30 de miliarde de euro scapa anual din scriptele oficiale

7 Mai 2008 | 0 comentarii

Voteaza
Trimite unui prieten









piata, care nu este deplin inregistrat de statisticile oficiale, din cauza unui nivel mai redus sau ridicat de
subraportare, presupusa a corespunde evaziunii fiscale”.

In inteles comun, economia subterana se caracterizeaza prin munca la negru, contrabanda, importurile de
marfuri, cu eludarea achitarii taxelor vamale, mai inseamna traficul de arme, droguri si chiar oameni. Nu
trebuie sa intelegem ca toate activitatile subterane nu sunt permise de lege, dar ele „nu sunt comunicate
oficialitatilor cu atributii in impozitare” si, astfel, activitatea devine ilicita. Au fost date mai multe definitii
fenomenului economiei subterane: „activitate economica ce contravine legislatiei in vigoare cu tenta
infractionala, mai mult sau mai putin pronuntata” sau „parte neevidentiata prin statistici oficiale si
necontrolata de catre societate”.
Sugeram un efort de relationare, pentru a accepta si aspectele pozitive pentru societate si cetatenii sai, pe
care le induce economia subterana, pe care am numi-o, in acest sens, economie „bleu”, informala sau
paralela, termeni avand conotatie pozitiva, asa cum sunt si efectele induse pentru cetatenii care beneficiaza
de efectele lor.
Este clar ca economia subterana prezinta unele avantaje si pentru angajator, si pentru angajat, din moment
ce ea nu este denuntata, studiile aratand ca somerii sunt cel mai usor impinsi spre economia subterana.
40% din banii trimisi in tara de cele peste doua milioane de romani plecati sa munceasca in strainatate
ocolesc canalele oficiale de transmitere; 5,6% din PIB-ul anului 2005, adica 4,14 miliarde euro, a provenit
din aceasta sursa, care, astfel contabilizata, tot economie subterana se numeste. In 2007, sumele de bani
transmise in tara de romanii care lucreaza in strainatate au fost apreciate la aproximativ sapte miliarde euro,
fara a se aprecia modurile in care au intrat in tara, fapt imposibil, de altfel. Munca „la negru”, fara acte
legale, afecteaza in special domeniile constructiilor si textilelor. Se impun masuri stricte pentru combaterea
fenomenului, lucru greu de realizat, din cauza ca situatia este greu de monitorizat.

Din aceeasi categorie

  » Capitalului strain ii revin 42,9% din cifra de afaceri si numai 22,5% din forta de munca
 » Discounterii au luat avant pe timp de criza. Hipermarketurile doar au franat
 » Redusa la tacere de Kremlin, oligarhia rusa supravietuieste in umbra Puterii
 » Siderurgia autohtona a ajuns la 70% din nivelul anului 2008. UE s-a miscat mai repede:
80%
 » Romania: Mai avem 169 de ani pana la atingerea nivelului de crestere a zonei euro
 » Viitorul lumii occidentale va fi asigurat de tarile africane si asiatice

Scurt istoric

Economia subterana a ajuns in atentia specialistilor incepand din anii ‘70 ai secolului trecut, cand a luat o
amploare deosebita. Ea este formata din acele activitati a caror existenta nu este cunoscuta in mod oficial si
din care rezulta venituri care nu fac obiectul declaratiilor fiscale. Se obisnuieste impartirea economiei
subterane in doua sectoare: a) un sector al activitatilor ascunse din pricina inaltei fiscalitati, acestea
cuprinzand tranzactiile cu marfuri si servicii neinregistrate pe canalele oficiale, munca la negru, meditatiile
profesorilor, micul trafic de marfuri la frontiera, serviciile prestate in schimbul mitei etc.; b) economia de tip
mafiot sau economia criminala, in mod special cultivarea plantelor din care se obtin droguri si comertul cu
droguri, comertul nedeclarat (ascuns) cu arme, traficul de copii, de emigranti, prostitutia organizata.
Acestea genereaza venituri considerabile, care apoi se scurg din tara in care au fost realizate catre
paradisuri fiscale (Elvetia, Bahamas etc.). A cuantifica exact ponderea acestei economii este o sarcina
aproape imposibila. Expertii considera ca marimea tranzactiilor ilicite in PIB este in jur de 60% in Bolivia,
50% in Peru, 30% in Italia, 26% in SUA, 20% in Germania, 15% in Marea Britanie.
In Romania, Serviciul Roman de Informatii (SRI) a sustinut in raportul sau din 1996, prezentat Parlamentului
Romaniei, ca economia subterana din tara noastra este echivalenta cu 49% din PIB-ul Romaniei.
In fiecare din anii urmatori, procentul economiei subterane din tara noastra a scazut cu cateva unitati anual,
astfel ca in 2006 ar fi ajuns, dupa estimari proprii, la aproximativ 25%-30% din valoarea PIB; astfel, „scapa”
inregistrarilor oficiale aproximativ 30 de miliarde de euro anual. Ponderea romanilor ale caror venituri nu
sunt declarate in totalitate Fiscului, potrivit Eurobarometrului muncii la negru, era 23% in septembrie 2007,
Romania fiind pe primul loc dupa acest criteriu intre statele membre UE. Escaladarea fiscalitatii pana in anii
2004-2005 a fost una dintre cauzele care au determinat diversi intreprinzatori sa recurga pe scara larga la
avantajele muncii la negru. Concurenta neloiala dezvolta si ea economia subterana.
„Estimarile realizate mai mult prin ghicire ale dimensiunii economice subterane sunt depasite de masurile
insemnate ale muncii care nu intra pe piata si ale muncii marginale, cuprinse in economia informala”.
In 2005, de exemplu, pentru un salariu net de 1,6 milioane de lei vechi (care provenea dintr-un salariu brut
de 2,1 milioane lei vechi), totalul impozitelor, taxelor si contributiilor legale impuse de stat angajatorului si,
evident, angajatului se ridica la suma de 1,5 milioane de lei, aproape cat tot salariul pe care il ridica
persoana respectiva.
Este usor de inteles cum, prin impartirea sumei ce trebuia virata statului, de catre angajat si angajator,
economia subterana s-a dezvoltat fara a putea fi cuantificate direct aceste influente negative.

Relatia fiscalitate – economie, „bleu”

O fiscalitate excesiva nupoate fi o solutie viabilapentru a micsora economia subterana, care este imposibil
de eradicat in totalitate. „Din nefericire, statisticile economice sunt imperfecte, asa incat golurile si
inconsistentele sunt cauzate mai mult de problemele de calitate a datelor decat de activitatile economice
subterane.
Estimarile realizate mai mult prin ghicire ale dimensiunii economice subterane sunt depasite de masurile
insemnate ale muncii care nu intra pe piata si ale muncii marginale cuprinse in economia informala”.
Este clar ca economia subterana nu trebuie neglijata in calculele economice, deoarece „are structuri proprii,
ideologii specifice si principii de etica si drept, sisteme proprii de securitate”, care, odata intelese de cei
avizati, vor putea fi limitate cu mai mare usurinta.
Activitatile ilicite din Romania reprezinta, potrivit diferitelor surse, intre 18% si 40% din PIB. Pentru
diminuarea ponderii economiei subterane in PIB, incepand cu data de 1 iulie 2004 toate formularele
tipizate cu regim special, comune pe economie, se executa personalizat, respectiv datele de identificare ale
emitentilor sunt pretiparite pe antetul formularului. Pana la aceasta data, doar 60% din totalul facturilor
fiscale si chitantelor emise in Romania erau personalizate. Responsabila cu implementarea acestei decizii a
fost desemnata Imprimeria Nationala, care a abilitat, la randul ei, o serie de tipografii pentru a executa
formularele.
Avantajele formularelor personalizate sunt multiple: nu mai exista riscul cumpararii de formulare pentru un
utilizator prin procurarea unor documente ale acestuia si emiterea lor de catre alt utilizator, iar unitatile
tipografice abilitate evidentiaza livrarea formularelor printr-un program informatic, care permite urmarirea in
timp real a distributiei, datele urmand a fi puse zilnic la dispozitia organelor de control fiscal. Totodata,
agentii economici sunt si ei avantajati, evident nu si aceia al caror scop este de a evita plata obligatiilor catre
stat.Potrivit revistei de business „Saptamana Financiara”, in Romania, suma totala „albita” in 2007 ar putea fi
de trei ori mai mare, intrucat nu a fost finalizata decat o treime din dosarele aflate „in lucru”.