astfel cuvintele! îmi da?i voie s? ma . fire?te. o fat? ba?rîna din Transilvania. de vesel ?i de pl?cut. a?a cum îi propusese Settembrini de curînd. Dar toate se petrecu ser? în vis. Va în?eleg. cîteodata. sporov?ind ?i gesticulînd cu scobitoarea. ceea ce..îngadui?i-mi. c?ci mai ?tia înc? atîta latina. cu gleznele încruci?ate. o biata f?ptura cu trandafirii cimitirului în obraji. Hans Castorp î?i reamintea ceea ce-i spuses e Setteni-brini despre melancolia" ?i despre imoralitatea" consilierului aulic. Ce sa mai vorbim de berarul ?la. în stare de veghe putea fi ?i altfel ?i poate ar fi f? cut bine sa încerce studierea acestui nou caracter. a zîmbetului care se unduia sub arcuirea frumoasa a must??ii. Dar acest domn Magnus t ocmai ne-a ?inut un fel de alocu?iune despre psihologia popoarelor. lua loc la unul din col?urile mesei. exemplu cînd dejunul odat? terminat. fara sa ?in? seama de reguli ?i convenien?e. ? i apoi. sau. mai era însu?i acest Settembrini.

regulamentul. care p?ze?te cu str??nicie pres crip?iile ca sa se poat? întoarce cît mai repede cu putin?? în bra?ele domnului Stohr. De altfel. vine batrînul care-?i mai d? înc? ?ase. mereu acela?i lucru.. Deci. f?r? nici o vorba. la cinematograf o (domnul Setembrini rosti cuvîntul în italiene?te. Sa fi sa vurat singur? bezelele ?i sâ va fi f?cut cura de odihna în societatea c?pitanului Mi klo. mi-am zis. Anton Schneer-mann. a?adar. trecînd prin man ifest?rile unei cochet?rii suficiente ?i m?rginite.Dumnezeule mare! zise ea. îl înghiontea pe Joachim ?i pe lini?tit l doctor Blumenkohl... Nu se ?tie dac? n-ar fi fost mai de dorit contrariul. o femeie energica ?' care mi-a pl?cut. f?cea ?treng?re?te ?i confiden?ial cu ochiul. apoi.l-a luat dracu'. Ca sa-i induc? în eroare pe ce i din jur. Facem doi pa?i înainte ?i trei înapoi. cu vin dulc e ?i ceva bezele ?i iat? cum. ?i mai curînd decît ar fi rezut-o. cu accentul pe silaba a patra) la cinematografo sub arcadele de la Cazinou ?i. o po . -Hi.. asupra unor aspecte neclar e ale existen?ei dumneavoastr? ?i abia dup? aceea ne vom amuza.iat?.. spuse Settembrini. partea spirituala se distra în societatea c?pitanului Miklosich ?i a bezelelor sa le. Cineva dintre noi a fost r?pit . într-o clipita. care st?tea la masa domni?oarei Klee feld. chicotea în ?ervet. dormea?i. La cei ?aispr ezece ani ai lui era aici de un an ?i jum?tate. Doamna Stohr î?i bî?îia umerii. . c? a?i savurat bezele dar în societatea cui ? în societatea c?pitanului Miklosich din Bucure?ti! Se spune c? ar purta corset. ?i ca schimbare îl pune?i sa împing? o . cam între orele noua ?i jum?tate ?i zece. s-o ?tearg? în mod discret ?i sâ-?i acorde cîteva clipe de distrac?ie jos. tocmai i se mai d?duser? ?ase lu ni de tratament. Este vorba de spre tînarul Schneermann. f?ceam o mica plimbare prin gradina. locu» MUNTELE VR?JIT 169 l : e gol. fapt este ca ea a al lai despre nar?virea lui in Baccho et ceteris.. îi d?du. doamna? în jurul dumneavoastr? se petrec I 168 THOMAS MANN lucruri misterioase. Dumnezeule. Se vorbe?te despre dubluri. ra?iunea. v? f?cea?i cura.. Pe nea?teptate ap?ru în scena o matroan? mai înalta cu trei capete decît mine. în sfîr?it. adic?. pu?ina ana?ie acestui s?rman Tantal.. în cartierul englezesc. Se pare ca domnul vrea sa-?i rîd? de mine. îl în?f?ca de guler ?i-l zvîrli în tren. în fata vede?i. Dac? trebuie sa moara. îns? în timp ce partea terestra a fiin?ei dumneavoastr? î?i f?cea în singur?tate cura de odihna. continua Settembrini. la cofet?rie. arunc o pri vire asupra balcoanelor ?i vad a la dumneavoastr? era aprinsa mica lamp? electri c?. ce importan?a poate sa aib? asta? Doamna. hi. . împingi. dar ceea ce se petrece cu dumneavoastr? ma tulbur?. Doamna Stohr se învîrtea ?i se zb?tea ca cineva pe care-l gîdili. V?i! Astea sînt chinue 'ui Tantal. cu parul alb ?i îngrozitor de înfuriat?. a?a cum o cere datoria. împingi ?i cînd crezi c-ai ajuns sus.. zise ea.sich. va conjur." Iar adineauri. dar Anton aplec at pe aripile vîntului. nu era singura pacient? care practica acest sistem. ?i ce s-a petrecut? Nu ?tiu cine i-a ?optit o vorba doamnei Sch neermann. mai precis. despre un corp astral. n-am nici o grija în privin?a asta. . l-a luat îns??i doamna mama lui. a?a cum domnul o ?tie prea bine . la ora aceea. st? culcat? frumoas? noastr? bolnav?. în curînd va fi ocupat.. lnca! Iata ce numesc eu adev?rata bun?tate sufleteasca. mai întîi... doamna Stohv? Era îngrozitor s-o vezi pe doamna Stohr cum se fandosea. Dar ce se "ipl? cu dum neavoastr?. hi. Acolo. spune?i-ne unde era?i? Sau sînte?i cumva dubla? Desigur ca. obi?nuia s?-?i lase lampa aprinsa pe balcon.Oh! E frumos din partea dumneavoastr?! îi d?rui?i.. Nu crede am. dar. ce aud? C? a?i fost v?zuta exact la aceea?i or?. Absolut deloc! Nici nu ma gîndesc! Lini?ti?i-ma. So?ul o a?tep ta la C?nnstadt. Dup? ce ai p?timit Clnci luni. dou? perechi de palme domn ului Anton. Doamnele ?i domnii cunosc oare întimplarea de alalt?ieri? întreba italianul pe nea?t eptate. Asear?..interesez despre progresele pre?ioasei dumneavoastr? s?n?t??i.

dispus sa se lase influen?at de e*e. Ar?ta a fi temeinic informat asupra ultimelor nout??i. c?ci ii dezv?luiau o lume deosebita ?i cu totul noua pentru el. acest G iuseppe Settembrini ap?rea în povestirile nepotului sau. din polite?e. cu o adînca dragoste de patrie. iar pe chipurile celor doi veri cu tot r espectul pe care. mai cu seam? ca n-au g?sit-o singur? pe doamna Kapa?soulias. nevoit sa-?i exercite numai asupra acestei institu?ii cri tica sa ?i sa protesteze împotriva ei în numele unei umanit??i mai frumoase ?i mai d inamice. Lodovico Settembrini vorbea bucuros despre sin e însu?i ?i despre originea sa. Dar numai cînd era cu cei doi veri. dup? cum aflara mai departe. în urma cu aproape un secol. în sfîr?it. cum spunea Settembrini coborînd brusc glasul. ca un om care dusese o via?a întunecoasa. îns? activînd într-un stil mai mare ?i într-un spirit mai r?zne?. începînd cu toamna viitoare. ceea c e a provocat multa alerg?tur? ?i zarva. ?. un orator. ci în compania asesorului Dustmund din Friedrichshagen. un opozi?ionist la fel a ?i nepotul s?u. care fusese avoat. Rîdeau to?i cei care îl ascultau. p?tima?a ?i r?zvr?tita. C?ci în vreme ce Lodovico dup? cum m?rturisea el însu?i 170 THOMAS MANN cu am?r?ciune . pe care voia s-o ?tie libera ?i unita da. în timp ce cump?tarea loiala putea sa echivaleze cu o atitudine de indiferen?a fa?a de problemele statului. un publicist politic ?i. de?i nu se gîndisera niciodat? ca într-o zi vor lua cu ele u n contact omenesc atît de apropiat.c?ci ei aveau obiceiul sa identi fice patriotismul cu un sentiment conservator de ordine . or tocmai din istorie. de?i privea cu o v?dita ironie via?a în comun a celor de-aici. Dar bunicul nu fusese numai un patriot italian. povestea ca ieri unui c utare ?i unui cutare li se f?cuse rezec?ie de coast? ?i ?tia din izvor sigur c?. cel pu?in în sinea lor. atît în timpul plimb?rilor cît ?.se vedea redus doar la persiflarea vie?ii zilnice a sanatoriului interna?ional Berghof". le erau ?i lor familiare aceste caractere minate de o dr agoste eroica ?i dezn?d?jduit? pentru libertate ?i o ur? de neînvins împotriva tiran ilor. ba chiar de sila. nu se vor mai admite bolnavi avînd mai mult de 38. apar?inea istoriei. s? admit? ca în împrejur?rile ?i în epoca de atunci. ca ?i c um ar fi fost primejdios chiar ?i azi s? vorbe?ti despre asta. Pe scurt. Ha ns Castorp le cint?rea cu aten?ie. C?ci dup? lovitura de stat nei . ba chiar ?i dupâ dejun. Settembrini vorbea despre bunicul sau din Milano.ate face tot a?a de bine ?i devale".se vazura totu?i oblig a?i. Noaptea trecut?. bunicul d?duse de furca guvernelor. un fel de împletire între un ' &ltator. pentru cei ce-l ascultau. ?tia tot. ci ?i un prieten ?i un tovar?? d e arme al tuturor popoarelor însetate de libertate. iar Hans Castorp fuma o M?ria Mancini al c?rei gust începea sa-l sim t? din n°u. actele de r ?zvr?tire fuseser? rodul ?i rev?rsarea acestui amestec. ?i anume din cea veche. c??elu?ul doamnei Kapa?soulias din Mitilene s-a a?ezat pe butonul semnalului electric luminos de pe noptiera stapînei lui. un carbonaro. Pîna ?i doctorul Blumenkohl nu se putu stâpîni s? nu surîd? de aceasta poveste. apasîndu-?i sînul stîng cu amîndoua mîinile.i la reuniunile serale. întru totul vrednic de resp ect ?i oricît de ciudata li se p?ru ?i unuia ?i celuilalt dintre cei doi veri ca o împletire de spirit revolu?ionar ?i patriotism . pe care n-o puteau ascunde. c?ci domnul Settembrini ?tia s? povesteasc? foarte cu haz. atunci cînd cea mai mare parte a pacien?ilor p?r?siser? sufr ageria ?i cînd cei trei b?rba?i mai ramîneau la masa lor. iar doamna St ohr scoase un ?ipat ascu?it. a?adar. Cuno?tea numele ?i cu apr oxima?ie chiar ?i condi?iile de via?a ale noilor sosi?i. fusese un membru plin de zel al anumitor organiza?ii raspîndite în toata Italia. împingînd-o sub jugul unei robi i împov?r?toare. în vreme ce fetele de servic iu sfringeau.5 grad e.dar în acela?i timp ?i un mare patriot. Mai mult. conspirase contra Austriei ?i a Sfin tei Alian?e care îi umilise atunci patria dezmembrata. ceva în genul unu i ?ef de banda sau al unui conspirator. le erau familiare. ?i porni iute spre casa. acest spirit de revolt? ?i aceste un eltiri de conspirator ale bunicului se împleteau. se sileau sa-l arate se vadea o expresie de repu lsie neîncrez?toare. în aceast? a treia saptamîna. povestea el. r?zvr? tirea putea fi o adev?rata virtute cet??eneasca. Ascultînd cu uimire povestirile italianului. dr?g?la?a Mar usia era cît pe ce s? se în?bu?e cu batista ei parfumata cu portocale. Este drept ca e venimentele evocate erau deosebite: ceea ce auzeau se întîmplase într-o epoca îndep?rtat a.

f?cu o impresie deosebit de puternica asupra lu i Hans Castorp: anume ca toata via?a. î?i amintea de o singuratica plimbare cu barca. ?i pe cînd Hans Castorp vîs . fara îns? a renun?a sa cheme poporul.?i rotunjindu-M uzele în timp ce ros tea prefixul stra". ?i una ?i cealalt? dintre aceste atitudini avea. ve?mintele lui redobîndisera mod solemn înf??i?area lor adev?rata (cu colereta) ?i potrivita cu caracterul s?u . bunicul. cînd spre celalalt . s? conceap? planuri revolu?ionare cu un elan înfl?c?rat ?i autoritar ?i s? prevesteasc? într-un stil limpede unirea popoare lor înrobite. robita ?i îndurerata. dup? un exil de zece ani. c?ci Giuseppe se c?s?torise cu fata în Elve?ia. ?i f?cu asta 172 THOMAS MANN cu multa precau?ie. Desigur. gîndi Hans Castorp. în cinstea progresului du?man oric?rei evlavii. c?ci. înc? de la originea lor. la libertate. Mai tîrziu. ?i * vedea pe Giuseppe Settembrini flu turînd tricolorul într-o mîna ?i vutind sabia cu cealalt?. toate drepturile apar?inuser? propriului sau b unic. dar dintr-un spirit foarte deosebit de acela care-l însufl e?ise pe bunicul lui Settembrini: î?i aminti de îmbr?c?mintea demodat? prin mijlocir ea c?reia Hans Lorenz Castorp care f?cea ?i el parte. iar luna aproape p lina se ivise la r?s?rit. soarele apusese de curînd.iar lui Hans Castorp i se p?rea ca mai asistase la o asemenea scena. deopotriv?. dimpotriv?. purta doliu dup? Italia. avîntîndu-se împotriva oar delor despotismului. scâpînd ca prin urech ile acului de zbirii prin?ului Metternich. c?ci personal sau m?car în parte. pîn? în ziua cînd. do u? puncte cardinale diferite. Era cam în jurul orei ?apte. Dar iat? ca ?i unul ?i celalalt se-mbracasera în negru. ?i apoi ecoul acela adine ?i pios vocii care evoca locurile u nde se cerea un mers solemn ?i cucernic. bunicul din Nord ?i bunicul din Sud . pe catafalc.de altminteri ascut dintr-o mama de sînge german. pe un lac din Holstein. aratînd printr-un fel de artifi ciu cît de pu?in îi apar?inea. a mdoiala. bunicul Giuseppe a fost v?zut de c?tre concet??enii lui umblînd îmbr?cat numai în negru. dar în a?a fel îneît aceasta mi?care se putea interpreta. fie ca un semn de ad mira?ie pentru Giuseppe Seitembrini. ?n versuri ?i în proza. în vreme ce domnul Settembrini povestea. Un am?nunt pe care-l p omeni Settembrini.doiala ca asta era pricina pentru care el ajunsese un atit de mare uma-st ?i u n înfl?c?rat admirator al antichit??ii clasice . erau doua lumi opuse. gîndea Hans Castorp. ?i se ?i vedea oarecum a?ezat înt re ele. el pleca în exil ca sa lupte ?i sa-si v erse sîngele în Spania pentru Constitu?ie ?i în Grecia pentru independen?a poporului g rec.zbutita de la Tonno. îns? pe cînd unul o f?cuse din evlavie pentru trecut ?i în cinstea mor?ii de care era legat. patria lui. Han s Castorp î?i aminti de bunicul lui care. fie ca o dovada de uimire ?i dezaprobare. sau m?car str?bunilor lui. nepotul. în urma cu cî?iva ani. celalalt. purtase de asem enea numai haine negre. la care luase parte cu vorba ?i cu fapta. Pe cînd asculta aceste relat?ri. invocînd cu ochii negri ridic a?i cerul ?i. ?i s-a în?împlat ca tocmai în aceasta ultima ?ara sa vina pe lume tat?l lui Settem brini ?i fara MUNTELE VR?JIT 171 . De altfel se ferea sa condamne ceea ce i se p?rea ciudat. din spirit de rebeliune. în vreme ce. cum spunea el. Revedea chipul prelung al batrînului Hans Loren z. s-a putut reîntoarce în patri e ?i s-a stabilit ca avocat la Milano. cu scopul de a asigura fericirea universala. din cît îl cunoscuse nepotul. deasupra crîngului de pe maluri. ?j unul ?i celalalt cu scopul de-a statornici o neînduplecata separa?ie între ei ? i prezentul pe care îl urau. !ar pu?lamalele fuseser? acelea care le-au smul s prin violen?a ?i cu fraze frumoase în decursul ultimelor patru secole. la urma urmei. aruncînd cîte o privire p?trunz?toare cînd spre unul. într-un amurg. spre sfîr?itul verii. cînd ziua se îngîna cu noaptea. frumuse?ea ?i bucuria ei. în Untea unei trupe de ap?r?tori ai libert??ii. rnul?umindu-se sa înregi streze si sa compare. activînd pentru instaurar ea unei Republici unice ?i nedesp?r?ite. luptase pentru cucerirea drepturilor politice. C?ci Settembrini. purtînd-o cu el în toat e aventurile sale. în realitate fuseser? doi bunici diametral opu?i! Hans Castorp se gîndea la toate acestea pe cînd ochii lui luau o expresie fixa ?i el clatin? din cap. aPlecîndu-se peste interiorul u?or aurit al cupei de botez un obiect str?vechi care se mo?tenea nestr?mutat din tata-n fiu . prin vorbe ?i prin scris. se sim?ea ?i judec?tor ?i împr icinat. dintr-o epo ca trecuta în?elesese s? se supun? timpului prezent.

limpezimii interioare. o singura data în via?a. prin raporturile pe care le stabilise. c?ci numai din acest punct de vedere în?elegea sa le acorde importan?a . învingînd diferen?ele climatice. ducînd o astfel de via?a ?i angajat într-o activitate atît de vasta. pentru a se îndrepta pe un drum luminat. Contrastul acesta straniu dainui se cam vreun sfert de ora. ci mai cunnd aprecia influen?a lor asupra ridic?rii moral e a omului. sa nu le priveasc? decît în mod separat. domeniul de activitate pentru care se preg?tise Hans Castorp . desigur. deoarece a fost prima care. organismul fiindu-i îngreunat de cele ?ase feluri de mîncare ale unei mese la Berghof". domni cam vre o zece minute. Hans Castorp în?elesese pîn? acum ceva cam ca dezvoltarea ma?ini lor de-a lungu' secolului al XlX-lea. în acel moment. al Culturii ?i al Libert??ii. alaiuri de cele ?ase zile în cuprinsul c?rora Dumnezeu a desp?r?it pamîntul de a . tiparul a înlesnit toarte mult raspîndirea acestui principiu pe care marea Revolu?ie Francez? l-a ridicat la rangul de lege. avocatul Settembrini. Spre apus înc? mai d?inuia lumina zilei. înainte ca noaptea ?i luna sa biruiasc?. toate acestea i se parcau tînarului Hans Castorp absolut confuze. m?car ca domnul Settem brini le rezuma în termeni atît de limpezi ?i de viguro?i. dup? cum e ?i liresc. a desf??urat drapelul Lumi nii. ie? ise din spaima ?i din ura. Din motive nedeslu?ite. o constela?ie de vis. iar Hans Castorp. dup? cu m m?rturisea nepotul sau. povestea el. nu avea c apul prea limpede. dintr-o singura suflare. iar ochii ului ?i ?i fermeca?i ai lui Hans Castorp alergau de la o lumina ?i de la o priveli?te la alta. Supunînd natura din ce în ce mai mult. tehnica era cel mai bun mijloc de transport. el proclamase ca. Prin urmare.cel care arun-e la vechituri armurile medievale ?i tiparul. î?i mai spuse el .lea pe apa lini?tita. fiind convins.a?a cum o dovedise . tehnic a se dovedea mijlocul cel mai sigur de-a înfr??i popoarele. la începutul maturit??ii. Tehnica ?i moralitatea. ?i mergea pîna acolo încit vorbind despre Mîntuitorul cre?tinismului care dezv?luise cel dintîi principiul egalit??ii ?i înfr??irii între popoare . ?i pe aceasta cale. o zi de o claritate sticlo asa ?i precis?.a. spunea domnul Settembrini. de a stabili conven?ii între oameni. sa ajung? un mare jurist. unicul Giuseppe s-a sim?it pe deplin fericit: asta s-a petrecut atunci cmd a aflat vestea despre Revolu?ia di n Iulie de la Paris. în timpul c?rora parizienii au f?urit o cori?ti. el ameste ca. categorii pe care Hans Castorp fusese obi?nuit. to? i oamenii vor pune cele 61 Z1'e de la Paris al?turi de cele ?ase zile ale crea?i ei lumii. pîn? acum. c?tre etapa fin ala a dragostei. îns? daca întorcea pu?in capul spre r?s?rit vedea o noapte cu luna p lina. Dar vorbind astfel. O singura da'. în guta maie ?i auzul tmurora. în sfîr?it. de a duce la unirea universala. de-a înlesni în?elegerea l or reciproca. tu?ie no ua. din cea mai frageda copil?rie ?i pîna la sfîr?itul vie?ii. de a distruge prejudec??ile ?i. Prin a cest din urma cuvînt. Insa daca Settembrini avea multa stima pentru tehnica ?i pentru transporturi. apoi î?i d?du seama ca Seitenibrini d?dea de stul de multa aten?ie ?i acestor lucruri ?i ca bunicul sau avusese aceea?i atitu MUNTELE VR?JIT 173 . în timp ce toate celelalte po poare tr?iau înc? în întunericul supersti?iei ?i al robiei. tulbur?tor de ciudata. Neamul omenesc r?zbise din întuneric. Oricum ar fi. a bun?t??ii ?i fericirii.afirma ca. prin dezvoltarea re?elelor rutiere ?i telegrafice. Lui Hans astorp i se paru într-a(ievar cam exagerat sa încerci sa pui cele trei zile 174 THOMAS MANN de vara ale anului 1830. se silea sa priceap? ce voia *>* spun? Settembrini atunci cînd calificase acest principiu drept izvorul libert??ii ?i al progresului". elogia Germania sub acest aport ?i numai în m?sura în care era vor ba despre trecut. fermec?toare ?i limpezit? de orice cea?a. Dar fusese însufle?it de prin cipiul drept??ii. italianul aduse patriei celor doi ascult?tori un omagiu deosebit de Iduro s deoarece acolo se descoperise praful de pu?ca . nu p?rea totu?i sa-?i ba?e?e stima pe dragoste a pentru aceste for?e. cu toate ca. ca lauda suprema se cuven ea propriei sale patrii. într-o zi. fiindc? u?urase aspîndirea ideilor democrat ice. nu putuse. de la zi la noapte ?i de la noapte la zi. ulterior.atunci cînd se întîlnise pentru prima oara cu cei doi veri la banca de lînga povîrni? .

care îl împingea sa-l asculte pe italian. sub semnul Ra?iunii. contralovitura data celei de trei ori infame alian?e a prin?ilor ?i a guvernelor al c?ror du?man de moarte fusese bunicul sau. impresionîndu-l în mod penibil. ?i începea sa p?trund? în Asia. adic? la Viena. nu apucaser? sa tr?iasc? MUNTELE VR?JIT 175 . completa lipsa de activitate. pe?tii cît ?i într eaga suflare. Hans Castorp ?tia. republica mondial?. ?i apoi ca sa se preg?teasc? domnia Drept??ii ?i ? F ericirii pe pâmînt. va veni pe aripi de vuln dac? nu pe cele de porumbei. dou? principii î?i disputa lumea : For?a ?i Dreptul. perfect con?tient ca mîine sau poimîine î?i va lua zbor ?i se va reîntoarce la rînduiala vie?ii lui obi?nuite: ceva. Aceast? ultim? turnura ?i concluzie ? potopului de vorbe rev?rsat de Settembrini nu-l mai interesar? absolut deloc pe Hans Castorp. ori de cîte ori se repetar? îi displ?cur?. dincolo de acea lipsa de r?spundere pr oprie vacan?elor calatorului ?i vizitatorului care nu se opre?te la nici o impre sie. iar din aceasta disputa se na?te Progresul. nu-l mai asculta ?i a tr?gea aten?ia ru?ilor c? sosise ora sa înceap? cura sau încerca sa schimbe conversa? ia. cel pu?in în anumite împrejur?ri. l?sîndu-se dus de întîmplari. iar mai tîrziu.pa ?i a creat a?trii eterni. fara sa poat? da o explica?ie limpede. ?tia. aveau datoria sa fac? eforturi ?i mai mari ?i mai generoase pîn? sa rasar a ziua în care monarhiile ?i religii'e se vor pr?bu?i chiar ?i în ??rile care. o biruin?a a Luminii ?i a Desa-vîr?ir ii. Nici Hans Castorp nu se sim?ea în stare sa fie atent la asemenea r?t?ciri deoar ece se situau. Dar pentru a atinge acest ?el era necesar. oricum. în vreme ce continentul r?s?ritea n ar întruchipa nemi?carea. erau la el acas? o tra . cînd ramase singur cu varul s?u Joachim. de ce îl asculta pe domn ul Settembrini explica?ia era ni?el confuza. de exemplu atunci cînd Settembrini-bunicul numise baricadele tronul poporului" ?i cîn d declarase ca era vorba de a sfin?i suli?a cet??eanului pe altarul Umanit??ii". ori de cîte ori italianul se scufunda în vîl torile lui de elocin??. idealuri ?i n?zuin?e. atît de mult îneît atunci cînd Settembrini se a?eza lînga ei sau li se al?tura la plimba rea în aer liber. remarcase Settembrini. încruntînd ?prîncenele. spunîndu-?i ca ceea ce i ce p?rea nelegiui t putea fi calificat drept îndr?zneal? ?i ca ceea ce i se p?rea de prost gust era poate o dovada de generozitate ?i entuziasm nobil. pentru a fi preci?i. pentru a fi distrus?. precum ?i florile arborii. ba. ca o voce a con?tiin?ei ?i. dincolo de limitele influen?elor pe care con?tiin?a l ui îl îndemna sa le primeasc? în calitate de experien?e de?i ?inea mult sa fie l?murit . fara îndoiala. Tirania ?i Libertatea. Giuseppe într-un cuvînt. cucere a Europa. repaosul. prin urmare. în primul rînd ca trecutul sa fie r?zbun at o data pentru totdeauna. D?inuia în bun?voi n?a lui ceva ca un sentiment al datoriei. Supersti?ia ?i ?tiin?a. C?ci fara încetare umanitatea antrena în via?a ei str?lucitoare noi ?ari. ?i se va înal?? în zorii înfr??irii univer-ale a popoar elor. spunea Settembrini zîmbind sub?ire sub musta?a. a con?tiin?ei sale înc?rcate. dar. al ?tiin?ei ?i al Drept??ii. Nu era îng?duit cîtu?i de pu?in sa te întrebi care dintre aceste dou? puteri va sfîr?i prin a cî?tiga bi ruin?a -conform ra?iunii va fi. el întorcea capul. a criticii ?i a activit??ii care preface totul. fara îndoial?. Primul princ ipiu s-ar putea numi asiatic. dimpotriv?. ca o jignire personala sau na?ionala iar cît despre Joachim Ziemssen. c?ci Europa era ?ara r?zvr?tirii . ce-i drept. Legea conserv ?rii ?i Legea mi?c?rii. Dar mai lipsea mult pîna cînd victoria va fi c ompleta. celalalt european. fie cînd to?i trei urcau din cartierul englezesc spre Berghof'. pas?rile. Insa ziua aceasta va veni. sublinie ca s pusele lui Settembrini j Se p?ruser? din cale-afara de îndr?zne?e ?i dc-a dreptul necuviincioase. Era vorba ca Austrie i sa i se dea la cap. înainte de toate. veacul al optsprezecelea ?i nici anul 1789. va aduce sfînta alian?? a democra?iei cet??ene?ti. el era acela care-l invita pe italian sa-?i expun? ideile. Dar era atît de dispus «a se lase influen?at mai bine zis sa se d?ruiasc? tuturor ex perien?elor încît î?i în?bu?i împotrivirea pe care evlavia ?i stilul sau personal o opune u concep?iei «ettembriniene a lucrurilor. Potrivit concep?iei ?i expunerii lui Settembrini. sa fie izbit principiul asiatic al robiei ?i al conservatorismuiui în c entrul ?i în nervul vital al rezisten?ei lui. fie cînd st?tea picior peste picior ?i puf?ia dintr-o M?r ia Mancini. Aceste idei.

. combativitatea cet??eneasca a bunic ului ?i umanismul tat?lui ?i acesta era motivul pentru care el devenise un liter at. Settembrini întreba daca ascult?torii lui auziser? vreodat? vorb indu-se despre domnul Brunetto. Maestrul acesta a fost pr imul care i-a educat pe florentini.di?ie de familie. ?i vorbind despre el însu?i. o atitudine de r?zvr?tire împot riva a tot ce murd?re?te ?i dezonoreaz? pe om. Ah! Dumnezeule. întreaga demnitate umana. Un adev?rat Prometeu! Dup? p?rerea lui Promeieu fusese primul uma nist.") . notarul Floren?ei. fiind absolut identic cu acel Satan în cinstea c?ruia Carducci crease un imn . un umanist lucrînd la pupitrul sau. tunînd ?i fulgerînd împotriva sentimentalismului cre?tin ?i al romanti cilor! împotriva imnurilor sacre ale lui Manzoni! împotriva poeziei cu umbre ?i clar de luna a romanticismului pe care-l comparase cu palida c?lug?ri?a celesta. Nu se încredea el chiar cu totul în aceste cuno?tin?e noi. sînt legate d e literatura . Brunetto Latini. în opozi?ie stra1 oare cu evul mediu care nu numai ca se dedase dispre?ului fa?a de > 'mbr??i?înd supersti?ia. despre elocven?a. Acuffl-a?i în?eles!" ?i începu sa vorbeasc? despre Cuvînt". împotriva as cetismului ?i a nega?iei vie?ii. îns? el nu cultiva forma frumoasa în lne. zeflemisind. iar politica umanism. cinstirea oamenilo r ?i a omului fa?a de el însu?i. Hans Castorp aflase destule lucruri despre Dante. desp re cultul cuvîn-tului. Cad MUNTELE VR?JIT 177 t tutui este gloria omului ?i numai el face ca via?a omului sa fie â. Nu numai uman ismul . C?ci to?i trei le închinaser? via?a ?i for?ele intelectuale: bun icul. domnii mei !" exclama Settembrini. C?ci poetul n-a în?eles sa cinsteasc? umbra boln?v icioasa a Beatricei sub denumirea de Donna gentile e pietosa.. i-a înv??at cum sa vorbeasc?. tat?l ?i nepotul. dîndu-?i silin?a sa-l în?eleag? cît mai bine.( Vezi. un scriitor independent. de pe ia anu l 1250.fapt care se îndeplinea cu atît mai nesilit cu cît umanism ul era el însu?i politica. dar merita sa-?i dai osteneala sa auzi ca Dante a fost inteligen?a reprezentativa a unui mare ora?. care scrisese o carte despre virtu?i ?i vicii. ?i din sursa cea mai buna.. Hans Castorp ciulea urechil e. dimpotriv?. în general. se c ontopiser? tendin?ele ascenden?ilor imedia?i. înainte de orice. ci un savant discret ?i delicat. I se repro?ase lui Settembrini-la tal ca lormei o importan?? prea mare. Luna "! Per Bacco. daca vera ar fi putut sa-l aud? pe batrînul du?man al biserici i. fiecare în genul lui: tat?l n-a fost mai prejos decît bunicu l Giuseppe. pe care o califica drept triumful umanit? ?ii. sus?inînd ca cerul trebuie l? sat vr?biilor. îi tmse mai tîrziu Hans Castorp varului sau. sau mai precis: era n?scuta din unirea umanit??ii cu literatura. Deoarece literatura nu era nimic altceva decît: unire a umanismului cu politica . punîndu-le la îndemînâ ? i arta dc-a conduce republica dup? regulile politicii.ci îns??i umanitatea. ?i chiar p rin aceasta umanismul era totodat? un act politic. cu toate ca nu fusese nici agitator politic ?i nici lupt?tor pentru cauza libert??ii.?i tot a?a politica f?cea corp comun cu cu\întul. dar se mai cufundase ?i într-o ru?inoasa 176 THOMAS MANN desconsiderare a formelor. ci numai di n respect pentru demnitatea omului. c?ci putea sa spere ca va descoperi m area ignoran?a a berarului Magnus ?i va afla de ce literatura era altceva decît car actere frumoase".. care a aparat for?a activa ce transforma lumea ?i o face mai buna. astfel ?i-a numit so?ia care în poem întrupeaz? principiul cunoa?terii din lumea aceasta. Settembrini declara ca în fiin?a lui. toate cestea sînt nedesp?r?ite de cuvînt. c?ci cuvintele frumoase d?deau na?tere la ac?iuni fru moase. asta le-ar fi produs o mare bucurie! ?i ar mai fi trebuit sa-l aud ? pe Carducci interpretînd pe Dante pe care îl sl?vea ca pe cet??eanul unui mare ora ?. în Lodovico-nepotul. vezi ca în literatur a importan?a au totu?i cuvintele frumoase? Eu mi-am dat seama imediat. Acum a?i în?eles.. Dar ce înseamn? oare umanismul? Nimic altceva decît dragostea de om. Aici. în el. ?i munca practica a vie?ii. tat?l lui Settembrini luase ap?rarea deplinei libert??i de gîndire ?i a bucuriei de-a trai. ?inînd seama ca c el care-i slujea de mijlocitor era un fluiera-vînt. Prin urmare.

A?i avut în ?ara dumneavoastr?. ?i de aici nu este departe pîna la a te comporta fru mos. zise Seîtembrini. Clavdia Chauchat. î?i spunea c? ar fi cu atît mai consecvent dac? ?i-ar l?s? gînd urile ?i vis?rile s?-i zboare în alta direc?ie. dar ca ora Ucid.. toate acestea sînt una. vom de clara ca nu l-a ascultat pe domnul Settembrini decît cu singurul scop de a primi d e la propria-i con?tiin?? certificatul de liber? trecere pe care nu i l-ar fi ac ordat de la bun început. sa-?i poat? da p?rerea asupra punctelor de vedere ale lui Settembrim. deci nu putea sa r?spu nd? decît într-un chip de neîn?eles. asemenea cuiva care ?inea un toast. ?i pe urma era foarte ocupat sa citeasc? gradele ?i sa le treac? m foaia de temperatura. Ar fi trebuit sa mearg? pu?in mai departe ?i sa spun? ca un stil frumos duce la fapte frumoase. cad într-o mar?i sosise... îns? fara a se considera angajat în vreun fe) oarecare. dar oricum. abia dup? aceea. un minunat batrîn povestitor care d?dea o mare importan?? unei scrieri frumoase deo arece credea ca ea ne conduce spic stilul frumos. un poet. desigur. pentru ca.el suna astfel: Civiliza? ie! ?i lasînd sa-i cada acest cuvînt de pe buze. Dar ce sau cine se g?sea de cealalt? parte. dîndu-?i silin?a 178 THOMAS MANN în mod cinstit sa-?i potoleasc? ?i s?-?i atenueze opozi?iile ce se iveau împotriva s pecula?iilor ?i expunerilor Mentorului. gata s? se lase influen?at de ele. A scrie frumos înseamn? aproape a gîndi frumos. Tînarul Hans Castorp recuno?tea ca toate acestea sînt foarte vrednice de-a fi ascult ate. l?murit. ex act o sut? ?aizeci de francl-rezonabil? ?i justificat?. Hans Castorp se interesa cu zel de aceste puncte de vedere ?i-?i eschidea sufletul sa primeasc? aceste cuno?tin?e pentru a le cerceta "loeaproape: fapt care ne ?i su bliniaz? cît de mult se deosebe?te omul Uc'd. Hans Castorp îl asculta pe italian politicos ?i atent. C?ci nu vrem sa negam ca anumite reziste n?e î?i croiau drum în sufletul lui: adic? erau anumite opozi?ii mai vechi. în fa?a. Da. ?i în acela?i timp se identifica ?i cu politi ca. ?i pe cînd Hans Castorp se gîndea la ea (de altfel expresia se gîndea la ea" exprim? cu foarte mare reticen?a chipul cum se apropia de ea în sufletul sau). nici sensul ?i nici m?re?ia . Termometrul Sâptamîna lui Hans Castorp se întindea aici de mar?i pîn? mar?i. care tocmai avea termometrul în gura. socotea el. De cîteva zile î?i achitase la administra?ie nota Pe sâptamîna a doua o not? modesta. pe care le tr?ia în mijlocul celor de-aici d e sus.. întreaga civiliza?ie ?i desavîr?ire morala sînt n?scute din spiritul literaturii. Hans Castorp ajunse s? dea bucu ros ascultare spuselor lui Settembrini ?i s?-i examineze cu bun?voin?a considera ?iile asupra ra?iunii. republicii ?i stilului frumos. mica ?i galbena. demnit??ii umane ?i beletristicii. ba chiar într-o direc?ie diametral o pus? ?i pentru a da glas chiar de pe acum tuturor presupunerilor noastre. acest nume era alc?tuit din ni?te silabe cunoscute. imediat. î?i închipui din nou c? se afla în barca. ca sa-?i îndrepte ochii orbi?i spre noaptea cu luna plin?. di n experien?ele directe sau indirecte. de?i cei doi veri nu i-au putut pricepe. acesta a fost sensul în care î?i m?rturisi gîndurile vorbindu-i l ui Joachirn Ziemssen. acum doua sute de ani. nu fac decît una ?i aceea?i for?a ?i idee ?i nu exis ta decî? un singur nume care sa le reuneasc? pe toate. ci doar cu titlu de exp erien?a. Settembrini ridica mîna dreapta. ?i înca altele ce proveneau din împrejur?rile prezente. ?i ca-?i întorcea privirea am?git? de ziua sticloasa de pe malul apusean. opus? patriot ismului.care n u era altul decît Hans Castorp unei cînd îl f?cuse. Ce este omul ?i cu cîta u?urin?? i se poate r?t?ci con?tiin?a! Cum g?se?te el mijl ocul de a lua chemarea pasiunii drept voce a datoriei! Dintr-un sentiment al dat oriei. pe lac ul din Holstein. putred? pe din?untru ?i cu ochii de kirghiza. care este sufletul demnit??ii umane.îl deranja". Dar. care dai nuisera în el dintotdeauna. fla?netar pe domnul Settemb rini ?i încercase din toate puterile s?-l goneasc? deoarece . al dragostei de dreptate ?i de echilibru. fâra vigo are. Care este acest nume? A?ada r. de vis?torul nerod . unde pluteau c e?urile cerului r?s?ritean. A?a cum am sPUs. mai ales dac ? ?ineai seama de anurnite MUNTELE VR?JIT 179 . c?tre care Hans Castorp s? poat? iar ??i s?-?i îndrepte faptele ?i gîndurile? Acolo se g?sea.

plecare ce începuse sa se apropie vertiginos. zise Joachim. foarte pu?in. O s?-mi spui c? mai sînt ?i alte cheltuieli ?i accesorii. iar daca vre i. în realitate. un rest neglijabil. se convinsese ca. _Nu e scump. îi atr?sese aten?ia Settembrin i. De altfel. iar mar?i sau miercuri va pleca ?i-l va las? pe Joachim si ngur. sus. întrucît tratamentul medical este cuprins în aceast? suma. ?i anumite suplimente pe care ar fi putut foarte bine sa i le treac? în nt ca de pild a concertul bilunar de pe terasa ?i conferin?ele doctorului Krokowski . i se eliberase chitan?a o data cu mul?umirile administra?iei. cu cea mai mare bun?voin??. erau dou?zeci ?i una de zile pe care ar fi trebuit sa le petreac? împreuna.nu-i necesa ri. în aceasta privin?a ca ?i în toate celelalte el era mai egrab? greoi ?i lipsit de spontaneitate. deoarece. Admite c? mai cheltuie?ti înc? treizeci de franci pe luna cu bac?i?urile. luase din camera hîrtie ?i creion. Dumnezeule mare. deoarece putea sa considere ca di spunea de un venit anual de optsprezece-nou^ sprezece mii de franci. decît dou?sprezece mii de franci pe an. achitase acum trei zile a doua nota saptamînala. dar calculînd precis. sus. ?i se cere prea mult. ai ?i înv??at ceva la noi.ge ca aici. pentru cheltuielile de între?inere . e' ajunsese la constatarea ca v?rului sau . se întreba el. ?i iat? ca. socoteala ta e ?i a?a exagerata. ca sa calculeze. în ceea ce-l privea via?a de a ici. trei saptamîni reprezen tau aici. se e8atise. asculde un impuls subit. adic? într-o seara. chiar mai pu?in. ea nic . cel mult împov?rat de diversele ac?iuni prev?zute în programul zilei. ca duminica viitoare va mai asista la unul dintre acel e concerte de pe terasa. ?i cum ?ederea lui Hans Castorp nu atingea nici m?car aceasta unitate. mai sînt apoi notele pentru cizmar ?i croitor. ba chinr f?cuse exerci?ii în scris. A?adar. f?r? îndoial?. î?i spuse . ?i g?sesc c? e foarte generos din partea ta sa faci a?a de iute socote ala pe un an întreg. un ?ir lung. nu te po?i plîr. dac? vrei s? te por?i cum se cuvine ?i s? ai în jur fe?e surîzatoare. dar de pe acum cople?i te complet de gîndul la bagaje ?i la plecare. ?i se afla la mij]0. a?a c? î?i mul?umesc. sus. sus. Aici. în medie. hotarît. Eu nu fumez ?i nici nu am inten?ia s?-mi fac haine aici. una peste alta. Bun. socoteala e exagerat?. se risipise ?i n-ar fi ?tiut în adev?r sa spun? cum. deodat?. Ins? ce io fi venit s? treac? în contul lui Joachim ?ig?rile ?i costumele n°i. nu vei reu?i. pentru camera confortabil? ?i pentru cele cinci formidabile mese. zise Hans Castorp.I sniri incalculabile ale acestei g?zduiri. zb urase. o nimica toata cum de altfel i se ?i spusese de la în ceput. Bine. iar iu?eala cu care calculase în minte totul nu era lecît o iluzie ?i o p?rere a va rului sau în ceea ce privea darurile lui naturale. sus. Totu?i.Te felicit pentru calculul tau f?cut în minte. iar în acest caz special nu fusese 0 'ntmiplare faptul ca v?zuse dintr-o ochire. Bine. î?i trebuie ?ase sute cincizeci de franci pe luna. care la început nu putuse fi prev?zut prea u?or. bietul Joachim c?ruia Radamante îi mai d?duse înc? Dumnezeu ?tie cîte luni. pu?in încurcat. era mai mult decît Ja îndemîna pungii lui. Nu ?tiam c? e?ti atît de tare. . iar luni se va mai duce la una din conferin?ele doctorului Krokowski. Asta face ?ase sute optzeci de franci.ii curînd ieftin. e m. Iar atîta î?i ajunge ca s? tr?ie?ti. una peste alta. în timp întrucît sfîr?ise ?i el prin a se întinde dup? masa.adic? not a era întocmit? numai pentru pensiunea ropriu-zisâ. Vai. nu fac e zece mii de m?rci pe an. care se ?ineau tot de doua ori pe luna. mai faci din cînd în cînd cîte o excursie. Deci. Mai sînt banii pentru b?uturi. spuse invitatul celui stabilit de mai mult? vreme. pentru obie ctele de toaleta.de fapt oricui de-aici . Fiindc?. o plimbare cu tr?sura. ce se alesese din aceasta vacan?a! Trecuse. ?i care nu puteau fi evaluate. cea mai mica unitate de timp era luna. ?i a i c?rui ochi blînzi ?i negri se acopereau cu un val de melancolie de fiecare data cînd venea vorba despre plecarea lui Hans Castorp. cui celei de-a treia sa ptamîni ?i ultima a vacan?ei ce-?i propusese s-o petreac? aici. Ceea ce. care se repetau la fiecare cincisprezece zile. ca ul rei de odihn? ceilal?i se ridicase anume de pe minunatul s?u ?ezlong ?i. sa cheltuie?ti o mie de franci pe lun?! Nici chiar opt sute de m?rci. pentru ?ig?ri. nu mai r?m?seser? d ecît trei sau patru biete zile. ?i 180 THOMAS MANN chipurile. lipsite de însemn?tate. ca sa-i treac? timpul. La urma urmei.?il anun?a ?i pe varul lui. Nu. -Prin urmare. pentru camera ?i masa.

o astfel de viteza a tr?irii e ra. ca m?car tc-ai odihnit la noi ?i ca ajuns jos. în adev?r. c?ci capul îti ardea mereu. batista mi se mai p?teaz? cu ro?u. se mai adaug? si un guturai blestemat. sus. nimeni nu se temea de nici un f el de vreme. r?spunse Hans Castorp. impresiile au fost atît de noi. Lui îlans Castorp h era m ila din toat-l inima de varul sau. îneît nu am înc? sentimentul ca le-am epuizat ?i m-am aclimatizat. Pun . datorita receptivit??ii ml?dioase a tinere?ii. e toate acestea. amîndoi ar fi trebuit sa supravegheze cu mai multa aten?ie scurgerea tim pului.Sa sper?m. ca sa produci mai multa albumina.i nu conta ca ?edere. tovar??ul . nu însemna ca numai pentru attta lucru aerul ar fi mai pu?in uscat. cu toata vremea ploioasa ?i rece care nu daclea semne ca s-ar îndrepta înainiea plec?rii lui. Hans C astorp. . O oarecare întremare trebuie sa s e fi produs chiar ?i într-un timp atît de scurt. ca ?i cum te-ai fi g?sit într-o camera supraînc?lzit ? ^au ca ?i cum ai fi b?ut mult vin. în vale . de aceasta afurisita fierbin? eala. ?i presupunînd ca totul se va limita numai la atît. înainte de plecare. întrucît este o gre?eala din partea mea ca nu mi-am rezermai mult tiinp pentru aceasta vizita .ca pîna în ultima clipa nici nu mai voia sa se gîndeasca la plecare. Pe cinci a?a. atît de tare mi se pare uneori ca m-am obosit aici. faeîndu-?i odihna. timp puteam sa g?sesc. a?a cum îi spusese ?i consil ierul aulic Behrens.ii sa dorm ti ei saPtâmîm. tare. de fapt. no?iun ea de vreme rea nu exista aici sub nici o forma. te vei bucura de binefacerile acestei destinderi. c?ci atîta vreme cît nu n ingea. aceasta mil? îi ai dea dureros de puternic pieptul ?i fara ca aceasta era pricina pentru care îi vorbi din ce în ce mai pu?in despre plecarea lui: iar daca din cînd în eînd aducea vorba despre acest lucru. ceea ce este prima co ndi?ie a oric?rei odihne adev?rate. Dar nu-i mai pu?in adev?rat ca aici . tot atît de buna ca ?i mai înainte. spuse Joachim. nu era d eloc în?elept sa încerci sa scapi de el refugiindu-te în camera. îî comp?timea foare MUNTELE VR?JIT 181 <7îndindu-se c? s?rmanul va ramîne. o adev?rata mîngîiere.. ca Hans Castorp va fi ne\ oif sa se întoarc? la es cu un gutuiai dintre ce!c mai rebele. în ultima instan?a. în definitiv. voi avea evoie sa ma refac de pe urma acestei odihne ?i ca va treb. atît de noi în toate privin?ele ?i în acela?i tim p stimulatoare.Da. în anumite clipe. Pentru a te aclimatiza ?i pentru a-?i însu?i to ate impresiile de aici... . nici nu era. cînd se gîndea la cele cinci luni ce-l mai a?teptau. în curînd. d?dea impresia -dintr-o buna-cuviin?a ?i del icate?e a firii . mul?umesc lui Dumnezeu. R?cise. fara îndoiala. a?a dup? cum am mai spus-o. voi transmite tuturor salutari din partea ta.pacat". mi se pare c? nu voi reu?i sa scap. ?i iat? ca.. P?cat. de acum înainte. Mana este. ci doar ca o vizita frecatoare. pe care o facea cam de o sapt amîna. a?a cum f?ceau bolnavii cînd î*1 luau temperatura ?i cînd cele ?apte minute pre scrise deveneau un intef" val de timp atît de important. de cîteva zile mi-am reg?sit gustul cu care eram obi?nuit. nu. Atunci cînd ploua cu g?leata. în ochii c?ruia puteai citi o triste?e foarte o menea^ de a-?i pierde.c?ci. va tr?i din nou în cîmpie ?i-?i va desf??ura activi-în serviciul teh nicii transporturilor care apropie popoarele: ba. Aflase îns? ca vremea asta nu putea fi calificata drept rea. N umai c?. la ?es. Cît despre frigul care te p?trundea. e p?rea. am impresia certa ca. Oare nu cumva timpul trecea aici ca într-o clipita din cauza combustiilor totale din organism? Pentru Joachim. nu se d?dea drumul la calorifer ?i nu era întru nimic mai comod sa stai în cam . iar Hans Castorp.. Nu. fa cult??ii ei de a se adapta ideilor ?i obiceiurilo: mediului în care este str?mutat ?. începuse sa-?i însu?easc? aceasta nep?sare. ?i îndr?znim sa schitun o a doua presupunere. ?i l e voi spune ca ma vei urma dup? cel mult cinci luni. ?i fara îndoiala.-i. îns? tot pe atît de obositoare din punct de vedere moral ?i fizic. care-mi arde obrajii. & vreme ce el însu?i. mereu fara el. ar fi trebuit un timp mai îndelungat ?i abia dup? aceea pu tea s? înceap? odihna. din cînd în cînd. Da! în timpul celor trei saptamîni. în ceea ce ma pnve?te nu se poate spune ca m-am aclimatizat ?i nici n-ar fi fost p osibil intr-un termen atît de scurt. ?i nici de aceste nes?buite batai de inima. anume ca 182 THOMAS MANN faptul se întîmplase în timpul curei de odihna de seara. Odihnit? M? întrebi daca m-am odihnit în aceste cîteva zile? Vreau sa sper ca da. ajuns acas?. daca-mi suflu nasul.

ca nu vor mai fi emo?ii puternice si ca. . ca ars de b?uturi tari ?i potrivit spuselor sale toata noaptea n-a în chis ochii. ce-i drept. sa fi r?cit în alta parte). iar aerul nu trecea ca de obicei prin c analul destinat de natur? pentru treaba aceasta. a'e. o stare de reala fericire. îi d?dea lui Hans Castorp. numai într-o singura noapte. Joachim se bucura de o audi?ie tot atît de buna. Toate acestea îns? n-au putut s? împiedice ca musafirul ?i pl?pîndul novice s? r?ceasc ? foarte serios în timpul numitei cure de seara (sau se prea poate. ?i de unde. pozi?ia aceasta drept orizontala".Povestea asta este teribil de nepl?cut? ?i chinuitoare. în timpul curei de sear ?. era starea cea mai pl?cuta pe care Hans Castorp î?i amintea s-o fi s im?it vreodat? iar el nu se las? în?elat în aprecierea lui de faptul ca un oarecare literat ?i carbonaro califica. buc??i din Carmen. în mod oficial. Dar în acela?i timp erai sig ur ca mîine totul va fi reluat de la cap?t. apoi valsuri bine orchestrate ?i antrenante. Hans Castorp insa laS< MUNTELE VR?JIT 183 n steamships s?-i cada pe p?tura. înd?r?tul peretelui gros de sticla opalescent?. tot atît de bine . Dar cu tine. li se t?g?duie?te ]sten?a. Mazurka? A?a se numea de fa pt Marusia. st?tea cu'' cat Joachim . dar nu numai ca totul va reîncepe ca de obicei. aproape în fiecare seara. omu?orul era iritat ?i dureros. prin urmare. glasul îi deveni de un bas r?gu?it. P?cat de el. pe balconul lui era deopotriv? de bine ad?postit ?i instala t. Joachim îns? nu era atît de pasionat de muzic? ?i-i ramînea str?ina aromatica pasiune a fumatului. Dimpotriv?: pozi?ia asta era cu mult m ai agreabila. înf??urat bine în paturi. ci p?trundea rece. iar pe balconul vecin. îl desfat? mai ales seara. oricum ar fi. pe m?su? ?. cînd mica lampa lumina lînga el. din Trubadurul sau din Freischutz. De pe balcon ul lui. la ?es. Ar fi minunat daca am putea s?-?i oprim guturaiul. fata cu rubinul ro?u. iar aceasta dubla certitudine. îmbr?cat cu paltonul ?i înf??urat dup? toate regulile artei în doua paturi bune de par de c?mil?. Se anun?a un guturai zdrav?n. ?i cînd.era decît sa te întinzi pe balcon. ai tot Septul sa r?ce?ti. puteai fi sigur ca nu se v a mai întîmpla nimic.cu care Hans Castorp schimba cîte o vorb? cu voce joasa ca sa nu-i deranjeze pe ceilal?i orizontali. se funda bucuros în adîncurile transparente ale melodiilor. de?i avea. asculta muzica din tot sufletul. ceea ce nu valora. altfel. ci ?i c? se va desf??ura absolut la fel. exista mijloace pentru a?a ceva. de fapt. ?i ca bolnav ai fi prost primit de Behrens. urzeala de vuiete pl?cute ?i d e melodii familiare: erau fragmente din opere. ' schi mb. m?car ca el nu era meloma n si nl' putea gusta cu aceea?i pl?cere concertele de seara. provo cînd mereu accese de tuse rebela. la urma urmei. sim?ea iar??i gustul M?riei. vîrful nasului îng he?at ?i ?inea o carte tot Ocean Steamships cu mîinile în?epenite ?i înro?ite de frig ?i privea pe sub arcada balconului peste întinderea v?ii din ce în ce mai întunecate ? i pres?rate cu lumini care se pierdeau în dep?rtare. r?zb?tea muzica timp de aproximativ o ora. c?ci. c?ci împreuna cu muzica ?i cu savoarea reg?sita a M?riei. care apas? cavitatea f rontal?. trebuie sa ?i-o spun. R?celil e. daca ai vrea s? treci drept pat. dar ma îndoiesc ca ??tia ici îi vor ac orda o prea mare aten?ie. delectîndu-se de binefacerile greu de precizat ale ?ezlongului. Ziua se sfîr?ise ?i de data aceasta totul era sfîr?it. greoi. marea usc?ciune a atmosferei nu le justi-lca. îi spuse oachun. nu fara subîn?elesuri r?ut?cioase. cu mult mai mult decît afirma?ia bunicului Giuseppe în leg?tura cu Revolu?ia din Iulie ?i cu cele ?apte zile ale facerii lumii. Aici e mai bine sa nu te . e cu totul altceva. deoarece o usc?ciune înec?cioasa a gîtului îl f?cea sa tresar? necontenit Pe perna. mar?uri care te f?ceau sa-?i ridici ?an?o? capul ?i mazurci vesele. musculat ura inimii nu va mai fi pusa la încerc?ri suplimentare. sim?ind o satisf ctie deosebit de vie cînd auzea vreo compozi?ie inteiesanta sau care-i zea amintiri ?i lasîndu-se astfel în voia pl?cerii nu-si aducea aminte rlecît cu sentimente ostile de remarcele enervante ale lui Settembrini asupra muzicii. buchisea mul?umit gramatica ruseasca. mai ales remarca potrivit c?reia muzica era suspecta din punct de vedere politic. acest fapt indubitabil era dintre cele mai reconfortante. nu sînt recus aici.

sp?l?ci?i ?i inflama?i. Ah. astfel ca. avînd pe deasupra ?i un ulcior cop1' aruncau ni?te priviri nelini?ti te. Trebuie sa m? duc în sala de opera?ii. d?du buzna înainte ca el sa fi putut spune: I ntr?!" ?i se mai repezi înd?r?t. Voi v orbi cu masorul. R?ce?ti des? Varul dumitale nu r?cea ?i el mereu? Prin urmare. on me dit que vous av ez pris froid. A?adar. un pache?el. Treizeci ?i patru. (Iar??i aceast? oribil? palavr ?"!) în cazul dumitale este foarte posibil s? nu fie decît ceva anodin. nu ?tia nici el cum. . punîndu-l pe mas?. dom'le. e de ajuns s?-fi privesc ochii. Asta este calea ierarhica. cineva b?tu în u?a ?i astfel avu prilejul sa fac? personal cuno?tin?a cu domni?oara von Mylendonk sau doamna superioar?". lega t la mijloc cu un cordon. pari îmbujorat. de statur? mica. ci provin dintr-o infec?ie la care e?ti predispus s-o ai ?i este vorba de-a ?ti daca sîntem în fa?a unei infec?ii inofensive sau a unei in fec?ii ceva mai ofensive. I hear you have caught a cold. cînd Hans Castorp se întorsese de la plimbarea matinala. or?cai ea pe un ton înalt. î?i r?sucea gîtul ?i cU nasul în sus adulmeca asemenea fiarelor în cu?ti.. ?i continu? s? se uite la fa?a lui. se afla ^ o doamna care. ?i scoase din geanta de piele. Poate c? o sa-?i fac? bine. vad bine. cî?i ani ai? Dou?zeci ?i patru? La vîrsta dumitale p??e?t i de-aidc astea. care-i ie?ea piezi?. Poftim.) Ai o frumoas? irita?ie a cailor respiratorii. astea sînt palavre de jos. pîna la sfîr?it. deoarece erau sa ?ii. De sub bo neta de sor? de caritate îi ie?ea parul ro?u ?i rar. f?r? forme. îi spuSe el. iar forul ierarhic arata de ce era în stare. pretinzi c? ?i r?cit aici? Hans Castorp era uluit de acest fel de a vorbi al unei doamne de origine nobila. ]opatâ. Cu toat e acestea. bineîn?eles. dar cu ni?te ochi care parc a alunecau. Dac? nu e?ti cu ochii în patru. care-i atîrna de cordon. Este acolo unul care urmeaz? sa fie cloroformiz?t ?i a mîncat salata de fasole. r?mase în a . nasul îi era cîrn.184 THOMAS MANN îmboln?ve?ti. pîna la urma. de data aceasta vizita îi era destina t? personal.Pute?i fi complet lini?tita. _ ce-i cu r?ceala asta. îmi dau seama. zise ea. i& ochii alba?tri. vor face totu?i ceva pentru tine. c?ci vorbea mîneîndu-?i cuvintele. acuma ?tiu. E un lucru cunoscut aici de mmt ?i pe care ? i-l spun acum înainte de plecare. pe cînd ie?ea din camera unui bolnav ?i traversa coridorul c a sa intre în camera de vizavi iar alt? dat? o v?zuse faeîndu-?i în fug? apari?ia în suf ragerie ?i-i auzise vocea strident?. iute! Nu ascu lta ce spun eu. aud c? a?i r? cit. (în gura ei cuvîntul palavre" av ea ceva oribil ?i fantastic. în u?a camerei. ?i te-ai gîndit sa vii aici ca s? r?ce?ti? N-ar trebui s? vorbim aici deloc despre r?ceal?". musafir ul tîn?rului Ziemssen.De ce nu? întreb? infirmiera. ?i avînd pe piept o cruce împodobita cu granate. A?a proceda Joachim. Cînd am venit eu. ?i buza inferioara. dar f?r? sa izbuteasc?. cu o mi?care ca . decît de departe. cum i se mai spunea. cu degetu-i osos. Restul nu-s decît palavre.) Dar guturaiele nu apar din cauza frigului. fiind foarte ocu pat?. Vî kajetsk prostudilisî.. De altfel. iaf MUNTELE VR?JIT 185 za inferioar? se râsfrîngea piezi? în afara cînd vorbea. spune? întreb? pentru . ?i dumneata. a?a cum îl rostea mi?cîndu-?i buza inferioara ca o lopa t?. ?il privi cu ulciorul copt. c?ci nim?nui nu-i pasa. o sa vedem mîine ce vom putea face. el va comunica mai departe. ci vorbe?te dumneata ca sa pot pleca!" Era o femeie de vreo patr uzeci de ani. ca ?i cum ar fi vrut sa spun?: Iute. Hans Castorp o privea cu o amabilitate modest? îng?duitoare ?i încrez?toar e. da. pe care n-o z?rise pîn? atunci. . (?i iar??i f?cu strania tentativa de a se uita în ochii lui cu o p rivire p?trunz?toare. de pe prag. ?i-ai luat temperatura? Tînarul f?cu semn c? nu. . iat? aici un antiseptic i nofensiv. ca ?i cum ai a vea temperatur?. gura ca de broasca. ca sa verifice num?rul camerei. Chiar de vineri. Behrens o examina. îmbr?cata într-un halat alb de sora. Nou? nu ne place soiul asta de r?celi. Ce limb? trebuie sa vorbesc cu dumneata? Germana. cîikj va veni la mine. fara s? reu?easc? întru totul. Exact.> doua oara sora-?efa. ademenit? de guturaiul lui. iute. ?i la atît s-au oprit lucrurile Ei bine. afec?iunea nu-i de natura tuberculoas?" . care îi era înn?scut?. agitîndu-?i mîna dreapt? pe jum?tate închisa ?i plina de pistrui ?i ?inînd ar?t?torul ridicat. ilindu-se s? dea ochilor o str?lucire p?trunz?toare. tinere. domni?oara von Mylendonk b?tu tare ?i s curt. cît era s aptamîna de lung? se plîngea c? o doare urechea ?i.

cîte ?apte minute de patru ori pe zi. Nici o secunda mai mult. Hans Castorp lua cutiu?a ro?ie ?i o deschise.er. . N-a trebu it sa-mi dau prea multa osteneala sa achizi?ionez. a venit singur la mine.. Coloana mercurului era sco-borîta mult sub gradele normale ale c?ldurii animale.. ?i lua termometrul. iar asta cinci franci. Hans Castorp t?cu. se va înal??. ?inîndu-l în mîna. dom'le! î?i urez un diagnostic bun! ?i para?i camera. De cînd am sosit aici m-a tot luat pu?in cu cald ?i cu frig. Hans Castorp ?tia ce anume i se cuvenea lui însu?i ?i prestigiului sau. iaT cînd nu ?tie s? r?spund? . iar pentru început o sa-l coborîm complet uite-a?a. punînd vîrful u argint viu sub limb? astfel ca instrumentul îi ie?ea piezi? printre buzele strînse foarte tare ca sa nu lase s? p?trund? nici un pic de aer.. Da-mi-l. . are totdeauna cîteva în geant?. . obiectul d e sticla era întins în culcu?ul capitonat cu catifea ro?ie... Hans Castorp se înclinase ?i r?m?sese lînga masa. Asta-i deci superioara von Mylendonk. Aici la noi asemenea r?celi sînt destul de frecvente. Pe acest a de cinci franci.Dom le. trebuie sa vad daca am febra din cauza guturaiului". tace. ci pentiu ca ma simt pu?in cam. apoi începu s? se plimbe nelini?tit prin camera. Se întoarse spre u?a deschisa a balconului ?i schi?a o mi ?care spre camera al?turata. ?sta cost? trei franci ?i cincizeci. Nu-i nici o graba. gîndi el. chiar acolo unde te-ai a?tepta mai pu?i1l-cum spune Joachim. plimbîndu-?i privirea de la u?a pe unde disp?ruse sora-?efa la instrumentul pe care i-l l?sase. Grade le erau însemnate cu linii ro?ii. î?i spuse ?i vîrî repede termometrul în gura. N-am nevoie. ?i iat? ca mi-a ?i vîndut un termometr u. Fire?te c? ala de cinci franci este mai bun.Apoi tu?i cu toata puterea. lata! f?cu ea ?i s cotoci iar??i în geanta ca ?a scoat? doua cutiu?e de piele. îl iau pe acesta. una neagra ?i alta ro? ie. macai superioara. Lui Settembrini nu-i place ?i este adev?rat c ? are unele manifestai nepl?cute..r?cit. caie se prelungea sub?im-du-se. Inima îi b ?tea repede ?i puternic. Mercurul se va ur ca. Palavre! M-ai chemat pentru ca e?ti s?n?tos? Nu. Da. dar probabil c? n u-l are întotdeauna-De ce mi-a spus îns? tot timpul «dom'le^>. gîndi el. . nici una mai pu?in.Aha! ?i unde ?i-e termometrul? 186 THOMAS MANN N-am termometru. ?i acum< duPâ p ?rerea dumitale. Sînt s?n?tos. In mine se poate avea încrede . Mi-o iau cînd a:n febra. Ulciorul nu-i deloc estetic. zecimile cu linii negre. cu inten?ia sa-i fac? vizita lui Joachim. cu buzele b ine lipite. neacordînd celuilalt nici cea mai mica aten?ie. dar renun ?a... doamna superioara. doamn? su perioar?. rîse el politicos. îl scutura de mai multe ori co borîndu-i coloana de argint viu ?i mai mult. Se pare ca aici se gasesc pretutindeni. dar temperatura o iei tocmai pentru a ?ti dac? ai febra. îmi îng?dui?i sa vi-l achit imediat. în toate pr ?v?liile. lata-?i achizi?ia! Cuno?ti cum se procedeaz? la noi? îl ? ii sub onorabila dumitale limba. zise ea. o sa ?i-l treac? în nota de plata. B?iatul bine crescut era înc? foarte tînar ?i P?strase obiceiul d e-a t?cea al ?colarului care sta în picioare în fa?a >»ncU. pronun?înd atît de incorect -Are apucaturi de baie?oi ?i e cam ciudata. era umpluta cu argint viu st r?lucitor. Mai ales sa nu te calice?ti la tîrguielile important e. spuse el. E-n regula. Cifrele erau ro?ii. Po?i sa-l folose?ti toata via?a daca o sa ai grij? de el. executat pe m?sura. pîna sub 35 de grade. ramase în picioare lînga masa ?i începu sa-?i dreag? glasul pentru a-?i da seama d e sunetul în?bu?it al vocii. nu pot sa-mi dau seamr c's. c?ci nu am venit aici decît în vizi t?. De fapt. iar partea inferioara. Elegant ca o bijuterie." Scoa se din cutiu?? obiectul frag1' MUNTELE VR?JIT 187 '1 cercet?. doamn? superioara. nu ai? -Nu prea ?tiu. în picioare. La buna vedere. pe care le puse pe masa.Oare nu cumva ai obiceiul sa nu-?i iei niciodat? temperatura? -Banu.

scoase termometrul si se uita la e! cu privirea r?t?cita. cu paltonul ?i paturile. t emîndu-se ca a dep??it clipa prescrisa. termenul p?rea nesfîrsit. apoi ie? i pe balcon ?i. una dup? alta. devreme! Sim?i o emo?ie puternica. o pierduse în doua rînduri. Dar pentru ca tocmai în clipa aceea. Timpul se îîra. apropiinduQe ochi. cu mîna expert a-?i ramase nemi?cat. a?a ca problem a era sa afle de ce natura e infec?ia. ca le 'tnpinge. ceea ce se vadea acum. afara doar de cei care z?ceau în pat s au erau moribundi tot atît aveau ?i Hermine Kleefeld cu pneumotoraxul ei. ?i începu s? se plimbe prin camera. Acum Hans Castorp ura republica ?i stil ul frumos. aici nimeni nu avea temperatura mai mare.. se pierdu în icverii ?i las? smaurile sâ-i zboare. de diminea?a. In sfîr?it. rezultatul nu se 'îicase: ayidar. în cazul lui. era o febr? ce rezulta dintr-o infec?ie pe care o luase. apoi ntinzînd bra?u f?cu sa i se ridice man?eta ?i se uit? la ceas. deocamdat?. la repezeala.ea prea mare importan?a. ie sile?te sa înainteze. a?a cum înv??ase. cu termo metrul în mina. privi acele ceasornicului. din cauz a jocului de lumini. ch iar la început. ale c?ror nume îi deveniser? familiare. apoi îl a?eza cu b?gare de seama pe toaleta ?i se preg?t i. cercetînd iar??i cu aten?ie indica?ia ter-mometrului. ca lui Ottilie Kneifer. ?i . a?a ca Settembrini nu avusese deloc dreptat e sa izbucneasc? într-un hohot de rîs atît de batjocoritor ?i atît de zgomotos -Settembri ni cu republica ?i cu stilul lui frumos. iar un nou gest gr?bit al bra?ului îi escoperi fuga discreta ?i-l f?cu sa constate ca o tieime din minutul al P ulea devenise de domeniul trecutului ?i prin urmaie întîrziase.. ca ?i cum ar fi fost cineva de fata. valea di ntre mun?i.îl apropie de ochi. însemna tempe ratura". . a?teptînd ora mesei ?i venirea lui Joachim. surîde a. Fire?te. pe?tera stîncoas? ?i zada.6. fiind cu multe zecimi deasupra limitei unei temperaturi normale. î?i puse mintea la contribu?ie. Hans Castorp avea 37. ultimul minut ce mai r?m?sese se strecura cu pas Pisica ?i trecu neobservat. în vreme ce întunecata p?dur e alpina îi acoperea coastele privi spre dreapta masivele muntoase. mercurul se întin sese.. cît ?i spre Alteinwand care. v?g?una profund? a B rehmenbuhl-ului a c?rui spinare cobora piezi? spre sat.6 era prea mult. asculta murmurul de glasuri ce se înal?? din solariu ?i se întoarse în camer? dîndu-?i silin?a sa îndrepte pozi?ia termometrului în gura.. care ajunsese cu toate aspectele ei atît de intima sufletului sau: pis curile. dar avînd grija sa-l ?in? orizontal ca sa nu influen?eze mercurul pr intr-o mi?care verticala. ?i din cînd în cînd' pieptul i se umfla de un fior de spaima. 37. în plina zi.privi drumurile ?i r?zoarele cu flori ale gr?dinilor. lr a în picioare în mijlocul camerei. poate c? nu era acela?i lucru -c ?ci el avea numai o simpl? febra gripala cum se spunea în vale. Nu trebuie sa mi-l schimbe cu o «sora mut?». chiai doamna Chauchat. o re?inu ?i. Hans Castorp nu credea ca are aceasta tem peratura numai de cînd r?cise. iar atunci sim?ea nevoia <a tu?easc? din cauza pieptului prins d e guturai. imaginea deveni limpede. liniile crestelor ?i pere?ii stînco?i. pentru cura lui de odihna. Se înf??ur? în pa turi. în sfîr?it. ?i. începu s? fac? o p uzderie de gesturi banale. Sfatul fusese într-adevar plin de bun sim?. De fapt. între orele zece ?i unsprezece jum?tate. 188 THOMAS MANN Nu reu?i sa vad? imediat cît arata termometrul. 37. contempla priveli?tea. p?rea c? închide valea spre sud . ?inînd strîns termometrul în gura.6 -nici chiar Joachim nu avea mai mult . str?lucirea argintulUj viu se conf unda cu reflexul luminos al tubului de sticla. ba ca a disp?rut . Trecuser? abia dou? minute ?i jum?tate cînd. îl întoarse pe o parte ?i pe alta. din doua p?r?i ?i de dedesubt. iar spre stînga. Din cîn^ în cînd. Trecuser? ?ase minute. persoana de spre care mi-a vorbit Settembrini". ?i regreta ca nu întrebase mai din vreme mercurul. pe care. mi?ca lucrurile din locul lor punîndu-le înapoi. coloana p?rea ba ca s-a urcat foa rte sus. sucind ?i r?sucind instrumentul: indica precis 37. începu sa se plimbe prin camera în lung ?i-n lat. dar îsi se ca n-u'. atunci cînd îi sugerase consilierul aulic. se dilatase foarte tare. facînd o mi?care adecvata.6. ia urma uimelor. dar nu observa nimic. v?zut de aici. dup? multe cazne ?i eforturi lepuse numa i fiindc? avea impresia ca vine în ajutorul minutelor.re. ferindu-se ca v?rul lui sâ-l vad?. coloana se ridicase desml de sus. se silea s-o prind? iar. Dar era dificil sa identifici cu precizie natura febrei.

Apoi r?spunse: . adic? ultima noutate ar fi ca am un pic de temperatura. dragul meu. pot ?i eu. -în cazul acesta a coborît pu?in. lucru care ?e vede ?i din vocea ta. Nu-?i dau eu pr escrip?ii. dar cu o alta. Cînd se întoarse. ajn mai spus d oar ca guturaiul asta nu mi-a dat mai multa febra decît 190 THOMAS MANN aveam înainte.In primul rînd. nu-i nici macaT politicos. adaug? el ?i ramase în picioare. Hans Castorp î?i formula astfel r?spunsul: . intr? s a-l ia la micul dejun. de o buna bucata de vreme ?i chiar iot timpul.Da. . e acolo. ev. exact a?a cum stai aflîndu-te într-adevar în fa?a unei frumoase surprize". pe toalet? . _ Ce înseamn? asta? întreba Joachim. . fapt pe care Hans Castorp îl observ? cu coada ochiului. Daca voi pu te?i sa hoin?ri?i cu ea. replica Joachim.Am caiduri. ?i daca vrei sa te convingi de gradele pe care le indic?. la ora unsprezece. f?cu Hans Castorp mergînd pîna la a-si împ?r?i raza de r?spuns în primul rînd" ?i în ai doilea rînd". . de ce trebuie sa ma culc cu 37. adineauri era virgula ?ase.Nu vad. ci de o constatare exacta. Dar daca nu vrei ad ic?: daca nu vrei sa te culci po?i foarte bine sa te dispensezi. apropiindu-se de ?ezlong. iar în vremea asta Joachim mai arunc? o privire la ter mometrul de pe toaleta. _ gi? întreba el mirat. Ramîn la punctul meu de vedere ca 37. privindu-l în fa?a. r?spunse Hans Castorp. -?i-ai luat temperatura?! Cu ce?! exclama Joachim speriat. Dar ?i eu. S-a urcat foarte repede. Hans Castorp avea un r?spuns gata preg?tit.MUNTELE VR?JIT 189 Joachim îl g?si tot culcat cînd. Ma gîndesc ca la tine era altceva.Ca temperatur? de diminea?a.Cu un teimometru. Vrei sa spui ca ai caiduri? Cu oarecare încetinea l?. nu în?eleg de ce u o febra inofensiva . Hans Castorp surise. Vreau sa-?i spun numai ca e?ti stra?nic de r?ci t. spuse cu oare care întîrziere: . zise Joachim. Dar nu în?eleg de ce s-o fi adresînd mereu cu dom 'le". obiecta Joac him. O clip?.Acum nu mai este voiba de vreo impresie subiectiva. spuse el. Joachim se întoarse iute pe calcîie ?i cînd se g?si iar??i fata-n fata cu varul sau ch ipul oache? i se mai întunecase pu?in. Va trebui sa te bagi în pat.6 este egal cu 37. ?i nu mi s-a dat voie sa m? scol decît atunci cînd s-a constatat ca patul nu-mi sc?dea temperatura.cn o febra ensiva llekuie sa stau în pat. Intra în camera ca s a-?i dea cu peria prin p?r. plecar? ?i-?i reluara înc? o dat? locurile în sufrageria care la ora ace ea str?lucea în alb de atîta lapte imaculat.?i totu?i va plimba?i cu to?ii nestingheri?i. Nu. Fr umoasa surpriz?.Dar este cu totul altceva. Repede. Mi-a vîndut îns? la repezeala un termometru excelen t. nu fara un pic de ironie ?i dojana. .6. Mi se pare ca te contrazici. acum trebuie sa mergem la masa. . Si în al doilea rînd.admi?înd o clipa ca a a ceva exista . Foarte bine. ora a ?i trecut. Hans Castorp nu spuse nimic. în fa?a varului sau culcat pe ?ezlong.."ienî... Ap oi. Tu ai o stare acuta ?i inofensiva. Astea sînt palavre. a trebuit s? stau în pat patru sapta-mîni. Mai întî faci o distinc?ie ?i apoi o confuzie.6 atunci cînd tu ?i ati?ia al?i i de-aici nu ave?i mai pu?in .37 virgul? cinci ?i jum?tate. Mi-a vindut unul sora-?efa. cînd am sosit aici. nu. dup? ce gongul r?sunase. ?i c? ar trebui sa te bagi în pat ca sa scu rtezi durata bolii. nu eu fac o confuzie. . în nici un caz. Tu ai guturai. ci tu e?ti acela care ai un fel de a privi lucr urile de z?p?ce?ti lumea. deoaiece vrei sa pleci saptamîna viitoare. Ei ?i? întreba. Mi-am lu at temperatura. t?cu?i. cu mîinile în ?olduri ?i cu capul pl ecat. Joachim f?cu un scurt stînga-mprejur ?i intra în camera. nu se poate spune c? e un fleac. zise. Haidem! zise Hans Castorp ?i-?i arunca paturile.

Nu. ?i-l amenin?a cu degetul ro?u ?' butucanos. Ai putea sa ma înso?e?ti ?i.iar faptul era foarte ciudat.. . îl privi cu ochii ei cafenii ?i rotunzi. da. Erau bucuiiile gratuite ale vie?ii. st?tea cu ochii apleca?i în farfurie. siîr?it. foarte corect. nu. prim?var a. plini cu zbîrci-turi deasupra gulera?ului plisat.. ntinzîndu-se în considera?ii asupra deosebitei pl?ceri de a tu?i da. ceea ce este destul de nepl?cut . dar fara sa se uite. ri dicîndu-l spre nas. Noutatea îi înviora. Ce ne esle dat sa afla111 despre dumneata. dup? cum vede?i: ochii îmi curg. Dârei refuzau sa-i primeasc? justific?rile. 192 THOMAS MANN Cu aceea?i încapa?înare groaznica. cînd. asta a fos t cea mai vesel?. inculta doamna Stohr vorbi pîn cînd dejunul scurt. amenin?îndu-l. avînd totodat? un aer cicalitor ?i viclean. Behrens îmi da vreo doua palme în spate ?i-I pune pe Krokow ski s? ia cîteva note. mofturi. M?gulit de atîtea tachinarii. se termina. doar cel mult o înghi?itura de apa. Un fleac. pretexte. î?i scarpini pîna la sînge degeraturile care manînca atît de dulce . Singur? Miss Robinson se arata nepasatoare si rezerv ata. 'tmd de iot ce te înconjoar?. La întoarcere. este adev?rat. dumneavoastr? face?i o eroare. Joachim era adine» în gînduri. Haide. dintre toate cele ?apte mese. cu acest prilej. da r substan?ial. cît ?inu dejunul. în vreme ce Hans Castorp gem ea de mult ce-?i sufla nasul iar tu?ea îi zguduia pieptul care-i suna ca o tiniche a ruginita. ei. ia te uita! Ei. nu voi bea nimic. în clipa cînd fia vestea. îl amenin?a ? eata cu degetul. rosti el. d?deau din cap.Cînd pitica îi aduse lui Hans Castorp berea de Kulmbach. ?i asta <-e putea întimpla de doua ?i de trei n în ?ir. cazul meu este cel mai inofen siv din cîte se pot închipui. fuimos. la Hans Castorp. nu. Luau un aer ?treng?resc. Joachim spuse: î?i fac o propunere. f?cu ?i doamna Stohr. de exemplu. el o refuza cu o expresie g rava întip?rit? pe fa?a. da. care pîna acum nu-i acordase nici cea mai mica aten?ie. se întoarse spre el. deodat?. ?tim!" ?i i at? ca. . Cum adic?? Asta este într-adevar o noutate! Nici m?car un strop de bere? Am pu?ina temperatura. tocmai dumneata! spuse profesoara ?i puful de pe obraji i se îmbujo ra în timp ce-l amenin?a surîzînd. de la celalalt cap?t al mesei. inspirai s. ca ?i cum ar fi auzit lucruri necuviincioase ?i nostime despre cineva care ar fi vrut sa par? virtuos. Nu este un examen total. îi f?ceau semn cu mîna s? nu mai ins iste ?i strigau: Da. domnul vizita~ MUNTELE VR?JIT 191 ? Asta-i buna! lata o figura! Ce om petrec?re?! Pîn? ?i batrîna m?tu?a. te daruiai cu o figura fericita voluptuoasci explozii fi nale. spre Davos-Platz. cu atîta a rdoare îneît privindu-te din 'mplare în oglinda dai peste o grimasa dr?ceasc?. ia te uita. r?spunse Hans Castorp. un mic guturai. Hans Castorp crezu ca-i dator sa le refuze cu modest ie. ' Prada furiei ?i pl?cerii.te sca rpini pîna la sînge cu o ardoare feroce. Lucrul acesta mir a pe cei din jurul lui. în special doamna Stohr cu mutra ei înc?p??înata ?i cu obrajii îmbujora ?i. Joachim. rîdeau. atunci cînd pofta de a str?nuta d evenea irezistibila. nu se putu împiedica sa repete gestul tuturora. era desigur ceva delicios ?i desf?t?tor în momentul în care sim?eai cum se m?e?eau ?i c re?teau gîdiliturile în str?fundurile pieptului ?i cînd. f?ceai efo rturi sa tu?e?ti cît mai adine ca sa-?i potole?ti aceastâ irita?ie: era o pl?cere as em?n?toare cu aceea pe care ?i-o d?dea un strânut. sa-i ceri s? te . haide. ei. ca ~un fel de ame?eala. chiar ?i doctorul Blumenkohl. Azi nu voi bea bere. expirai puternic de cîteva ori ?i cînd. clipeau din ochi ?i agi" tau degetul în drepi ul urechii. apasa pe buze batista cu parfumul de po rtocale. pie ptul mi-e prins ?i tu?esc aproape toat? noaptea. Ast?zi este vineri mîine dup? dejun ma duc la controlul lunar. n-am ce zice! Ia te uita. ap?sat Si sufocat. iar dr?g?la?a Ma rusia. era de o volubilitate aproap e s?lbatica. o expresie de renun?are. ?tim. mul?umesc frumos. devale. am doar un guturai. c?ruia doamna Stohr îi povesti faptul. lata insa c? începur? sal certe cu at?taiorul . ca totdeauna. la fel ca acelea încercate '"d. iar cei doi veri plecar? sa~si fac? plimbarea matinal a. Zice ca are temperatur?. to?i cerura ca Hans Castorp sa se prezinte de urgen?? la consul ta?ie.

nu vrem sa silim pe nimeni. iar Joachim r?spunse lipindu-?i calcîiele: _ Sîntem pe punctul s-o facem. Asta-i discipl'na casei. întîmplarea f?cu s a-l întîlneasca pe consilierul aulic Behrens. cincizeci la suta ramîn eau mor?i pe loc. Pofta buna. idee imprecisa. prin urmare sa se iveasc? prilejul de a-?i formula imediat cererea. este pu?in probabil c? va putea face mare lucru în chestia asta. Nici nu se putea aranja ma i bine. . dup? ce lucrase în sala de opera?ii. c?ci pofta este oarecum un cu vînt poetic. ?i dumneata? Ce face pretinsa ils s?n?tate? Via?a în doi este mai curînd vesela. Am dori sa ?tim dac? va putea sa plece mar?i. -A?a? zise Behrens. turistule. domnilor! spuse el. lucru mai mult urît. Poate ca s-ar cuveni sa consul?i un medic serios. mortis causa. cel de azi în?elege de g luma. unde-am ajungeMUNTELE VR?JIT 193 -Domnule consilier aulic. unde avem doi speciali?ti. Mîine st?m între patru ochi. lopatînd din mîini. ?i chiar ma i ntereseaz? sa asist o data la o consulta?ie. lucrul acesta ma amuza.Ce spui! striga Behrens. înalt ?i rigid. Po?i spune pofta buna!". cu gambeta pe ceafa. îns?.. gîndi?i -va doar c? e vorba despre o rezec?ie de coaste.. pe cînd în poia lui plutea. adaug? Hans Castorp. dîra groasa de fum a ?ig?rii de foi. .. de ce plîngi? se adresa el de°' data lui Hans Castorp. Plînsul în public este interzis.Nu ?ti u cum s-a f?cut. totodat?.C. Va învîrti?i de colo pîna colo? V-a?i sim?it bine în lum ea mare? Tocmai vin de la un duel cu cu?itul ?i fer?str?ul o chestie mare. Ce temperatura ai? Hans Castorp i-o comunica. în fa?a sanatoriului.! spuse Behrens. Ast?zi.. ma în?elege? i. c?zur? de acord. ceea ce de altfel le ?i comunic? veril or. imediat dup? troaca! -Am. reu?im mai bine. Digestie binecuvîntata ! ?i cu genunchii strîmbi. Pe deasupra mai tu?esc ?i tot piept ul mi-e prins. în sat.P. Dac? fiecare s-ar apuca sa fac? a?a ca dumneata. Iar aici. ?i se ?i potrive?te 1 de armonios cu buna". la fel ca ?i pîinea zilnica". ?i pu?ina febra. îns? cu timpul a devenit cam nepl?cut. începu sa coboare panta drumului. pot merge cu tine. vulpoi b?trîn? Dar dumneata. adic? pe punctul de-a face vizitele clientelei sale particulare. ?i nici nu-mi place ca-l vad fumînd. Cum crezi tu. îns? digestie" este curata fiziologie. nu-?i lipse?te voca?ia. ca un drapel. mîine dup? ora doua. alba?tri-spalaci ?i ?i l?crimo?i. cel mult o sa-mi prescrie un extras de miambal s au un ceai pectoral îns? cu toate astea este pl?cut sa ?tii ca po?i primi un ajuto r medical cînd te afli în starea asta. Din mom ent ce se afla aici. ce p?rere ai. dar cu toate acestea se mai întîmpla sa-? i ia t?lp??i?a cîte unul înainte de termen. nu-i rau! Pentru început. fire?te. Deci. Este înnebunitor un torace omenesc care nu m ai exista. r?spunse Hans C storp.. Alt?dat?. Ei. cu aerul de a fi în p lin? activitate. dar am un guturai stra?nic. tu te plimbi. vinovat e guturaiul meu. iar cînd ajunser? sus. Bine. Behrens ie?ea din partea din fa?a a cl?dirii. dar daca ai fi acas? l-ai chema fara îndoiala pe Heidekind. Fire?te. domnule consilier aulic. nu ?tii ce ai de f?cut. Adic?: Cu pl?cere! Trebuia s-o facem de la început. o ?igara de foi în gura. Rîserâ amîndoi. A?adar. Ei. zise Hans Castorp. iar mvoca binecuvîntarea cerului asupra ei es te o atitudine batjocoritoare. iata-ma acum cu ora re?inuta. . spuse Hans Castorp. atunci ne-a m în?eles. P?r?i moi ale trupului. De altfel. cît de grav? e boala ?i nici dac? n-ai face mai b ine sâ te bagi în pat. ?i pentru moment se ?ine bine.. Dar de ce oare e atît de violent în expresii? La în ceput. obrajii alba?tri ?i ochii l?crimo?i. . sa se aleag? m?car cu atît. Ei. .Am aranjat a?a cum ai dorit tu. faptul acesta ma nelini?te?te.consulte ?i pe tine în mod sumar. Cinstea va fi pentru mine. Digestie bineuvintata!" Ce jargon încîlcit. Este ridicol ce-?i propun. Mîine e ziua mea de consulta ?ie ?i tocmai voiam sa va întreb daca ve?i avea amabilitatea s?-l examina?i totoda t? ?i pe varul meu. î?i închipui ca-mi comunici o noutate? Crezi ca n-am ochi în cap? ?i cu formidabilul sau ar?t?tor îi indica ochii injecta?i.Diminea?a? Hm.

însem na febra. un om cu cat? sigur?. î?i reluase odihna.. cu nasturi mari ?i buzunarele tivite cu ?ireturi. iar Settembrini este un critic. Settembrini pretinde una lui dispozi?ie este silita. dar nu ca din "n tîtnplare c?tre masa lui. de altfel. prin Joachim. în orice caz. dindaratul lui Settembrini car e st?tea la cap?tul mesei a?ezate între ei. cum f?cea de cîte cinci ori în fiecare zi.6 care î?i terminase rolul ?i . care totu?i se întîmpla .j spuse la revedere". are dreptate ?i în privin?a asta. Ulti mele cuvinte mai mult le morm?i. ca aceia ai lui pribislav. se oprise parc? o clipa pentru ca întreaga sufragerie sa i-o vad?. Dar îm potriva a?tept?rii ?i cu toate ca ?inuse termometrul sub limba mai mult de opt mi nute. cu aer ul ca parc? dore?te sa-i spun?: Ei. Dar cînd desert uls MUNTELE VR?JIT 195 in? ?j cînd. cu lan?uri. noua pentru Hans Castorp. De altfel. Dup? dejun. se tutuiesc. iar cînd privise spre masa ru?i<0 bine". cu întîrziere a ei obi?nuit?. seara. . acolo unde era masa ilor de rînd. observase c?. ?i apoi iat? ca survine ceva care n-are nici o leg?tura cu r a?ionamentul tau. astfel c? g?sea consulta?ia de prisos: un gînd al c?rui avanta . luase de pe toaleta dr?g?la?a achizi?ie din acea diminea?a. ?inînd în gura ?igara de sticla. anula prin scutur?ri verticale vechiul 37.vreme ce pendula suna ora dou? o b?taie .. doamP Chauchat nu se întorsese niciodat? spre sufragerie. ci fara nici un echivoc posibil direct spre el. începuse s? flec?reasc? ?i sa manînce. ce faci? E timpul. Iar Hans Castorp r?spunse pe un ton indiferent: Nimic nou! în adev?r. iar republica ?i stilul frumos ?i se par dintr-o data cu totul nes?rate.ceea ce. urm? dejunul principal al zilei ?i. ridicîndu-?i ochii peste fruntea ?i p?rul ei.eoarece ?tiu ca nu-i prie?te ?i-l face melancolic. astfel ca nici nu mai poate fi vorba despre severitate morala. întru cît ar fi putut s? ?tie deopotriv? de bine c? numai cu o clip? înainte se întrebase da ca n-ar fi fost mai potrivit s?-i comunice consilierului aulic.7. ?i astfel o privi pe doamna Chauchat în fa?a mai întîi pentru ca apoi. prin a dezaproba ?i prin a te indigna. coloana sclipitoare se ridica pîn? la 37. din partea dreapta a sufrageriei. ramase la 37. Hans Castorp î?i aminti c? la acest prînz.Cît? întreba Joachim dup? o vreme. cu toate c? nu-l v?zuse pe Hans Castorp uitînduse la termometru. ?i tot ca i" fieca re zi. în tot timpul dejunului. doamna Chauchat purta o jacheta de un galben-auriu. Hans Castorp o v?zuse mi?cîndu-S1 capul în timp c e vorbea ?i iar??i îi remarcase încovoierea grumazului 5' felul neglijent de a-?i ?i ne spatele. destul de confuz. în diagonal?. Mai tîrziu. chiar dac? buzele n-au spus vreodat? nici m?car dumneata") . atît de tare încît abia se mai încrezu în sim?urile lui. daca nu cumva o febr? mai mare chiar decît aceea pe care o avusese de di minea??.5. dar cu o aten?ie deosebit?. tr ebuie sa i-o recunoa?tem. ca r?ceala se ameliora. cînd bolnavul se sim?i obosit de emo?iile ?i nout??ile de peste zi. se furi?ase spre masa ei ?i..6 grade . dou? batai ?i cînd atra-?toarea bolnava î?i întoarse încet capul ?i în parte bustul. suna de doua ori. ar ncîndu-?i rivirea peste um?r ?i f??i? spre masa lui Hans Castorp. In aceste împrejur?ri. ca un bolnav experimentat. mercurul nu se ridicase peste vechile 37. v?rul sau îl privi piezi? ?j.. apoi trecu pe bal con. pentru ca spre ora prînzului s? ating? valoarea zil ei precedente. se apropie ?i ora rendez-vous-ului. iar a dou a zi diminea?a indica doar 37. Poate c? ?i eu ar trebui sa 194 THOMAS MANN judec mai mult ?i sa nu mai primesc toate lucrurile a?a cum mi Se prezint?. iar atunci cînd intrase. sa-i lase sa pluteasc? în gol. Vrei s? te duci?" (c?ci at unci cînd ochii î?i vorbesc. abia ie?it pe balcon. Apoi. iar dup? aceea fiecare intr? în camera. a?ezînd u-se cu mi?c?ri unduioase. cu un su rîs fluturîndu-i pe buzele strînse ?i în ochii oblici.incidentul acesta îl tulbur? ?i îl înfrico?a pîna în adîncul sufletului Hans Castorp. o jachet? noua sau. Hans Castorp sim?i profund emo?ionat de un lucru neîn?eles. Dar se întîmpla sa începi prjn judeca. pen dula mare. o data cu sfîr?itul lui. ?tia oare c? el avea consulta?ia fixata la ora doua? îl privise doar cu atîta în?eles ?i cu toate acestea era de necrezut. ?i parca nici el însu?i nu p?re a prea l?murit asupra celor ce voia sa spun?.

°achim se gr?bea: ora convenita trecuse ?i consilierul aulic Behrens P nea pre? pe punctualitate. Cioc?ni chiar de sub gît. asculta toate regiunile unde iocanise mai înainte. ?i-i apuca foaia de temperatura ca sa-?i arunce ochii pe ea. Ramase un moment în picioar e. virgula opt. cu trupul l?sat pe sp ate ?i cu stetoscopul la subsuoara. tot otr?vit. lînga clavicula. avînd în fa?a un tean c de hîrtn. nupâ ce cioc?ni suficient. ( Deun?zi" fusese exac t cu patru saptamîni în urma. în vreme ce pacientul se gr?bea sa se dezbrace pîna la brîu. doar nu venise aici de ieri. Hai. spuse consilierul aulic ca r?spuns la scuzele lui Joachim. privindu-i pe tustrei. în acela?i timp. ?inînd în mîna dreapta stetoscopul negru cu care se b?tea Peste coapsa. ?i mai ciocani în partea oerioarâ ?i in ferioara a pieptului. apoi se a?eza într-un mic fotoliu de moda veche ale c?ru i bra?e erau împodobite cu ciucuri. încolo. lînga o m?su?a pe care se afla o cana cu apa. tot mai e?ti înc? destul de bal?at. ba sa tu?easc?. Totul se repeta ?i în partea stînga. signori! Nu sîntem numai la dispozi?ia durnnea voastr?. Parcurser? coridorul de la parter trecînd Pnn fa?a administra?iei ?i coborîra scara acoperita în întregime cu «oleum ceruit. yiocul camere i. spuse el întorcîndu-?i spre pendula ochii lacnmOs.Intr?! striga Behrens apasînd tare pe prima silaba. Consilierul aulic Behrens. Joachim puse pe mas? ?ervet ul r?sucit ?i f?cu semn din sprîncene lui Hans Castorp. cu expre sia vagd a cuiva care nu e acolo decît ca asistent. St?tea în halat. ba sa respire. iar apoi con silierul aulic porunci stînga-mprejur" pentru a-i ciocani ?i aseul MUNTELE VR?JIT 197 ptul. fara îndoiala dosarul bolnavului. în fa?a ferestrei palid. apa s? stetoscopul pe pieptul ?i pe spatele lui ? achim ?i. cu coatele p e masa. începu sa bata în partea de sus a um?rului drept al lui Joachim cu puternicul sau deget mijlociu de la mîna dreapta. cu o mîna pe con-dei iar cu cealalt? trecuta prin barba. Joachim b?tu la u?a aflata chiar în sc?rii ?i pe care o placa de por?elan arata ca acolo se g?se?te sala de c°nsulta?ii. spuse Behrens r?sfoind foile saptamînale pe care Joachim î?i trecuse cu precizie temperaturile luate de cinci ori pe zi. Ei. înfipt pe picioarele-i cr?c?nate. noi cei de-aici nu facem vr?ji. care ducea la subsol. printr-o mi?care speciala a încheieturii mîinii ?i apasînd cu mîna st ng?. atîrnîn-du-?i hainele în cuierul de lînga u?a. da-mi statul de serviciu. împleticindu-se în sinea lui. întîi la dreapta ?i apoi la stînga. vino a ici! Vom înceTca sa cioc?nim mai temeinic. c? . ca ?i cum ar fi mînuit un ciocan. msa umerii goi i se înfiorar?. Apoi coborî sU omoplat ?i ciocani lateral la mijlocul ?i în partea inferioara a spatel1"1 dup? care Joachim. O ricum. acoperit cu o mu ?ama alba ?i pe a c?rui perna era întinsa o coala mare de hîrtie alba. Virgula ?apte. porni ?i ie?i dup? varul sau. Dul apuri pline cu volume de medicina cu cotoare groase ?i dosare acopereau pere?ii. a?a ceva nu tr ece de azi pe mîine. cunoscînd bine procedeul. ?i se uita la cei doi sosi?i. dar cu pas hot?rît ?i cu sentimentul ca aceast? privire ?i acest surîs îl învaluiau mereu. ?i este evident ca de cîn d te-am v?zut ultima oara. ca mobilier nu mai era decît un ?ezlong cu sp?tarul mobil.) Tot otr?vit. ceea ce p?rea ca-l obose?te foarte tare. De ieri diminea?a nu mai vorbiser? despre planul lor de a se duce împreun? la consulta?ie ?i în acea clipa p??eau într-o t?cut? în?elegere. Joachim aproba din cap. ?i auscul-?a?ia începu. ridica bra?ul ca sa se las e cioc?nit la subsuoara. în halatul de lustrin negru. draga Ziemssen. . C?ci în secunda urm?toare. Lui Hans Castorp nimeni nu-i d?du nici o aten?ie. Doctorul Krokowski st?tea la biroul dublu. pentru a lua înf??i?area cel ui mai resping?tor plictis.j se spulber? dintr-o data în fa?a acestui surîs întreb?tor. tempo. zise el. deun?zi. apoi se înclin? în fa?a vecini lor ?i para?i sufrageria iar Hans Castorp. 196 THOMAS MANN Tempo. de?i ar fi putut sa se obi? nuiasc?. nu te-ai mai înzdravenit. Joachim trebuia. cu urechea lipita de apa rat. Un poco piu presto. Cum st?m cu în?ep?turile în hilul drept care erau mereu acute? Mai bine? Vai. virgula nou?.

în vreme ce el î?i dezvolta ?i î?i desavîr?ea for?a fiz ca. a?a ca ar t rebui sa fii ceva mai politicos. Scurt". dintre care unul avea la în cheietura mîinii o br??ara de aur. dictînd ucenicului care sta la masa ?i scrie c ifrele astfel ob?inute. cu cuvinte scurte ?i sigure." ?i doctorul Krok owski transcria totul. daca mai are cineva poft a! striga el privind undeva. Doctorul Krokowski se a?ezase din nou. pe cînd eu n-am f ?cut caz de ele niciodat?. blond ?i sub?ire.. e rîndul dumitale! spuse el. ?i întinzînd bra?ul. Foarte aspru. îl trase în fa?a lui ?i-l studie p?trunz?tor Nu-i privi chipul. nu e?ti nici la ocna ?i nici într-o." Zgomot. Cu capul plecat într-o parte. Apoi încremeni în picioare. p?rea dus pe gînduri. î?i spuse Hans Casto rp. alb. ?i pe cînd prin minte îi treceau toate acestea. jos. în aer. asiste ntului care st?tea la birou o spunea în a?a fel încît Hans Castorp nu se putu opri sa nu se gîndeasca la scena de la croitor. pu?in mai bine. lui Joachim i-au pl?cut întotdeauna exerci?iile de gimnastica. în sfîr?it. A fost mereu preocupat de trupul s?u. negri ?i blînzi pe care chinuita ?i t u?ea îi f?ceau sa l?crimeze. e bine. Un trup into-?i care nu se las? dezintoxicat ca sa redevin? zdrav?n. dicta consilierul aulic Behrens. consilierul aulic Behrens terminase. tot ce auzea în?untru. spuse el. mai mult decît mine sau ce l pu?in în alt fel. Este tur-intr-o forma perfecta. dar considera-l ca pe un minimum. în m?sura posibilului. spuse el ?i iar??i repeta: vezicular" (dup? cît se p?rea. cînd re spira (slava Domnului mai avea înc? toate coastele) se ridicau sub pielea întinsa ?i se reliefau deasupra stomacului scobit . Vezicula r".ci î?i pierduse r?suflarea. calculeaza-l începînd de deun?zi. desigur. nu reu?i sa-?i scoat? imediat c?ma?a cu pic??e le ?i o trase peste cap. poftim. iar ochii îi l?crimau. Ziemssen. Se gr?bi prea tare.acest tors zvelt. de un oache?-galbui. ?i cu mîna sa enorma ii apuca de cot pe Han s Ca?torp. spre ochii lui mari. cu privirea ag??ata de f ?ptura consilierului aulic care. a?a cum t e ui?i de obicei la un om. trecînd pe deasupra celui ce-l privea.o înf??i?are de civil pe lîngâ Joachim Ziemssen. ca un a dev?rat Apolo din Belvedere. cu toata rin?a ce~o are bietul Joachim de a ajunge soldat. La urma urmei. . este bolnav. ?>! iat? ca trupul lui a trecut pe primul plan într-un mod cu totul diferit. în fa?a co nsilierului aulic Behrens . în afara Par. cu parul negru pe stern ?i bra?ele altminteri robuste. ale c?rui coaste.. nu e prea rau aici. Hans Castorp sari în picioare ?i se gr?bi sa se dezbrace. Dar consilierul aulic era înc? dus pe gînduri ?i-l las? sa stea în picioare. Ziemssen! ?terge-o! Urm?torul. îl aserve?te ?i mai rupului. a dîncit într-o contemplare meditativa a torsului lui Joachim. Totul este în regula. Pe din?untru îns?. ci numai trupul. atunci cînd domnul spilcuit ia masurile pent ru un costum ?i pune centimetrul dup? o rînduiala tradi?ionala ici ?i colo în jurul trupului ?i al membrelor clientului. Aici. a evenit independent ?i a c?p?tat importan?a datorita bolii. a?a-i. deoarece eu am °st mereu un civil preocupat mai mult sa fac bai calde. iar??i e?ti gr?bit? în orice caz. domnule consilier aulic? Ei. ca ucenicul cifrele croitorului. Cît despre consilierul aulic Behren s. Acestea sînt bra?e de gimnast. sa manînc bine sâ beau bine. mina siberiana! Sau vrei sa spui ca sanatoriul nostru are oarecare asem?n?ri cu locu ri de-astea? Merge bine. între timp îns?. iar Joachim începu sa se îmbrace. întreb?toare de la torsul gol al lui 198 THOMAS MANN Joachim spre ochii lui. scurtat".. d?du stetoscopul doctorului Krokowski care se ridica ?i-l lua ca sa-i fac? ?i el lui Joachim un mic control de asistent. Data vii toare (adic? de azi în patru saptamîni) o sa fie peste tot. aspru" mai spuse ?i f?cu o strîmbatura. cu picioarele cr?c?nate ?i gura c?scata. spunea cu glas tare. deodat? se c°sa ?i aru nca o privire iute. Cît crede?i ca mai poate dura. Hans Castorp privea cele ce se petreceau în fa?a lui. cum ?i-am spus ?i deun?zi iar daca î?i face pl?cere. iar pe di nafar? arde de febra din ma b°lii. acesta este un semn b un). i' învîrti a?a cum învîr?i un corp ?i-i cerc . în timpul exarnenulm medical. Ei. n-ai putea s-o sco?i la cap?t cu rec ru?ii dumitale în starea în care te afli! Mai ai nevoie de înc? o jum?tate de ani?or. îns? la el ?i aceasta pasiune izvor??te tot din gustul pentru militarie. c?ci boala îl face pe om mai trupesc. iar acum. sa ia nota de prezen?a celui care mai avea pofta". se uitau cu o e xpresie trista ce plutea în gol. cînd Behrens se hot?rî. Ei. devale.

a?a-i1) Da? ?i ai adesea palpita?ii? Numai de cîtva timp? Bine. î?i reluase stetosco pul. domnul v?rul dumitale de sînge.. Ar trebui sa devii specialist. Foarte bine. HnS clavicul? ?i pu?in mai jos. zise el Haide. o lumina ?i asupra dumitale.ep?rtare. Embolie? Bine. cînd pe calcîie un var c . fara înconjur. nu-i a?a? Dar nu-j a?a ca atî? munca fizica cît ?i munca intelectuala te obosesc repede. e moarta. O bucata de timp ciocani în mod alternativ. domnule consilier. . ca adineauri. dar într-o zi au descoperit ca ar face bine -?i nu numai ca ar face bine". n?d?jduiesc. Sau nu' Hi ramîne totu?i ruda.eta mai ales spinarea. ramase cu oc hii în pamînt. dar nu vreau sa învinov??esc pe nimeni ca habar n-ai avut. Castorp. Este fiul unei cumna. în care procesul de sclerozare s-a ?i terminat sau. sus. în aceasta sta?iune d e munte. Hm. Castorp. el nu-mi este var decît prin alian?a. . va putea în curînd sa spun? ca a fost bolnav îns? chiar daca va ajunge acolo. te am în vedere pe dumneata personal. în special în anumite locuri. acum. Hans Castorp p?lise. MUNTELE VR?JIT 199 _ Auzi? întreba el întorcîndu-se c?tre doctorul Krokowski. cu mai mult folos ?i dincolo de orice curiozitate gratuita.Nu..Dup? mama. Castorp. confirma printr-o mi?care a capului ca auzea: las? cu gravitate b?rbia în piept. îi zise ?i era pentru prima data ca. . ?i. cînd am avut cinstea nemeritata sa te cunosc ?i am presupus cu destula certitudine ca. Prin alian?a. Ah. aflata la cinci pa?i . domnule consilier aulic... în fond. desigur ca totdeauna ai fost pu?in anemic. E?ti un v echi bolnav. te rog sa ma în?elegi cum se cuvine sa ramîn? aici. în a?a fel încît î?i apas? barba ale c?rei vîrfuri se îndoiau în sus. asta nu înseamn? ca n-a fost bolnav.Ai aici un var atît de dr?gu? ?i de simpatic. iar jenele respiratorii sînt efectul regiunilor bolnave. P .. ?tii ca odinioar? ai mai fost bolnav? -Eu? Da. exista o jena respiratorie. ~ Haide. n-o sa vrei acum sa-?i renegi votre cousm. Ciocani în acelea?i locuri ca ?i la Joachim ?i reveni de mai multe or în diferite lo curi. ~ Ah. . cum spune filozoful. cel la care ma uit. ace?tia ?i-s ascenden?ii! Cît despre dumneata.. iar aces t apt arunca a priori. hai de. revenind de mai multe ori. de ce? 200 THOMAS MANN De o embolie. iar Joachim se opri brusc sa asculte. Auzi diferen?a? ?i c onsilierul aulic ciocani pe rînd în partea superioara stînga a pieptului ?i pu?in mai jos.Dar. Am fost mereu cu ochii pe dumneata. "~ ?i doamna mama dumita le e s?n?toasa? . Sunetul este un pic mai surd aici decît dincolo.lucrul se desf??oar? praeter-propter. o sa vedem imediat de ce e?ti în stare. îi spunea tînarului p e numele de familie . e?ti unul de-ai no?tri ?i vei sfîr?i pri n a-?i da seama ca atî?ia al?ii care au venit aici pentru desf?tarea lor. daca vrei. ?i din partea cui? . zise Hans Castorp. acum pot sa ?i-o spun chiar din capul locului. pentru a compara. zise Hans Castorp. ?i el la fel? A?adar. în timp ce consilierul aulic îl asculta. au privi t în jur strîmbînd dm nas. la fe] adaug? el. continua consilierul aulic facînd un semn spre Joachim ?i leganîndu-se cînd în vîrful picioarelor. Deci. dragul me u Castorp. iar Hans Castorp se str?dui sa fac? întocmai. întocmai cum am b?nui t din prima clipa. ascultînd. al regiunilor care s-au ?i cicatrizat. mai bine de opt sau zece minute . unde chiar adineauri se oprise de cîteva ori pentru a ciocani cu insisten?a. de-atunci e mult. Iar doctorul Krokowski. privind între el ?i Hans Castorp.Respira adînc! Tu?e?te! porunci consilierul aulic care.Da. de la masa lui de scris. ai fire?te o înclina?ie pronun?ata p entru înfundarea cailor respiratorii. A decedat pe cînd eTam înc? mic. iar bunicul meu. domnule consilier aulic. Apoi î?i puse instrumentul sub bra? ?i. începu sa cioc?neasc?. cu mîmile la spate. ?i în afara de toate astea. Dar domnul tat?l dumitale? A murit de pneumonie. Acesta nu rosti mei un cuvînt ?i nu f?cu de cît sa apese stetoscopul ici ?i colo.

6 la ora zece diminea?a. cu ochii in pamînt ?i cu mîinile la spate. în?elegi. iar daca vei continua. Cas . apoi privi iar??i hipul consilierului aulic. Bine. _ M? gîndeam. ?i cu musta?a zbîrlita într-o singura parte. _ ?i ca o confirmare obiectiva. evident. mai avem ?i temperatura dumital e: 37. Ce se va întîmpla dup? aceea. cu obrajii lui alba?trii. vei mcepe prin a te baga în pat. asculta-ma cu aten?ie. vom vedea daca dup? cîteva saptamîni de repaos la pat. Acestea sînt otr?vurile solubile secretate de microbi. ceea ce corespunde îndeaproape cu observa?iile acust ice. de?i exista. c?ci revolu?ioneaz? trupul. î?i spun ca-mi declin orice r?spundere. spuse Hans Castorp. dup? cîte ?tiu. ma în?elegi. . Am avut impresia. n-ar fi decît aces te jene respiratorii ?i aceste calcifieri curioase. care vrea s-o arga ori de cîte ori termometrul îi arata cîteva zecimi în minus. Prin urmare. iar ner?bdarea nu provoac decît rau. ca e?ti un bolnav foarte ales. iar printre coaste i se vedeau limpede b?t?ile imji Se uita spre Joachim. Castorp. ma auz i? Dar. facîndu-l sa izbucneasc? din starea latenta în care se afla. doar col?ul gurii -' zvîcnea în mod ciudat. Dar ?in tot atît de mult sa-?i spun 'mediat: un caz ca al dumitale nu se vindeca de la o zi la alta. De unde provine' Da-mi voie. O sa-?i facem o frumoasa fotografie a interiorului ?i faptul acesta s?-?i produc? desigur pl?cere. sa-?i spun ceva ?i ?ine bine minte ceea ce auzi. -Probabil c? imediat te-ai sim?it u?or ame?it. aerul pe care-l avem aici este bun împotriva bolii. c?ci. -?i guturaiul? i-o întoarse consilierul aulic. au un efect ame?itor asupra sistemului nervos central.Da. Fire?te. ?i acum. reclamele "e ?i vindec?rile miraculoase nu ne privesc pe noi. ai c?rui ochi nu-i întîlni. eu. dragul meu. zise Hans Castorp. Castorp. continua Behrens. nu-i a?a? ?i este perfect adev?rat. ?i abia atunci obrajii capata o îmbujorare plina de veselie. Ca ?i Pe Joc repaus n-ar fi un ordin tot atît de valabil ca ?i drep?i! Re202 THOMAS MANN paosul este prima datorie a cet??eanului. acest aer rarefiat ?i uscat al în?l?imilor. mult mai înzestrat pena fi bolnav decît generalul asta de brigada de colo. devale. dispui de suficiente circumvolu?iuni cerebrale. Castorp. mai spuse consilierul aulic-avem în parte a superioara ?i un punct incipient care a ?i început sa ait>a zgomotul lui. ramîne de vazut. Deocamdat?. spuse Hans Castorp. b?iatul meu. Aerul îns? este acela care ne a juta sa auzim. Dar tot acest aer este. ma în?elegi. te vei reface. o buna zi toat a bucata de plamîn se va duce dracului. Nu vreau sa spun nici m?car ca am auzul mai fin decît ei. în acela?i timp. Cu ochii tot alba?tri ?i l?crimo?i. ca aceasta febra se datoreste numai guturaiului. lar ^e la început. aCUm. cu toate ca experien?a ?i specializarea înseamn? foarte mult. Daca. C?ci în afara de aceste jene respiratorii. dar dup? p?rerea mea dumneata ai început s? faci temperatura imediat ce ai sosit aici. fara nici o tres?rire. te-a? las? sa pleci la larii ?i pena?ii dumitale ?i nu mi-a? mai bate capul nici o clipa cu dumneata. este ceea ce cred în adev?r ?i eu. .robabil ca pentru domnii no?tri colegi de la ?es diagnosticul este mai dificil în cazul dumitale. Hans Castorp st?tea în picioare. chiar din prima zi. cu certiW MUNTELE VR?JIT 201 un punct umed. c?ci . confirma consilierul aulic.. Hans Castorp sim?i iar??i cum sîngele îi n?v?le?te în inima care 1se zb?tea în piept în vr eme ce Joachim încremenise pe loc. lucru pe care-l ?tii. Dup? cîtva timp. în cazul dumitale. întrucît p rovine dintr-o afec?iune proasp?ta deocamdat? nu vreau sa vorbesc despre un foca r de infec?ie. sa tr?ie?ti la fel ca si . nu trebuie sa te mai obo se?ti pornind la drum. tot ar trebui sa te întorci. c?ci vei putea sa arunci o privire m'âuntrul propriei dumitale fiin?e. deopotriv? de prielnic ?i pentru a declan?a ?i gr?bi boala.. iar guturaiul dumitale este tocmai una din aceste izbucniri. Nu ?tiu daca la ?es ai ?i avut febra. fiindc? lucrurile stau altfel ?i t°( e?ti la noi. o sa-?i spun cîteva cu vinte care valoreaz? greutatea lor în aur.

fiind ca ?i îngropate. iar noi vre m sa evitam. f?cu un semn cu capul. încearc?. înainte mar?. bolnav fiind. nu era în adev?r deloc simpl a. îi strînse din toata inima mîna dreapta. De altfel. suprema autoritate în aceasta lume în care sîntem închi?i. care-i dezvelea din?ii g?lbui în barba. c? ci structura sa l?untrica. cu monograma lui pe buzunarul c?m??ii de noapte. foarte întunecata. s?-l preg?tim pe cititor pentru înc? alte mult e minuni ?i enomene. la depou cn dumneata! Spunînd aceste cuvinte. al c?ror albastru era înce ?o?at de guturai. paradoxurile. Uneori din str?fundurile fiin?ei lui se înal?? un rîs nebun ?i biruitor. ?i totu?i el este în ordinea lucrurilor ?i r?spu nde legilor povestirii ?i ascult?rii ei. ?i privea în tavanul camerei. Joachim îl las? în pace ?i ocoli orice explica?ie. V Eterna supa ?i revela?ia fulger?toare înainte de orice. St?te a acolo. cu mîinile sub cap . ?i ca numai în f unc?ie de propria noastr? experien?a el se dilata sau se contracta exact cît ?i av entura eroului povestirii noastre. dar cum e> ln fond. ?i acum. mereu aceea?i. arunca piezi? capul pe spate ?i cu un surîs jovi al. De fapt. De altfel. daca în vreme ce rela tarea noastr? a devorat spa?iu ?i timp ale c?ror întinderi corespund foarte bine a ?tept?rii noastre pe jum?tate m?rturisite . este folositor. formele timpului se destram?.în schimb. în prezen?a ac estei minuni care este lrnpul. Hans Castorp st?tea în pat de sîmbata dupa-amiaza deoarece astfel hotarîse con silierul aulic Behrens. potrivit previziunilor ome ne?ti. pentru ca nu cumva cititorul sa fie e l însu?i din cale-afara de uimit de cele ce urmeaz?. ar fi trebuit sa se limiteze aceasta ?edere). te rog. pe jum?tate sincera ?i prada îndoielii. nici de unde. întins. Am putea fi mira?i de acest fapt. în vreme ce inima repeta parca loviturile con?tiin?ei. fara îndoiala. alteori p?lea de spaima ?i de nelini?te. domolindu-i inima. surprins Qe destin într-un mod atît de nea?teptat . pe care le va întîlni în tovar??a no str?. cu ochii lui naivi. la care. Grijuliu sa-l menajeze . ore ?i zile de lucru au cerut eie: de altfel ne dam seama di ntr-o clipita ca aceste trei saptamîni se vor încheia iute. se a?eza la birou pentru a-?i rezolva coresponden? a în pauza pîna la consulta?ia viitoare Doctorul Krokowski îns? se ridica de la locul sau. patul în care murise americanca ?i. Dar jn aceea?i clipa te adi e un fel de boare nu ?tii nici cum. într-o caden?a accelerata. C?ci este în perfecta ordine ?i corespund e exact acestor legi ca timpul sa ne para mai lung sau mai scurt. încîlcita. ca un om suprasolicitat de treburi. pentru urm?toarele trei sapt amîni ale vizitei sale în acest loc.torp. atîtea alte fiin?e. Dar ar fi paradoxal sa vorbe?ti despre plictis în leg?tura cu eternitatea. în afara acelora de pîna acum. file. întrebînd de forma da ca nu-i lipsea nimic. în prima zi. ?i a?a cum î?i va fi adusa ?i miine. îi era cu atît mai u?or sa-l în?eleag? pe Hans Castor p ?i sa-i respecte teama ce-o avea de orice explica?ie. se îndrepta spre Hans Castorp. daca în vreme ce relat area noastr? privind primele trei saptamîni ale ?ederii lui Hans Castorp la cei de sus (dou?zeci ?i una de zile în miezul verii. intra de cîteva ori în camera bolnavului. a?adar. mai ales în tov?r??ia eroului nostru. Deocamdat? este suficient ca fiecare sa-?i aduc? aminte cît e iute se scurge chiar un lung" ?ir de zile atunci cînd. ?i c?. iar o bucurie ?i o speran?a necunoscute îl chinuiau îngrozitor. nu putem admite ca fara acest guturai ochii Iui ar fi avut o privire limpede ?i fara echivoc. batîndu-i lipita de coaste. oricît de simpla ar fi fost. sa nu ma dezmin?i ?i sa nu m?e[ cunoa?terea mea despre oam eni. în patul curat ?i alb. iar ceea ce ?i se dezv?luie ca adev?rat? forma a existen?ei este un piezent încremenit în care ?i se aduce eterna supa. le reci în pat: este mereu ace ea?i zi care se repeta fara încetare. A?adar. adic? aventura tînarului Hans astorP. ?i se aduce suna a?a cum ?i-a fo st adusa ?i ieri. cu cît împ?rt??ea aceasta te . nu ne-ar mai trebui decît tot atîtea cuvinte ?i cli pe cîte pagini. care îi zgudu ia pieptul. poate. mai precis ar fi daca am vorbi despre o identitate adic? de 204 THOMAS MANN î I i un acum încremenit sau despre eternitate. cac în vreme ce vezi ca ?i se ad uce supa. ci din contra. nu pre a ar fi corect sa vorbim de Peti?ie". La prînz. consilierul aulic Behrens puse cap?t convorbirii ?i. povestitorul se simte dator sa m?rturiseasc? pro-pria-i mirare în leg?tura cu un lucru care se va întîmpla aici. gîndindu-se la ciud??enia situa?iei.

îns? zilele acestea. pe de alta Parte. zise Hans Castorp. întorcîndu-se de la plimbarea de diminea?a. . ca sînt într-adevar unul d intre ai vo?tri. e altfel. ?i se prea poate ca famil ia noastr? sa aib? asemenea dispozi?ii ?i. Este o surpriza p entru mine sa aflu ca sînt cam bolnav ?i trebuie sa ma obi?nuiesc mai întîi cu ideea c a acum ma aflu aici ca pacient. de curînd. pentru tratament. în?elegi tu. fiindca-mi p)a lucrurile t riste ?i în?l??toare . la ?es. a?adar. pot sa vorbesc despre noroc. iar în mintea lui se socotea chiar într-o situa?ie ?i mai chinuitoare decît varul sau.. Am avut deauna o fire serioasa ?i o anumita antipatie pentru aspectele vigu-as e ?i zgomotoase ale vie?ii . Am venit oare aici ca sa-?i fac ?ie o vizita? In parte am venit ?i cu inten?ia asta. r?spunse Hans Castorp. trebuie sa treac? uit? vreme înainte ca faptul acesta sa-i surprind?. a sPunem. despre asta. doar un oaspete. Behrens a ?i f?cut o remarc ? în sensul acesta. în primul rînd. în?elegi. deoarece niciodat? nu m-am sim?it propriu-zis viguros ?i nu uit cît de une ri mi-au murit p?rin?ii astfel ca nici nu aveam de la cine mo?teni o s?n?tate ex cep?ionala! Ca ai o mica leziune .Asta nu se poate ?ti! zise Joachim. în loc sa fiu. 206 THOMAS MANN ?i tu ?tii ca am fost ispitit uneori sa ma fac preot. a fost frumos?" Daca vad ca n-am sosit. lata ceva care într-adevar nu se poate ?ti. ca sa m? odihnesc. reprezint? pentru mine ceva mult mai fru mos ?i infinit mai drag decît un Mul?i ani tr?iasc?!" cu zgomotoasa lui veselie. e o chestiune asupra c?reia nu ne facem uzn. Ramase în picioare lînga pat ?i spuse oftînd: A?adar nu-i nimic de f?cut ?i trebuie sa luam anumite hotarîri. sînt bine-nit ?i unchiul Tienappel spune: Te-ai întors!" iar u nchiul James ma . c?ci se prea poate sa-l fi coborît în timpul vreunui dejun. Dar daca lucru rile stau într-adevar. astfel ca azi nu mai ai decît o oarecare . Oricum ar fi.P. . miercuri sau joi.I. trebuie sa-?i m?rturisesc ca faptul acesta nu ma surprinde deloc. daca a? mai fi con tinuat cîtva timp sa duc via?a asta acolo. întrucît este un noroc fap tul ca am venit aici ?i m-am l?sat consultat. To tul trebuie sa provin? din faptul ca eu însumi am o leziune si din na?tere chiar a m avut predispozi?ii pentru aceasta boala . pe care trebuise s-o fac? singur. ca înainte vreme. ?i ap oi. nu sînt primul care a crezut c? face aici doar o scurta vizita de polite?e ?i a c?rui ?edere a luat o cu totul alta întors?tura. ata-mâ de ieri în situa?ia de-a ma întreba care-mi erju dispozi?iile personale fa?a de tot. deodat?.. la urma urmelor. _ î?i dai seama. adic? fa?a de via?a ?i exigen?ele ei . cît de nepl?cuta este situa?ia asta pentru mine! Acum. Requiescat in pace. Dar duminica. potrivit sfatu lui dat de Heidekind.iar o stofa neagra.Iarta-ma! spuse Hans Castorp fara sa-?i ia mîimle de sub cap. astfel.nu am vorbit noi. te introduc în sanatoriu ?i iata-te. Cînd sosesc. ce-o sa se mai întîmple? Fire?te ca ma simt oarecum r?spunz?tor.treab?: Ei. De altfel. vor trebui sa fie în?tiin?a?i. cum aveam impresia pîna acum. în privin?a asta n-ai nevoie sa-?i f aci nici cel mai mic repro?. cu o cruCe de argint deasupr a sau un R.. nu ma a?teapt? cîtu?i de pu?in. înainte de amiaza. Bineîn ?eles ca... dar care s-au lecuit cu desavîr?ire de la sine. dar. zise Joachim oftînd. Au altceva de f?cut decît sa ma a?tepte pe ? e ?i sa numere zilele pîna la întoa rcerea mea. Te a?teapt? cei de -acasa. Nu înc?. ?i iat?.ama. ?intuit la pat ?i n imeni nu ?tie cînd vei putea pleca pentru a-?i ocupa serviciul. Trebuie sa în?elegi ca mi-e penibil în cel mai înalt grad. po?i sa fii sigur. MUNTELE VR?JIT 205 is A?. nu mai amîna convorbirea directa ?i inevitabila cu varul sau. ?i nu atît de adic? într-o zi fixa.. Nu chiar azi.care a izbucnit acum.chiar daca este. C?ci doar ai auzit tu singur ca. Doar ca ai avut odinioar? cîteva locuri bolnave de care nimeni nu s-a ocupat. E destul sa te gînde?ti cum al doilea fi u al lui Tous-le-deux a fost atins înc? mult mai grav ?i nici nu ?tim daca mai tr? ie?te. Vii aici sami faci o vizita. vindec ata acum. acum s-a dovedit pur ?i simplu ca aveam mai multa nevoie de repaus decît ?i-a închipuit el sau decît ne gîndi?em noi to?i. La ce bun sa-?i fa ci atîtea gînduri? E absurd.nu-i a?a? . s-ar fi putut ca toata bucata d e plamîn sa se duca dracului.

.ca am r?cit. iar programul . nu fara a se gîndi cu o interioara ridicare din u meri la discursurile lui Settembrini asupra caracterului suspect politic al muzic ii". deocamdat?. r?spunse Hans Castorp. * Hans Castorp st?rui sa afle am?nunte: 208 THOMAS MANN Zac aici ?i achit tariful întreg. Joachim se a destul de pu?in vor b?re? ?i deloc dispus sa fac? rezumatul con-W?ei . Insa n-ar trebui. la mine n u. n-ar trebui sa ne facem nici o iluzie. De altfel. daca nu ai fi urcat din întîmplare pîna aici.. _ Bine. n u mi s-a f?cut înc? nici radioscopia ?i nici radiografia. ?i de aceea nu avem dreptul sa punem alternativa cea mai rea. neglijeuri de dantel? sau ceva asem?n?tor (numai c? pentru neglijeuri de dantel? fusese prea rece). în sfîr?it. de înc?l??minte. gr?dina ?i terasa se însufle?ir? cu tralala ?i cu fornaie lile clarinetului. cel pu?in prin relat?rile pe care i le f?cea Joachim cînd. treb uie sa ?i se trimit? ?i bani. asemenea pove?ti de groaza.de altfel le voi scrie chiar eu. Clubul jum?t??ilor de P amîni" î?i mase zborul in corpore spre Clavadell). Chiar în si tua?ia lui de acum Hans Castorp lua parte la tot ce se petrecea. sa se plimbe prin camera. nu se poate ?ti absolut nimic. îl punea pe Joachim sa-i relateze evenimentele ?i preg? tirile din aceste zile. Cînd Behrens spune ca un loc e aspru ?i ca aproape ca aude un zgomot. Tava de ceai pe care i se servise micul dejun duminica diminea?a era împodobit? cu un mic vâs de flori ?i nu uitaser? sa-i trimit? cîteva pr?jituri din cele servite ? i în sufragerie. Joachim veni sa-l vad? înaintea curei de odihna. vizitîndu-l. am în?eles. saltîndu-ma pu?in pe perna . Cred ca este mai bine sa nu ne dam prea multa importan?a ?i sa nu ne apucam sa istorisim celo r de acas?. . spuse Hans Castorp. gînde?te-te ?i tu! Doar cu geamantanul tau pentru clasa întîi g cu cele necesar e numai pentru trei saptamîni. nu se poate ?ti! . s? mai a?teptam. putem a?tepta! Deocamdat? se mul?umir? cu atît pentru ziua respectiva. Va fi suficient sa le scriem cît mai curînd . cu mîna mea. daca dupa-masa se facusera plimb?ri cu tr?sura (?i. -Dac?. daca nu bucurîndu -se direct. îns? faci aceasta afirma?ie într-un sens pesimi st ?i g?sesc ca te gr?be?ti prea tare. v?dit tulburat. îl întreba dac? duminica fusese onorat? cu toalete elegante. în adev?r.cînd era vorb a de divertismente fie saptamînale. nu. nu sînt în stare sa c?l?toresc.Bine. Behrens n-a fixat nici un termen.. spuse el. tocmai pentru ca nu se poate ?ti. nu. . Dar.Pentru rest? MUNTELE VR?JIT 207 -Pai. iar Joachim ramase al?turi de va rul sau: urm?ri stînd pe balcon. bineîn?ele s.Nu. Ceea ce desigur ca s-ar fi petrecut ?i cu punctul umed pe care se poate sa-l ai acum. Ai nevoie de . . Mai tîrziu. Vreau ?i eu s? aflu nut-din ceea ce se întîmpla. numai daca voi avea nevoie de toate astea.greutate la respira?ie. lbituri.de altfel nu vorbise decît foar te pu?in ?i despre cea precedenta.. vom vedea. Dup? aceea. e tot ce putem face pîna una-alta. E prea multa vreme de cînd ma aflu aici ?i ?tiu la ce mâ pot a?tepta. în cadrul concertului bilunar. iar luni dupa-masa. de rufe. Cît pentru rest> mai putem a?te pta. singurele care vor îng?dui o concluzie obiectiva. îi ceru sa-i fac? o e de seama asupra conferin?ei doctorului Krokowski. de pilda în ceea ce prive?te durata conv alescen?ei mele. Afirmi ca nimeni nu poate ?ti cînd voi fi în stare sa plec de aici ?i sa încep lucrul la ?antierul naval. De altfel. este un om în?elept ?i nu face pe profetul. se a?eza pentru un sfert de or? pe marginea patului. fie bilunare intra în drepturile sale. ?i cine ?tie daca se va constata ceva într-adevar serios s au daca pîna atunci nu-mi va trece febra ?i va voi putea spune adio. cum am mai spus. zise Joachim ?i începu. în vreme ce Hans Castorp ciulea urechile cu capul p lecat într-o parte ?i cu privirea pierduta într-o fervoare dubioasa pe valurile de a rmonie care se îmbulzeau de afara. ca stau în pat cu pu?ina febra ?i ca. chiar de la început.

pe care consil ierul aulic Behrens. c? ci era mereu aceea?i. nimic deosebit. temperatu ra mi se ridica. Nu e nici un cuvînt de prisos ?i totu?i. Asemenea întîmplari se asociaz? cu alte impresii ?i amintiri. de un fel de otr?vire. plec? imed iat sâ-l pun? l? primul tren. ?tii ?i tu. ?i Joachim ap?rea gata îmbr?cat ca sâ-i spun? bun? diminea?a. Bineîn?eles. Chestia ast? a ta m-a cam lovit în moale' capului. cum spune doctorul Krokowski. f?cea la fel. adaug? Joachim în sil?. aventurierul nostru. MUNTELE VR?JIT 209 Astfel trecur? duminica. ?j. în pofida proiectelor lui. de autoin-toxica?ia organismului care. de altfel. Le mai scrise c? st?tea în pat. Poate c? odinioar? chiar se ajunsese aici. zise Joachim. M ai a?teapt? pu?in ?i o s? vezi c? într-o bun? zi o s? sfîr?easca prin a descoperi ac est element necunoscut.. gîndi Hans Castorp. ai puica crede c? este ceva adev?rat în pove?tile cu elixirele dra gostei ?i alte n?zdr?v?nii de care sînt pline c?r?ile de legende. cu cugetul împ?cat. avînd o gripa cu febr?. la urma urmelor. cu perna în spate. Abia P'eca. De ieri. r?spîndit în tot trupul. astfel c?. s crisoarea aceasta m? va face s? cî?tig pu?in timp. chiar de la prima lor întîlnire. î?i ?ntreba v?rul ce temper atur? a avut la ora ?apte ?i apoi i-o comunica pe a sa. Despre ce altceva ar fi putut vorbi? Acesta este subiectul la care recurge totdeauna. H ans Castorp. c? plecarea. Azi a debitat chimie pur?. Pe cînd el lua masa jos. deoarece o punea în leg?tur? cu constitu?ia generala a bolnavului. E vorba." Apoi plicul fu încredin?at omului de serviciu de la etaj care. ?i-?i ramîn în auz pîn? l? sfîr?itul zilelor t?ie. se apuc? sa tr?iasc? de pe o zi pe alta. nimic deosebit. lata un lucru bun. Dar cum mai vorbesc oamenii de aici. îi r?spunse Joachim. îl frec?iona cu alcool. numindu-l pe Hans Castorp. socotind c? lucrurile ?u fo st aranjate ?i ca numai tu?ea ?i temperatura pricinuita de guturai îl f?ceau s? su fere. ca s?-?i infor meze unchii de starea lui actuala. cu pofta de mîncare provocat? de o sch . oamenii din popor cu cîta solemn itate ?i demnitate: sun? aproape ca o poezie! Ramîi cu bine ?i-?i mul?umesc!" repet ? el imitînd accentul t?ietorului de lemne. ca morfina sau cocaina. în adev?r. ba o s? ?i fabrice otr?vurile solub ile care produc acest efect ame?itor asupra centrului nervos. râspîndit în trup. în monotonia ei permanent?. iar mar?ea trecu f?r? nimic sebit. cauza ce-i declan?ase revolu?ia în trup ?i gr? bise izbucnirea bolii. pe nume Turnherr. ?i-ar avea originea în descompunerea unui element înc ? necunoscut. ca pe to?i ceilal?i bolnavi. lunea. cum vorbe?te.. exact a?a cum se întîmpla în ca zul absorb?iei obi?nuite a otr?vurilor exotice. cu mînecile c?m??ii suflecate pe bra?ele vînoase. Ai auzit tu însu?i. dar e cît se poate de interesant. Ai s> plecat? Da. dup? ce b?tea foarte tare în u??.cheiate de cînd s e g?sea aici ?i se sim?i în sfîr?it obligat s? scrie o risoare acas?. nici mai încet. Ia te uita. Auzind toate acestea. ?i atunci obrajii se îmbujoreaz?! spuse H?ns Castorp. medicul-?ef îl s?sise foarte anemic. un tip musculos. exclam? el. ?i Krokowski a vorbit iar??i despre iu bire"? întreb? apoi ?i se strîmb? rostind acest cuvînt. aceasta zi spart? în atîtea buc??ele ?i care. cu num?rul camerei. De diminea??. nu se scurgea nici mai iute. astfel c? va putea îmb?ta oamenii dup? metoda lui. evitînd întîrzierea cutiilor pentru scrisori. le s crise pe hîrtia cu antet a stabilimentului.î?i reaminti de acea luni. A?a am auzit în p?dure ?i n-o sa uit toa t? via?a. Pe curînd am?nunte mai amp le. intra bâie?ul. Cu perna în spate. cel pu?in ? linii mari. care vorbea din gît cu oarecare dificultate ?i. în urma cu doua sapt?mîni. Dup? aceasta. concediul pe care Hans Castorp ?i-l rezervase a fost socot it insuficient de c?tre acest medic cu înalt? competen??. Apoi seara ?i diminea?a urzir? a treia ?ederii l ui Hans Castorp în depou". nu voia s-o trate ze cu u?urin??. Cîte ?tie ?i omul asta! Parc? ar fi înghi?it ?tiin?a cu polonicul. cînd se apucas de unul singur sa p lece la plimbarea care-i f?cuse atît de rau. i?r efectele acestei descompuneri exercit? o influen? ? ame?itoare asupra anumitor centri ai mâduvei spin?rii. ?i totu?i era ziua sosirii lui. ?i cam ce-a spus ast?zi? Ei. Dar ce-a mai emis ca noutate? Ca noutate. în acest caz. con?tiincios pîn? la exces cum era îndeob?te.s-exprima limpede presupunerea c? este posibil ca excursia sa fi fos. se împlineau trei saptamîni . trebuie neap?rat sa mai stau pu?in culcat. t rebuia amînata.

?i cu atît mai mult nu era cazul lui Hans Castorp. MUNTELE VR?JIT 211 Abia ispr?vea dejunul. pe t?vi care a?î?au pofta de mîncare. st?tea un moment în picioare sau pe marginea patului. de altfel. o masa suculenta în cursul saptamînii. astfel ca intervalu l dintre doua mese . preg?tita de un ?ef buc?tar de anvergura europeana. ?i tot astfel se f?cea c? durata marii cure de odihna se re ducea. cînd toate aspira?iile ?i parca întreaga via?? sîn t concentrate ca sa aduc? timpul. împrumutate de la biblioteca sanatoriului ?i a?ezate pe noptiera. încît abia da ca mai avea vreme sa r?sfoiasc? cele doua volume groase ale unui magazin ilustra t. St?tea acolo ?i pl?tea tariful întreg . care abia daca dura o pr?p?dita de ora. a?a cum poate fi. chiar ?i ora trei. declara ca orrnit bine ?i pe deasupra marginii ce?tii se uita la consilierul aulic ' cu pumnii ap?sa?i pe masa din mijloc. nu era. iar ceea ce i se aducea în ve?nicia încremenit? a acestei ore nu era o simpla supa . ca îl ?i vedea întorcîndu-se. sa se preg?teasc? pentru dejun. Iar pauza era doctorul Krokowski. pentru ceea ce era în realitate! C?ci Hans Castorp nu avea regim de bolnav . c?ci. Dar nu se iau în considerare sfertu rile de ora suplimentare înd. înainte de a se duce pentru cu ?i cît durau toate acestea? înc? o pr?p?dita de ora1 ra de odihna dinaintea prînzului Abia ?i-ai pus mîinile sub cap ?i abia ?i-ai aruncat privirile în tavan. Acum tînarul î?i avea locul lui bine stabilit. cel obi?nuit la prînzul de la Berghof'. c are.era atît de s curt. urm?rind un gînd. ?i mai înainte de a duce sa se întin d? pe balcon ?i marea lini?te sa se fi l?sat deasupra Berghof'-ului. c?ci el ?tia sa extrag? sufi cienta substan?a din impresiile celor trei saptamini petrecute aici. daca am ajuns sa vorbim de trei. sa med iteze asupra situa?iei lui de acum ?i sa se întrebe ce se va întîmpla cu el. Da.?i oare de ce i s-ar fi impus un asemenea regim? Un regim de bolnav.prea pu?in s 'ngherit de n?v?lirea medicilor foarte ocupa?i. nu-l mai ocolea pe Hans Castorp. ca în basmul cu b?iatul de croitor a?ezat dinaintea niese fermecate. la aceasta or?. cu excep?ia celor care z?ceau în pat ?i a muribunzilor. iar dup? aceea H?ns Castorp r?spundea cu voce ganatâ ?i indiferent? la bun? ziua celor ce ie?eau. alc?tuit din ?ase felur i. Dup? aceea venea iar??i la Hans Castorp. decît doua . înt r-o buc?t?rie ca de hotel de lux. ca sa fim prec i?i. adic? nu-l mai neglija a?a cum se întîmplase spre . Fata de la sufragerie. iat? ca se f?cuse aproape ora trei ?i jum?tate. ori de cîte ori timpul este calculat în linii generale. Joachim î?j m f?cea ?i cura de odihna . Pravisera de parcurs sufrageria. ?i Hans Castorp mînca în pat. Poate ca era chiar atît. în afara unit??ilor întregi. un regim s?r? c?cios nu era deloc recomandabil în cazul sau. facîndu-?i raita de dup? masa. pîna la Davos-Platz. împingea de-a curmezi?ul patul ui m?su?a speciala pentru bolnavii la pat. care s e g?sea acolo ca din întîmplare. ca de pilda în marile calatorii c u trenul sau în st?rile de a?teptare. sus. ca gongul îi ?i invita pe to?i pacien?ii. de la trei pîna la patru. care avea îns?rcinarea sa serveasc? bolnavii ce st?teau în pat. ?i în sinea ta nu mai conteaz?: astfel se întîmpla î asemenea împrejur?ri. încît chiar ?i un cap sec ^ Un s?rac cu duhul n-ar fi reu?it sa se plictiseasc ?. ci un bolnav pe care îl chestiona zilnic. un sfert. iar dup? aceea sosea supa de prînz": un epitet de un simbolism stupi d. îi povestea anumite lucruri care îl impresionaser? în timpul plimb?rii. Mai flecareau iar??i de una h alta. Lucrurile nu se petreceau altfel nici cînd Joachim î?i f?cea a doua plimbare. ?i mai mic?orat?. Cu gura plin? de dulcea??. Joachim pleca. aceasta min11116 de echilibru. Cele treizeci de minute se în?eleg ca un contrapunct fa?a de o ra întreaga. arunca o privire gr?bit? pe aia de tempe ratur?. în definitiv. ca Joachim se ?i întorcea. comprimata. fi ind oarecum ocolita printr-o pauza. ele se absorb în treac?t. iar duminica una de gala. la o ora care era. nu mai era un interval ?i un hiat. iar acum str?b?teau la iu? eala camerele omavii la pat ?i cu muribunzi. pentru numele lui Dumnezeu.imbare de regim . fara îndoiala. ci meniu! complet. Aprindea apoi o no THOMAS MANN ?igara ?i abia sesiza ca Joachim plecase sa-?i fac? plimbarea diminea?a.între timp. doctor ul Krokowski. i-o aducea sub capace nichelate. apreciata de cei mai exigen?i cunosc?tori. Ora doua ?i un sfert poate fi dou? ?i jum?tate .

dar nu pe u?a.. Rela?iile dumneav oastr? cu noi au rat într-o noua faza.în consecin?a. Nu vreau sa trec drept rna. spuse el cu o dulce ce baritona la. cînd doctorul Krokowski î?i f?cu apari?ia în camera pentru prima data ?i spunem apari?ie" c?ci acesta este cuvîntul exact pentru a preciza sentimentul straniu ?i chiar pu?i n înspâimîntator avut de Hans Castorp cînd. fiin dc? te po?i obi?nui ?i cu echivocul. "ntunericul intra vazînd cu ochii în . eu nu pot admite. ?i celelalte din cursu l saptamînii. i ar în barba lui despicata în doua... saluta cu cordialitate viguroasa pe cel c ulcat. nu-m' închipuisem ca lucrurile stau astfel. trezit brusc. numai sa ramîna în limitele normalului. începea uneori ?i cîte o sc urta convorbire cu caracter mai personal ?i atunci f?cea prietene?te cîteva glume din acelea cu care. de vizita de rutina. ?i-mi m?rturiseam îndoielile asupra problemei de a ?ti da ca om" ?i s?n?tate perfecta" sînt cuvinte care ar putea vreodat? sa rimeze. Cred ca atunci j^ exprimasem oarecare îndoieli în privin?a asta. Joachim î?i lua r?mas bun pentru a se duce la cina. cum aveau sa fie. Apoi era adus meniul. sfîr?e?ti prin a te obi?nui.) Cine fi crezut! glum i doctorul Krokowski cu un accent prietenos. cu un r gutural. adaug? do ctorul Krokowski cu o foarte mare dezinvoltura. o influen?a excelenta. ca acest punct umed de acolo ?i cu vîrfu] degetului atinse um?rul lui Han? Castorp . ci îl rostea nel ovind decît o singura data cu limba incisivii periori. cîteodata pu?in mai devreme. bondoc ?i cu umerii la?i. spre de osebire de scumpul ?i onoratul meu ?ef. îmbr?cat în negru. încît intrase pe u?a deschisa. în aceasta împrejurare. punea cele mai banale întreb?ri în calitate de medic. o pauza în cadrul orei. A?adar. încît cura de odihna pîna la cina se limita Ja lta ora care era un adv ersar u?or de învins numai sa fi avut cîteva "nduri în cap ?i un orbis pictus pe nopti era. Ce temperatura a?i avut ast?zi? ?i o data cu aceste cuvinte. observa ca asistent ul intrase în camera. Valea se umplea de umbre ?i în vreme ce Hans Castorp mînca.. în seara cînd am avut pentru prim data pl?cerea sa va salut ?i cînd mi-a?i corijat p?rerea eronata atunci er eronata atragîndu-mi aten?ia ca era?i perfect s ?n?tos. Nu m-am gîndit la nici un punct umed. astfel c a foarte repede Hans Castorp nu mai g?si nimic de obiectat vizitelor regulate al e doctorului Krokowski.trebuie s? ne intereseze în primul rînd. dup? examenul la care a?i fost supus deun?zi. dînd impresia ca sosise pnn v?zduh. veriea ceaiul atît în sufragerie cît ?i la num?rul treizeci ?i pat ru. ci pe balcoane. Oricum ar fi fost. devenite un element firesc al zilei lui normale ?i împ?r?ea ca un fel de pauza lunga cura de dupa-amiaza. mai filozofic. din?ii i se dezvelir? g?lbui într-un surîs jovial. ?i chiar ?i azi. pe un ton pu?in afectat. Hans Castorp tresari. nu ?tiuse cum sa se ape e. Se afla într-un semi (sau sfert) de somn. tot de pe balcon. era ora patru cînd asistentul disp?rea din nou pe balcon -ceea ce însemna ju m?tatea dupa-amiezei! Dintr-o data. vizita asistentului c?p?ta un caracter ino fensiv. se opri în picioare lînga patul lu i Hans Castorp. cu siguran?a. mai înainte de-aU fi dat seama.. sase era atît de aproape.. dar. de altfel. Lucrurile se petrecuser? luni.nemarturisita ?i trecatoarea lui nemul?umire. de?i au un caracter echivoc. . C?ci d rumul lui nu ducea prin cori-Qor.. ~ P?re?i surprins ca ma vede?i. e întotdeauna secund ar. c?ci din musafir a?i devenit peste noa pte 212 THOMAS MANN tovar??. Cine ar f putut sa cread? un asem enea lucru. Pentru mine este un fenomen secundar. cînd. clarv ?z?tor decît sînt. va asi gur. la ora patru far a un sfert. te pomeneai în p lin? dupa-amiaza care fara întîrziere se pref?cea încetul cu încetul în înserare: atunci aproape ora cinci. pe care nu-l Bolea. domnule Castorp. Doctorul Krokowski ap?rea zilnic.. (Cuvîntul tovar??" îl cam nelini?ti pe Hans Castorp. c?ci eu vorbeam într-un mod mai general. gripa dumneavoastr? este în ochii mei un fenomen ter?iar.. iar cin" MUNTELE VR?JIT 213 chim se întorcea dintr-a treia plimbare ?i trecea iar??i pe la varul sau.. Ceea ce este organic. ma limitez sa-mi îndeplinesc o pl?cuta datorie pentru a ma °rma dac? aici totul este în regula. ci venind spre el direct de pe balcon. Cum va sim?i?i deocamdat?? Repau sul la pat va avea.

?i în acela?i timp. în camera î?i f?cu apari?ia Lodovico Settembrini . iar la r?spunsul oarecum ?ov?ielnic al l ui Castorp. fiindc? eu. o sa ma întorc la ?es mai curînd decît el. inginere! Este îng?duit sa ne interesam de dumneavoastr?? Daca da. C?ci primul gest al vizitatorului a fost acela de -a învîrti comutatorul plafonierei ?i. a?teptîndu-se în mod evident sa i se spun? ca Hans Castorp p?r?sise societatea pacien?ilor. adic?. Dar era totu?i o întrebare la care trebui sa r?spund? Petate rînduri. nu plecase nimeni? Joachim f?cu semn ca nu. sub eleganta unduire a must??ii. d e?i foarte rezumativa Chiar în prima zi a dispari?iei lui Hans Castorp. îl întrebase p e Joachirti ce s-a întîmplat cu varul sau ?i. spuse el întinzînd cu un gest plin de avînt mîna mica spre lampa din pla" fon. sosise numai unul nou". bineîn?eles în limitele întreb?rilor generale ?i imper°nale pe care le punea Hans Castorp. Cum venea de la masa. cam la vreo zece sau dou?sprezece zile de cînd Hans Castorp st?tea în pat. ar fi putut r?spunde o data pentru totdeauna. Deci. în mijlocul camerei bine luminate iar Hans Castorp se rezemase în cot cînd el intrase pe u?a. de alalt?ieri sau de acum opt zile. cîteva minute ?i asta se întîmpla cam de vreo zece ori pe Zl ~ nu uita s?-i relateze micile întîmplari ?i fapte diverse cotidiene ale Je?ii din sanatoriu. în definitiv. potrivit obiceiului sau. chiar la dreapta verilor. oricum. o l umina orbitoare se r?spîndi înjur. Dar de ce poveretto? întrebase Hans Castorp. cineva b?tu în u?a pe cînd Joachim nu se întorsese înc? de la cina. o lumin? limpede ? i tremur?toare umplu camera. iat? ca domnul Settembrini st?tea în picioare. în traducere: lata!" ?i S?r?cu?ul". Iar Joachim. o scobitoare de lemn. Settembrini purta redingota lui groasa. Hans Castorp se informase în mod personal ?il interesa sa ?tie ce spunea despre ceea ce 1 se întîmplase". d ochii în jos. adic? la fiece doua zile.camera alba. de?i. fie pe marginea patului. la explica?iile lui Joachim na r?spuns decît prin doua cuvinte italiene?ti: mai întîi a exclamat Ecco! apoi a spus Poveretto. oncît de des ar fi venit la varul sau sa stea. Era?i cufundat în gînduri ?i n-a? vrea pent ru nimic în lume sa va deranjez. cu reverele late.Buna seara. c?ci nu era nevoie sa ?tii mai mult? italiana decît ?tiau cei doi tineri pentru a în?elege sensul acestor doua exc lama?ii. îl recunoscu ?i. A?adar. c?ci nu avea înc? vîrsta la care trecerea timpului s?-l însp?imînte. un tînar cu verzuie ?i scofîlcita. Ei. subliniind Ca dup? cîte er a informat. clipi iute ?i ro?i. erau încordate de faimosul lui surîs fin . un guler cam uzat ?i pantalonii cadrila?i. crepusculul zilei de ieri. în ce-l privea pe Settembrini. Curiozitatea lui de însingurat îl Pingea s? întrebe daca au mai sosit noi bolnavi sau daca plecase vreuna mtre figurile cunoscute. avea între buze. De fapt. Dup? ce sfîr?ea. a tunci e nevoie de lumina ierta?i-mi dezinvoltura. ?i aceasta zi pref ?cut? în buc??ele ?i prescurtata într-un chip atît de artificial i se prelinsese print re degete. Se f?cea seara iar diminea?a abia trecuse. la dreapta °amnei Iltis. Col?ur ile gurii. în cazul dumneavoastr? este lesne sa-mi explic înclin a?ia c?tre medita?ie. Pentru ce? Ei. recunoscîndu-l. iar pentru a sporovai ave?i. ?i sa se arate încîntat c? doar prima întrebare V mea r?spuns afirmativ. în fata mesei cur??ate. întrebîndu-l anume pe Joachim. . care luase loc la masa filde?iei Levi. râmînea rezemat pe perna. pentru fa ptul ca zac aici ?i sînt socotit bolnav." în adev?r. cum constata el însu?i cu mirare voioasa sau cel mult îngîndurata. Italianul era singurul dintre pacien?i despre care Hans Castorp se interesase cu insisten?a. Settembrini î?i d?duse o p?rere. daca ar fi fost mai pu?in 214 THOMAS MANN îng?duitor. fie m picioare. Hans Castorp va a?tepta cu are sa-l vad?. nimeni nu se g?sea pe punctul de-a pleca ?i ca <j aici nu se pleac? atît de u?or. într-o zi. deci înaintea orei de conversa?ie care urma între cei doi veri. Prin urmare. ?i priv ea crepusculul ce înainta cu iu?eala. Doar ?i el sta sus cu întreaga lui lite ratura înjghebat? din umanism ?i politica ?i nu poate sa fac? nimic pentru p rogresul intereselor lumii! N-ar trebui sa se înduio?eze din pricina mea . I se p?rea ca deviza cea ma i potrivita pentru el era deocamdat?". rece ?i lucid. Ca întotdeauna. pe varul dumnea\o . reflectata de tavanul alb.

Domni?oa ra Kleefeld tocmai ma salutase ?uierîndu-mi cu pneumotoraxul. incidental Nu re?in tot c e-mi trece prin cap.Da. a acas?. nu-i înc? a?a cum ar trebui sa fie... n u v-a?i l?sat ascultat decît în ultima clipa. rîse Hans Castorp. A?i fost am de nostim chiar din prima zi. îmi amintesc. totdeauna.as-tra. Z?ceam aici ?i reflectam . ce-i drept. de la dumneavoastr? am aflat multe lucruri despre el. Totu?i. d ar ma pufne?te rîsul gîndindu-ma ca sufrageriei noastre i-a?i spus refectoriu". Vede?i. va rog. a?tepta?i pu?in. -Pentru ca aveam febra. a trecut o saptamîna într eaga de cînd n-a?i mai fost v?zut. abia tunsa. cu un oarecare sentimenta lism. ~ Desigur. De altfel f?r? s? am inten?ia de a va atinge demnitatea de b?rbat dumneavoastr? îmi evoca?i mai curînd o c?lug?ri?a tînara decît un c?lug?r . dup? cum îmi spun cu to?ii. ? a spus adev?rul care este mai pu?in trandafiriu. ierta?i-ma.Ca un frate drepteredincios. ?i atunci am cump?rat unul. Temperatura. Nu. Mi-era pur ?i simplu prea lene sa aprind lum ina. Ha. tra"1 cu to? ii înghesui?i într-un spa?iu atît de strimt. Am f?cut de atunc destule experien?e. iar zilele acestea nu s-a ameliorat deloc. este adev?rat.. la iu?eala. domnule Settembrini! Cît sînte?i de bme-oitor! Ha.7 .sufrageria noastr?". Dar.o mica logodnica a lui Christ.. îns? a ?a mi-o închipui. Pe atunci nu b?nuiam nimic ?i v-am r?spuns ca venisem numai p entru trei saptamîni. de ?ase ori pe zi. întrebar ea aceasta v-am mai pus-o o data! Va aduc aminte? De abia sosiser??i. nici nu-mi trecea prin minte ca putea fi altfel. a?i ?i f?cut o gluma. Iar regulile" le ?tiu pe de rost ?i le observ cu str??nicie... desigur. cu o participare a mini"-lata.Va lua?i regulat temperatura? . Se poate spune ca a?i terminat noviciatul ?i v-a?i f?cut m?rturisirea profesiei de credin?a. cu o asemenea r?ceala.. V?d c? a?i înce put sa spune?i . Nu ma deranja?i cîtu?i de pu?in. . nu? Este drept ca n-am fost niciodat? într-o m?n?stire. Ah! da.. fire?te. înfa?i?îndu-ni-l pe consilierul aulic Behrens ca pe judec?torul infernului. ?i cîte luni v-a dat Dumnezeule mare. a?i sp us refectoriu"? lata ca. era alt nume. Ra dames. Prin urmare. ha. domnule Settembrini. îngadui?i-mi. ha. Mi-a?i r?s puns cu atîta dezinvoltura. da.. dar se pare ca nu-i decît un fenomen secundar. un scau n.. de altfel. vazînd ca locul dumneavoastr? MUNTELE VR?JIT 215 f ctoriu a r?mas neocupat.de?i termenul refle ctare este cam exagerat în acest caz. 216 THOMAS MANN în?eleg. Fie ?i a?a. prin locurile pe care le-am colind at... Am v?zut odinioar?. domnule Settembrini.. fire?te! Minos ?i Radamante! De altfel.5 ?i 37. hm. la fel ca dumneavoastr? to?i. Mv lendonk aceea care v-a silit sa achizi?iona?i un teimometru? t? îmi trebuia.... domnul varul dumneavoastr? mi-a povestit totul. draga prietene. A?a s e spune la m?n?stire. îmi dau perfect de bme seama ca sînt de prisos. ca numele acesta sa-l l?sam deoparte pentru ast?zi. chiar din prima zi ne-a?i vorbit despre Carducci. absolut neprih?nita ?i cu n i?te ochi mari de victima. Va mul?umesc mult ?i va rog sa ma crede?i ca din punct de vedere psihic ma sim? cît de cît normal. asemenea mielu?ele. încît leg?tura de la om >' om se realizeaz? c u o participare spirituala. ha. Pe scurt.. ca ati plecat. Va rog sa ma crede?i. iar repausul la pat aproape ca mi-a vindecat guturaiul. ?i totdeauna. ?i v-a?i luat temperatura chiar înainte de-a vi se scne? De al tfel ?tiu ca vi s-a recomandat din prima clipa. Poate Radamante? Este posibil sa-I fi numit ?i astfel. O achizi?ie absolut necesara. Locotenentul mi-a dezv?luit realitatea. Lua?i. Iar 1Cl> unde e?ti oarecum la izvor ?i unde sînt doi speciali?ti la fata locu-' ar fi fost prea caraghios sa pierd prilejul. . Radamante. da. daca ma pot exprima tfel farâ sa ^u indi scret. a?a ca ma scosese d . m-a? fi adresat doctorului nosiru. Va felicit în mod solemn.. totu?i îmi aduc aminte de parca ar fi azi. N'i'~a închipuit. în acest moment el capata în gura dumneavoastr? o nuan?a ciudata. cum o duce?i? Cum va descurca?i? Cum va sim?i?i? Sper ca nu p rea ab?tut? _ sînte?i dumneavoastr?. c?ci oscileaz? între 37.

Este o ipoteza seduc?toare. doar s-a sim?it rau tot timpul. î?i pierduse toata vlaga. adesea. c?ci. Dar cînd în a ncea lun? nu se mai putu ?ine nici pe picioare. A fost pe aici ?i un numismat care începuse sa fac? febra *' 'llndca avea temperatura i-au g?sit ?i cavernele pe placa fotografica. fara sa-mi dau seama. acum îmi vorbi?i de autopsie7 Oricum. astfel ca diagno sticul absolut sigur nu-l vom putea avea decît atunci cînd voi fi iar??i pe picioare ?i mi se va face radioscopia ?i radiografia. cam vreo cinci luni? Nu? Ar fi trebuit sa va vorbeasc?. Da.in s?rite. I se atrase aten?ia ca numai medicul poate sa-i apreciez e starea s?n?t??ii. Abia atunci vom avea în mod pozitiv r ?spunsul la toate. Nu crede?i nici m?car în ?tiin?ele exacte Cli?eul dumneavoastr? are pete? . A stat aici o luna ?i apoi a început sa se plînga ca se simte tot mai rau. îi striga ea. placa fotografica arata ei bine. ci este ?i favorabil maladiei. îi d?du de veste so?ului . îns? acest din urma fapt nu prezint? nici o importan?a De altfel i s-a ar?tat ca plamînul ei era într-o stare mul?umitoare. niciodat? nu po?i sa spui ca ?i-ai f?cut ucenicia. dup? cîte se pare. cazul meu se afla înc? în plina incertitudine. I se spuse sa aib? r?bdare A doua luna trecu ?i ea continua sa pretind? ca. ca mi-ar fi g?sit un fle ac -ni?te puncte mai vechi. iar între timp omul muri. Consilierul aulic sus?ine. ~ Domnule inginer. ceva de care a? fi suferit odinioar?. sînte?i un mucalit. daca vrei sa te vindeci. ?i-a rec?p?tat puterile. c?ci era încîntat de plamînul ei. ceea ce este necesar. continua trata mentul ?i slabi vazînd cu och» într-a patra luna. de?i el pretinde ca mi-a descoperit. Femeia îns? î?i ie?ise din sânte. de?i nu-s decît umbre. iar Behrens primi o scrisoare de la el . Perfect. ca sa zic a?a. în egala m?sura. limfati ca. domnule Settembrini. ?i ca acolo unde în adev?r exista caverne. ?ti?i ce? Placa nu arata absout nici o pata. trebuie s-o recunoa?tem. c?ruia au fost nevoi?i sa-i dea o sora muta". Pîna acum îns? n-a fost vorba decît de consult?ri acustice. de origine ruso-germana. fapt v?zut de mine. întrucît aerul de aici nu numai ca-i bun împotriva maladiei.. în rasarit. pete care sînt luate drept caverne. Da. ~ Ei. Perfect. Ar fi trebuit sa ajung? la aceasta concluzie mai din vreme. rasarit. Venea din r?s?rit. asta face sa-i gr?beasc? evolu?ia. îns? din clipa aceea am sim?it ca am febra. Dar autopsia vedi ca plâmînii erau intac?i ?i ca murise din cauza nu se ?tie c?ror Microbi. 218 THOMAS MANN >! Iar dumneavoastr? sînte?i. . este adev?rat. era gata sa le?ine la consulta?ie. N -are nici o imp°r MUNTELE VR?JIT 217 ?? declar? Behrens. domnule Settembrini. pe care l-am auzit ?i eu pe cînd ma cioc?nea de?i cuvîntul proasp?t" suna destul de curios în leg?tura cu asemen ea lucru. iar vorbele dumneavoastr ? sînt. m?ritata ?i tînara mama. pe undeva. a nus atunci Behrens ridicînd din umeri. plastice. -Admirabil! Povesti?i atît de frumos. mergea tot mai prost. ea are dreptul cel mult sa spi'na cum se simte. ?i un punct proasp ?t. Era o femeie fermec? toare.. cam pe aici. îl tratar? în consecin?a. Sa speram ca.. departe de-a se sirnt1 mai bine . aici se întîmpla multe lucruri neobi?nuite! Desigur. se prea poate ca doamna sa nu suporte atît de bine clima de aici. La fel am rîs în sinea mea de multe ori amintindu-mi povestea dumneavoastr? cu fata care se scalda în lac. un critic ?j u sceptic pîna-n vîrf ul unghiilor.Crede?i? ?ti?i ca placa fotografica arata. anemica ?» desigur ca suferea de ceva ?i mai grav. Inca n-am ajuns pîn a acolo. Consilierul aulic Behrens nu v-a povestit cumva ?i despre acea ruso-germana pe care a avut-o aici anul trecut adic? nu: cu un an înai nte. De altfel. fara îndoiala. la so?ul ei. a au mers pîna acolo încît au pretins chiar ca le-au ?i auzit! ÎI declarar? IZlc. i<tf femeia nu r?spunse nimic. nu ?tiu precis unde anume.pe care era specificat u caractere energice: personal ?i urgent".

îi u?ura acest mod de a judeca. încurajîndu-l. se pronun?a a?a cum v-o spun ?i cu aerul acesta. nu-i a?a? Dar. R?spunse: -E?ti bogat. c?ci altfel nu mi s-ar fi întip ?rit în minte . Dar serviciul dumneavoastr?? Mi-a?i vorbit despre un stagiu de practica pe care urma sa-l face?i.Da. nu cred ca d umneavoastr?. cei de acas? se reduc la tr ei. Hans Castorp î?i priv i musafirul redus la t?cere. povesti?i-mi. sau ca înc etezi de a mai fi în cazul ?sta este vai ?i amar! Da' mai are vreun ban omul asta?" este o întrebare care se aude des. le-am scris ca am r?cit foarte ser os ?i nu pot risca o c?l?torie. Fara îndoiala ca mi s-a p?rut bizara. are nevoie de o presiune atmosferica rezonabila. de mic am r?mas orfan de ta ta ?i de mam?. La început. Nu am pe altcineva. ?i a?a cum st?tea culcat privi în dep?rtare. am g?sit adesea ca toate acestea sînt nepl?cute. In ruptul capului! Nici chiar zece ai nu vor izbuti sa-l urce pîna aici! Unchiul meu este foarte apoplectic. Eu? Eu nu sînt milio nar. Se pot descurca foarte bine ?i fara voluntari. Da.de?i eram obi?nuit s-o aud. a?adar. spunîndu-le ca guturaiul meu l-a f?cut pe consilierul aulic Be hrens sa-mi cerceteze cu aten?ie plamînii ?i ca a insistat sa-mi prelungesc ?edere a pîna cînd chestiunea se va limpezi. ca nimeni nu va fi dezn?d?jduit din pricina aceasta. vreau sa spun batrînului unchi. Am rugat sa fiu scuzat deocamdat? la ?antierul naval. aproape ca n-are gît. îns? ace?tia din urma sînt pentru min e mai degrab? ca ni?te veri. Da. ?i energici! Vai. prilejul sa facem aici. în?elege?i. Da. chiar foarte energici. Desigur ca va veni sa va vad?. îns? deoc amdat? sa facem abstrac?ie de mine. nici ei nu ?tiu mai mult d ecît mine. cred. da. un batrîn ?i cei doi fii ai lui. A?adar. aici s-ar sim?i mult mai rau decît doamna dumneavoastr? din r?s?rit. ?i daca nu e?ti cu atît mai rau. arata ceva. domnul Settembrini î?i reveni surîzînd. mai cu seama ca distan?a. atunci v-a? fi aprobat. I se p?ru ca prin cele doua întreb?ri simple comb?tus e cu argumente puternice reducînd la t?cere orice obiec?iuni în care intrau ?i repub lica ?i stilul frumos. homo humanus. în care fusese crescu t. sînt un om independent ?i am din ce trai. Iar în ceea ce îl privea pe el. de?i pe rsonal n-am avut 'ciodata de suferit. _ Exclus! exclama Hans Castorp. si energici. nu f?cu nimic pentru a reînsufl e?i conversa?ia. domnule inginer. no?tin?a domnului unchiului d umneavoastr?. cum au primit vestea cei de acas?. bine sau nu e?ti. în general-flegmatici. ?ti?i. flegmatici ?i energici. vom av ea. Admirabil! Deci. dup? cum observ acum. C?ci sa presupunem ca nu e?ti bogat. daca ve?i ramîne mai jt? vreme. care acolo sînt aca s?. dar averea mea e la ad?post. ?i sînte?i într-adevar u?or bolnav? Ei. Oare ce p?rere ave?i? Nu. în atmosfera aceea natala. Iar ieri. ca voluntar. Cum au primit vestea? Deocamdat?. la ce-i mai sînt de folos flegmatismul ?i energia? Fara îndoiala ca domnul unchiul dumneavoastr? este bogat . totul este în ordine-Nep?sare pe toat a linia. Va închipu i?i. MUNTELE VR?JIT 219 _ în acest caz. Urma o pauza. Dup? cîteva clipe. chiar eu. ?i ar risca tot soiul de nepl?ceri. Care veste? Amînarea plec?rii mele? Oh. Probabil ca au primit totul cu foarte mult sînge rece. unchii mei. r?spunse Settembrini lasîndu-?i capul în jo s. v-a?i sim?i "'ne la noi. e apoplectic? în acest caz. din acest punct de vedere. l e-am scris din nou. tot deauna. în ?ara dumneavoastr? oamenii sînt. Desigur ca ?i dumneavoastr? sînte?i bogat. este exact. fara îndoiala. din nenorocire sînt destul de bolnav. cînd a trebuit sa ma vîr în pat. continua domnul Settembrini. în timpul c?reia tu?i. sus.. A?a cum st?tea culcat. Am auzit-o de mai multe ori ?i-mi dau seama c? n-am uitat-o. Daca a?i fi spus: acolo trebuie sa fii bogat. Va repet propozi?ia textual.. în ?ara dumneavoastr? to?i sînt boga?i. ai mei. a?a sînt cu to?ii. La mine în ?ara nimeni nu va primi sa mearg? . ?ti?i. î?i aduna amintirile ?i-?i d?du silin?a s? judece cît mai impar?ial. _ Asta ma dezam?ge?te. Nu. spuse Hans Castorp' Scruta de la d istan?a specificul vie?ii din patrie ?i constata ca interlocutorul îl intuise exact . cum de atunci a trecut cam multi?or. Hans Castorp rîse la aceasta generalizare literara a domnului Settembrini.

cred. l se pare ca realitatea este cam g rosolana. Voi nu pute?i pricepe.? A. cu întreb?ri ca Da' mai are vreun ban omul asta?" ?i cu mut rele pe care le fac vorbind astfel. fiindc? îi lipse a11 no?iunile fundamentale". Aici jos va lipsesc «no?iunile fundamentale»". ?i pe buna dreptate a?i lasat-o pe seama ambus-ca?ilor existen?ei. Da. le spunea el-Numai dup? ce ai tr?it acolo sus po?i sa în?elegi cum trebuie sa se petreac? lucrurile.caC1 ?ti?i doar ca locului acestuia po?i sa-i spui patrie" daca ai stat m?car o data aici. ?i renun?a la el.. Pu?in mai tîrziu rîse ?i spuse: _ Patrie" îi zicea el? lata ceva ce poate p?rea un pic cam sentimen-l cum spune?i dumneavoastr?. energici! Bine. de altfel. Apoi italia nul r?sufla adînc ?i vorbi: N-a? vrea sa cap?t o imagine gre?ita despre formele specifice pe care cruzimea f ireasca a vie?ii le ia în sînul societ??ii dumneavoastr? Mi-e totuna.ba cred ca era chiar mult mai în vîrsta. Poate ca faptul ?ine d e înclina?ia mea incon?tienta c?tre boal? de altfel. trebuie sa ai o epiderma destul de groasa pentru a fi la unison cu felul de-a gîndi al oam enilor de jos. MUNTELE VR?JIT 221 Hans Castorp d?dea impresia c? nu asculta decît cu o ureche. Tînara lui so?ie îi devenise complet str?ina.. ci de mam a ?i so?ie. sim?i ca te trec fiori. cu toate ca nu sînt nici m?car un horno humanus dar îmi dau seama ca felul lor de via?a a fost acela care m-a izbit întotdeauna. deocamdat?.la Ineva care n-ar servi la dineurile sale cele mai bune ?i mai scumpe vi-n» iar fiicele unei asemenea gazde ar ramîne nemaritate. eu o ?tiu ?i o vad aici în fi ecare zi. Cu tine nu mai este nimic de f?cut". mi-au trecut prin cap de multe ori în ultimele zile. Pîna 'a sfîr?it. ntinuâ s? priveasc? în in candescen?a alburie a becului din camera. Vede?i dumneavoastr?. Ce expresii a?i întrebuin?at -egmatici ?i. f?r? mila. de teama sa nu p?re?i ridicol. ca vindecat. Desigur. A? putea s ? va istorisesc despre un oarecare fiu ?i so? care a stat aici unsprezece luni ? i pe care l-am cunoscut. Iar dup? cel mult un an nu va mai fi în stare sa conceap? nimic altceva ? i va socoti drept cruda" sau. mi-am auzit eu însumi vechile l ocuri bolnave ?i iat? ca Behrens pretinde ca mi-a gasit acum ?i un fleac cu totu l proasp?t. maica-sa î-a zis: Pleac? iar??i ac lo. Rev eni în patrie" . Cum stau întins aici ?i privesc lucrurile retiospectiv. A?a sînt rnen'i de acolo. niciodat? n-am considerat firesc aces t fel de-a fi. ?ti?i dumneavoastr?. lucruri care. Mai continua chiar s dup? ce Hans Castorp ajunsese. din vale. L-au trimis acas?. Va plac întîmplarile a? putea s? va povestesc una. ?i cum p?rin?ii mi-au murit atît de tim puriu ?i am r?mas de mic orfan de tata ?i de mama. Nu m-am sim?it niciodat? ca o stînca. Cînd stai culcat ?i vezi toate d la distan? a. la cap?tul criticilor sale s ame?ise. sus. cu termometrul în gura ?i nu se si nchisea de nimic din jurul sau. ce înseamn?: Sa fii pierdut pentru via??"? Eu da. în fond nu m-am mirat prea tare. pu?in mai în vîrsta decît dumneavoastr? . ?i s-a întors în mijlocul celor dragi lui. c?ci acela car e se obi?nuie?te s-o m?rturiseasc? poate foarte u?or sa fie pierdut pentru via?a . c?ci acuza?ia de cruzime ramîne o acuza?ie destul de sentimentala. Tocmai începusem sa ma gîndesc la ce ea ce spuneam mai adineauri despre asprime ?i cruzime. cu titlu de încercare. da. Cei mult dup? o jum?tate de an. ntr-o dep?rtare. ?i ce înseamn? aspru ?i rece? înseamn? cruzime. tînârul care ajunge aici (?i aici sus nu a jung decît aproape numai tineri) nu mai are în cap nimic altceva decît flirtul ?i temp eratura. pentru forma de via?a pentru care s-a n?scut. cunoa?te?i numeroase întîmplari. în?elege?i. Dar toata ziua st?tea închis în camera. Faptul ca azi o rosti?i ritos dovede ?te o oarecare înstr?inare pe care n-a? vrea s-o vad amplificîndu-se. sus. Era. totu?i... Settembrini asculta ?i d?du din cap aprobator. nu era vorba de nici un unchi. domnule ing iner. mai bine zis. . în fond. ?i s-a întors din nou aici. în?elesese ca î?i va g?si în adev?rata l ui patrie" o tovar??a care va avea acelea?i no?iuni fundamentale" ?i c? va ramîne aco lo. mi s-a p?rut surprinz?tor. dar asta ce înseamn?? înseamn? pru> rece. A colo 220 THOMAS MANN domne?te o atmosfera cruda. drept falsa ?i ca pe o dovada de igno ran?a orice alta idee. Abia daca a?i fi îndr?znit s-o f ormula?i la fa?a locului.

în sfîrs' italianul î?i deschise ochii negri och ii de fla?netar ?i vorbi: .despr boala ?i prostie a c?ror coinciden?a dumneavoastr? o socotea?i drept u paradox. rîd. ca un contact pre-ce ?i frecvent cu moartea te împinge spre o stare de spirit în m?sura sa e iaca mai delicat ?i mai sensibil fa?a de asprimile ?i trivialita?ile coti-lene a*e vie?ii. despre nep?sarea ?i neho t?rîrea spiritual? a tineretului. St?tea jos. ?i am c?zut de . aceasta atitudine pe care o mai p?stra destul de mult. Era serios. schi?at cu voio?ie ?i amabilitate.. sa m? adresez cu insis ?en?a inimii dum neavoastr? ?i sa va spun ?i ?in s? subliniez aceasta in mod expres .literat. Domnul Settembrini t?cu. Hans Castorp t?cu ?i el. Admirabil exprimat. care se plimba. ra?iuni i ?i fidelit??ii . în sfîr?it. s? i-o opui sau chiar s-o tran sformi într-un argument împotriva ei.gest foarte frumos ?i blînd. ?i? Ce-i cu asta?" . p?rere care nu era decî? o consecin?a a considera?iei dunine MUNTELE VR?JIT 223 astr? pentru boal?. de emenea. Nu ?tiu daca a m reu?it exact sama. Ace?ti domni ?tiau sa cinsteasc? moa rtea.Domnul Settembrini descrise cu capul. cî?tiga bani ?i-si satura pîntecul. 222 THOMAS MANN dar numai pentru a-l ruga s?-i acorde aten?ie. îngadui?i-mi. ?i am vorbit. ?i aduce?i-v? aminte c? noi doi am n1"11 început odat? o controvers? asem?n?toare . cu un crac al pantalonului cadrilat p us peste cel?lalt ?i-?i privea piciorul pe care-l leg?na u?or în aer.Ei. Discutam atunci cred ca era în timpul unei plimb?ri . iar la sfîr?itul afirma?iilor cobori glasul ?i f?cu o pauza. a o percepe ca pe o parte ca pe o împlinire ?i ca pe o condi?ie sacra a vie? ii. cu g ura închis?. domnule inginer. Settembrini se înclina. ?i s-o recunoa?tem: fa?a de cinismul ei. Râmase cîtva timp . ~ tste exact ceea ce voiam sa spun! exclama Hans Castorp cu sincer uziasm. chiar dup? ce Ha Cas?orp t?cuse pu?in stin gherit ?i a?tepta s? vad? ce va urma. ?i în nici un caz . ca literat. trebuie deci sa fi f?cut ac easta experien?a ?i sa în?elege?i ca. Calificam atunci aceasta pre?uire ca pe o nazbîtie istrâ. . domnul Settembrini înal?? capul ?i spuse surîzînd: Fi?i bun. tunci Settembrini întinse mîna spre el ?i. nu po?i avea o fire atît de aspra încît sa g?se?ti cruzimea oamenilor foarte fireasca a oamenilor obi?nui? i. cu mîinile încruci?ate pe genunchi. a c?rei putere de atrac?ie este extrem de puternic? ?i f?r? îndoial? ca pentru spiritul uman ar fi cea mai groaznica r?t?cire dac? ar încer ca sa simpatizeze cu ea. avînd în vedere împrejur?rile.ba chiar s-ar putea spune' aceea?i.c?ci aceasta ar fi contrariul s?n?t??ii. Se oprise la aceast? afirma?ie de principiu ?i încheiase pe un ton foarte hotarît. exprima întrebarea: >. spre satisfac?ia mea. aplecîndu-?i capul într-o e> închise ochii .Dumneavoastr? vre?i s? spune?i. Cei vechi î?i împodobeau sarcofagele cu simboluri a le vie?ii ?i ale fecundit??ii si chiar cu simboluri obscene sacrul con-fundîndu-se adesea cu obscenul în religiozitatea antic?.. Deoarece moartea ca act spiritual de sine st?t?tor este o forma foarte imoral?. ?rea?i destul de dispu s s? ?ine?i seama de obiec?ie. a?i pus punctul pe i. domnule inginer. o h ido?enie ?i chiar mai râu.c? singurul fel pios de-a contempla moartea în chip esen?ial ?i f?r? înflorituri consta în a o în?e lege. Rezemat de pern? ?i cu capul întors spre perete. prin c are este insultat? gîndirea umana ?i. domnule Settembrini. nu ca sa se distrez e spusese toate acestea.. noble?ei. îi explica el. b?tea cu vîrful degetelor în cuvertur?... câ-l che mase la ordine.Doar sînte?i scriitor. cu care îl întrerupse. Iar t?cerea aceasta dur? destul de mult. C?ci moartea este demna s? fie respectat? ca ?i leag?nul vie?ii.îngâdui?i-mi. oartea da! ?tiam eu bine ca dumneavoastr?. Avea impresia ca Settembrini îi dadu?e o lec?ie. uitase chiar sa dea interlocutorului prilejul de-a repl ica.. spuse Hans Castorp . Dar opus? vie?ii ?i separata de ea.nu trebuie s-o separi de via?a. despre rbertatea lui de a alege ?i despre tendin ?a lui de-a face experien?a tutu-or punctelor de vedere posibile. devine un spectru. ba chiar câ îl dojenise-iar în t?cerea lui era ?i oarecare înd?r?tnicie de copil. cu umerii ?i cu mîinile un gest unitar care. ca ?i sînul matern al reînnoirii. în?elege?i.

apoi îl auzea pe Joa chim. La ora aceea. îmi dau seama c? ma exprim estul de stîngaci. Un pedagog umanist. cînd s ub forma de povestiri cînd în forma abstracta.?i surîzînd.. în aceste experien? e ?i sâ exercit asupra dumneavoastr? o influen?? în sensul frînarii.. . De ce v-a?i l?sa rugat? ad?ug? el.. la care se putea gîndi cînd era treaz. Eu am fost re?inut. pe jum?tate timida ?i pe jum?tate înd?r?tnic?. Un om cumsecade ar trebui sa dea din mîini ?i din cioare ca s? scape de aici . s-o observi cum se ive?te din întuneric sa prive?ti lucrurile aparînd ?i d ezvaluindu-se. . sînte?i un mucalit. R?mas singur cu varul sau Hans Castorp r?sufla u?urat. zorile se apropiau. spuse cu o oarecare emo?ie în glas.. îi spuse Hans Castorp. Dar cînd. ziua se aprindea într-o ro?eala cînd tulbure ?i fum . zise el. Noaptea era jum?tatea cea mai grea a zilei! c?ci Hans Castorp se trezea mereu ?i i se întîmpla sa ramînâ treaz ore în ?ir. deoarece uneori îl împiedica sa adoarm? anormala erbin?eala a sîngelui. i se spune bridge. în vreme ce o muzica suava r?zb?tea.. pe viitor. 224 THOMAS MANN Dar pentru a-l asculta mai des pe domnul Settembrini ?i pentru a-l ]a sa-mi dea o mîna de ajutor cu conversa?iile sale. Dînd cu ochi de italian. dar de tapt era altceva. adaug? el..Numai sâ nu se transforme în viciu.. Apoi Settembrini î?i lua r?mas bun în modu l cel mai politicos. ?i daca ziua er a scurtata de multiplele subdiviziuni din cadrul programului. ai musafiri..acord c? nu trebuie sa consider?m aceste experien?e ca pe ni?te rezultate defin itive. Era Joachim care se întorcea de la o partida d e c?r?i.. iar Hans Castorp î?i lua ?i el temperatura pentru ultima dat? în acea zi. poate voi putea s? va fiu de folos. aproape ca a? dori am temperatura un timp nedefinit ?i sa ma instalez cu casa la voi. s? încerc. Hm! 'na una-alta. Vre?i s?-mi îng?dui?i . ate ^e pre?ios. La ora zece cura de odihna se sfîr?ea. -Oh. aici Pîna la urma. se ro?i la fel ca Hans Castorp mai adineauri: ch ipul lui ars de soare deveni ?i mai întunecat. în vreme ce. dar ?i cu termomet rul în gura. Repet. Joachim obi?nuia sa petreac? un timp împreuna cu varul lui: sacrific a doua sau trei sferturi de ceas din cura de odihna.acum c? a?i început ?i voi cu fals ul bridge. într-adevar nu le-a? fi în?eles. . ba mai mult: nu m-a? fi închipuit ca a? reu?i sa le ?i pricep. la ?es. Cîteodata f?ceau o partida de ?ah pe masa portativa a lui Hans Castorp -c?ci Joachim adusese cutia ?i figuril e în camera varului. serioase si valabile pentru toata via?a. M? întreb numai daca eu a? fi. afara. dac? la mine. ?i se întîmpla sa vorbe?ti cu el despre n i?te lucruri despre care niciodat? nu mi-a? fi închipuit ca se poate vorbi.. zise Settembrini citîndu-l pe Behrens. domnul Settembrini mi-a dat prilej sa petrec timpul într-un mod foarte pl?cut. a daug? dînd semnificativ din cap. Adic?. domnule inginer. era o bucurie sa \ezl camera umplîndu-se d e lumina. Atunci se auzi deschizîndu-se u?a de afar? ?i tot atunci se în ti ?i minerul de la u?a interioara. alteori statornica pozi?ie orizontala îi stînjenea pofta ?i put in?a de-a adormi. îmi închipui c?-?i face pl?cere. în sfîr?it. ?i daca a? fi dat peste e le acolo jos. Este chiar foarte binevoitor din partea dumneavoastr?. Ce mai pedagog! spuse el. d omnul Settembrini se apleca înainte cu t?lpile lipite de podea. cînd mai de-aproape. Mai tîrziu ie?ea cu tot calabalîcul pe balcon. încercînd s? adoarm?. domnule Settembrini! ?i Hans Castorp se gr?bi s? renun?e la atitu dinea distant?. nu înceteaz? sa-?i iaca morala. Am cî?tigat cinci m?rci. ?i amîndoi începur? sâ rîd?. pentru ca nu curnv sa tri?ez. ?i Hans Castorp se întorcea pe o parte. din valea în v?luit? în umbrele nop?ii. încet? sâ mai bat? cu de getele în cuvertur? ?i se întoarse spre musafir cu o amabilitate plin? de consternar e. cu mîinile strînse între genunchi ?i capul l?sat piezi? vre?i sa-mi îng?dui?i. nu la fel se întîmpla ?i în cursul nop?ii datorita trecerii monotone a orelor care-?i pierdeau contururi le. în schimb ceasurile de somn erau însufle?ite de vise de o diversit ate bogata ?i plina de via?a. S-ar potrivi mai curînd falsului vostru bridge. dac? din întîmplare f nesta primejdie a prejudec??ilor v-ar amenin?a? .. ?i în aceea?i clip? s e ridic?. va trebui sa mi se dea o sora muta". eoarece domnul Settembrini mi-a umplut timpul într-un chip cît se .Dar desigur. ?i cînd spun doar atît.Complet sine pecunia. M-au silit sa fac o partida de bridge. auzea ?i perechea de la masa ru?ilor de rînd. cînd de departe.

Ia sa vedem. dup? cîte se p?rea. a?a stupida ?i inculta. Dumnezeule. . Spusese chiar ca îi este ru?ine" sa lase sa treac? un timp atît de frumos. dup? timpul trist ?i rece sosiser? zilele fruinoase de sfîr?it de vara. un ?ir lung de zile frumoase. Astfel. Ridica-te ?i umbl?. omule! Fire?te. sufrageria era aproape plina.. ?i. sosea iar??i clipa cînd baie ?ul. De altfel. si astfel era sigur sepietnbrie se apropia de jum?tate. în definitiv. de lumina calda de afara. Hans Castorp îi rea minti consilierului aulic ca se ?i împliniser? cele trei saptamîni de cînd st?tea în pat ?i ceru permisiunea sa se scoale. i 226 THOMAS MANN Joachim. îi arata cu ar?t?torul enorm "m? lui Hans C astorp. si. v dezn?d?jduit. oricum. Vremea se men?inu as tfel pîna în ziua cînd. îi apuc a strîns ca într-o menghina ?i-i tîra în lumea spaimei sale. o p?rere de rau ?i a sufletului dar ?i a mu?chilor lui tineri. Dup? aceea îns?. Erau destul de ocupa?i cei de la Berghof'. constituiau un punct de orientare. cu toata împotrivirea ?i stri gatele lor dup? ajutor. Dumnezeule. în vale. b?rbat sau femeie. o pereche olandeza c?reia i s-au dat doua locuri la masa lui Settembrini.urie. vestea intrarea în vigoare a programului zilnic. în afara de cea d e la ora ?ase seara. în ultimele zile sosiser? noi bolnavi: doi studen?i ru?i cu parul încîlcit ?i ni?te bluze negre. v?d!" Trecu o saptamîna întreaga pîna cînd Hans Castorp fu invitat. Nu voia sa plictiseasc? oamenii cu st?ruin?ele lui. prin u?a putea s? se bucure. uitîndu-se cu ochii lui alba?tri cramo?i si injecta?i la palidul asistent. dar nici el nu era de fiecare data prea ? aî Toiu?i duminicile. H181 înainte de a-?i fi dat seama. Dar spre sfîr?itul izol?rii for?ate a lui Hans Castorp. Cum? Ieri temperatura a rost normala? Da. era fara îndoiala mai bolnava decît el. îndreptîndu-se spre u?a ?i. gîndindu-se la vremea minunata de afara. prjn sora-?efa. a?a e ste. într-o anumita m?sura. sa se prez inte la laboratorul de radiologie. mai cu seama fiecare a doua duminica. în care ea loc concertul. în privin?a asta î?i eba din cînd în cînd varul. MUNTELE VR?JIT 225 Hans Castorp nu-?i luase nici un calendar în vacan?a ?i ca atare nu întotdeauna informat asupra zilei în care se g?sea. mi se pare ca nu s-aprea schimbat mare l ucru în starea dumitale. Ia nota! spuse el doct oru-l K-tokowski. Iar gravitatea cazului lui Hans Castorp ?i gradul sau de boala abia dac? îi d?deau dreptul sa pretind? vreo aten?ie mai deosebita. aveau mult de lucru. Castorp. cînd vesela. apoi se întoaise. dar nu ca pe drum sa nu pun? întrebarea c l-ar mai fi l?sat Behrens sa ln pat daca nu-i comunica el însu?i ca temperatura tr ecuse. ai ?i ispr?vit? spuse Behrens. asta-i buna. vremea se schimba iar??i. a?a ca Joachim venea la el îmbr?cat cu pantalonii albi. Hans Castorp ie?i din depou". nu vreau sa par neînduplecat cu dumneata ?i doresc sa te redau soci-eta?ii.Ei. de?i sezonul de iarna nu începea decît în octombrie. într-ade-var. care-?i înspaimînta tovar??ii de masa cu îngrozitoarele sale crize de sufocare: atunci se aga?? cu pum nii de fier ai mîinilor lui lungi.In curînd î?i vom face portretul interior.. Peste noapte devenise ce?oasa ?i friguroasa. închise complet. Pe scurt. cu prilejul vizitei de diminea?a a medicilor. cum îmbatrînim. ca sa se lini?teasc?. Doamna Stohr. Ei bine. iar Hans Castorp nu putea sa-?i înfrînga sim?amîntul unei sincere p?reri de rau. f ?cu prin aer gestul nem?rginirii. valea se ascunse într-o învîrtejire umeda de lapovi?a. îi era interzis s? fac? prea multa mi?care. cu privirile întunecate ?i gura deschis? ca pentru un . ad?ugase ca ?i daca ar fi fost pe picioare. tot n-ar fi putut profita c?ci. care nu l?sau sa se z?r easc? nici cea mai mica urma de lenjerie alba. î?i ) iar??i varul pîna la banca de lînga pîrîia?. Iar i ' ! i. fara s . gulerul paltonului ridicat ?i purtînd galo?i pentru prima data. de cînd Hans Tastorp se a?ezase la pat. iar aerul uscat al caloriferului umplu camera. ?i un mexican coco?at. Doctorii ?i personalul. ciocanin energic în u?a. Afara. în m?sura ?i în limitele indi-te. dup? experien?a avuta. de cîte unul din vecini.

cum se întîmplâ de obicei. Tot u?i. al?turi de Joachim. era aristocratic. care acorda foarte scrupulos o deosebita impor tan?a unor asemenea evenimente.Ei a?. încît î?i d?dea seama ca numai r?bdarea ?i rezerva puteau fi atitudinea ce trebuia adopt ata. ace?tia din urma m?rturi seau . ci pentru c? ace?ti oameni erau preo cupa?i în mod exclusiv numai de propria lor fiin?a. cum i-ar fi putut pasa cuiva din restul ageriei? Acolo. se mai întoarse o data spre el. în întîrziere ca totdeauna.cu s Ceptia lui Settembrini care. adic? de trupul lor care pentr u ei era atît de mteresant. duD ce u?a de sticla se închise. daca nici m?car la masa lui nu se f?cuse mare caz de r?itul izol?rii sale for?ate. dintre ei amîndoi. pe care privirea In 0 întîlni ?i apoi. ?i se sim?ea m?gulit atun ci cînd îl amenin?au cu degetul ca pe un b?iat care este mai rau decît pare. Dar degeab a exagera el pu?in. aceast? întrerupere n-avea nici o în semn?tate. între profesoara ?i Miss Robmson. nn urmare." Acesta era sp1 tul care domnea aici. se apropie de el ca sa-l e glume? ?i prietenos. c a ?i cum nu fusese niciodat? întrerupta. într-adevar. n-are mare lucru ?i abia daca ar a-?i avea dreptul s? stea între noi. î?i opri pri virea-i îngusta. i Qte bordeie atîtea obiceie. Ar fi trebuit sa fie lipsit de orice si m? al grada?iei ?i diferen?ierii. . asta. este adev?rat acela?i dispre?. la sfîr?itul mesei. asta! p?reau spun unii altora. pentru ca Hans Castorp. pe scurt. adic? înainte ca el sa se fi dus la cons . monotona. ca ?i cum chiar m aJun ar fi stat acol o pentru ultima data. ?i Hans Castorp 1 supunea dintr-un re spect înn?scut fa?a de legi ?i regulamente de MUNTELE VR?JIT 227 . încît parca nici nu luaser? cuno?tin?a de absen?a lui Hans storp. abia a?ezata. felul de via?a din primele trei sapta-mîni.. N-are nici m?car o cavern?. c?ci se reg?si la patul lui de mas?. chiar de la cea dintîi reapari?ie a sa la masa î?i d?du seama limpede de a cest fapt. ci chiar ?i acei care erau ei în?'S1 u?ori": procedînd astfel.sa u abia daca se deosebi foarte pu?in: foarte pu?in nu pentru c? persoana lui mode sta ?i simpatica le-ar fi fost indiferenta. E adev?rat ca Joachim. nimeni nu-i d?duse nici cea mai mica aten?ie .cu atît mai mult cu cît o astfel de comportare f?cea parte di n spiritul sanatoriului.. este explicabil ca înclini sa tragi spuza pe propria turt a. îns? î?i ap?rau demnitatea supu nîndu-acestei sc?ri a valorilor. varul sau era mai grav". iar felul cum îl primir? nu se deosebi del oc de acela adoptat atunci cînd desp?r?irea dura nu trei saptamîni. ci trei ore . s? nu ai b? o rezerva discreta . nu atît pentru ca el era colo mai vechi. în situa?ia sa. fiindu-i îndrum?tor ?i cicerone în a ceasta lume ci pentru ca.c?ci imediat d up? intrarea ei. potrivit unei ierarhii valabile aici. î?i reluase.?i fa?a de ei. în felul lui. ?i e rau privi?i de sus în jos dar nu numai bolnav» atin?i în mod grav se purtau astfel. Este adev?rat ca Hans Castorp era dispus sa 228 THOMAS MANN mai vad? înc? o excep?ie. De fapt. dec lara cu pl?cere cîteva zecimi mai mult decît avea de fapt. spune proverbul. I se p?ruse ca revenirea lui fusese remarcata de Clavdi Chauchat . îns? tovar??ii de masa ai lui Hans Cas torp îl salutara fara nici o solemnitate. ?i chiar el ajunse se la aceast? constatare din nenum?ratele convorbiri pe care le auzise.. organizata cu precizie ?i care mergea strun? din prima zi. însu?i Hans Castorp. Iar acesta din urma se supuse fara greutate. A?a este omenesc. ca tot nu ramînea decît un personaj de o categorie inferioara. devenit a intima. surîzînd peste um?r: surî d a?a cum o f?cuse cu trei saptamîni în urma.a mai vorbim despre doctorul Blumenkohl. Un calator care î?i ioc de obiceiur ile ?i valorile popoarelor ce-i dau ospitalitate vede?te ca nu-i prea cultivat. ba chiar sa-?i exagerezi situa?ia m?car atît cît este necesar sa intri în aristocra ?ie sau m?car sa te apropii de ea. Cei mai u?or bolnavi nici nu contau. Hans Castorp vea un oarecare respect ?i anumite consi dera?ii. Chiar ?i fa?a de Joachim. îns? noi nu vom putea sa ne pronun?am asup acestui fapt. cînd era întrebat la masa. Despre c ei u?or bolnavi se vorbea cu dispre?. avusese grija sa pun? o vaza cu cîteva flori în drep tul locului ocupat de cel care parca înviase.

sa se supere. întocmai ca aceea a varului sau. de?i se refer eau la nep?sarea ?i lipsa de cuviin?a a doamnei Chauchat. la boala ei. continua s-o împart? cu bunul Joachim. dar ?i o a care nu avea nume. la bra?ele transfigurate de voalul cel sub?ire ?i daca pîna acum am ascuns ca n uma datorita acestor lucruri orele i s-au scurs fara greutate. sentimentele sale de îndr?gostit (?i ne încumetam a întrebuin?a acest cuvînt. ea îi plutise prin fa?a ochilor perfect distincta. Dar sim?ea cît e mult înfrîna aceasta vecin?tate sufletul lui de civil .ulta?ie. Chipul ei îi plutise în fa?a ochilor atunci cînd. ?i din pncina a sta venirea umanistului îl f?cuse sa ro?easc?). aici. ea comporta totu?i multa aus-entate militar?: o austeritate care ?i începu se. iar dreapta la frunte (ca pe o viziera deasupra oc hilor) ?i ?optea: -Dumnezeule! C?ci înd?r?tul frun?ii dainuiau gînduri sau fragmente de gînduri.dar atunci mila ?i grija îi insuflasera spaima. C?ci vedea f oarte bine cît de mult trebuia sa e 8ravul Joachim de pe urma unui anumit parfum d e portocale ce-l Ia zilnic. ?i.încît î?i ducea îna stînga la piept. o speran?a e se r?t?cea în nem?rginitul. în sala de consulta?ii. potrivit c?rora s-ar fi cerut ca ei s? se igno re unul pe altul . la ceafa cu vertebra cervicala ie?ita în eviden ?a. pe scurt. de fapt. Iar mi?carea ei fusese atît de f??i?a ?i lipsita de considera?ie lipsita de considera?ie fa?a de el cit ?i fa?a de to?i ceilal?i pacien?i încît nu ?tiuse dac a trebuia sa se socoteasc? încîntat sau sa ia aceasta atitudine drept un semn de dis pre? ?i. prin diagnosti cul dat de medici. imediat ce u?a de sticla pocni. Oricum ar fi fost. un cuvînt de la ?es. c?ci MUNTELE VR?JIT 229 otie ?i o adev?rata spaima se contopeau în toate acestea. într-un chip oarecare. ?i ele erau cele car e daruiau imaginilor ?i vedeniilor lui o fascina?ie atît de intens?. este fiindc? a»1 lu at parte cu dragoste la nelini?tea lui sulfleteasc? amestecata c înspaimîntatoare a fericire a acestor imagini ?i vedenii. potrivit c?rora s-ar fi cerut sa se ignore reciproc. la obrajii ei. atît de prie lnica ?i atît de btne organizata în hotarele ei strimte. în a cest caz) a?adar. ?i-l impresionaser? într-un fel care în ochii lui ap?rea fantastic ?i ame?itor inima. se gîndise la spatele ei o bosit. tocmai acest lucru îl înspaimînta la fel ca atunci cînd. ridicase ochii spre ochii v rului sau . la ochi i ai c?ror culoare. ue?i nu era decît vecin?tatea unui bolnav. forma ?i obhcrtate îi sfî?iau sufletul. des onsiderase convenien?ele mondene. 1 se zbuciuma cumplit. lunec?tor ?i ochii de kirghiza. întrucît ne îng?duie sa b?nuim ca lie ul Simt fluturarea ciudatelor gînduri ar putea fi folosit. ?i în adierea caiuia erau ni?te ochi c?prui ?i rotunzi . Se mai cuvine sa ad?ugam ca legaturile suflete?ti ale lui Hans Castorp cu pacien ta de la masa ru?ilor bine ?i interesul sim?amintelor ?i al spiritului lui modes t pentru aceasta f?ptura micu?a. cu pasul u?or. Da. sau seara. la str?lu cirea ?i importan?a sporita pe care boala o d?dea trupului ei ?i la atrac?ia car nala ce-o avea f?ptura sa. prin urmare. infinitul ?i aventura bucuriei. iar Hans Castorp sim?ea ca era chemat. sa participe de acum înainte la aceasta boala. ?i dindaratul fru n?ii în?elese fantastica libertate cu care doamna Chauchat.inima sa în în?elesul sufletesc ?i trupesc .iar Hans Castorp nu era ch iar atît de ost ca sa nu-?i dea seama foarte precis de acest lucru. mima i se zbuciuma cumpli t sub aceste priviri care desconsideraser? conven?iumle mondene. aceasta via?a de la Berghof'. m?car ca e un cuvînt din vale". iar în lungul orelor singuratice ale zilei lui farîmi?ate se gîndise la gura acestei femei tinere. A?adar. sentimentele lui de îndr?gostit f?cuser? progrese foarte mari în t impul izol?rii for?ate. în vreme ce. ° data cu aprinderea su bita a luminii. era u în joc emo?ii cu totul diferite.. la felul cum î?i ?inea capul. cact aceasta era clipa pe care o a?teptas e cu sufletul la gura. î?i aruncase privirile prin camera ce 1 se dezv?luia ?ov?itoare. sa se acomodeze cu serviciul tratamentului ?i sfîr?i prin a se s ubstitui îndeplinirii obliga?iei profesionale normale . este adev?rat. în amurgul ce se întuneca tot mai mult (?i ch iar în acea ora cînd Settembrini intrase pe nea?teptate la el. îns? cîteodata gîtuia atît de brusc inima ?narului . în zori. a ranjîndu-?i-o ora cu ora.. în a?teptarea radiografiei. a?adar. aproape du reros. ?i aceasta vecin?tate era fara îndoiala un lucru bun pentru tînarul nostru. î?i reluase cursul monoton ia r Hans Castorp. întorcîndu-se ?i surîzînd.însu?i exemplul °achim ?i contr olul exercitat de el îl împiedicau sa întreprind? în ra ac?iuni necugetate. scula t devreme.le desconsiderase de parca n-ar fi fost doua fiin?e sociale ? i n-ar fi avut nevoie nici m?car sa vorbeasc?.

Clavdia Chauchat poza pentru un portret. desig ur. dac? judecam dup? experien?a de pîna acum. fire?te. pe lînga ea ca sa afle am?nunte noi ?i interesante despre situa?ia personala a doamnei Chauchat.asta aflase domni ?oara Engelhart care îl întreba pe Hans Castorp daca era la curent. Mai insista de aseme nea. domni?o ara Engelhart adaug? la repezeala ca doamna Chauchat era vizitat? adesea de ni?t e domni ?i în special de un compatriot ce locuia în Davos-Platz. Chipul lui Hans Castorp se schimonosi. Dar m?car ca. tachinîndu-i sl?biciunea ce-o avea pentru bolnava cu mi?c?rile ml?dioase ?i imitînd întru totul atitudinea demna a batrînului Castorp. tot felul de glume caraghioase. MUNTELE VR?JIT 231 _ E bolnav? Poate. cu care r?spunse la aceasta confiden?a. ?i fiindc? nu putea sa nesocoteasc? existen?a acestui compatriot despre care i se pomenise-a?a cum reu?ise sa se prefac? la început. r?spundea afirmativ. revenea neîncet at asupra lui. îi impuneau lui însu?i ordine ?i discipljna s împiedicau sa împrumute creionu l" de la femeia cu ochii oblici fiindc? fara aceasta vecin?tate care-i inspira d isciplina el ar fi fost gat s-o fac?. nu avea. Aceasta noutate îl impresiona pe Hans Castorp ?i mai puternic decît cea precedenta. De cîtva ti mp. daca ar fi sa ne luam dup? ce spune lumea' r?spundea profesoara. prin faptul ca-?i rezema b?rbia în guler. Lovitura nimeri în plin. în locuin?a lui. Profilul Clavdiei era de o fr?gezime ?i de o ging??ie dintre cele mai tinere?ti. parere ca la mijloc e ra o chestiune ce nu putea fi neglijata ?i o îns?rcina pe profesoara în mod cît se poat e de serios sa se informeze asupra acestui compatriot care o vizita atît de des pe doamna Chauchat. ?i asta era egal cu o interdic?ie pentru Hans Castorp de a vorbi despre Clavdia Chauchat.care îl f?ceau pe Joachim sa se teama de influ230 THOMAS MANN en?a acestei atmosfere ?i îl sileau s-o ocoleasc? toate acestea ii jr sionau pe Ha ns Castorp. se ?tia prea bine ca aulicul consilier picta . Da. spuse H ans Castorp sever. E un b?rbat tînar? Tînar ?i frumos. din profil. ?i chiar cuvintele rostite cu indiferen?a Cum a?a" ?i lata o noutate ie?ita din comun". astfel. Cîteodata.iar buzele îi tremurau. aveau în ele ce va schimonosit. pe care-l primea du pa-amiaza. _ Ar fi de dorit s? aib? mai multa rufarie decît compatrio?ii lui de la a ru?ilor de rînd. Dar nu. pe aceasta linie. totul p?rea spus asupra acestei chestiu . despre so?ul ?i vîrsta ei. dar în loc sâ-i dea am?nunte asupra acestui aspect al problemei. da. treizeci? în cel mai rau caz avea dou?zeci ?i opt de ani. doamna Chauchat poza pentru a i se face portretul unde anume? La consilierul aulic! Chiar domnul consilier aulic Behrens era acela care o primea în acest scop. e a îi aduse peste cîteva zile o veste cu totul diferita. presupuse el cu oarecare nep?sare for?at?. un t>in. se las? pictata . ?i ca sa-l pedepseasc?. spunea sarcastic Hans Castorp. Pe deasupra. Cu siguran?a ca nu avea timp pentru a?a ceva. în schimb. poate ca era ?i prea tîrziu.nu era nimic de obiectat aici . Ce sa fac? o femeie ca asta cu copii? Fara îndoiala ca îi era interzis ?i pe de alta parte: oare cam ce soi de copii ar fi putut sa aib?? Castorp se v?zu silit sa-i dea dreptate. sa fi avut oare mai mult de treizeci de ani? Domni?oara Engelhart protesta. chipul doamnei Chauchat i se p?rea pu?in în?sprit. în camera ei. era un profil inter esant ?i nu acela al unei oarecare gî?te s?n?toase. Nu mai înceta sa fac?. Clavdia. Joachim nu vorbea niciodat? despre Marusia cea ve?nic dispusa sa rîda.. cu toate eforturil e sale de-a se stapîni. deoarece nu era interzis nim?nui ?i fiecare avea libertatea sa fac? la fel. -Numai ca nici Behrens nu putea sa aib? mai mult timp liber decît sora-?efâ. c?ci nu putuse sa-l vad? ?i sa se pronun?e în c°n' secin?a. oricum. Voia sa ?tie daca avea copii. Pr in urmare. putea fi convins ca ?tirea provenea din sursa cea mai sigura. silindu-se s-o fac? pe fata batrîna sa ro?easc?. dar. Ia care domni?oara gelhart. m?car ca. foarte pu?in bolnav. aproape zilnic. Sfîr?i prin a fi . se desp?gubea vorbind discret cu profesoara care st?tea Ia masa în dreapta lui. în cazul ca nu ?ti a nimic. ?edin?ele aveau loc în casa lui de v?duv? F?r? îndoiala ca la ?edin?e asi sta ?i domni?oara Mylendonk. fot ca sa-l pedepseasc?. iar ea ?i loialit atea . o veselie pusa pe rîs ?i un piept cu formele pl?cute. cu originea sa. despre caracterul b olii.

îi erau ag??ate privirile în aceea?i direc?ie ca ale lui adic? de ml?dioasa f ?ptura a doamnei Chauchat. la terminarea mesei. a?a ca nu-i mai ramînea it sa aib? r?bdare a?teptînd rezultatul investiga?iilor ce urma sa le «ca profesoara . cam de v reo treizeci de ani. cînta la pian. c?reia nici nu-i pasa de el. de?i era vorba din nou de confirmarea gustului sau. la masa cea mai apropiat? de u?a d e sticla un pacient originar din Mannheim. pentru a afla ?tiri cît mai a m?nun?ite: asupra portretului ?i "nensiunilor m' s' daca îi f?cea numai capul sau o picta pîna la genunchi. c?r?i ale c?ror coperte erau împodobite fie cu un potir. Tamara (acesta era nume le fetei).încep use chiar sa-i ?. tot a?a cum nu se p utea hot?rî sa admit? ca pictura" ulei poate fi altceva decît o leg?tura între un v?du v brutal ?i guraliv §! 0 tînara femeie cu ochii oblici ?i mersul ademenitor. independent de con?inutul ei începuse chiar sai oace suferin?e ?i framîntari .7. aceste ?tiri. independent de con?inutul ei . mai ales mar?ul nup?ial din Vi sul unei nop?i de vara. faptul n-ar fi sc?pat aten?iei vigilente a lui Hans ?i deci nu . dar mergînd pîna la obscenitate. ca s-o lase pe doamna Chauchat sa ca pe Ung? el ?i s-o devoreze cu ochii cît mai de aproape. Hans Castorp se pomeni cu 37. acolo jos. Hans Castorp era dis pus sa socoteasc? banalul ?i nevinov??ia dre vorb?rie goala. tulbur at ?i pierdut la vederea acestei tinere doamne încîntatoare.numai ca domni?oara Engel hart 1 putuse da nici o precizare în privin?a asta. stînd în picioare în sala de joc. în timp c buza de sus îi era rasfrînta plîng?re?. ca leg?turile vizjt torului rus cu co mpatrioata lui sa fie banale ?i nevinovate. cu ochii I i tri?ti. îl vedea schimbîndu-se la fata fara sa mai priveasc? ?i apoi privind totu?i lacom at unci cînd u?a sticla se închidea ?i doamna Chauchat luneca spre locul ei. el nu renun?a ?i se consuma în nenum?rate întreb?ri. dar cît de tare aveau sa se agraveze 232 THOMAS MANN aceste doua st?ri suflete?ti cmd observa ca mereu îi ajungeau la ure v. între a de la ie?ir e ?i masa ru?ilor bine. apoi întorcînd i r??i capul peste um?r. iar în timpul curei de odihna citea c?r?i religioase. de?i dârîmata. Lumea spunea ca este foarte credincios. Un fapt pe care-l observa personal ?i din întîmplare în acele zile avu asupra lui un e fect diferit. în general. pe canapea. de sus. cu doctorul Blumenkohl ?i cu vecinul lor de masa. Exista acolo la masa situata de-a curmezi?ul fa?a de masa doamnei Salomon ?i a liceanului cu oc helari ?i hulpav. observa Hans Castorp într-o bu na zi. cîteodata. Mai mult decît 1 ele pe care le pri mea doamna Chauchat. Via?a intima ? i particulara a doamnei Chauchat -ln ea îns??i. un b?rbat care-i era atît de evident superior prin vîrsta. fie cu frunze de palmier. mai cu seama ca ob rajii alba?trii ?i ochii l?crimo?i ?i injecta?i ai consilierului aulic nu p?reau sa fie o chez??ie. ?tiri cu u n con?inut echivoc! Era posibil. Clavdia nu se ocupa cîtu?i de pu?in de cel din Mannheim daca ar fi fost altfel. pe ea. privind sa?iu. dup? cîte auzise Hans Castorp. la ce ora aveau loc ?edin?ele . printre pacien?i. în timpul reuniunilor serale. cel cu pieptu c?zut ?i umerii pr?bu?i?i. îl vedea învîrtindu-se. îl vedea seara. ca sa mai poat? crede ca ?edin?ele erau banale. care sporov? ia în camera de-alaturi. dar. de cît timp.ni. cu toate ca insisten?a jalnica ?i plicticoasa a celui din Mannheim nu putu sa-l nelini?t easc? în aceea?i m?sura ca legaturile speciale ale Clavdiei Chauchat cu consilieru l aulic Behrens. ?i faptul se explica prin aceea ca în fieca re duminic? asista la slujba religioasa. Chiar ?i acestuia. Aceasta descoperire îl emo?iona destul de puternic pe tînarul Hans Castorp. deci în stînga verilor. Gustul manifestat de consilierul aulic în alegerea modelului se potrivea prea mult cu al $au personal. cu parul rar. în Platz. Hans Castorp nu se mai putu împie" dica sa-l supravegheze cu fi ecare prilej. Dup? cel v?zu prima data. personal itate ?i situa?ie. din?ii caria?i ?i vorba timida acela?i care. ceea ce nu era un lucru rar la oamenii de aici. ?i-l v?zu MUNTELE VR?JIT 233 lte ori pe nenorocitul acesta oprindu-se. a?adar. de?i era timid. îl tulburau ?i-l nelini?teau Pe care le f?cea. cu una cu parul cre?. prefacîndu-se ca nu >e uita. pîna în str?fundul sufletului.

unul nou. Abia trecuser? zece minute ca îl ?i auzir? pe scandinavul c omplet vindecat -aceasta reclama ambulanta a sta?iunii ?i a sanatoriului departînd u-se cu pa?i energici de-a lungul coridorului. mai de vreme. asem? n?toare cu aceea din cabinetul analitic al doctorului Krokowski. îns??i doamna Chauchat. cu nasul lung ?1 urî?el. primi dispozi ?ia de la sora-?efa (care iar??i avea un ulcior. Se auzea vocea consilierului aulic dînd instruc?iuni. iar cînd ceasul b?tu trei ?i jum?tate amîndoi verii coborîra sc?rile de piatra spre pseudosubsol ?i luar? loc împreun? în mica sala de a?teptare care desp?r?ea cabinetul de consulta?ii de laboratorul de radioSCopie: Joachim foarte lini?tit. realizar? c? mai mul?i pacien?i. foarte plapînd. încît era cît pe ce sa ca?te gura . Dup? ce pali. Era chiar Clavdia Chauchat cea care se ivi pe nea?teptate în mica înc?pere. el tr?ia toate sim??mintele pe care le îndura unul îmb?tat de pasiune cînd desc oper? la al?ii propria sa imagine. treaba se des f??ura mult mai repede. cu reviste ute ferfeni?? pe genunchi. A?adar. în piUs mai erau o doamna de la masa ru?ilor de rînd. se înro?i t are. într-o a?teptare înfrigurata. într-o diminea?a. un fel de pseudozi artificiala. îns? pîna acum se îngra?ase cu optzec de pfunzi.ghimpele nesuferit al geloziei era cel ale c?rei împuns?turi le sim?ea în suflet. lumina zilei era exclusa ?i ardeau doar cîteva becuri electrice. ci merse pîna acolo înci lua de pe masa revi sta ilustrata pentru a-?i ascunde fa?a îndaratu paginilor desf?cute. c?ci cu aceea?i ocazie avea sa i se fac? o noua fotografie interioara ? i lui Joachim . Ferestrele erau acoperite. Hans Castorp observa iar??i. Hans astorp. astfel ca se resemnar? la gîndul c? vor l ua ceaiul rece. Joachim îi arunca lui Hans o privire î" fuga ?i nu se mul?umi numai sa-?i plece ochii. în s chimb. c?ci se întîmplase cu siguran?a ceva care întîrzia activitatea în laboratorul de radiografie. iar inima îi b?tu puiern C' . zgîi ochii. deoarece programul fusese dat peste cap. dar iat? ca trecuser? cînd. Era cev a mai mult de trei ?i jum?tate cînd u?a se deschise -o deschise un asistent tehnic ce lucra la acest serviciu ?i tot norocosul acesta de uria? suedez a fost intro dus: desigur ca cel dinaintea sa ie?ise pe o alta u?a. Hans Cas torp o recunoscu. c?ci nu putea fi acel a?i. deoarece pîna acum niciodat? ?i în 1 un fel nu i se cercetase astfel via?a l?untrica a organismului. A?adar. faptul ca acu m trebuia s?-l supravegheze ?i pe cel din Mannheim era prea mult dintr-o dat? pen tru starea în care se afla bietul Hans Castorp. Ne este îns? imposibil sa aprofundam ?i sa ana lizam totul daca vrem s? continuam povestirea noastr?. a?teptau sa le vina rîndul: tînarul uria?. la micul dejun. cu b?ie?elul ei numit Sa?a. Intrarea Clavdiei se produsese într-un mod cu totul neprev?zut. Astfel trecur? cele opt zile pîna la radioscopie. dar fara îndoiala ca aceasta suferin?a benigna. un ez care în sufragerie st?tea la aceea?i masa cu SeHembrini ?i despre 234 THOMAS MANN care se spunea ca în aprilie. atunci cînd sosise. ca în laborator domne?te un clarobscur. fusese atît de bolna încît abia au vrut sa-l primeasc?. Hans C astorp trebuia s? se afle acolo cu o jum?tate de ora înainte de ceai. ?i dup? toate aparen?ele aveau întîietate.ultima putînd fi socotita ca dep??ita de timp. aceste persoane a?teptau de mai mult timp decît cei doi veri. Nu u Smgurii: cînd intrar?. ca ?i atunci cînd intrase suede zul. iar în sala de a?teptare ap?ru. îns? chi ar în clipa cînd Sa?a împreuna cu mama-sa intrar? în laborator ?i Hans Castorp îi urmarea u privirile. care o slu?ea totu?i. dup? care fura primi?i mama rusoa ica ?i cu Sa?a al ei. sim?i într-un mod loarte limpede cum îi fuge sîngele din o braji ?i cum mu?chii maxilarului inferior i se moaie. Hans Castorp în s? nu avu destula prezen?a de sp'rI sa procedeze la fel. Nu ?tiuse ca pîna atunci se vor întîmp la atîtea. scurtar? azi cu treizeci de minute cura mare de odihna de P?-masa. în laborator se lucra. ea îns??i plapînda. f?cea p arte din înf??i?area ei obi?nuita) s? se prezinte la laborator dupa-amiaza. o mam?. u?a de la coridor se deschise. împreuna cu va rul sau. ?i era pe punctul sa plece acas? complet vindecat. Dup? aceea. c?ci nu se a?tepta la nimic nou. sim??minte care alc?tuiesc cel mai bizar amest ec de scîrba ?i solidaritate secret?. în orice caz. teribil de nea?te ptat ?i iat"° împ?r?ind dintr-o data cu cei doi veri aceasta c?m?ru?a strimta. cînd cu o clipa înainte nici nu fusese acolo.

Dar oare ce s-a întîmplat? Este aproape ra Patru. cu toate ca acesta p?rea cufundat în revista sa ilustrat?. pe genunchi ?inea o carte împrumutata probabil din ala de lectura ?i b?tea încet tactul cu piciorul a?ezat pe du?umea. nu-i a?a? . c?ci i se p?rea impertine nt sau cel pu?in de indiferen?a surprinz?toare. Dup? vreun minut ?i jum?tate î?i schimba pozi?ia. se las? te pUSe u?or un picior peste altul ?i privi în gol. pe cînd Hans Castorp st ?tea acolo fara sa fac? nimic . Cu o mînâ în buzunarul jach tei de lîna ?i cu cealalt? dusa la ceafa.Eu. într-un mic liu rotund. cu un gest degaj at ?i-ar fi scos batista sa-?i sufle nasul. Ea i se adresase lui Joachim. de?i acesta î?i ?inuse nasul vîtît în revista pentru ca era. fara îndoiala. f?cuse pe importantul fa?a de Joachim ?i de Settembrini. Este a dev?rat ca aceste cuvinte fuseser? rostite atunci cu mai multa claritate ?i u?ur in?a. ci pl?cut voalata. Mi se pare ca tocmai au intrat ni?te persoane. pentru ca în cazul lui erau la locul lor numai rela?ii civilizate ?i convorbiri rostite limpede.Da. atunci cînd fusese întrebat cît timp cr ede ca va sta ?i le r?spunsese: Trei saptamîni". doamna Chauchat întreb?: . în vreme ce ochii ' de Pribislav pe care con?tiin?a faptului ca este observata îi ab?tea nervozitate din direc?ia lor p?reau pu?in sa?ii. vocea care le rostea nu av ea asupra lor un drept prin na?tere. Se pare ca totul a fost amînat cu o jum?tate de ora. la ce ora sînte?i invitat? Iar Joachim. privi în jurul ei.puse o întrebare lui Joachim . Dar v? sf?tuiesc sa ave?i r?bdare. iar gura ei potrivea cuvintele pe care apoi le rostea cu o voce venita din pieptul alb: o voce deloc grav?. era cel pe care-l ?tia din vedere de mai multa vreme. Faptul c? vorbea cu doamna Chaucha t era aproape ca ?i cum ar fi vorbit el î m?car ca în unele privin?e era. a?a cum Hans Castorp o auzise procedînd de mai multe ori.. de?i cu anumite intona?ii ascu?ite. cu rezematorile boante ?i destul de rudimentare. ~ Destul de. ?i Hans Castorp asculta ca în vis. Daca anumi?i ochi c?prui. se ridic? ?i pe fa?a avea o expresie de parca nu ?tia prea bine unde se afla ?i nici cui trebui a sa se adreseze apoi începu sa vorbeasc?. împreuna cu ei. ci doar le împrumuta. îi d?dea dreptate ca se adresase varului . r?spunse lipindu-?i c?lcîiele.MUNTELE VR?JIT 235 Doamna Chauchat lua loc chiar lînga u?a laboratorului. amestecat îns? cu o încîntare dintre cele mai evlavioase. îns? ramînînd totu?i a?ezat: ~ La ora trei ?i jum?tate. în s? probabil fara a dori în mod sincer sa fie în locul lui. ba o auzise chiar de foarte aproape. într-adevar nepl?cut. ar fi spus el ?i. Joachim putea vorbi astfel putea în general sa vorbeasc? cu ea? poate c a se ?i f?lea pe ascuns cu aceste vorbe tot a?a cum el." Iar Joachim s-ar fi minunat desigur de dezinvoltura sa. *-l1 e de nepl?cut! zise ea ?i cu un gest nervos î?i aranja parul. în ziua cînd aceasta voce spusese anu me pentru el: Cu pl?cere. r? spunse Joachim. acum ele se auzeau u?or t?r?g?nate ?i nesigure. înspaimîntâtor ?i misterios. în aceasta situa?ie. Doamna continua: . doua persoane. ar fi a?teptat aici. a?a cum f?cea Joachim acum. ar fi intrat în atr ibu?ia lui Hans Castorp sa conduc? conversa?ia ?i sa rosteasc? un: destul de" inde pendent ?i nevinovat. Nu. ?i noi a?teptam de mai bine de juma-tate de or?. îns? trebuie sa mi-l înapoiezi imediat dup? lec?ie". cu care prilej avusese un sentiment de superiori tate. asocia?i cu un rubin la inel ?i înv?lui?i de un parfum de portocale. în d efini tiv. Purta o jacheta alba ? o fusta albastra. oricum. avînd în vedere împrejur?rile. la patru fâra un sfert. Ha ns Castorp nu era nici m?car gelos pe Joachim. întreba ceva . Rîndul lor era înaintea noas-r£L "ogramul este în tîrziat. dar mai ales pe ntru alt motiv. poate. care aruncase o privire gr?bita spre varul sau. stimata domni?oara. Hans Castorp. cu totul altceva. Sîn tem în aceea?i situa?ie. aceea pe care Hans Cas?orp o cuno?tea de mul ta vreme. cel mai vechi din re ei doi. 236 THOMAS MANN i A?a vorbeau. r?spunse Joachim.Va rog. fiindc? între ei nu exista nimic s?lbatic. Dar. cu toate ca el era acela care ave a dreptul sa-i vorbeasc? doamnei Chauchat. Pe Hans Casto îl jignise acel destul de".

Trecînd pe lînga el. Consilierul aulic o picta. F?r? îndoiala c? dincolo nu d?duser? prea mare importan?a lui Sa?a ?i mamei sale. arunca revista pe masa ?i Hans Caslorp îl urma spre u?a . sprijinindu-?i b?rbia ca ?i bunicul s?u ?i semanînd-ast fel. acolo. îvlî se pare c^ tocmai acum au intrat ni^te persoane. Domnea aici un miros ciudat. de?i Han s Castorp îl privise îngrijorat ?i insistent. instrument . ?i iata-l pe consilieru. o adversitate ce-l f?cu sa surîda.51 în care Hans Castor p întrevazuse o u?oara adversitate din partea bunului Joachim împotriva acestei tova r??e de boala. ?i chiar în fran?uze?te daca era posibil. Dup? ce întîmpina din partea lui Joachim o primire atît de rece . de ai oferi sa treac? înaintea lor.. un fel de tajera de o form? speciala. Nu ramaser? mult timp to?i trei laolalt? în mica sala de a?teptare. ?i.. stînd în picioare în fat unui dulap în perete. Cit e nepl?cut. cu a jutorul uleiului ?i al culorilor. era ap?sat din amîndoua p ?r?ile. extraordinar de pl?cuta. Mai auzea înc? vocea . de un blond-ro?cat care. o ?inea în dreptul luminii mate a l?mpii din plafon. sculîndu-se.Dar oare ce s-a Plat.. îns? avea picioarele cam lungi ?i nu lat? în ?olduri.. cu bra ?ul întins. Nu mai st?tea l?sat? pe spate. Dar acum. Un soi de ozon statut umplea atmosfera. sprijinit e de coapse. îi reproducea aspectul exterior pe o pînza. Heodata. tablouri de comanda. sticle concave.. Joachim trebuia s-o ?tie. ""ut v°alata cu care doamna Chauchat întrebase: . lua ?i ea de pe masa o revista ilustrata ?i se întoarse la fotoliul cu rezemaiorile boante. ocupat priveasc? o placa negricioasa pe care." iar sunetul acestei voci îl f?cea sa tremure ca de ni?te Ai l l°r* C'6a *un§"l spin?rii. genunchiul i se contura precis . intra pe usa laboratorului. nu fara o pornire interioara de a mai întîrzia. Dar nu ?tia daca asemenea aten? ii cavalere?ti erau obi?nuite aici. va îndrep ta asupra ei raze luminoase ce-i vor dezv?lui interiorul trupului. aulic Behrens întorcînd spatele noilor veni?i..sau. ?i iar??i îl str?b?tu un fior. Se deslu?eau aparate. pentru a se sim?i prezem la ceea ce se petrecea în jur în Pa cînd p?trunse în laboiator. iar în gînd se gr?bi s? caute cuvintele ?i construc?ia frazei.Clavdi a" încerca sa se plimbe prin camera. ?i gîndindu-se la asta. se v?zu silit sa-?i urmeze varul. în clarobscurul laboratorului. într-un chip în adev?r ridicol cu batrînul. ci aplecata înainte. îi vedea genunchiul mulat sub stofa l' Ve<ie-a vertebrele cervicale îe?iiui pu?in în atdra sub ceafa aplecata 238 THOMAS MANN ?i parul scurt. iar Joachim.. U n paravan a?ezat între ferestrele acoperite cu negru împ?r?ea laboratorul în doua p?r? i inegale. ajun?i din urma ?i dep??i?i de laborantul care f?cea preg?tirile pentru radiografie ?i p?rea animat de dorin?a de a scap? cit mai repe de de ei. Se trezir? în el scrupule cavalere?ti ?i dorin?a de a adresa oricum cîteva cuvinte respectuoase doamnei Chauchat. cu atele încruci?ate. atîrna liber. ?i iar??i tehnicianul cu halat alb deschise u? a. singurele care i se parura ca se potrivesc sa fie arborat e fa?a de asemenea idei.. lira prea z?p?cit de ceea ce ias? în urma. Hans C astorp st?tea ?i o privea. îns? cum spa?iul era prea mic. Hans Castorp î?i aminti ca ?i ea a?tepta aici s? i se fac? ra diofonia. de întîmplarile din ultimele c minute.. insa cum nu d?du nici un semn ca ar fi dispus sa cedeze rindul doamnei Chauchat. ?i tr ecînd prin fa?a doamnei Chauchat. Nu vedea nimic sau nu avea decît perPtu foarte vagi m acest clarobscii artilicial. în ciuda emo?iei puternice . în ochii lui Ha MUNTELE VR?JIT torp. daca ordinea în care fu-sese?i invitat nu st?t ea deasupra oric?rei atitudini curtenitoare. iar piept ul. cu spatele îndoit ?i umerii azuti astfel ca vertebrele cervicale îi ie? eau în afara ?i le puteai vedea ub jacheta ce se lipea de ?ira spin?rii. procedînd astfel ?inuse socoteala de împrejur?ri ?i în modul acesta dovedise ca?i d?dea seama de situa?ie. fâra s? mai f prins în c ocul împletit. Dar inima îi b?tea puternic. poate fiindc? se gr?beau sa recupereze întîrzierea. care nu se îndrepta decît pu?in din pozi?ia ei aplec ata. p? trunser? în fUn dul camerei.. nu atît de dezvoltat ?i tît de voluptuos ca al Marusiei. Hans Castorp întoarse capul cu o mutia întunecata de ru?ine ?i cu o expresi e discreta ?i îezervata. armonioasa ?i. Cum doamna Chaucha î?i pusese iar??i un picior peste altui.? chiar toata linia picior ului ei zvelt se contura sub stofa albastra a fustel-Nu era decît de statur? mijlo cie.

Pl?cile de sticla se stinser?. pricepi. în spatele lui Joac him. Abia supuse. la un inventator sau în chilia de experien?e a unui alchimist care se ocupa ?i cu vr?jitoria. apoi ramase nemi?cat. o lumina ro?ie. î?i aminti parca Hans Castorp care înv??ase despre treburile acest ea. Treaba aceasta mergea repede. zise el. iar laborantul corija pozi?ia pacientului. Spatele curbat al lui Joachim se umfla. pentru copiii ?i nepo? ii dumitale! Joachim se r . se umplu cu un lichid verde. Undeva. Foarte interesant. picioare. ?i-e frica sa-?i deschizi forul interior? Fii lini?tit.curen?i de mii. ?î?nira . îl conduse în fa?a ?irurilor de placi de sticla întunecate. de-a lungul peretelui. dîndu-se într-o parte. ?i timp de dou? secunde. unde consilierul aulic st?tuse Hineauri. imediat o sa va vedem în transparen?a. Asta se f?cea în partea din fa?a. pe amîndoi.. bra?e ?i frag mente de bazinuri. îi recomand? lui Joachim s a respire adînc ?i sa ?in? aerul în plamîni pîna cînd totul se va sfîr?i. sucindul. Behrens trecu din locul unde st?tuse în camera propriu-zisa. într-o camera obscura. Ei. mi-ai v?zut cumva pinacoteca part icular?? ?i Iuîndu-l de bra?. î?i dai seama dup? delicate?ea lui. Dar forma vie. MUNTELE VR?JIT 239 Si izbucni în rîs.e de m?surat sprijinite vertical.. dar ?i o cutie asem?n?toare cu un aparat fotogr afic pe ?asiu cu roti?e.Delincventul urm?tor! spuse Behrens atingîndu-l cu cotul pe Hans Castorp. Va rog. îl invit? pe Hans Castorp s? fac? la fel . toate acestea func?ioneaz? foarte estetic. înd?r?tul c?rora aprinse o lumina. împingînd înainte um?rul lui Joachim ?i framîntîndu-i spatele. Cu ast te înlân?uie?te în scurtul ceas prie lnic. spuse Hans Castorp. cuprinzînd-o cu bra?ele. Vei putea chiar sa-?i proiectezi pe perete tainele pieptului. fara v? ic?reli! A?adar. O scînteie albastr? sfîrîi în vîrful unui aparat. Hans Castorp v?zu membre o mene?ti: mîini. oftînd. ca un halou pali d. for?ele teribile. se în?epeni pe picioare. Hans Castorp se întoarse în i unde se proceda la radiografierea lui Joachitn. care reie?ea cu claritate luminoasa: scheletul. O lec?ie folosi toare pentr u tineret. rotunjit?. d?du drumul aerului din plamîni. chintesen?a evidenta. . Castorp. ?i te rog sa nu pretextezi ca e?ti obosit! Vei primi un exemplar gratuit. cu obrajii trandafirii ?i cu halat alb. a?tepta?i pu?in. Este în adev?r interesant. r?spunse consilierul aulic. pîrîind. triumful timpurilor noi-Acesta este un bra? de femeie. a acestor p?r?i ale corpului omenes c era schematica ?i avea un contur estompat. fapt care-i rasfrînse într-o parte buza superioara cu tata tocit?. partea de sus ?i de jos a coapsei. asemenea unui ochi. ?i pe cînd Hans Castor p î?i scotea vesta. ca orice fotograf. fenomenele luminoase di sp?rur? ?i Joachim. Fotoanatomia. Castorp. învîrtind un comutator. Apoi totul se lini?ti. Ei. înv?luia ca o cea?a. Fulgere p elungi se ridicar?. Apoi se întoarse înd?r?tu paratului. în acea clipa laborantul apas? cît era n ecesar pîrghia de comanda. rîndul sau nu va întîrzia mult. Iata-i ?i pe Dioscurii no?tri! Castorp ?i Pollux. se apleca pentru a aprecia imaginea. privea calma ?i amenin??toare în camera. Desc?rc?ri electrice izbucnir? ca ni?te împu?caturi. de-a c?ror d ezl?n?uire era nevoie pentru a str?punge materia. for?ele încercar? sâ-?i taie drumuri ocolite. iar un tub. Oare dumitale.. Joachim se a?ezase pe un fel de sc?unel de cizmar în fa?a unei Iaci de care-?i lipise pie ptul.. î?i manifesta satisfac?ia ?i. de sute de mii de vol?i. rotule. un tînar elve?ian bondoc . mâ-n?elegi. Joachim începu imediat s? se dezbrace pîna la brîu. Laborantul. diapozitive de sticl? fixate în perete la rînd ?i nu ?tiai daca te afli în atelierul unui fotograf.

Master your semester with Scribd & The New York Times

Special offer for students: Only $4.99/month.

Master your semester with Scribd & The New York Times

Cancel anytime.