1. Prezinta trasaturile prozei romantice, prin referire la o opera literara studiata.

________________________________________________________________________ Miscare literara si artistica, romantismul a aparut pt. intaia oara la sfarsitul secolului al 18-lea continuandu-se pana la inceputul secolului al 19-lea cu influiente puternice atat arta, filosofie, istorie si altele. Romantismul a luat nastere in Anglia, de unde s-a extins in Germania si Franta, apoi in intreaga Europa.Principala caracteristica a acestui curent a reprezentat-o iesirea din conventional, prin ridicandicarea impotriva riguorilor, a dogmatismului estetic, a ratiunii reci si a ordinii. Romantisumul a sustinut manifestarea fanteziei si exprimarea sentimentelor, a originalitatii, a spontaneitatii si sinceritatii emotionale prin promovarea libertatii de expresie. Altfel spus, romantismul a pledat pt. explorarea universului interior al omului. Nuvela Alexandru Lapusneanul de C Negruzzi este prima nuvela istorica romana, o capodopera a speciei si un model pt. autorii ce au cultivat-o ulterior.Puplicata in perioana pasoptista, in pimul numar al Daciei Literare(1840) nuvela ilustreaza doua dintre cele patru idei formulate de Mihail Kogalniceanu, conducatorul revistei, in articolul program intitulat Introductie, care constituie manifestul literar al romantismului romanesc.Costache Negruzzi ca de altfel si ceilalti pasoptisti se inspira din cronici si din folclor, conform esteticii romantice si recomandarilor din Introductie.Prin urmare specia in sine – nuvela istorica – apartine curentului romantic iar tema, subiectul, personajele si culoarea epocii (mentalitati, comportamente, relatii sociale, obiceiuri, vestimentatie, limbaj) sunt de aceeasi factura si anume romantica. Referindu-ne la unul dintre aceste componente ale nuvelei, personajele, observam ca Alexandru Lapusneanul este personajul principal al nuvelei, personaj romantic, exceptional care actioneaza in situatii exceptionale (de exemplu scena uciderii boierilor, a pedepsirii lui Motoc, scena mortii domnitorului otravit).Intruchipeaza tipul domnitorului tiran si crud.El este construit din contraste si are o psihologie complexa, calitati si defecte puternice, un damnat romantic

2. Prezinta trasaturile romanului realist prin referire la o opera literara studiata. ________________________________________________________________________ Publicat in 1938, romanul Enigma Otiliei apare la sfarsitul perioadei interbelice, de puternica afirmare a speciei. Opera literara Enigma Otiliei de G. Calinescu este un roman realist cu elemente moderniste, apartinand prozei interbelice. Proza realist-obiectiva se realizeaza prin naratiunea la persoana a III-a (nonfocalizata).Viziunea dindarat presupune un narator obiectiv, detasat, care nu se implica in faptele prezentate. Trasaturi: reprezentarea veridica a realitatii contemporane scriitorului, a societatii sub determinismul social-economic (teme: banu, mostenirea, zestrea, parvenirea etc).; iluzia vietii; verosimilitate; obiectivitatel; lipsa de idealizare a realitatilor sociale, a vietii de familie etc. (relatiile dintre individ si mediu). Observatia sociala si psihologica; analiza psihologica si sociologica; tipizarea ca mijloc de generalizare a fenomenelor vietii intr-o forma concreta; personaje tipice (pentru o categorie sociala) in situatii tipice Complexitatea personajului; surprinderea lui in transformare (in relatie cu mediul); individualizarea individului prin fapte, limbaj, relatii cu alte personaje etc. Tehnica detaliului, notarea amanuntului semnificativ; descrierile minutiuoase (cadrul ambiant, vestimentatia, fizionomia) au conotatii in plan moral. Rolul expozitiunii (situarea exacta in timp si spatiu) – veridicitatwa, structura inchisa a romanului (simetria imcipit/final; final inchis Stil sobru , impersonal, obiectiv, atitudinea critica De asemenea este un roman balzacian, social si citadin.Opera literara Enigma Otiliei este un roman prin amploarea actiunii, desfasurata pe mai multe planuri cu conflict complex, la care participa mai multe personaje.Este un roman realist prin: tema,

structura inchisa, specificul secventelor descriptive, realizarea personajelor, dar depaseste modelul realismului clasic, al balzacianismului, prin spiritul critic si polemic, prin elemente de modernitate. Enigma Otiliei este un roman realist (balzacian) prin: prezentarea critica a unor aspecte ale societatii bucurestene de la inceputul sec al XX-lea motivul paternitatii si al mostenirii, structura, specificul secventelor descriptive (observatia si detaliul semnificativ; rolul vestimentatiei si al cadrului in caracterizare), realizarea unor tipologii, veridicitatea, utilizarea naratiunii la persoana a II-a.Dar depaseste modelul realismului clasic prin spiritul critic si polemic (parodic, ludic), prin elemente ale modernitati (ambiguitatea personajelor, interesul pentru procesele psihice deviante, tehnicile moderne de caracterizare - comportamentism, reflectarea poliedrica, realizarea scenica a capitolului al XVIII-lea.

3. Exemplifica trasaturile prozei fantastice, prin referire la o opera literara studiata. ________________________________________________________________________ Proza fantastica se caracterizeaza prin aparitia subita a unui element misterios, inexplicabil, care perturba ordinea fireasca a realitatii.aceasta intruziune a “unei alte realitati” enigmatice in lumea obisnuita starneste nelinistea sau spaima personajelor, care se straduiesc sa inteleaga o justificare a evenimentelor insolite in care sunt angrenate. De regula nici o explicatie nu se dovedeste pana la urma pe deplin satisfacatoare.Prin echivocul si prin incertitudinea pe care le intretine, fantasticul modern are caracter deschis , problematizat spre deosebire de bastm, naratiune fabuloasa traditionala, care infatiseaza lumi inchise. Opera literara La tiganci de Mircea Eliade este o nuvela fantastica deoarece are toate caracteristicile acestei specii literare: intruziunea misterului in cadrul vietii reale, ezitarea protagonistului si a citittorului, compozitia gradata a naratiunii, disparitia limitelor de timp si de spatiu la aparitia supranaturalului, finalul ambiguu.

Motivele narative specifice sunt: superioritatea mezinului. si merg patruzeci si noua. Tema basmului o reprezinta triumful binelui. ________________________________________________________________________ Basmul cult este o specie narativa ampla. si acum mai tine inca. Si merg ei o zi. calatoria. si merg doua. casatoria. cu numeroase personaje purtatoare ale unor valori sibolice.Conflictul dintre bine si rau se incheie prin victoria fortelor binelui. succesiunea secventelor narative ffind redata prin inlantuire. umanizarea fantasticului. individualizarea personajelor.In basmul cult. Argumenteaza apartenenta la specia literara bast cult a unui text narativ studiat. Sunt deasemenea formulte tipice. pune in evidenta idealul de dreptate. donatorii. Coordonatele actiunii sunt vagi prin atemporalitatea si aspatialitatea conventiei: Amu cica era odata intr-o tara un crai care avea trei feciori.Insa ca orice basm. se imbina naratiunea u dialogul si cu descrierea. Povestea lui Harap-Alb este un basm cult avand ca partiularitati: reflectarea conceptiei autorului despre lume. supunerea prin viclesug. umorul si specificul limbajului.4. .\). cu actiuni implicand fabulosul/supranaturalul si supusa unor stereotipii – actiuni conventionale.Formule mediane. de adevar si de cinste. ajutoarele. Actiunea se desfasoara linear.Sunt prezente cliseele compozitionale. pedeapsa. cine se duce acolo be si mananca. dar sunt individualizate prin atribute exterioare si prin limbaj. Formula de incheiere: Si a tinut veselia ani intregi. care infatiseaza parcurgerea drumului maturizarii de catre erou. ca in basmul popular. numerele si obiectele magice. limbajul este elaborat.Formula de initiere: Amu cica era odata.Personajele indeplinesc prin raportare la erou o serie de functii: antagonistul.

ci al situatiei.Este o naratiune subiectivizata (relatarea se face din unchiul povestitorului. care se limiteaza la relatarea unui singur fapt epic. formulele de adresare)..Povestirea se situeaza intr-un plan al trecutului principala sa caracteristica fiind evocarea. Una dintre cele noua povestiri este povestirea Fantana dintre plopi. atmosfera.Relatia narator-cititor presupune: oralitate. implicat ca protagonist al intamplarii). care se limiteaza la relatarea unui singur fapt epic si anume o intamplatre de dragoste din tinerete.Accentul este pus pe intamplari si situatii. pretextul. de unde si caracterul etic. prin procedeul insertiei . interesul nu se centreaza in jurul personajelor. mai putin personajelor.Se acorda importanta naratorului si actului nararii.Pentru autenticitatea povestirii pledeaza doar perspectiva narativa. defapt o initiere ratata. aceasta fiind cea de-a 4-a povestire si are ca tema iubirea tragica iar ca personaj narator pe capitanul de mazilii Neculai Isac. implicat ca martor sau doar ca mesager al intamplarii).Atmosfera Hanul ancutei are forma povestirii in rama deoarece noua naratiuni de sine statatoare sunt incadrate intr-o alta naratiune. ceremonial. exemplar al povestirii. situindu-se ca dimensiuni si amploare a subiectului intre schita si roman.Relatia narator-receptor este mai stransa decat in cazul nuvelei si presupune: -Oralitate – aparenta de dialog intre narator si receptor. -Ceremonial – dialogul presupune un sistem de conventii (aparitia naratorului.5. de unde caracterul etic. folosirea persoanei I. intamplarilor si situatiilor. ________________________________________________________________________ Specie epica.Se acorda importanta actului nararii care are ca efect reinvierea unei lumi apuse.Povestirea se situeaza intr-un plan al trecutului principala sa caracteristica fiind evocarea. exemplar al povestirii. Ilustreaza conceptul operational povestire prin referire la o opera literara studiata. . . Fantana dintre plopi este povestire deoarece este o naratiune subiectivizata (relatare din unchiul povestitorului.

6 Exemplifica trasaturile nuvelei. in proza. in articolul program intitulat Introductie. comportmente. Naratiunea se desfasoara liniear. nuvela ilustreaza doua dintre cele patru idei formulate de M. cu un fir narativ central si o constructie epica riguroasa. cu o constructie riguroasa. avand un fir narativ central. Opera literara Alexandru Lapusneanul este o nuvela istorica de factura romantica. ale caror caractere se desprind dintr-un puternic conflict. prin referire la o opera literara studiata. caracterizate succint si graviteaza in jurul personajului principal. in acelasi timp – intr-o toamna aurie cadru care prilejuieste nararea tuturor celorlalte povestiri din ciclu. vestimentatie. prin inlantuirea secventelor narative. Autorii care au prelucrat-o ulterior. ________________________________________________________________________ Specie a genului epic. de dimensiuni relativ reduse. Este o nuvela istorica pentru ca este inspirata din trecutul istoric: tema. o capodopera a speciei si un model pt. care implica un numar redus de personaje. care constituie si manifestul literar al romantismului romanesc..Actiunea nuvelei este mai dezvoltata decat a schitei. Kogalniceanu. .Hanu ancutei este o povestire in rama pentru ca naratorul si interlocutorii sunt prezenti in acelasi spatiu – hanul. cronologic. pusa pe seama unor personaje. personajele si culoarea epocii (mentalitati. limbaj). Este o nuvela deoarece este o specie epica in proza. relatii sociale. cu un conflict concentrat. obiceiuri. tendinta de obiectivare a perspectivei narative si apartenenta verosimilitatii faptelor prezentate. conducatorul revistei.Se observa concizia intrigii. subiectul. Publicata in perioada pasoptista. Negruzzi este prima nuvela istorica din literatura romana.Personajele sunt relativ putine. Nuvela Alexandru Lapusneanul de C. in primul numar al Daciei literare (1840).

filozofica. cu un fir narativ central si o constructie epica riguroasa. Prezinta asemanari si deosebiri intre cele doua tipuri de nuvela studiate (nuvela psihologica. sociala. reactualizarea ultimilor cinci ani de domnie ai lui Al. istorica sau romantica. are ca tema evocarea artisica a unei perioade din istoria nationala. in succesiunea cronologica a evenimentelor. locul si timpul actiunii find bine precizate . ________________________________________________________________________ Nuvela este specia genului epic. Lapusneanul are urmatoarele caracteristici: a). in proza de dimensiuni relativ reduse (se situeaza intre schita si roman). Lapusneanul – 1564 – 1569). Nuvela istorica al. folclor). Tematica este istorica (evocarea unei perioade din istoria Moldovei. respectand in mare parte adevarul istoric. nuvela este dispusa in patru capitole. fantastica. Culoarea locala: atmosfera de epoca este construita prin decor. Lapusneanul la domnia Moldovei. Personajul este o personalitate istorica: aici apare ca un domnitor crud in jurul caruia se grupeaza boierii lingusitori si ipocriti d).7. care implica un numar redus de personaje. limbaj vestimentatie.naratorul se inspira din cronicile Moldovei. fiecare avand cate un motto semnificativ care concentreaza conflictul dominant c). b). comitand insa.autorul redand istoria in cele mai mici detalii ale ei. acest lucru constituie inca o trasatura a nuvelei istorice. Referindu-ne la tema adoptata distingem mai multe tipuri de nuvela: istorica. Subiectul este riguros construit urmarind actiunea liniear. cu un conflict concentrat. lucrari stiintifice. nuvela istorica .nuvela care are ca punct de plecare trecutul istoric (cronici. unele licente istorice in scopuri estetice: Motoc nu mai traia in momentul revenirii lui al. anecdotica. psihologica.

prin aducerea unor noi principii estetice ca autenticitatea. timpul prezent. Camil Petrescu. intaia noapte de razboi este un roman modern de tip subiectiv deoarece are drept caracteristici: unicitatea perspectivei narative. sta raportul personaj-curent literar. personaje numeroase. Ultima noapte de dragoste. Prezinta comparativ modalitatile de constructie a personajelor intr-o proza romantica si o proza realista. prin referire la o opera literara studiata. este cel care. 9. anticalofilismul. este in stransa relatie cu trasaturile curentului literar in care se incadreaza opera din care face parte. intriga complexa. si subiectiv. Prin urmare in clasicism – “caractere” (construite pe o dominanta psihologica sau comportamentala).8. prin modul de constructie si felul in care actioneaza in raport cu celelalte personaje si chiar cu el insusi. naratiunea la persoana I. memoria afectiva. determinate preponderent biologic. cu actiune complexa. fluxul constiintei. determinate in raport cu mediul. dar si autenticitatea definita ca identificarea actului de creatie cu realitatea vietii. Adept al modernismului lovinescian. cu experienta nepervertita. in realism – personaje “tipice” pentru o categorie sociala. substantialitatea. ________________________________________________________________________ La baza modalitatilor de constructie a personajelor. ________________________________________________________________________ Romanul – specie a genului epic de mare intindere. in naturalism – personaje dominate de patologie si ereditate. dar unitara. cu trairea febrila. Exemplifica trasaturile romanului modern. relativismul si prin crearea personajului intelectual lucid .Astfel ca personajul. prin opera lui fundamenteaza principiul sincronismului. in romantism – personaje cu insusiri exceptionale si construite in perechi antitetice. luciditatea autoanalizei.

un punct de vedere interpretabil de catre cititor. cu titluri sugestive.Astfel in primul este utilizata nararea subiectiva a unei drame erotice (fictiva din punctul de vedere al autorului care nu traise pana la momentul scrierii romanuui o mare iubire).. Aceasta-i singura realitate pe care eu o pot povesti. bazata pe alternanta temporala a evenimentelor. Romanul este scris la persoana intai: „eu nu pot vorbi onest decat la persoana intai”(Camil Petrescu). cu date. Astfel Stefan Gheorghidiu traieste in doua realitati temporale: timpul cronologic (obiectiv)-intamplarile de pe front si timpul psihologic(subiectiv)-drama iubirii. fraza scurta si nervoasa.si analitic. Stilul lui Camil Petrescu se caracterizaeaza prin clariate. care participase la Primul RM ca ofiter al armatei romane). caci „sa nu descriu decat ceea ce vad. este artistic si intelectualizant. In aceasta idee discursul narativ poate fi considerat subiectiv in ceea ce priveste drama iubirii. considerand de asemenea ca intr-o opera literara relatarea subiectului trebuie sa fie precisa si concisa „ca intr-un proces verbal”. de unde reiese apropierea acestuia de evenimente. surprinzand doua ipostaze existentiale: „Ultima noapte de dragoste”. fiind unul dintre promotorii de seama ai anticalofilismului. pe dislocari sub forma de flash-back si feed-back. ceea ce inregistreaza simturile mele. dar intamplarile de pe font se prezinta intr-o versiune neromantata.”(Camil Petrescu). prezentat obiectiv (o experienta reala din viata lui Camil Petrescu.. pana la substituirea lui de catre personaj=> narator-personaj.. Realitatea romanului este o realitae personala.drama iubirii lui Stefan Gheorghidiu si „Intaia noapte de razboi”. locatii si termeni specifici. ceea ce aud.. In mintea naratorului-personaj unele evenimente nesemnificative iau proportii uriate. ceea ce gandesc eu. sunt . fiind considerate un jurnal de front =>obiectiv. Perspectiva temporala este discontinua. naratorul-personaj identificandu-se in partea a doua cu autorul. care ilustreaza imaginea razboiului absurd si tragic. Aceste doua ipostaze reprezinta si doua planuri epice distincte. Modaliatatea narativa se remarca asadar prin prezenta marcilor formale ale naratorului. Romanul este structurat in doua parti. Preluand ideile moderniste ale lui Lovinescu el alege sa scrie „fara stralucire artistica”. sobrietate. trait in iminenta mortii. in timp ce al doilea reprezinta un jurnal de razboi.

. experientelor din capodopera proustiana „In cautarea timpului pierdut” isi gaseste o corespondenta in romanul camilpetrescian „Ultima noapte.. Descrierea in amanunt a starilor. acum vine toamna. Ideea literara este adoptata de Camil Petrescu de la scriitorul francez Marcel Proust.]... iar conferinta sa despre „Noua structura si opera lui Marcel Proust” constituie un adevarat manifest literar de credinta. Momentul istoric al neutralitatii Romaniei din timpul Primului RM este un motiv de framant al celor incorporati. este raspunsl necesitatii eroului intelectual in literatura romana dupa ideile moderniste ale lui Lovinescu. Filosof prin excelenta. prin retrospectie si discontinuitate temporala a feed-back-ului. cu noi. declansata de discutia de la popota. sotia lui. experienta sa erotica. de natura afectiva. el este marcat si de incertitudinea ce planeaza in jurul Elei.intoarse pe fata si pe dos.» e mai putin proustian si mai mult roman orasenesc in sensul cerintei scriitorului intr-un articol antisamanatorist din 1927” (G. este modalitatea prin care Gheorghidiu aduce in prezent (timpul subiectiv).De ce s-ar fi dat unui student sarac? O partida.. in timp ce altele. senzatiilor. lucid . Personajul principal.. sa se termine”...] Mai bine am intra odata in razboi.a inteligentei native..”: „Dar m-a iubit? Surad pentru mine singur.] Aproape ne-am instrainat[. I se cuvine sa recunosc ca m-a inselat doar cand am devenit bogat”. Calinescu).. In aceasta conditie de incertitudine timpul se dilata la nesfarsit-colonelul regimentului spune „nu mi-e casa casa. ca de altfel alte idei bergsonieine. Stefan Gheorghidiu.... dezbatute intens. ca si cum este mult mai usor sa traiesti ceva decat sa traiesti in asteptatrea acelui ceva.. „Totusi «Ultima noapte.. Stefan Gheorghidiu traieste drama aceasta a incertitudinii dublu fata de camarazii sai. copii. Memoria involuntara. un viitor sot? Atunci de ce n-au facut-o si altele inaintea ei? In orice caz e singura femeie care a facut sacrificii pentru mine cand mama a fost gata sa porneasca proces pentru mostenire.]fata [. cu o durata mult mai mare sunt prezentate simplu si succint „”Eram insurat de doi ani cu o colega de la Universitate si banuiam ca ma inseala”.] si baiatul [.. mai sunt doua saptamani pana merg la scoala [. Conceptiile filosofului Bergson asupra timpului individual gasesc si in Camil Petrescu un adulant si exponent. nu mi-e masa masa[.

analizate. . avand la baza caracteristicile propuse de Eugen Lovinescu in revista Zburatorul si anume: unicitatea perspectivei narative.Naratorul omniscient. interpretate. Stefan Chiorghidiu. cititor) intr-un roman modern studiat. ________________________________________________________________________ Romanul Ultima noapte de dragoste. Prin urmare Ultima noapte de razboi . le traieste. intaia noapte de razboi este scris la persoana intai. memoria afectiva. personaje. narator. dominat de incertitudinea mintii in cautarea adevaralui absolut. naratiunea la persoana I si autenticitatea trairii.Punctul de vedere unic si subiectiv. el se salveaza prin constientizarea unei drame mai puternice.Reprezentarea epica neutra a unor evenimente exterioare (in romanul traditional) face loc reprezentarii unei proiectiisubiective in planul constiintei naratorului (in romanul modern subiectiv). iar faptele si personajele sunt prezentate ca evenimente interioare. 10. face ca cititorul sa cunoasca despre ele tot atat cat stie si personajul principal. cu focalizare exclusiv interna /viziunea “impreuna cu”/ Naratiunea la persoana I presupune existenta unui narator implicat (identitatea intre planul naratorului si al personajului).prin inteligenta. Prezinta relatia dintre instantele comunicarii narative (autor.Insa situarea eului narativ in centrul povestirii confera autenticitate. timpul prezent si subiectiv. obiectiv si naratiunea la persoana a III-a (specifice romanului traditioal. al personajului-narator care mediaza intre cititor si celelalte personaje. perspectiva narativa fiind subiectiva si unica (trasatura a romanului modern de tip subiectiv). prin naratiunea la persoana I. le interpreteaza. Naratorul este protagonistul romanului (observa faptele. obiectiv) sunt inlocuite in romanul modern de tip subiectiv. aceea a omenirii ce traieste tragismul unui razboi absurd.intaia noapte de razboi este un roman modern de tip subiectiv. sub forma unei confesiuni a personajului principal.

pe rand. Exista un povestitor al naratiunii-cadru care asista ca martor la seara de la han. ci al situatiei. interesul nu se centreaza in jurul personajului. Stefan Chiorghidiu analizeaza.Naratiunea la persoana I cu focalizare interna implica doua planuri: reprezentarea evenimentelor traite in tinerete (in timpul narat) si autoanaliza faptelor din perspectiva maturitatii (timpul naratiunii).Este o naratiune subiectivizata (relatarea din unchiul povestitorului. personaj-narator sau narator “martor”folosind ca suport un text narativ studiat. reflectii) si ale planului exterior (fapte. ________________________________________________________________________ Povestirea – specie a genului epic in proza ca dimensiuni si amploare a subiectului intre schita si roman. Ilustreaza conceptul operational narator (narator omniscient.Aceasta voce este cea delegata de autor spe a-l reprezenta. relatii cu altii). sentimente. de unde si caracterul etic. aspecte ale planului interior (trairi.Ei apartin unor categorii sociale diferite. la inceputul cartii. au in povestirile relatate de ei roluri diverse: narator-martor. Hanu Ancutei are forma povestirii in rama deoarece noua naratiuni de sine statatoare sunt incadrate intr-o alta naratiune. Fantana dintre plopi este a patra povestire si are ca tema iubirea tragica iar ca personaj-narator pe capitanul de mazili Neculai Isac. prin procedeul insertiei. fapt ce-l face pe criticul literar N. Manolescu sa afirme : Vocea anonima care infatiseaza obiceiurile de la Han. faptul ca este recunoscut ca unul dintre ei. ceea ce dovedeste pretuirea lor. 11. Devenind ascultator al fiecarei naratiuni rostite de ceilalti. alternand sau interferand.Prezenta sa este redata prin utilizarea persoanei I in naratiune si ii confera iluzia autenticitatii. personaje in naratiunea cadru si.Prin monolog interior. implicat ca martor sau doar ca mesager al intamplarii). Tehnica povestirii in rama presupune duplicarea instantei narative. tipuri umane. axemplar al povestirii. Ceilalti naratori. . personaj-narator de unde si varietatea diegezei si caracterul polifonic. este a autorului. care se limiteaza la relatarea uni singur fapt epic. ascultatori.

Neculai Isac duce vinuri in tinutul sucevei si face popas la Hanu Ancutei. . unde trebuia sa-si vanda marfa. intalneste un grup de tigani care se scalda.Naratorul evoca (marturiseste/se confeseaza ascultatorilor) o intamplare de el in tinerete.Plimbandu-se calare pe malul raului Moldova. din cauza consecintelor tragice. dar o prajina aruncata de urmaritori ii scoate un ochi. Desi este constienta ca o vor omora pentru ca i-a tradat. o tigancusa de 18 ani.. revine la fantana dintre plopi. si pentru ei calcam multe hotare”. care adevereste intamplarea stiuta de la mama ei. dar reprezentarea faptelor este insotita de analiza si condamnarea lor.Indragostita. Fata il cauta la han a doua zi pentru a-i arata ciubotelele cumparate cu banul primit. Intr-o toamna .Tanarul fuge calare. un batran cersetor . fiind identificabile toate momentele subiectului.A doua intalnire la fantana are un final tragic. fata il avertizeaza asupra pericolului. in urma cu peste 25 de ani pe aceste meleaguri.Acesta foloseste cuvinte dure pentru autocaracterizare: Eram un om buiac si ticalos[. din perspectiva maturului.E intampinat de Hasanache. pentru a capta atentia si interesul ascultatorilor/cititorului. Frumusetea fetei il tulbura si le da celor doi cate un ban de argint.Actiunea se deruleaza alert. Personajul-narator relateaza intamplarea din perspectiva tanarului nestiutor. unde sangele proaspat de pe colacul de piatra este semnul ca fata fusese ucisa cu cruzime si aruncata in fantana. suspansul. iar planul era ca tiganii sa-l omoare si sa-i ia banii de pe marfa.Apoi tinerii petrec o noapte la fantana dintre plopi si isi promit o noua intalnire de dragoste la intoarcerea lui de la Pascani. scapa cu viata. o trista poveste de iubire care a avut rol de initiere pentru tanarul de odinioara.Aveam oi si imasuri si negutam toamna vinuri. Autenticitatea naratiunii este sustinuta prin relatarea la persoana I si prin interventia Ancutei unul dintre ascultatori. Insotit cu faclii de carausii de la han care auzisera strigatele sale. dar imi erau dragi ochii negrii. fata i marturiseste ca Hasanache o trimisese la han ca sa-l seduca. pe tot parcursul povestirii.]Om nevrednic nu pot sa spun c-am fost. In povestire se relateaza un singur fapt epic. Atmosfera povestirii tine de modul in care naratorul “regizeaza” o anumita tensiune. care o alunga fara succes din calea boierului pe Marga.

etnografice (hora). prin aspect si asezare. de peste Somes. alearga. anticipeaza tragismul destinelor. Glanetasu) in desfasurarea narativa. introduce cititorul in viata satului ardelean de la inceputul secolului al XX-lea.” ULTIMA NOAPTE DE DRAGOSTE. cu aspecte topografice. conditia sociala a locuitorilor si anticipeaza rolul unor personaje (Herdelea. supusa conventiei veridicitatii prin detaliile toponimice. ________________________________________________________________________ ION Conceptia autorului despre roman inteles ca un corp geometric perfect.. drumul are semnificatia simbolica a destinului unor oameni si este investit cu functie metatextuala.Descrierea caselor ilustreaza. acoperit. prin referire la doua dintre romanele studiate. el separa viata reala a cititorului de viata fictionala a personajelor din roman. potrivit jurnalului de front al acestuia ca proaspat sublocotenent rezervist in primavara anului .Asemenea ramei unui tablou. INTAIA NOAPTE DE RAZBOI Incipitul romanului il constituie prezentarea lui Stefan Ghiorchidiu. Ilustreaza conceptele operationale incipit si final. sociale.12. inainteaza). “corp sferoid”. Descrierea initiala a drumului. si pe urma se pierde in soseaua cea mare si fara inceput. cu un Hristos de tinichea ruginita. loc al actiunii romanului. pe podul de lemn. Crucea stramba de la marginea satului. urca. Descrierea finala inchide simetric romanul si face mai accesibila semnificatia simbolica a drumului prin metafora soselei – viata: “Drumul trece prin Jidovita. Simetria incipitului cu finalul se realizeaza prin descrierea drumului care intra si iese din satul Pripas.. se reflecta artistic in structura circulara a romanului.Personificat cu ajutorul verbelor (sedesprinde.

Adica tot trecutul.Se observa tendinta de obiectivare a perspectivei narative. absolut tot ce e in casa. nuvela prezinta conflictul interior trait de Chita . prin referire la conceptele operationale din urmatoarea lista: actiune. care ranit si spitalizat este intampinat cu dragalasenie de Ela. natura conflictului (interior). reprezentativ pentru viziunea autorului asupra lumii satului.Este o nuvela psihologica prin: tematica. bani. pe care acum el o simte ca pe o straina si-i propune sa se desparta. nuvela prezinta incercarea lui Ghita de a-si schimba statutul social. scriitorul considerand ca goana dupa avere zdruncina tihna sufleteasca si duce la pierzanie. complex.in perspectiva psihologica. pun in evidenta evolutia personajului principal. din perspectiva moralizatoare. puternic individualizat.1916. Moara cu noroc de Ioan Slavici. 13. modalitati de caracterizare a personajului si de investigare psihologica. veridicitatea. conflict. in voumul de debut Novele din popor. Finalul il reprezinta intoarcerea in Bucuresti. de la obiecte de pret la carti. prezinta consecintele dramatice ale setei de inavutire. El ii daruieste Elei casele de la Constanta. pe fundalul societatii ardelenesti de la sfarsitul secolului al XIXlea. gandind nepasator “sunt obosit. personaje relativ putine.Problematica nuvelei se poate stabilii din mai multe perspective. cu o constructie riguroasa. relatii temporale si spatiale..Din perspectiva sociala. Tema sustine caracterul psihologic al nuvelei: efectele nefaste si dezumanizante ale dorintei de inavutire. momentele subiectului. mi-e indiferent chiar daac e nevinovata”. contribuind la amenajarea fortificatiilor de pe valea Prahovei si din apropierea Damboicioarei. un fir narativ central. naratiunea la persoana a III-a atitudinea detasata in descriere. ________________________________________________________________________ Nuvela Moara cu noroc de Ioan Slavici este publicata in 1881.. Prezinta constructia subiectului dintr-o nuvela psihologica studiata.Isi da seama cu luciditate ca oricand ar putea gasi alta la fel. este o nuvela adica o specie epica in proza. impersonalitatea naratorului.

Actiunea se desfasoara pe parcursul unui an intre doua repere temporale cu valoare religioasa. cu mustata lunga si cu ochii mici si verzi si cu sprancenele dese impreunate la mijloc”. inconjurata de pustietati intunecoase. Simetria incipitului cu finalul se realizeaza prn descrierea drumului.Batrana este adepta pastrarii traditiei. psihologica si morala. isi asuma responsabilitatea destinului celorlalti. cu sugestia drumului vietii care continua si dupa dragedia de la Moara cu noroc: Apoi ea lua copii si pleca mai departe. bunastarea materiala. carismatic. Aparitia lui Lica Samadaul la Moara cu noroc un personaj ciudat. Cu toate ca isi da seama ca Lica reprezinta un . Titlul nuvelei este mai degraba ironic. pe de o parte si dorinta de a se inbogati alaturi de Lica. apa si focul purifica locul. carciumarul nu este un om slab. seful porcarilor si al turmelor de porci din imprejurimi. harnic si muncitor Chita ia in arenta carciuma de la Moara cu noroc. in timp ce Chita. Alcatuita din 17 capitole. caci daca-i vorba.Initial. uscativ si supt la fata. situata la rascruce de drumui. Chita.Personajul este portretizat de narator: “Lica un com cam de 36 de ani. Expozitiunea o reprezinta prezentarea carciumei de la Moara cu noroc. iar in final.Ana nevasta lui Chita. ci dimpotriva. capul familiei.In expozitiune descrierea drumului care merge la moara cu noroc si a locului in care se afla.” Subiectul nuvelei il constituie etapele si efectele infruntarii dintre protagonist. dar se substituie destinului lor. nu bogatia. fixeaza un peisaj – cadru obiectiv al actiunii. ci linistea colibei tale te face fericit”.Cizmar sarac dar onest. tulbura echilibrul familiei. izolata de restul lumii.de la Sfantul Gheorghe pana la Paste. pentru a castiga rapid bani.Conflictul nuvelei este complex. carciuma numita Moara cu noroc prefigurand tragismul personajelor. pe de alta parte.care este sfasiat de dorine pe cat de puternice pe atat de contradictorii: dorinta de a ramane om cinstit. Intriga. de natura sociala.toposul ales. si antagonist Lica. Nuvela debuteaza cu un precept moral izvorat din intelepciunea batraneasca rostit de mama-soacra ce are in nuvela rolul corului din comedia antica greaca: “Omul sa fie multumit cu saracia sa.Simbolistica initiala a drumului se completeaza in final . inalt. nuvela are un subiect concentrat. cu deschideri bogate. doreste schimbarea.Orgoliul lui Lica este unul de stapan care nu doar ca isi subordoneaza oamenii. intuieste ca Lica este un “om rau si primejdios”.

drept momeala in bratele Samadaului. Lica e om pe cand Ghita nu este decat o muiere imbracata in haine barbatesti. se poarta brutal cu cei mici. Chita ajunge pe ultima treapta a degradarii morale in momentul in care. incat iti venea sa te sperii de el”.pericol pentru el si familia lui. rar cu Ana.Intr-un gest de razbunare Ana i se daruieste lui Lica. primejdioase. CE sa-mi fac daca e in mine ceva mai tare decat vointa mea ?Nici cocosatul nu e insusi vinovat ca are cocoase in spinare”. iar cand se mai juca.Axa vietii lui morale se frange si intr-o scena de un patetism sfasietor. Asa m-a lasat Dumnezeu!. sunt redate framantarile personajului: “Ei ce sa-mi fac?...La randul lui Ghita este omorat de Raut din ordinul lui Lica iar Lica pentru a nu fi prins de Pintea se sinucide dandu-se cu capul de un copac. caci eu n-am sa ma iert cat voi trai pe fata pamantului. “se aprindea pentru orisice lucru de nimic”. . ii plac jocurile crude. Desfasurarea actiunii.” Punctul Culminant.Devine mohorat violent. Chita isi ia toate masurile de aparare impotriva lui Lica: merge la Arad sa-si cumpere doua pistoale. orbit de furie si dispus sa faca orice pentru a se razbuna pe Lica. proces analizat cu maiestrie de Slavici. Chita nu se poate sustrage influentei malefice pe care acesta o exercita asupra lui. si nici tentatiei inbogatirii. Mai intai. isi ia doi caini pe care-i asmute impotriva turmelor de porci si angajeaza inca o suga. are gesturi de brutalitate neinteleasa de Ana pe care o ocrotise pana atunci.Devine “de tot ursuz”. “isi pierdea repede cumpatul si-i lasa urme vinete pe bra”. Un incendiu teribil mistuie carciuma de la Moara cu noroc in noaptea de Pasti si singurele personaje care supravietuiesc sunt batrana si copii. ii cere iertare Anei: “Iarta-ma Ano ! ii zise el. Insa din momentul aparitiei lui Lica. Deznodamantul. fiintele cu adevarat morale si inocente din carte..Ghita ajunge sa regrete faptul ca are familie si copii. isi arunca sotia. incepe procesul iremediabil de instrainare a lui Ghita fata de familie.. pe Marti “un ungur inalt cat un brad”.Iartama cel putin tu. deoarece in ciuda nelegiuirilor comise. pentru ca nu-si poate asuma total riscul inbogatirii alaturi de Lica. “nu mai zambea ca mai inainte ci radea cu hohot.Dandu-si seama ca il inseala Ghita o Omoara pe Ana.Prin intermediul monologului interior.

final. intr-o progresie ascendenta . prezentat ca in amintirile scriitorului: toropit de canicula. ________________________________________________________________________ La tiganci de M. iubita lui din tinerete. cu toatye ca nimeni nu stie nimic sigur.Tramvaiul apare ca simbol al lumii reale (ca si palaria sau banii). ca un ritual. prin vorbele batranei care pune intamplarile pe seama destinului necrutator: “Simteam eu ca nu are ce sa iasa bine. spre “o nunta in cer”. liceu si gradini umbroase. In incipit este descris credibil cadrul: canicula in Bucurestiul interbelic.Este un spatiu interzis. cu tramvai. episod. in aparenta din prejudecata.Aceasta il ia de mana (este mediatoarea trecerii dincolo) si il duce cu birjea spre padurea-labirint. prezinta intalnirea cu Hildegard. mirosul de asfalt topit. Finalul nuvelei. in casa cea mare . pentru ca nu a fost acolo. spatiu al mortii sau al renasterii. fiind plasata in Bucurestiul interbelic. de profesorul de pian. dar asa le-a fost data”. prin referire la doua dintre conceptele operationale din urmatoarea lista: secvente narative. repetata de trei ori pe saptamana. Gavrilescu. cu oameni comunicativi si carciuma la coltul strazii. care trecepe langa gradina tigancilor.Nuvela se incheie in mod simetric cu inceputul. incipit. iar calatoria cu birjea fostului dricar poate fi spre moarte sau spre o .Simbolul padurii este ambiguu. Eliade Actiunea nuvelei se desfasoara in mod gradat. zgomotul tramvaiului.Momentul venirii tigancilor este amplasat intr-un timp trecut nedeterminat (mitic) “Au venit demult – spuse vecinul”.Nuvela incepe cu o calatorie obisnuita. 14 Prezinta constructia discursului narativ dintr-o nuvela fantastica studiata. despre care oamenii discuta intr-un mod misterios.Gradina apare ca spatiu mitic.

Stanica Ratiu – arivistul. Otilia – cocheta. Romanul realist traditional devine o adevarata comedie umana . O alta trasatura a formulei estetice moderne este ambiguitatea personajelor. Calinescu distinge doua feluri de indivizi. Titi – debil mintal. Aurica . sunt capabili de motivatia actelor proprii: Pascalopol si Felix) si cei care se adapteaza automatic/instinctual (organizati aproape schematic si ilustrand cate un tip uman: cocheta. Pornind de la teza “obiectului romanului este omul ca fiinta morala”. G.Teoreticianul Romanului romanesc opteaza pentru romanul obiectiv si metoda balzaciana (realismul clasic).) Pentru portretizarea personajelor. in functie de capacitatea de adaptare la lume: cei care se adapteaza moral (au o conceptie morala asupra vietii. apartinand prozei realiste. Nuvela are un Final deschis pentru ca pastreaza ambiguitatea.fata batrana. autorul alege tehnica balzaciana a descrierii mediului si fizionomiei pentru deducerea trasaturilor de caracter. carora realismul le confera dimensiune sociala si psihologica. . ipohondrul. dementul senil. Aglae – “baba absoluta fara cusur in rau”. fata batrana. infantil si apatic. ________________________________________________________________________ Publicat in 1938. Pascalopol – aristocratul rafinat.Tendinta de generalizare conduce la realizarea unei tipologii: mos Costache – avarul iubitor de copii. plasand in context social personaje tipice . de puternica afirmare a speciei.implinire a iubirii si a destinului de creator in alt plan al existentei. romanul Enigma Otiliei apare la sfarsitul perioadei interbelice. Simion – dementul senil. Felix – ambitiosul. dar depaseste programul estetic realizand un roman al “vocatiei critice si polemice”. si este al doilea dintre cele patru romane scrie de G. conditie a fantasticului. gelosul).Potretul balzacian porneste de la caracterele clasice (avarul. “baba absoluta”. Calinescu. 15 Prezinta tipurile de personaje dintr-o opera literara studiata. avarul. adaugand un alt tip uman arivistul.

se poae vorbi si de conflictul tragic dintre om (nu intamplator taran) si o forta mai presus de calitatile individului: pamantul-stihie. Explica modalitatile de caracterizare a personajului. dupa cum marturiseste acesta in volumul Imposibila intoarcere” . tatal scriitorului. ci in relatie cu pamantul. Romana.16. cu timpul nerabdator.. cu legile impacabile ale istoriei. unde posesiunea averii conditioneaza dreptul indivizilor de a fi respectati in comunitate. Personaj exponential . ________________________________________________________________________ Cel mai important personaj al lit lui Marin Preda . . prin intoarcerea in aceasta matrice universala. social. dar se incheie omeneste.Criza satului arhaic se reflecta in constiinta acestui personaj confruntat.De asemenea este roman realist. 17. cu tematica rurala. Dincolo de acest aspect insa.Dorinta obsesiva a personajului de a avea pamant. prin referire la un roman studiat (perioada dupa al doilea razboi mondial). “cel din urma taran” reprezinta conceptia traditionala fata de pamant si de familie. Ilie Moromete . il are ca model pe Tudor Calarasu.In fond. de vreme si de Dumnezeu sunt relevante pentru firea lui reflexiva. iubirea lui patimasa il fac monumental. Ilie Moromete este singurul taran-filosof din lit.Moromete care a existat in realitate.Framantarile sale despre soarta taranilor depinzand de roadele pamantului. Evidentiaza modul in care conflictul/conflictele unui roman studiat (de tip obiectiv sau subiectiv) se reflecta in evolutia personajului principal/personajelor. ________________________________________________________________________ Opera literara Ion de Liviu Rebreanu este un roman de tip obiectiv apartinand prozei interbelice. destinul personajului principal nu este marcat de confruntarile cu semeni de-ai sai pe care-i domia. tragic.. Conflictul central din roman il constituie lupta pentru pamant in satul traditional. al carui destin exprima moartea unei lumi. a fost tatal meu”.

dar si din relatiile cu celelalte personaje. naratorul se inspiră din cronicile Moldovei. faptele. Literatura are un caracter fictiv. ________________________________________________________________________ Alexandru Lăpuşneanul. respectând în mare parte adevărul istoric. ce se desprinde din gesturile. prin acumularea detaliilor. Pornind de la fapte reale..] eu intotdeauna am dus o viata independenta. ea este invenţie.” Personajul este portretizat in miscare.Obiectivitatea observatiei (prezentarea comportamentului. actiunile la care participa. facuse razboiul) si acum avea acea varsta intre tinerete si batranete cand numai nenorociri sau bucurii mari mai pot schimba firea cuiva”. prin construirea unui caracter puternic. Autocaracterizarea realizata in finalul volumului al doilea scoate in evidenta libertatea individului in ciuda constrangerilor istoriei: “domnule [. vorbele. făcute în scopuri artistice. roman de tip obiectiv sau subiectiv). Caracterizarea indirecta. nuvela istorica. prin referire la un text narativ studiat (la alegere: povestire. vorbirea. prin construcţia riguroasă a nuvelei. Cu toate acestea apar şi licenţe istorice (abateri de la adevărul istoric). Explica relatia realitate-fictiune. . prin crearea culorii locale. Artistul se detaşează de cronicar. 18. evidentiaza trasaturile lui. Moţoc a murit decapitat imediat ce s-a înscăunat Alexandru Lăpuşneanul. gandurile personajului. 1. scriitorul imaginează un univers piln de semnificaţii. de Costache Negruzzi Nuvela istorică pleacă de fapte reale. de prezentarea jocului gandurilor lui Moromete. gestica si mimica) este dublata de finetea analizei interioare.Personajul este caracterizat in mod direct de narator in debutul capitolului al X-lea din primul vulum: Era cu 10 ani mai mare decat Catrina (contingent 911. prin dramatizarea epicului..

Stroici şi Spancioc nu mai trăiau nici ei în momentul revenirii lui Lăpuşneanul pe tron. Scena masacrării este îmbogăţită faţă de cea din Letopiseţ. vorbire directa si indirecta. Îi aduce în Moldova pentru a construi antiteze.» surpriza cea mai mare o aduce finalul. 19. cine nu nici carne moale. din urmatoarea lista: modalitati ale nararii. Ei apar în opoziţie cu Moţoc. trebuie unul fără de lege. gălăgie. ________________________________________________________________________ stilul este sentenţios. hălăgie pt.. «Lumea asta e pe dos. pentru a-i atribui un sfârşit pe măsura lipsei lui de caracter.. doua dintre particularitatile de limbaj al prozei narative (la alegere. doar că amplifică faptele. Apar fonetisme moldoveneşti: aista.Naratorul îl păstrează pentru că era prototipul boierului intrigant. naratorul se detaşează de povestea lui („Ce-mi pasă mie?”) şi se consideră responsabil numai cu discursul. Limba folosită de autor reprezintă chintesenţa vorbirii noastre populare din aceeaşi epocă. de aceea consideră că singura lui obligaţie e să spună povestea. Trăsătura cea mai caracteristică a scriitorului popular este oralitatea. 3. naratorul bazat pe înţelepciunea populară dă sentinţe.» «La unul fără suflet.» «Cine poate oase roade. evenimentele s-au întâmplat oricum fără el. Registrul stilistic folosit în basm este cel popular. punând accent pe reliefarea caracterului domnitorului. ucigându-l moral. maxime. tot ce spune el poartă pecetea stilului vorbit. aiasta. Pentru scena uciderii se inspiră din Letopiseţul Ţării Moldovei de Grigore Ureche. toate merg cu capu-n jos. invitându-i pe cititori/naratari să-şi facă şi ei datoria lor („şi vă rog să ascultaţi”). registre stilistice). Caracteristici ale stilului oral: . 2. în sensul că naratorul foloseşte tehnica regizorală în prezentarea faptelor: scene de ansamblu sunt alternate cu scene de detaliu. limbajul personajelor. Exemplifica prin referire la o opera literara de Ion Creanga. dar şi fizic. marci ale prezentei naratorului. reprezentând genul boierilor patrioţi.

ci asupra celor psihologice. demonic. Ca prozator realist nu insistă asupra trăsăturilot fizice.şi mi ţi-l înşfăcă. Caracteristicile nuvelei: subiectul dezvăluie procesul de parvenire a individului. etice. şi atunci. expresii onomatopeice: măi. Lică este un personaj malefic. alienarea. ________________________________________________________________________ Tema o reprezintă dezumanizarea provocată de patima banului. Întrebări şi exclamări: „înţeles-aţi?”. ». drace!”. şi apoi. prezintă efectele dramatice ale inadaptării. imprecaţii (înjurături). „Ptiu. Aceste trăsături sugerează . erosul./ Dinainte s-ar păzi. printre stările analizate în nuvela psihologică se află: obsesia.. de gândire şi de comportament. din sat de la Chitilă. prezentând societatea românească de la sfârşitul secolului al XIX-lea. secundar.. „De-ar şti omul ce-ar păţi. ci are o construcţie liniară (plat). apartinand lui Ioan Slavici.dativul etic: . Caracterizare directă făcută de narator Portretul fizic este detaliat şi anticipează portretul moral: om cam de 36 de ani. Exemplifica modalitatile de caracterizare a personajului dintr-un text narativ studiat. El este singurul personaj care nu evoluează. Ioan Slavici este un portretist prin excelenţă.” expresii narative tipice: şi odată. Fizionomia personajelor şi anumite particularităţi ale acestora ilustrează trăsături ale ale personajelor. după aceea. anumite conflicte sufleteşti. cu sprâncene dese şi împreunate la mijloc. descoperă complexitatea sufletelor simple: hangii. zbîrr. 20. adresarea directă către cititor. fraze ritmate: « Acesta-i vestitul Ochilă. în sfârşit. frica. frate cu Orbilă. proverbe şi zicători. cu ochi mici şi verzi.

Caracterizare directă făcută de personaje: Ana simte că Lică este «oarecum fioros» şi îşi previne soţul că are de a face cu un «om rău şi primejdios». Acum înţelege că este pedepsit pentru fărădelegile lui: «M-a ajuns mânia lui Dumnezeu. Are plăcerea de a ucide cu o satisfacţie demonică. Personajul este lăsat să-şi expună gândurile. sfărâmându-şi capul de trunchiul unui stejar. ci deavol. în afara legilor şi a statului. Armele lui Lică sunt şantajul şi hoţia. însă în limitele celui mai strict control. 2.» Urmărit de Pintea. Încă de la intrarea în scenă Lică se comportă ca un stăpân peste oameni şi locuri. deoarece naratorul deţine controlul asupra personajului. eroul se sinucide. „roman psihologic al vârstei dorice” (Nicolae Manolescu). Romanul este considerat de analiză psihologică.» Caracterizarea indirectă rezultă din faptele sale. în urma tentaţiei de a se refugia într-o biserică părăsită. o . roman de analiză psihologică (Garabet Ibrăileanu). 3. ________________________________________________________________________ Pădurea spânzuraţilor. el se conduce după un cod moral propriu. de Liviu Rebreanu 1. realist. Ilustreaza particularitatile de structura a unui text narativ studiat. roman obiectiv. Tema: războiul şi a intelectualului (Apostol Bologa este un suflet torturat. Ghiţă îi spune: «tu nu eşti om Lică.7răutatea şi demonismul personajului. fin cunoscător al psihologiei umane. Inteligent. 21. partinand lui Liviu Rebreanu. dar aparţine vârstei romanului doric. Sfârşitul lui are loc într-o noapte de Paşti.

conştiinţă tulburată prin incertitudini. Ura lui moare şi în locul ei se naşte iubirea pentru cei de un sânge cu el. romanul este construit sferic. Structura – compoziţia: cuprinde 4 cărţi. care trebuia îndeplinit exemplar cu scopul de a întimida pe eventualii dezertori. lipicios’. Rebreanu cultivă această structură circulară şi în celelalte romane.ţesătura romanului: Incipitul (noaptea). autorul nota: 1. fiecare corespunzând unei teme. .Romanul se deschide cu imaginea unui cer de toamnă cenuşiu. care ar corespunde actelor unei drame: 1 Klapka şi descoperirea omenescului 2 Mama şi rădăcinile de neam 3 Ilona şi puterea iubirii 4 Eroul singur în faţa morţii. 3. în Constructori ai romanului românesc. faţă în faţă cu un mecanism absurd care este statul multinaţional austro-ungar). începând cu scena spânzurării lui Svoboda şi sfârşind cu cea a lui Bologa. II – Datoria dincolo de hotare. Iubirea lui cuprinde pe tot ce e om în lume. de ritual. ultimul doar 8. există o unitate între cele patru cărţi.2 planuri: unul exterior – al războiul şi unul interior. 4. I – Datoria (de ostaş în armata austro-ungară) 2. afirmă că romanul este structurat în 4 părţi. groapa apare ca o rană a pământului. Prezentarea execuţiei cehului Svoboda are un caracter de spectacol. comun. Dragostea de neam. simetric. Toate aceste imagini artistice anticipă drama umană care va fi dezvoltată în prima parte. . III – Iubirea pentru toţi oamenii. ‘lutul galben. simbol al doliului. constând în conflictul sufletesc al lui Bologa. care ameninţa cu braţul ei pe soldaţii gropari. al morţii. Spânzurarea lui Svoboda este de la început până la sfârşit un şir . IV – Iubirea morţii. În caietul său de creaţie. Nicolae Creţu. Există în roman premizele pentru identificarea unei parabole a tragicului: un cer de toamnă “ca un clopot de sticlă aburită“. circular. spânzurătoarea “sfidătoare”. reprezentând omul simplu. primele trei având 18 capitole.

dar dispreţuind inteligenţa feminină. Caracterizare directă făcută de către personaje prin tehnica reflectării poliedrice (a pluriperspectivismului): Felix o consideră pe Otilia foarte frumoasă.Apostol îşi potrivi singur ştreangul. vestind răsăritul soarelui. dar în acelaşi timp. amestec de iubire şi de raţiune. Calinescu. inteligentă. Finalul (dimineaţa). ochi albaştri…”. dar te şi revoltă. cultă. . Este o figură centrală a romanului. Caracterul ei se bazează pe elemente contradictorii: amestecul de inocenţă şi maturitate. ________________________________________________________________________ Tehnica caracterizarii personajului Otilia o reprezinta pluriperspectivismul (caracterizarea din mai multe perspective).de încălcări ale scenariului ideal: lipseşte scăunelul. talentată. doctorului i se cere să constate mai repede decesul. cu ochii însetaţi de lumina răsăritului. Caracterizare directă făcută de narator: „Faţa măslinie...fu împresurat de un val de iubire izvorâtă parcă din rărunchii pământului. copilăroasă. dar se căsătoreşte cu Pascalopol. „cu o stăpânire desăvârşită de femeie”.” 22.. care te cucereşte.Drept în faţă lucea tainic luceafărul. Otilia este fiica celei de-a doua soţii a lui Giurgiuveanu. Caracterizeaza personajul preferat dintr-un roman de G. caporalul care ţine loc de călău este pus să-şi scoată tunica. condamnatul nu-şi exprimă ultima dorinţă.Moartea lui Bologa “. nas mic. generalul renunţă la discurs – tragic. iubeşte pe Felix..

e altruistă. Aglae o consideră vicleană şi interesată de moştenirea lui Costache. 23. Costache o crede încă un copil. De aceea. . din mediul în care locuieşte personajul Camera Otiliei. dincolo de care nu poate să treacă nimeni.deşi faptele ei demonstrează contrariul. care nu ţine cont de nici o regulă exterioară. reflectă caracterul contradictoriu. nu ştiu ce vreau”. Exemplifica modalitatile de caracterizare a unui personaj feminin. trecând cu uşurinţă de la o stare la alta. de la sfarsitul secolului al XIX-lea. poartă o mască. cu varietatea de lucruri din ea. ________________________________________________________________________ Mara de Ioan slavici Romanul prezinta aspecte monografice ale targului romanesc din Ardeal. prin referire la un roman studiat (perioada de pana la al doilea razboi mondial). Caracterizare indirectă realizata din din fapte: 1. 3. devine o enigmă. grijulie faţă de cei apropiaţi (nu vrea să stea în calea carierei lui Felix).Pascalopol vede în ea aceleaşi calităţi.` Caracterizare directă (autocaracterizare): „eu sunt o zăpăcită. spunându-i „fe-fetiţa mea”. amestecul de copilărie şi feminitate. se comportă ca un om liber. 2. dar şi o oarecare instabilitate în comportament.

“Mara e un caracter. de Marin Preda .” Toate aceste trasaturi ies la iveala prin intermediul caracterizarii indirecte din vorbele. Simbolica pentru cele doua pasiuni este existenta celor trei ciorapi in care eroina isi pastreaza economiile: “unul pentru zile de batranete si pentru inmormantare. pregnanta trasaturilor si complexitate. de hotarare barbateasca si de sentiment al slabiciunii femeiesti”. gesturile. patimasa. prima inseamna stabilitate si forta. Romana”. animata de tensiunile cele mai nobile. in dosul mesei pline de poame si de turta dulce”. uneori. iar nicolae Manolescu o considera “prima femeie capitalist din lit. de ploi si de vant. neiertatoare. din gandurile eroinei. cealalta devenire semnificativa si exemplara” Magdalena Popescu. Portretul ei fizic. Mara sta ziua toata sub satra. optimista. e viata insasi. la care apare “proportia aceea de zgarcenie si de afectiune materna. faptele ei si. Sufletul ei este dominat de doua pasiuni: copii si banii. prin referire la: actiune. Mara. si cu obrajii batuti de soare. abordand orice noua situatie. greoaie.Este energica. rea. Persida un destin. puternica. George calinescu Vede in Mara “tipul comun al femeii de peste munti si in genere al vaduvei aprige si intreprinzatoare”.”Mara e asemenea arborului vietii. Prezinta constructia subiectului unui roman de Marin Preda. conflict.Cele doua personaje principale ale romanului sunt Mara si Persida. spatoasa. 24. realizat la inceputul romanului de catre autor. domina intregul roman prin. sugereaza masivitate “muiere mare. generoasa. relatii temporale si spatiale. ________________________________________________________________________ Moromeţii. in mod direct. aspra severa si blanda. precupeata de la Radna. altul pentru Persida si al treilea pentru Trica”. vorace si darnica. voluntara. lacoma.

deoarece aceasta vrea să-i fie trecută casa pe nume. Conflictul dintre el şi Niculae simbolizează conflictul dintre două concepţii despre ţăran. fapt promis de Moromete când acesta vânduse un pogon de pământ din zestrea soţiei. care nu vrea să-l trimită la şcoală. Ca filosofie a existenţei. viaţa se scurgea aici. „Se pare că timpul avea cu oamenii nesfârşită răbdare. Există conflicte între: Moromete şi Catrina. chiar dispunerea membrilor familiei la masă de la începutul romanului arată rivalităţile existente între copiii din prima căsătorie şi cei din a doua căsătorie a lui Moromete. Familia lui Moromete este şi ea măcinată de tot felul de conflicte în aparenţă minore. Copiii din prima căsătorie (Achim. Ilie Moromete. tată şi cei trei fii. fără conflicte mari. I se va transforma radical în cel de-al doilea volum. cu fixarea spaţio-temporală a acţiunii: cu câţiva ani înaintea începerii celui de-al doilea război mondial. Paraschiv şi Nilă) stăteau spre tindă gata de plecare dacă s-ar fi iscat vreo ceartă. Niculae refuză orice dialog. deşi omul are iluzia că se poate sustrage ei. care-şi pierde controlul asupra familiei sale. Catrina. Incipitul aduce în prim-plan problema timpului. Starea conflictuală este permanentă iar conflictele ce par relativ minore vor duce in cele din urma la destramarea familiei. care vor să meargă la oraş să se îmbogăţească rapid. dar care vor duce treptat la destrămarea ei şi la schimbarea totală a personajului principal. Catrina îl va părăsi pe Ilie în volumul al doilea. istorie care îi marchează în mod hotărâtor destinul. Niculae este un antimoromeţian.” Noutatea romanului constă şi în faptul că prezintă o lume mai puţin descrisă în proza românească de până la Marin Preda – câmpia Dunării. în urma aflării veştii că Moromete le-a promis băieţilor că dacă se va întoarce acasă le va da lor totul. Conflictul principal este de natură tragică şi se dă între om şi istorie. fraţi. El este în căutarea unor valori care să-i ordoneze existenţa. Femeia supusă de la începutul vol. într-un sat din câmpia Dunării. Cei făcuţi cu Moromete stăteau de partea cealaltă lângă mama lor.Roman de tip obiectiv Romanul începe în manieră realistă. . Moromete se rupe definitiv de fiul său în al doilea roman. Niculae şi tatăl său.

elemente de versificatie) ale unui text poetic studiat. 25. Fă comparaţia cu Ion. ci le modifică în primul rând atitudinea faţă de pământ. O! tablou maret fantastic!. Si pe ele se aseaza bolta cerului senina Unde luna isi aprinde farul tainic de lumina. Iar zapada cristalina pe câmpii stralucitoare Pare-un lan de diamanturi ce scârtâie sub picioare. Relaţia omului cu pământul a fost desacralizată. Centrul vieţii economice ţărăneşti s-a deplasat de la posesia şi exploatarea pământului la valorificarea produselor sale ţărăneşti. apartinand prozei pasoptiste. cerul pare otelit. Muntii sânt a lui altare. Comenteaza particularitatile de libaj si de expresivitate (procedee artistice. cumplit! Stelele par inghetate. iar alţii nu au posibilitatea de a cumpăra sau de a vinde. Mii de stele argintii In nemarginitul templu ard ca vecinice faclii. teribilă ca o fatalitate”. Ei numai sunt ţăranii lui Rebreanu. Fumuri albe se ridica în vazduhul scanteios Ca inaltele coloane unui templu maiestos. codrii organe sonoare . ________________________________________________________________________ Mezul iernei De Vasile Alecsandri In paduri trasnesc stejarii! E un ger amar..Intrarea ţăranilor mai înlesniţi în circuitul comerţului de cereale are nu numai o importanţă economică.. apăsaţi de “acea obsesie a pământului. Ţăranii din Moromeţii încep să se deosebească între ei prin cu totul altceva decât numărul strict al pogoanelor şi anume prin faptul că unii au.

romantism). Vasile Al.Alterneaza imagini vizuale si auditive ale paduri si campiei. Viscolul. romana. tema naturii. Desi sunt publicate mai tarziu Pastelurile reflecta o trasatura a lit. Tabloul naturii-templu este de o frumusete solemna si se realizeaza prin imagini artistice ale elementului templului: coloane. de linistea absoluta. faclii. cumplit!”Verbele “trasnesc”.Unde crivatul patrunde. prin viziunea asupra naturii.nici un pas. Totul e în neclintire. Dar ce vad?. Mezul iernei este un pastel reprezentativ.. In raza lunii o fantasma se arata. in revista Convorbiri literare. “scartaie” au valoare onomatopeica sugerand incremenirea naturii. poeziile apartin clasicismului. fără glas. anotimp evocat in mai multe creatii ale ciclului. coexistenta curentelor literare (clasicism. scotand note-ngrozitoare. Pastelurile lui Alecsandri reprezinta o opera de maturitate. pasoptiste. Nici un sbor în atmosfera. Aceasta imagine este dezvoltata in strofele a doua si a treia.. datorita viziunii poetice clasiciste. fără viata. Gerul.In general .Epitetul dublu “ger amar. prin expresie si echilibru compozitional. a compozitiei (alternanta static-dinamic) si prin faptul ca infatiseaza frumusetea iernii.Prin acest ciclu de poezii ale senzorialitatii si a relatiei nemijlocite cu natura. si o tema specifica acestei perioade. prin impersonalitate si optimism cosmic. Prima strofa din secventa statica este tabloul noptii de iarna cu natura mineralizata de gerul atotputernic. in tabloul grandios al naturii proiectate in plan cosmic.Iarna.Propozitiile exclamative dau plasticitate tabloului: “In paduri trasnesc stejarii! E un ger amar..Atitudinea poetica este admiratia fata de maretia cosmica. impune o noua specie in lit. E un lup ce se alunga dupa prada-i spaimântata! Publicate in 1868-1869. cumplit”are efect personificator. Bradul.. Epitetele “zapada cristalina”. . pe zapada . Tema poeziei este natura incremenita sub inclestarea gerului care compune tabloul fantastic al noptii de iarna. altare. “campii stralucitoare” si metafora “lan de diamanturi” realizeaza imaginea feerica a noptii de iarna in planul terestru.

originalitatea. misterul noptii. o stare de spirit. cultivarea sentimentului şi a fanteziei creatoare. ________________________________________________________________________ Romantismul este o mişcare artistică şi filozofică apărută în ultimele decenii ale secolului XVIII în Europa. Cultivă: subiectivismul. începutul secolului XIX va fi marcat de subiectivitate. doar o atitundine. fantasticul.. identificate intr-un text studiat. apartinand lui Mihai Eminescu. ce se va pierde la apariţia spiritului romantic. . subliniind drama umană. Dacă secolul XVIII a fost marcat de obiectivitate şi raţiune. motivul lunii si utilizarea hiperbolei sunt elemente romantice. fantastic !. 26. care a durat mare parte din secolul XIX. iubirea tragică. A fost o mişcare contra raţionalismului care marcase perioada neoclasică. Prezinta elemente ale imaginarului poetic romantic.orga. sublimul.Procesul de abstractizare se produce la nivelul figurilor de stil prin trecerea de la comparatie “fumuri albe se ridica in vazduhul scanteios!Ca inaltele coloane unui templu maiestos” la epitet “O! tablou maret. Autorii romantici au scris din ce în ce mai mult despre propriile lor sentimente. crivatul patrunde scotand noten-grozitoare” Tabloul nocturn. chiar daca si aceasta poarta sugestia mortii. Propozitia interogativa “Doar ce vad?” introdusa prin conjunctie adversativaimpune perspectiva subiectiva si aduce elementul dinamic.” pana la metafora “nemarginitul templu” Feeria noptii de iarna. ideile utopice. romantismul va lua mai târziu forma unei mişcări. de emoţie şi de eul interior. Iniţial. dezvoltă poetica imaginaţiei şi a visului. grandiosul. se realizeaza cu ajutorul epitetelor si al personificarilor: “luna isi aprinde farul tainic de lumina”.. imaginea lupului si a prazii sale.

iubirea fetei are un accent de cotidian. favorabil visului. Luceafarul se smulge din sfera sa.Pe de alta parte .La chemarea fetei: “O dulce-al noptii mele domn. iubirea si cunoasterea..Este de factura romantica.La randu-i Luceafarul. “ca un tanar voievod” . “umerele goale”.confesiunea.Si .Semnificatia alegorica este ca fata pamanteana aspira spre absolut. IMAGINARUL POETIC.Stralucirea lor este perceuta de fata ca semn al mortii: Lucesti fara de viata. “umbra fetei stravezii”. dar si o meditatie asupra conditiei umane duale ( omul supus unui destin pe care tinde sa-l depaseasca). privind spre “umbra negrului castel” o indrageste pe fata si se lasa coplesit de dor. evadarea din realitatea imediată. Poemul romantic Luceafarul de Mihai Eminescu este o alegorie pe tema geniului.Fata de imparat este vazuta in miscare abia perceptibila. iubirea Luceafarului are nevoia de un lung proces de cristalizare “El iar privind de saptamani ii cade draga fata” Cadrul este intunecat.In antiteza. Fata contempla Luceafarul de la fereastra castelului. conferit de constructia “Il vede azi. menita sa scoata in evidenta dorul si puterea sentimentului./De ce nu vii tu? Vina !”. In contrast cu paloarea fetei sunt ochii. cadrul preferat: peisajul nocturn. pentru ca totul se petrece in planul visului. atractia indragostitilor unul pentru cellalt este sugerata mai intai de o chemare. totodata “un mort frumos cu ochii vii”. teme predilecte: natura. spre a se intrupa prima oaradin cer si mare. Luceafarul are o frumusete construita dupa cananoane romantice: “par de aur moale”. asemenea lui Neptun. iubirea. Tema poemului este romantica: problematica geniului in raport cu lumea. avand la baza numeroase motive de sorginte romantica. nocturn specific romantic. ironia şi antiteza.Motivul zburatorului apare alaturi de cel al oglinzii: “Si pas cu pas in urma ei/Aluneca-n odaie”. iar spiritul superior simpte nevoia compensatorie a materialitatii. In aceasta ipoztaza angelica. Ca si in Floare albastra sau in Dorinta. condiţia omului de geniu.. care ilustreaza prin scanteire viata interioara. Il vede maniAstfel dorinta-i gata”.

scoate in evidenta o autentica unicitate terestra.Luceafarul formuleaza sintetizator diferenta care-i separa: “eu sunt muritor /Si tu esti muritoare”. accepta supremul sacrificiu cerut de fata. Dragostea lor semnifica atractia contrariilor. realizat prin superlativul absolut de factura populara “o prea frumoasa fata”. Criticii literari văd în Luceafărul o cheie de boltă a universului poetic eminescian.Portretul fetei de imparat.ochiul tau ma ingheata”. doua elemente dintre urmatoarele: titlu. elemente de recurenta). dar din iubire.` Ea intelege incandescenta din ochii Luceafarului ca semn al glacialitatii si refuza sa-l urmeze. Titlul Luceafarul poate fi considerat o alegorie pe tema romantica a locului omului de geniu in lume. natura. Incipitul poemului Luceafarul se afla sub semnul basmului. dragostea. ________________________________________________________________________ Poemul Luceafãrul este un poem romantic pe tema destinului omului de geniu. filozofia. predispozitie spre inaltimile astrale. elementul neptunic. cadrul nopturn.Fata de imparat reprezinta pamantul insusi. demonul. Poemul se desfãaoarã pe un vag fir epic într-o suitã de metafore si simboluri prin care se sugereazã idei filosofice. prin aceasta afirmandu-si superioritatea fata de ea.Cadrul abstract este umanizat. Întâlnim toate marile teme. si de simetrie. relatii de opozitie. Este deci în egalã mãsurã un poem de dragoste si un poem filosofic.Timpul este mitic: “A fost odata ca-n povesti/A fost ca niciodata”. Analizeaza rolul elementelor de compozitie dintr-un text poetic studiat. apartinand lui Mihai Eminescu (la alegere. . titanul. Luceafărul rămâne un model de depăşire al gândirii mitice prin gândire filozofică. incipit. secvente poetice. 27. motive ale creaţiei marelui poet: geniul. iar comparatiile: “Cum e fecioara intre sfinti si luna intre stele” propun o posibila dualitate: puritate.

In juru-mi ceata creste randuri-randuri. Iar vantul svirle 'n geamuri grele picuri. Pierzandu-ti timpul tau cu dulci nimicuri. Apariţie: 1 oct. Dar si mai bine-i. Sa stai visand la foc. ________________________________________________________________________ Afara-i toamna De Mihai Eminescu Afara-i toamna. Iar mani subtiri si reci mi-acoper ochii.. De odat'aud fosnirea unei rochii. Un moale pas abia atins de scanduri. Si eu astfel ma uit din jet de ganduri. 1879. Comenteaza particularitatile de limbaj si de expresivitate (imaginar poetic.. elemente de versificatie) ale unui text poetic studiat apartinand lui Mihai Eminescu. Eminescu adoptă structura sonetului italian. de somn sa picuri. procedee artistice. Elemente de versificaţie: Sonetul = 2 catrene şi două terţine = 14 versuri. Visez la basmul vechiu al zinei Dochii. «Convorbiri literare» Tema: iubirea şi natura. Si tu citesti scrisori din roase plicuri Si intr'un cias gandesti la viata toata. frunza 'mprastiata. . N'ai vrea ca nimeni 'n usa ta sa bata.28. cand afara-i sloata.

dezvoltă poetica imaginaţiei şi a visului. exprimată prin pron.observăm prezenţa epitetelor. feminină (cdc/dcd). . realizată prin intermediul pron. “basmul vechi”. apeland la doua dintre poeziile studiate la clasa. gândeşti. poetul foloseşte lexeme populare: zvârle. creat prin: cultivarea subiectivismului: eul liric apare în două ipostaze: a) impersonală. a II-a: citeşti. ________________________________________________________________________ . de pers. În strofa a III. Trezirea la realitate se face în urma apariţiei feminine sugerată prin “foşnirea unei rochii“ şi “pasul moale”. “moale pas”. 29. “dulci nimicuri”. în catrene. Imaginarul poetic este unul romantic. Procedee artistice: . picuri. la pers.a identificăm metafora “ceaţa” care simbolizează intrarea într-un spaţiu nedefinit. Prezinta teme si/sau motive romantice. teme predilecte: iubirea şi natura. . şi vb. pers.. motivul reveriei.măsura metrică de 11 silabe (endecasilebul). nime-. în terţine. b) individualizată. visez. “roase plicuri“. pers. cel exterior – natura): “frunza împrăştiată“.rima îmbrăţişată în catrene. .predomină imagini vizuale. senzaţia aceasta este amplificată de epizeuxis: “în juru-mi ceaţa creşte rânduri-rânduri”. a IIa: tu. zloată. “mâini subţiri şi reci“. şi vb. de poveste. la pers. rima în terţine. “grele picuri”. care surprind trăsături definitorii ale celor două universuri create (cel interior – iubirea. I: eu mă uit.ritmul iambic.

la temele si motivele ei. iubirea. Dacă secolul XVIII a fost marcat de obiectivitate şi raţiune. A fost o mişcare contra raţionalismului care marcase perioada neoclasică. motive. ironia şi antiteza. iubirea. începutul secolului XIX va fi marcat de subiectivitate. Raportandu-ne la creatia eminesciana. care a durat mare parte din secolul XIX. motivul central al poemului Luceafarul si Scrisoarea I il constituie geniul. teme predilecte: natura. ideile utopice. de emoţie şi de eul interior. ce se va pierde la apariţia spiritului romantic. ca o capacitate creatoare in raportul ironiei romantice fata de conditia materiala. cadrul preferat: peisajul nocturn. raport care se dovedeste intotdeauna a fi incompatibil. Autorii romantici au scris din ce în ce mai mult despre propriile lor sentimente. Concretizand lucrurile la nivel te opera. evadarea din realitatea imediată. iubirea tragică. vom putea spune ca autorul armonizeaza atat teme. o stare de spirit. Cultivă: subiectivismul. originalitatea. Iniţial. Una dintre motivele ce apare cu predilectie in creatia eminesciana o reprezinta geniul. cultivarea sentimentului şi a fanteziei creatoare. cat si simbolurile eternitatii/mortii si ale temporalitatii/vietii.Romantismul este o mişcare artistică şi filozofică apărută în ultimele decenii ale secolului XVIII în Europa. elemente de imaginar poetic. condiţia omului de geniu. . procedee artistice cultivate de scriitor. in Scrisoarea I geniul este vazut de autor intr-o atitudinea romantica. dezvoltă poetica imaginaţiei şi a visului. atitudini romantice. romantismul va lua mai târziu forma unei mişcări. geniul in raportul sau cu societate. confesiunea. subliniind drama umană. doar o atitundine.Daca in poemul Luceafarul geniul este pus in fata unei incompatibilitati si anume iubirea.

care. tehnica repetitiilor. Titlul poeziei este simbolul plumb . muzicale. ________________________________________________________________________ Poezia simbolista este exclusiv o poezie a sensibilitatii pure. definindu-l in .Textul nu cuprinde nici un termen explicit al angoasei. prin referire la o poezie studiata. deschide volumul cu acelasi titlu. Tema poeziei o constituie conditia poetului intr-o societate artificiala. universul monoton.Dramatismul este sugerat prin corespondenta ce se stabileste intre materie si spirit. muzicalitate. fara solutii de iesire. Analizeaza particularitatile de structura si de expresivitate. Obiectul poeziei simboliste il constituie sttarile sufletesti nelamurite. greutatea sufocanta.. de spleen. predispozitia pentru reverie. neputand fi formulate clar. confuze . visare reprezinta alte trasaturi ale poeziei moderniste. folosirea sugestiei. caracteristice simbolismului. uneorii in imagini complexe sinestezii.30. totul putand fi dedus din descrierea cadrului. sunt transmise pe calea sugestiei Sugestia este folosita drept cale de exprimare a corespondentelor a legaturilor ascunse dintre lucruri prin cultivarea senzatiilor coloristice. nici de poezia de idei. Inclinatia catre stari sufletesti nedefinite. inchiderea definitiva a spatiului existential.lipsita de aspiratii Prin atmosfera. poezia Plumb se incadreaza in estetica simbolista. aparut in 1916.Poetul simbolist nu este interesat nici de poezia naturii in sine.care sugereaza apasarea. cromatica si dramatismul trairii eului liric. cenusiul existential. olfactive. Poezia Plumb totalitate. zugravirea starilor sufletesti de angoasa. angoasa. nici de poezia sociala. a simbolului si a corespondentelor. Textul poetic se inscrie in lirica simbolista prin: folosirea simbolurilor.

împietrire. laitmotiv. Relaţii de simetrie La nivel sintactic. plurivalent sau plurivoc(cu mai multe sensuri). dar ne sugerează această idee prin anumite detalii ale decorului. solitudine. Plumb (1916). identificăm prezenţa unui registru funerar. dar poetul reuşeşte să contureze tema ei prin jocul de imagini plastice şi auditive. cavou. coroanele.31. Cuvântul-cheie al poeziei este plumbul. identificăm folosirea paralelismului sintactic (figură de construcţie. La nivelul lexical. Este un monolog.semantic. prin care se face o corespondenţă între lumea exterioară şi lumea poetului: Dormeau adânc/dormea întors Sicriele de plumb/amor de plumb Stam singur în cavou/stam singur lângă mort . dobândind anumite semnificaţii în text: apăsare sufletească. Motivul cavoului sugerează un spaţiu închis al izolării. poetul nu ne vorbeşte în mod direct despre tema morţii. de repetiţie. Explica rolul elementelor de compozitie dintr-un text poetic studiat. constând în repetarea unor structuri sintactice asemănătoare sau identice). funerar vestmânt. apartinand lui George Bacovia (la alegere. o confesiune lirică. Poezia dă impresia de monotonie. plumb. el este un simbol neconvenţional. greutate. secvente poetice. Plumbul este un metal greu de culoare cenuşie. izolare de ceilalţi prin lipsa de comunicare. care apare şi în titlu. flori. ________________________________________________________________________ Plumb . doua elemente dintre urmatoarele: titlu.Apare în vol. mort. Senzaţia finală este de asfixiere a realului. relatii de opozitie si de simetrie. sugerat prin motivele: sicriele. moarte sufletească. elemente de recurenta – motiv poetic. Toate aceste elemente ale universului funerar sunt însoţite un determinant substantivul plumb (laitmotiv). putând semnifica lumea meschină în care lipseşte comunicarea reală.

Unii teoreticieni fac o distincţie între autorul concret şi autorul abstract. măscăriciul.Era vânt/era frig 32. Compunând o operă literară. Rimbaud afirma în acest sens: eu este altul. o ale eului modern: omul obişnuit. autorul concret produce o proiecţie literară despre sine însuşi. Expune specificul raportului autor – eu liric. Autorul concret (real) este creatorul real al unei opere literare. sentimente imaginate de autor. autorul abstract este inclus în opera literară. Măştile eului liric: o ale eului romantic: demonul. prin referire la un text poetic apartinand directiei moderniste. biografică a autorului (eul biografic. El este creatorul unei opere literare. răzvrătitul. adică un al doilea eu. cu eul liric sau poetic. dintre care 9 sunt în Cuvinte potrivite(1927). o mască. . Eul liric sau poetic – individualitate creatoare. În timp ce autorul concret duce o viaţă extraliterară. Nu trebuie confundat autorul. În poezie. geniul. titanul. A scris 16 Psalmi. se situează în lumea reală unde duce o viaţă autonomă. o ale eului simbolist: inadaptatul. ________________________________________________________________________ Psalmii arghezieni Autor – persoana reală care produce o operă. empiric sau pragmatic). persoana reală care semnează cartea. separând eul poetic de cel biografic. tribunul (poeta vatespoetul profet). cel de-al doilea fiind izvorul celui dintâi. el este o personalitate istorică şi biografică. voce delegată să exprime stări. Este o voce. reflexul autorului este eul liric. care nu trebuie confundată cu persoana reală. un autor abstract. o ipostază a autorului.

Tema psalmilor o reprezintă condiţia umană raportată la condiţia divină..Eul liric are o legătură reală cu autorul deoarece crearea psalmilor a avut ca surse de inspiraţie: cei 151 de psalmi din Psaltire. Poezia are structura unui monolog dialogat. Cele două motive centrale ale Psalmilor sunt: Divinitatea şi Psalmistul.» Psalmistul oscilează între evlavie şi revoltă.tăgadă [Te drămuiesc în zgomot şi-n tăcere. te-nchipui.» . adeseori oscilând între credinţă şi tăgadă. ”Cercasem eu cu arcul meu/ Să te dobor pe Tine . Este prelucrat aici motivul vânătorii. deoarece în glasul psalmistului ne identificăm şi noi.Dumnezeu.” Pelerin spiritual: «Mi-aleg poteca strâmtă ca să trec/Ducând în cârcă muntele întreg. tâlhar: “Tâlhar de ceruri îmi făcui solia/Să-ţi jefuiesc cu vulturii tăria.. Dilema interioară a psalmistului este sugerată prin interogaţiile: «Să te ucid? Sau să-ngenunchi a cere?» El ezită între dorinţa de a distruge orice mit sau formă de idealitate şi îngenuncherea în faţa Stăpânului ceresc. Strofa a doua descrie pendularea psalmistului între credinţă şi între tăgadă. te gândesc. adresat Divinităţii. între credinţă şi tăgadă: «Te caut mut./Tu n-ai mai pus piciorun bătătură. timp în care lecturile religioase şi-au pus amprenta asupra lexicului poetului. cei 4-5 ani de viaţă monahală de la Cernica. Eul liric reuşeşte să depăşească elementul biografic.”.] Tema este căutarea absolutului..» Protejat al Divinităţii: «Şi să nu se ştie că mă dezmierdai/Şi că-n mine însuţi Tu vei fi trăit..” Revoltat: “De când s-a întocmit Sfânta Scriptură. Dumnezeu» . cititorii. pe care psalmistul îl caută «în zgomot şi-n tăcere». Dumnezeu apare în ipostaza de şoim şi de vânat.” Om părăsit de protecţia divină: “Copac pribeag uitat în câmpie/Cu fruct amar şi cu frunziş ţepos şi aspru-n îndârjire. Ipostazele în care apare psalmistul: răzvrătit.credinţă «Cercasem eu cu arcul eu/ Să te răstorn pe Tine. . fiind formată din patru catrene.

suferinţa poetului atinge paroxismul. ‘apa vie’. 33. Poemul aminteşte de cuvintele filosofului german Heidegger: sein zum Tode ( alunecarea spre moarte). ‘porumbelul Sf. Dumnezeu este absent nu pentru că s-ar fi retras din lume. de Lucian Blaga Apare în vol. incipit. Evidentiaza elementele de compozitie dintr-un text poetic studiat. ‘arhangheli’. armonia. când exclamă: «Vreau să te pipăi şi să urlu este. ci deoarece omul nu mai poate percepe semnele divinului. psalmistul nedorindu-şi o încleştare cu Dumnezeu din care să iasă biruitor. Sentimentul dominanat este cel de tristeţe şi de nostalgie. Titlul poemului surprinde o lume aflată într-o stare de desacralizare după căderea paradisiacă. Exasperarea sa atinge apogeul în ultimul vers.În ultima strofă. identificăm un oximoron. totodată. substantivul paradis sugerează ordinea. relatii de opozitie si de simetrie. ‘serafimi’. deoarece a gustat din fericirea aceea. ‘îngerii’. doua elemente dintre urmatoarele: titlu.» Dorinţa celui care caută este de a găsi ceva care să îi certifice clar existenţa Divinităţii. Duh’. Lauda somnului(1929). ci doar pentru a-l pipăi. Titlul este o metaforă care exprimă ideea unei lumi desacralizate. Sacrul este punctat prin cuvintele: ‘portarul înaripat’. secvente poetice. Poezia are tente expresioniste prin cultivarea unui sentiment de deznădejde şi prin strigătul disperat al omului modern care se simte prins într-o lume din care lipsesc semnele sacrului. apartinand lui Lucian Blaga (la alegere. Poezia se structurează în jurul a două motive poetice: sacrul şi profanul. în timp ce lexemul destrămare arată ideea de pierdere a dimensiunii sacre. are nostalgia paradisului păstrând amintirea lui. Omul a pierdut paradisul pentru că s-a comportat uman. elemente de recurenta – motiv. laitmotiv). . perfecţiunea. ________________________________________________________________________ Paradis în destrămare.

prin aceasta creatie. ‘păianjeni’. ‘părul nins’. estetica uratului. o Îngerii se comportă uman. ‘învins’. dar ea este umplută de păianjeni sugerând ideea că adevărurile se refuză lumii moderne. sunt tot atatea argumente in favoarea modernitatii poeziei. arta devenind un mijloc de reflectare a complexitatii aspectelor existentei si o modalitate de amendare a raului. metrica si ritmul variabile. o porumbelul Sf. iar poezia presupune mestesugul. un nascocitor. truda creatorului. ei fiind atinşi de trecerea timpului. profane: o portarul înaripat – heruvimii .Un alt argument in favoarea modernitatii poeziei este faptul ca Arghezi introduce in literatura romana. o Apa vie este un simbol al cunoaşterii profunde. fiind atinşi de frig şi de somn.ţine în mână ‘un cotor de spadă’. Misiunea lui este de a sugera ‘marea noapte’ în care intră spiritul uman. ‘vor putrezi’. creatia artistica este atat produsul inspiratiei divine. Poezia Testament de tudor Archezi este o arta poetica de sinteza pentru orientarile poeziei interbelice. apartinand lui Tudor Arghezii. 34. o arhanghelii ară cu pluguri de lemn şi îşi simt aripile grele.Pe de alta parte. in conceptia lui Arghezi. Personajele biblice (care aparţin sacrului) apar în ipostaze neadecvate. . imagine ce sugerează coborârea în profan şi nu zborul sau ascensiunea. o serafimii au părul nins.Profanul îşi subordonează lexeme precum ‘cotor de spadă’. ‘pluguri de lemn’. arătând inutilitatea propriei existenţe. cat si a tehnicii poetice. cu elemente traditionaliste si moderniste. ________________________________________________________________________ Poezia Testament de tudor Archezi este o arta poetica moderna pentru ca poetul devine. strofele inegale ca numar de versuri. Duh devine un mesager al sfârşitului şi nu un sol al păcii. Valorificarea diferitelor straturi lexicale in asocieri surprinzatoare. Prezinta particularitati moderniste intr-o poezie studiata.

35. Prezinta particularitati moderniste intr-o poezie studiata. caracterizat printr-un ansamblu de idei. dar subordnate traditionalismului: - . iar lapona Enigel regnului uman. prin referire la un text liric studiat. este o ideologie cultural literara. Poezia este o demonstraţie a ideii că nu este posibilă nuntirea unor lumi diferite şi cu aspiraţii variate. Prin urmare poezia apartine modernismului/ermetismului barbian. conceptii prin care se promoveaza traditia si ideea de specific national. Poetul îşi alege personajele aparţinând unor regnuri diferite pentru a sugera imposibilitatea dragostei lor şi totodată antiteza dintre cele două lumi. prin conceptie si limbaj incifrat.Astfel se concretizeaza antiteza celor doua regnuri vegetal reprezentat de Riga si cel animal avando ca exponent pe Lapona Enigel. credinte. apartinand lui Ion Barbu. Ilustreaza conceptul operational traditionalism. ________________________________________________________________________ Poezia cuprinde 2 simboluri antonimice: Cele două personaje aparţin unor lumi diferite: Riga Crypto regnului vegetal. de Ion Pillat Traditionalismul. Aceasta ideologie isi are punctul de pornire in anul 1840 la revista "Dacia Literara" unde prin articolul "Introductie" unde Mihail Koglaniceanu impunea conceptul de specific prin cele trei surse de inspiratie al operelor literare: * Istoria Nationala * Folclorul romanesc * Natura La inceputul secolului XX se vor impune in literature doua ideologii diferite ca denumire. ________________________________________________________________________ o Aci sosi pe vremuri. 36. accesibila cititorilor initiati.

Scriitorii apartinand acestei ideologii pastreaza un atasament exagerat pentru trecut. o cultivarea universului rural: berlină. câmpia. o Scriitorul continuă tradiţia lui Vasile Alecsandri prin practicarea unui pastel evoluat. fiind organizată în 19 distihuri şi un monovers final. făcând legătura între timpul prezent (obiectiv) şi timpul amintirii (subiectiv). .Semanatorismul (Garabet Ibraileanu) -Poporanismul (Nicolae Iorga) Aceste ideologii insa au exagerat ideea de traditie de autohton. Principalul său volum de poezii este cel din 1923. poetul ne introduce într-o atmosferă trecută. care sunt supuse aceleiaşi legi universale a trecerii implacabile a timpului. crinolina. obunandu-se astfel inovatiilor sau imprumuturilor de valori din literature moderna. In genere opera literara care se subordoneaza acestei ideologii refelcta in mod totalitar numai aspecte autohtone. poezia respectă canoanele clasice. O forma mult mai nuantata a traditionalismului este "Gandirismul" aparut in revista "Gandirea" in 1921 la Cluj condusa de Cezar Petrescu o Ion Pilat este un scriitor aparţinând perioadei tradiţionalismului interbelic. o Se remarcă predilecţia pentru simbol. lanuri de secară. rima împerecheată. berzele. o Titlul conţine un adverb de loc (aci) şi o locuţiune adverbială de timp (pe vremuri). Spaţiul şi timpul nu sunt precizate cu exactitate. idealizand de multe ori realitatea. Adverbul de loc apare într-o formă populară. o La nivel prozodic. măsura metrică de 13-14 silabe. Poezia vorbeşte despre două poveşti de iubire. Pastelul la Ion Pillat este doar un pretext pentru meditaţia poetului asupra efemerităţii existenţei umane. Pe Argeş în sus. o Tematica este una tradiţională. ‘psihologic’. sunetul său amintind de fragilitatea existenţei umane şi de trecerea timpului. o tonul elegiac (trist). din care face parte şi textul Aci sosi pe vremuri. cea a trecerii ireversibile a timpului fugit irreparabile tempus şi cealaltă este fortuna labilis (soartă schimbătoare). clopotul este un motiv sacru.

o Eul liric subliniază. o ironia. Galateea. Ion Barbu. ambiguitate. o se cultivă metafore subtile. o apar imagini insolite. legătura dintre artist şi creaţia sa. cu exemple apartinand neomodernismului. Liderul poetic al şaizeciştilor este Nichita Stănescu (1933-1983). pentru a-şi exprima sentimentul de iubire :’toate . o sculptură. o Tema poeziei este iubirea creatoare (iubirea şi creaţia). poezia devine a artă poetică. Astfel. În momentul apariţiei poeziei lui Nichita Stănescu. Poetul foloseşte enumeraţii ample. Tudor Arghezi). rugându-i pe zei s-o însufleţească). prin sugestie. Caracteristici ale poeziei şaizeciste: o poeţii trebuie să se întoarcă la izvoarele modernităţii interbelice (Lucian Blaga. ideea că nu cunoaşte doar atributele celei căreia i se adresează. ‘sfârşitul cuvântului a cărui primă silabă tocmai o spui’. ci şi ‘bătaia inimii pe care urmează s-o auzi’. Neomodernismul nu reprezintă o evoluţie a poeziei ci o întârziere cu treizeci de ani faţă de experienţele Occidentului. Către Galateea – 1965 – vol. nicăieri în lume nu se mai scria poezie metaforică de tip modernist.37. o reflecţia filosofică. Dreptul la timp o poezia valorifică un mit al Antichităţii (Galateea–Pygmalion se îndrăgosteşte de propria operă. ________________________________________________________________________ Neomodernismul (al doilea modernism) se referă la generaţia scriitorilor şaizecişti. sugestie). o cultivarea unui limbaj ambiguu. Ilustreaza caracteristicile limbajului poetic (expresivitate.

după-orizontul. umilinţa. jertfa.. iar ultima arată suferinţa. iar pietrele rămân ‘umbre de piatră ale genunchiului meu’. Creaţia este aceea care înveşniceşte numele autorului şi îl face să treacă dincolo de timp.timpurile. o ‘De ce creaţia este implorată să dea naştere creatorului ?’ Este creată o ambiguitate. răsturnându-se conceptul tradiţional de mimesis: nu arta este o copie a lumii (o copie a copiei). dincolo-de-marea. naşte-mă’). o procedee artistice/figuri de stil (figuri de sunet. poetul creează cuvinte noi. Natura apare ca însufleţită de operă şi nu invers. care sunt şi metafore: după-amiaza. toate parfumurile.. toate mişcările. Astfel. ci lumea este o copie a artei. Creatorul şi creaţia se nasc şi se susţin reciproc. care nu poate să pătrundă în esenţa tainelor lumii. Este nevoie de ceva mai mult. figuri semantice. Copacii devin’umbre de lemn ale vinelor tale’. Comenteaza elementele de limbaj si de expresivitate. iar artistul este cel care dă viaţă operei prin imaginaţia şi sensibilitatea sa. dintr-un text poetic apartinand lui Nichita Stanescu. rugăciunea (‘şi mă rog de tine. de cunoaşterea poetică.’. ________________________________________________________________________ Limbaj şi expresivitate înseamnă: o caracteristicile limbajului poetic (expresivitate. figuri sintactice). ambiguitate. universul sunt însufleţite. râurile devin ‘mişcătoare umbre ale sângelui tău’. Adverbele de loc ‘departe’ şi ‘aproape’ sugerează limitele cunoaşterii de tip raţional. o Orizontul cunoaşterii e definit prin noţiuni abstracte. Personificarea ‘genunchiul pietrelor’ sugerează însufleţirea operei de artă. sugestie). 38. Primele două metafore personificatoare exprimă vitalitatea sculpturii. o Natura. Poetul realizează că numai cu ajutorul raţiunii nu poate crea. .

o elemente de versificaţie. Către Galateea – 1965 – vol. Dreptul la timp, de Nichita Stănescu Tema poeziei este iubirea creatoare (iubirea şi creaţia), legătura dintre artist şi creaţia sa. Astfel, poezia devine a artă poetică. Poetul foloseşte enumeraţii ample, pentru a-şi exprima sentimentul de iubire: ’toate timpurile, toate mişcările, toate parfumurile...’. Personificarea ‘genunchiul pietrelor’ sugerează însufleţirea operei de artă. Eul liric apare în ipostaza unui Demiurg în fraza «Ştiu/ tot ce e mai departe de tine». Orizontul cunoaşterii e definit prin noţiuni abstracte, care sunt şi metafore: dupăamiaza, după-orizontul, dincolo-de-marea. Astfel, poetul creează cuvinte noi. Natura, universul sunt însufleţite. Copacii devin ’umbre de lemn ale vinelor tale’, râurile devin ‘mişcătoare umbre ale sângelui tău’, iar pietrele rămân ‘umbre de piatră ale genunchiului meu’. Primele două metafore personificatoare exprimă vitalitatea sculpturii, iar ultima arată suferinţa, umilinţa, jertfa, rugăciunea (‘şi mă rog de tine, naştemă’). Natura apare ca însufleţită de operă şi nu invers, răsturnându-se conceptul tradiţional de mimesis: arta este o copie a lumii (o copie a copiei). Adverbele de loc ‘departe’ şi ‘aproape’ sugerează limitele cunoşterii de tip raţional, care nu poate să pătrundă în esenţa tainelor lumii. Poetul realizează că numai cu ajutorul raţiunii nu poate crea. Este nevoie de ceva mai mult, de cunoaşterea poetică. Există o anumită tensiune interioară care creşte în poem. Verbul la forma imperativă ‘naşte-mă’ este un refren al poeziei (laitmotiv). El constituie totodată punctul culminant al dialogului artistului cu Galateea. ‘De ce creaţia este implorată să dea naştere creatorului ?’Deoarece creatorul şi creaţia se nasc şi se susţin reciproc. Creaţia este aceea care înveşniceşte numele autorului şi îl face să treacă dincolo de timp, iar artistul este cel care dă viaţă operei prin imaginaţia şi sensibilitatea sa. Poezia este o invocaţie către Galateea. Galateea este iubita, dar şi creaţia. Versuri albe, inegale ca lungime .

Ritmul interior. Poetul foloseşte ingambamentul.

39. Ilustreaza conceptul operational lirism subiectiv, prin referire la doua poezii studiate, apartinand romantismului, simbolismului, modernismului sau neomodernismului. ________________________________________________________________________ “Eu nu strivesc corola de minuni a lumii” de Lucian Blaga face parte din seria artelor poetice ale literaturii române din perioada interbelică. Poezia este aşezată în fruntea primului său volum, “Poemele luminii”(1919), şi are rol de program (manifest literar), realizat însă cu mijloace poetice. Tema poeziei o reprezintă atitudinea poetică în faţa marilor taine ale Universului: cunoaşterea lumii în planul creaţiei poetice este posibilă numai prin iubire. Fiind o poezie de tip confesiune, lirismul subiectiv se realizează prin atitudinea poetică transmisă în mod direct şi, la nivelul expresiei, prin mărcile subiectivităţii (mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţează eul liric): pronumele personal la persoana I singular, adjectivul posesiv la persoana I, verbele de present, persoana I singular, alternând spre diferenţiere cu persoana a III-a; topica afectivă/cezura. “Plumb” de George Bacovia. Textul este structurat in doua catrene construite pe baza lexemului plumb, care este reluat in 6 din cele 8 versuri ale poeziei.Cele doua strofe/secvente poetice corespund celor doua planuri ale realitatii: realitatea exterioara, obiectiva simbolizata de cimitir si de cavou si realitatea interioara, subiectiva, simbolizata de sentimentul iubirii a carui invocare se face cu disperare, fiind si el conditionat de natura mediului.

Lirismul subiectiv este redat la nivelul expresiei prin marcile subiectivitatii: persoana intai a verbelor “stam”, “am inceput”,, persoana I a adjectivului posesiv “amorul meu”.

40. Exemplifica trasaturile speciei dramatice comedia, prin referire la o opera studiata. ________________________________________________________________________

O scrisoare pierdută, de I.L. Caragiale Comedia – specie a genului dramatic, in proza sau in versuri care provoaca rasul (este menita sa-I inveseleasca pe spectatori) prin surprinderea moravurilor sociale, a unor tipuri umae sau a unor situatii neasteptate, avand un final fericit si, deseori, un rol moralizator.Conflictul comic presupune contrastul dintre aparenta si esenta, dintre pretentii si realitate.Personajele comediei sunt inferioare in privinta insusirilor morale, a capacitatilor intelectuale sau a statutului social. Caracteristici: o stârneşte râsul; o Există diferite situaţii comice, diferite greşeli de exprimare care produc râsul. În acest sens, Caragiale foloseşte procedee specifice teatrului clasic, făcând apel la încurcătură (determinată de pierderea banului), la coincidenţă (Dandanache utilizează acelaşi instrument de şantaj ca acela la care recurge Caţavencu), la quiproquo (înlocuirea lui Caţavencu, în final, cu Agamiţă Dandanache). o conflict derizoriu (nesemnificativ); o Conflictul este produs de pierderea scrisorii trimise de Tipătescu lui Zoe. Scrisoarea este un adevărat personaj, care trece din mână în mână, generând şi întreţinând intriga, contribuind la menţinerea tensiunii dramatice. o Prin dispariţiile repetate şi eforturile personajelor de a o recupera, ea se transformă într-o importantă sursă a comicului.

de limbaj. Comicul de limbaj este provocat de: o prezenţa numeroaselor greşeli de vocabular. o Caragiale îşi iubeşte personajele. grotescul. o Tipurile de personaje reflectă anumite defecte de caracter sau vicii. de I. 41. sarcasmul. o conflict între aparenţă şi esenţă. este mediocru. de nume. prin vorbele lui Pristanda. între adevăr şi minciună.o personajul este confruntat cu false probleme. Tipuri de comic : de situaţie. Forme ale comicului : umorul. Trahanache – soţul încornorat. ________________________________________________________________________ O scrisoare pierdută. Observarea discrepanţei între aparenţă şi esenţă produce efecte comice. având defecte morale care sunt satirizate. refăând pacea. Comicul provine dintr-o neconcordanţă între aparenţă şi esenţă. Caragiale Comicul – categorie estetică. Piesa se încheie într-o notă comică. o deznodământ vesel. mai . prin referire la o comedie studiata. între scop şi mijloace. nu inofensive: «Curat constituţional». ce desemnează un fenomen care stârneşte râsul şi care nu pereclitează existenţa celor implicaţi.L. dar nu le iartă acele defecte care le face ridicole. satira. Caţavencu – demagogul etc. o stil parodic. o Personajele vor să pară altceva decât sunt. Cuvintele sunt deformate. de situatie sau de limbaj). care mai înainte au fost în conflict. ironia. acum se împacă. Ilustreaza comicul (de caracter. Zoe – femeia adulterină. de caracter. iar personajele. Pristanda – poliţaiul slugarnic. o Nae Caţavencu este pus ca să conducă manifestaţia în cinstea lui Agamiţă Dandanache.

renumeraţie. o evoluţia inversă (Caţavencu). remuneraţie. o încurcătura (pierderea scrisorii). curat constituţional. ori să se revizuiască. plebiscit). adresant. ceea ce permite amestecul celor două categorii fundamentale ale genului dramatic: comicul şi tragicul. rezultat al unei mai mari libertăţi de creaţie. din lipsă de instrucţie: famelie.. prin referire la o opera literara studiata. ________________________________________________________________________ Drama este o piesă de teatru cu un conţinut grav. o orice scenă în care apar efecte comice. tratat uneori într-o manieră comică. În dramă se regăsesc mai multe curente literare printre care şi .» o ticuri verbale: o Ghiţă Pristanda: curat murdar.Brânzovenescu.» o nonsensul: «.ales neologismele.» o asociaţii incompatibile: «Industria română e admirabilă.. primesc ! dar să nu se schimbe nimica. o cuplul Farfuridi. Drama este o specie modernă a genului dramatic. o Trahanache: aveţi puţintică răbdare. Ilustreaza conceptul operational drama. o quiproquo-ul (înlocuirea lui Caţavencu prin Dandanache).. o încălcarea regulilor gramaticale şi a logicii ani. dar lipseşte cu desăvârşire. andrisant.. plebicist (familie. o contradicţia în termeni: «După lupte seculare care au durat aproape 30 de 42. Comicul de situaţie rezultă din fapte neprevăzute şi din prezenţa unor grupuri insolite: o triunghiul conjugal: Zoe-Tipătescu-Trahanache. e sublimă.

Romantismul este un curent literar apărut în prima jumătate a secolului al XIX-lea. Vidro. Piesa „Răzvan şi Vidra” este o dramă romantincă care urmăreşte destinul lui Răzvan.. neştiind nimica sfânt. Alături de acest motiv îl întâlnim şi pe acela al sorţii schimbătoare: „Necruţând nimica-n lume. Ca erou romantic el este structurat contradictoriu: înzestrat cu calităţi de excepţie. Grozavul vis!. / El pentr-o biată lescaie. La nivelul personajelor întâlnim eroi romantici. / Uitam că viaţa-i o punte dintre leagăn şi mormânt!”. / Tot mai dulce mi se pare. / Gata să-şi mai dreagă cursa. proverbul popular: „Fie pâine cât de rea. el cu prada şi averea! / Dar ce-i mai trebui acuma mii de galbeni în grămezi? – Ce-mi foloseşte domnia?. Întâlnim motivul destinului care aminteşte de tragedia greacă antică: „Tu! Da. / Viermii sunt naşi. ca o floare cu otravă... bun ca blândul mieluşel / Face rele peste.. Mai întâlnim deasemenea şi comparaţia romantică „O faptă cât de frumoasă..” Este întâlnit şi umorul popular: „Bre! Ce de mai boierime! Doi jupâni ş-o jupâneasă! / Parcâ-i la curtea domnească! / O adunătură aleasă!”. personaje care în final îşi găsesc sfârşitul împreună datorită aceluiaşi motiv: dorinţa de putere şi lăcomia: „Nu-mi ziceai tu... Nebuni.. Germania şi Franţa./ Care ţese nevăzută toate lucrurile-n lume. În această piesă întălnim mai multe trăsături ale romantismului cum ar fi evaziunea în trecut... făr’ s-o ştie singur el!”. Pe-amândoi aci ne vezi / Praf. evoluând de la condiţia sa de ţigan liber la aceea de domnitor al Moldovei. dar şi versuri cu valoare de pamflet social: „Astfel şi boierul ăsta e painjinul sătul. când o ştiu din ţara mea”. de care este conştient. pulbere şi cenuşă! . / Hai la vrăjmaşi!.. / Daţi-mi armă! Lângă dânsul. ce din lăcomie.” În această piesă apare şi motivul romantic al visului prevestitor: „Visul meu!... în primejdie mi-e locul. tot strigând că nu-i destul!” şi versuri de factură populară: „Moartea-i mireasă/ Normântu-i casă. eroi excepţionali în situaţii excepţionale: Răzvan este dominat de trăsături puternice de caracter. / Astfel c-ades muritorul. antiteză pe care o putem observa foarte bine între Răzvan şi Zbierea. procedeu specific romantismului.”. în Anglia. / Tăinuieşte câteodată pieirea cea mai grozavă!.. istorie sau tradiţie. / Şi de ce eu stau aicim când Răzvan înfruntă focul?. Bogdan Petriceicu Hasdeu pornind de la cronica lui Miron Costin şi de la un studiu istoric consacrat lui Răzvan de Nicolae Bălcescu. eu pentr-un ceas de mândrie”. dar . La nivel artistic predomină antiteza.. oare. să fiu întocmai ca Sbierea? / Eu cu cinstea şi mândria. tu eşti o unealtă a puterii fără nume..romantismul.

a celui dispreţuit care se ridicădatorită meritelor sale proprii. ţigan! Eu.. / Mai dulce-i spânzurătoarea / Nu mai aştept în zadar!” Comportamentul şi faptele sale arată însuşiri alese: ştiutor de carte: „Dintre mii de ţigănime. Piesa apelează la o serie de convenţii şi teme cunoscute în literatura romantică. generozitatea. pe care autorul le dispune în cadrul unei existenţe istorice reale. decât amar. Când e prins Zbierea. Răzvan şi Vidra este o piesă romantică. Jupâne! / Decât. din mormânt ar tresări / De-ar şti că în pieptu-mi se mişcă păcatul de-a tâlhări”. prin alegerea unor personaje care întruchipează caractere puternice. după cum spunea G. Prin încercarea de a reda culoarea locală şi atmosfera epocii. buna măiculiţă. în primul rând. a stăpânului devenit robul robului său.. ştiut-am să-nvăţ scrisoare / sârbească şi românească. încât ajunsei de mic / În casa mitropoliei cel mai isteţ grămătic. care îi susţin pe parcursul devenirii lor. Romantismul promovează alături de poezia lirică sau proză şi dramaturgia.o. . / L-am scris. cutezanţa în lupta pentru dreptate şi curajul răspunderii: „El nu-i vinovat sărmanul. pentru că drama Răzvan şi Vidra este.. cântecul fcut-am eu. Răzvan se comportă după legile morale nescrise ale haiducilor. dar le provoacă în final înfrângerea şi chiar tendinţa de a amesteca solemnitatea tragicului cu omenescul. dominate de câte o pasiune devoratoare. cu trăsăturile individuale care umanizează personajele. vai. deşi apare.. sau tema răzbunării prin bunătate.neputiincios în afirmarea lor. cinstea: „Mama. Călinescu. din cauza căruia fusese făcut „rob pentr-un galben”. În opera „Răzvan şi Vidra” se mai regăsesc şi alte caracteristici specifice romantismului cum ar fi amestecul genurilor sau subiectivismul. Răzvan îl iartă: „Răzbunarea cea mai crudă este când duşmanul tău / E silit a recunoaşte că eşti bun şi dânsu-i rău!” Avântul romantic al personajului se împleteşte cu clasicismul construcţiei realizată într-o structură unitară echilibrată. l-am lipit şi pace!” Suflet generos. cum ar fi: tea săracului îmbogăţit din întâmplare. creând astfel noi specii printre care şi drama. într-un moment când curentul romantic începea să dispară.”.care refuză bogăţia. drama individului apăsat de prejudecata publică: „Eu.

Actiunea comediei O scrisoare pierduta este plasata “in capitala unui judet de munte. în general declamative şi bazate pe exagerări. singurele interventii directe ale autorului in piesa. al contrastului dintre două situaţii. Fiind destinata reprezentarii scenice. Intriga piesei (elementul care declanseaza desfasurarea actiunii si efectul de ansamblu al textului) porneste de la o intamplare banala: pierderea unei scrisori intime. compromitatoare pentru reprezentantii locali ai partidului aflat la putere si gasirea ei de catre adversarul politic. pe o viziune hiperbolică a realităţii. Textul dramatic este structurat in patru acte alcatuite din scene. 43. scena. in perioada campaniei electorale. toate acestea fiind caracteristice teatrului romantic. intriga. ________________________________________________________________________ Ca specie a genului dramatic. dovada fiind lista cu Persoanele de la inceputul piesei si didascaliile. şi făcând din Răzvan şi Vidra o dramă romantică.Acest fapt ridicol starneste o agitatie nejustificata si se rezolva printr-o impacare generala s neasteptata. fiind construit sub forma schimbului de replici intre personaje. autorul utilizează frecvent procedee retorice. intr-un interval de trei zile.Toate aceste sunt teme romantice prin faptul că includ elementul caracteristic al antitezei. creatia dramatica impune anumite limite in ceea ce priveste amploarea timpului si a spatiului de desfasurare a actiunii. adica la sfarsitul secolului al XIX-lea. pres partidului Zaharia Trahanache si sotia acestuia Zoe) si gruparea independenta constituita in jurul lui Nae . comedia este destinata reprezentarii scenice. Pentru descrierea şi realizarea scenică a acestor situaţii dramatice romantice. Analizeaza constructia subiectului (conflict dramatic. Conflictul dramatic principal consta in confruntarea pentru puterea politica a doua forte opuse: reprezentantii puterii (prefectul Stefan Tipatescu. in zilele noastre”. care o foloseste ca arma de santaj. relatii temporale si spatiale).

prin nume. Farfurdi şi Brânzovenescu – numele lor au «rezonanţe culinare» şi sunt derivate cu sufixe onomastice greceşti şi româneşti. prin referire la un text literar studiat. trădându-şi incultura şi lipsa de instrucţie: bampir. este sugerată prin numele de Caţavencu. iar neologismele le deformează.Catavencu. 44. mai ales regionalismele. catrindală. nume ce trimite la caţă – persoană care vorbeşte mult. Prin nume: Zaharia Trahanache – numele lui sugerează zahariseala şi capacitatea de a se modela uşor. renumeraţie.Conflictul are la baza contrastul dintre ceea ce sunt si ceea ce vor sa para personajele. principala sa caracteristică. prin limbaj. Nae Caţavencu – demagogia personajului. 2. c-am întors-o cu politica?» Pristanda foloseşte frecvent termeni populari. amestecul clientelei politice a vremii. Dandanache e peltic. puicusorule. Comenteaza doua modalitati specifice de caracterizare a personajului dramatic. după ordinele superiorilor: Trahanaua e o cocă moale. Ticul său verbal produce asociaţii comice: curat murdar. curat constituţional. defect de vorbire care nu se potriveşte cu statul lui social: «Asa e. ________________________________________________________________________ La Caragiale. în O scrisoare pierdută. precum «aveţi puţintică răbdare». curat condei. toate indirecte: 1. famelie. Prin limbaj: Zaharia Trahanache are ticuri verbale. intre aparenta si esenta. ceea ce denotă o gândire plată şi o anumită inerţie a personajului. ambitios avocat si proprietar al ziarului Racnetul Carpatilor. întâlnim frecvent ca modalităţi de caracterizare preferate de autor următoarele procedee fundamentale. care se .

. ce din lăcomie. dar şi versuri cu valoare de pamflet social: „Astfel şi boierul ăsta e painjinul sătul./ Care ţese nevăzută toate lucrurile-n lume. personaje care în final îşi găsesc sfârşitul împreună datorită aceluiaşi motiv: dorinţa de putere şi lăcomia: „Nu-mi ziceai tu. arătând şiretenia lui. Vidro. La nivel artistic predomină antiteza. bun ca blândul mieluşel / Face rele peste. ca o floare cu otravă. / Astfel c-ades muritorul. oare.. făr’ s-o ştie singur el!”. Nebuni. pulbere şi cenuşă! . eu pentr-un ceas de mândrie”.bucura de aceleaşi avantaje constituţionale. el cu prada şi averea! / Dar ce-i mai trebui acuma mii de galbeni în grămezi? – Ce-mi foloseşte domnia?. Mai întâlnim deasemenea şi comparaţia romantică „O faptă cât de frumoasă. să fiu întocmai ca Sbierea? / Eu cu cinstea şi mândria.. istorie sau tradiţie. Bogdan Petriceicu Hasdeu pornind de la cronica lui Miron Costin şi de la un studiu istoric consacrat lui Răzvan de Nicolae Bălcescu. / Tot mai dulce mi se pare.. tot strigând că nu-i destul!” şi versuri de factură populară: „Moartea-i mireasă/ Normântu-i . proverbul popular: „Fie pâine cât de rea. 45. evoluând de la condiţia sa de ţigan liber la aceea de domnitor al Moldovei.” Este întâlnit şi umorul popular: „Bre! Ce de mai boierime! Doi jupâni ş-o jupâneasă! / Parcâ-i la curtea domnească! / O adunătură aleasă!”. În această piesă întălnim mai multe trăsături ale romantismului cum ar fi evaziunea în trecut. Pristanda – numele personajului este luat de la un joc moldovenesc în care se bate pasul într-o parte şi-n alta fără să se pornească niciunde. când o ştiu din ţara mea”. / El pentr-o biată lescaie. ce simte că adversarul de azi poate fi prefectul de mâine. Pe-amândoi aci ne vezi / Praf. / Tăinuieşte câteodată pieirea cea mai grozavă!. procedeu specific romantismului. / Gata să-şi mai dreagă cursa.. Expune subiectul unei drame studiate. ________________________________________________________________________ Piesa „Răzvan şi Vidra” este o dramă romantincă al carei subiect il reprezinta destinul lui Răzvan. tu eşti o unealtă a puterii fără nume. antiteză pe care o putem observa foarte bine între Răzvan şi Zbierea. Întâlnim motivul destinului care aminteşte de tragedia greacă antică: „Tu! Da..

.. Alături de acest motiv îl întâlnim şi pe acela al sorţii schimbătoare: „Necruţând nimica-n lume.casă.. ţigan! Eu. / Daţi-mi armă! Lângă dânsul.. vai. La nivelul personajelor întâlnim eroi romantici. eroi excepţionali în situaţii excepţionale: Răzvan este dominat de trăsături puternice de caracter. din cauza căruia fusese făcut „rob pentr-un galben”. Caracterizeaza un personaj. dar neputiincios în afirmarea lor.. Răzvan se comportă după legile morale nescrise ale haiducilor. din mormânt ar tresări / De-ar şti că în pieptu-mi se mişcă păcatul de-a tâlhări”... încât ajunsei de mic / În casa mitropoliei cel mai isteţ grămătic. l-am lipit şi pace!” Suflet generos.. Călinescu. evoluând de la condiţia sa de ţigan liber la aceea de domnitor al Moldovei.” În această piesă apare şi motivul romantic al visului prevestitor: „Visul meu!. drama. dintr-un text dramatic studiat (la alegere: comedie.. / Mai dulce-i spânzurătoarea / Nu mai aştept în zadar!” Comportamentul şi faptele sale arată însuşiri alese: ştiutor de carte: „Dintre mii de ţigănime. de care este conştient. generozitatea.P. decât amar. pentru că drama Răzvan şi Vidra este.”. Când e prins Zbierea. 46.. ştiut-am să-nvăţ scrisoare / sârbească şi românească.. Ca erou romantic el este structurat contradictoriu: înzestrat cu calităţi de excepţie.. în primul rând. ________________________________________________________________________ Personajul Razvan din drama Razvan si Vidra de B. / Viermii sunt naşi. cinstea: „Mama. / Uitam că viaţa-i o punte dintre leagăn şi mormânt!”. cântecul fcut-am eu.Hasdeu Piesa „Răzvan şi Vidra” este o dramă romantincă care urmăreşte destinul lui Răzvan.o. forme ale dramaturgiei in teatrul modern).. buna măiculiţă.. Jupâne! / Decât. în primejdie mi-e locul. / Şi de ce eu stau aicim când Răzvan înfruntă focul?. după cum spunea G. Grozavul vis!. / L-am scris. drama individului apăsat de prejudecata publică: „Eu. neştiind nimica sfânt. / Hai la vrăjmaşi!. Răzvan îl iartă: .”. cutezanţa în lupta pentru dreptate şi curajul răspunderii: „El nu-i vinovat sărmanul.

Actiunea comediei O scrisoare pierduta este plasata “in capitala unui judet de munte. in perioada campaniei electorale. care o foloseste ca arma de santaj. prin referire la o opera literara studiata. dovada fiind lista cu Persoanele de la inceputul piesei si didascaliile. comedia este destinata reprezentarii scenice. pres partidului Zaharia Trahanache si sotia acestuia Zoe) si gruparea independenta constituita in jurul lui Nae Catavencu.Acest fapt ridicol starneste o agitatie nejustificata si se rezolva printr-o impacare generala s neasteptata. ________________________________________________________________________ Ca specie a genului dramatic. Textul dramatic este structurat in patru acte alcatuite din scene. compromitatoare pentru reprezentantii locali ai partidului aflat la putere si gasirea ei de catre adversarul politic. adica la sfarsitul secolului al XIX-lea. ambitios avocat si proprietar al ziarului Racnetul Carpatilor. Ilustreaza elementele de compozitie a textului dramatic (act.Conflictul are la . scena/tablou. Fiind destinata reprezentarii scenice. Intriga piesei (elementul care declanseaza desfasurarea actiunii si efectul de ansamblu al textului) porneste de la o intamplare banala: pierderea unei scrisori intime.„Răzbunarea cea mai crudă este când duşmanul tău / E silit a recunoaşte că eşti bun şi dânsu-i rău!” Avântul romantic al personajului se împleteşte cu clasicismul construcţiei realizată într-o structură unitară echilibrată. creatia dramatica impune anumite limite in ceea ce priveste amploarea timpului si a spatiului de desfasurare a actiunii. indicatii scenice). intr-un interval de trei zile. replica. 47. in zilele noastre”. singurele interventii directe ale autorului in piesa. fiind construit sub forma schimbului de replici intre personaje. Conflictul dramatic principal consta in confruntarea pentru puterea politica a doua forte opuse: reprezentantii puterii (prefectul Stefan Tipatescu.

intr-un manifest literar. Ilustreaza conceptul operational curent literar. nici de poezia de idei.Poetul simbolist nu este interesat nici de poezia naturii in sine. reunind scriitori care impartasesc principii estetice similare. Poezia simbolista este exclusiv o poezie a sensibilitatii pure. prin referire la romantism sau la simbolismul romanesc (la alegere).clasicismul. confuze. 48. romantismul. dar exista si curente reprezentate de mai multe manifeste. simbolismul. dadaismul etc. care da totodata si numele curentului il constituie o scrisoare intitulata Le Symbolisme apartinand lui Jean Moreas. au caracter polemic fata de traditie). sunt transmise pe calea sugestiei. se raporteaza intr-o maniera comuna la o anumita traditie literara (la inceputurile lor.Principiile estetice ale unui curent literar sunt cristalizate. realismul. Sugestia este folosita drept cale de exprimare a corespondentelor/legaturilor ascunse dintre lucruri. Simbolismul curent literar modernist. ________________________________________________________________________ Curent literar – miscare literara dintr-o anumita perioada social-istorica. muzicale. olfactive. Manifestul literar al. parnasianismul. care . intre aparenta si esenta. Curente literare: . expresionismul. concorda in preferintele pentru anumite genuri si specii literare si utilizeaza in opera lor modalitati artistice similare. nici de poezia sociala. naturalismul. uneori . aparut ca o reactie impotriva poeziei retorice a romanticilor si a impersonalitatii reci a parnasienilor. de obicei. Obiectul poeziei simboliste il constituie starile sufletesti nelamurite. prin cultivarea senzatiilor coloristice.baza contrastul dintre ceea ce sunt si ceea ce vor sa para personajele. neputand fi formulate clar.

iata visul nostru”.Utilizat in poezia anterioara (de pilda la romantici) pentru a exprima. Inclinatia catre stari sufletesti nedefinite. o versul liber. natura ca loc al corespondentelor. sinestezia. functia simbolului ramane aceea de a sugera (simbol implicit). o importanta majora in cadrul acestui curent. Un element definitoriu al poeziei simboliste il reprezinta cautarea muzicalitatii exterioare. toamna. nevroza. o muzicalitatea. Motive: singurătatea. de asemenea. o claustrarea. culorile. Tehnici simboliste: o simbolul. la simbolisti. parcul. predispozitia pentru reverie. sa sugerezi. visare reprezinta alte trasaturi ale poeziei simboliste. . a anumitor vocale sau a refrenului. a materializa o idee sau un sentiment (simbolul explicit). obtinuta nu numai prin ritmuri si rime perfecte.in imagini ample – sinestezii. ci mai ales prin repetitia obsedanta a unor cuvinte. o evadarea. placere care consta in bucuria de a ghici incetul cu incetul. iubirea. melancolia. Cultivarea simbolului are. muzica. Teme: o condiţia poetului. Mallarme:”A numi un obiect inseamna a suprima trei sferturi din placerea pe care ti-o da un poem. ploaia. o sugestia. o moartea. targul provincial ca element al izolarii. spleen-ul. o corespondenţele. o natura. o starea de nevroză. Simbolistii au predilectie pentru banumite teme si motive: iubirea. a lamuri.

o Trecutul istoric. o primatul sentimentului si al fanteziei creatoare. o subiectivitate. l-a constituit revolutiile burghezo-democratice.Contextul istoric. fabulosul. o respingerea regulilor inpuse de clasicism. lupta pentru independenta si libertate nationala. o fascinatia misterului si a exceptionalului. interesul pentru mituri. libertatea de creatie.. Fichte). spatiu natal sau spatii exotice o Antiteza trecut – prezent . vis.Romantismul are la baza filozofia idealista germana (a lui Hegel. o Natura locala sau spatiile exotice o Exceptionalul o Raportul cu timpul o Evadarea din realitate in vantezie. expansiunea eului individual. Romantismul – orientare ideologica artistica si literara aparuta in prima jumatate a secolului al 19-lea in spatiul european.Conceptul artei de frumos include si uratul si grotescul » o Trasaturi/principii estetice o imaginatia – principiul fundamental de creatie. al aparitiei romantismului. trecut istoric. miturile. o antiteza. o cultivarea emotiei si a sentimentului o intensitatea trairilor o amestecul genurilor si al stilurilor o Surse de inspiratie/teme o Folclorul local. fantasticul. Schopenhauer.cimitirul. culoarea locala.Manifestul literar l-a constituit prefata dramei Cromwell al lui Victor Hugo « nu exista reguli si nici modele.

particularul/exceptionalul o Stilul o Stilul metaforic o Fuziunea genurillor si a speciilor o Largirea si imbogatirea limbii literare: limbaj popular. arhaic etc. personaje din toate mediile sociale. ________________________________________________________________________ . drama omului. tiranul. Expune modul in care doctrina estetica promovata de revista Dacia literara se reflecta in creatia scriitorilor pasoptisti. 49.o Personajul literar o Personaje exceptionale in inprejurari exceptionale o Antiteza inger-demon.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful