P. 1
Oral

Oral

|Views: 145|Likes:
Published by mela_mezei

More info:

Published by: mela_mezei on Jan 22, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/21/2015

pdf

text

original

1. Prezinta trasaturile prozei romantice, prin referire la o opera literara studiata.

________________________________________________________________________ Miscare literara si artistica, romantismul a aparut pt. intaia oara la sfarsitul secolului al 18-lea continuandu-se pana la inceputul secolului al 19-lea cu influiente puternice atat arta, filosofie, istorie si altele. Romantismul a luat nastere in Anglia, de unde s-a extins in Germania si Franta, apoi in intreaga Europa.Principala caracteristica a acestui curent a reprezentat-o iesirea din conventional, prin ridicandicarea impotriva riguorilor, a dogmatismului estetic, a ratiunii reci si a ordinii. Romantisumul a sustinut manifestarea fanteziei si exprimarea sentimentelor, a originalitatii, a spontaneitatii si sinceritatii emotionale prin promovarea libertatii de expresie. Altfel spus, romantismul a pledat pt. explorarea universului interior al omului. Nuvela Alexandru Lapusneanul de C Negruzzi este prima nuvela istorica romana, o capodopera a speciei si un model pt. autorii ce au cultivat-o ulterior.Puplicata in perioana pasoptista, in pimul numar al Daciei Literare(1840) nuvela ilustreaza doua dintre cele patru idei formulate de Mihail Kogalniceanu, conducatorul revistei, in articolul program intitulat Introductie, care constituie manifestul literar al romantismului romanesc.Costache Negruzzi ca de altfel si ceilalti pasoptisti se inspira din cronici si din folclor, conform esteticii romantice si recomandarilor din Introductie.Prin urmare specia in sine – nuvela istorica – apartine curentului romantic iar tema, subiectul, personajele si culoarea epocii (mentalitati, comportamente, relatii sociale, obiceiuri, vestimentatie, limbaj) sunt de aceeasi factura si anume romantica. Referindu-ne la unul dintre aceste componente ale nuvelei, personajele, observam ca Alexandru Lapusneanul este personajul principal al nuvelei, personaj romantic, exceptional care actioneaza in situatii exceptionale (de exemplu scena uciderii boierilor, a pedepsirii lui Motoc, scena mortii domnitorului otravit).Intruchipeaza tipul domnitorului tiran si crud.El este construit din contraste si are o psihologie complexa, calitati si defecte puternice, un damnat romantic

2. Prezinta trasaturile romanului realist prin referire la o opera literara studiata. ________________________________________________________________________ Publicat in 1938, romanul Enigma Otiliei apare la sfarsitul perioadei interbelice, de puternica afirmare a speciei. Opera literara Enigma Otiliei de G. Calinescu este un roman realist cu elemente moderniste, apartinand prozei interbelice. Proza realist-obiectiva se realizeaza prin naratiunea la persoana a III-a (nonfocalizata).Viziunea dindarat presupune un narator obiectiv, detasat, care nu se implica in faptele prezentate. Trasaturi: reprezentarea veridica a realitatii contemporane scriitorului, a societatii sub determinismul social-economic (teme: banu, mostenirea, zestrea, parvenirea etc).; iluzia vietii; verosimilitate; obiectivitatel; lipsa de idealizare a realitatilor sociale, a vietii de familie etc. (relatiile dintre individ si mediu). Observatia sociala si psihologica; analiza psihologica si sociologica; tipizarea ca mijloc de generalizare a fenomenelor vietii intr-o forma concreta; personaje tipice (pentru o categorie sociala) in situatii tipice Complexitatea personajului; surprinderea lui in transformare (in relatie cu mediul); individualizarea individului prin fapte, limbaj, relatii cu alte personaje etc. Tehnica detaliului, notarea amanuntului semnificativ; descrierile minutiuoase (cadrul ambiant, vestimentatia, fizionomia) au conotatii in plan moral. Rolul expozitiunii (situarea exacta in timp si spatiu) – veridicitatwa, structura inchisa a romanului (simetria imcipit/final; final inchis Stil sobru , impersonal, obiectiv, atitudinea critica De asemenea este un roman balzacian, social si citadin.Opera literara Enigma Otiliei este un roman prin amploarea actiunii, desfasurata pe mai multe planuri cu conflict complex, la care participa mai multe personaje.Este un roman realist prin: tema,

structura inchisa, specificul secventelor descriptive, realizarea personajelor, dar depaseste modelul realismului clasic, al balzacianismului, prin spiritul critic si polemic, prin elemente de modernitate. Enigma Otiliei este un roman realist (balzacian) prin: prezentarea critica a unor aspecte ale societatii bucurestene de la inceputul sec al XX-lea motivul paternitatii si al mostenirii, structura, specificul secventelor descriptive (observatia si detaliul semnificativ; rolul vestimentatiei si al cadrului in caracterizare), realizarea unor tipologii, veridicitatea, utilizarea naratiunii la persoana a II-a.Dar depaseste modelul realismului clasic prin spiritul critic si polemic (parodic, ludic), prin elemente ale modernitati (ambiguitatea personajelor, interesul pentru procesele psihice deviante, tehnicile moderne de caracterizare - comportamentism, reflectarea poliedrica, realizarea scenica a capitolului al XVIII-lea.

3. Exemplifica trasaturile prozei fantastice, prin referire la o opera literara studiata. ________________________________________________________________________ Proza fantastica se caracterizeaza prin aparitia subita a unui element misterios, inexplicabil, care perturba ordinea fireasca a realitatii.aceasta intruziune a “unei alte realitati” enigmatice in lumea obisnuita starneste nelinistea sau spaima personajelor, care se straduiesc sa inteleaga o justificare a evenimentelor insolite in care sunt angrenate. De regula nici o explicatie nu se dovedeste pana la urma pe deplin satisfacatoare.Prin echivocul si prin incertitudinea pe care le intretine, fantasticul modern are caracter deschis , problematizat spre deosebire de bastm, naratiune fabuloasa traditionala, care infatiseaza lumi inchise. Opera literara La tiganci de Mircea Eliade este o nuvela fantastica deoarece are toate caracteristicile acestei specii literare: intruziunea misterului in cadrul vietii reale, ezitarea protagonistului si a citittorului, compozitia gradata a naratiunii, disparitia limitelor de timp si de spatiu la aparitia supranaturalului, finalul ambiguu.

Formule mediane. supunerea prin viclesug. de adevar si de cinste. ________________________________________________________________________ Basmul cult este o specie narativa ampla. . cine se duce acolo be si mananca. cu actiuni implicand fabulosul/supranaturalul si supusa unor stereotipii – actiuni conventionale. Coordonatele actiunii sunt vagi prin atemporalitatea si aspatialitatea conventiei: Amu cica era odata intr-o tara un crai care avea trei feciori. pedeapsa. succesiunea secventelor narative ffind redata prin inlantuire. umanizarea fantasticului.Motivele narative specifice sunt: superioritatea mezinului. ca in basmul popular. individualizarea personajelor. Sunt deasemenea formulte tipice. si merg doua. Formula de incheiere: Si a tinut veselia ani intregi.Insa ca orice basm. Tema basmului o reprezinta triumful binelui. ajutoarele. dar sunt individualizate prin atribute exterioare si prin limbaj. cu numeroase personaje purtatoare ale unor valori sibolice. Actiunea se desfasoara linear. limbajul este elaborat. Si merg ei o zi.\).4. se imbina naratiunea u dialogul si cu descrierea. si merg patruzeci si noua.Personajele indeplinesc prin raportare la erou o serie de functii: antagonistul. Argumenteaza apartenenta la specia literara bast cult a unui text narativ studiat.In basmul cult. Povestea lui Harap-Alb este un basm cult avand ca partiularitati: reflectarea conceptiei autorului despre lume. si acum mai tine inca.Sunt prezente cliseele compozitionale. care infatiseaza parcurgerea drumului maturizarii de catre erou.Conflictul dintre bine si rau se incheie prin victoria fortelor binelui. casatoria. pune in evidenta idealul de dreptate.Formula de initiere: Amu cica era odata. calatoria. numerele si obiectele magice. donatorii. umorul si specificul limbajului.

.Relatia narator-cititor presupune: oralitate. ci al situatiei. folosirea persoanei I. exemplar al povestirii. care se limiteaza la relatarea unui singur fapt epic si anume o intamplatre de dragoste din tinerete. intamplarilor si situatiilor. defapt o initiere ratata.Accentul este pus pe intamplari si situatii. prin procedeul insertiei . interesul nu se centreaza in jurul personajelor.Povestirea se situeaza intr-un plan al trecutului principala sa caracteristica fiind evocarea. pretextul. formulele de adresare). -Ceremonial – dialogul presupune un sistem de conventii (aparitia naratorului. de unde si caracterul etic. .5. Fantana dintre plopi este povestire deoarece este o naratiune subiectivizata (relatare din unchiul povestitorului.Relatia narator-receptor este mai stransa decat in cazul nuvelei si presupune: -Oralitate – aparenta de dialog intre narator si receptor. atmosfera.Se acorda importanta naratorului si actului nararii.Este o naratiune subiectivizata (relatarea se face din unchiul povestitorului. ________________________________________________________________________ Specie epica. aceasta fiind cea de-a 4-a povestire si are ca tema iubirea tragica iar ca personaj narator pe capitanul de mazilii Neculai Isac.Povestirea se situeaza intr-un plan al trecutului principala sa caracteristica fiind evocarea. Ilustreaza conceptul operational povestire prin referire la o opera literara studiata. de unde caracterul etic.Atmosfera Hanul ancutei are forma povestirii in rama deoarece noua naratiuni de sine statatoare sunt incadrate intr-o alta naratiune.. implicat ca protagonist al intamplarii).Pentru autenticitatea povestirii pledeaza doar perspectiva narativa. exemplar al povestirii. implicat ca martor sau doar ca mesager al intamplarii). ceremonial. mai putin personajelor. Una dintre cele noua povestiri este povestirea Fantana dintre plopi. care se limiteaza la relatarea unui singur fapt epic. situindu-se ca dimensiuni si amploare a subiectului intre schita si roman.Se acorda importanta actului nararii care are ca efect reinvierea unei lumi apuse.

in articolul program intitulat Introductie. obiceiuri. Kogalniceanu. ale caror caractere se desprind dintr-un puternic conflict. vestimentatie.Personajele sunt relativ putine. care implica un numar redus de personaje. . Negruzzi este prima nuvela istorica din literatura romana. cu o constructie riguroasa..Se observa concizia intrigii. care constituie si manifestul literar al romantismului romanesc. Publicata in perioada pasoptista. Nuvela Alexandru Lapusneanul de C. subiectul. prin referire la o opera literara studiata. pusa pe seama unor personaje. Naratiunea se desfasoara liniear. tendinta de obiectivare a perspectivei narative si apartenenta verosimilitatii faptelor prezentate. cu un conflict concentrat. avand un fir narativ central.Hanu ancutei este o povestire in rama pentru ca naratorul si interlocutorii sunt prezenti in acelasi spatiu – hanul. prin inlantuirea secventelor narative. ________________________________________________________________________ Specie a genului epic.Actiunea nuvelei este mai dezvoltata decat a schitei. personajele si culoarea epocii (mentalitati. Autorii care au prelucrat-o ulterior. Este o nuvela istorica pentru ca este inspirata din trecutul istoric: tema. limbaj). relatii sociale. in acelasi timp – intr-o toamna aurie cadru care prilejuieste nararea tuturor celorlalte povestiri din ciclu. comportmente. o capodopera a speciei si un model pt. cu un fir narativ central si o constructie epica riguroasa. cronologic. conducatorul revistei. nuvela ilustreaza doua dintre cele patru idei formulate de M. caracterizate succint si graviteaza in jurul personajului principal. in primul numar al Daciei literare (1840). Opera literara Alexandru Lapusneanul este o nuvela istorica de factura romantica. in proza. 6 Exemplifica trasaturile nuvelei. de dimensiuni relativ reduse. Este o nuvela deoarece este o specie epica in proza.

reactualizarea ultimilor cinci ani de domnie ai lui Al. fiecare avand cate un motto semnificativ care concentreaza conflictul dominant c). folclor). are ca tema evocarea artisica a unei perioade din istoria nationala. locul si timpul actiunii find bine precizate .7. limbaj vestimentatie. Lapusneanul are urmatoarele caracteristici: a). lucrari stiintifice. Culoarea locala: atmosfera de epoca este construita prin decor. care implica un numar redus de personaje. Referindu-ne la tema adoptata distingem mai multe tipuri de nuvela: istorica.nuvela care are ca punct de plecare trecutul istoric (cronici. Nuvela istorica al. acest lucru constituie inca o trasatura a nuvelei istorice. Subiectul este riguros construit urmarind actiunea liniear. Lapusneanul la domnia Moldovei. Personajul este o personalitate istorica: aici apare ca un domnitor crud in jurul caruia se grupeaza boierii lingusitori si ipocriti d). Tematica este istorica (evocarea unei perioade din istoria Moldovei. fantastica. istorica sau romantica. nuvela este dispusa in patru capitole. Prezinta asemanari si deosebiri intre cele doua tipuri de nuvela studiate (nuvela psihologica. nuvela istorica . comitand insa. in proza de dimensiuni relativ reduse (se situeaza intre schita si roman). cu un fir narativ central si o constructie epica riguroasa.naratorul se inspira din cronicile Moldovei. anecdotica. ________________________________________________________________________ Nuvela este specia genului epic.autorul redand istoria in cele mai mici detalii ale ei. respectand in mare parte adevarul istoric. filozofica. psihologica. b). cu un conflict concentrat. sociala. in succesiunea cronologica a evenimentelor. Lapusneanul – 1564 – 1569). unele licente istorice in scopuri estetice: Motoc nu mai traia in momentul revenirii lui al.

Exemplifica trasaturile romanului modern. determinate preponderent biologic. luciditatea autoanalizei. memoria afectiva. prin aducerea unor noi principii estetice ca autenticitatea. intaia noapte de razboi este un roman modern de tip subiectiv deoarece are drept caracteristici: unicitatea perspectivei narative. cu experienta nepervertita. prin referire la o opera literara studiata. 9. determinate in raport cu mediul. este in stransa relatie cu trasaturile curentului literar in care se incadreaza opera din care face parte. este cel care. prin modul de constructie si felul in care actioneaza in raport cu celelalte personaje si chiar cu el insusi. cu actiune complexa. si subiectiv. dar unitara. cu trairea febrila.8. intriga complexa. timpul prezent. fluxul constiintei. Adept al modernismului lovinescian. Prin urmare in clasicism – “caractere” (construite pe o dominanta psihologica sau comportamentala). anticalofilismul. Camil Petrescu. ________________________________________________________________________ Romanul – specie a genului epic de mare intindere. relativismul si prin crearea personajului intelectual lucid . ________________________________________________________________________ La baza modalitatilor de constructie a personajelor. substantialitatea. Ultima noapte de dragoste. in naturalism – personaje dominate de patologie si ereditate. personaje numeroase. sta raportul personaj-curent literar. prin opera lui fundamenteaza principiul sincronismului. Prezinta comparativ modalitatile de constructie a personajelor intr-o proza romantica si o proza realista. naratiunea la persoana I. in romantism – personaje cu insusiri exceptionale si construite in perechi antitetice. dar si autenticitatea definita ca identificarea actului de creatie cu realitatea vietii. in realism – personaje “tipice” pentru o categorie sociala.Astfel ca personajul.

locatii si termeni specifici. ceea ce inregistreaza simturile mele. In aceasta idee discursul narativ poate fi considerat subiectiv in ceea ce priveste drama iubirii. care participase la Primul RM ca ofiter al armatei romane). Preluand ideile moderniste ale lui Lovinescu el alege sa scrie „fara stralucire artistica”. ceea ce gandesc eu. sobrietate. pe dislocari sub forma de flash-back si feed-back. cu titluri sugestive. este artistic si intelectualizant. pana la substituirea lui de catre personaj=> narator-personaj.. ceea ce aud. considerand de asemenea ca intr-o opera literara relatarea subiectului trebuie sa fie precisa si concisa „ca intr-un proces verbal”. fiind unul dintre promotorii de seama ai anticalofilismului. prezentat obiectiv (o experienta reala din viata lui Camil Petrescu. fraza scurta si nervoasa. de unde reiese apropierea acestuia de evenimente. cu date. in timp ce al doilea reprezinta un jurnal de razboi. Romanul este scris la persoana intai: „eu nu pot vorbi onest decat la persoana intai”(Camil Petrescu).drama iubirii lui Stefan Gheorghidiu si „Intaia noapte de razboi”. fiind considerate un jurnal de front =>obiectiv.. Perspectiva temporala este discontinua. Realitatea romanului este o realitae personala. care ilustreaza imaginea razboiului absurd si tragic.Astfel in primul este utilizata nararea subiectiva a unei drame erotice (fictiva din punctul de vedere al autorului care nu traise pana la momentul scrierii romanuui o mare iubire). naratorul-personaj identificandu-se in partea a doua cu autorul.si analitic. sunt . un punct de vedere interpretabil de catre cititor. Romanul este structurat in doua parti. In mintea naratorului-personaj unele evenimente nesemnificative iau proportii uriate. bazata pe alternanta temporala a evenimentelor... Aceasta-i singura realitate pe care eu o pot povesti. Astfel Stefan Gheorghidiu traieste in doua realitati temporale: timpul cronologic (obiectiv)-intamplarile de pe front si timpul psihologic(subiectiv)-drama iubirii. trait in iminenta mortii. Modaliatatea narativa se remarca asadar prin prezenta marcilor formale ale naratorului. dar intamplarile de pe font se prezinta intr-o versiune neromantata. Aceste doua ipostaze reprezinta si doua planuri epice distincte. surprinzand doua ipostaze existentiale: „Ultima noapte de dragoste”. Stilul lui Camil Petrescu se caracterizaeaza prin clariate. caci „sa nu descriu decat ceea ce vad.”(Camil Petrescu).

experientelor din capodopera proustiana „In cautarea timpului pierdut” isi gaseste o corespondenta in romanul camilpetrescian „Ultima noapte. in timp ce altele. prin retrospectie si discontinuitate temporala a feed-back-ului.. este modalitatea prin care Gheorghidiu aduce in prezent (timpul subiectiv). copii.De ce s-ar fi dat unui student sarac? O partida..intoarse pe fata si pe dos. cu o durata mult mai mare sunt prezentate simplu si succint „”Eram insurat de doi ani cu o colega de la Universitate si banuiam ca ma inseala”. Stefan Gheorghidiu traieste drama aceasta a incertitudinii dublu fata de camarazii sai. de natura afectiva.. Personajul principal.] Aproape ne-am instrainat[. ca de altfel alte idei bergsonieine.] Mai bine am intra odata in razboi. sa se termine”.. cu noi.. mai sunt doua saptamani pana merg la scoala [. declansata de discutia de la popota.”: „Dar m-a iubit? Surad pentru mine singur.. el este marcat si de incertitudinea ce planeaza in jurul Elei. senzatiilor. Stefan Gheorghidiu. I se cuvine sa recunosc ca m-a inselat doar cand am devenit bogat”.. ca si cum este mult mai usor sa traiesti ceva decat sa traiesti in asteptatrea acelui ceva. este raspunsl necesitatii eroului intelectual in literatura romana dupa ideile moderniste ale lui Lovinescu. Momentul istoric al neutralitatii Romaniei din timpul Primului RM este un motiv de framant al celor incorporati.. nu mi-e masa masa[. Calinescu).. un viitor sot? Atunci de ce n-au facut-o si altele inaintea ei? In orice caz e singura femeie care a facut sacrificii pentru mine cand mama a fost gata sa porneasca proces pentru mostenire.. „Totusi «Ultima noapte.]. Filosof prin excelenta. Memoria involuntara..» e mai putin proustian si mai mult roman orasenesc in sensul cerintei scriitorului intr-un articol antisamanatorist din 1927” (G. In aceasta conditie de incertitudine timpul se dilata la nesfarsit-colonelul regimentului spune „nu mi-e casa casa.. sotia lui. Descrierea in amanunt a starilor. dezbatute intens..a inteligentei native.]fata [. lucid . Conceptiile filosofului Bergson asupra timpului individual gasesc si in Camil Petrescu un adulant si exponent... Ideea literara este adoptata de Camil Petrescu de la scriitorul francez Marcel Proust. experienta sa erotica.] si baiatul [.. iar conferinta sa despre „Noua structura si opera lui Marcel Proust” constituie un adevarat manifest literar de credinta. acum vine toamna.

le interpreteaza. Prezinta relatia dintre instantele comunicarii narative (autor.Reprezentarea epica neutra a unor evenimente exterioare (in romanul traditional) face loc reprezentarii unei proiectiisubiective in planul constiintei naratorului (in romanul modern subiectiv). avand la baza caracteristicile propuse de Eugen Lovinescu in revista Zburatorul si anume: unicitatea perspectivei narative. Prin urmare Ultima noapte de razboi .intaia noapte de razboi este un roman modern de tip subiectiv. interpretate. timpul prezent si subiectiv. perspectiva narativa fiind subiectiva si unica (trasatura a romanului modern de tip subiectiv). cititor) intr-un roman modern studiat.Naratorul omniscient. personaje. narator. sub forma unei confesiuni a personajului principal. le traieste. 10. ________________________________________________________________________ Romanul Ultima noapte de dragoste. Stefan Chiorghidiu. memoria afectiva. naratiunea la persoana I si autenticitatea trairii. dominat de incertitudinea mintii in cautarea adevaralui absolut. obiectiv si naratiunea la persoana a III-a (specifice romanului traditioal. . prin naratiunea la persoana I. iar faptele si personajele sunt prezentate ca evenimente interioare. obiectiv) sunt inlocuite in romanul modern de tip subiectiv. intaia noapte de razboi este scris la persoana intai. analizate. al personajului-narator care mediaza intre cititor si celelalte personaje.Insa situarea eului narativ in centrul povestirii confera autenticitate.Punctul de vedere unic si subiectiv.prin inteligenta. face ca cititorul sa cunoasca despre ele tot atat cat stie si personajul principal. cu focalizare exclusiv interna /viziunea “impreuna cu”/ Naratiunea la persoana I presupune existenta unui narator implicat (identitatea intre planul naratorului si al personajului). aceea a omenirii ce traieste tragismul unui razboi absurd. el se salveaza prin constientizarea unei drame mai puternice. Naratorul este protagonistul romanului (observa faptele.

ascultatori. Ilustreaza conceptul operational narator (narator omniscient. personaj-narator de unde si varietatea diegezei si caracterul polifonic. Hanu Ancutei are forma povestirii in rama deoarece noua naratiuni de sine statatoare sunt incadrate intr-o alta naratiune. de unde si caracterul etic. aspecte ale planului interior (trairi.Prin monolog interior. au in povestirile relatate de ei roluri diverse: narator-martor. sentimente.Naratiunea la persoana I cu focalizare interna implica doua planuri: reprezentarea evenimentelor traite in tinerete (in timpul narat) si autoanaliza faptelor din perspectiva maturitatii (timpul naratiunii). axemplar al povestirii.Prezenta sa este redata prin utilizarea persoanei I in naratiune si ii confera iluzia autenticitatii. personaj-narator sau narator “martor”folosind ca suport un text narativ studiat. Ceilalti naratori. alternand sau interferand. Devenind ascultator al fiecarei naratiuni rostite de ceilalti. relatii cu altii). Stefan Chiorghidiu analizeaza. reflectii) si ale planului exterior (fapte. ceea ce dovedeste pretuirea lor. este a autorului. 11. Manolescu sa afirme : Vocea anonima care infatiseaza obiceiurile de la Han.Este o naratiune subiectivizata (relatarea din unchiul povestitorului. ________________________________________________________________________ Povestirea – specie a genului epic in proza ca dimensiuni si amploare a subiectului intre schita si roman.Ei apartin unor categorii sociale diferite. pe rand. care se limiteaza la relatarea uni singur fapt epic.Aceasta voce este cea delegata de autor spe a-l reprezenta. Exista un povestitor al naratiunii-cadru care asista ca martor la seara de la han. ci al situatiei. faptul ca este recunoscut ca unul dintre ei. Fantana dintre plopi este a patra povestire si are ca tema iubirea tragica iar ca personaj-narator pe capitanul de mazili Neculai Isac. personaje in naratiunea cadru si. interesul nu se centreaza in jurul personajului. tipuri umane. prin procedeul insertiei. fapt ce-l face pe criticul literar N. implicat ca martor sau doar ca mesager al intamplarii). Tehnica povestirii in rama presupune duplicarea instantei narative. . la inceputul cartii.

fata i marturiseste ca Hasanache o trimisese la han ca sa-l seduca.Acesta foloseste cuvinte dure pentru autocaracterizare: Eram un om buiac si ticalos[. . pe tot parcursul povestirii. Fata il cauta la han a doua zi pentru a-i arata ciubotelele cumparate cu banul primit.Apoi tinerii petrec o noapte la fantana dintre plopi si isi promit o noua intalnire de dragoste la intoarcerea lui de la Pascani. o tigancusa de 18 ani.. unde trebuia sa-si vanda marfa. din cauza consecintelor tragice. intalneste un grup de tigani care se scalda. Intr-o toamna . Desi este constienta ca o vor omora pentru ca i-a tradat. din perspectiva maturului. Frumusetea fetei il tulbura si le da celor doi cate un ban de argint.Indragostita. dar imi erau dragi ochii negrii.Aveam oi si imasuri si negutam toamna vinuri. care o alunga fara succes din calea boierului pe Marga. care adevereste intamplarea stiuta de la mama ei. iar planul era ca tiganii sa-l omoare si sa-i ia banii de pe marfa.A doua intalnire la fantana are un final tragic. dar reprezentarea faptelor este insotita de analiza si condamnarea lor. pentru a capta atentia si interesul ascultatorilor/cititorului. un batran cersetor . revine la fantana dintre plopi. o trista poveste de iubire care a avut rol de initiere pentru tanarul de odinioara. Autenticitatea naratiunii este sustinuta prin relatarea la persoana I si prin interventia Ancutei unul dintre ascultatori.]Om nevrednic nu pot sa spun c-am fost. Personajul-narator relateaza intamplarea din perspectiva tanarului nestiutor. unde sangele proaspat de pe colacul de piatra este semnul ca fata fusese ucisa cu cruzime si aruncata in fantana. dar o prajina aruncata de urmaritori ii scoate un ochi. fiind identificabile toate momentele subiectului.Tanarul fuge calare. Neculai Isac duce vinuri in tinutul sucevei si face popas la Hanu Ancutei. Insotit cu faclii de carausii de la han care auzisera strigatele sale.E intampinat de Hasanache. si pentru ei calcam multe hotare”. fata il avertizeaza asupra pericolului. suspansul.Actiunea se deruleaza alert.Naratorul evoca (marturiseste/se confeseaza ascultatorilor) o intamplare de el in tinerete. scapa cu viata.Plimbandu-se calare pe malul raului Moldova. Atmosfera povestirii tine de modul in care naratorul “regizeaza” o anumita tensiune. In povestire se relateaza un singur fapt epic. in urma cu peste 25 de ani pe aceste meleaguri.

si pe urma se pierde in soseaua cea mare si fara inceput.Descrierea caselor ilustreaza. Glanetasu) in desfasurarea narativa. INTAIA NOAPTE DE RAZBOI Incipitul romanului il constituie prezentarea lui Stefan Ghiorchidiu.. el separa viata reala a cititorului de viata fictionala a personajelor din roman. prin aspect si asezare. cu un Hristos de tinichea ruginita. drumul are semnificatia simbolica a destinului unor oameni si este investit cu functie metatextuala. potrivit jurnalului de front al acestuia ca proaspat sublocotenent rezervist in primavara anului . Ilustreaza conceptele operationale incipit si final.Personificat cu ajutorul verbelor (sedesprinde. Crucea stramba de la marginea satului.Asemenea ramei unui tablou. conditia sociala a locuitorilor si anticipeaza rolul unor personaje (Herdelea.. pe podul de lemn. ________________________________________________________________________ ION Conceptia autorului despre roman inteles ca un corp geometric perfect. loc al actiunii romanului. introduce cititorul in viata satului ardelean de la inceputul secolului al XX-lea. “corp sferoid”. prin referire la doua dintre romanele studiate. urca. Simetria incipitului cu finalul se realizeaza prin descrierea drumului care intra si iese din satul Pripas. Descrierea finala inchide simetric romanul si face mai accesibila semnificatia simbolica a drumului prin metafora soselei – viata: “Drumul trece prin Jidovita. inainteaza). acoperit. supusa conventiei veridicitatii prin detaliile toponimice.12. cu aspecte topografice. etnografice (hora). anticipeaza tragismul destinelor. se reflecta artistic in structura circulara a romanului. de peste Somes. Descrierea initiala a drumului.” ULTIMA NOAPTE DE DRAGOSTE. alearga. sociale.

Din perspectiva sociala. din perspectiva moralizatoare.. cu o constructie riguroasa. momentele subiectului.. nuvela prezinta incercarea lui Ghita de a-si schimba statutul social. Moara cu noroc de Ioan Slavici.Este o nuvela psihologica prin: tematica. complex. reprezentativ pentru viziunea autorului asupra lumii satului. El ii daruieste Elei casele de la Constanta. scriitorul considerand ca goana dupa avere zdruncina tihna sufleteasca si duce la pierzanie.1916. veridicitatea. pe care acum el o simte ca pe o straina si-i propune sa se desparta. in voumul de debut Novele din popor. Adica tot trecutul. conflict. prezinta consecintele dramatice ale setei de inavutire. modalitati de caracterizare a personajului si de investigare psihologica. ________________________________________________________________________ Nuvela Moara cu noroc de Ioan Slavici este publicata in 1881. natura conflictului (interior). puternic individualizat.Problematica nuvelei se poate stabilii din mai multe perspective. pun in evidenta evolutia personajului principal. bani. care ranit si spitalizat este intampinat cu dragalasenie de Ela. Prezinta constructia subiectului dintr-o nuvela psihologica studiata. un fir narativ central. relatii temporale si spatiale. naratiunea la persoana a III-a atitudinea detasata in descriere. absolut tot ce e in casa. este o nuvela adica o specie epica in proza. de la obiecte de pret la carti. 13. nuvela prezinta conflictul interior trait de Chita . prin referire la conceptele operationale din urmatoarea lista: actiune.in perspectiva psihologica.Se observa tendinta de obiectivare a perspectivei narative. pe fundalul societatii ardelenesti de la sfarsitul secolului al XIXlea.Isi da seama cu luciditate ca oricand ar putea gasi alta la fel. Finalul il reprezinta intoarcerea in Bucuresti. impersonalitatea naratorului. personaje relativ putine. mi-e indiferent chiar daac e nevinovata”. gandind nepasator “sunt obosit. Tema sustine caracterul psihologic al nuvelei: efectele nefaste si dezumanizante ale dorintei de inavutire. contribuind la amenajarea fortificatiilor de pe valea Prahovei si din apropierea Damboicioarei.

toposul ales. Chita. nu bogatia.Simbolistica initiala a drumului se completeaza in final . Expozitiunea o reprezinta prezentarea carciumei de la Moara cu noroc.Conflictul nuvelei este complex. fixeaza un peisaj – cadru obiectiv al actiunii. Titlul nuvelei este mai degraba ironic. apa si focul purifica locul. Simetria incipitului cu finalul se realizeaza prn descrierea drumului.In expozitiune descrierea drumului care merge la moara cu noroc si a locului in care se afla. ci linistea colibei tale te face fericit”. pe de o parte si dorinta de a se inbogati alaturi de Lica. cu mustata lunga si cu ochii mici si verzi si cu sprancenele dese impreunate la mijloc”. Aparitia lui Lica Samadaul la Moara cu noroc un personaj ciudat. cu sugestia drumului vietii care continua si dupa dragedia de la Moara cu noroc: Apoi ea lua copii si pleca mai departe. psihologica si morala. inconjurata de pustietati intunecoase. si antagonist Lica. harnic si muncitor Chita ia in arenta carciuma de la Moara cu noroc. carismatic. izolata de restul lumii.Cizmar sarac dar onest. Intriga.Personajul este portretizat de narator: “Lica un com cam de 36 de ani. de natura sociala. iar in final. doreste schimbarea.de la Sfantul Gheorghe pana la Paste. in timp ce Chita. intuieste ca Lica este un “om rau si primejdios”. Cu toate ca isi da seama ca Lica reprezinta un .” Subiectul nuvelei il constituie etapele si efectele infruntarii dintre protagonist. uscativ si supt la fata.Batrana este adepta pastrarii traditiei. carciumarul nu este un om slab. tulbura echilibrul familiei. ci dimpotriva.Ana nevasta lui Chita. cu deschideri bogate. carciuma numita Moara cu noroc prefigurand tragismul personajelor. caci daca-i vorba. Actiunea se desfasoara pe parcursul unui an intre doua repere temporale cu valoare religioasa. isi asuma responsabilitatea destinului celorlalti. situata la rascruce de drumui. pe de alta parte.care este sfasiat de dorine pe cat de puternice pe atat de contradictorii: dorinta de a ramane om cinstit. Nuvela debuteaza cu un precept moral izvorat din intelepciunea batraneasca rostit de mama-soacra ce are in nuvela rolul corului din comedia antica greaca: “Omul sa fie multumit cu saracia sa. capul familiei. pentru a castiga rapid bani.Orgoliul lui Lica este unul de stapan care nu doar ca isi subordoneaza oamenii. Alcatuita din 17 capitole. bunastarea materiala. inalt. dar se substituie destinului lor. seful porcarilor si al turmelor de porci din imprejurimi. nuvela are un subiect concentrat.Initial.

Mai intai..Prin intermediul monologului interior.pericol pentru el si familia lui. isi arunca sotia. drept momeala in bratele Samadaului. . Desfasurarea actiunii. Chita isi ia toate masurile de aparare impotriva lui Lica: merge la Arad sa-si cumpere doua pistoale. Deznodamantul.. orbit de furie si dispus sa faca orice pentru a se razbuna pe Lica. ii cere iertare Anei: “Iarta-ma Ano ! ii zise el. “se aprindea pentru orisice lucru de nimic”. CE sa-mi fac daca e in mine ceva mai tare decat vointa mea ?Nici cocosatul nu e insusi vinovat ca are cocoase in spinare”. incepe procesul iremediabil de instrainare a lui Ghita fata de familie..Ghita ajunge sa regrete faptul ca are familie si copii. caci eu n-am sa ma iert cat voi trai pe fata pamantului.. Chita ajunge pe ultima treapta a degradarii morale in momentul in care. are gesturi de brutalitate neinteleasa de Ana pe care o ocrotise pana atunci.Devine mohorat violent. Un incendiu teribil mistuie carciuma de la Moara cu noroc in noaptea de Pasti si singurele personaje care supravietuiesc sunt batrana si copii. “nu mai zambea ca mai inainte ci radea cu hohot.Intr-un gest de razbunare Ana i se daruieste lui Lica. si nici tentatiei inbogatirii. Lica e om pe cand Ghita nu este decat o muiere imbracata in haine barbatesti. Insa din momentul aparitiei lui Lica. fiintele cu adevarat morale si inocente din carte.Iartama cel putin tu. “isi pierdea repede cumpatul si-i lasa urme vinete pe bra”. iar cand se mai juca. pe Marti “un ungur inalt cat un brad”. deoarece in ciuda nelegiuirilor comise. ii plac jocurile crude. primejdioase.La randul lui Ghita este omorat de Raut din ordinul lui Lica iar Lica pentru a nu fi prins de Pintea se sinucide dandu-se cu capul de un copac. proces analizat cu maiestrie de Slavici. isi ia doi caini pe care-i asmute impotriva turmelor de porci si angajeaza inca o suga. sunt redate framantarile personajului: “Ei ce sa-mi fac?.Dandu-si seama ca il inseala Ghita o Omoara pe Ana.Devine “de tot ursuz”. rar cu Ana. pentru ca nu-si poate asuma total riscul inbogatirii alaturi de Lica. incat iti venea sa te sperii de el”. se poarta brutal cu cei mici.Axa vietii lui morale se frange si intr-o scena de un patetism sfasietor. Asa m-a lasat Dumnezeu!. Chita nu se poate sustrage influentei malefice pe care acesta o exercita asupra lui.” Punctul Culminant.

prezentat ca in amintirile scriitorului: toropit de canicula. in aparenta din prejudecata. mirosul de asfalt topit. ca un ritual. Eliade Actiunea nuvelei se desfasoara in mod gradat.Este un spatiu interzis. incipit. prin referire la doua dintre conceptele operationale din urmatoarea lista: secvente narative. repetata de trei ori pe saptamana. despre care oamenii discuta intr-un mod misterios. ________________________________________________________________________ La tiganci de M. de profesorul de pian. intr-o progresie ascendenta . pentru ca nu a fost acolo.Aceasta il ia de mana (este mediatoarea trecerii dincolo) si il duce cu birjea spre padurea-labirint. prezinta intalnirea cu Hildegard. prin vorbele batranei care pune intamplarile pe seama destinului necrutator: “Simteam eu ca nu are ce sa iasa bine. spatiu al mortii sau al renasterii. Gavrilescu. final. dar asa le-a fost data”. zgomotul tramvaiului. cu tramvai.Gradina apare ca spatiu mitic. episod. liceu si gradini umbroase.Simbolul padurii este ambiguu.Nuvela se incheie in mod simetric cu inceputul. spre “o nunta in cer”.Tramvaiul apare ca simbol al lumii reale (ca si palaria sau banii). care trecepe langa gradina tigancilor. iar calatoria cu birjea fostului dricar poate fi spre moarte sau spre o . 14 Prezinta constructia discursului narativ dintr-o nuvela fantastica studiata. In incipit este descris credibil cadrul: canicula in Bucurestiul interbelic. cu toatye ca nimeni nu stie nimic sigur. iubita lui din tinerete. in casa cea mare . Finalul nuvelei.Momentul venirii tigancilor este amplasat intr-un timp trecut nedeterminat (mitic) “Au venit demult – spuse vecinul”. fiind plasata in Bucurestiul interbelic. cu oameni comunicativi si carciuma la coltul strazii.Nuvela incepe cu o calatorie obisnuita.

implinire a iubirii si a destinului de creator in alt plan al existentei. si este al doilea dintre cele patru romane scrie de G.) Pentru portretizarea personajelor. . Pascalopol – aristocratul rafinat. ipohondrul. Aurica . Nuvela are un Final deschis pentru ca pastreaza ambiguitatea.Potretul balzacian porneste de la caracterele clasice (avarul. dar depaseste programul estetic realizand un roman al “vocatiei critice si polemice”. sunt capabili de motivatia actelor proprii: Pascalopol si Felix) si cei care se adapteaza automatic/instinctual (organizati aproape schematic si ilustrand cate un tip uman: cocheta. 15 Prezinta tipurile de personaje dintr-o opera literara studiata.Tendinta de generalizare conduce la realizarea unei tipologii: mos Costache – avarul iubitor de copii.Teoreticianul Romanului romanesc opteaza pentru romanul obiectiv si metoda balzaciana (realismul clasic). G. ________________________________________________________________________ Publicat in 1938. gelosul). fata batrana. Felix – ambitiosul. adaugand un alt tip uman arivistul. infantil si apatic. conditie a fantasticului. de puternica afirmare a speciei. Simion – dementul senil. apartinand prozei realiste. dementul senil. O alta trasatura a formulei estetice moderne este ambiguitatea personajelor. plasand in context social personaje tipice . Titi – debil mintal. Calinescu. “baba absoluta”. avarul. Otilia – cocheta. autorul alege tehnica balzaciana a descrierii mediului si fizionomiei pentru deducerea trasaturilor de caracter. carora realismul le confera dimensiune sociala si psihologica. Aglae – “baba absoluta fara cusur in rau”.fata batrana. Stanica Ratiu – arivistul. Pornind de la teza “obiectului romanului este omul ca fiinta morala”. in functie de capacitatea de adaptare la lume: cei care se adapteaza moral (au o conceptie morala asupra vietii. Calinescu distinge doua feluri de indivizi. romanul Enigma Otiliei apare la sfarsitul perioadei interbelice. Romanul realist traditional devine o adevarata comedie umana .

il are ca model pe Tudor Calarasu. Ilie Moromete . 17. Dincolo de acest aspect insa. Personaj exponential . prin referire la un roman studiat (perioada dupa al doilea razboi mondial).. cu tematica rurala. de vreme si de Dumnezeu sunt relevante pentru firea lui reflexiva. prin intoarcerea in aceasta matrice universala. cu timpul nerabdator. se poae vorbi si de conflictul tragic dintre om (nu intamplator taran) si o forta mai presus de calitatile individului: pamantul-stihie. iubirea lui patimasa il fac monumental. “cel din urma taran” reprezinta conceptia traditionala fata de pamant si de familie. Evidentiaza modul in care conflictul/conflictele unui roman studiat (de tip obiectiv sau subiectiv) se reflecta in evolutia personajului principal/personajelor.Dorinta obsesiva a personajului de a avea pamant.In fond. al carui destin exprima moartea unei lumi.De asemenea este roman realist. dupa cum marturiseste acesta in volumul Imposibila intoarcere” . Conflictul central din roman il constituie lupta pentru pamant in satul traditional. ci in relatie cu pamantul.Framantarile sale despre soarta taranilor depinzand de roadele pamantului. unde posesiunea averii conditioneaza dreptul indivizilor de a fi respectati in comunitate. tragic. Explica modalitatile de caracterizare a personajului. ________________________________________________________________________ Opera literara Ion de Liviu Rebreanu este un roman de tip obiectiv apartinand prozei interbelice. . Ilie Moromete este singurul taran-filosof din lit. social.Moromete care a existat in realitate.. dar se incheie omeneste. tatal scriitorului. a fost tatal meu”. cu legile impacabile ale istoriei. destinul personajului principal nu este marcat de confruntarile cu semeni de-ai sai pe care-i domia.Criza satului arhaic se reflecta in constiinta acestui personaj confruntat.16. Romana. ________________________________________________________________________ Cel mai important personaj al lit lui Marin Preda .

roman de tip obiectiv sau subiectiv). de prezentarea jocului gandurilor lui Moromete. Cu toate acestea apar şi licenţe istorice (abateri de la adevărul istoric)..” Personajul este portretizat in miscare. Artistul se detaşează de cronicar. de Costache Negruzzi Nuvela istorică pleacă de fapte reale. prin acumularea detaliilor.. vorbirea. Pornind de la fapte reale. faptele. prin referire la un text narativ studiat (la alegere: povestire. evidentiaza trasaturile lui. prin construirea unui caracter puternic. ________________________________________________________________________ Alexandru Lăpuşneanul. gandurile personajului. respectând în mare parte adevărul istoric. ea este invenţie. 18. . Autocaracterizarea realizata in finalul volumului al doilea scoate in evidenta libertatea individului in ciuda constrangerilor istoriei: “domnule [. naratorul se inspiră din cronicile Moldovei. actiunile la care participa. ce se desprinde din gesturile. Moţoc a murit decapitat imediat ce s-a înscăunat Alexandru Lăpuşneanul.Obiectivitatea observatiei (prezentarea comportamentului. dar si din relatiile cu celelalte personaje.Personajul este caracterizat in mod direct de narator in debutul capitolului al X-lea din primul vulum: Era cu 10 ani mai mare decat Catrina (contingent 911. Literatura are un caracter fictiv. gestica si mimica) este dublata de finetea analizei interioare. nuvela istorica. prin dramatizarea epicului. facuse razboiul) si acum avea acea varsta intre tinerete si batranete cand numai nenorociri sau bucurii mari mai pot schimba firea cuiva”. prin crearea culorii locale. 1. Caracterizarea indirecta.] eu intotdeauna am dus o viata independenta. scriitorul imaginează un univers piln de semnificaţii. prin construcţia riguroasă a nuvelei. făcute în scopuri artistice. Explica relatia realitate-fictiune. vorbele.

Naratorul îl păstrează pentru că era prototipul boierului intrigant.» «La unul fără suflet. din urmatoarea lista: modalitati ale nararii. trebuie unul fără de lege. Stroici şi Spancioc nu mai trăiau nici ei în momentul revenirii lui Lăpuşneanul pe tron. Pentru scena uciderii se inspiră din Letopiseţul Ţării Moldovei de Grigore Ureche. invitându-i pe cititori/naratari să-şi facă şi ei datoria lor („şi vă rog să ascultaţi”). toate merg cu capu-n jos. doar că amplifică faptele. doua dintre particularitatile de limbaj al prozei narative (la alegere. reprezentând genul boierilor patrioţi. tot ce spune el poartă pecetea stilului vorbit. naratorul bazat pe înţelepciunea populară dă sentinţe. «Lumea asta e pe dos. Îi aduce în Moldova pentru a construi antiteze. Registrul stilistic folosit în basm este cel popular. vorbire directa si indirecta. Caracteristici ale stilului oral: .. hălăgie pt. Limba folosită de autor reprezintă chintesenţa vorbirii noastre populare din aceeaşi epocă. cine nu nici carne moale. ________________________________________________________________________ stilul este sentenţios. de aceea consideră că singura lui obligaţie e să spună povestea. Trăsătura cea mai caracteristică a scriitorului popular este oralitatea. pentru a-i atribui un sfârşit pe măsura lipsei lui de caracter. Exemplifica prin referire la o opera literara de Ion Creanga. gălăgie.. limbajul personajelor. evenimentele s-au întâmplat oricum fără el. aiasta. Ei apar în opoziţie cu Moţoc. registre stilistice). 3. Apar fonetisme moldoveneşti: aista. dar şi fizic.» «Cine poate oase roade. Scena masacrării este îmbogăţită faţă de cea din Letopiseţ. maxime. 2. naratorul se detaşează de povestea lui („Ce-mi pasă mie?”) şi se consideră responsabil numai cu discursul.» surpriza cea mai mare o aduce finalul. ucigându-l moral. în sensul că naratorul foloseşte tehnica regizorală în prezentarea faptelor: scene de ansamblu sunt alternate cu scene de detaliu. punând accent pe reliefarea caracterului domnitorului. 19. marci ale prezentei naratorului.

expresii onomatopeice: măi.şi mi ţi-l înşfăcă. Caracterizare directă făcută de narator Portretul fizic este detaliat şi anticipează portretul moral: om cam de 36 de ani. Întrebări şi exclamări: „înţeles-aţi?”. fraze ritmate: « Acesta-i vestitul Ochilă. imprecaţii (înjurături). frica. Ioan Slavici este un portretist prin excelenţă. zbîrr. etice. demonic. alienarea. Aceste trăsături sugerează . ci are o construcţie liniară (plat). Fizionomia personajelor şi anumite particularităţi ale acestora ilustrează trăsături ale ale personajelor. ci asupra celor psihologice. prezintă efectele dramatice ale inadaptării.” expresii narative tipice: şi odată. „Ptiu. apartinand lui Ioan Slavici. adresarea directă către cititor. El este singurul personaj care nu evoluează. în sfârşit. din sat de la Chitilă. Lică este un personaj malefic. frate cu Orbilă. ». şi atunci. 20.. şi apoi. Ca prozator realist nu insistă asupra trăsăturilot fizice. printre stările analizate în nuvela psihologică se află: obsesia. prezentând societatea românească de la sfârşitul secolului al XIX-lea. după aceea. Exemplifica modalitatile de caracterizare a personajului dintr-un text narativ studiat. Caracteristicile nuvelei: subiectul dezvăluie procesul de parvenire a individului./ Dinainte s-ar păzi. descoperă complexitatea sufletelor simple: hangii. erosul.dativul etic: . ________________________________________________________________________ Tema o reprezintă dezumanizarea provocată de patima banului. „De-ar şti omul ce-ar păţi.. drace!”. proverbe şi zicători. secundar. anumite conflicte sufleteşti. cu ochi mici şi verzi. cu sprâncene dese şi împreunate la mijloc. de gândire şi de comportament.

» Caracterizarea indirectă rezultă din faptele sale. Armele lui Lică sunt şantajul şi hoţia. el se conduce după un cod moral propriu. deoarece naratorul deţine controlul asupra personajului. Are plăcerea de a ucide cu o satisfacţie demonică. Tema: războiul şi a intelectualului (Apostol Bologa este un suflet torturat.» Urmărit de Pintea. fin cunoscător al psihologiei umane. „roman psihologic al vârstei dorice” (Nicolae Manolescu). dar aparţine vârstei romanului doric.7răutatea şi demonismul personajului. o . roman obiectiv. Inteligent. ci deavol. Romanul este considerat de analiză psihologică. Acum înţelege că este pedepsit pentru fărădelegile lui: «M-a ajuns mânia lui Dumnezeu. partinand lui Liviu Rebreanu. 21. Caracterizare directă făcută de personaje: Ana simte că Lică este «oarecum fioros» şi îşi previne soţul că are de a face cu un «om rău şi primejdios». sfărâmându-şi capul de trunchiul unui stejar. în urma tentaţiei de a se refugia într-o biserică părăsită. în afara legilor şi a statului. realist. 3. însă în limitele celui mai strict control. roman de analiză psihologică (Garabet Ibrăileanu). ________________________________________________________________________ Pădurea spânzuraţilor. eroul se sinucide. Sfârşitul lui are loc într-o noapte de Paşti. Ghiţă îi spune: «tu nu eşti om Lică. Încă de la intrarea în scenă Lică se comportă ca un stăpân peste oameni şi locuri. Ilustreaza particularitatile de structura a unui text narativ studiat. 2. de Liviu Rebreanu 1. Personajul este lăsat să-şi expună gândurile.

Rebreanu cultivă această structură circulară şi în celelalte romane. circular. constând în conflictul sufletesc al lui Bologa.Romanul se deschide cu imaginea unui cer de toamnă cenuşiu. care ameninţa cu braţul ei pe soldaţii gropari. . Nicolae Creţu. I – Datoria (de ostaş în armata austro-ungară) 2. simetric. III – Iubirea pentru toţi oamenii. reprezentând omul simplu. groapa apare ca o rană a pământului. în Constructori ai romanului românesc.ţesătura romanului: Incipitul (noaptea). 4. Ura lui moare şi în locul ei se naşte iubirea pentru cei de un sânge cu el. Iubirea lui cuprinde pe tot ce e om în lume. fiecare corespunzând unei teme. Dragostea de neam. care ar corespunde actelor unei drame: 1 Klapka şi descoperirea omenescului 2 Mama şi rădăcinile de neam 3 Ilona şi puterea iubirii 4 Eroul singur în faţa morţii. există o unitate între cele patru cărţi. . începând cu scena spânzurării lui Svoboda şi sfârşind cu cea a lui Bologa.2 planuri: unul exterior – al războiul şi unul interior. În caietul său de creaţie. 3. al morţii. Prezentarea execuţiei cehului Svoboda are un caracter de spectacol. Spânzurarea lui Svoboda este de la început până la sfârşit un şir . spânzurătoarea “sfidătoare”. Există în roman premizele pentru identificarea unei parabole a tragicului: un cer de toamnă “ca un clopot de sticlă aburită“. lipicios’. ultimul doar 8. autorul nota: 1. simbol al doliului. Toate aceste imagini artistice anticipă drama umană care va fi dezvoltată în prima parte. comun. de ritual. primele trei având 18 capitole.conştiinţă tulburată prin incertitudini. II – Datoria dincolo de hotare. care trebuia îndeplinit exemplar cu scopul de a întimida pe eventualii dezertori. afirmă că romanul este structurat în 4 părţi. IV – Iubirea morţii. faţă în faţă cu un mecanism absurd care este statul multinaţional austro-ungar). romanul este construit sferic. ‘lutul galben. Structura – compoziţia: cuprinde 4 cărţi.

Drept în faţă lucea tainic luceafărul. Finalul (dimineaţa). generalul renunţă la discurs – tragic. nas mic.” 22.. care te cucereşte. ________________________________________________________________________ Tehnica caracterizarii personajului Otilia o reprezinta pluriperspectivismul (caracterizarea din mai multe perspective). caporalul care ţine loc de călău este pus să-şi scoată tunica. iubeşte pe Felix. dar te şi revoltă. ochi albaştri…”. vestind răsăritul soarelui.Moartea lui Bologa “. Caracterizare directă făcută de narator: „Faţa măslinie. „cu o stăpânire desăvârşită de femeie”.. dar dispreţuind inteligenţa feminină.de încălcări ale scenariului ideal: lipseşte scăunelul. Otilia este fiica celei de-a doua soţii a lui Giurgiuveanu. Este o figură centrală a romanului. dar se căsătoreşte cu Pascalopol. amestec de iubire şi de raţiune. cu ochii însetaţi de lumina răsăritului.fu împresurat de un val de iubire izvorâtă parcă din rărunchii pământului. Caracterizare directă făcută de către personaje prin tehnica reflectării poliedrice (a pluriperspectivismului): Felix o consideră pe Otilia foarte frumoasă. . talentată. Caracterul ei se bazează pe elemente contradictorii: amestecul de inocenţă şi maturitate. Caracterizeaza personajul preferat dintr-un roman de G. doctorului i se cere să constate mai repede decesul. cultă. dar în acelaşi timp. inteligentă. copilăroasă.Apostol îşi potrivi singur ştreangul.. condamnatul nu-şi exprimă ultima dorinţă.. Calinescu.

dar şi o oarecare instabilitate în comportament. Costache o crede încă un copil. amestecul de copilărie şi feminitate. care nu ţine cont de nici o regulă exterioară. 23.Pascalopol vede în ea aceleaşi calităţi. Aglae o consideră vicleană şi interesată de moştenirea lui Costache.` Caracterizare directă (autocaracterizare): „eu sunt o zăpăcită. cu varietatea de lucruri din ea. poartă o mască. 2. Exemplifica modalitatile de caracterizare a unui personaj feminin. e altruistă. ________________________________________________________________________ Mara de Ioan slavici Romanul prezinta aspecte monografice ale targului romanesc din Ardeal. 3. De aceea. . dincolo de care nu poate să treacă nimeni. prin referire la un roman studiat (perioada de pana la al doilea razboi mondial). de la sfarsitul secolului al XIX-lea. trecând cu uşurinţă de la o stare la alta. reflectă caracterul contradictoriu. nu ştiu ce vreau”. din mediul în care locuieşte personajul Camera Otiliei. spunându-i „fe-fetiţa mea”. Caracterizare indirectă realizata din din fapte: 1.deşi faptele ei demonstrează contrariul. grijulie faţă de cei apropiaţi (nu vrea să stea în calea carierei lui Felix). devine o enigmă. se comportă ca un om liber.

voluntara. “Mara e un caracter. 24. Portretul ei fizic. aspra severa si blanda. conflict. generoasa. Romana”. animata de tensiunile cele mai nobile. iar nicolae Manolescu o considera “prima femeie capitalist din lit. pregnanta trasaturilor si complexitate. in mod direct. ________________________________________________________________________ Moromeţii. precupeata de la Radna. George calinescu Vede in Mara “tipul comun al femeii de peste munti si in genere al vaduvei aprige si intreprinzatoare”. patimasa. gesturile. Sufletul ei este dominat de doua pasiuni: copii si banii. puternica. si cu obrajii batuti de soare. altul pentru Persida si al treilea pentru Trica”. de hotarare barbateasca si de sentiment al slabiciunii femeiesti”. din gandurile eroinei. sugereaza masivitate “muiere mare. e viata insasi. lacoma. de Marin Preda . domina intregul roman prin. Mara sta ziua toata sub satra. uneori. de ploi si de vant. rea. Persida un destin. spatoasa. realizat la inceputul romanului de catre autor. vorace si darnica. cealalta devenire semnificativa si exemplara” Magdalena Popescu. la care apare “proportia aceea de zgarcenie si de afectiune materna. Prezinta constructia subiectului unui roman de Marin Preda. prima inseamna stabilitate si forta. optimista. in dosul mesei pline de poame si de turta dulce”. Mara. faptele ei si. neiertatoare.Este energica.”Mara e asemenea arborului vietii. prin referire la: actiune.Cele doua personaje principale ale romanului sunt Mara si Persida. greoaie. abordand orice noua situatie.” Toate aceste trasaturi ies la iveala prin intermediul caracterizarii indirecte din vorbele. relatii temporale si spatiale. Simbolica pentru cele doua pasiuni este existenta celor trei ciorapi in care eroina isi pastreaza economiile: “unul pentru zile de batranete si pentru inmormantare.

Există conflicte între: Moromete şi Catrina. istorie care îi marchează în mod hotărâtor destinul. Starea conflictuală este permanentă iar conflictele ce par relativ minore vor duce in cele din urma la destramarea familiei. dar care vor duce treptat la destrămarea ei şi la schimbarea totală a personajului principal. deoarece aceasta vrea să-i fie trecută casa pe nume. viaţa se scurgea aici. Familia lui Moromete este şi ea măcinată de tot felul de conflicte în aparenţă minore.Roman de tip obiectiv Romanul începe în manieră realistă. fraţi. El este în căutarea unor valori care să-i ordoneze existenţa. cu fixarea spaţio-temporală a acţiunii: cu câţiva ani înaintea începerii celui de-al doilea război mondial. tată şi cei trei fii. Catrina. Incipitul aduce în prim-plan problema timpului. Ilie Moromete. Copiii din prima căsătorie (Achim. fapt promis de Moromete când acesta vânduse un pogon de pământ din zestrea soţiei. Femeia supusă de la începutul vol. într-un sat din câmpia Dunării. Cei făcuţi cu Moromete stăteau de partea cealaltă lângă mama lor. „Se pare că timpul avea cu oamenii nesfârşită răbdare. care vor să meargă la oraş să se îmbogăţească rapid. chiar dispunerea membrilor familiei la masă de la începutul romanului arată rivalităţile existente între copiii din prima căsătorie şi cei din a doua căsătorie a lui Moromete. I se va transforma radical în cel de-al doilea volum. care nu vrea să-l trimită la şcoală. în urma aflării veştii că Moromete le-a promis băieţilor că dacă se va întoarce acasă le va da lor totul. Ca filosofie a existenţei. fără conflicte mari.” Noutatea romanului constă şi în faptul că prezintă o lume mai puţin descrisă în proza românească de până la Marin Preda – câmpia Dunării. deşi omul are iluzia că se poate sustrage ei. Conflictul principal este de natură tragică şi se dă între om şi istorie. Niculae este un antimoromeţian. Moromete se rupe definitiv de fiul său în al doilea roman. . Niculae şi tatăl său. Niculae refuză orice dialog. Conflictul dintre el şi Niculae simbolizează conflictul dintre două concepţii despre ţăran. Catrina îl va părăsi pe Ilie în volumul al doilea. Paraschiv şi Nilă) stăteau spre tindă gata de plecare dacă s-ar fi iscat vreo ceartă. care-şi pierde controlul asupra familiei sale.

Comenteaza particularitatile de libaj si de expresivitate (procedee artistice. Muntii sânt a lui altare. O! tablou maret fantastic!. codrii organe sonoare . Fumuri albe se ridica în vazduhul scanteios Ca inaltele coloane unui templu maiestos. cerul pare otelit. Ei numai sunt ţăranii lui Rebreanu. elemente de versificatie) ale unui text poetic studiat.Intrarea ţăranilor mai înlesniţi în circuitul comerţului de cereale are nu numai o importanţă economică. iar alţii nu au posibilitatea de a cumpăra sau de a vinde. cumplit! Stelele par inghetate. Centrul vieţii economice ţărăneşti s-a deplasat de la posesia şi exploatarea pământului la valorificarea produselor sale ţărăneşti. Ţăranii din Moromeţii încep să se deosebească între ei prin cu totul altceva decât numărul strict al pogoanelor şi anume prin faptul că unii au. apăsaţi de “acea obsesie a pământului. Mii de stele argintii In nemarginitul templu ard ca vecinice faclii. 25.. Iar zapada cristalina pe câmpii stralucitoare Pare-un lan de diamanturi ce scârtâie sub picioare. ci le modifică în primul rând atitudinea faţă de pământ. Si pe ele se aseaza bolta cerului senina Unde luna isi aprinde farul tainic de lumina. apartinand prozei pasoptiste. Relaţia omului cu pământul a fost desacralizată. Fă comparaţia cu Ion. teribilă ca o fatalitate”. ________________________________________________________________________ Mezul iernei De Vasile Alecsandri In paduri trasnesc stejarii! E un ger amar..

fără viata.Prin acest ciclu de poezii ale senzorialitatii si a relatiei nemijlocite cu natura. “scartaie” au valoare onomatopeica sugerand incremenirea naturii. In raza lunii o fantasma se arata. datorita viziunii poetice clasiciste.Unde crivatul patrunde.Atitudinea poetica este admiratia fata de maretia cosmica. . “campii stralucitoare” si metafora “lan de diamanturi” realizeaza imaginea feerica a noptii de iarna in planul terestru. E un lup ce se alunga dupa prada-i spaimântata! Publicate in 1868-1869. Pastelurile lui Alecsandri reprezinta o opera de maturitate. prin impersonalitate si optimism cosmic. altare. Tema poeziei este natura incremenita sub inclestarea gerului care compune tabloul fantastic al noptii de iarna. Vasile Al.nici un pas. Aceasta imagine este dezvoltata in strofele a doua si a treia. in revista Convorbiri literare. Viscolul. Bradul. de linistea absoluta.. in tabloul grandios al naturii proiectate in plan cosmic. prin viziunea asupra naturii. scotand note-ngrozitoare. Dar ce vad?. a compozitiei (alternanta static-dinamic) si prin faptul ca infatiseaza frumusetea iernii. coexistenta curentelor literare (clasicism.. Epitetele “zapada cristalina”. pe zapada . pasoptiste. impune o noua specie in lit. tema naturii. cumplit!”Verbele “trasnesc”. Desi sunt publicate mai tarziu Pastelurile reflecta o trasatura a lit.Epitetul dublu “ger amar.In general . romantism).Iarna.Alterneaza imagini vizuale si auditive ale paduri si campiei. Gerul. Totul e în neclintire. Mezul iernei este un pastel reprezentativ.Propozitiile exclamative dau plasticitate tabloului: “In paduri trasnesc stejarii! E un ger amar. poeziile apartin clasicismului. Prima strofa din secventa statica este tabloul noptii de iarna cu natura mineralizata de gerul atotputernic. fără glas. cumplit”are efect personificator. si o tema specifica acestei perioade. romana.. faclii.. prin expresie si echilibru compozitional. anotimp evocat in mai multe creatii ale ciclului. Nici un sbor în atmosfera. Tabloul naturii-templu este de o frumusete solemna si se realizeaza prin imagini artistice ale elementului templului: coloane.

Iniţial. de emoţie şi de eul interior. Dacă secolul XVIII a fost marcat de obiectivitate şi raţiune. romantismul va lua mai târziu forma unei mişcări. fantasticul. subliniind drama umană.Procesul de abstractizare se produce la nivelul figurilor de stil prin trecerea de la comparatie “fumuri albe se ridica in vazduhul scanteios!Ca inaltele coloane unui templu maiestos” la epitet “O! tablou maret. imaginea lupului si a prazii sale. fantastic !.. misterul noptii. cultivarea sentimentului şi a fanteziei creatoare. ideile utopice. . se realizeaza cu ajutorul epitetelor si al personificarilor: “luna isi aprinde farul tainic de lumina”. sublimul. chiar daca si aceasta poarta sugestia mortii. crivatul patrunde scotand noten-grozitoare” Tabloul nocturn. apartinand lui Mihai Eminescu. Autorii romantici au scris din ce în ce mai mult despre propriile lor sentimente. o stare de spirit.orga. grandiosul. ce se va pierde la apariţia spiritului romantic. doar o atitundine. Prezinta elemente ale imaginarului poetic romantic. identificate intr-un text studiat. care a durat mare parte din secolul XIX. iubirea tragică. Cultivă: subiectivismul. 26. dezvoltă poetica imaginaţiei şi a visului. motivul lunii si utilizarea hiperbolei sunt elemente romantice. ________________________________________________________________________ Romantismul este o mişcare artistică şi filozofică apărută în ultimele decenii ale secolului XVIII în Europa. originalitatea.” pana la metafora “nemarginitul templu” Feeria noptii de iarna. începutul secolului XIX va fi marcat de subiectivitate.. A fost o mişcare contra raţionalismului care marcase perioada neoclasică. Propozitia interogativa “Doar ce vad?” introdusa prin conjunctie adversativaimpune perspectiva subiectiva si aduce elementul dinamic.

pentru ca totul se petrece in planul visului./De ce nu vii tu? Vina !”. “umbra fetei stravezii”.Stralucirea lor este perceuta de fata ca semn al mortii: Lucesti fara de viata. iubirea fetei are un accent de cotidian. Ca si in Floare albastra sau in Dorinta.La randu-i Luceafarul. iubirea.La chemarea fetei: “O dulce-al noptii mele domn. favorabil visului. “umerele goale”.Este de factura romantica. Poemul romantic Luceafarul de Mihai Eminescu este o alegorie pe tema geniului..Pe de alta parte .Semnificatia alegorica este ca fata pamanteana aspira spre absolut. teme predilecte: natura.confesiunea. care ilustreaza prin scanteire viata interioara. atractia indragostitilor unul pentru cellalt este sugerata mai intai de o chemare. In aceasta ipoztaza angelica. ironia şi antiteza. cadrul preferat: peisajul nocturn. nocturn specific romantic. spre a se intrupa prima oaradin cer si mare. “ca un tanar voievod” . menita sa scoata in evidenta dorul si puterea sentimentului.Motivul zburatorului apare alaturi de cel al oglinzii: “Si pas cu pas in urma ei/Aluneca-n odaie”..Si . Luceafarul are o frumusete construita dupa cananoane romantice: “par de aur moale”. IMAGINARUL POETIC. conferit de constructia “Il vede azi. dar si o meditatie asupra conditiei umane duale ( omul supus unui destin pe care tinde sa-l depaseasca). Tema poemului este romantica: problematica geniului in raport cu lumea. Luceafarul se smulge din sfera sa. iubirea si cunoasterea. privind spre “umbra negrului castel” o indrageste pe fata si se lasa coplesit de dor. In contrast cu paloarea fetei sunt ochii. Fata contempla Luceafarul de la fereastra castelului. evadarea din realitatea imediată.Fata de imparat este vazuta in miscare abia perceptibila. Il vede maniAstfel dorinta-i gata”. iar spiritul superior simpte nevoia compensatorie a materialitatii. iubirea Luceafarului are nevoia de un lung proces de cristalizare “El iar privind de saptamani ii cade draga fata” Cadrul este intunecat. avand la baza numeroase motive de sorginte romantica. condiţia omului de geniu. totodata “un mort frumos cu ochii vii”. asemenea lui Neptun.In antiteza.

Luceafărul rămâne un model de depăşire al gândirii mitice prin gândire filozofică. Incipitul poemului Luceafarul se afla sub semnul basmului.` Ea intelege incandescenta din ochii Luceafarului ca semn al glacialitatii si refuza sa-l urmeze. relatii de opozitie. secvente poetice. Poemul se desfãaoarã pe un vag fir epic într-o suitã de metafore si simboluri prin care se sugereazã idei filosofice.Fata de imparat reprezinta pamantul insusi. Dragostea lor semnifica atractia contrariilor. si de simetrie. elemente de recurenta). prin aceasta afirmandu-si superioritatea fata de ea. ________________________________________________________________________ Poemul Luceafãrul este un poem romantic pe tema destinului omului de geniu. doua elemente dintre urmatoarele: titlu.Cadrul abstract este umanizat.Luceafarul formuleaza sintetizator diferenta care-i separa: “eu sunt muritor /Si tu esti muritoare”. Întâlnim toate marile teme. natura. Analizeaza rolul elementelor de compozitie dintr-un text poetic studiat. motive ale creaţiei marelui poet: geniul. Titlul Luceafarul poate fi considerat o alegorie pe tema romantica a locului omului de geniu in lume. realizat prin superlativul absolut de factura populara “o prea frumoasa fata”. .Portretul fetei de imparat. accepta supremul sacrificiu cerut de fata. Criticii literari văd în Luceafărul o cheie de boltă a universului poetic eminescian. demonul. incipit. cadrul nopturn. filozofia.Timpul este mitic: “A fost odata ca-n povesti/A fost ca niciodata”. dragostea. predispozitie spre inaltimile astrale. 27. scoate in evidenta o autentica unicitate terestra. Este deci în egalã mãsurã un poem de dragoste si un poem filosofic. titanul. apartinand lui Mihai Eminescu (la alegere. elementul neptunic. iar comparatiile: “Cum e fecioara intre sfinti si luna intre stele” propun o posibila dualitate: puritate. dar din iubire.ochiul tau ma ingheata”.

N'ai vrea ca nimeni 'n usa ta sa bata. Iar mani subtiri si reci mi-acoper ochii. elemente de versificatie) ale unui text poetic studiat apartinand lui Mihai Eminescu. procedee artistice. Dar si mai bine-i. frunza 'mprastiata. cand afara-i sloata. Comenteaza particularitatile de limbaj si de expresivitate (imaginar poetic. «Convorbiri literare» Tema: iubirea şi natura.28. ________________________________________________________________________ Afara-i toamna De Mihai Eminescu Afara-i toamna. 1879. Sa stai visand la foc. Iar vantul svirle 'n geamuri grele picuri. In juru-mi ceata creste randuri-randuri... Apariţie: 1 oct. de somn sa picuri. Eminescu adoptă structura sonetului italian. Visez la basmul vechiu al zinei Dochii. Un moale pas abia atins de scanduri. De odat'aud fosnirea unei rochii. Elemente de versificaţie: Sonetul = 2 catrene şi două terţine = 14 versuri. Si eu astfel ma uit din jet de ganduri. . Pierzandu-ti timpul tau cu dulci nimicuri. Si tu citesti scrisori din roase plicuri Si intr'un cias gandesti la viata toata.

“grele picuri”. visez. dezvoltă poetica imaginaţiei şi a visului. cel exterior – natura): “frunza împrăştiată“. pers. “basmul vechi”. Procedee artistice: . exprimată prin pron. de poveste.observăm prezenţa epitetelor.măsura metrică de 11 silabe (endecasilebul). gândeşti. “mâini subţiri şi reci“. de pers. în catrene. la pers. I: eu mă uit. picuri. Trezirea la realitate se face în urma apariţiei feminine sugerată prin “foşnirea unei rochii“ şi “pasul moale”. senzaţia aceasta este amplificată de epizeuxis: “în juru-mi ceaţa creşte rânduri-rânduri”. zloată. poetul foloseşte lexeme populare: zvârle. .. care surprind trăsături definitorii ale celor două universuri create (cel interior – iubirea. teme predilecte: iubirea şi natura. realizată prin intermediul pron. şi vb. . motivul reveriei. “dulci nimicuri”. apeland la doua dintre poeziile studiate la clasa. “moale pas”. în terţine. feminină (cdc/dcd).a identificăm metafora “ceaţa” care simbolizează intrarea într-un spaţiu nedefinit. ________________________________________________________________________ . Imaginarul poetic este unul romantic. a IIa: tu. nime-. În strofa a III. b) individualizată.rima îmbrăţişată în catrene. “roase plicuri“. Prezinta teme si/sau motive romantice. rima în terţine. creat prin: cultivarea subiectivismului: eul liric apare în două ipostaze: a) impersonală. 29. a II-a: citeşti. la pers. pers.predomină imagini vizuale.ritmul iambic. . şi vb.

dezvoltă poetica imaginaţiei şi a visului. ca o capacitate creatoare in raportul ironiei romantice fata de conditia materiala. ce se va pierde la apariţia spiritului romantic. romantismul va lua mai târziu forma unei mişcări. atitudini romantice. cultivarea sentimentului şi a fanteziei creatoare. A fost o mişcare contra raţionalismului care marcase perioada neoclasică. o stare de spirit. Dacă secolul XVIII a fost marcat de obiectivitate şi raţiune. de emoţie şi de eul interior. Raportandu-ne la creatia eminesciana. motive. iubirea. elemente de imaginar poetic.Daca in poemul Luceafarul geniul este pus in fata unei incompatibilitati si anume iubirea. Concretizand lucrurile la nivel te opera. evadarea din realitatea imediată.Romantismul este o mişcare artistică şi filozofică apărută în ultimele decenii ale secolului XVIII în Europa. in Scrisoarea I geniul este vazut de autor intr-o atitudinea romantica. Una dintre motivele ce apare cu predilectie in creatia eminesciana o reprezinta geniul. Iniţial. originalitatea. condiţia omului de geniu. la temele si motivele ei. procedee artistice cultivate de scriitor. care a durat mare parte din secolul XIX. iubirea tragică. cadrul preferat: peisajul nocturn. începutul secolului XIX va fi marcat de subiectivitate. confesiunea. geniul in raportul sau cu societate. . cat si simbolurile eternitatii/mortii si ale temporalitatii/vietii. subliniind drama umană. teme predilecte: natura. Cultivă: subiectivismul. ideile utopice. vom putea spune ca autorul armonizeaza atat teme. iubirea. ironia şi antiteza. doar o atitundine. motivul central al poemului Luceafarul si Scrisoarea I il constituie geniul. Autorii romantici au scris din ce în ce mai mult despre propriile lor sentimente. raport care se dovedeste intotdeauna a fi incompatibil.

a simbolului si a corespondentelor. cromatica si dramatismul trairii eului liric. nici de poezia de idei. confuze . Obiectul poeziei simboliste il constituie sttarile sufletesti nelamurite. Analizeaza particularitatile de structura si de expresivitate. tehnica repetitiilor. totul putand fi dedus din descrierea cadrului.30. Poezia Plumb totalitate. fara solutii de iesire.lipsita de aspiratii Prin atmosfera. aparut in 1916.Textul nu cuprinde nici un termen explicit al angoasei. muzicale. neputand fi formulate clar. ________________________________________________________________________ Poezia simbolista este exclusiv o poezie a sensibilitatii pure. de spleen. sunt transmise pe calea sugestiei Sugestia este folosita drept cale de exprimare a corespondentelor a legaturilor ascunse dintre lucruri prin cultivarea senzatiilor coloristice. Textul poetic se inscrie in lirica simbolista prin: folosirea simbolurilor. nici de poezia sociala. deschide volumul cu acelasi titlu. definindu-l in .Dramatismul este sugerat prin corespondenta ce se stabileste intre materie si spirit.. caracteristice simbolismului. predispozitia pentru reverie. angoasa. olfactive.care. muzicalitate. poezia Plumb se incadreaza in estetica simbolista. Titlul poeziei este simbolul plumb . Inclinatia catre stari sufletesti nedefinite. greutatea sufocanta. Tema poeziei o constituie conditia poetului intr-o societate artificiala. visare reprezinta alte trasaturi ale poeziei moderniste. cenusiul existential. folosirea sugestiei. prin referire la o poezie studiata. zugravirea starilor sufletesti de angoasa. uneorii in imagini complexe sinestezii. universul monoton.care sugereaza apasarea.Poetul simbolist nu este interesat nici de poezia naturii in sine. inchiderea definitiva a spatiului existential.

Apare în vol. Senzaţia finală este de asfixiere a realului. laitmotiv. împietrire. plumb. putând semnifica lumea meschină în care lipseşte comunicarea reală. izolare de ceilalţi prin lipsa de comunicare. Relaţii de simetrie La nivel sintactic. greutate. flori. Explica rolul elementelor de compozitie dintr-un text poetic studiat. ________________________________________________________________________ Plumb . funerar vestmânt. dobândind anumite semnificaţii în text: apăsare sufletească. constând în repetarea unor structuri sintactice asemănătoare sau identice). Plumbul este un metal greu de culoare cenuşie. dar ne sugerează această idee prin anumite detalii ale decorului. Motivul cavoului sugerează un spaţiu închis al izolării. apartinand lui George Bacovia (la alegere. plurivalent sau plurivoc(cu mai multe sensuri).31. Toate aceste elemente ale universului funerar sunt însoţite un determinant substantivul plumb (laitmotiv). sugerat prin motivele: sicriele. Este un monolog. secvente poetice. o confesiune lirică. identificăm prezenţa unui registru funerar. relatii de opozitie si de simetrie. solitudine. prin care se face o corespondenţă între lumea exterioară şi lumea poetului: Dormeau adânc/dormea întors Sicriele de plumb/amor de plumb Stam singur în cavou/stam singur lângă mort . doua elemente dintre urmatoarele: titlu. Plumb (1916). care apare şi în titlu. de repetiţie. Cuvântul-cheie al poeziei este plumbul. cavou. La nivelul lexical. poetul nu ne vorbeşte în mod direct despre tema morţii.semantic. mort. Poezia dă impresia de monotonie. coroanele. el este un simbol neconvenţional. moarte sufletească. elemente de recurenta – motiv poetic. identificăm folosirea paralelismului sintactic (figură de construcţie. dar poetul reuşeşte să contureze tema ei prin jocul de imagini plastice şi auditive.

prin referire la un text poetic apartinand directiei moderniste. biografică a autorului (eul biografic. Rimbaud afirma în acest sens: eu este altul. geniul. sentimente imaginate de autor. adică un al doilea eu. reflexul autorului este eul liric. autorul abstract este inclus în opera literară. persoana reală care semnează cartea. tribunul (poeta vatespoetul profet). răzvrătitul. autorul concret produce o proiecţie literară despre sine însuşi. El este creatorul unei opere literare. o ale eului simbolist: inadaptatul. un autor abstract. În poezie. care nu trebuie confundată cu persoana reală. Eul liric sau poetic – individualitate creatoare. o ipostază a autorului. o mască. .Era vânt/era frig 32. separând eul poetic de cel biografic. el este o personalitate istorică şi biografică. cel de-al doilea fiind izvorul celui dintâi. Este o voce. Măştile eului liric: o ale eului romantic: demonul. voce delegată să exprime stări. titanul. Expune specificul raportului autor – eu liric. Compunând o operă literară. dintre care 9 sunt în Cuvinte potrivite(1927). ________________________________________________________________________ Psalmii arghezieni Autor – persoana reală care produce o operă. Unii teoreticieni fac o distincţie între autorul concret şi autorul abstract. măscăriciul. empiric sau pragmatic). A scris 16 Psalmi. Nu trebuie confundat autorul. o ale eului modern: omul obişnuit. se situează în lumea reală unde duce o viaţă autonomă. În timp ce autorul concret duce o viaţă extraliterară. Autorul concret (real) este creatorul real al unei opere literare. cu eul liric sau poetic.

adeseori oscilând între credinţă şi tăgadă.Dumnezeu.” Revoltat: “De când s-a întocmit Sfânta Scriptură. Dumnezeu» .» . tâlhar: “Tâlhar de ceruri îmi făcui solia/Să-ţi jefuiesc cu vulturii tăria. între credinţă şi tăgadă: «Te caut mut. adresat Divinităţii. cititorii. Dilema interioară a psalmistului este sugerată prin interogaţiile: «Să te ucid? Sau să-ngenunchi a cere?» El ezită între dorinţa de a distruge orice mit sau formă de idealitate şi îngenuncherea în faţa Stăpânului ceresc.credinţă «Cercasem eu cu arcul eu/ Să te răstorn pe Tine. Poezia are structura unui monolog dialogat. te-nchipui. fiind formată din patru catrene.Eul liric are o legătură reală cu autorul deoarece crearea psalmilor a avut ca surse de inspiraţie: cei 151 de psalmi din Psaltire. Ipostazele în care apare psalmistul: răzvrătit.] Tema este căutarea absolutului.. Strofa a doua descrie pendularea psalmistului între credinţă şi între tăgadă.”..» Protejat al Divinităţii: «Şi să nu se ştie că mă dezmierdai/Şi că-n mine însuţi Tu vei fi trăit. Dumnezeu apare în ipostaza de şoim şi de vânat.” Om părăsit de protecţia divină: “Copac pribeag uitat în câmpie/Cu fruct amar şi cu frunziş ţepos şi aspru-n îndârjire..” Pelerin spiritual: «Mi-aleg poteca strâmtă ca să trec/Ducând în cârcă muntele întreg. cei 4-5 ani de viaţă monahală de la Cernica. te gândesc.» Psalmistul oscilează între evlavie şi revoltă. Tema psalmilor o reprezintă condiţia umană raportată la condiţia divină.tăgadă [Te drămuiesc în zgomot şi-n tăcere. deoarece în glasul psalmistului ne identificăm şi noi. . ”Cercasem eu cu arcul meu/ Să te dobor pe Tine . pe care psalmistul îl caută «în zgomot şi-n tăcere». Este prelucrat aici motivul vânătorii. timp în care lecturile religioase şi-au pus amprenta asupra lexicului poetului./Tu n-ai mai pus piciorun bătătură. Eul liric reuşeşte să depăşească elementul biografic. Cele două motive centrale ale Psalmilor sunt: Divinitatea şi Psalmistul..

totodată. psalmistul nedorindu-şi o încleştare cu Dumnezeu din care să iasă biruitor. Lauda somnului(1929). Evidentiaza elementele de compozitie dintr-un text poetic studiat. ci doar pentru a-l pipăi. Dumnezeu este absent nu pentru că s-ar fi retras din lume. ‘îngerii’. apartinand lui Lucian Blaga (la alegere. în timp ce lexemul destrămare arată ideea de pierdere a dimensiunii sacre.În ultima strofă. ‘arhangheli’. armonia. Sentimentul dominanat este cel de tristeţe şi de nostalgie. perfecţiunea. Exasperarea sa atinge apogeul în ultimul vers. suferinţa poetului atinge paroxismul. deoarece a gustat din fericirea aceea. 33. când exclamă: «Vreau să te pipăi şi să urlu este. Duh’. secvente poetice. de Lucian Blaga Apare în vol. Poezia se structurează în jurul a două motive poetice: sacrul şi profanul. Poezia are tente expresioniste prin cultivarea unui sentiment de deznădejde şi prin strigătul disperat al omului modern care se simte prins într-o lume din care lipsesc semnele sacrului. Sacrul este punctat prin cuvintele: ‘portarul înaripat’. incipit. laitmotiv). ________________________________________________________________________ Paradis în destrămare. Poemul aminteşte de cuvintele filosofului german Heidegger: sein zum Tode ( alunecarea spre moarte).» Dorinţa celui care caută este de a găsi ceva care să îi certifice clar existenţa Divinităţii. ‘serafimi’. . ‘apa vie’. identificăm un oximoron. ‘porumbelul Sf. Titlul poemului surprinde o lume aflată într-o stare de desacralizare după căderea paradisiacă. relatii de opozitie si de simetrie. elemente de recurenta – motiv. ci deoarece omul nu mai poate percepe semnele divinului. Omul a pierdut paradisul pentru că s-a comportat uman. substantivul paradis sugerează ordinea. Titlul este o metaforă care exprimă ideea unei lumi desacralizate. doua elemente dintre urmatoarele: titlu. are nostalgia paradisului păstrând amintirea lui.

estetica uratului.Profanul îşi subordonează lexeme precum ‘cotor de spadă’. arătând inutilitatea propriei existenţe. o Îngerii se comportă uman. ‘învins’. ‘păianjeni’. imagine ce sugerează coborârea în profan şi nu zborul sau ascensiunea. o Apa vie este un simbol al cunoaşterii profunde. un nascocitor. truda creatorului. . fiind atinşi de frig şi de somn. iar poezia presupune mestesugul. o arhanghelii ară cu pluguri de lemn şi îşi simt aripile grele. strofele inegale ca numar de versuri. metrica si ritmul variabile. prin aceasta creatie. Duh devine un mesager al sfârşitului şi nu un sol al păcii. cu elemente traditionaliste si moderniste. 34. sunt tot atatea argumente in favoarea modernitatii poeziei. Valorificarea diferitelor straturi lexicale in asocieri surprinzatoare. cat si a tehnicii poetice. Prezinta particularitati moderniste intr-o poezie studiata. dar ea este umplută de păianjeni sugerând ideea că adevărurile se refuză lumii moderne. arta devenind un mijloc de reflectare a complexitatii aspectelor existentei si o modalitate de amendare a raului. Personajele biblice (care aparţin sacrului) apar în ipostaze neadecvate. creatia artistica este atat produsul inspiratiei divine. ‘vor putrezi’. Poezia Testament de tudor Archezi este o arta poetica de sinteza pentru orientarile poeziei interbelice. in conceptia lui Arghezi. ei fiind atinşi de trecerea timpului.Pe de alta parte. Misiunea lui este de a sugera ‘marea noapte’ în care intră spiritul uman. profane: o portarul înaripat – heruvimii . ‘pluguri de lemn’. o serafimii au părul nins. ________________________________________________________________________ Poezia Testament de tudor Archezi este o arta poetica moderna pentru ca poetul devine.ţine în mână ‘un cotor de spadă’.Un alt argument in favoarea modernitatii poeziei este faptul ca Arghezi introduce in literatura romana. apartinand lui Tudor Arghezii. ‘părul nins’. o porumbelul Sf.

________________________________________________________________________ Poezia cuprinde 2 simboluri antonimice: Cele două personaje aparţin unor lumi diferite: Riga Crypto regnului vegetal.35. dar subordnate traditionalismului: - . Ilustreaza conceptul operational traditionalism. Poezia este o demonstraţie a ideii că nu este posibilă nuntirea unor lumi diferite şi cu aspiraţii variate. credinte. conceptii prin care se promoveaza traditia si ideea de specific national. caracterizat printr-un ansamblu de idei. Prin urmare poezia apartine modernismului/ermetismului barbian. Poetul îşi alege personajele aparţinând unor regnuri diferite pentru a sugera imposibilitatea dragostei lor şi totodată antiteza dintre cele două lumi. Aceasta ideologie isi are punctul de pornire in anul 1840 la revista "Dacia Literara" unde prin articolul "Introductie" unde Mihail Koglaniceanu impunea conceptul de specific prin cele trei surse de inspiratie al operelor literare: * Istoria Nationala * Folclorul romanesc * Natura La inceputul secolului XX se vor impune in literature doua ideologii diferite ca denumire. apartinand lui Ion Barbu.Astfel se concretizeaza antiteza celor doua regnuri vegetal reprezentat de Riga si cel animal avando ca exponent pe Lapona Enigel. prin conceptie si limbaj incifrat. prin referire la un text liric studiat. iar lapona Enigel regnului uman. Prezinta particularitati moderniste intr-o poezie studiata. este o ideologie cultural literara. accesibila cititorilor initiati. 36. de Ion Pillat Traditionalismul. ________________________________________________________________________ o Aci sosi pe vremuri.

lanuri de secară. o Titlul conţine un adverb de loc (aci) şi o locuţiune adverbială de timp (pe vremuri). cea a trecerii ireversibile a timpului fugit irreparabile tempus şi cealaltă este fortuna labilis (soartă schimbătoare). măsura metrică de 13-14 silabe. sunetul său amintind de fragilitatea existenţei umane şi de trecerea timpului. care sunt supuse aceleiaşi legi universale a trecerii implacabile a timpului. din care face parte şi textul Aci sosi pe vremuri. Scriitorii apartinand acestei ideologii pastreaza un atasament exagerat pentru trecut. Adverbul de loc apare într-o formă populară. obunandu-se astfel inovatiilor sau imprumuturilor de valori din literature moderna. făcând legătura între timpul prezent (obiectiv) şi timpul amintirii (subiectiv). o Tematica este una tradiţională. câmpia. idealizand de multe ori realitatea. o tonul elegiac (trist). poetul ne introduce într-o atmosferă trecută. clopotul este un motiv sacru. o Scriitorul continuă tradiţia lui Vasile Alecsandri prin practicarea unui pastel evoluat. Spaţiul şi timpul nu sunt precizate cu exactitate. o Se remarcă predilecţia pentru simbol. Principalul său volum de poezii este cel din 1923. Poezia vorbeşte despre două poveşti de iubire. poezia respectă canoanele clasice. ‘psihologic’. o La nivel prozodic. rima împerecheată.Semanatorismul (Garabet Ibraileanu) -Poporanismul (Nicolae Iorga) Aceste ideologii insa au exagerat ideea de traditie de autohton. fiind organizată în 19 distihuri şi un monovers final. Pe Argeş în sus. O forma mult mai nuantata a traditionalismului este "Gandirismul" aparut in revista "Gandirea" in 1921 la Cluj condusa de Cezar Petrescu o Ion Pilat este un scriitor aparţinând perioadei tradiţionalismului interbelic. . In genere opera literara care se subordoneaza acestei ideologii refelcta in mod totalitar numai aspecte autohtone. Pastelul la Ion Pillat este doar un pretext pentru meditaţia poetului asupra efemerităţii existenţei umane. berzele. crinolina. o cultivarea universului rural: berlină.

ideea că nu cunoaşte doar atributele celei căreia i se adresează. cu exemple apartinand neomodernismului. ambiguitate. sugestie). În momentul apariţiei poeziei lui Nichita Stănescu. Astfel. Liderul poetic al şaizeciştilor este Nichita Stănescu (1933-1983). o Tema poeziei este iubirea creatoare (iubirea şi creaţia). Caracteristici ale poeziei şaizeciste: o poeţii trebuie să se întoarcă la izvoarele modernităţii interbelice (Lucian Blaga. ci şi ‘bătaia inimii pe care urmează s-o auzi’. o reflecţia filosofică. prin sugestie. o cultivarea unui limbaj ambiguu. Tudor Arghezi). ‘sfârşitul cuvântului a cărui primă silabă tocmai o spui’. o se cultivă metafore subtile. nicăieri în lume nu se mai scria poezie metaforică de tip modernist. Neomodernismul nu reprezintă o evoluţie a poeziei ci o întârziere cu treizeci de ani faţă de experienţele Occidentului. pentru a-şi exprima sentimentul de iubire :’toate . Dreptul la timp o poezia valorifică un mit al Antichităţii (Galateea–Pygmalion se îndrăgosteşte de propria operă. ________________________________________________________________________ Neomodernismul (al doilea modernism) se referă la generaţia scriitorilor şaizecişti. o ironia.37. Poetul foloseşte enumeraţii ample. o apar imagini insolite. Ion Barbu. legătura dintre artist şi creaţia sa. o Eul liric subliniază. Către Galateea – 1965 – vol. Galateea. o sculptură. Ilustreaza caracteristicile limbajului poetic (expresivitate. rugându-i pe zei s-o însufleţească). poezia devine a artă poetică.

care sunt şi metafore: după-amiaza. de cunoaşterea poetică. Creatorul şi creaţia se nasc şi se susţin reciproc. Comenteaza elementele de limbaj si de expresivitate. după-orizontul. ambiguitate. râurile devin ‘mişcătoare umbre ale sângelui tău’. sugestie). 38. poetul creează cuvinte noi. Astfel. iar ultima arată suferinţa. iar pietrele rămân ‘umbre de piatră ale genunchiului meu’. ________________________________________________________________________ Limbaj şi expresivitate înseamnă: o caracteristicile limbajului poetic (expresivitate. o procedee artistice/figuri de stil (figuri de sunet. . universul sunt însufleţite.timpurile. ci lumea este o copie a artei. Natura apare ca însufleţită de operă şi nu invers. Copacii devin’umbre de lemn ale vinelor tale’. iar artistul este cel care dă viaţă operei prin imaginaţia şi sensibilitatea sa. Creaţia este aceea care înveşniceşte numele autorului şi îl face să treacă dincolo de timp. care nu poate să pătrundă în esenţa tainelor lumii. naşte-mă’). răsturnându-se conceptul tradiţional de mimesis: nu arta este o copie a lumii (o copie a copiei). dincolo-de-marea. rugăciunea (‘şi mă rog de tine. umilinţa. Poetul realizează că numai cu ajutorul raţiunii nu poate crea. Este nevoie de ceva mai mult. o Natura. o Orizontul cunoaşterii e definit prin noţiuni abstracte. jertfa. Primele două metafore personificatoare exprimă vitalitatea sculpturii. figuri semantice. dintr-un text poetic apartinand lui Nichita Stanescu.’. toate parfumurile. Adverbele de loc ‘departe’ şi ‘aproape’ sugerează limitele cunoaşterii de tip raţional. toate mişcările. figuri sintactice). o ‘De ce creaţia este implorată să dea naştere creatorului ?’ Este creată o ambiguitate. Personificarea ‘genunchiul pietrelor’ sugerează însufleţirea operei de artă...

o elemente de versificaţie. Către Galateea – 1965 – vol. Dreptul la timp, de Nichita Stănescu Tema poeziei este iubirea creatoare (iubirea şi creaţia), legătura dintre artist şi creaţia sa. Astfel, poezia devine a artă poetică. Poetul foloseşte enumeraţii ample, pentru a-şi exprima sentimentul de iubire: ’toate timpurile, toate mişcările, toate parfumurile...’. Personificarea ‘genunchiul pietrelor’ sugerează însufleţirea operei de artă. Eul liric apare în ipostaza unui Demiurg în fraza «Ştiu/ tot ce e mai departe de tine». Orizontul cunoaşterii e definit prin noţiuni abstracte, care sunt şi metafore: dupăamiaza, după-orizontul, dincolo-de-marea. Astfel, poetul creează cuvinte noi. Natura, universul sunt însufleţite. Copacii devin ’umbre de lemn ale vinelor tale’, râurile devin ‘mişcătoare umbre ale sângelui tău’, iar pietrele rămân ‘umbre de piatră ale genunchiului meu’. Primele două metafore personificatoare exprimă vitalitatea sculpturii, iar ultima arată suferinţa, umilinţa, jertfa, rugăciunea (‘şi mă rog de tine, naştemă’). Natura apare ca însufleţită de operă şi nu invers, răsturnându-se conceptul tradiţional de mimesis: arta este o copie a lumii (o copie a copiei). Adverbele de loc ‘departe’ şi ‘aproape’ sugerează limitele cunoşterii de tip raţional, care nu poate să pătrundă în esenţa tainelor lumii. Poetul realizează că numai cu ajutorul raţiunii nu poate crea. Este nevoie de ceva mai mult, de cunoaşterea poetică. Există o anumită tensiune interioară care creşte în poem. Verbul la forma imperativă ‘naşte-mă’ este un refren al poeziei (laitmotiv). El constituie totodată punctul culminant al dialogului artistului cu Galateea. ‘De ce creaţia este implorată să dea naştere creatorului ?’Deoarece creatorul şi creaţia se nasc şi se susţin reciproc. Creaţia este aceea care înveşniceşte numele autorului şi îl face să treacă dincolo de timp, iar artistul este cel care dă viaţă operei prin imaginaţia şi sensibilitatea sa. Poezia este o invocaţie către Galateea. Galateea este iubita, dar şi creaţia. Versuri albe, inegale ca lungime .

Ritmul interior. Poetul foloseşte ingambamentul.

39. Ilustreaza conceptul operational lirism subiectiv, prin referire la doua poezii studiate, apartinand romantismului, simbolismului, modernismului sau neomodernismului. ________________________________________________________________________ “Eu nu strivesc corola de minuni a lumii” de Lucian Blaga face parte din seria artelor poetice ale literaturii române din perioada interbelică. Poezia este aşezată în fruntea primului său volum, “Poemele luminii”(1919), şi are rol de program (manifest literar), realizat însă cu mijloace poetice. Tema poeziei o reprezintă atitudinea poetică în faţa marilor taine ale Universului: cunoaşterea lumii în planul creaţiei poetice este posibilă numai prin iubire. Fiind o poezie de tip confesiune, lirismul subiectiv se realizează prin atitudinea poetică transmisă în mod direct şi, la nivelul expresiei, prin mărcile subiectivităţii (mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţează eul liric): pronumele personal la persoana I singular, adjectivul posesiv la persoana I, verbele de present, persoana I singular, alternând spre diferenţiere cu persoana a III-a; topica afectivă/cezura. “Plumb” de George Bacovia. Textul este structurat in doua catrene construite pe baza lexemului plumb, care este reluat in 6 din cele 8 versuri ale poeziei.Cele doua strofe/secvente poetice corespund celor doua planuri ale realitatii: realitatea exterioara, obiectiva simbolizata de cimitir si de cavou si realitatea interioara, subiectiva, simbolizata de sentimentul iubirii a carui invocare se face cu disperare, fiind si el conditionat de natura mediului.

Lirismul subiectiv este redat la nivelul expresiei prin marcile subiectivitatii: persoana intai a verbelor “stam”, “am inceput”,, persoana I a adjectivului posesiv “amorul meu”.

40. Exemplifica trasaturile speciei dramatice comedia, prin referire la o opera studiata. ________________________________________________________________________

O scrisoare pierdută, de I.L. Caragiale Comedia – specie a genului dramatic, in proza sau in versuri care provoaca rasul (este menita sa-I inveseleasca pe spectatori) prin surprinderea moravurilor sociale, a unor tipuri umae sau a unor situatii neasteptate, avand un final fericit si, deseori, un rol moralizator.Conflictul comic presupune contrastul dintre aparenta si esenta, dintre pretentii si realitate.Personajele comediei sunt inferioare in privinta insusirilor morale, a capacitatilor intelectuale sau a statutului social. Caracteristici: o stârneşte râsul; o Există diferite situaţii comice, diferite greşeli de exprimare care produc râsul. În acest sens, Caragiale foloseşte procedee specifice teatrului clasic, făcând apel la încurcătură (determinată de pierderea banului), la coincidenţă (Dandanache utilizează acelaşi instrument de şantaj ca acela la care recurge Caţavencu), la quiproquo (înlocuirea lui Caţavencu, în final, cu Agamiţă Dandanache). o conflict derizoriu (nesemnificativ); o Conflictul este produs de pierderea scrisorii trimise de Tipătescu lui Zoe. Scrisoarea este un adevărat personaj, care trece din mână în mână, generând şi întreţinând intriga, contribuind la menţinerea tensiunii dramatice. o Prin dispariţiile repetate şi eforturile personajelor de a o recupera, ea se transformă într-o importantă sursă a comicului.

este mediocru. o Personajele vor să pară altceva decât sunt. Caţavencu – demagogul etc. 41. o deznodământ vesel. Comicul provine dintr-o neconcordanţă între aparenţă şi esenţă. de I. mai . Comicul de limbaj este provocat de: o prezenţa numeroaselor greşeli de vocabular. satira. având defecte morale care sunt satirizate. ironia. de limbaj. nu inofensive: «Curat constituţional». sarcasmul. de caracter. Cuvintele sunt deformate.L.o personajul este confruntat cu false probleme. Caragiale Comicul – categorie estetică. Trahanache – soţul încornorat. Forme ale comicului : umorul. care mai înainte au fost în conflict. Zoe – femeia adulterină. Tipuri de comic : de situaţie. refăând pacea. o Nae Caţavencu este pus ca să conducă manifestaţia în cinstea lui Agamiţă Dandanache. între adevăr şi minciună. de nume. prin vorbele lui Pristanda. acum se împacă. între scop şi mijloace. o conflict între aparenţă şi esenţă. Ilustreaza comicul (de caracter. o stil parodic. iar personajele. Piesa se încheie într-o notă comică. ________________________________________________________________________ O scrisoare pierdută. grotescul. o Caragiale îşi iubeşte personajele. Pristanda – poliţaiul slugarnic. dar nu le iartă acele defecte care le face ridicole. ce desemnează un fenomen care stârneşte râsul şi care nu pereclitează existenţa celor implicaţi. prin referire la o comedie studiata. o Tipurile de personaje reflectă anumite defecte de caracter sau vicii. Observarea discrepanţei între aparenţă şi esenţă produce efecte comice. de situatie sau de limbaj).

plebiscit).» o asociaţii incompatibile: «Industria română e admirabilă. din lipsă de instrucţie: famelie. curat constituţional. Ilustreaza conceptul operational drama.. rezultat al unei mai mari libertăţi de creaţie. adresant. dar lipseşte cu desăvârşire. ceea ce permite amestecul celor două categorii fundamentale ale genului dramatic: comicul şi tragicul. remuneraţie. tratat uneori într-o manieră comică. plebicist (familie. o quiproquo-ul (înlocuirea lui Caţavencu prin Dandanache). o Trahanache: aveţi puţintică răbdare. În dramă se regăsesc mai multe curente literare printre care şi .» o nonsensul: «. e sublimă. prin referire la o opera literara studiata.Brânzovenescu.. andrisant.» o ticuri verbale: o Ghiţă Pristanda: curat murdar. ori să se revizuiască. primesc ! dar să nu se schimbe nimica.. o încălcarea regulilor gramaticale şi a logicii ani. Drama este o specie modernă a genului dramatic. renumeraţie. o încurcătura (pierderea scrisorii). o cuplul Farfuridi. o contradicţia în termeni: «După lupte seculare care au durat aproape 30 de 42.ales neologismele. Comicul de situaţie rezultă din fapte neprevăzute şi din prezenţa unor grupuri insolite: o triunghiul conjugal: Zoe-Tipătescu-Trahanache. o evoluţia inversă (Caţavencu). ________________________________________________________________________ Drama este o piesă de teatru cu un conţinut grav.. o orice scenă în care apar efecte comice.

el cu prada şi averea! / Dar ce-i mai trebui acuma mii de galbeni în grămezi? – Ce-mi foloseşte domnia?. neştiind nimica sfânt. procedeu specific romantismului. / El pentr-o biată lescaie.. antiteză pe care o putem observa foarte bine între Răzvan şi Zbierea. ce din lăcomie.. ca o floare cu otravă. evoluând de la condiţia sa de ţigan liber la aceea de domnitor al Moldovei. Alături de acest motiv îl întâlnim şi pe acela al sorţii schimbătoare: „Necruţând nimica-n lume. La nivelul personajelor întâlnim eroi romantici.romantismul.. / Astfel c-ades muritorul. Bogdan Petriceicu Hasdeu pornind de la cronica lui Miron Costin şi de la un studiu istoric consacrat lui Răzvan de Nicolae Bălcescu. dar . / Hai la vrăjmaşi!. istorie sau tradiţie.. bun ca blândul mieluşel / Face rele peste.. Nebuni. când o ştiu din ţara mea”. în primejdie mi-e locul.. proverbul popular: „Fie pâine cât de rea...”../ Care ţese nevăzută toate lucrurile-n lume. Piesa „Răzvan şi Vidra” este o dramă romantincă care urmăreşte destinul lui Răzvan. oare. În această piesă întălnim mai multe trăsături ale romantismului cum ar fi evaziunea în trecut. tot strigând că nu-i destul!” şi versuri de factură populară: „Moartea-i mireasă/ Normântu-i casă. / Şi de ce eu stau aicim când Răzvan înfruntă focul?.. Germania şi Franţa.. La nivel artistic predomină antiteza. / Viermii sunt naşi. / Tăinuieşte câteodată pieirea cea mai grozavă!. Ca erou romantic el este structurat contradictoriu: înzestrat cu calităţi de excepţie. făr’ s-o ştie singur el!”.” Este întâlnit şi umorul popular: „Bre! Ce de mai boierime! Doi jupâni ş-o jupâneasă! / Parcâ-i la curtea domnească! / O adunătură aleasă!”. tu eşti o unealtă a puterii fără nume. eroi excepţionali în situaţii excepţionale: Răzvan este dominat de trăsături puternice de caracter. să fiu întocmai ca Sbierea? / Eu cu cinstea şi mândria. în Anglia. personaje care în final îşi găsesc sfârşitul împreună datorită aceluiaşi motiv: dorinţa de putere şi lăcomia: „Nu-mi ziceai tu. Întâlnim motivul destinului care aminteşte de tragedia greacă antică: „Tu! Da. / Gata să-şi mai dreagă cursa.. Vidro. / Uitam că viaţa-i o punte dintre leagăn şi mormânt!”.. Mai întâlnim deasemenea şi comparaţia romantică „O faptă cât de frumoasă.” În această piesă apare şi motivul romantic al visului prevestitor: „Visul meu!. Romantismul este un curent literar apărut în prima jumătate a secolului al XIX-lea. dar şi versuri cu valoare de pamflet social: „Astfel şi boierul ăsta e painjinul sătul. Grozavul vis!. / Tot mai dulce mi se pare.. Pe-amândoi aci ne vezi / Praf. / Daţi-mi armă! Lângă dânsul. eu pentr-un ceas de mândrie”. de care este conştient... pulbere şi cenuşă! .

cântecul fcut-am eu. Romantismul promovează alături de poezia lirică sau proză şi dramaturgia. l-am lipit şi pace!” Suflet generos. Jupâne! / Decât. Răzvan se comportă după legile morale nescrise ale haiducilor. . din cauza căruia fusese făcut „rob pentr-un galben”. Prin încercarea de a reda culoarea locală şi atmosfera epocii. dominate de câte o pasiune devoratoare. decât amar. cu trăsăturile individuale care umanizează personajele. care îi susţin pe parcursul devenirii lor. În opera „Răzvan şi Vidra” se mai regăsesc şi alte caracteristici specifice romantismului cum ar fi amestecul genurilor sau subiectivismul. Răzvan îl iartă: „Răzbunarea cea mai crudă este când duşmanul tău / E silit a recunoaşte că eşti bun şi dânsu-i rău!” Avântul romantic al personajului se împleteşte cu clasicismul construcţiei realizată într-o structură unitară echilibrată. cum ar fi: tea săracului îmbogăţit din întâmplare. sau tema răzbunării prin bunătate.. creând astfel noi specii printre care şi drama. cutezanţa în lupta pentru dreptate şi curajul răspunderii: „El nu-i vinovat sărmanul. / L-am scris.. a stăpânului devenit robul robului său.”. Când e prins Zbierea.neputiincios în afirmarea lor. / Mai dulce-i spânzurătoarea / Nu mai aştept în zadar!” Comportamentul şi faptele sale arată însuşiri alese: ştiutor de carte: „Dintre mii de ţigănime. generozitatea.. după cum spunea G. într-un moment când curentul romantic începea să dispară.care refuză bogăţia. pe care autorul le dispune în cadrul unei existenţe istorice reale. pentru că drama Răzvan şi Vidra este. cinstea: „Mama. în primul rând. încât ajunsei de mic / În casa mitropoliei cel mai isteţ grămătic. prin alegerea unor personaje care întruchipează caractere puternice. drama individului apăsat de prejudecata publică: „Eu.a celui dispreţuit care se ridicădatorită meritelor sale proprii. buna măiculiţă. Piesa apelează la o serie de convenţii şi teme cunoscute în literatura romantică. deşi apare. Răzvan şi Vidra este o piesă romantică. ţigan! Eu. vai. dar le provoacă în final înfrângerea şi chiar tendinţa de a amesteca solemnitatea tragicului cu omenescul.o. din mormânt ar tresări / De-ar şti că în pieptu-mi se mişcă păcatul de-a tâlhări”. ştiut-am să-nvăţ scrisoare / sârbească şi românească.. Călinescu.

comedia este destinata reprezentarii scenice. fiind construit sub forma schimbului de replici intre personaje. in zilele noastre”. Textul dramatic este structurat in patru acte alcatuite din scene. Conflictul dramatic principal consta in confruntarea pentru puterea politica a doua forte opuse: reprezentantii puterii (prefectul Stefan Tipatescu. dovada fiind lista cu Persoanele de la inceputul piesei si didascaliile. creatia dramatica impune anumite limite in ceea ce priveste amploarea timpului si a spatiului de desfasurare a actiunii. scena. toate acestea fiind caracteristice teatrului romantic. pe o viziune hiperbolică a realităţii. care o foloseste ca arma de santaj.Toate aceste sunt teme romantice prin faptul că includ elementul caracteristic al antitezei. compromitatoare pentru reprezentantii locali ai partidului aflat la putere si gasirea ei de catre adversarul politic. relatii temporale si spatiale). autorul utilizează frecvent procedee retorice. intr-un interval de trei zile. în general declamative şi bazate pe exagerări. şi făcând din Răzvan şi Vidra o dramă romantică. pres partidului Zaharia Trahanache si sotia acestuia Zoe) si gruparea independenta constituita in jurul lui Nae . Intriga piesei (elementul care declanseaza desfasurarea actiunii si efectul de ansamblu al textului) porneste de la o intamplare banala: pierderea unei scrisori intime.Acest fapt ridicol starneste o agitatie nejustificata si se rezolva printr-o impacare generala s neasteptata. 43. Pentru descrierea şi realizarea scenică a acestor situaţii dramatice romantice. singurele interventii directe ale autorului in piesa. adica la sfarsitul secolului al XIX-lea. ________________________________________________________________________ Ca specie a genului dramatic. in perioada campaniei electorale. al contrastului dintre două situaţii. Fiind destinata reprezentarii scenice. Analizeaza constructia subiectului (conflict dramatic. intriga.Actiunea comediei O scrisoare pierduta este plasata “in capitala unui judet de munte.

Ticul său verbal produce asociaţii comice: curat murdar. în O scrisoare pierdută. prin referire la un text literar studiat. puicusorule. ceea ce denotă o gândire plată şi o anumită inerţie a personajului. Prin nume: Zaharia Trahanache – numele lui sugerează zahariseala şi capacitatea de a se modela uşor. mai ales regionalismele. prin nume. Comenteaza doua modalitati specifice de caracterizare a personajului dramatic. intre aparenta si esenta. ________________________________________________________________________ La Caragiale. c-am întors-o cu politica?» Pristanda foloseşte frecvent termeni populari.Conflictul are la baza contrastul dintre ceea ce sunt si ceea ce vor sa para personajele. este sugerată prin numele de Caţavencu. 44. principala sa caracteristică. întâlnim frecvent ca modalităţi de caracterizare preferate de autor următoarele procedee fundamentale. amestecul clientelei politice a vremii. curat condei. Nae Caţavencu – demagogia personajului. ambitios avocat si proprietar al ziarului Racnetul Carpatilor. trădându-şi incultura şi lipsa de instrucţie: bampir. renumeraţie. precum «aveţi puţintică răbdare». Prin limbaj: Zaharia Trahanache are ticuri verbale. după ordinele superiorilor: Trahanaua e o cocă moale. catrindală. care se . 2. toate indirecte: 1. defect de vorbire care nu se potriveşte cu statul lui social: «Asa e. Dandanache e peltic. iar neologismele le deformează. Farfurdi şi Brânzovenescu – numele lor au «rezonanţe culinare» şi sunt derivate cu sufixe onomastice greceşti şi româneşti. curat constituţional. nume ce trimite la caţă – persoană care vorbeşte mult.Catavencu. prin limbaj. famelie.

Nebuni.. dar şi versuri cu valoare de pamflet social: „Astfel şi boierul ăsta e painjinul sătul. el cu prada şi averea! / Dar ce-i mai trebui acuma mii de galbeni în grămezi? – Ce-mi foloseşte domnia?.” Este întâlnit şi umorul popular: „Bre! Ce de mai boierime! Doi jupâni ş-o jupâneasă! / Parcâ-i la curtea domnească! / O adunătură aleasă!”. istorie sau tradiţie.. / El pentr-o biată lescaie. procedeu specific romantismului. Vidro. Pe-amândoi aci ne vezi / Praf... antiteză pe care o putem observa foarte bine între Răzvan şi Zbierea. La nivel artistic predomină antiteza. evoluând de la condiţia sa de ţigan liber la aceea de domnitor al Moldovei. ________________________________________________________________________ Piesa „Răzvan şi Vidra” este o dramă romantincă al carei subiect il reprezinta destinul lui Răzvan. eu pentr-un ceas de mândrie”. Expune subiectul unei drame studiate.. / Tot mai dulce mi se pare. bun ca blândul mieluşel / Face rele peste. tot strigând că nu-i destul!” şi versuri de factură populară: „Moartea-i mireasă/ Normântu-i . tu eşti o unealtă a puterii fără nume. Pristanda – numele personajului este luat de la un joc moldovenesc în care se bate pasul într-o parte şi-n alta fără să se pornească niciunde. / Astfel c-ades muritorul. făr’ s-o ştie singur el!”. / Gata să-şi mai dreagă cursa. să fiu întocmai ca Sbierea? / Eu cu cinstea şi mândria. ce simte că adversarul de azi poate fi prefectul de mâine. În această piesă întălnim mai multe trăsături ale romantismului cum ar fi evaziunea în trecut./ Care ţese nevăzută toate lucrurile-n lume. Întâlnim motivul destinului care aminteşte de tragedia greacă antică: „Tu! Da. pulbere şi cenuşă! . arătând şiretenia lui. ce din lăcomie. proverbul popular: „Fie pâine cât de rea. ca o floare cu otravă.. oare. Bogdan Petriceicu Hasdeu pornind de la cronica lui Miron Costin şi de la un studiu istoric consacrat lui Răzvan de Nicolae Bălcescu. / Tăinuieşte câteodată pieirea cea mai grozavă!. Mai întâlnim deasemenea şi comparaţia romantică „O faptă cât de frumoasă. când o ştiu din ţara mea”. personaje care în final îşi găsesc sfârşitul împreună datorită aceluiaşi motiv: dorinţa de putere şi lăcomia: „Nu-mi ziceai tu. 45.bucura de aceleaşi avantaje constituţionale.

după cum spunea G. drama. Alături de acest motiv îl întâlnim şi pe acela al sorţii schimbătoare: „Necruţând nimica-n lume. în primejdie mi-e locul. Călinescu. / Daţi-mi armă! Lângă dânsul. cântecul fcut-am eu. eroi excepţionali în situaţii excepţionale: Răzvan este dominat de trăsături puternice de caracter. pentru că drama Răzvan şi Vidra este. l-am lipit şi pace!” Suflet generos. încât ajunsei de mic / În casa mitropoliei cel mai isteţ grămătic.”. cinstea: „Mama. decât amar.. Răzvan îl iartă: . de care este conştient. / Viermii sunt naşi. Când e prins Zbierea.P. / L-am scris.. / Hai la vrăjmaşi!. în primul rând. forme ale dramaturgiei in teatrul modern). ________________________________________________________________________ Personajul Razvan din drama Razvan si Vidra de B. neştiind nimica sfânt.. cutezanţa în lupta pentru dreptate şi curajul răspunderii: „El nu-i vinovat sărmanul. Jupâne! / Decât.Hasdeu Piesa „Răzvan şi Vidra” este o dramă romantincă care urmăreşte destinul lui Răzvan. 46..casă. evoluând de la condiţia sa de ţigan liber la aceea de domnitor al Moldovei. Ca erou romantic el este structurat contradictoriu: înzestrat cu calităţi de excepţie.. / Şi de ce eu stau aicim când Răzvan înfruntă focul?.. din mormânt ar tresări / De-ar şti că în pieptu-mi se mişcă păcatul de-a tâlhări”. Grozavul vis!. La nivelul personajelor întâlnim eroi romantici.. drama individului apăsat de prejudecata publică: „Eu..” În această piesă apare şi motivul romantic al visului prevestitor: „Visul meu!. Caracterizeaza un personaj. dintr-un text dramatic studiat (la alegere: comedie. / Mai dulce-i spânzurătoarea / Nu mai aştept în zadar!” Comportamentul şi faptele sale arată însuşiri alese: ştiutor de carte: „Dintre mii de ţigănime.... buna măiculiţă. din cauza căruia fusese făcut „rob pentr-un galben”.”. dar neputiincios în afirmarea lor. vai. generozitatea.o.. Răzvan se comportă după legile morale nescrise ale haiducilor. / Uitam că viaţa-i o punte dintre leagăn şi mormânt!”.. ţigan! Eu.. ştiut-am să-nvăţ scrisoare / sârbească şi românească.

„Răzbunarea cea mai crudă este când duşmanul tău / E silit a recunoaşte că eşti bun şi dânsu-i rău!” Avântul romantic al personajului se împleteşte cu clasicismul construcţiei realizată într-o structură unitară echilibrată. replica. Textul dramatic este structurat in patru acte alcatuite din scene. 47. ambitios avocat si proprietar al ziarului Racnetul Carpatilor. creatia dramatica impune anumite limite in ceea ce priveste amploarea timpului si a spatiului de desfasurare a actiunii. adica la sfarsitul secolului al XIX-lea. singurele interventii directe ale autorului in piesa. fiind construit sub forma schimbului de replici intre personaje. Intriga piesei (elementul care declanseaza desfasurarea actiunii si efectul de ansamblu al textului) porneste de la o intamplare banala: pierderea unei scrisori intime. care o foloseste ca arma de santaj. in perioada campaniei electorale. ________________________________________________________________________ Ca specie a genului dramatic. dovada fiind lista cu Persoanele de la inceputul piesei si didascaliile. compromitatoare pentru reprezentantii locali ai partidului aflat la putere si gasirea ei de catre adversarul politic.Actiunea comediei O scrisoare pierduta este plasata “in capitala unui judet de munte. in zilele noastre”. Ilustreaza elementele de compozitie a textului dramatic (act. indicatii scenice). pres partidului Zaharia Trahanache si sotia acestuia Zoe) si gruparea independenta constituita in jurul lui Nae Catavencu. Conflictul dramatic principal consta in confruntarea pentru puterea politica a doua forte opuse: reprezentantii puterii (prefectul Stefan Tipatescu.Acest fapt ridicol starneste o agitatie nejustificata si se rezolva printr-o impacare generala s neasteptata. intr-un interval de trei zile.Conflictul are la . Fiind destinata reprezentarii scenice. scena/tablou. prin referire la o opera literara studiata. comedia este destinata reprezentarii scenice.

sunt transmise pe calea sugestiei. Sugestia este folosita drept cale de exprimare a corespondentelor/legaturilor ascunse dintre lucruri. ________________________________________________________________________ Curent literar – miscare literara dintr-o anumita perioada social-istorica. 48. de obicei. intr-un manifest literar. uneori . aparut ca o reactie impotriva poeziei retorice a romanticilor si a impersonalitatii reci a parnasienilor. Obiectul poeziei simboliste il constituie starile sufletesti nelamurite.baza contrastul dintre ceea ce sunt si ceea ce vor sa para personajele. naturalismul. confuze. care . Curente literare: . intre aparenta si esenta. Simbolismul curent literar modernist. au caracter polemic fata de traditie). simbolismul. dadaismul etc.Principiile estetice ale unui curent literar sunt cristalizate. romantismul. nici de poezia de idei. neputand fi formulate clar. reunind scriitori care impartasesc principii estetice similare. se raporteaza intr-o maniera comuna la o anumita traditie literara (la inceputurile lor. parnasianismul. concorda in preferintele pentru anumite genuri si specii literare si utilizeaza in opera lor modalitati artistice similare. dar exista si curente reprezentate de mai multe manifeste. Ilustreaza conceptul operational curent literar. care da totodata si numele curentului il constituie o scrisoare intitulata Le Symbolisme apartinand lui Jean Moreas. Manifestul literar al. expresionismul. realismul. Poezia simbolista este exclusiv o poezie a sensibilitatii pure.Poetul simbolist nu este interesat nici de poezia naturii in sine. muzicale. nici de poezia sociala. prin referire la romantism sau la simbolismul romanesc (la alegere). prin cultivarea senzatiilor coloristice. olfactive.clasicismul.

obtinuta nu numai prin ritmuri si rime perfecte. melancolia. sa sugerezi. a lamuri. . Inclinatia catre stari sufletesti nedefinite. culorile. targul provincial ca element al izolarii. predispozitia pentru reverie. o muzicalitatea. Mallarme:”A numi un obiect inseamna a suprima trei sferturi din placerea pe care ti-o da un poem. de asemenea. o starea de nevroză. functia simbolului ramane aceea de a sugera (simbol implicit). iubirea. parcul. o moartea. ci mai ales prin repetitia obsedanta a unor cuvinte. muzica. o evadarea. a materializa o idee sau un sentiment (simbolul explicit). o claustrarea. o sugestia. Un element definitoriu al poeziei simboliste il reprezinta cautarea muzicalitatii exterioare. nevroza. o versul liber. toamna.in imagini ample – sinestezii. Simbolistii au predilectie pentru banumite teme si motive: iubirea. sinestezia. natura ca loc al corespondentelor.Utilizat in poezia anterioara (de pilda la romantici) pentru a exprima. ploaia. o corespondenţele. visare reprezinta alte trasaturi ale poeziei simboliste. o importanta majora in cadrul acestui curent. Tehnici simboliste: o simbolul. spleen-ul. iata visul nostru”. Cultivarea simbolului are. a anumitor vocale sau a refrenului. Teme: o condiţia poetului. la simbolisti. Motive: singurătatea. o natura. placere care consta in bucuria de a ghici incetul cu incetul.

o cultivarea emotiei si a sentimentului o intensitatea trairilor o amestecul genurilor si al stilurilor o Surse de inspiratie/teme o Folclorul local. Schopenhauer. fantasticul. vis. interesul pentru mituri.Romantismul are la baza filozofia idealista germana (a lui Hegel. Romantismul – orientare ideologica artistica si literara aparuta in prima jumatate a secolului al 19-lea in spatiul european.. miturile. spatiu natal sau spatii exotice o Antiteza trecut – prezent .cimitirul. o subiectivitate. o respingerea regulilor inpuse de clasicism.Conceptul artei de frumos include si uratul si grotescul » o Trasaturi/principii estetice o imaginatia – principiul fundamental de creatie. o antiteza. o primatul sentimentului si al fanteziei creatoare. culoarea locala. al aparitiei romantismului. trecut istoric. o Natura locala sau spatiile exotice o Exceptionalul o Raportul cu timpul o Evadarea din realitate in vantezie. fabulosul. o fascinatia misterului si a exceptionalului.Contextul istoric. lupta pentru independenta si libertate nationala. o Trecutul istoric. Fichte).Manifestul literar l-a constituit prefata dramei Cromwell al lui Victor Hugo « nu exista reguli si nici modele. expansiunea eului individual. l-a constituit revolutiile burghezo-democratice. libertatea de creatie.

o Personajul literar o Personaje exceptionale in inprejurari exceptionale o Antiteza inger-demon. 49. Expune modul in care doctrina estetica promovata de revista Dacia literara se reflecta in creatia scriitorilor pasoptisti. particularul/exceptionalul o Stilul o Stilul metaforic o Fuziunea genurillor si a speciilor o Largirea si imbogatirea limbii literare: limbaj popular. ________________________________________________________________________ . drama omului. arhaic etc. personaje din toate mediile sociale. tiranul.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->