1. Prezinta trasaturile prozei romantice, prin referire la o opera literara studiata.

________________________________________________________________________ Miscare literara si artistica, romantismul a aparut pt. intaia oara la sfarsitul secolului al 18-lea continuandu-se pana la inceputul secolului al 19-lea cu influiente puternice atat arta, filosofie, istorie si altele. Romantismul a luat nastere in Anglia, de unde s-a extins in Germania si Franta, apoi in intreaga Europa.Principala caracteristica a acestui curent a reprezentat-o iesirea din conventional, prin ridicandicarea impotriva riguorilor, a dogmatismului estetic, a ratiunii reci si a ordinii. Romantisumul a sustinut manifestarea fanteziei si exprimarea sentimentelor, a originalitatii, a spontaneitatii si sinceritatii emotionale prin promovarea libertatii de expresie. Altfel spus, romantismul a pledat pt. explorarea universului interior al omului. Nuvela Alexandru Lapusneanul de C Negruzzi este prima nuvela istorica romana, o capodopera a speciei si un model pt. autorii ce au cultivat-o ulterior.Puplicata in perioana pasoptista, in pimul numar al Daciei Literare(1840) nuvela ilustreaza doua dintre cele patru idei formulate de Mihail Kogalniceanu, conducatorul revistei, in articolul program intitulat Introductie, care constituie manifestul literar al romantismului romanesc.Costache Negruzzi ca de altfel si ceilalti pasoptisti se inspira din cronici si din folclor, conform esteticii romantice si recomandarilor din Introductie.Prin urmare specia in sine – nuvela istorica – apartine curentului romantic iar tema, subiectul, personajele si culoarea epocii (mentalitati, comportamente, relatii sociale, obiceiuri, vestimentatie, limbaj) sunt de aceeasi factura si anume romantica. Referindu-ne la unul dintre aceste componente ale nuvelei, personajele, observam ca Alexandru Lapusneanul este personajul principal al nuvelei, personaj romantic, exceptional care actioneaza in situatii exceptionale (de exemplu scena uciderii boierilor, a pedepsirii lui Motoc, scena mortii domnitorului otravit).Intruchipeaza tipul domnitorului tiran si crud.El este construit din contraste si are o psihologie complexa, calitati si defecte puternice, un damnat romantic

2. Prezinta trasaturile romanului realist prin referire la o opera literara studiata. ________________________________________________________________________ Publicat in 1938, romanul Enigma Otiliei apare la sfarsitul perioadei interbelice, de puternica afirmare a speciei. Opera literara Enigma Otiliei de G. Calinescu este un roman realist cu elemente moderniste, apartinand prozei interbelice. Proza realist-obiectiva se realizeaza prin naratiunea la persoana a III-a (nonfocalizata).Viziunea dindarat presupune un narator obiectiv, detasat, care nu se implica in faptele prezentate. Trasaturi: reprezentarea veridica a realitatii contemporane scriitorului, a societatii sub determinismul social-economic (teme: banu, mostenirea, zestrea, parvenirea etc).; iluzia vietii; verosimilitate; obiectivitatel; lipsa de idealizare a realitatilor sociale, a vietii de familie etc. (relatiile dintre individ si mediu). Observatia sociala si psihologica; analiza psihologica si sociologica; tipizarea ca mijloc de generalizare a fenomenelor vietii intr-o forma concreta; personaje tipice (pentru o categorie sociala) in situatii tipice Complexitatea personajului; surprinderea lui in transformare (in relatie cu mediul); individualizarea individului prin fapte, limbaj, relatii cu alte personaje etc. Tehnica detaliului, notarea amanuntului semnificativ; descrierile minutiuoase (cadrul ambiant, vestimentatia, fizionomia) au conotatii in plan moral. Rolul expozitiunii (situarea exacta in timp si spatiu) – veridicitatwa, structura inchisa a romanului (simetria imcipit/final; final inchis Stil sobru , impersonal, obiectiv, atitudinea critica De asemenea este un roman balzacian, social si citadin.Opera literara Enigma Otiliei este un roman prin amploarea actiunii, desfasurata pe mai multe planuri cu conflict complex, la care participa mai multe personaje.Este un roman realist prin: tema,

structura inchisa, specificul secventelor descriptive, realizarea personajelor, dar depaseste modelul realismului clasic, al balzacianismului, prin spiritul critic si polemic, prin elemente de modernitate. Enigma Otiliei este un roman realist (balzacian) prin: prezentarea critica a unor aspecte ale societatii bucurestene de la inceputul sec al XX-lea motivul paternitatii si al mostenirii, structura, specificul secventelor descriptive (observatia si detaliul semnificativ; rolul vestimentatiei si al cadrului in caracterizare), realizarea unor tipologii, veridicitatea, utilizarea naratiunii la persoana a II-a.Dar depaseste modelul realismului clasic prin spiritul critic si polemic (parodic, ludic), prin elemente ale modernitati (ambiguitatea personajelor, interesul pentru procesele psihice deviante, tehnicile moderne de caracterizare - comportamentism, reflectarea poliedrica, realizarea scenica a capitolului al XVIII-lea.

3. Exemplifica trasaturile prozei fantastice, prin referire la o opera literara studiata. ________________________________________________________________________ Proza fantastica se caracterizeaza prin aparitia subita a unui element misterios, inexplicabil, care perturba ordinea fireasca a realitatii.aceasta intruziune a “unei alte realitati” enigmatice in lumea obisnuita starneste nelinistea sau spaima personajelor, care se straduiesc sa inteleaga o justificare a evenimentelor insolite in care sunt angrenate. De regula nici o explicatie nu se dovedeste pana la urma pe deplin satisfacatoare.Prin echivocul si prin incertitudinea pe care le intretine, fantasticul modern are caracter deschis , problematizat spre deosebire de bastm, naratiune fabuloasa traditionala, care infatiseaza lumi inchise. Opera literara La tiganci de Mircea Eliade este o nuvela fantastica deoarece are toate caracteristicile acestei specii literare: intruziunea misterului in cadrul vietii reale, ezitarea protagonistului si a citittorului, compozitia gradata a naratiunii, disparitia limitelor de timp si de spatiu la aparitia supranaturalului, finalul ambiguu.

casatoria. pune in evidenta idealul de dreptate. ajutoarele. . numerele si obiectele magice.4. pedeapsa.\).Insa ca orice basm. succesiunea secventelor narative ffind redata prin inlantuire. Formula de incheiere: Si a tinut veselia ani intregi. care infatiseaza parcurgerea drumului maturizarii de catre erou. umorul si specificul limbajului. cine se duce acolo be si mananca. Actiunea se desfasoara linear. limbajul este elaborat.Motivele narative specifice sunt: superioritatea mezinului. se imbina naratiunea u dialogul si cu descrierea.Personajele indeplinesc prin raportare la erou o serie de functii: antagonistul. donatorii. si merg doua.In basmul cult. de adevar si de cinste. umanizarea fantasticului. si merg patruzeci si noua. dar sunt individualizate prin atribute exterioare si prin limbaj. Coordonatele actiunii sunt vagi prin atemporalitatea si aspatialitatea conventiei: Amu cica era odata intr-o tara un crai care avea trei feciori. cu numeroase personaje purtatoare ale unor valori sibolice.Formule mediane.Sunt prezente cliseele compozitionale.Conflictul dintre bine si rau se incheie prin victoria fortelor binelui. supunerea prin viclesug. Si merg ei o zi.Formula de initiere: Amu cica era odata. Tema basmului o reprezinta triumful binelui. Povestea lui Harap-Alb este un basm cult avand ca partiularitati: reflectarea conceptiei autorului despre lume. si acum mai tine inca. individualizarea personajelor. cu actiuni implicand fabulosul/supranaturalul si supusa unor stereotipii – actiuni conventionale. ca in basmul popular. calatoria. ________________________________________________________________________ Basmul cult este o specie narativa ampla. Sunt deasemenea formulte tipice. Argumenteaza apartenenta la specia literara bast cult a unui text narativ studiat.

mai putin personajelor. care se limiteaza la relatarea unui singur fapt epic. ________________________________________________________________________ Specie epica. implicat ca martor sau doar ca mesager al intamplarii). care se limiteaza la relatarea unui singur fapt epic si anume o intamplatre de dragoste din tinerete. exemplar al povestirii. Una dintre cele noua povestiri este povestirea Fantana dintre plopi.Relatia narator-cititor presupune: oralitate.. prin procedeul insertiei . . folosirea persoanei I. interesul nu se centreaza in jurul personajelor.5.Pentru autenticitatea povestirii pledeaza doar perspectiva narativa.Se acorda importanta actului nararii care are ca efect reinvierea unei lumi apuse. Ilustreaza conceptul operational povestire prin referire la o opera literara studiata. Fantana dintre plopi este povestire deoarece este o naratiune subiectivizata (relatare din unchiul povestitorului. -Ceremonial – dialogul presupune un sistem de conventii (aparitia naratorului.Se acorda importanta naratorului si actului nararii. de unde si caracterul etic. aceasta fiind cea de-a 4-a povestire si are ca tema iubirea tragica iar ca personaj narator pe capitanul de mazilii Neculai Isac. intamplarilor si situatiilor. formulele de adresare). defapt o initiere ratata. de unde caracterul etic.Atmosfera Hanul ancutei are forma povestirii in rama deoarece noua naratiuni de sine statatoare sunt incadrate intr-o alta naratiune.Accentul este pus pe intamplari si situatii. pretextul.Povestirea se situeaza intr-un plan al trecutului principala sa caracteristica fiind evocarea. exemplar al povestirii. .Este o naratiune subiectivizata (relatarea se face din unchiul povestitorului. ceremonial. atmosfera.Povestirea se situeaza intr-un plan al trecutului principala sa caracteristica fiind evocarea. situindu-se ca dimensiuni si amploare a subiectului intre schita si roman. ci al situatiei.Relatia narator-receptor este mai stransa decat in cazul nuvelei si presupune: -Oralitate – aparenta de dialog intre narator si receptor. implicat ca protagonist al intamplarii).

Este o nuvela deoarece este o specie epica in proza. Naratiunea se desfasoara liniear. Este o nuvela istorica pentru ca este inspirata din trecutul istoric: tema. in primul numar al Daciei literare (1840). cu un fir narativ central si o constructie epica riguroasa. avand un fir narativ central. Publicata in perioada pasoptista. in acelasi timp – intr-o toamna aurie cadru care prilejuieste nararea tuturor celorlalte povestiri din ciclu. Opera literara Alexandru Lapusneanul este o nuvela istorica de factura romantica. Autorii care au prelucrat-o ulterior. 6 Exemplifica trasaturile nuvelei. Nuvela Alexandru Lapusneanul de C. vestimentatie. ale caror caractere se desprind dintr-un puternic conflict. subiectul. relatii sociale. cronologic. limbaj). caracterizate succint si graviteaza in jurul personajului principal.Se observa concizia intrigii. prin inlantuirea secventelor narative. pusa pe seama unor personaje. care implica un numar redus de personaje. de dimensiuni relativ reduse. in proza. Negruzzi este prima nuvela istorica din literatura romana.Personajele sunt relativ putine.Actiunea nuvelei este mai dezvoltata decat a schitei. cu o constructie riguroasa. nuvela ilustreaza doua dintre cele patru idei formulate de M. cu un conflict concentrat. prin referire la o opera literara studiata. comportmente. tendinta de obiectivare a perspectivei narative si apartenenta verosimilitatii faptelor prezentate. ________________________________________________________________________ Specie a genului epic.Hanu ancutei este o povestire in rama pentru ca naratorul si interlocutorii sunt prezenti in acelasi spatiu – hanul. care constituie si manifestul literar al romantismului romanesc. o capodopera a speciei si un model pt. in articolul program intitulat Introductie. obiceiuri.. conducatorul revistei. Kogalniceanu. . personajele si culoarea epocii (mentalitati.

Personajul este o personalitate istorica: aici apare ca un domnitor crud in jurul caruia se grupeaza boierii lingusitori si ipocriti d). psihologica. limbaj vestimentatie. sociala. Culoarea locala: atmosfera de epoca este construita prin decor. unele licente istorice in scopuri estetice: Motoc nu mai traia in momentul revenirii lui al. are ca tema evocarea artisica a unei perioade din istoria nationala.nuvela care are ca punct de plecare trecutul istoric (cronici. cu un fir narativ central si o constructie epica riguroasa. in succesiunea cronologica a evenimentelor.autorul redand istoria in cele mai mici detalii ale ei. istorica sau romantica. Subiectul este riguros construit urmarind actiunea liniear. nuvela este dispusa in patru capitole. ________________________________________________________________________ Nuvela este specia genului epic. Lapusneanul la domnia Moldovei. Referindu-ne la tema adoptata distingem mai multe tipuri de nuvela: istorica. care implica un numar redus de personaje. comitand insa. b). locul si timpul actiunii find bine precizate . Nuvela istorica al. reactualizarea ultimilor cinci ani de domnie ai lui Al. lucrari stiintifice. acest lucru constituie inca o trasatura a nuvelei istorice. nuvela istorica . folclor). Tematica este istorica (evocarea unei perioade din istoria Moldovei. fantastica. filozofica.naratorul se inspira din cronicile Moldovei. anecdotica. fiecare avand cate un motto semnificativ care concentreaza conflictul dominant c). Lapusneanul – 1564 – 1569). Lapusneanul are urmatoarele caracteristici: a).7. in proza de dimensiuni relativ reduse (se situeaza intre schita si roman). cu un conflict concentrat. respectand in mare parte adevarul istoric. Prezinta asemanari si deosebiri intre cele doua tipuri de nuvela studiate (nuvela psihologica.

in naturalism – personaje dominate de patologie si ereditate. in realism – personaje “tipice” pentru o categorie sociala.8. in romantism – personaje cu insusiri exceptionale si construite in perechi antitetice. si subiectiv. 9. Prin urmare in clasicism – “caractere” (construite pe o dominanta psihologica sau comportamentala). timpul prezent. personaje numeroase. sta raportul personaj-curent literar. este in stransa relatie cu trasaturile curentului literar in care se incadreaza opera din care face parte. luciditatea autoanalizei. fluxul constiintei. cu actiune complexa. determinate in raport cu mediul. prin referire la o opera literara studiata. intaia noapte de razboi este un roman modern de tip subiectiv deoarece are drept caracteristici: unicitatea perspectivei narative. substantialitatea. relativismul si prin crearea personajului intelectual lucid . anticalofilismul. Camil Petrescu. naratiunea la persoana I. dar unitara. ________________________________________________________________________ La baza modalitatilor de constructie a personajelor.Astfel ca personajul. Ultima noapte de dragoste. Adept al modernismului lovinescian. prin modul de constructie si felul in care actioneaza in raport cu celelalte personaje si chiar cu el insusi. cu trairea febrila. este cel care. ________________________________________________________________________ Romanul – specie a genului epic de mare intindere. prin aducerea unor noi principii estetice ca autenticitatea. intriga complexa. prin opera lui fundamenteaza principiul sincronismului. Exemplifica trasaturile romanului modern. cu experienta nepervertita. determinate preponderent biologic. memoria afectiva. Prezinta comparativ modalitatile de constructie a personajelor intr-o proza romantica si o proza realista. dar si autenticitatea definita ca identificarea actului de creatie cu realitatea vietii.

fraza scurta si nervoasa. Modaliatatea narativa se remarca asadar prin prezenta marcilor formale ale naratorului. sobrietate. in timp ce al doilea reprezinta un jurnal de razboi. dar intamplarile de pe font se prezinta intr-o versiune neromantata. Stilul lui Camil Petrescu se caracterizaeaza prin clariate. prezentat obiectiv (o experienta reala din viata lui Camil Petrescu.”(Camil Petrescu). Romanul este structurat in doua parti.. de unde reiese apropierea acestuia de evenimente. fiind considerate un jurnal de front =>obiectiv.si analitic. Realitatea romanului este o realitae personala. pana la substituirea lui de catre personaj=> narator-personaj. care ilustreaza imaginea razboiului absurd si tragic. este artistic si intelectualizant. In mintea naratorului-personaj unele evenimente nesemnificative iau proportii uriate. Perspectiva temporala este discontinua. cu date. trait in iminenta mortii. Aceste doua ipostaze reprezinta si doua planuri epice distincte.. locatii si termeni specifici. Romanul este scris la persoana intai: „eu nu pot vorbi onest decat la persoana intai”(Camil Petrescu). sunt .. considerand de asemenea ca intr-o opera literara relatarea subiectului trebuie sa fie precisa si concisa „ca intr-un proces verbal”. Preluand ideile moderniste ale lui Lovinescu el alege sa scrie „fara stralucire artistica”. naratorul-personaj identificandu-se in partea a doua cu autorul. care participase la Primul RM ca ofiter al armatei romane). cu titluri sugestive.. ceea ce gandesc eu. fiind unul dintre promotorii de seama ai anticalofilismului. un punct de vedere interpretabil de catre cititor. surprinzand doua ipostaze existentiale: „Ultima noapte de dragoste”. ceea ce aud. In aceasta idee discursul narativ poate fi considerat subiectiv in ceea ce priveste drama iubirii. ceea ce inregistreaza simturile mele. caci „sa nu descriu decat ceea ce vad. Astfel Stefan Gheorghidiu traieste in doua realitati temporale: timpul cronologic (obiectiv)-intamplarile de pe front si timpul psihologic(subiectiv)-drama iubirii. pe dislocari sub forma de flash-back si feed-back. bazata pe alternanta temporala a evenimentelor.Astfel in primul este utilizata nararea subiectiva a unei drame erotice (fictiva din punctul de vedere al autorului care nu traise pana la momentul scrierii romanuui o mare iubire). Aceasta-i singura realitate pe care eu o pot povesti.drama iubirii lui Stefan Gheorghidiu si „Intaia noapte de razboi”.

„Totusi «Ultima noapte.”: „Dar m-a iubit? Surad pentru mine singur. experienta sa erotica. de natura afectiva.» e mai putin proustian si mai mult roman orasenesc in sensul cerintei scriitorului intr-un articol antisamanatorist din 1927” (G... sa se termine”.]. Personajul principal. Stefan Gheorghidiu. experientelor din capodopera proustiana „In cautarea timpului pierdut” isi gaseste o corespondenta in romanul camilpetrescian „Ultima noapte.] Aproape ne-am instrainat[. el este marcat si de incertitudinea ce planeaza in jurul Elei. in timp ce altele. nu mi-e masa masa[.a inteligentei native..intoarse pe fata si pe dos.. este raspunsl necesitatii eroului intelectual in literatura romana dupa ideile moderniste ale lui Lovinescu. Momentul istoric al neutralitatii Romaniei din timpul Primului RM este un motiv de framant al celor incorporati. Descrierea in amanunt a starilor.. un viitor sot? Atunci de ce n-au facut-o si altele inaintea ei? In orice caz e singura femeie care a facut sacrificii pentru mine cand mama a fost gata sa porneasca proces pentru mostenire.] Mai bine am intra odata in razboi. Filosof prin excelenta. cu noi. sotia lui.. este modalitatea prin care Gheorghidiu aduce in prezent (timpul subiectiv). Conceptiile filosofului Bergson asupra timpului individual gasesc si in Camil Petrescu un adulant si exponent.. In aceasta conditie de incertitudine timpul se dilata la nesfarsit-colonelul regimentului spune „nu mi-e casa casa.]fata [. lucid .. ca si cum este mult mai usor sa traiesti ceva decat sa traiesti in asteptatrea acelui ceva. ca de altfel alte idei bergsonieine. Calinescu). acum vine toamna. iar conferinta sa despre „Noua structura si opera lui Marcel Proust” constituie un adevarat manifest literar de credinta. prin retrospectie si discontinuitate temporala a feed-back-ului. cu o durata mult mai mare sunt prezentate simplu si succint „”Eram insurat de doi ani cu o colega de la Universitate si banuiam ca ma inseala”.. Memoria involuntara. copii. Stefan Gheorghidiu traieste drama aceasta a incertitudinii dublu fata de camarazii sai.De ce s-ar fi dat unui student sarac? O partida.. mai sunt doua saptamani pana merg la scoala [.... Ideea literara este adoptata de Camil Petrescu de la scriitorul francez Marcel Proust. senzatiilor...] si baiatul [.. dezbatute intens. declansata de discutia de la popota. I se cuvine sa recunosc ca m-a inselat doar cand am devenit bogat”.

Insa situarea eului narativ in centrul povestirii confera autenticitate. prin naratiunea la persoana I.prin inteligenta.intaia noapte de razboi este un roman modern de tip subiectiv. timpul prezent si subiectiv. le traieste. 10. dominat de incertitudinea mintii in cautarea adevaralui absolut. al personajului-narator care mediaza intre cititor si celelalte personaje. Stefan Chiorghidiu. ________________________________________________________________________ Romanul Ultima noapte de dragoste.Naratorul omniscient. Prin urmare Ultima noapte de razboi . interpretate.Punctul de vedere unic si subiectiv. analizate. perspectiva narativa fiind subiectiva si unica (trasatura a romanului modern de tip subiectiv). . memoria afectiva. le interpreteaza. narator. iar faptele si personajele sunt prezentate ca evenimente interioare. naratiunea la persoana I si autenticitatea trairii. cititor) intr-un roman modern studiat. aceea a omenirii ce traieste tragismul unui razboi absurd. sub forma unei confesiuni a personajului principal. cu focalizare exclusiv interna /viziunea “impreuna cu”/ Naratiunea la persoana I presupune existenta unui narator implicat (identitatea intre planul naratorului si al personajului). el se salveaza prin constientizarea unei drame mai puternice. intaia noapte de razboi este scris la persoana intai.Reprezentarea epica neutra a unor evenimente exterioare (in romanul traditional) face loc reprezentarii unei proiectiisubiective in planul constiintei naratorului (in romanul modern subiectiv). obiectiv) sunt inlocuite in romanul modern de tip subiectiv. face ca cititorul sa cunoasca despre ele tot atat cat stie si personajul principal. Naratorul este protagonistul romanului (observa faptele. obiectiv si naratiunea la persoana a III-a (specifice romanului traditioal. Prezinta relatia dintre instantele comunicarii narative (autor. personaje. avand la baza caracteristicile propuse de Eugen Lovinescu in revista Zburatorul si anume: unicitatea perspectivei narative.

personaj-narator sau narator “martor”folosind ca suport un text narativ studiat.Prin monolog interior. axemplar al povestirii.Naratiunea la persoana I cu focalizare interna implica doua planuri: reprezentarea evenimentelor traite in tinerete (in timpul narat) si autoanaliza faptelor din perspectiva maturitatii (timpul naratiunii). ci al situatiei. personaj-narator de unde si varietatea diegezei si caracterul polifonic. aspecte ale planului interior (trairi. Ceilalti naratori. 11. fapt ce-l face pe criticul literar N. relatii cu altii). de unde si caracterul etic. pe rand.Este o naratiune subiectivizata (relatarea din unchiul povestitorului. Fantana dintre plopi este a patra povestire si are ca tema iubirea tragica iar ca personaj-narator pe capitanul de mazili Neculai Isac. personaje in naratiunea cadru si. Manolescu sa afirme : Vocea anonima care infatiseaza obiceiurile de la Han. . ________________________________________________________________________ Povestirea – specie a genului epic in proza ca dimensiuni si amploare a subiectului intre schita si roman. ceea ce dovedeste pretuirea lor. Devenind ascultator al fiecarei naratiuni rostite de ceilalti.Ei apartin unor categorii sociale diferite. reflectii) si ale planului exterior (fapte. alternand sau interferand. prin procedeul insertiei. faptul ca este recunoscut ca unul dintre ei. care se limiteaza la relatarea uni singur fapt epic. sentimente. la inceputul cartii. ascultatori. Ilustreaza conceptul operational narator (narator omniscient. interesul nu se centreaza in jurul personajului. Tehnica povestirii in rama presupune duplicarea instantei narative. Hanu Ancutei are forma povestirii in rama deoarece noua naratiuni de sine statatoare sunt incadrate intr-o alta naratiune. tipuri umane.Prezenta sa este redata prin utilizarea persoanei I in naratiune si ii confera iluzia autenticitatii. Exista un povestitor al naratiunii-cadru care asista ca martor la seara de la han. Stefan Chiorghidiu analizeaza. implicat ca martor sau doar ca mesager al intamplarii). este a autorului.Aceasta voce este cea delegata de autor spe a-l reprezenta. au in povestirile relatate de ei roluri diverse: narator-martor.

dar o prajina aruncata de urmaritori ii scoate un ochi.Plimbandu-se calare pe malul raului Moldova. Fata il cauta la han a doua zi pentru a-i arata ciubotelele cumparate cu banul primit. Neculai Isac duce vinuri in tinutul sucevei si face popas la Hanu Ancutei. revine la fantana dintre plopi. din cauza consecintelor tragice. care o alunga fara succes din calea boierului pe Marga. unde trebuia sa-si vanda marfa. iar planul era ca tiganii sa-l omoare si sa-i ia banii de pe marfa.Aveam oi si imasuri si negutam toamna vinuri.Acesta foloseste cuvinte dure pentru autocaracterizare: Eram un om buiac si ticalos[. Atmosfera povestirii tine de modul in care naratorul “regizeaza” o anumita tensiune. fata i marturiseste ca Hasanache o trimisese la han ca sa-l seduca. o tigancusa de 18 ani. In povestire se relateaza un singur fapt epic. dar imi erau dragi ochii negrii.]Om nevrednic nu pot sa spun c-am fost.Indragostita. fiind identificabile toate momentele subiectului. Personajul-narator relateaza intamplarea din perspectiva tanarului nestiutor. dar reprezentarea faptelor este insotita de analiza si condamnarea lor. in urma cu peste 25 de ani pe aceste meleaguri. . Insotit cu faclii de carausii de la han care auzisera strigatele sale. unde sangele proaspat de pe colacul de piatra este semnul ca fata fusese ucisa cu cruzime si aruncata in fantana.Tanarul fuge calare.A doua intalnire la fantana are un final tragic. pentru a capta atentia si interesul ascultatorilor/cititorului. suspansul. care adevereste intamplarea stiuta de la mama ei. Desi este constienta ca o vor omora pentru ca i-a tradat. Intr-o toamna .E intampinat de Hasanache. Frumusetea fetei il tulbura si le da celor doi cate un ban de argint.Apoi tinerii petrec o noapte la fantana dintre plopi si isi promit o noua intalnire de dragoste la intoarcerea lui de la Pascani.. scapa cu viata.Actiunea se deruleaza alert. Autenticitatea naratiunii este sustinuta prin relatarea la persoana I si prin interventia Ancutei unul dintre ascultatori. o trista poveste de iubire care a avut rol de initiere pentru tanarul de odinioara. din perspectiva maturului. si pentru ei calcam multe hotare”. fata il avertizeaza asupra pericolului. intalneste un grup de tigani care se scalda. un batran cersetor . pe tot parcursul povestirii.Naratorul evoca (marturiseste/se confeseaza ascultatorilor) o intamplare de el in tinerete.

12. Descrierea finala inchide simetric romanul si face mai accesibila semnificatia simbolica a drumului prin metafora soselei – viata: “Drumul trece prin Jidovita.. Glanetasu) in desfasurarea narativa. cu aspecte topografice.Personificat cu ajutorul verbelor (sedesprinde. introduce cititorul in viata satului ardelean de la inceputul secolului al XX-lea.Asemenea ramei unui tablou. “corp sferoid”. Crucea stramba de la marginea satului. anticipeaza tragismul destinelor. Simetria incipitului cu finalul se realizeaza prin descrierea drumului care intra si iese din satul Pripas. acoperit. Ilustreaza conceptele operationale incipit si final. drumul are semnificatia simbolica a destinului unor oameni si este investit cu functie metatextuala. sociale. prin referire la doua dintre romanele studiate. supusa conventiei veridicitatii prin detaliile toponimice. si pe urma se pierde in soseaua cea mare si fara inceput. urca. loc al actiunii romanului.Descrierea caselor ilustreaza. conditia sociala a locuitorilor si anticipeaza rolul unor personaje (Herdelea. prin aspect si asezare.” ULTIMA NOAPTE DE DRAGOSTE. INTAIA NOAPTE DE RAZBOI Incipitul romanului il constituie prezentarea lui Stefan Ghiorchidiu. de peste Somes. pe podul de lemn. cu un Hristos de tinichea ruginita. potrivit jurnalului de front al acestuia ca proaspat sublocotenent rezervist in primavara anului . Descrierea initiala a drumului. el separa viata reala a cititorului de viata fictionala a personajelor din roman. inainteaza). alearga.. se reflecta artistic in structura circulara a romanului. ________________________________________________________________________ ION Conceptia autorului despre roman inteles ca un corp geometric perfect. etnografice (hora).

naratiunea la persoana a III-a atitudinea detasata in descriere. relatii temporale si spatiale.Problematica nuvelei se poate stabilii din mai multe perspective.Din perspectiva sociala. contribuind la amenajarea fortificatiilor de pe valea Prahovei si din apropierea Damboicioarei. complex. ________________________________________________________________________ Nuvela Moara cu noroc de Ioan Slavici este publicata in 1881. El ii daruieste Elei casele de la Constanta. conflict. Moara cu noroc de Ioan Slavici. pe care acum el o simte ca pe o straina si-i propune sa se desparta. un fir narativ central..in perspectiva psihologica. Adica tot trecutul. pe fundalul societatii ardelenesti de la sfarsitul secolului al XIXlea.Se observa tendinta de obiectivare a perspectivei narative.Isi da seama cu luciditate ca oricand ar putea gasi alta la fel. natura conflictului (interior).Este o nuvela psihologica prin: tematica. prin referire la conceptele operationale din urmatoarea lista: actiune. Prezinta constructia subiectului dintr-o nuvela psihologica studiata. reprezentativ pentru viziunea autorului asupra lumii satului. veridicitatea. impersonalitatea naratorului. nuvela prezinta incercarea lui Ghita de a-si schimba statutul social. 13. care ranit si spitalizat este intampinat cu dragalasenie de Ela. gandind nepasator “sunt obosit. pun in evidenta evolutia personajului principal.. din perspectiva moralizatoare. Finalul il reprezinta intoarcerea in Bucuresti. este o nuvela adica o specie epica in proza. puternic individualizat. Tema sustine caracterul psihologic al nuvelei: efectele nefaste si dezumanizante ale dorintei de inavutire. modalitati de caracterizare a personajului si de investigare psihologica. scriitorul considerand ca goana dupa avere zdruncina tihna sufleteasca si duce la pierzanie. absolut tot ce e in casa.1916. personaje relativ putine. bani. de la obiecte de pret la carti. prezinta consecintele dramatice ale setei de inavutire. nuvela prezinta conflictul interior trait de Chita . momentele subiectului. cu o constructie riguroasa. mi-e indiferent chiar daac e nevinovata”. in voumul de debut Novele din popor.

Chita. Titlul nuvelei este mai degraba ironic. Nuvela debuteaza cu un precept moral izvorat din intelepciunea batraneasca rostit de mama-soacra ce are in nuvela rolul corului din comedia antica greaca: “Omul sa fie multumit cu saracia sa. capul familiei.Batrana este adepta pastrarii traditiei. intuieste ca Lica este un “om rau si primejdios”. psihologica si morala. ci dimpotriva. apa si focul purifica locul. doreste schimbarea. Simetria incipitului cu finalul se realizeaza prn descrierea drumului. pentru a castiga rapid bani. carismatic.Ana nevasta lui Chita. caci daca-i vorba. nu bogatia. situata la rascruce de drumui. Actiunea se desfasoara pe parcursul unui an intre doua repere temporale cu valoare religioasa. Aparitia lui Lica Samadaul la Moara cu noroc un personaj ciudat.Simbolistica initiala a drumului se completeaza in final . pe de o parte si dorinta de a se inbogati alaturi de Lica. carciuma numita Moara cu noroc prefigurand tragismul personajelor. uscativ si supt la fata. Expozitiunea o reprezinta prezentarea carciumei de la Moara cu noroc.Initial. de natura sociala. nuvela are un subiect concentrat. Intriga.care este sfasiat de dorine pe cat de puternice pe atat de contradictorii: dorinta de a ramane om cinstit. izolata de restul lumii.Personajul este portretizat de narator: “Lica un com cam de 36 de ani. ci linistea colibei tale te face fericit”.toposul ales. cu sugestia drumului vietii care continua si dupa dragedia de la Moara cu noroc: Apoi ea lua copii si pleca mai departe. harnic si muncitor Chita ia in arenta carciuma de la Moara cu noroc. Cu toate ca isi da seama ca Lica reprezinta un . Alcatuita din 17 capitole. iar in final.de la Sfantul Gheorghe pana la Paste. bunastarea materiala.In expozitiune descrierea drumului care merge la moara cu noroc si a locului in care se afla. si antagonist Lica.Cizmar sarac dar onest. fixeaza un peisaj – cadru obiectiv al actiunii. carciumarul nu este un om slab.Orgoliul lui Lica este unul de stapan care nu doar ca isi subordoneaza oamenii. seful porcarilor si al turmelor de porci din imprejurimi. cu deschideri bogate. pe de alta parte. inconjurata de pustietati intunecoase. in timp ce Chita. dar se substituie destinului lor. tulbura echilibrul familiei.Conflictul nuvelei este complex. cu mustata lunga si cu ochii mici si verzi si cu sprancenele dese impreunate la mijloc”. inalt.” Subiectul nuvelei il constituie etapele si efectele infruntarii dintre protagonist. isi asuma responsabilitatea destinului celorlalti.

orbit de furie si dispus sa faca orice pentru a se razbuna pe Lica. incepe procesul iremediabil de instrainare a lui Ghita fata de familie. isi ia doi caini pe care-i asmute impotriva turmelor de porci si angajeaza inca o suga.. Mai intai. primejdioase. rar cu Ana. pe Marti “un ungur inalt cat un brad”. “se aprindea pentru orisice lucru de nimic”.” Punctul Culminant. Lica e om pe cand Ghita nu este decat o muiere imbracata in haine barbatesti. “nu mai zambea ca mai inainte ci radea cu hohot. pentru ca nu-si poate asuma total riscul inbogatirii alaturi de Lica.Intr-un gest de razbunare Ana i se daruieste lui Lica.Iartama cel putin tu.Devine mohorat violent. Asa m-a lasat Dumnezeu!..Devine “de tot ursuz”. CE sa-mi fac daca e in mine ceva mai tare decat vointa mea ?Nici cocosatul nu e insusi vinovat ca are cocoase in spinare”. iar cand se mai juca. “isi pierdea repede cumpatul si-i lasa urme vinete pe bra”. are gesturi de brutalitate neinteleasa de Ana pe care o ocrotise pana atunci. Desfasurarea actiunii. drept momeala in bratele Samadaului. ii plac jocurile crude. Un incendiu teribil mistuie carciuma de la Moara cu noroc in noaptea de Pasti si singurele personaje care supravietuiesc sunt batrana si copii. isi arunca sotia.Axa vietii lui morale se frange si intr-o scena de un patetism sfasietor. Chita ajunge pe ultima treapta a degradarii morale in momentul in care.Dandu-si seama ca il inseala Ghita o Omoara pe Ana. caci eu n-am sa ma iert cat voi trai pe fata pamantului. incat iti venea sa te sperii de el”. Chita nu se poate sustrage influentei malefice pe care acesta o exercita asupra lui. fiintele cu adevarat morale si inocente din carte. proces analizat cu maiestrie de Slavici. Chita isi ia toate masurile de aparare impotriva lui Lica: merge la Arad sa-si cumpere doua pistoale.Prin intermediul monologului interior. ii cere iertare Anei: “Iarta-ma Ano ! ii zise el. .La randul lui Ghita este omorat de Raut din ordinul lui Lica iar Lica pentru a nu fi prins de Pintea se sinucide dandu-se cu capul de un copac.Ghita ajunge sa regrete faptul ca are familie si copii. Deznodamantul. sunt redate framantarile personajului: “Ei ce sa-mi fac?. deoarece in ciuda nelegiuirilor comise.pericol pentru el si familia lui. se poarta brutal cu cei mici.. Insa din momentul aparitiei lui Lica. si nici tentatiei inbogatirii..

Aceasta il ia de mana (este mediatoarea trecerii dincolo) si il duce cu birjea spre padurea-labirint. cu oameni comunicativi si carciuma la coltul strazii. Gavrilescu. final. 14 Prezinta constructia discursului narativ dintr-o nuvela fantastica studiata.Este un spatiu interzis. Finalul nuvelei. cu toatye ca nimeni nu stie nimic sigur. spre “o nunta in cer”. prezentat ca in amintirile scriitorului: toropit de canicula. zgomotul tramvaiului.Gradina apare ca spatiu mitic. in aparenta din prejudecata. episod. intr-o progresie ascendenta . prezinta intalnirea cu Hildegard.Nuvela se incheie in mod simetric cu inceputul. mirosul de asfalt topit. fiind plasata in Bucurestiul interbelic. de profesorul de pian.Nuvela incepe cu o calatorie obisnuita.Simbolul padurii este ambiguu. spatiu al mortii sau al renasterii.Tramvaiul apare ca simbol al lumii reale (ca si palaria sau banii). prin referire la doua dintre conceptele operationale din urmatoarea lista: secvente narative. iubita lui din tinerete.Momentul venirii tigancilor este amplasat intr-un timp trecut nedeterminat (mitic) “Au venit demult – spuse vecinul”. Eliade Actiunea nuvelei se desfasoara in mod gradat. In incipit este descris credibil cadrul: canicula in Bucurestiul interbelic. liceu si gradini umbroase. despre care oamenii discuta intr-un mod misterios. incipit. iar calatoria cu birjea fostului dricar poate fi spre moarte sau spre o . repetata de trei ori pe saptamana. pentru ca nu a fost acolo. care trecepe langa gradina tigancilor. ca un ritual. cu tramvai. ________________________________________________________________________ La tiganci de M. in casa cea mare . prin vorbele batranei care pune intamplarile pe seama destinului necrutator: “Simteam eu ca nu are ce sa iasa bine. dar asa le-a fost data”.

autorul alege tehnica balzaciana a descrierii mediului si fizionomiei pentru deducerea trasaturilor de caracter. Pascalopol – aristocratul rafinat. apartinand prozei realiste. adaugand un alt tip uman arivistul. “baba absoluta”. . si este al doilea dintre cele patru romane scrie de G. Titi – debil mintal. sunt capabili de motivatia actelor proprii: Pascalopol si Felix) si cei care se adapteaza automatic/instinctual (organizati aproape schematic si ilustrand cate un tip uman: cocheta.implinire a iubirii si a destinului de creator in alt plan al existentei. romanul Enigma Otiliei apare la sfarsitul perioadei interbelice. in functie de capacitatea de adaptare la lume: cei care se adapteaza moral (au o conceptie morala asupra vietii. Aglae – “baba absoluta fara cusur in rau”. conditie a fantasticului. Stanica Ratiu – arivistul. Calinescu.Tendinta de generalizare conduce la realizarea unei tipologii: mos Costache – avarul iubitor de copii.fata batrana. dar depaseste programul estetic realizand un roman al “vocatiei critice si polemice”. gelosul). Felix – ambitiosul. ________________________________________________________________________ Publicat in 1938. infantil si apatic.) Pentru portretizarea personajelor.Potretul balzacian porneste de la caracterele clasice (avarul. Romanul realist traditional devine o adevarata comedie umana . 15 Prezinta tipurile de personaje dintr-o opera literara studiata. Simion – dementul senil. Pornind de la teza “obiectului romanului este omul ca fiinta morala”. Calinescu distinge doua feluri de indivizi. de puternica afirmare a speciei.Teoreticianul Romanului romanesc opteaza pentru romanul obiectiv si metoda balzaciana (realismul clasic). Nuvela are un Final deschis pentru ca pastreaza ambiguitatea. plasand in context social personaje tipice . ipohondrul. avarul. fata batrana. Otilia – cocheta. O alta trasatura a formulei estetice moderne este ambiguitatea personajelor. G. carora realismul le confera dimensiune sociala si psihologica. Aurica . dementul senil.

Personaj exponential . il are ca model pe Tudor Calarasu. tatal scriitorului.In fond. dupa cum marturiseste acesta in volumul Imposibila intoarcere” . cu legile impacabile ale istoriei.Framantarile sale despre soarta taranilor depinzand de roadele pamantului. iubirea lui patimasa il fac monumental... Ilie Moromete este singurul taran-filosof din lit. 17. Evidentiaza modul in care conflictul/conflictele unui roman studiat (de tip obiectiv sau subiectiv) se reflecta in evolutia personajului principal/personajelor. “cel din urma taran” reprezinta conceptia traditionala fata de pamant si de familie. social. .Criza satului arhaic se reflecta in constiinta acestui personaj confruntat. Romana. se poae vorbi si de conflictul tragic dintre om (nu intamplator taran) si o forta mai presus de calitatile individului: pamantul-stihie. Dincolo de acest aspect insa. ________________________________________________________________________ Opera literara Ion de Liviu Rebreanu este un roman de tip obiectiv apartinand prozei interbelice. tragic. al carui destin exprima moartea unei lumi. Ilie Moromete . ci in relatie cu pamantul. prin intoarcerea in aceasta matrice universala. dar se incheie omeneste.Moromete care a existat in realitate. Conflictul central din roman il constituie lupta pentru pamant in satul traditional.De asemenea este roman realist. ________________________________________________________________________ Cel mai important personaj al lit lui Marin Preda . cu tematica rurala. prin referire la un roman studiat (perioada dupa al doilea razboi mondial). destinul personajului principal nu este marcat de confruntarile cu semeni de-ai sai pe care-i domia. Explica modalitatile de caracterizare a personajului. a fost tatal meu”.Dorinta obsesiva a personajului de a avea pamant. unde posesiunea averii conditioneaza dreptul indivizilor de a fi respectati in comunitate.16. de vreme si de Dumnezeu sunt relevante pentru firea lui reflexiva. cu timpul nerabdator.

făcute în scopuri artistice. dar si din relatiile cu celelalte personaje. Artistul se detaşează de cronicar. Cu toate acestea apar şi licenţe istorice (abateri de la adevărul istoric).] eu intotdeauna am dus o viata independenta. 18. nuvela istorica. roman de tip obiectiv sau subiectiv). vorbele. vorbirea.Personajul este caracterizat in mod direct de narator in debutul capitolului al X-lea din primul vulum: Era cu 10 ani mai mare decat Catrina (contingent 911. Autocaracterizarea realizata in finalul volumului al doilea scoate in evidenta libertatea individului in ciuda constrangerilor istoriei: “domnule [. faptele. de prezentarea jocului gandurilor lui Moromete. prin acumularea detaliilor. scriitorul imaginează un univers piln de semnificaţii. prin referire la un text narativ studiat (la alegere: povestire. evidentiaza trasaturile lui. ce se desprinde din gesturile. prin construirea unui caracter puternic. de Costache Negruzzi Nuvela istorică pleacă de fapte reale. 1.. ________________________________________________________________________ Alexandru Lăpuşneanul. prin construcţia riguroasă a nuvelei. gandurile personajului. prin crearea culorii locale. Moţoc a murit decapitat imediat ce s-a înscăunat Alexandru Lăpuşneanul. facuse razboiul) si acum avea acea varsta intre tinerete si batranete cand numai nenorociri sau bucurii mari mai pot schimba firea cuiva”. .. ea este invenţie. naratorul se inspiră din cronicile Moldovei. Explica relatia realitate-fictiune.” Personajul este portretizat in miscare. actiunile la care participa. Caracterizarea indirecta. respectând în mare parte adevărul istoric. prin dramatizarea epicului. Pornind de la fapte reale. gestica si mimica) este dublata de finetea analizei interioare. Literatura are un caracter fictiv.Obiectivitatea observatiei (prezentarea comportamentului.

gălăgie. ucigându-l moral. tot ce spune el poartă pecetea stilului vorbit. Pentru scena uciderii se inspiră din Letopiseţul Ţării Moldovei de Grigore Ureche. vorbire directa si indirecta. în sensul că naratorul foloseşte tehnica regizorală în prezentarea faptelor: scene de ansamblu sunt alternate cu scene de detaliu. maxime. reprezentând genul boierilor patrioţi. Stroici şi Spancioc nu mai trăiau nici ei în momentul revenirii lui Lăpuşneanul pe tron. 19. hălăgie pt. invitându-i pe cititori/naratari să-şi facă şi ei datoria lor („şi vă rog să ascultaţi”).» surpriza cea mai mare o aduce finalul. ________________________________________________________________________ stilul este sentenţios. cine nu nici carne moale. toate merg cu capu-n jos. Îi aduce în Moldova pentru a construi antiteze. doar că amplifică faptele. dar şi fizic. doua dintre particularitatile de limbaj al prozei narative (la alegere. registre stilistice). pentru a-i atribui un sfârşit pe măsura lipsei lui de caracter. Scena masacrării este îmbogăţită faţă de cea din Letopiseţ. naratorul bazat pe înţelepciunea populară dă sentinţe. marci ale prezentei naratorului. aiasta. punând accent pe reliefarea caracterului domnitorului. 2. de aceea consideră că singura lui obligaţie e să spună povestea. Registrul stilistic folosit în basm este cel popular. din urmatoarea lista: modalitati ale nararii. Limba folosită de autor reprezintă chintesenţa vorbirii noastre populare din aceeaşi epocă. Ei apar în opoziţie cu Moţoc. trebuie unul fără de lege.» «La unul fără suflet. Exemplifica prin referire la o opera literara de Ion Creanga..» «Cine poate oase roade. Caracteristici ale stilului oral: . 3. Apar fonetisme moldoveneşti: aista. «Lumea asta e pe dos. Trăsătura cea mai caracteristică a scriitorului popular este oralitatea.Naratorul îl păstrează pentru că era prototipul boierului intrigant. limbajul personajelor. evenimentele s-au întâmplat oricum fără el. naratorul se detaşează de povestea lui („Ce-mi pasă mie?”) şi se consideră responsabil numai cu discursul..

Întrebări şi exclamări: „înţeles-aţi?”. proverbe şi zicători. descoperă complexitatea sufletelor simple: hangii. secundar.şi mi ţi-l înşfăcă. ». frate cu Orbilă. „Ptiu.” expresii narative tipice: şi odată. etice.. adresarea directă către cititor. Ca prozator realist nu insistă asupra trăsăturilot fizice. apartinand lui Ioan Slavici. cu ochi mici şi verzi. Caracterizare directă făcută de narator Portretul fizic este detaliat şi anticipează portretul moral: om cam de 36 de ani.dativul etic: . frica. Caracteristicile nuvelei: subiectul dezvăluie procesul de parvenire a individului. expresii onomatopeice: măi. şi apoi. erosul. drace!”. ci are o construcţie liniară (plat). Lică este un personaj malefic. Exemplifica modalitatile de caracterizare a personajului dintr-un text narativ studiat. de gândire şi de comportament. imprecaţii (înjurături). din sat de la Chitilă. alienarea. anumite conflicte sufleteşti. Ioan Slavici este un portretist prin excelenţă. fraze ritmate: « Acesta-i vestitul Ochilă. prezintă efectele dramatice ale inadaptării. prezentând societatea românească de la sfârşitul secolului al XIX-lea. după aceea. cu sprâncene dese şi împreunate la mijloc. Fizionomia personajelor şi anumite particularităţi ale acestora ilustrează trăsături ale ale personajelor. 20. zbîrr. El este singurul personaj care nu evoluează. şi atunci. demonic. ________________________________________________________________________ Tema o reprezintă dezumanizarea provocată de patima banului. „De-ar şti omul ce-ar păţi. ci asupra celor psihologice. în sfârşit. Aceste trăsături sugerează ./ Dinainte s-ar păzi.. printre stările analizate în nuvela psihologică se află: obsesia.

o . fin cunoscător al psihologiei umane. Armele lui Lică sunt şantajul şi hoţia. ci deavol. partinand lui Liviu Rebreanu. deoarece naratorul deţine controlul asupra personajului. Acum înţelege că este pedepsit pentru fărădelegile lui: «M-a ajuns mânia lui Dumnezeu. sfărâmându-şi capul de trunchiul unui stejar.» Urmărit de Pintea. Ilustreaza particularitatile de structura a unui text narativ studiat. roman de analiză psihologică (Garabet Ibrăileanu). Romanul este considerat de analiză psihologică. Tema: războiul şi a intelectualului (Apostol Bologa este un suflet torturat. Încă de la intrarea în scenă Lică se comportă ca un stăpân peste oameni şi locuri. Are plăcerea de a ucide cu o satisfacţie demonică. „roman psihologic al vârstei dorice” (Nicolae Manolescu). dar aparţine vârstei romanului doric. 2. în urma tentaţiei de a se refugia într-o biserică părăsită. Inteligent. însă în limitele celui mai strict control. el se conduce după un cod moral propriu. eroul se sinucide.» Caracterizarea indirectă rezultă din faptele sale. Personajul este lăsat să-şi expună gândurile.7răutatea şi demonismul personajului. 3. 21. Caracterizare directă făcută de personaje: Ana simte că Lică este «oarecum fioros» şi îşi previne soţul că are de a face cu un «om rău şi primejdios». ________________________________________________________________________ Pădurea spânzuraţilor. în afara legilor şi a statului. Sfârşitul lui are loc într-o noapte de Paşti. de Liviu Rebreanu 1. Ghiţă îi spune: «tu nu eşti om Lică. realist. roman obiectiv.

IV – Iubirea morţii. de ritual. primele trei având 18 capitole. . 3. Există în roman premizele pentru identificarea unei parabole a tragicului: un cer de toamnă “ca un clopot de sticlă aburită“. simetric. care ameninţa cu braţul ei pe soldaţii gropari. constând în conflictul sufletesc al lui Bologa. ‘lutul galben. I – Datoria (de ostaş în armata austro-ungară) 2. Toate aceste imagini artistice anticipă drama umană care va fi dezvoltată în prima parte. fiecare corespunzând unei teme. Nicolae Creţu. faţă în faţă cu un mecanism absurd care este statul multinaţional austro-ungar). Dragostea de neam. ultimul doar 8. Structura – compoziţia: cuprinde 4 cărţi.ţesătura romanului: Incipitul (noaptea). romanul este construit sferic. circular. Spânzurarea lui Svoboda este de la început până la sfârşit un şir . spânzurătoarea “sfidătoare”. există o unitate între cele patru cărţi. începând cu scena spânzurării lui Svoboda şi sfârşind cu cea a lui Bologa. în Constructori ai romanului românesc.conştiinţă tulburată prin incertitudini. groapa apare ca o rană a pământului. reprezentând omul simplu. . autorul nota: 1. comun.2 planuri: unul exterior – al războiul şi unul interior. care trebuia îndeplinit exemplar cu scopul de a întimida pe eventualii dezertori. afirmă că romanul este structurat în 4 părţi. Rebreanu cultivă această structură circulară şi în celelalte romane.Romanul se deschide cu imaginea unui cer de toamnă cenuşiu. În caietul său de creaţie. simbol al doliului. Ura lui moare şi în locul ei se naşte iubirea pentru cei de un sânge cu el. II – Datoria dincolo de hotare. Prezentarea execuţiei cehului Svoboda are un caracter de spectacol. III – Iubirea pentru toţi oamenii. care ar corespunde actelor unei drame: 1 Klapka şi descoperirea omenescului 2 Mama şi rădăcinile de neam 3 Ilona şi puterea iubirii 4 Eroul singur în faţa morţii. al morţii. lipicios’. Iubirea lui cuprinde pe tot ce e om în lume. 4.

de încălcări ale scenariului ideal: lipseşte scăunelul. cu ochii însetaţi de lumina răsăritului. caporalul care ţine loc de călău este pus să-şi scoată tunica.. inteligentă. dar dispreţuind inteligenţa feminină.. generalul renunţă la discurs – tragic. amestec de iubire şi de raţiune. ________________________________________________________________________ Tehnica caracterizarii personajului Otilia o reprezinta pluriperspectivismul (caracterizarea din mai multe perspective). talentată. Caracterizare directă făcută de către personaje prin tehnica reflectării poliedrice (a pluriperspectivismului): Felix o consideră pe Otilia foarte frumoasă. Este o figură centrală a romanului. dar în acelaşi timp. Caracterul ei se bazează pe elemente contradictorii: amestecul de inocenţă şi maturitate. condamnatul nu-şi exprimă ultima dorinţă. dar te şi revoltă.. Caracterizeaza personajul preferat dintr-un roman de G. dar se căsătoreşte cu Pascalopol. cultă. ochi albaştri…”. „cu o stăpânire desăvârşită de femeie”. nas mic. Caracterizare directă făcută de narator: „Faţa măslinie.fu împresurat de un val de iubire izvorâtă parcă din rărunchii pământului.Moartea lui Bologa “.Drept în faţă lucea tainic luceafărul. doctorului i se cere să constate mai repede decesul. Finalul (dimineaţa).” 22. copilăroasă. Otilia este fiica celei de-a doua soţii a lui Giurgiuveanu. . vestind răsăritul soarelui.Apostol îşi potrivi singur ştreangul.. iubeşte pe Felix. care te cucereşte. Calinescu.

3. amestecul de copilărie şi feminitate. prin referire la un roman studiat (perioada de pana la al doilea razboi mondial). Caracterizare indirectă realizata din din fapte: 1. reflectă caracterul contradictoriu. . 23. trecând cu uşurinţă de la o stare la alta. 2. nu ştiu ce vreau”. Costache o crede încă un copil. e altruistă. De aceea. poartă o mască.` Caracterizare directă (autocaracterizare): „eu sunt o zăpăcită. grijulie faţă de cei apropiaţi (nu vrea să stea în calea carierei lui Felix).deşi faptele ei demonstrează contrariul. din mediul în care locuieşte personajul Camera Otiliei. de la sfarsitul secolului al XIX-lea. Exemplifica modalitatile de caracterizare a unui personaj feminin. dar şi o oarecare instabilitate în comportament. spunându-i „fe-fetiţa mea”. ________________________________________________________________________ Mara de Ioan slavici Romanul prezinta aspecte monografice ale targului romanesc din Ardeal.Pascalopol vede în ea aceleaşi calităţi. se comportă ca un om liber. care nu ţine cont de nici o regulă exterioară. cu varietatea de lucruri din ea. Aglae o consideră vicleană şi interesată de moştenirea lui Costache. dincolo de care nu poate să treacă nimeni. devine o enigmă.

optimista. iar nicolae Manolescu o considera “prima femeie capitalist din lit. abordand orice noua situatie.Cele doua personaje principale ale romanului sunt Mara si Persida. greoaie. Simbolica pentru cele doua pasiuni este existenta celor trei ciorapi in care eroina isi pastreaza economiile: “unul pentru zile de batranete si pentru inmormantare. prima inseamna stabilitate si forta. din gandurile eroinei. patimasa. rea. de hotarare barbateasca si de sentiment al slabiciunii femeiesti”. altul pentru Persida si al treilea pentru Trica”. George calinescu Vede in Mara “tipul comun al femeii de peste munti si in genere al vaduvei aprige si intreprinzatoare”.”Mara e asemenea arborului vietii. Mara sta ziua toata sub satra. e viata insasi. de Marin Preda . in mod direct. si cu obrajii batuti de soare. ________________________________________________________________________ Moromeţii. prin referire la: actiune. spatoasa. voluntara. 24. relatii temporale si spatiale. vorace si darnica. generoasa. Prezinta constructia subiectului unui roman de Marin Preda. neiertatoare. Persida un destin.Este energica. domina intregul roman prin. Mara. realizat la inceputul romanului de catre autor. “Mara e un caracter. la care apare “proportia aceea de zgarcenie si de afectiune materna. Romana”. puternica. cealalta devenire semnificativa si exemplara” Magdalena Popescu.” Toate aceste trasaturi ies la iveala prin intermediul caracterizarii indirecte din vorbele. sugereaza masivitate “muiere mare. faptele ei si. precupeata de la Radna. Portretul ei fizic. lacoma. gesturile. aspra severa si blanda. uneori. in dosul mesei pline de poame si de turta dulce”. de ploi si de vant. pregnanta trasaturilor si complexitate. Sufletul ei este dominat de doua pasiuni: copii si banii. animata de tensiunile cele mai nobile. conflict.

Niculae este un antimoromeţian. chiar dispunerea membrilor familiei la masă de la începutul romanului arată rivalităţile existente între copiii din prima căsătorie şi cei din a doua căsătorie a lui Moromete. cu fixarea spaţio-temporală a acţiunii: cu câţiva ani înaintea începerii celui de-al doilea război mondial. care nu vrea să-l trimită la şcoală. Catrina îl va părăsi pe Ilie în volumul al doilea. care vor să meargă la oraş să se îmbogăţească rapid. într-un sat din câmpia Dunării. . Femeia supusă de la începutul vol. Catrina. Ilie Moromete. dar care vor duce treptat la destrămarea ei şi la schimbarea totală a personajului principal. El este în căutarea unor valori care să-i ordoneze existenţa. fraţi.Roman de tip obiectiv Romanul începe în manieră realistă. Paraschiv şi Nilă) stăteau spre tindă gata de plecare dacă s-ar fi iscat vreo ceartă. tată şi cei trei fii. Moromete se rupe definitiv de fiul său în al doilea roman. deşi omul are iluzia că se poate sustrage ei. deoarece aceasta vrea să-i fie trecută casa pe nume. Conflictul dintre el şi Niculae simbolizează conflictul dintre două concepţii despre ţăran. Cei făcuţi cu Moromete stăteau de partea cealaltă lângă mama lor. Conflictul principal este de natură tragică şi se dă între om şi istorie. „Se pare că timpul avea cu oamenii nesfârşită răbdare. Familia lui Moromete este şi ea măcinată de tot felul de conflicte în aparenţă minore. în urma aflării veştii că Moromete le-a promis băieţilor că dacă se va întoarce acasă le va da lor totul. viaţa se scurgea aici. istorie care îi marchează în mod hotărâtor destinul. Incipitul aduce în prim-plan problema timpului. I se va transforma radical în cel de-al doilea volum. fără conflicte mari. Niculae refuză orice dialog. Există conflicte între: Moromete şi Catrina. Copiii din prima căsătorie (Achim. fapt promis de Moromete când acesta vânduse un pogon de pământ din zestrea soţiei.” Noutatea romanului constă şi în faptul că prezintă o lume mai puţin descrisă în proza românească de până la Marin Preda – câmpia Dunării. Starea conflictuală este permanentă iar conflictele ce par relativ minore vor duce in cele din urma la destramarea familiei. care-şi pierde controlul asupra familiei sale. Ca filosofie a existenţei. Niculae şi tatăl său.

cumplit! Stelele par inghetate. iar alţii nu au posibilitatea de a cumpăra sau de a vinde. Fă comparaţia cu Ion. Comenteaza particularitatile de libaj si de expresivitate (procedee artistice. apăsaţi de “acea obsesie a pământului.Intrarea ţăranilor mai înlesniţi în circuitul comerţului de cereale are nu numai o importanţă economică. O! tablou maret fantastic!. codrii organe sonoare . cerul pare otelit. ci le modifică în primul rând atitudinea faţă de pământ. Si pe ele se aseaza bolta cerului senina Unde luna isi aprinde farul tainic de lumina. Muntii sânt a lui altare. elemente de versificatie) ale unui text poetic studiat.. Mii de stele argintii In nemarginitul templu ard ca vecinice faclii. Ţăranii din Moromeţii încep să se deosebească între ei prin cu totul altceva decât numărul strict al pogoanelor şi anume prin faptul că unii au.. Relaţia omului cu pământul a fost desacralizată. Fumuri albe se ridica în vazduhul scanteios Ca inaltele coloane unui templu maiestos. Ei numai sunt ţăranii lui Rebreanu. teribilă ca o fatalitate”. Iar zapada cristalina pe câmpii stralucitoare Pare-un lan de diamanturi ce scârtâie sub picioare. apartinand prozei pasoptiste. 25. ________________________________________________________________________ Mezul iernei De Vasile Alecsandri In paduri trasnesc stejarii! E un ger amar. Centrul vieţii economice ţărăneşti s-a deplasat de la posesia şi exploatarea pământului la valorificarea produselor sale ţărăneşti.

“campii stralucitoare” si metafora “lan de diamanturi” realizeaza imaginea feerica a noptii de iarna in planul terestru. impune o noua specie in lit. cumplit”are efect personificator.Atitudinea poetica este admiratia fata de maretia cosmica. altare. Vasile Al. Prima strofa din secventa statica este tabloul noptii de iarna cu natura mineralizata de gerul atotputernic. anotimp evocat in mai multe creatii ale ciclului. fără viata. E un lup ce se alunga dupa prada-i spaimântata! Publicate in 1868-1869.. Viscolul. tema naturii. Epitetele “zapada cristalina”. .nici un pas. de linistea absoluta. Desi sunt publicate mai tarziu Pastelurile reflecta o trasatura a lit. Aceasta imagine este dezvoltata in strofele a doua si a treia. Nici un sbor în atmosfera. Gerul. in revista Convorbiri literare. In raza lunii o fantasma se arata.Prin acest ciclu de poezii ale senzorialitatii si a relatiei nemijlocite cu natura. Mezul iernei este un pastel reprezentativ. coexistenta curentelor literare (clasicism. “scartaie” au valoare onomatopeica sugerand incremenirea naturii. Dar ce vad?. cumplit!”Verbele “trasnesc”. romana.Epitetul dublu “ger amar. datorita viziunii poetice clasiciste. pe zapada . prin viziunea asupra naturii. prin expresie si echilibru compozitional.In general . poeziile apartin clasicismului. scotand note-ngrozitoare. prin impersonalitate si optimism cosmic. Totul e în neclintire.. fără glas.Unde crivatul patrunde.. Pastelurile lui Alecsandri reprezinta o opera de maturitate.Iarna. faclii.Alterneaza imagini vizuale si auditive ale paduri si campiei. in tabloul grandios al naturii proiectate in plan cosmic. romantism). Bradul.. si o tema specifica acestei perioade. pasoptiste. a compozitiei (alternanta static-dinamic) si prin faptul ca infatiseaza frumusetea iernii. Tema poeziei este natura incremenita sub inclestarea gerului care compune tabloul fantastic al noptii de iarna. Tabloul naturii-templu este de o frumusete solemna si se realizeaza prin imagini artistice ale elementului templului: coloane.Propozitiile exclamative dau plasticitate tabloului: “In paduri trasnesc stejarii! E un ger amar.

romantismul va lua mai târziu forma unei mişcări. Propozitia interogativa “Doar ce vad?” introdusa prin conjunctie adversativaimpune perspectiva subiectiva si aduce elementul dinamic. crivatul patrunde scotand noten-grozitoare” Tabloul nocturn.. subliniind drama umană. Iniţial. misterul noptii. de emoţie şi de eul interior. Cultivă: subiectivismul.” pana la metafora “nemarginitul templu” Feeria noptii de iarna. sublimul. motivul lunii si utilizarea hiperbolei sunt elemente romantice. fantastic !. Prezinta elemente ale imaginarului poetic romantic. care a durat mare parte din secolul XIX. o stare de spirit. ce se va pierde la apariţia spiritului romantic.. 26. ________________________________________________________________________ Romantismul este o mişcare artistică şi filozofică apărută în ultimele decenii ale secolului XVIII în Europa. cultivarea sentimentului şi a fanteziei creatoare. grandiosul. chiar daca si aceasta poarta sugestia mortii. iubirea tragică. se realizeaza cu ajutorul epitetelor si al personificarilor: “luna isi aprinde farul tainic de lumina”. originalitatea. doar o atitundine. Autorii romantici au scris din ce în ce mai mult despre propriile lor sentimente. A fost o mişcare contra raţionalismului care marcase perioada neoclasică. ideile utopice. începutul secolului XIX va fi marcat de subiectivitate. dezvoltă poetica imaginaţiei şi a visului.orga. . identificate intr-un text studiat. imaginea lupului si a prazii sale. apartinand lui Mihai Eminescu.Procesul de abstractizare se produce la nivelul figurilor de stil prin trecerea de la comparatie “fumuri albe se ridica in vazduhul scanteios!Ca inaltele coloane unui templu maiestos” la epitet “O! tablou maret. Dacă secolul XVIII a fost marcat de obiectivitate şi raţiune. fantasticul.

avand la baza numeroase motive de sorginte romantica. Il vede maniAstfel dorinta-i gata”.La randu-i Luceafarul. conferit de constructia “Il vede azi. nocturn specific romantic. iubirea si cunoasterea. “umerele goale”. Ca si in Floare albastra sau in Dorinta.Semnificatia alegorica este ca fata pamanteana aspira spre absolut. Luceafarul are o frumusete construita dupa cananoane romantice: “par de aur moale”. In contrast cu paloarea fetei sunt ochii. ironia şi antiteza.. iubirea fetei are un accent de cotidian. Fata contempla Luceafarul de la fereastra castelului. Luceafarul se smulge din sfera sa.In antiteza. totodata “un mort frumos cu ochii vii”. pentru ca totul se petrece in planul visului.Motivul zburatorului apare alaturi de cel al oglinzii: “Si pas cu pas in urma ei/Aluneca-n odaie”. atractia indragostitilor unul pentru cellalt este sugerata mai intai de o chemare. “umbra fetei stravezii”. evadarea din realitatea imediată.La chemarea fetei: “O dulce-al noptii mele domn.confesiunea.Pe de alta parte .Stralucirea lor este perceuta de fata ca semn al mortii: Lucesti fara de viata. Poemul romantic Luceafarul de Mihai Eminescu este o alegorie pe tema geniului./De ce nu vii tu? Vina !”. In aceasta ipoztaza angelica.. iubirea. IMAGINARUL POETIC. privind spre “umbra negrului castel” o indrageste pe fata si se lasa coplesit de dor. teme predilecte: natura. “ca un tanar voievod” . asemenea lui Neptun.Si . cadrul preferat: peisajul nocturn. iubirea Luceafarului are nevoia de un lung proces de cristalizare “El iar privind de saptamani ii cade draga fata” Cadrul este intunecat. Tema poemului este romantica: problematica geniului in raport cu lumea. iar spiritul superior simpte nevoia compensatorie a materialitatii.Este de factura romantica. condiţia omului de geniu. spre a se intrupa prima oaradin cer si mare. care ilustreaza prin scanteire viata interioara. dar si o meditatie asupra conditiei umane duale ( omul supus unui destin pe care tinde sa-l depaseasca). favorabil visului. menita sa scoata in evidenta dorul si puterea sentimentului.Fata de imparat este vazuta in miscare abia perceptibila.

dar din iubire. realizat prin superlativul absolut de factura populara “o prea frumoasa fata”. Analizeaza rolul elementelor de compozitie dintr-un text poetic studiat.Luceafarul formuleaza sintetizator diferenta care-i separa: “eu sunt muritor /Si tu esti muritoare”.` Ea intelege incandescenta din ochii Luceafarului ca semn al glacialitatii si refuza sa-l urmeze.Fata de imparat reprezinta pamantul insusi. Titlul Luceafarul poate fi considerat o alegorie pe tema romantica a locului omului de geniu in lume.Cadrul abstract este umanizat. natura. filozofia. Este deci în egalã mãsurã un poem de dragoste si un poem filosofic. Incipitul poemului Luceafarul se afla sub semnul basmului. incipit. elementul neptunic.Portretul fetei de imparat. apartinand lui Mihai Eminescu (la alegere. iar comparatiile: “Cum e fecioara intre sfinti si luna intre stele” propun o posibila dualitate: puritate. ________________________________________________________________________ Poemul Luceafãrul este un poem romantic pe tema destinului omului de geniu. Luceafărul rămâne un model de depăşire al gândirii mitice prin gândire filozofică. motive ale creaţiei marelui poet: geniul. demonul. scoate in evidenta o autentica unicitate terestra. accepta supremul sacrificiu cerut de fata. elemente de recurenta). secvente poetice. si de simetrie. . doua elemente dintre urmatoarele: titlu. cadrul nopturn. Întâlnim toate marile teme. prin aceasta afirmandu-si superioritatea fata de ea.Timpul este mitic: “A fost odata ca-n povesti/A fost ca niciodata”. titanul. predispozitie spre inaltimile astrale. Dragostea lor semnifica atractia contrariilor. dragostea.ochiul tau ma ingheata”. Criticii literari văd în Luceafărul o cheie de boltă a universului poetic eminescian. 27. relatii de opozitie. Poemul se desfãaoarã pe un vag fir epic într-o suitã de metafore si simboluri prin care se sugereazã idei filosofice.

28. . ________________________________________________________________________ Afara-i toamna De Mihai Eminescu Afara-i toamna. Apariţie: 1 oct. Dar si mai bine-i. Pierzandu-ti timpul tau cu dulci nimicuri. elemente de versificatie) ale unui text poetic studiat apartinand lui Mihai Eminescu. Sa stai visand la foc. Si eu astfel ma uit din jet de ganduri. cand afara-i sloata. procedee artistice. Eminescu adoptă structura sonetului italian. Iar vantul svirle 'n geamuri grele picuri.. Si tu citesti scrisori din roase plicuri Si intr'un cias gandesti la viata toata. In juru-mi ceata creste randuri-randuri. Iar mani subtiri si reci mi-acoper ochii. frunza 'mprastiata. de somn sa picuri.. N'ai vrea ca nimeni 'n usa ta sa bata. Un moale pas abia atins de scanduri. Visez la basmul vechiu al zinei Dochii. Elemente de versificaţie: Sonetul = 2 catrene şi două terţine = 14 versuri. Comenteaza particularitatile de limbaj si de expresivitate (imaginar poetic. 1879. De odat'aud fosnirea unei rochii. «Convorbiri literare» Tema: iubirea şi natura.

care surprind trăsături definitorii ale celor două universuri create (cel interior – iubirea. Trezirea la realitate se face în urma apariţiei feminine sugerată prin “foşnirea unei rochii“ şi “pasul moale”. nime-. la pers. la pers.măsura metrică de 11 silabe (endecasilebul). pers. Imaginarul poetic este unul romantic. teme predilecte: iubirea şi natura. gândeşti. a IIa: tu.predomină imagini vizuale.. visez. realizată prin intermediul pron. I: eu mă uit. “mâini subţiri şi reci“.observăm prezenţa epitetelor.rima îmbrăţişată în catrene.a identificăm metafora “ceaţa” care simbolizează intrarea într-un spaţiu nedefinit. picuri. apeland la doua dintre poeziile studiate la clasa. pers. senzaţia aceasta este amplificată de epizeuxis: “în juru-mi ceaţa creşte rânduri-rânduri”. “grele picuri”. de pers. b) individualizată. motivul reveriei. “basmul vechi”.ritmul iambic. 29. creat prin: cultivarea subiectivismului: eul liric apare în două ipostaze: a) impersonală. şi vb. de poveste. poetul foloseşte lexeme populare: zvârle. . . . rima în terţine. Procedee artistice: . dezvoltă poetica imaginaţiei şi a visului. ________________________________________________________________________ . exprimată prin pron. Prezinta teme si/sau motive romantice. a II-a: citeşti. “moale pas”. şi vb. În strofa a III. “roase plicuri“. feminină (cdc/dcd). în terţine. zloată. cel exterior – natura): “frunza împrăştiată“. în catrene. “dulci nimicuri”.

procedee artistice cultivate de scriitor. . o stare de spirit. raport care se dovedeste intotdeauna a fi incompatibil. A fost o mişcare contra raţionalismului care marcase perioada neoclasică. începutul secolului XIX va fi marcat de subiectivitate. Concretizand lucrurile la nivel te opera. Dacă secolul XVIII a fost marcat de obiectivitate şi raţiune. doar o atitundine. Raportandu-ne la creatia eminesciana. ca o capacitate creatoare in raportul ironiei romantice fata de conditia materiala. ironia şi antiteza. Iniţial. ce se va pierde la apariţia spiritului romantic. condiţia omului de geniu. Cultivă: subiectivismul.Daca in poemul Luceafarul geniul este pus in fata unei incompatibilitati si anume iubirea. subliniind drama umană. teme predilecte: natura.Romantismul este o mişcare artistică şi filozofică apărută în ultimele decenii ale secolului XVIII în Europa. originalitatea. Una dintre motivele ce apare cu predilectie in creatia eminesciana o reprezinta geniul. de emoţie şi de eul interior. iubirea tragică. confesiunea. in Scrisoarea I geniul este vazut de autor intr-o atitudinea romantica. Autorii romantici au scris din ce în ce mai mult despre propriile lor sentimente. dezvoltă poetica imaginaţiei şi a visului. ideile utopice. elemente de imaginar poetic. motive. iubirea. iubirea. atitudini romantice. motivul central al poemului Luceafarul si Scrisoarea I il constituie geniul. romantismul va lua mai târziu forma unei mişcări. cultivarea sentimentului şi a fanteziei creatoare. cat si simbolurile eternitatii/mortii si ale temporalitatii/vietii. geniul in raportul sau cu societate. la temele si motivele ei. vom putea spune ca autorul armonizeaza atat teme. evadarea din realitatea imediată. care a durat mare parte din secolul XIX. cadrul preferat: peisajul nocturn.

care. nici de poezia de idei. muzicalitate. angoasa.Textul nu cuprinde nici un termen explicit al angoasei. confuze . inchiderea definitiva a spatiului existential.lipsita de aspiratii Prin atmosfera. poezia Plumb se incadreaza in estetica simbolista. uneorii in imagini complexe sinestezii. a simbolului si a corespondentelor. fara solutii de iesire. totul putand fi dedus din descrierea cadrului. definindu-l in .Dramatismul este sugerat prin corespondenta ce se stabileste intre materie si spirit. zugravirea starilor sufletesti de angoasa.. muzicale.Poetul simbolist nu este interesat nici de poezia naturii in sine. Tema poeziei o constituie conditia poetului intr-o societate artificiala. nici de poezia sociala. prin referire la o poezie studiata. greutatea sufocanta. cromatica si dramatismul trairii eului liric. de spleen. universul monoton. predispozitia pentru reverie. aparut in 1916. Analizeaza particularitatile de structura si de expresivitate. tehnica repetitiilor. Inclinatia catre stari sufletesti nedefinite. neputand fi formulate clar. Titlul poeziei este simbolul plumb .care sugereaza apasarea. sunt transmise pe calea sugestiei Sugestia este folosita drept cale de exprimare a corespondentelor a legaturilor ascunse dintre lucruri prin cultivarea senzatiilor coloristice. deschide volumul cu acelasi titlu. Poezia Plumb totalitate. visare reprezinta alte trasaturi ale poeziei moderniste. folosirea sugestiei. caracteristice simbolismului.30. cenusiul existential. Textul poetic se inscrie in lirica simbolista prin: folosirea simbolurilor. Obiectul poeziei simboliste il constituie sttarile sufletesti nelamurite. ________________________________________________________________________ Poezia simbolista este exclusiv o poezie a sensibilitatii pure. olfactive.

plurivalent sau plurivoc(cu mai multe sensuri). plumb. dar ne sugerează această idee prin anumite detalii ale decorului. greutate. el este un simbol neconvenţional. La nivelul lexical. de repetiţie. împietrire. identificăm prezenţa unui registru funerar. izolare de ceilalţi prin lipsa de comunicare. prin care se face o corespondenţă între lumea exterioară şi lumea poetului: Dormeau adânc/dormea întors Sicriele de plumb/amor de plumb Stam singur în cavou/stam singur lângă mort . sugerat prin motivele: sicriele. solitudine. identificăm folosirea paralelismului sintactic (figură de construcţie. Poezia dă impresia de monotonie. moarte sufletească. funerar vestmânt. Senzaţia finală este de asfixiere a realului. dar poetul reuşeşte să contureze tema ei prin jocul de imagini plastice şi auditive. care apare şi în titlu. Motivul cavoului sugerează un spaţiu închis al izolării. flori. Explica rolul elementelor de compozitie dintr-un text poetic studiat.semantic. elemente de recurenta – motiv poetic.31. secvente poetice. Plumb (1916). relatii de opozitie si de simetrie. Relaţii de simetrie La nivel sintactic. mort. Toate aceste elemente ale universului funerar sunt însoţite un determinant substantivul plumb (laitmotiv). Este un monolog. o confesiune lirică. laitmotiv. ________________________________________________________________________ Plumb . constând în repetarea unor structuri sintactice asemănătoare sau identice). poetul nu ne vorbeşte în mod direct despre tema morţii. Plumbul este un metal greu de culoare cenuşie. cavou.Apare în vol. dobândind anumite semnificaţii în text: apăsare sufletească. doua elemente dintre urmatoarele: titlu. coroanele. apartinand lui George Bacovia (la alegere. Cuvântul-cheie al poeziei este plumbul. putând semnifica lumea meschină în care lipseşte comunicarea reală.

voce delegată să exprime stări. prin referire la un text poetic apartinand directiei moderniste. În poezie. . adică un al doilea eu. Unii teoreticieni fac o distincţie între autorul concret şi autorul abstract. reflexul autorului este eul liric.Era vânt/era frig 32. A scris 16 Psalmi. biografică a autorului (eul biografic. se situează în lumea reală unde duce o viaţă autonomă. Compunând o operă literară. El este creatorul unei opere literare. autorul concret produce o proiecţie literară despre sine însuşi. o mască. Expune specificul raportului autor – eu liric. titanul. sentimente imaginate de autor. În timp ce autorul concret duce o viaţă extraliterară. Autorul concret (real) este creatorul real al unei opere literare. autorul abstract este inclus în opera literară. Nu trebuie confundat autorul. Eul liric sau poetic – individualitate creatoare. o ale eului simbolist: inadaptatul. persoana reală care semnează cartea. el este o personalitate istorică şi biografică. dintre care 9 sunt în Cuvinte potrivite(1927). o ipostază a autorului. măscăriciul. cu eul liric sau poetic. un autor abstract. geniul. tribunul (poeta vatespoetul profet). Măştile eului liric: o ale eului romantic: demonul. care nu trebuie confundată cu persoana reală. ________________________________________________________________________ Psalmii arghezieni Autor – persoana reală care produce o operă. Este o voce. empiric sau pragmatic). o ale eului modern: omul obişnuit. răzvrătitul. separând eul poetic de cel biografic. cel de-al doilea fiind izvorul celui dintâi. Rimbaud afirma în acest sens: eu este altul.

te-nchipui.] Tema este căutarea absolutului.» Protejat al Divinităţii: «Şi să nu se ştie că mă dezmierdai/Şi că-n mine însuţi Tu vei fi trăit.tăgadă [Te drămuiesc în zgomot şi-n tăcere. adresat Divinităţii. între credinţă şi tăgadă: «Te caut mut.Dumnezeu. ”Cercasem eu cu arcul meu/ Să te dobor pe Tine .” Revoltat: “De când s-a întocmit Sfânta Scriptură. timp în care lecturile religioase şi-au pus amprenta asupra lexicului poetului.credinţă «Cercasem eu cu arcul eu/ Să te răstorn pe Tine. te gândesc. pe care psalmistul îl caută «în zgomot şi-n tăcere». cei 4-5 ani de viaţă monahală de la Cernica. Strofa a doua descrie pendularea psalmistului între credinţă şi între tăgadă. adeseori oscilând între credinţă şi tăgadă.” Om părăsit de protecţia divină: “Copac pribeag uitat în câmpie/Cu fruct amar şi cu frunziş ţepos şi aspru-n îndârjire.”. cititorii. Dumnezeu apare în ipostaza de şoim şi de vânat.Eul liric are o legătură reală cu autorul deoarece crearea psalmilor a avut ca surse de inspiraţie: cei 151 de psalmi din Psaltire.» Psalmistul oscilează între evlavie şi revoltă...” Pelerin spiritual: «Mi-aleg poteca strâmtă ca să trec/Ducând în cârcă muntele întreg.. Ipostazele în care apare psalmistul: răzvrătit. . deoarece în glasul psalmistului ne identificăm şi noi.. Dilema interioară a psalmistului este sugerată prin interogaţiile: «Să te ucid? Sau să-ngenunchi a cere?» El ezită între dorinţa de a distruge orice mit sau formă de idealitate şi îngenuncherea în faţa Stăpânului ceresc. Este prelucrat aici motivul vânătorii. tâlhar: “Tâlhar de ceruri îmi făcui solia/Să-ţi jefuiesc cu vulturii tăria. Poezia are structura unui monolog dialogat. Tema psalmilor o reprezintă condiţia umană raportată la condiţia divină./Tu n-ai mai pus piciorun bătătură.» . Cele două motive centrale ale Psalmilor sunt: Divinitatea şi Psalmistul. fiind formată din patru catrene. Eul liric reuşeşte să depăşească elementul biografic. Dumnezeu» .

totodată. apartinand lui Lucian Blaga (la alegere. Exasperarea sa atinge apogeul în ultimul vers. elemente de recurenta – motiv. de Lucian Blaga Apare în vol. psalmistul nedorindu-şi o încleştare cu Dumnezeu din care să iasă biruitor.În ultima strofă. incipit. . perfecţiunea. ‘arhangheli’. are nostalgia paradisului păstrând amintirea lui. ‘serafimi’. Lauda somnului(1929). ‘apa vie’. substantivul paradis sugerează ordinea. în timp ce lexemul destrămare arată ideea de pierdere a dimensiunii sacre. când exclamă: «Vreau să te pipăi şi să urlu este. secvente poetice. armonia. Dumnezeu este absent nu pentru că s-ar fi retras din lume. Sentimentul dominanat este cel de tristeţe şi de nostalgie. relatii de opozitie si de simetrie. Duh’. deoarece a gustat din fericirea aceea. suferinţa poetului atinge paroxismul. Poemul aminteşte de cuvintele filosofului german Heidegger: sein zum Tode ( alunecarea spre moarte). identificăm un oximoron. ________________________________________________________________________ Paradis în destrămare. doua elemente dintre urmatoarele: titlu. ‘porumbelul Sf. Titlul este o metaforă care exprimă ideea unei lumi desacralizate. Titlul poemului surprinde o lume aflată într-o stare de desacralizare după căderea paradisiacă. Sacrul este punctat prin cuvintele: ‘portarul înaripat’. Poezia are tente expresioniste prin cultivarea unui sentiment de deznădejde şi prin strigătul disperat al omului modern care se simte prins într-o lume din care lipsesc semnele sacrului. Evidentiaza elementele de compozitie dintr-un text poetic studiat. Omul a pierdut paradisul pentru că s-a comportat uman. ‘îngerii’. 33. Poezia se structurează în jurul a două motive poetice: sacrul şi profanul.» Dorinţa celui care caută este de a găsi ceva care să îi certifice clar existenţa Divinităţii. laitmotiv). ci doar pentru a-l pipăi. ci deoarece omul nu mai poate percepe semnele divinului.

un nascocitor. Personajele biblice (care aparţin sacrului) apar în ipostaze neadecvate. dar ea este umplută de păianjeni sugerând ideea că adevărurile se refuză lumii moderne. . imagine ce sugerează coborârea în profan şi nu zborul sau ascensiunea.Pe de alta parte. ‘păianjeni’. sunt tot atatea argumente in favoarea modernitatii poeziei.Profanul îşi subordonează lexeme precum ‘cotor de spadă’. iar poezia presupune mestesugul. strofele inegale ca numar de versuri. Prezinta particularitati moderniste intr-o poezie studiata. Misiunea lui este de a sugera ‘marea noapte’ în care intră spiritul uman. arta devenind un mijloc de reflectare a complexitatii aspectelor existentei si o modalitate de amendare a raului. ei fiind atinşi de trecerea timpului. fiind atinşi de frig şi de somn. Duh devine un mesager al sfârşitului şi nu un sol al păcii. ‘părul nins’. o Apa vie este un simbol al cunoaşterii profunde. metrica si ritmul variabile. prin aceasta creatie. arătând inutilitatea propriei existenţe. 34. ________________________________________________________________________ Poezia Testament de tudor Archezi este o arta poetica moderna pentru ca poetul devine. Valorificarea diferitelor straturi lexicale in asocieri surprinzatoare. ‘învins’. Poezia Testament de tudor Archezi este o arta poetica de sinteza pentru orientarile poeziei interbelice. cat si a tehnicii poetice. creatia artistica este atat produsul inspiratiei divine. apartinand lui Tudor Arghezii. cu elemente traditionaliste si moderniste. o Îngerii se comportă uman.ţine în mână ‘un cotor de spadă’. o porumbelul Sf. ‘vor putrezi’. profane: o portarul înaripat – heruvimii .Un alt argument in favoarea modernitatii poeziei este faptul ca Arghezi introduce in literatura romana. truda creatorului. ‘pluguri de lemn’. in conceptia lui Arghezi. o serafimii au părul nins. estetica uratului. o arhanghelii ară cu pluguri de lemn şi îşi simt aripile grele.

Ilustreaza conceptul operational traditionalism. caracterizat printr-un ansamblu de idei. ________________________________________________________________________ o Aci sosi pe vremuri. prin conceptie si limbaj incifrat. conceptii prin care se promoveaza traditia si ideea de specific national. ________________________________________________________________________ Poezia cuprinde 2 simboluri antonimice: Cele două personaje aparţin unor lumi diferite: Riga Crypto regnului vegetal. Prezinta particularitati moderniste intr-o poezie studiata. Poezia este o demonstraţie a ideii că nu este posibilă nuntirea unor lumi diferite şi cu aspiraţii variate.Astfel se concretizeaza antiteza celor doua regnuri vegetal reprezentat de Riga si cel animal avando ca exponent pe Lapona Enigel. credinte. Prin urmare poezia apartine modernismului/ermetismului barbian. Poetul îşi alege personajele aparţinând unor regnuri diferite pentru a sugera imposibilitatea dragostei lor şi totodată antiteza dintre cele două lumi. accesibila cititorilor initiati. iar lapona Enigel regnului uman.35. 36. apartinand lui Ion Barbu. este o ideologie cultural literara. dar subordnate traditionalismului: - . de Ion Pillat Traditionalismul. Aceasta ideologie isi are punctul de pornire in anul 1840 la revista "Dacia Literara" unde prin articolul "Introductie" unde Mihail Koglaniceanu impunea conceptul de specific prin cele trei surse de inspiratie al operelor literare: * Istoria Nationala * Folclorul romanesc * Natura La inceputul secolului XX se vor impune in literature doua ideologii diferite ca denumire. prin referire la un text liric studiat.

fiind organizată în 19 distihuri şi un monovers final. o Tematica este una tradiţională. clopotul este un motiv sacru. o La nivel prozodic. In genere opera literara care se subordoneaza acestei ideologii refelcta in mod totalitar numai aspecte autohtone. care sunt supuse aceleiaşi legi universale a trecerii implacabile a timpului. o Se remarcă predilecţia pentru simbol. măsura metrică de 13-14 silabe. o Titlul conţine un adverb de loc (aci) şi o locuţiune adverbială de timp (pe vremuri). sunetul său amintind de fragilitatea existenţei umane şi de trecerea timpului. Poezia vorbeşte despre două poveşti de iubire. Adverbul de loc apare într-o formă populară. Pe Argeş în sus. . Spaţiul şi timpul nu sunt precizate cu exactitate. făcând legătura între timpul prezent (obiectiv) şi timpul amintirii (subiectiv). idealizand de multe ori realitatea.Semanatorismul (Garabet Ibraileanu) -Poporanismul (Nicolae Iorga) Aceste ideologii insa au exagerat ideea de traditie de autohton. Scriitorii apartinand acestei ideologii pastreaza un atasament exagerat pentru trecut. Pastelul la Ion Pillat este doar un pretext pentru meditaţia poetului asupra efemerităţii existenţei umane. rima împerecheată. o cultivarea universului rural: berlină. o Scriitorul continuă tradiţia lui Vasile Alecsandri prin practicarea unui pastel evoluat. lanuri de secară. poetul ne introduce într-o atmosferă trecută. obunandu-se astfel inovatiilor sau imprumuturilor de valori din literature moderna. o tonul elegiac (trist). Principalul său volum de poezii este cel din 1923. cea a trecerii ireversibile a timpului fugit irreparabile tempus şi cealaltă este fortuna labilis (soartă schimbătoare). crinolina. câmpia. O forma mult mai nuantata a traditionalismului este "Gandirismul" aparut in revista "Gandirea" in 1921 la Cluj condusa de Cezar Petrescu o Ion Pilat este un scriitor aparţinând perioadei tradiţionalismului interbelic. din care face parte şi textul Aci sosi pe vremuri. ‘psihologic’. berzele. poezia respectă canoanele clasice.

‘sfârşitul cuvântului a cărui primă silabă tocmai o spui’. Către Galateea – 1965 – vol. În momentul apariţiei poeziei lui Nichita Stănescu. o cultivarea unui limbaj ambiguu. legătura dintre artist şi creaţia sa. o apar imagini insolite. poezia devine a artă poetică. nicăieri în lume nu se mai scria poezie metaforică de tip modernist. Poetul foloseşte enumeraţii ample. Ilustreaza caracteristicile limbajului poetic (expresivitate. Caracteristici ale poeziei şaizeciste: o poeţii trebuie să se întoarcă la izvoarele modernităţii interbelice (Lucian Blaga. ideea că nu cunoaşte doar atributele celei căreia i se adresează. pentru a-şi exprima sentimentul de iubire :’toate . prin sugestie. o se cultivă metafore subtile. Galateea. ambiguitate. Ion Barbu. o sculptură. Astfel. rugându-i pe zei s-o însufleţească). o reflecţia filosofică. o Eul liric subliniază. sugestie). Liderul poetic al şaizeciştilor este Nichita Stănescu (1933-1983). cu exemple apartinand neomodernismului. ci şi ‘bătaia inimii pe care urmează s-o auzi’. o ironia. ________________________________________________________________________ Neomodernismul (al doilea modernism) se referă la generaţia scriitorilor şaizecişti.37. o Tema poeziei este iubirea creatoare (iubirea şi creaţia). Dreptul la timp o poezia valorifică un mit al Antichităţii (Galateea–Pygmalion se îndrăgosteşte de propria operă. Neomodernismul nu reprezintă o evoluţie a poeziei ci o întârziere cu treizeci de ani faţă de experienţele Occidentului. Tudor Arghezi).

o Orizontul cunoaşterii e definit prin noţiuni abstracte. jertfa. dincolo-de-marea. poetul creează cuvinte noi. iar ultima arată suferinţa.’. Creaţia este aceea care înveşniceşte numele autorului şi îl face să treacă dincolo de timp. Personificarea ‘genunchiul pietrelor’ sugerează însufleţirea operei de artă. răsturnându-se conceptul tradiţional de mimesis: nu arta este o copie a lumii (o copie a copiei). Comenteaza elementele de limbaj si de expresivitate. ________________________________________________________________________ Limbaj şi expresivitate înseamnă: o caracteristicile limbajului poetic (expresivitate. Adverbele de loc ‘departe’ şi ‘aproape’ sugerează limitele cunoaşterii de tip raţional. care sunt şi metafore: după-amiaza. universul sunt însufleţite. Creatorul şi creaţia se nasc şi se susţin reciproc. 38. o procedee artistice/figuri de stil (figuri de sunet. umilinţa. ci lumea este o copie a artei. toate parfumurile. după-orizontul. ambiguitate. naşte-mă’). Este nevoie de ceva mai mult. Natura apare ca însufleţită de operă şi nu invers. râurile devin ‘mişcătoare umbre ale sângelui tău’. toate mişcările.. Copacii devin’umbre de lemn ale vinelor tale’. rugăciunea (‘şi mă rog de tine. o Natura. Astfel. Primele două metafore personificatoare exprimă vitalitatea sculpturii. iar artistul este cel care dă viaţă operei prin imaginaţia şi sensibilitatea sa.timpurile. figuri sintactice). dintr-un text poetic apartinand lui Nichita Stanescu.. care nu poate să pătrundă în esenţa tainelor lumii. de cunoaşterea poetică. figuri semantice. o ‘De ce creaţia este implorată să dea naştere creatorului ?’ Este creată o ambiguitate. sugestie). Poetul realizează că numai cu ajutorul raţiunii nu poate crea. iar pietrele rămân ‘umbre de piatră ale genunchiului meu’. .

o elemente de versificaţie. Către Galateea – 1965 – vol. Dreptul la timp, de Nichita Stănescu Tema poeziei este iubirea creatoare (iubirea şi creaţia), legătura dintre artist şi creaţia sa. Astfel, poezia devine a artă poetică. Poetul foloseşte enumeraţii ample, pentru a-şi exprima sentimentul de iubire: ’toate timpurile, toate mişcările, toate parfumurile...’. Personificarea ‘genunchiul pietrelor’ sugerează însufleţirea operei de artă. Eul liric apare în ipostaza unui Demiurg în fraza «Ştiu/ tot ce e mai departe de tine». Orizontul cunoaşterii e definit prin noţiuni abstracte, care sunt şi metafore: dupăamiaza, după-orizontul, dincolo-de-marea. Astfel, poetul creează cuvinte noi. Natura, universul sunt însufleţite. Copacii devin ’umbre de lemn ale vinelor tale’, râurile devin ‘mişcătoare umbre ale sângelui tău’, iar pietrele rămân ‘umbre de piatră ale genunchiului meu’. Primele două metafore personificatoare exprimă vitalitatea sculpturii, iar ultima arată suferinţa, umilinţa, jertfa, rugăciunea (‘şi mă rog de tine, naştemă’). Natura apare ca însufleţită de operă şi nu invers, răsturnându-se conceptul tradiţional de mimesis: arta este o copie a lumii (o copie a copiei). Adverbele de loc ‘departe’ şi ‘aproape’ sugerează limitele cunoşterii de tip raţional, care nu poate să pătrundă în esenţa tainelor lumii. Poetul realizează că numai cu ajutorul raţiunii nu poate crea. Este nevoie de ceva mai mult, de cunoaşterea poetică. Există o anumită tensiune interioară care creşte în poem. Verbul la forma imperativă ‘naşte-mă’ este un refren al poeziei (laitmotiv). El constituie totodată punctul culminant al dialogului artistului cu Galateea. ‘De ce creaţia este implorată să dea naştere creatorului ?’Deoarece creatorul şi creaţia se nasc şi se susţin reciproc. Creaţia este aceea care înveşniceşte numele autorului şi îl face să treacă dincolo de timp, iar artistul este cel care dă viaţă operei prin imaginaţia şi sensibilitatea sa. Poezia este o invocaţie către Galateea. Galateea este iubita, dar şi creaţia. Versuri albe, inegale ca lungime .

Ritmul interior. Poetul foloseşte ingambamentul.

39. Ilustreaza conceptul operational lirism subiectiv, prin referire la doua poezii studiate, apartinand romantismului, simbolismului, modernismului sau neomodernismului. ________________________________________________________________________ “Eu nu strivesc corola de minuni a lumii” de Lucian Blaga face parte din seria artelor poetice ale literaturii române din perioada interbelică. Poezia este aşezată în fruntea primului său volum, “Poemele luminii”(1919), şi are rol de program (manifest literar), realizat însă cu mijloace poetice. Tema poeziei o reprezintă atitudinea poetică în faţa marilor taine ale Universului: cunoaşterea lumii în planul creaţiei poetice este posibilă numai prin iubire. Fiind o poezie de tip confesiune, lirismul subiectiv se realizează prin atitudinea poetică transmisă în mod direct şi, la nivelul expresiei, prin mărcile subiectivităţii (mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţează eul liric): pronumele personal la persoana I singular, adjectivul posesiv la persoana I, verbele de present, persoana I singular, alternând spre diferenţiere cu persoana a III-a; topica afectivă/cezura. “Plumb” de George Bacovia. Textul este structurat in doua catrene construite pe baza lexemului plumb, care este reluat in 6 din cele 8 versuri ale poeziei.Cele doua strofe/secvente poetice corespund celor doua planuri ale realitatii: realitatea exterioara, obiectiva simbolizata de cimitir si de cavou si realitatea interioara, subiectiva, simbolizata de sentimentul iubirii a carui invocare se face cu disperare, fiind si el conditionat de natura mediului.

Lirismul subiectiv este redat la nivelul expresiei prin marcile subiectivitatii: persoana intai a verbelor “stam”, “am inceput”,, persoana I a adjectivului posesiv “amorul meu”.

40. Exemplifica trasaturile speciei dramatice comedia, prin referire la o opera studiata. ________________________________________________________________________

O scrisoare pierdută, de I.L. Caragiale Comedia – specie a genului dramatic, in proza sau in versuri care provoaca rasul (este menita sa-I inveseleasca pe spectatori) prin surprinderea moravurilor sociale, a unor tipuri umae sau a unor situatii neasteptate, avand un final fericit si, deseori, un rol moralizator.Conflictul comic presupune contrastul dintre aparenta si esenta, dintre pretentii si realitate.Personajele comediei sunt inferioare in privinta insusirilor morale, a capacitatilor intelectuale sau a statutului social. Caracteristici: o stârneşte râsul; o Există diferite situaţii comice, diferite greşeli de exprimare care produc râsul. În acest sens, Caragiale foloseşte procedee specifice teatrului clasic, făcând apel la încurcătură (determinată de pierderea banului), la coincidenţă (Dandanache utilizează acelaşi instrument de şantaj ca acela la care recurge Caţavencu), la quiproquo (înlocuirea lui Caţavencu, în final, cu Agamiţă Dandanache). o conflict derizoriu (nesemnificativ); o Conflictul este produs de pierderea scrisorii trimise de Tipătescu lui Zoe. Scrisoarea este un adevărat personaj, care trece din mână în mână, generând şi întreţinând intriga, contribuind la menţinerea tensiunii dramatice. o Prin dispariţiile repetate şi eforturile personajelor de a o recupera, ea se transformă într-o importantă sursă a comicului.

Zoe – femeia adulterină. între scop şi mijloace. Observarea discrepanţei între aparenţă şi esenţă produce efecte comice. Comicul provine dintr-o neconcordanţă între aparenţă şi esenţă. Caţavencu – demagogul etc. o Nae Caţavencu este pus ca să conducă manifestaţia în cinstea lui Agamiţă Dandanache. de limbaj. o Caragiale îşi iubeşte personajele. sarcasmul. o deznodământ vesel. între adevăr şi minciună. iar personajele. 41. Caragiale Comicul – categorie estetică. Pristanda – poliţaiul slugarnic. mai . ironia. satira. Tipuri de comic : de situaţie. grotescul. Cuvintele sunt deformate. de caracter. prin vorbele lui Pristanda. este mediocru. dar nu le iartă acele defecte care le face ridicole. o stil parodic. de nume.o personajul este confruntat cu false probleme. o conflict între aparenţă şi esenţă. nu inofensive: «Curat constituţional». o Tipurile de personaje reflectă anumite defecte de caracter sau vicii. acum se împacă. Comicul de limbaj este provocat de: o prezenţa numeroaselor greşeli de vocabular. Trahanache – soţul încornorat. ce desemnează un fenomen care stârneşte râsul şi care nu pereclitează existenţa celor implicaţi. o Personajele vor să pară altceva decât sunt. Piesa se încheie într-o notă comică. care mai înainte au fost în conflict. refăând pacea. de situatie sau de limbaj). de I. ________________________________________________________________________ O scrisoare pierdută. Ilustreaza comicul (de caracter.L. prin referire la o comedie studiata. Forme ale comicului : umorul. având defecte morale care sunt satirizate.

o orice scenă în care apar efecte comice..ales neologismele. adresant. ________________________________________________________________________ Drama este o piesă de teatru cu un conţinut grav. Drama este o specie modernă a genului dramatic. prin referire la o opera literara studiata. o contradicţia în termeni: «După lupte seculare care au durat aproape 30 de 42. o quiproquo-ul (înlocuirea lui Caţavencu prin Dandanache). remuneraţie. o cuplul Farfuridi.» o ticuri verbale: o Ghiţă Pristanda: curat murdar. din lipsă de instrucţie: famelie. renumeraţie. o Trahanache: aveţi puţintică răbdare. tratat uneori într-o manieră comică.Brânzovenescu. ceea ce permite amestecul celor două categorii fundamentale ale genului dramatic: comicul şi tragicul. o încălcarea regulilor gramaticale şi a logicii ani. curat constituţional. e sublimă.. o încurcătura (pierderea scrisorii).. dar lipseşte cu desăvârşire.» o nonsensul: «..» o asociaţii incompatibile: «Industria română e admirabilă. plebiscit). ori să se revizuiască. rezultat al unei mai mari libertăţi de creaţie. Comicul de situaţie rezultă din fapte neprevăzute şi din prezenţa unor grupuri insolite: o triunghiul conjugal: Zoe-Tipătescu-Trahanache. În dramă se regăsesc mai multe curente literare printre care şi . andrisant. primesc ! dar să nu se schimbe nimica. plebicist (familie. o evoluţia inversă (Caţavencu). Ilustreaza conceptul operational drama.

” În această piesă apare şi motivul romantic al visului prevestitor: „Visul meu!. Ca erou romantic el este structurat contradictoriu: înzestrat cu calităţi de excepţie. personaje care în final îşi găsesc sfârşitul împreună datorită aceluiaşi motiv: dorinţa de putere şi lăcomia: „Nu-mi ziceai tu.. în Anglia. Piesa „Răzvan şi Vidra” este o dramă romantincă care urmăreşte destinul lui Răzvan.. neştiind nimica sfânt. / Şi de ce eu stau aicim când Răzvan înfruntă focul?. antiteză pe care o putem observa foarte bine între Răzvan şi Zbierea.. bun ca blândul mieluşel / Face rele peste.”. Vidro.. în primejdie mi-e locul. când o ştiu din ţara mea”. / Gata să-şi mai dreagă cursa..” Este întâlnit şi umorul popular: „Bre! Ce de mai boierime! Doi jupâni ş-o jupâneasă! / Parcâ-i la curtea domnească! / O adunătură aleasă!”. Pe-amândoi aci ne vezi / Praf. să fiu întocmai ca Sbierea? / Eu cu cinstea şi mândria. istorie sau tradiţie. Mai întâlnim deasemenea şi comparaţia romantică „O faptă cât de frumoasă. / Hai la vrăjmaşi!. pulbere şi cenuşă! . Alături de acest motiv îl întâlnim şi pe acela al sorţii schimbătoare: „Necruţând nimica-n lume. dar .. Bogdan Petriceicu Hasdeu pornind de la cronica lui Miron Costin şi de la un studiu istoric consacrat lui Răzvan de Nicolae Bălcescu./ Care ţese nevăzută toate lucrurile-n lume. procedeu specific romantismului. tot strigând că nu-i destul!” şi versuri de factură populară: „Moartea-i mireasă/ Normântu-i casă. / El pentr-o biată lescaie. La nivel artistic predomină antiteza. tu eşti o unealtă a puterii fără nume. de care este conştient. ca o floare cu otravă. făr’ s-o ştie singur el!”.. el cu prada şi averea! / Dar ce-i mai trebui acuma mii de galbeni în grămezi? – Ce-mi foloseşte domnia?. Întâlnim motivul destinului care aminteşte de tragedia greacă antică: „Tu! Da.. dar şi versuri cu valoare de pamflet social: „Astfel şi boierul ăsta e painjinul sătul. Romantismul este un curent literar apărut în prima jumătate a secolului al XIX-lea.. eroi excepţionali în situaţii excepţionale: Răzvan este dominat de trăsături puternice de caracter. / Viermii sunt naşi... / Tăinuieşte câteodată pieirea cea mai grozavă!.. ce din lăcomie. / Uitam că viaţa-i o punte dintre leagăn şi mormânt!”. oare. În această piesă întălnim mai multe trăsături ale romantismului cum ar fi evaziunea în trecut.. La nivelul personajelor întâlnim eroi romantici. Grozavul vis!. Nebuni.. evoluând de la condiţia sa de ţigan liber la aceea de domnitor al Moldovei. / Daţi-mi armă! Lângă dânsul. / Astfel c-ades muritorul. Germania şi Franţa.. / Tot mai dulce mi se pare.romantismul. eu pentr-un ceas de mândrie”. proverbul popular: „Fie pâine cât de rea..

în primul rând. sau tema răzbunării prin bunătate. care îi susţin pe parcursul devenirii lor. din mormânt ar tresări / De-ar şti că în pieptu-mi se mişcă păcatul de-a tâlhări”. Răzvan şi Vidra este o piesă romantică.a celui dispreţuit care se ridicădatorită meritelor sale proprii. dominate de câte o pasiune devoratoare. pe care autorul le dispune în cadrul unei existenţe istorice reale. cântecul fcut-am eu. / L-am scris. creând astfel noi specii printre care şi drama. generozitatea.o.. prin alegerea unor personaje care întruchipează caractere puternice. deşi apare. Răzvan se comportă după legile morale nescrise ale haiducilor. încât ajunsei de mic / În casa mitropoliei cel mai isteţ grămătic. drama individului apăsat de prejudecata publică: „Eu. buna măiculiţă. Prin încercarea de a reda culoarea locală şi atmosfera epocii. cum ar fi: tea săracului îmbogăţit din întâmplare. Romantismul promovează alături de poezia lirică sau proză şi dramaturgia. pentru că drama Răzvan şi Vidra este. Jupâne! / Decât. ştiut-am să-nvăţ scrisoare / sârbească şi românească. din cauza căruia fusese făcut „rob pentr-un galben”. Piesa apelează la o serie de convenţii şi teme cunoscute în literatura romantică..care refuză bogăţia. Când e prins Zbierea. dar le provoacă în final înfrângerea şi chiar tendinţa de a amesteca solemnitatea tragicului cu omenescul.. a stăpânului devenit robul robului său.neputiincios în afirmarea lor.”. vai. cutezanţa în lupta pentru dreptate şi curajul răspunderii: „El nu-i vinovat sărmanul. Călinescu. într-un moment când curentul romantic începea să dispară. Răzvan îl iartă: „Răzbunarea cea mai crudă este când duşmanul tău / E silit a recunoaşte că eşti bun şi dânsu-i rău!” Avântul romantic al personajului se împleteşte cu clasicismul construcţiei realizată într-o structură unitară echilibrată.. l-am lipit şi pace!” Suflet generos. cu trăsăturile individuale care umanizează personajele. după cum spunea G. / Mai dulce-i spânzurătoarea / Nu mai aştept în zadar!” Comportamentul şi faptele sale arată însuşiri alese: ştiutor de carte: „Dintre mii de ţigănime. ţigan! Eu. decât amar. . În opera „Răzvan şi Vidra” se mai regăsesc şi alte caracteristici specifice romantismului cum ar fi amestecul genurilor sau subiectivismul. cinstea: „Mama.

pe o viziune hiperbolică a realităţii. in perioada campaniei electorale. Textul dramatic este structurat in patru acte alcatuite din scene. şi făcând din Răzvan şi Vidra o dramă romantică.Acest fapt ridicol starneste o agitatie nejustificata si se rezolva printr-o impacare generala s neasteptata. singurele interventii directe ale autorului in piesa. Fiind destinata reprezentarii scenice. Pentru descrierea şi realizarea scenică a acestor situaţii dramatice romantice. fiind construit sub forma schimbului de replici intre personaje. Analizeaza constructia subiectului (conflict dramatic. comedia este destinata reprezentarii scenice. 43.Actiunea comediei O scrisoare pierduta este plasata “in capitala unui judet de munte. ________________________________________________________________________ Ca specie a genului dramatic. dovada fiind lista cu Persoanele de la inceputul piesei si didascaliile. în general declamative şi bazate pe exagerări.Toate aceste sunt teme romantice prin faptul că includ elementul caracteristic al antitezei. relatii temporale si spatiale). intr-un interval de trei zile. compromitatoare pentru reprezentantii locali ai partidului aflat la putere si gasirea ei de catre adversarul politic. adica la sfarsitul secolului al XIX-lea. Conflictul dramatic principal consta in confruntarea pentru puterea politica a doua forte opuse: reprezentantii puterii (prefectul Stefan Tipatescu. al contrastului dintre două situaţii. scena. toate acestea fiind caracteristice teatrului romantic. Intriga piesei (elementul care declanseaza desfasurarea actiunii si efectul de ansamblu al textului) porneste de la o intamplare banala: pierderea unei scrisori intime. pres partidului Zaharia Trahanache si sotia acestuia Zoe) si gruparea independenta constituita in jurul lui Nae . in zilele noastre”. intriga. care o foloseste ca arma de santaj. autorul utilizează frecvent procedee retorice. creatia dramatica impune anumite limite in ceea ce priveste amploarea timpului si a spatiului de desfasurare a actiunii.

famelie. defect de vorbire care nu se potriveşte cu statul lui social: «Asa e. iar neologismele le deformează. intre aparenta si esenta. întâlnim frecvent ca modalităţi de caracterizare preferate de autor următoarele procedee fundamentale. 2. curat constituţional. nume ce trimite la caţă – persoană care vorbeşte mult. Prin nume: Zaharia Trahanache – numele lui sugerează zahariseala şi capacitatea de a se modela uşor. ________________________________________________________________________ La Caragiale.Catavencu. ambitios avocat si proprietar al ziarului Racnetul Carpatilor. catrindală. Comenteaza doua modalitati specifice de caracterizare a personajului dramatic. ceea ce denotă o gândire plată şi o anumită inerţie a personajului. puicusorule. prin nume. curat condei. Farfurdi şi Brânzovenescu – numele lor au «rezonanţe culinare» şi sunt derivate cu sufixe onomastice greceşti şi româneşti. toate indirecte: 1.Conflictul are la baza contrastul dintre ceea ce sunt si ceea ce vor sa para personajele. principala sa caracteristică. Prin limbaj: Zaharia Trahanache are ticuri verbale. Ticul său verbal produce asociaţii comice: curat murdar. amestecul clientelei politice a vremii. după ordinele superiorilor: Trahanaua e o cocă moale. c-am întors-o cu politica?» Pristanda foloseşte frecvent termeni populari. trădându-şi incultura şi lipsa de instrucţie: bampir. prin limbaj. Nae Caţavencu – demagogia personajului. precum «aveţi puţintică răbdare». 44. Dandanache e peltic. în O scrisoare pierdută. mai ales regionalismele. renumeraţie. este sugerată prin numele de Caţavencu. care se . prin referire la un text literar studiat.

istorie sau tradiţie. antiteză pe care o putem observa foarte bine între Răzvan şi Zbierea. / Astfel c-ades muritorul.. ce simte că adversarul de azi poate fi prefectul de mâine. Mai întâlnim deasemenea şi comparaţia romantică „O faptă cât de frumoasă. / El pentr-o biată lescaie. / Gata să-şi mai dreagă cursa. personaje care în final îşi găsesc sfârşitul împreună datorită aceluiaşi motiv: dorinţa de putere şi lăcomia: „Nu-mi ziceai tu. ________________________________________________________________________ Piesa „Răzvan şi Vidra” este o dramă romantincă al carei subiect il reprezinta destinul lui Răzvan. oare. făr’ s-o ştie singur el!”.bucura de aceleaşi avantaje constituţionale. În această piesă întălnim mai multe trăsături ale romantismului cum ar fi evaziunea în trecut. bun ca blândul mieluşel / Face rele peste. procedeu specific romantismului. tu eşti o unealtă a puterii fără nume. el cu prada şi averea! / Dar ce-i mai trebui acuma mii de galbeni în grămezi? – Ce-mi foloseşte domnia?.” Este întâlnit şi umorul popular: „Bre! Ce de mai boierime! Doi jupâni ş-o jupâneasă! / Parcâ-i la curtea domnească! / O adunătură aleasă!”.. pulbere şi cenuşă! .... când o ştiu din ţara mea”. Pristanda – numele personajului este luat de la un joc moldovenesc în care se bate pasul într-o parte şi-n alta fără să se pornească niciunde. Vidro. Întâlnim motivul destinului care aminteşte de tragedia greacă antică: „Tu! Da. să fiu întocmai ca Sbierea? / Eu cu cinstea şi mândria. ce din lăcomie. ca o floare cu otravă. Nebuni. proverbul popular: „Fie pâine cât de rea. Pe-amândoi aci ne vezi / Praf. 45. Expune subiectul unei drame studiate./ Care ţese nevăzută toate lucrurile-n lume. tot strigând că nu-i destul!” şi versuri de factură populară: „Moartea-i mireasă/ Normântu-i . / Tăinuieşte câteodată pieirea cea mai grozavă!. / Tot mai dulce mi se pare. La nivel artistic predomină antiteza. eu pentr-un ceas de mândrie”. Bogdan Petriceicu Hasdeu pornind de la cronica lui Miron Costin şi de la un studiu istoric consacrat lui Răzvan de Nicolae Bălcescu. arătând şiretenia lui. evoluând de la condiţia sa de ţigan liber la aceea de domnitor al Moldovei. dar şi versuri cu valoare de pamflet social: „Astfel şi boierul ăsta e painjinul sătul..

P. Răzvan îl iartă: . cântecul fcut-am eu. ________________________________________________________________________ Personajul Razvan din drama Razvan si Vidra de B. Caracterizeaza un personaj.. Grozavul vis!. ştiut-am să-nvăţ scrisoare / sârbească şi românească. Alături de acest motiv îl întâlnim şi pe acela al sorţii schimbătoare: „Necruţând nimica-n lume.. dar neputiincios în afirmarea lor. / L-am scris..”. încât ajunsei de mic / În casa mitropoliei cel mai isteţ grămătic. pentru că drama Răzvan şi Vidra este.. cutezanţa în lupta pentru dreptate şi curajul răspunderii: „El nu-i vinovat sărmanul. Când e prins Zbierea.. buna măiculiţă. decât amar. cinstea: „Mama. ţigan! Eu.” În această piesă apare şi motivul romantic al visului prevestitor: „Visul meu!.. din cauza căruia fusese făcut „rob pentr-un galben”. din mormânt ar tresări / De-ar şti că în pieptu-mi se mişcă păcatul de-a tâlhări”. Călinescu. / Hai la vrăjmaşi!. de care este conştient. / Uitam că viaţa-i o punte dintre leagăn şi mormânt!”.. drama. după cum spunea G.Hasdeu Piesa „Răzvan şi Vidra” este o dramă romantincă care urmăreşte destinul lui Răzvan. dintr-un text dramatic studiat (la alegere: comedie. / Mai dulce-i spânzurătoarea / Nu mai aştept în zadar!” Comportamentul şi faptele sale arată însuşiri alese: ştiutor de carte: „Dintre mii de ţigănime. neştiind nimica sfânt.o. evoluând de la condiţia sa de ţigan liber la aceea de domnitor al Moldovei. generozitatea. / Şi de ce eu stau aicim când Răzvan înfruntă focul?.”. vai.. Ca erou romantic el este structurat contradictoriu: înzestrat cu calităţi de excepţie.casă.. l-am lipit şi pace!” Suflet generos. Răzvan se comportă după legile morale nescrise ale haiducilor. în primejdie mi-e locul. La nivelul personajelor întâlnim eroi romantici. în primul rând.. eroi excepţionali în situaţii excepţionale: Răzvan este dominat de trăsături puternice de caracter... Jupâne! / Decât.. / Viermii sunt naşi. 46. drama individului apăsat de prejudecata publică: „Eu.. / Daţi-mi armă! Lângă dânsul. forme ale dramaturgiei in teatrul modern).

„Răzbunarea cea mai crudă este când duşmanul tău / E silit a recunoaşte că eşti bun şi dânsu-i rău!” Avântul romantic al personajului se împleteşte cu clasicismul construcţiei realizată într-o structură unitară echilibrată. Ilustreaza elementele de compozitie a textului dramatic (act. in zilele noastre”. adica la sfarsitul secolului al XIX-lea.Acest fapt ridicol starneste o agitatie nejustificata si se rezolva printr-o impacare generala s neasteptata. Textul dramatic este structurat in patru acte alcatuite din scene. pres partidului Zaharia Trahanache si sotia acestuia Zoe) si gruparea independenta constituita in jurul lui Nae Catavencu. indicatii scenice). Fiind destinata reprezentarii scenice. intr-un interval de trei zile. care o foloseste ca arma de santaj. replica.Actiunea comediei O scrisoare pierduta este plasata “in capitala unui judet de munte. 47. ________________________________________________________________________ Ca specie a genului dramatic. Conflictul dramatic principal consta in confruntarea pentru puterea politica a doua forte opuse: reprezentantii puterii (prefectul Stefan Tipatescu.Conflictul are la . fiind construit sub forma schimbului de replici intre personaje. ambitios avocat si proprietar al ziarului Racnetul Carpatilor. Intriga piesei (elementul care declanseaza desfasurarea actiunii si efectul de ansamblu al textului) porneste de la o intamplare banala: pierderea unei scrisori intime. singurele interventii directe ale autorului in piesa. creatia dramatica impune anumite limite in ceea ce priveste amploarea timpului si a spatiului de desfasurare a actiunii. scena/tablou. prin referire la o opera literara studiata. comedia este destinata reprezentarii scenice. in perioada campaniei electorale. dovada fiind lista cu Persoanele de la inceputul piesei si didascaliile. compromitatoare pentru reprezentantii locali ai partidului aflat la putere si gasirea ei de catre adversarul politic.

Principiile estetice ale unui curent literar sunt cristalizate. concorda in preferintele pentru anumite genuri si specii literare si utilizeaza in opera lor modalitati artistice similare. nici de poezia sociala. se raporteaza intr-o maniera comuna la o anumita traditie literara (la inceputurile lor. au caracter polemic fata de traditie). 48. Poezia simbolista este exclusiv o poezie a sensibilitatii pure. aparut ca o reactie impotriva poeziei retorice a romanticilor si a impersonalitatii reci a parnasienilor. sunt transmise pe calea sugestiei. Obiectul poeziei simboliste il constituie starile sufletesti nelamurite.clasicismul. confuze. parnasianismul. romantismul. intre aparenta si esenta.baza contrastul dintre ceea ce sunt si ceea ce vor sa para personajele. uneori . expresionismul. naturalismul. dadaismul etc. intr-un manifest literar.Poetul simbolist nu este interesat nici de poezia naturii in sine. de obicei. simbolismul. dar exista si curente reprezentate de mai multe manifeste. Sugestia este folosita drept cale de exprimare a corespondentelor/legaturilor ascunse dintre lucruri. care da totodata si numele curentului il constituie o scrisoare intitulata Le Symbolisme apartinand lui Jean Moreas. prin cultivarea senzatiilor coloristice. Ilustreaza conceptul operational curent literar. ________________________________________________________________________ Curent literar – miscare literara dintr-o anumita perioada social-istorica. nici de poezia de idei. reunind scriitori care impartasesc principii estetice similare. Curente literare: . realismul. care . olfactive. prin referire la romantism sau la simbolismul romanesc (la alegere). neputand fi formulate clar. Simbolismul curent literar modernist. muzicale. Manifestul literar al.

o moartea. toamna. Tehnici simboliste: o simbolul. ci mai ales prin repetitia obsedanta a unor cuvinte. o muzicalitatea. melancolia. natura ca loc al corespondentelor. de asemenea. sa sugerezi. Teme: o condiţia poetului. Cultivarea simbolului are. muzica. o starea de nevroză. o sugestia. la simbolisti. o importanta majora in cadrul acestui curent. nevroza. a lamuri. Inclinatia catre stari sufletesti nedefinite. Mallarme:”A numi un obiect inseamna a suprima trei sferturi din placerea pe care ti-o da un poem. iubirea. o natura.in imagini ample – sinestezii. parcul. . o versul liber. functia simbolului ramane aceea de a sugera (simbol implicit). predispozitia pentru reverie. Motive: singurătatea. a materializa o idee sau un sentiment (simbolul explicit). visare reprezinta alte trasaturi ale poeziei simboliste. culorile.Utilizat in poezia anterioara (de pilda la romantici) pentru a exprima. Un element definitoriu al poeziei simboliste il reprezinta cautarea muzicalitatii exterioare. o evadarea. targul provincial ca element al izolarii. Simbolistii au predilectie pentru banumite teme si motive: iubirea. iata visul nostru”. o claustrarea. o corespondenţele. obtinuta nu numai prin ritmuri si rime perfecte. sinestezia. ploaia. placere care consta in bucuria de a ghici incetul cu incetul. spleen-ul. a anumitor vocale sau a refrenului.

cimitirul. o cultivarea emotiei si a sentimentului o intensitatea trairilor o amestecul genurilor si al stilurilor o Surse de inspiratie/teme o Folclorul local. lupta pentru independenta si libertate nationala. trecut istoric. culoarea locala. o Trecutul istoric. al aparitiei romantismului. libertatea de creatie. l-a constituit revolutiile burghezo-democratice.. vis. Schopenhauer. fabulosul. o Natura locala sau spatiile exotice o Exceptionalul o Raportul cu timpul o Evadarea din realitate in vantezie. o fascinatia misterului si a exceptionalului. spatiu natal sau spatii exotice o Antiteza trecut – prezent .Romantismul are la baza filozofia idealista germana (a lui Hegel. miturile. Romantismul – orientare ideologica artistica si literara aparuta in prima jumatate a secolului al 19-lea in spatiul european. o respingerea regulilor inpuse de clasicism. interesul pentru mituri.Conceptul artei de frumos include si uratul si grotescul » o Trasaturi/principii estetice o imaginatia – principiul fundamental de creatie. o antiteza. fantasticul. expansiunea eului individual. Fichte).Contextul istoric.Manifestul literar l-a constituit prefata dramei Cromwell al lui Victor Hugo « nu exista reguli si nici modele. o subiectivitate. o primatul sentimentului si al fanteziei creatoare.

drama omului. tiranul. arhaic etc. 49. particularul/exceptionalul o Stilul o Stilul metaforic o Fuziunea genurillor si a speciilor o Largirea si imbogatirea limbii literare: limbaj popular. personaje din toate mediile sociale. Expune modul in care doctrina estetica promovata de revista Dacia literara se reflecta in creatia scriitorilor pasoptisti. ________________________________________________________________________ .o Personajul literar o Personaje exceptionale in inprejurari exceptionale o Antiteza inger-demon.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful