1. Prezinta trasaturile prozei romantice, prin referire la o opera literara studiata.

________________________________________________________________________ Miscare literara si artistica, romantismul a aparut pt. intaia oara la sfarsitul secolului al 18-lea continuandu-se pana la inceputul secolului al 19-lea cu influiente puternice atat arta, filosofie, istorie si altele. Romantismul a luat nastere in Anglia, de unde s-a extins in Germania si Franta, apoi in intreaga Europa.Principala caracteristica a acestui curent a reprezentat-o iesirea din conventional, prin ridicandicarea impotriva riguorilor, a dogmatismului estetic, a ratiunii reci si a ordinii. Romantisumul a sustinut manifestarea fanteziei si exprimarea sentimentelor, a originalitatii, a spontaneitatii si sinceritatii emotionale prin promovarea libertatii de expresie. Altfel spus, romantismul a pledat pt. explorarea universului interior al omului. Nuvela Alexandru Lapusneanul de C Negruzzi este prima nuvela istorica romana, o capodopera a speciei si un model pt. autorii ce au cultivat-o ulterior.Puplicata in perioana pasoptista, in pimul numar al Daciei Literare(1840) nuvela ilustreaza doua dintre cele patru idei formulate de Mihail Kogalniceanu, conducatorul revistei, in articolul program intitulat Introductie, care constituie manifestul literar al romantismului romanesc.Costache Negruzzi ca de altfel si ceilalti pasoptisti se inspira din cronici si din folclor, conform esteticii romantice si recomandarilor din Introductie.Prin urmare specia in sine – nuvela istorica – apartine curentului romantic iar tema, subiectul, personajele si culoarea epocii (mentalitati, comportamente, relatii sociale, obiceiuri, vestimentatie, limbaj) sunt de aceeasi factura si anume romantica. Referindu-ne la unul dintre aceste componente ale nuvelei, personajele, observam ca Alexandru Lapusneanul este personajul principal al nuvelei, personaj romantic, exceptional care actioneaza in situatii exceptionale (de exemplu scena uciderii boierilor, a pedepsirii lui Motoc, scena mortii domnitorului otravit).Intruchipeaza tipul domnitorului tiran si crud.El este construit din contraste si are o psihologie complexa, calitati si defecte puternice, un damnat romantic

2. Prezinta trasaturile romanului realist prin referire la o opera literara studiata. ________________________________________________________________________ Publicat in 1938, romanul Enigma Otiliei apare la sfarsitul perioadei interbelice, de puternica afirmare a speciei. Opera literara Enigma Otiliei de G. Calinescu este un roman realist cu elemente moderniste, apartinand prozei interbelice. Proza realist-obiectiva se realizeaza prin naratiunea la persoana a III-a (nonfocalizata).Viziunea dindarat presupune un narator obiectiv, detasat, care nu se implica in faptele prezentate. Trasaturi: reprezentarea veridica a realitatii contemporane scriitorului, a societatii sub determinismul social-economic (teme: banu, mostenirea, zestrea, parvenirea etc).; iluzia vietii; verosimilitate; obiectivitatel; lipsa de idealizare a realitatilor sociale, a vietii de familie etc. (relatiile dintre individ si mediu). Observatia sociala si psihologica; analiza psihologica si sociologica; tipizarea ca mijloc de generalizare a fenomenelor vietii intr-o forma concreta; personaje tipice (pentru o categorie sociala) in situatii tipice Complexitatea personajului; surprinderea lui in transformare (in relatie cu mediul); individualizarea individului prin fapte, limbaj, relatii cu alte personaje etc. Tehnica detaliului, notarea amanuntului semnificativ; descrierile minutiuoase (cadrul ambiant, vestimentatia, fizionomia) au conotatii in plan moral. Rolul expozitiunii (situarea exacta in timp si spatiu) – veridicitatwa, structura inchisa a romanului (simetria imcipit/final; final inchis Stil sobru , impersonal, obiectiv, atitudinea critica De asemenea este un roman balzacian, social si citadin.Opera literara Enigma Otiliei este un roman prin amploarea actiunii, desfasurata pe mai multe planuri cu conflict complex, la care participa mai multe personaje.Este un roman realist prin: tema,

structura inchisa, specificul secventelor descriptive, realizarea personajelor, dar depaseste modelul realismului clasic, al balzacianismului, prin spiritul critic si polemic, prin elemente de modernitate. Enigma Otiliei este un roman realist (balzacian) prin: prezentarea critica a unor aspecte ale societatii bucurestene de la inceputul sec al XX-lea motivul paternitatii si al mostenirii, structura, specificul secventelor descriptive (observatia si detaliul semnificativ; rolul vestimentatiei si al cadrului in caracterizare), realizarea unor tipologii, veridicitatea, utilizarea naratiunii la persoana a II-a.Dar depaseste modelul realismului clasic prin spiritul critic si polemic (parodic, ludic), prin elemente ale modernitati (ambiguitatea personajelor, interesul pentru procesele psihice deviante, tehnicile moderne de caracterizare - comportamentism, reflectarea poliedrica, realizarea scenica a capitolului al XVIII-lea.

3. Exemplifica trasaturile prozei fantastice, prin referire la o opera literara studiata. ________________________________________________________________________ Proza fantastica se caracterizeaza prin aparitia subita a unui element misterios, inexplicabil, care perturba ordinea fireasca a realitatii.aceasta intruziune a “unei alte realitati” enigmatice in lumea obisnuita starneste nelinistea sau spaima personajelor, care se straduiesc sa inteleaga o justificare a evenimentelor insolite in care sunt angrenate. De regula nici o explicatie nu se dovedeste pana la urma pe deplin satisfacatoare.Prin echivocul si prin incertitudinea pe care le intretine, fantasticul modern are caracter deschis , problematizat spre deosebire de bastm, naratiune fabuloasa traditionala, care infatiseaza lumi inchise. Opera literara La tiganci de Mircea Eliade este o nuvela fantastica deoarece are toate caracteristicile acestei specii literare: intruziunea misterului in cadrul vietii reale, ezitarea protagonistului si a citittorului, compozitia gradata a naratiunii, disparitia limitelor de timp si de spatiu la aparitia supranaturalului, finalul ambiguu.

cu actiuni implicand fabulosul/supranaturalul si supusa unor stereotipii – actiuni conventionale. Actiunea se desfasoara linear. si merg doua. succesiunea secventelor narative ffind redata prin inlantuire. supunerea prin viclesug. care infatiseaza parcurgerea drumului maturizarii de catre erou. calatoria.Formule mediane. donatorii.Formula de initiere: Amu cica era odata. cine se duce acolo be si mananca.In basmul cult. Formula de incheiere: Si a tinut veselia ani intregi. ________________________________________________________________________ Basmul cult este o specie narativa ampla. cu numeroase personaje purtatoare ale unor valori sibolice. de adevar si de cinste. Sunt deasemenea formulte tipice. si acum mai tine inca.Motivele narative specifice sunt: superioritatea mezinului. si merg patruzeci si noua. Argumenteaza apartenenta la specia literara bast cult a unui text narativ studiat. individualizarea personajelor. Tema basmului o reprezinta triumful binelui. se imbina naratiunea u dialogul si cu descrierea. ca in basmul popular. pune in evidenta idealul de dreptate. Si merg ei o zi. . umorul si specificul limbajului. limbajul este elaborat. Povestea lui Harap-Alb este un basm cult avand ca partiularitati: reflectarea conceptiei autorului despre lume. pedeapsa.Insa ca orice basm. umanizarea fantasticului. dar sunt individualizate prin atribute exterioare si prin limbaj.Personajele indeplinesc prin raportare la erou o serie de functii: antagonistul. casatoria.Sunt prezente cliseele compozitionale.4.Conflictul dintre bine si rau se incheie prin victoria fortelor binelui. numerele si obiectele magice. ajutoarele.\). Coordonatele actiunii sunt vagi prin atemporalitatea si aspatialitatea conventiei: Amu cica era odata intr-o tara un crai care avea trei feciori.

care se limiteaza la relatarea unui singur fapt epic si anume o intamplatre de dragoste din tinerete. Ilustreaza conceptul operational povestire prin referire la o opera literara studiata. .Atmosfera Hanul ancutei are forma povestirii in rama deoarece noua naratiuni de sine statatoare sunt incadrate intr-o alta naratiune. ________________________________________________________________________ Specie epica.5. formulele de adresare). implicat ca martor sau doar ca mesager al intamplarii). care se limiteaza la relatarea unui singur fapt epic.Povestirea se situeaza intr-un plan al trecutului principala sa caracteristica fiind evocarea. ceremonial.Este o naratiune subiectivizata (relatarea se face din unchiul povestitorului. situindu-se ca dimensiuni si amploare a subiectului intre schita si roman. .Relatia narator-cititor presupune: oralitate. interesul nu se centreaza in jurul personajelor. folosirea persoanei I. intamplarilor si situatiilor. de unde si caracterul etic. Una dintre cele noua povestiri este povestirea Fantana dintre plopi. pretextul.Se acorda importanta naratorului si actului nararii. de unde caracterul etic.Se acorda importanta actului nararii care are ca efect reinvierea unei lumi apuse. prin procedeul insertiei . exemplar al povestirii. mai putin personajelor. atmosfera. defapt o initiere ratata.Pentru autenticitatea povestirii pledeaza doar perspectiva narativa. -Ceremonial – dialogul presupune un sistem de conventii (aparitia naratorului. aceasta fiind cea de-a 4-a povestire si are ca tema iubirea tragica iar ca personaj narator pe capitanul de mazilii Neculai Isac. Fantana dintre plopi este povestire deoarece este o naratiune subiectivizata (relatare din unchiul povestitorului. exemplar al povestirii. implicat ca protagonist al intamplarii). ci al situatiei.Povestirea se situeaza intr-un plan al trecutului principala sa caracteristica fiind evocarea.Accentul este pus pe intamplari si situatii.Relatia narator-receptor este mai stransa decat in cazul nuvelei si presupune: -Oralitate – aparenta de dialog intre narator si receptor..

personajele si culoarea epocii (mentalitati. de dimensiuni relativ reduse. care constituie si manifestul literar al romantismului romanesc. Kogalniceanu. . cu o constructie riguroasa. subiectul. Negruzzi este prima nuvela istorica din literatura romana. tendinta de obiectivare a perspectivei narative si apartenenta verosimilitatii faptelor prezentate. Autorii care au prelucrat-o ulterior. Este o nuvela deoarece este o specie epica in proza. prin referire la o opera literara studiata. Naratiunea se desfasoara liniear. avand un fir narativ central. comportmente. ________________________________________________________________________ Specie a genului epic. in proza. vestimentatie. cu un conflict concentrat. Publicata in perioada pasoptista. 6 Exemplifica trasaturile nuvelei.Se observa concizia intrigii. relatii sociale.Actiunea nuvelei este mai dezvoltata decat a schitei.Personajele sunt relativ putine. in acelasi timp – intr-o toamna aurie cadru care prilejuieste nararea tuturor celorlalte povestiri din ciclu. nuvela ilustreaza doua dintre cele patru idei formulate de M. in primul numar al Daciei literare (1840). care implica un numar redus de personaje. prin inlantuirea secventelor narative. cronologic. Este o nuvela istorica pentru ca este inspirata din trecutul istoric: tema. in articolul program intitulat Introductie.Hanu ancutei este o povestire in rama pentru ca naratorul si interlocutorii sunt prezenti in acelasi spatiu – hanul.. Nuvela Alexandru Lapusneanul de C. o capodopera a speciei si un model pt. conducatorul revistei. ale caror caractere se desprind dintr-un puternic conflict. obiceiuri. Opera literara Alexandru Lapusneanul este o nuvela istorica de factura romantica. limbaj). pusa pe seama unor personaje. caracterizate succint si graviteaza in jurul personajului principal. cu un fir narativ central si o constructie epica riguroasa.

locul si timpul actiunii find bine precizate . unele licente istorice in scopuri estetice: Motoc nu mai traia in momentul revenirii lui al. Subiectul este riguros construit urmarind actiunea liniear.7. lucrari stiintifice. Nuvela istorica al. Culoarea locala: atmosfera de epoca este construita prin decor.nuvela care are ca punct de plecare trecutul istoric (cronici. Lapusneanul – 1564 – 1569). b). Tematica este istorica (evocarea unei perioade din istoria Moldovei. Personajul este o personalitate istorica: aici apare ca un domnitor crud in jurul caruia se grupeaza boierii lingusitori si ipocriti d). acest lucru constituie inca o trasatura a nuvelei istorice. istorica sau romantica. Lapusneanul la domnia Moldovei.naratorul se inspira din cronicile Moldovei. in succesiunea cronologica a evenimentelor. ________________________________________________________________________ Nuvela este specia genului epic. nuvela este dispusa in patru capitole. cu un conflict concentrat. are ca tema evocarea artisica a unei perioade din istoria nationala. filozofica. anecdotica. cu un fir narativ central si o constructie epica riguroasa.autorul redand istoria in cele mai mici detalii ale ei. respectand in mare parte adevarul istoric. fantastica. comitand insa. fiecare avand cate un motto semnificativ care concentreaza conflictul dominant c). reactualizarea ultimilor cinci ani de domnie ai lui Al. psihologica. Prezinta asemanari si deosebiri intre cele doua tipuri de nuvela studiate (nuvela psihologica. Lapusneanul are urmatoarele caracteristici: a). care implica un numar redus de personaje. in proza de dimensiuni relativ reduse (se situeaza intre schita si roman). sociala. limbaj vestimentatie. folclor). nuvela istorica . Referindu-ne la tema adoptata distingem mai multe tipuri de nuvela: istorica.

sta raportul personaj-curent literar. si subiectiv. 9. Exemplifica trasaturile romanului modern. Adept al modernismului lovinescian.8. determinate in raport cu mediul. prin aducerea unor noi principii estetice ca autenticitatea. Prin urmare in clasicism – “caractere” (construite pe o dominanta psihologica sau comportamentala). intaia noapte de razboi este un roman modern de tip subiectiv deoarece are drept caracteristici: unicitatea perspectivei narative. prin modul de constructie si felul in care actioneaza in raport cu celelalte personaje si chiar cu el insusi. determinate preponderent biologic. Prezinta comparativ modalitatile de constructie a personajelor intr-o proza romantica si o proza realista. substantialitatea. Camil Petrescu. timpul prezent. prin referire la o opera literara studiata. intriga complexa. naratiunea la persoana I. este cel care. in realism – personaje “tipice” pentru o categorie sociala. prin opera lui fundamenteaza principiul sincronismului. cu experienta nepervertita. cu actiune complexa. personaje numeroase. cu trairea febrila. este in stransa relatie cu trasaturile curentului literar in care se incadreaza opera din care face parte. dar unitara. memoria afectiva. fluxul constiintei. dar si autenticitatea definita ca identificarea actului de creatie cu realitatea vietii. ________________________________________________________________________ La baza modalitatilor de constructie a personajelor. ________________________________________________________________________ Romanul – specie a genului epic de mare intindere. Ultima noapte de dragoste. relativismul si prin crearea personajului intelectual lucid . in naturalism – personaje dominate de patologie si ereditate. luciditatea autoanalizei. anticalofilismul. in romantism – personaje cu insusiri exceptionale si construite in perechi antitetice.Astfel ca personajul.

Modaliatatea narativa se remarca asadar prin prezenta marcilor formale ale naratorului. considerand de asemenea ca intr-o opera literara relatarea subiectului trebuie sa fie precisa si concisa „ca intr-un proces verbal”. Romanul este structurat in doua parti. ceea ce inregistreaza simturile mele. Romanul este scris la persoana intai: „eu nu pot vorbi onest decat la persoana intai”(Camil Petrescu). un punct de vedere interpretabil de catre cititor. care ilustreaza imaginea razboiului absurd si tragic.. cu titluri sugestive. cu date.si analitic. surprinzand doua ipostaze existentiale: „Ultima noapte de dragoste”. dar intamplarile de pe font se prezinta intr-o versiune neromantata. Aceste doua ipostaze reprezinta si doua planuri epice distincte. caci „sa nu descriu decat ceea ce vad.. fraza scurta si nervoasa. Realitatea romanului este o realitae personala. sobrietate. Perspectiva temporala este discontinua. trait in iminenta mortii. care participase la Primul RM ca ofiter al armatei romane). ceea ce gandesc eu.”(Camil Petrescu). In aceasta idee discursul narativ poate fi considerat subiectiv in ceea ce priveste drama iubirii. Aceasta-i singura realitate pe care eu o pot povesti. fiind considerate un jurnal de front =>obiectiv. bazata pe alternanta temporala a evenimentelor.drama iubirii lui Stefan Gheorghidiu si „Intaia noapte de razboi”. ceea ce aud.. pe dislocari sub forma de flash-back si feed-back.Astfel in primul este utilizata nararea subiectiva a unei drame erotice (fictiva din punctul de vedere al autorului care nu traise pana la momentul scrierii romanuui o mare iubire). in timp ce al doilea reprezinta un jurnal de razboi. este artistic si intelectualizant. prezentat obiectiv (o experienta reala din viata lui Camil Petrescu. Astfel Stefan Gheorghidiu traieste in doua realitati temporale: timpul cronologic (obiectiv)-intamplarile de pe front si timpul psihologic(subiectiv)-drama iubirii. In mintea naratorului-personaj unele evenimente nesemnificative iau proportii uriate.. fiind unul dintre promotorii de seama ai anticalofilismului. pana la substituirea lui de catre personaj=> narator-personaj. sunt . de unde reiese apropierea acestuia de evenimente. locatii si termeni specifici. Stilul lui Camil Petrescu se caracterizaeaza prin clariate. naratorul-personaj identificandu-se in partea a doua cu autorul. Preluand ideile moderniste ale lui Lovinescu el alege sa scrie „fara stralucire artistica”.

intoarse pe fata si pe dos. Stefan Gheorghidiu. senzatiilor. Descrierea in amanunt a starilor. Calinescu). Ideea literara este adoptata de Camil Petrescu de la scriitorul francez Marcel Proust. copii. sa se termine”..a inteligentei native.]fata [.. ca de altfel alte idei bergsonieine.. el este marcat si de incertitudinea ce planeaza in jurul Elei. nu mi-e masa masa[. Personajul principal. „Totusi «Ultima noapte.] si baiatul [. este modalitatea prin care Gheorghidiu aduce in prezent (timpul subiectiv). de natura afectiva.]. experientelor din capodopera proustiana „In cautarea timpului pierdut” isi gaseste o corespondenta in romanul camilpetrescian „Ultima noapte. iar conferinta sa despre „Noua structura si opera lui Marcel Proust” constituie un adevarat manifest literar de credinta.De ce s-ar fi dat unui student sarac? O partida. un viitor sot? Atunci de ce n-au facut-o si altele inaintea ei? In orice caz e singura femeie care a facut sacrificii pentru mine cand mama a fost gata sa porneasca proces pentru mostenire..] Aproape ne-am instrainat[. acum vine toamna... prin retrospectie si discontinuitate temporala a feed-back-ului. Stefan Gheorghidiu traieste drama aceasta a incertitudinii dublu fata de camarazii sai.. I se cuvine sa recunosc ca m-a inselat doar cand am devenit bogat”. Filosof prin excelenta. Conceptiile filosofului Bergson asupra timpului individual gasesc si in Camil Petrescu un adulant si exponent. Momentul istoric al neutralitatii Romaniei din timpul Primului RM este un motiv de framant al celor incorporati.. lucid . ca si cum este mult mai usor sa traiesti ceva decat sa traiesti in asteptatrea acelui ceva. cu noi. este raspunsl necesitatii eroului intelectual in literatura romana dupa ideile moderniste ale lui Lovinescu.. mai sunt doua saptamani pana merg la scoala [. in timp ce altele.» e mai putin proustian si mai mult roman orasenesc in sensul cerintei scriitorului intr-un articol antisamanatorist din 1927” (G.] Mai bine am intra odata in razboi.”: „Dar m-a iubit? Surad pentru mine singur. cu o durata mult mai mare sunt prezentate simplu si succint „”Eram insurat de doi ani cu o colega de la Universitate si banuiam ca ma inseala”... sotia lui. dezbatute intens. declansata de discutia de la popota... experienta sa erotica.. In aceasta conditie de incertitudine timpul se dilata la nesfarsit-colonelul regimentului spune „nu mi-e casa casa. Memoria involuntara...

el se salveaza prin constientizarea unei drame mai puternice. personaje. iar faptele si personajele sunt prezentate ca evenimente interioare. al personajului-narator care mediaza intre cititor si celelalte personaje.Punctul de vedere unic si subiectiv. sub forma unei confesiuni a personajului principal. 10. narator. . face ca cititorul sa cunoasca despre ele tot atat cat stie si personajul principal.Reprezentarea epica neutra a unor evenimente exterioare (in romanul traditional) face loc reprezentarii unei proiectiisubiective in planul constiintei naratorului (in romanul modern subiectiv). perspectiva narativa fiind subiectiva si unica (trasatura a romanului modern de tip subiectiv). ________________________________________________________________________ Romanul Ultima noapte de dragoste. Naratorul este protagonistul romanului (observa faptele.intaia noapte de razboi este un roman modern de tip subiectiv. dominat de incertitudinea mintii in cautarea adevaralui absolut. Prezinta relatia dintre instantele comunicarii narative (autor.Naratorul omniscient. Prin urmare Ultima noapte de razboi . obiectiv si naratiunea la persoana a III-a (specifice romanului traditioal. le interpreteaza. aceea a omenirii ce traieste tragismul unui razboi absurd.Insa situarea eului narativ in centrul povestirii confera autenticitate. memoria afectiva. analizate. Stefan Chiorghidiu. avand la baza caracteristicile propuse de Eugen Lovinescu in revista Zburatorul si anume: unicitatea perspectivei narative. cu focalizare exclusiv interna /viziunea “impreuna cu”/ Naratiunea la persoana I presupune existenta unui narator implicat (identitatea intre planul naratorului si al personajului).prin inteligenta. naratiunea la persoana I si autenticitatea trairii. cititor) intr-un roman modern studiat. intaia noapte de razboi este scris la persoana intai. le traieste. obiectiv) sunt inlocuite in romanul modern de tip subiectiv. interpretate. timpul prezent si subiectiv. prin naratiunea la persoana I.

alternand sau interferand. pe rand. Stefan Chiorghidiu analizeaza. Tehnica povestirii in rama presupune duplicarea instantei narative. ceea ce dovedeste pretuirea lor. tipuri umane. care se limiteaza la relatarea uni singur fapt epic. ci al situatiei. la inceputul cartii.Ei apartin unor categorii sociale diferite. reflectii) si ale planului exterior (fapte. Devenind ascultator al fiecarei naratiuni rostite de ceilalti. 11.Naratiunea la persoana I cu focalizare interna implica doua planuri: reprezentarea evenimentelor traite in tinerete (in timpul narat) si autoanaliza faptelor din perspectiva maturitatii (timpul naratiunii). personaje in naratiunea cadru si. ascultatori. sentimente. personaj-narator sau narator “martor”folosind ca suport un text narativ studiat. fapt ce-l face pe criticul literar N. personaj-narator de unde si varietatea diegezei si caracterul polifonic. Fantana dintre plopi este a patra povestire si are ca tema iubirea tragica iar ca personaj-narator pe capitanul de mazili Neculai Isac. este a autorului.Prin monolog interior. prin procedeul insertiei. relatii cu altii). implicat ca martor sau doar ca mesager al intamplarii). . Exista un povestitor al naratiunii-cadru care asista ca martor la seara de la han. aspecte ale planului interior (trairi. faptul ca este recunoscut ca unul dintre ei. au in povestirile relatate de ei roluri diverse: narator-martor. de unde si caracterul etic. interesul nu se centreaza in jurul personajului. Manolescu sa afirme : Vocea anonima care infatiseaza obiceiurile de la Han. ________________________________________________________________________ Povestirea – specie a genului epic in proza ca dimensiuni si amploare a subiectului intre schita si roman.Prezenta sa este redata prin utilizarea persoanei I in naratiune si ii confera iluzia autenticitatii. Ceilalti naratori.Aceasta voce este cea delegata de autor spe a-l reprezenta.Este o naratiune subiectivizata (relatarea din unchiul povestitorului. Ilustreaza conceptul operational narator (narator omniscient. Hanu Ancutei are forma povestirii in rama deoarece noua naratiuni de sine statatoare sunt incadrate intr-o alta naratiune. axemplar al povestirii.

Autenticitatea naratiunii este sustinuta prin relatarea la persoana I si prin interventia Ancutei unul dintre ascultatori.Apoi tinerii petrec o noapte la fantana dintre plopi si isi promit o noua intalnire de dragoste la intoarcerea lui de la Pascani. Frumusetea fetei il tulbura si le da celor doi cate un ban de argint..Actiunea se deruleaza alert. fata il avertizeaza asupra pericolului.Naratorul evoca (marturiseste/se confeseaza ascultatorilor) o intamplare de el in tinerete. din cauza consecintelor tragice. Intr-o toamna . un batran cersetor . care adevereste intamplarea stiuta de la mama ei. Atmosfera povestirii tine de modul in care naratorul “regizeaza” o anumita tensiune. dar reprezentarea faptelor este insotita de analiza si condamnarea lor. pentru a capta atentia si interesul ascultatorilor/cititorului. Insotit cu faclii de carausii de la han care auzisera strigatele sale. intalneste un grup de tigani care se scalda. o trista poveste de iubire care a avut rol de initiere pentru tanarul de odinioara. dar o prajina aruncata de urmaritori ii scoate un ochi. unde trebuia sa-si vanda marfa. iar planul era ca tiganii sa-l omoare si sa-i ia banii de pe marfa. din perspectiva maturului.Plimbandu-se calare pe malul raului Moldova.E intampinat de Hasanache. revine la fantana dintre plopi.Acesta foloseste cuvinte dure pentru autocaracterizare: Eram un om buiac si ticalos[. pe tot parcursul povestirii. in urma cu peste 25 de ani pe aceste meleaguri. Desi este constienta ca o vor omora pentru ca i-a tradat. Neculai Isac duce vinuri in tinutul sucevei si face popas la Hanu Ancutei. In povestire se relateaza un singur fapt epic. Personajul-narator relateaza intamplarea din perspectiva tanarului nestiutor. care o alunga fara succes din calea boierului pe Marga. fiind identificabile toate momentele subiectului. unde sangele proaspat de pe colacul de piatra este semnul ca fata fusese ucisa cu cruzime si aruncata in fantana. o tigancusa de 18 ani. si pentru ei calcam multe hotare”. dar imi erau dragi ochii negrii.]Om nevrednic nu pot sa spun c-am fost.A doua intalnire la fantana are un final tragic.Aveam oi si imasuri si negutam toamna vinuri. . fata i marturiseste ca Hasanache o trimisese la han ca sa-l seduca. scapa cu viata. suspansul. Fata il cauta la han a doua zi pentru a-i arata ciubotelele cumparate cu banul primit.Indragostita.Tanarul fuge calare.

supusa conventiei veridicitatii prin detaliile toponimice. INTAIA NOAPTE DE RAZBOI Incipitul romanului il constituie prezentarea lui Stefan Ghiorchidiu. potrivit jurnalului de front al acestuia ca proaspat sublocotenent rezervist in primavara anului . introduce cititorul in viata satului ardelean de la inceputul secolului al XX-lea. ________________________________________________________________________ ION Conceptia autorului despre roman inteles ca un corp geometric perfect. si pe urma se pierde in soseaua cea mare si fara inceput. prin aspect si asezare. loc al actiunii romanului. Descrierea finala inchide simetric romanul si face mai accesibila semnificatia simbolica a drumului prin metafora soselei – viata: “Drumul trece prin Jidovita. anticipeaza tragismul destinelor. drumul are semnificatia simbolica a destinului unor oameni si este investit cu functie metatextuala.12. Glanetasu) in desfasurarea narativa.Asemenea ramei unui tablou.Descrierea caselor ilustreaza. Ilustreaza conceptele operationale incipit si final. acoperit. conditia sociala a locuitorilor si anticipeaza rolul unor personaje (Herdelea. inainteaza). el separa viata reala a cititorului de viata fictionala a personajelor din roman. de peste Somes. se reflecta artistic in structura circulara a romanului. urca.” ULTIMA NOAPTE DE DRAGOSTE. cu un Hristos de tinichea ruginita. alearga.Personificat cu ajutorul verbelor (sedesprinde. “corp sferoid”. Crucea stramba de la marginea satului. cu aspecte topografice. etnografice (hora).. pe podul de lemn. sociale. Simetria incipitului cu finalul se realizeaza prin descrierea drumului care intra si iese din satul Pripas.. prin referire la doua dintre romanele studiate. Descrierea initiala a drumului.

pe fundalul societatii ardelenesti de la sfarsitul secolului al XIXlea. prezinta consecintele dramatice ale setei de inavutire. din perspectiva moralizatoare. mi-e indiferent chiar daac e nevinovata”. Prezinta constructia subiectului dintr-o nuvela psihologica studiata. personaje relativ putine.Este o nuvela psihologica prin: tematica. cu o constructie riguroasa. conflict.1916. El ii daruieste Elei casele de la Constanta. gandind nepasator “sunt obosit. un fir narativ central. Adica tot trecutul. de la obiecte de pret la carti. naratiunea la persoana a III-a atitudinea detasata in descriere. Tema sustine caracterul psihologic al nuvelei: efectele nefaste si dezumanizante ale dorintei de inavutire. reprezentativ pentru viziunea autorului asupra lumii satului. natura conflictului (interior). puternic individualizat. 13.Se observa tendinta de obiectivare a perspectivei narative. relatii temporale si spatiale. nuvela prezinta conflictul interior trait de Chita .Isi da seama cu luciditate ca oricand ar putea gasi alta la fel. momentele subiectului. este o nuvela adica o specie epica in proza. Moara cu noroc de Ioan Slavici..Din perspectiva sociala. bani.. absolut tot ce e in casa. prin referire la conceptele operationale din urmatoarea lista: actiune. veridicitatea. Finalul il reprezinta intoarcerea in Bucuresti. nuvela prezinta incercarea lui Ghita de a-si schimba statutul social. impersonalitatea naratorului. pe care acum el o simte ca pe o straina si-i propune sa se desparta. care ranit si spitalizat este intampinat cu dragalasenie de Ela. contribuind la amenajarea fortificatiilor de pe valea Prahovei si din apropierea Damboicioarei. complex. in voumul de debut Novele din popor. pun in evidenta evolutia personajului principal. modalitati de caracterizare a personajului si de investigare psihologica. ________________________________________________________________________ Nuvela Moara cu noroc de Ioan Slavici este publicata in 1881.in perspectiva psihologica. scriitorul considerand ca goana dupa avere zdruncina tihna sufleteasca si duce la pierzanie.Problematica nuvelei se poate stabilii din mai multe perspective.

capul familiei.” Subiectul nuvelei il constituie etapele si efectele infruntarii dintre protagonist. apa si focul purifica locul. pe de alta parte. situata la rascruce de drumui. Alcatuita din 17 capitole. ci dimpotriva. carismatic.Initial. dar se substituie destinului lor. psihologica si morala. carciumarul nu este un om slab. Titlul nuvelei este mai degraba ironic. uscativ si supt la fata. de natura sociala.In expozitiune descrierea drumului care merge la moara cu noroc si a locului in care se afla. caci daca-i vorba. doreste schimbarea. Intriga. Cu toate ca isi da seama ca Lica reprezinta un . Actiunea se desfasoara pe parcursul unui an intre doua repere temporale cu valoare religioasa. pentru a castiga rapid bani.Cizmar sarac dar onest.Orgoliul lui Lica este unul de stapan care nu doar ca isi subordoneaza oamenii.Conflictul nuvelei este complex. inalt.toposul ales. cu sugestia drumului vietii care continua si dupa dragedia de la Moara cu noroc: Apoi ea lua copii si pleca mai departe. inconjurata de pustietati intunecoase. si antagonist Lica. carciuma numita Moara cu noroc prefigurand tragismul personajelor. Aparitia lui Lica Samadaul la Moara cu noroc un personaj ciudat. pe de o parte si dorinta de a se inbogati alaturi de Lica. ci linistea colibei tale te face fericit”. nuvela are un subiect concentrat. nu bogatia.Personajul este portretizat de narator: “Lica un com cam de 36 de ani. fixeaza un peisaj – cadru obiectiv al actiunii.de la Sfantul Gheorghe pana la Paste. iar in final.Simbolistica initiala a drumului se completeaza in final . Simetria incipitului cu finalul se realizeaza prn descrierea drumului. seful porcarilor si al turmelor de porci din imprejurimi.care este sfasiat de dorine pe cat de puternice pe atat de contradictorii: dorinta de a ramane om cinstit. tulbura echilibrul familiei.Batrana este adepta pastrarii traditiei. intuieste ca Lica este un “om rau si primejdios”.Ana nevasta lui Chita. izolata de restul lumii. bunastarea materiala. Chita. in timp ce Chita. Expozitiunea o reprezinta prezentarea carciumei de la Moara cu noroc. harnic si muncitor Chita ia in arenta carciuma de la Moara cu noroc. cu deschideri bogate. isi asuma responsabilitatea destinului celorlalti. cu mustata lunga si cu ochii mici si verzi si cu sprancenele dese impreunate la mijloc”. Nuvela debuteaza cu un precept moral izvorat din intelepciunea batraneasca rostit de mama-soacra ce are in nuvela rolul corului din comedia antica greaca: “Omul sa fie multumit cu saracia sa.

se poarta brutal cu cei mici. iar cand se mai juca.Intr-un gest de razbunare Ana i se daruieste lui Lica.” Punctul Culminant. orbit de furie si dispus sa faca orice pentru a se razbuna pe Lica. Deznodamantul.Devine mohorat violent. isi ia doi caini pe care-i asmute impotriva turmelor de porci si angajeaza inca o suga. Chita isi ia toate masurile de aparare impotriva lui Lica: merge la Arad sa-si cumpere doua pistoale. caci eu n-am sa ma iert cat voi trai pe fata pamantului.. sunt redate framantarile personajului: “Ei ce sa-mi fac?. “nu mai zambea ca mai inainte ci radea cu hohot. incat iti venea sa te sperii de el”.Prin intermediul monologului interior. fiintele cu adevarat morale si inocente din carte. Lica e om pe cand Ghita nu este decat o muiere imbracata in haine barbatesti. ii cere iertare Anei: “Iarta-ma Ano ! ii zise el. Asa m-a lasat Dumnezeu!. “se aprindea pentru orisice lucru de nimic”. deoarece in ciuda nelegiuirilor comise..Ghita ajunge sa regrete faptul ca are familie si copii. CE sa-mi fac daca e in mine ceva mai tare decat vointa mea ?Nici cocosatul nu e insusi vinovat ca are cocoase in spinare”. Desfasurarea actiunii. are gesturi de brutalitate neinteleasa de Ana pe care o ocrotise pana atunci. primejdioase.. “isi pierdea repede cumpatul si-i lasa urme vinete pe bra”. Chita ajunge pe ultima treapta a degradarii morale in momentul in care. proces analizat cu maiestrie de Slavici. Chita nu se poate sustrage influentei malefice pe care acesta o exercita asupra lui. isi arunca sotia.Devine “de tot ursuz”. pe Marti “un ungur inalt cat un brad”. Insa din momentul aparitiei lui Lica.La randul lui Ghita este omorat de Raut din ordinul lui Lica iar Lica pentru a nu fi prins de Pintea se sinucide dandu-se cu capul de un copac. drept momeala in bratele Samadaului. si nici tentatiei inbogatirii. ii plac jocurile crude. .pericol pentru el si familia lui. pentru ca nu-si poate asuma total riscul inbogatirii alaturi de Lica. Un incendiu teribil mistuie carciuma de la Moara cu noroc in noaptea de Pasti si singurele personaje care supravietuiesc sunt batrana si copii.Iartama cel putin tu. Mai intai.Axa vietii lui morale se frange si intr-o scena de un patetism sfasietor. incepe procesul iremediabil de instrainare a lui Ghita fata de familie.Dandu-si seama ca il inseala Ghita o Omoara pe Ana.. rar cu Ana.

Este un spatiu interzis. intr-o progresie ascendenta .Simbolul padurii este ambiguu. Gavrilescu. spatiu al mortii sau al renasterii. prezentat ca in amintirile scriitorului: toropit de canicula.Aceasta il ia de mana (este mediatoarea trecerii dincolo) si il duce cu birjea spre padurea-labirint.Momentul venirii tigancilor este amplasat intr-un timp trecut nedeterminat (mitic) “Au venit demult – spuse vecinul”. prin referire la doua dintre conceptele operationale din urmatoarea lista: secvente narative. ________________________________________________________________________ La tiganci de M. pentru ca nu a fost acolo. in casa cea mare . mirosul de asfalt topit.Nuvela se incheie in mod simetric cu inceputul. cu toatye ca nimeni nu stie nimic sigur. repetata de trei ori pe saptamana. care trecepe langa gradina tigancilor. despre care oamenii discuta intr-un mod misterios. dar asa le-a fost data”. cu tramvai. Finalul nuvelei. iar calatoria cu birjea fostului dricar poate fi spre moarte sau spre o . zgomotul tramvaiului. spre “o nunta in cer”. de profesorul de pian.Nuvela incepe cu o calatorie obisnuita. prezinta intalnirea cu Hildegard. Eliade Actiunea nuvelei se desfasoara in mod gradat. final. In incipit este descris credibil cadrul: canicula in Bucurestiul interbelic. in aparenta din prejudecata. liceu si gradini umbroase.Gradina apare ca spatiu mitic. iubita lui din tinerete. 14 Prezinta constructia discursului narativ dintr-o nuvela fantastica studiata. prin vorbele batranei care pune intamplarile pe seama destinului necrutator: “Simteam eu ca nu are ce sa iasa bine. cu oameni comunicativi si carciuma la coltul strazii. ca un ritual. incipit. fiind plasata in Bucurestiul interbelic. episod.Tramvaiul apare ca simbol al lumii reale (ca si palaria sau banii).

conditie a fantasticului. Pornind de la teza “obiectului romanului este omul ca fiinta morala”. ipohondrul.fata batrana. Calinescu distinge doua feluri de indivizi.) Pentru portretizarea personajelor. avarul. romanul Enigma Otiliei apare la sfarsitul perioadei interbelice. Simion – dementul senil. Pascalopol – aristocratul rafinat. “baba absoluta”. ________________________________________________________________________ Publicat in 1938. Nuvela are un Final deschis pentru ca pastreaza ambiguitatea. dar depaseste programul estetic realizand un roman al “vocatiei critice si polemice”.Tendinta de generalizare conduce la realizarea unei tipologii: mos Costache – avarul iubitor de copii.implinire a iubirii si a destinului de creator in alt plan al existentei. Felix – ambitiosul. O alta trasatura a formulei estetice moderne este ambiguitatea personajelor. in functie de capacitatea de adaptare la lume: cei care se adapteaza moral (au o conceptie morala asupra vietii. G. de puternica afirmare a speciei. Stanica Ratiu – arivistul. infantil si apatic. fata batrana. carora realismul le confera dimensiune sociala si psihologica.Potretul balzacian porneste de la caracterele clasice (avarul. Calinescu. adaugand un alt tip uman arivistul. Aurica . . plasand in context social personaje tipice . Otilia – cocheta. 15 Prezinta tipurile de personaje dintr-o opera literara studiata.Teoreticianul Romanului romanesc opteaza pentru romanul obiectiv si metoda balzaciana (realismul clasic). Aglae – “baba absoluta fara cusur in rau”. autorul alege tehnica balzaciana a descrierii mediului si fizionomiei pentru deducerea trasaturilor de caracter. si este al doilea dintre cele patru romane scrie de G. Titi – debil mintal. gelosul). sunt capabili de motivatia actelor proprii: Pascalopol si Felix) si cei care se adapteaza automatic/instinctual (organizati aproape schematic si ilustrand cate un tip uman: cocheta. dementul senil. apartinand prozei realiste. Romanul realist traditional devine o adevarata comedie umana .

Dincolo de acest aspect insa. ________________________________________________________________________ Opera literara Ion de Liviu Rebreanu este un roman de tip obiectiv apartinand prozei interbelice. 17. ________________________________________________________________________ Cel mai important personaj al lit lui Marin Preda . cu legile impacabile ale istoriei. prin referire la un roman studiat (perioada dupa al doilea razboi mondial). de vreme si de Dumnezeu sunt relevante pentru firea lui reflexiva. Evidentiaza modul in care conflictul/conflictele unui roman studiat (de tip obiectiv sau subiectiv) se reflecta in evolutia personajului principal/personajelor.Criza satului arhaic se reflecta in constiinta acestui personaj confruntat. se poae vorbi si de conflictul tragic dintre om (nu intamplator taran) si o forta mai presus de calitatile individului: pamantul-stihie. unde posesiunea averii conditioneaza dreptul indivizilor de a fi respectati in comunitate.Moromete care a existat in realitate. a fost tatal meu”. Romana. il are ca model pe Tudor Calarasu. social. “cel din urma taran” reprezinta conceptia traditionala fata de pamant si de familie. Ilie Moromete este singurul taran-filosof din lit. tragic. dupa cum marturiseste acesta in volumul Imposibila intoarcere” . destinul personajului principal nu este marcat de confruntarile cu semeni de-ai sai pe care-i domia. prin intoarcerea in aceasta matrice universala. dar se incheie omeneste. ci in relatie cu pamantul. Explica modalitatile de caracterizare a personajului. iubirea lui patimasa il fac monumental. Ilie Moromete . cu tematica rurala.Framantarile sale despre soarta taranilor depinzand de roadele pamantului.16. tatal scriitorului...Dorinta obsesiva a personajului de a avea pamant. . Personaj exponential . cu timpul nerabdator.In fond.De asemenea este roman realist. Conflictul central din roman il constituie lupta pentru pamant in satul traditional. al carui destin exprima moartea unei lumi.

ce se desprinde din gesturile. roman de tip obiectiv sau subiectiv).” Personajul este portretizat in miscare. scriitorul imaginează un univers piln de semnificaţii. Cu toate acestea apar şi licenţe istorice (abateri de la adevărul istoric). dar si din relatiile cu celelalte personaje. Artistul se detaşează de cronicar. Autocaracterizarea realizata in finalul volumului al doilea scoate in evidenta libertatea individului in ciuda constrangerilor istoriei: “domnule [. de prezentarea jocului gandurilor lui Moromete. gandurile personajului. Explica relatia realitate-fictiune. Literatura are un caracter fictiv.. prin acumularea detaliilor.] eu intotdeauna am dus o viata independenta. Pornind de la fapte reale. naratorul se inspiră din cronicile Moldovei. 18. 1. prin referire la un text narativ studiat (la alegere: povestire. Moţoc a murit decapitat imediat ce s-a înscăunat Alexandru Lăpuşneanul. făcute în scopuri artistice. faptele. gestica si mimica) este dublata de finetea analizei interioare.Obiectivitatea observatiei (prezentarea comportamentului. evidentiaza trasaturile lui. vorbele. actiunile la care participa. de Costache Negruzzi Nuvela istorică pleacă de fapte reale. prin dramatizarea epicului.. facuse razboiul) si acum avea acea varsta intre tinerete si batranete cand numai nenorociri sau bucurii mari mai pot schimba firea cuiva”. prin construcţia riguroasă a nuvelei. Caracterizarea indirecta. nuvela istorica. prin construirea unui caracter puternic. ________________________________________________________________________ Alexandru Lăpuşneanul. ea este invenţie. vorbirea. prin crearea culorii locale. .Personajul este caracterizat in mod direct de narator in debutul capitolului al X-lea din primul vulum: Era cu 10 ani mai mare decat Catrina (contingent 911. respectând în mare parte adevărul istoric.

reprezentând genul boierilor patrioţi. invitându-i pe cititori/naratari să-şi facă şi ei datoria lor („şi vă rog să ascultaţi”). dar şi fizic. 3.» «La unul fără suflet.. Apar fonetisme moldoveneşti: aista. doar că amplifică faptele.» surpriza cea mai mare o aduce finalul. Registrul stilistic folosit în basm este cel popular. vorbire directa si indirecta. naratorul se detaşează de povestea lui („Ce-mi pasă mie?”) şi se consideră responsabil numai cu discursul. evenimentele s-au întâmplat oricum fără el. Limba folosită de autor reprezintă chintesenţa vorbirii noastre populare din aceeaşi epocă. Exemplifica prin referire la o opera literara de Ion Creanga.Naratorul îl păstrează pentru că era prototipul boierului intrigant. toate merg cu capu-n jos. «Lumea asta e pe dos..» «Cine poate oase roade. în sensul că naratorul foloseşte tehnica regizorală în prezentarea faptelor: scene de ansamblu sunt alternate cu scene de detaliu. pentru a-i atribui un sfârşit pe măsura lipsei lui de caracter. marci ale prezentei naratorului. ________________________________________________________________________ stilul este sentenţios. Ei apar în opoziţie cu Moţoc. Stroici şi Spancioc nu mai trăiau nici ei în momentul revenirii lui Lăpuşneanul pe tron. Scena masacrării este îmbogăţită faţă de cea din Letopiseţ. limbajul personajelor. registre stilistice). trebuie unul fără de lege. hălăgie pt. Caracteristici ale stilului oral: . 19. maxime. 2. Pentru scena uciderii se inspiră din Letopiseţul Ţării Moldovei de Grigore Ureche. ucigându-l moral. gălăgie. din urmatoarea lista: modalitati ale nararii. cine nu nici carne moale. punând accent pe reliefarea caracterului domnitorului. Îi aduce în Moldova pentru a construi antiteze. Trăsătura cea mai caracteristică a scriitorului popular este oralitatea. de aceea consideră că singura lui obligaţie e să spună povestea. doua dintre particularitatile de limbaj al prozei narative (la alegere. aiasta. tot ce spune el poartă pecetea stilului vorbit. naratorul bazat pe înţelepciunea populară dă sentinţe.

„De-ar şti omul ce-ar păţi. Lică este un personaj malefic. din sat de la Chitilă. Caracteristicile nuvelei: subiectul dezvăluie procesul de parvenire a individului. prezintă efectele dramatice ale inadaptării. secundar.. Aceste trăsături sugerează . expresii onomatopeice: măi. de gândire şi de comportament. Exemplifica modalitatile de caracterizare a personajului dintr-un text narativ studiat. adresarea directă către cititor. etice. anumite conflicte sufleteşti. ci are o construcţie liniară (plat). zbîrr.. El este singurul personaj care nu evoluează.dativul etic: .” expresii narative tipice: şi odată. şi apoi./ Dinainte s-ar păzi. ________________________________________________________________________ Tema o reprezintă dezumanizarea provocată de patima banului. în sfârşit. drace!”. descoperă complexitatea sufletelor simple: hangii. proverbe şi zicători. apartinand lui Ioan Slavici.şi mi ţi-l înşfăcă. Întrebări şi exclamări: „înţeles-aţi?”. cu ochi mici şi verzi. frica. Ioan Slavici este un portretist prin excelenţă. cu sprâncene dese şi împreunate la mijloc. ci asupra celor psihologice. prezentând societatea românească de la sfârşitul secolului al XIX-lea. imprecaţii (înjurături). Fizionomia personajelor şi anumite particularităţi ale acestora ilustrează trăsături ale ale personajelor. după aceea. 20. frate cu Orbilă. şi atunci. Ca prozator realist nu insistă asupra trăsăturilot fizice. „Ptiu. ». demonic. erosul. alienarea. fraze ritmate: « Acesta-i vestitul Ochilă. printre stările analizate în nuvela psihologică se află: obsesia. Caracterizare directă făcută de narator Portretul fizic este detaliat şi anticipează portretul moral: om cam de 36 de ani.

Ilustreaza particularitatile de structura a unui text narativ studiat.» Urmărit de Pintea. Romanul este considerat de analiză psihologică. o . Acum înţelege că este pedepsit pentru fărădelegile lui: «M-a ajuns mânia lui Dumnezeu. roman de analiză psihologică (Garabet Ibrăileanu). însă în limitele celui mai strict control. în urma tentaţiei de a se refugia într-o biserică părăsită. Inteligent. Are plăcerea de a ucide cu o satisfacţie demonică. Ghiţă îi spune: «tu nu eşti om Lică. „roman psihologic al vârstei dorice” (Nicolae Manolescu). Caracterizare directă făcută de personaje: Ana simte că Lică este «oarecum fioros» şi îşi previne soţul că are de a face cu un «om rău şi primejdios». ________________________________________________________________________ Pădurea spânzuraţilor. el se conduce după un cod moral propriu. ci deavol. Încă de la intrarea în scenă Lică se comportă ca un stăpân peste oameni şi locuri. Armele lui Lică sunt şantajul şi hoţia. Sfârşitul lui are loc într-o noapte de Paşti.» Caracterizarea indirectă rezultă din faptele sale. eroul se sinucide. Personajul este lăsat să-şi expună gândurile.7răutatea şi demonismul personajului. roman obiectiv. de Liviu Rebreanu 1. fin cunoscător al psihologiei umane. realist. partinand lui Liviu Rebreanu. 21. sfărâmându-şi capul de trunchiul unui stejar. dar aparţine vârstei romanului doric. deoarece naratorul deţine controlul asupra personajului. 3. Tema: războiul şi a intelectualului (Apostol Bologa este un suflet torturat. 2. în afara legilor şi a statului.

care trebuia îndeplinit exemplar cu scopul de a întimida pe eventualii dezertori. . Dragostea de neam. comun. afirmă că romanul este structurat în 4 părţi. spânzurătoarea “sfidătoare”. ultimul doar 8. Există în roman premizele pentru identificarea unei parabole a tragicului: un cer de toamnă “ca un clopot de sticlă aburită“. Ura lui moare şi în locul ei se naşte iubirea pentru cei de un sânge cu el. Spânzurarea lui Svoboda este de la început până la sfârşit un şir . simbol al doliului. în Constructori ai romanului românesc. Nicolae Creţu. lipicios’. circular.ţesătura romanului: Incipitul (noaptea). simetric. reprezentând omul simplu. Structura – compoziţia: cuprinde 4 cărţi. II – Datoria dincolo de hotare. autorul nota: 1. de ritual. Toate aceste imagini artistice anticipă drama umană care va fi dezvoltată în prima parte. faţă în faţă cu un mecanism absurd care este statul multinaţional austro-ungar). fiecare corespunzând unei teme. al morţii. 4. care ar corespunde actelor unei drame: 1 Klapka şi descoperirea omenescului 2 Mama şi rădăcinile de neam 3 Ilona şi puterea iubirii 4 Eroul singur în faţa morţii. În caietul său de creaţie.conştiinţă tulburată prin incertitudini. 3. primele trei având 18 capitole. IV – Iubirea morţii. groapa apare ca o rană a pământului. Prezentarea execuţiei cehului Svoboda are un caracter de spectacol. I – Datoria (de ostaş în armata austro-ungară) 2. romanul este construit sferic. există o unitate între cele patru cărţi. care ameninţa cu braţul ei pe soldaţii gropari. .Romanul se deschide cu imaginea unui cer de toamnă cenuşiu. Iubirea lui cuprinde pe tot ce e om în lume. ‘lutul galben. constând în conflictul sufletesc al lui Bologa.2 planuri: unul exterior – al războiul şi unul interior. III – Iubirea pentru toţi oamenii. Rebreanu cultivă această structură circulară şi în celelalte romane. începând cu scena spânzurării lui Svoboda şi sfârşind cu cea a lui Bologa.

nas mic..fu împresurat de un val de iubire izvorâtă parcă din rărunchii pământului. Calinescu... dar se căsătoreşte cu Pascalopol. cu ochii însetaţi de lumina răsăritului.” 22. Finalul (dimineaţa). Caracterizare directă făcută de către personaje prin tehnica reflectării poliedrice (a pluriperspectivismului): Felix o consideră pe Otilia foarte frumoasă. talentată. vestind răsăritul soarelui.Apostol îşi potrivi singur ştreangul. condamnatul nu-şi exprimă ultima dorinţă.Drept în faţă lucea tainic luceafărul. dar dispreţuind inteligenţa feminină. Caracterizeaza personajul preferat dintr-un roman de G. Otilia este fiica celei de-a doua soţii a lui Giurgiuveanu. ________________________________________________________________________ Tehnica caracterizarii personajului Otilia o reprezinta pluriperspectivismul (caracterizarea din mai multe perspective). copilăroasă. amestec de iubire şi de raţiune. caporalul care ţine loc de călău este pus să-şi scoată tunica. . inteligentă.Moartea lui Bologa “. „cu o stăpânire desăvârşită de femeie”. care te cucereşte.. generalul renunţă la discurs – tragic. doctorului i se cere să constate mai repede decesul. cultă. Caracterizare directă făcută de narator: „Faţa măslinie. Caracterul ei se bazează pe elemente contradictorii: amestecul de inocenţă şi maturitate. dar te şi revoltă. dar în acelaşi timp. ochi albaştri…”.de încălcări ale scenariului ideal: lipseşte scăunelul. iubeşte pe Felix. Este o figură centrală a romanului.

amestecul de copilărie şi feminitate. din mediul în care locuieşte personajul Camera Otiliei. care nu ţine cont de nici o regulă exterioară. 3. reflectă caracterul contradictoriu. 23. De aceea.deşi faptele ei demonstrează contrariul. .Pascalopol vede în ea aceleaşi calităţi. Caracterizare indirectă realizata din din fapte: 1. Aglae o consideră vicleană şi interesată de moştenirea lui Costache. trecând cu uşurinţă de la o stare la alta. grijulie faţă de cei apropiaţi (nu vrea să stea în calea carierei lui Felix). de la sfarsitul secolului al XIX-lea. spunându-i „fe-fetiţa mea”. nu ştiu ce vreau”. cu varietatea de lucruri din ea.` Caracterizare directă (autocaracterizare): „eu sunt o zăpăcită. Costache o crede încă un copil. dar şi o oarecare instabilitate în comportament. se comportă ca un om liber. ________________________________________________________________________ Mara de Ioan slavici Romanul prezinta aspecte monografice ale targului romanesc din Ardeal. poartă o mască. e altruistă. 2. devine o enigmă. dincolo de care nu poate să treacă nimeni. Exemplifica modalitatile de caracterizare a unui personaj feminin. prin referire la un roman studiat (perioada de pana la al doilea razboi mondial).

de hotarare barbateasca si de sentiment al slabiciunii femeiesti”. vorace si darnica. Persida un destin. precupeata de la Radna. si cu obrajii batuti de soare. Portretul ei fizic. optimista.”Mara e asemenea arborului vietii. greoaie. Simbolica pentru cele doua pasiuni este existenta celor trei ciorapi in care eroina isi pastreaza economiile: “unul pentru zile de batranete si pentru inmormantare. Mara sta ziua toata sub satra. Prezinta constructia subiectului unui roman de Marin Preda. pregnanta trasaturilor si complexitate. in mod direct. George calinescu Vede in Mara “tipul comun al femeii de peste munti si in genere al vaduvei aprige si intreprinzatoare”. Sufletul ei este dominat de doua pasiuni: copii si banii. faptele ei si. Mara. abordand orice noua situatie. de ploi si de vant. din gandurile eroinei. lacoma. aspra severa si blanda. prin referire la: actiune. sugereaza masivitate “muiere mare. la care apare “proportia aceea de zgarcenie si de afectiune materna. e viata insasi. generoasa. voluntara. conflict. spatoasa. gesturile. 24. neiertatoare. iar nicolae Manolescu o considera “prima femeie capitalist din lit. ________________________________________________________________________ Moromeţii. in dosul mesei pline de poame si de turta dulce”.” Toate aceste trasaturi ies la iveala prin intermediul caracterizarii indirecte din vorbele. cealalta devenire semnificativa si exemplara” Magdalena Popescu. “Mara e un caracter. altul pentru Persida si al treilea pentru Trica”. rea. de Marin Preda . prima inseamna stabilitate si forta. domina intregul roman prin.Cele doua personaje principale ale romanului sunt Mara si Persida. animata de tensiunile cele mai nobile. patimasa. puternica. relatii temporale si spatiale.Este energica. uneori. realizat la inceputul romanului de catre autor. Romana”.

tată şi cei trei fii. Cei făcuţi cu Moromete stăteau de partea cealaltă lângă mama lor. Moromete se rupe definitiv de fiul său în al doilea roman. Ilie Moromete. Niculae este un antimoromeţian. „Se pare că timpul avea cu oamenii nesfârşită răbdare. istorie care îi marchează în mod hotărâtor destinul. . I se va transforma radical în cel de-al doilea volum. fapt promis de Moromete când acesta vânduse un pogon de pământ din zestrea soţiei. care-şi pierde controlul asupra familiei sale. El este în căutarea unor valori care să-i ordoneze existenţa.Roman de tip obiectiv Romanul începe în manieră realistă. fraţi. Conflictul dintre el şi Niculae simbolizează conflictul dintre două concepţii despre ţăran.” Noutatea romanului constă şi în faptul că prezintă o lume mai puţin descrisă în proza românească de până la Marin Preda – câmpia Dunării. chiar dispunerea membrilor familiei la masă de la începutul romanului arată rivalităţile existente între copiii din prima căsătorie şi cei din a doua căsătorie a lui Moromete. Femeia supusă de la începutul vol. care nu vrea să-l trimită la şcoală. fără conflicte mari. deoarece aceasta vrea să-i fie trecută casa pe nume. într-un sat din câmpia Dunării. deşi omul are iluzia că se poate sustrage ei. Niculae şi tatăl său. în urma aflării veştii că Moromete le-a promis băieţilor că dacă se va întoarce acasă le va da lor totul. Familia lui Moromete este şi ea măcinată de tot felul de conflicte în aparenţă minore. dar care vor duce treptat la destrămarea ei şi la schimbarea totală a personajului principal. Există conflicte între: Moromete şi Catrina. Conflictul principal este de natură tragică şi se dă între om şi istorie. care vor să meargă la oraş să se îmbogăţească rapid. cu fixarea spaţio-temporală a acţiunii: cu câţiva ani înaintea începerii celui de-al doilea război mondial. Copiii din prima căsătorie (Achim. Niculae refuză orice dialog. Ca filosofie a existenţei. Starea conflictuală este permanentă iar conflictele ce par relativ minore vor duce in cele din urma la destramarea familiei. Paraschiv şi Nilă) stăteau spre tindă gata de plecare dacă s-ar fi iscat vreo ceartă. Catrina. viaţa se scurgea aici. Catrina îl va părăsi pe Ilie în volumul al doilea. Incipitul aduce în prim-plan problema timpului.

Fumuri albe se ridica în vazduhul scanteios Ca inaltele coloane unui templu maiestos. cumplit! Stelele par inghetate. Muntii sânt a lui altare. ci le modifică în primul rând atitudinea faţă de pământ. teribilă ca o fatalitate”. Fă comparaţia cu Ion. cerul pare otelit. Centrul vieţii economice ţărăneşti s-a deplasat de la posesia şi exploatarea pământului la valorificarea produselor sale ţărăneşti.. apartinand prozei pasoptiste. O! tablou maret fantastic!. Comenteaza particularitatile de libaj si de expresivitate (procedee artistice. Iar zapada cristalina pe câmpii stralucitoare Pare-un lan de diamanturi ce scârtâie sub picioare. Ei numai sunt ţăranii lui Rebreanu. Ţăranii din Moromeţii încep să se deosebească între ei prin cu totul altceva decât numărul strict al pogoanelor şi anume prin faptul că unii au.. Si pe ele se aseaza bolta cerului senina Unde luna isi aprinde farul tainic de lumina. ________________________________________________________________________ Mezul iernei De Vasile Alecsandri In paduri trasnesc stejarii! E un ger amar. 25. Relaţia omului cu pământul a fost desacralizată. iar alţii nu au posibilitatea de a cumpăra sau de a vinde. elemente de versificatie) ale unui text poetic studiat. apăsaţi de “acea obsesie a pământului.Intrarea ţăranilor mai înlesniţi în circuitul comerţului de cereale are nu numai o importanţă economică. codrii organe sonoare . Mii de stele argintii In nemarginitul templu ard ca vecinice faclii.

prin expresie si echilibru compozitional. Tema poeziei este natura incremenita sub inclestarea gerului care compune tabloul fantastic al noptii de iarna. de linistea absoluta. Viscolul. si o tema specifica acestei perioade.Epitetul dublu “ger amar.In general . Aceasta imagine este dezvoltata in strofele a doua si a treia. Gerul. romantism).Iarna. Prima strofa din secventa statica este tabloul noptii de iarna cu natura mineralizata de gerul atotputernic.. Desi sunt publicate mai tarziu Pastelurile reflecta o trasatura a lit. Tabloul naturii-templu este de o frumusete solemna si se realizeaza prin imagini artistice ale elementului templului: coloane. datorita viziunii poetice clasiciste. in revista Convorbiri literare.Propozitiile exclamative dau plasticitate tabloului: “In paduri trasnesc stejarii! E un ger amar. “scartaie” au valoare onomatopeica sugerand incremenirea naturii.nici un pas. prin viziunea asupra naturii. “campii stralucitoare” si metafora “lan de diamanturi” realizeaza imaginea feerica a noptii de iarna in planul terestru. prin impersonalitate si optimism cosmic. coexistenta curentelor literare (clasicism. romana. poeziile apartin clasicismului. pe zapada . Pastelurile lui Alecsandri reprezinta o opera de maturitate. anotimp evocat in mai multe creatii ale ciclului. Nici un sbor în atmosfera. E un lup ce se alunga dupa prada-i spaimântata! Publicate in 1868-1869. fără glas. Bradul.. fără viata.Atitudinea poetica este admiratia fata de maretia cosmica. Dar ce vad?. faclii. a compozitiei (alternanta static-dinamic) si prin faptul ca infatiseaza frumusetea iernii.Unde crivatul patrunde. tema naturii. impune o noua specie in lit. cumplit”are efect personificator.. pasoptiste. In raza lunii o fantasma se arata.Alterneaza imagini vizuale si auditive ale paduri si campiei. scotand note-ngrozitoare. in tabloul grandios al naturii proiectate in plan cosmic.Prin acest ciclu de poezii ale senzorialitatii si a relatiei nemijlocite cu natura. cumplit!”Verbele “trasnesc”. Epitetele “zapada cristalina”. Totul e în neclintire. Mezul iernei este un pastel reprezentativ. Vasile Al.. altare. .

Propozitia interogativa “Doar ce vad?” introdusa prin conjunctie adversativaimpune perspectiva subiectiva si aduce elementul dinamic.orga. o stare de spirit. . ________________________________________________________________________ Romantismul este o mişcare artistică şi filozofică apărută în ultimele decenii ale secolului XVIII în Europa. originalitatea. grandiosul. subliniind drama umană.. Cultivă: subiectivismul. Iniţial. 26. începutul secolului XIX va fi marcat de subiectivitate. de emoţie şi de eul interior.Procesul de abstractizare se produce la nivelul figurilor de stil prin trecerea de la comparatie “fumuri albe se ridica in vazduhul scanteios!Ca inaltele coloane unui templu maiestos” la epitet “O! tablou maret. imaginea lupului si a prazii sale. se realizeaza cu ajutorul epitetelor si al personificarilor: “luna isi aprinde farul tainic de lumina”. ce se va pierde la apariţia spiritului romantic.” pana la metafora “nemarginitul templu” Feeria noptii de iarna. chiar daca si aceasta poarta sugestia mortii. iubirea tragică. crivatul patrunde scotand noten-grozitoare” Tabloul nocturn. fantasticul. Prezinta elemente ale imaginarului poetic romantic. A fost o mişcare contra raţionalismului care marcase perioada neoclasică. fantastic !. sublimul. romantismul va lua mai târziu forma unei mişcări. dezvoltă poetica imaginaţiei şi a visului. motivul lunii si utilizarea hiperbolei sunt elemente romantice. Autorii romantici au scris din ce în ce mai mult despre propriile lor sentimente. cultivarea sentimentului şi a fanteziei creatoare. ideile utopice. care a durat mare parte din secolul XIX. Dacă secolul XVIII a fost marcat de obiectivitate şi raţiune. apartinand lui Mihai Eminescu.. misterul noptii. doar o atitundine. identificate intr-un text studiat.

atractia indragostitilor unul pentru cellalt este sugerata mai intai de o chemare. condiţia omului de geniu. “umerele goale”. Tema poemului este romantica: problematica geniului in raport cu lumea. ironia şi antiteza. Il vede maniAstfel dorinta-i gata”. cadrul preferat: peisajul nocturn. iubirea si cunoasterea. favorabil visului. iubirea fetei are un accent de cotidian.confesiunea.La randu-i Luceafarul. In contrast cu paloarea fetei sunt ochii. evadarea din realitatea imediată. conferit de constructia “Il vede azi. pentru ca totul se petrece in planul visului.In antiteza. asemenea lui Neptun. totodata “un mort frumos cu ochii vii”. privind spre “umbra negrului castel” o indrageste pe fata si se lasa coplesit de dor.. IMAGINARUL POETIC./De ce nu vii tu? Vina !”. iubirea Luceafarului are nevoia de un lung proces de cristalizare “El iar privind de saptamani ii cade draga fata” Cadrul este intunecat. “umbra fetei stravezii”.Fata de imparat este vazuta in miscare abia perceptibila. care ilustreaza prin scanteire viata interioara. dar si o meditatie asupra conditiei umane duale ( omul supus unui destin pe care tinde sa-l depaseasca). “ca un tanar voievod” . Luceafarul are o frumusete construita dupa cananoane romantice: “par de aur moale”.Stralucirea lor este perceuta de fata ca semn al mortii: Lucesti fara de viata.Semnificatia alegorica este ca fata pamanteana aspira spre absolut.La chemarea fetei: “O dulce-al noptii mele domn.. iubirea. nocturn specific romantic. iar spiritul superior simpte nevoia compensatorie a materialitatii. Luceafarul se smulge din sfera sa. In aceasta ipoztaza angelica.Motivul zburatorului apare alaturi de cel al oglinzii: “Si pas cu pas in urma ei/Aluneca-n odaie”. Fata contempla Luceafarul de la fereastra castelului. menita sa scoata in evidenta dorul si puterea sentimentului. avand la baza numeroase motive de sorginte romantica.Si .Este de factura romantica. teme predilecte: natura. Ca si in Floare albastra sau in Dorinta.Pe de alta parte . spre a se intrupa prima oaradin cer si mare. Poemul romantic Luceafarul de Mihai Eminescu este o alegorie pe tema geniului.

Dragostea lor semnifica atractia contrariilor.Timpul este mitic: “A fost odata ca-n povesti/A fost ca niciodata”. secvente poetice.Fata de imparat reprezinta pamantul insusi. dar din iubire.` Ea intelege incandescenta din ochii Luceafarului ca semn al glacialitatii si refuza sa-l urmeze. doua elemente dintre urmatoarele: titlu. titanul. . cadrul nopturn. Criticii literari văd în Luceafărul o cheie de boltă a universului poetic eminescian.Cadrul abstract este umanizat. Titlul Luceafarul poate fi considerat o alegorie pe tema romantica a locului omului de geniu in lume.Portretul fetei de imparat. predispozitie spre inaltimile astrale. accepta supremul sacrificiu cerut de fata. elemente de recurenta). Este deci în egalã mãsurã un poem de dragoste si un poem filosofic. relatii de opozitie. si de simetrie. dragostea. Analizeaza rolul elementelor de compozitie dintr-un text poetic studiat. ________________________________________________________________________ Poemul Luceafãrul este un poem romantic pe tema destinului omului de geniu. iar comparatiile: “Cum e fecioara intre sfinti si luna intre stele” propun o posibila dualitate: puritate. prin aceasta afirmandu-si superioritatea fata de ea. demonul.ochiul tau ma ingheata”. scoate in evidenta o autentica unicitate terestra. Întâlnim toate marile teme. apartinand lui Mihai Eminescu (la alegere. natura. Luceafărul rămâne un model de depăşire al gândirii mitice prin gândire filozofică. Incipitul poemului Luceafarul se afla sub semnul basmului. Poemul se desfãaoarã pe un vag fir epic într-o suitã de metafore si simboluri prin care se sugereazã idei filosofice. filozofia. incipit. 27. elementul neptunic.Luceafarul formuleaza sintetizator diferenta care-i separa: “eu sunt muritor /Si tu esti muritoare”. realizat prin superlativul absolut de factura populara “o prea frumoasa fata”. motive ale creaţiei marelui poet: geniul.

. Comenteaza particularitatile de limbaj si de expresivitate (imaginar poetic. Un moale pas abia atins de scanduri.28. N'ai vrea ca nimeni 'n usa ta sa bata. procedee artistice. Dar si mai bine-i. Elemente de versificaţie: Sonetul = 2 catrene şi două terţine = 14 versuri. elemente de versificatie) ale unui text poetic studiat apartinand lui Mihai Eminescu. Pierzandu-ti timpul tau cu dulci nimicuri. 1879. Si tu citesti scrisori din roase plicuri Si intr'un cias gandesti la viata toata. cand afara-i sloata. De odat'aud fosnirea unei rochii. Si eu astfel ma uit din jet de ganduri. ________________________________________________________________________ Afara-i toamna De Mihai Eminescu Afara-i toamna. Iar mani subtiri si reci mi-acoper ochii. Iar vantul svirle 'n geamuri grele picuri. frunza 'mprastiata. Visez la basmul vechiu al zinei Dochii. In juru-mi ceata creste randuri-randuri. «Convorbiri literare» Tema: iubirea şi natura. .. Apariţie: 1 oct. de somn sa picuri. Eminescu adoptă structura sonetului italian. Sa stai visand la foc.

de poveste. . 29. rima în terţine. şi vb. “mâini subţiri şi reci“.ritmul iambic.. În strofa a III. “moale pas”. senzaţia aceasta este amplificată de epizeuxis: “în juru-mi ceaţa creşte rânduri-rânduri”. la pers.observăm prezenţa epitetelor. I: eu mă uit. pers. a IIa: tu. b) individualizată. “grele picuri”. Procedee artistice: . în catrene. ________________________________________________________________________ . “roase plicuri“. pers. picuri.rima îmbrăţişată în catrene. care surprind trăsături definitorii ale celor două universuri create (cel interior – iubirea. motivul reveriei. gândeşti. . creat prin: cultivarea subiectivismului: eul liric apare în două ipostaze: a) impersonală. de pers. apeland la doua dintre poeziile studiate la clasa. feminină (cdc/dcd). realizată prin intermediul pron. Prezinta teme si/sau motive romantice. nime-. Imaginarul poetic este unul romantic. a II-a: citeşti. “basmul vechi”.predomină imagini vizuale.măsura metrică de 11 silabe (endecasilebul). şi vb. cel exterior – natura): “frunza împrăştiată“. poetul foloseşte lexeme populare: zvârle. zloată. la pers. Trezirea la realitate se face în urma apariţiei feminine sugerată prin “foşnirea unei rochii“ şi “pasul moale”. “dulci nimicuri”. exprimată prin pron.a identificăm metafora “ceaţa” care simbolizează intrarea într-un spaţiu nedefinit. teme predilecte: iubirea şi natura. . visez. în terţine. dezvoltă poetica imaginaţiei şi a visului.

iubirea. subliniind drama umană. care a durat mare parte din secolul XIX. dezvoltă poetica imaginaţiei şi a visului. cultivarea sentimentului şi a fanteziei creatoare. atitudini romantice. romantismul va lua mai târziu forma unei mişcări. ironia şi antiteza. geniul in raportul sau cu societate.Daca in poemul Luceafarul geniul este pus in fata unei incompatibilitati si anume iubirea. vom putea spune ca autorul armonizeaza atat teme. ca o capacitate creatoare in raportul ironiei romantice fata de conditia materiala. o stare de spirit. ce se va pierde la apariţia spiritului romantic. evadarea din realitatea imediată. procedee artistice cultivate de scriitor. .Romantismul este o mişcare artistică şi filozofică apărută în ultimele decenii ale secolului XVIII în Europa. raport care se dovedeste intotdeauna a fi incompatibil. elemente de imaginar poetic. teme predilecte: natura. Raportandu-ne la creatia eminesciana. originalitatea. începutul secolului XIX va fi marcat de subiectivitate. Cultivă: subiectivismul. ideile utopice. motivul central al poemului Luceafarul si Scrisoarea I il constituie geniul. motive. cadrul preferat: peisajul nocturn. de emoţie şi de eul interior. iubirea tragică. in Scrisoarea I geniul este vazut de autor intr-o atitudinea romantica. condiţia omului de geniu. iubirea. cat si simbolurile eternitatii/mortii si ale temporalitatii/vietii. Una dintre motivele ce apare cu predilectie in creatia eminesciana o reprezinta geniul. Dacă secolul XVIII a fost marcat de obiectivitate şi raţiune. confesiunea. doar o atitundine. Autorii romantici au scris din ce în ce mai mult despre propriile lor sentimente. Iniţial. la temele si motivele ei. A fost o mişcare contra raţionalismului care marcase perioada neoclasică. Concretizand lucrurile la nivel te opera.

Titlul poeziei este simbolul plumb .care sugereaza apasarea. universul monoton. zugravirea starilor sufletesti de angoasa. sunt transmise pe calea sugestiei Sugestia este folosita drept cale de exprimare a corespondentelor a legaturilor ascunse dintre lucruri prin cultivarea senzatiilor coloristice. cromatica si dramatismul trairii eului liric.Poetul simbolist nu este interesat nici de poezia naturii in sine.care. uneorii in imagini complexe sinestezii. de spleen. muzicale.Dramatismul este sugerat prin corespondenta ce se stabileste intre materie si spirit. folosirea sugestiei. neputand fi formulate clar. cenusiul existential. visare reprezinta alte trasaturi ale poeziei moderniste.. Analizeaza particularitatile de structura si de expresivitate. fara solutii de iesire. ________________________________________________________________________ Poezia simbolista este exclusiv o poezie a sensibilitatii pure. nici de poezia de idei.30. Obiectul poeziei simboliste il constituie sttarile sufletesti nelamurite. totul putand fi dedus din descrierea cadrului. aparut in 1916. predispozitia pentru reverie. deschide volumul cu acelasi titlu. prin referire la o poezie studiata. confuze . Tema poeziei o constituie conditia poetului intr-o societate artificiala. definindu-l in . inchiderea definitiva a spatiului existential. nici de poezia sociala. caracteristice simbolismului. muzicalitate. Poezia Plumb totalitate.Textul nu cuprinde nici un termen explicit al angoasei. greutatea sufocanta. angoasa. Textul poetic se inscrie in lirica simbolista prin: folosirea simbolurilor. Inclinatia catre stari sufletesti nedefinite. tehnica repetitiilor.lipsita de aspiratii Prin atmosfera. olfactive. poezia Plumb se incadreaza in estetica simbolista. a simbolului si a corespondentelor.

constând în repetarea unor structuri sintactice asemănătoare sau identice). poetul nu ne vorbeşte în mod direct despre tema morţii. doua elemente dintre urmatoarele: titlu.semantic. plurivalent sau plurivoc(cu mai multe sensuri). o confesiune lirică. Toate aceste elemente ale universului funerar sunt însoţite un determinant substantivul plumb (laitmotiv). de repetiţie. împietrire. Motivul cavoului sugerează un spaţiu închis al izolării. Plumb (1916). el este un simbol neconvenţional. dar poetul reuşeşte să contureze tema ei prin jocul de imagini plastice şi auditive. care apare şi în titlu. identificăm prezenţa unui registru funerar. plumb.Apare în vol. moarte sufletească. solitudine. cavou. prin care se face o corespondenţă între lumea exterioară şi lumea poetului: Dormeau adânc/dormea întors Sicriele de plumb/amor de plumb Stam singur în cavou/stam singur lângă mort . coroanele. flori. relatii de opozitie si de simetrie. Relaţii de simetrie La nivel sintactic. mort. apartinand lui George Bacovia (la alegere. Explica rolul elementelor de compozitie dintr-un text poetic studiat.31. Este un monolog. izolare de ceilalţi prin lipsa de comunicare. putând semnifica lumea meschină în care lipseşte comunicarea reală. greutate. secvente poetice. Poezia dă impresia de monotonie. Senzaţia finală este de asfixiere a realului. La nivelul lexical. dar ne sugerează această idee prin anumite detalii ale decorului. Plumbul este un metal greu de culoare cenuşie. laitmotiv. sugerat prin motivele: sicriele. dobândind anumite semnificaţii în text: apăsare sufletească. funerar vestmânt. identificăm folosirea paralelismului sintactic (figură de construcţie. Cuvântul-cheie al poeziei este plumbul. ________________________________________________________________________ Plumb . elemente de recurenta – motiv poetic.

dintre care 9 sunt în Cuvinte potrivite(1927). biografică a autorului (eul biografic. titanul. În poezie. geniul.Era vânt/era frig 32. adică un al doilea eu. un autor abstract. ________________________________________________________________________ Psalmii arghezieni Autor – persoana reală care produce o operă. autorul concret produce o proiecţie literară despre sine însuşi. măscăriciul. o ale eului modern: omul obişnuit. Compunând o operă literară. autorul abstract este inclus în opera literară. Rimbaud afirma în acest sens: eu este altul. El este creatorul unei opere literare. Măştile eului liric: o ale eului romantic: demonul. . o mască. A scris 16 Psalmi. o ipostază a autorului. reflexul autorului este eul liric. În timp ce autorul concret duce o viaţă extraliterară. Unii teoreticieni fac o distincţie între autorul concret şi autorul abstract. cu eul liric sau poetic. Este o voce. se situează în lumea reală unde duce o viaţă autonomă. Autorul concret (real) este creatorul real al unei opere literare. persoana reală care semnează cartea. el este o personalitate istorică şi biografică. prin referire la un text poetic apartinand directiei moderniste. Nu trebuie confundat autorul. răzvrătitul. o ale eului simbolist: inadaptatul. sentimente imaginate de autor. Eul liric sau poetic – individualitate creatoare. tribunul (poeta vatespoetul profet). Expune specificul raportului autor – eu liric. care nu trebuie confundată cu persoana reală. empiric sau pragmatic). separând eul poetic de cel biografic. cel de-al doilea fiind izvorul celui dintâi. voce delegată să exprime stări.

/Tu n-ai mai pus piciorun bătătură. între credinţă şi tăgadă: «Te caut mut. Dilema interioară a psalmistului este sugerată prin interogaţiile: «Să te ucid? Sau să-ngenunchi a cere?» El ezită între dorinţa de a distruge orice mit sau formă de idealitate şi îngenuncherea în faţa Stăpânului ceresc..tăgadă [Te drămuiesc în zgomot şi-n tăcere. Ipostazele în care apare psalmistul: răzvrătit.Eul liric are o legătură reală cu autorul deoarece crearea psalmilor a avut ca surse de inspiraţie: cei 151 de psalmi din Psaltire. fiind formată din patru catrene. te-nchipui. adeseori oscilând între credinţă şi tăgadă..» Psalmistul oscilează între evlavie şi revoltă. Este prelucrat aici motivul vânătorii. cei 4-5 ani de viaţă monahală de la Cernica. Eul liric reuşeşte să depăşească elementul biografic. te gândesc. pe care psalmistul îl caută «în zgomot şi-n tăcere».”. adresat Divinităţii. Dumnezeu» . Tema psalmilor o reprezintă condiţia umană raportată la condiţia divină. tâlhar: “Tâlhar de ceruri îmi făcui solia/Să-ţi jefuiesc cu vulturii tăria.] Tema este căutarea absolutului.» .. ”Cercasem eu cu arcul meu/ Să te dobor pe Tine .. Poezia are structura unui monolog dialogat. Strofa a doua descrie pendularea psalmistului între credinţă şi între tăgadă.” Pelerin spiritual: «Mi-aleg poteca strâmtă ca să trec/Ducând în cârcă muntele întreg. cititorii.Dumnezeu. . deoarece în glasul psalmistului ne identificăm şi noi.credinţă «Cercasem eu cu arcul eu/ Să te răstorn pe Tine. timp în care lecturile religioase şi-au pus amprenta asupra lexicului poetului.” Om părăsit de protecţia divină: “Copac pribeag uitat în câmpie/Cu fruct amar şi cu frunziş ţepos şi aspru-n îndârjire. Cele două motive centrale ale Psalmilor sunt: Divinitatea şi Psalmistul.” Revoltat: “De când s-a întocmit Sfânta Scriptură.» Protejat al Divinităţii: «Şi să nu se ştie că mă dezmierdai/Şi că-n mine însuţi Tu vei fi trăit. Dumnezeu apare în ipostaza de şoim şi de vânat.

elemente de recurenta – motiv. are nostalgia paradisului păstrând amintirea lui. 33. Titlul poemului surprinde o lume aflată într-o stare de desacralizare după căderea paradisiacă. totodată. armonia. ci doar pentru a-l pipăi. ‘arhangheli’. apartinand lui Lucian Blaga (la alegere. doua elemente dintre urmatoarele: titlu. Poemul aminteşte de cuvintele filosofului german Heidegger: sein zum Tode ( alunecarea spre moarte). Titlul este o metaforă care exprimă ideea unei lumi desacralizate. ‘porumbelul Sf. Omul a pierdut paradisul pentru că s-a comportat uman. de Lucian Blaga Apare în vol. perfecţiunea. ________________________________________________________________________ Paradis în destrămare. relatii de opozitie si de simetrie. când exclamă: «Vreau să te pipăi şi să urlu este. ‘îngerii’. incipit. Duh’. identificăm un oximoron. Sentimentul dominanat este cel de tristeţe şi de nostalgie. Poezia se structurează în jurul a două motive poetice: sacrul şi profanul. Lauda somnului(1929). Poezia are tente expresioniste prin cultivarea unui sentiment de deznădejde şi prin strigătul disperat al omului modern care se simte prins într-o lume din care lipsesc semnele sacrului. . Sacrul este punctat prin cuvintele: ‘portarul înaripat’. psalmistul nedorindu-şi o încleştare cu Dumnezeu din care să iasă biruitor. în timp ce lexemul destrămare arată ideea de pierdere a dimensiunii sacre. ci deoarece omul nu mai poate percepe semnele divinului. laitmotiv). Dumnezeu este absent nu pentru că s-ar fi retras din lume. ‘serafimi’.» Dorinţa celui care caută este de a găsi ceva care să îi certifice clar existenţa Divinităţii. secvente poetice.În ultima strofă. deoarece a gustat din fericirea aceea. Exasperarea sa atinge apogeul în ultimul vers. ‘apa vie’. suferinţa poetului atinge paroxismul. Evidentiaza elementele de compozitie dintr-un text poetic studiat. substantivul paradis sugerează ordinea.

cu elemente traditionaliste si moderniste. truda creatorului. prin aceasta creatie. fiind atinşi de frig şi de somn. ‘vor putrezi’. iar poezia presupune mestesugul. 34. o arhanghelii ară cu pluguri de lemn şi îşi simt aripile grele. Valorificarea diferitelor straturi lexicale in asocieri surprinzatoare. ________________________________________________________________________ Poezia Testament de tudor Archezi este o arta poetica moderna pentru ca poetul devine. arta devenind un mijloc de reflectare a complexitatii aspectelor existentei si o modalitate de amendare a raului.Profanul îşi subordonează lexeme precum ‘cotor de spadă’. .Pe de alta parte. ‘părul nins’.ţine în mână ‘un cotor de spadă’.Un alt argument in favoarea modernitatii poeziei este faptul ca Arghezi introduce in literatura romana. arătând inutilitatea propriei existenţe. Misiunea lui este de a sugera ‘marea noapte’ în care intră spiritul uman. ei fiind atinşi de trecerea timpului. imagine ce sugerează coborârea în profan şi nu zborul sau ascensiunea. dar ea este umplută de păianjeni sugerând ideea că adevărurile se refuză lumii moderne. strofele inegale ca numar de versuri. ‘păianjeni’. Duh devine un mesager al sfârşitului şi nu un sol al păcii. in conceptia lui Arghezi. o porumbelul Sf. o serafimii au părul nins. profane: o portarul înaripat – heruvimii . ‘pluguri de lemn’. o Îngerii se comportă uman. cat si a tehnicii poetice. Poezia Testament de tudor Archezi este o arta poetica de sinteza pentru orientarile poeziei interbelice. metrica si ritmul variabile. apartinand lui Tudor Arghezii. estetica uratului. creatia artistica este atat produsul inspiratiei divine. sunt tot atatea argumente in favoarea modernitatii poeziei. Personajele biblice (care aparţin sacrului) apar în ipostaze neadecvate. o Apa vie este un simbol al cunoaşterii profunde. un nascocitor. ‘învins’. Prezinta particularitati moderniste intr-o poezie studiata.

________________________________________________________________________ Poezia cuprinde 2 simboluri antonimice: Cele două personaje aparţin unor lumi diferite: Riga Crypto regnului vegetal. dar subordnate traditionalismului: - . 36. Aceasta ideologie isi are punctul de pornire in anul 1840 la revista "Dacia Literara" unde prin articolul "Introductie" unde Mihail Koglaniceanu impunea conceptul de specific prin cele trei surse de inspiratie al operelor literare: * Istoria Nationala * Folclorul romanesc * Natura La inceputul secolului XX se vor impune in literature doua ideologii diferite ca denumire. prin conceptie si limbaj incifrat. caracterizat printr-un ansamblu de idei. de Ion Pillat Traditionalismul. apartinand lui Ion Barbu.Astfel se concretizeaza antiteza celor doua regnuri vegetal reprezentat de Riga si cel animal avando ca exponent pe Lapona Enigel. Ilustreaza conceptul operational traditionalism. ________________________________________________________________________ o Aci sosi pe vremuri. Poezia este o demonstraţie a ideii că nu este posibilă nuntirea unor lumi diferite şi cu aspiraţii variate. accesibila cititorilor initiati.35. este o ideologie cultural literara. credinte. Prezinta particularitati moderniste intr-o poezie studiata. Poetul îşi alege personajele aparţinând unor regnuri diferite pentru a sugera imposibilitatea dragostei lor şi totodată antiteza dintre cele două lumi. Prin urmare poezia apartine modernismului/ermetismului barbian. iar lapona Enigel regnului uman. conceptii prin care se promoveaza traditia si ideea de specific national. prin referire la un text liric studiat.

o Se remarcă predilecţia pentru simbol. Adverbul de loc apare într-o formă populară. lanuri de secară. o La nivel prozodic. O forma mult mai nuantata a traditionalismului este "Gandirismul" aparut in revista "Gandirea" in 1921 la Cluj condusa de Cezar Petrescu o Ion Pilat este un scriitor aparţinând perioadei tradiţionalismului interbelic. câmpia. o Tematica este una tradiţională. . cea a trecerii ireversibile a timpului fugit irreparabile tempus şi cealaltă este fortuna labilis (soartă schimbătoare).Semanatorismul (Garabet Ibraileanu) -Poporanismul (Nicolae Iorga) Aceste ideologii insa au exagerat ideea de traditie de autohton. o Titlul conţine un adverb de loc (aci) şi o locuţiune adverbială de timp (pe vremuri). Pastelul la Ion Pillat este doar un pretext pentru meditaţia poetului asupra efemerităţii existenţei umane. o Scriitorul continuă tradiţia lui Vasile Alecsandri prin practicarea unui pastel evoluat. făcând legătura între timpul prezent (obiectiv) şi timpul amintirii (subiectiv). berzele. poetul ne introduce într-o atmosferă trecută. din care face parte şi textul Aci sosi pe vremuri. care sunt supuse aceleiaşi legi universale a trecerii implacabile a timpului. Scriitorii apartinand acestei ideologii pastreaza un atasament exagerat pentru trecut. Pe Argeş în sus. Spaţiul şi timpul nu sunt precizate cu exactitate. clopotul este un motiv sacru. rima împerecheată. măsura metrică de 13-14 silabe. idealizand de multe ori realitatea. crinolina. fiind organizată în 19 distihuri şi un monovers final. sunetul său amintind de fragilitatea existenţei umane şi de trecerea timpului. Poezia vorbeşte despre două poveşti de iubire. o tonul elegiac (trist). poezia respectă canoanele clasice. o cultivarea universului rural: berlină. ‘psihologic’. Principalul său volum de poezii este cel din 1923. In genere opera literara care se subordoneaza acestei ideologii refelcta in mod totalitar numai aspecte autohtone. obunandu-se astfel inovatiilor sau imprumuturilor de valori din literature moderna.

Către Galateea – 1965 – vol. Ilustreaza caracteristicile limbajului poetic (expresivitate. o apar imagini insolite. cu exemple apartinand neomodernismului. ambiguitate. nicăieri în lume nu se mai scria poezie metaforică de tip modernist. ideea că nu cunoaşte doar atributele celei căreia i se adresează. Caracteristici ale poeziei şaizeciste: o poeţii trebuie să se întoarcă la izvoarele modernităţii interbelice (Lucian Blaga.37. pentru a-şi exprima sentimentul de iubire :’toate . o cultivarea unui limbaj ambiguu. ci şi ‘bătaia inimii pe care urmează s-o auzi’. Ion Barbu. Poetul foloseşte enumeraţii ample. ________________________________________________________________________ Neomodernismul (al doilea modernism) se referă la generaţia scriitorilor şaizecişti. Tudor Arghezi). o reflecţia filosofică. prin sugestie. rugându-i pe zei s-o însufleţească). o sculptură. În momentul apariţiei poeziei lui Nichita Stănescu. poezia devine a artă poetică. Dreptul la timp o poezia valorifică un mit al Antichităţii (Galateea–Pygmalion se îndrăgosteşte de propria operă. Neomodernismul nu reprezintă o evoluţie a poeziei ci o întârziere cu treizeci de ani faţă de experienţele Occidentului. ‘sfârşitul cuvântului a cărui primă silabă tocmai o spui’. o Eul liric subliniază. Astfel. Liderul poetic al şaizeciştilor este Nichita Stănescu (1933-1983). o Tema poeziei este iubirea creatoare (iubirea şi creaţia). o ironia. Galateea. sugestie). o se cultivă metafore subtile. legătura dintre artist şi creaţia sa.

Poetul realizează că numai cu ajutorul raţiunii nu poate crea. iar pietrele rămân ‘umbre de piatră ale genunchiului meu’. Copacii devin’umbre de lemn ale vinelor tale’. toate mişcările. râurile devin ‘mişcătoare umbre ale sângelui tău’. sugestie).timpurile. Este nevoie de ceva mai mult. o Orizontul cunoaşterii e definit prin noţiuni abstracte. dintr-un text poetic apartinand lui Nichita Stanescu.’. Personificarea ‘genunchiul pietrelor’ sugerează însufleţirea operei de artă. ci lumea este o copie a artei. Creaţia este aceea care înveşniceşte numele autorului şi îl face să treacă dincolo de timp.. Creatorul şi creaţia se nasc şi se susţin reciproc. umilinţa. ambiguitate. Astfel. care sunt şi metafore: după-amiaza. o Natura. rugăciunea (‘şi mă rog de tine. poetul creează cuvinte noi. 38. o ‘De ce creaţia este implorată să dea naştere creatorului ?’ Este creată o ambiguitate.. răsturnându-se conceptul tradiţional de mimesis: nu arta este o copie a lumii (o copie a copiei). Comenteaza elementele de limbaj si de expresivitate. după-orizontul. iar artistul este cel care dă viaţă operei prin imaginaţia şi sensibilitatea sa. dincolo-de-marea. Primele două metafore personificatoare exprimă vitalitatea sculpturii. toate parfumurile. figuri semantice. de cunoaşterea poetică. iar ultima arată suferinţa. Natura apare ca însufleţită de operă şi nu invers. universul sunt însufleţite. ________________________________________________________________________ Limbaj şi expresivitate înseamnă: o caracteristicile limbajului poetic (expresivitate. figuri sintactice). naşte-mă’). jertfa. . Adverbele de loc ‘departe’ şi ‘aproape’ sugerează limitele cunoaşterii de tip raţional. care nu poate să pătrundă în esenţa tainelor lumii. o procedee artistice/figuri de stil (figuri de sunet.

o elemente de versificaţie. Către Galateea – 1965 – vol. Dreptul la timp, de Nichita Stănescu Tema poeziei este iubirea creatoare (iubirea şi creaţia), legătura dintre artist şi creaţia sa. Astfel, poezia devine a artă poetică. Poetul foloseşte enumeraţii ample, pentru a-şi exprima sentimentul de iubire: ’toate timpurile, toate mişcările, toate parfumurile...’. Personificarea ‘genunchiul pietrelor’ sugerează însufleţirea operei de artă. Eul liric apare în ipostaza unui Demiurg în fraza «Ştiu/ tot ce e mai departe de tine». Orizontul cunoaşterii e definit prin noţiuni abstracte, care sunt şi metafore: dupăamiaza, după-orizontul, dincolo-de-marea. Astfel, poetul creează cuvinte noi. Natura, universul sunt însufleţite. Copacii devin ’umbre de lemn ale vinelor tale’, râurile devin ‘mişcătoare umbre ale sângelui tău’, iar pietrele rămân ‘umbre de piatră ale genunchiului meu’. Primele două metafore personificatoare exprimă vitalitatea sculpturii, iar ultima arată suferinţa, umilinţa, jertfa, rugăciunea (‘şi mă rog de tine, naştemă’). Natura apare ca însufleţită de operă şi nu invers, răsturnându-se conceptul tradiţional de mimesis: arta este o copie a lumii (o copie a copiei). Adverbele de loc ‘departe’ şi ‘aproape’ sugerează limitele cunoşterii de tip raţional, care nu poate să pătrundă în esenţa tainelor lumii. Poetul realizează că numai cu ajutorul raţiunii nu poate crea. Este nevoie de ceva mai mult, de cunoaşterea poetică. Există o anumită tensiune interioară care creşte în poem. Verbul la forma imperativă ‘naşte-mă’ este un refren al poeziei (laitmotiv). El constituie totodată punctul culminant al dialogului artistului cu Galateea. ‘De ce creaţia este implorată să dea naştere creatorului ?’Deoarece creatorul şi creaţia se nasc şi se susţin reciproc. Creaţia este aceea care înveşniceşte numele autorului şi îl face să treacă dincolo de timp, iar artistul este cel care dă viaţă operei prin imaginaţia şi sensibilitatea sa. Poezia este o invocaţie către Galateea. Galateea este iubita, dar şi creaţia. Versuri albe, inegale ca lungime .

Ritmul interior. Poetul foloseşte ingambamentul.

39. Ilustreaza conceptul operational lirism subiectiv, prin referire la doua poezii studiate, apartinand romantismului, simbolismului, modernismului sau neomodernismului. ________________________________________________________________________ “Eu nu strivesc corola de minuni a lumii” de Lucian Blaga face parte din seria artelor poetice ale literaturii române din perioada interbelică. Poezia este aşezată în fruntea primului său volum, “Poemele luminii”(1919), şi are rol de program (manifest literar), realizat însă cu mijloace poetice. Tema poeziei o reprezintă atitudinea poetică în faţa marilor taine ale Universului: cunoaşterea lumii în planul creaţiei poetice este posibilă numai prin iubire. Fiind o poezie de tip confesiune, lirismul subiectiv se realizează prin atitudinea poetică transmisă în mod direct şi, la nivelul expresiei, prin mărcile subiectivităţii (mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţează eul liric): pronumele personal la persoana I singular, adjectivul posesiv la persoana I, verbele de present, persoana I singular, alternând spre diferenţiere cu persoana a III-a; topica afectivă/cezura. “Plumb” de George Bacovia. Textul este structurat in doua catrene construite pe baza lexemului plumb, care este reluat in 6 din cele 8 versuri ale poeziei.Cele doua strofe/secvente poetice corespund celor doua planuri ale realitatii: realitatea exterioara, obiectiva simbolizata de cimitir si de cavou si realitatea interioara, subiectiva, simbolizata de sentimentul iubirii a carui invocare se face cu disperare, fiind si el conditionat de natura mediului.

Lirismul subiectiv este redat la nivelul expresiei prin marcile subiectivitatii: persoana intai a verbelor “stam”, “am inceput”,, persoana I a adjectivului posesiv “amorul meu”.

40. Exemplifica trasaturile speciei dramatice comedia, prin referire la o opera studiata. ________________________________________________________________________

O scrisoare pierdută, de I.L. Caragiale Comedia – specie a genului dramatic, in proza sau in versuri care provoaca rasul (este menita sa-I inveseleasca pe spectatori) prin surprinderea moravurilor sociale, a unor tipuri umae sau a unor situatii neasteptate, avand un final fericit si, deseori, un rol moralizator.Conflictul comic presupune contrastul dintre aparenta si esenta, dintre pretentii si realitate.Personajele comediei sunt inferioare in privinta insusirilor morale, a capacitatilor intelectuale sau a statutului social. Caracteristici: o stârneşte râsul; o Există diferite situaţii comice, diferite greşeli de exprimare care produc râsul. În acest sens, Caragiale foloseşte procedee specifice teatrului clasic, făcând apel la încurcătură (determinată de pierderea banului), la coincidenţă (Dandanache utilizează acelaşi instrument de şantaj ca acela la care recurge Caţavencu), la quiproquo (înlocuirea lui Caţavencu, în final, cu Agamiţă Dandanache). o conflict derizoriu (nesemnificativ); o Conflictul este produs de pierderea scrisorii trimise de Tipătescu lui Zoe. Scrisoarea este un adevărat personaj, care trece din mână în mână, generând şi întreţinând intriga, contribuind la menţinerea tensiunii dramatice. o Prin dispariţiile repetate şi eforturile personajelor de a o recupera, ea se transformă într-o importantă sursă a comicului.

iar personajele. 41. prin referire la o comedie studiata. ironia. acum se împacă. Zoe – femeia adulterină. o deznodământ vesel.o personajul este confruntat cu false probleme. Piesa se încheie într-o notă comică. ce desemnează un fenomen care stârneşte râsul şi care nu pereclitează existenţa celor implicaţi. Comicul de limbaj este provocat de: o prezenţa numeroaselor greşeli de vocabular. Caragiale Comicul – categorie estetică. Comicul provine dintr-o neconcordanţă între aparenţă şi esenţă. Ilustreaza comicul (de caracter. între scop şi mijloace. prin vorbele lui Pristanda. mai . o Tipurile de personaje reflectă anumite defecte de caracter sau vicii. Tipuri de comic : de situaţie. Caţavencu – demagogul etc. refăând pacea. de situatie sau de limbaj). Pristanda – poliţaiul slugarnic. este mediocru. o stil parodic.L. având defecte morale care sunt satirizate. o Personajele vor să pară altceva decât sunt. nu inofensive: «Curat constituţional». Forme ale comicului : umorul. de caracter. de nume. sarcasmul. de limbaj. Observarea discrepanţei între aparenţă şi esenţă produce efecte comice. o conflict între aparenţă şi esenţă. dar nu le iartă acele defecte care le face ridicole. o Caragiale îşi iubeşte personajele. Trahanache – soţul încornorat. Cuvintele sunt deformate. de I. ________________________________________________________________________ O scrisoare pierdută. grotescul. care mai înainte au fost în conflict. între adevăr şi minciună. satira. o Nae Caţavencu este pus ca să conducă manifestaţia în cinstea lui Agamiţă Dandanache.

. o încurcătura (pierderea scrisorii). rezultat al unei mai mari libertăţi de creaţie. ceea ce permite amestecul celor două categorii fundamentale ale genului dramatic: comicul şi tragicul. adresant. curat constituţional.» o asociaţii incompatibile: «Industria română e admirabilă. ori să se revizuiască. e sublimă. plebiscit). o contradicţia în termeni: «După lupte seculare care au durat aproape 30 de 42. Drama este o specie modernă a genului dramatic. o evoluţia inversă (Caţavencu). plebicist (familie. din lipsă de instrucţie: famelie. ________________________________________________________________________ Drama este o piesă de teatru cu un conţinut grav. În dramă se regăsesc mai multe curente literare printre care şi . renumeraţie.. o orice scenă în care apar efecte comice. remuneraţie. primesc ! dar să nu se schimbe nimica.» o ticuri verbale: o Ghiţă Pristanda: curat murdar. Ilustreaza conceptul operational drama. andrisant.. dar lipseşte cu desăvârşire. tratat uneori într-o manieră comică. o quiproquo-ul (înlocuirea lui Caţavencu prin Dandanache). prin referire la o opera literara studiata. o Trahanache: aveţi puţintică răbdare.ales neologismele.» o nonsensul: «. Comicul de situaţie rezultă din fapte neprevăzute şi din prezenţa unor grupuri insolite: o triunghiul conjugal: Zoe-Tipătescu-Trahanache. o încălcarea regulilor gramaticale şi a logicii ani..Brânzovenescu. o cuplul Farfuridi.

/ Gata să-şi mai dreagă cursa. Întâlnim motivul destinului care aminteşte de tragedia greacă antică: „Tu! Da. ca o floare cu otravă. / El pentr-o biată lescaie. în Anglia... ce din lăcomie. tot strigând că nu-i destul!” şi versuri de factură populară: „Moartea-i mireasă/ Normântu-i casă. Alături de acest motiv îl întâlnim şi pe acela al sorţii schimbătoare: „Necruţând nimica-n lume..... Ca erou romantic el este structurat contradictoriu: înzestrat cu calităţi de excepţie. el cu prada şi averea! / Dar ce-i mai trebui acuma mii de galbeni în grămezi? – Ce-mi foloseşte domnia?. antiteză pe care o putem observa foarte bine între Răzvan şi Zbierea. Bogdan Petriceicu Hasdeu pornind de la cronica lui Miron Costin şi de la un studiu istoric consacrat lui Răzvan de Nicolae Bălcescu. Nebuni. Grozavul vis!. procedeu specific romantismului. / Daţi-mi armă! Lângă dânsul. Piesa „Răzvan şi Vidra” este o dramă romantincă care urmăreşte destinul lui Răzvan.” În această piesă apare şi motivul romantic al visului prevestitor: „Visul meu!. să fiu întocmai ca Sbierea? / Eu cu cinstea şi mândria. Mai întâlnim deasemenea şi comparaţia romantică „O faptă cât de frumoasă. Vidro. tu eşti o unealtă a puterii fără nume. pulbere şi cenuşă! .. eroi excepţionali în situaţii excepţionale: Răzvan este dominat de trăsături puternice de caracter.. Pe-amândoi aci ne vezi / Praf. / Viermii sunt naşi. / Astfel c-ades muritorul.. În această piesă întălnim mai multe trăsături ale romantismului cum ar fi evaziunea în trecut. dar şi versuri cu valoare de pamflet social: „Astfel şi boierul ăsta e painjinul sătul. Germania şi Franţa. / Hai la vrăjmaşi!.. neştiind nimica sfânt.. în primejdie mi-e locul./ Care ţese nevăzută toate lucrurile-n lume... personaje care în final îşi găsesc sfârşitul împreună datorită aceluiaşi motiv: dorinţa de putere şi lăcomia: „Nu-mi ziceai tu. proverbul popular: „Fie pâine cât de rea. La nivelul personajelor întâlnim eroi romantici. istorie sau tradiţie. făr’ s-o ştie singur el!”. / Tăinuieşte câteodată pieirea cea mai grozavă!. când o ştiu din ţara mea”.”.. / Uitam că viaţa-i o punte dintre leagăn şi mormânt!”.. Romantismul este un curent literar apărut în prima jumătate a secolului al XIX-lea. / Tot mai dulce mi se pare. / Şi de ce eu stau aicim când Răzvan înfruntă focul?. eu pentr-un ceas de mândrie”.” Este întâlnit şi umorul popular: „Bre! Ce de mai boierime! Doi jupâni ş-o jupâneasă! / Parcâ-i la curtea domnească! / O adunătură aleasă!”. de care este conştient. oare. La nivel artistic predomină antiteza. dar .. bun ca blândul mieluşel / Face rele peste.romantismul. evoluând de la condiţia sa de ţigan liber la aceea de domnitor al Moldovei.

. Jupâne! / Decât. cântecul fcut-am eu.”. într-un moment când curentul romantic începea să dispară. dominate de câte o pasiune devoratoare. ţigan! Eu. sau tema răzbunării prin bunătate. drama individului apăsat de prejudecata publică: „Eu. generozitatea. pe care autorul le dispune în cadrul unei existenţe istorice reale. încât ajunsei de mic / În casa mitropoliei cel mai isteţ grămătic. a stăpânului devenit robul robului său.o. cutezanţa în lupta pentru dreptate şi curajul răspunderii: „El nu-i vinovat sărmanul. / Mai dulce-i spânzurătoarea / Nu mai aştept în zadar!” Comportamentul şi faptele sale arată însuşiri alese: ştiutor de carte: „Dintre mii de ţigănime. Călinescu..care refuză bogăţia. în primul rând. Piesa apelează la o serie de convenţii şi teme cunoscute în literatura romantică. buna măiculiţă. Răzvan se comportă după legile morale nescrise ale haiducilor. care îi susţin pe parcursul devenirii lor. Când e prins Zbierea.a celui dispreţuit care se ridicădatorită meritelor sale proprii. l-am lipit şi pace!” Suflet generos. cum ar fi: tea săracului îmbogăţit din întâmplare. după cum spunea G.neputiincios în afirmarea lor. Romantismul promovează alături de poezia lirică sau proză şi dramaturgia. creând astfel noi specii printre care şi drama. Răzvan îl iartă: „Răzbunarea cea mai crudă este când duşmanul tău / E silit a recunoaşte că eşti bun şi dânsu-i rău!” Avântul romantic al personajului se împleteşte cu clasicismul construcţiei realizată într-o structură unitară echilibrată. cu trăsăturile individuale care umanizează personajele. prin alegerea unor personaje care întruchipează caractere puternice. dar le provoacă în final înfrângerea şi chiar tendinţa de a amesteca solemnitatea tragicului cu omenescul. din cauza căruia fusese făcut „rob pentr-un galben”.. Răzvan şi Vidra este o piesă romantică. Prin încercarea de a reda culoarea locală şi atmosfera epocii. ştiut-am să-nvăţ scrisoare / sârbească şi românească. din mormânt ar tresări / De-ar şti că în pieptu-mi se mişcă păcatul de-a tâlhări”. decât amar. / L-am scris. pentru că drama Răzvan şi Vidra este.. cinstea: „Mama.. vai. deşi apare. În opera „Răzvan şi Vidra” se mai regăsesc şi alte caracteristici specifice romantismului cum ar fi amestecul genurilor sau subiectivismul.

care o foloseste ca arma de santaj. in perioada campaniei electorale. autorul utilizează frecvent procedee retorice. Pentru descrierea şi realizarea scenică a acestor situaţii dramatice romantice. fiind construit sub forma schimbului de replici intre personaje.Acest fapt ridicol starneste o agitatie nejustificata si se rezolva printr-o impacare generala s neasteptata. Fiind destinata reprezentarii scenice. Analizeaza constructia subiectului (conflict dramatic. intr-un interval de trei zile. Intriga piesei (elementul care declanseaza desfasurarea actiunii si efectul de ansamblu al textului) porneste de la o intamplare banala: pierderea unei scrisori intime. relatii temporale si spatiale).Actiunea comediei O scrisoare pierduta este plasata “in capitala unui judet de munte. scena. dovada fiind lista cu Persoanele de la inceputul piesei si didascaliile. Textul dramatic este structurat in patru acte alcatuite din scene. şi făcând din Răzvan şi Vidra o dramă romantică. pe o viziune hiperbolică a realităţii. adica la sfarsitul secolului al XIX-lea. intriga. ________________________________________________________________________ Ca specie a genului dramatic. al contrastului dintre două situaţii. singurele interventii directe ale autorului in piesa. 43. comedia este destinata reprezentarii scenice. compromitatoare pentru reprezentantii locali ai partidului aflat la putere si gasirea ei de catre adversarul politic. în general declamative şi bazate pe exagerări. in zilele noastre”. pres partidului Zaharia Trahanache si sotia acestuia Zoe) si gruparea independenta constituita in jurul lui Nae . Conflictul dramatic principal consta in confruntarea pentru puterea politica a doua forte opuse: reprezentantii puterii (prefectul Stefan Tipatescu. creatia dramatica impune anumite limite in ceea ce priveste amploarea timpului si a spatiului de desfasurare a actiunii. toate acestea fiind caracteristice teatrului romantic.Toate aceste sunt teme romantice prin faptul că includ elementul caracteristic al antitezei.

44. catrindală. toate indirecte: 1. amestecul clientelei politice a vremii. trădându-şi incultura şi lipsa de instrucţie: bampir. curat constituţional. este sugerată prin numele de Caţavencu. principala sa caracteristică. prin limbaj. puicusorule. Ticul său verbal produce asociaţii comice: curat murdar. 2. Farfurdi şi Brânzovenescu – numele lor au «rezonanţe culinare» şi sunt derivate cu sufixe onomastice greceşti şi româneşti. mai ales regionalismele. c-am întors-o cu politica?» Pristanda foloseşte frecvent termeni populari. iar neologismele le deformează. Comenteaza doua modalitati specifice de caracterizare a personajului dramatic. precum «aveţi puţintică răbdare». Prin limbaj: Zaharia Trahanache are ticuri verbale. famelie.Catavencu. după ordinele superiorilor: Trahanaua e o cocă moale. Nae Caţavencu – demagogia personajului. renumeraţie. care se . în O scrisoare pierdută. curat condei. intre aparenta si esenta. defect de vorbire care nu se potriveşte cu statul lui social: «Asa e. ambitios avocat si proprietar al ziarului Racnetul Carpatilor. nume ce trimite la caţă – persoană care vorbeşte mult. Prin nume: Zaharia Trahanache – numele lui sugerează zahariseala şi capacitatea de a se modela uşor.Conflictul are la baza contrastul dintre ceea ce sunt si ceea ce vor sa para personajele. prin nume. ________________________________________________________________________ La Caragiale. Dandanache e peltic. prin referire la un text literar studiat. ceea ce denotă o gândire plată şi o anumită inerţie a personajului. întâlnim frecvent ca modalităţi de caracterizare preferate de autor următoarele procedee fundamentale.

pulbere şi cenuşă! ./ Care ţese nevăzută toate lucrurile-n lume. proverbul popular: „Fie pâine cât de rea. / Tăinuieşte câteodată pieirea cea mai grozavă!. ce simte că adversarul de azi poate fi prefectul de mâine. Întâlnim motivul destinului care aminteşte de tragedia greacă antică: „Tu! Da. / El pentr-o biată lescaie. ________________________________________________________________________ Piesa „Răzvan şi Vidra” este o dramă romantincă al carei subiect il reprezinta destinul lui Răzvan. ce din lăcomie. să fiu întocmai ca Sbierea? / Eu cu cinstea şi mândria. când o ştiu din ţara mea”. 45. Nebuni. Pe-amândoi aci ne vezi / Praf. În această piesă întălnim mai multe trăsături ale romantismului cum ar fi evaziunea în trecut. antiteză pe care o putem observa foarte bine între Răzvan şi Zbierea.bucura de aceleaşi avantaje constituţionale.” Este întâlnit şi umorul popular: „Bre! Ce de mai boierime! Doi jupâni ş-o jupâneasă! / Parcâ-i la curtea domnească! / O adunătură aleasă!”.. La nivel artistic predomină antiteza. personaje care în final îşi găsesc sfârşitul împreună datorită aceluiaşi motiv: dorinţa de putere şi lăcomia: „Nu-mi ziceai tu. făr’ s-o ştie singur el!”.. / Tot mai dulce mi se pare. tot strigând că nu-i destul!” şi versuri de factură populară: „Moartea-i mireasă/ Normântu-i . Pristanda – numele personajului este luat de la un joc moldovenesc în care se bate pasul într-o parte şi-n alta fără să se pornească niciunde.. tu eşti o unealtă a puterii fără nume. / Astfel c-ades muritorul. el cu prada şi averea! / Dar ce-i mai trebui acuma mii de galbeni în grămezi? – Ce-mi foloseşte domnia?. evoluând de la condiţia sa de ţigan liber la aceea de domnitor al Moldovei. Expune subiectul unei drame studiate. oare.. arătând şiretenia lui. ca o floare cu otravă. eu pentr-un ceas de mândrie”. istorie sau tradiţie... Mai întâlnim deasemenea şi comparaţia romantică „O faptă cât de frumoasă. Bogdan Petriceicu Hasdeu pornind de la cronica lui Miron Costin şi de la un studiu istoric consacrat lui Răzvan de Nicolae Bălcescu. / Gata să-şi mai dreagă cursa. dar şi versuri cu valoare de pamflet social: „Astfel şi boierul ăsta e painjinul sătul. Vidro. bun ca blândul mieluşel / Face rele peste. procedeu specific romantismului.

de care este conştient. dar neputiincios în afirmarea lor. eroi excepţionali în situaţii excepţionale: Răzvan este dominat de trăsături puternice de caracter. Ca erou romantic el este structurat contradictoriu: înzestrat cu calităţi de excepţie. în primul rând. neştiind nimica sfânt...”. generozitatea. / Uitam că viaţa-i o punte dintre leagăn şi mormânt!”.Hasdeu Piesa „Răzvan şi Vidra” este o dramă romantincă care urmăreşte destinul lui Răzvan.o. Jupâne! / Decât. pentru că drama Răzvan şi Vidra este. / Mai dulce-i spânzurătoarea / Nu mai aştept în zadar!” Comportamentul şi faptele sale arată însuşiri alese: ştiutor de carte: „Dintre mii de ţigănime. Caracterizeaza un personaj... cutezanţa în lupta pentru dreptate şi curajul răspunderii: „El nu-i vinovat sărmanul. buna măiculiţă. Alături de acest motiv îl întâlnim şi pe acela al sorţii schimbătoare: „Necruţând nimica-n lume. forme ale dramaturgiei in teatrul modern). din cauza căruia fusese făcut „rob pentr-un galben”... din mormânt ar tresări / De-ar şti că în pieptu-mi se mişcă păcatul de-a tâlhări”. cinstea: „Mama. / L-am scris. cântecul fcut-am eu. ţigan! Eu. ştiut-am să-nvăţ scrisoare / sârbească şi românească. l-am lipit şi pace!” Suflet generos. / Viermii sunt naşi.” În această piesă apare şi motivul romantic al visului prevestitor: „Visul meu!. / Şi de ce eu stau aicim când Răzvan înfruntă focul?... încât ajunsei de mic / În casa mitropoliei cel mai isteţ grămătic.. decât amar. ________________________________________________________________________ Personajul Razvan din drama Razvan si Vidra de B. Grozavul vis!. / Hai la vrăjmaşi!. vai. Călinescu. / Daţi-mi armă! Lângă dânsul. după cum spunea G.P. evoluând de la condiţia sa de ţigan liber la aceea de domnitor al Moldovei. La nivelul personajelor întâlnim eroi romantici.casă. 46... Răzvan se comportă după legile morale nescrise ale haiducilor. dintr-un text dramatic studiat (la alegere: comedie...”. Când e prins Zbierea. Răzvan îl iartă: . în primejdie mi-e locul. drama individului apăsat de prejudecata publică: „Eu. drama..

47. scena/tablou.Actiunea comediei O scrisoare pierduta este plasata “in capitala unui judet de munte. pres partidului Zaharia Trahanache si sotia acestuia Zoe) si gruparea independenta constituita in jurul lui Nae Catavencu. intr-un interval de trei zile.Conflictul are la .„Răzbunarea cea mai crudă este când duşmanul tău / E silit a recunoaşte că eşti bun şi dânsu-i rău!” Avântul romantic al personajului se împleteşte cu clasicismul construcţiei realizată într-o structură unitară echilibrată. fiind construit sub forma schimbului de replici intre personaje. singurele interventii directe ale autorului in piesa. adica la sfarsitul secolului al XIX-lea. ambitios avocat si proprietar al ziarului Racnetul Carpatilor. prin referire la o opera literara studiata. comedia este destinata reprezentarii scenice. in perioada campaniei electorale. care o foloseste ca arma de santaj. ________________________________________________________________________ Ca specie a genului dramatic. Conflictul dramatic principal consta in confruntarea pentru puterea politica a doua forte opuse: reprezentantii puterii (prefectul Stefan Tipatescu. replica. indicatii scenice).Acest fapt ridicol starneste o agitatie nejustificata si se rezolva printr-o impacare generala s neasteptata. dovada fiind lista cu Persoanele de la inceputul piesei si didascaliile. Intriga piesei (elementul care declanseaza desfasurarea actiunii si efectul de ansamblu al textului) porneste de la o intamplare banala: pierderea unei scrisori intime. Ilustreaza elementele de compozitie a textului dramatic (act. Textul dramatic este structurat in patru acte alcatuite din scene. compromitatoare pentru reprezentantii locali ai partidului aflat la putere si gasirea ei de catre adversarul politic. creatia dramatica impune anumite limite in ceea ce priveste amploarea timpului si a spatiului de desfasurare a actiunii. Fiind destinata reprezentarii scenice. in zilele noastre”.

se raporteaza intr-o maniera comuna la o anumita traditie literara (la inceputurile lor. 48. expresionismul.Poetul simbolist nu este interesat nici de poezia naturii in sine. uneori . dadaismul etc. de obicei. intre aparenta si esenta. simbolismul. prin cultivarea senzatiilor coloristice. dar exista si curente reprezentate de mai multe manifeste. care da totodata si numele curentului il constituie o scrisoare intitulata Le Symbolisme apartinand lui Jean Moreas. aparut ca o reactie impotriva poeziei retorice a romanticilor si a impersonalitatii reci a parnasienilor. neputand fi formulate clar. reunind scriitori care impartasesc principii estetice similare. nici de poezia de idei.baza contrastul dintre ceea ce sunt si ceea ce vor sa para personajele. sunt transmise pe calea sugestiei. Manifestul literar al. Poezia simbolista este exclusiv o poezie a sensibilitatii pure.Principiile estetice ale unui curent literar sunt cristalizate. au caracter polemic fata de traditie). Sugestia este folosita drept cale de exprimare a corespondentelor/legaturilor ascunse dintre lucruri. concorda in preferintele pentru anumite genuri si specii literare si utilizeaza in opera lor modalitati artistice similare. intr-un manifest literar. Curente literare: . naturalismul.clasicismul. care . Simbolismul curent literar modernist. nici de poezia sociala. muzicale. realismul. confuze. olfactive. Obiectul poeziei simboliste il constituie starile sufletesti nelamurite. ________________________________________________________________________ Curent literar – miscare literara dintr-o anumita perioada social-istorica. romantismul. Ilustreaza conceptul operational curent literar. parnasianismul. prin referire la romantism sau la simbolismul romanesc (la alegere).

Tehnici simboliste: o simbolul.in imagini ample – sinestezii. o natura. o versul liber. Cultivarea simbolului are. visare reprezinta alte trasaturi ale poeziei simboliste. a lamuri. Teme: o condiţia poetului. Un element definitoriu al poeziei simboliste il reprezinta cautarea muzicalitatii exterioare. ploaia. o starea de nevroză. de asemenea. muzica. obtinuta nu numai prin ritmuri si rime perfecte. predispozitia pentru reverie. functia simbolului ramane aceea de a sugera (simbol implicit). spleen-ul. culorile. . a anumitor vocale sau a refrenului. iata visul nostru”. Motive: singurătatea. Simbolistii au predilectie pentru banumite teme si motive: iubirea. ci mai ales prin repetitia obsedanta a unor cuvinte. o muzicalitatea. o moartea. la simbolisti. sinestezia. a materializa o idee sau un sentiment (simbolul explicit). toamna. sa sugerezi. o sugestia. placere care consta in bucuria de a ghici incetul cu incetul. parcul. o corespondenţele. o claustrarea. Inclinatia catre stari sufletesti nedefinite. targul provincial ca element al izolarii. melancolia.Utilizat in poezia anterioara (de pilda la romantici) pentru a exprima. natura ca loc al corespondentelor. o importanta majora in cadrul acestui curent. Mallarme:”A numi un obiect inseamna a suprima trei sferturi din placerea pe care ti-o da un poem. iubirea. o evadarea. nevroza.

fabulosul. expansiunea eului individual. o Trecutul istoric. spatiu natal sau spatii exotice o Antiteza trecut – prezent .cimitirul. l-a constituit revolutiile burghezo-democratice. Fichte). al aparitiei romantismului. fantasticul. miturile. trecut istoric. o respingerea regulilor inpuse de clasicism.Conceptul artei de frumos include si uratul si grotescul » o Trasaturi/principii estetice o imaginatia – principiul fundamental de creatie. o antiteza. o Natura locala sau spatiile exotice o Exceptionalul o Raportul cu timpul o Evadarea din realitate in vantezie. interesul pentru mituri. o fascinatia misterului si a exceptionalului.Romantismul are la baza filozofia idealista germana (a lui Hegel. o cultivarea emotiei si a sentimentului o intensitatea trairilor o amestecul genurilor si al stilurilor o Surse de inspiratie/teme o Folclorul local. o subiectivitate. Romantismul – orientare ideologica artistica si literara aparuta in prima jumatate a secolului al 19-lea in spatiul european. culoarea locala. o primatul sentimentului si al fanteziei creatoare. vis.. Schopenhauer.Contextul istoric. libertatea de creatie. lupta pentru independenta si libertate nationala.Manifestul literar l-a constituit prefata dramei Cromwell al lui Victor Hugo « nu exista reguli si nici modele.

49. arhaic etc. tiranul. particularul/exceptionalul o Stilul o Stilul metaforic o Fuziunea genurillor si a speciilor o Largirea si imbogatirea limbii literare: limbaj popular.o Personajul literar o Personaje exceptionale in inprejurari exceptionale o Antiteza inger-demon. drama omului. personaje din toate mediile sociale. Expune modul in care doctrina estetica promovata de revista Dacia literara se reflecta in creatia scriitorilor pasoptisti. ________________________________________________________________________ .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful