1. Prezinta trasaturile prozei romantice, prin referire la o opera literara studiata.

________________________________________________________________________ Miscare literara si artistica, romantismul a aparut pt. intaia oara la sfarsitul secolului al 18-lea continuandu-se pana la inceputul secolului al 19-lea cu influiente puternice atat arta, filosofie, istorie si altele. Romantismul a luat nastere in Anglia, de unde s-a extins in Germania si Franta, apoi in intreaga Europa.Principala caracteristica a acestui curent a reprezentat-o iesirea din conventional, prin ridicandicarea impotriva riguorilor, a dogmatismului estetic, a ratiunii reci si a ordinii. Romantisumul a sustinut manifestarea fanteziei si exprimarea sentimentelor, a originalitatii, a spontaneitatii si sinceritatii emotionale prin promovarea libertatii de expresie. Altfel spus, romantismul a pledat pt. explorarea universului interior al omului. Nuvela Alexandru Lapusneanul de C Negruzzi este prima nuvela istorica romana, o capodopera a speciei si un model pt. autorii ce au cultivat-o ulterior.Puplicata in perioana pasoptista, in pimul numar al Daciei Literare(1840) nuvela ilustreaza doua dintre cele patru idei formulate de Mihail Kogalniceanu, conducatorul revistei, in articolul program intitulat Introductie, care constituie manifestul literar al romantismului romanesc.Costache Negruzzi ca de altfel si ceilalti pasoptisti se inspira din cronici si din folclor, conform esteticii romantice si recomandarilor din Introductie.Prin urmare specia in sine – nuvela istorica – apartine curentului romantic iar tema, subiectul, personajele si culoarea epocii (mentalitati, comportamente, relatii sociale, obiceiuri, vestimentatie, limbaj) sunt de aceeasi factura si anume romantica. Referindu-ne la unul dintre aceste componente ale nuvelei, personajele, observam ca Alexandru Lapusneanul este personajul principal al nuvelei, personaj romantic, exceptional care actioneaza in situatii exceptionale (de exemplu scena uciderii boierilor, a pedepsirii lui Motoc, scena mortii domnitorului otravit).Intruchipeaza tipul domnitorului tiran si crud.El este construit din contraste si are o psihologie complexa, calitati si defecte puternice, un damnat romantic

2. Prezinta trasaturile romanului realist prin referire la o opera literara studiata. ________________________________________________________________________ Publicat in 1938, romanul Enigma Otiliei apare la sfarsitul perioadei interbelice, de puternica afirmare a speciei. Opera literara Enigma Otiliei de G. Calinescu este un roman realist cu elemente moderniste, apartinand prozei interbelice. Proza realist-obiectiva se realizeaza prin naratiunea la persoana a III-a (nonfocalizata).Viziunea dindarat presupune un narator obiectiv, detasat, care nu se implica in faptele prezentate. Trasaturi: reprezentarea veridica a realitatii contemporane scriitorului, a societatii sub determinismul social-economic (teme: banu, mostenirea, zestrea, parvenirea etc).; iluzia vietii; verosimilitate; obiectivitatel; lipsa de idealizare a realitatilor sociale, a vietii de familie etc. (relatiile dintre individ si mediu). Observatia sociala si psihologica; analiza psihologica si sociologica; tipizarea ca mijloc de generalizare a fenomenelor vietii intr-o forma concreta; personaje tipice (pentru o categorie sociala) in situatii tipice Complexitatea personajului; surprinderea lui in transformare (in relatie cu mediul); individualizarea individului prin fapte, limbaj, relatii cu alte personaje etc. Tehnica detaliului, notarea amanuntului semnificativ; descrierile minutiuoase (cadrul ambiant, vestimentatia, fizionomia) au conotatii in plan moral. Rolul expozitiunii (situarea exacta in timp si spatiu) – veridicitatwa, structura inchisa a romanului (simetria imcipit/final; final inchis Stil sobru , impersonal, obiectiv, atitudinea critica De asemenea este un roman balzacian, social si citadin.Opera literara Enigma Otiliei este un roman prin amploarea actiunii, desfasurata pe mai multe planuri cu conflict complex, la care participa mai multe personaje.Este un roman realist prin: tema,

structura inchisa, specificul secventelor descriptive, realizarea personajelor, dar depaseste modelul realismului clasic, al balzacianismului, prin spiritul critic si polemic, prin elemente de modernitate. Enigma Otiliei este un roman realist (balzacian) prin: prezentarea critica a unor aspecte ale societatii bucurestene de la inceputul sec al XX-lea motivul paternitatii si al mostenirii, structura, specificul secventelor descriptive (observatia si detaliul semnificativ; rolul vestimentatiei si al cadrului in caracterizare), realizarea unor tipologii, veridicitatea, utilizarea naratiunii la persoana a II-a.Dar depaseste modelul realismului clasic prin spiritul critic si polemic (parodic, ludic), prin elemente ale modernitati (ambiguitatea personajelor, interesul pentru procesele psihice deviante, tehnicile moderne de caracterizare - comportamentism, reflectarea poliedrica, realizarea scenica a capitolului al XVIII-lea.

3. Exemplifica trasaturile prozei fantastice, prin referire la o opera literara studiata. ________________________________________________________________________ Proza fantastica se caracterizeaza prin aparitia subita a unui element misterios, inexplicabil, care perturba ordinea fireasca a realitatii.aceasta intruziune a “unei alte realitati” enigmatice in lumea obisnuita starneste nelinistea sau spaima personajelor, care se straduiesc sa inteleaga o justificare a evenimentelor insolite in care sunt angrenate. De regula nici o explicatie nu se dovedeste pana la urma pe deplin satisfacatoare.Prin echivocul si prin incertitudinea pe care le intretine, fantasticul modern are caracter deschis , problematizat spre deosebire de bastm, naratiune fabuloasa traditionala, care infatiseaza lumi inchise. Opera literara La tiganci de Mircea Eliade este o nuvela fantastica deoarece are toate caracteristicile acestei specii literare: intruziunea misterului in cadrul vietii reale, ezitarea protagonistului si a citittorului, compozitia gradata a naratiunii, disparitia limitelor de timp si de spatiu la aparitia supranaturalului, finalul ambiguu.

Formule mediane. succesiunea secventelor narative ffind redata prin inlantuire.\). .4. individualizarea personajelor. cu actiuni implicand fabulosul/supranaturalul si supusa unor stereotipii – actiuni conventionale. numerele si obiectele magice. cine se duce acolo be si mananca.Sunt prezente cliseele compozitionale. si merg patruzeci si noua. umorul si specificul limbajului. limbajul este elaborat. Tema basmului o reprezinta triumful binelui. Argumenteaza apartenenta la specia literara bast cult a unui text narativ studiat.Motivele narative specifice sunt: superioritatea mezinului. Formula de incheiere: Si a tinut veselia ani intregi. calatoria. Si merg ei o zi. dar sunt individualizate prin atribute exterioare si prin limbaj. cu numeroase personaje purtatoare ale unor valori sibolice. care infatiseaza parcurgerea drumului maturizarii de catre erou. casatoria.Conflictul dintre bine si rau se incheie prin victoria fortelor binelui. si acum mai tine inca. Coordonatele actiunii sunt vagi prin atemporalitatea si aspatialitatea conventiei: Amu cica era odata intr-o tara un crai care avea trei feciori. donatorii. si merg doua.Personajele indeplinesc prin raportare la erou o serie de functii: antagonistul.In basmul cult. ________________________________________________________________________ Basmul cult este o specie narativa ampla.Formula de initiere: Amu cica era odata. Actiunea se desfasoara linear. umanizarea fantasticului. ca in basmul popular. se imbina naratiunea u dialogul si cu descrierea. pune in evidenta idealul de dreptate. supunerea prin viclesug. Sunt deasemenea formulte tipice. ajutoarele. pedeapsa. Povestea lui Harap-Alb este un basm cult avand ca partiularitati: reflectarea conceptiei autorului despre lume. de adevar si de cinste.Insa ca orice basm.

. Una dintre cele noua povestiri este povestirea Fantana dintre plopi.Accentul este pus pe intamplari si situatii.Se acorda importanta actului nararii care are ca efect reinvierea unei lumi apuse. formulele de adresare).. implicat ca martor sau doar ca mesager al intamplarii). defapt o initiere ratata. de unde si caracterul etic. exemplar al povestirii.5.Pentru autenticitatea povestirii pledeaza doar perspectiva narativa. intamplarilor si situatiilor. mai putin personajelor. Ilustreaza conceptul operational povestire prin referire la o opera literara studiata. -Ceremonial – dialogul presupune un sistem de conventii (aparitia naratorului.Atmosfera Hanul ancutei are forma povestirii in rama deoarece noua naratiuni de sine statatoare sunt incadrate intr-o alta naratiune. prin procedeul insertiei . situindu-se ca dimensiuni si amploare a subiectului intre schita si roman. folosirea persoanei I. ci al situatiei. de unde caracterul etic. ceremonial. exemplar al povestirii.Relatia narator-cititor presupune: oralitate. care se limiteaza la relatarea unui singur fapt epic si anume o intamplatre de dragoste din tinerete. care se limiteaza la relatarea unui singur fapt epic. aceasta fiind cea de-a 4-a povestire si are ca tema iubirea tragica iar ca personaj narator pe capitanul de mazilii Neculai Isac. implicat ca protagonist al intamplarii).Povestirea se situeaza intr-un plan al trecutului principala sa caracteristica fiind evocarea. interesul nu se centreaza in jurul personajelor. atmosfera.Povestirea se situeaza intr-un plan al trecutului principala sa caracteristica fiind evocarea. ________________________________________________________________________ Specie epica. Fantana dintre plopi este povestire deoarece este o naratiune subiectivizata (relatare din unchiul povestitorului. . pretextul.Se acorda importanta naratorului si actului nararii.Relatia narator-receptor este mai stransa decat in cazul nuvelei si presupune: -Oralitate – aparenta de dialog intre narator si receptor.Este o naratiune subiectivizata (relatarea se face din unchiul povestitorului.

Nuvela Alexandru Lapusneanul de C. nuvela ilustreaza doua dintre cele patru idei formulate de M. ale caror caractere se desprind dintr-un puternic conflict. care constituie si manifestul literar al romantismului romanesc.Se observa concizia intrigii. o capodopera a speciei si un model pt. caracterizate succint si graviteaza in jurul personajului principal.. pusa pe seama unor personaje.Actiunea nuvelei este mai dezvoltata decat a schitei. Negruzzi este prima nuvela istorica din literatura romana. personajele si culoarea epocii (mentalitati. care implica un numar redus de personaje. obiceiuri. cu o constructie riguroasa.Hanu ancutei este o povestire in rama pentru ca naratorul si interlocutorii sunt prezenti in acelasi spatiu – hanul. in acelasi timp – intr-o toamna aurie cadru care prilejuieste nararea tuturor celorlalte povestiri din ciclu. Kogalniceanu. . Autorii care au prelucrat-o ulterior. tendinta de obiectivare a perspectivei narative si apartenenta verosimilitatii faptelor prezentate. cu un conflict concentrat. in primul numar al Daciei literare (1840). avand un fir narativ central. limbaj). comportmente. Este o nuvela istorica pentru ca este inspirata din trecutul istoric: tema. relatii sociale. Publicata in perioada pasoptista. prin referire la o opera literara studiata. Opera literara Alexandru Lapusneanul este o nuvela istorica de factura romantica. de dimensiuni relativ reduse. prin inlantuirea secventelor narative. Naratiunea se desfasoara liniear. in proza. in articolul program intitulat Introductie. conducatorul revistei. Este o nuvela deoarece este o specie epica in proza. 6 Exemplifica trasaturile nuvelei. vestimentatie. cu un fir narativ central si o constructie epica riguroasa. subiectul. ________________________________________________________________________ Specie a genului epic.Personajele sunt relativ putine. cronologic.

Culoarea locala: atmosfera de epoca este construita prin decor. fantastica. folclor). Lapusneanul – 1564 – 1569). anecdotica. ________________________________________________________________________ Nuvela este specia genului epic. acest lucru constituie inca o trasatura a nuvelei istorice. care implica un numar redus de personaje. lucrari stiintifice. Personajul este o personalitate istorica: aici apare ca un domnitor crud in jurul caruia se grupeaza boierii lingusitori si ipocriti d). nuvela este dispusa in patru capitole. Lapusneanul are urmatoarele caracteristici: a).nuvela care are ca punct de plecare trecutul istoric (cronici. comitand insa. in proza de dimensiuni relativ reduse (se situeaza intre schita si roman). b). filozofica. psihologica. Subiectul este riguros construit urmarind actiunea liniear.7. Tematica este istorica (evocarea unei perioade din istoria Moldovei.autorul redand istoria in cele mai mici detalii ale ei. Referindu-ne la tema adoptata distingem mai multe tipuri de nuvela: istorica. reactualizarea ultimilor cinci ani de domnie ai lui Al. sociala. cu un fir narativ central si o constructie epica riguroasa. limbaj vestimentatie. cu un conflict concentrat. Nuvela istorica al. fiecare avand cate un motto semnificativ care concentreaza conflictul dominant c). are ca tema evocarea artisica a unei perioade din istoria nationala. respectand in mare parte adevarul istoric.naratorul se inspira din cronicile Moldovei. Prezinta asemanari si deosebiri intre cele doua tipuri de nuvela studiate (nuvela psihologica. unele licente istorice in scopuri estetice: Motoc nu mai traia in momentul revenirii lui al. istorica sau romantica. Lapusneanul la domnia Moldovei. nuvela istorica . in succesiunea cronologica a evenimentelor. locul si timpul actiunii find bine precizate .

8. relativismul si prin crearea personajului intelectual lucid . intaia noapte de razboi este un roman modern de tip subiectiv deoarece are drept caracteristici: unicitatea perspectivei narative.Astfel ca personajul. fluxul constiintei. intriga complexa. Prezinta comparativ modalitatile de constructie a personajelor intr-o proza romantica si o proza realista. luciditatea autoanalizei. determinate in raport cu mediul. anticalofilismul. 9. prin referire la o opera literara studiata. ________________________________________________________________________ Romanul – specie a genului epic de mare intindere. substantialitatea. prin modul de constructie si felul in care actioneaza in raport cu celelalte personaje si chiar cu el insusi. si subiectiv. cu actiune complexa. Ultima noapte de dragoste. memoria afectiva. timpul prezent. sta raportul personaj-curent literar. Camil Petrescu. prin aducerea unor noi principii estetice ca autenticitatea. cu experienta nepervertita. cu trairea febrila. Prin urmare in clasicism – “caractere” (construite pe o dominanta psihologica sau comportamentala). prin opera lui fundamenteaza principiul sincronismului. naratiunea la persoana I. dar si autenticitatea definita ca identificarea actului de creatie cu realitatea vietii. ________________________________________________________________________ La baza modalitatilor de constructie a personajelor. personaje numeroase. este in stransa relatie cu trasaturile curentului literar in care se incadreaza opera din care face parte. este cel care. in naturalism – personaje dominate de patologie si ereditate. Adept al modernismului lovinescian. in romantism – personaje cu insusiri exceptionale si construite in perechi antitetice. Exemplifica trasaturile romanului modern. dar unitara. determinate preponderent biologic. in realism – personaje “tipice” pentru o categorie sociala.

trait in iminenta mortii. care participase la Primul RM ca ofiter al armatei romane)..Astfel in primul este utilizata nararea subiectiva a unei drame erotice (fictiva din punctul de vedere al autorului care nu traise pana la momentul scrierii romanuui o mare iubire). de unde reiese apropierea acestuia de evenimente. locatii si termeni specifici. fiind considerate un jurnal de front =>obiectiv. sobrietate. pe dislocari sub forma de flash-back si feed-back. Aceste doua ipostaze reprezinta si doua planuri epice distincte. ceea ce inregistreaza simturile mele.. Realitatea romanului este o realitae personala.si analitic. dar intamplarile de pe font se prezinta intr-o versiune neromantata. care ilustreaza imaginea razboiului absurd si tragic. fiind unul dintre promotorii de seama ai anticalofilismului. sunt . este artistic si intelectualizant. considerand de asemenea ca intr-o opera literara relatarea subiectului trebuie sa fie precisa si concisa „ca intr-un proces verbal”. Romanul este structurat in doua parti. caci „sa nu descriu decat ceea ce vad. bazata pe alternanta temporala a evenimentelor.. surprinzand doua ipostaze existentiale: „Ultima noapte de dragoste”. fraza scurta si nervoasa. cu titluri sugestive. Stilul lui Camil Petrescu se caracterizaeaza prin clariate. Preluand ideile moderniste ale lui Lovinescu el alege sa scrie „fara stralucire artistica”. In mintea naratorului-personaj unele evenimente nesemnificative iau proportii uriate. cu date. In aceasta idee discursul narativ poate fi considerat subiectiv in ceea ce priveste drama iubirii. Astfel Stefan Gheorghidiu traieste in doua realitati temporale: timpul cronologic (obiectiv)-intamplarile de pe front si timpul psihologic(subiectiv)-drama iubirii. prezentat obiectiv (o experienta reala din viata lui Camil Petrescu. ceea ce gandesc eu. pana la substituirea lui de catre personaj=> narator-personaj. naratorul-personaj identificandu-se in partea a doua cu autorul. Romanul este scris la persoana intai: „eu nu pot vorbi onest decat la persoana intai”(Camil Petrescu). un punct de vedere interpretabil de catre cititor. Modaliatatea narativa se remarca asadar prin prezenta marcilor formale ale naratorului. in timp ce al doilea reprezinta un jurnal de razboi. ceea ce aud..”(Camil Petrescu). Perspectiva temporala este discontinua.drama iubirii lui Stefan Gheorghidiu si „Intaia noapte de razboi”. Aceasta-i singura realitate pe care eu o pot povesti.

cu noi.a inteligentei native. mai sunt doua saptamani pana merg la scoala [.. cu o durata mult mai mare sunt prezentate simplu si succint „”Eram insurat de doi ani cu o colega de la Universitate si banuiam ca ma inseala”. este modalitatea prin care Gheorghidiu aduce in prezent (timpul subiectiv).. Ideea literara este adoptata de Camil Petrescu de la scriitorul francez Marcel Proust. declansata de discutia de la popota. el este marcat si de incertitudinea ce planeaza in jurul Elei. iar conferinta sa despre „Noua structura si opera lui Marcel Proust” constituie un adevarat manifest literar de credinta. Memoria involuntara. I se cuvine sa recunosc ca m-a inselat doar cand am devenit bogat”. sotia lui. Conceptiile filosofului Bergson asupra timpului individual gasesc si in Camil Petrescu un adulant si exponent. nu mi-e masa masa[. in timp ce altele..] si baiatul [.. Descrierea in amanunt a starilor. ca de altfel alte idei bergsonieine. copii....] Aproape ne-am instrainat[.» e mai putin proustian si mai mult roman orasenesc in sensul cerintei scriitorului intr-un articol antisamanatorist din 1927” (G. acum vine toamna.De ce s-ar fi dat unui student sarac? O partida.].. prin retrospectie si discontinuitate temporala a feed-back-ului. lucid . sa se termine”. senzatiilor. „Totusi «Ultima noapte. ca si cum este mult mai usor sa traiesti ceva decat sa traiesti in asteptatrea acelui ceva. Personajul principal. de natura afectiva... Stefan Gheorghidiu traieste drama aceasta a incertitudinii dublu fata de camarazii sai.. dezbatute intens. Momentul istoric al neutralitatii Romaniei din timpul Primului RM este un motiv de framant al celor incorporati.. este raspunsl necesitatii eroului intelectual in literatura romana dupa ideile moderniste ale lui Lovinescu. experientelor din capodopera proustiana „In cautarea timpului pierdut” isi gaseste o corespondenta in romanul camilpetrescian „Ultima noapte.] Mai bine am intra odata in razboi. Stefan Gheorghidiu..”: „Dar m-a iubit? Surad pentru mine singur..]fata [. un viitor sot? Atunci de ce n-au facut-o si altele inaintea ei? In orice caz e singura femeie care a facut sacrificii pentru mine cand mama a fost gata sa porneasca proces pentru mostenire.. In aceasta conditie de incertitudine timpul se dilata la nesfarsit-colonelul regimentului spune „nu mi-e casa casa. experienta sa erotica. Calinescu). Filosof prin excelenta.intoarse pe fata si pe dos..

10. Stefan Chiorghidiu. obiectiv si naratiunea la persoana a III-a (specifice romanului traditioal. naratiunea la persoana I si autenticitatea trairii. Prezinta relatia dintre instantele comunicarii narative (autor. personaje. le traieste. memoria afectiva. analizate. ________________________________________________________________________ Romanul Ultima noapte de dragoste. al personajului-narator care mediaza intre cititor si celelalte personaje. . el se salveaza prin constientizarea unei drame mai puternice. prin naratiunea la persoana I. le interpreteaza. timpul prezent si subiectiv. aceea a omenirii ce traieste tragismul unui razboi absurd.prin inteligenta.intaia noapte de razboi este un roman modern de tip subiectiv. face ca cititorul sa cunoasca despre ele tot atat cat stie si personajul principal. Naratorul este protagonistul romanului (observa faptele. Prin urmare Ultima noapte de razboi . cititor) intr-un roman modern studiat.Punctul de vedere unic si subiectiv.Naratorul omniscient. dominat de incertitudinea mintii in cautarea adevaralui absolut.Reprezentarea epica neutra a unor evenimente exterioare (in romanul traditional) face loc reprezentarii unei proiectiisubiective in planul constiintei naratorului (in romanul modern subiectiv).Insa situarea eului narativ in centrul povestirii confera autenticitate. interpretate. intaia noapte de razboi este scris la persoana intai. obiectiv) sunt inlocuite in romanul modern de tip subiectiv. cu focalizare exclusiv interna /viziunea “impreuna cu”/ Naratiunea la persoana I presupune existenta unui narator implicat (identitatea intre planul naratorului si al personajului). sub forma unei confesiuni a personajului principal. iar faptele si personajele sunt prezentate ca evenimente interioare. narator. perspectiva narativa fiind subiectiva si unica (trasatura a romanului modern de tip subiectiv). avand la baza caracteristicile propuse de Eugen Lovinescu in revista Zburatorul si anume: unicitatea perspectivei narative.

la inceputul cartii. interesul nu se centreaza in jurul personajului. sentimente. Hanu Ancutei are forma povestirii in rama deoarece noua naratiuni de sine statatoare sunt incadrate intr-o alta naratiune. . implicat ca martor sau doar ca mesager al intamplarii). relatii cu altii). Manolescu sa afirme : Vocea anonima care infatiseaza obiceiurile de la Han.Prin monolog interior. personaj-narator de unde si varietatea diegezei si caracterul polifonic. Ceilalti naratori. pe rand. alternand sau interferand. tipuri umane. axemplar al povestirii. este a autorului. Fantana dintre plopi este a patra povestire si are ca tema iubirea tragica iar ca personaj-narator pe capitanul de mazili Neculai Isac. Exista un povestitor al naratiunii-cadru care asista ca martor la seara de la han. 11. Tehnica povestirii in rama presupune duplicarea instantei narative. ceea ce dovedeste pretuirea lor. aspecte ale planului interior (trairi. Devenind ascultator al fiecarei naratiuni rostite de ceilalti. care se limiteaza la relatarea uni singur fapt epic. prin procedeul insertiei. faptul ca este recunoscut ca unul dintre ei. ________________________________________________________________________ Povestirea – specie a genului epic in proza ca dimensiuni si amploare a subiectului intre schita si roman. personaje in naratiunea cadru si.Este o naratiune subiectivizata (relatarea din unchiul povestitorului.Prezenta sa este redata prin utilizarea persoanei I in naratiune si ii confera iluzia autenticitatii. de unde si caracterul etic. Stefan Chiorghidiu analizeaza.Naratiunea la persoana I cu focalizare interna implica doua planuri: reprezentarea evenimentelor traite in tinerete (in timpul narat) si autoanaliza faptelor din perspectiva maturitatii (timpul naratiunii).Aceasta voce este cea delegata de autor spe a-l reprezenta. Ilustreaza conceptul operational narator (narator omniscient. ci al situatiei. reflectii) si ale planului exterior (fapte. au in povestirile relatate de ei roluri diverse: narator-martor. ascultatori. fapt ce-l face pe criticul literar N. personaj-narator sau narator “martor”folosind ca suport un text narativ studiat.Ei apartin unor categorii sociale diferite.

in urma cu peste 25 de ani pe aceste meleaguri. Desi este constienta ca o vor omora pentru ca i-a tradat. o trista poveste de iubire care a avut rol de initiere pentru tanarul de odinioara.Apoi tinerii petrec o noapte la fantana dintre plopi si isi promit o noua intalnire de dragoste la intoarcerea lui de la Pascani. Fata il cauta la han a doua zi pentru a-i arata ciubotelele cumparate cu banul primit. din cauza consecintelor tragice. care o alunga fara succes din calea boierului pe Marga. dar reprezentarea faptelor este insotita de analiza si condamnarea lor. pe tot parcursul povestirii. iar planul era ca tiganii sa-l omoare si sa-i ia banii de pe marfa.Naratorul evoca (marturiseste/se confeseaza ascultatorilor) o intamplare de el in tinerete. fata il avertizeaza asupra pericolului.Plimbandu-se calare pe malul raului Moldova. pentru a capta atentia si interesul ascultatorilor/cititorului. Personajul-narator relateaza intamplarea din perspectiva tanarului nestiutor. fiind identificabile toate momentele subiectului. scapa cu viata. si pentru ei calcam multe hotare”. . Insotit cu faclii de carausii de la han care auzisera strigatele sale. Autenticitatea naratiunii este sustinuta prin relatarea la persoana I si prin interventia Ancutei unul dintre ascultatori. fata i marturiseste ca Hasanache o trimisese la han ca sa-l seduca. un batran cersetor . revine la fantana dintre plopi.Indragostita. Intr-o toamna . In povestire se relateaza un singur fapt epic.]Om nevrednic nu pot sa spun c-am fost.Aveam oi si imasuri si negutam toamna vinuri. suspansul.Acesta foloseste cuvinte dure pentru autocaracterizare: Eram un om buiac si ticalos[. Neculai Isac duce vinuri in tinutul sucevei si face popas la Hanu Ancutei. dar imi erau dragi ochii negrii. intalneste un grup de tigani care se scalda. care adevereste intamplarea stiuta de la mama ei.Actiunea se deruleaza alert.Tanarul fuge calare.E intampinat de Hasanache. din perspectiva maturului. unde trebuia sa-si vanda marfa.. Frumusetea fetei il tulbura si le da celor doi cate un ban de argint. Atmosfera povestirii tine de modul in care naratorul “regizeaza” o anumita tensiune. unde sangele proaspat de pe colacul de piatra este semnul ca fata fusese ucisa cu cruzime si aruncata in fantana. o tigancusa de 18 ani. dar o prajina aruncata de urmaritori ii scoate un ochi.A doua intalnire la fantana are un final tragic.

anticipeaza tragismul destinelor. cu un Hristos de tinichea ruginita. alearga. etnografice (hora). drumul are semnificatia simbolica a destinului unor oameni si este investit cu functie metatextuala. Ilustreaza conceptele operationale incipit si final. Descrierea initiala a drumului. loc al actiunii romanului. “corp sferoid”.. prin aspect si asezare. cu aspecte topografice. Crucea stramba de la marginea satului. se reflecta artistic in structura circulara a romanului. inainteaza).” ULTIMA NOAPTE DE DRAGOSTE.Descrierea caselor ilustreaza.Asemenea ramei unui tablou. introduce cititorul in viata satului ardelean de la inceputul secolului al XX-lea. Simetria incipitului cu finalul se realizeaza prin descrierea drumului care intra si iese din satul Pripas. potrivit jurnalului de front al acestuia ca proaspat sublocotenent rezervist in primavara anului . de peste Somes. el separa viata reala a cititorului de viata fictionala a personajelor din roman. supusa conventiei veridicitatii prin detaliile toponimice. conditia sociala a locuitorilor si anticipeaza rolul unor personaje (Herdelea. Descrierea finala inchide simetric romanul si face mai accesibila semnificatia simbolica a drumului prin metafora soselei – viata: “Drumul trece prin Jidovita.12. Glanetasu) in desfasurarea narativa. acoperit. pe podul de lemn. INTAIA NOAPTE DE RAZBOI Incipitul romanului il constituie prezentarea lui Stefan Ghiorchidiu. sociale.Personificat cu ajutorul verbelor (sedesprinde. urca. ________________________________________________________________________ ION Conceptia autorului despre roman inteles ca un corp geometric perfect. si pe urma se pierde in soseaua cea mare si fara inceput.. prin referire la doua dintre romanele studiate.

natura conflictului (interior). de la obiecte de pret la carti. nuvela prezinta conflictul interior trait de Chita . un fir narativ central. prin referire la conceptele operationale din urmatoarea lista: actiune.. Finalul il reprezinta intoarcerea in Bucuresti. modalitati de caracterizare a personajului si de investigare psihologica. Adica tot trecutul. puternic individualizat. veridicitatea. pe care acum el o simte ca pe o straina si-i propune sa se desparta. mi-e indiferent chiar daac e nevinovata”. Moara cu noroc de Ioan Slavici. prezinta consecintele dramatice ale setei de inavutire.1916. din perspectiva moralizatoare. naratiunea la persoana a III-a atitudinea detasata in descriere.Se observa tendinta de obiectivare a perspectivei narative. pe fundalul societatii ardelenesti de la sfarsitul secolului al XIXlea. impersonalitatea naratorului. relatii temporale si spatiale.Din perspectiva sociala. in voumul de debut Novele din popor.in perspectiva psihologica. reprezentativ pentru viziunea autorului asupra lumii satului. absolut tot ce e in casa. complex. ________________________________________________________________________ Nuvela Moara cu noroc de Ioan Slavici este publicata in 1881. El ii daruieste Elei casele de la Constanta. Tema sustine caracterul psihologic al nuvelei: efectele nefaste si dezumanizante ale dorintei de inavutire. personaje relativ putine. este o nuvela adica o specie epica in proza. conflict. 13.Este o nuvela psihologica prin: tematica.Isi da seama cu luciditate ca oricand ar putea gasi alta la fel. bani. nuvela prezinta incercarea lui Ghita de a-si schimba statutul social.Problematica nuvelei se poate stabilii din mai multe perspective. contribuind la amenajarea fortificatiilor de pe valea Prahovei si din apropierea Damboicioarei. care ranit si spitalizat este intampinat cu dragalasenie de Ela. cu o constructie riguroasa. scriitorul considerand ca goana dupa avere zdruncina tihna sufleteasca si duce la pierzanie. momentele subiectului. Prezinta constructia subiectului dintr-o nuvela psihologica studiata. gandind nepasator “sunt obosit.. pun in evidenta evolutia personajului principal.

carciuma numita Moara cu noroc prefigurand tragismul personajelor.de la Sfantul Gheorghe pana la Paste.Conflictul nuvelei este complex. si antagonist Lica. harnic si muncitor Chita ia in arenta carciuma de la Moara cu noroc. fixeaza un peisaj – cadru obiectiv al actiunii. inalt. Cu toate ca isi da seama ca Lica reprezinta un . doreste schimbarea. Intriga. nu bogatia. Aparitia lui Lica Samadaul la Moara cu noroc un personaj ciudat. dar se substituie destinului lor. pe de o parte si dorinta de a se inbogati alaturi de Lica. Simetria incipitului cu finalul se realizeaza prn descrierea drumului. intuieste ca Lica este un “om rau si primejdios”. carciumarul nu este un om slab. seful porcarilor si al turmelor de porci din imprejurimi. capul familiei. cu sugestia drumului vietii care continua si dupa dragedia de la Moara cu noroc: Apoi ea lua copii si pleca mai departe. pentru a castiga rapid bani.Orgoliul lui Lica este unul de stapan care nu doar ca isi subordoneaza oamenii. psihologica si morala.care este sfasiat de dorine pe cat de puternice pe atat de contradictorii: dorinta de a ramane om cinstit. cu deschideri bogate. tulbura echilibrul familiei.Personajul este portretizat de narator: “Lica un com cam de 36 de ani.Simbolistica initiala a drumului se completeaza in final . Nuvela debuteaza cu un precept moral izvorat din intelepciunea batraneasca rostit de mama-soacra ce are in nuvela rolul corului din comedia antica greaca: “Omul sa fie multumit cu saracia sa. inconjurata de pustietati intunecoase. in timp ce Chita. Actiunea se desfasoara pe parcursul unui an intre doua repere temporale cu valoare religioasa. Expozitiunea o reprezinta prezentarea carciumei de la Moara cu noroc. ci dimpotriva. caci daca-i vorba.Initial. Chita. cu mustata lunga si cu ochii mici si verzi si cu sprancenele dese impreunate la mijloc”. bunastarea materiala. pe de alta parte.In expozitiune descrierea drumului care merge la moara cu noroc si a locului in care se afla. ci linistea colibei tale te face fericit”. uscativ si supt la fata. Alcatuita din 17 capitole. apa si focul purifica locul. iar in final. isi asuma responsabilitatea destinului celorlalti. nuvela are un subiect concentrat.” Subiectul nuvelei il constituie etapele si efectele infruntarii dintre protagonist. izolata de restul lumii. carismatic.Ana nevasta lui Chita.Batrana este adepta pastrarii traditiei. de natura sociala.toposul ales. Titlul nuvelei este mai degraba ironic.Cizmar sarac dar onest. situata la rascruce de drumui.

. Insa din momentul aparitiei lui Lica.Devine “de tot ursuz”.. iar cand se mai juca. deoarece in ciuda nelegiuirilor comise. .Iartama cel putin tu. caci eu n-am sa ma iert cat voi trai pe fata pamantului.pericol pentru el si familia lui. pentru ca nu-si poate asuma total riscul inbogatirii alaturi de Lica. Chita nu se poate sustrage influentei malefice pe care acesta o exercita asupra lui. pe Marti “un ungur inalt cat un brad”.Axa vietii lui morale se frange si intr-o scena de un patetism sfasietor. ii plac jocurile crude. ii cere iertare Anei: “Iarta-ma Ano ! ii zise el. incepe procesul iremediabil de instrainare a lui Ghita fata de familie. Lica e om pe cand Ghita nu este decat o muiere imbracata in haine barbatesti. isi ia doi caini pe care-i asmute impotriva turmelor de porci si angajeaza inca o suga. Mai intai. sunt redate framantarile personajului: “Ei ce sa-mi fac?. rar cu Ana. orbit de furie si dispus sa faca orice pentru a se razbuna pe Lica. Asa m-a lasat Dumnezeu!. drept momeala in bratele Samadaului.Intr-un gest de razbunare Ana i se daruieste lui Lica. Deznodamantul. incat iti venea sa te sperii de el”.Devine mohorat violent. Chita ajunge pe ultima treapta a degradarii morale in momentul in care. fiintele cu adevarat morale si inocente din carte.Ghita ajunge sa regrete faptul ca are familie si copii. Un incendiu teribil mistuie carciuma de la Moara cu noroc in noaptea de Pasti si singurele personaje care supravietuiesc sunt batrana si copii. Chita isi ia toate masurile de aparare impotriva lui Lica: merge la Arad sa-si cumpere doua pistoale. “isi pierdea repede cumpatul si-i lasa urme vinete pe bra”.” Punctul Culminant. CE sa-mi fac daca e in mine ceva mai tare decat vointa mea ?Nici cocosatul nu e insusi vinovat ca are cocoase in spinare”. proces analizat cu maiestrie de Slavici.La randul lui Ghita este omorat de Raut din ordinul lui Lica iar Lica pentru a nu fi prins de Pintea se sinucide dandu-se cu capul de un copac. se poarta brutal cu cei mici. Desfasurarea actiunii. “nu mai zambea ca mai inainte ci radea cu hohot. are gesturi de brutalitate neinteleasa de Ana pe care o ocrotise pana atunci. si nici tentatiei inbogatirii. primejdioase.. “se aprindea pentru orisice lucru de nimic”. isi arunca sotia.Prin intermediul monologului interior.Dandu-si seama ca il inseala Ghita o Omoara pe Ana..

Nuvela incepe cu o calatorie obisnuita. 14 Prezinta constructia discursului narativ dintr-o nuvela fantastica studiata. fiind plasata in Bucurestiul interbelic. cu tramvai. repetata de trei ori pe saptamana. spre “o nunta in cer”.Tramvaiul apare ca simbol al lumii reale (ca si palaria sau banii).Gradina apare ca spatiu mitic. Finalul nuvelei.Momentul venirii tigancilor este amplasat intr-un timp trecut nedeterminat (mitic) “Au venit demult – spuse vecinul”.Este un spatiu interzis.Nuvela se incheie in mod simetric cu inceputul. prin vorbele batranei care pune intamplarile pe seama destinului necrutator: “Simteam eu ca nu are ce sa iasa bine. care trecepe langa gradina tigancilor. mirosul de asfalt topit.Simbolul padurii este ambiguu. in aparenta din prejudecata. pentru ca nu a fost acolo. prezentat ca in amintirile scriitorului: toropit de canicula. Eliade Actiunea nuvelei se desfasoara in mod gradat. iubita lui din tinerete. intr-o progresie ascendenta . final. incipit.Aceasta il ia de mana (este mediatoarea trecerii dincolo) si il duce cu birjea spre padurea-labirint. episod. prezinta intalnirea cu Hildegard. dar asa le-a fost data”. in casa cea mare . Gavrilescu. iar calatoria cu birjea fostului dricar poate fi spre moarte sau spre o . despre care oamenii discuta intr-un mod misterios. zgomotul tramvaiului. spatiu al mortii sau al renasterii. cu oameni comunicativi si carciuma la coltul strazii. ________________________________________________________________________ La tiganci de M. de profesorul de pian. prin referire la doua dintre conceptele operationale din urmatoarea lista: secvente narative. liceu si gradini umbroase. cu toatye ca nimeni nu stie nimic sigur. In incipit este descris credibil cadrul: canicula in Bucurestiul interbelic. ca un ritual.

Calinescu. Aglae – “baba absoluta fara cusur in rau”. Calinescu distinge doua feluri de indivizi. ________________________________________________________________________ Publicat in 1938.fata batrana.Potretul balzacian porneste de la caracterele clasice (avarul. sunt capabili de motivatia actelor proprii: Pascalopol si Felix) si cei care se adapteaza automatic/instinctual (organizati aproape schematic si ilustrand cate un tip uman: cocheta. . si este al doilea dintre cele patru romane scrie de G. Titi – debil mintal. plasand in context social personaje tipice . G.) Pentru portretizarea personajelor. adaugand un alt tip uman arivistul. avarul. Stanica Ratiu – arivistul. Romanul realist traditional devine o adevarata comedie umana . de puternica afirmare a speciei. Pascalopol – aristocratul rafinat. carora realismul le confera dimensiune sociala si psihologica. infantil si apatic. gelosul). Nuvela are un Final deschis pentru ca pastreaza ambiguitatea. dar depaseste programul estetic realizand un roman al “vocatiei critice si polemice”.Teoreticianul Romanului romanesc opteaza pentru romanul obiectiv si metoda balzaciana (realismul clasic). Felix – ambitiosul. Aurica . conditie a fantasticului. 15 Prezinta tipurile de personaje dintr-o opera literara studiata. dementul senil.implinire a iubirii si a destinului de creator in alt plan al existentei. in functie de capacitatea de adaptare la lume: cei care se adapteaza moral (au o conceptie morala asupra vietii. Pornind de la teza “obiectului romanului este omul ca fiinta morala”. romanul Enigma Otiliei apare la sfarsitul perioadei interbelice. “baba absoluta”. fata batrana. ipohondrul. autorul alege tehnica balzaciana a descrierii mediului si fizionomiei pentru deducerea trasaturilor de caracter. Otilia – cocheta. O alta trasatura a formulei estetice moderne este ambiguitatea personajelor.Tendinta de generalizare conduce la realizarea unei tipologii: mos Costache – avarul iubitor de copii. Simion – dementul senil. apartinand prozei realiste.

Moromete care a existat in realitate. de vreme si de Dumnezeu sunt relevante pentru firea lui reflexiva.. Personaj exponential . ci in relatie cu pamantul. Evidentiaza modul in care conflictul/conflictele unui roman studiat (de tip obiectiv sau subiectiv) se reflecta in evolutia personajului principal/personajelor. ________________________________________________________________________ Opera literara Ion de Liviu Rebreanu este un roman de tip obiectiv apartinand prozei interbelice.Framantarile sale despre soarta taranilor depinzand de roadele pamantului. iubirea lui patimasa il fac monumental. a fost tatal meu”. cu legile impacabile ale istoriei. Conflictul central din roman il constituie lupta pentru pamant in satul traditional. ________________________________________________________________________ Cel mai important personaj al lit lui Marin Preda . Ilie Moromete . cu tematica rurala. dar se incheie omeneste. prin referire la un roman studiat (perioada dupa al doilea razboi mondial). il are ca model pe Tudor Calarasu. Dincolo de acest aspect insa. 17. tatal scriitorului. social. prin intoarcerea in aceasta matrice universala.16. Ilie Moromete este singurul taran-filosof din lit. destinul personajului principal nu este marcat de confruntarile cu semeni de-ai sai pe care-i domia. tragic. Romana. se poae vorbi si de conflictul tragic dintre om (nu intamplator taran) si o forta mai presus de calitatile individului: pamantul-stihie. cu timpul nerabdator. .Criza satului arhaic se reflecta in constiinta acestui personaj confruntat. unde posesiunea averii conditioneaza dreptul indivizilor de a fi respectati in comunitate.. dupa cum marturiseste acesta in volumul Imposibila intoarcere” . “cel din urma taran” reprezinta conceptia traditionala fata de pamant si de familie. Explica modalitatile de caracterizare a personajului.Dorinta obsesiva a personajului de a avea pamant. al carui destin exprima moartea unei lumi.De asemenea este roman realist.In fond.

Explica relatia realitate-fictiune. nuvela istorica.Personajul este caracterizat in mod direct de narator in debutul capitolului al X-lea din primul vulum: Era cu 10 ani mai mare decat Catrina (contingent 911. Caracterizarea indirecta. . facuse razboiul) si acum avea acea varsta intre tinerete si batranete cand numai nenorociri sau bucurii mari mai pot schimba firea cuiva”. vorbele.” Personajul este portretizat in miscare. prin referire la un text narativ studiat (la alegere: povestire. făcute în scopuri artistice. 1. ea este invenţie. prin crearea culorii locale. prin construirea unui caracter puternic. naratorul se inspiră din cronicile Moldovei. respectând în mare parte adevărul istoric. Artistul se detaşează de cronicar. Moţoc a murit decapitat imediat ce s-a înscăunat Alexandru Lăpuşneanul. prin acumularea detaliilor.. prin construcţia riguroasă a nuvelei. gestica si mimica) este dublata de finetea analizei interioare. Cu toate acestea apar şi licenţe istorice (abateri de la adevărul istoric). vorbirea. de Costache Negruzzi Nuvela istorică pleacă de fapte reale. de prezentarea jocului gandurilor lui Moromete. Literatura are un caracter fictiv. gandurile personajului. roman de tip obiectiv sau subiectiv). faptele.Obiectivitatea observatiei (prezentarea comportamentului. dar si din relatiile cu celelalte personaje. ce se desprinde din gesturile. ________________________________________________________________________ Alexandru Lăpuşneanul. 18. evidentiaza trasaturile lui. prin dramatizarea epicului. scriitorul imaginează un univers piln de semnificaţii.. Autocaracterizarea realizata in finalul volumului al doilea scoate in evidenta libertatea individului in ciuda constrangerilor istoriei: “domnule [. Pornind de la fapte reale. actiunile la care participa.] eu intotdeauna am dus o viata independenta.

» «Cine poate oase roade. Apar fonetisme moldoveneşti: aista. 3. naratorul bazat pe înţelepciunea populară dă sentinţe. Stroici şi Spancioc nu mai trăiau nici ei în momentul revenirii lui Lăpuşneanul pe tron. Caracteristici ale stilului oral: . marci ale prezentei naratorului. limbajul personajelor. Registrul stilistic folosit în basm este cel popular. gălăgie. invitându-i pe cititori/naratari să-şi facă şi ei datoria lor („şi vă rog să ascultaţi”). evenimentele s-au întâmplat oricum fără el. Limba folosită de autor reprezintă chintesenţa vorbirii noastre populare din aceeaşi epocă. cine nu nici carne moale. maxime. Ei apar în opoziţie cu Moţoc. în sensul că naratorul foloseşte tehnica regizorală în prezentarea faptelor: scene de ansamblu sunt alternate cu scene de detaliu. toate merg cu capu-n jos. trebuie unul fără de lege. registre stilistice). Scena masacrării este îmbogăţită faţă de cea din Letopiseţ.» surpriza cea mai mare o aduce finalul. din urmatoarea lista: modalitati ale nararii. pentru a-i atribui un sfârşit pe măsura lipsei lui de caracter. punând accent pe reliefarea caracterului domnitorului.» «La unul fără suflet. Pentru scena uciderii se inspiră din Letopiseţul Ţării Moldovei de Grigore Ureche. doar că amplifică faptele.. 19. Trăsătura cea mai caracteristică a scriitorului popular este oralitatea. «Lumea asta e pe dos. reprezentând genul boierilor patrioţi. naratorul se detaşează de povestea lui („Ce-mi pasă mie?”) şi se consideră responsabil numai cu discursul. ucigându-l moral. dar şi fizic. tot ce spune el poartă pecetea stilului vorbit. Exemplifica prin referire la o opera literara de Ion Creanga. de aceea consideră că singura lui obligaţie e să spună povestea.. Îi aduce în Moldova pentru a construi antiteze. ________________________________________________________________________ stilul este sentenţios. hălăgie pt. 2. aiasta. doua dintre particularitatile de limbaj al prozei narative (la alegere.Naratorul îl păstrează pentru că era prototipul boierului intrigant. vorbire directa si indirecta.

zbîrr. apartinand lui Ioan Slavici. în sfârşit. după aceea.şi mi ţi-l înşfăcă. „De-ar şti omul ce-ar păţi. şi apoi. ci are o construcţie liniară (plat). demonic. 20. şi atunci. din sat de la Chitilă. prezintă efectele dramatice ale inadaptării. „Ptiu./ Dinainte s-ar păzi. Aceste trăsături sugerează . imprecaţii (înjurături).dativul etic: . fraze ritmate: « Acesta-i vestitul Ochilă. printre stările analizate în nuvela psihologică se află: obsesia. prezentând societatea românească de la sfârşitul secolului al XIX-lea. drace!”. Exemplifica modalitatile de caracterizare a personajului dintr-un text narativ studiat. frica.” expresii narative tipice: şi odată. alienarea.. frate cu Orbilă. Ioan Slavici este un portretist prin excelenţă. anumite conflicte sufleteşti. proverbe şi zicători. adresarea directă către cititor. ». Caracteristicile nuvelei: subiectul dezvăluie procesul de parvenire a individului. El este singurul personaj care nu evoluează. cu ochi mici şi verzi. expresii onomatopeice: măi. Fizionomia personajelor şi anumite particularităţi ale acestora ilustrează trăsături ale ale personajelor. ci asupra celor psihologice. Ca prozator realist nu insistă asupra trăsăturilot fizice. ________________________________________________________________________ Tema o reprezintă dezumanizarea provocată de patima banului. Lică este un personaj malefic. de gândire şi de comportament.. cu sprâncene dese şi împreunate la mijloc. Caracterizare directă făcută de narator Portretul fizic este detaliat şi anticipează portretul moral: om cam de 36 de ani. descoperă complexitatea sufletelor simple: hangii. erosul. secundar. etice. Întrebări şi exclamări: „înţeles-aţi?”.

deoarece naratorul deţine controlul asupra personajului. 3. o . roman de analiză psihologică (Garabet Ibrăileanu).» Urmărit de Pintea. Încă de la intrarea în scenă Lică se comportă ca un stăpân peste oameni şi locuri. „roman psihologic al vârstei dorice” (Nicolae Manolescu). realist. Inteligent. Caracterizare directă făcută de personaje: Ana simte că Lică este «oarecum fioros» şi îşi previne soţul că are de a face cu un «om rău şi primejdios». Are plăcerea de a ucide cu o satisfacţie demonică. Romanul este considerat de analiză psihologică. Tema: războiul şi a intelectualului (Apostol Bologa este un suflet torturat. 2. roman obiectiv. Ghiţă îi spune: «tu nu eşti om Lică. Acum înţelege că este pedepsit pentru fărădelegile lui: «M-a ajuns mânia lui Dumnezeu. dar aparţine vârstei romanului doric. sfărâmându-şi capul de trunchiul unui stejar. însă în limitele celui mai strict control.7răutatea şi demonismul personajului. Sfârşitul lui are loc într-o noapte de Paşti. Personajul este lăsat să-şi expună gândurile. în urma tentaţiei de a se refugia într-o biserică părăsită. de Liviu Rebreanu 1. ________________________________________________________________________ Pădurea spânzuraţilor. în afara legilor şi a statului. ci deavol.» Caracterizarea indirectă rezultă din faptele sale. Ilustreaza particularitatile de structura a unui text narativ studiat. fin cunoscător al psihologiei umane. Armele lui Lică sunt şantajul şi hoţia. eroul se sinucide. 21. partinand lui Liviu Rebreanu. el se conduce după un cod moral propriu.

I – Datoria (de ostaş în armata austro-ungară) 2. . romanul este construit sferic. circular. IV – Iubirea morţii.Romanul se deschide cu imaginea unui cer de toamnă cenuşiu. simetric. care ar corespunde actelor unei drame: 1 Klapka şi descoperirea omenescului 2 Mama şi rădăcinile de neam 3 Ilona şi puterea iubirii 4 Eroul singur în faţa morţii. care trebuia îndeplinit exemplar cu scopul de a întimida pe eventualii dezertori.2 planuri: unul exterior – al războiul şi unul interior. Structura – compoziţia: cuprinde 4 cărţi. III – Iubirea pentru toţi oamenii. constând în conflictul sufletesc al lui Bologa. reprezentând omul simplu. 4. II – Datoria dincolo de hotare. Ura lui moare şi în locul ei se naşte iubirea pentru cei de un sânge cu el. ultimul doar 8. simbol al doliului. groapa apare ca o rană a pământului. există o unitate între cele patru cărţi. de ritual. primele trei având 18 capitole. Prezentarea execuţiei cehului Svoboda are un caracter de spectacol.ţesătura romanului: Incipitul (noaptea). Iubirea lui cuprinde pe tot ce e om în lume. în Constructori ai romanului românesc. Nicolae Creţu. Spânzurarea lui Svoboda este de la început până la sfârşit un şir . fiecare corespunzând unei teme. lipicios’. autorul nota: 1. faţă în faţă cu un mecanism absurd care este statul multinaţional austro-ungar). Există în roman premizele pentru identificarea unei parabole a tragicului: un cer de toamnă “ca un clopot de sticlă aburită“. Toate aceste imagini artistice anticipă drama umană care va fi dezvoltată în prima parte. afirmă că romanul este structurat în 4 părţi. ‘lutul galben. spânzurătoarea “sfidătoare”. În caietul său de creaţie.conştiinţă tulburată prin incertitudini. Rebreanu cultivă această structură circulară şi în celelalte romane. al morţii. comun. începând cu scena spânzurării lui Svoboda şi sfârşind cu cea a lui Bologa. care ameninţa cu braţul ei pe soldaţii gropari. 3. . Dragostea de neam.

. care te cucereşte.fu împresurat de un val de iubire izvorâtă parcă din rărunchii pământului.Moartea lui Bologa “. doctorului i se cere să constate mai repede decesul. talentată. condamnatul nu-şi exprimă ultima dorinţă. Caracterizeaza personajul preferat dintr-un roman de G. inteligentă. ________________________________________________________________________ Tehnica caracterizarii personajului Otilia o reprezinta pluriperspectivismul (caracterizarea din mai multe perspective). vestind răsăritul soarelui. Otilia este fiica celei de-a doua soţii a lui Giurgiuveanu. dar dispreţuind inteligenţa feminină. Caracterizare directă făcută de narator: „Faţa măslinie. .Drept în faţă lucea tainic luceafărul..” 22. generalul renunţă la discurs – tragic. nas mic. Caracterizare directă făcută de către personaje prin tehnica reflectării poliedrice (a pluriperspectivismului): Felix o consideră pe Otilia foarte frumoasă. dar se căsătoreşte cu Pascalopol. Finalul (dimineaţa). dar în acelaşi timp. copilăroasă. cultă. dar te şi revoltă. Calinescu. amestec de iubire şi de raţiune. cu ochii însetaţi de lumina răsăritului. ochi albaştri…”.Apostol îşi potrivi singur ştreangul. „cu o stăpânire desăvârşită de femeie”. caporalul care ţine loc de călău este pus să-şi scoată tunica. Este o figură centrală a romanului. Caracterul ei se bazează pe elemente contradictorii: amestecul de inocenţă şi maturitate..de încălcări ale scenariului ideal: lipseşte scăunelul.. iubeşte pe Felix.

e altruistă. Aglae o consideră vicleană şi interesată de moştenirea lui Costache. din mediul în care locuieşte personajul Camera Otiliei. 3. dincolo de care nu poate să treacă nimeni. spunându-i „fe-fetiţa mea”.Pascalopol vede în ea aceleaşi calităţi. cu varietatea de lucruri din ea.` Caracterizare directă (autocaracterizare): „eu sunt o zăpăcită. de la sfarsitul secolului al XIX-lea. nu ştiu ce vreau”.deşi faptele ei demonstrează contrariul. Caracterizare indirectă realizata din din fapte: 1. . se comportă ca un om liber. Costache o crede încă un copil. care nu ţine cont de nici o regulă exterioară. 23. 2. amestecul de copilărie şi feminitate. De aceea. ________________________________________________________________________ Mara de Ioan slavici Romanul prezinta aspecte monografice ale targului romanesc din Ardeal. trecând cu uşurinţă de la o stare la alta. reflectă caracterul contradictoriu. poartă o mască. prin referire la un roman studiat (perioada de pana la al doilea razboi mondial). dar şi o oarecare instabilitate în comportament. grijulie faţă de cei apropiaţi (nu vrea să stea în calea carierei lui Felix). devine o enigmă. Exemplifica modalitatile de caracterizare a unui personaj feminin.

Prezinta constructia subiectului unui roman de Marin Preda. domina intregul roman prin. gesturile. voluntara. in dosul mesei pline de poame si de turta dulce”. ________________________________________________________________________ Moromeţii. Sufletul ei este dominat de doua pasiuni: copii si banii. abordand orice noua situatie. rea. cealalta devenire semnificativa si exemplara” Magdalena Popescu. sugereaza masivitate “muiere mare. din gandurile eroinei. pregnanta trasaturilor si complexitate. e viata insasi. puternica. Portretul ei fizic. prima inseamna stabilitate si forta. relatii temporale si spatiale. conflict. spatoasa. realizat la inceputul romanului de catre autor. faptele ei si. Mara. optimista. 24. patimasa. Simbolica pentru cele doua pasiuni este existenta celor trei ciorapi in care eroina isi pastreaza economiile: “unul pentru zile de batranete si pentru inmormantare. Mara sta ziua toata sub satra.”Mara e asemenea arborului vietii.Este energica. Romana”. vorace si darnica. lacoma. precupeata de la Radna. de hotarare barbateasca si de sentiment al slabiciunii femeiesti”. George calinescu Vede in Mara “tipul comun al femeii de peste munti si in genere al vaduvei aprige si intreprinzatoare”. altul pentru Persida si al treilea pentru Trica”. prin referire la: actiune. iar nicolae Manolescu o considera “prima femeie capitalist din lit. generoasa. la care apare “proportia aceea de zgarcenie si de afectiune materna. greoaie. Persida un destin. “Mara e un caracter. uneori. neiertatoare.” Toate aceste trasaturi ies la iveala prin intermediul caracterizarii indirecte din vorbele. in mod direct. aspra severa si blanda. si cu obrajii batuti de soare. animata de tensiunile cele mai nobile. de ploi si de vant.Cele doua personaje principale ale romanului sunt Mara si Persida. de Marin Preda .

. Conflictul dintre el şi Niculae simbolizează conflictul dintre două concepţii despre ţăran. deşi omul are iluzia că se poate sustrage ei. care nu vrea să-l trimită la şcoală. Paraschiv şi Nilă) stăteau spre tindă gata de plecare dacă s-ar fi iscat vreo ceartă. deoarece aceasta vrea să-i fie trecută casa pe nume. dar care vor duce treptat la destrămarea ei şi la schimbarea totală a personajului principal. Există conflicte între: Moromete şi Catrina.” Noutatea romanului constă şi în faptul că prezintă o lume mai puţin descrisă în proza românească de până la Marin Preda – câmpia Dunării. Niculae refuză orice dialog. El este în căutarea unor valori care să-i ordoneze existenţa. Moromete se rupe definitiv de fiul său în al doilea roman. fraţi. Ca filosofie a existenţei. Incipitul aduce în prim-plan problema timpului. „Se pare că timpul avea cu oamenii nesfârşită răbdare. Conflictul principal este de natură tragică şi se dă între om şi istorie. tată şi cei trei fii. Starea conflictuală este permanentă iar conflictele ce par relativ minore vor duce in cele din urma la destramarea familiei. Ilie Moromete. cu fixarea spaţio-temporală a acţiunii: cu câţiva ani înaintea începerii celui de-al doilea război mondial. Femeia supusă de la începutul vol. care vor să meargă la oraş să se îmbogăţească rapid. într-un sat din câmpia Dunării. Catrina îl va părăsi pe Ilie în volumul al doilea.Roman de tip obiectiv Romanul începe în manieră realistă. Catrina. viaţa se scurgea aici. în urma aflării veştii că Moromete le-a promis băieţilor că dacă se va întoarce acasă le va da lor totul. Niculae şi tatăl său. I se va transforma radical în cel de-al doilea volum. fapt promis de Moromete când acesta vânduse un pogon de pământ din zestrea soţiei. Familia lui Moromete este şi ea măcinată de tot felul de conflicte în aparenţă minore. care-şi pierde controlul asupra familiei sale. Copiii din prima căsătorie (Achim. chiar dispunerea membrilor familiei la masă de la începutul romanului arată rivalităţile existente între copiii din prima căsătorie şi cei din a doua căsătorie a lui Moromete. Cei făcuţi cu Moromete stăteau de partea cealaltă lângă mama lor. Niculae este un antimoromeţian. fără conflicte mari. istorie care îi marchează în mod hotărâtor destinul.

Si pe ele se aseaza bolta cerului senina Unde luna isi aprinde farul tainic de lumina. Centrul vieţii economice ţărăneşti s-a deplasat de la posesia şi exploatarea pământului la valorificarea produselor sale ţărăneşti.. Fă comparaţia cu Ion. iar alţii nu au posibilitatea de a cumpăra sau de a vinde. elemente de versificatie) ale unui text poetic studiat. Relaţia omului cu pământul a fost desacralizată. O! tablou maret fantastic!. codrii organe sonoare . Iar zapada cristalina pe câmpii stralucitoare Pare-un lan de diamanturi ce scârtâie sub picioare. Fumuri albe se ridica în vazduhul scanteios Ca inaltele coloane unui templu maiestos. ci le modifică în primul rând atitudinea faţă de pământ. apartinand prozei pasoptiste.Intrarea ţăranilor mai înlesniţi în circuitul comerţului de cereale are nu numai o importanţă economică. Muntii sânt a lui altare. apăsaţi de “acea obsesie a pământului. ________________________________________________________________________ Mezul iernei De Vasile Alecsandri In paduri trasnesc stejarii! E un ger amar. Mii de stele argintii In nemarginitul templu ard ca vecinice faclii.. Ei numai sunt ţăranii lui Rebreanu. 25. Ţăranii din Moromeţii încep să se deosebească între ei prin cu totul altceva decât numărul strict al pogoanelor şi anume prin faptul că unii au. cumplit! Stelele par inghetate. cerul pare otelit. Comenteaza particularitatile de libaj si de expresivitate (procedee artistice. teribilă ca o fatalitate”.

E un lup ce se alunga dupa prada-i spaimântata! Publicate in 1868-1869. de linistea absoluta. Mezul iernei este un pastel reprezentativ.. Prima strofa din secventa statica este tabloul noptii de iarna cu natura mineralizata de gerul atotputernic. Totul e în neclintire. pe zapada . Pastelurile lui Alecsandri reprezinta o opera de maturitate. romana. Viscolul. Desi sunt publicate mai tarziu Pastelurile reflecta o trasatura a lit.Propozitiile exclamative dau plasticitate tabloului: “In paduri trasnesc stejarii! E un ger amar.Atitudinea poetica este admiratia fata de maretia cosmica. Tabloul naturii-templu este de o frumusete solemna si se realizeaza prin imagini artistice ale elementului templului: coloane. datorita viziunii poetice clasiciste. in tabloul grandios al naturii proiectate in plan cosmic. Dar ce vad?. a compozitiei (alternanta static-dinamic) si prin faptul ca infatiseaza frumusetea iernii. faclii.. romantism).Prin acest ciclu de poezii ale senzorialitatii si a relatiei nemijlocite cu natura. prin impersonalitate si optimism cosmic. cumplit!”Verbele “trasnesc”.Unde crivatul patrunde. In raza lunii o fantasma se arata. altare..Alterneaza imagini vizuale si auditive ale paduri si campiei. scotand note-ngrozitoare. in revista Convorbiri literare. Nici un sbor în atmosfera. impune o noua specie in lit. coexistenta curentelor literare (clasicism. fără glas. “scartaie” au valoare onomatopeica sugerand incremenirea naturii. si o tema specifica acestei perioade. cumplit”are efect personificator. Vasile Al. Epitetele “zapada cristalina”. anotimp evocat in mai multe creatii ale ciclului.nici un pas.Epitetul dublu “ger amar.Iarna.In general . Gerul. Aceasta imagine este dezvoltata in strofele a doua si a treia. fără viata. . prin viziunea asupra naturii.. prin expresie si echilibru compozitional. pasoptiste. poeziile apartin clasicismului. tema naturii. Tema poeziei este natura incremenita sub inclestarea gerului care compune tabloul fantastic al noptii de iarna. “campii stralucitoare” si metafora “lan de diamanturi” realizeaza imaginea feerica a noptii de iarna in planul terestru. Bradul.

fantastic !. Dacă secolul XVIII a fost marcat de obiectivitate şi raţiune. ce se va pierde la apariţia spiritului romantic. A fost o mişcare contra raţionalismului care marcase perioada neoclasică. originalitatea. subliniind drama umană. Iniţial. motivul lunii si utilizarea hiperbolei sunt elemente romantice. identificate intr-un text studiat. romantismul va lua mai târziu forma unei mişcări.orga. . iubirea tragică. 26. sublimul. Prezinta elemente ale imaginarului poetic romantic.” pana la metafora “nemarginitul templu” Feeria noptii de iarna. de emoţie şi de eul interior. dezvoltă poetica imaginaţiei şi a visului. apartinand lui Mihai Eminescu. Cultivă: subiectivismul. începutul secolului XIX va fi marcat de subiectivitate. doar o atitundine. se realizeaza cu ajutorul epitetelor si al personificarilor: “luna isi aprinde farul tainic de lumina”. misterul noptii. Autorii romantici au scris din ce în ce mai mult despre propriile lor sentimente. ________________________________________________________________________ Romantismul este o mişcare artistică şi filozofică apărută în ultimele decenii ale secolului XVIII în Europa.. ideile utopice. crivatul patrunde scotand noten-grozitoare” Tabloul nocturn. fantasticul. chiar daca si aceasta poarta sugestia mortii. cultivarea sentimentului şi a fanteziei creatoare. care a durat mare parte din secolul XIX. grandiosul. o stare de spirit. imaginea lupului si a prazii sale..Procesul de abstractizare se produce la nivelul figurilor de stil prin trecerea de la comparatie “fumuri albe se ridica in vazduhul scanteios!Ca inaltele coloane unui templu maiestos” la epitet “O! tablou maret. Propozitia interogativa “Doar ce vad?” introdusa prin conjunctie adversativaimpune perspectiva subiectiva si aduce elementul dinamic.

In antiteza. teme predilecte: natura. Tema poemului este romantica: problematica geniului in raport cu lumea. “ca un tanar voievod” . Fata contempla Luceafarul de la fereastra castelului.La randu-i Luceafarul. Il vede maniAstfel dorinta-i gata”.Fata de imparat este vazuta in miscare abia perceptibila.Pe de alta parte ..Semnificatia alegorica este ca fata pamanteana aspira spre absolut. care ilustreaza prin scanteire viata interioara. dar si o meditatie asupra conditiei umane duale ( omul supus unui destin pe care tinde sa-l depaseasca). totodata “un mort frumos cu ochii vii”. Poemul romantic Luceafarul de Mihai Eminescu este o alegorie pe tema geniului.Este de factura romantica. atractia indragostitilor unul pentru cellalt este sugerata mai intai de o chemare. nocturn specific romantic. “umbra fetei stravezii”. condiţia omului de geniu. menita sa scoata in evidenta dorul si puterea sentimentului./De ce nu vii tu? Vina !”. conferit de constructia “Il vede azi.Si .confesiunea. iubirea si cunoasterea. Ca si in Floare albastra sau in Dorinta.Motivul zburatorului apare alaturi de cel al oglinzii: “Si pas cu pas in urma ei/Aluneca-n odaie”. favorabil visului. pentru ca totul se petrece in planul visului. asemenea lui Neptun. In contrast cu paloarea fetei sunt ochii. privind spre “umbra negrului castel” o indrageste pe fata si se lasa coplesit de dor. spre a se intrupa prima oaradin cer si mare. cadrul preferat: peisajul nocturn. “umerele goale”. Luceafarul are o frumusete construita dupa cananoane romantice: “par de aur moale”. avand la baza numeroase motive de sorginte romantica.Stralucirea lor este perceuta de fata ca semn al mortii: Lucesti fara de viata. iubirea Luceafarului are nevoia de un lung proces de cristalizare “El iar privind de saptamani ii cade draga fata” Cadrul este intunecat. iar spiritul superior simpte nevoia compensatorie a materialitatii. IMAGINARUL POETIC.La chemarea fetei: “O dulce-al noptii mele domn. In aceasta ipoztaza angelica. ironia şi antiteza. iubirea.. evadarea din realitatea imediată. Luceafarul se smulge din sfera sa. iubirea fetei are un accent de cotidian.

dragostea.` Ea intelege incandescenta din ochii Luceafarului ca semn al glacialitatii si refuza sa-l urmeze. titanul. Întâlnim toate marile teme. cadrul nopturn. Este deci în egalã mãsurã un poem de dragoste si un poem filosofic. Criticii literari văd în Luceafărul o cheie de boltă a universului poetic eminescian. Poemul se desfãaoarã pe un vag fir epic într-o suitã de metafore si simboluri prin care se sugereazã idei filosofice. prin aceasta afirmandu-si superioritatea fata de ea.ochiul tau ma ingheata”.Fata de imparat reprezinta pamantul insusi. si de simetrie. motive ale creaţiei marelui poet: geniul.Luceafarul formuleaza sintetizator diferenta care-i separa: “eu sunt muritor /Si tu esti muritoare”. realizat prin superlativul absolut de factura populara “o prea frumoasa fata”. apartinand lui Mihai Eminescu (la alegere. doua elemente dintre urmatoarele: titlu. Titlul Luceafarul poate fi considerat o alegorie pe tema romantica a locului omului de geniu in lume.Timpul este mitic: “A fost odata ca-n povesti/A fost ca niciodata”.Cadrul abstract este umanizat. Analizeaza rolul elementelor de compozitie dintr-un text poetic studiat. accepta supremul sacrificiu cerut de fata. incipit. ________________________________________________________________________ Poemul Luceafãrul este un poem romantic pe tema destinului omului de geniu. predispozitie spre inaltimile astrale. relatii de opozitie. dar din iubire. scoate in evidenta o autentica unicitate terestra. elemente de recurenta).Portretul fetei de imparat. Incipitul poemului Luceafarul se afla sub semnul basmului. secvente poetice. Luceafărul rămâne un model de depăşire al gândirii mitice prin gândire filozofică. demonul. Dragostea lor semnifica atractia contrariilor. iar comparatiile: “Cum e fecioara intre sfinti si luna intre stele” propun o posibila dualitate: puritate. 27. . natura. elementul neptunic. filozofia.

28. 1879. Si tu citesti scrisori din roase plicuri Si intr'un cias gandesti la viata toata. de somn sa picuri. Elemente de versificaţie: Sonetul = 2 catrene şi două terţine = 14 versuri. De odat'aud fosnirea unei rochii. «Convorbiri literare» Tema: iubirea şi natura. . cand afara-i sloata. Apariţie: 1 oct. N'ai vrea ca nimeni 'n usa ta sa bata. Un moale pas abia atins de scanduri. Iar mani subtiri si reci mi-acoper ochii. Iar vantul svirle 'n geamuri grele picuri. elemente de versificatie) ale unui text poetic studiat apartinand lui Mihai Eminescu. Sa stai visand la foc. Visez la basmul vechiu al zinei Dochii.. Eminescu adoptă structura sonetului italian. Si eu astfel ma uit din jet de ganduri. frunza 'mprastiata. In juru-mi ceata creste randuri-randuri. ________________________________________________________________________ Afara-i toamna De Mihai Eminescu Afara-i toamna. Comenteaza particularitatile de limbaj si de expresivitate (imaginar poetic. Pierzandu-ti timpul tau cu dulci nimicuri. Dar si mai bine-i.. procedee artistice.

la pers. feminină (cdc/dcd).observăm prezenţa epitetelor. realizată prin intermediul pron. de poveste. “moale pas”. “dulci nimicuri”.. b) individualizată. .a identificăm metafora “ceaţa” care simbolizează intrarea într-un spaţiu nedefinit. şi vb. gândeşti. ________________________________________________________________________ . “basmul vechi”. senzaţia aceasta este amplificată de epizeuxis: “în juru-mi ceaţa creşte rânduri-rânduri”. “roase plicuri“. în catrene. şi vb. În strofa a III. Imaginarul poetic este unul romantic. poetul foloseşte lexeme populare: zvârle. a II-a: citeşti. nime-. teme predilecte: iubirea şi natura. . “mâini subţiri şi reci“.rima îmbrăţişată în catrene. exprimată prin pron. apeland la doua dintre poeziile studiate la clasa. a IIa: tu. “grele picuri”.măsura metrică de 11 silabe (endecasilebul). la pers. motivul reveriei. dezvoltă poetica imaginaţiei şi a visului. pers. creat prin: cultivarea subiectivismului: eul liric apare în două ipostaze: a) impersonală. rima în terţine. Trezirea la realitate se face în urma apariţiei feminine sugerată prin “foşnirea unei rochii“ şi “pasul moale”.predomină imagini vizuale. 29. zloată.ritmul iambic. cel exterior – natura): “frunza împrăştiată“. I: eu mă uit. Procedee artistice: . visez. în terţine. de pers. pers. care surprind trăsături definitorii ale celor două universuri create (cel interior – iubirea. Prezinta teme si/sau motive romantice. . picuri.

ideile utopice.Romantismul este o mişcare artistică şi filozofică apărută în ultimele decenii ale secolului XVIII în Europa. condiţia omului de geniu. vom putea spune ca autorul armonizeaza atat teme. A fost o mişcare contra raţionalismului care marcase perioada neoclasică. . originalitatea. teme predilecte: natura. procedee artistice cultivate de scriitor. motive. ce se va pierde la apariţia spiritului romantic. Autorii romantici au scris din ce în ce mai mult despre propriile lor sentimente. elemente de imaginar poetic. confesiunea. ca o capacitate creatoare in raportul ironiei romantice fata de conditia materiala. subliniind drama umană. evadarea din realitatea imediată. Dacă secolul XVIII a fost marcat de obiectivitate şi raţiune. Cultivă: subiectivismul. Iniţial. dezvoltă poetica imaginaţiei şi a visului. atitudini romantice. iubirea. raport care se dovedeste intotdeauna a fi incompatibil. Concretizand lucrurile la nivel te opera. in Scrisoarea I geniul este vazut de autor intr-o atitudinea romantica. începutul secolului XIX va fi marcat de subiectivitate. iubirea. o stare de spirit. ironia şi antiteza. doar o atitundine. iubirea tragică. Una dintre motivele ce apare cu predilectie in creatia eminesciana o reprezinta geniul. cultivarea sentimentului şi a fanteziei creatoare.Daca in poemul Luceafarul geniul este pus in fata unei incompatibilitati si anume iubirea. cat si simbolurile eternitatii/mortii si ale temporalitatii/vietii. care a durat mare parte din secolul XIX. Raportandu-ne la creatia eminesciana. romantismul va lua mai târziu forma unei mişcări. cadrul preferat: peisajul nocturn. motivul central al poemului Luceafarul si Scrisoarea I il constituie geniul. de emoţie şi de eul interior. geniul in raportul sau cu societate. la temele si motivele ei.

neputand fi formulate clar. nici de poezia sociala. angoasa. Titlul poeziei este simbolul plumb . caracteristice simbolismului. nici de poezia de idei. cromatica si dramatismul trairii eului liric. universul monoton. tehnica repetitiilor. muzicale.lipsita de aspiratii Prin atmosfera. predispozitia pentru reverie.Dramatismul este sugerat prin corespondenta ce se stabileste intre materie si spirit. cenusiul existential. aparut in 1916.30. inchiderea definitiva a spatiului existential. poezia Plumb se incadreaza in estetica simbolista. de spleen. Analizeaza particularitatile de structura si de expresivitate. Textul poetic se inscrie in lirica simbolista prin: folosirea simbolurilor. Tema poeziei o constituie conditia poetului intr-o societate artificiala.Poetul simbolist nu este interesat nici de poezia naturii in sine.care sugereaza apasarea. zugravirea starilor sufletesti de angoasa. definindu-l in . uneorii in imagini complexe sinestezii. muzicalitate.Textul nu cuprinde nici un termen explicit al angoasei. prin referire la o poezie studiata. a simbolului si a corespondentelor. Inclinatia catre stari sufletesti nedefinite.care. fara solutii de iesire. deschide volumul cu acelasi titlu. Poezia Plumb totalitate. totul putand fi dedus din descrierea cadrului. olfactive. sunt transmise pe calea sugestiei Sugestia este folosita drept cale de exprimare a corespondentelor a legaturilor ascunse dintre lucruri prin cultivarea senzatiilor coloristice. confuze . folosirea sugestiei. greutatea sufocanta. ________________________________________________________________________ Poezia simbolista este exclusiv o poezie a sensibilitatii pure.. visare reprezinta alte trasaturi ale poeziei moderniste. Obiectul poeziei simboliste il constituie sttarile sufletesti nelamurite.

plurivalent sau plurivoc(cu mai multe sensuri). secvente poetice. sugerat prin motivele: sicriele. poetul nu ne vorbeşte în mod direct despre tema morţii. moarte sufletească. izolare de ceilalţi prin lipsa de comunicare.Apare în vol. La nivelul lexical. coroanele. putând semnifica lumea meschină în care lipseşte comunicarea reală. relatii de opozitie si de simetrie. greutate. ________________________________________________________________________ Plumb . prin care se face o corespondenţă între lumea exterioară şi lumea poetului: Dormeau adânc/dormea întors Sicriele de plumb/amor de plumb Stam singur în cavou/stam singur lângă mort . laitmotiv. cavou. Este un monolog. identificăm prezenţa unui registru funerar. dar ne sugerează această idee prin anumite detalii ale decorului. împietrire. o confesiune lirică.31. el este un simbol neconvenţional. dobândind anumite semnificaţii în text: apăsare sufletească. Relaţii de simetrie La nivel sintactic. doua elemente dintre urmatoarele: titlu. Explica rolul elementelor de compozitie dintr-un text poetic studiat. Plumbul este un metal greu de culoare cenuşie. mort. Motivul cavoului sugerează un spaţiu închis al izolării.semantic. apartinand lui George Bacovia (la alegere. funerar vestmânt. flori. Senzaţia finală este de asfixiere a realului. identificăm folosirea paralelismului sintactic (figură de construcţie. elemente de recurenta – motiv poetic. Plumb (1916). solitudine. constând în repetarea unor structuri sintactice asemănătoare sau identice). dar poetul reuşeşte să contureze tema ei prin jocul de imagini plastice şi auditive. plumb. de repetiţie. Poezia dă impresia de monotonie. Cuvântul-cheie al poeziei este plumbul. care apare şi în titlu. Toate aceste elemente ale universului funerar sunt însoţite un determinant substantivul plumb (laitmotiv).

În timp ce autorul concret duce o viaţă extraliterară. sentimente imaginate de autor. adică un al doilea eu. Rimbaud afirma în acest sens: eu este altul. autorul abstract este inclus în opera literară.Era vânt/era frig 32. dintre care 9 sunt în Cuvinte potrivite(1927). Unii teoreticieni fac o distincţie între autorul concret şi autorul abstract. tribunul (poeta vatespoetul profet). Nu trebuie confundat autorul. răzvrătitul. separând eul poetic de cel biografic. Compunând o operă literară. În poezie. o ale eului simbolist: inadaptatul. titanul. . prin referire la un text poetic apartinand directiei moderniste. empiric sau pragmatic). reflexul autorului este eul liric. ________________________________________________________________________ Psalmii arghezieni Autor – persoana reală care produce o operă. El este creatorul unei opere literare. cu eul liric sau poetic. autorul concret produce o proiecţie literară despre sine însuşi. el este o personalitate istorică şi biografică. voce delegată să exprime stări. Autorul concret (real) este creatorul real al unei opere literare. o mască. A scris 16 Psalmi. Eul liric sau poetic – individualitate creatoare. o ale eului modern: omul obişnuit. geniul. un autor abstract. cel de-al doilea fiind izvorul celui dintâi. persoana reală care semnează cartea. Măştile eului liric: o ale eului romantic: demonul. Este o voce. se situează în lumea reală unde duce o viaţă autonomă. care nu trebuie confundată cu persoana reală. o ipostază a autorului. măscăriciul. Expune specificul raportului autor – eu liric. biografică a autorului (eul biografic.

Strofa a doua descrie pendularea psalmistului între credinţă şi între tăgadă. Eul liric reuşeşte să depăşească elementul biografic. Dilema interioară a psalmistului este sugerată prin interogaţiile: «Să te ucid? Sau să-ngenunchi a cere?» El ezită între dorinţa de a distruge orice mit sau formă de idealitate şi îngenuncherea în faţa Stăpânului ceresc.. cei 4-5 ani de viaţă monahală de la Cernica. ”Cercasem eu cu arcul meu/ Să te dobor pe Tine .] Tema este căutarea absolutului.. Este prelucrat aici motivul vânătorii. fiind formată din patru catrene.”. te-nchipui. . Dumnezeu apare în ipostaza de şoim şi de vânat. cititorii. între credinţă şi tăgadă: «Te caut mut.” Pelerin spiritual: «Mi-aleg poteca strâmtă ca să trec/Ducând în cârcă muntele întreg.» Psalmistul oscilează între evlavie şi revoltă.tăgadă [Te drămuiesc în zgomot şi-n tăcere. tâlhar: “Tâlhar de ceruri îmi făcui solia/Să-ţi jefuiesc cu vulturii tăria. Dumnezeu» .» . timp în care lecturile religioase şi-au pus amprenta asupra lexicului poetului. Ipostazele în care apare psalmistul: răzvrătit. adresat Divinităţii.credinţă «Cercasem eu cu arcul eu/ Să te răstorn pe Tine../Tu n-ai mai pus piciorun bătătură..» Protejat al Divinităţii: «Şi să nu se ştie că mă dezmierdai/Şi că-n mine însuţi Tu vei fi trăit.Dumnezeu. te gândesc. Cele două motive centrale ale Psalmilor sunt: Divinitatea şi Psalmistul.Eul liric are o legătură reală cu autorul deoarece crearea psalmilor a avut ca surse de inspiraţie: cei 151 de psalmi din Psaltire. adeseori oscilând între credinţă şi tăgadă.” Revoltat: “De când s-a întocmit Sfânta Scriptură.” Om părăsit de protecţia divină: “Copac pribeag uitat în câmpie/Cu fruct amar şi cu frunziş ţepos şi aspru-n îndârjire. Tema psalmilor o reprezintă condiţia umană raportată la condiţia divină. deoarece în glasul psalmistului ne identificăm şi noi. pe care psalmistul îl caută «în zgomot şi-n tăcere». Poezia are structura unui monolog dialogat.

doua elemente dintre urmatoarele: titlu. incipit. în timp ce lexemul destrămare arată ideea de pierdere a dimensiunii sacre. ‘îngerii’. ‘apa vie’. deoarece a gustat din fericirea aceea. Lauda somnului(1929). Evidentiaza elementele de compozitie dintr-un text poetic studiat. Exasperarea sa atinge apogeul în ultimul vers. secvente poetice. apartinand lui Lucian Blaga (la alegere. psalmistul nedorindu-şi o încleştare cu Dumnezeu din care să iasă biruitor. are nostalgia paradisului păstrând amintirea lui. Sacrul este punctat prin cuvintele: ‘portarul înaripat’. Poezia are tente expresioniste prin cultivarea unui sentiment de deznădejde şi prin strigătul disperat al omului modern care se simte prins într-o lume din care lipsesc semnele sacrului. ci deoarece omul nu mai poate percepe semnele divinului. perfecţiunea. suferinţa poetului atinge paroxismul. de Lucian Blaga Apare în vol. ci doar pentru a-l pipăi. Dumnezeu este absent nu pentru că s-ar fi retras din lume. Duh’. elemente de recurenta – motiv. substantivul paradis sugerează ordinea. identificăm un oximoron. Poezia se structurează în jurul a două motive poetice: sacrul şi profanul.În ultima strofă. ‘serafimi’. armonia. Titlul poemului surprinde o lume aflată într-o stare de desacralizare după căderea paradisiacă. Omul a pierdut paradisul pentru că s-a comportat uman. ________________________________________________________________________ Paradis în destrămare. Titlul este o metaforă care exprimă ideea unei lumi desacralizate. totodată. Poemul aminteşte de cuvintele filosofului german Heidegger: sein zum Tode ( alunecarea spre moarte). Sentimentul dominanat este cel de tristeţe şi de nostalgie. când exclamă: «Vreau să te pipăi şi să urlu este. relatii de opozitie si de simetrie. 33.» Dorinţa celui care caută este de a găsi ceva care să îi certifice clar existenţa Divinităţii. ‘porumbelul Sf. . laitmotiv). ‘arhangheli’.

Personajele biblice (care aparţin sacrului) apar în ipostaze neadecvate. o Îngerii se comportă uman. dar ea este umplută de păianjeni sugerând ideea că adevărurile se refuză lumii moderne. o arhanghelii ară cu pluguri de lemn şi îşi simt aripile grele.Un alt argument in favoarea modernitatii poeziei este faptul ca Arghezi introduce in literatura romana. ‘păianjeni’. arta devenind un mijloc de reflectare a complexitatii aspectelor existentei si o modalitate de amendare a raului. o porumbelul Sf. o Apa vie este un simbol al cunoaşterii profunde. Valorificarea diferitelor straturi lexicale in asocieri surprinzatoare.ţine în mână ‘un cotor de spadă’. fiind atinşi de frig şi de somn. metrica si ritmul variabile. sunt tot atatea argumente in favoarea modernitatii poeziei. ei fiind atinşi de trecerea timpului. Prezinta particularitati moderniste intr-o poezie studiata. ________________________________________________________________________ Poezia Testament de tudor Archezi este o arta poetica moderna pentru ca poetul devine.Profanul îşi subordonează lexeme precum ‘cotor de spadă’. truda creatorului. prin aceasta creatie. apartinand lui Tudor Arghezii. Misiunea lui este de a sugera ‘marea noapte’ în care intră spiritul uman. cu elemente traditionaliste si moderniste. in conceptia lui Arghezi. creatia artistica este atat produsul inspiratiei divine. 34. ‘învins’. cat si a tehnicii poetice. un nascocitor. arătând inutilitatea propriei existenţe. estetica uratului.Pe de alta parte. ‘părul nins’. o serafimii au părul nins. strofele inegale ca numar de versuri. . ‘vor putrezi’. Duh devine un mesager al sfârşitului şi nu un sol al păcii. profane: o portarul înaripat – heruvimii . Poezia Testament de tudor Archezi este o arta poetica de sinteza pentru orientarile poeziei interbelice. ‘pluguri de lemn’. iar poezia presupune mestesugul. imagine ce sugerează coborârea în profan şi nu zborul sau ascensiunea.

prin conceptie si limbaj incifrat.Astfel se concretizeaza antiteza celor doua regnuri vegetal reprezentat de Riga si cel animal avando ca exponent pe Lapona Enigel. ________________________________________________________________________ Poezia cuprinde 2 simboluri antonimice: Cele două personaje aparţin unor lumi diferite: Riga Crypto regnului vegetal. Aceasta ideologie isi are punctul de pornire in anul 1840 la revista "Dacia Literara" unde prin articolul "Introductie" unde Mihail Koglaniceanu impunea conceptul de specific prin cele trei surse de inspiratie al operelor literare: * Istoria Nationala * Folclorul romanesc * Natura La inceputul secolului XX se vor impune in literature doua ideologii diferite ca denumire. caracterizat printr-un ansamblu de idei. 36. de Ion Pillat Traditionalismul. apartinand lui Ion Barbu. Ilustreaza conceptul operational traditionalism. credinte.35. accesibila cititorilor initiati. Prezinta particularitati moderniste intr-o poezie studiata. ________________________________________________________________________ o Aci sosi pe vremuri. dar subordnate traditionalismului: - . iar lapona Enigel regnului uman. este o ideologie cultural literara. prin referire la un text liric studiat. Poezia este o demonstraţie a ideii că nu este posibilă nuntirea unor lumi diferite şi cu aspiraţii variate. conceptii prin care se promoveaza traditia si ideea de specific national. Prin urmare poezia apartine modernismului/ermetismului barbian. Poetul îşi alege personajele aparţinând unor regnuri diferite pentru a sugera imposibilitatea dragostei lor şi totodată antiteza dintre cele două lumi.

idealizand de multe ori realitatea. măsura metrică de 13-14 silabe. o cultivarea universului rural: berlină. cea a trecerii ireversibile a timpului fugit irreparabile tempus şi cealaltă este fortuna labilis (soartă schimbătoare). fiind organizată în 19 distihuri şi un monovers final. ‘psihologic’. din care face parte şi textul Aci sosi pe vremuri. Pastelul la Ion Pillat este doar un pretext pentru meditaţia poetului asupra efemerităţii existenţei umane. Spaţiul şi timpul nu sunt precizate cu exactitate.Semanatorismul (Garabet Ibraileanu) -Poporanismul (Nicolae Iorga) Aceste ideologii insa au exagerat ideea de traditie de autohton. Adverbul de loc apare într-o formă populară. rima împerecheată. . obunandu-se astfel inovatiilor sau imprumuturilor de valori din literature moderna. o Se remarcă predilecţia pentru simbol. Scriitorii apartinand acestei ideologii pastreaza un atasament exagerat pentru trecut. Principalul său volum de poezii este cel din 1923. Pe Argeş în sus. făcând legătura între timpul prezent (obiectiv) şi timpul amintirii (subiectiv). berzele. o La nivel prozodic. poetul ne introduce într-o atmosferă trecută. o Tematica este una tradiţională. poezia respectă canoanele clasice. crinolina. o Titlul conţine un adverb de loc (aci) şi o locuţiune adverbială de timp (pe vremuri). O forma mult mai nuantata a traditionalismului este "Gandirismul" aparut in revista "Gandirea" in 1921 la Cluj condusa de Cezar Petrescu o Ion Pilat este un scriitor aparţinând perioadei tradiţionalismului interbelic. In genere opera literara care se subordoneaza acestei ideologii refelcta in mod totalitar numai aspecte autohtone. câmpia. care sunt supuse aceleiaşi legi universale a trecerii implacabile a timpului. sunetul său amintind de fragilitatea existenţei umane şi de trecerea timpului. clopotul este un motiv sacru. lanuri de secară. o Scriitorul continuă tradiţia lui Vasile Alecsandri prin practicarea unui pastel evoluat. o tonul elegiac (trist). Poezia vorbeşte despre două poveşti de iubire.

În momentul apariţiei poeziei lui Nichita Stănescu. Ilustreaza caracteristicile limbajului poetic (expresivitate. poezia devine a artă poetică. Poetul foloseşte enumeraţii ample. ambiguitate. nicăieri în lume nu se mai scria poezie metaforică de tip modernist. rugându-i pe zei s-o însufleţească). prin sugestie. legătura dintre artist şi creaţia sa. o Eul liric subliniază.37. Către Galateea – 1965 – vol. Neomodernismul nu reprezintă o evoluţie a poeziei ci o întârziere cu treizeci de ani faţă de experienţele Occidentului. Astfel. o se cultivă metafore subtile. o apar imagini insolite. ideea că nu cunoaşte doar atributele celei căreia i se adresează. ________________________________________________________________________ Neomodernismul (al doilea modernism) se referă la generaţia scriitorilor şaizecişti. Caracteristici ale poeziei şaizeciste: o poeţii trebuie să se întoarcă la izvoarele modernităţii interbelice (Lucian Blaga. o ironia. o cultivarea unui limbaj ambiguu. ‘sfârşitul cuvântului a cărui primă silabă tocmai o spui’. Liderul poetic al şaizeciştilor este Nichita Stănescu (1933-1983). o reflecţia filosofică. o sculptură. Galateea. sugestie). Dreptul la timp o poezia valorifică un mit al Antichităţii (Galateea–Pygmalion se îndrăgosteşte de propria operă. o Tema poeziei este iubirea creatoare (iubirea şi creaţia). pentru a-şi exprima sentimentul de iubire :’toate . Ion Barbu. cu exemple apartinand neomodernismului. Tudor Arghezi). ci şi ‘bătaia inimii pe care urmează s-o auzi’.

figuri sintactice). Este nevoie de ceva mai mult. Personificarea ‘genunchiul pietrelor’ sugerează însufleţirea operei de artă.’. Poetul realizează că numai cu ajutorul raţiunii nu poate crea. . iar pietrele rămân ‘umbre de piatră ale genunchiului meu’. râurile devin ‘mişcătoare umbre ale sângelui tău’. toate mişcările. ambiguitate. o Orizontul cunoaşterii e definit prin noţiuni abstracte. o Natura.. figuri semantice. jertfa. 38. Creaţia este aceea care înveşniceşte numele autorului şi îl face să treacă dincolo de timp. o procedee artistice/figuri de stil (figuri de sunet. Creatorul şi creaţia se nasc şi se susţin reciproc.timpurile. o ‘De ce creaţia este implorată să dea naştere creatorului ?’ Este creată o ambiguitate. sugestie). care sunt şi metafore: după-amiaza.. rugăciunea (‘şi mă rog de tine. naşte-mă’). Natura apare ca însufleţită de operă şi nu invers. Primele două metafore personificatoare exprimă vitalitatea sculpturii. Copacii devin’umbre de lemn ale vinelor tale’. ________________________________________________________________________ Limbaj şi expresivitate înseamnă: o caracteristicile limbajului poetic (expresivitate. Comenteaza elementele de limbaj si de expresivitate. universul sunt însufleţite. dincolo-de-marea. poetul creează cuvinte noi. după-orizontul. ci lumea este o copie a artei. răsturnându-se conceptul tradiţional de mimesis: nu arta este o copie a lumii (o copie a copiei). toate parfumurile. umilinţa. dintr-un text poetic apartinand lui Nichita Stanescu. Adverbele de loc ‘departe’ şi ‘aproape’ sugerează limitele cunoaşterii de tip raţional. care nu poate să pătrundă în esenţa tainelor lumii. iar ultima arată suferinţa. iar artistul este cel care dă viaţă operei prin imaginaţia şi sensibilitatea sa. Astfel. de cunoaşterea poetică.

o elemente de versificaţie. Către Galateea – 1965 – vol. Dreptul la timp, de Nichita Stănescu Tema poeziei este iubirea creatoare (iubirea şi creaţia), legătura dintre artist şi creaţia sa. Astfel, poezia devine a artă poetică. Poetul foloseşte enumeraţii ample, pentru a-şi exprima sentimentul de iubire: ’toate timpurile, toate mişcările, toate parfumurile...’. Personificarea ‘genunchiul pietrelor’ sugerează însufleţirea operei de artă. Eul liric apare în ipostaza unui Demiurg în fraza «Ştiu/ tot ce e mai departe de tine». Orizontul cunoaşterii e definit prin noţiuni abstracte, care sunt şi metafore: dupăamiaza, după-orizontul, dincolo-de-marea. Astfel, poetul creează cuvinte noi. Natura, universul sunt însufleţite. Copacii devin ’umbre de lemn ale vinelor tale’, râurile devin ‘mişcătoare umbre ale sângelui tău’, iar pietrele rămân ‘umbre de piatră ale genunchiului meu’. Primele două metafore personificatoare exprimă vitalitatea sculpturii, iar ultima arată suferinţa, umilinţa, jertfa, rugăciunea (‘şi mă rog de tine, naştemă’). Natura apare ca însufleţită de operă şi nu invers, răsturnându-se conceptul tradiţional de mimesis: arta este o copie a lumii (o copie a copiei). Adverbele de loc ‘departe’ şi ‘aproape’ sugerează limitele cunoşterii de tip raţional, care nu poate să pătrundă în esenţa tainelor lumii. Poetul realizează că numai cu ajutorul raţiunii nu poate crea. Este nevoie de ceva mai mult, de cunoaşterea poetică. Există o anumită tensiune interioară care creşte în poem. Verbul la forma imperativă ‘naşte-mă’ este un refren al poeziei (laitmotiv). El constituie totodată punctul culminant al dialogului artistului cu Galateea. ‘De ce creaţia este implorată să dea naştere creatorului ?’Deoarece creatorul şi creaţia se nasc şi se susţin reciproc. Creaţia este aceea care înveşniceşte numele autorului şi îl face să treacă dincolo de timp, iar artistul este cel care dă viaţă operei prin imaginaţia şi sensibilitatea sa. Poezia este o invocaţie către Galateea. Galateea este iubita, dar şi creaţia. Versuri albe, inegale ca lungime .

Ritmul interior. Poetul foloseşte ingambamentul.

39. Ilustreaza conceptul operational lirism subiectiv, prin referire la doua poezii studiate, apartinand romantismului, simbolismului, modernismului sau neomodernismului. ________________________________________________________________________ “Eu nu strivesc corola de minuni a lumii” de Lucian Blaga face parte din seria artelor poetice ale literaturii române din perioada interbelică. Poezia este aşezată în fruntea primului său volum, “Poemele luminii”(1919), şi are rol de program (manifest literar), realizat însă cu mijloace poetice. Tema poeziei o reprezintă atitudinea poetică în faţa marilor taine ale Universului: cunoaşterea lumii în planul creaţiei poetice este posibilă numai prin iubire. Fiind o poezie de tip confesiune, lirismul subiectiv se realizează prin atitudinea poetică transmisă în mod direct şi, la nivelul expresiei, prin mărcile subiectivităţii (mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţează eul liric): pronumele personal la persoana I singular, adjectivul posesiv la persoana I, verbele de present, persoana I singular, alternând spre diferenţiere cu persoana a III-a; topica afectivă/cezura. “Plumb” de George Bacovia. Textul este structurat in doua catrene construite pe baza lexemului plumb, care este reluat in 6 din cele 8 versuri ale poeziei.Cele doua strofe/secvente poetice corespund celor doua planuri ale realitatii: realitatea exterioara, obiectiva simbolizata de cimitir si de cavou si realitatea interioara, subiectiva, simbolizata de sentimentul iubirii a carui invocare se face cu disperare, fiind si el conditionat de natura mediului.

Lirismul subiectiv este redat la nivelul expresiei prin marcile subiectivitatii: persoana intai a verbelor “stam”, “am inceput”,, persoana I a adjectivului posesiv “amorul meu”.

40. Exemplifica trasaturile speciei dramatice comedia, prin referire la o opera studiata. ________________________________________________________________________

O scrisoare pierdută, de I.L. Caragiale Comedia – specie a genului dramatic, in proza sau in versuri care provoaca rasul (este menita sa-I inveseleasca pe spectatori) prin surprinderea moravurilor sociale, a unor tipuri umae sau a unor situatii neasteptate, avand un final fericit si, deseori, un rol moralizator.Conflictul comic presupune contrastul dintre aparenta si esenta, dintre pretentii si realitate.Personajele comediei sunt inferioare in privinta insusirilor morale, a capacitatilor intelectuale sau a statutului social. Caracteristici: o stârneşte râsul; o Există diferite situaţii comice, diferite greşeli de exprimare care produc râsul. În acest sens, Caragiale foloseşte procedee specifice teatrului clasic, făcând apel la încurcătură (determinată de pierderea banului), la coincidenţă (Dandanache utilizează acelaşi instrument de şantaj ca acela la care recurge Caţavencu), la quiproquo (înlocuirea lui Caţavencu, în final, cu Agamiţă Dandanache). o conflict derizoriu (nesemnificativ); o Conflictul este produs de pierderea scrisorii trimise de Tipătescu lui Zoe. Scrisoarea este un adevărat personaj, care trece din mână în mână, generând şi întreţinând intriga, contribuind la menţinerea tensiunii dramatice. o Prin dispariţiile repetate şi eforturile personajelor de a o recupera, ea se transformă într-o importantă sursă a comicului.

satira. Ilustreaza comicul (de caracter. de situatie sau de limbaj). Cuvintele sunt deformate. Observarea discrepanţei între aparenţă şi esenţă produce efecte comice. ________________________________________________________________________ O scrisoare pierdută. având defecte morale care sunt satirizate. Comicul provine dintr-o neconcordanţă între aparenţă şi esenţă. sarcasmul. o Personajele vor să pară altceva decât sunt. Comicul de limbaj este provocat de: o prezenţa numeroaselor greşeli de vocabular. care mai înainte au fost în conflict. nu inofensive: «Curat constituţional». iar personajele. ironia. Zoe – femeia adulterină. între adevăr şi minciună. grotescul. prin vorbele lui Pristanda. de caracter. acum se împacă. Piesa se încheie într-o notă comică. prin referire la o comedie studiata.L. între scop şi mijloace. Caţavencu – demagogul etc. Forme ale comicului : umorul. o Caragiale îşi iubeşte personajele. o deznodământ vesel. mai .o personajul este confruntat cu false probleme. Pristanda – poliţaiul slugarnic. o Nae Caţavencu este pus ca să conducă manifestaţia în cinstea lui Agamiţă Dandanache. o Tipurile de personaje reflectă anumite defecte de caracter sau vicii. 41. este mediocru. Caragiale Comicul – categorie estetică. Tipuri de comic : de situaţie. ce desemnează un fenomen care stârneşte râsul şi care nu pereclitează existenţa celor implicaţi. de limbaj. refăând pacea. Trahanache – soţul încornorat. dar nu le iartă acele defecte care le face ridicole. de I. o conflict între aparenţă şi esenţă. de nume. o stil parodic.

prin referire la o opera literara studiata. o quiproquo-ul (înlocuirea lui Caţavencu prin Dandanache).. dar lipseşte cu desăvârşire. ori să se revizuiască. o evoluţia inversă (Caţavencu). o contradicţia în termeni: «După lupte seculare care au durat aproape 30 de 42. e sublimă. o orice scenă în care apar efecte comice. Drama este o specie modernă a genului dramatic. Comicul de situaţie rezultă din fapte neprevăzute şi din prezenţa unor grupuri insolite: o triunghiul conjugal: Zoe-Tipătescu-Trahanache..» o ticuri verbale: o Ghiţă Pristanda: curat murdar..» o nonsensul: «. adresant. renumeraţie. o cuplul Farfuridi. ________________________________________________________________________ Drama este o piesă de teatru cu un conţinut grav. o încălcarea regulilor gramaticale şi a logicii ani.» o asociaţii incompatibile: «Industria română e admirabilă. din lipsă de instrucţie: famelie. Ilustreaza conceptul operational drama. În dramă se regăsesc mai multe curente literare printre care şi . o încurcătura (pierderea scrisorii). rezultat al unei mai mari libertăţi de creaţie. ceea ce permite amestecul celor două categorii fundamentale ale genului dramatic: comicul şi tragicul. plebicist (familie.. andrisant. curat constituţional. o Trahanache: aveţi puţintică răbdare.ales neologismele. remuneraţie. primesc ! dar să nu se schimbe nimica. plebiscit). tratat uneori într-o manieră comică.Brânzovenescu.

personaje care în final îşi găsesc sfârşitul împreună datorită aceluiaşi motiv: dorinţa de putere şi lăcomia: „Nu-mi ziceai tu.. La nivel artistic predomină antiteza. Ca erou romantic el este structurat contradictoriu: înzestrat cu calităţi de excepţie.. Pe-amândoi aci ne vezi / Praf. neştiind nimica sfânt. / El pentr-o biată lescaie. dar .. / Uitam că viaţa-i o punte dintre leagăn şi mormânt!”. pulbere şi cenuşă! . La nivelul personajelor întâlnim eroi romantici. Germania şi Franţa. să fiu întocmai ca Sbierea? / Eu cu cinstea şi mândria.. în Anglia. evoluând de la condiţia sa de ţigan liber la aceea de domnitor al Moldovei. dar şi versuri cu valoare de pamflet social: „Astfel şi boierul ăsta e painjinul sătul. Nebuni. în primejdie mi-e locul. / Tăinuieşte câteodată pieirea cea mai grozavă!. Bogdan Petriceicu Hasdeu pornind de la cronica lui Miron Costin şi de la un studiu istoric consacrat lui Răzvan de Nicolae Bălcescu. / Hai la vrăjmaşi!./ Care ţese nevăzută toate lucrurile-n lume. bun ca blândul mieluşel / Face rele peste.. Mai întâlnim deasemenea şi comparaţia romantică „O faptă cât de frumoasă.. / Gata să-şi mai dreagă cursa. tu eşti o unealtă a puterii fără nume. Grozavul vis!. Piesa „Răzvan şi Vidra” este o dramă romantincă care urmăreşte destinul lui Răzvan. oare. / Viermii sunt naşi. când o ştiu din ţara mea”.romantismul. tot strigând că nu-i destul!” şi versuri de factură populară: „Moartea-i mireasă/ Normântu-i casă.. În această piesă întălnim mai multe trăsături ale romantismului cum ar fi evaziunea în trecut.” În această piesă apare şi motivul romantic al visului prevestitor: „Visul meu!.. de care este conştient. antiteză pe care o putem observa foarte bine între Răzvan şi Zbierea. Întâlnim motivul destinului care aminteşte de tragedia greacă antică: „Tu! Da.. făr’ s-o ştie singur el!”. el cu prada şi averea! / Dar ce-i mai trebui acuma mii de galbeni în grămezi? – Ce-mi foloseşte domnia?. istorie sau tradiţie. / Astfel c-ades muritorul. / Şi de ce eu stau aicim când Răzvan înfruntă focul?. Romantismul este un curent literar apărut în prima jumătate a secolului al XIX-lea. / Tot mai dulce mi se pare.”. eu pentr-un ceas de mândrie”.” Este întâlnit şi umorul popular: „Bre! Ce de mai boierime! Doi jupâni ş-o jupâneasă! / Parcâ-i la curtea domnească! / O adunătură aleasă!”.. Alături de acest motiv îl întâlnim şi pe acela al sorţii schimbătoare: „Necruţând nimica-n lume. ca o floare cu otravă.. proverbul popular: „Fie pâine cât de rea. ce din lăcomie.... eroi excepţionali în situaţii excepţionale: Răzvan este dominat de trăsături puternice de caracter... Vidro. procedeu specific romantismului. / Daţi-mi armă! Lângă dânsul.

neputiincios în afirmarea lor. a stăpânului devenit robul robului său. Răzvan îl iartă: „Răzbunarea cea mai crudă este când duşmanul tău / E silit a recunoaşte că eşti bun şi dânsu-i rău!” Avântul romantic al personajului se împleteşte cu clasicismul construcţiei realizată într-o structură unitară echilibrată. cinstea: „Mama.. ţigan! Eu. prin alegerea unor personaje care întruchipează caractere puternice. sau tema răzbunării prin bunătate. din mormânt ar tresări / De-ar şti că în pieptu-mi se mişcă păcatul de-a tâlhări”. cum ar fi: tea săracului îmbogăţit din întâmplare. Răzvan se comportă după legile morale nescrise ale haiducilor. dar le provoacă în final înfrângerea şi chiar tendinţa de a amesteca solemnitatea tragicului cu omenescul. generozitatea. / L-am scris.care refuză bogăţia. . pe care autorul le dispune în cadrul unei existenţe istorice reale.a celui dispreţuit care se ridicădatorită meritelor sale proprii. buna măiculiţă. / Mai dulce-i spânzurătoarea / Nu mai aştept în zadar!” Comportamentul şi faptele sale arată însuşiri alese: ştiutor de carte: „Dintre mii de ţigănime. Când e prins Zbierea.. cântecul fcut-am eu. vai. Jupâne! / Decât. creând astfel noi specii printre care şi drama.”. care îi susţin pe parcursul devenirii lor. în primul rând. l-am lipit şi pace!” Suflet generos. într-un moment când curentul romantic începea să dispară. deşi apare.o. drama individului apăsat de prejudecata publică: „Eu. pentru că drama Răzvan şi Vidra este. după cum spunea G. Călinescu. Romantismul promovează alături de poezia lirică sau proză şi dramaturgia. Piesa apelează la o serie de convenţii şi teme cunoscute în literatura romantică. În opera „Răzvan şi Vidra” se mai regăsesc şi alte caracteristici specifice romantismului cum ar fi amestecul genurilor sau subiectivismul. Răzvan şi Vidra este o piesă romantică. încât ajunsei de mic / În casa mitropoliei cel mai isteţ grămătic. decât amar. cu trăsăturile individuale care umanizează personajele.. ştiut-am să-nvăţ scrisoare / sârbească şi românească. Prin încercarea de a reda culoarea locală şi atmosfera epocii. cutezanţa în lupta pentru dreptate şi curajul răspunderii: „El nu-i vinovat sărmanul. din cauza căruia fusese făcut „rob pentr-un galben”. dominate de câte o pasiune devoratoare..

scena. compromitatoare pentru reprezentantii locali ai partidului aflat la putere si gasirea ei de catre adversarul politic. Textul dramatic este structurat in patru acte alcatuite din scene. fiind construit sub forma schimbului de replici intre personaje. Conflictul dramatic principal consta in confruntarea pentru puterea politica a doua forte opuse: reprezentantii puterii (prefectul Stefan Tipatescu. relatii temporale si spatiale). autorul utilizează frecvent procedee retorice. pe o viziune hiperbolică a realităţii. 43. adica la sfarsitul secolului al XIX-lea. ________________________________________________________________________ Ca specie a genului dramatic. singurele interventii directe ale autorului in piesa. in perioada campaniei electorale. şi făcând din Răzvan şi Vidra o dramă romantică. toate acestea fiind caracteristice teatrului romantic. Pentru descrierea şi realizarea scenică a acestor situaţii dramatice romantice. intr-un interval de trei zile. dovada fiind lista cu Persoanele de la inceputul piesei si didascaliile.Acest fapt ridicol starneste o agitatie nejustificata si se rezolva printr-o impacare generala s neasteptata. care o foloseste ca arma de santaj.Toate aceste sunt teme romantice prin faptul că includ elementul caracteristic al antitezei. Fiind destinata reprezentarii scenice. intriga. pres partidului Zaharia Trahanache si sotia acestuia Zoe) si gruparea independenta constituita in jurul lui Nae . al contrastului dintre două situaţii.Actiunea comediei O scrisoare pierduta este plasata “in capitala unui judet de munte. în general declamative şi bazate pe exagerări. comedia este destinata reprezentarii scenice. Intriga piesei (elementul care declanseaza desfasurarea actiunii si efectul de ansamblu al textului) porneste de la o intamplare banala: pierderea unei scrisori intime. Analizeaza constructia subiectului (conflict dramatic. creatia dramatica impune anumite limite in ceea ce priveste amploarea timpului si a spatiului de desfasurare a actiunii. in zilele noastre”.

________________________________________________________________________ La Caragiale. este sugerată prin numele de Caţavencu. Nae Caţavencu – demagogia personajului. curat condei. Comenteaza doua modalitati specifice de caracterizare a personajului dramatic. famelie. întâlnim frecvent ca modalităţi de caracterizare preferate de autor următoarele procedee fundamentale. principala sa caracteristică. prin nume. Prin nume: Zaharia Trahanache – numele lui sugerează zahariseala şi capacitatea de a se modela uşor. defect de vorbire care nu se potriveşte cu statul lui social: «Asa e. care se .Conflictul are la baza contrastul dintre ceea ce sunt si ceea ce vor sa para personajele. nume ce trimite la caţă – persoană care vorbeşte mult. 44. puicusorule. precum «aveţi puţintică răbdare». prin referire la un text literar studiat. trădându-şi incultura şi lipsa de instrucţie: bampir. amestecul clientelei politice a vremii. ambitios avocat si proprietar al ziarului Racnetul Carpatilor. ceea ce denotă o gândire plată şi o anumită inerţie a personajului. Prin limbaj: Zaharia Trahanache are ticuri verbale. iar neologismele le deformează. în O scrisoare pierdută. 2. c-am întors-o cu politica?» Pristanda foloseşte frecvent termeni populari. Ticul său verbal produce asociaţii comice: curat murdar. mai ales regionalismele. renumeraţie. după ordinele superiorilor: Trahanaua e o cocă moale. Farfurdi şi Brânzovenescu – numele lor au «rezonanţe culinare» şi sunt derivate cu sufixe onomastice greceşti şi româneşti. toate indirecte: 1. Dandanache e peltic. curat constituţional. intre aparenta si esenta. catrindală.Catavencu. prin limbaj.

evoluând de la condiţia sa de ţigan liber la aceea de domnitor al Moldovei. el cu prada şi averea! / Dar ce-i mai trebui acuma mii de galbeni în grămezi? – Ce-mi foloseşte domnia?.. tot strigând că nu-i destul!” şi versuri de factură populară: „Moartea-i mireasă/ Normântu-i . bun ca blândul mieluşel / Face rele peste. să fiu întocmai ca Sbierea? / Eu cu cinstea şi mândria. ________________________________________________________________________ Piesa „Răzvan şi Vidra” este o dramă romantincă al carei subiect il reprezinta destinul lui Răzvan. personaje care în final îşi găsesc sfârşitul împreună datorită aceluiaşi motiv: dorinţa de putere şi lăcomia: „Nu-mi ziceai tu. La nivel artistic predomină antiteza.. Pe-amândoi aci ne vezi / Praf. Bogdan Petriceicu Hasdeu pornind de la cronica lui Miron Costin şi de la un studiu istoric consacrat lui Răzvan de Nicolae Bălcescu. 45. dar şi versuri cu valoare de pamflet social: „Astfel şi boierul ăsta e painjinul sătul. ca o floare cu otravă. / Tăinuieşte câteodată pieirea cea mai grozavă!. oare. Mai întâlnim deasemenea şi comparaţia romantică „O faptă cât de frumoasă.. făr’ s-o ştie singur el!”. eu pentr-un ceas de mândrie”. / Tot mai dulce mi se pare. Expune subiectul unei drame studiate. Pristanda – numele personajului este luat de la un joc moldovenesc în care se bate pasul într-o parte şi-n alta fără să se pornească niciunde. proverbul popular: „Fie pâine cât de rea..” Este întâlnit şi umorul popular: „Bre! Ce de mai boierime! Doi jupâni ş-o jupâneasă! / Parcâ-i la curtea domnească! / O adunătură aleasă!”. Întâlnim motivul destinului care aminteşte de tragedia greacă antică: „Tu! Da. pulbere şi cenuşă! . când o ştiu din ţara mea”. arătând şiretenia lui. ce din lăcomie. ce simte că adversarul de azi poate fi prefectul de mâine./ Care ţese nevăzută toate lucrurile-n lume. tu eşti o unealtă a puterii fără nume. În această piesă întălnim mai multe trăsături ale romantismului cum ar fi evaziunea în trecut. antiteză pe care o putem observa foarte bine între Răzvan şi Zbierea. / El pentr-o biată lescaie.. Vidro.bucura de aceleaşi avantaje constituţionale. / Astfel c-ades muritorul. procedeu specific romantismului. istorie sau tradiţie. / Gata să-şi mai dreagă cursa.. Nebuni.

pentru că drama Răzvan şi Vidra este.P. Când e prins Zbierea.Hasdeu Piesa „Răzvan şi Vidra” este o dramă romantincă care urmăreşte destinul lui Răzvan. buna măiculiţă. / Viermii sunt naşi....”. decât amar. încât ajunsei de mic / În casa mitropoliei cel mai isteţ grămătic. forme ale dramaturgiei in teatrul modern)... Grozavul vis!.o. generozitatea. din mormânt ar tresări / De-ar şti că în pieptu-mi se mişcă păcatul de-a tâlhări”. / L-am scris. / Hai la vrăjmaşi!. cântecul fcut-am eu. Călinescu. în primejdie mi-e locul. ________________________________________________________________________ Personajul Razvan din drama Razvan si Vidra de B. evoluând de la condiţia sa de ţigan liber la aceea de domnitor al Moldovei. Caracterizeaza un personaj. după cum spunea G. dintr-un text dramatic studiat (la alegere: comedie.. Răzvan îl iartă: . din cauza căruia fusese făcut „rob pentr-un galben”. / Mai dulce-i spânzurătoarea / Nu mai aştept în zadar!” Comportamentul şi faptele sale arată însuşiri alese: ştiutor de carte: „Dintre mii de ţigănime. vai. cinstea: „Mama. cutezanţa în lupta pentru dreptate şi curajul răspunderii: „El nu-i vinovat sărmanul. / Uitam că viaţa-i o punte dintre leagăn şi mormânt!”.. dar neputiincios în afirmarea lor. drama individului apăsat de prejudecata publică: „Eu. neştiind nimica sfânt. Ca erou romantic el este structurat contradictoriu: înzestrat cu calităţi de excepţie.” În această piesă apare şi motivul romantic al visului prevestitor: „Visul meu!.. eroi excepţionali în situaţii excepţionale: Răzvan este dominat de trăsături puternice de caracter.. de care este conştient.casă. / Şi de ce eu stau aicim când Răzvan înfruntă focul?. La nivelul personajelor întâlnim eroi romantici. Jupâne! / Decât. l-am lipit şi pace!” Suflet generos.”. în primul rând. ţigan! Eu.... Alături de acest motiv îl întâlnim şi pe acela al sorţii schimbătoare: „Necruţând nimica-n lume. ştiut-am să-nvăţ scrisoare / sârbească şi românească.. drama. / Daţi-mi armă! Lângă dânsul.. 46. Răzvan se comportă după legile morale nescrise ale haiducilor.

replica. adica la sfarsitul secolului al XIX-lea. comedia este destinata reprezentarii scenice.Acest fapt ridicol starneste o agitatie nejustificata si se rezolva printr-o impacare generala s neasteptata. care o foloseste ca arma de santaj. prin referire la o opera literara studiata. Conflictul dramatic principal consta in confruntarea pentru puterea politica a doua forte opuse: reprezentantii puterii (prefectul Stefan Tipatescu. 47. indicatii scenice). dovada fiind lista cu Persoanele de la inceputul piesei si didascaliile. scena/tablou. intr-un interval de trei zile. Fiind destinata reprezentarii scenice. creatia dramatica impune anumite limite in ceea ce priveste amploarea timpului si a spatiului de desfasurare a actiunii.„Răzbunarea cea mai crudă este când duşmanul tău / E silit a recunoaşte că eşti bun şi dânsu-i rău!” Avântul romantic al personajului se împleteşte cu clasicismul construcţiei realizată într-o structură unitară echilibrată. Textul dramatic este structurat in patru acte alcatuite din scene. Ilustreaza elementele de compozitie a textului dramatic (act. Intriga piesei (elementul care declanseaza desfasurarea actiunii si efectul de ansamblu al textului) porneste de la o intamplare banala: pierderea unei scrisori intime. in zilele noastre”. ambitios avocat si proprietar al ziarului Racnetul Carpatilor.Conflictul are la . singurele interventii directe ale autorului in piesa. pres partidului Zaharia Trahanache si sotia acestuia Zoe) si gruparea independenta constituita in jurul lui Nae Catavencu. ________________________________________________________________________ Ca specie a genului dramatic. compromitatoare pentru reprezentantii locali ai partidului aflat la putere si gasirea ei de catre adversarul politic.Actiunea comediei O scrisoare pierduta este plasata “in capitala unui judet de munte. in perioada campaniei electorale. fiind construit sub forma schimbului de replici intre personaje.

expresionismul. se raporteaza intr-o maniera comuna la o anumita traditie literara (la inceputurile lor. prin referire la romantism sau la simbolismul romanesc (la alegere). Manifestul literar al. nici de poezia sociala. Curente literare: . Simbolismul curent literar modernist. confuze. 48. olfactive. Ilustreaza conceptul operational curent literar. Sugestia este folosita drept cale de exprimare a corespondentelor/legaturilor ascunse dintre lucruri. romantismul. concorda in preferintele pentru anumite genuri si specii literare si utilizeaza in opera lor modalitati artistice similare. uneori . intre aparenta si esenta. neputand fi formulate clar. de obicei. reunind scriitori care impartasesc principii estetice similare.baza contrastul dintre ceea ce sunt si ceea ce vor sa para personajele. dadaismul etc. care . ________________________________________________________________________ Curent literar – miscare literara dintr-o anumita perioada social-istorica.clasicismul. nici de poezia de idei. muzicale. realismul. intr-un manifest literar. Obiectul poeziei simboliste il constituie starile sufletesti nelamurite. Poezia simbolista este exclusiv o poezie a sensibilitatii pure.Poetul simbolist nu este interesat nici de poezia naturii in sine.Principiile estetice ale unui curent literar sunt cristalizate. simbolismul. parnasianismul. au caracter polemic fata de traditie). care da totodata si numele curentului il constituie o scrisoare intitulata Le Symbolisme apartinand lui Jean Moreas. prin cultivarea senzatiilor coloristice. aparut ca o reactie impotriva poeziei retorice a romanticilor si a impersonalitatii reci a parnasienilor. dar exista si curente reprezentate de mai multe manifeste. naturalismul. sunt transmise pe calea sugestiei.

placere care consta in bucuria de a ghici incetul cu incetul. Motive: singurătatea. nevroza. la simbolisti. Teme: o condiţia poetului. Tehnici simboliste: o simbolul. Mallarme:”A numi un obiect inseamna a suprima trei sferturi din placerea pe care ti-o da un poem. functia simbolului ramane aceea de a sugera (simbol implicit). ci mai ales prin repetitia obsedanta a unor cuvinte.in imagini ample – sinestezii. Simbolistii au predilectie pentru banumite teme si motive: iubirea. a materializa o idee sau un sentiment (simbolul explicit). predispozitia pentru reverie. Inclinatia catre stari sufletesti nedefinite. iata visul nostru”. toamna. . natura ca loc al corespondentelor. targul provincial ca element al izolarii. de asemenea. iubirea. o importanta majora in cadrul acestui curent. o corespondenţele. o sugestia. muzica. o starea de nevroză. o moartea. o evadarea. o versul liber. ploaia. spleen-ul. sa sugerezi. o muzicalitatea. sinestezia. Cultivarea simbolului are.Utilizat in poezia anterioara (de pilda la romantici) pentru a exprima. a anumitor vocale sau a refrenului. obtinuta nu numai prin ritmuri si rime perfecte. o claustrarea. o natura. a lamuri. parcul. Un element definitoriu al poeziei simboliste il reprezinta cautarea muzicalitatii exterioare. culorile. melancolia. visare reprezinta alte trasaturi ale poeziei simboliste.

o primatul sentimentului si al fanteziei creatoare.Contextul istoric. interesul pentru mituri. l-a constituit revolutiile burghezo-democratice. fabulosul. spatiu natal sau spatii exotice o Antiteza trecut – prezent . o Trecutul istoric. trecut istoric. Schopenhauer. fantasticul.Conceptul artei de frumos include si uratul si grotescul » o Trasaturi/principii estetice o imaginatia – principiul fundamental de creatie. al aparitiei romantismului. o fascinatia misterului si a exceptionalului. vis. o antiteza.cimitirul. o cultivarea emotiei si a sentimentului o intensitatea trairilor o amestecul genurilor si al stilurilor o Surse de inspiratie/teme o Folclorul local. miturile. lupta pentru independenta si libertate nationala. Fichte). expansiunea eului individual..Romantismul are la baza filozofia idealista germana (a lui Hegel. culoarea locala. o Natura locala sau spatiile exotice o Exceptionalul o Raportul cu timpul o Evadarea din realitate in vantezie. Romantismul – orientare ideologica artistica si literara aparuta in prima jumatate a secolului al 19-lea in spatiul european.Manifestul literar l-a constituit prefata dramei Cromwell al lui Victor Hugo « nu exista reguli si nici modele. o subiectivitate. o respingerea regulilor inpuse de clasicism. libertatea de creatie.

tiranul. drama omului. particularul/exceptionalul o Stilul o Stilul metaforic o Fuziunea genurillor si a speciilor o Largirea si imbogatirea limbii literare: limbaj popular. ________________________________________________________________________ . arhaic etc. personaje din toate mediile sociale. Expune modul in care doctrina estetica promovata de revista Dacia literara se reflecta in creatia scriitorilor pasoptisti. 49.o Personajul literar o Personaje exceptionale in inprejurari exceptionale o Antiteza inger-demon.

Master your semester with Scribd & The New York Times

Special offer for students: Only $4.99/month.

Master your semester with Scribd & The New York Times

Cancel anytime.