Sunteți pe pagina 1din 7

EDUCAŢIA PRIN MUZICĂ LA COPII

NEDELCU ADELA CRISTINA

Studentă la Facultatea de Litere - Pedagogia Învățământului Școlar și Preșcolar -Universitatea din Craiova

E-mail: acnedelcu@yahoo.com

Abstract: In the following material, you will read about some activities and thoughts of some teachers of the United States
of America and the United Kingdom, which succesfully used music to teach the children subjects like: maths, language and
literacy, foreign languages, history, culture and theatre. More than that, this material shows the positive aspects of music, as
a stimulent for the mind and one of the biggest sources of fun.

Keywords: educație, muzică, copil, școală, grădiniță, activități

Știați că atunci când ascultați muzică sunt activate mai multe părți ale creierului decât atunci când faceți
orice altceva?
Sunt atât de multe cercetări care arată multiplele căi prin care muzica poate ajuta copiii să învețe!
Studiile arată că folosind muzica în acțiunea de învățare, rezultatele lucrărilor de control se pot
îmbunătăți.
Muzica este motivantă și atrăgătoare.
Orice cadru didactic poate găsi modalități de a accesa numeroasele beneficii educaționale ale muzicii.
Școlile cu proiecte bazate pe o activitate muzicală sporită sunt ideale, de aceea, mulți învățători, părinți
sau membrii ai comunității au luat deja măsuri pentru a le sprijini. Chiar dacă școala nu-și permite un buget
pentru finanțarea unor activități muzicale extrașcolare (cor, formație de muzică a școlii, teatru muzical, cursuri
de chitară, etc.), muzica nu trebuie să lipsească. Integrarea muzicii în predarea altor materii este o modalitate de
a pune în evidență unele dintre punctele sale forte și de a îmbogăți întregul curriculum școlar.

Folosirea muzicii în timpul orelor de știință


“Copii vin la școală cunoscând cântecele ”Mary Had a Little Lamb” (”Mary avea un mieluț”) și
”Twinkle, Twinkle, Little Star” (”Strălucește, strălucește, mică stea”),” spune Kay Smitherman, profesoară
pensionară de matematică din Angleton, Texas. ”Nu ar fi drăguț ca elevii să vină la școală știind deja formule
de matematică pe dinafară?” Smitherman a făcut o a doua carieră scriind versuri cu teme matematice pe melodii
populare cunoscute de copii, pentru a-i ajuta în memorarea formulelor esențiale și pentru a-și deprinde abilități
matematice. Ea ne explică: ”Cu ajutorul muzicii, reții pașii pe care îi ai de făcut. În timpul lucrărilor de control ,
elevii îngână melodiile cu formule, pentru a și le aminti.” ”Odată”, își amintește ea, ”după o lucrare de control,
un elev a venit la mine și a mărturisit că un grup de copii a copiat”. ”Ce?” a întrebat ea surprinsă. ”Cum așa?” El
a continuat: ”Când am ajuns la partea despre mediană, domeniu și modul, am îngânat tot cântecelul până când
am ajuns la partea de care am avut nevoie și am scris-o”.

Îndemnând copiii să participe la compunerea muzicii, se poate ajunge la un alt nivel al cunoașterii.
Învățătorul de matematică Robyn Silbey, din Gaithersberg, Maryland, încurajează pe alți învățători, pe care îi
pregătește în acest domeniu, să ”folosească muzica pentru a ajuta elevii să-și amintească tabla înmulțirii.”
De asemenea, cadrele didactice pot provoca elevii să consolideze teoria punând cuvinte noi pe o melodie bine-
cunoscută.

”Această strategie este o cale eficientă de a implica elevii în ceea ce au nevoie să învețe și să
memoreze”, spune Silbey. ”Îmi place această metodă fiindcă toți copiii sunt antrenați în predare și învățare,
devenind o muncă mai ușoară pentru profesor, dar și una distractivă și eficientă pentru elevi”.
Caroline Molyneux, de la liceul Balshaw’s Church of England, Marea Britanie, explică cum îşi
coordonează orele şi cum îşi ajută elevii să ţină minte anumite lecţii, teoretice sau practice.

” Se ştie că muzica ne afectează sentimentele şi nivelele de energie (Brewer, 1995). Aceasta poate
provoca amintiri, spori activitatea creierului şi stimula mintea. În societatea contemporană, condusă de ideea de
consum permanent, o bucată muzicală clasică ne poate face să ne gândim la o anumită marcă de maşini. O
melodie cunoscută poate evoca o marcă faimoasă de parfum. De ce să nu folosim acest mod subliminal de a
transmite informaţii ca o metodă de a învăţa? Într-o societate tehnologizată, orice instrument care poate fi folosit
să captiveze elevi este inestimabil (Beady, 2001).

Ca şi proiect în curs de testare, am experimentat folosirea muzicii ca mod de a-mi inspira grupul de
elevi la începutul zilei. Am folosit cântece vesele, menite să inducă buna dispoziţie, pe care le-am numit
“muzica zilei”. Scriam titlul şi compozitorul piesei respective pe tablă, împreună cu “un gând de zi cu zi”.
Acestea erau fraze antrenante, sau citate furnizate de şcoală pentru a fi citite tuturor grupurilor participante în
proiect în fiecare dimineaţă .

Exemple de “gând de zi cu zi ” includ:

• De ce este prescurtarea un cuvânt aşa de lung?


• Numai cel ce nu vâsleşte are timp să legene barca.
• Cel care nu a făcut niciodată o greşeală nu a încercat niciodată ceva nou.
• Imaginaţia e mult mai importantă decât cunoaşterea. (Albert Einstein)

Am descoperit că doar citindu-le cu voce tare nu a avut un impact prea mare asupra elevilor. Dar atunci
când “gândul” era expus lângă muzica aleasă pentru ziua respectivă şi dădeam drumul melodiilor, elevii
începeau să fie mai interesaţi de amândouă. Vroiau să ştie exact ce muzică era, cine a scris-o, sau cine o cânta şi
apoi care era gândul pentru ziua respectivă.

Reacţia a fost extraordinară. În fiecare zi elevii erau entuziasmaţi să intre în clasă şi să asculte ce era
pregătit. Stăteau în faţa uşii aşteptând chiar înainte ca eu să ajung, nerăbdători să audă selecţia concepută pentru
ziua respectivă. Am descoperit că cele mai de succes melodii erau acelea pe care elevii le mai auziseră, dar ale
căror nume sau compozitor nu le ştiau. Este cazul unor opere precum “Bolero” de Ravel şi “William Tell
Overture” de Rossini. Am dezvoltat idea de a avea teme săptămânale, în care muzica să fie adaptată la diverse
teme, de exemplu “Muzica franceză” sau “Musical-urile".

Elevii au început să ceară melodii, şi nu pe cele cunoscute din topuri. Toţi elevii au participat deopotrivă
încrezători şi liniştiţi, băieţi şi fete. Am ales muzica pe rând, astfel că fiecare a avut o şansă să îşi exprime
preferinţele. Elevii au făcut o competiţie în a găsi cea mai obscură, dar în acelaşi timp interesantă muzică.
Cerererile au inclus piesa clasică “Dance of the Knights” din Romeo si Julieta a lui Prokofiev (copiii studiau
piesa lui Shakespeare la ora lor de teatru ) şi “Matchstalk Men” de Brian & Michael – un cântec despre faimosul
artist din Manchester - început de secol XX – L.S. Lowry.

Muzica a îmbogăţit cultura generală a elevilor şi în acelaşi timp i-a distrat. Au descoperit că John Williams
a scris coloana sonoră pentru filmele Harry Potter şi că un număr de comedianţi faimoşi, printre care şi John
Cleese din filmul James Bond (înainte membru al echipei Monty Python), a colaborat pentru a produce
binecunoscutul nou cântec “Always Look on the Bright Side of Life”. Câţiva elevi chiar au şi recunoscut
cântecul din imnuri de fotbal, dar nu ştiuseră de unde vine.

Moralul de dis-de-dimineaţă al grupului meu de elevi a fost ridicat considerabil şi toţi plecau la ore fericiţi
să înceapă ziua. Am primit vizite de la alţi elevi şi membri ai personalului care auziseră despre muzică şi
veniseră pentru a afla despre ce este vorba. Proiectul a durat un semestru întreg (aproximativ patru luni) şi a fost
aşa de apreciat încât am continuat să folosesc această metodă. Dacă uit vreodată să pun un cântec dimineaţa
primesc plângeri!

În continuare, am început să concep un portofoliu de muzică, strâns legat de programa ştiinţifică. La


momentul respectiv eram în procesul de a scrie scheme de muncă (planuri anuale de lecţie detaliate pentru o
grupă) pentru noul curriculum de ştiinţe, aşa că am legat muzica cu temele şi le-am inclus în aceste scheme.
Obişnuiam să pun muzica pe măsură ce elevii intrau în clasă. Aceştia începeau să caute imediat o legătura
între muzică, titlul lecţiei şi obiectivele pe care le scrisesem pe tablă. Înainte chiar ca elevii să se fi aşezat, să îşi
fi desfăcut ghiozdanele sau să îşi fi scos pixurile şi creioanele, deja vorbeau despre lecţie. Am început să îi
provoc pe elevii care dădeau dovadă de o mai bună înţelegere prin mărirea gradului de dificultate al legăturilor.
Un exemplu a fost acela al melodiei “Under Pressure”(Sub presiune) al formaţiei Queen, pe care am folosit-o ca
să introduc o lecţie numită “Salt in the Diet” (Sarea în dietă). Câţiva elevi au ghicit conţinutul şi ideea lecţiei
chiar înainte de a apuca să fi dezvoltat altceva decât titlul acesteia!

Ideea a început să se dezvolte. Site-ul meu prezintă titlurile lecţiilor din săptamâna care urmează; elevii
vizitează site-ul , citesc titlurile si sugerează muzica care ar putea fi folosită pentru a începe lecţia. Elevii se
pregătesc fără să vrea pentru următoarele lecţii.

În căutarea unei muzici adecvate , am făcut legătura nu numai a titlurilor , dar şi a versurilor din câteva
cântece cu programa: “Big Yellow Taxi ”de Joni Mitchell include versul “They paved paradise and put up a
parking lot.”(Au pavat paradisul şi au construit o parcare). Acesta se încadra perfect în lecţia despre cum
oamenii afectează mediul înconjurător. Elevii au ascultat cu atenţie, aşteptând o legătură cu lecţia.

Am dezvoltat ideea şi mai departe prin folosirea altor tipuri de muzică pentru a crea efectul dorit în timpul
prezentărilor. “Carmina Burana” de Carl Orff este o piesă extrem de dramatică pe care am folosit-o într-o
prezentare asupra imensului impact negativ pe care mesele preparate la microunde îl au în dieta populaţiei din
Marea Britanie.

Pentru a evalua eficienţa ideii, puneam o melodie folosită într-o lecţie trecută şi îi lăsam pe elevi să facă
rezumatul punctelor cheie ale acelei lecţii pe durata cântecului. Am observat că muzica provoca amintiri despre
lucrurile şi abilităţile anterior învăţate. Doar puneam muzica şi elevii îşi aduceau imediat aminte lecţia şi
conţinutul acesteia. În timpul melodiei “Chain Reaction” a Dianei Ross, care fusese folosită în timpul unei lecţii
despre nervi şi reacţiile reflexe, elevii au reuşit să scrie toată succesiunea de evenimente dintr-un arc reflex !
Acest fapt a confirmat şi întărit succesul proiectului, alături de comentariile pozitive făcute de elevi: “Doamna
Molyneux are un cântec pentru fiecare ocazie“ şi “Putem să avem mai multă muzică pe tot parcursul orei?“
Elevii au fost auziţi povestindu-le potenţialilor copii si părinţilor acestora despre muzică şi cum a transformat
începutul lecţiilor într-un moment foarte interesant.

Pe viitor sper să imi extind ideea în toată şcoala, poate implicându-i şi pe profesorii de muzică, care ar putea
sugera anumite piese muzicale şi lega teme ştiinţifice cu propria lor programă. Deja am produs un CD de
recapitulare pentru elevi, în care pot citi sfaturi utile şi fapte pentru examenele GCSE. Introducând parte din
muzica care a fost deja folosită în timpul lecţiilor ar putea să îi stimuleze şi mai mult pe elevi în pregătirea
examenelor .

Este aceasta o invenţie năstruşnică? Da, probabil că este. Dar trăim într-o societate plină de tot felul de
invenţii neobişnuite care merg. Eu consider că orice metodă care îi face pe elevi să fie atenţi, să înveţe şi să
reţină informaţii merită să fie încercată,” termină plină de încredere Caroline Molyneux.

Limbaj și Literatură
Poreclită drept ”Domnișoara Muzică”, Beth Butler și-a petrecut ani vizitând copii preșcolari peste tot în
statul Florida, folosind cântecele pentru a învăța pe cei mici zilele săptămânii, părțile corpului uman și altele.
Un vorbitor fluent al limbii spaniole, Butler, a pornit proiectul ”Boca Beth” (www.bocabeth.com), un
program de limbă Spaniolă-Engleză, care utilizează cântece, jocuri, marionete, pentru a preda cuvinte și
propoziții în spaniolă.
”Copiii sunt ca niște bureți”, zice Butler. ”Ei învață rapid, iar muzica face ca totul să fie foarte ușor
pentru ei. ” Fără niciun efort, cu doar 10 minute pe zi, copii vor fi în stare să-și formeze un vocabular bilingv de
bază. Copii trebuie doar să se relaxeze și să asculte.”
Dacă muzica ajută copiii să învețe o nouă limbă, atunci cu siguranță că poate să-i ajute și la
îmbunătățirea propriei limbi. Christina Ledbetter, educatoare: ”La începutul grădiniței, este important pentru
copii ca ei să învețe să citească de la stânga la dreapta și apoi să treacă pe rândul următor.” Pentru o mai bună
explicație, Ledbetter folosește o melodie de Jack Hartmann, numită ”The Way We Read” (”Felul în care
citim”), la care ei își mișcă mâinile și dansează în timp ce cântă.
”Copiii cu dificultăți de vorbire pot beneficia de pe urma muzicii”, spune Susan Stackhouse, învățătoare
la Școala Elementară McDoland, din Warminster, Pennsylvania. Pentru a–i ajuta pe unii elevi cu dizabilități,
Stackhouse inventează propriile-i versuri pe melodii cunoscute. ”Este foarte eficient, deoarece am copii care în
timp ce vorbesc, folosesc cuvinte dificile pe care le-au învățat prin intermediul cântecelelor.”

În cele ce urmează, este prezentată o scurtă descriere a modului în care cântecele pot influența trei domenii
care acoperă bazele învățării cititului:
a) Fonetica
După au învățat cântecelul, copiilor li se arată versurile. Dacă recunosc prima literă din cuvintele cheie, vor
”sparge codul” cititului.

b) Fluența
Repetiția este benefică fluenței, iar prin muzică activitățile repetate devin plăcute. Copiii sunt în stare să
experimenteze reguli gramaticale și ritmice prin cântec.

c) Vocabularul/Înțelegerea
Multe cântece oferă experiențe lingvistice ”față în față”. În mod repetat, copiii ascultă melodii simple, dar
care conțin cuvinte mai dificile. De asemenea, putem să le punem întrebări copiilor referitoare la cântece,
să-i îndemnăm să povestească sau să vizualizeze ceea ce ascultă.

Muzica rock și rap sunt folosite pentru a ajuta elevii cu dificultăți de comunicare sau cu necesități speciale,
pentru a învăța limbajul de bază și a dobândi abilități de lecturare. Muzica preferată a elevilor îi face să se
implice activ în activitățile de învățare și, de asemenea, activează ambele emisfere ale creierului pentru reținerea
noilor informații.
Muzica rap este foarte bună pentru învățarea cuvintelor care rimează și a abilităților de lecturare. Copiii își
pot crea propriile lor cântece rap.
”Rap it Up”, creat de Mark Weakland, folosește versuri simple de rap, pentru a îmbunătăți limbajul și
abilitățile de citire, etape școlare importante. Acest program include chiar piese rap fără versuri, astfel încât
profesorii și elevii să-și compună propriile lor versuri.
Prin programul ”In Tune with Language” (”În acord cu limbajul”), copiii sunt antrenați în activități,
ascultând melodii de genuri diferite ca rock, rap, country, care îi ajută să înțeleagă diferențele individuale și să
se respecte reciproc.
Mulți logopezi și educatori din școlile speciale recunosc beneficiile aduse de muzică în programul lor de
instruire. Ritmul constant care acompaniează multe dintre melodiile rap și rock, ajută copiii cu autism și cu alte
dizabilități severe. Muzica face învățarea distractivă atât pentru profesori, cât și pentru elevi!

Limbajul corpului în cadrul orelor de actorie


În cadrul orelor de actorie, o modalitate simplă de a începe exerciții ale corpului este prin muzică.
Muzica este parte esențială din viața oamenilor, iar prin intermediul internetului, televiziunii, radioului, putem
asculta oricând cântece care ne plac. La orele de teatru, copiii sunt lăsați să se manifeste așa cum vor ei, pe piese
muzicale din domenii diferite și vor învăța, de asemenea, că mișcările corpului se schimbă, în funcție de
melodia ascultată.

O lecție simplă

1. Alegeți cinci melodii, de genuri diferite, care să inducă stări emoționale diferite. Este de preferat ca elevii să
nu știe dinainte melodiile. Este important ca ei să fie surprinși.

2. Spuneți-le elevilor că scopul acestei ore este ca ei să se miște așa cum îi inspiră cel mai bine muzica aleasă.
La fiecare piesă ascultată, puneți-i să spună despre ceea ce simt ascultând melodia respectivă.

3. Asigurați-vă că elevii lucrează individual. Elevii se pot simți stânjeniți și vor căuta sprijin în alții. Pentru a nu
se întâmpla aceasta, spuneți-le să închidă ochii.

4. Porniți muzica, oprindu-vă după fiecare cântec pentru ca elevii să se odihnească și să se gândească la
mișcările proprii. Care este mișcarea cea mai potrivită? Care este ritmul cel mai indicat?
5. La sfârșitul lecției, cereți copiilor să pregătească fiecare o scurtă serie de mișcări de 15 secunde pentru
următoarea oră, cu scopul de a afla sentimentul din spatele mișcării!
Muzica este excelentă pentru ca tinerii actori să exploreze noi mișcări în cadrul lecțiilor de actorie și pe
scenă. Acest exercițiu ajută la o mai bună înțelegere a stărilor emoționale ale muzicii folosite la serbări.

Cultură și muzică
Elevii pe care-i antrenează Teri Tibbett sunt mai degrabă izolați – câteodată se adună numai șase copii și
un învățător într-o școală rurală -, dar sunt dornici de experiențe artistice. Tibbett, o învățătoare care s-a stabilit
in Juneau, Alaska, îi expune la singura sursă de muzică pe care aceștia o pot accesa.

La copiii mai mici, Tibbett pune accentul pe mișcare: bătut din palme, sărituri și pocnituri din degete.
Școlarii încep să învețe despre ”trecutul muzicii, de unde a provenit și ce reprezintă un stil de muzică din punct
de vedere sociologic.” În timpul verii, Tibbett lucrează cu tinerii nativi – majoritatea din triburile Tlingit și
Haida- într-un centru de detenție juvenil. ” Își dau seama că ceea ce fac cu ei nu este o lecție de muzică la fel ca
oricare alta. De aceea, devin dependenți de ea.”

De asemenea, copiii mai mari ajung să vadă și să mânuiască instrumente muzicale ale altor culturi.
Tibbett pune o întrebare, care-i face să analizeze și să compare: ”Aici avem o pârâitoare. Atingeți-o, uitați-vă la
ea. De ce acest instrument aparține familiei idiofoanelor? Care este legătura dintre ea și două bețe sau două
copite de capră pe care le lovim?”

Tibbet se leagă de istorie prin intermediul lecțiilor de muzică, dând ca exemplu ”Ghost Dance”
(”Dansul Fantomei”) care a avut loc dinaintea masacrului de la ”Wounded Knee” (”Genunchiul rănit”), pe la
sfârșitul anilor 1800. Oamenii au dansat un ritual al vindecării, dar ”soldații l-au perceput ca pe un dans de
război, așa că i-a scos din pepeni, astfel că masacrul a început.” Muzica pe care a fost interpretat ”Dansul
Fantomei” poate învia istoria. Analizându-și propriile lor trăiri, elevii pot compara ceea ce au interpretat soldații
atunci când au văzut ”Dansul Fantomei” și care a fost intenția dansatorilor.

Jennifer Rodin, care antrenează învățători pentru învățământul preșcolar, la Colegiul Oglala Lakota din
Kyle, South Dakota, dezvoltă lecții de studii sociale bazate pe diverse tipuri de muzică - percuție, hip-hop, etc.
Rodin sugerează că un învățător poate pune în legătură muzica cu studiile sociale, punându-i pe elevi să caute pe
Internet. De exemplu, la căutarea cuvintelor ”muzică + instrumente + Egiptul Antic” apar imagini și descrieri
ale arfelor, fluierelor și cinelelor. Învățătorul poate încuraja copiii să discute despre felul în care aceste
instrumente au fost construite, din ce materiale sunt făcute și ce materiale sunt necesare la alcătuirea lor.
Folosind materiale ușor accesibile ca tăvi pentru plăcinte, mărgele, linguri, bandă adezivă, sau ouă din plastic,
copiii își pot construi singuri versiuni ale acestor instrumente.

Trecutul ”vorbește”: Muzica și sunetele în cadrul lecțiilor de istorie


În iulie 2004, la conferința ”Proiectului de Istorie al Școlii” din Leeds, Marea Britanie, Dean Smart a
condus un atelier de lucru, care a introdus muzica, sunetele și istoria ”vorbită” în predare și învățare. ”Am
folosit materiale din mai multe perioade ale vremii, din surse diferite, gândindu-mă cum pot capta interesul
copiilor, care este câteodată neglijat când folosim alte resurse, de alt gen.”

Smart a stabilit cinci domenii unde ar putea folosi aceste resurse vizate la conferință:
1. Setarea scenei: Lucrul cu sunete și folosirea simțurilor
2. Trecutul ”vorbește”: Istoria ”vorbită” ca sursă de informații
3. Jocul de rol cu elevi
4. Legătura dintre muzică și imagini
5. Muzica ca stimul pentru acumularea cunoștiințelor

1. Setarea scenei: Lucrul cu sunete și folosirea simțurilor


Muzica din cadrul unei perioade și efectele de sunet pot fii niște căi foarte eficiente pentru a introduce
elevilor o cultură sau evenimente din trecutul îndepărtat. În timpul atelierului de lucru, s-a ascultat muzică
vest-africană și s-a vorbit despre ritualurile și tradițiile ce se regăsesc în acea parte din Africa. Încercați să
ascultați înregistrările cântecelor Nativilor Nord Americani și gândiți-vă la semnificația acestora.
2.Trecutul ”vorbește”: Istoria ”vorbită” ca sursă de informații
Istoria ”vorbită” este prea puțin folosită în școli. Librăria Congresului, Librăria Britanică și multe alte
librării, muzee și arhive pun la dispoziție numeroase mărturii ale oamenilor despre evenimente importante din
secolele al XIX-lea și al XX-lea. Unele mărturii diferă, astfel că ne putem da seama de gândirile divergente ale
oamenilor din acea perioadă, despre modul diferit cum au memorat situațiile și cum le-au descris. Arhivele cu
înregistrări de la Muzeul de Război Imperial au multe de oferit, ca de exemplu: ”Perioada nazistă în Germania”,
”Primul și al II-lea Război Mondial”, etc.

3. Jocul de rol cu elevi


Elevii pot fii puși să creeze știri despre un eveniment din trecut. Pentru a fii cât mai autentice, elevii
trebuie să intre în pielea unor personaje care au asistat probabil la acel eveniment și să încerce să expună cât mai
aproape de adevăr ceea ce au simțit acestea la momentul acela.

4. Legătura dintre muzică și imagini


Mai multe școli împletesc imagini cu muzică pentru a creea prezentări, toate acestea pentru a stimula
elevii. Prezentările Powerpoint pot fii temporizate astfel încât anumite versuri să sugereze unele imagini. De
exemplu, melodia lui Donovan ”Universal Soldier” (”Soldatul Universal”), împreună cu imagini din război din
secolul al XX-lea, are o puternic mesaj despre inutilitatea războiului.
În unele școli, copiilor li sunt date o varietate de imagini sau pot să-și aleagă singuri, pentru ca ei să
creeze o prezentare pe muzică. În alte părți, învățătorul pregătește prezentarea și o integrează ca parte a predării.

5. Muzica ca stimul pentru acumularea cunoștiințelor


Muzica este folosită pentru a încuraja elevii să caute informații despre trecut. Internetul oferă ocazia de
a face aceasta, dacă este folosit cu atenție. De exemplu, Person Education (Educația Persoanelor), are un
website care conține lista cu artiști de pe vremea Războiului Civil American și din Vestul Sălbatic.

Inteligența muzicală
Înainte de a învăța o lecție despre albine la preșcolari, Diane Connell, educator din New Hampshire, s-a
gândit ca aceasta lecție să se apropie cât mai mult de realitate. Copiii au sărit de pe scaune și au început să
”bâzâie” prin clasă pe melodia rapidă, cu ritm sacadat a compozitorului Rimski-Korsakov, ”Zborul bondarului”.
”Muzica i-a ajutat să înțeleagă exact despre ce a fost vorba în lecție”. Connel adaugă că ”dacă elevilor chiar le
pasă de ceva, ei își vor aminti.”
Linda DiPasquale-Morello, învățătoare la Școala Elementară John C. Milanesi din Buena, New Jersey,
crede că muzica ”este la fel sau chiar mai importantă decât cititul, scrisul sau matematica. Mulți copii care nu au
rezultate academice, își arată punctul forte în domeniul artelor, atât muzicale, cât și vizuale. De aceea sunt
împotriva testelor stardardizate de cunoștiințe și înțelegere. Avem nevoie de tot felul de oameni cu tot felul de
talente!”
Greg Percy, învățătoare de 20 de ani din Madison, Wisconsin, a descoperit că inteligența muzicală poate
ajuta copiii la alte tipuri de artă. Ea i-a pus să asculte melodii despre culori, care au ajutat copiii să identifice mai
repede culorile primare. ”Cea mai bună situație este atunci când copiii învață, dar nu sunt conștienți de asta”,
spune Percy.

Muzica stârnește curiozitatea


Beneficiile muzicii depășesc multe așteptări ale cadrelor didactice. Pur și simplu, copiii se bucură, își
capătă încrederea în sine, participând la activități artistice. Norman Weinberg, profesor la catedra de
Psihobiologie, la Universitatea din California, Irvine, scrie că ”Educația prin artă scoate la iveală ce este mai
bun din elevi, valorificând curiozitatea lor naturală, permițând să se dezvolte într-un mediu variat și stimulativ”.
Pentru elevul care a renunțat la școală sau nu a găsit ceea ce căuta, muzica este, câteodată, elementul de
încurajare necesar zi de zi. ”Fiecare are un dar care trebuie descoperit și dezvoltat”, spune Jackie Buckner,
învățătoare la Frank Kohn Elementary School, din Tulare, California. ”Parte din munca mea ca învățător este să
descopăr și să dezvolt aceste daruri”.
”Luați-le copiilor șansa de a descoperi aceste talente și veți face un rău societății”, spune Ann Fennell,
învățătoare de muzică la Academia Vista de Arte Vizuale și de Interpretative din San Diego. Ea este director la
Asociația de Muzică, un program care instruiește cadrele didactice despre cum să introducă muzica în
curriculumul școlar. ”Este imperativ să învățăm toate artele, deoarece nu știm pe cine respingem. Luați-l pe
Louis Armstrong, de exemplu. Dacă n-ar fi ținut niciodată o trompetă în mână, ce-ar fi pierdut lumea? Mulți
copii nu au aceste șanse acasă. Ca profesor, trebuie să deschideți orice ușă, oricărui copil, să-l lăsați să-și
descopere infinitele lui posibilități”.

Muzica sub asediu


Deși artele au fost subiect de discuție pentru No Child Left Behind (”Niciun copil lăsat în urmă” –
program îmbunătățit al educației din SUA), nu există o modalitate de apreciere a modului în care un copil cântă
un acord de chitară. Ca urmare, programele școlare de muzică trebuie dezvoltate. Conform ”Coaliției de
Educație Muzicală”, prezenta reducere de buget va limita accesul la educația muzicală a 60 % din copiii
preșcolari.
Conform compozitorului Bruce Adolphe, consilier în educația muzicală la Centrul Societății Lincoln de
Muzică de Cameră, ”educația trebuie să ajute la creerea unei ființe umane perfecte, la care nu se ajunge dacă ai
numai rezultate excelente la matematică, engleză sau sport; muzica este un limbaj fără bariere și creează o
comunitate-model pentru umanitate.”

Rezultate mai bune la testări


Diminuarea programelor muzicale din școli nu numai că dăunează din punct de vedere estetic, dar,
totodată, contravine cercetărilor care sugerează că elevii care studiează muzică au rezultate mai bune la teste.
Numeroase studii arată că cei care participa în programele muzicale demonstrează îmbunătățirile abilităților
spațio-temporale, performanțe academice superioare și comportament social îmbunătățit.

Părinții cer mai multă muzică


”95% din părinți spun că muzica este cheia de bază în educația unui copil”, zice Laura Johnson, director
executiv asociat a Conferinței Muzicale Americane, o organizație nonprofit care promovează beneficiile
muzicii. Oamenii simt intuitiv că ”elevii care studiează muzica se descurcă mai bine în școală și în viață.”
Comunitatea sprijină educația prin muzică; la un sondaj din anul 2003, 97% au răspuns cred că a interpreta
muzică este un ”hobby frumos” și ”o bună modalitate de exprimare”, care oferă ”un sens al împlinirii.”

Bibliografie:
1. http://teacher.scholastic.com/products/instructor/jan05_music.htm
2. http://www.brighthub.com/education/k-12/articles/27883.aspx#ixzz15LUgUP1j
3. http://www.acadcom.com/acanews1/anmviewer.asp?a=11&z=39
4. http://educationforum.ipbhost.com/index.php?showtopic=2171
5. http://www.songsforteaching.net/early-reading-skills
6. http://www.scienceinschool.org/2007/issue5/music/romanian