1. Prezinta trasaturile prozei romantice, prin referire la o opera literara studiata.

________________________________________________________________________ Miscare literara si artistica, romantismul a aparut pt. intaia oara la sfarsitul secolului al 18-lea continuandu-se pana la inceputul secolului al 19-lea cu influiente puternice atat arta, filosofie, istorie si altele. Romantismul a luat nastere in Anglia, de unde s-a extins in Germania si Franta, apoi in intreaga Europa.Principala caracteristica a acestui curent a reprezentat-o iesirea din conventional, prin ridicandicarea impotriva riguorilor, a dogmatismului estetic, a ratiunii reci si a ordinii. Romantisumul a sustinut manifestarea fanteziei si exprimarea sentimentelor, a originalitatii, a spontaneitatii si sinceritatii emotionale prin promovarea libertatii de expresie. Altfel spus, romantismul a pledat pt. explorarea universului interior al omului. Nuvela Alexandru Lapusneanul de C Negruzzi este prima nuvela istorica romana, o capodopera a speciei si un model pt. autorii ce au cultivat-o ulterior.Puplicata in perioana pasoptista, in pimul numar al Daciei Literare(1840) nuvela ilustreaza doua dintre cele patru idei formulate de Mihail Kogalniceanu, conducatorul revistei, in articolul program intitulat Introductie, care constituie manifestul literar al romantismului romanesc.Costache Negruzzi ca de altfel si ceilalti pasoptisti se inspira din cronici si din folclor, conform esteticii romantice si recomandarilor din Introductie.Prin urmare specia in sine – nuvela istorica – apartine curentului romantic iar tema, subiectul, personajele si culoarea epocii (mentalitati, comportamente, relatii sociale, obiceiuri, vestimentatie, limbaj) sunt de aceeasi factura si anume romantica. Referindu-ne la unul dintre aceste componente ale nuvelei, personajele, observam ca Alexandru Lapusneanul este personajul principal al nuvelei, personaj romantic, exceptional care actioneaza in situatii exceptionale (de exemplu scena uciderii boierilor, a pedepsirii lui Motoc, scena mortii domnitorului otravit).Intruchipeaza tipul domnitorului tiran si crud.El este construit din contraste si are o psihologie complexa, calitati si defecte puternice, un damnat romantic

2. Prezinta trasaturile romanului realist prin referire la o opera literara studiata. ________________________________________________________________________ Publicat in 1938, romanul Enigma Otiliei apare la sfarsitul perioadei interbelice, de puternica afirmare a speciei. Opera literara Enigma Otiliei de G. Calinescu este un roman realist cu elemente moderniste, apartinand prozei interbelice. Proza realist-obiectiva se realizeaza prin naratiunea la persoana a III-a (nonfocalizata).Viziunea dindarat presupune un narator obiectiv, detasat, care nu se implica in faptele prezentate. Trasaturi: reprezentarea veridica a realitatii contemporane scriitorului, a societatii sub determinismul social-economic (teme: banu, mostenirea, zestrea, parvenirea etc).; iluzia vietii; verosimilitate; obiectivitatel; lipsa de idealizare a realitatilor sociale, a vietii de familie etc. (relatiile dintre individ si mediu). Observatia sociala si psihologica; analiza psihologica si sociologica; tipizarea ca mijloc de generalizare a fenomenelor vietii intr-o forma concreta; personaje tipice (pentru o categorie sociala) in situatii tipice Complexitatea personajului; surprinderea lui in transformare (in relatie cu mediul); individualizarea individului prin fapte, limbaj, relatii cu alte personaje etc. Tehnica detaliului, notarea amanuntului semnificativ; descrierile minutiuoase (cadrul ambiant, vestimentatia, fizionomia) au conotatii in plan moral. Rolul expozitiunii (situarea exacta in timp si spatiu) – veridicitatwa, structura inchisa a romanului (simetria imcipit/final; final inchis Stil sobru , impersonal, obiectiv, atitudinea critica De asemenea este un roman balzacian, social si citadin.Opera literara Enigma Otiliei este un roman prin amploarea actiunii, desfasurata pe mai multe planuri cu conflict complex, la care participa mai multe personaje.Este un roman realist prin: tema,

structura inchisa, specificul secventelor descriptive, realizarea personajelor, dar depaseste modelul realismului clasic, al balzacianismului, prin spiritul critic si polemic, prin elemente de modernitate. Enigma Otiliei este un roman realist (balzacian) prin: prezentarea critica a unor aspecte ale societatii bucurestene de la inceputul sec al XX-lea motivul paternitatii si al mostenirii, structura, specificul secventelor descriptive (observatia si detaliul semnificativ; rolul vestimentatiei si al cadrului in caracterizare), realizarea unor tipologii, veridicitatea, utilizarea naratiunii la persoana a II-a.Dar depaseste modelul realismului clasic prin spiritul critic si polemic (parodic, ludic), prin elemente ale modernitati (ambiguitatea personajelor, interesul pentru procesele psihice deviante, tehnicile moderne de caracterizare - comportamentism, reflectarea poliedrica, realizarea scenica a capitolului al XVIII-lea.

3. Exemplifica trasaturile prozei fantastice, prin referire la o opera literara studiata. ________________________________________________________________________ Proza fantastica se caracterizeaza prin aparitia subita a unui element misterios, inexplicabil, care perturba ordinea fireasca a realitatii.aceasta intruziune a “unei alte realitati” enigmatice in lumea obisnuita starneste nelinistea sau spaima personajelor, care se straduiesc sa inteleaga o justificare a evenimentelor insolite in care sunt angrenate. De regula nici o explicatie nu se dovedeste pana la urma pe deplin satisfacatoare.Prin echivocul si prin incertitudinea pe care le intretine, fantasticul modern are caracter deschis , problematizat spre deosebire de bastm, naratiune fabuloasa traditionala, care infatiseaza lumi inchise. Opera literara La tiganci de Mircea Eliade este o nuvela fantastica deoarece are toate caracteristicile acestei specii literare: intruziunea misterului in cadrul vietii reale, ezitarea protagonistului si a citittorului, compozitia gradata a naratiunii, disparitia limitelor de timp si de spatiu la aparitia supranaturalului, finalul ambiguu.

.4. si merg patruzeci si noua. limbajul este elaborat. de adevar si de cinste.Conflictul dintre bine si rau se incheie prin victoria fortelor binelui. Sunt deasemenea formulte tipice. care infatiseaza parcurgerea drumului maturizarii de catre erou.Formule mediane.Insa ca orice basm. casatoria. ________________________________________________________________________ Basmul cult este o specie narativa ampla.Formula de initiere: Amu cica era odata. Povestea lui Harap-Alb este un basm cult avand ca partiularitati: reflectarea conceptiei autorului despre lume. se imbina naratiunea u dialogul si cu descrierea.\). succesiunea secventelor narative ffind redata prin inlantuire. Actiunea se desfasoara linear. umanizarea fantasticului. numerele si obiectele magice.In basmul cult.Sunt prezente cliseele compozitionale. individualizarea personajelor. cine se duce acolo be si mananca. ca in basmul popular. cu numeroase personaje purtatoare ale unor valori sibolice.Personajele indeplinesc prin raportare la erou o serie de functii: antagonistul. calatoria. Coordonatele actiunii sunt vagi prin atemporalitatea si aspatialitatea conventiei: Amu cica era odata intr-o tara un crai care avea trei feciori. Tema basmului o reprezinta triumful binelui. pedeapsa. Formula de incheiere: Si a tinut veselia ani intregi. supunerea prin viclesug. Si merg ei o zi. cu actiuni implicand fabulosul/supranaturalul si supusa unor stereotipii – actiuni conventionale. si merg doua. Argumenteaza apartenenta la specia literara bast cult a unui text narativ studiat. umorul si specificul limbajului. dar sunt individualizate prin atribute exterioare si prin limbaj. ajutoarele. pune in evidenta idealul de dreptate. si acum mai tine inca.Motivele narative specifice sunt: superioritatea mezinului. donatorii.

. ________________________________________________________________________ Specie epica. atmosfera. Una dintre cele noua povestiri este povestirea Fantana dintre plopi.Atmosfera Hanul ancutei are forma povestirii in rama deoarece noua naratiuni de sine statatoare sunt incadrate intr-o alta naratiune. situindu-se ca dimensiuni si amploare a subiectului intre schita si roman. interesul nu se centreaza in jurul personajelor. pretextul.Pentru autenticitatea povestirii pledeaza doar perspectiva narativa. defapt o initiere ratata. exemplar al povestirii.Accentul este pus pe intamplari si situatii. implicat ca protagonist al intamplarii). ci al situatiei.Povestirea se situeaza intr-un plan al trecutului principala sa caracteristica fiind evocarea. intamplarilor si situatiilor.5. aceasta fiind cea de-a 4-a povestire si are ca tema iubirea tragica iar ca personaj narator pe capitanul de mazilii Neculai Isac. implicat ca martor sau doar ca mesager al intamplarii).Povestirea se situeaza intr-un plan al trecutului principala sa caracteristica fiind evocarea.Este o naratiune subiectivizata (relatarea se face din unchiul povestitorului. -Ceremonial – dialogul presupune un sistem de conventii (aparitia naratorului. prin procedeul insertiei . care se limiteaza la relatarea unui singur fapt epic si anume o intamplatre de dragoste din tinerete.Se acorda importanta actului nararii care are ca efect reinvierea unei lumi apuse. ceremonial.Relatia narator-receptor este mai stransa decat in cazul nuvelei si presupune: -Oralitate – aparenta de dialog intre narator si receptor. de unde caracterul etic. care se limiteaza la relatarea unui singur fapt epic.Relatia narator-cititor presupune: oralitate. .. Ilustreaza conceptul operational povestire prin referire la o opera literara studiata. folosirea persoanei I. Fantana dintre plopi este povestire deoarece este o naratiune subiectivizata (relatare din unchiul povestitorului.Se acorda importanta naratorului si actului nararii. formulele de adresare). exemplar al povestirii. mai putin personajelor. de unde si caracterul etic.

limbaj). Publicata in perioada pasoptista. ________________________________________________________________________ Specie a genului epic.Se observa concizia intrigii.Hanu ancutei este o povestire in rama pentru ca naratorul si interlocutorii sunt prezenti in acelasi spatiu – hanul. cronologic. pusa pe seama unor personaje. care constituie si manifestul literar al romantismului romanesc.Actiunea nuvelei este mai dezvoltata decat a schitei. obiceiuri. prin inlantuirea secventelor narative. avand un fir narativ central. cu un conflict concentrat. Naratiunea se desfasoara liniear. in proza. o capodopera a speciei si un model pt. in primul numar al Daciei literare (1840). vestimentatie. care implica un numar redus de personaje. subiectul. in articolul program intitulat Introductie. nuvela ilustreaza doua dintre cele patru idei formulate de M. de dimensiuni relativ reduse. Nuvela Alexandru Lapusneanul de C.Personajele sunt relativ putine. Autorii care au prelucrat-o ulterior. prin referire la o opera literara studiata. Opera literara Alexandru Lapusneanul este o nuvela istorica de factura romantica. cu un fir narativ central si o constructie epica riguroasa. cu o constructie riguroasa. Este o nuvela istorica pentru ca este inspirata din trecutul istoric: tema. tendinta de obiectivare a perspectivei narative si apartenenta verosimilitatii faptelor prezentate. comportmente. conducatorul revistei. Kogalniceanu.. caracterizate succint si graviteaza in jurul personajului principal. Este o nuvela deoarece este o specie epica in proza. 6 Exemplifica trasaturile nuvelei. in acelasi timp – intr-o toamna aurie cadru care prilejuieste nararea tuturor celorlalte povestiri din ciclu. Negruzzi este prima nuvela istorica din literatura romana. . relatii sociale. ale caror caractere se desprind dintr-un puternic conflict. personajele si culoarea epocii (mentalitati.

7. filozofica. in succesiunea cronologica a evenimentelor. folclor). Lapusneanul la domnia Moldovei. comitand insa. Culoarea locala: atmosfera de epoca este construita prin decor. anecdotica. reactualizarea ultimilor cinci ani de domnie ai lui Al.autorul redand istoria in cele mai mici detalii ale ei. in proza de dimensiuni relativ reduse (se situeaza intre schita si roman). psihologica. Lapusneanul are urmatoarele caracteristici: a). locul si timpul actiunii find bine precizate . ________________________________________________________________________ Nuvela este specia genului epic. are ca tema evocarea artisica a unei perioade din istoria nationala.naratorul se inspira din cronicile Moldovei. Nuvela istorica al.nuvela care are ca punct de plecare trecutul istoric (cronici. Lapusneanul – 1564 – 1569). limbaj vestimentatie. b). Referindu-ne la tema adoptata distingem mai multe tipuri de nuvela: istorica. cu un fir narativ central si o constructie epica riguroasa. Subiectul este riguros construit urmarind actiunea liniear. cu un conflict concentrat. lucrari stiintifice. Prezinta asemanari si deosebiri intre cele doua tipuri de nuvela studiate (nuvela psihologica. unele licente istorice in scopuri estetice: Motoc nu mai traia in momentul revenirii lui al. care implica un numar redus de personaje. sociala. fiecare avand cate un motto semnificativ care concentreaza conflictul dominant c). nuvela istorica . Personajul este o personalitate istorica: aici apare ca un domnitor crud in jurul caruia se grupeaza boierii lingusitori si ipocriti d). Tematica este istorica (evocarea unei perioade din istoria Moldovei. nuvela este dispusa in patru capitole. istorica sau romantica. respectand in mare parte adevarul istoric. acest lucru constituie inca o trasatura a nuvelei istorice. fantastica.

luciditatea autoanalizei. personaje numeroase. fluxul constiintei. in romantism – personaje cu insusiri exceptionale si construite in perechi antitetice. 9. timpul prezent. dar si autenticitatea definita ca identificarea actului de creatie cu realitatea vietii.8. prin referire la o opera literara studiata. Ultima noapte de dragoste. in realism – personaje “tipice” pentru o categorie sociala. ________________________________________________________________________ Romanul – specie a genului epic de mare intindere. si subiectiv. Prin urmare in clasicism – “caractere” (construite pe o dominanta psihologica sau comportamentala). determinate preponderent biologic. cu trairea febrila. naratiunea la persoana I. anticalofilismul. Exemplifica trasaturile romanului modern. dar unitara. Prezinta comparativ modalitatile de constructie a personajelor intr-o proza romantica si o proza realista. prin modul de constructie si felul in care actioneaza in raport cu celelalte personaje si chiar cu el insusi. Adept al modernismului lovinescian. memoria afectiva. prin opera lui fundamenteaza principiul sincronismului. intaia noapte de razboi este un roman modern de tip subiectiv deoarece are drept caracteristici: unicitatea perspectivei narative. intriga complexa. este in stransa relatie cu trasaturile curentului literar in care se incadreaza opera din care face parte. Camil Petrescu. in naturalism – personaje dominate de patologie si ereditate. determinate in raport cu mediul. relativismul si prin crearea personajului intelectual lucid . este cel care. substantialitatea. cu experienta nepervertita. prin aducerea unor noi principii estetice ca autenticitatea. cu actiune complexa.Astfel ca personajul. ________________________________________________________________________ La baza modalitatilor de constructie a personajelor. sta raportul personaj-curent literar.

fiind considerate un jurnal de front =>obiectiv. bazata pe alternanta temporala a evenimentelor. Romanul este scris la persoana intai: „eu nu pot vorbi onest decat la persoana intai”(Camil Petrescu). ceea ce inregistreaza simturile mele. este artistic si intelectualizant. pana la substituirea lui de catre personaj=> narator-personaj.Astfel in primul este utilizata nararea subiectiva a unei drame erotice (fictiva din punctul de vedere al autorului care nu traise pana la momentul scrierii romanuui o mare iubire). cu date. Aceste doua ipostaze reprezinta si doua planuri epice distincte. Realitatea romanului este o realitae personala. un punct de vedere interpretabil de catre cititor. locatii si termeni specifici. prezentat obiectiv (o experienta reala din viata lui Camil Petrescu. sunt . caci „sa nu descriu decat ceea ce vad. In aceasta idee discursul narativ poate fi considerat subiectiv in ceea ce priveste drama iubirii. Romanul este structurat in doua parti. in timp ce al doilea reprezinta un jurnal de razboi.. Stilul lui Camil Petrescu se caracterizaeaza prin clariate. Aceasta-i singura realitate pe care eu o pot povesti. Modaliatatea narativa se remarca asadar prin prezenta marcilor formale ale naratorului. Preluand ideile moderniste ale lui Lovinescu el alege sa scrie „fara stralucire artistica”. naratorul-personaj identificandu-se in partea a doua cu autorul. Astfel Stefan Gheorghidiu traieste in doua realitati temporale: timpul cronologic (obiectiv)-intamplarile de pe front si timpul psihologic(subiectiv)-drama iubirii. fiind unul dintre promotorii de seama ai anticalofilismului. pe dislocari sub forma de flash-back si feed-back.drama iubirii lui Stefan Gheorghidiu si „Intaia noapte de razboi”. Perspectiva temporala este discontinua. de unde reiese apropierea acestuia de evenimente.. dar intamplarile de pe font se prezinta intr-o versiune neromantata. ceea ce aud. cu titluri sugestive.si analitic.”(Camil Petrescu). surprinzand doua ipostaze existentiale: „Ultima noapte de dragoste”. sobrietate. considerand de asemenea ca intr-o opera literara relatarea subiectului trebuie sa fie precisa si concisa „ca intr-un proces verbal”.. fraza scurta si nervoasa.. trait in iminenta mortii. care participase la Primul RM ca ofiter al armatei romane). ceea ce gandesc eu. In mintea naratorului-personaj unele evenimente nesemnificative iau proportii uriate. care ilustreaza imaginea razboiului absurd si tragic.

sotia lui. Personajul principal. I se cuvine sa recunosc ca m-a inselat doar cand am devenit bogat”. Momentul istoric al neutralitatii Romaniei din timpul Primului RM este un motiv de framant al celor incorporati.. ca de altfel alte idei bergsonieine.. ca si cum este mult mai usor sa traiesti ceva decat sa traiesti in asteptatrea acelui ceva.. Memoria involuntara. Stefan Gheorghidiu. nu mi-e masa masa[.a inteligentei native. cu noi. Ideea literara este adoptata de Camil Petrescu de la scriitorul francez Marcel Proust..]. Calinescu). in timp ce altele. copii.] si baiatul [...» e mai putin proustian si mai mult roman orasenesc in sensul cerintei scriitorului intr-un articol antisamanatorist din 1927” (G. lucid . prin retrospectie si discontinuitate temporala a feed-back-ului. cu o durata mult mai mare sunt prezentate simplu si succint „”Eram insurat de doi ani cu o colega de la Universitate si banuiam ca ma inseala”. el este marcat si de incertitudinea ce planeaza in jurul Elei..intoarse pe fata si pe dos.. experientelor din capodopera proustiana „In cautarea timpului pierdut” isi gaseste o corespondenta in romanul camilpetrescian „Ultima noapte. Filosof prin excelenta.. experienta sa erotica. „Totusi «Ultima noapte.. iar conferinta sa despre „Noua structura si opera lui Marcel Proust” constituie un adevarat manifest literar de credinta.De ce s-ar fi dat unui student sarac? O partida.]fata [. sa se termine”. un viitor sot? Atunci de ce n-au facut-o si altele inaintea ei? In orice caz e singura femeie care a facut sacrificii pentru mine cand mama a fost gata sa porneasca proces pentru mostenire..”: „Dar m-a iubit? Surad pentru mine singur... Stefan Gheorghidiu traieste drama aceasta a incertitudinii dublu fata de camarazii sai. Conceptiile filosofului Bergson asupra timpului individual gasesc si in Camil Petrescu un adulant si exponent. senzatiilor. acum vine toamna.] Aproape ne-am instrainat[.. declansata de discutia de la popota. In aceasta conditie de incertitudine timpul se dilata la nesfarsit-colonelul regimentului spune „nu mi-e casa casa. este raspunsl necesitatii eroului intelectual in literatura romana dupa ideile moderniste ale lui Lovinescu.] Mai bine am intra odata in razboi.. dezbatute intens. mai sunt doua saptamani pana merg la scoala [.. de natura afectiva. Descrierea in amanunt a starilor. este modalitatea prin care Gheorghidiu aduce in prezent (timpul subiectiv).

obiectiv) sunt inlocuite in romanul modern de tip subiectiv.Insa situarea eului narativ in centrul povestirii confera autenticitate.Punctul de vedere unic si subiectiv.Reprezentarea epica neutra a unor evenimente exterioare (in romanul traditional) face loc reprezentarii unei proiectiisubiective in planul constiintei naratorului (in romanul modern subiectiv). sub forma unei confesiuni a personajului principal. Prezinta relatia dintre instantele comunicarii narative (autor. Naratorul este protagonistul romanului (observa faptele. Stefan Chiorghidiu. interpretate. Prin urmare Ultima noapte de razboi . le interpreteaza. memoria afectiva.intaia noapte de razboi este un roman modern de tip subiectiv. aceea a omenirii ce traieste tragismul unui razboi absurd. el se salveaza prin constientizarea unei drame mai puternice. ________________________________________________________________________ Romanul Ultima noapte de dragoste. cu focalizare exclusiv interna /viziunea “impreuna cu”/ Naratiunea la persoana I presupune existenta unui narator implicat (identitatea intre planul naratorului si al personajului). perspectiva narativa fiind subiectiva si unica (trasatura a romanului modern de tip subiectiv). timpul prezent si subiectiv. naratiunea la persoana I si autenticitatea trairii. dominat de incertitudinea mintii in cautarea adevaralui absolut. . analizate. avand la baza caracteristicile propuse de Eugen Lovinescu in revista Zburatorul si anume: unicitatea perspectivei narative. 10. iar faptele si personajele sunt prezentate ca evenimente interioare.Naratorul omniscient.prin inteligenta. intaia noapte de razboi este scris la persoana intai. narator. cititor) intr-un roman modern studiat. obiectiv si naratiunea la persoana a III-a (specifice romanului traditioal. al personajului-narator care mediaza intre cititor si celelalte personaje. personaje. le traieste. prin naratiunea la persoana I. face ca cititorul sa cunoasca despre ele tot atat cat stie si personajul principal.

11. Fantana dintre plopi este a patra povestire si are ca tema iubirea tragica iar ca personaj-narator pe capitanul de mazili Neculai Isac. care se limiteaza la relatarea uni singur fapt epic. ceea ce dovedeste pretuirea lor. Devenind ascultator al fiecarei naratiuni rostite de ceilalti. alternand sau interferand. fapt ce-l face pe criticul literar N. au in povestirile relatate de ei roluri diverse: narator-martor. la inceputul cartii.Ei apartin unor categorii sociale diferite. ci al situatiei.Prin monolog interior.Prezenta sa este redata prin utilizarea persoanei I in naratiune si ii confera iluzia autenticitatii. relatii cu altii). personaj-narator de unde si varietatea diegezei si caracterul polifonic. tipuri umane. aspecte ale planului interior (trairi. personaje in naratiunea cadru si. Hanu Ancutei are forma povestirii in rama deoarece noua naratiuni de sine statatoare sunt incadrate intr-o alta naratiune.Naratiunea la persoana I cu focalizare interna implica doua planuri: reprezentarea evenimentelor traite in tinerete (in timpul narat) si autoanaliza faptelor din perspectiva maturitatii (timpul naratiunii). axemplar al povestirii. sentimente.Aceasta voce este cea delegata de autor spe a-l reprezenta. ascultatori. prin procedeul insertiei. personaj-narator sau narator “martor”folosind ca suport un text narativ studiat. interesul nu se centreaza in jurul personajului. Exista un povestitor al naratiunii-cadru care asista ca martor la seara de la han. . implicat ca martor sau doar ca mesager al intamplarii). faptul ca este recunoscut ca unul dintre ei. Ceilalti naratori. Ilustreaza conceptul operational narator (narator omniscient.Este o naratiune subiectivizata (relatarea din unchiul povestitorului. Tehnica povestirii in rama presupune duplicarea instantei narative. Manolescu sa afirme : Vocea anonima care infatiseaza obiceiurile de la Han. este a autorului. pe rand. reflectii) si ale planului exterior (fapte. ________________________________________________________________________ Povestirea – specie a genului epic in proza ca dimensiuni si amploare a subiectului intre schita si roman. Stefan Chiorghidiu analizeaza. de unde si caracterul etic.

Aveam oi si imasuri si negutam toamna vinuri. Personajul-narator relateaza intamplarea din perspectiva tanarului nestiutor. care o alunga fara succes din calea boierului pe Marga. si pentru ei calcam multe hotare”. Atmosfera povestirii tine de modul in care naratorul “regizeaza” o anumita tensiune. Fata il cauta la han a doua zi pentru a-i arata ciubotelele cumparate cu banul primit. in urma cu peste 25 de ani pe aceste meleaguri. Desi este constienta ca o vor omora pentru ca i-a tradat. unde sangele proaspat de pe colacul de piatra este semnul ca fata fusese ucisa cu cruzime si aruncata in fantana.Actiunea se deruleaza alert.Apoi tinerii petrec o noapte la fantana dintre plopi si isi promit o noua intalnire de dragoste la intoarcerea lui de la Pascani.]Om nevrednic nu pot sa spun c-am fost. pe tot parcursul povestirii. Insotit cu faclii de carausii de la han care auzisera strigatele sale. fata i marturiseste ca Hasanache o trimisese la han ca sa-l seduca.E intampinat de Hasanache. In povestire se relateaza un singur fapt epic. o tigancusa de 18 ani. dar o prajina aruncata de urmaritori ii scoate un ochi. suspansul.Indragostita. unde trebuia sa-si vanda marfa. scapa cu viata. Neculai Isac duce vinuri in tinutul sucevei si face popas la Hanu Ancutei. un batran cersetor . din perspectiva maturului. dar reprezentarea faptelor este insotita de analiza si condamnarea lor. Intr-o toamna . Autenticitatea naratiunii este sustinuta prin relatarea la persoana I si prin interventia Ancutei unul dintre ascultatori.Tanarul fuge calare. Frumusetea fetei il tulbura si le da celor doi cate un ban de argint. intalneste un grup de tigani care se scalda. fata il avertizeaza asupra pericolului. din cauza consecintelor tragice. pentru a capta atentia si interesul ascultatorilor/cititorului.. o trista poveste de iubire care a avut rol de initiere pentru tanarul de odinioara. revine la fantana dintre plopi.Plimbandu-se calare pe malul raului Moldova. care adevereste intamplarea stiuta de la mama ei. iar planul era ca tiganii sa-l omoare si sa-i ia banii de pe marfa. dar imi erau dragi ochii negrii. .Acesta foloseste cuvinte dure pentru autocaracterizare: Eram un om buiac si ticalos[.A doua intalnire la fantana are un final tragic.Naratorul evoca (marturiseste/se confeseaza ascultatorilor) o intamplare de el in tinerete. fiind identificabile toate momentele subiectului.

“corp sferoid”.Descrierea caselor ilustreaza. cu un Hristos de tinichea ruginita. urca.Personificat cu ajutorul verbelor (sedesprinde. Ilustreaza conceptele operationale incipit si final. prin referire la doua dintre romanele studiate. prin aspect si asezare. acoperit.12. anticipeaza tragismul destinelor. alearga. loc al actiunii romanului.Asemenea ramei unui tablou.. ________________________________________________________________________ ION Conceptia autorului despre roman inteles ca un corp geometric perfect. cu aspecte topografice. Descrierea initiala a drumului. Descrierea finala inchide simetric romanul si face mai accesibila semnificatia simbolica a drumului prin metafora soselei – viata: “Drumul trece prin Jidovita. de peste Somes. Glanetasu) in desfasurarea narativa. Crucea stramba de la marginea satului. drumul are semnificatia simbolica a destinului unor oameni si este investit cu functie metatextuala. INTAIA NOAPTE DE RAZBOI Incipitul romanului il constituie prezentarea lui Stefan Ghiorchidiu. Simetria incipitului cu finalul se realizeaza prin descrierea drumului care intra si iese din satul Pripas. pe podul de lemn. potrivit jurnalului de front al acestuia ca proaspat sublocotenent rezervist in primavara anului . si pe urma se pierde in soseaua cea mare si fara inceput. el separa viata reala a cititorului de viata fictionala a personajelor din roman. etnografice (hora). se reflecta artistic in structura circulara a romanului. introduce cititorul in viata satului ardelean de la inceputul secolului al XX-lea.” ULTIMA NOAPTE DE DRAGOSTE. supusa conventiei veridicitatii prin detaliile toponimice. conditia sociala a locuitorilor si anticipeaza rolul unor personaje (Herdelea. sociale. inainteaza)..

cu o constructie riguroasa. ________________________________________________________________________ Nuvela Moara cu noroc de Ioan Slavici este publicata in 1881.. pe fundalul societatii ardelenesti de la sfarsitul secolului al XIXlea. pe care acum el o simte ca pe o straina si-i propune sa se desparta. impersonalitatea naratorului.1916.. momentele subiectului. 13. care ranit si spitalizat este intampinat cu dragalasenie de Ela. de la obiecte de pret la carti. complex.Isi da seama cu luciditate ca oricand ar putea gasi alta la fel.Este o nuvela psihologica prin: tematica. bani. Finalul il reprezinta intoarcerea in Bucuresti. absolut tot ce e in casa. Tema sustine caracterul psihologic al nuvelei: efectele nefaste si dezumanizante ale dorintei de inavutire. personaje relativ putine. gandind nepasator “sunt obosit. puternic individualizat. Adica tot trecutul. reprezentativ pentru viziunea autorului asupra lumii satului. nuvela prezinta incercarea lui Ghita de a-si schimba statutul social. scriitorul considerand ca goana dupa avere zdruncina tihna sufleteasca si duce la pierzanie. prezinta consecintele dramatice ale setei de inavutire.Din perspectiva sociala. prin referire la conceptele operationale din urmatoarea lista: actiune. este o nuvela adica o specie epica in proza. pun in evidenta evolutia personajului principal. relatii temporale si spatiale. din perspectiva moralizatoare. in voumul de debut Novele din popor.Se observa tendinta de obiectivare a perspectivei narative. naratiunea la persoana a III-a atitudinea detasata in descriere. Moara cu noroc de Ioan Slavici. El ii daruieste Elei casele de la Constanta. modalitati de caracterizare a personajului si de investigare psihologica. natura conflictului (interior). conflict. mi-e indiferent chiar daac e nevinovata”.Problematica nuvelei se poate stabilii din mai multe perspective. veridicitatea. un fir narativ central. Prezinta constructia subiectului dintr-o nuvela psihologica studiata. nuvela prezinta conflictul interior trait de Chita .in perspectiva psihologica. contribuind la amenajarea fortificatiilor de pe valea Prahovei si din apropierea Damboicioarei.

in timp ce Chita. Simetria incipitului cu finalul se realizeaza prn descrierea drumului. nu bogatia. si antagonist Lica. psihologica si morala.Personajul este portretizat de narator: “Lica un com cam de 36 de ani. Expozitiunea o reprezinta prezentarea carciumei de la Moara cu noroc. ci dimpotriva. iar in final. fixeaza un peisaj – cadru obiectiv al actiunii. Titlul nuvelei este mai degraba ironic. seful porcarilor si al turmelor de porci din imprejurimi. carciumarul nu este un om slab.Batrana este adepta pastrarii traditiei. capul familiei. Chita. cu mustata lunga si cu ochii mici si verzi si cu sprancenele dese impreunate la mijloc”.Initial. Cu toate ca isi da seama ca Lica reprezinta un . apa si focul purifica locul. inconjurata de pustietati intunecoase.In expozitiune descrierea drumului care merge la moara cu noroc si a locului in care se afla.Orgoliul lui Lica este unul de stapan care nu doar ca isi subordoneaza oamenii.Simbolistica initiala a drumului se completeaza in final .Ana nevasta lui Chita. cu sugestia drumului vietii care continua si dupa dragedia de la Moara cu noroc: Apoi ea lua copii si pleca mai departe. pe de o parte si dorinta de a se inbogati alaturi de Lica. izolata de restul lumii. uscativ si supt la fata. Aparitia lui Lica Samadaul la Moara cu noroc un personaj ciudat. nuvela are un subiect concentrat. isi asuma responsabilitatea destinului celorlalti. pentru a castiga rapid bani. Actiunea se desfasoara pe parcursul unui an intre doua repere temporale cu valoare religioasa. caci daca-i vorba. ci linistea colibei tale te face fericit”. dar se substituie destinului lor. carismatic. de natura sociala. pe de alta parte. Alcatuita din 17 capitole. carciuma numita Moara cu noroc prefigurand tragismul personajelor. Intriga. doreste schimbarea.de la Sfantul Gheorghe pana la Paste.Conflictul nuvelei este complex. Nuvela debuteaza cu un precept moral izvorat din intelepciunea batraneasca rostit de mama-soacra ce are in nuvela rolul corului din comedia antica greaca: “Omul sa fie multumit cu saracia sa.toposul ales. inalt. intuieste ca Lica este un “om rau si primejdios”. cu deschideri bogate.” Subiectul nuvelei il constituie etapele si efectele infruntarii dintre protagonist. harnic si muncitor Chita ia in arenta carciuma de la Moara cu noroc.care este sfasiat de dorine pe cat de puternice pe atat de contradictorii: dorinta de a ramane om cinstit. tulbura echilibrul familiei. situata la rascruce de drumui.Cizmar sarac dar onest. bunastarea materiala.

Intr-un gest de razbunare Ana i se daruieste lui Lica. “isi pierdea repede cumpatul si-i lasa urme vinete pe bra”. Un incendiu teribil mistuie carciuma de la Moara cu noroc in noaptea de Pasti si singurele personaje care supravietuiesc sunt batrana si copii. pentru ca nu-si poate asuma total riscul inbogatirii alaturi de Lica. isi arunca sotia. Chita nu se poate sustrage influentei malefice pe care acesta o exercita asupra lui.Iartama cel putin tu. fiintele cu adevarat morale si inocente din carte. deoarece in ciuda nelegiuirilor comise. Lica e om pe cand Ghita nu este decat o muiere imbracata in haine barbatesti. orbit de furie si dispus sa faca orice pentru a se razbuna pe Lica. isi ia doi caini pe care-i asmute impotriva turmelor de porci si angajeaza inca o suga. Chita ajunge pe ultima treapta a degradarii morale in momentul in care. Insa din momentul aparitiei lui Lica.pericol pentru el si familia lui. Desfasurarea actiunii..Prin intermediul monologului interior. drept momeala in bratele Samadaului.La randul lui Ghita este omorat de Raut din ordinul lui Lica iar Lica pentru a nu fi prins de Pintea se sinucide dandu-se cu capul de un copac.Ghita ajunge sa regrete faptul ca are familie si copii. incepe procesul iremediabil de instrainare a lui Ghita fata de familie. proces analizat cu maiestrie de Slavici. ii cere iertare Anei: “Iarta-ma Ano ! ii zise el. se poarta brutal cu cei mici. “se aprindea pentru orisice lucru de nimic”. caci eu n-am sa ma iert cat voi trai pe fata pamantului. Chita isi ia toate masurile de aparare impotriva lui Lica: merge la Arad sa-si cumpere doua pistoale. ii plac jocurile crude. . si nici tentatiei inbogatirii.” Punctul Culminant. pe Marti “un ungur inalt cat un brad”.Dandu-si seama ca il inseala Ghita o Omoara pe Ana. “nu mai zambea ca mai inainte ci radea cu hohot. iar cand se mai juca. sunt redate framantarile personajului: “Ei ce sa-mi fac?. Asa m-a lasat Dumnezeu!. Deznodamantul..Devine mohorat violent.. Mai intai. primejdioase.Devine “de tot ursuz”. rar cu Ana. are gesturi de brutalitate neinteleasa de Ana pe care o ocrotise pana atunci.. CE sa-mi fac daca e in mine ceva mai tare decat vointa mea ?Nici cocosatul nu e insusi vinovat ca are cocoase in spinare”.Axa vietii lui morale se frange si intr-o scena de un patetism sfasietor. incat iti venea sa te sperii de el”.

incipit. In incipit este descris credibil cadrul: canicula in Bucurestiul interbelic. despre care oamenii discuta intr-un mod misterios. final. in aparenta din prejudecata. episod.Este un spatiu interzis. pentru ca nu a fost acolo. prin vorbele batranei care pune intamplarile pe seama destinului necrutator: “Simteam eu ca nu are ce sa iasa bine.Simbolul padurii este ambiguu. 14 Prezinta constructia discursului narativ dintr-o nuvela fantastica studiata.Momentul venirii tigancilor este amplasat intr-un timp trecut nedeterminat (mitic) “Au venit demult – spuse vecinul”. mirosul de asfalt topit. fiind plasata in Bucurestiul interbelic. intr-o progresie ascendenta . zgomotul tramvaiului.Nuvela se incheie in mod simetric cu inceputul.Aceasta il ia de mana (este mediatoarea trecerii dincolo) si il duce cu birjea spre padurea-labirint. repetata de trei ori pe saptamana. Finalul nuvelei. ca un ritual. dar asa le-a fost data”. cu oameni comunicativi si carciuma la coltul strazii. iar calatoria cu birjea fostului dricar poate fi spre moarte sau spre o . liceu si gradini umbroase.Tramvaiul apare ca simbol al lumii reale (ca si palaria sau banii). de profesorul de pian. care trecepe langa gradina tigancilor. ________________________________________________________________________ La tiganci de M.Nuvela incepe cu o calatorie obisnuita. Gavrilescu. spatiu al mortii sau al renasterii. spre “o nunta in cer”. cu toatye ca nimeni nu stie nimic sigur. in casa cea mare . prin referire la doua dintre conceptele operationale din urmatoarea lista: secvente narative. iubita lui din tinerete. prezinta intalnirea cu Hildegard.Gradina apare ca spatiu mitic. prezentat ca in amintirile scriitorului: toropit de canicula. Eliade Actiunea nuvelei se desfasoara in mod gradat. cu tramvai.

si este al doilea dintre cele patru romane scrie de G.Teoreticianul Romanului romanesc opteaza pentru romanul obiectiv si metoda balzaciana (realismul clasic). romanul Enigma Otiliei apare la sfarsitul perioadei interbelice. adaugand un alt tip uman arivistul. Calinescu. Pascalopol – aristocratul rafinat. fata batrana. Otilia – cocheta. dar depaseste programul estetic realizand un roman al “vocatiei critice si polemice”. avarul. Aurica . . Nuvela are un Final deschis pentru ca pastreaza ambiguitatea. autorul alege tehnica balzaciana a descrierii mediului si fizionomiei pentru deducerea trasaturilor de caracter.Potretul balzacian porneste de la caracterele clasice (avarul. “baba absoluta”. de puternica afirmare a speciei. Calinescu distinge doua feluri de indivizi. carora realismul le confera dimensiune sociala si psihologica. Felix – ambitiosul. ________________________________________________________________________ Publicat in 1938.) Pentru portretizarea personajelor. Romanul realist traditional devine o adevarata comedie umana . Pornind de la teza “obiectului romanului este omul ca fiinta morala”. G. sunt capabili de motivatia actelor proprii: Pascalopol si Felix) si cei care se adapteaza automatic/instinctual (organizati aproape schematic si ilustrand cate un tip uman: cocheta. Aglae – “baba absoluta fara cusur in rau”. infantil si apatic. plasand in context social personaje tipice . ipohondrul. conditie a fantasticului. Titi – debil mintal. gelosul). 15 Prezinta tipurile de personaje dintr-o opera literara studiata. Stanica Ratiu – arivistul.fata batrana. in functie de capacitatea de adaptare la lume: cei care se adapteaza moral (au o conceptie morala asupra vietii.Tendinta de generalizare conduce la realizarea unei tipologii: mos Costache – avarul iubitor de copii. dementul senil.implinire a iubirii si a destinului de creator in alt plan al existentei. Simion – dementul senil. O alta trasatura a formulei estetice moderne este ambiguitatea personajelor. apartinand prozei realiste.

________________________________________________________________________ Cel mai important personaj al lit lui Marin Preda . Evidentiaza modul in care conflictul/conflictele unui roman studiat (de tip obiectiv sau subiectiv) se reflecta in evolutia personajului principal/personajelor. Ilie Moromete . tatal scriitorului.De asemenea este roman realist.16. 17.In fond. iubirea lui patimasa il fac monumental. il are ca model pe Tudor Calarasu. “cel din urma taran” reprezinta conceptia traditionala fata de pamant si de familie.Framantarile sale despre soarta taranilor depinzand de roadele pamantului. unde posesiunea averii conditioneaza dreptul indivizilor de a fi respectati in comunitate. Personaj exponential . Dincolo de acest aspect insa.Criza satului arhaic se reflecta in constiinta acestui personaj confruntat. dupa cum marturiseste acesta in volumul Imposibila intoarcere” . Ilie Moromete este singurul taran-filosof din lit. prin referire la un roman studiat (perioada dupa al doilea razboi mondial). Conflictul central din roman il constituie lupta pentru pamant in satul traditional. a fost tatal meu”. cu tematica rurala.. social. Romana..Dorinta obsesiva a personajului de a avea pamant. ________________________________________________________________________ Opera literara Ion de Liviu Rebreanu este un roman de tip obiectiv apartinand prozei interbelice. de vreme si de Dumnezeu sunt relevante pentru firea lui reflexiva. destinul personajului principal nu este marcat de confruntarile cu semeni de-ai sai pe care-i domia. .Moromete care a existat in realitate. ci in relatie cu pamantul. dar se incheie omeneste. tragic. prin intoarcerea in aceasta matrice universala. se poae vorbi si de conflictul tragic dintre om (nu intamplator taran) si o forta mai presus de calitatile individului: pamantul-stihie. al carui destin exprima moartea unei lumi. cu timpul nerabdator. Explica modalitatile de caracterizare a personajului. cu legile impacabile ale istoriei.

evidentiaza trasaturile lui. vorbele.. Literatura are un caracter fictiv. 1. scriitorul imaginează un univers piln de semnificaţii. ________________________________________________________________________ Alexandru Lăpuşneanul. . ce se desprinde din gesturile. dar si din relatiile cu celelalte personaje.] eu intotdeauna am dus o viata independenta. prin construirea unui caracter puternic. de prezentarea jocului gandurilor lui Moromete.” Personajul este portretizat in miscare. prin referire la un text narativ studiat (la alegere: povestire. de Costache Negruzzi Nuvela istorică pleacă de fapte reale. ea este invenţie.. vorbirea. faptele. respectând în mare parte adevărul istoric. 18. făcute în scopuri artistice. Explica relatia realitate-fictiune. Moţoc a murit decapitat imediat ce s-a înscăunat Alexandru Lăpuşneanul. roman de tip obiectiv sau subiectiv).Obiectivitatea observatiei (prezentarea comportamentului. prin construcţia riguroasă a nuvelei. prin crearea culorii locale. nuvela istorica. Caracterizarea indirecta. gandurile personajului. prin dramatizarea epicului. naratorul se inspiră din cronicile Moldovei. prin acumularea detaliilor. actiunile la care participa. facuse razboiul) si acum avea acea varsta intre tinerete si batranete cand numai nenorociri sau bucurii mari mai pot schimba firea cuiva”. gestica si mimica) este dublata de finetea analizei interioare. Autocaracterizarea realizata in finalul volumului al doilea scoate in evidenta libertatea individului in ciuda constrangerilor istoriei: “domnule [. Cu toate acestea apar şi licenţe istorice (abateri de la adevărul istoric). Artistul se detaşează de cronicar. Pornind de la fapte reale.Personajul este caracterizat in mod direct de narator in debutul capitolului al X-lea din primul vulum: Era cu 10 ani mai mare decat Catrina (contingent 911.

3. Limba folosită de autor reprezintă chintesenţa vorbirii noastre populare din aceeaşi epocă. doar că amplifică faptele. Pentru scena uciderii se inspiră din Letopiseţul Ţării Moldovei de Grigore Ureche. vorbire directa si indirecta. cine nu nici carne moale. din urmatoarea lista: modalitati ale nararii. 19.. Scena masacrării este îmbogăţită faţă de cea din Letopiseţ. pentru a-i atribui un sfârşit pe măsura lipsei lui de caracter. dar şi fizic. Trăsătura cea mai caracteristică a scriitorului popular este oralitatea. Caracteristici ale stilului oral: . gălăgie. ________________________________________________________________________ stilul este sentenţios. Stroici şi Spancioc nu mai trăiau nici ei în momentul revenirii lui Lăpuşneanul pe tron. hălăgie pt. reprezentând genul boierilor patrioţi. doua dintre particularitatile de limbaj al prozei narative (la alegere. evenimentele s-au întâmplat oricum fără el. naratorul se detaşează de povestea lui („Ce-mi pasă mie?”) şi se consideră responsabil numai cu discursul.» surpriza cea mai mare o aduce finalul. limbajul personajelor. Apar fonetisme moldoveneşti: aista. în sensul că naratorul foloseşte tehnica regizorală în prezentarea faptelor: scene de ansamblu sunt alternate cu scene de detaliu. maxime. 2. Îi aduce în Moldova pentru a construi antiteze.. Ei apar în opoziţie cu Moţoc. naratorul bazat pe înţelepciunea populară dă sentinţe. registre stilistice). aiasta. Registrul stilistic folosit în basm este cel popular. marci ale prezentei naratorului.Naratorul îl păstrează pentru că era prototipul boierului intrigant. trebuie unul fără de lege. Exemplifica prin referire la o opera literara de Ion Creanga. de aceea consideră că singura lui obligaţie e să spună povestea. ucigându-l moral.» «La unul fără suflet. tot ce spune el poartă pecetea stilului vorbit. toate merg cu capu-n jos.» «Cine poate oase roade. «Lumea asta e pe dos. punând accent pe reliefarea caracterului domnitorului. invitându-i pe cititori/naratari să-şi facă şi ei datoria lor („şi vă rog să ascultaţi”).

frica. Fizionomia personajelor şi anumite particularităţi ale acestora ilustrează trăsături ale ale personajelor. expresii onomatopeice: măi. Lică este un personaj malefic.. Ioan Slavici este un portretist prin excelenţă. ________________________________________________________________________ Tema o reprezintă dezumanizarea provocată de patima banului. Caracterizare directă făcută de narator Portretul fizic este detaliat şi anticipează portretul moral: om cam de 36 de ani. El este singurul personaj care nu evoluează./ Dinainte s-ar păzi. după aceea. Exemplifica modalitatile de caracterizare a personajului dintr-un text narativ studiat.dativul etic: . Caracteristicile nuvelei: subiectul dezvăluie procesul de parvenire a individului. proverbe şi zicători. prezentând societatea românească de la sfârşitul secolului al XIX-lea. etice.” expresii narative tipice: şi odată. erosul.şi mi ţi-l înşfăcă. anumite conflicte sufleteşti. Ca prozator realist nu insistă asupra trăsăturilot fizice. secundar. „De-ar şti omul ce-ar păţi. ». imprecaţii (înjurături). apartinand lui Ioan Slavici. frate cu Orbilă. cu ochi mici şi verzi. 20. „Ptiu. Întrebări şi exclamări: „înţeles-aţi?”. adresarea directă către cititor. de gândire şi de comportament. alienarea. ci are o construcţie liniară (plat).. şi atunci. ci asupra celor psihologice. printre stările analizate în nuvela psihologică se află: obsesia. din sat de la Chitilă. fraze ritmate: « Acesta-i vestitul Ochilă. demonic. în sfârşit. zbîrr. şi apoi. cu sprâncene dese şi împreunate la mijloc. descoperă complexitatea sufletelor simple: hangii. Aceste trăsături sugerează . prezintă efectele dramatice ale inadaptării. drace!”.

2. eroul se sinucide. roman obiectiv. Ghiţă îi spune: «tu nu eşti om Lică. ci deavol. Armele lui Lică sunt şantajul şi hoţia. Sfârşitul lui are loc într-o noapte de Paşti.7răutatea şi demonismul personajului. el se conduce după un cod moral propriu.» Caracterizarea indirectă rezultă din faptele sale. sfărâmându-şi capul de trunchiul unui stejar. de Liviu Rebreanu 1. fin cunoscător al psihologiei umane. Tema: războiul şi a intelectualului (Apostol Bologa este un suflet torturat. ________________________________________________________________________ Pădurea spânzuraţilor. Romanul este considerat de analiză psihologică.» Urmărit de Pintea. Are plăcerea de a ucide cu o satisfacţie demonică. Încă de la intrarea în scenă Lică se comportă ca un stăpân peste oameni şi locuri. 21. Personajul este lăsat să-şi expună gândurile. roman de analiză psihologică (Garabet Ibrăileanu). dar aparţine vârstei romanului doric. realist. Caracterizare directă făcută de personaje: Ana simte că Lică este «oarecum fioros» şi îşi previne soţul că are de a face cu un «om rău şi primejdios». Ilustreaza particularitatile de structura a unui text narativ studiat. însă în limitele celui mai strict control. Acum înţelege că este pedepsit pentru fărădelegile lui: «M-a ajuns mânia lui Dumnezeu. în afara legilor şi a statului. 3. o . în urma tentaţiei de a se refugia într-o biserică părăsită. partinand lui Liviu Rebreanu. „roman psihologic al vârstei dorice” (Nicolae Manolescu). Inteligent. deoarece naratorul deţine controlul asupra personajului.

Ura lui moare şi în locul ei se naşte iubirea pentru cei de un sânge cu el. începând cu scena spânzurării lui Svoboda şi sfârşind cu cea a lui Bologa. faţă în faţă cu un mecanism absurd care este statul multinaţional austro-ungar). al morţii. 4. Dragostea de neam. simbol al doliului. ultimul doar 8. Iubirea lui cuprinde pe tot ce e om în lume. Spânzurarea lui Svoboda este de la început până la sfârşit un şir . fiecare corespunzând unei teme. primele trei având 18 capitole. care ar corespunde actelor unei drame: 1 Klapka şi descoperirea omenescului 2 Mama şi rădăcinile de neam 3 Ilona şi puterea iubirii 4 Eroul singur în faţa morţii. reprezentând omul simplu. afirmă că romanul este structurat în 4 părţi. Există în roman premizele pentru identificarea unei parabole a tragicului: un cer de toamnă “ca un clopot de sticlă aburită“. romanul este construit sferic. I – Datoria (de ostaş în armata austro-ungară) 2. spânzurătoarea “sfidătoare”. circular. care trebuia îndeplinit exemplar cu scopul de a întimida pe eventualii dezertori. Structura – compoziţia: cuprinde 4 cărţi. . IV – Iubirea morţii.ţesătura romanului: Incipitul (noaptea). . 3. există o unitate între cele patru cărţi. comun. III – Iubirea pentru toţi oamenii. În caietul său de creaţie. Prezentarea execuţiei cehului Svoboda are un caracter de spectacol. II – Datoria dincolo de hotare. de ritual. Rebreanu cultivă această structură circulară şi în celelalte romane. Nicolae Creţu. lipicios’.conştiinţă tulburată prin incertitudini. groapa apare ca o rană a pământului.2 planuri: unul exterior – al războiul şi unul interior. Toate aceste imagini artistice anticipă drama umană care va fi dezvoltată în prima parte. care ameninţa cu braţul ei pe soldaţii gropari. ‘lutul galben. în Constructori ai romanului românesc. constând în conflictul sufletesc al lui Bologa. autorul nota: 1.Romanul se deschide cu imaginea unui cer de toamnă cenuşiu. simetric.

condamnatul nu-şi exprimă ultima dorinţă.Drept în faţă lucea tainic luceafărul. ________________________________________________________________________ Tehnica caracterizarii personajului Otilia o reprezinta pluriperspectivismul (caracterizarea din mai multe perspective). „cu o stăpânire desăvârşită de femeie”. dar dispreţuind inteligenţa feminină. dar te şi revoltă. inteligentă. . talentată. amestec de iubire şi de raţiune. Calinescu.. generalul renunţă la discurs – tragic. Finalul (dimineaţa). iubeşte pe Felix. vestind răsăritul soarelui. Otilia este fiica celei de-a doua soţii a lui Giurgiuveanu.Moartea lui Bologa “. care te cucereşte. Caracterizare directă făcută de către personaje prin tehnica reflectării poliedrice (a pluriperspectivismului): Felix o consideră pe Otilia foarte frumoasă... copilăroasă. nas mic. ochi albaştri…”. Caracterizeaza personajul preferat dintr-un roman de G. dar se căsătoreşte cu Pascalopol.de încălcări ale scenariului ideal: lipseşte scăunelul. cultă. Este o figură centrală a romanului..fu împresurat de un val de iubire izvorâtă parcă din rărunchii pământului. cu ochii însetaţi de lumina răsăritului. Caracterizare directă făcută de narator: „Faţa măslinie. doctorului i se cere să constate mai repede decesul. caporalul care ţine loc de călău este pus să-şi scoată tunica.Apostol îşi potrivi singur ştreangul. dar în acelaşi timp. Caracterul ei se bazează pe elemente contradictorii: amestecul de inocenţă şi maturitate.” 22.

nu ştiu ce vreau”. spunându-i „fe-fetiţa mea”. se comportă ca un om liber.Pascalopol vede în ea aceleaşi calităţi. Costache o crede încă un copil. dar şi o oarecare instabilitate în comportament. din mediul în care locuieşte personajul Camera Otiliei. dincolo de care nu poate să treacă nimeni. de la sfarsitul secolului al XIX-lea. grijulie faţă de cei apropiaţi (nu vrea să stea în calea carierei lui Felix). 3.deşi faptele ei demonstrează contrariul. cu varietatea de lucruri din ea. e altruistă. 23. . Exemplifica modalitatile de caracterizare a unui personaj feminin. devine o enigmă. 2. trecând cu uşurinţă de la o stare la alta. poartă o mască. De aceea. reflectă caracterul contradictoriu.` Caracterizare directă (autocaracterizare): „eu sunt o zăpăcită. care nu ţine cont de nici o regulă exterioară. Caracterizare indirectă realizata din din fapte: 1. ________________________________________________________________________ Mara de Ioan slavici Romanul prezinta aspecte monografice ale targului romanesc din Ardeal. amestecul de copilărie şi feminitate. Aglae o consideră vicleană şi interesată de moştenirea lui Costache. prin referire la un roman studiat (perioada de pana la al doilea razboi mondial).

gesturile. Mara. precupeata de la Radna. relatii temporale si spatiale. la care apare “proportia aceea de zgarcenie si de afectiune materna. puternica. spatoasa. de hotarare barbateasca si de sentiment al slabiciunii femeiesti”. de Marin Preda . Simbolica pentru cele doua pasiuni este existenta celor trei ciorapi in care eroina isi pastreaza economiile: “unul pentru zile de batranete si pentru inmormantare. Persida un destin. domina intregul roman prin. Portretul ei fizic. optimista. prima inseamna stabilitate si forta.”Mara e asemenea arborului vietii. ________________________________________________________________________ Moromeţii. George calinescu Vede in Mara “tipul comun al femeii de peste munti si in genere al vaduvei aprige si intreprinzatoare”. patimasa.Cele doua personaje principale ale romanului sunt Mara si Persida. Sufletul ei este dominat de doua pasiuni: copii si banii. Prezinta constructia subiectului unui roman de Marin Preda. cealalta devenire semnificativa si exemplara” Magdalena Popescu. animata de tensiunile cele mai nobile. conflict. realizat la inceputul romanului de catre autor. uneori. vorace si darnica. 24. neiertatoare. sugereaza masivitate “muiere mare. altul pentru Persida si al treilea pentru Trica”. prin referire la: actiune. rea.” Toate aceste trasaturi ies la iveala prin intermediul caracterizarii indirecte din vorbele. aspra severa si blanda. greoaie. iar nicolae Manolescu o considera “prima femeie capitalist din lit. si cu obrajii batuti de soare. faptele ei si. e viata insasi. Romana”. “Mara e un caracter. abordand orice noua situatie. de ploi si de vant. in dosul mesei pline de poame si de turta dulce”.Este energica. voluntara. in mod direct. din gandurile eroinei. generoasa. Mara sta ziua toata sub satra. lacoma. pregnanta trasaturilor si complexitate.

Femeia supusă de la începutul vol. cu fixarea spaţio-temporală a acţiunii: cu câţiva ani înaintea începerii celui de-al doilea război mondial. Catrina îl va părăsi pe Ilie în volumul al doilea. fără conflicte mari. istorie care îi marchează în mod hotărâtor destinul. Moromete se rupe definitiv de fiul său în al doilea roman. Incipitul aduce în prim-plan problema timpului. Starea conflictuală este permanentă iar conflictele ce par relativ minore vor duce in cele din urma la destramarea familiei. Copiii din prima căsătorie (Achim. deoarece aceasta vrea să-i fie trecută casa pe nume. Niculae este un antimoromeţian. care-şi pierde controlul asupra familiei sale. I se va transforma radical în cel de-al doilea volum.” Noutatea romanului constă şi în faptul că prezintă o lume mai puţin descrisă în proza românească de până la Marin Preda – câmpia Dunării. Există conflicte între: Moromete şi Catrina. Conflictul principal este de natură tragică şi se dă între om şi istorie. Cei făcuţi cu Moromete stăteau de partea cealaltă lângă mama lor. într-un sat din câmpia Dunării. care nu vrea să-l trimită la şcoală. Niculae şi tatăl său. Ca filosofie a existenţei. Niculae refuză orice dialog. Conflictul dintre el şi Niculae simbolizează conflictul dintre două concepţii despre ţăran. deşi omul are iluzia că se poate sustrage ei. Familia lui Moromete este şi ea măcinată de tot felul de conflicte în aparenţă minore. care vor să meargă la oraş să se îmbogăţească rapid. El este în căutarea unor valori care să-i ordoneze existenţa. „Se pare că timpul avea cu oamenii nesfârşită răbdare. dar care vor duce treptat la destrămarea ei şi la schimbarea totală a personajului principal. fraţi. tată şi cei trei fii. viaţa se scurgea aici. Catrina. chiar dispunerea membrilor familiei la masă de la începutul romanului arată rivalităţile existente între copiii din prima căsătorie şi cei din a doua căsătorie a lui Moromete.Roman de tip obiectiv Romanul începe în manieră realistă. . în urma aflării veştii că Moromete le-a promis băieţilor că dacă se va întoarce acasă le va da lor totul. Paraschiv şi Nilă) stăteau spre tindă gata de plecare dacă s-ar fi iscat vreo ceartă. fapt promis de Moromete când acesta vânduse un pogon de pământ din zestrea soţiei. Ilie Moromete.

. Fă comparaţia cu Ion. Ţăranii din Moromeţii încep să se deosebească între ei prin cu totul altceva decât numărul strict al pogoanelor şi anume prin faptul că unii au. cumplit! Stelele par inghetate. 25. cerul pare otelit. O! tablou maret fantastic!. Mii de stele argintii In nemarginitul templu ard ca vecinice faclii. Centrul vieţii economice ţărăneşti s-a deplasat de la posesia şi exploatarea pământului la valorificarea produselor sale ţărăneşti.. elemente de versificatie) ale unui text poetic studiat. Ei numai sunt ţăranii lui Rebreanu. Relaţia omului cu pământul a fost desacralizată. ci le modifică în primul rând atitudinea faţă de pământ. apăsaţi de “acea obsesie a pământului. Iar zapada cristalina pe câmpii stralucitoare Pare-un lan de diamanturi ce scârtâie sub picioare. ________________________________________________________________________ Mezul iernei De Vasile Alecsandri In paduri trasnesc stejarii! E un ger amar. Comenteaza particularitatile de libaj si de expresivitate (procedee artistice. Muntii sânt a lui altare. apartinand prozei pasoptiste. codrii organe sonoare . Fumuri albe se ridica în vazduhul scanteios Ca inaltele coloane unui templu maiestos. Si pe ele se aseaza bolta cerului senina Unde luna isi aprinde farul tainic de lumina. teribilă ca o fatalitate”. iar alţii nu au posibilitatea de a cumpăra sau de a vinde.Intrarea ţăranilor mai înlesniţi în circuitul comerţului de cereale are nu numai o importanţă economică.

scotand note-ngrozitoare. Nici un sbor în atmosfera.. Prima strofa din secventa statica este tabloul noptii de iarna cu natura mineralizata de gerul atotputernic.Alterneaza imagini vizuale si auditive ale paduri si campiei. anotimp evocat in mai multe creatii ale ciclului. in revista Convorbiri literare. a compozitiei (alternanta static-dinamic) si prin faptul ca infatiseaza frumusetea iernii. fără viata. romantism). faclii. romana.nici un pas.. Pastelurile lui Alecsandri reprezinta o opera de maturitate. prin expresie si echilibru compozitional. cumplit!”Verbele “trasnesc”. “campii stralucitoare” si metafora “lan de diamanturi” realizeaza imaginea feerica a noptii de iarna in planul terestru.Atitudinea poetica este admiratia fata de maretia cosmica. Dar ce vad?. “scartaie” au valoare onomatopeica sugerand incremenirea naturii. E un lup ce se alunga dupa prada-i spaimântata! Publicate in 1868-1869. tema naturii. Gerul. cumplit”are efect personificator. Desi sunt publicate mai tarziu Pastelurile reflecta o trasatura a lit.Iarna. altare. prin viziunea asupra naturii. Viscolul. Aceasta imagine este dezvoltata in strofele a doua si a treia. coexistenta curentelor literare (clasicism. poeziile apartin clasicismului. Tabloul naturii-templu este de o frumusete solemna si se realizeaza prin imagini artistice ale elementului templului: coloane. pe zapada . de linistea absoluta. impune o noua specie in lit. Tema poeziei este natura incremenita sub inclestarea gerului care compune tabloul fantastic al noptii de iarna..Epitetul dublu “ger amar.Prin acest ciclu de poezii ale senzorialitatii si a relatiei nemijlocite cu natura.In general . Mezul iernei este un pastel reprezentativ. pasoptiste. in tabloul grandios al naturii proiectate in plan cosmic. . si o tema specifica acestei perioade.Propozitiile exclamative dau plasticitate tabloului: “In paduri trasnesc stejarii! E un ger amar.Unde crivatul patrunde. Vasile Al. Bradul. fără glas.. In raza lunii o fantasma se arata. Epitetele “zapada cristalina”. datorita viziunii poetice clasiciste. prin impersonalitate si optimism cosmic. Totul e în neclintire.

fantasticul. subliniind drama umană. apartinand lui Mihai Eminescu. de emoţie şi de eul interior. Dacă secolul XVIII a fost marcat de obiectivitate şi raţiune. o stare de spirit. Propozitia interogativa “Doar ce vad?” introdusa prin conjunctie adversativaimpune perspectiva subiectiva si aduce elementul dinamic. Prezinta elemente ale imaginarului poetic romantic. doar o atitundine. grandiosul. 26. începutul secolului XIX va fi marcat de subiectivitate. sublimul. imaginea lupului si a prazii sale. originalitatea.orga.. identificate intr-un text studiat. . Iniţial. care a durat mare parte din secolul XIX.. misterul noptii. motivul lunii si utilizarea hiperbolei sunt elemente romantice. iubirea tragică. crivatul patrunde scotand noten-grozitoare” Tabloul nocturn. Autorii romantici au scris din ce în ce mai mult despre propriile lor sentimente. Cultivă: subiectivismul. ideile utopice. cultivarea sentimentului şi a fanteziei creatoare. romantismul va lua mai târziu forma unei mişcări. dezvoltă poetica imaginaţiei şi a visului.” pana la metafora “nemarginitul templu” Feeria noptii de iarna. chiar daca si aceasta poarta sugestia mortii. fantastic !. ________________________________________________________________________ Romantismul este o mişcare artistică şi filozofică apărută în ultimele decenii ale secolului XVIII în Europa. A fost o mişcare contra raţionalismului care marcase perioada neoclasică. se realizeaza cu ajutorul epitetelor si al personificarilor: “luna isi aprinde farul tainic de lumina”.Procesul de abstractizare se produce la nivelul figurilor de stil prin trecerea de la comparatie “fumuri albe se ridica in vazduhul scanteios!Ca inaltele coloane unui templu maiestos” la epitet “O! tablou maret. ce se va pierde la apariţia spiritului romantic.

condiţia omului de geniu.La randu-i Luceafarul. nocturn specific romantic.In antiteza. IMAGINARUL POETIC. iubirea.Stralucirea lor este perceuta de fata ca semn al mortii: Lucesti fara de viata.Pe de alta parte .Este de factura romantica.Semnificatia alegorica este ca fata pamanteana aspira spre absolut.Fata de imparat este vazuta in miscare abia perceptibila. totodata “un mort frumos cu ochii vii”. Luceafarul are o frumusete construita dupa cananoane romantice: “par de aur moale”. Il vede maniAstfel dorinta-i gata”. iubirea fetei are un accent de cotidian. “umbra fetei stravezii”.La chemarea fetei: “O dulce-al noptii mele domn. pentru ca totul se petrece in planul visului. teme predilecte: natura. privind spre “umbra negrului castel” o indrageste pe fata si se lasa coplesit de dor.. iubirea Luceafarului are nevoia de un lung proces de cristalizare “El iar privind de saptamani ii cade draga fata” Cadrul este intunecat.Motivul zburatorului apare alaturi de cel al oglinzii: “Si pas cu pas in urma ei/Aluneca-n odaie”.. ironia şi antiteza./De ce nu vii tu? Vina !”. dar si o meditatie asupra conditiei umane duale ( omul supus unui destin pe care tinde sa-l depaseasca). cadrul preferat: peisajul nocturn. atractia indragostitilor unul pentru cellalt este sugerata mai intai de o chemare. evadarea din realitatea imediată. iar spiritul superior simpte nevoia compensatorie a materialitatii. care ilustreaza prin scanteire viata interioara. “umerele goale”. Luceafarul se smulge din sfera sa. Fata contempla Luceafarul de la fereastra castelului. Poemul romantic Luceafarul de Mihai Eminescu este o alegorie pe tema geniului.confesiunea. menita sa scoata in evidenta dorul si puterea sentimentului. Ca si in Floare albastra sau in Dorinta. conferit de constructia “Il vede azi. iubirea si cunoasterea. asemenea lui Neptun. In aceasta ipoztaza angelica. Tema poemului este romantica: problematica geniului in raport cu lumea.Si . “ca un tanar voievod” . In contrast cu paloarea fetei sunt ochii. spre a se intrupa prima oaradin cer si mare. favorabil visului. avand la baza numeroase motive de sorginte romantica.

ochiul tau ma ingheata”. dar din iubire. filozofia. iar comparatiile: “Cum e fecioara intre sfinti si luna intre stele” propun o posibila dualitate: puritate.Luceafarul formuleaza sintetizator diferenta care-i separa: “eu sunt muritor /Si tu esti muritoare”. Dragostea lor semnifica atractia contrariilor. Titlul Luceafarul poate fi considerat o alegorie pe tema romantica a locului omului de geniu in lume. si de simetrie. prin aceasta afirmandu-si superioritatea fata de ea. . cadrul nopturn. incipit. doua elemente dintre urmatoarele: titlu.` Ea intelege incandescenta din ochii Luceafarului ca semn al glacialitatii si refuza sa-l urmeze. predispozitie spre inaltimile astrale.Cadrul abstract este umanizat. motive ale creaţiei marelui poet: geniul. realizat prin superlativul absolut de factura populara “o prea frumoasa fata”. secvente poetice. Poemul se desfãaoarã pe un vag fir epic într-o suitã de metafore si simboluri prin care se sugereazã idei filosofice. ________________________________________________________________________ Poemul Luceafãrul este un poem romantic pe tema destinului omului de geniu. elemente de recurenta).Timpul este mitic: “A fost odata ca-n povesti/A fost ca niciodata”. Întâlnim toate marile teme. natura. apartinand lui Mihai Eminescu (la alegere. Este deci în egalã mãsurã un poem de dragoste si un poem filosofic. Incipitul poemului Luceafarul se afla sub semnul basmului. elementul neptunic. titanul. Criticii literari văd în Luceafărul o cheie de boltă a universului poetic eminescian. scoate in evidenta o autentica unicitate terestra. demonul.Fata de imparat reprezinta pamantul insusi. accepta supremul sacrificiu cerut de fata. relatii de opozitie. dragostea. Analizeaza rolul elementelor de compozitie dintr-un text poetic studiat.Portretul fetei de imparat. Luceafărul rămâne un model de depăşire al gândirii mitice prin gândire filozofică. 27.

. Pierzandu-ti timpul tau cu dulci nimicuri. Iar mani subtiri si reci mi-acoper ochii. ________________________________________________________________________ Afara-i toamna De Mihai Eminescu Afara-i toamna. Eminescu adoptă structura sonetului italian. Comenteaza particularitatile de limbaj si de expresivitate (imaginar poetic. De odat'aud fosnirea unei rochii. procedee artistice. Iar vantul svirle 'n geamuri grele picuri. Si tu citesti scrisori din roase plicuri Si intr'un cias gandesti la viata toata.. Visez la basmul vechiu al zinei Dochii. N'ai vrea ca nimeni 'n usa ta sa bata. elemente de versificatie) ale unui text poetic studiat apartinand lui Mihai Eminescu. frunza 'mprastiata. Un moale pas abia atins de scanduri. Apariţie: 1 oct. «Convorbiri literare» Tema: iubirea şi natura. In juru-mi ceata creste randuri-randuri. 1879.28. Elemente de versificaţie: Sonetul = 2 catrene şi două terţine = 14 versuri. Sa stai visand la foc.. Dar si mai bine-i. de somn sa picuri. Si eu astfel ma uit din jet de ganduri. cand afara-i sloata.

“basmul vechi”. ________________________________________________________________________ . I: eu mă uit. visez. şi vb.rima îmbrăţişată în catrene. poetul foloseşte lexeme populare: zvârle.. rima în terţine. .ritmul iambic. . . realizată prin intermediul pron. Prezinta teme si/sau motive romantice.predomină imagini vizuale. apeland la doua dintre poeziile studiate la clasa. în catrene. Trezirea la realitate se face în urma apariţiei feminine sugerată prin “foşnirea unei rochii“ şi “pasul moale”. 29. picuri.observăm prezenţa epitetelor. pers. a IIa: tu. creat prin: cultivarea subiectivismului: eul liric apare în două ipostaze: a) impersonală. “moale pas”. “mâini subţiri şi reci“.măsura metrică de 11 silabe (endecasilebul). dezvoltă poetica imaginaţiei şi a visului. feminină (cdc/dcd). cel exterior – natura): “frunza împrăştiată“. motivul reveriei.a identificăm metafora “ceaţa” care simbolizează intrarea într-un spaţiu nedefinit. pers. gândeşti. de pers. zloată. Imaginarul poetic este unul romantic. “grele picuri”. Procedee artistice: . nime-. de poveste. care surprind trăsături definitorii ale celor două universuri create (cel interior – iubirea. senzaţia aceasta este amplificată de epizeuxis: “în juru-mi ceaţa creşte rânduri-rânduri”. la pers. la pers. “roase plicuri“. şi vb. În strofa a III. a II-a: citeşti. exprimată prin pron. teme predilecte: iubirea şi natura. în terţine. “dulci nimicuri”. b) individualizată.

Romantismul este o mişcare artistică şi filozofică apărută în ultimele decenii ale secolului XVIII în Europa. iubirea tragică. Concretizand lucrurile la nivel te opera. Autorii romantici au scris din ce în ce mai mult despre propriile lor sentimente.Daca in poemul Luceafarul geniul este pus in fata unei incompatibilitati si anume iubirea. Una dintre motivele ce apare cu predilectie in creatia eminesciana o reprezinta geniul. Dacă secolul XVIII a fost marcat de obiectivitate şi raţiune. cadrul preferat: peisajul nocturn. romantismul va lua mai târziu forma unei mişcări. evadarea din realitatea imediată. începutul secolului XIX va fi marcat de subiectivitate. in Scrisoarea I geniul este vazut de autor intr-o atitudinea romantica. la temele si motivele ei. atitudini romantice. procedee artistice cultivate de scriitor. A fost o mişcare contra raţionalismului care marcase perioada neoclasică. care a durat mare parte din secolul XIX. Raportandu-ne la creatia eminesciana. vom putea spune ca autorul armonizeaza atat teme. ideile utopice. elemente de imaginar poetic. teme predilecte: natura. condiţia omului de geniu. Iniţial. confesiunea. raport care se dovedeste intotdeauna a fi incompatibil. cat si simbolurile eternitatii/mortii si ale temporalitatii/vietii. ca o capacitate creatoare in raportul ironiei romantice fata de conditia materiala. motive. ironia şi antiteza. Cultivă: subiectivismul. motivul central al poemului Luceafarul si Scrisoarea I il constituie geniul. originalitatea. dezvoltă poetica imaginaţiei şi a visului. ce se va pierde la apariţia spiritului romantic. de emoţie şi de eul interior. doar o atitundine. cultivarea sentimentului şi a fanteziei creatoare. . subliniind drama umană. iubirea. geniul in raportul sau cu societate. o stare de spirit. iubirea.

fara solutii de iesire. de spleen. greutatea sufocanta.care. universul monoton. tehnica repetitiilor. ________________________________________________________________________ Poezia simbolista este exclusiv o poezie a sensibilitatii pure.care sugereaza apasarea. Obiectul poeziei simboliste il constituie sttarile sufletesti nelamurite. Textul poetic se inscrie in lirica simbolista prin: folosirea simbolurilor.Textul nu cuprinde nici un termen explicit al angoasei. poezia Plumb se incadreaza in estetica simbolista. visare reprezinta alte trasaturi ale poeziei moderniste. deschide volumul cu acelasi titlu. totul putand fi dedus din descrierea cadrului. caracteristice simbolismului. neputand fi formulate clar. nici de poezia sociala. predispozitia pentru reverie. angoasa. Tema poeziei o constituie conditia poetului intr-o societate artificiala. confuze .Dramatismul este sugerat prin corespondenta ce se stabileste intre materie si spirit. Analizeaza particularitatile de structura si de expresivitate. Inclinatia catre stari sufletesti nedefinite. folosirea sugestiei. cromatica si dramatismul trairii eului liric.30. zugravirea starilor sufletesti de angoasa. Poezia Plumb totalitate. prin referire la o poezie studiata.Poetul simbolist nu este interesat nici de poezia naturii in sine. definindu-l in . olfactive. muzicalitate.lipsita de aspiratii Prin atmosfera. muzicale.. a simbolului si a corespondentelor. aparut in 1916. inchiderea definitiva a spatiului existential. cenusiul existential. nici de poezia de idei. sunt transmise pe calea sugestiei Sugestia este folosita drept cale de exprimare a corespondentelor a legaturilor ascunse dintre lucruri prin cultivarea senzatiilor coloristice. Titlul poeziei este simbolul plumb . uneorii in imagini complexe sinestezii.

Plumbul este un metal greu de culoare cenuşie. identificăm folosirea paralelismului sintactic (figură de construcţie. elemente de recurenta – motiv poetic. Explica rolul elementelor de compozitie dintr-un text poetic studiat. Toate aceste elemente ale universului funerar sunt însoţite un determinant substantivul plumb (laitmotiv). plurivalent sau plurivoc(cu mai multe sensuri). La nivelul lexical. împietrire. dar ne sugerează această idee prin anumite detalii ale decorului. Poezia dă impresia de monotonie. Este un monolog. secvente poetice.Apare în vol. plumb.31. coroanele. Motivul cavoului sugerează un spaţiu închis al izolării. greutate. Plumb (1916). o confesiune lirică. izolare de ceilalţi prin lipsa de comunicare. flori. doua elemente dintre urmatoarele: titlu. laitmotiv. solitudine. dobândind anumite semnificaţii în text: apăsare sufletească. putând semnifica lumea meschină în care lipseşte comunicarea reală. Senzaţia finală este de asfixiere a realului. prin care se face o corespondenţă între lumea exterioară şi lumea poetului: Dormeau adânc/dormea întors Sicriele de plumb/amor de plumb Stam singur în cavou/stam singur lângă mort . apartinand lui George Bacovia (la alegere. moarte sufletească. funerar vestmânt. ________________________________________________________________________ Plumb . care apare şi în titlu. dar poetul reuşeşte să contureze tema ei prin jocul de imagini plastice şi auditive. Cuvântul-cheie al poeziei este plumbul. Relaţii de simetrie La nivel sintactic. el este un simbol neconvenţional. sugerat prin motivele: sicriele. relatii de opozitie si de simetrie. constând în repetarea unor structuri sintactice asemănătoare sau identice). cavou.semantic. identificăm prezenţa unui registru funerar. mort. de repetiţie. poetul nu ne vorbeşte în mod direct despre tema morţii.

tribunul (poeta vatespoetul profet). un autor abstract. persoana reală care semnează cartea. răzvrătitul. Unii teoreticieni fac o distincţie între autorul concret şi autorul abstract. El este creatorul unei opere literare. Rimbaud afirma în acest sens: eu este altul. o ale eului simbolist: inadaptatul. prin referire la un text poetic apartinand directiei moderniste. Nu trebuie confundat autorul. titanul. care nu trebuie confundată cu persoana reală. reflexul autorului este eul liric. biografică a autorului (eul biografic. adică un al doilea eu.Era vânt/era frig 32. măscăriciul. Măştile eului liric: o ale eului romantic: demonul. Eul liric sau poetic – individualitate creatoare. dintre care 9 sunt în Cuvinte potrivite(1927). ________________________________________________________________________ Psalmii arghezieni Autor – persoana reală care produce o operă. autorul abstract este inclus în opera literară. o ale eului modern: omul obişnuit. autorul concret produce o proiecţie literară despre sine însuşi. A scris 16 Psalmi. Expune specificul raportului autor – eu liric. geniul. separând eul poetic de cel biografic. o ipostază a autorului. Compunând o operă literară. . cel de-al doilea fiind izvorul celui dintâi. Autorul concret (real) este creatorul real al unei opere literare. el este o personalitate istorică şi biografică. sentimente imaginate de autor. empiric sau pragmatic). Este o voce. cu eul liric sau poetic. o mască. În poezie. voce delegată să exprime stări. se situează în lumea reală unde duce o viaţă autonomă. În timp ce autorul concret duce o viaţă extraliterară.

cei 4-5 ani de viaţă monahală de la Cernica.» Protejat al Divinităţii: «Şi să nu se ştie că mă dezmierdai/Şi că-n mine însuţi Tu vei fi trăit.. Cele două motive centrale ale Psalmilor sunt: Divinitatea şi Psalmistul.Dumnezeu./Tu n-ai mai pus piciorun bătătură. Dumnezeu apare în ipostaza de şoim şi de vânat.» . ”Cercasem eu cu arcul meu/ Să te dobor pe Tine . Ipostazele în care apare psalmistul: răzvrătit..”.credinţă «Cercasem eu cu arcul eu/ Să te răstorn pe Tine. Eul liric reuşeşte să depăşească elementul biografic. Poezia are structura unui monolog dialogat.] Tema este căutarea absolutului. tâlhar: “Tâlhar de ceruri îmi făcui solia/Să-ţi jefuiesc cu vulturii tăria. adeseori oscilând între credinţă şi tăgadă. .» Psalmistul oscilează între evlavie şi revoltă.. Dumnezeu» . fiind formată din patru catrene. deoarece în glasul psalmistului ne identificăm şi noi. Strofa a doua descrie pendularea psalmistului între credinţă şi între tăgadă. timp în care lecturile religioase şi-au pus amprenta asupra lexicului poetului.” Om părăsit de protecţia divină: “Copac pribeag uitat în câmpie/Cu fruct amar şi cu frunziş ţepos şi aspru-n îndârjire. adresat Divinităţii. cititorii. te gândesc. între credinţă şi tăgadă: «Te caut mut.tăgadă [Te drămuiesc în zgomot şi-n tăcere. Este prelucrat aici motivul vânătorii. pe care psalmistul îl caută «în zgomot şi-n tăcere».” Pelerin spiritual: «Mi-aleg poteca strâmtă ca să trec/Ducând în cârcă muntele întreg.. te-nchipui. Tema psalmilor o reprezintă condiţia umană raportată la condiţia divină. Dilema interioară a psalmistului este sugerată prin interogaţiile: «Să te ucid? Sau să-ngenunchi a cere?» El ezită între dorinţa de a distruge orice mit sau formă de idealitate şi îngenuncherea în faţa Stăpânului ceresc.” Revoltat: “De când s-a întocmit Sfânta Scriptură.Eul liric are o legătură reală cu autorul deoarece crearea psalmilor a avut ca surse de inspiraţie: cei 151 de psalmi din Psaltire.

‘serafimi’. relatii de opozitie si de simetrie. incipit. suferinţa poetului atinge paroxismul. Titlul poemului surprinde o lume aflată într-o stare de desacralizare după căderea paradisiacă. când exclamă: «Vreau să te pipăi şi să urlu este. are nostalgia paradisului păstrând amintirea lui. ________________________________________________________________________ Paradis în destrămare. perfecţiunea. totodată. ‘arhangheli’. Evidentiaza elementele de compozitie dintr-un text poetic studiat. doua elemente dintre urmatoarele: titlu. Exasperarea sa atinge apogeul în ultimul vers. substantivul paradis sugerează ordinea. Titlul este o metaforă care exprimă ideea unei lumi desacralizate. deoarece a gustat din fericirea aceea. Poezia se structurează în jurul a două motive poetice: sacrul şi profanul. Omul a pierdut paradisul pentru că s-a comportat uman. elemente de recurenta – motiv. Sacrul este punctat prin cuvintele: ‘portarul înaripat’. secvente poetice. în timp ce lexemul destrămare arată ideea de pierdere a dimensiunii sacre. armonia.» Dorinţa celui care caută este de a găsi ceva care să îi certifice clar existenţa Divinităţii. Poezia are tente expresioniste prin cultivarea unui sentiment de deznădejde şi prin strigătul disperat al omului modern care se simte prins într-o lume din care lipsesc semnele sacrului. Poemul aminteşte de cuvintele filosofului german Heidegger: sein zum Tode ( alunecarea spre moarte). de Lucian Blaga Apare în vol. ci deoarece omul nu mai poate percepe semnele divinului. ‘apa vie’. identificăm un oximoron.În ultima strofă. . Duh’. laitmotiv). Lauda somnului(1929). Sentimentul dominanat este cel de tristeţe şi de nostalgie. 33. ‘porumbelul Sf. ci doar pentru a-l pipăi. Dumnezeu este absent nu pentru că s-ar fi retras din lume. apartinand lui Lucian Blaga (la alegere. psalmistul nedorindu-şi o încleştare cu Dumnezeu din care să iasă biruitor. ‘îngerii’.

strofele inegale ca numar de versuri. ‘părul nins’. imagine ce sugerează coborârea în profan şi nu zborul sau ascensiunea. o porumbelul Sf. cat si a tehnicii poetice. ei fiind atinşi de trecerea timpului. ‘pluguri de lemn’. cu elemente traditionaliste si moderniste. creatia artistica este atat produsul inspiratiei divine. arătând inutilitatea propriei existenţe. fiind atinşi de frig şi de somn. dar ea este umplută de păianjeni sugerând ideea că adevărurile se refuză lumii moderne. Duh devine un mesager al sfârşitului şi nu un sol al păcii. ‘învins’. o arhanghelii ară cu pluguri de lemn şi îşi simt aripile grele. ________________________________________________________________________ Poezia Testament de tudor Archezi este o arta poetica moderna pentru ca poetul devine. iar poezia presupune mestesugul. un nascocitor. Valorificarea diferitelor straturi lexicale in asocieri surprinzatoare. o Îngerii se comportă uman. metrica si ritmul variabile.Profanul îşi subordonează lexeme precum ‘cotor de spadă’. Prezinta particularitati moderniste intr-o poezie studiata. ‘păianjeni’. profane: o portarul înaripat – heruvimii .Un alt argument in favoarea modernitatii poeziei este faptul ca Arghezi introduce in literatura romana. Poezia Testament de tudor Archezi este o arta poetica de sinteza pentru orientarile poeziei interbelice. ‘vor putrezi’. 34. arta devenind un mijloc de reflectare a complexitatii aspectelor existentei si o modalitate de amendare a raului. Personajele biblice (care aparţin sacrului) apar în ipostaze neadecvate. . apartinand lui Tudor Arghezii.ţine în mână ‘un cotor de spadă’. in conceptia lui Arghezi.Pe de alta parte. sunt tot atatea argumente in favoarea modernitatii poeziei. Misiunea lui este de a sugera ‘marea noapte’ în care intră spiritul uman. estetica uratului. truda creatorului. o Apa vie este un simbol al cunoaşterii profunde. prin aceasta creatie. o serafimii au părul nins.

36.Astfel se concretizeaza antiteza celor doua regnuri vegetal reprezentat de Riga si cel animal avando ca exponent pe Lapona Enigel. Prin urmare poezia apartine modernismului/ermetismului barbian. dar subordnate traditionalismului: - . prin referire la un text liric studiat. ________________________________________________________________________ Poezia cuprinde 2 simboluri antonimice: Cele două personaje aparţin unor lumi diferite: Riga Crypto regnului vegetal. ________________________________________________________________________ o Aci sosi pe vremuri. Poetul îşi alege personajele aparţinând unor regnuri diferite pentru a sugera imposibilitatea dragostei lor şi totodată antiteza dintre cele două lumi. caracterizat printr-un ansamblu de idei. conceptii prin care se promoveaza traditia si ideea de specific national. apartinand lui Ion Barbu. Prezinta particularitati moderniste intr-o poezie studiata. Poezia este o demonstraţie a ideii că nu este posibilă nuntirea unor lumi diferite şi cu aspiraţii variate. este o ideologie cultural literara. prin conceptie si limbaj incifrat.35. Ilustreaza conceptul operational traditionalism. Aceasta ideologie isi are punctul de pornire in anul 1840 la revista "Dacia Literara" unde prin articolul "Introductie" unde Mihail Koglaniceanu impunea conceptul de specific prin cele trei surse de inspiratie al operelor literare: * Istoria Nationala * Folclorul romanesc * Natura La inceputul secolului XX se vor impune in literature doua ideologii diferite ca denumire. credinte. iar lapona Enigel regnului uman. accesibila cititorilor initiati. de Ion Pillat Traditionalismul.

Semanatorismul (Garabet Ibraileanu) -Poporanismul (Nicolae Iorga) Aceste ideologii insa au exagerat ideea de traditie de autohton. rima împerecheată. Principalul său volum de poezii este cel din 1923. sunetul său amintind de fragilitatea existenţei umane şi de trecerea timpului. o cultivarea universului rural: berlină. Poezia vorbeşte despre două poveşti de iubire. Pastelul la Ion Pillat este doar un pretext pentru meditaţia poetului asupra efemerităţii existenţei umane. măsura metrică de 13-14 silabe. o Titlul conţine un adverb de loc (aci) şi o locuţiune adverbială de timp (pe vremuri). o Scriitorul continuă tradiţia lui Vasile Alecsandri prin practicarea unui pastel evoluat. In genere opera literara care se subordoneaza acestei ideologii refelcta in mod totalitar numai aspecte autohtone. . fiind organizată în 19 distihuri şi un monovers final. poetul ne introduce într-o atmosferă trecută. cea a trecerii ireversibile a timpului fugit irreparabile tempus şi cealaltă este fortuna labilis (soartă schimbătoare). făcând legătura între timpul prezent (obiectiv) şi timpul amintirii (subiectiv). o La nivel prozodic. obunandu-se astfel inovatiilor sau imprumuturilor de valori din literature moderna. crinolina. ‘psihologic’. clopotul este un motiv sacru. câmpia. Pe Argeş în sus. o Se remarcă predilecţia pentru simbol. care sunt supuse aceleiaşi legi universale a trecerii implacabile a timpului. din care face parte şi textul Aci sosi pe vremuri. Spaţiul şi timpul nu sunt precizate cu exactitate. Scriitorii apartinand acestei ideologii pastreaza un atasament exagerat pentru trecut. O forma mult mai nuantata a traditionalismului este "Gandirismul" aparut in revista "Gandirea" in 1921 la Cluj condusa de Cezar Petrescu o Ion Pilat este un scriitor aparţinând perioadei tradiţionalismului interbelic. idealizand de multe ori realitatea. lanuri de secară. o tonul elegiac (trist). berzele. Adverbul de loc apare într-o formă populară. o Tematica este una tradiţională. poezia respectă canoanele clasice.

Neomodernismul nu reprezintă o evoluţie a poeziei ci o întârziere cu treizeci de ani faţă de experienţele Occidentului. Către Galateea – 1965 – vol. Ion Barbu. o Eul liric subliniază. Poetul foloseşte enumeraţii ample. pentru a-şi exprima sentimentul de iubire :’toate . o apar imagini insolite. ci şi ‘bătaia inimii pe care urmează s-o auzi’. o se cultivă metafore subtile. ________________________________________________________________________ Neomodernismul (al doilea modernism) se referă la generaţia scriitorilor şaizecişti. ‘sfârşitul cuvântului a cărui primă silabă tocmai o spui’. o cultivarea unui limbaj ambiguu. o Tema poeziei este iubirea creatoare (iubirea şi creaţia). Dreptul la timp o poezia valorifică un mit al Antichităţii (Galateea–Pygmalion se îndrăgosteşte de propria operă. poezia devine a artă poetică.37. Caracteristici ale poeziei şaizeciste: o poeţii trebuie să se întoarcă la izvoarele modernităţii interbelice (Lucian Blaga. Liderul poetic al şaizeciştilor este Nichita Stănescu (1933-1983). sugestie). cu exemple apartinand neomodernismului. Ilustreaza caracteristicile limbajului poetic (expresivitate. o reflecţia filosofică. Astfel. ideea că nu cunoaşte doar atributele celei căreia i se adresează. rugându-i pe zei s-o însufleţească). În momentul apariţiei poeziei lui Nichita Stănescu. prin sugestie. ambiguitate. Tudor Arghezi). o ironia. Galateea. o sculptură. legătura dintre artist şi creaţia sa. nicăieri în lume nu se mai scria poezie metaforică de tip modernist.

Comenteaza elementele de limbaj si de expresivitate. Natura apare ca însufleţită de operă şi nu invers. o Natura. după-orizontul. Astfel. de cunoaşterea poetică. răsturnându-se conceptul tradiţional de mimesis: nu arta este o copie a lumii (o copie a copiei).. o Orizontul cunoaşterii e definit prin noţiuni abstracte. Adverbele de loc ‘departe’ şi ‘aproape’ sugerează limitele cunoaşterii de tip raţional. figuri semantice. Creatorul şi creaţia se nasc şi se susţin reciproc. universul sunt însufleţite. Personificarea ‘genunchiul pietrelor’ sugerează însufleţirea operei de artă. jertfa. 38. care nu poate să pătrundă în esenţa tainelor lumii. ci lumea este o copie a artei. poetul creează cuvinte noi. o ‘De ce creaţia este implorată să dea naştere creatorului ?’ Este creată o ambiguitate. râurile devin ‘mişcătoare umbre ale sângelui tău’. Creaţia este aceea care înveşniceşte numele autorului şi îl face să treacă dincolo de timp.timpurile. iar artistul este cel care dă viaţă operei prin imaginaţia şi sensibilitatea sa. sugestie). dincolo-de-marea. figuri sintactice). toate parfumurile. Este nevoie de ceva mai mult. .’. o procedee artistice/figuri de stil (figuri de sunet. rugăciunea (‘şi mă rog de tine. care sunt şi metafore: după-amiaza.. ________________________________________________________________________ Limbaj şi expresivitate înseamnă: o caracteristicile limbajului poetic (expresivitate. iar ultima arată suferinţa. iar pietrele rămân ‘umbre de piatră ale genunchiului meu’. dintr-un text poetic apartinand lui Nichita Stanescu. umilinţa. ambiguitate. naşte-mă’). toate mişcările. Poetul realizează că numai cu ajutorul raţiunii nu poate crea. Copacii devin’umbre de lemn ale vinelor tale’. Primele două metafore personificatoare exprimă vitalitatea sculpturii.

o elemente de versificaţie. Către Galateea – 1965 – vol. Dreptul la timp, de Nichita Stănescu Tema poeziei este iubirea creatoare (iubirea şi creaţia), legătura dintre artist şi creaţia sa. Astfel, poezia devine a artă poetică. Poetul foloseşte enumeraţii ample, pentru a-şi exprima sentimentul de iubire: ’toate timpurile, toate mişcările, toate parfumurile...’. Personificarea ‘genunchiul pietrelor’ sugerează însufleţirea operei de artă. Eul liric apare în ipostaza unui Demiurg în fraza «Ştiu/ tot ce e mai departe de tine». Orizontul cunoaşterii e definit prin noţiuni abstracte, care sunt şi metafore: dupăamiaza, după-orizontul, dincolo-de-marea. Astfel, poetul creează cuvinte noi. Natura, universul sunt însufleţite. Copacii devin ’umbre de lemn ale vinelor tale’, râurile devin ‘mişcătoare umbre ale sângelui tău’, iar pietrele rămân ‘umbre de piatră ale genunchiului meu’. Primele două metafore personificatoare exprimă vitalitatea sculpturii, iar ultima arată suferinţa, umilinţa, jertfa, rugăciunea (‘şi mă rog de tine, naştemă’). Natura apare ca însufleţită de operă şi nu invers, răsturnându-se conceptul tradiţional de mimesis: arta este o copie a lumii (o copie a copiei). Adverbele de loc ‘departe’ şi ‘aproape’ sugerează limitele cunoşterii de tip raţional, care nu poate să pătrundă în esenţa tainelor lumii. Poetul realizează că numai cu ajutorul raţiunii nu poate crea. Este nevoie de ceva mai mult, de cunoaşterea poetică. Există o anumită tensiune interioară care creşte în poem. Verbul la forma imperativă ‘naşte-mă’ este un refren al poeziei (laitmotiv). El constituie totodată punctul culminant al dialogului artistului cu Galateea. ‘De ce creaţia este implorată să dea naştere creatorului ?’Deoarece creatorul şi creaţia se nasc şi se susţin reciproc. Creaţia este aceea care înveşniceşte numele autorului şi îl face să treacă dincolo de timp, iar artistul este cel care dă viaţă operei prin imaginaţia şi sensibilitatea sa. Poezia este o invocaţie către Galateea. Galateea este iubita, dar şi creaţia. Versuri albe, inegale ca lungime .

Ritmul interior. Poetul foloseşte ingambamentul.

39. Ilustreaza conceptul operational lirism subiectiv, prin referire la doua poezii studiate, apartinand romantismului, simbolismului, modernismului sau neomodernismului. ________________________________________________________________________ “Eu nu strivesc corola de minuni a lumii” de Lucian Blaga face parte din seria artelor poetice ale literaturii române din perioada interbelică. Poezia este aşezată în fruntea primului său volum, “Poemele luminii”(1919), şi are rol de program (manifest literar), realizat însă cu mijloace poetice. Tema poeziei o reprezintă atitudinea poetică în faţa marilor taine ale Universului: cunoaşterea lumii în planul creaţiei poetice este posibilă numai prin iubire. Fiind o poezie de tip confesiune, lirismul subiectiv se realizează prin atitudinea poetică transmisă în mod direct şi, la nivelul expresiei, prin mărcile subiectivităţii (mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţează eul liric): pronumele personal la persoana I singular, adjectivul posesiv la persoana I, verbele de present, persoana I singular, alternând spre diferenţiere cu persoana a III-a; topica afectivă/cezura. “Plumb” de George Bacovia. Textul este structurat in doua catrene construite pe baza lexemului plumb, care este reluat in 6 din cele 8 versuri ale poeziei.Cele doua strofe/secvente poetice corespund celor doua planuri ale realitatii: realitatea exterioara, obiectiva simbolizata de cimitir si de cavou si realitatea interioara, subiectiva, simbolizata de sentimentul iubirii a carui invocare se face cu disperare, fiind si el conditionat de natura mediului.

Lirismul subiectiv este redat la nivelul expresiei prin marcile subiectivitatii: persoana intai a verbelor “stam”, “am inceput”,, persoana I a adjectivului posesiv “amorul meu”.

40. Exemplifica trasaturile speciei dramatice comedia, prin referire la o opera studiata. ________________________________________________________________________

O scrisoare pierdută, de I.L. Caragiale Comedia – specie a genului dramatic, in proza sau in versuri care provoaca rasul (este menita sa-I inveseleasca pe spectatori) prin surprinderea moravurilor sociale, a unor tipuri umae sau a unor situatii neasteptate, avand un final fericit si, deseori, un rol moralizator.Conflictul comic presupune contrastul dintre aparenta si esenta, dintre pretentii si realitate.Personajele comediei sunt inferioare in privinta insusirilor morale, a capacitatilor intelectuale sau a statutului social. Caracteristici: o stârneşte râsul; o Există diferite situaţii comice, diferite greşeli de exprimare care produc râsul. În acest sens, Caragiale foloseşte procedee specifice teatrului clasic, făcând apel la încurcătură (determinată de pierderea banului), la coincidenţă (Dandanache utilizează acelaşi instrument de şantaj ca acela la care recurge Caţavencu), la quiproquo (înlocuirea lui Caţavencu, în final, cu Agamiţă Dandanache). o conflict derizoriu (nesemnificativ); o Conflictul este produs de pierderea scrisorii trimise de Tipătescu lui Zoe. Scrisoarea este un adevărat personaj, care trece din mână în mână, generând şi întreţinând intriga, contribuind la menţinerea tensiunii dramatice. o Prin dispariţiile repetate şi eforturile personajelor de a o recupera, ea se transformă într-o importantă sursă a comicului.

este mediocru. Caţavencu – demagogul etc. Ilustreaza comicul (de caracter. ________________________________________________________________________ O scrisoare pierdută. dar nu le iartă acele defecte care le face ridicole.o personajul este confruntat cu false probleme. de limbaj. Caragiale Comicul – categorie estetică. refăând pacea. acum se împacă. Zoe – femeia adulterină. o conflict între aparenţă şi esenţă. mai . Pristanda – poliţaiul slugarnic. Piesa se încheie într-o notă comică. nu inofensive: «Curat constituţional». o Nae Caţavencu este pus ca să conducă manifestaţia în cinstea lui Agamiţă Dandanache. iar personajele. o stil parodic. prin referire la o comedie studiata. ce desemnează un fenomen care stârneşte râsul şi care nu pereclitează existenţa celor implicaţi. 41. o Personajele vor să pară altceva decât sunt. Comicul de limbaj este provocat de: o prezenţa numeroaselor greşeli de vocabular. Observarea discrepanţei între aparenţă şi esenţă produce efecte comice. de caracter. care mai înainte au fost în conflict. prin vorbele lui Pristanda. având defecte morale care sunt satirizate. o deznodământ vesel. de nume. satira. Tipuri de comic : de situaţie. sarcasmul. Trahanache – soţul încornorat. ironia. între scop şi mijloace.L. între adevăr şi minciună. grotescul. de situatie sau de limbaj). o Caragiale îşi iubeşte personajele. Comicul provine dintr-o neconcordanţă între aparenţă şi esenţă. Cuvintele sunt deformate. de I. o Tipurile de personaje reflectă anumite defecte de caracter sau vicii. Forme ale comicului : umorul.

o orice scenă în care apar efecte comice. adresant. ceea ce permite amestecul celor două categorii fundamentale ale genului dramatic: comicul şi tragicul. o încurcătura (pierderea scrisorii). renumeraţie. ________________________________________________________________________ Drama este o piesă de teatru cu un conţinut grav. rezultat al unei mai mari libertăţi de creaţie.. prin referire la o opera literara studiata.. Ilustreaza conceptul operational drama. primesc ! dar să nu se schimbe nimica..ales neologismele. plebiscit). tratat uneori într-o manieră comică. curat constituţional.Brânzovenescu. plebicist (familie.» o asociaţii incompatibile: «Industria română e admirabilă.» o nonsensul: «. În dramă se regăsesc mai multe curente literare printre care şi . e sublimă.» o ticuri verbale: o Ghiţă Pristanda: curat murdar. Comicul de situaţie rezultă din fapte neprevăzute şi din prezenţa unor grupuri insolite: o triunghiul conjugal: Zoe-Tipătescu-Trahanache. o încălcarea regulilor gramaticale şi a logicii ani. o evoluţia inversă (Caţavencu). o quiproquo-ul (înlocuirea lui Caţavencu prin Dandanache). ori să se revizuiască. dar lipseşte cu desăvârşire. o contradicţia în termeni: «După lupte seculare care au durat aproape 30 de 42. o Trahanache: aveţi puţintică răbdare. din lipsă de instrucţie: famelie. andrisant. remuneraţie. o cuplul Farfuridi.. Drama este o specie modernă a genului dramatic.

el cu prada şi averea! / Dar ce-i mai trebui acuma mii de galbeni în grămezi? – Ce-mi foloseşte domnia?. eroi excepţionali în situaţii excepţionale: Răzvan este dominat de trăsături puternice de caracter.romantismul. Alături de acest motiv îl întâlnim şi pe acela al sorţii schimbătoare: „Necruţând nimica-n lume. Mai întâlnim deasemenea şi comparaţia romantică „O faptă cât de frumoasă.. ce din lăcomie. Grozavul vis!. / Viermii sunt naşi. de care este conştient. tot strigând că nu-i destul!” şi versuri de factură populară: „Moartea-i mireasă/ Normântu-i casă. / Daţi-mi armă! Lângă dânsul. Ca erou romantic el este structurat contradictoriu: înzestrat cu calităţi de excepţie. dar şi versuri cu valoare de pamflet social: „Astfel şi boierul ăsta e painjinul sătul. pulbere şi cenuşă! . / El pentr-o biată lescaie. procedeu specific romantismului.... Nebuni.. eu pentr-un ceas de mândrie”. antiteză pe care o putem observa foarte bine între Răzvan şi Zbierea. La nivel artistic predomină antiteza. La nivelul personajelor întâlnim eroi romantici... evoluând de la condiţia sa de ţigan liber la aceea de domnitor al Moldovei. personaje care în final îşi găsesc sfârşitul împreună datorită aceluiaşi motiv: dorinţa de putere şi lăcomia: „Nu-mi ziceai tu... / Tăinuieşte câteodată pieirea cea mai grozavă!. proverbul popular: „Fie pâine cât de rea.” Este întâlnit şi umorul popular: „Bre! Ce de mai boierime! Doi jupâni ş-o jupâneasă! / Parcâ-i la curtea domnească! / O adunătură aleasă!”.”. tu eşti o unealtă a puterii fără nume. Piesa „Răzvan şi Vidra” este o dramă romantincă care urmăreşte destinul lui Răzvan.” În această piesă apare şi motivul romantic al visului prevestitor: „Visul meu!. neştiind nimica sfânt. / Uitam că viaţa-i o punte dintre leagăn şi mormânt!”./ Care ţese nevăzută toate lucrurile-n lume.. Romantismul este un curent literar apărut în prima jumătate a secolului al XIX-lea. Pe-amândoi aci ne vezi / Praf. / Tot mai dulce mi se pare. Vidro. În această piesă întălnim mai multe trăsături ale romantismului cum ar fi evaziunea în trecut. oare. Bogdan Petriceicu Hasdeu pornind de la cronica lui Miron Costin şi de la un studiu istoric consacrat lui Răzvan de Nicolae Bălcescu. ca o floare cu otravă. / Şi de ce eu stau aicim când Răzvan înfruntă focul?. / Astfel c-ades muritorul. făr’ s-o ştie singur el!”. când o ştiu din ţara mea”. dar . să fiu întocmai ca Sbierea? / Eu cu cinstea şi mândria. istorie sau tradiţie.. / Gata să-şi mai dreagă cursa.. în primejdie mi-e locul... Germania şi Franţa. / Hai la vrăjmaşi!.. Întâlnim motivul destinului care aminteşte de tragedia greacă antică: „Tu! Da. în Anglia.. bun ca blândul mieluşel / Face rele peste.

creând astfel noi specii printre care şi drama. Când e prins Zbierea. în primul rând. buna măiculiţă. din cauza căruia fusese făcut „rob pentr-un galben”... încât ajunsei de mic / În casa mitropoliei cel mai isteţ grămătic. Răzvan şi Vidra este o piesă romantică. sau tema răzbunării prin bunătate. Romantismul promovează alături de poezia lirică sau proză şi dramaturgia. într-un moment când curentul romantic începea să dispară. pe care autorul le dispune în cadrul unei existenţe istorice reale. generozitatea. decât amar. cântecul fcut-am eu. a stăpânului devenit robul robului său. cutezanţa în lupta pentru dreptate şi curajul răspunderii: „El nu-i vinovat sărmanul. ştiut-am să-nvăţ scrisoare / sârbească şi românească. Prin încercarea de a reda culoarea locală şi atmosfera epocii. / Mai dulce-i spânzurătoarea / Nu mai aştept în zadar!” Comportamentul şi faptele sale arată însuşiri alese: ştiutor de carte: „Dintre mii de ţigănime.. cinstea: „Mama. dar le provoacă în final înfrângerea şi chiar tendinţa de a amesteca solemnitatea tragicului cu omenescul. cu trăsăturile individuale care umanizează personajele. Piesa apelează la o serie de convenţii şi teme cunoscute în literatura romantică. drama individului apăsat de prejudecata publică: „Eu. .neputiincios în afirmarea lor. ţigan! Eu. vai. cum ar fi: tea săracului îmbogăţit din întâmplare. pentru că drama Răzvan şi Vidra este. Răzvan îl iartă: „Răzbunarea cea mai crudă este când duşmanul tău / E silit a recunoaşte că eşti bun şi dânsu-i rău!” Avântul romantic al personajului se împleteşte cu clasicismul construcţiei realizată într-o structură unitară echilibrată. care îi susţin pe parcursul devenirii lor.a celui dispreţuit care se ridicădatorită meritelor sale proprii. deşi apare.. din mormânt ar tresări / De-ar şti că în pieptu-mi se mişcă păcatul de-a tâlhări”. / L-am scris. l-am lipit şi pace!” Suflet generos. Răzvan se comportă după legile morale nescrise ale haiducilor. Călinescu. dominate de câte o pasiune devoratoare.o. după cum spunea G.care refuză bogăţia.”. prin alegerea unor personaje care întruchipează caractere puternice. În opera „Răzvan şi Vidra” se mai regăsesc şi alte caracteristici specifice romantismului cum ar fi amestecul genurilor sau subiectivismul. Jupâne! / Decât.

Pentru descrierea şi realizarea scenică a acestor situaţii dramatice romantice. autorul utilizează frecvent procedee retorice. Intriga piesei (elementul care declanseaza desfasurarea actiunii si efectul de ansamblu al textului) porneste de la o intamplare banala: pierderea unei scrisori intime. comedia este destinata reprezentarii scenice. scena. Conflictul dramatic principal consta in confruntarea pentru puterea politica a doua forte opuse: reprezentantii puterii (prefectul Stefan Tipatescu. Textul dramatic este structurat in patru acte alcatuite din scene.Actiunea comediei O scrisoare pierduta este plasata “in capitala unui judet de munte. Fiind destinata reprezentarii scenice.Toate aceste sunt teme romantice prin faptul că includ elementul caracteristic al antitezei. creatia dramatica impune anumite limite in ceea ce priveste amploarea timpului si a spatiului de desfasurare a actiunii. 43. intriga. dovada fiind lista cu Persoanele de la inceputul piesei si didascaliile. in zilele noastre”. care o foloseste ca arma de santaj. pe o viziune hiperbolică a realităţii. toate acestea fiind caracteristice teatrului romantic. şi făcând din Răzvan şi Vidra o dramă romantică. in perioada campaniei electorale. ________________________________________________________________________ Ca specie a genului dramatic. compromitatoare pentru reprezentantii locali ai partidului aflat la putere si gasirea ei de catre adversarul politic. singurele interventii directe ale autorului in piesa. adica la sfarsitul secolului al XIX-lea. relatii temporale si spatiale). intr-un interval de trei zile. în general declamative şi bazate pe exagerări. fiind construit sub forma schimbului de replici intre personaje. pres partidului Zaharia Trahanache si sotia acestuia Zoe) si gruparea independenta constituita in jurul lui Nae .Acest fapt ridicol starneste o agitatie nejustificata si se rezolva printr-o impacare generala s neasteptata. Analizeaza constructia subiectului (conflict dramatic. al contrastului dintre două situaţii.

Conflictul are la baza contrastul dintre ceea ce sunt si ceea ce vor sa para personajele. Nae Caţavencu – demagogia personajului. iar neologismele le deformează. 2. intre aparenta si esenta. c-am întors-o cu politica?» Pristanda foloseşte frecvent termeni populari. Prin nume: Zaharia Trahanache – numele lui sugerează zahariseala şi capacitatea de a se modela uşor. întâlnim frecvent ca modalităţi de caracterizare preferate de autor următoarele procedee fundamentale. catrindală. defect de vorbire care nu se potriveşte cu statul lui social: «Asa e. Farfurdi şi Brânzovenescu – numele lor au «rezonanţe culinare» şi sunt derivate cu sufixe onomastice greceşti şi româneşti. curat condei. nume ce trimite la caţă – persoană care vorbeşte mult. după ordinele superiorilor: Trahanaua e o cocă moale. ceea ce denotă o gândire plată şi o anumită inerţie a personajului. Ticul său verbal produce asociaţii comice: curat murdar. 44. în O scrisoare pierdută. ________________________________________________________________________ La Caragiale. renumeraţie. este sugerată prin numele de Caţavencu. puicusorule. prin referire la un text literar studiat. Comenteaza doua modalitati specifice de caracterizare a personajului dramatic. precum «aveţi puţintică răbdare». care se . ambitios avocat si proprietar al ziarului Racnetul Carpatilor. prin nume. toate indirecte: 1. principala sa caracteristică. famelie. mai ales regionalismele. prin limbaj. curat constituţional.Catavencu. Dandanache e peltic. amestecul clientelei politice a vremii. trădându-şi incultura şi lipsa de instrucţie: bampir. Prin limbaj: Zaharia Trahanache are ticuri verbale.

. / Gata să-şi mai dreagă cursa. Pristanda – numele personajului este luat de la un joc moldovenesc în care se bate pasul într-o parte şi-n alta fără să se pornească niciunde. ca o floare cu otravă.” Este întâlnit şi umorul popular: „Bre! Ce de mai boierime! Doi jupâni ş-o jupâneasă! / Parcâ-i la curtea domnească! / O adunătură aleasă!”. oare. Mai întâlnim deasemenea şi comparaţia romantică „O faptă cât de frumoasă. când o ştiu din ţara mea”. dar şi versuri cu valoare de pamflet social: „Astfel şi boierul ăsta e painjinul sătul. Pe-amândoi aci ne vezi / Praf. / Tot mai dulce mi se pare.. ce din lăcomie.. el cu prada şi averea! / Dar ce-i mai trebui acuma mii de galbeni în grămezi? – Ce-mi foloseşte domnia?. / Tăinuieşte câteodată pieirea cea mai grozavă!. În această piesă întălnim mai multe trăsături ale romantismului cum ar fi evaziunea în trecut.bucura de aceleaşi avantaje constituţionale. 45. Nebuni. tu eşti o unealtă a puterii fără nume. eu pentr-un ceas de mândrie”. făr’ s-o ştie singur el!”. Bogdan Petriceicu Hasdeu pornind de la cronica lui Miron Costin şi de la un studiu istoric consacrat lui Răzvan de Nicolae Bălcescu. / Astfel c-ades muritorul. Vidro. proverbul popular: „Fie pâine cât de rea.. bun ca blândul mieluşel / Face rele peste. pulbere şi cenuşă! . arătând şiretenia lui. Expune subiectul unei drame studiate. istorie sau tradiţie. / El pentr-o biată lescaie. procedeu specific romantismului. personaje care în final îşi găsesc sfârşitul împreună datorită aceluiaşi motiv: dorinţa de putere şi lăcomia: „Nu-mi ziceai tu.. să fiu întocmai ca Sbierea? / Eu cu cinstea şi mândria. ________________________________________________________________________ Piesa „Răzvan şi Vidra” este o dramă romantincă al carei subiect il reprezinta destinul lui Răzvan. ce simte că adversarul de azi poate fi prefectul de mâine.. antiteză pe care o putem observa foarte bine între Răzvan şi Zbierea. evoluând de la condiţia sa de ţigan liber la aceea de domnitor al Moldovei. tot strigând că nu-i destul!” şi versuri de factură populară: „Moartea-i mireasă/ Normântu-i . La nivel artistic predomină antiteza./ Care ţese nevăzută toate lucrurile-n lume. Întâlnim motivul destinului care aminteşte de tragedia greacă antică: „Tu! Da.

” În această piesă apare şi motivul romantic al visului prevestitor: „Visul meu!. / Uitam că viaţa-i o punte dintre leagăn şi mormânt!”. ________________________________________________________________________ Personajul Razvan din drama Razvan si Vidra de B. decât amar.”. de care este conştient. Ca erou romantic el este structurat contradictoriu: înzestrat cu calităţi de excepţie.. / L-am scris. / Daţi-mi armă! Lângă dânsul.. drama. în primejdie mi-e locul. dar neputiincios în afirmarea lor.Hasdeu Piesa „Răzvan şi Vidra” este o dramă romantincă care urmăreşte destinul lui Răzvan. generozitatea. vai.. pentru că drama Răzvan şi Vidra este. Răzvan îl iartă: .. Alături de acest motiv îl întâlnim şi pe acela al sorţii schimbătoare: „Necruţând nimica-n lume. neştiind nimica sfânt.. în primul rând. cutezanţa în lupta pentru dreptate şi curajul răspunderii: „El nu-i vinovat sărmanul... evoluând de la condiţia sa de ţigan liber la aceea de domnitor al Moldovei. Caracterizeaza un personaj. după cum spunea G. drama individului apăsat de prejudecata publică: „Eu. încât ajunsei de mic / În casa mitropoliei cel mai isteţ grămătic..... ştiut-am să-nvăţ scrisoare / sârbească şi românească.. cântecul fcut-am eu. La nivelul personajelor întâlnim eroi romantici. Jupâne! / Decât. din cauza căruia fusese făcut „rob pentr-un galben”. Grozavul vis!. din mormânt ar tresări / De-ar şti că în pieptu-mi se mişcă păcatul de-a tâlhări”.casă. cinstea: „Mama. forme ale dramaturgiei in teatrul modern). buna măiculiţă. ţigan! Eu. 46. Răzvan se comportă după legile morale nescrise ale haiducilor.”. / Şi de ce eu stau aicim când Răzvan înfruntă focul?.P. / Viermii sunt naşi. dintr-un text dramatic studiat (la alegere: comedie. l-am lipit şi pace!” Suflet generos...o. / Hai la vrăjmaşi!. eroi excepţionali în situaţii excepţionale: Răzvan este dominat de trăsături puternice de caracter. Călinescu. / Mai dulce-i spânzurătoarea / Nu mai aştept în zadar!” Comportamentul şi faptele sale arată însuşiri alese: ştiutor de carte: „Dintre mii de ţigănime. Când e prins Zbierea.

________________________________________________________________________ Ca specie a genului dramatic. Ilustreaza elementele de compozitie a textului dramatic (act. intr-un interval de trei zile. creatia dramatica impune anumite limite in ceea ce priveste amploarea timpului si a spatiului de desfasurare a actiunii. prin referire la o opera literara studiata. care o foloseste ca arma de santaj. in zilele noastre”. Intriga piesei (elementul care declanseaza desfasurarea actiunii si efectul de ansamblu al textului) porneste de la o intamplare banala: pierderea unei scrisori intime. in perioada campaniei electorale. adica la sfarsitul secolului al XIX-lea.„Răzbunarea cea mai crudă este când duşmanul tău / E silit a recunoaşte că eşti bun şi dânsu-i rău!” Avântul romantic al personajului se împleteşte cu clasicismul construcţiei realizată într-o structură unitară echilibrată. 47. comedia este destinata reprezentarii scenice. replica. Conflictul dramatic principal consta in confruntarea pentru puterea politica a doua forte opuse: reprezentantii puterii (prefectul Stefan Tipatescu. indicatii scenice). Fiind destinata reprezentarii scenice. ambitios avocat si proprietar al ziarului Racnetul Carpatilor. Textul dramatic este structurat in patru acte alcatuite din scene. fiind construit sub forma schimbului de replici intre personaje. pres partidului Zaharia Trahanache si sotia acestuia Zoe) si gruparea independenta constituita in jurul lui Nae Catavencu. scena/tablou.Acest fapt ridicol starneste o agitatie nejustificata si se rezolva printr-o impacare generala s neasteptata. compromitatoare pentru reprezentantii locali ai partidului aflat la putere si gasirea ei de catre adversarul politic. dovada fiind lista cu Persoanele de la inceputul piesei si didascaliile.Conflictul are la .Actiunea comediei O scrisoare pierduta este plasata “in capitala unui judet de munte. singurele interventii directe ale autorului in piesa.

se raporteaza intr-o maniera comuna la o anumita traditie literara (la inceputurile lor. parnasianismul. Ilustreaza conceptul operational curent literar. concorda in preferintele pentru anumite genuri si specii literare si utilizeaza in opera lor modalitati artistice similare. Simbolismul curent literar modernist. Manifestul literar al. ________________________________________________________________________ Curent literar – miscare literara dintr-o anumita perioada social-istorica. aparut ca o reactie impotriva poeziei retorice a romanticilor si a impersonalitatii reci a parnasienilor. dadaismul etc. neputand fi formulate clar. Curente literare: . realismul.Poetul simbolist nu este interesat nici de poezia naturii in sine. care da totodata si numele curentului il constituie o scrisoare intitulata Le Symbolisme apartinand lui Jean Moreas. intr-un manifest literar. Obiectul poeziei simboliste il constituie starile sufletesti nelamurite. confuze. olfactive.clasicismul. uneori . intre aparenta si esenta. care . naturalismul. au caracter polemic fata de traditie). sunt transmise pe calea sugestiei. simbolismul. Poezia simbolista este exclusiv o poezie a sensibilitatii pure. prin cultivarea senzatiilor coloristice. reunind scriitori care impartasesc principii estetice similare. romantismul. expresionismul. 48.baza contrastul dintre ceea ce sunt si ceea ce vor sa para personajele.Principiile estetice ale unui curent literar sunt cristalizate. muzicale. nici de poezia sociala. prin referire la romantism sau la simbolismul romanesc (la alegere). de obicei. nici de poezia de idei. dar exista si curente reprezentate de mai multe manifeste. Sugestia este folosita drept cale de exprimare a corespondentelor/legaturilor ascunse dintre lucruri.

iubirea. melancolia. Tehnici simboliste: o simbolul. a anumitor vocale sau a refrenului. . o evadarea. toamna. Cultivarea simbolului are. natura ca loc al corespondentelor. Mallarme:”A numi un obiect inseamna a suprima trei sferturi din placerea pe care ti-o da un poem. o importanta majora in cadrul acestui curent. o moartea. a lamuri. muzica. sinestezia. iata visul nostru”. o corespondenţele. Teme: o condiţia poetului. predispozitia pentru reverie. obtinuta nu numai prin ritmuri si rime perfecte. placere care consta in bucuria de a ghici incetul cu incetul. targul provincial ca element al izolarii. spleen-ul. ci mai ales prin repetitia obsedanta a unor cuvinte.in imagini ample – sinestezii. culorile. parcul. o versul liber. Motive: singurătatea. Inclinatia catre stari sufletesti nedefinite. ploaia. o natura. o muzicalitatea. nevroza. de asemenea. visare reprezinta alte trasaturi ale poeziei simboliste. Un element definitoriu al poeziei simboliste il reprezinta cautarea muzicalitatii exterioare. o starea de nevroză. functia simbolului ramane aceea de a sugera (simbol implicit). la simbolisti. o claustrarea. Simbolistii au predilectie pentru banumite teme si motive: iubirea. a materializa o idee sau un sentiment (simbolul explicit). sa sugerezi.Utilizat in poezia anterioara (de pilda la romantici) pentru a exprima. o sugestia.

culoarea locala. o respingerea regulilor inpuse de clasicism.Conceptul artei de frumos include si uratul si grotescul » o Trasaturi/principii estetice o imaginatia – principiul fundamental de creatie. Romantismul – orientare ideologica artistica si literara aparuta in prima jumatate a secolului al 19-lea in spatiul european. libertatea de creatie. trecut istoric. miturile. o primatul sentimentului si al fanteziei creatoare.cimitirul. o subiectivitate. fabulosul. interesul pentru mituri. Fichte).Manifestul literar l-a constituit prefata dramei Cromwell al lui Victor Hugo « nu exista reguli si nici modele. vis. fantasticul.Romantismul are la baza filozofia idealista germana (a lui Hegel. o antiteza. expansiunea eului individual. spatiu natal sau spatii exotice o Antiteza trecut – prezent . o cultivarea emotiei si a sentimentului o intensitatea trairilor o amestecul genurilor si al stilurilor o Surse de inspiratie/teme o Folclorul local. o fascinatia misterului si a exceptionalului. o Trecutul istoric. Schopenhauer.Contextul istoric. al aparitiei romantismului.. o Natura locala sau spatiile exotice o Exceptionalul o Raportul cu timpul o Evadarea din realitate in vantezie. lupta pentru independenta si libertate nationala. l-a constituit revolutiile burghezo-democratice.

49. ________________________________________________________________________ . personaje din toate mediile sociale. particularul/exceptionalul o Stilul o Stilul metaforic o Fuziunea genurillor si a speciilor o Largirea si imbogatirea limbii literare: limbaj popular. arhaic etc. drama omului. Expune modul in care doctrina estetica promovata de revista Dacia literara se reflecta in creatia scriitorilor pasoptisti.o Personajul literar o Personaje exceptionale in inprejurari exceptionale o Antiteza inger-demon. tiranul.

Master your semester with Scribd & The New York Times

Special offer for students: Only $4.99/month.

Master your semester with Scribd & The New York Times

Cancel anytime.