1. Prezinta trasaturile prozei romantice, prin referire la o opera literara studiata.

________________________________________________________________________ Miscare literara si artistica, romantismul a aparut pt. intaia oara la sfarsitul secolului al 18-lea continuandu-se pana la inceputul secolului al 19-lea cu influiente puternice atat arta, filosofie, istorie si altele. Romantismul a luat nastere in Anglia, de unde s-a extins in Germania si Franta, apoi in intreaga Europa.Principala caracteristica a acestui curent a reprezentat-o iesirea din conventional, prin ridicandicarea impotriva riguorilor, a dogmatismului estetic, a ratiunii reci si a ordinii. Romantisumul a sustinut manifestarea fanteziei si exprimarea sentimentelor, a originalitatii, a spontaneitatii si sinceritatii emotionale prin promovarea libertatii de expresie. Altfel spus, romantismul a pledat pt. explorarea universului interior al omului. Nuvela Alexandru Lapusneanul de C Negruzzi este prima nuvela istorica romana, o capodopera a speciei si un model pt. autorii ce au cultivat-o ulterior.Puplicata in perioana pasoptista, in pimul numar al Daciei Literare(1840) nuvela ilustreaza doua dintre cele patru idei formulate de Mihail Kogalniceanu, conducatorul revistei, in articolul program intitulat Introductie, care constituie manifestul literar al romantismului romanesc.Costache Negruzzi ca de altfel si ceilalti pasoptisti se inspira din cronici si din folclor, conform esteticii romantice si recomandarilor din Introductie.Prin urmare specia in sine – nuvela istorica – apartine curentului romantic iar tema, subiectul, personajele si culoarea epocii (mentalitati, comportamente, relatii sociale, obiceiuri, vestimentatie, limbaj) sunt de aceeasi factura si anume romantica. Referindu-ne la unul dintre aceste componente ale nuvelei, personajele, observam ca Alexandru Lapusneanul este personajul principal al nuvelei, personaj romantic, exceptional care actioneaza in situatii exceptionale (de exemplu scena uciderii boierilor, a pedepsirii lui Motoc, scena mortii domnitorului otravit).Intruchipeaza tipul domnitorului tiran si crud.El este construit din contraste si are o psihologie complexa, calitati si defecte puternice, un damnat romantic

2. Prezinta trasaturile romanului realist prin referire la o opera literara studiata. ________________________________________________________________________ Publicat in 1938, romanul Enigma Otiliei apare la sfarsitul perioadei interbelice, de puternica afirmare a speciei. Opera literara Enigma Otiliei de G. Calinescu este un roman realist cu elemente moderniste, apartinand prozei interbelice. Proza realist-obiectiva se realizeaza prin naratiunea la persoana a III-a (nonfocalizata).Viziunea dindarat presupune un narator obiectiv, detasat, care nu se implica in faptele prezentate. Trasaturi: reprezentarea veridica a realitatii contemporane scriitorului, a societatii sub determinismul social-economic (teme: banu, mostenirea, zestrea, parvenirea etc).; iluzia vietii; verosimilitate; obiectivitatel; lipsa de idealizare a realitatilor sociale, a vietii de familie etc. (relatiile dintre individ si mediu). Observatia sociala si psihologica; analiza psihologica si sociologica; tipizarea ca mijloc de generalizare a fenomenelor vietii intr-o forma concreta; personaje tipice (pentru o categorie sociala) in situatii tipice Complexitatea personajului; surprinderea lui in transformare (in relatie cu mediul); individualizarea individului prin fapte, limbaj, relatii cu alte personaje etc. Tehnica detaliului, notarea amanuntului semnificativ; descrierile minutiuoase (cadrul ambiant, vestimentatia, fizionomia) au conotatii in plan moral. Rolul expozitiunii (situarea exacta in timp si spatiu) – veridicitatwa, structura inchisa a romanului (simetria imcipit/final; final inchis Stil sobru , impersonal, obiectiv, atitudinea critica De asemenea este un roman balzacian, social si citadin.Opera literara Enigma Otiliei este un roman prin amploarea actiunii, desfasurata pe mai multe planuri cu conflict complex, la care participa mai multe personaje.Este un roman realist prin: tema,

structura inchisa, specificul secventelor descriptive, realizarea personajelor, dar depaseste modelul realismului clasic, al balzacianismului, prin spiritul critic si polemic, prin elemente de modernitate. Enigma Otiliei este un roman realist (balzacian) prin: prezentarea critica a unor aspecte ale societatii bucurestene de la inceputul sec al XX-lea motivul paternitatii si al mostenirii, structura, specificul secventelor descriptive (observatia si detaliul semnificativ; rolul vestimentatiei si al cadrului in caracterizare), realizarea unor tipologii, veridicitatea, utilizarea naratiunii la persoana a II-a.Dar depaseste modelul realismului clasic prin spiritul critic si polemic (parodic, ludic), prin elemente ale modernitati (ambiguitatea personajelor, interesul pentru procesele psihice deviante, tehnicile moderne de caracterizare - comportamentism, reflectarea poliedrica, realizarea scenica a capitolului al XVIII-lea.

3. Exemplifica trasaturile prozei fantastice, prin referire la o opera literara studiata. ________________________________________________________________________ Proza fantastica se caracterizeaza prin aparitia subita a unui element misterios, inexplicabil, care perturba ordinea fireasca a realitatii.aceasta intruziune a “unei alte realitati” enigmatice in lumea obisnuita starneste nelinistea sau spaima personajelor, care se straduiesc sa inteleaga o justificare a evenimentelor insolite in care sunt angrenate. De regula nici o explicatie nu se dovedeste pana la urma pe deplin satisfacatoare.Prin echivocul si prin incertitudinea pe care le intretine, fantasticul modern are caracter deschis , problematizat spre deosebire de bastm, naratiune fabuloasa traditionala, care infatiseaza lumi inchise. Opera literara La tiganci de Mircea Eliade este o nuvela fantastica deoarece are toate caracteristicile acestei specii literare: intruziunea misterului in cadrul vietii reale, ezitarea protagonistului si a citittorului, compozitia gradata a naratiunii, disparitia limitelor de timp si de spatiu la aparitia supranaturalului, finalul ambiguu.

cu actiuni implicand fabulosul/supranaturalul si supusa unor stereotipii – actiuni conventionale.4. limbajul este elaborat. umorul si specificul limbajului. care infatiseaza parcurgerea drumului maturizarii de catre erou.In basmul cult. supunerea prin viclesug. ________________________________________________________________________ Basmul cult este o specie narativa ampla. si acum mai tine inca. Sunt deasemenea formulte tipice. individualizarea personajelor. calatoria. succesiunea secventelor narative ffind redata prin inlantuire. cu numeroase personaje purtatoare ale unor valori sibolice. si merg patruzeci si noua. ajutoarele. Si merg ei o zi. Tema basmului o reprezinta triumful binelui.\). cine se duce acolo be si mananca.Personajele indeplinesc prin raportare la erou o serie de functii: antagonistul.Insa ca orice basm. . umanizarea fantasticului. Formula de incheiere: Si a tinut veselia ani intregi. Argumenteaza apartenenta la specia literara bast cult a unui text narativ studiat. pedeapsa.Sunt prezente cliseele compozitionale. Actiunea se desfasoara linear. de adevar si de cinste. Povestea lui Harap-Alb este un basm cult avand ca partiularitati: reflectarea conceptiei autorului despre lume. Coordonatele actiunii sunt vagi prin atemporalitatea si aspatialitatea conventiei: Amu cica era odata intr-o tara un crai care avea trei feciori. casatoria.Motivele narative specifice sunt: superioritatea mezinului.Formule mediane. ca in basmul popular.Conflictul dintre bine si rau se incheie prin victoria fortelor binelui. dar sunt individualizate prin atribute exterioare si prin limbaj. numerele si obiectele magice.Formula de initiere: Amu cica era odata. donatorii. se imbina naratiunea u dialogul si cu descrierea. si merg doua. pune in evidenta idealul de dreptate.

implicat ca martor sau doar ca mesager al intamplarii). .Atmosfera Hanul ancutei are forma povestirii in rama deoarece noua naratiuni de sine statatoare sunt incadrate intr-o alta naratiune. pretextul.5. prin procedeul insertiei . -Ceremonial – dialogul presupune un sistem de conventii (aparitia naratorului. atmosfera.Povestirea se situeaza intr-un plan al trecutului principala sa caracteristica fiind evocarea. Una dintre cele noua povestiri este povestirea Fantana dintre plopi.Accentul este pus pe intamplari si situatii. care se limiteaza la relatarea unui singur fapt epic si anume o intamplatre de dragoste din tinerete.Pentru autenticitatea povestirii pledeaza doar perspectiva narativa. interesul nu se centreaza in jurul personajelor. Ilustreaza conceptul operational povestire prin referire la o opera literara studiata. situindu-se ca dimensiuni si amploare a subiectului intre schita si roman.Relatia narator-receptor este mai stransa decat in cazul nuvelei si presupune: -Oralitate – aparenta de dialog intre narator si receptor. ________________________________________________________________________ Specie epica. de unde caracterul etic. Fantana dintre plopi este povestire deoarece este o naratiune subiectivizata (relatare din unchiul povestitorului. . defapt o initiere ratata.Este o naratiune subiectivizata (relatarea se face din unchiul povestitorului. exemplar al povestirii.. intamplarilor si situatiilor. formulele de adresare). aceasta fiind cea de-a 4-a povestire si are ca tema iubirea tragica iar ca personaj narator pe capitanul de mazilii Neculai Isac. ceremonial. ci al situatiei. exemplar al povestirii.Relatia narator-cititor presupune: oralitate. de unde si caracterul etic. implicat ca protagonist al intamplarii).Se acorda importanta naratorului si actului nararii. folosirea persoanei I.Povestirea se situeaza intr-un plan al trecutului principala sa caracteristica fiind evocarea. mai putin personajelor. care se limiteaza la relatarea unui singur fapt epic.Se acorda importanta actului nararii care are ca efect reinvierea unei lumi apuse.

in primul numar al Daciei literare (1840). comportmente. Opera literara Alexandru Lapusneanul este o nuvela istorica de factura romantica. tendinta de obiectivare a perspectivei narative si apartenenta verosimilitatii faptelor prezentate. vestimentatie. conducatorul revistei. Este o nuvela deoarece este o specie epica in proza.Hanu ancutei este o povestire in rama pentru ca naratorul si interlocutorii sunt prezenti in acelasi spatiu – hanul. o capodopera a speciei si un model pt. ________________________________________________________________________ Specie a genului epic. cu un fir narativ central si o constructie epica riguroasa. 6 Exemplifica trasaturile nuvelei. Kogalniceanu. Este o nuvela istorica pentru ca este inspirata din trecutul istoric: tema. Negruzzi este prima nuvela istorica din literatura romana. in articolul program intitulat Introductie. prin referire la o opera literara studiata. Naratiunea se desfasoara liniear. prin inlantuirea secventelor narative. cu un conflict concentrat. limbaj). relatii sociale.Personajele sunt relativ putine. care constituie si manifestul literar al romantismului romanesc. obiceiuri. pusa pe seama unor personaje. Publicata in perioada pasoptista. care implica un numar redus de personaje. Nuvela Alexandru Lapusneanul de C. cu o constructie riguroasa. in acelasi timp – intr-o toamna aurie cadru care prilejuieste nararea tuturor celorlalte povestiri din ciclu.Actiunea nuvelei este mai dezvoltata decat a schitei. caracterizate succint si graviteaza in jurul personajului principal. subiectul. avand un fir narativ central. .Se observa concizia intrigii. de dimensiuni relativ reduse. personajele si culoarea epocii (mentalitati. in proza. Autorii care au prelucrat-o ulterior. ale caror caractere se desprind dintr-un puternic conflict. cronologic. nuvela ilustreaza doua dintre cele patru idei formulate de M..

cu un conflict concentrat. ________________________________________________________________________ Nuvela este specia genului epic. Subiectul este riguros construit urmarind actiunea liniear. care implica un numar redus de personaje. reactualizarea ultimilor cinci ani de domnie ai lui Al. limbaj vestimentatie. Nuvela istorica al. Personajul este o personalitate istorica: aici apare ca un domnitor crud in jurul caruia se grupeaza boierii lingusitori si ipocriti d). sociala. lucrari stiintifice. nuvela istorica . nuvela este dispusa in patru capitole. comitand insa. istorica sau romantica. Lapusneanul – 1564 – 1569). Prezinta asemanari si deosebiri intre cele doua tipuri de nuvela studiate (nuvela psihologica. filozofica. in proza de dimensiuni relativ reduse (se situeaza intre schita si roman). fantastica.7. in succesiunea cronologica a evenimentelor. Lapusneanul are urmatoarele caracteristici: a). acest lucru constituie inca o trasatura a nuvelei istorice. respectand in mare parte adevarul istoric. psihologica. locul si timpul actiunii find bine precizate . folclor).autorul redand istoria in cele mai mici detalii ale ei.nuvela care are ca punct de plecare trecutul istoric (cronici. Culoarea locala: atmosfera de epoca este construita prin decor. b). unele licente istorice in scopuri estetice: Motoc nu mai traia in momentul revenirii lui al. fiecare avand cate un motto semnificativ care concentreaza conflictul dominant c). are ca tema evocarea artisica a unei perioade din istoria nationala.naratorul se inspira din cronicile Moldovei. anecdotica. Lapusneanul la domnia Moldovei. Referindu-ne la tema adoptata distingem mai multe tipuri de nuvela: istorica. cu un fir narativ central si o constructie epica riguroasa. Tematica este istorica (evocarea unei perioade din istoria Moldovei.

8. intriga complexa. personaje numeroase. sta raportul personaj-curent literar. 9. cu trairea febrila. prin modul de constructie si felul in care actioneaza in raport cu celelalte personaje si chiar cu el insusi. in romantism – personaje cu insusiri exceptionale si construite in perechi antitetice. prin referire la o opera literara studiata. ________________________________________________________________________ La baza modalitatilor de constructie a personajelor. Camil Petrescu. in naturalism – personaje dominate de patologie si ereditate. Exemplifica trasaturile romanului modern. relativismul si prin crearea personajului intelectual lucid .Astfel ca personajul. determinate in raport cu mediul. anticalofilismul. luciditatea autoanalizei. memoria afectiva. Adept al modernismului lovinescian. si subiectiv. substantialitatea. in realism – personaje “tipice” pentru o categorie sociala. fluxul constiintei. Ultima noapte de dragoste. prin opera lui fundamenteaza principiul sincronismului. intaia noapte de razboi este un roman modern de tip subiectiv deoarece are drept caracteristici: unicitatea perspectivei narative. naratiunea la persoana I. cu experienta nepervertita. timpul prezent. ________________________________________________________________________ Romanul – specie a genului epic de mare intindere. Prin urmare in clasicism – “caractere” (construite pe o dominanta psihologica sau comportamentala). prin aducerea unor noi principii estetice ca autenticitatea. dar si autenticitatea definita ca identificarea actului de creatie cu realitatea vietii. dar unitara. cu actiune complexa. Prezinta comparativ modalitatile de constructie a personajelor intr-o proza romantica si o proza realista. este cel care. este in stransa relatie cu trasaturile curentului literar in care se incadreaza opera din care face parte. determinate preponderent biologic.

Astfel in primul este utilizata nararea subiectiva a unei drame erotice (fictiva din punctul de vedere al autorului care nu traise pana la momentul scrierii romanuui o mare iubire). un punct de vedere interpretabil de catre cititor. Aceste doua ipostaze reprezinta si doua planuri epice distincte. Romanul este structurat in doua parti. Perspectiva temporala este discontinua. surprinzand doua ipostaze existentiale: „Ultima noapte de dragoste”. considerand de asemenea ca intr-o opera literara relatarea subiectului trebuie sa fie precisa si concisa „ca intr-un proces verbal”. care ilustreaza imaginea razboiului absurd si tragic. care participase la Primul RM ca ofiter al armatei romane). Romanul este scris la persoana intai: „eu nu pot vorbi onest decat la persoana intai”(Camil Petrescu).. naratorul-personaj identificandu-se in partea a doua cu autorul. pana la substituirea lui de catre personaj=> narator-personaj. caci „sa nu descriu decat ceea ce vad. Realitatea romanului este o realitae personala. in timp ce al doilea reprezinta un jurnal de razboi. Stilul lui Camil Petrescu se caracterizaeaza prin clariate.. fraza scurta si nervoasa. cu date. dar intamplarile de pe font se prezinta intr-o versiune neromantata.si analitic. bazata pe alternanta temporala a evenimentelor. Astfel Stefan Gheorghidiu traieste in doua realitati temporale: timpul cronologic (obiectiv)-intamplarile de pe front si timpul psihologic(subiectiv)-drama iubirii. sobrietate. fiind considerate un jurnal de front =>obiectiv. In aceasta idee discursul narativ poate fi considerat subiectiv in ceea ce priveste drama iubirii. trait in iminenta mortii. ceea ce aud. pe dislocari sub forma de flash-back si feed-back. este artistic si intelectualizant. Modaliatatea narativa se remarca asadar prin prezenta marcilor formale ale naratorului. cu titluri sugestive.. de unde reiese apropierea acestuia de evenimente. ceea ce gandesc eu.”(Camil Petrescu). ceea ce inregistreaza simturile mele. sunt . locatii si termeni specifici.drama iubirii lui Stefan Gheorghidiu si „Intaia noapte de razboi”. prezentat obiectiv (o experienta reala din viata lui Camil Petrescu. Preluand ideile moderniste ale lui Lovinescu el alege sa scrie „fara stralucire artistica”. In mintea naratorului-personaj unele evenimente nesemnificative iau proportii uriate.. fiind unul dintre promotorii de seama ai anticalofilismului. Aceasta-i singura realitate pe care eu o pot povesti.

sa se termine”.. el este marcat si de incertitudinea ce planeaza in jurul Elei. Conceptiile filosofului Bergson asupra timpului individual gasesc si in Camil Petrescu un adulant si exponent. un viitor sot? Atunci de ce n-au facut-o si altele inaintea ei? In orice caz e singura femeie care a facut sacrificii pentru mine cand mama a fost gata sa porneasca proces pentru mostenire. declansata de discutia de la popota.]fata [. Memoria involuntara. copii. In aceasta conditie de incertitudine timpul se dilata la nesfarsit-colonelul regimentului spune „nu mi-e casa casa.. cu o durata mult mai mare sunt prezentate simplu si succint „”Eram insurat de doi ani cu o colega de la Universitate si banuiam ca ma inseala”. ca de altfel alte idei bergsonieine.”: „Dar m-a iubit? Surad pentru mine singur.].....» e mai putin proustian si mai mult roman orasenesc in sensul cerintei scriitorului intr-un articol antisamanatorist din 1927” (G. este raspunsl necesitatii eroului intelectual in literatura romana dupa ideile moderniste ale lui Lovinescu. I se cuvine sa recunosc ca m-a inselat doar cand am devenit bogat”. „Totusi «Ultima noapte. mai sunt doua saptamani pana merg la scoala [. experientelor din capodopera proustiana „In cautarea timpului pierdut” isi gaseste o corespondenta in romanul camilpetrescian „Ultima noapte.] si baiatul [. experienta sa erotica.. in timp ce altele. lucid .... prin retrospectie si discontinuitate temporala a feed-back-ului. Calinescu). de natura afectiva. sotia lui.a inteligentei native.De ce s-ar fi dat unui student sarac? O partida.. Descrierea in amanunt a starilor... acum vine toamna.intoarse pe fata si pe dos. este modalitatea prin care Gheorghidiu aduce in prezent (timpul subiectiv).. nu mi-e masa masa[. Stefan Gheorghidiu traieste drama aceasta a incertitudinii dublu fata de camarazii sai. senzatiilor. ca si cum este mult mai usor sa traiesti ceva decat sa traiesti in asteptatrea acelui ceva. dezbatute intens. iar conferinta sa despre „Noua structura si opera lui Marcel Proust” constituie un adevarat manifest literar de credinta... Stefan Gheorghidiu. Personajul principal.] Mai bine am intra odata in razboi.] Aproape ne-am instrainat[. cu noi. Momentul istoric al neutralitatii Romaniei din timpul Primului RM este un motiv de framant al celor incorporati. Filosof prin excelenta. Ideea literara este adoptata de Camil Petrescu de la scriitorul francez Marcel Proust.

Prezinta relatia dintre instantele comunicarii narative (autor. obiectiv) sunt inlocuite in romanul modern de tip subiectiv. memoria afectiva. sub forma unei confesiuni a personajului principal. aceea a omenirii ce traieste tragismul unui razboi absurd. al personajului-narator care mediaza intre cititor si celelalte personaje. dominat de incertitudinea mintii in cautarea adevaralui absolut.Naratorul omniscient. cu focalizare exclusiv interna /viziunea “impreuna cu”/ Naratiunea la persoana I presupune existenta unui narator implicat (identitatea intre planul naratorului si al personajului).Reprezentarea epica neutra a unor evenimente exterioare (in romanul traditional) face loc reprezentarii unei proiectiisubiective in planul constiintei naratorului (in romanul modern subiectiv). obiectiv si naratiunea la persoana a III-a (specifice romanului traditioal.intaia noapte de razboi este un roman modern de tip subiectiv. timpul prezent si subiectiv. le traieste. avand la baza caracteristicile propuse de Eugen Lovinescu in revista Zburatorul si anume: unicitatea perspectivei narative. personaje. Naratorul este protagonistul romanului (observa faptele. perspectiva narativa fiind subiectiva si unica (trasatura a romanului modern de tip subiectiv). el se salveaza prin constientizarea unei drame mai puternice. Prin urmare Ultima noapte de razboi .prin inteligenta.Insa situarea eului narativ in centrul povestirii confera autenticitate. cititor) intr-un roman modern studiat. le interpreteaza. 10. intaia noapte de razboi este scris la persoana intai. face ca cititorul sa cunoasca despre ele tot atat cat stie si personajul principal.Punctul de vedere unic si subiectiv. prin naratiunea la persoana I. ________________________________________________________________________ Romanul Ultima noapte de dragoste. iar faptele si personajele sunt prezentate ca evenimente interioare. . narator. naratiunea la persoana I si autenticitatea trairii. Stefan Chiorghidiu. analizate. interpretate.

implicat ca martor sau doar ca mesager al intamplarii). ascultatori. reflectii) si ale planului exterior (fapte. personaj-narator sau narator “martor”folosind ca suport un text narativ studiat. Hanu Ancutei are forma povestirii in rama deoarece noua naratiuni de sine statatoare sunt incadrate intr-o alta naratiune. Manolescu sa afirme : Vocea anonima care infatiseaza obiceiurile de la Han. Ceilalti naratori. este a autorului. axemplar al povestirii.Prezenta sa este redata prin utilizarea persoanei I in naratiune si ii confera iluzia autenticitatii. sentimente. au in povestirile relatate de ei roluri diverse: narator-martor. relatii cu altii). ________________________________________________________________________ Povestirea – specie a genului epic in proza ca dimensiuni si amploare a subiectului intre schita si roman.Este o naratiune subiectivizata (relatarea din unchiul povestitorului.Ei apartin unor categorii sociale diferite. aspecte ale planului interior (trairi. fapt ce-l face pe criticul literar N. Stefan Chiorghidiu analizeaza.Aceasta voce este cea delegata de autor spe a-l reprezenta. ceea ce dovedeste pretuirea lor. alternand sau interferand. de unde si caracterul etic. la inceputul cartii. 11.Prin monolog interior.Naratiunea la persoana I cu focalizare interna implica doua planuri: reprezentarea evenimentelor traite in tinerete (in timpul narat) si autoanaliza faptelor din perspectiva maturitatii (timpul naratiunii). personaje in naratiunea cadru si. pe rand. Exista un povestitor al naratiunii-cadru care asista ca martor la seara de la han. faptul ca este recunoscut ca unul dintre ei. interesul nu se centreaza in jurul personajului. Devenind ascultator al fiecarei naratiuni rostite de ceilalti. Fantana dintre plopi este a patra povestire si are ca tema iubirea tragica iar ca personaj-narator pe capitanul de mazili Neculai Isac. personaj-narator de unde si varietatea diegezei si caracterul polifonic. Tehnica povestirii in rama presupune duplicarea instantei narative. Ilustreaza conceptul operational narator (narator omniscient. . tipuri umane. prin procedeul insertiei. ci al situatiei. care se limiteaza la relatarea uni singur fapt epic.

care adevereste intamplarea stiuta de la mama ei. fata il avertizeaza asupra pericolului. fiind identificabile toate momentele subiectului. in urma cu peste 25 de ani pe aceste meleaguri. intalneste un grup de tigani care se scalda.E intampinat de Hasanache.]Om nevrednic nu pot sa spun c-am fost. pe tot parcursul povestirii. Neculai Isac duce vinuri in tinutul sucevei si face popas la Hanu Ancutei. Desi este constienta ca o vor omora pentru ca i-a tradat.Indragostita. suspansul. o tigancusa de 18 ani. o trista poveste de iubire care a avut rol de initiere pentru tanarul de odinioara. dar reprezentarea faptelor este insotita de analiza si condamnarea lor. revine la fantana dintre plopi.. Insotit cu faclii de carausii de la han care auzisera strigatele sale. . din perspectiva maturului. Autenticitatea naratiunii este sustinuta prin relatarea la persoana I si prin interventia Ancutei unul dintre ascultatori. unde trebuia sa-si vanda marfa. In povestire se relateaza un singur fapt epic. Personajul-narator relateaza intamplarea din perspectiva tanarului nestiutor. pentru a capta atentia si interesul ascultatorilor/cititorului. Intr-o toamna . care o alunga fara succes din calea boierului pe Marga.Plimbandu-se calare pe malul raului Moldova. dar imi erau dragi ochii negrii. scapa cu viata.Actiunea se deruleaza alert. un batran cersetor .Apoi tinerii petrec o noapte la fantana dintre plopi si isi promit o noua intalnire de dragoste la intoarcerea lui de la Pascani.Naratorul evoca (marturiseste/se confeseaza ascultatorilor) o intamplare de el in tinerete. Fata il cauta la han a doua zi pentru a-i arata ciubotelele cumparate cu banul primit. fata i marturiseste ca Hasanache o trimisese la han ca sa-l seduca.Tanarul fuge calare. Atmosfera povestirii tine de modul in care naratorul “regizeaza” o anumita tensiune. unde sangele proaspat de pe colacul de piatra este semnul ca fata fusese ucisa cu cruzime si aruncata in fantana.A doua intalnire la fantana are un final tragic.Aveam oi si imasuri si negutam toamna vinuri. iar planul era ca tiganii sa-l omoare si sa-i ia banii de pe marfa. din cauza consecintelor tragice. si pentru ei calcam multe hotare”. Frumusetea fetei il tulbura si le da celor doi cate un ban de argint.Acesta foloseste cuvinte dure pentru autocaracterizare: Eram un om buiac si ticalos[. dar o prajina aruncata de urmaritori ii scoate un ochi.

. potrivit jurnalului de front al acestuia ca proaspat sublocotenent rezervist in primavara anului . anticipeaza tragismul destinelor. pe podul de lemn. se reflecta artistic in structura circulara a romanului. etnografice (hora). Ilustreaza conceptele operationale incipit si final. ________________________________________________________________________ ION Conceptia autorului despre roman inteles ca un corp geometric perfect. Descrierea initiala a drumului. “corp sferoid”. Glanetasu) in desfasurarea narativa. introduce cititorul in viata satului ardelean de la inceputul secolului al XX-lea. el separa viata reala a cititorului de viata fictionala a personajelor din roman. prin referire la doua dintre romanele studiate. INTAIA NOAPTE DE RAZBOI Incipitul romanului il constituie prezentarea lui Stefan Ghiorchidiu. sociale. si pe urma se pierde in soseaua cea mare si fara inceput. inainteaza). urca. cu un Hristos de tinichea ruginita. acoperit. alearga. Crucea stramba de la marginea satului.Asemenea ramei unui tablou. de peste Somes. prin aspect si asezare..Personificat cu ajutorul verbelor (sedesprinde. Simetria incipitului cu finalul se realizeaza prin descrierea drumului care intra si iese din satul Pripas.Descrierea caselor ilustreaza.” ULTIMA NOAPTE DE DRAGOSTE. Descrierea finala inchide simetric romanul si face mai accesibila semnificatia simbolica a drumului prin metafora soselei – viata: “Drumul trece prin Jidovita. supusa conventiei veridicitatii prin detaliile toponimice. drumul are semnificatia simbolica a destinului unor oameni si este investit cu functie metatextuala. loc al actiunii romanului. conditia sociala a locuitorilor si anticipeaza rolul unor personaje (Herdelea.12. cu aspecte topografice.

complex. pe fundalul societatii ardelenesti de la sfarsitul secolului al XIXlea.Este o nuvela psihologica prin: tematica. gandind nepasator “sunt obosit.Din perspectiva sociala. absolut tot ce e in casa. Prezinta constructia subiectului dintr-o nuvela psihologica studiata. Tema sustine caracterul psihologic al nuvelei: efectele nefaste si dezumanizante ale dorintei de inavutire. veridicitatea. prezinta consecintele dramatice ale setei de inavutire. care ranit si spitalizat este intampinat cu dragalasenie de Ela. in voumul de debut Novele din popor. conflict. puternic individualizat. scriitorul considerand ca goana dupa avere zdruncina tihna sufleteasca si duce la pierzanie. bani.Se observa tendinta de obiectivare a perspectivei narative. reprezentativ pentru viziunea autorului asupra lumii satului. pun in evidenta evolutia personajului principal. este o nuvela adica o specie epica in proza. Finalul il reprezinta intoarcerea in Bucuresti.Isi da seama cu luciditate ca oricand ar putea gasi alta la fel. mi-e indiferent chiar daac e nevinovata”. cu o constructie riguroasa.. naratiunea la persoana a III-a atitudinea detasata in descriere. prin referire la conceptele operationale din urmatoarea lista: actiune. contribuind la amenajarea fortificatiilor de pe valea Prahovei si din apropierea Damboicioarei. El ii daruieste Elei casele de la Constanta. un fir narativ central.Problematica nuvelei se poate stabilii din mai multe perspective. nuvela prezinta conflictul interior trait de Chita . 13. nuvela prezinta incercarea lui Ghita de a-si schimba statutul social. personaje relativ putine. din perspectiva moralizatoare. momentele subiectului. natura conflictului (interior). modalitati de caracterizare a personajului si de investigare psihologica. relatii temporale si spatiale.in perspectiva psihologica. pe care acum el o simte ca pe o straina si-i propune sa se desparta. impersonalitatea naratorului. de la obiecte de pret la carti..1916. Moara cu noroc de Ioan Slavici. ________________________________________________________________________ Nuvela Moara cu noroc de Ioan Slavici este publicata in 1881. Adica tot trecutul.

bunastarea materiala. inalt. si antagonist Lica. apa si focul purifica locul.Personajul este portretizat de narator: “Lica un com cam de 36 de ani. Alcatuita din 17 capitole. cu sugestia drumului vietii care continua si dupa dragedia de la Moara cu noroc: Apoi ea lua copii si pleca mai departe. Intriga. harnic si muncitor Chita ia in arenta carciuma de la Moara cu noroc. ci dimpotriva. Titlul nuvelei este mai degraba ironic. izolata de restul lumii.de la Sfantul Gheorghe pana la Paste. in timp ce Chita. isi asuma responsabilitatea destinului celorlalti. Cu toate ca isi da seama ca Lica reprezinta un . cu mustata lunga si cu ochii mici si verzi si cu sprancenele dese impreunate la mijloc”. capul familiei.Batrana este adepta pastrarii traditiei.In expozitiune descrierea drumului care merge la moara cu noroc si a locului in care se afla. doreste schimbarea. Chita. nu bogatia. Expozitiunea o reprezinta prezentarea carciumei de la Moara cu noroc. inconjurata de pustietati intunecoase. carciumarul nu este un om slab.care este sfasiat de dorine pe cat de puternice pe atat de contradictorii: dorinta de a ramane om cinstit. ci linistea colibei tale te face fericit”. carciuma numita Moara cu noroc prefigurand tragismul personajelor. caci daca-i vorba. nuvela are un subiect concentrat. dar se substituie destinului lor. carismatic. Aparitia lui Lica Samadaul la Moara cu noroc un personaj ciudat. Nuvela debuteaza cu un precept moral izvorat din intelepciunea batraneasca rostit de mama-soacra ce are in nuvela rolul corului din comedia antica greaca: “Omul sa fie multumit cu saracia sa.Simbolistica initiala a drumului se completeaza in final . uscativ si supt la fata.Initial. iar in final. pe de alta parte. pe de o parte si dorinta de a se inbogati alaturi de Lica. Actiunea se desfasoara pe parcursul unui an intre doua repere temporale cu valoare religioasa. psihologica si morala.” Subiectul nuvelei il constituie etapele si efectele infruntarii dintre protagonist.Conflictul nuvelei este complex. cu deschideri bogate. tulbura echilibrul familiei. fixeaza un peisaj – cadru obiectiv al actiunii. de natura sociala. intuieste ca Lica este un “om rau si primejdios”.Cizmar sarac dar onest. Simetria incipitului cu finalul se realizeaza prn descrierea drumului.Ana nevasta lui Chita.toposul ales. seful porcarilor si al turmelor de porci din imprejurimi.Orgoliul lui Lica este unul de stapan care nu doar ca isi subordoneaza oamenii. situata la rascruce de drumui. pentru a castiga rapid bani.

Mai intai. ii plac jocurile crude. drept momeala in bratele Samadaului. are gesturi de brutalitate neinteleasa de Ana pe care o ocrotise pana atunci. Lica e om pe cand Ghita nu este decat o muiere imbracata in haine barbatesti. Desfasurarea actiunii. “nu mai zambea ca mai inainte ci radea cu hohot. ii cere iertare Anei: “Iarta-ma Ano ! ii zise el. CE sa-mi fac daca e in mine ceva mai tare decat vointa mea ?Nici cocosatul nu e insusi vinovat ca are cocoase in spinare”.. Insa din momentul aparitiei lui Lica. si nici tentatiei inbogatirii. “se aprindea pentru orisice lucru de nimic”. Un incendiu teribil mistuie carciuma de la Moara cu noroc in noaptea de Pasti si singurele personaje care supravietuiesc sunt batrana si copii.Devine “de tot ursuz”.Dandu-si seama ca il inseala Ghita o Omoara pe Ana. deoarece in ciuda nelegiuirilor comise. orbit de furie si dispus sa faca orice pentru a se razbuna pe Lica. isi ia doi caini pe care-i asmute impotriva turmelor de porci si angajeaza inca o suga.Prin intermediul monologului interior. Chita isi ia toate masurile de aparare impotriva lui Lica: merge la Arad sa-si cumpere doua pistoale.Axa vietii lui morale se frange si intr-o scena de un patetism sfasietor..Devine mohorat violent. sunt redate framantarile personajului: “Ei ce sa-mi fac?. pe Marti “un ungur inalt cat un brad”. isi arunca sotia.La randul lui Ghita este omorat de Raut din ordinul lui Lica iar Lica pentru a nu fi prins de Pintea se sinucide dandu-se cu capul de un copac. Chita ajunge pe ultima treapta a degradarii morale in momentul in care. se poarta brutal cu cei mici. .. incat iti venea sa te sperii de el”. Deznodamantul.Iartama cel putin tu. proces analizat cu maiestrie de Slavici. incepe procesul iremediabil de instrainare a lui Ghita fata de familie. “isi pierdea repede cumpatul si-i lasa urme vinete pe bra”.Intr-un gest de razbunare Ana i se daruieste lui Lica. iar cand se mai juca. primejdioase.Ghita ajunge sa regrete faptul ca are familie si copii.” Punctul Culminant.pericol pentru el si familia lui. pentru ca nu-si poate asuma total riscul inbogatirii alaturi de Lica.. fiintele cu adevarat morale si inocente din carte. rar cu Ana. Asa m-a lasat Dumnezeu!. caci eu n-am sa ma iert cat voi trai pe fata pamantului. Chita nu se poate sustrage influentei malefice pe care acesta o exercita asupra lui.

de profesorul de pian. in casa cea mare . dar asa le-a fost data”. liceu si gradini umbroase. cu toatye ca nimeni nu stie nimic sigur. Eliade Actiunea nuvelei se desfasoara in mod gradat. mirosul de asfalt topit. In incipit este descris credibil cadrul: canicula in Bucurestiul interbelic. incipit.Tramvaiul apare ca simbol al lumii reale (ca si palaria sau banii). cu oameni comunicativi si carciuma la coltul strazii. Gavrilescu. spatiu al mortii sau al renasterii. care trecepe langa gradina tigancilor.Nuvela incepe cu o calatorie obisnuita.Gradina apare ca spatiu mitic.Este un spatiu interzis. despre care oamenii discuta intr-un mod misterios. pentru ca nu a fost acolo. iubita lui din tinerete.Nuvela se incheie in mod simetric cu inceputul. prin vorbele batranei care pune intamplarile pe seama destinului necrutator: “Simteam eu ca nu are ce sa iasa bine. prezinta intalnirea cu Hildegard. ________________________________________________________________________ La tiganci de M. 14 Prezinta constructia discursului narativ dintr-o nuvela fantastica studiata. Finalul nuvelei. episod. repetata de trei ori pe saptamana. intr-o progresie ascendenta . final. prezentat ca in amintirile scriitorului: toropit de canicula. zgomotul tramvaiului. iar calatoria cu birjea fostului dricar poate fi spre moarte sau spre o .Momentul venirii tigancilor este amplasat intr-un timp trecut nedeterminat (mitic) “Au venit demult – spuse vecinul”. cu tramvai. in aparenta din prejudecata. fiind plasata in Bucurestiul interbelic. prin referire la doua dintre conceptele operationale din urmatoarea lista: secvente narative.Simbolul padurii este ambiguu. ca un ritual. spre “o nunta in cer”.Aceasta il ia de mana (este mediatoarea trecerii dincolo) si il duce cu birjea spre padurea-labirint.

________________________________________________________________________ Publicat in 1938. dar depaseste programul estetic realizand un roman al “vocatiei critice si polemice”. Aglae – “baba absoluta fara cusur in rau”. Titi – debil mintal. G. ipohondrul. gelosul). fata batrana. Calinescu distinge doua feluri de indivizi.implinire a iubirii si a destinului de creator in alt plan al existentei. Stanica Ratiu – arivistul. “baba absoluta”. romanul Enigma Otiliei apare la sfarsitul perioadei interbelice. conditie a fantasticului. plasand in context social personaje tipice . Calinescu.Tendinta de generalizare conduce la realizarea unei tipologii: mos Costache – avarul iubitor de copii. Romanul realist traditional devine o adevarata comedie umana . autorul alege tehnica balzaciana a descrierii mediului si fizionomiei pentru deducerea trasaturilor de caracter.Teoreticianul Romanului romanesc opteaza pentru romanul obiectiv si metoda balzaciana (realismul clasic).Potretul balzacian porneste de la caracterele clasice (avarul.) Pentru portretizarea personajelor. Felix – ambitiosul. Otilia – cocheta. carora realismul le confera dimensiune sociala si psihologica. O alta trasatura a formulei estetice moderne este ambiguitatea personajelor. adaugand un alt tip uman arivistul. Simion – dementul senil. Aurica . Nuvela are un Final deschis pentru ca pastreaza ambiguitatea. dementul senil. de puternica afirmare a speciei. Pornind de la teza “obiectului romanului este omul ca fiinta morala”. apartinand prozei realiste. avarul. infantil si apatic.fata batrana. sunt capabili de motivatia actelor proprii: Pascalopol si Felix) si cei care se adapteaza automatic/instinctual (organizati aproape schematic si ilustrand cate un tip uman: cocheta. . in functie de capacitatea de adaptare la lume: cei care se adapteaza moral (au o conceptie morala asupra vietii. si este al doilea dintre cele patru romane scrie de G. Pascalopol – aristocratul rafinat. 15 Prezinta tipurile de personaje dintr-o opera literara studiata.

In fond. Dincolo de acest aspect insa.. cu tematica rurala.De asemenea este roman realist. ci in relatie cu pamantul.Moromete care a existat in realitate. Ilie Moromete este singurul taran-filosof din lit.Criza satului arhaic se reflecta in constiinta acestui personaj confruntat. de vreme si de Dumnezeu sunt relevante pentru firea lui reflexiva. prin referire la un roman studiat (perioada dupa al doilea razboi mondial). prin intoarcerea in aceasta matrice universala. destinul personajului principal nu este marcat de confruntarile cu semeni de-ai sai pe care-i domia. cu legile impacabile ale istoriei.Framantarile sale despre soarta taranilor depinzand de roadele pamantului. Ilie Moromete . il are ca model pe Tudor Calarasu. Explica modalitatile de caracterizare a personajului. a fost tatal meu”. tragic.Dorinta obsesiva a personajului de a avea pamant. social. Conflictul central din roman il constituie lupta pentru pamant in satul traditional. iubirea lui patimasa il fac monumental. se poae vorbi si de conflictul tragic dintre om (nu intamplator taran) si o forta mai presus de calitatile individului: pamantul-stihie. Personaj exponential . Romana. 17. “cel din urma taran” reprezinta conceptia traditionala fata de pamant si de familie.16. Evidentiaza modul in care conflictul/conflictele unui roman studiat (de tip obiectiv sau subiectiv) se reflecta in evolutia personajului principal/personajelor.. . ________________________________________________________________________ Cel mai important personaj al lit lui Marin Preda . dupa cum marturiseste acesta in volumul Imposibila intoarcere” . unde posesiunea averii conditioneaza dreptul indivizilor de a fi respectati in comunitate. cu timpul nerabdator. tatal scriitorului. ________________________________________________________________________ Opera literara Ion de Liviu Rebreanu este un roman de tip obiectiv apartinand prozei interbelice. al carui destin exprima moartea unei lumi. dar se incheie omeneste.

Explica relatia realitate-fictiune. respectând în mare parte adevărul istoric. evidentiaza trasaturile lui. făcute în scopuri artistice. faptele. scriitorul imaginează un univers piln de semnificaţii. Autocaracterizarea realizata in finalul volumului al doilea scoate in evidenta libertatea individului in ciuda constrangerilor istoriei: “domnule [. de Costache Negruzzi Nuvela istorică pleacă de fapte reale. gestica si mimica) este dublata de finetea analizei interioare. prin crearea culorii locale.. de prezentarea jocului gandurilor lui Moromete.” Personajul este portretizat in miscare. roman de tip obiectiv sau subiectiv). vorbele. actiunile la care participa. 1. ea este invenţie. prin construcţia riguroasă a nuvelei. ________________________________________________________________________ Alexandru Lăpuşneanul.] eu intotdeauna am dus o viata independenta. naratorul se inspiră din cronicile Moldovei. dar si din relatiile cu celelalte personaje. gandurile personajului. vorbirea. nuvela istorica. prin dramatizarea epicului. 18. Cu toate acestea apar şi licenţe istorice (abateri de la adevărul istoric). prin acumularea detaliilor. . prin construirea unui caracter puternic. facuse razboiul) si acum avea acea varsta intre tinerete si batranete cand numai nenorociri sau bucurii mari mai pot schimba firea cuiva”.Obiectivitatea observatiei (prezentarea comportamentului. Literatura are un caracter fictiv. prin referire la un text narativ studiat (la alegere: povestire. ce se desprinde din gesturile. Artistul se detaşează de cronicar. Caracterizarea indirecta.Personajul este caracterizat in mod direct de narator in debutul capitolului al X-lea din primul vulum: Era cu 10 ani mai mare decat Catrina (contingent 911. Moţoc a murit decapitat imediat ce s-a înscăunat Alexandru Lăpuşneanul.. Pornind de la fapte reale.

pentru a-i atribui un sfârşit pe măsura lipsei lui de caracter. hălăgie pt. «Lumea asta e pe dos. evenimentele s-au întâmplat oricum fără el. Apar fonetisme moldoveneşti: aista. Ei apar în opoziţie cu Moţoc. cine nu nici carne moale.. gălăgie. ________________________________________________________________________ stilul este sentenţios. de aceea consideră că singura lui obligaţie e să spună povestea. toate merg cu capu-n jos. Caracteristici ale stilului oral: . 3.. reprezentând genul boierilor patrioţi. registre stilistice). marci ale prezentei naratorului. invitându-i pe cititori/naratari să-şi facă şi ei datoria lor („şi vă rog să ascultaţi”). doar că amplifică faptele. punând accent pe reliefarea caracterului domnitorului. limbajul personajelor. Îi aduce în Moldova pentru a construi antiteze. vorbire directa si indirecta.» «Cine poate oase roade. Trăsătura cea mai caracteristică a scriitorului popular este oralitatea.» surpriza cea mai mare o aduce finalul. 19. maxime.Naratorul îl păstrează pentru că era prototipul boierului intrigant. Pentru scena uciderii se inspiră din Letopiseţul Ţării Moldovei de Grigore Ureche. din urmatoarea lista: modalitati ale nararii. dar şi fizic. în sensul că naratorul foloseşte tehnica regizorală în prezentarea faptelor: scene de ansamblu sunt alternate cu scene de detaliu. naratorul bazat pe înţelepciunea populară dă sentinţe. aiasta. Limba folosită de autor reprezintă chintesenţa vorbirii noastre populare din aceeaşi epocă.» «La unul fără suflet. ucigându-l moral. 2. Scena masacrării este îmbogăţită faţă de cea din Letopiseţ. naratorul se detaşează de povestea lui („Ce-mi pasă mie?”) şi se consideră responsabil numai cu discursul. Exemplifica prin referire la o opera literara de Ion Creanga. Registrul stilistic folosit în basm este cel popular. doua dintre particularitatile de limbaj al prozei narative (la alegere. trebuie unul fără de lege. tot ce spune el poartă pecetea stilului vorbit. Stroici şi Spancioc nu mai trăiau nici ei în momentul revenirii lui Lăpuşneanul pe tron.

imprecaţii (înjurături). Ca prozator realist nu insistă asupra trăsăturilot fizice. Caracterizare directă făcută de narator Portretul fizic este detaliat şi anticipează portretul moral: om cam de 36 de ani. adresarea directă către cititor. etice. expresii onomatopeice: măi. prezentând societatea românească de la sfârşitul secolului al XIX-lea. zbîrr. ». după aceea.. cu ochi mici şi verzi. Exemplifica modalitatile de caracterizare a personajului dintr-un text narativ studiat. 20. ci are o construcţie liniară (plat). frate cu Orbilă.şi mi ţi-l înşfăcă. El este singurul personaj care nu evoluează. anumite conflicte sufleteşti. în sfârşit. din sat de la Chitilă. Lică este un personaj malefic. fraze ritmate: « Acesta-i vestitul Ochilă. apartinand lui Ioan Slavici. descoperă complexitatea sufletelor simple: hangii./ Dinainte s-ar păzi. Fizionomia personajelor şi anumite particularităţi ale acestora ilustrează trăsături ale ale personajelor. drace!”. erosul.. Întrebări şi exclamări: „înţeles-aţi?”. Ioan Slavici este un portretist prin excelenţă. secundar. proverbe şi zicători. şi atunci. alienarea. Aceste trăsături sugerează . prezintă efectele dramatice ale inadaptării. Caracteristicile nuvelei: subiectul dezvăluie procesul de parvenire a individului. ci asupra celor psihologice. de gândire şi de comportament. ________________________________________________________________________ Tema o reprezintă dezumanizarea provocată de patima banului. „De-ar şti omul ce-ar păţi. „Ptiu.” expresii narative tipice: şi odată. frica. printre stările analizate în nuvela psihologică se află: obsesia. demonic. cu sprâncene dese şi împreunate la mijloc. şi apoi.dativul etic: .

Încă de la intrarea în scenă Lică se comportă ca un stăpân peste oameni şi locuri. o .7răutatea şi demonismul personajului. de Liviu Rebreanu 1.» Caracterizarea indirectă rezultă din faptele sale. Ghiţă îi spune: «tu nu eşti om Lică. sfărâmându-şi capul de trunchiul unui stejar. 21. eroul se sinucide. Sfârşitul lui are loc într-o noapte de Paşti. Are plăcerea de a ucide cu o satisfacţie demonică. roman obiectiv. Armele lui Lică sunt şantajul şi hoţia. Personajul este lăsat să-şi expună gândurile. ________________________________________________________________________ Pădurea spânzuraţilor. în urma tentaţiei de a se refugia într-o biserică părăsită. în afara legilor şi a statului. Caracterizare directă făcută de personaje: Ana simte că Lică este «oarecum fioros» şi îşi previne soţul că are de a face cu un «om rău şi primejdios». Inteligent. roman de analiză psihologică (Garabet Ibrăileanu). 3. deoarece naratorul deţine controlul asupra personajului.» Urmărit de Pintea. ci deavol. partinand lui Liviu Rebreanu. Romanul este considerat de analiză psihologică. fin cunoscător al psihologiei umane. Acum înţelege că este pedepsit pentru fărădelegile lui: «M-a ajuns mânia lui Dumnezeu. însă în limitele celui mai strict control. dar aparţine vârstei romanului doric. el se conduce după un cod moral propriu. realist. Tema: războiul şi a intelectualului (Apostol Bologa este un suflet torturat. Ilustreaza particularitatile de structura a unui text narativ studiat. „roman psihologic al vârstei dorice” (Nicolae Manolescu). 2.

‘lutul galben. faţă în faţă cu un mecanism absurd care este statul multinaţional austro-ungar). . III – Iubirea pentru toţi oamenii. circular. Toate aceste imagini artistice anticipă drama umană care va fi dezvoltată în prima parte. I – Datoria (de ostaş în armata austro-ungară) 2. lipicios’. Prezentarea execuţiei cehului Svoboda are un caracter de spectacol. II – Datoria dincolo de hotare. de ritual. Dragostea de neam. simetric. Rebreanu cultivă această structură circulară şi în celelalte romane. care ar corespunde actelor unei drame: 1 Klapka şi descoperirea omenescului 2 Mama şi rădăcinile de neam 3 Ilona şi puterea iubirii 4 Eroul singur în faţa morţii. autorul nota: 1. spânzurătoarea “sfidătoare”. romanul este construit sferic.ţesătura romanului: Incipitul (noaptea). Există în roman premizele pentru identificarea unei parabole a tragicului: un cer de toamnă “ca un clopot de sticlă aburită“. ultimul doar 8. simbol al doliului. afirmă că romanul este structurat în 4 părţi. 3. Iubirea lui cuprinde pe tot ce e om în lume. groapa apare ca o rană a pământului. IV – Iubirea morţii. care ameninţa cu braţul ei pe soldaţii gropari. în Constructori ai romanului românesc. Nicolae Creţu. . În caietul său de creaţie.conştiinţă tulburată prin incertitudini.2 planuri: unul exterior – al războiul şi unul interior. există o unitate între cele patru cărţi. fiecare corespunzând unei teme. începând cu scena spânzurării lui Svoboda şi sfârşind cu cea a lui Bologa.Romanul se deschide cu imaginea unui cer de toamnă cenuşiu. Spânzurarea lui Svoboda este de la început până la sfârşit un şir . Structura – compoziţia: cuprinde 4 cărţi. comun. Ura lui moare şi în locul ei se naşte iubirea pentru cei de un sânge cu el. primele trei având 18 capitole. constând în conflictul sufletesc al lui Bologa. reprezentând omul simplu. al morţii. care trebuia îndeplinit exemplar cu scopul de a întimida pe eventualii dezertori. 4.

fu împresurat de un val de iubire izvorâtă parcă din rărunchii pământului. condamnatul nu-şi exprimă ultima dorinţă. Finalul (dimineaţa). cultă. amestec de iubire şi de raţiune.. dar se căsătoreşte cu Pascalopol.. vestind răsăritul soarelui. care te cucereşte.Drept în faţă lucea tainic luceafărul. dar te şi revoltă. Caracterizeaza personajul preferat dintr-un roman de G. nas mic. doctorului i se cere să constate mai repede decesul.. copilăroasă. . talentată. Caracterizare directă făcută de către personaje prin tehnica reflectării poliedrice (a pluriperspectivismului): Felix o consideră pe Otilia foarte frumoasă. cu ochii însetaţi de lumina răsăritului. dar dispreţuind inteligenţa feminină.” 22. ________________________________________________________________________ Tehnica caracterizarii personajului Otilia o reprezinta pluriperspectivismul (caracterizarea din mai multe perspective).Apostol îşi potrivi singur ştreangul. generalul renunţă la discurs – tragic. Caracterizare directă făcută de narator: „Faţa măslinie. caporalul care ţine loc de călău este pus să-şi scoată tunica. Otilia este fiica celei de-a doua soţii a lui Giurgiuveanu. iubeşte pe Felix.Moartea lui Bologa “. Calinescu.de încălcări ale scenariului ideal: lipseşte scăunelul. Este o figură centrală a romanului. dar în acelaşi timp.. Caracterul ei se bazează pe elemente contradictorii: amestecul de inocenţă şi maturitate. inteligentă. ochi albaştri…”. „cu o stăpânire desăvârşită de femeie”.

nu ştiu ce vreau”. Caracterizare indirectă realizata din din fapte: 1. De aceea. poartă o mască. grijulie faţă de cei apropiaţi (nu vrea să stea în calea carierei lui Felix). reflectă caracterul contradictoriu. ________________________________________________________________________ Mara de Ioan slavici Romanul prezinta aspecte monografice ale targului romanesc din Ardeal. de la sfarsitul secolului al XIX-lea. dar şi o oarecare instabilitate în comportament. spunându-i „fe-fetiţa mea”. se comportă ca un om liber. prin referire la un roman studiat (perioada de pana la al doilea razboi mondial). care nu ţine cont de nici o regulă exterioară. dincolo de care nu poate să treacă nimeni. trecând cu uşurinţă de la o stare la alta. devine o enigmă. Aglae o consideră vicleană şi interesată de moştenirea lui Costache. Exemplifica modalitatile de caracterizare a unui personaj feminin. cu varietatea de lucruri din ea.` Caracterizare directă (autocaracterizare): „eu sunt o zăpăcită.deşi faptele ei demonstrează contrariul.Pascalopol vede în ea aceleaşi calităţi. din mediul în care locuieşte personajul Camera Otiliei. 2. e altruistă. 23. . Costache o crede încă un copil. 3. amestecul de copilărie şi feminitate.

voluntara. altul pentru Persida si al treilea pentru Trica”.Cele doua personaje principale ale romanului sunt Mara si Persida. greoaie. Mara. optimista. in mod direct. “Mara e un caracter. precupeata de la Radna. spatoasa. 24. in dosul mesei pline de poame si de turta dulce”. aspra severa si blanda. conflict. faptele ei si. Prezinta constructia subiectului unui roman de Marin Preda. generoasa. animata de tensiunile cele mai nobile.”Mara e asemenea arborului vietii. de Marin Preda . Persida un destin. iar nicolae Manolescu o considera “prima femeie capitalist din lit. abordand orice noua situatie. la care apare “proportia aceea de zgarcenie si de afectiune materna. Mara sta ziua toata sub satra. Simbolica pentru cele doua pasiuni este existenta celor trei ciorapi in care eroina isi pastreaza economiile: “unul pentru zile de batranete si pentru inmormantare. puternica. prin referire la: actiune.” Toate aceste trasaturi ies la iveala prin intermediul caracterizarii indirecte din vorbele. neiertatoare. George calinescu Vede in Mara “tipul comun al femeii de peste munti si in genere al vaduvei aprige si intreprinzatoare”. pregnanta trasaturilor si complexitate. vorace si darnica. lacoma. Portretul ei fizic. domina intregul roman prin. rea. de hotarare barbateasca si de sentiment al slabiciunii femeiesti”. ________________________________________________________________________ Moromeţii. Sufletul ei este dominat de doua pasiuni: copii si banii. si cu obrajii batuti de soare. uneori. de ploi si de vant. relatii temporale si spatiale. gesturile. cealalta devenire semnificativa si exemplara” Magdalena Popescu. prima inseamna stabilitate si forta. sugereaza masivitate “muiere mare. realizat la inceputul romanului de catre autor.Este energica. e viata insasi. Romana”. din gandurile eroinei. patimasa.

” Noutatea romanului constă şi în faptul că prezintă o lume mai puţin descrisă în proza românească de până la Marin Preda – câmpia Dunării. care nu vrea să-l trimită la şcoală. istorie care îi marchează în mod hotărâtor destinul. Moromete se rupe definitiv de fiul său în al doilea roman. Cei făcuţi cu Moromete stăteau de partea cealaltă lângă mama lor. care-şi pierde controlul asupra familiei sale. Femeia supusă de la începutul vol. deşi omul are iluzia că se poate sustrage ei. Ca filosofie a existenţei. Starea conflictuală este permanentă iar conflictele ce par relativ minore vor duce in cele din urma la destramarea familiei. în urma aflării veştii că Moromete le-a promis băieţilor că dacă se va întoarce acasă le va da lor totul. fără conflicte mari. într-un sat din câmpia Dunării. Conflictul dintre el şi Niculae simbolizează conflictul dintre două concepţii despre ţăran. fraţi. . I se va transforma radical în cel de-al doilea volum. Niculae este un antimoromeţian. Există conflicte între: Moromete şi Catrina. Ilie Moromete. Copiii din prima căsătorie (Achim. Familia lui Moromete este şi ea măcinată de tot felul de conflicte în aparenţă minore. viaţa se scurgea aici. Paraschiv şi Nilă) stăteau spre tindă gata de plecare dacă s-ar fi iscat vreo ceartă. chiar dispunerea membrilor familiei la masă de la începutul romanului arată rivalităţile existente între copiii din prima căsătorie şi cei din a doua căsătorie a lui Moromete. fapt promis de Moromete când acesta vânduse un pogon de pământ din zestrea soţiei. Catrina. Conflictul principal este de natură tragică şi se dă între om şi istorie. care vor să meargă la oraş să se îmbogăţească rapid. dar care vor duce treptat la destrămarea ei şi la schimbarea totală a personajului principal. tată şi cei trei fii. cu fixarea spaţio-temporală a acţiunii: cu câţiva ani înaintea începerii celui de-al doilea război mondial. deoarece aceasta vrea să-i fie trecută casa pe nume.Roman de tip obiectiv Romanul începe în manieră realistă. El este în căutarea unor valori care să-i ordoneze existenţa. Niculae şi tatăl său. „Se pare că timpul avea cu oamenii nesfârşită răbdare. Catrina îl va părăsi pe Ilie în volumul al doilea. Niculae refuză orice dialog. Incipitul aduce în prim-plan problema timpului.

teribilă ca o fatalitate”. Muntii sânt a lui altare. Comenteaza particularitatile de libaj si de expresivitate (procedee artistice.. cerul pare otelit.Intrarea ţăranilor mai înlesniţi în circuitul comerţului de cereale are nu numai o importanţă economică. Ei numai sunt ţăranii lui Rebreanu. Mii de stele argintii In nemarginitul templu ard ca vecinice faclii. Iar zapada cristalina pe câmpii stralucitoare Pare-un lan de diamanturi ce scârtâie sub picioare. Centrul vieţii economice ţărăneşti s-a deplasat de la posesia şi exploatarea pământului la valorificarea produselor sale ţărăneşti. apartinand prozei pasoptiste.. Ţăranii din Moromeţii încep să se deosebească între ei prin cu totul altceva decât numărul strict al pogoanelor şi anume prin faptul că unii au. codrii organe sonoare . apăsaţi de “acea obsesie a pământului. elemente de versificatie) ale unui text poetic studiat. 25. cumplit! Stelele par inghetate. iar alţii nu au posibilitatea de a cumpăra sau de a vinde. ________________________________________________________________________ Mezul iernei De Vasile Alecsandri In paduri trasnesc stejarii! E un ger amar. ci le modifică în primul rând atitudinea faţă de pământ. Fă comparaţia cu Ion. Si pe ele se aseaza bolta cerului senina Unde luna isi aprinde farul tainic de lumina. Fumuri albe se ridica în vazduhul scanteios Ca inaltele coloane unui templu maiestos. O! tablou maret fantastic!. Relaţia omului cu pământul a fost desacralizată.

Pastelurile lui Alecsandri reprezinta o opera de maturitate. de linistea absoluta. poeziile apartin clasicismului. “scartaie” au valoare onomatopeica sugerand incremenirea naturii. romana. prin impersonalitate si optimism cosmic. Mezul iernei este un pastel reprezentativ. Totul e în neclintire. Aceasta imagine este dezvoltata in strofele a doua si a treia.Unde crivatul patrunde. prin expresie si echilibru compozitional.Alterneaza imagini vizuale si auditive ale paduri si campiei. prin viziunea asupra naturii. cumplit!”Verbele “trasnesc”. Dar ce vad?..In general . altare. Gerul. si o tema specifica acestei perioade. Epitetele “zapada cristalina”. romantism). tema naturii. coexistenta curentelor literare (clasicism.. in tabloul grandios al naturii proiectate in plan cosmic...Propozitiile exclamative dau plasticitate tabloului: “In paduri trasnesc stejarii! E un ger amar. Vasile Al. faclii. E un lup ce se alunga dupa prada-i spaimântata! Publicate in 1868-1869. pasoptiste. pe zapada .Atitudinea poetica este admiratia fata de maretia cosmica. Desi sunt publicate mai tarziu Pastelurile reflecta o trasatura a lit. fără viata. datorita viziunii poetice clasiciste. Bradul. “campii stralucitoare” si metafora “lan de diamanturi” realizeaza imaginea feerica a noptii de iarna in planul terestru.nici un pas. Prima strofa din secventa statica este tabloul noptii de iarna cu natura mineralizata de gerul atotputernic. Tabloul naturii-templu este de o frumusete solemna si se realizeaza prin imagini artistice ale elementului templului: coloane.Iarna. anotimp evocat in mai multe creatii ale ciclului. Tema poeziei este natura incremenita sub inclestarea gerului care compune tabloul fantastic al noptii de iarna.Epitetul dublu “ger amar. In raza lunii o fantasma se arata.Prin acest ciclu de poezii ale senzorialitatii si a relatiei nemijlocite cu natura. a compozitiei (alternanta static-dinamic) si prin faptul ca infatiseaza frumusetea iernii. impune o noua specie in lit. in revista Convorbiri literare. scotand note-ngrozitoare. fără glas. Viscolul. cumplit”are efect personificator. Nici un sbor în atmosfera. .

romantismul va lua mai târziu forma unei mişcări.” pana la metafora “nemarginitul templu” Feeria noptii de iarna. doar o atitundine. iubirea tragică. ideile utopice. dezvoltă poetica imaginaţiei şi a visului. imaginea lupului si a prazii sale. originalitatea. de emoţie şi de eul interior. apartinand lui Mihai Eminescu. ce se va pierde la apariţia spiritului romantic. Cultivă: subiectivismul.Procesul de abstractizare se produce la nivelul figurilor de stil prin trecerea de la comparatie “fumuri albe se ridica in vazduhul scanteios!Ca inaltele coloane unui templu maiestos” la epitet “O! tablou maret. chiar daca si aceasta poarta sugestia mortii. .. Dacă secolul XVIII a fost marcat de obiectivitate şi raţiune. sublimul. grandiosul. A fost o mişcare contra raţionalismului care marcase perioada neoclasică. fantastic !. subliniind drama umană. 26. Autorii romantici au scris din ce în ce mai mult despre propriile lor sentimente. motivul lunii si utilizarea hiperbolei sunt elemente romantice. cultivarea sentimentului şi a fanteziei creatoare. Prezinta elemente ale imaginarului poetic romantic. Propozitia interogativa “Doar ce vad?” introdusa prin conjunctie adversativaimpune perspectiva subiectiva si aduce elementul dinamic. se realizeaza cu ajutorul epitetelor si al personificarilor: “luna isi aprinde farul tainic de lumina”. identificate intr-un text studiat. misterul noptii. ________________________________________________________________________ Romantismul este o mişcare artistică şi filozofică apărută în ultimele decenii ale secolului XVIII în Europa.. începutul secolului XIX va fi marcat de subiectivitate. crivatul patrunde scotand noten-grozitoare” Tabloul nocturn. care a durat mare parte din secolul XIX. Iniţial. o stare de spirit. fantasticul.orga.

iubirea si cunoasterea. ironia şi antiteza. spre a se intrupa prima oaradin cer si mare. asemenea lui Neptun. Luceafarul se smulge din sfera sa. nocturn specific romantic. favorabil visului. iubirea. “ca un tanar voievod” .Este de factura romantica. “umerele goale”. Poemul romantic Luceafarul de Mihai Eminescu este o alegorie pe tema geniului.confesiunea.Semnificatia alegorica este ca fata pamanteana aspira spre absolut. menita sa scoata in evidenta dorul si puterea sentimentului.Pe de alta parte . Ca si in Floare albastra sau in Dorinta. evadarea din realitatea imediată.Si . pentru ca totul se petrece in planul visului. atractia indragostitilor unul pentru cellalt este sugerata mai intai de o chemare. condiţia omului de geniu. privind spre “umbra negrului castel” o indrageste pe fata si se lasa coplesit de dor. iubirea fetei are un accent de cotidian. Tema poemului este romantica: problematica geniului in raport cu lumea. totodata “un mort frumos cu ochii vii”.La randu-i Luceafarul.Stralucirea lor este perceuta de fata ca semn al mortii: Lucesti fara de viata. iar spiritul superior simpte nevoia compensatorie a materialitatii.In antiteza.. Fata contempla Luceafarul de la fereastra castelului.Fata de imparat este vazuta in miscare abia perceptibila. care ilustreaza prin scanteire viata interioara. teme predilecte: natura. In contrast cu paloarea fetei sunt ochii./De ce nu vii tu? Vina !”. IMAGINARUL POETIC. iubirea Luceafarului are nevoia de un lung proces de cristalizare “El iar privind de saptamani ii cade draga fata” Cadrul este intunecat. In aceasta ipoztaza angelica.La chemarea fetei: “O dulce-al noptii mele domn..Motivul zburatorului apare alaturi de cel al oglinzii: “Si pas cu pas in urma ei/Aluneca-n odaie”. dar si o meditatie asupra conditiei umane duale ( omul supus unui destin pe care tinde sa-l depaseasca). conferit de constructia “Il vede azi. Luceafarul are o frumusete construita dupa cananoane romantice: “par de aur moale”. “umbra fetei stravezii”. Il vede maniAstfel dorinta-i gata”. avand la baza numeroase motive de sorginte romantica. cadrul preferat: peisajul nocturn.

Portretul fetei de imparat. filozofia. si de simetrie. Luceafărul rămâne un model de depăşire al gândirii mitice prin gândire filozofică. 27.` Ea intelege incandescenta din ochii Luceafarului ca semn al glacialitatii si refuza sa-l urmeze. dar din iubire. Este deci în egalã mãsurã un poem de dragoste si un poem filosofic.Cadrul abstract este umanizat.Luceafarul formuleaza sintetizator diferenta care-i separa: “eu sunt muritor /Si tu esti muritoare”. elemente de recurenta). secvente poetice. Titlul Luceafarul poate fi considerat o alegorie pe tema romantica a locului omului de geniu in lume. Analizeaza rolul elementelor de compozitie dintr-un text poetic studiat. cadrul nopturn. doua elemente dintre urmatoarele: titlu.ochiul tau ma ingheata”. Criticii literari văd în Luceafărul o cheie de boltă a universului poetic eminescian. relatii de opozitie. titanul. natura. Incipitul poemului Luceafarul se afla sub semnul basmului. iar comparatiile: “Cum e fecioara intre sfinti si luna intre stele” propun o posibila dualitate: puritate. predispozitie spre inaltimile astrale. incipit. . scoate in evidenta o autentica unicitate terestra. ________________________________________________________________________ Poemul Luceafãrul este un poem romantic pe tema destinului omului de geniu. demonul. realizat prin superlativul absolut de factura populara “o prea frumoasa fata”.Fata de imparat reprezinta pamantul insusi. Dragostea lor semnifica atractia contrariilor. elementul neptunic. apartinand lui Mihai Eminescu (la alegere. accepta supremul sacrificiu cerut de fata. dragostea. Întâlnim toate marile teme. Poemul se desfãaoarã pe un vag fir epic într-o suitã de metafore si simboluri prin care se sugereazã idei filosofice. prin aceasta afirmandu-si superioritatea fata de ea. motive ale creaţiei marelui poet: geniul.Timpul este mitic: “A fost odata ca-n povesti/A fost ca niciodata”.

Si tu citesti scrisori din roase plicuri Si intr'un cias gandesti la viata toata. Elemente de versificaţie: Sonetul = 2 catrene şi două terţine = 14 versuri. cand afara-i sloata. Pierzandu-ti timpul tau cu dulci nimicuri. elemente de versificatie) ale unui text poetic studiat apartinand lui Mihai Eminescu. procedee artistice. ________________________________________________________________________ Afara-i toamna De Mihai Eminescu Afara-i toamna. de somn sa picuri. Eminescu adoptă structura sonetului italian. Si eu astfel ma uit din jet de ganduri. frunza 'mprastiata. Apariţie: 1 oct.. Sa stai visand la foc. N'ai vrea ca nimeni 'n usa ta sa bata. Un moale pas abia atins de scanduri. 1879. Iar mani subtiri si reci mi-acoper ochii. Comenteaza particularitatile de limbaj si de expresivitate (imaginar poetic. «Convorbiri literare» Tema: iubirea şi natura. In juru-mi ceata creste randuri-randuri. De odat'aud fosnirea unei rochii.. Visez la basmul vechiu al zinei Dochii. Dar si mai bine-i. . Iar vantul svirle 'n geamuri grele picuri.28.

măsura metrică de 11 silabe (endecasilebul). feminină (cdc/dcd).a identificăm metafora “ceaţa” care simbolizează intrarea într-un spaţiu nedefinit. visez. senzaţia aceasta este amplificată de epizeuxis: “în juru-mi ceaţa creşte rânduri-rânduri”.observăm prezenţa epitetelor. creat prin: cultivarea subiectivismului: eul liric apare în două ipostaze: a) impersonală. dezvoltă poetica imaginaţiei şi a visului. picuri. Trezirea la realitate se face în urma apariţiei feminine sugerată prin “foşnirea unei rochii“ şi “pasul moale”. gândeşti. în catrene. apeland la doua dintre poeziile studiate la clasa. “mâini subţiri şi reci“. cel exterior – natura): “frunza împrăştiată“. Imaginarul poetic este unul romantic. de poveste. la pers. şi vb. nime-. poetul foloseşte lexeme populare: zvârle. pers. I: eu mă uit. motivul reveriei. teme predilecte: iubirea şi natura. ________________________________________________________________________ . pers. “moale pas”. de pers. . . “roase plicuri“. rima în terţine. “dulci nimicuri”.rima îmbrăţişată în catrene. în terţine. Prezinta teme si/sau motive romantice. “grele picuri”.predomină imagini vizuale. a II-a: citeşti. . realizată prin intermediul pron. b) individualizată. a IIa: tu. “basmul vechi”. care surprind trăsături definitorii ale celor două universuri create (cel interior – iubirea.. exprimată prin pron. şi vb. 29. zloată. la pers.ritmul iambic. În strofa a III. Procedee artistice: .

.Romantismul este o mişcare artistică şi filozofică apărută în ultimele decenii ale secolului XVIII în Europa. Autorii romantici au scris din ce în ce mai mult despre propriile lor sentimente. începutul secolului XIX va fi marcat de subiectivitate. romantismul va lua mai târziu forma unei mişcări. Cultivă: subiectivismul. evadarea din realitatea imediată. vom putea spune ca autorul armonizeaza atat teme. raport care se dovedeste intotdeauna a fi incompatibil. dezvoltă poetica imaginaţiei şi a visului. iubirea. la temele si motivele ei. Una dintre motivele ce apare cu predilectie in creatia eminesciana o reprezinta geniul. ce se va pierde la apariţia spiritului romantic. ideile utopice. cat si simbolurile eternitatii/mortii si ale temporalitatii/vietii. ca o capacitate creatoare in raportul ironiei romantice fata de conditia materiala. Iniţial. elemente de imaginar poetic. cadrul preferat: peisajul nocturn. motive. doar o atitundine. atitudini romantice. teme predilecte: natura. confesiunea. ironia şi antiteza.Daca in poemul Luceafarul geniul este pus in fata unei incompatibilitati si anume iubirea. in Scrisoarea I geniul este vazut de autor intr-o atitudinea romantica. Raportandu-ne la creatia eminesciana. subliniind drama umană. Dacă secolul XVIII a fost marcat de obiectivitate şi raţiune. geniul in raportul sau cu societate. A fost o mişcare contra raţionalismului care marcase perioada neoclasică. o stare de spirit. originalitatea. procedee artistice cultivate de scriitor. Concretizand lucrurile la nivel te opera. cultivarea sentimentului şi a fanteziei creatoare. motivul central al poemului Luceafarul si Scrisoarea I il constituie geniul. condiţia omului de geniu. iubirea. de emoţie şi de eul interior. iubirea tragică. care a durat mare parte din secolul XIX.

care. cenusiul existential. cromatica si dramatismul trairii eului liric. inchiderea definitiva a spatiului existential. Textul poetic se inscrie in lirica simbolista prin: folosirea simbolurilor. muzicalitate..lipsita de aspiratii Prin atmosfera. predispozitia pentru reverie.care sugereaza apasarea. zugravirea starilor sufletesti de angoasa. olfactive. Obiectul poeziei simboliste il constituie sttarile sufletesti nelamurite. uneorii in imagini complexe sinestezii. deschide volumul cu acelasi titlu. Analizeaza particularitatile de structura si de expresivitate. nici de poezia de idei. sunt transmise pe calea sugestiei Sugestia este folosita drept cale de exprimare a corespondentelor a legaturilor ascunse dintre lucruri prin cultivarea senzatiilor coloristice. Titlul poeziei este simbolul plumb .Poetul simbolist nu este interesat nici de poezia naturii in sine. visare reprezinta alte trasaturi ale poeziei moderniste. ________________________________________________________________________ Poezia simbolista este exclusiv o poezie a sensibilitatii pure. folosirea sugestiei. totul putand fi dedus din descrierea cadrului. nici de poezia sociala. greutatea sufocanta. neputand fi formulate clar.Dramatismul este sugerat prin corespondenta ce se stabileste intre materie si spirit. caracteristice simbolismului.Textul nu cuprinde nici un termen explicit al angoasei. a simbolului si a corespondentelor. prin referire la o poezie studiata. angoasa. poezia Plumb se incadreaza in estetica simbolista. aparut in 1916.30. tehnica repetitiilor. definindu-l in . confuze . fara solutii de iesire. Poezia Plumb totalitate. universul monoton. Tema poeziei o constituie conditia poetului intr-o societate artificiala. de spleen. muzicale. Inclinatia catre stari sufletesti nedefinite.

relatii de opozitie si de simetrie. o confesiune lirică. poetul nu ne vorbeşte în mod direct despre tema morţii. ________________________________________________________________________ Plumb .Apare în vol. Toate aceste elemente ale universului funerar sunt însoţite un determinant substantivul plumb (laitmotiv). moarte sufletească. funerar vestmânt. dar poetul reuşeşte să contureze tema ei prin jocul de imagini plastice şi auditive. Cuvântul-cheie al poeziei este plumbul. izolare de ceilalţi prin lipsa de comunicare. apartinand lui George Bacovia (la alegere. identificăm prezenţa unui registru funerar. elemente de recurenta – motiv poetic. care apare şi în titlu.semantic. sugerat prin motivele: sicriele. Explica rolul elementelor de compozitie dintr-un text poetic studiat. La nivelul lexical. prin care se face o corespondenţă între lumea exterioară şi lumea poetului: Dormeau adânc/dormea întors Sicriele de plumb/amor de plumb Stam singur în cavou/stam singur lângă mort . Senzaţia finală este de asfixiere a realului. plurivalent sau plurivoc(cu mai multe sensuri).31. identificăm folosirea paralelismului sintactic (figură de construcţie. de repetiţie. plumb. el este un simbol neconvenţional. putând semnifica lumea meschină în care lipseşte comunicarea reală. mort. secvente poetice. greutate. constând în repetarea unor structuri sintactice asemănătoare sau identice). flori. Este un monolog. împietrire. coroanele. Plumb (1916). cavou. Plumbul este un metal greu de culoare cenuşie. Poezia dă impresia de monotonie. dobândind anumite semnificaţii în text: apăsare sufletească. dar ne sugerează această idee prin anumite detalii ale decorului. Motivul cavoului sugerează un spaţiu închis al izolării. doua elemente dintre urmatoarele: titlu. laitmotiv. Relaţii de simetrie La nivel sintactic. solitudine.

cu eul liric sau poetic. tribunul (poeta vatespoetul profet). Eul liric sau poetic – individualitate creatoare. În timp ce autorul concret duce o viaţă extraliterară. persoana reală care semnează cartea. care nu trebuie confundată cu persoana reală. o mască. se situează în lumea reală unde duce o viaţă autonomă. Autorul concret (real) este creatorul real al unei opere literare. geniul. Măştile eului liric: o ale eului romantic: demonul. A scris 16 Psalmi. o ipostază a autorului. Unii teoreticieni fac o distincţie între autorul concret şi autorul abstract. dintre care 9 sunt în Cuvinte potrivite(1927). o ale eului simbolist: inadaptatul.Era vânt/era frig 32. voce delegată să exprime stări. În poezie. empiric sau pragmatic). titanul. reflexul autorului este eul liric. adică un al doilea eu. El este creatorul unei opere literare. Este o voce. o ale eului modern: omul obişnuit. Compunând o operă literară. ________________________________________________________________________ Psalmii arghezieni Autor – persoana reală care produce o operă. biografică a autorului (eul biografic. autorul concret produce o proiecţie literară despre sine însuşi. Nu trebuie confundat autorul. măscăriciul. autorul abstract este inclus în opera literară. separând eul poetic de cel biografic. . sentimente imaginate de autor. un autor abstract. prin referire la un text poetic apartinand directiei moderniste. Expune specificul raportului autor – eu liric. răzvrătitul. cel de-al doilea fiind izvorul celui dintâi. Rimbaud afirma în acest sens: eu este altul. el este o personalitate istorică şi biografică.

credinţă «Cercasem eu cu arcul eu/ Să te răstorn pe Tine. deoarece în glasul psalmistului ne identificăm şi noi. adeseori oscilând între credinţă şi tăgadă.» . adresat Divinităţii.” Pelerin spiritual: «Mi-aleg poteca strâmtă ca să trec/Ducând în cârcă muntele întreg. timp în care lecturile religioase şi-au pus amprenta asupra lexicului poetului.tăgadă [Te drămuiesc în zgomot şi-n tăcere. pe care psalmistul îl caută «în zgomot şi-n tăcere». cei 4-5 ani de viaţă monahală de la Cernica. Ipostazele în care apare psalmistul: răzvrătit./Tu n-ai mai pus piciorun bătătură.Eul liric are o legătură reală cu autorul deoarece crearea psalmilor a avut ca surse de inspiraţie: cei 151 de psalmi din Psaltire. .” Om părăsit de protecţia divină: “Copac pribeag uitat în câmpie/Cu fruct amar şi cu frunziş ţepos şi aspru-n îndârjire. Poezia are structura unui monolog dialogat.» Protejat al Divinităţii: «Şi să nu se ştie că mă dezmierdai/Şi că-n mine însuţi Tu vei fi trăit. Cele două motive centrale ale Psalmilor sunt: Divinitatea şi Psalmistul. Este prelucrat aici motivul vânătorii. tâlhar: “Tâlhar de ceruri îmi făcui solia/Să-ţi jefuiesc cu vulturii tăria. Tema psalmilor o reprezintă condiţia umană raportată la condiţia divină. Dilema interioară a psalmistului este sugerată prin interogaţiile: «Să te ucid? Sau să-ngenunchi a cere?» El ezită între dorinţa de a distruge orice mit sau formă de idealitate şi îngenuncherea în faţa Stăpânului ceresc.] Tema este căutarea absolutului. fiind formată din patru catrene. te-nchipui.. Strofa a doua descrie pendularea psalmistului între credinţă şi între tăgadă. te gândesc. ”Cercasem eu cu arcul meu/ Să te dobor pe Tine ..Dumnezeu. Dumnezeu» .. cititorii.” Revoltat: “De când s-a întocmit Sfânta Scriptură.» Psalmistul oscilează între evlavie şi revoltă.”. Dumnezeu apare în ipostaza de şoim şi de vânat.. Eul liric reuşeşte să depăşească elementul biografic. între credinţă şi tăgadă: «Te caut mut.

Poezia are tente expresioniste prin cultivarea unui sentiment de deznădejde şi prin strigătul disperat al omului modern care se simte prins într-o lume din care lipsesc semnele sacrului. . Lauda somnului(1929). are nostalgia paradisului păstrând amintirea lui. Dumnezeu este absent nu pentru că s-ar fi retras din lume. identificăm un oximoron. ________________________________________________________________________ Paradis în destrămare. elemente de recurenta – motiv. ci deoarece omul nu mai poate percepe semnele divinului. suferinţa poetului atinge paroxismul. Poezia se structurează în jurul a două motive poetice: sacrul şi profanul. în timp ce lexemul destrămare arată ideea de pierdere a dimensiunii sacre. Sacrul este punctat prin cuvintele: ‘portarul înaripat’. Exasperarea sa atinge apogeul în ultimul vers. deoarece a gustat din fericirea aceea. ‘îngerii’. ‘arhangheli’. ‘apa vie’. ci doar pentru a-l pipăi. doua elemente dintre urmatoarele: titlu. Omul a pierdut paradisul pentru că s-a comportat uman. substantivul paradis sugerează ordinea. ‘serafimi’. armonia. perfecţiunea. laitmotiv). când exclamă: «Vreau să te pipăi şi să urlu este. Poemul aminteşte de cuvintele filosofului german Heidegger: sein zum Tode ( alunecarea spre moarte). apartinand lui Lucian Blaga (la alegere. Evidentiaza elementele de compozitie dintr-un text poetic studiat. Duh’. Titlul poemului surprinde o lume aflată într-o stare de desacralizare după căderea paradisiacă. de Lucian Blaga Apare în vol. psalmistul nedorindu-şi o încleştare cu Dumnezeu din care să iasă biruitor. ‘porumbelul Sf. totodată.» Dorinţa celui care caută este de a găsi ceva care să îi certifice clar existenţa Divinităţii.În ultima strofă. Titlul este o metaforă care exprimă ideea unei lumi desacralizate. secvente poetice. incipit. 33. Sentimentul dominanat este cel de tristeţe şi de nostalgie. relatii de opozitie si de simetrie.

________________________________________________________________________ Poezia Testament de tudor Archezi este o arta poetica moderna pentru ca poetul devine. apartinand lui Tudor Arghezii. sunt tot atatea argumente in favoarea modernitatii poeziei. prin aceasta creatie. Poezia Testament de tudor Archezi este o arta poetica de sinteza pentru orientarile poeziei interbelice. ‘învins’. Valorificarea diferitelor straturi lexicale in asocieri surprinzatoare. arta devenind un mijloc de reflectare a complexitatii aspectelor existentei si o modalitate de amendare a raului.Pe de alta parte. 34. arătând inutilitatea propriei existenţe. truda creatorului. cu elemente traditionaliste si moderniste. o Apa vie este un simbol al cunoaşterii profunde. Prezinta particularitati moderniste intr-o poezie studiata. . dar ea este umplută de păianjeni sugerând ideea că adevărurile se refuză lumii moderne. imagine ce sugerează coborârea în profan şi nu zborul sau ascensiunea. estetica uratului.Profanul îşi subordonează lexeme precum ‘cotor de spadă’. ei fiind atinşi de trecerea timpului. ‘pluguri de lemn’. o porumbelul Sf. o arhanghelii ară cu pluguri de lemn şi îşi simt aripile grele. profane: o portarul înaripat – heruvimii . cat si a tehnicii poetice. Personajele biblice (care aparţin sacrului) apar în ipostaze neadecvate. ‘păianjeni’. fiind atinşi de frig şi de somn.Un alt argument in favoarea modernitatii poeziei este faptul ca Arghezi introduce in literatura romana. iar poezia presupune mestesugul. o serafimii au părul nins. o Îngerii se comportă uman. metrica si ritmul variabile. creatia artistica este atat produsul inspiratiei divine. strofele inegale ca numar de versuri. un nascocitor. Duh devine un mesager al sfârşitului şi nu un sol al păcii. in conceptia lui Arghezi.ţine în mână ‘un cotor de spadă’. ‘vor putrezi’. ‘părul nins’. Misiunea lui este de a sugera ‘marea noapte’ în care intră spiritul uman.

este o ideologie cultural literara. accesibila cititorilor initiati. Prezinta particularitati moderniste intr-o poezie studiata.35. Ilustreaza conceptul operational traditionalism. iar lapona Enigel regnului uman. de Ion Pillat Traditionalismul. Poezia este o demonstraţie a ideii că nu este posibilă nuntirea unor lumi diferite şi cu aspiraţii variate. ________________________________________________________________________ o Aci sosi pe vremuri.Astfel se concretizeaza antiteza celor doua regnuri vegetal reprezentat de Riga si cel animal avando ca exponent pe Lapona Enigel. dar subordnate traditionalismului: - . caracterizat printr-un ansamblu de idei. credinte. conceptii prin care se promoveaza traditia si ideea de specific national. ________________________________________________________________________ Poezia cuprinde 2 simboluri antonimice: Cele două personaje aparţin unor lumi diferite: Riga Crypto regnului vegetal. 36. Prin urmare poezia apartine modernismului/ermetismului barbian. prin conceptie si limbaj incifrat. prin referire la un text liric studiat. Poetul îşi alege personajele aparţinând unor regnuri diferite pentru a sugera imposibilitatea dragostei lor şi totodată antiteza dintre cele două lumi. Aceasta ideologie isi are punctul de pornire in anul 1840 la revista "Dacia Literara" unde prin articolul "Introductie" unde Mihail Koglaniceanu impunea conceptul de specific prin cele trei surse de inspiratie al operelor literare: * Istoria Nationala * Folclorul romanesc * Natura La inceputul secolului XX se vor impune in literature doua ideologii diferite ca denumire. apartinand lui Ion Barbu.

o La nivel prozodic. o Se remarcă predilecţia pentru simbol. Spaţiul şi timpul nu sunt precizate cu exactitate. poezia respectă canoanele clasice. câmpia. obunandu-se astfel inovatiilor sau imprumuturilor de valori din literature moderna. sunetul său amintind de fragilitatea existenţei umane şi de trecerea timpului. rima împerecheată. fiind organizată în 19 distihuri şi un monovers final. O forma mult mai nuantata a traditionalismului este "Gandirismul" aparut in revista "Gandirea" in 1921 la Cluj condusa de Cezar Petrescu o Ion Pilat este un scriitor aparţinând perioadei tradiţionalismului interbelic. care sunt supuse aceleiaşi legi universale a trecerii implacabile a timpului. o tonul elegiac (trist). din care face parte şi textul Aci sosi pe vremuri. o Titlul conţine un adverb de loc (aci) şi o locuţiune adverbială de timp (pe vremuri). Scriitorii apartinand acestei ideologii pastreaza un atasament exagerat pentru trecut. măsura metrică de 13-14 silabe. clopotul este un motiv sacru. In genere opera literara care se subordoneaza acestei ideologii refelcta in mod totalitar numai aspecte autohtone. lanuri de secară.Semanatorismul (Garabet Ibraileanu) -Poporanismul (Nicolae Iorga) Aceste ideologii insa au exagerat ideea de traditie de autohton. Adverbul de loc apare într-o formă populară. o cultivarea universului rural: berlină. . idealizand de multe ori realitatea. Principalul său volum de poezii este cel din 1923. Pe Argeş în sus. poetul ne introduce într-o atmosferă trecută. Pastelul la Ion Pillat este doar un pretext pentru meditaţia poetului asupra efemerităţii existenţei umane. cea a trecerii ireversibile a timpului fugit irreparabile tempus şi cealaltă este fortuna labilis (soartă schimbătoare). berzele. făcând legătura între timpul prezent (obiectiv) şi timpul amintirii (subiectiv). o Scriitorul continuă tradiţia lui Vasile Alecsandri prin practicarea unui pastel evoluat. o Tematica este una tradiţională. crinolina. ‘psihologic’. Poezia vorbeşte despre două poveşti de iubire.

‘sfârşitul cuvântului a cărui primă silabă tocmai o spui’. pentru a-şi exprima sentimentul de iubire :’toate . ci şi ‘bătaia inimii pe care urmează s-o auzi’. o cultivarea unui limbaj ambiguu. nicăieri în lume nu se mai scria poezie metaforică de tip modernist. o Tema poeziei este iubirea creatoare (iubirea şi creaţia). prin sugestie.37. Tudor Arghezi). Liderul poetic al şaizeciştilor este Nichita Stănescu (1933-1983). ideea că nu cunoaşte doar atributele celei căreia i se adresează. rugându-i pe zei s-o însufleţească). o Eul liric subliniază. Dreptul la timp o poezia valorifică un mit al Antichităţii (Galateea–Pygmalion se îndrăgosteşte de propria operă. Astfel. legătura dintre artist şi creaţia sa. o sculptură. o apar imagini insolite. o reflecţia filosofică. Către Galateea – 1965 – vol. cu exemple apartinand neomodernismului. Ion Barbu. Caracteristici ale poeziei şaizeciste: o poeţii trebuie să se întoarcă la izvoarele modernităţii interbelice (Lucian Blaga. ________________________________________________________________________ Neomodernismul (al doilea modernism) se referă la generaţia scriitorilor şaizecişti. Neomodernismul nu reprezintă o evoluţie a poeziei ci o întârziere cu treizeci de ani faţă de experienţele Occidentului. sugestie). o se cultivă metafore subtile. ambiguitate. În momentul apariţiei poeziei lui Nichita Stănescu. Ilustreaza caracteristicile limbajului poetic (expresivitate. o ironia. Poetul foloseşte enumeraţii ample. poezia devine a artă poetică. Galateea.

38. toate parfumurile. Creaţia este aceea care înveşniceşte numele autorului şi îl face să treacă dincolo de timp. sugestie). Primele două metafore personificatoare exprimă vitalitatea sculpturii.timpurile.’. universul sunt însufleţite. rugăciunea (‘şi mă rog de tine. Comenteaza elementele de limbaj si de expresivitate. dincolo-de-marea. iar ultima arată suferinţa. Copacii devin’umbre de lemn ale vinelor tale’. Este nevoie de ceva mai mult. care sunt şi metafore: după-amiaza. iar pietrele rămân ‘umbre de piatră ale genunchiului meu’. răsturnându-se conceptul tradiţional de mimesis: nu arta este o copie a lumii (o copie a copiei). o Orizontul cunoaşterii e definit prin noţiuni abstracte. Poetul realizează că numai cu ajutorul raţiunii nu poate crea. toate mişcările. Adverbele de loc ‘departe’ şi ‘aproape’ sugerează limitele cunoaşterii de tip raţional.. râurile devin ‘mişcătoare umbre ale sângelui tău’.. umilinţa. de cunoaşterea poetică. jertfa. naşte-mă’). o ‘De ce creaţia este implorată să dea naştere creatorului ?’ Este creată o ambiguitate. figuri semantice. figuri sintactice). o Natura. după-orizontul. Natura apare ca însufleţită de operă şi nu invers. poetul creează cuvinte noi. . Personificarea ‘genunchiul pietrelor’ sugerează însufleţirea operei de artă. Creatorul şi creaţia se nasc şi se susţin reciproc. Astfel. ________________________________________________________________________ Limbaj şi expresivitate înseamnă: o caracteristicile limbajului poetic (expresivitate. dintr-un text poetic apartinand lui Nichita Stanescu. ambiguitate. care nu poate să pătrundă în esenţa tainelor lumii. iar artistul este cel care dă viaţă operei prin imaginaţia şi sensibilitatea sa. ci lumea este o copie a artei. o procedee artistice/figuri de stil (figuri de sunet.

o elemente de versificaţie. Către Galateea – 1965 – vol. Dreptul la timp, de Nichita Stănescu Tema poeziei este iubirea creatoare (iubirea şi creaţia), legătura dintre artist şi creaţia sa. Astfel, poezia devine a artă poetică. Poetul foloseşte enumeraţii ample, pentru a-şi exprima sentimentul de iubire: ’toate timpurile, toate mişcările, toate parfumurile...’. Personificarea ‘genunchiul pietrelor’ sugerează însufleţirea operei de artă. Eul liric apare în ipostaza unui Demiurg în fraza «Ştiu/ tot ce e mai departe de tine». Orizontul cunoaşterii e definit prin noţiuni abstracte, care sunt şi metafore: dupăamiaza, după-orizontul, dincolo-de-marea. Astfel, poetul creează cuvinte noi. Natura, universul sunt însufleţite. Copacii devin ’umbre de lemn ale vinelor tale’, râurile devin ‘mişcătoare umbre ale sângelui tău’, iar pietrele rămân ‘umbre de piatră ale genunchiului meu’. Primele două metafore personificatoare exprimă vitalitatea sculpturii, iar ultima arată suferinţa, umilinţa, jertfa, rugăciunea (‘şi mă rog de tine, naştemă’). Natura apare ca însufleţită de operă şi nu invers, răsturnându-se conceptul tradiţional de mimesis: arta este o copie a lumii (o copie a copiei). Adverbele de loc ‘departe’ şi ‘aproape’ sugerează limitele cunoşterii de tip raţional, care nu poate să pătrundă în esenţa tainelor lumii. Poetul realizează că numai cu ajutorul raţiunii nu poate crea. Este nevoie de ceva mai mult, de cunoaşterea poetică. Există o anumită tensiune interioară care creşte în poem. Verbul la forma imperativă ‘naşte-mă’ este un refren al poeziei (laitmotiv). El constituie totodată punctul culminant al dialogului artistului cu Galateea. ‘De ce creaţia este implorată să dea naştere creatorului ?’Deoarece creatorul şi creaţia se nasc şi se susţin reciproc. Creaţia este aceea care înveşniceşte numele autorului şi îl face să treacă dincolo de timp, iar artistul este cel care dă viaţă operei prin imaginaţia şi sensibilitatea sa. Poezia este o invocaţie către Galateea. Galateea este iubita, dar şi creaţia. Versuri albe, inegale ca lungime .

Ritmul interior. Poetul foloseşte ingambamentul.

39. Ilustreaza conceptul operational lirism subiectiv, prin referire la doua poezii studiate, apartinand romantismului, simbolismului, modernismului sau neomodernismului. ________________________________________________________________________ “Eu nu strivesc corola de minuni a lumii” de Lucian Blaga face parte din seria artelor poetice ale literaturii române din perioada interbelică. Poezia este aşezată în fruntea primului său volum, “Poemele luminii”(1919), şi are rol de program (manifest literar), realizat însă cu mijloace poetice. Tema poeziei o reprezintă atitudinea poetică în faţa marilor taine ale Universului: cunoaşterea lumii în planul creaţiei poetice este posibilă numai prin iubire. Fiind o poezie de tip confesiune, lirismul subiectiv se realizează prin atitudinea poetică transmisă în mod direct şi, la nivelul expresiei, prin mărcile subiectivităţii (mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţează eul liric): pronumele personal la persoana I singular, adjectivul posesiv la persoana I, verbele de present, persoana I singular, alternând spre diferenţiere cu persoana a III-a; topica afectivă/cezura. “Plumb” de George Bacovia. Textul este structurat in doua catrene construite pe baza lexemului plumb, care este reluat in 6 din cele 8 versuri ale poeziei.Cele doua strofe/secvente poetice corespund celor doua planuri ale realitatii: realitatea exterioara, obiectiva simbolizata de cimitir si de cavou si realitatea interioara, subiectiva, simbolizata de sentimentul iubirii a carui invocare se face cu disperare, fiind si el conditionat de natura mediului.

Lirismul subiectiv este redat la nivelul expresiei prin marcile subiectivitatii: persoana intai a verbelor “stam”, “am inceput”,, persoana I a adjectivului posesiv “amorul meu”.

40. Exemplifica trasaturile speciei dramatice comedia, prin referire la o opera studiata. ________________________________________________________________________

O scrisoare pierdută, de I.L. Caragiale Comedia – specie a genului dramatic, in proza sau in versuri care provoaca rasul (este menita sa-I inveseleasca pe spectatori) prin surprinderea moravurilor sociale, a unor tipuri umae sau a unor situatii neasteptate, avand un final fericit si, deseori, un rol moralizator.Conflictul comic presupune contrastul dintre aparenta si esenta, dintre pretentii si realitate.Personajele comediei sunt inferioare in privinta insusirilor morale, a capacitatilor intelectuale sau a statutului social. Caracteristici: o stârneşte râsul; o Există diferite situaţii comice, diferite greşeli de exprimare care produc râsul. În acest sens, Caragiale foloseşte procedee specifice teatrului clasic, făcând apel la încurcătură (determinată de pierderea banului), la coincidenţă (Dandanache utilizează acelaşi instrument de şantaj ca acela la care recurge Caţavencu), la quiproquo (înlocuirea lui Caţavencu, în final, cu Agamiţă Dandanache). o conflict derizoriu (nesemnificativ); o Conflictul este produs de pierderea scrisorii trimise de Tipătescu lui Zoe. Scrisoarea este un adevărat personaj, care trece din mână în mână, generând şi întreţinând intriga, contribuind la menţinerea tensiunii dramatice. o Prin dispariţiile repetate şi eforturile personajelor de a o recupera, ea se transformă într-o importantă sursă a comicului.

Pristanda – poliţaiul slugarnic. o stil parodic. dar nu le iartă acele defecte care le face ridicole. ________________________________________________________________________ O scrisoare pierdută. o Caragiale îşi iubeşte personajele. de caracter. de I. de situatie sau de limbaj). Cuvintele sunt deformate. ironia. Comicul provine dintr-o neconcordanţă între aparenţă şi esenţă. acum se împacă. între adevăr şi minciună. o Personajele vor să pară altceva decât sunt. prin referire la o comedie studiata.L. grotescul. de limbaj. 41. o Nae Caţavencu este pus ca să conducă manifestaţia în cinstea lui Agamiţă Dandanache. satira. o Tipurile de personaje reflectă anumite defecte de caracter sau vicii. având defecte morale care sunt satirizate. Forme ale comicului : umorul.o personajul este confruntat cu false probleme. Ilustreaza comicul (de caracter. între scop şi mijloace. mai . Tipuri de comic : de situaţie. o deznodământ vesel. iar personajele. Comicul de limbaj este provocat de: o prezenţa numeroaselor greşeli de vocabular. o conflict între aparenţă şi esenţă. Caţavencu – demagogul etc. este mediocru. ce desemnează un fenomen care stârneşte râsul şi care nu pereclitează existenţa celor implicaţi. Observarea discrepanţei între aparenţă şi esenţă produce efecte comice. Piesa se încheie într-o notă comică. Caragiale Comicul – categorie estetică. refăând pacea. care mai înainte au fost în conflict. de nume. sarcasmul. Zoe – femeia adulterină. prin vorbele lui Pristanda. nu inofensive: «Curat constituţional». Trahanache – soţul încornorat.

Ilustreaza conceptul operational drama. plebiscit). andrisant. prin referire la o opera literara studiata.. curat constituţional. În dramă se regăsesc mai multe curente literare printre care şi .» o asociaţii incompatibile: «Industria română e admirabilă. o evoluţia inversă (Caţavencu).ales neologismele. Drama este o specie modernă a genului dramatic. o încălcarea regulilor gramaticale şi a logicii ani.. e sublimă. o încurcătura (pierderea scrisorii). o Trahanache: aveţi puţintică răbdare. o contradicţia în termeni: «După lupte seculare care au durat aproape 30 de 42.» o ticuri verbale: o Ghiţă Pristanda: curat murdar. adresant. plebicist (familie. remuneraţie.. dar lipseşte cu desăvârşire. din lipsă de instrucţie: famelie. o orice scenă în care apar efecte comice..» o nonsensul: «. renumeraţie. ________________________________________________________________________ Drama este o piesă de teatru cu un conţinut grav. ori să se revizuiască. rezultat al unei mai mari libertăţi de creaţie.Brânzovenescu. o quiproquo-ul (înlocuirea lui Caţavencu prin Dandanache). tratat uneori într-o manieră comică. Comicul de situaţie rezultă din fapte neprevăzute şi din prezenţa unor grupuri insolite: o triunghiul conjugal: Zoe-Tipătescu-Trahanache. o cuplul Farfuridi. ceea ce permite amestecul celor două categorii fundamentale ale genului dramatic: comicul şi tragicul. primesc ! dar să nu se schimbe nimica.

tu eşti o unealtă a puterii fără nume. bun ca blândul mieluşel / Face rele peste. Bogdan Petriceicu Hasdeu pornind de la cronica lui Miron Costin şi de la un studiu istoric consacrat lui Răzvan de Nicolae Bălcescu... / Tot mai dulce mi se pare.” Este întâlnit şi umorul popular: „Bre! Ce de mai boierime! Doi jupâni ş-o jupâneasă! / Parcâ-i la curtea domnească! / O adunătură aleasă!”. / Uitam că viaţa-i o punte dintre leagăn şi mormânt!”. Mai întâlnim deasemenea şi comparaţia romantică „O faptă cât de frumoasă. el cu prada şi averea! / Dar ce-i mai trebui acuma mii de galbeni în grămezi? – Ce-mi foloseşte domnia?. personaje care în final îşi găsesc sfârşitul împreună datorită aceluiaşi motiv: dorinţa de putere şi lăcomia: „Nu-mi ziceai tu. / El pentr-o biată lescaie. eu pentr-un ceas de mândrie”. oare. / Viermii sunt naşi. să fiu întocmai ca Sbierea? / Eu cu cinstea şi mândria. Nebuni.”. Germania şi Franţa. Vidro... de care este conştient.. procedeu specific romantismului. eroi excepţionali în situaţii excepţionale: Răzvan este dominat de trăsături puternice de caracter. evoluând de la condiţia sa de ţigan liber la aceea de domnitor al Moldovei. / Gata să-şi mai dreagă cursa. / Daţi-mi armă! Lângă dânsul... Întâlnim motivul destinului care aminteşte de tragedia greacă antică: „Tu! Da.. ca o floare cu otravă.. La nivelul personajelor întâlnim eroi romantici. dar şi versuri cu valoare de pamflet social: „Astfel şi boierul ăsta e painjinul sătul. în Anglia.. / Hai la vrăjmaşi!. / Şi de ce eu stau aicim când Răzvan înfruntă focul?. În această piesă întălnim mai multe trăsături ale romantismului cum ar fi evaziunea în trecut.. făr’ s-o ştie singur el!”.. La nivel artistic predomină antiteza.. tot strigând că nu-i destul!” şi versuri de factură populară: „Moartea-i mireasă/ Normântu-i casă.. proverbul popular: „Fie pâine cât de rea. dar . / Tăinuieşte câteodată pieirea cea mai grozavă!. Pe-amândoi aci ne vezi / Praf. ce din lăcomie. Romantismul este un curent literar apărut în prima jumătate a secolului al XIX-lea.romantismul. Grozavul vis!. Alături de acest motiv îl întâlnim şi pe acela al sorţii schimbătoare: „Necruţând nimica-n lume./ Care ţese nevăzută toate lucrurile-n lume. Ca erou romantic el este structurat contradictoriu: înzestrat cu calităţi de excepţie. când o ştiu din ţara mea”.. / Astfel c-ades muritorul. antiteză pe care o putem observa foarte bine între Răzvan şi Zbierea. neştiind nimica sfânt..” În această piesă apare şi motivul romantic al visului prevestitor: „Visul meu!. Piesa „Răzvan şi Vidra” este o dramă romantincă care urmăreşte destinul lui Răzvan. istorie sau tradiţie. în primejdie mi-e locul. pulbere şi cenuşă! .

. cutezanţa în lupta pentru dreptate şi curajul răspunderii: „El nu-i vinovat sărmanul. încât ajunsei de mic / În casa mitropoliei cel mai isteţ grămătic. pentru că drama Răzvan şi Vidra este. deşi apare. buna măiculiţă. drama individului apăsat de prejudecata publică: „Eu. În opera „Răzvan şi Vidra” se mai regăsesc şi alte caracteristici specifice romantismului cum ar fi amestecul genurilor sau subiectivismul. dar le provoacă în final înfrângerea şi chiar tendinţa de a amesteca solemnitatea tragicului cu omenescul. generozitatea.a celui dispreţuit care se ridicădatorită meritelor sale proprii. cu trăsăturile individuale care umanizează personajele. cinstea: „Mama. într-un moment când curentul romantic începea să dispară. Răzvan se comportă după legile morale nescrise ale haiducilor. din mormânt ar tresări / De-ar şti că în pieptu-mi se mişcă păcatul de-a tâlhări”. prin alegerea unor personaje care întruchipează caractere puternice. sau tema răzbunării prin bunătate.. Prin încercarea de a reda culoarea locală şi atmosfera epocii. Răzvan îl iartă: „Răzbunarea cea mai crudă este când duşmanul tău / E silit a recunoaşte că eşti bun şi dânsu-i rău!” Avântul romantic al personajului se împleteşte cu clasicismul construcţiei realizată într-o structură unitară echilibrată. . Jupâne! / Decât.o. cântecul fcut-am eu. decât amar.care refuză bogăţia. Romantismul promovează alături de poezia lirică sau proză şi dramaturgia.. Răzvan şi Vidra este o piesă romantică. a stăpânului devenit robul robului său. vai. Piesa apelează la o serie de convenţii şi teme cunoscute în literatura romantică. în primul rând. ţigan! Eu.neputiincios în afirmarea lor. / L-am scris. Când e prins Zbierea. cum ar fi: tea săracului îmbogăţit din întâmplare. pe care autorul le dispune în cadrul unei existenţe istorice reale. dominate de câte o pasiune devoratoare. din cauza căruia fusese făcut „rob pentr-un galben”. creând astfel noi specii printre care şi drama. după cum spunea G. ştiut-am să-nvăţ scrisoare / sârbească şi românească. / Mai dulce-i spânzurătoarea / Nu mai aştept în zadar!” Comportamentul şi faptele sale arată însuşiri alese: ştiutor de carte: „Dintre mii de ţigănime. Călinescu. l-am lipit şi pace!” Suflet generos. care îi susţin pe parcursul devenirii lor..”.

fiind construit sub forma schimbului de replici intre personaje. în general declamative şi bazate pe exagerări.Toate aceste sunt teme romantice prin faptul că includ elementul caracteristic al antitezei. intr-un interval de trei zile.Actiunea comediei O scrisoare pierduta este plasata “in capitala unui judet de munte. Fiind destinata reprezentarii scenice. toate acestea fiind caracteristice teatrului romantic. autorul utilizează frecvent procedee retorice. intriga. compromitatoare pentru reprezentantii locali ai partidului aflat la putere si gasirea ei de catre adversarul politic. comedia este destinata reprezentarii scenice. Pentru descrierea şi realizarea scenică a acestor situaţii dramatice romantice. in zilele noastre”. Analizeaza constructia subiectului (conflict dramatic. şi făcând din Răzvan şi Vidra o dramă romantică. ________________________________________________________________________ Ca specie a genului dramatic. singurele interventii directe ale autorului in piesa. scena. al contrastului dintre două situaţii. Intriga piesei (elementul care declanseaza desfasurarea actiunii si efectul de ansamblu al textului) porneste de la o intamplare banala: pierderea unei scrisori intime. care o foloseste ca arma de santaj. adica la sfarsitul secolului al XIX-lea. dovada fiind lista cu Persoanele de la inceputul piesei si didascaliile. 43. in perioada campaniei electorale. relatii temporale si spatiale). Conflictul dramatic principal consta in confruntarea pentru puterea politica a doua forte opuse: reprezentantii puterii (prefectul Stefan Tipatescu. pres partidului Zaharia Trahanache si sotia acestuia Zoe) si gruparea independenta constituita in jurul lui Nae . Textul dramatic este structurat in patru acte alcatuite din scene.Acest fapt ridicol starneste o agitatie nejustificata si se rezolva printr-o impacare generala s neasteptata. pe o viziune hiperbolică a realităţii. creatia dramatica impune anumite limite in ceea ce priveste amploarea timpului si a spatiului de desfasurare a actiunii.

întâlnim frecvent ca modalităţi de caracterizare preferate de autor următoarele procedee fundamentale. defect de vorbire care nu se potriveşte cu statul lui social: «Asa e. trădându-şi incultura şi lipsa de instrucţie: bampir. toate indirecte: 1. ________________________________________________________________________ La Caragiale. mai ales regionalismele. intre aparenta si esenta. 2. renumeraţie. prin limbaj. principala sa caracteristică. Ticul său verbal produce asociaţii comice: curat murdar. famelie. în O scrisoare pierdută. prin nume. nume ce trimite la caţă – persoană care vorbeşte mult. Nae Caţavencu – demagogia personajului. Prin limbaj: Zaharia Trahanache are ticuri verbale. Farfurdi şi Brânzovenescu – numele lor au «rezonanţe culinare» şi sunt derivate cu sufixe onomastice greceşti şi româneşti. după ordinele superiorilor: Trahanaua e o cocă moale. catrindală. iar neologismele le deformează. ambitios avocat si proprietar al ziarului Racnetul Carpatilor. puicusorule. prin referire la un text literar studiat. amestecul clientelei politice a vremii. care se . este sugerată prin numele de Caţavencu.Catavencu. 44. Dandanache e peltic. curat constituţional. curat condei. c-am întors-o cu politica?» Pristanda foloseşte frecvent termeni populari.Conflictul are la baza contrastul dintre ceea ce sunt si ceea ce vor sa para personajele. Comenteaza doua modalitati specifice de caracterizare a personajului dramatic. precum «aveţi puţintică răbdare». Prin nume: Zaharia Trahanache – numele lui sugerează zahariseala şi capacitatea de a se modela uşor. ceea ce denotă o gândire plată şi o anumită inerţie a personajului.

Bogdan Petriceicu Hasdeu pornind de la cronica lui Miron Costin şi de la un studiu istoric consacrat lui Răzvan de Nicolae Bălcescu. ce din lăcomie. tot strigând că nu-i destul!” şi versuri de factură populară: „Moartea-i mireasă/ Normântu-i . ca o floare cu otravă. / Tot mai dulce mi se pare. când o ştiu din ţara mea”. Pe-amândoi aci ne vezi / Praf.. În această piesă întălnim mai multe trăsături ale romantismului cum ar fi evaziunea în trecut. 45. Vidro. pulbere şi cenuşă! . antiteză pe care o putem observa foarte bine între Răzvan şi Zbierea. Pristanda – numele personajului este luat de la un joc moldovenesc în care se bate pasul într-o parte şi-n alta fără să se pornească niciunde. Expune subiectul unei drame studiate. el cu prada şi averea! / Dar ce-i mai trebui acuma mii de galbeni în grămezi? – Ce-mi foloseşte domnia?. să fiu întocmai ca Sbierea? / Eu cu cinstea şi mândria. ce simte că adversarul de azi poate fi prefectul de mâine. / El pentr-o biată lescaie. bun ca blândul mieluşel / Face rele peste. proverbul popular: „Fie pâine cât de rea. / Tăinuieşte câteodată pieirea cea mai grozavă!. făr’ s-o ştie singur el!”.. oare.” Este întâlnit şi umorul popular: „Bre! Ce de mai boierime! Doi jupâni ş-o jupâneasă! / Parcâ-i la curtea domnească! / O adunătură aleasă!”. Nebuni.. personaje care în final îşi găsesc sfârşitul împreună datorită aceluiaşi motiv: dorinţa de putere şi lăcomia: „Nu-mi ziceai tu. / Astfel c-ades muritorul. evoluând de la condiţia sa de ţigan liber la aceea de domnitor al Moldovei. procedeu specific romantismului. ________________________________________________________________________ Piesa „Răzvan şi Vidra” este o dramă romantincă al carei subiect il reprezinta destinul lui Răzvan. istorie sau tradiţie./ Care ţese nevăzută toate lucrurile-n lume. tu eşti o unealtă a puterii fără nume. La nivel artistic predomină antiteza.. eu pentr-un ceas de mândrie”. / Gata să-şi mai dreagă cursa.. Mai întâlnim deasemenea şi comparaţia romantică „O faptă cât de frumoasă. dar şi versuri cu valoare de pamflet social: „Astfel şi boierul ăsta e painjinul sătul.bucura de aceleaşi avantaje constituţionale.. arătând şiretenia lui. Întâlnim motivul destinului care aminteşte de tragedia greacă antică: „Tu! Da.

buna măiculiţă. pentru că drama Răzvan şi Vidra este. ţigan! Eu. de care este conştient.. Călinescu. drama individului apăsat de prejudecata publică: „Eu. ştiut-am să-nvăţ scrisoare / sârbească şi românească... Caracterizeaza un personaj. vai. neştiind nimica sfânt. ________________________________________________________________________ Personajul Razvan din drama Razvan si Vidra de B.. l-am lipit şi pace!” Suflet generos.” În această piesă apare şi motivul romantic al visului prevestitor: „Visul meu!.. Alături de acest motiv îl întâlnim şi pe acela al sorţii schimbătoare: „Necruţând nimica-n lume.. / Şi de ce eu stau aicim când Răzvan înfruntă focul?.Hasdeu Piesa „Răzvan şi Vidra” este o dramă romantincă care urmăreşte destinul lui Răzvan. Când e prins Zbierea. Grozavul vis!. 46.casă. cinstea: „Mama.”. / Uitam că viaţa-i o punte dintre leagăn şi mormânt!”.. eroi excepţionali în situaţii excepţionale: Răzvan este dominat de trăsături puternice de caracter. evoluând de la condiţia sa de ţigan liber la aceea de domnitor al Moldovei. generozitatea. / Mai dulce-i spânzurătoarea / Nu mai aştept în zadar!” Comportamentul şi faptele sale arată însuşiri alese: ştiutor de carte: „Dintre mii de ţigănime. în primul rând.. / Hai la vrăjmaşi!. din cauza căruia fusese făcut „rob pentr-un galben”...P.. încât ajunsei de mic / În casa mitropoliei cel mai isteţ grămătic.. forme ale dramaturgiei in teatrul modern). Răzvan se comportă după legile morale nescrise ale haiducilor. cutezanţa în lupta pentru dreptate şi curajul răspunderii: „El nu-i vinovat sărmanul. dar neputiincios în afirmarea lor. decât amar. / Viermii sunt naşi.”. Ca erou romantic el este structurat contradictoriu: înzestrat cu calităţi de excepţie. / L-am scris. drama. La nivelul personajelor întâlnim eroi romantici. / Daţi-mi armă! Lângă dânsul. cântecul fcut-am eu. dintr-un text dramatic studiat (la alegere: comedie. din mormânt ar tresări / De-ar şti că în pieptu-mi se mişcă păcatul de-a tâlhări”. Jupâne! / Decât. în primejdie mi-e locul. după cum spunea G...o. Răzvan îl iartă: .

Conflictul dramatic principal consta in confruntarea pentru puterea politica a doua forte opuse: reprezentantii puterii (prefectul Stefan Tipatescu. indicatii scenice). compromitatoare pentru reprezentantii locali ai partidului aflat la putere si gasirea ei de catre adversarul politic. comedia este destinata reprezentarii scenice. adica la sfarsitul secolului al XIX-lea.Conflictul are la . care o foloseste ca arma de santaj. 47. Fiind destinata reprezentarii scenice. Ilustreaza elementele de compozitie a textului dramatic (act. ambitios avocat si proprietar al ziarului Racnetul Carpatilor. creatia dramatica impune anumite limite in ceea ce priveste amploarea timpului si a spatiului de desfasurare a actiunii. Intriga piesei (elementul care declanseaza desfasurarea actiunii si efectul de ansamblu al textului) porneste de la o intamplare banala: pierderea unei scrisori intime. replica. singurele interventii directe ale autorului in piesa.„Răzbunarea cea mai crudă este când duşmanul tău / E silit a recunoaşte că eşti bun şi dânsu-i rău!” Avântul romantic al personajului se împleteşte cu clasicismul construcţiei realizată într-o structură unitară echilibrată. ________________________________________________________________________ Ca specie a genului dramatic. in zilele noastre”. intr-un interval de trei zile.Acest fapt ridicol starneste o agitatie nejustificata si se rezolva printr-o impacare generala s neasteptata. Textul dramatic este structurat in patru acte alcatuite din scene. fiind construit sub forma schimbului de replici intre personaje. prin referire la o opera literara studiata. in perioada campaniei electorale. pres partidului Zaharia Trahanache si sotia acestuia Zoe) si gruparea independenta constituita in jurul lui Nae Catavencu. dovada fiind lista cu Persoanele de la inceputul piesei si didascaliile.Actiunea comediei O scrisoare pierduta este plasata “in capitala unui judet de munte. scena/tablou.

olfactive. uneori . simbolismul.Principiile estetice ale unui curent literar sunt cristalizate. dadaismul etc. dar exista si curente reprezentate de mai multe manifeste. parnasianismul. intr-un manifest literar. sunt transmise pe calea sugestiei. care da totodata si numele curentului il constituie o scrisoare intitulata Le Symbolisme apartinand lui Jean Moreas. prin cultivarea senzatiilor coloristice. Simbolismul curent literar modernist. muzicale.clasicismul. Curente literare: . reunind scriitori care impartasesc principii estetice similare. realismul.baza contrastul dintre ceea ce sunt si ceea ce vor sa para personajele. 48. care . expresionismul. se raporteaza intr-o maniera comuna la o anumita traditie literara (la inceputurile lor. intre aparenta si esenta. neputand fi formulate clar. romantismul.Poetul simbolist nu este interesat nici de poezia naturii in sine. ________________________________________________________________________ Curent literar – miscare literara dintr-o anumita perioada social-istorica. nici de poezia de idei. aparut ca o reactie impotriva poeziei retorice a romanticilor si a impersonalitatii reci a parnasienilor. Obiectul poeziei simboliste il constituie starile sufletesti nelamurite. Ilustreaza conceptul operational curent literar. naturalismul. concorda in preferintele pentru anumite genuri si specii literare si utilizeaza in opera lor modalitati artistice similare. confuze. Sugestia este folosita drept cale de exprimare a corespondentelor/legaturilor ascunse dintre lucruri. prin referire la romantism sau la simbolismul romanesc (la alegere). Poezia simbolista este exclusiv o poezie a sensibilitatii pure. nici de poezia sociala. de obicei. au caracter polemic fata de traditie). Manifestul literar al.

o starea de nevroză.in imagini ample – sinestezii. melancolia. ci mai ales prin repetitia obsedanta a unor cuvinte. a anumitor vocale sau a refrenului. o natura. visare reprezinta alte trasaturi ale poeziei simboliste. Cultivarea simbolului are.Utilizat in poezia anterioara (de pilda la romantici) pentru a exprima. o versul liber. Tehnici simboliste: o simbolul. Simbolistii au predilectie pentru banumite teme si motive: iubirea. Teme: o condiţia poetului. culorile. a lamuri. functia simbolului ramane aceea de a sugera (simbol implicit). nevroza. de asemenea. ploaia. sinestezia. o moartea. Mallarme:”A numi un obiect inseamna a suprima trei sferturi din placerea pe care ti-o da un poem. o corespondenţele. sa sugerezi. spleen-ul. . Motive: singurătatea. parcul. obtinuta nu numai prin ritmuri si rime perfecte. muzica. placere care consta in bucuria de a ghici incetul cu incetul. Un element definitoriu al poeziei simboliste il reprezinta cautarea muzicalitatii exterioare. iata visul nostru”. Inclinatia catre stari sufletesti nedefinite. toamna. la simbolisti. o claustrarea. a materializa o idee sau un sentiment (simbolul explicit). o muzicalitatea. targul provincial ca element al izolarii. iubirea. natura ca loc al corespondentelor. o sugestia. o evadarea. o importanta majora in cadrul acestui curent. predispozitia pentru reverie.

al aparitiei romantismului. o cultivarea emotiei si a sentimentului o intensitatea trairilor o amestecul genurilor si al stilurilor o Surse de inspiratie/teme o Folclorul local.Romantismul are la baza filozofia idealista germana (a lui Hegel. culoarea locala. Schopenhauer.Contextul istoric. interesul pentru mituri. expansiunea eului individual. fabulosul. o Natura locala sau spatiile exotice o Exceptionalul o Raportul cu timpul o Evadarea din realitate in vantezie. l-a constituit revolutiile burghezo-democratice. libertatea de creatie. o Trecutul istoric.Manifestul literar l-a constituit prefata dramei Cromwell al lui Victor Hugo « nu exista reguli si nici modele. vis. trecut istoric. Romantismul – orientare ideologica artistica si literara aparuta in prima jumatate a secolului al 19-lea in spatiul european. fantasticul. o subiectivitate. spatiu natal sau spatii exotice o Antiteza trecut – prezent .Conceptul artei de frumos include si uratul si grotescul » o Trasaturi/principii estetice o imaginatia – principiul fundamental de creatie.cimitirul. Fichte). lupta pentru independenta si libertate nationala. o primatul sentimentului si al fanteziei creatoare.. o fascinatia misterului si a exceptionalului. o respingerea regulilor inpuse de clasicism. o antiteza. miturile.

Expune modul in care doctrina estetica promovata de revista Dacia literara se reflecta in creatia scriitorilor pasoptisti. arhaic etc. personaje din toate mediile sociale. tiranul. particularul/exceptionalul o Stilul o Stilul metaforic o Fuziunea genurillor si a speciilor o Largirea si imbogatirea limbii literare: limbaj popular. 49. drama omului. ________________________________________________________________________ .o Personajul literar o Personaje exceptionale in inprejurari exceptionale o Antiteza inger-demon.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful