Oral

1. Prezinta trasaturile prozei romantice, prin referire la o opera literara studiata.

________________________________________________________________________ Miscare literara si artistica, romantismul a aparut pt. intaia oara la sfarsitul secolului al 18-lea continuandu-se pana la inceputul secolului al 19-lea cu influiente puternice atat arta, filosofie, istorie si altele. Romantismul a luat nastere in Anglia, de unde s-a extins in Germania si Franta, apoi in intreaga Europa.Principala caracteristica a acestui curent a reprezentat-o iesirea din conventional, prin ridicandicarea impotriva riguorilor, a dogmatismului estetic, a ratiunii reci si a ordinii. Romantisumul a sustinut manifestarea fanteziei si exprimarea sentimentelor, a originalitatii, a spontaneitatii si sinceritatii emotionale prin promovarea libertatii de expresie. Altfel spus, romantismul a pledat pt. explorarea universului interior al omului. Nuvela Alexandru Lapusneanul de C Negruzzi este prima nuvela istorica romana, o capodopera a speciei si un model pt. autorii ce au cultivat-o ulterior.Puplicata in perioana pasoptista, in pimul numar al Daciei Literare(1840) nuvela ilustreaza doua dintre cele patru idei formulate de Mihail Kogalniceanu, conducatorul revistei, in articolul program intitulat Introductie, care constituie manifestul literar al romantismului romanesc.Costache Negruzzi ca de altfel si ceilalti pasoptisti se inspira din cronici si din folclor, conform esteticii romantice si recomandarilor din Introductie.Prin urmare specia in sine – nuvela istorica – apartine curentului romantic iar tema, subiectul, personajele si culoarea epocii (mentalitati, comportamente, relatii sociale, obiceiuri, vestimentatie, limbaj) sunt de aceeasi factura si anume romantica. Referindu-ne la unul dintre aceste componente ale nuvelei, personajele, observam ca Alexandru Lapusneanul este personajul principal al nuvelei, personaj romantic, exceptional care actioneaza in situatii exceptionale (de exemplu scena uciderii boierilor, a pedepsirii lui Motoc, scena mortii domnitorului otravit).Intruchipeaza tipul domnitorului tiran si crud.El este construit din contraste si are o psihologie complexa, calitati si defecte puternice, un damnat romantic

2. Prezinta trasaturile romanului realist prin referire la o opera literara studiata. ________________________________________________________________________ Publicat in 1938, romanul Enigma Otiliei apare la sfarsitul perioadei interbelice, de puternica afirmare a speciei. Opera literara Enigma Otiliei de G. Calinescu este un roman realist cu elemente moderniste, apartinand prozei interbelice. Proza realist-obiectiva se realizeaza prin naratiunea la persoana a III-a (nonfocalizata).Viziunea dindarat presupune un narator obiectiv, detasat, care nu se implica in faptele prezentate. Trasaturi: reprezentarea veridica a realitatii contemporane scriitorului, a societatii sub determinismul social-economic (teme: banu, mostenirea, zestrea, parvenirea etc).; iluzia vietii; verosimilitate; obiectivitatel; lipsa de idealizare a realitatilor sociale, a vietii de familie etc. (relatiile dintre individ si mediu). Observatia sociala si psihologica; analiza psihologica si sociologica; tipizarea ca mijloc de generalizare a fenomenelor vietii intr-o forma concreta; personaje tipice (pentru o categorie sociala) in situatii tipice Complexitatea personajului; surprinderea lui in transformare (in relatie cu mediul); individualizarea individului prin fapte, limbaj, relatii cu alte personaje etc. Tehnica detaliului, notarea amanuntului semnificativ; descrierile minutiuoase (cadrul ambiant, vestimentatia, fizionomia) au conotatii in plan moral. Rolul expozitiunii (situarea exacta in timp si spatiu) – veridicitatwa, structura inchisa a romanului (simetria imcipit/final; final inchis Stil sobru , impersonal, obiectiv, atitudinea critica De asemenea este un roman balzacian, social si citadin.Opera literara Enigma Otiliei este un roman prin amploarea actiunii, desfasurata pe mai multe planuri cu conflict complex, la care participa mai multe personaje.Este un roman realist prin: tema,

structura inchisa, specificul secventelor descriptive, realizarea personajelor, dar depaseste modelul realismului clasic, al balzacianismului, prin spiritul critic si polemic, prin elemente de modernitate. Enigma Otiliei este un roman realist (balzacian) prin: prezentarea critica a unor aspecte ale societatii bucurestene de la inceputul sec al XX-lea motivul paternitatii si al mostenirii, structura, specificul secventelor descriptive (observatia si detaliul semnificativ; rolul vestimentatiei si al cadrului in caracterizare), realizarea unor tipologii, veridicitatea, utilizarea naratiunii la persoana a II-a.Dar depaseste modelul realismului clasic prin spiritul critic si polemic (parodic, ludic), prin elemente ale modernitati (ambiguitatea personajelor, interesul pentru procesele psihice deviante, tehnicile moderne de caracterizare - comportamentism, reflectarea poliedrica, realizarea scenica a capitolului al XVIII-lea.

3. Exemplifica trasaturile prozei fantastice, prin referire la o opera literara studiata. ________________________________________________________________________ Proza fantastica se caracterizeaza prin aparitia subita a unui element misterios, inexplicabil, care perturba ordinea fireasca a realitatii.aceasta intruziune a “unei alte realitati” enigmatice in lumea obisnuita starneste nelinistea sau spaima personajelor, care se straduiesc sa inteleaga o justificare a evenimentelor insolite in care sunt angrenate. De regula nici o explicatie nu se dovedeste pana la urma pe deplin satisfacatoare.Prin echivocul si prin incertitudinea pe care le intretine, fantasticul modern are caracter deschis , problematizat spre deosebire de bastm, naratiune fabuloasa traditionala, care infatiseaza lumi inchise. Opera literara La tiganci de Mircea Eliade este o nuvela fantastica deoarece are toate caracteristicile acestei specii literare: intruziunea misterului in cadrul vietii reale, ezitarea protagonistului si a citittorului, compozitia gradata a naratiunii, disparitia limitelor de timp si de spatiu la aparitia supranaturalului, finalul ambiguu.

Sunt deasemenea formulte tipice. dar sunt individualizate prin atribute exterioare si prin limbaj.Motivele narative specifice sunt: superioritatea mezinului.\). umorul si specificul limbajului.Formula de initiere: Amu cica era odata. se imbina naratiunea u dialogul si cu descrierea. pedeapsa. individualizarea personajelor. Tema basmului o reprezinta triumful binelui. donatorii. calatoria. si merg doua. Povestea lui Harap-Alb este un basm cult avand ca partiularitati: reflectarea conceptiei autorului despre lume. limbajul este elaborat. si merg patruzeci si noua. Actiunea se desfasoara linear.Personajele indeplinesc prin raportare la erou o serie de functii: antagonistul. Si merg ei o zi. ________________________________________________________________________ Basmul cult este o specie narativa ampla. de adevar si de cinste.Conflictul dintre bine si rau se incheie prin victoria fortelor binelui. si acum mai tine inca. care infatiseaza parcurgerea drumului maturizarii de catre erou. succesiunea secventelor narative ffind redata prin inlantuire. . Coordonatele actiunii sunt vagi prin atemporalitatea si aspatialitatea conventiei: Amu cica era odata intr-o tara un crai care avea trei feciori. Argumenteaza apartenenta la specia literara bast cult a unui text narativ studiat. cine se duce acolo be si mananca. ca in basmul popular. cu actiuni implicand fabulosul/supranaturalul si supusa unor stereotipii – actiuni conventionale.Insa ca orice basm. casatoria.4. supunerea prin viclesug. ajutoarele. Formula de incheiere: Si a tinut veselia ani intregi.In basmul cult. numerele si obiectele magice. umanizarea fantasticului.Formule mediane. cu numeroase personaje purtatoare ale unor valori sibolice. pune in evidenta idealul de dreptate.Sunt prezente cliseele compozitionale.

Se acorda importanta naratorului si actului nararii.Povestirea se situeaza intr-un plan al trecutului principala sa caracteristica fiind evocarea.Povestirea se situeaza intr-un plan al trecutului principala sa caracteristica fiind evocarea. situindu-se ca dimensiuni si amploare a subiectului intre schita si roman. care se limiteaza la relatarea unui singur fapt epic. -Ceremonial – dialogul presupune un sistem de conventii (aparitia naratorului. interesul nu se centreaza in jurul personajelor. atmosfera.. care se limiteaza la relatarea unui singur fapt epic si anume o intamplatre de dragoste din tinerete. Una dintre cele noua povestiri este povestirea Fantana dintre plopi. Fantana dintre plopi este povestire deoarece este o naratiune subiectivizata (relatare din unchiul povestitorului. Ilustreaza conceptul operational povestire prin referire la o opera literara studiata.5.Se acorda importanta actului nararii care are ca efect reinvierea unei lumi apuse. prin procedeul insertiei . de unde caracterul etic.Pentru autenticitatea povestirii pledeaza doar perspectiva narativa.Atmosfera Hanul ancutei are forma povestirii in rama deoarece noua naratiuni de sine statatoare sunt incadrate intr-o alta naratiune. ceremonial. defapt o initiere ratata.Este o naratiune subiectivizata (relatarea se face din unchiul povestitorului. ________________________________________________________________________ Specie epica. pretextul. mai putin personajelor. implicat ca martor sau doar ca mesager al intamplarii). .Accentul este pus pe intamplari si situatii. folosirea persoanei I. exemplar al povestirii.Relatia narator-cititor presupune: oralitate. formulele de adresare). implicat ca protagonist al intamplarii). ci al situatiei. de unde si caracterul etic.Relatia narator-receptor este mai stransa decat in cazul nuvelei si presupune: -Oralitate – aparenta de dialog intre narator si receptor. aceasta fiind cea de-a 4-a povestire si are ca tema iubirea tragica iar ca personaj narator pe capitanul de mazilii Neculai Isac. exemplar al povestirii. . intamplarilor si situatiilor.

Nuvela Alexandru Lapusneanul de C. prin inlantuirea secventelor narative. o capodopera a speciei si un model pt. in primul numar al Daciei literare (1840). relatii sociale.Actiunea nuvelei este mai dezvoltata decat a schitei. Negruzzi este prima nuvela istorica din literatura romana. caracterizate succint si graviteaza in jurul personajului principal. Opera literara Alexandru Lapusneanul este o nuvela istorica de factura romantica.Personajele sunt relativ putine. conducatorul revistei. personajele si culoarea epocii (mentalitati. care constituie si manifestul literar al romantismului romanesc. prin referire la o opera literara studiata.Hanu ancutei este o povestire in rama pentru ca naratorul si interlocutorii sunt prezenti in acelasi spatiu – hanul. . de dimensiuni relativ reduse.Se observa concizia intrigii. Este o nuvela deoarece este o specie epica in proza.. Este o nuvela istorica pentru ca este inspirata din trecutul istoric: tema. 6 Exemplifica trasaturile nuvelei. vestimentatie. in acelasi timp – intr-o toamna aurie cadru care prilejuieste nararea tuturor celorlalte povestiri din ciclu. pusa pe seama unor personaje. cu un fir narativ central si o constructie epica riguroasa. cronologic. cu o constructie riguroasa. care implica un numar redus de personaje. cu un conflict concentrat. obiceiuri. avand un fir narativ central. nuvela ilustreaza doua dintre cele patru idei formulate de M. limbaj). ale caror caractere se desprind dintr-un puternic conflict. ________________________________________________________________________ Specie a genului epic. Naratiunea se desfasoara liniear. comportmente. tendinta de obiectivare a perspectivei narative si apartenenta verosimilitatii faptelor prezentate. subiectul. Publicata in perioada pasoptista. Kogalniceanu. in proza. in articolul program intitulat Introductie. Autorii care au prelucrat-o ulterior.

________________________________________________________________________ Nuvela este specia genului epic. b). istorica sau romantica. lucrari stiintifice. Lapusneanul are urmatoarele caracteristici: a). folclor).7. fiecare avand cate un motto semnificativ care concentreaza conflictul dominant c). locul si timpul actiunii find bine precizate . unele licente istorice in scopuri estetice: Motoc nu mai traia in momentul revenirii lui al.naratorul se inspira din cronicile Moldovei. in proza de dimensiuni relativ reduse (se situeaza intre schita si roman). filozofica. Prezinta asemanari si deosebiri intre cele doua tipuri de nuvela studiate (nuvela psihologica. Tematica este istorica (evocarea unei perioade din istoria Moldovei. nuvela istorica . fantastica. cu un fir narativ central si o constructie epica riguroasa. Culoarea locala: atmosfera de epoca este construita prin decor. reactualizarea ultimilor cinci ani de domnie ai lui Al.autorul redand istoria in cele mai mici detalii ale ei. psihologica. Referindu-ne la tema adoptata distingem mai multe tipuri de nuvela: istorica.nuvela care are ca punct de plecare trecutul istoric (cronici. comitand insa. anecdotica. sociala. cu un conflict concentrat. limbaj vestimentatie. Lapusneanul – 1564 – 1569). Lapusneanul la domnia Moldovei. are ca tema evocarea artisica a unei perioade din istoria nationala. Personajul este o personalitate istorica: aici apare ca un domnitor crud in jurul caruia se grupeaza boierii lingusitori si ipocriti d). respectand in mare parte adevarul istoric. in succesiunea cronologica a evenimentelor. Subiectul este riguros construit urmarind actiunea liniear. care implica un numar redus de personaje. Nuvela istorica al. acest lucru constituie inca o trasatura a nuvelei istorice. nuvela este dispusa in patru capitole.

memoria afectiva. este cel care. cu experienta nepervertita. determinate preponderent biologic. ________________________________________________________________________ La baza modalitatilor de constructie a personajelor. prin referire la o opera literara studiata. substantialitatea.Astfel ca personajul. Adept al modernismului lovinescian.8. naratiunea la persoana I. in naturalism – personaje dominate de patologie si ereditate. Prezinta comparativ modalitatile de constructie a personajelor intr-o proza romantica si o proza realista. luciditatea autoanalizei. in realism – personaje “tipice” pentru o categorie sociala. Prin urmare in clasicism – “caractere” (construite pe o dominanta psihologica sau comportamentala). prin modul de constructie si felul in care actioneaza in raport cu celelalte personaje si chiar cu el insusi. prin opera lui fundamenteaza principiul sincronismului. Camil Petrescu. prin aducerea unor noi principii estetice ca autenticitatea. si subiectiv. dar si autenticitatea definita ca identificarea actului de creatie cu realitatea vietii. fluxul constiintei. intaia noapte de razboi este un roman modern de tip subiectiv deoarece are drept caracteristici: unicitatea perspectivei narative. personaje numeroase. anticalofilismul. dar unitara. relativismul si prin crearea personajului intelectual lucid . sta raportul personaj-curent literar. determinate in raport cu mediul. este in stransa relatie cu trasaturile curentului literar in care se incadreaza opera din care face parte. Exemplifica trasaturile romanului modern. intriga complexa. 9. ________________________________________________________________________ Romanul – specie a genului epic de mare intindere. cu actiune complexa. in romantism – personaje cu insusiri exceptionale si construite in perechi antitetice. timpul prezent. cu trairea febrila. Ultima noapte de dragoste.

drama iubirii lui Stefan Gheorghidiu si „Intaia noapte de razboi”. pana la substituirea lui de catre personaj=> narator-personaj. fiind considerate un jurnal de front =>obiectiv. trait in iminenta mortii.Astfel in primul este utilizata nararea subiectiva a unei drame erotice (fictiva din punctul de vedere al autorului care nu traise pana la momentul scrierii romanuui o mare iubire). In aceasta idee discursul narativ poate fi considerat subiectiv in ceea ce priveste drama iubirii. in timp ce al doilea reprezinta un jurnal de razboi.si analitic. pe dislocari sub forma de flash-back si feed-back.”(Camil Petrescu). este artistic si intelectualizant. surprinzand doua ipostaze existentiale: „Ultima noapte de dragoste”. sunt .. Preluand ideile moderniste ale lui Lovinescu el alege sa scrie „fara stralucire artistica”. Romanul este structurat in doua parti. naratorul-personaj identificandu-se in partea a doua cu autorul. ceea ce inregistreaza simturile mele. bazata pe alternanta temporala a evenimentelor. ceea ce aud. prezentat obiectiv (o experienta reala din viata lui Camil Petrescu. Romanul este scris la persoana intai: „eu nu pot vorbi onest decat la persoana intai”(Camil Petrescu). un punct de vedere interpretabil de catre cititor. Stilul lui Camil Petrescu se caracterizaeaza prin clariate. dar intamplarile de pe font se prezinta intr-o versiune neromantata.. locatii si termeni specifici. fiind unul dintre promotorii de seama ai anticalofilismului. cu titluri sugestive. In mintea naratorului-personaj unele evenimente nesemnificative iau proportii uriate. Aceste doua ipostaze reprezinta si doua planuri epice distincte. care participase la Primul RM ca ofiter al armatei romane). considerand de asemenea ca intr-o opera literara relatarea subiectului trebuie sa fie precisa si concisa „ca intr-un proces verbal”. caci „sa nu descriu decat ceea ce vad. Aceasta-i singura realitate pe care eu o pot povesti. de unde reiese apropierea acestuia de evenimente. care ilustreaza imaginea razboiului absurd si tragic. fraza scurta si nervoasa. Perspectiva temporala este discontinua. ceea ce gandesc eu.. Realitatea romanului este o realitae personala. Modaliatatea narativa se remarca asadar prin prezenta marcilor formale ale naratorului. sobrietate.. cu date. Astfel Stefan Gheorghidiu traieste in doua realitati temporale: timpul cronologic (obiectiv)-intamplarile de pe front si timpul psihologic(subiectiv)-drama iubirii.

De ce s-ar fi dat unui student sarac? O partida. in timp ce altele. experientelor din capodopera proustiana „In cautarea timpului pierdut” isi gaseste o corespondenta in romanul camilpetrescian „Ultima noapte. copii. cu o durata mult mai mare sunt prezentate simplu si succint „”Eram insurat de doi ani cu o colega de la Universitate si banuiam ca ma inseala”. dezbatute intens. nu mi-e masa masa[. prin retrospectie si discontinuitate temporala a feed-back-ului. Personajul principal. este modalitatea prin care Gheorghidiu aduce in prezent (timpul subiectiv). senzatiilor.intoarse pe fata si pe dos. el este marcat si de incertitudinea ce planeaza in jurul Elei. ca de altfel alte idei bergsonieine.. Stefan Gheorghidiu traieste drama aceasta a incertitudinii dublu fata de camarazii sai. Calinescu).. Filosof prin excelenta. lucid . I se cuvine sa recunosc ca m-a inselat doar cand am devenit bogat”. Ideea literara este adoptata de Camil Petrescu de la scriitorul francez Marcel Proust. Memoria involuntara..... In aceasta conditie de incertitudine timpul se dilata la nesfarsit-colonelul regimentului spune „nu mi-e casa casa...» e mai putin proustian si mai mult roman orasenesc in sensul cerintei scriitorului intr-un articol antisamanatorist din 1927” (G...”: „Dar m-a iubit? Surad pentru mine singur.. Descrierea in amanunt a starilor. iar conferinta sa despre „Noua structura si opera lui Marcel Proust” constituie un adevarat manifest literar de credinta.]fata [. cu noi. este raspunsl necesitatii eroului intelectual in literatura romana dupa ideile moderniste ale lui Lovinescu.a inteligentei native..] si baiatul [. „Totusi «Ultima noapte. experienta sa erotica. sa se termine”. de natura afectiva. Momentul istoric al neutralitatii Romaniei din timpul Primului RM este un motiv de framant al celor incorporati.. Stefan Gheorghidiu.]. acum vine toamna.] Aproape ne-am instrainat[. ca si cum este mult mai usor sa traiesti ceva decat sa traiesti in asteptatrea acelui ceva. mai sunt doua saptamani pana merg la scoala [.. declansata de discutia de la popota.. un viitor sot? Atunci de ce n-au facut-o si altele inaintea ei? In orice caz e singura femeie care a facut sacrificii pentru mine cand mama a fost gata sa porneasca proces pentru mostenire.] Mai bine am intra odata in razboi. Conceptiile filosofului Bergson asupra timpului individual gasesc si in Camil Petrescu un adulant si exponent. sotia lui..

Naratorul este protagonistul romanului (observa faptele. interpretate. Stefan Chiorghidiu. iar faptele si personajele sunt prezentate ca evenimente interioare. obiectiv si naratiunea la persoana a III-a (specifice romanului traditioal. perspectiva narativa fiind subiectiva si unica (trasatura a romanului modern de tip subiectiv).Naratorul omniscient. cu focalizare exclusiv interna /viziunea “impreuna cu”/ Naratiunea la persoana I presupune existenta unui narator implicat (identitatea intre planul naratorului si al personajului). timpul prezent si subiectiv. prin naratiunea la persoana I. . avand la baza caracteristicile propuse de Eugen Lovinescu in revista Zburatorul si anume: unicitatea perspectivei narative. sub forma unei confesiuni a personajului principal. le traieste. face ca cititorul sa cunoasca despre ele tot atat cat stie si personajul principal. ________________________________________________________________________ Romanul Ultima noapte de dragoste. el se salveaza prin constientizarea unei drame mai puternice.prin inteligenta. aceea a omenirii ce traieste tragismul unui razboi absurd. memoria afectiva.Punctul de vedere unic si subiectiv. le interpreteaza. analizate.Insa situarea eului narativ in centrul povestirii confera autenticitate. narator. Prezinta relatia dintre instantele comunicarii narative (autor. dominat de incertitudinea mintii in cautarea adevaralui absolut. intaia noapte de razboi este scris la persoana intai.Reprezentarea epica neutra a unor evenimente exterioare (in romanul traditional) face loc reprezentarii unei proiectiisubiective in planul constiintei naratorului (in romanul modern subiectiv).intaia noapte de razboi este un roman modern de tip subiectiv. al personajului-narator care mediaza intre cititor si celelalte personaje. 10. naratiunea la persoana I si autenticitatea trairii. Prin urmare Ultima noapte de razboi . cititor) intr-un roman modern studiat. personaje. obiectiv) sunt inlocuite in romanul modern de tip subiectiv.

pe rand.Naratiunea la persoana I cu focalizare interna implica doua planuri: reprezentarea evenimentelor traite in tinerete (in timpul narat) si autoanaliza faptelor din perspectiva maturitatii (timpul naratiunii).Aceasta voce este cea delegata de autor spe a-l reprezenta. reflectii) si ale planului exterior (fapte. personaj-narator de unde si varietatea diegezei si caracterul polifonic. personaj-narator sau narator “martor”folosind ca suport un text narativ studiat. prin procedeul insertiei. Tehnica povestirii in rama presupune duplicarea instantei narative. aspecte ale planului interior (trairi. implicat ca martor sau doar ca mesager al intamplarii). . ________________________________________________________________________ Povestirea – specie a genului epic in proza ca dimensiuni si amploare a subiectului intre schita si roman. tipuri umane. ci al situatiei. Exista un povestitor al naratiunii-cadru care asista ca martor la seara de la han. faptul ca este recunoscut ca unul dintre ei.Prezenta sa este redata prin utilizarea persoanei I in naratiune si ii confera iluzia autenticitatii. Devenind ascultator al fiecarei naratiuni rostite de ceilalti. la inceputul cartii. Hanu Ancutei are forma povestirii in rama deoarece noua naratiuni de sine statatoare sunt incadrate intr-o alta naratiune. de unde si caracterul etic. ascultatori. care se limiteaza la relatarea uni singur fapt epic. Fantana dintre plopi este a patra povestire si are ca tema iubirea tragica iar ca personaj-narator pe capitanul de mazili Neculai Isac.Este o naratiune subiectivizata (relatarea din unchiul povestitorului. ceea ce dovedeste pretuirea lor. personaje in naratiunea cadru si. 11. Manolescu sa afirme : Vocea anonima care infatiseaza obiceiurile de la Han. alternand sau interferand.Prin monolog interior. este a autorului. fapt ce-l face pe criticul literar N. sentimente. relatii cu altii). Ceilalti naratori. Ilustreaza conceptul operational narator (narator omniscient. Stefan Chiorghidiu analizeaza. axemplar al povestirii.Ei apartin unor categorii sociale diferite. au in povestirile relatate de ei roluri diverse: narator-martor. interesul nu se centreaza in jurul personajului.

iar planul era ca tiganii sa-l omoare si sa-i ia banii de pe marfa. si pentru ei calcam multe hotare”. in urma cu peste 25 de ani pe aceste meleaguri. fata il avertizeaza asupra pericolului. dar o prajina aruncata de urmaritori ii scoate un ochi.A doua intalnire la fantana are un final tragic. Insotit cu faclii de carausii de la han care auzisera strigatele sale. Fata il cauta la han a doua zi pentru a-i arata ciubotelele cumparate cu banul primit. o trista poveste de iubire care a avut rol de initiere pentru tanarul de odinioara. unde trebuia sa-si vanda marfa. Neculai Isac duce vinuri in tinutul sucevei si face popas la Hanu Ancutei. . care o alunga fara succes din calea boierului pe Marga.Naratorul evoca (marturiseste/se confeseaza ascultatorilor) o intamplare de el in tinerete. fiind identificabile toate momentele subiectului. scapa cu viata. dar imi erau dragi ochii negrii. Frumusetea fetei il tulbura si le da celor doi cate un ban de argint.]Om nevrednic nu pot sa spun c-am fost. pe tot parcursul povestirii.Plimbandu-se calare pe malul raului Moldova. din cauza consecintelor tragice. Personajul-narator relateaza intamplarea din perspectiva tanarului nestiutor.Apoi tinerii petrec o noapte la fantana dintre plopi si isi promit o noua intalnire de dragoste la intoarcerea lui de la Pascani. care adevereste intamplarea stiuta de la mama ei.Actiunea se deruleaza alert. un batran cersetor .. pentru a capta atentia si interesul ascultatorilor/cititorului. Atmosfera povestirii tine de modul in care naratorul “regizeaza” o anumita tensiune. dar reprezentarea faptelor este insotita de analiza si condamnarea lor. Autenticitatea naratiunii este sustinuta prin relatarea la persoana I si prin interventia Ancutei unul dintre ascultatori. intalneste un grup de tigani care se scalda.E intampinat de Hasanache.Aveam oi si imasuri si negutam toamna vinuri.Acesta foloseste cuvinte dure pentru autocaracterizare: Eram un om buiac si ticalos[. suspansul.Tanarul fuge calare. o tigancusa de 18 ani. revine la fantana dintre plopi. fata i marturiseste ca Hasanache o trimisese la han ca sa-l seduca. In povestire se relateaza un singur fapt epic.Indragostita. Intr-o toamna . unde sangele proaspat de pe colacul de piatra este semnul ca fata fusese ucisa cu cruzime si aruncata in fantana. din perspectiva maturului. Desi este constienta ca o vor omora pentru ca i-a tradat.

sociale.12. cu aspecte topografice. pe podul de lemn. anticipeaza tragismul destinelor. Glanetasu) in desfasurarea narativa. etnografice (hora). de peste Somes. Simetria incipitului cu finalul se realizeaza prin descrierea drumului care intra si iese din satul Pripas. introduce cititorul in viata satului ardelean de la inceputul secolului al XX-lea. el separa viata reala a cititorului de viata fictionala a personajelor din roman.Descrierea caselor ilustreaza..Personificat cu ajutorul verbelor (sedesprinde. supusa conventiei veridicitatii prin detaliile toponimice. prin referire la doua dintre romanele studiate. Ilustreaza conceptele operationale incipit si final.” ULTIMA NOAPTE DE DRAGOSTE. se reflecta artistic in structura circulara a romanului. urca. cu un Hristos de tinichea ruginita. alearga. si pe urma se pierde in soseaua cea mare si fara inceput. Descrierea initiala a drumului. “corp sferoid”. drumul are semnificatia simbolica a destinului unor oameni si este investit cu functie metatextuala. loc al actiunii romanului.Asemenea ramei unui tablou. inainteaza). prin aspect si asezare. potrivit jurnalului de front al acestuia ca proaspat sublocotenent rezervist in primavara anului . Descrierea finala inchide simetric romanul si face mai accesibila semnificatia simbolica a drumului prin metafora soselei – viata: “Drumul trece prin Jidovita.. conditia sociala a locuitorilor si anticipeaza rolul unor personaje (Herdelea. Crucea stramba de la marginea satului. INTAIA NOAPTE DE RAZBOI Incipitul romanului il constituie prezentarea lui Stefan Ghiorchidiu. acoperit. ________________________________________________________________________ ION Conceptia autorului despre roman inteles ca un corp geometric perfect.

scriitorul considerand ca goana dupa avere zdruncina tihna sufleteasca si duce la pierzanie. in voumul de debut Novele din popor. mi-e indiferent chiar daac e nevinovata”. nuvela prezinta incercarea lui Ghita de a-si schimba statutul social. este o nuvela adica o specie epica in proza. relatii temporale si spatiale. reprezentativ pentru viziunea autorului asupra lumii satului. personaje relativ putine. complex. naratiunea la persoana a III-a atitudinea detasata in descriere. de la obiecte de pret la carti. prin referire la conceptele operationale din urmatoarea lista: actiune. contribuind la amenajarea fortificatiilor de pe valea Prahovei si din apropierea Damboicioarei. Adica tot trecutul.Este o nuvela psihologica prin: tematica.. prezinta consecintele dramatice ale setei de inavutire.Se observa tendinta de obiectivare a perspectivei narative.Din perspectiva sociala. Tema sustine caracterul psihologic al nuvelei: efectele nefaste si dezumanizante ale dorintei de inavutire. pun in evidenta evolutia personajului principal. El ii daruieste Elei casele de la Constanta.Isi da seama cu luciditate ca oricand ar putea gasi alta la fel..Problematica nuvelei se poate stabilii din mai multe perspective. care ranit si spitalizat este intampinat cu dragalasenie de Ela. ________________________________________________________________________ Nuvela Moara cu noroc de Ioan Slavici este publicata in 1881. nuvela prezinta conflictul interior trait de Chita . pe fundalul societatii ardelenesti de la sfarsitul secolului al XIXlea. 13. gandind nepasator “sunt obosit. puternic individualizat. un fir narativ central. natura conflictului (interior). cu o constructie riguroasa. impersonalitatea naratorului. pe care acum el o simte ca pe o straina si-i propune sa se desparta. din perspectiva moralizatoare. veridicitatea. modalitati de caracterizare a personajului si de investigare psihologica. Finalul il reprezinta intoarcerea in Bucuresti. absolut tot ce e in casa. bani. Moara cu noroc de Ioan Slavici. conflict. Prezinta constructia subiectului dintr-o nuvela psihologica studiata.1916.in perspectiva psihologica. momentele subiectului.

de la Sfantul Gheorghe pana la Paste.Cizmar sarac dar onest. intuieste ca Lica este un “om rau si primejdios”.Conflictul nuvelei este complex. Titlul nuvelei este mai degraba ironic. pe de alta parte.In expozitiune descrierea drumului care merge la moara cu noroc si a locului in care se afla.Simbolistica initiala a drumului se completeaza in final . izolata de restul lumii. cu mustata lunga si cu ochii mici si verzi si cu sprancenele dese impreunate la mijloc”. pentru a castiga rapid bani. Intriga. Simetria incipitului cu finalul se realizeaza prn descrierea drumului.toposul ales. doreste schimbarea.Ana nevasta lui Chita. uscativ si supt la fata. de natura sociala. Nuvela debuteaza cu un precept moral izvorat din intelepciunea batraneasca rostit de mama-soacra ce are in nuvela rolul corului din comedia antica greaca: “Omul sa fie multumit cu saracia sa. seful porcarilor si al turmelor de porci din imprejurimi. psihologica si morala.care este sfasiat de dorine pe cat de puternice pe atat de contradictorii: dorinta de a ramane om cinstit. Cu toate ca isi da seama ca Lica reprezinta un . dar se substituie destinului lor. cu sugestia drumului vietii care continua si dupa dragedia de la Moara cu noroc: Apoi ea lua copii si pleca mai departe. tulbura echilibrul familiei.Initial. harnic si muncitor Chita ia in arenta carciuma de la Moara cu noroc. apa si focul purifica locul. fixeaza un peisaj – cadru obiectiv al actiunii. iar in final. carismatic. situata la rascruce de drumui. in timp ce Chita.Batrana este adepta pastrarii traditiei. inalt. caci daca-i vorba.Orgoliul lui Lica este unul de stapan care nu doar ca isi subordoneaza oamenii. Expozitiunea o reprezinta prezentarea carciumei de la Moara cu noroc. nu bogatia. ci dimpotriva. carciuma numita Moara cu noroc prefigurand tragismul personajelor. ci linistea colibei tale te face fericit”. pe de o parte si dorinta de a se inbogati alaturi de Lica. si antagonist Lica. carciumarul nu este un om slab. capul familiei.Personajul este portretizat de narator: “Lica un com cam de 36 de ani. Alcatuita din 17 capitole. inconjurata de pustietati intunecoase. bunastarea materiala. Aparitia lui Lica Samadaul la Moara cu noroc un personaj ciudat.” Subiectul nuvelei il constituie etapele si efectele infruntarii dintre protagonist. cu deschideri bogate. Actiunea se desfasoara pe parcursul unui an intre doua repere temporale cu valoare religioasa. Chita. nuvela are un subiect concentrat. isi asuma responsabilitatea destinului celorlalti.

Axa vietii lui morale se frange si intr-o scena de un patetism sfasietor. “se aprindea pentru orisice lucru de nimic”..” Punctul Culminant.Iartama cel putin tu. Mai intai. Chita ajunge pe ultima treapta a degradarii morale in momentul in care. ii plac jocurile crude. primejdioase.. pe Marti “un ungur inalt cat un brad”.Devine mohorat violent. deoarece in ciuda nelegiuirilor comise.Intr-un gest de razbunare Ana i se daruieste lui Lica. “nu mai zambea ca mai inainte ci radea cu hohot.. Chita isi ia toate masurile de aparare impotriva lui Lica: merge la Arad sa-si cumpere doua pistoale. CE sa-mi fac daca e in mine ceva mai tare decat vointa mea ?Nici cocosatul nu e insusi vinovat ca are cocoase in spinare”. . proces analizat cu maiestrie de Slavici. orbit de furie si dispus sa faca orice pentru a se razbuna pe Lica. Asa m-a lasat Dumnezeu!. se poarta brutal cu cei mici..Devine “de tot ursuz”.Ghita ajunge sa regrete faptul ca are familie si copii. sunt redate framantarile personajului: “Ei ce sa-mi fac?. iar cand se mai juca.La randul lui Ghita este omorat de Raut din ordinul lui Lica iar Lica pentru a nu fi prins de Pintea se sinucide dandu-se cu capul de un copac. incat iti venea sa te sperii de el”.pericol pentru el si familia lui. Desfasurarea actiunii. caci eu n-am sa ma iert cat voi trai pe fata pamantului.Dandu-si seama ca il inseala Ghita o Omoara pe Ana. Un incendiu teribil mistuie carciuma de la Moara cu noroc in noaptea de Pasti si singurele personaje care supravietuiesc sunt batrana si copii.Prin intermediul monologului interior. si nici tentatiei inbogatirii. isi arunca sotia. isi ia doi caini pe care-i asmute impotriva turmelor de porci si angajeaza inca o suga. fiintele cu adevarat morale si inocente din carte. rar cu Ana. drept momeala in bratele Samadaului. pentru ca nu-si poate asuma total riscul inbogatirii alaturi de Lica. Deznodamantul. Chita nu se poate sustrage influentei malefice pe care acesta o exercita asupra lui. Lica e om pe cand Ghita nu este decat o muiere imbracata in haine barbatesti. ii cere iertare Anei: “Iarta-ma Ano ! ii zise el. are gesturi de brutalitate neinteleasa de Ana pe care o ocrotise pana atunci. Insa din momentul aparitiei lui Lica. incepe procesul iremediabil de instrainare a lui Ghita fata de familie. “isi pierdea repede cumpatul si-i lasa urme vinete pe bra”.

intr-o progresie ascendenta . ca un ritual.Momentul venirii tigancilor este amplasat intr-un timp trecut nedeterminat (mitic) “Au venit demult – spuse vecinul”.Nuvela incepe cu o calatorie obisnuita. repetata de trei ori pe saptamana.Gradina apare ca spatiu mitic. cu toatye ca nimeni nu stie nimic sigur. care trecepe langa gradina tigancilor. despre care oamenii discuta intr-un mod misterios. Eliade Actiunea nuvelei se desfasoara in mod gradat. prin referire la doua dintre conceptele operationale din urmatoarea lista: secvente narative. pentru ca nu a fost acolo. In incipit este descris credibil cadrul: canicula in Bucurestiul interbelic. fiind plasata in Bucurestiul interbelic.Aceasta il ia de mana (este mediatoarea trecerii dincolo) si il duce cu birjea spre padurea-labirint. mirosul de asfalt topit. prezentat ca in amintirile scriitorului: toropit de canicula. incipit. ________________________________________________________________________ La tiganci de M. in aparenta din prejudecata. Gavrilescu.Nuvela se incheie in mod simetric cu inceputul. Finalul nuvelei. prezinta intalnirea cu Hildegard. in casa cea mare . spre “o nunta in cer”. episod.Este un spatiu interzis. de profesorul de pian. 14 Prezinta constructia discursului narativ dintr-o nuvela fantastica studiata.Simbolul padurii este ambiguu. prin vorbele batranei care pune intamplarile pe seama destinului necrutator: “Simteam eu ca nu are ce sa iasa bine.Tramvaiul apare ca simbol al lumii reale (ca si palaria sau banii). zgomotul tramvaiului. liceu si gradini umbroase. final. iar calatoria cu birjea fostului dricar poate fi spre moarte sau spre o . dar asa le-a fost data”. iubita lui din tinerete. spatiu al mortii sau al renasterii. cu tramvai. cu oameni comunicativi si carciuma la coltul strazii.

si este al doilea dintre cele patru romane scrie de G. Felix – ambitiosul.Tendinta de generalizare conduce la realizarea unei tipologii: mos Costache – avarul iubitor de copii. Aglae – “baba absoluta fara cusur in rau”.Potretul balzacian porneste de la caracterele clasice (avarul. O alta trasatura a formulei estetice moderne este ambiguitatea personajelor. 15 Prezinta tipurile de personaje dintr-o opera literara studiata.fata batrana. carora realismul le confera dimensiune sociala si psihologica.Teoreticianul Romanului romanesc opteaza pentru romanul obiectiv si metoda balzaciana (realismul clasic). Pornind de la teza “obiectului romanului este omul ca fiinta morala”. in functie de capacitatea de adaptare la lume: cei care se adapteaza moral (au o conceptie morala asupra vietii. plasand in context social personaje tipice . gelosul). dementul senil. Calinescu. avarul. Otilia – cocheta. autorul alege tehnica balzaciana a descrierii mediului si fizionomiei pentru deducerea trasaturilor de caracter. “baba absoluta”. dar depaseste programul estetic realizand un roman al “vocatiei critice si polemice”. infantil si apatic. Pascalopol – aristocratul rafinat. conditie a fantasticului. fata batrana. sunt capabili de motivatia actelor proprii: Pascalopol si Felix) si cei care se adapteaza automatic/instinctual (organizati aproape schematic si ilustrand cate un tip uman: cocheta. . Aurica . apartinand prozei realiste. Nuvela are un Final deschis pentru ca pastreaza ambiguitatea. Simion – dementul senil. de puternica afirmare a speciei. ipohondrul. G. ________________________________________________________________________ Publicat in 1938. Titi – debil mintal. Romanul realist traditional devine o adevarata comedie umana . Stanica Ratiu – arivistul.) Pentru portretizarea personajelor. romanul Enigma Otiliei apare la sfarsitul perioadei interbelice. Calinescu distinge doua feluri de indivizi. adaugand un alt tip uman arivistul.implinire a iubirii si a destinului de creator in alt plan al existentei.

17. dupa cum marturiseste acesta in volumul Imposibila intoarcere” .Moromete care a existat in realitate. unde posesiunea averii conditioneaza dreptul indivizilor de a fi respectati in comunitate. Explica modalitatile de caracterizare a personajului.Criza satului arhaic se reflecta in constiinta acestui personaj confruntat. destinul personajului principal nu este marcat de confruntarile cu semeni de-ai sai pe care-i domia. Personaj exponential . . Ilie Moromete . de vreme si de Dumnezeu sunt relevante pentru firea lui reflexiva. cu timpul nerabdator. tatal scriitorului. se poae vorbi si de conflictul tragic dintre om (nu intamplator taran) si o forta mai presus de calitatile individului: pamantul-stihie. Ilie Moromete este singurul taran-filosof din lit. a fost tatal meu”. il are ca model pe Tudor Calarasu. “cel din urma taran” reprezinta conceptia traditionala fata de pamant si de familie.De asemenea este roman realist. cu tematica rurala.In fond. cu legile impacabile ale istoriei. Romana. prin referire la un roman studiat (perioada dupa al doilea razboi mondial)..Dorinta obsesiva a personajului de a avea pamant. iubirea lui patimasa il fac monumental. dar se incheie omeneste. prin intoarcerea in aceasta matrice universala. Conflictul central din roman il constituie lupta pentru pamant in satul traditional. ________________________________________________________________________ Opera literara Ion de Liviu Rebreanu este un roman de tip obiectiv apartinand prozei interbelice.Framantarile sale despre soarta taranilor depinzand de roadele pamantului. Evidentiaza modul in care conflictul/conflictele unui roman studiat (de tip obiectiv sau subiectiv) se reflecta in evolutia personajului principal/personajelor. social. Dincolo de acest aspect insa. tragic. ________________________________________________________________________ Cel mai important personaj al lit lui Marin Preda . ci in relatie cu pamantul.16. al carui destin exprima moartea unei lumi..

Caracterizarea indirecta.” Personajul este portretizat in miscare. Pornind de la fapte reale.Obiectivitatea observatiei (prezentarea comportamentului. Literatura are un caracter fictiv. faptele. ________________________________________________________________________ Alexandru Lăpuşneanul. ce se desprinde din gesturile. Artistul se detaşează de cronicar. ea este invenţie. prin crearea culorii locale. Cu toate acestea apar şi licenţe istorice (abateri de la adevărul istoric). de prezentarea jocului gandurilor lui Moromete.Personajul este caracterizat in mod direct de narator in debutul capitolului al X-lea din primul vulum: Era cu 10 ani mai mare decat Catrina (contingent 911. . roman de tip obiectiv sau subiectiv).] eu intotdeauna am dus o viata independenta. gandurile personajului. prin construirea unui caracter puternic. nuvela istorica. Explica relatia realitate-fictiune. vorbirea. de Costache Negruzzi Nuvela istorică pleacă de fapte reale. dar si din relatiile cu celelalte personaje. Moţoc a murit decapitat imediat ce s-a înscăunat Alexandru Lăpuşneanul. Autocaracterizarea realizata in finalul volumului al doilea scoate in evidenta libertatea individului in ciuda constrangerilor istoriei: “domnule [. naratorul se inspiră din cronicile Moldovei. vorbele. prin dramatizarea epicului. respectând în mare parte adevărul istoric. prin referire la un text narativ studiat (la alegere: povestire. prin construcţia riguroasă a nuvelei. 1. scriitorul imaginează un univers piln de semnificaţii. gestica si mimica) este dublata de finetea analizei interioare. evidentiaza trasaturile lui.. facuse razboiul) si acum avea acea varsta intre tinerete si batranete cand numai nenorociri sau bucurii mari mai pot schimba firea cuiva”.. 18. prin acumularea detaliilor. făcute în scopuri artistice. actiunile la care participa.

Limba folosită de autor reprezintă chintesenţa vorbirii noastre populare din aceeaşi epocă. tot ce spune el poartă pecetea stilului vorbit. reprezentând genul boierilor patrioţi.Naratorul îl păstrează pentru că era prototipul boierului intrigant. gălăgie. punând accent pe reliefarea caracterului domnitorului. de aceea consideră că singura lui obligaţie e să spună povestea. dar şi fizic. Pentru scena uciderii se inspiră din Letopiseţul Ţării Moldovei de Grigore Ureche. Registrul stilistic folosit în basm este cel popular. 2. Caracteristici ale stilului oral: . naratorul bazat pe înţelepciunea populară dă sentinţe. naratorul se detaşează de povestea lui („Ce-mi pasă mie?”) şi se consideră responsabil numai cu discursul.» «Cine poate oase roade.» «La unul fără suflet. limbajul personajelor. Stroici şi Spancioc nu mai trăiau nici ei în momentul revenirii lui Lăpuşneanul pe tron. maxime.» surpriza cea mai mare o aduce finalul. vorbire directa si indirecta.. evenimentele s-au întâmplat oricum fără el.. doar că amplifică faptele. Apar fonetisme moldoveneşti: aista. invitându-i pe cititori/naratari să-şi facă şi ei datoria lor („şi vă rog să ascultaţi”). Îi aduce în Moldova pentru a construi antiteze. toate merg cu capu-n jos. aiasta. ________________________________________________________________________ stilul este sentenţios. registre stilistice). ucigându-l moral. hălăgie pt. marci ale prezentei naratorului. «Lumea asta e pe dos. Scena masacrării este îmbogăţită faţă de cea din Letopiseţ. Exemplifica prin referire la o opera literara de Ion Creanga. trebuie unul fără de lege. 3. cine nu nici carne moale. 19. doua dintre particularitatile de limbaj al prozei narative (la alegere. pentru a-i atribui un sfârşit pe măsura lipsei lui de caracter. Trăsătura cea mai caracteristică a scriitorului popular este oralitatea. Ei apar în opoziţie cu Moţoc. din urmatoarea lista: modalitati ale nararii. în sensul că naratorul foloseşte tehnica regizorală în prezentarea faptelor: scene de ansamblu sunt alternate cu scene de detaliu.

». secundar. după aceea. ci are o construcţie liniară (plat). Fizionomia personajelor şi anumite particularităţi ale acestora ilustrează trăsături ale ale personajelor. erosul. în sfârşit. „Ptiu.şi mi ţi-l înşfăcă. prezentând societatea românească de la sfârşitul secolului al XIX-lea. zbîrr. El este singurul personaj care nu evoluează. ________________________________________________________________________ Tema o reprezintă dezumanizarea provocată de patima banului. alienarea. din sat de la Chitilă. descoperă complexitatea sufletelor simple: hangii. proverbe şi zicători. adresarea directă către cititor. Ioan Slavici este un portretist prin excelenţă. de gândire şi de comportament. Ca prozator realist nu insistă asupra trăsăturilot fizice. apartinand lui Ioan Slavici. Aceste trăsături sugerează . ci asupra celor psihologice.. fraze ritmate: « Acesta-i vestitul Ochilă. expresii onomatopeice: măi. prezintă efectele dramatice ale inadaptării. frate cu Orbilă./ Dinainte s-ar păzi. „De-ar şti omul ce-ar păţi. şi apoi. Întrebări şi exclamări: „înţeles-aţi?”. imprecaţii (înjurături). etice. cu sprâncene dese şi împreunate la mijloc.. demonic.” expresii narative tipice: şi odată. frica. 20. drace!”. şi atunci. Lică este un personaj malefic. printre stările analizate în nuvela psihologică se află: obsesia. anumite conflicte sufleteşti. cu ochi mici şi verzi. Exemplifica modalitatile de caracterizare a personajului dintr-un text narativ studiat.dativul etic: . Caracterizare directă făcută de narator Portretul fizic este detaliat şi anticipează portretul moral: om cam de 36 de ani. Caracteristicile nuvelei: subiectul dezvăluie procesul de parvenire a individului.

roman obiectiv.7răutatea şi demonismul personajului. Tema: războiul şi a intelectualului (Apostol Bologa este un suflet torturat. în urma tentaţiei de a se refugia într-o biserică părăsită. Ghiţă îi spune: «tu nu eşti om Lică. Caracterizare directă făcută de personaje: Ana simte că Lică este «oarecum fioros» şi îşi previne soţul că are de a face cu un «om rău şi primejdios». partinand lui Liviu Rebreanu. fin cunoscător al psihologiei umane. Ilustreaza particularitatile de structura a unui text narativ studiat.» Caracterizarea indirectă rezultă din faptele sale. dar aparţine vârstei romanului doric. deoarece naratorul deţine controlul asupra personajului. în afara legilor şi a statului. de Liviu Rebreanu 1.» Urmărit de Pintea. Sfârşitul lui are loc într-o noapte de Paşti. Are plăcerea de a ucide cu o satisfacţie demonică. 3. „roman psihologic al vârstei dorice” (Nicolae Manolescu). Acum înţelege că este pedepsit pentru fărădelegile lui: «M-a ajuns mânia lui Dumnezeu. roman de analiză psihologică (Garabet Ibrăileanu). 21. realist. Inteligent. o . eroul se sinucide. sfărâmându-şi capul de trunchiul unui stejar. Romanul este considerat de analiză psihologică. el se conduce după un cod moral propriu. 2. ci deavol. Încă de la intrarea în scenă Lică se comportă ca un stăpân peste oameni şi locuri. Armele lui Lică sunt şantajul şi hoţia. însă în limitele celui mai strict control. Personajul este lăsat să-şi expună gândurile. ________________________________________________________________________ Pădurea spânzuraţilor.

faţă în faţă cu un mecanism absurd care este statul multinaţional austro-ungar). Nicolae Creţu. lipicios’. IV – Iubirea morţii. Există în roman premizele pentru identificarea unei parabole a tragicului: un cer de toamnă “ca un clopot de sticlă aburită“. al morţii. . groapa apare ca o rană a pământului. Structura – compoziţia: cuprinde 4 cărţi. care ar corespunde actelor unei drame: 1 Klapka şi descoperirea omenescului 2 Mama şi rădăcinile de neam 3 Ilona şi puterea iubirii 4 Eroul singur în faţa morţii. romanul este construit sferic.Romanul se deschide cu imaginea unui cer de toamnă cenuşiu. afirmă că romanul este structurat în 4 părţi. Toate aceste imagini artistice anticipă drama umană care va fi dezvoltată în prima parte. care ameninţa cu braţul ei pe soldaţii gropari. fiecare corespunzând unei teme. circular. Iubirea lui cuprinde pe tot ce e om în lume. 4. Ura lui moare şi în locul ei se naşte iubirea pentru cei de un sânge cu el.2 planuri: unul exterior – al războiul şi unul interior. există o unitate între cele patru cărţi. în Constructori ai romanului românesc. constând în conflictul sufletesc al lui Bologa. III – Iubirea pentru toţi oamenii. de ritual. reprezentând omul simplu. În caietul său de creaţie. primele trei având 18 capitole. Prezentarea execuţiei cehului Svoboda are un caracter de spectacol. II – Datoria dincolo de hotare. . Dragostea de neam. ‘lutul galben. Spânzurarea lui Svoboda este de la început până la sfârşit un şir .conştiinţă tulburată prin incertitudini. I – Datoria (de ostaş în armata austro-ungară) 2. care trebuia îndeplinit exemplar cu scopul de a întimida pe eventualii dezertori.ţesătura romanului: Incipitul (noaptea). Rebreanu cultivă această structură circulară şi în celelalte romane. comun. simetric. 3. autorul nota: 1. ultimul doar 8. începând cu scena spânzurării lui Svoboda şi sfârşind cu cea a lui Bologa. simbol al doliului. spânzurătoarea “sfidătoare”.

Caracterizeaza personajul preferat dintr-un roman de G. inteligentă. doctorului i se cere să constate mai repede decesul. . „cu o stăpânire desăvârşită de femeie”. Otilia este fiica celei de-a doua soţii a lui Giurgiuveanu..Drept în faţă lucea tainic luceafărul.de încălcări ale scenariului ideal: lipseşte scăunelul. Este o figură centrală a romanului.Apostol îşi potrivi singur ştreangul.fu împresurat de un val de iubire izvorâtă parcă din rărunchii pământului. care te cucereşte. dar în acelaşi timp. dar te şi revoltă.Moartea lui Bologa “. Caracterizare directă făcută de narator: „Faţa măslinie. Caracterul ei se bazează pe elemente contradictorii: amestecul de inocenţă şi maturitate. Finalul (dimineaţa). vestind răsăritul soarelui. condamnatul nu-şi exprimă ultima dorinţă.” 22. ________________________________________________________________________ Tehnica caracterizarii personajului Otilia o reprezinta pluriperspectivismul (caracterizarea din mai multe perspective). amestec de iubire şi de raţiune.. generalul renunţă la discurs – tragic.. caporalul care ţine loc de călău este pus să-şi scoată tunica. dar se căsătoreşte cu Pascalopol.. nas mic. copilăroasă. talentată. dar dispreţuind inteligenţa feminină. cu ochii însetaţi de lumina răsăritului. Caracterizare directă făcută de către personaje prin tehnica reflectării poliedrice (a pluriperspectivismului): Felix o consideră pe Otilia foarte frumoasă. Calinescu. cultă. iubeşte pe Felix. ochi albaştri…”.

care nu ţine cont de nici o regulă exterioară. . nu ştiu ce vreau”. De aceea. Caracterizare indirectă realizata din din fapte: 1. 2. amestecul de copilărie şi feminitate.Pascalopol vede în ea aceleaşi calităţi. de la sfarsitul secolului al XIX-lea. 23. e altruistă. Aglae o consideră vicleană şi interesată de moştenirea lui Costache. din mediul în care locuieşte personajul Camera Otiliei.deşi faptele ei demonstrează contrariul. cu varietatea de lucruri din ea. spunându-i „fe-fetiţa mea”. Costache o crede încă un copil. dincolo de care nu poate să treacă nimeni. reflectă caracterul contradictoriu. dar şi o oarecare instabilitate în comportament. Exemplifica modalitatile de caracterizare a unui personaj feminin. trecând cu uşurinţă de la o stare la alta. devine o enigmă. 3. poartă o mască. prin referire la un roman studiat (perioada de pana la al doilea razboi mondial). se comportă ca un om liber. grijulie faţă de cei apropiaţi (nu vrea să stea în calea carierei lui Felix).` Caracterizare directă (autocaracterizare): „eu sunt o zăpăcită. ________________________________________________________________________ Mara de Ioan slavici Romanul prezinta aspecte monografice ale targului romanesc din Ardeal.

in mod direct. pregnanta trasaturilor si complexitate. faptele ei si. George calinescu Vede in Mara “tipul comun al femeii de peste munti si in genere al vaduvei aprige si intreprinzatoare”. prin referire la: actiune. precupeata de la Radna. domina intregul roman prin.Cele doua personaje principale ale romanului sunt Mara si Persida. de hotarare barbateasca si de sentiment al slabiciunii femeiesti”. relatii temporale si spatiale. conflict. ________________________________________________________________________ Moromeţii. “Mara e un caracter.” Toate aceste trasaturi ies la iveala prin intermediul caracterizarii indirecte din vorbele. realizat la inceputul romanului de catre autor. animata de tensiunile cele mai nobile. Portretul ei fizic. Simbolica pentru cele doua pasiuni este existenta celor trei ciorapi in care eroina isi pastreaza economiile: “unul pentru zile de batranete si pentru inmormantare. aspra severa si blanda. puternica. gesturile. Sufletul ei este dominat de doua pasiuni: copii si banii. voluntara. sugereaza masivitate “muiere mare. Persida un destin. cealalta devenire semnificativa si exemplara” Magdalena Popescu.Este energica. optimista. la care apare “proportia aceea de zgarcenie si de afectiune materna. neiertatoare. generoasa. si cu obrajii batuti de soare. prima inseamna stabilitate si forta. Romana”. Prezinta constructia subiectului unui roman de Marin Preda. spatoasa. Mara sta ziua toata sub satra. in dosul mesei pline de poame si de turta dulce”. altul pentru Persida si al treilea pentru Trica”. din gandurile eroinei. de Marin Preda . iar nicolae Manolescu o considera “prima femeie capitalist din lit. lacoma. patimasa. abordand orice noua situatie. vorace si darnica. rea. 24. de ploi si de vant. e viata insasi. Mara. uneori.”Mara e asemenea arborului vietii. greoaie.

Familia lui Moromete este şi ea măcinată de tot felul de conflicte în aparenţă minore. Cei făcuţi cu Moromete stăteau de partea cealaltă lângă mama lor.Roman de tip obiectiv Romanul începe în manieră realistă. cu fixarea spaţio-temporală a acţiunii: cu câţiva ani înaintea începerii celui de-al doilea război mondial. Moromete se rupe definitiv de fiul său în al doilea roman. Niculae şi tatăl său. Există conflicte între: Moromete şi Catrina. viaţa se scurgea aici. Catrina îl va părăsi pe Ilie în volumul al doilea. deşi omul are iluzia că se poate sustrage ei. Ilie Moromete. „Se pare că timpul avea cu oamenii nesfârşită răbdare. chiar dispunerea membrilor familiei la masă de la începutul romanului arată rivalităţile existente între copiii din prima căsătorie şi cei din a doua căsătorie a lui Moromete. Catrina.” Noutatea romanului constă şi în faptul că prezintă o lume mai puţin descrisă în proza românească de până la Marin Preda – câmpia Dunării. care-şi pierde controlul asupra familiei sale. El este în căutarea unor valori care să-i ordoneze existenţa. Niculae este un antimoromeţian. deoarece aceasta vrea să-i fie trecută casa pe nume. Femeia supusă de la începutul vol. fapt promis de Moromete când acesta vânduse un pogon de pământ din zestrea soţiei. Paraschiv şi Nilă) stăteau spre tindă gata de plecare dacă s-ar fi iscat vreo ceartă. Conflictul principal este de natură tragică şi se dă între om şi istorie. dar care vor duce treptat la destrămarea ei şi la schimbarea totală a personajului principal. . istorie care îi marchează în mod hotărâtor destinul. Ca filosofie a existenţei. Niculae refuză orice dialog. I se va transforma radical în cel de-al doilea volum. în urma aflării veştii că Moromete le-a promis băieţilor că dacă se va întoarce acasă le va da lor totul. într-un sat din câmpia Dunării. tată şi cei trei fii. Starea conflictuală este permanentă iar conflictele ce par relativ minore vor duce in cele din urma la destramarea familiei. fraţi. Conflictul dintre el şi Niculae simbolizează conflictul dintre două concepţii despre ţăran. care nu vrea să-l trimită la şcoală. Incipitul aduce în prim-plan problema timpului. care vor să meargă la oraş să se îmbogăţească rapid. Copiii din prima căsătorie (Achim. fără conflicte mari.

Ţăranii din Moromeţii încep să se deosebească între ei prin cu totul altceva decât numărul strict al pogoanelor şi anume prin faptul că unii au. apartinand prozei pasoptiste. Si pe ele se aseaza bolta cerului senina Unde luna isi aprinde farul tainic de lumina. ________________________________________________________________________ Mezul iernei De Vasile Alecsandri In paduri trasnesc stejarii! E un ger amar. cerul pare otelit. iar alţii nu au posibilitatea de a cumpăra sau de a vinde. Mii de stele argintii In nemarginitul templu ard ca vecinice faclii. 25. elemente de versificatie) ale unui text poetic studiat. teribilă ca o fatalitate”. Comenteaza particularitatile de libaj si de expresivitate (procedee artistice. O! tablou maret fantastic!. Ei numai sunt ţăranii lui Rebreanu. cumplit! Stelele par inghetate. Fumuri albe se ridica în vazduhul scanteios Ca inaltele coloane unui templu maiestos. ci le modifică în primul rând atitudinea faţă de pământ.. Centrul vieţii economice ţărăneşti s-a deplasat de la posesia şi exploatarea pământului la valorificarea produselor sale ţărăneşti. apăsaţi de “acea obsesie a pământului.Intrarea ţăranilor mai înlesniţi în circuitul comerţului de cereale are nu numai o importanţă economică. Relaţia omului cu pământul a fost desacralizată.. Muntii sânt a lui altare. Iar zapada cristalina pe câmpii stralucitoare Pare-un lan de diamanturi ce scârtâie sub picioare. Fă comparaţia cu Ion. codrii organe sonoare .

a compozitiei (alternanta static-dinamic) si prin faptul ca infatiseaza frumusetea iernii. cumplit!”Verbele “trasnesc”. Tema poeziei este natura incremenita sub inclestarea gerului care compune tabloul fantastic al noptii de iarna. faclii.Atitudinea poetica este admiratia fata de maretia cosmica. poeziile apartin clasicismului. In raza lunii o fantasma se arata. Pastelurile lui Alecsandri reprezinta o opera de maturitate.Unde crivatul patrunde. Desi sunt publicate mai tarziu Pastelurile reflecta o trasatura a lit. Aceasta imagine este dezvoltata in strofele a doua si a treia. cumplit”are efect personificator. in tabloul grandios al naturii proiectate in plan cosmic. pe zapada . romantism). datorita viziunii poetice clasiciste. anotimp evocat in mai multe creatii ale ciclului. Mezul iernei este un pastel reprezentativ.Epitetul dublu “ger amar. E un lup ce se alunga dupa prada-i spaimântata! Publicate in 1868-1869. “scartaie” au valoare onomatopeica sugerand incremenirea naturii.Propozitiile exclamative dau plasticitate tabloului: “In paduri trasnesc stejarii! E un ger amar. scotand note-ngrozitoare. de linistea absoluta. coexistenta curentelor literare (clasicism. . altare. Gerul.. “campii stralucitoare” si metafora “lan de diamanturi” realizeaza imaginea feerica a noptii de iarna in planul terestru. impune o noua specie in lit.nici un pas. Viscolul. Dar ce vad?.. fără viata. romana. fără glas. Prima strofa din secventa statica este tabloul noptii de iarna cu natura mineralizata de gerul atotputernic. prin impersonalitate si optimism cosmic.In general . prin expresie si echilibru compozitional. Tabloul naturii-templu este de o frumusete solemna si se realizeaza prin imagini artistice ale elementului templului: coloane. Epitetele “zapada cristalina”. tema naturii.Prin acest ciclu de poezii ale senzorialitatii si a relatiei nemijlocite cu natura.Alterneaza imagini vizuale si auditive ale paduri si campiei. prin viziunea asupra naturii. in revista Convorbiri literare. si o tema specifica acestei perioade. Vasile Al. pasoptiste. Bradul.. Nici un sbor în atmosfera. Totul e în neclintire..Iarna.

începutul secolului XIX va fi marcat de subiectivitate. . ideile utopice. identificate intr-un text studiat. cultivarea sentimentului şi a fanteziei creatoare. apartinand lui Mihai Eminescu. doar o atitundine. Cultivă: subiectivismul.. care a durat mare parte din secolul XIX.orga. crivatul patrunde scotand noten-grozitoare” Tabloul nocturn. iubirea tragică. fantasticul. ________________________________________________________________________ Romantismul este o mişcare artistică şi filozofică apărută în ultimele decenii ale secolului XVIII în Europa. grandiosul. ce se va pierde la apariţia spiritului romantic. Prezinta elemente ale imaginarului poetic romantic. romantismul va lua mai târziu forma unei mişcări. A fost o mişcare contra raţionalismului care marcase perioada neoclasică. 26. chiar daca si aceasta poarta sugestia mortii. Dacă secolul XVIII a fost marcat de obiectivitate şi raţiune. subliniind drama umană. de emoţie şi de eul interior. motivul lunii si utilizarea hiperbolei sunt elemente romantice. imaginea lupului si a prazii sale. sublimul. Iniţial. Propozitia interogativa “Doar ce vad?” introdusa prin conjunctie adversativaimpune perspectiva subiectiva si aduce elementul dinamic.. dezvoltă poetica imaginaţiei şi a visului. Autorii romantici au scris din ce în ce mai mult despre propriile lor sentimente.” pana la metafora “nemarginitul templu” Feeria noptii de iarna. originalitatea.Procesul de abstractizare se produce la nivelul figurilor de stil prin trecerea de la comparatie “fumuri albe se ridica in vazduhul scanteios!Ca inaltele coloane unui templu maiestos” la epitet “O! tablou maret. o stare de spirit. se realizeaza cu ajutorul epitetelor si al personificarilor: “luna isi aprinde farul tainic de lumina”. fantastic !. misterul noptii.

Pe de alta parte .Fata de imparat este vazuta in miscare abia perceptibila. spre a se intrupa prima oaradin cer si mare. “ca un tanar voievod” . avand la baza numeroase motive de sorginte romantica.Semnificatia alegorica este ca fata pamanteana aspira spre absolut. Ca si in Floare albastra sau in Dorinta.La randu-i Luceafarul. menita sa scoata in evidenta dorul si puterea sentimentului. pentru ca totul se petrece in planul visului. conferit de constructia “Il vede azi. dar si o meditatie asupra conditiei umane duale ( omul supus unui destin pe care tinde sa-l depaseasca).. nocturn specific romantic.Este de factura romantica. teme predilecte: natura.La chemarea fetei: “O dulce-al noptii mele domn. totodata “un mort frumos cu ochii vii”.confesiunea./De ce nu vii tu? Vina !”. favorabil visului. Luceafarul se smulge din sfera sa.Motivul zburatorului apare alaturi de cel al oglinzii: “Si pas cu pas in urma ei/Aluneca-n odaie”. iubirea si cunoasterea. privind spre “umbra negrului castel” o indrageste pe fata si se lasa coplesit de dor. atractia indragostitilor unul pentru cellalt este sugerata mai intai de o chemare. iubirea Luceafarului are nevoia de un lung proces de cristalizare “El iar privind de saptamani ii cade draga fata” Cadrul este intunecat. “umerele goale”.Si . iar spiritul superior simpte nevoia compensatorie a materialitatii.In antiteza. Tema poemului este romantica: problematica geniului in raport cu lumea. condiţia omului de geniu. ironia şi antiteza. Il vede maniAstfel dorinta-i gata”. Poemul romantic Luceafarul de Mihai Eminescu este o alegorie pe tema geniului. IMAGINARUL POETIC.. cadrul preferat: peisajul nocturn. iubirea. Luceafarul are o frumusete construita dupa cananoane romantice: “par de aur moale”. Fata contempla Luceafarul de la fereastra castelului. care ilustreaza prin scanteire viata interioara. In contrast cu paloarea fetei sunt ochii. In aceasta ipoztaza angelica.Stralucirea lor este perceuta de fata ca semn al mortii: Lucesti fara de viata. iubirea fetei are un accent de cotidian. evadarea din realitatea imediată. asemenea lui Neptun. “umbra fetei stravezii”.

dar din iubire. elemente de recurenta). incipit. demonul. relatii de opozitie. motive ale creaţiei marelui poet: geniul. elementul neptunic. doua elemente dintre urmatoarele: titlu. accepta supremul sacrificiu cerut de fata.Cadrul abstract este umanizat.Timpul este mitic: “A fost odata ca-n povesti/A fost ca niciodata”. filozofia. Poemul se desfãaoarã pe un vag fir epic într-o suitã de metafore si simboluri prin care se sugereazã idei filosofice. Întâlnim toate marile teme.Portretul fetei de imparat. si de simetrie.Fata de imparat reprezinta pamantul insusi. Este deci în egalã mãsurã un poem de dragoste si un poem filosofic. Luceafărul rămâne un model de depăşire al gândirii mitice prin gândire filozofică. Dragostea lor semnifica atractia contrariilor. predispozitie spre inaltimile astrale. ________________________________________________________________________ Poemul Luceafãrul este un poem romantic pe tema destinului omului de geniu. 27. iar comparatiile: “Cum e fecioara intre sfinti si luna intre stele” propun o posibila dualitate: puritate. Criticii literari văd în Luceafărul o cheie de boltă a universului poetic eminescian. cadrul nopturn. secvente poetice. prin aceasta afirmandu-si superioritatea fata de ea. realizat prin superlativul absolut de factura populara “o prea frumoasa fata”. Incipitul poemului Luceafarul se afla sub semnul basmului. titanul.` Ea intelege incandescenta din ochii Luceafarului ca semn al glacialitatii si refuza sa-l urmeze. natura. Analizeaza rolul elementelor de compozitie dintr-un text poetic studiat. dragostea.Luceafarul formuleaza sintetizator diferenta care-i separa: “eu sunt muritor /Si tu esti muritoare”. apartinand lui Mihai Eminescu (la alegere. scoate in evidenta o autentica unicitate terestra. Titlul Luceafarul poate fi considerat o alegorie pe tema romantica a locului omului de geniu in lume.ochiul tau ma ingheata”. .

procedee artistice. Un moale pas abia atins de scanduri. de somn sa picuri. N'ai vrea ca nimeni 'n usa ta sa bata. Sa stai visand la foc. cand afara-i sloata. Iar vantul svirle 'n geamuri grele picuri. Pierzandu-ti timpul tau cu dulci nimicuri. frunza 'mprastiata. Si tu citesti scrisori din roase plicuri Si intr'un cias gandesti la viata toata. De odat'aud fosnirea unei rochii. «Convorbiri literare» Tema: iubirea şi natura.. Apariţie: 1 oct. elemente de versificatie) ale unui text poetic studiat apartinand lui Mihai Eminescu. Dar si mai bine-i. Iar mani subtiri si reci mi-acoper ochii. 1879.28. In juru-mi ceata creste randuri-randuri. Comenteaza particularitatile de limbaj si de expresivitate (imaginar poetic. Elemente de versificaţie: Sonetul = 2 catrene şi două terţine = 14 versuri.. ________________________________________________________________________ Afara-i toamna De Mihai Eminescu Afara-i toamna. Si eu astfel ma uit din jet de ganduri. Eminescu adoptă structura sonetului italian. . Visez la basmul vechiu al zinei Dochii.

şi vb. nime-.predomină imagini vizuale. zloată. “mâini subţiri şi reci“. pers. a II-a: citeşti.a identificăm metafora “ceaţa” care simbolizează intrarea într-un spaţiu nedefinit. pers. senzaţia aceasta este amplificată de epizeuxis: “în juru-mi ceaţa creşte rânduri-rânduri”. feminină (cdc/dcd). 29. în terţine. “moale pas”. apeland la doua dintre poeziile studiate la clasa. exprimată prin pron. motivul reveriei. b) individualizată. I: eu mă uit. Prezinta teme si/sau motive romantice. de poveste. în catrene. a IIa: tu.măsura metrică de 11 silabe (endecasilebul). “basmul vechi”. visez. de pers. “roase plicuri“. poetul foloseşte lexeme populare: zvârle. realizată prin intermediul pron. Imaginarul poetic este unul romantic. rima în terţine. la pers. dezvoltă poetica imaginaţiei şi a visului. ________________________________________________________________________ . creat prin: cultivarea subiectivismului: eul liric apare în două ipostaze: a) impersonală. la pers.ritmul iambic. şi vb. teme predilecte: iubirea şi natura. Procedee artistice: . care surprind trăsături definitorii ale celor două universuri create (cel interior – iubirea. În strofa a III. “dulci nimicuri”. cel exterior – natura): “frunza împrăştiată“..rima îmbrăţişată în catrene. . gândeşti. . “grele picuri”. Trezirea la realitate se face în urma apariţiei feminine sugerată prin “foşnirea unei rochii“ şi “pasul moale”.observăm prezenţa epitetelor. . picuri.

. Iniţial. iubirea tragică. ce se va pierde la apariţia spiritului romantic. motivul central al poemului Luceafarul si Scrisoarea I il constituie geniul. subliniind drama umană. de emoţie şi de eul interior. cat si simbolurile eternitatii/mortii si ale temporalitatii/vietii. elemente de imaginar poetic. procedee artistice cultivate de scriitor. Autorii romantici au scris din ce în ce mai mult despre propriile lor sentimente. Raportandu-ne la creatia eminesciana. in Scrisoarea I geniul este vazut de autor intr-o atitudinea romantica. atitudini romantice. iubirea. o stare de spirit. ca o capacitate creatoare in raportul ironiei romantice fata de conditia materiala. la temele si motivele ei. teme predilecte: natura. vom putea spune ca autorul armonizeaza atat teme. ironia şi antiteza.Daca in poemul Luceafarul geniul este pus in fata unei incompatibilitati si anume iubirea. condiţia omului de geniu. geniul in raportul sau cu societate. dezvoltă poetica imaginaţiei şi a visului. doar o atitundine. Dacă secolul XVIII a fost marcat de obiectivitate şi raţiune. confesiunea. A fost o mişcare contra raţionalismului care marcase perioada neoclasică. cultivarea sentimentului şi a fanteziei creatoare. raport care se dovedeste intotdeauna a fi incompatibil. Cultivă: subiectivismul. cadrul preferat: peisajul nocturn. ideile utopice.Romantismul este o mişcare artistică şi filozofică apărută în ultimele decenii ale secolului XVIII în Europa. Concretizand lucrurile la nivel te opera. iubirea. Una dintre motivele ce apare cu predilectie in creatia eminesciana o reprezinta geniul. care a durat mare parte din secolul XIX. motive. evadarea din realitatea imediată. originalitatea. începutul secolului XIX va fi marcat de subiectivitate. romantismul va lua mai târziu forma unei mişcări.

poezia Plumb se incadreaza in estetica simbolista. greutatea sufocanta. zugravirea starilor sufletesti de angoasa. fara solutii de iesire. prin referire la o poezie studiata. totul putand fi dedus din descrierea cadrului.Poetul simbolist nu este interesat nici de poezia naturii in sine. Inclinatia catre stari sufletesti nedefinite. Analizeaza particularitatile de structura si de expresivitate. nici de poezia sociala. aparut in 1916. universul monoton.care. cenusiul existential. uneorii in imagini complexe sinestezii. neputand fi formulate clar. Textul poetic se inscrie in lirica simbolista prin: folosirea simbolurilor. nici de poezia de idei. a simbolului si a corespondentelor. angoasa.Textul nu cuprinde nici un termen explicit al angoasei. tehnica repetitiilor.. Obiectul poeziei simboliste il constituie sttarile sufletesti nelamurite. confuze . visare reprezinta alte trasaturi ale poeziei moderniste. ________________________________________________________________________ Poezia simbolista este exclusiv o poezie a sensibilitatii pure.Dramatismul este sugerat prin corespondenta ce se stabileste intre materie si spirit. predispozitia pentru reverie. deschide volumul cu acelasi titlu. caracteristice simbolismului. olfactive.care sugereaza apasarea. cromatica si dramatismul trairii eului liric.lipsita de aspiratii Prin atmosfera. de spleen. definindu-l in . Tema poeziei o constituie conditia poetului intr-o societate artificiala. muzicalitate. Titlul poeziei este simbolul plumb . folosirea sugestiei. Poezia Plumb totalitate. sunt transmise pe calea sugestiei Sugestia este folosita drept cale de exprimare a corespondentelor a legaturilor ascunse dintre lucruri prin cultivarea senzatiilor coloristice. inchiderea definitiva a spatiului existential.30. muzicale.

Poezia dă impresia de monotonie. Este un monolog. greutate. identificăm prezenţa unui registru funerar. dar poetul reuşeşte să contureze tema ei prin jocul de imagini plastice şi auditive. dobândind anumite semnificaţii în text: apăsare sufletească. poetul nu ne vorbeşte în mod direct despre tema morţii. doua elemente dintre urmatoarele: titlu. funerar vestmânt. Senzaţia finală este de asfixiere a realului.31. plurivalent sau plurivoc(cu mai multe sensuri). solitudine. prin care se face o corespondenţă între lumea exterioară şi lumea poetului: Dormeau adânc/dormea întors Sicriele de plumb/amor de plumb Stam singur în cavou/stam singur lângă mort . Explica rolul elementelor de compozitie dintr-un text poetic studiat. apartinand lui George Bacovia (la alegere. împietrire. Plumbul este un metal greu de culoare cenuşie. identificăm folosirea paralelismului sintactic (figură de construcţie. laitmotiv. el este un simbol neconvenţional. ________________________________________________________________________ Plumb . Motivul cavoului sugerează un spaţiu închis al izolării. dar ne sugerează această idee prin anumite detalii ale decorului. Plumb (1916). mort. plumb. elemente de recurenta – motiv poetic. sugerat prin motivele: sicriele. de repetiţie. Cuvântul-cheie al poeziei este plumbul. flori. Toate aceste elemente ale universului funerar sunt însoţite un determinant substantivul plumb (laitmotiv). izolare de ceilalţi prin lipsa de comunicare. constând în repetarea unor structuri sintactice asemănătoare sau identice). cavou. o confesiune lirică. secvente poetice. moarte sufletească. care apare şi în titlu. Relaţii de simetrie La nivel sintactic. coroanele.Apare în vol. putând semnifica lumea meschină în care lipseşte comunicarea reală.semantic. La nivelul lexical. relatii de opozitie si de simetrie.

voce delegată să exprime stări. care nu trebuie confundată cu persoana reală. dintre care 9 sunt în Cuvinte potrivite(1927).Era vânt/era frig 32. o ipostază a autorului. empiric sau pragmatic). prin referire la un text poetic apartinand directiei moderniste. A scris 16 Psalmi. un autor abstract. Măştile eului liric: o ale eului romantic: demonul. Eul liric sau poetic – individualitate creatoare. o mască. Autorul concret (real) este creatorul real al unei opere literare. geniul. autorul abstract este inclus în opera literară. răzvrătitul. Unii teoreticieni fac o distincţie între autorul concret şi autorul abstract. cu eul liric sau poetic. el este o personalitate istorică şi biografică. În poezie. măscăriciul. adică un al doilea eu. sentimente imaginate de autor. Rimbaud afirma în acest sens: eu este altul. separând eul poetic de cel biografic. tribunul (poeta vatespoetul profet). biografică a autorului (eul biografic. se situează în lumea reală unde duce o viaţă autonomă. În timp ce autorul concret duce o viaţă extraliterară. reflexul autorului este eul liric. autorul concret produce o proiecţie literară despre sine însuşi. cel de-al doilea fiind izvorul celui dintâi. Compunând o operă literară. o ale eului modern: omul obişnuit. . titanul. ________________________________________________________________________ Psalmii arghezieni Autor – persoana reală care produce o operă. Expune specificul raportului autor – eu liric. persoana reală care semnează cartea. Nu trebuie confundat autorul. Este o voce. o ale eului simbolist: inadaptatul. El este creatorul unei opere literare.

” Om părăsit de protecţia divină: “Copac pribeag uitat în câmpie/Cu fruct amar şi cu frunziş ţepos şi aspru-n îndârjire.Eul liric are o legătură reală cu autorul deoarece crearea psalmilor a avut ca surse de inspiraţie: cei 151 de psalmi din Psaltire.» Protejat al Divinităţii: «Şi să nu se ştie că mă dezmierdai/Şi că-n mine însuţi Tu vei fi trăit.» Psalmistul oscilează între evlavie şi revoltă. între credinţă şi tăgadă: «Te caut mut. cei 4-5 ani de viaţă monahală de la Cernica.. pe care psalmistul îl caută «în zgomot şi-n tăcere». Tema psalmilor o reprezintă condiţia umană raportată la condiţia divină. Dumnezeu apare în ipostaza de şoim şi de vânat..» . cititorii. te gândesc. fiind formată din patru catrene. timp în care lecturile religioase şi-au pus amprenta asupra lexicului poetului.tăgadă [Te drămuiesc în zgomot şi-n tăcere.credinţă «Cercasem eu cu arcul eu/ Să te răstorn pe Tine. te-nchipui.. Poezia are structura unui monolog dialogat.”.” Pelerin spiritual: «Mi-aleg poteca strâmtă ca să trec/Ducând în cârcă muntele întreg.] Tema este căutarea absolutului. .. adeseori oscilând între credinţă şi tăgadă.Dumnezeu. Ipostazele în care apare psalmistul: răzvrătit. adresat Divinităţii. Este prelucrat aici motivul vânătorii. Dilema interioară a psalmistului este sugerată prin interogaţiile: «Să te ucid? Sau să-ngenunchi a cere?» El ezită între dorinţa de a distruge orice mit sau formă de idealitate şi îngenuncherea în faţa Stăpânului ceresc. Dumnezeu» .” Revoltat: “De când s-a întocmit Sfânta Scriptură. tâlhar: “Tâlhar de ceruri îmi făcui solia/Să-ţi jefuiesc cu vulturii tăria. Cele două motive centrale ale Psalmilor sunt: Divinitatea şi Psalmistul. Eul liric reuşeşte să depăşească elementul biografic. deoarece în glasul psalmistului ne identificăm şi noi. ”Cercasem eu cu arcul meu/ Să te dobor pe Tine . Strofa a doua descrie pendularea psalmistului între credinţă şi între tăgadă./Tu n-ai mai pus piciorun bătătură.

suferinţa poetului atinge paroxismul. ‘serafimi’. ‘porumbelul Sf. ci doar pentru a-l pipăi. Titlul este o metaforă care exprimă ideea unei lumi desacralizate. de Lucian Blaga Apare în vol. incipit. ________________________________________________________________________ Paradis în destrămare. . secvente poetice. Poemul aminteşte de cuvintele filosofului german Heidegger: sein zum Tode ( alunecarea spre moarte). Omul a pierdut paradisul pentru că s-a comportat uman. laitmotiv). în timp ce lexemul destrămare arată ideea de pierdere a dimensiunii sacre. când exclamă: «Vreau să te pipăi şi să urlu este. Sentimentul dominanat este cel de tristeţe şi de nostalgie. psalmistul nedorindu-şi o încleştare cu Dumnezeu din care să iasă biruitor. ‘arhangheli’. Poezia se structurează în jurul a două motive poetice: sacrul şi profanul. armonia. apartinand lui Lucian Blaga (la alegere. ‘apa vie’. deoarece a gustat din fericirea aceea. elemente de recurenta – motiv. relatii de opozitie si de simetrie. totodată. ci deoarece omul nu mai poate percepe semnele divinului. Exasperarea sa atinge apogeul în ultimul vers. 33. perfecţiunea. Evidentiaza elementele de compozitie dintr-un text poetic studiat. ‘îngerii’. Poezia are tente expresioniste prin cultivarea unui sentiment de deznădejde şi prin strigătul disperat al omului modern care se simte prins într-o lume din care lipsesc semnele sacrului. Sacrul este punctat prin cuvintele: ‘portarul înaripat’. Duh’. substantivul paradis sugerează ordinea. Dumnezeu este absent nu pentru că s-ar fi retras din lume. are nostalgia paradisului păstrând amintirea lui. Lauda somnului(1929).În ultima strofă. doua elemente dintre urmatoarele: titlu. Titlul poemului surprinde o lume aflată într-o stare de desacralizare după căderea paradisiacă.» Dorinţa celui care caută este de a găsi ceva care să îi certifice clar existenţa Divinităţii. identificăm un oximoron.

o porumbelul Sf. arta devenind un mijloc de reflectare a complexitatii aspectelor existentei si o modalitate de amendare a raului. cat si a tehnicii poetice. ‘pluguri de lemn’. Valorificarea diferitelor straturi lexicale in asocieri surprinzatoare. Duh devine un mesager al sfârşitului şi nu un sol al păcii. truda creatorului. Prezinta particularitati moderniste intr-o poezie studiata. apartinand lui Tudor Arghezii. fiind atinşi de frig şi de somn. o Îngerii se comportă uman. metrica si ritmul variabile. dar ea este umplută de păianjeni sugerând ideea că adevărurile se refuză lumii moderne. o arhanghelii ară cu pluguri de lemn şi îşi simt aripile grele. un nascocitor. creatia artistica este atat produsul inspiratiei divine. profane: o portarul înaripat – heruvimii . o Apa vie este un simbol al cunoaşterii profunde. ‘păianjeni’. cu elemente traditionaliste si moderniste. Misiunea lui este de a sugera ‘marea noapte’ în care intră spiritul uman. . estetica uratului. Poezia Testament de tudor Archezi este o arta poetica de sinteza pentru orientarile poeziei interbelice. imagine ce sugerează coborârea în profan şi nu zborul sau ascensiunea. prin aceasta creatie. strofele inegale ca numar de versuri. ‘vor putrezi’. in conceptia lui Arghezi.Pe de alta parte. arătând inutilitatea propriei existenţe. iar poezia presupune mestesugul. ________________________________________________________________________ Poezia Testament de tudor Archezi este o arta poetica moderna pentru ca poetul devine. ei fiind atinşi de trecerea timpului.Un alt argument in favoarea modernitatii poeziei este faptul ca Arghezi introduce in literatura romana.Profanul îşi subordonează lexeme precum ‘cotor de spadă’. o serafimii au părul nins. Personajele biblice (care aparţin sacrului) apar în ipostaze neadecvate. ‘învins’. ‘părul nins’. 34. sunt tot atatea argumente in favoarea modernitatii poeziei.ţine în mână ‘un cotor de spadă’.

35. ________________________________________________________________________ Poezia cuprinde 2 simboluri antonimice: Cele două personaje aparţin unor lumi diferite: Riga Crypto regnului vegetal. de Ion Pillat Traditionalismul. Aceasta ideologie isi are punctul de pornire in anul 1840 la revista "Dacia Literara" unde prin articolul "Introductie" unde Mihail Koglaniceanu impunea conceptul de specific prin cele trei surse de inspiratie al operelor literare: * Istoria Nationala * Folclorul romanesc * Natura La inceputul secolului XX se vor impune in literature doua ideologii diferite ca denumire. conceptii prin care se promoveaza traditia si ideea de specific national. 36. prin conceptie si limbaj incifrat. caracterizat printr-un ansamblu de idei. credinte. accesibila cititorilor initiati. apartinand lui Ion Barbu. prin referire la un text liric studiat. Prezinta particularitati moderniste intr-o poezie studiata. dar subordnate traditionalismului: - . ________________________________________________________________________ o Aci sosi pe vremuri. Ilustreaza conceptul operational traditionalism. iar lapona Enigel regnului uman.Astfel se concretizeaza antiteza celor doua regnuri vegetal reprezentat de Riga si cel animal avando ca exponent pe Lapona Enigel. Prin urmare poezia apartine modernismului/ermetismului barbian. Poezia este o demonstraţie a ideii că nu este posibilă nuntirea unor lumi diferite şi cu aspiraţii variate. este o ideologie cultural literara. Poetul îşi alege personajele aparţinând unor regnuri diferite pentru a sugera imposibilitatea dragostei lor şi totodată antiteza dintre cele două lumi.

care sunt supuse aceleiaşi legi universale a trecerii implacabile a timpului. o tonul elegiac (trist). clopotul este un motiv sacru. ‘psihologic’. berzele. obunandu-se astfel inovatiilor sau imprumuturilor de valori din literature moderna. o Titlul conţine un adverb de loc (aci) şi o locuţiune adverbială de timp (pe vremuri). Poezia vorbeşte despre două poveşti de iubire. o Tematica este una tradiţională.Semanatorismul (Garabet Ibraileanu) -Poporanismul (Nicolae Iorga) Aceste ideologii insa au exagerat ideea de traditie de autohton. crinolina. poetul ne introduce într-o atmosferă trecută. O forma mult mai nuantata a traditionalismului este "Gandirismul" aparut in revista "Gandirea" in 1921 la Cluj condusa de Cezar Petrescu o Ion Pilat este un scriitor aparţinând perioadei tradiţionalismului interbelic. o La nivel prozodic. poezia respectă canoanele clasice. . Pastelul la Ion Pillat este doar un pretext pentru meditaţia poetului asupra efemerităţii existenţei umane. Spaţiul şi timpul nu sunt precizate cu exactitate. rima împerecheată. câmpia. Pe Argeş în sus. o Scriitorul continuă tradiţia lui Vasile Alecsandri prin practicarea unui pastel evoluat. Scriitorii apartinand acestei ideologii pastreaza un atasament exagerat pentru trecut. cea a trecerii ireversibile a timpului fugit irreparabile tempus şi cealaltă este fortuna labilis (soartă schimbătoare). lanuri de secară. o Se remarcă predilecţia pentru simbol. idealizand de multe ori realitatea. sunetul său amintind de fragilitatea existenţei umane şi de trecerea timpului. Principalul său volum de poezii este cel din 1923. In genere opera literara care se subordoneaza acestei ideologii refelcta in mod totalitar numai aspecte autohtone. fiind organizată în 19 distihuri şi un monovers final. făcând legătura între timpul prezent (obiectiv) şi timpul amintirii (subiectiv). măsura metrică de 13-14 silabe. Adverbul de loc apare într-o formă populară. o cultivarea universului rural: berlină. din care face parte şi textul Aci sosi pe vremuri.

o apar imagini insolite. Tudor Arghezi). Neomodernismul nu reprezintă o evoluţie a poeziei ci o întârziere cu treizeci de ani faţă de experienţele Occidentului. Poetul foloseşte enumeraţii ample. Către Galateea – 1965 – vol. cu exemple apartinand neomodernismului. ambiguitate. Dreptul la timp o poezia valorifică un mit al Antichităţii (Galateea–Pygmalion se îndrăgosteşte de propria operă. o reflecţia filosofică. ‘sfârşitul cuvântului a cărui primă silabă tocmai o spui’. Astfel. Liderul poetic al şaizeciştilor este Nichita Stănescu (1933-1983). Galateea. poezia devine a artă poetică. Ilustreaza caracteristicile limbajului poetic (expresivitate. o sculptură. o se cultivă metafore subtile. Caracteristici ale poeziei şaizeciste: o poeţii trebuie să se întoarcă la izvoarele modernităţii interbelice (Lucian Blaga. În momentul apariţiei poeziei lui Nichita Stănescu. o Eul liric subliniază. o Tema poeziei este iubirea creatoare (iubirea şi creaţia). sugestie). o ironia. ideea că nu cunoaşte doar atributele celei căreia i se adresează. Ion Barbu. pentru a-şi exprima sentimentul de iubire :’toate . ________________________________________________________________________ Neomodernismul (al doilea modernism) se referă la generaţia scriitorilor şaizecişti. nicăieri în lume nu se mai scria poezie metaforică de tip modernist. rugându-i pe zei s-o însufleţească). legătura dintre artist şi creaţia sa. prin sugestie.37. o cultivarea unui limbaj ambiguu. ci şi ‘bătaia inimii pe care urmează s-o auzi’.

rugăciunea (‘şi mă rog de tine. naşte-mă’). toate parfumurile. iar artistul este cel care dă viaţă operei prin imaginaţia şi sensibilitatea sa.timpurile. Copacii devin’umbre de lemn ale vinelor tale’. Natura apare ca însufleţită de operă şi nu invers. . iar ultima arată suferinţa. Creaţia este aceea care înveşniceşte numele autorului şi îl face să treacă dincolo de timp.. ci lumea este o copie a artei. poetul creează cuvinte noi. figuri sintactice). Personificarea ‘genunchiul pietrelor’ sugerează însufleţirea operei de artă. iar pietrele rămân ‘umbre de piatră ale genunchiului meu’. o procedee artistice/figuri de stil (figuri de sunet. toate mişcările. Poetul realizează că numai cu ajutorul raţiunii nu poate crea. jertfa. răsturnându-se conceptul tradiţional de mimesis: nu arta este o copie a lumii (o copie a copiei). ambiguitate. o ‘De ce creaţia este implorată să dea naştere creatorului ?’ Este creată o ambiguitate.’. de cunoaşterea poetică. Creatorul şi creaţia se nasc şi se susţin reciproc. Astfel. figuri semantice. care nu poate să pătrundă în esenţa tainelor lumii. Primele două metafore personificatoare exprimă vitalitatea sculpturii. universul sunt însufleţite. după-orizontul. Este nevoie de ceva mai mult. dintr-un text poetic apartinand lui Nichita Stanescu. umilinţa. Comenteaza elementele de limbaj si de expresivitate. Adverbele de loc ‘departe’ şi ‘aproape’ sugerează limitele cunoaşterii de tip raţional.. râurile devin ‘mişcătoare umbre ale sângelui tău’. sugestie). ________________________________________________________________________ Limbaj şi expresivitate înseamnă: o caracteristicile limbajului poetic (expresivitate. o Natura. dincolo-de-marea. o Orizontul cunoaşterii e definit prin noţiuni abstracte. 38. care sunt şi metafore: după-amiaza.

o elemente de versificaţie. Către Galateea – 1965 – vol. Dreptul la timp, de Nichita Stănescu Tema poeziei este iubirea creatoare (iubirea şi creaţia), legătura dintre artist şi creaţia sa. Astfel, poezia devine a artă poetică. Poetul foloseşte enumeraţii ample, pentru a-şi exprima sentimentul de iubire: ’toate timpurile, toate mişcările, toate parfumurile...’. Personificarea ‘genunchiul pietrelor’ sugerează însufleţirea operei de artă. Eul liric apare în ipostaza unui Demiurg în fraza «Ştiu/ tot ce e mai departe de tine». Orizontul cunoaşterii e definit prin noţiuni abstracte, care sunt şi metafore: dupăamiaza, după-orizontul, dincolo-de-marea. Astfel, poetul creează cuvinte noi. Natura, universul sunt însufleţite. Copacii devin ’umbre de lemn ale vinelor tale’, râurile devin ‘mişcătoare umbre ale sângelui tău’, iar pietrele rămân ‘umbre de piatră ale genunchiului meu’. Primele două metafore personificatoare exprimă vitalitatea sculpturii, iar ultima arată suferinţa, umilinţa, jertfa, rugăciunea (‘şi mă rog de tine, naştemă’). Natura apare ca însufleţită de operă şi nu invers, răsturnându-se conceptul tradiţional de mimesis: arta este o copie a lumii (o copie a copiei). Adverbele de loc ‘departe’ şi ‘aproape’ sugerează limitele cunoşterii de tip raţional, care nu poate să pătrundă în esenţa tainelor lumii. Poetul realizează că numai cu ajutorul raţiunii nu poate crea. Este nevoie de ceva mai mult, de cunoaşterea poetică. Există o anumită tensiune interioară care creşte în poem. Verbul la forma imperativă ‘naşte-mă’ este un refren al poeziei (laitmotiv). El constituie totodată punctul culminant al dialogului artistului cu Galateea. ‘De ce creaţia este implorată să dea naştere creatorului ?’Deoarece creatorul şi creaţia se nasc şi se susţin reciproc. Creaţia este aceea care înveşniceşte numele autorului şi îl face să treacă dincolo de timp, iar artistul este cel care dă viaţă operei prin imaginaţia şi sensibilitatea sa. Poezia este o invocaţie către Galateea. Galateea este iubita, dar şi creaţia. Versuri albe, inegale ca lungime .

Ritmul interior. Poetul foloseşte ingambamentul.

39. Ilustreaza conceptul operational lirism subiectiv, prin referire la doua poezii studiate, apartinand romantismului, simbolismului, modernismului sau neomodernismului. ________________________________________________________________________ “Eu nu strivesc corola de minuni a lumii” de Lucian Blaga face parte din seria artelor poetice ale literaturii române din perioada interbelică. Poezia este aşezată în fruntea primului său volum, “Poemele luminii”(1919), şi are rol de program (manifest literar), realizat însă cu mijloace poetice. Tema poeziei o reprezintă atitudinea poetică în faţa marilor taine ale Universului: cunoaşterea lumii în planul creaţiei poetice este posibilă numai prin iubire. Fiind o poezie de tip confesiune, lirismul subiectiv se realizează prin atitudinea poetică transmisă în mod direct şi, la nivelul expresiei, prin mărcile subiectivităţii (mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţează eul liric): pronumele personal la persoana I singular, adjectivul posesiv la persoana I, verbele de present, persoana I singular, alternând spre diferenţiere cu persoana a III-a; topica afectivă/cezura. “Plumb” de George Bacovia. Textul este structurat in doua catrene construite pe baza lexemului plumb, care este reluat in 6 din cele 8 versuri ale poeziei.Cele doua strofe/secvente poetice corespund celor doua planuri ale realitatii: realitatea exterioara, obiectiva simbolizata de cimitir si de cavou si realitatea interioara, subiectiva, simbolizata de sentimentul iubirii a carui invocare se face cu disperare, fiind si el conditionat de natura mediului.

Lirismul subiectiv este redat la nivelul expresiei prin marcile subiectivitatii: persoana intai a verbelor “stam”, “am inceput”,, persoana I a adjectivului posesiv “amorul meu”.

40. Exemplifica trasaturile speciei dramatice comedia, prin referire la o opera studiata. ________________________________________________________________________

O scrisoare pierdută, de I.L. Caragiale Comedia – specie a genului dramatic, in proza sau in versuri care provoaca rasul (este menita sa-I inveseleasca pe spectatori) prin surprinderea moravurilor sociale, a unor tipuri umae sau a unor situatii neasteptate, avand un final fericit si, deseori, un rol moralizator.Conflictul comic presupune contrastul dintre aparenta si esenta, dintre pretentii si realitate.Personajele comediei sunt inferioare in privinta insusirilor morale, a capacitatilor intelectuale sau a statutului social. Caracteristici: o stârneşte râsul; o Există diferite situaţii comice, diferite greşeli de exprimare care produc râsul. În acest sens, Caragiale foloseşte procedee specifice teatrului clasic, făcând apel la încurcătură (determinată de pierderea banului), la coincidenţă (Dandanache utilizează acelaşi instrument de şantaj ca acela la care recurge Caţavencu), la quiproquo (înlocuirea lui Caţavencu, în final, cu Agamiţă Dandanache). o conflict derizoriu (nesemnificativ); o Conflictul este produs de pierderea scrisorii trimise de Tipătescu lui Zoe. Scrisoarea este un adevărat personaj, care trece din mână în mână, generând şi întreţinând intriga, contribuind la menţinerea tensiunii dramatice. o Prin dispariţiile repetate şi eforturile personajelor de a o recupera, ea se transformă într-o importantă sursă a comicului.

de limbaj. ce desemnează un fenomen care stârneşte râsul şi care nu pereclitează existenţa celor implicaţi. o deznodământ vesel. sarcasmul. o Personajele vor să pară altceva decât sunt. o stil parodic. având defecte morale care sunt satirizate. Comicul de limbaj este provocat de: o prezenţa numeroaselor greşeli de vocabular. mai . ironia. Zoe – femeia adulterină. Comicul provine dintr-o neconcordanţă între aparenţă şi esenţă. Trahanache – soţul încornorat. nu inofensive: «Curat constituţional». de caracter. Observarea discrepanţei între aparenţă şi esenţă produce efecte comice. dar nu le iartă acele defecte care le face ridicole. de I. 41. Forme ale comicului : umorul. iar personajele. Caragiale Comicul – categorie estetică.L. Caţavencu – demagogul etc. grotescul. o Tipurile de personaje reflectă anumite defecte de caracter sau vicii. Ilustreaza comicul (de caracter. o Caragiale îşi iubeşte personajele. refăând pacea. de nume. între scop şi mijloace. satira. între adevăr şi minciună. este mediocru. o conflict între aparenţă şi esenţă. ________________________________________________________________________ O scrisoare pierdută. o Nae Caţavencu este pus ca să conducă manifestaţia în cinstea lui Agamiţă Dandanache. prin vorbele lui Pristanda.o personajul este confruntat cu false probleme. Pristanda – poliţaiul slugarnic. Tipuri de comic : de situaţie. Piesa se încheie într-o notă comică. de situatie sau de limbaj). Cuvintele sunt deformate. care mai înainte au fost în conflict. acum se împacă. prin referire la o comedie studiata.

din lipsă de instrucţie: famelie. adresant. Comicul de situaţie rezultă din fapte neprevăzute şi din prezenţa unor grupuri insolite: o triunghiul conjugal: Zoe-Tipătescu-Trahanache.» o asociaţii incompatibile: «Industria română e admirabilă. o evoluţia inversă (Caţavencu). o încălcarea regulilor gramaticale şi a logicii ani. andrisant. o quiproquo-ul (înlocuirea lui Caţavencu prin Dandanache). rezultat al unei mai mari libertăţi de creaţie.Brânzovenescu. ori să se revizuiască. o cuplul Farfuridi. prin referire la o opera literara studiata.. ceea ce permite amestecul celor două categorii fundamentale ale genului dramatic: comicul şi tragicul. o orice scenă în care apar efecte comice.» o nonsensul: «. tratat uneori într-o manieră comică. o încurcătura (pierderea scrisorii). o contradicţia în termeni: «După lupte seculare care au durat aproape 30 de 42.. dar lipseşte cu desăvârşire.ales neologismele.. remuneraţie. Drama este o specie modernă a genului dramatic. ________________________________________________________________________ Drama este o piesă de teatru cu un conţinut grav.» o ticuri verbale: o Ghiţă Pristanda: curat murdar. e sublimă. plebicist (familie. renumeraţie. primesc ! dar să nu se schimbe nimica. În dramă se regăsesc mai multe curente literare printre care şi . plebiscit). o Trahanache: aveţi puţintică răbdare. Ilustreaza conceptul operational drama.. curat constituţional.

Alături de acest motiv îl întâlnim şi pe acela al sorţii schimbătoare: „Necruţând nimica-n lume. tot strigând că nu-i destul!” şi versuri de factură populară: „Moartea-i mireasă/ Normântu-i casă.. eu pentr-un ceas de mândrie”. La nivelul personajelor întâlnim eroi romantici. În această piesă întălnim mai multe trăsături ale romantismului cum ar fi evaziunea în trecut.” Este întâlnit şi umorul popular: „Bre! Ce de mai boierime! Doi jupâni ş-o jupâneasă! / Parcâ-i la curtea domnească! / O adunătură aleasă!”..... Grozavul vis!. Nebuni. / Daţi-mi armă! Lângă dânsul. La nivel artistic predomină antiteza./ Care ţese nevăzută toate lucrurile-n lume.. / Hai la vrăjmaşi!.. / Viermii sunt naşi.... oare. el cu prada şi averea! / Dar ce-i mai trebui acuma mii de galbeni în grămezi? – Ce-mi foloseşte domnia?. ce din lăcomie. tu eşti o unealtă a puterii fără nume. dar . / Gata să-şi mai dreagă cursa. să fiu întocmai ca Sbierea? / Eu cu cinstea şi mândria. Ca erou romantic el este structurat contradictoriu: înzestrat cu calităţi de excepţie. Mai întâlnim deasemenea şi comparaţia romantică „O faptă cât de frumoasă. Întâlnim motivul destinului care aminteşte de tragedia greacă antică: „Tu! Da.” În această piesă apare şi motivul romantic al visului prevestitor: „Visul meu!. eroi excepţionali în situaţii excepţionale: Răzvan este dominat de trăsături puternice de caracter. proverbul popular: „Fie pâine cât de rea. bun ca blândul mieluşel / Face rele peste. de care este conştient. antiteză pe care o putem observa foarte bine între Răzvan şi Zbierea. Bogdan Petriceicu Hasdeu pornind de la cronica lui Miron Costin şi de la un studiu istoric consacrat lui Răzvan de Nicolae Bălcescu.”. / Tot mai dulce mi se pare. făr’ s-o ştie singur el!”. personaje care în final îşi găsesc sfârşitul împreună datorită aceluiaşi motiv: dorinţa de putere şi lăcomia: „Nu-mi ziceai tu. dar şi versuri cu valoare de pamflet social: „Astfel şi boierul ăsta e painjinul sătul. / El pentr-o biată lescaie. / Uitam că viaţa-i o punte dintre leagăn şi mormânt!”.. / Astfel c-ades muritorul.. în Anglia. ca o floare cu otravă. Germania şi Franţa. când o ştiu din ţara mea”. în primejdie mi-e locul. Vidro. / Şi de ce eu stau aicim când Răzvan înfruntă focul?. neştiind nimica sfânt. Piesa „Răzvan şi Vidra” este o dramă romantincă care urmăreşte destinul lui Răzvan. istorie sau tradiţie... evoluând de la condiţia sa de ţigan liber la aceea de domnitor al Moldovei. Pe-amândoi aci ne vezi / Praf. procedeu specific romantismului.romantismul.. / Tăinuieşte câteodată pieirea cea mai grozavă!. Romantismul este un curent literar apărut în prima jumătate a secolului al XIX-lea. pulbere şi cenuşă! ..

drama individului apăsat de prejudecata publică: „Eu. dominate de câte o pasiune devoratoare. ţigan! Eu. cântecul fcut-am eu. deşi apare. într-un moment când curentul romantic începea să dispară.. în primul rând. din cauza căruia fusese făcut „rob pentr-un galben”. prin alegerea unor personaje care întruchipează caractere puternice. În opera „Răzvan şi Vidra” se mai regăsesc şi alte caracteristici specifice romantismului cum ar fi amestecul genurilor sau subiectivismul. pentru că drama Răzvan şi Vidra este.care refuză bogăţia. după cum spunea G. decât amar.. a stăpânului devenit robul robului său. pe care autorul le dispune în cadrul unei existenţe istorice reale. cutezanţa în lupta pentru dreptate şi curajul răspunderii: „El nu-i vinovat sărmanul. Prin încercarea de a reda culoarea locală şi atmosfera epocii. Călinescu.”. vai. generozitatea. buna măiculiţă. Răzvan şi Vidra este o piesă romantică.a celui dispreţuit care se ridicădatorită meritelor sale proprii. Piesa apelează la o serie de convenţii şi teme cunoscute în literatura romantică. din mormânt ar tresări / De-ar şti că în pieptu-mi se mişcă păcatul de-a tâlhări”. cu trăsăturile individuale care umanizează personajele.o. / L-am scris. încât ajunsei de mic / În casa mitropoliei cel mai isteţ grămătic. l-am lipit şi pace!” Suflet generos. care îi susţin pe parcursul devenirii lor.. Jupâne! / Decât. cinstea: „Mama. Răzvan îl iartă: „Răzbunarea cea mai crudă este când duşmanul tău / E silit a recunoaşte că eşti bun şi dânsu-i rău!” Avântul romantic al personajului se împleteşte cu clasicismul construcţiei realizată într-o structură unitară echilibrată. Când e prins Zbierea..neputiincios în afirmarea lor. cum ar fi: tea săracului îmbogăţit din întâmplare. ştiut-am să-nvăţ scrisoare / sârbească şi românească. . Răzvan se comportă după legile morale nescrise ale haiducilor. creând astfel noi specii printre care şi drama. / Mai dulce-i spânzurătoarea / Nu mai aştept în zadar!” Comportamentul şi faptele sale arată însuşiri alese: ştiutor de carte: „Dintre mii de ţigănime. dar le provoacă în final înfrângerea şi chiar tendinţa de a amesteca solemnitatea tragicului cu omenescul. Romantismul promovează alături de poezia lirică sau proză şi dramaturgia. sau tema răzbunării prin bunătate.

43. autorul utilizează frecvent procedee retorice. în general declamative şi bazate pe exagerări. Fiind destinata reprezentarii scenice. pe o viziune hiperbolică a realităţii. creatia dramatica impune anumite limite in ceea ce priveste amploarea timpului si a spatiului de desfasurare a actiunii. intr-un interval de trei zile. ________________________________________________________________________ Ca specie a genului dramatic. fiind construit sub forma schimbului de replici intre personaje. care o foloseste ca arma de santaj. toate acestea fiind caracteristice teatrului romantic. relatii temporale si spatiale). Intriga piesei (elementul care declanseaza desfasurarea actiunii si efectul de ansamblu al textului) porneste de la o intamplare banala: pierderea unei scrisori intime. Analizeaza constructia subiectului (conflict dramatic.Acest fapt ridicol starneste o agitatie nejustificata si se rezolva printr-o impacare generala s neasteptata. Conflictul dramatic principal consta in confruntarea pentru puterea politica a doua forte opuse: reprezentantii puterii (prefectul Stefan Tipatescu. in perioada campaniei electorale. singurele interventii directe ale autorului in piesa. comedia este destinata reprezentarii scenice. dovada fiind lista cu Persoanele de la inceputul piesei si didascaliile.Toate aceste sunt teme romantice prin faptul că includ elementul caracteristic al antitezei. in zilele noastre”. intriga. şi făcând din Răzvan şi Vidra o dramă romantică. al contrastului dintre două situaţii. Textul dramatic este structurat in patru acte alcatuite din scene.Actiunea comediei O scrisoare pierduta este plasata “in capitala unui judet de munte. scena. compromitatoare pentru reprezentantii locali ai partidului aflat la putere si gasirea ei de catre adversarul politic. adica la sfarsitul secolului al XIX-lea. pres partidului Zaharia Trahanache si sotia acestuia Zoe) si gruparea independenta constituita in jurul lui Nae . Pentru descrierea şi realizarea scenică a acestor situaţii dramatice romantice.

în O scrisoare pierdută. Dandanache e peltic. Prin limbaj: Zaharia Trahanache are ticuri verbale. este sugerată prin numele de Caţavencu. nume ce trimite la caţă – persoană care vorbeşte mult. mai ales regionalismele. care se . Prin nume: Zaharia Trahanache – numele lui sugerează zahariseala şi capacitatea de a se modela uşor. întâlnim frecvent ca modalităţi de caracterizare preferate de autor următoarele procedee fundamentale. curat condei. Ticul său verbal produce asociaţii comice: curat murdar. Comenteaza doua modalitati specifice de caracterizare a personajului dramatic. c-am întors-o cu politica?» Pristanda foloseşte frecvent termeni populari. amestecul clientelei politice a vremii. prin referire la un text literar studiat. 44. toate indirecte: 1. prin limbaj. după ordinele superiorilor: Trahanaua e o cocă moale. defect de vorbire care nu se potriveşte cu statul lui social: «Asa e. ceea ce denotă o gândire plată şi o anumită inerţie a personajului. ________________________________________________________________________ La Caragiale. renumeraţie. iar neologismele le deformează. ambitios avocat si proprietar al ziarului Racnetul Carpatilor. catrindală.Catavencu. 2. principala sa caracteristică.Conflictul are la baza contrastul dintre ceea ce sunt si ceea ce vor sa para personajele. curat constituţional. prin nume. Nae Caţavencu – demagogia personajului. precum «aveţi puţintică răbdare». trădându-şi incultura şi lipsa de instrucţie: bampir. puicusorule. intre aparenta si esenta. Farfurdi şi Brânzovenescu – numele lor au «rezonanţe culinare» şi sunt derivate cu sufixe onomastice greceşti şi româneşti. famelie.

tu eşti o unealtă a puterii fără nume. ________________________________________________________________________ Piesa „Răzvan şi Vidra” este o dramă romantincă al carei subiect il reprezinta destinul lui Răzvan.. 45. tot strigând că nu-i destul!” şi versuri de factură populară: „Moartea-i mireasă/ Normântu-i .. să fiu întocmai ca Sbierea? / Eu cu cinstea şi mândria. / Tot mai dulce mi se pare.” Este întâlnit şi umorul popular: „Bre! Ce de mai boierime! Doi jupâni ş-o jupâneasă! / Parcâ-i la curtea domnească! / O adunătură aleasă!”. / Astfel c-ades muritorul. ce simte că adversarul de azi poate fi prefectul de mâine.. procedeu specific romantismului./ Care ţese nevăzută toate lucrurile-n lume. Expune subiectul unei drame studiate. / Gata să-şi mai dreagă cursa. personaje care în final îşi găsesc sfârşitul împreună datorită aceluiaşi motiv: dorinţa de putere şi lăcomia: „Nu-mi ziceai tu. Vidro. istorie sau tradiţie. La nivel artistic predomină antiteza. Bogdan Petriceicu Hasdeu pornind de la cronica lui Miron Costin şi de la un studiu istoric consacrat lui Răzvan de Nicolae Bălcescu. făr’ s-o ştie singur el!”. / El pentr-o biată lescaie. arătând şiretenia lui. Nebuni.. bun ca blândul mieluşel / Face rele peste. Mai întâlnim deasemenea şi comparaţia romantică „O faptă cât de frumoasă. Pe-amândoi aci ne vezi / Praf. oare. ca o floare cu otravă. / Tăinuieşte câteodată pieirea cea mai grozavă!. el cu prada şi averea! / Dar ce-i mai trebui acuma mii de galbeni în grămezi? – Ce-mi foloseşte domnia?. În această piesă întălnim mai multe trăsături ale romantismului cum ar fi evaziunea în trecut.bucura de aceleaşi avantaje constituţionale. proverbul popular: „Fie pâine cât de rea. dar şi versuri cu valoare de pamflet social: „Astfel şi boierul ăsta e painjinul sătul. Pristanda – numele personajului este luat de la un joc moldovenesc în care se bate pasul într-o parte şi-n alta fără să se pornească niciunde. eu pentr-un ceas de mândrie”. antiteză pe care o putem observa foarte bine între Răzvan şi Zbierea. Întâlnim motivul destinului care aminteşte de tragedia greacă antică: „Tu! Da.. pulbere şi cenuşă! . când o ştiu din ţara mea”. ce din lăcomie.. evoluând de la condiţia sa de ţigan liber la aceea de domnitor al Moldovei.

Alături de acest motiv îl întâlnim şi pe acela al sorţii schimbătoare: „Necruţând nimica-n lume. încât ajunsei de mic / În casa mitropoliei cel mai isteţ grămătic. decât amar. Când e prins Zbierea. neştiind nimica sfânt. Răzvan îl iartă: . din cauza căruia fusese făcut „rob pentr-un galben”. Călinescu. Grozavul vis!. ştiut-am să-nvăţ scrisoare / sârbească şi românească. cutezanţa în lupta pentru dreptate şi curajul răspunderii: „El nu-i vinovat sărmanul. buna măiculiţă.”. pentru că drama Răzvan şi Vidra este.. / Daţi-mi armă! Lângă dânsul.. Jupâne! / Decât.. după cum spunea G. / Mai dulce-i spânzurătoarea / Nu mai aştept în zadar!” Comportamentul şi faptele sale arată însuşiri alese: ştiutor de carte: „Dintre mii de ţigănime..”. generozitatea. Ca erou romantic el este structurat contradictoriu: înzestrat cu calităţi de excepţie.. în primejdie mi-e locul.. / Uitam că viaţa-i o punte dintre leagăn şi mormânt!”.. din mormânt ar tresări / De-ar şti că în pieptu-mi se mişcă păcatul de-a tâlhări”. dintr-un text dramatic studiat (la alegere: comedie. cântecul fcut-am eu. drama individului apăsat de prejudecata publică: „Eu. de care este conştient. eroi excepţionali în situaţii excepţionale: Răzvan este dominat de trăsături puternice de caracter. Caracterizeaza un personaj. vai.. / Hai la vrăjmaşi!... / Viermii sunt naşi.” În această piesă apare şi motivul romantic al visului prevestitor: „Visul meu!. dar neputiincios în afirmarea lor.. ________________________________________________________________________ Personajul Razvan din drama Razvan si Vidra de B. Răzvan se comportă după legile morale nescrise ale haiducilor. / L-am scris..Hasdeu Piesa „Răzvan şi Vidra” este o dramă romantincă care urmăreşte destinul lui Răzvan. 46. La nivelul personajelor întâlnim eroi romantici. / Şi de ce eu stau aicim când Răzvan înfruntă focul?. în primul rând. forme ale dramaturgiei in teatrul modern). ţigan! Eu..o. cinstea: „Mama. l-am lipit şi pace!” Suflet generos. evoluând de la condiţia sa de ţigan liber la aceea de domnitor al Moldovei.casă.P. drama..

Fiind destinata reprezentarii scenice. intr-un interval de trei zile. Textul dramatic este structurat in patru acte alcatuite din scene. compromitatoare pentru reprezentantii locali ai partidului aflat la putere si gasirea ei de catre adversarul politic. comedia este destinata reprezentarii scenice. in zilele noastre”.Acest fapt ridicol starneste o agitatie nejustificata si se rezolva printr-o impacare generala s neasteptata. 47. care o foloseste ca arma de santaj. creatia dramatica impune anumite limite in ceea ce priveste amploarea timpului si a spatiului de desfasurare a actiunii. prin referire la o opera literara studiata. fiind construit sub forma schimbului de replici intre personaje. Ilustreaza elementele de compozitie a textului dramatic (act.Actiunea comediei O scrisoare pierduta este plasata “in capitala unui judet de munte. pres partidului Zaharia Trahanache si sotia acestuia Zoe) si gruparea independenta constituita in jurul lui Nae Catavencu. Intriga piesei (elementul care declanseaza desfasurarea actiunii si efectul de ansamblu al textului) porneste de la o intamplare banala: pierderea unei scrisori intime. scena/tablou. singurele interventii directe ale autorului in piesa. adica la sfarsitul secolului al XIX-lea.Conflictul are la . replica. indicatii scenice). ambitios avocat si proprietar al ziarului Racnetul Carpatilor. dovada fiind lista cu Persoanele de la inceputul piesei si didascaliile. ________________________________________________________________________ Ca specie a genului dramatic. Conflictul dramatic principal consta in confruntarea pentru puterea politica a doua forte opuse: reprezentantii puterii (prefectul Stefan Tipatescu. in perioada campaniei electorale.„Răzbunarea cea mai crudă este când duşmanul tău / E silit a recunoaşte că eşti bun şi dânsu-i rău!” Avântul romantic al personajului se împleteşte cu clasicismul construcţiei realizată într-o structură unitară echilibrată.

aparut ca o reactie impotriva poeziei retorice a romanticilor si a impersonalitatii reci a parnasienilor.Poetul simbolist nu este interesat nici de poezia naturii in sine. au caracter polemic fata de traditie). ________________________________________________________________________ Curent literar – miscare literara dintr-o anumita perioada social-istorica. parnasianismul. Curente literare: . confuze. romantismul. sunt transmise pe calea sugestiei. dadaismul etc.clasicismul. se raporteaza intr-o maniera comuna la o anumita traditie literara (la inceputurile lor. intre aparenta si esenta. nici de poezia de idei. Manifestul literar al. Obiectul poeziei simboliste il constituie starile sufletesti nelamurite. uneori . 48. prin referire la romantism sau la simbolismul romanesc (la alegere). naturalismul. concorda in preferintele pentru anumite genuri si specii literare si utilizeaza in opera lor modalitati artistice similare. Poezia simbolista este exclusiv o poezie a sensibilitatii pure. realismul. care da totodata si numele curentului il constituie o scrisoare intitulata Le Symbolisme apartinand lui Jean Moreas.baza contrastul dintre ceea ce sunt si ceea ce vor sa para personajele. reunind scriitori care impartasesc principii estetice similare. simbolismul. neputand fi formulate clar. olfactive. Sugestia este folosita drept cale de exprimare a corespondentelor/legaturilor ascunse dintre lucruri. Ilustreaza conceptul operational curent literar. nici de poezia sociala. muzicale. dar exista si curente reprezentate de mai multe manifeste. care .Principiile estetice ale unui curent literar sunt cristalizate. Simbolismul curent literar modernist. prin cultivarea senzatiilor coloristice. expresionismul. intr-un manifest literar. de obicei.

a anumitor vocale sau a refrenului. iata visul nostru”. visare reprezinta alte trasaturi ale poeziei simboliste. o sugestia. Un element definitoriu al poeziei simboliste il reprezinta cautarea muzicalitatii exterioare. muzica. Motive: singurătatea. o claustrarea. de asemenea. functia simbolului ramane aceea de a sugera (simbol implicit). Mallarme:”A numi un obiect inseamna a suprima trei sferturi din placerea pe care ti-o da un poem. iubirea. sinestezia. targul provincial ca element al izolarii. o natura. placere care consta in bucuria de a ghici incetul cu incetul. Cultivarea simbolului are. o versul liber. o evadarea. a materializa o idee sau un sentiment (simbolul explicit). sa sugerezi. spleen-ul. o corespondenţele. o moartea. . ci mai ales prin repetitia obsedanta a unor cuvinte. melancolia. la simbolisti. toamna.Utilizat in poezia anterioara (de pilda la romantici) pentru a exprima. Simbolistii au predilectie pentru banumite teme si motive: iubirea. o muzicalitatea. natura ca loc al corespondentelor. Inclinatia catre stari sufletesti nedefinite. culorile. ploaia. nevroza. o starea de nevroză. obtinuta nu numai prin ritmuri si rime perfecte. o importanta majora in cadrul acestui curent.in imagini ample – sinestezii. Tehnici simboliste: o simbolul. parcul. a lamuri. predispozitia pentru reverie. Teme: o condiţia poetului.

fabulosul. interesul pentru mituri. Romantismul – orientare ideologica artistica si literara aparuta in prima jumatate a secolului al 19-lea in spatiul european.Contextul istoric. o primatul sentimentului si al fanteziei creatoare. l-a constituit revolutiile burghezo-democratice. o Natura locala sau spatiile exotice o Exceptionalul o Raportul cu timpul o Evadarea din realitate in vantezie. vis.cimitirul. culoarea locala. o respingerea regulilor inpuse de clasicism. o cultivarea emotiei si a sentimentului o intensitatea trairilor o amestecul genurilor si al stilurilor o Surse de inspiratie/teme o Folclorul local.Conceptul artei de frumos include si uratul si grotescul » o Trasaturi/principii estetice o imaginatia – principiul fundamental de creatie.. expansiunea eului individual. lupta pentru independenta si libertate nationala. o fascinatia misterului si a exceptionalului. fantasticul. libertatea de creatie. spatiu natal sau spatii exotice o Antiteza trecut – prezent . o subiectivitate. trecut istoric. miturile. Fichte).Manifestul literar l-a constituit prefata dramei Cromwell al lui Victor Hugo « nu exista reguli si nici modele. o Trecutul istoric. Schopenhauer.Romantismul are la baza filozofia idealista germana (a lui Hegel. o antiteza. al aparitiei romantismului.

________________________________________________________________________ . arhaic etc. personaje din toate mediile sociale. drama omului.o Personajul literar o Personaje exceptionale in inprejurari exceptionale o Antiteza inger-demon. tiranul. 49. Expune modul in care doctrina estetica promovata de revista Dacia literara se reflecta in creatia scriitorilor pasoptisti. particularul/exceptionalul o Stilul o Stilul metaforic o Fuziunea genurillor si a speciilor o Largirea si imbogatirea limbii literare: limbaj popular.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful