Sunteți pe pagina 1din 10

KOSOVO

Ultimul cantec al mierlei

Ionel Durita
Ajungi mai usor la Paris decat la Pristina. De astfel,o calatorie de
documente in Kosovo n-ar putea avea nici un rost. De acolo ai pleca
total nedumerit.Te vor napadi neintelegerile: a cui e Tara Mierlelor,
cine sunt sarbii, cine albanezii si de ce se omoara intre ei. Intreaga
provincie Iugoslava Kosovo iti apare ca o entitate dualista:cu doua
variante de istorie, cultura, traditii, religii.

Legenda spune ca Dumnezeu a aruncat aici tot balastul ramas dupa facerea lumii.
Cele peste 1200 de insulite depe toata coasta estica a Adriaticii ar putea sta
marturie.Igoslavia,”tara slavilor de sud”,este un produs al haosului geografic si istoric din
Balcanii de dupa primul razboi mondial.Invingatorii de atunci au remodelat in totalitate
harta regiunii,incercand sa inbine cu de-a sila piese de puzzle incompatibile.S-a format un
cocteil explosiv,ale carui ingrediente purtau germenii propriei disparitii:opt popoare care
vorbesc cel putin cinci limbi,folosesc doua tipuri de alfabet si eu trei religii diferite. Intr-
un sfarsit, piesele puzzle-ului, deformate prin asamblarea fortata, s-au dezmembrat din
configuratia lor nefireasca, lasand in dezechilibru opt milioane de sarbi, 4,5 milioane de
croati, doua milioane de sloveni, doua milioane de macedoni, alte doua de bosniaci
musulmani si 600 000 de muntenegreni, turci, tigani, romani, ruteni, slovaci, cehi,
italieni, germani. Dar mai ales doua milioane de albanezi

Geografia

Pe harta, Kosovo este un romb deformat. Varful dinspre sud este alungit peste granita
albino-macedoniana si pare tinut pe piscul Korab (inalt de peste 2700 de metri ) al
muntelui Mal Korab din Albania. Unul dintre cele mai sarace tinuturi ale Europei are
totusi in subsol depozite de plumb, zinc si lignit , iar la suprafata cresc culturi de
porumb, grau, orz, cartofi si tutun. Cand spui Kosovo te referi de fapt la doua regiuni
situate la sud de Serbia .Kosovo si Metohia, doua depresiuni largi, separate de un sir de
dealuri, dar incadrate de lanturi muntoase de peste 2 000 de metri, care le separa de
Muntenegru, Albania si Macedonia. Provincial are 10 800 de kilometri patrati, cam tot
atat cat masoara judetele Harghita si Covasna din Transilvania noastra.

Teritoriul

Rar se intalneste in istoria popoarelor o inclestare atat de indaratnica precum cea care a
insotit conviatuirea sarbilor si albanezilor din Balcani. O revendicare a intaietatii, a
proprietatii asupra istoriei, culturii, pana si a geografiei unui petic de pamant mult mai
mic decat oricare alta tara din regiune. O inclestare oarba pentru doua teluri devenite
sacre: o Albanie mare si o Serbie mare.
In lupta sarbo-albaneza, doua mituri fundamentale au iesit la rampa pentru a se
infrunta. Al sarbilor a renascut in cautarea unei noi epoci de aur care “ruginise” in
perioada titoista. Celalalt a fost construit de albanezi din negura istoriei de unde si-au
adus in actualitate stramosii iliri, primi stapani ai teritoriului.

2
Pentru sarbi, Kosovo este un mare Ierusalim. Pentru albanezi, el poate sa devina o
Mecca. Slavii sunt convinsi ca numele provinciei este de origine sarba. A fost auzit
pentru prima oara prin secolul al XII- lea, cand localnicii au botezat tinutul mierlelor
Kos-mierla. De altfel, Europa slava a avut o oarecare sensibilitate pentru micutele pasari
cantatoare : locuri ale mierlei se gasesc in Bulgararia, Belarus, Rusia… Moscova insasi
are in preajma ei doua orase Kosovo. Despre Metohia se spune ca este cea mai mare
“vale” din Iugoslavia, teritoriu presarat in evul mediu cu manastiri ortodoxe. Metoh-
tinut monahal. Majoritatea numelor geografice din Kosovo si Metohia au pentru sarbi
aceeasi origine slava si justifica prezenta lor in regiune.
Albanezii contraataca, sustinand ca teritoriul de la est de Adriatica, care cuprindea
sudul Dunarii, Muntenegru, o parte a Macedoniei si regiunea Kosovo, a fost al ilirilor. In
antichitate, tinutul s-ar fi numit Dardania. In albaneza dardhe inseamna para. Tinutul
Perelor, locuit de dardani, populatie ilira, precursori ai majoritatii albanofone din
provincia Kosovo.

Istoria
Razboiul contradictiilor istorice nu putea sa ocoleasca momentul 1389: lupta de pe
Campia Mierlei. Miturile slave care au urmat bataliei au transformat tinutul il leaganul
identitatii sarbilor, muntenegrenilor si bosniacilor: “atunci sultanul Morad a strans puhoi
de armata, l-a luat de-a dreapta sa pe fiul sau Baiazid, dar nu s-a lasat peste Kosovo pana
nu i-a trimis printului Lazar o scrisoare : O, Lazar, stapan peste Serbia! N-a fost niciodata
si nu va fi un singur pamant cu doi stapani, un singur popor cu doi suzerani. Daca vrei sa
nu fie razboi, da-mi cheile cetatilor tale si tributul pe sapte ani. De nu, vino pe campia din
Kosovo si armele vor hotari. Atunci, Lazar si-a ridicat chipul inlacrimat si a vazut pe cer
un soim cenusiu venind dinspre Ierusalim. Era Sfantul Ilie cu vorba de la Dumnezeu: O,
Lazar, print de sange, ce imperiu alegi ? ”O sumedenie de astfel de legende au umblat
prin Kosovo pana la pieirea Imperiului Otoman. Albanezii le darama pe toate, invocand
fapte regasite si in cartile de istorie ale romanilor: prezenta in armatele prinului sarb a
militarilor albanezi, unguri sau a valahilor condusi de Mircea cel Batran. Insusi soldatul
care l-a ucis pe Murad ar fi fost un albanez: Milos Kopiliqi, dupa cum sustin stramosii
ilirilor, reclamand masluirea istoriei.

Convertiti la islamism si incorporati multa vreme in armata otomana, albanezii au fost


transformati intr-un fel de kurzi ai Europei. Dupa ei, responsabil pentru acceasta eticheta
este Bismarck, cu memorabilele sale rostiri: “ Nu exista o natiune albaneza (…) Albania
nu este altceva decat un concept geografic “.

Credinta

Ca o ironie a sorti provincia dorita si de Roma, si de Constantinopole a cazut in mainile


lui Allah. Urmele istoricei dispute religioase s-au conservat cel mai bine in randurile
albanezilor kosovari:doua treimi sunt musulmani, aproape un sfert ortodocsi si abia restul
supusi ai Papei dela Roma.
Cu exceptia Turciei, ex-Iugoslavia a avut cea mai numeroasa comunitate islamica din
Europa:patru milioane de musulmani-bosniaci,albanezi si turci. Despre ciudatenia

3
religioasa numita Islamism balcanic intelectualii albanezi cred ca “este un accident al
istoriei”. In replica ,lideri musulmani opteaza pentru “o parte constitutive a identitati
albaneze”. Un mister pastrat pana in zilele noastre. Istorici ,sociologi si etnologi au insirat
explicatii ale convertiri in masa a albanezilor. Ca sa scape de impozitele grele ale Portii si
stimulate de avantaje economice si sociale, islamismul ar fi putut deveni o moneda de
schimb acceptabila. Sub Imperiul Otoman albanezii au fost eniceri si chiar mari viziri. La
fel de posibil este si un asa-zis prilej de prevansare al albanezilor “segregate social” de
feudalismul sarb preotoman. Mult mai tarziu insa, spre nenorocul lor, predispozitia
convertiri la o alta religie i-a oferit lui Enver Hodja pretextul de a institui statul ateu
albanez.
De partea cealalta, credinta s-a transformat intr-un semn al identitati doar in ultimi zece
ani. Sarbi s-au “dezgropat” cele o mie de biserici si manastiri din tinutul Metohiei si
“defileaza”cu ele in frunte cu patriarhul.

Traditiile

Un paradox:cultura albaneza nu s-a conservat decat in Iugoslavia, din cauza limitarilor


excesive ale libertatii de expresie impuse de regimul stalinist dela Tirana. Din nou o
ironie : tot Iugoslavia, mai précis Kosovo, a ramas si singurul loc in care traditiile
albaneze s-au pastrat. De secole ,taranii au trait in aceleasi comunitati numeroase formate
din 70-100 de membri si conduse de un patriarh. Cu timpul, traditia s-a erodat, dar, la
inceputul anilor 90, in satele kosovare exista incaq albanezi care continuau sa practice
poligamia, sa-si aranjeze casatoriile sau sa-si izoleze in casa femeile, fara sa le permita
accesul la educatie.

Cultura
Cartierul vechi al Pristinei seamanu mult cu satele noastre transilvane. Case mari
cubice, cu acoperisuri inalte, majoritatea din tigla., coboara si se ingramadesc sub poalele
blande ale dealurilor. Doar minaretele moscheilor iti atrag atentia ca te afli si pe pamant
musulman.
Nici sarbii si nici albanezi nu aduc a salbatici. Efactul civilizatiei europene li se citeste
pe figure si in preocupari. Dar aici totul se imparte in doua. De-o parte 150 000 de
albanezi,de cealalta de trei ori mai putini sarbi. Intre cele doua comunitati nu exista nici
un contract. Ruptura pare atat de evidenta, incat in toata provincia n-ai avea sansa sa
descoperi vreun Romeo sau vreo Julieta. Oameni de teatru conchid cinici: “Aici exista
drama albaneza si drama sarba”.

Oamenii

Abia intrati in veacul al XX-lea, lea albanezii s-au plans ca soarta le-a fost pecetluita.
Ei acuza ca la refuzul integrarii politice si culturale in regatul iugoslav li s-a raspuns cu
interzicerea invatamantului in limba maternal si colonizarea provinciei cu tarani sarbi si
muntenegreni. Din regat ei au nimerit in statut social federal. Zvonistica a functionat cu
succes in perioada post-titoista. Informatiile despre convietuirea sarbo-albaneza oscilau
intre uciderea pacientilor sarbi de catre vrecii albanezi si sterilizarea urmasilor ilirilor de
catre medicii sarbi sub pretextul vaccinarii.

4
Mai mult de jumatate din albanezim traiesc in afara granitelor tarii dee bastina: in
Italia, Grecia, Turcia, SUA. Cei mai multi au ajuns in Iugoslavia si fostele sale republici.
Potrivit estimarilor autoritatilor statutului socialist federal, la inceputul anilor 80, o
zecime din locuitori tari erau de origine albaneza. Trei sferturi traiau in Kosovo.
Statisticile vremi conturau un portret demografic cel putin ciudat al comunitatii: cea mai
ridicata rata a natalitati din Europa, cea mai spectaculoasa descrestere a ratei mortalitati,
cea mai ridicata mortalitate infantile, dar un nefiresc de mare numar de tineri!
Pana nu de mult in satele kosovare, confruntarea sarbo-albaneza a fost doar ideologica
un million si jumatate de albanezi si-au suduit “compatriotii”slavi si i-au blestemat pe cei
vinovati de configuratia etnica nefasta pentru intreg vestul balcanic: “ Europa este foarte
departe de noi! Iar noi , tarnii albanezi din Kosovo, traim aici ca in evul meu!”. “Sarbii isi
construiesc uzine doar pentru ei. Pe noi ne lasa in epoca medievala”. “ Cine a pus Kosovo
la sud de Serbia , sa se-aleaga prafu’ de el!”.
De partea cealalta, aproape un sfert de million de sarbi cauta sa compenseze
dezechilibrul numeric prin etalari violente ale nationalismului indus dela centru : “Te
iubim ca pe Iisus Christos, chaiar daca esti comunist,Slobo!”. “In aceasta regiune este de
preferat sa fii inarmat. Eu am un kalasnikov”.
Slavii vad o amenintare in obiceiurile arhaice ale concetatenilor albanezi, care, spun
ei, mentin toata provincia intr-un anacronism perfect. “Ei traiesc ca in secolul al XIX-
lea”.
Apoi, se plang prea multi: “Natalitatea in randurile lor este mult mai mare”. Dupa
ultimul razboi mondial, contributia sarbeasca la proliferarea populatiei din provincie a
scazut de doua ori, in timp ce pe albanezi sporul natural si imigragea din patria-mama i-
au facut majoritari. Dar si saraci, pentru ca exodul sarbesc de dupa razboi – responsabil
de marirea decalajului demoigrafic – a redus interesul Belgradului pentru Kosovo,
coborandu-l la rangul de cea mai saraca regiune a Europei. Provincia nu a urmat deci
declinul demografic ce bantuit in ultimii zece ani intreg sud-estul European. Dimpotriva.
Explozia de etnici albanezi a creat in Kosovo un paradox demografic : intre 1950 si 1983
kosovarii albanezi s-au inmultit de peste doua ori, populand de departe cel mai aglomerat
spatiu ex-iugoslav. Alta samanta de scandal : “Strategia albanezilor musulmanieste sa
aiba cat mai multi copii, fiecare in parte un viitor combatat. Marea verde a islamului ne
invadeaza!”

Prezentul

Mai intai a fost razboiul nervilor. Combatantii se sagetau multi pe sub sprancene,
controlandu-si ura aflata dintotdeauna intre ei. “Va fi la fel ca in Bosnia”. Exista paine
albaneza si paine sarbeasca, realitate albaneza si realitate sarba. Adevarurile imbracau
haina etnica. Psihoza a ajuns pana la cautarea in carul cu fan a oricarei dovezi care se
putea constitui intr-un rechizitoriu impotriva inamicului.
Armele asteptau pregatite. De-o parte UCK (Ushtria Clirimtare E Kosoves), armata de
eliberare alimentara in special de la Tirana, de cealalta armata, politia si fortele
paramilitare sarbe. Au inceput sat raga la inceputul lui 1988. Campia Mierlei, locul batut
de copitele cailor medievali, era acum ravasita de senile, iar pasarile tinutului alungate de
vajaitul avioanelor. Apoi a venit randul NATO.

5
Viitorul

La ora cand se vor citi randuri, este posibil ca nimic din ceea ce s-a scris sa nu mai fie
de actualitate. Kosovo se goleste fulgerator. De istorie, de oameni, de credinta. Nici
geografia nu este sigur ca va ramane aceeasi. Sa fi venit vremea ca Tinutul Mierlelor sa
scape de metamorfoze nesfarsite si sa capete forma pe care si-o cauta de sute de ani?

CRONOLOGIA UNUI VEAC DE NELINISTE

1881- Reducerea teritoriilor otomane


1909-1912- Miscarea de eliberare albaneza reuseste sa controleze in totalitate Kosovo
si sa puna stapanire pe Skopje. La 28 noiembrie, la Vlore, albanezii isi proclama
independenta.
1913-Statul albanez este cunoscut, dar jumatate din teritoriile sale raman in afara
granitelor
1918-Serbia reintra in posesia Kosovo. Prin Tratatul de la Saint-Germain sunt delimitate
granitele Regatului Sarbilor, Croatilor si Slovenilor.
1931-Se ratifica colonizarea slava in Kosovo, practicata intre cele doua razboaie
mondiale
1945- In Kosovo este instituita administratia militarizata
1944-1950- Zeci de mii de albanezi se refugiaza in Kosovo de frica regimului de la
Tirana
1955-1956-Valuri de teroare antialbaneza se concretizeaza prin deportarea in Turcia a
mii de albanezi musulmani
1968- Au loc manifestatii de masa prin care se cere autoguvernare a provinciei
1974- Doua articole ale Constitutiei iugoslave fac din Kosovo o provincie autonoma a
iugoslaviei
1981- La Pristina au loc manifestatii in favoarea unei Republici Kosovo. Se instituie
temporar legea martiala.
1989- Presedintia declara stare de urgenta in Kosovo si trimite forte de interventie
antirebeliune. Constitutia este amendata si autonomia provinciei abolita.
- La adoptarea masurii se declanseaza confruntari violente in urma carora sunt
omorati 20 de oameni.
1990- Ianuarie- ciocniri violente intre politie si demonstrantii albanezi.
Februarie- Iugoslavia trimite trupe, blindate, elicoptere, avioane de lupta si 2 000
de politisti in Kosovo. Se anunta ca pana la sfarsitul lunii au fost ucisi 20 de albanezi.
Este instituita starea de asediu.
Iulie- Parlamentarii etniei albaneze declara independenta provinciei. Serbia
dizolva parlamentul de la Pristina.

6
1991- Incepe razboiul din Bosnia
Parlamentul Albaniei recunoaste independenta Republicii Kosovo.
1992- Mai- scriitorul Ibrahim Rugova este ales presedintele republicii autoproclamete in
urma unui scrutin care sfideaza autoritatile de la Belgrad.
Octombrie- pentru prima data in ultimii trei ani liderii etniacilor sarbi si albanezi se
intalnesc pentru convorbiri de pace.
1993- Politia sarba aresteaza aproximativ 30 de etnici albanezi acuzati de pregatirea unei
rebeliuni armate.
1995- Iulie- un tribunal sarb comanda 68 de albanezi la opt ani de inchisoare pentru
tentativa de a crea o forta de politie paralela in Kosovo.
August- autoritaile sarbe populeaza Kosovo cu cateva sute de refugiati sarbi,
atragand protestele liderilor albanezi.
1996-Serbia semneaza o intelegere cu liderii albanezi pentru intoarcerea studentilor
albanezi la invatamantul de stat, dupa un boicot de sase ani ai scolilor si facultatilor
Armata de eliberare din Kosovo (UCK) iese la rampa, revendicand o serie de
atacuri cu bombe
1997-Ianuarie-Rectorul sarb al Universitatii din Pristina este grav ranit de explozia unei
masini-capcana.
Septembrie- oamenii inarmati insceneaza atacuri nocturne asupra unor posturi de
politie din sase orase si sate kosovare. Cresre numarul actiunilor de gherila si continua
ciocnirile dintre politie si demonstranti.
1998-Februarie-Martie- Se anunta ca zeci de oamenii au fost unici in urma unei
noperatiuni a politiei sarbe impotriva separatistilor albanezi din regiunea Drenica
Ibrahim Rugova nu tine cont de invitatia la dialog a Occidentului si cere
independenta totala pentru Kosovo.
Albanezii voteaza pentru un presedinte si un parlament nerecunoscuti de Belgrad
Aprilie- Intr-un referendum , 95% din sarbi se declara impotriva unei interventii
internationale in Kosovo
Grupul de contact pentru fosta Iugoslavie voteaza, cu exceptia Rusiei, pentru noi
sanctiuni asupra Iugoslaviei.
Mai- Trimisul American Richard Holbrooke mediaza un dialog intre Rugova si
Milosevic pentru gasirea unei solutii diplomatice in Kosovo.
Iunie- Secretarul general al ONU, Kofi Annan, avertizeaza NATO ca are nevoie de
mandatul Consiliului de Securitate pentru o interventie in Kosovo.
Iulie- Franta si Marea Britanie schiteaza un proiect de rezolutie care vizeaza
incetarea focului in zona de conflict.
Consiliul de Securitate ONU voteaza in favoarea unei rezolutii care sa opreasca focul
si avertizeaza Belgradul cu “masuri aditionale” daca nu se supune acesteia NATO va fae
primii pasi in vederea unei interventii militare
1999- Ianuarie- Trupurile a 40 de albanezi sunt descoperite in localitatea Racak din
sudul provinciei. Se emite ipoteza unei executii in masa.
Februarie-Martie- ultimele tentative de negocieri, esuate, la Rambouillet (Paris)
24 Martie- NATO incepe bombardamentul aerian asupra intregii Iugoslavii.
17 Februarie 2008 Kosovo isi proclama independenta.

7
8
9
10