),iai putin artist decit Creanga, dar cu 0 cultura mai intinsa si mai variata,

spirescu, din simplu culegator tipograf, cum ii placea inmodestia lui sa iscaIeasca, s-a r idicat prin sine insusi, prin cinstea, prin puterea de munca ~i raarele s-an talent, cucerindu-si un loc de searna intre fruntasij literaturii tre. Daca Basmele $i legendele romanilor culese de dinsul sint adevarate

- garitare, desigur ca nici Pouesiile unchia~ului sfatos nu meritau soarta ne-

- pta de care au fost partase plna acum.

De aceea eu cea mai mare bucurie am prim it insarcinarea de a le .. Ige mtr-un manunchi de prin diferitele brosuri si colect ii de ziare ~1 iste unde zaceau in uitare.

Din vol. P. Ispirescu J Pouestile unchia~ului sfdtos, edrtia a IV -a, eu o precuvtrrtare de AI. I. Odobescu ~i 0 prefata de St. O. Iosif , Bucu-

resti. Cartea Romaneasca, 1933 ..

OVID DENSUSIANU

FOLCLORUL. CUM TREBUlE INTELES (1910)'*

Filologia are, cum se stie, numeroase puncte de atingere cu folc1orul; Ja ajutorullui trebuie sa recurgem cind nrmarim unele probleme de is to ria limbii ori literaturii, ~i cu deosebire in studiile de dialectologie se vede bine Iegatura intre un gen si celalalt de cercetari.

Asupra chipului cum este in teles de obicei folclorul nu am avut inca prilej :sa rna exprim mai de aproape in lectiile mele ; nurnai incidental am aratat .acum cinci ani, in cursul de istoria filologiei romanice, cit de lipsite de orientare, de metoda riguroasa, sint cele mai multe din culegerile de Iiteratura -populara ce ni s-au dat pina acum. Pentru ca. in anul acesta am anuntat un curs in care voi trata citeva puncte de istoria Iimbi'i, in special de sernantica, in legatura cu Iapte din domeniul folclorului, cred ca este momentul sa vedem ce interpretare s-a dat pina acum acestui cuvint, in ce directie au fost indreptate cercetarilesi intru cit ele corespund scopului urmarit. Din analiza diferitelor definitii ce s-au dat folclorului se va vedea ca 0 modificare a lor se irnpune astazi si ca cercetatorii trebuie sa se Indrumeze pe alta cale decit aceea -pe care au urmat-o, prea fideli conceptiei unilaterale ce i-a staptnit atita timp.

Nu e tocrnai mult de cind terrnenul de foleIor a fost adopt at in li~atura 'universala pentru ramura de studii inagurata de Herder ~i Irat ii Grimm. Cuvintul se intflneste pentru int'iia oara Ia scriitorul englez W .J. Thoms care, sub pseudonimul Ambrose Merton, a publ icat Ia 1846 in revista Athenaeum (col. .862-863) un articol unde propunea sa se mlocuiasca terrnenii de "popular

* Lee tie de deschidere la Facu ltatea de litere (9 noiembrie 1909)

263

:3Jltiquities,f popular lit€l'at:uie", obi~uiti p'ma atunci, cu a(~e!a: de "folklore: tbeJore of tHe people". C~ tO~a:te: obiecti~nile care s-au ~dus aces'tei den1.1l1lirr - intrea,ltele ca. ar fi 0 formaliune hinrid;il - eaavu ,noroen! .sa pripJ.easc;it aprobarea Geld!' mai'rtm1ti. AdevB::r:at di _ae:,eepfiuD(ea ce i se cHi astizi,n:u corespun,de in tot~l celeide la Thoms,. deoarece dinsul lntelege~prin 1.f;olklo,re,r -

d ~ . d' 1 d " '" f~' 1 ... t 1 . , ' . IlL d'

. l1pa cum m . icau e:~ e aeua pax, I a e cuvrn ~ U,l - mat,ena u ~e se ell e.ge m

popor (poezii pepulare, credinfe etc.) j poe c·fnq. 'a;stizi se veda 0 devief'jji:_spre alta. sen1ni.ficafi,e,In.~ele,gindu-se P'{¥t el ~i speciatitatea eelor care SB ocupa ell. adnnarea ~i q,ercetarJ;ja¥ prochlctiuniIo. populare. ell to&.:ta ace-asia a1teraTe de inte1e.s., euvlntula ajuussa fie socetit mai preprm deeIt ericare altnl pentru dennmiuea sl:udiiloI' ce:pasilclR.e.aza pe atiti c_erceHitori l?I a reusit sa se impunal. de.vreo dou:aze&i de ani preiutincreni unde s-a de~teptat mteresul pentru prQ-

dl1ctfnnile poperu lu i.. -.

Afara de fiXa1:ea terrnenultri; generaHzat'Rstiizi. Thorns nu ~ ados D,~c:{,o c(i)ntr:ibtlt:]einsem~ata Ia stndifle de care ne acttpam. ¢ niciel nici alt iii din timpulIui n-an imbditi~tprohlemaln. tnttegimea ei, ,6autind~ ... o dis'~ute mai en; de-Rmamuntul !i'i sapreciz£}ze dnmeniul folclornlui .. Culegatorii ."i-,a.u nrmat ... mai mull orl niai pu ~in sistema tic .munca lor, .aduuind materjalele c~ le steteau Ia inde1l11na. ~i eare.aveau sa, serveasca, dtorva din ei Ia forrnularea d.e indr:aznete teorii mltolQgice. -Numai in cei din ll'rma douazeci de ani unii ~ altii au cautat sa-~i_deamai bine-samia de ceeste specjalitatea p.e: Care 0' culti""" v,a .~i sa tns:efllne notare}e pbta untie se 'intinde ea. Discu~iile care au urmat pe atunci earactrerize:aza eu de.osehir·~activnateafoldori9{ilor eJqglezi, franeezi ~i germani ; ei all. stinrit m,ai mij.lrt in lamuri:rea nofiunii de folclot, Jara sa_ ajun:ga ell toate acestea £-'0 'fn.teleaga In toata complexitatea ,ei. 0 expunere mal. <Ilnanull!ita a p~Ierilor'lmpma:~ite de eise Impune deci de Ia sine ~iva .a;t'ata pentru €€ motive eFed ea trBbuie sa, dam folclorului alta. intgrpr~tttI'e ..

Penh'll lrrvat.a,lii englezi focloruleste nu fel de ,.~tiin1:ai a. b"a,ditieifl2,;. ca a;tare, else ucopa en adnnarea §i cer€';'etarea relicviilor pafuate In popor din, ttmpcri irne.Inoriale (basm:e., poerii,. 'b:adi}ii._cted~nt,eJ superstiJii '$i obiceiuri)Acea;5ta e punctul de vedee urntarit de The. FoZklJJre. Society. f9ndata. Ia Londra in 1878, ~.i in acel31~i f,el see expriIria llH;tudiiIe lor: A .. Lan,g3:1 G.L. Gom;me4 ~i Ch.S. B'ourne5 .. Numai eX.Qe.ptJ:ona] ifttUnim 0 pifrere ,deosebita, cum este

1 Thoms cautil: sae jtistifke ,amintind ca. un cuvint an.;:1.iQg a fost irrtredus de.

Disrael.i : .. r.tm:(J$bt!;;. 1 eiaJ.'Rt Phe 1'1:0:1'I<0,ft1' ,oJ i·-}i/,;tY~d.Uci.:ngtke epithet Jr1tk-lQ'Yc. us' 1Jis"~li

does.fJj :ntrod1tfing j't1.:tke1'lo.na, intil tl~e l:itcrtj,t71,re vt this (J(Ju1't,try"·., .

~ .A.stf,~l n defineste E. H:arUattd ~n FiJI~ kwe;wJul,t is i.t Ml,il'tPhat i;:s Ihe tood of it"

Lendra, 1899. p.3: l.fotk:-~o.re is the' science of tradiHpn'·. .

3 "The sc;b~Il!'c;e yf ;f-;>lk-lore examine the"i::1):i.ngs ill;:;rt ~['e the oldest .. _!:tnd most P€1-. tnanent, and most widely clisttibuted~ 'j;g, h.lnli~ iltlstitntion~"', Th&FMk-loi'e RC(JIJl'a, .H, 1679; ,po I - .,.Folklere ... 'Oollepts and 'ofIl:p.n,es the ... telfes of Cld raei}S the: sur-> ... iv.~g: $upa;ustitions and stotie~. the idea~ wbi~h are in. our time but DO't .Qf,. it~ Properly spea1dn~~ f~l~}ote is oo.Jy cO]1cem.ed witb the ,m~gends., c_!lstoms .. bebef~ Gf

the fo~k •. oftJae people' ~ Custom "ancl Myt1J" LopcITa" .IS84, p. U. .

4r (Fo!.cl01l11 e) " .. :the GOI:npari~t1 .and jde:~tifica.tiOJl oftb:e' ~u:rvjvaE!!. of archaic, beJi~fsJ' cttsta.ms and traditiolj:S m mp{!ftm &ge:~'I, The HM~d:-b~,o:h aJ.FQCkJ:oo~eJ Lendra, 18;9f), p. Q,. of. rite Folk-lett lO1+tn,td, III, ·18S5 .. p ... 14.

I' (Foldorul swdiaza) .1.01,11 that the- folk believe O'f practise on the~au'th~J;'i±y of inh.erited trad.itiQn:~ and n.et on the authd'rfty of written recofd.s", The Folk'-JO'l't:: }M!l'n4l,;1_'l1I. lB85 .• 'P. 103.

aeeeaa lui A..,,~ Nutti, ears definestefolelorul un :Ie] de. a1ltrE'.lJlol(lgle·~l intfoau~e in demeniul.lni CEIcetarile asupra a.:rtei·li ind"Ust9~i pOl?nl~e;;i ,thiar··a,supra nndJii. parere po~·caq;e 0 vomvedea Tuvfuind]a Jolclm'i$Hi g:e:rm~i .

. )!fai P1I~in s"'a disoutat ssupra ioJdo!rului In lite:rntuTl8,fr4nceza; en toate acestea ~a~im {Ii aiei 0 dir(lctiime l1ine notarlta fufelril ~ ei" ~i printre pv.:tinii eareaa eautat sia.,.~i dea sam9- denatnrastudi;ilqrpe eare le'.unua.resc~aromtim peP' .. Se"lJH1ot ~i A. G-ltt~e.P'lrerea Ior este dl folclorul are' ca scop eercetarea traditiiloI' ,- S€bilI0! n cgnsid€.Iia chiar ca 10 enuiclopediea -aeest(lf,a,2. Deci aCieea-ii conG~Rtie oa ~i la Inv~q:~fii E!ng](~zj.,

tn G'ermania" pt''tQblenm fnlelorulni a dat na~tere,la, 0 Iiieratura S1 maiofh gata decit in Anglia .. S-a tntimpia'i msa. - cum. se mtlmpUt 4e mu1t~:t9ri in ruscntiiIeinv:ataJUor :se1rma;ni-~Ga cihesi:iunf:a a fest oQmpli~}~ta prin introducerea de elem:en.t,e 'GU des.avu-~tre inn tile " en ,adal1snri Care nn an nici 0 legibilra difect~ c~ folcIOrt;l.l .. Conata.t~¥1 ~i 0 d.1verg-enta rnai mare de pareti dect"t la fo1cIO'[Jl~t.ll englez:m ~ franoezi,

, Parerea 'G~:recitva timp a avut cei maJ mru1i adep~i est·e ac~~ta Ini ,K. Wem- . holli., lu articolul leu care dmsnllncepeasa puhlice, .In 1891, 'seria <lie VElIUruB din Z&tt:f;s-ch,ijt des Verei~·~ fur f!,olk.s/i/unae, asHlzi sub eondncerea lui J., Bolte}studiul fo1.e,toruJuiera conceput dupa un plan mult :mal; vast dEc']!" ()el pe care l-am .vasut pma acUID. Wci'nHold·ce:reafQlcloristuhli sa cereeteze llU Olilll,ai, JJI:odnctiunile nopnlare ,'E(\ basme, PO€Z~~ 'c:;redinte."

,()ll,lr;eiuri. siU]2f!J;'sti~iil' ci ~irn(jdml de trai al popondlli de JOB (tndeletnicirile Ini.PQ.r.tlll, '. Joeuinta, etc·.l, ptecnm ~i ;part-icularit!\1i1e: Iuifisice -:i-l chiar grainla.We.:iuh.old nu facea aiel dedt"Sa desvolte punctu! de vedere lie eare-I

"1 Tl1i:t F()lk~t(J1'Ie Jr£U'1!na]" II, )·884. p. 3J2,.

11 "La aOi!lvelle ~den;ce ... peut- e:tre dlefin.ie:~ une serte d'encyclopedie des tra.ditiollS, des (;]""oyanpes- et des ceutnmes dies c~aesPQPulaj:res .01.1 d~s-ni\Ltibs:p.el.tav"<t"m!~ Icees,en evoluti·Ollf, avee lefu::iiR~c-u"ss.ion.s ltecipil.",o€tlH:lS de fa,. litt~{atl!l.l!e, orale ~f de l'a IitteX?,ID're: cm_]~i •. e·~; c .. ' e~t li,e~ame~ des .s~rvivatlees ~i, :remon;t-ant. p,~~~s, a"itrsi q~e' l'a demo,ntr{: 1 etude du p:r,~hl,s.tonqlle eO,mpal'fl ·a-vec I·titat :50cw;1 'smula;tt{~ oe- 'Gfift;a;l~ Des, 'fribus. jusqR~anx ptel:!lier;::; ~ge:s de l'hU'll)3'Ilit4l se ~ont .cQns,el'V~esjplUIi ou ffi9in:S. alte:reJes. j1usq.t_1, Chez: :le:s pe:uples les plJ,ls<;J:viUses, et part@i;s,,, i.ncOl1LSGi~m.nf~flt, chez Jes ~.l"its les plus cultives,'\ P. 8~b·Uof. Il"ttlm il" ,($nt:h~Qjial()rt:.jlJ; serj[~ ~ 3",a, I" 1-68$", P .. 2"gg,. - Earerea lui SehiUOit s:eapro'gli€l tottigl (l'C·tlcee<& a hu Nlld± .. ili a tnva~tiloF ge,tm:aui c_lhd ~inslllil] Si"l.!llB mai depa.rte: ,pa, 'h):'l-claml ,~u.pdnde .~~ s.tU"~~le p:ri:vitoare 1a arta p":'Qpnf1A"a; itt' aCflJa~i fel B'1;'I'fivit fol.clorul- ! • .a,e:m'Olo·gJ,C:. :tr~d:iti~n:r,l'sme·'. 9'JnD._ ma.i e ?u~it~olo -:- in p~·~p:~~lltpnldjc;atde:R~v~u;: ~E5 wt((l~#f}?'~s;P0t"Ula:in'$!< ~ol. I; aceasta. paI'ere este .lusa paras' ~ aciil de f6oa.1t.1Tjancez:a - u1tmt1de'vaLume dm Reuue des t'fta.iiit.i~-$ uu mar. diu nimic din dOm.epiu1 ;,artei po-pulare.

fObj!e'ctuI -foJGlorultti e) "la. tnid~HoliJl,p'Opllla.~. d_aD@; l·a,ce,epU;!.tLou. Ie Iil'l.us la:rge dum.ot; G!QIDpJ:'elfi.a:nl ~si toui;: .ce -ilui se trallsmet. daTI'S Ie Eeupte d·Jag~·e:Q a;ge; E:lle se· 'p;r~tlInfe. .901115· lEIS fi:lrmes lles pl1!JlS (j[ivers.es: chanson populai:re·, con.tIe ou Ie'geuda. pr:oV'el'be~. ·dieion ou formu-hUte, d.~'V;in'ette,_ uSage pu e6Um:m@,. dl:reruJi.{}n)e· :€Ill fete popnltaif:e! DI'o)'anc'e; till supesstifion", }Ii. Gitt~e .• Re.VU8 .dl.(El/;.lgiqUG, LIV, 1886, p, 225-2:26~

_ . 3 lata c-a-tegoriile p~ cal'e· ~e ai~~.U..ng.,e: Einleimn~: Die physi~cheETS£heinnn,g desV?lkes. (Knljjchen'b~u~~ _MU .. &kelaus,~ilq:u:n~. ~e,sic"ht"S~n&,"',; ~~c:.j . r. ~".~,Au;~sertl'~U~lhan.d'8:

DJeV-olktinabpi'ng. ilieTr,aeht! fth«\¥ohnung .. =. n. ,LP,ne·:r.e Zustan"dt;f: I) LetTenss!l.'tfie .a) in lIalUs un:d Smpp-e. Dpi.UsseTd'~~ R<l<l;U;e':'~) Ja:Z'~T -:- .und' J!i~obedeJ1en. ~)~·ir-W:n~. leben, y) Bauem18Iien. 3,) ~HnadWE'itk'leb1~ll; 2) :'Rim.ht;, a) Re:l1~mn (S;agen, M<Ulcli~ •. :la:Ultierl~e·h'lJ'; 4" SpFoll,(;he. ",\iVo;rtYillnue ~ 5 )Paesie (q<;l'S lpische -nnd das> .e_pische.

Volks,J.ied, Spd~hw-orrt. Riitsel. Musik nnd Ta.nz). .

formula;se cu alta ocazte, c:ind def.inis'~ folclornl ;, j,studiul tnturor' manifesta-

lilmilord,e via.ti .ale.poporulni de jos"l. .

-Dupa Veinhnld c-ihestiunea ~olclQP1ului a j'ost rnereu pusa ~n. dis:culie in reviste.~i alte ]J,ublicatiaID., Uaii ea A. Sttack2; A. Hauffen", E. HnffmannKrayer4" R. Kaindl!i', au admi~ farn testricfiunfl parerea:tnvatatului din Berlin; ,aJtH R;uobiecta:t ca a 1nte1ege tn,GMipW acesta folc10rrul este a ]'utin.d£il prea departs atribu~iunHe lui. As.tiel A, Dieterich" climilleaz~ diu c6'rceta-rite £0'1-. ~1OristiBe informafi-ile aSUp.ra artei PQPulareili perfuhri de Ia tara, .ob-s~i'Vind, dt acesfea poif "lntr-·adevcU- sa se#easd'i meod. folclo"ristullii. dar nn t:(ebuie sa fie opiectul ~pecia;l de m:ve.s.tig'rpe aIni. Tot astfelK, Voretzsch~ 1Jl~r:-o,GQmlJl~ nicarefacutiia.cum c1tiva ani Ia cQngresuI fHologilQr ~ri profeserllor german,i, a, IDsist.at a supra exa:g'erarilo'[ in case-cad cei. IDa] mu1ti_si a propus sa serenunte .ill~;udiile CIe: folelmr lao ~chestiuni ca arhitectura p.op.ularaJ imbradhnrints,. i·a.

RednceI'ea fdlclornlui Ia mai pntin dedi admisese \tVienU0ld est~ deRlin. justi#Gat.~ ~i ease, rmpune fara contestare daca ht.am-ill Sarna starea aC!l1ala a tLiferitel0f" ramuri de cunQ~tinte ..

Gtnd c~(c~ta:rne asnpra. ]l~rticulatita;lHor fizic€; .ale unui popor rorme.:lz'a astazi obiectnl UAui stuuiu specialcl al antropologi~i, de C'I! le-am intl'odU:c:e hi folclQr? Tot :as#cl~ ee rQst pot avea informa~iile asupra .artei populare,

1 .,l1ie·Volk'SklJ,ndehat die Allj:~abe,das Vo'lk, das, t'St cine l?es:~wmle. gesch,lB:b.tlick und gepg'taphisch abge~ent:l;;e Men!5cheIl've.f'ibirrdtm:g von T;a:u,sende.nod.eor. j\llitljQ~ nen, 'in ~Uen Lebensiiussemng.Bli1 z,lt eno["scb..el1". z.~iJ.s~h.1':iflfL1'Y V(}U~;1VFP.~/~jlt1f.()lCfgie. XX. p,.:2.

:! .. Das Leben und. WachstllDl der SJ21!'~h:e. die Ents-tehung .der :;reHglosen VorstellungeII.der Kuuste ri:.rJ.d der Poesie; d~:r ~'itteu:nd $iittlieblo:eit, so wle der.eu En't\.viaklong bh.ZJQ: der Greuz;e"va 3;iM Einze,linaividuam"bestimmend ,uluilbeh-errschen.d eUlg(e:ift., ~da:$ siuil diie ~o,sgen Probleme. deren ~sn:ng. tHe Vollfskllnd~ uJJ.s',gei'ben$QU" HBS'sisllh-e Blii:titl:t. J4+ Vvl/isnu,nde_, I~ p. iss.

a r,Yolks.ku-nde iI~:tm.W- wir d'ie WiS$eRscha.fii, deren Au:fg~be ~es: is,t.iiie physisohe Er~hein1m:§"~ die Ce>Oe~sweise. "S~t·teJ und R~eh.t1 Sprac,h~, ~0e5ie ~d. Glauben~in:eS' Volkes zu ·edorschen :u~d ~u ~H:,;il11dem ,und aUe west: E,;r~cb.emung;en m Ihrer. ;g'~~:@:liChtlichen Entwiqkhmg, sgwfe in ihf6n Bez;iehu.n.gen zn verwandten. und fr:filJl!,den Vfi1kffit"u ZU! vedolgenr ... ~ Be:i;tiii&~ ~r d(!MtsD4 ... ftfjfntsoJ~e.n. Vticlks,ku1zae, Fraga., 189$', ,II, ,pa.$' "11.

,iI: FoleIorul studia..zi'L .,die primitmven A.fi:sohaung~n. und die. vc>lksti.hnlich~n UberUe,~e:r:llngeIT: Sitte,. BrauGh, ,ab~gHiubisc.he VQ1':S~nllfD,,gen, DkhtJ:u),g-; blldt;:<nd:e Kunst l'I[usiif. Tanz. S'prac\lIweis.e nsw , in thren nienem. ~u£ w,€lite S€hi~hten sich au.s()eooend<;;ln S,1:;u.f£:6l:uL<. rHe,ffolk&kuf2.~"C 'ats ,Wissensc.kaftJ Z:.ti..dch.,. 1~:02'i p:. lil~ '7 .

.II ,.Di,e vV:olksku.p.de.: .. hat; .. aHe }'I1:'ythen tmd alle J4us~ru.ng:en 413,1' le-benden Vol~'religion .. alle &:tgen.M~tc~~?i. Lieder .. Sp~iiehe, die ~o~n:na.nten .. Abel'g~~b~n. Sitt'el1 IIi. d"$."L ZLW sa1IJlfi,e!n. sle'l;l~t ;alle Uberbl.g1.b.;>,e~ (s,u.rvlrv~ls) -dee __ f£iili~:ren :a.tte:r,e.n Ausch;aurugen anbu-decken. dile. -z:nr ErkeJ:"t'nttLii$$ des ur&iGbhe:hen z.jjsam.Jl:tel'lha:n~es de~ 1li.en~ChHcnen ·.~eist~entw:iaklUIl:rt ll~u;;ngin;f?li~ notweIl)dina; s_~ntl"> V~l-kdu'1t.de, LeIpzig, •. 100$, p., 19 -20,; lao acea§ta Kamin adauga; mar di,ep~rle,. p. 22:1, c:a'fol'!~l"G'Iltl GeJ'e~~3;Z'a, "die Sitien, die 'Gebl'"auclie, die. leben.dige Vi:llkSie-Hgion,. die IDei.dung wcldie Lebenswerse; das, Halls tlnd desaen G'e:di't~.d ie 'If olkslibaI:Ueferuug undo die. -v f)lksG. . ~htuu.g·· ..

_ 611e.s#st/ne: Blii#cr jay TDZRs<ii4fm(8i, I, p. 1'86 ..

~~rhllp~,'pa,rerea s~ ~o~c!oml 'treD'Ilie s' st!J!die:ze nnm~i,!dJ,~_.a'ttS .d,er_gei~ttge·n Art 1Uld Anboge des V-olkes fbess:end@~ Ausseru;ng;e1i tInd. lJeberlie:fel'ungen; J?idt.e und Brauch, Gla,u~e. Aherglaube' and Vorstejllilugen; .Sas:en, Marchen, Liede;r:. Kindet~ spieI,e;, Schaspiele una KiUllS,t". V~niaftdtungiJ-n a"e-r 4,7-.tlJ.n Ve.rs'fJmmlJ;l:ng aeuts.el1.8'Y Phi.lolvgen 'una Sehulmannff, L,eiplz"ig. 19@4jp. 13.0 •

. 266

asnpra imbrjadimintei~i ehiar asupra grai1ll1ul, clndac,este chestiuni privese pe etnograf ~i pe dialectoIQg? F;rueloristnl are '1&[ indoiala nneori nevoie ~i -lie inf:orma,tiuni de na.tll;[,iit:a.ceas1:a} dar n:u mmeaza de aic:i ca el singm are sa se oc;n.pecu adunarea .l,or: ~ ea orice specialitate J folclor-ul trebuie sa recurga Ia ~tiin}e :a1J~iliare. int Gazyl nostru la etnografie §i dialectelogie, £:ala a. se

eenfunda msa cu ele, cum vciaWeinhold. -

Nu rna] Incapedeci discu}iune Cia felu] de' a ihtelegle foldorul pe care l...lam V3.zllt Ia eei mad.multi din '~toaJa:gel'mam.a, este leu desavllv~iire in dezocolE'd leu diJeof,lunea'stndiilo:r; de asi ,~i trebuie sa se Fenunt:e definitiv la el,

,Mai .Pl!lin. Gontes~abiIa ,apare atm;c~ p~r~lea celery din ~coala e:qglezi ·~i franceza. Putem insa snbscrio 13, IC:"::! fara met -0 rezerva, corespnnde ea Ia ce trebuie ~a; fie Iutt-adevar stlldiile foleloristicer Vom vedea ci rispunsu[ nn poate fi dedi ne~ativ ~] c,a altceva stntom in drept sa cerem f'olclorului de

aanm tnatnte. -

Pentru a, ne cQnvin,ge tit de ruscntab,n e criteriul admis pi'nl azi 1-R a€est:e s~udii, dt de. uniJate:rali e dir~tiunea pe care au urmat-o toti. ~] cit de insufi-, el€l'lte siut I€znltaiele obtirrute, n-avem dectt s:a ~(Jmpal:,am ee ui s-a dat de fol.clori,ti en ee ni s-a spus ca. 'trebuie sa a~tepHfm de la ei,

So-a :afirma± de la ~inoeput ~i se repetamereu cii scopul folclaruhri este de a

ne arata: felul propriu de a simti al nnnipopor,lvia1a lui p;uf~eleasdi i11 toate manifestatiije ei maiG1iI:rac:teristioe~iasa'cUlll s-e resfring in di{eritele lui productiuni Jliistraie din timpurdlecele rnaive.ch,j.Fo1c1qrul ,este chemsr prin urnrare ~sa 'ne duG-a 13. stabfhrea de iapte;psmo,legice" §i de aceea orice culegator de 'basme, poeziipopn.lal'el credin]e, s.a, trebu~e ,~a vadi hI mil!ieriailril adunat loontribujii prepoase ~ sigure, pentru concluzmni de etnoEsiholagie;

- Daca. acesb. este"iQuiectul inv,estiga~iiloI" fololoriee, ramine sa ved0IDbUill'" cit ele _, asa cum slut fa.cute'a"Zi -l~i atmg' tinta.

_Fo}clori~tii singuri au IC?D'statat di cele Ii1a~ multe dinmotivel~ paFuT~ 58 intilnes:c;) 'ap:nf)'a;p_e nescbimbate. la toat~ popoaxele j ce pC1V'este~te taFmnll nostrn poves.t~te 9i laranul din alte patti ad cbiar saJbaticul din Africa ,ii din, Am,~:r:iGa" Basmele ell deosebire cn-c:ula dm Ioc l:n Ice, ell aee1~i laptef,aintasfice, leu aceia;;i eroi le€en.dari - uneoriehiar en 'aclileatii imagini, eu aoeleafj, expresi]; Wi ,a,semanarrile aeestea :me:1]~ adeseorf dincolo de rirnpnl de asi, pot

fi 1!llIDarii~;Rtna in epccUe cele mai mdepJirtale -J Sit! ~ie lOa marie parte din pnvle~tile nl~astle erau cunoscute ,i vechilor loeuitori ai Indiei ,i leg;iptenilor ;,i grecilor. Ate€a,~i co:~.ati3Ie ~i pentrll nmlte din credint,ele1 obieeiurfle; snpe.rsti~iile aetuale, a~ ea intrena-rea fireasoo pe earetrebuie, s~h ne-o punem este: peate serviassrnenea, material Ia :coneluziipsihologke signre, Ia apreciezi temeinice asu~a swHefului- umri ,POPOlf? Daoa am raspunde cia •. ar iQ,_rma ea psiholcgia taranului nostru esto aceeasi en a yechiiuluiegij)t(!an ori a. grecu]ui (Un iu:dirniiateJ pentru eEl. censtatlnde uniformitate de motive poprua:re trebuie 'sa admitem implicit ,~i 0 uniformitate d~ dispozitii s:u:fIet;€?ii. Nim.eni rosa nupoate admite ,~ ceva, ~i toiu~i 1~ acea,sta eonclnzie smtem .du¢ daca staruim m,fehd. de-p'illa ,a'tYm de a inte1ege: ~91c1oru1.

Sint fh~a tndoia,Hi ~i ~pl)'vesUri car€. se mtilnesc numai Ia, unele:poPQaI"'€" gitsim citeodaf,a chiar In motivele stcreotipe amannnte earacteristiee, Iecale,

2~7

nn fel de-a-~ireprezeD.tal11cruri1e ,prQ;priu unum: popor", dar nici aceste.elemente J~Tea spflradiee ofi prea vagi - nu ne autorizeaza sa vedem ill ele temeilllr.:i pentI'u cledu;'ctiuni pxee-ise, categories.

O parte de snperierita te tU.n acest punct de vedere 'au ~desigp:r pneziile populate, Aid ~letnentld p:sihologic. indivitl:n-al OI'i. GolectiV'j, taracteristie unei ,tm;nmite,grnpfud et1I1ice! iese mai hine ill eviden{:3. ~i poate fi Iuat mal lllult in,sandi la stahihrea de,d]:E~re'lltjer:iS'llflete~ti. S:i:nu.uitam l'nsa ca~i Tn peezia popular~ sint motive care nn strrt cireumscrise mt.re anumife .granife~ di temt:

Eom-une-eiI)culii Ia ma,j n1lllte- POPOaI',8, vecine ori tl1:depitt:bLte, e,it'imprumutlIT] numeroase de .'subiec-te'ppe-tice $-PtU fa,cut de Ia unii la "a1tiil a~,a. c~prezenta. lor intr-o anumif.a r~giun~ TIU puat1e- spune tocmai multi, nu poate iriru:ept-a1i £oneluzii& ~twraJ1sj.bologica_p:, cani:Si se p~aHi p"un~m~l! pretr," Nu t:~@b~e de asemeaea p1erd:l1t din Vede"f6 ca unde poezl.l se pastneaz;a In popor pnn Ob1- ~,e11 prin puterea 1:raditiei. continua. sa fie cintate chiar at:r.tl'lGit~illcl: nru mal eorespund umri mod special de a siQlti, coacrefizat in ele,

. fn fata unui aseM?en.~a ma~:rial;. prea uniform ad ·p:rea sarav", m:ai paat-€ fl yorba de 'C€ir:eetatl pSlhcdog]ee care ~ .ne dea ic.oan81 8uflete.a.sca: in;tFeagi ill. .tulu.i p'0POF! tot Ge~I imp~e's~oll!e~a ... ~i-i" stapin.~t.e :;mdul) tot ee, e-fiJauz~te "y;La~a ltu d~flecare $:t~ QeJu~jQar~ ohpar g'l nu ne miraar dar c;;u t~)ata gra.ma<ia de"culegen popn[aFe care s-an fa~ut de ·ati~ia ani, ~i In noi {?i ainrea, nu s,...~ ej'nns sa se (teaJ, sub raportu{ile JP$ihologice, nimic, temeinicl, nici 0 s-inteza. care~a tusti~\(je ,nooesita'E~a,. at1!or ia.pte in~ir~te '111 miade volume ~i ~a ae eenvanga 4:a..Lolclorul ,2, ajunssa realizeze ee l, se cere .. a. trecut de perioada dibuirUor ~i s-a il;uiruma.~' pe c.aJea· adeVaIi!lt~ ..

Rellnn.tind deei sit mal credem in temeinicia formlllei1;l.plicate pma aeum, incetfnd de a The ma] il.uzicnia en pare;ri 'ca.re, au fugit de contfJ)fulcritieii. 'CaI'C' este nbul. panct derazim p.e carevom p.utea a~ez:a ma.i bine cercf~tari1e. viitoareJ ~pre ee aelte oD.zenturi v~ tre):mi sane t.q,drept~m pentru ca.'s,l 61\a.mEipam ~i :felolornl deO'oncepfiutll invechite ~i de. rnetode .sterpe?

Printr .. -un gefect de optidt ~ obi~nuit mai ales nind 0 specj.a.litate incepe sa se cous_tituie. aUituri de altele ~,folclori~tii n-an v,i:&'lJ]t in. [nrul lor ,docU ,0 parle 4in m~tim,~,a <;le fapJ:e. ceo ajitefJtatl,sa fie Iuate in, sama:.. Mu.1tu- mit] on atll." ei an continnat sirSe:p:rfocnpe de.aeeleasi ve)il'tice man.ifestatiuni care 'Ii se pire-au mal dermie de iUJ::e~istrat, ~, dlld an~,enit jen 'ating~eie en popol'ul9-lil. nitat un Iucru element~r. a~a de evident dl te, n1irl ca a putut 'ii pieTdut (lin. veQlere. AU'llitat,annme cii cinevanu trai~b~ Ilumai aiD eemotten~te, ci ~i din ee .se a~qga pe Iieeare Zl In sufletnl lui, ~i ca-aceasta este mai ales partea Of! mer-ita sa fie lexplota;fa1 eli mO?teuiTe de-sate 71 mii de ,ani n~ se in£at~:eaz~t mate basmele, creliintele" 5uper.stijiile,vi tot ca Or mcstenire trebu/ile ~Gcotite Code mai niuUe din p.oe&iile popalare. Dar 'Gar-e la atita se reCiltlc minife5ta;,tinni~e~ su;H~te~tial~ popornlui, .acelea in special:p-eeape e1 ~i 1eexpriini prin grai? h, vi~tillJ. de fi~are zi/ in cereul restrms al familie~

1, Ca sa. dU.m. ¥l'eo dQ'ui1i,: e~~rr,q;-le;. i:J;:rh-un basm din Pc.lJlhoV'a. cHno~eu't ~i de. atll,rea, P()ve"stitof1l1 a, intro(lll.S e,eV'akp.ar!Hcul~.r' viefHne la aoil, futJdeiiltul nU1l!i, mQca.n ~aTedi iii judielc.at:i p,e un~a.ran pentru ca,-i p:rmseSo~ ::.}~t:e ~'i 'G,err~cu.se~tll. vi~e. _ ,!¥aii4" twSwu.., I, p. UH.; llit.li-un ,a.[t basm vedem p,e eE(}U pr:adtod pe, QL-t;lva me~m~rI~, .tntre·~ :bmd. dupi <tCtlasta ~~pti. d. e ,cat:,el. .. are mtti.dl'U, ,da;di. mat sill:t prin. apTopiet'~ m~ii

• , . ..oJ.. :1'1.,' . .:1" I ' o:I",;C:: "l!7

.. 11UOQQ;le~~J. • JH)'f(,l," "p. ""L'u ~ <J./' ••

26&

- cel mai larg a:1 sratttlili~ t~,antll nu primeste impresii Ide tot ielul. sufletul

-~ - nlJte~te lP:BHm atins de r·ea.litar,t;ea £1'1rc-1 iuotmjllri~? Dae'a este prin.urmare

ba de" a mte],egie fji reda pi';i,ihalqgia popoTnlu..i de jos, ~"e poate oaretreca ste s;cea,sta patte 'vi~J v~~ni€ ill miscare, dln-fiinta .lui sufleteasea, ~i nu este .ncmai ea c~a maimte;r@santa de PI:·ws.cea ll'.l!ai pl!etioosa, fa~a de cealalta,

,adiiioDfL1Q •. pr'ea art.ificiaI.a? , .

.A lost deci 0 gn:;~6a.Ui it ~olC'I()TI~~tilo:r dnd au Inlatur:at din eercnl Ior de ebseIvatie partf ~a" de 'llt'$!eIDIlate din via ta~ din l.dTetul celer oSimpli; pentru corista;tiltileps~holl~ice esteebsolut indispe'~sabil_ :sa se dea ~i a'O€SI ttlatterial, sa se Ciuleaga de Ia taranl in afara. de ce fHt cules de obiGei pma acum,

ot ce' dm~l~ e~p~a prln~~i. to.t oe alc,atuie?"te jutlel!ata lui aS~'fEt dife:dtelor impffl]ur.an III 'caTe ir,aj_e~te. tot ce cred€ el desprc ·3.ctuabtate.

P.r~a~lndj ,q:oleCfiuflile de~(jlolor treburea ne adl1ci,inf(lTl1lQtH din care, sa se po:a'tavedea €e: crede emul de l~i" tar,a_ 'Hespre eel mai apropiati san mai iD.de~ partati tleel~ eei din satn! u'i ot;i cei de Ia ora.~~ despre ncan{tiriie strein~ eo. -care vine in atinggr-e,. ae5pr~ hffieridi §i ~coalal d.eapfe artn:a.ta siadministra-

.ie, des'Qr~ 'unele eV'enirn-en:t,e ~a carea Iuat parte, san :despre' eare a a;uz;:irt povestihdu-se '. (!;unl1~aui,mltre~onat unele Iucruri l)e-caFeJe-,a, vazut in afa;t~ de satul lui", C{:"'ii mai aminteste din: cdpilarie, care personalititi Jnsemnate:~e impun mai tnwt sfrnpatiei lai, cum .~i letnf&tiseaz'a 51 ce cnnGtStStlt ~lin via,ta lor ete. .~umajin ehipulaeesta put~n ajunge ~a CllJiO~~tem:p,e t~.'an i\lacum este, jon toate pdlejntile Cane l1tln in lUillina felul lui de a :g$n.ili '~i d-e a shnti. Ia munca-orr Ia petrr2'oere. printre ai lui uri printl'e :altho v:e.s'elpri'mtrista-t"

eU. il~¢ cuvirtt~. j@lr:Jorul tt:ehcu.itsa. 'n,C' araie c-um S-fJ 'l'e...Vr' fin sull,e:tq,d pa-

por<ul2.,z.i ·de.' jos a"~e'Fitete 1h.a:nifista;ii ,aZe. 1JJi,(f#i~, cum" si11J"te. ri, 'ae}jte e.l fie: 5.U1), 1:'7tflue.n~a idwilo1' ~ 611:ediYJ!;pJoT. stfpwstifi"ilm: mf)~te-rl,ilt:ek din t:r.Bc.,~t, /if); sub' acee,a

.ti i'fnp'fIesUlar p.e.ca1'i~ ·i·' Ie: dqteajJtii imjreiurifrUe_decj<i'eca.r,e "~i. " .

In felulae.esta. am m~eles foldo-rul in: cUlg.erea de: texte Grttz;ul nJ)str,t~. -pub21;toodLimpr::euuii en D-nii 'Ga:l;l,C1i;ea, sa Spesantla. l\Iate.rialul adunat acolo 'pcate-da a idee de RIUltintea de fapte care a~,b:.apta, 'sa He In1:e,gi .trate, de ooi -eare y'~r ctilllta sap.eb'eaci p12lntrej,i-rCi!)niJ nu i1.u.m:ai p.enti£U a cu.le:ge basme ori poezii, cum s-a fiicut mai 'biB:6 or'i mai rau .de alt.i foldoEii'tiJI ci penlw ca.' -s5.-1 C'unoa~cli In" Iumea lor de fie'ea;re zi :~i samse.mne: tot ee 11 se va parea £:1

me-rita s~ nu fiedlat uitarii. .

Dind foltlo:ndui acriasia .mteli]lxetare, nenuma(at:e v'~rii toloas:ele p'e care 111 Ie v~ adnee, ~"i oritcitJ..e va P . tea gasi inf'ormat:ii mai }.}Qg:ale" nona) asnpra ~ ie1'-ii,sufl:ehilu.i cdot care trajres:c rnai de'part~ de cu1tllriii.

Din ere am SpU5'p~na aiei s-au pntut ill g~n~JF.aJ 'tntl"eve:dea ac(tstef9IQ~se; sacaufa,m tGtn~i sa Ie plinem nm'i biae .1n.lumma, pentru "OP; ~a He. vada de:o:sehirea lni£e ce s-a facui ~i ~e ranune "defaC'ut de, a;oom inainte ..

,~

,C-ule:_g-erile ,deiol,elor.il?-. felu'I ara,tat;1 .dindu-n~ infflr;ma:tii direete ~'i sigure .asupra sufletulnl }?opoJ'uln'i,v(J);' £aee ,~a ne schiD1b~L'lI'o ".mnlt"e :parerJ~ multe prejtld~ff&ti- Pentru :no,j lD sp"e.ciaJ; 'val' fi de mare .folos oP1ilstatarUe la care vem ;ajtlnge pe a-eea(sta c.ale,jentru ca S;€.'"!7tie .;;.It de :lame. illdrdacin:aW smt "'~~ aZl uneIe cred:inte despre cei din po;por. Ne-am deprins sa "eden1 W titan .alffel de ,cum ester in ~realitate~ sa~iatribuim. Instl~.i:m:i .FH~. care "nn ,Ie are o\t] :sa trecem eu vederea .peste plicate inerente firii lui. tn, ,chipnl aeesta de a [u-

de(.:~ eceva din usurinta Qb:~nuitac~ care Iusm drept bune afirnlru:i n:econtrQIate ori repetarn rneren ce altosa Ii 8-,8. piru.t inh-o zi adevar nediscctabil, Sevec1e iillS~ aiGi ~i un sistem intr:~ de gin-dire .. am puma spunegeneral pentru ca a siiap1nitdespotic min;ti1e din.veacultrecat ~i diinuie'?te ~i azi, sub Q fo:rma san alta, fiie:indu-ne: sa pierdem masura dreapta _,it.lnCTUL:ilbr. Nueste G paradoxa} cind VOJU spune. 'ea in toa;Hi mi~catea mteleetuala. de web sU'ta de. ani mcoa_c.f~ a dominat tendint-a de a ·falsifica. norma dupa. care avem_sa judecam l1alorile s-ufl~t~H. Sub infhierrta unor cQnc,eptiinebulo:a.st~,ir a unui entaziasm c;n:e :a,,_dege~er~t,-, 1!1 retori:ID ro:m~t~c s~a. ajun~ sa sa des, despre eel de ] es 0 iccana zugravlta. 111 eulorile cele rna] luminoase, eele mal atr,aga-, toare: omul sitn'pul,. de la tara ori de aiurea, ne-a lost prezentat ea 0 fimta iru;estrata em c,alita,ti fari ,uumar" 'en un sutlet In care natura a. la-sat din bcl-

.., _.JX ... "-1-.", tnt' .,,- d' il .' t"1 'i' Y

$ug sa, C<:!..W;t., ammta rumror glll turner ~l sen ,unente_or bune, Jiu:altindu ... se

eei miei, cei umili, s-a ciutat in sens opus sa se c.obQa~e eei eare.e-an Tidica:t deasupra mulrirnt], au rea.lizat idealur! de ~umf}'ta htumanitas; niei.odaHi ca in timpurile noastre-nn.s-a v8znt mat I'ttult~tstarninfa. uneori incon~tienta, cele ~ai ~€S~Qri pr~Bd~taia 1.e ~ s~ In;jt;¥si fig~leo~me~ilor ~e ac't-iune supertoara din trecut or'i de azs; sistematrc s-~ Q&utat ra vla1a.~!l opera lor sa se deseopere punetele -mtuneaoase c:at€ sit sHi.beasca entualasmul nostru pentru ej, !ntreatJest~_ exaged.ri; mtre asemenea t,endinte diunatoar-ep judecats, e ehematii astizi sa indrepte cumpiin:8;: ~] sa inUitnre' ereaijle de care ne-am 13\ ..

sat mmaJii tL •

. ~ ~

Un corectiv la aprecierilegresite de pma .: acum asupra celor de Ia t-ma it va adnoe chiarioltloTIll. S:f ca sa ne referim la noi, eiteva constatan pe crura Ie dam rna'i departe vor:ltrnta ce pre! trebuie sa punem de acum l;tlainte pe ee se spune. mereu, eu atelea~j, euvinte exagcrate I despre snfletuI sate.allului nostru, des pre oomoara lui de iJ1s:u~iri .alese.

S'e yorbe~e, despre dragostea de t:adi a ta.ran111ui~ despre ura pe: care 0, are impotI"i va streinului. CiI;Jl,e vine lnsa in 'ating'~mt ell el se poate convinge Ia c'€: se reduc aceste sentimente ale: lui.

Un t'aran din Dol] , pe ,Calre-] iutrebam ce erede despre starea Ihcrurilor de azlJ trot SPURea ell 0'- neingl'.adita sinceritate:

,~A! wi 'bine era pIt 1.Jrm'nea turc-uhti" jllceum 12 'Zi~e Jlil. tln ~# itan& d~j'm{i, la porumo; i1'160lo nimic. l;)urmiam cu 'boii pl1. .liVB2i pina-n Sfi1t~,ht Cl~iarghe ~i 'p£fta sa jacca ta lor; ,~£ n;&1h'i'fti n1t tn,{f.-nt.re'oa. !till/. ap.uca nltmiCl:Z'U Pi dmp ~i nu. mii..:nt,re oani:mini ll.e un,ace viu ~-i' ,'tm~de ma, ,tl-u.c"'. 1,

O marturisi{\,e # mai elocventa gasim, Ia un !80Tan din. Tulcea:

,J_n vr:emea turc_u.luitot ~tP_isti tal er« sloboi.i; fi duc:eai ~n piidu/ye" pun&rtz cici~la p-o U1'ulie. *1 Uii-a,;' d'i undi 'lJ'1ei. ~i ce vrei. .. Scoteai un bU:e>t ptintru 0 suM: ,air dda·u"e sir #tiai t1'~ii ,suti p7: nime:n nu ti-n.traba:.

1 l:j" ,. ... Yo!;""

,Tit,dnd f;ii la eliSa. p_i£ilufQ$uZui .£i liisai un 181ft/J1<, ciQu;a, f,t-nain,tec,. liiIiete .. Vitile- le, Piifteti~' pa u'ndi' vr,ei'. Cu pammt-u era mai gJ~mi cil tCZ.: sa plltt6a" itijmii nUfna panty'U pamSntu sii.mltn~t'; piin~rr-flt III ne'S';'m.ana~t nu Zua nt"#itic, ..

Piint'¥u stut din qatUJ iar nu '.te-nt'f,fdJfl. n:fm~~'~'rc.

1. Graiu.t'wf},styUc, I,. p,' 49. 1 ua., I" ,p., :3 tift

.270

Iata-i de·d pl~ acc,$ti ~,arani sl~vnind di lUD1€a tr,5;ia mai bine. pe" vremea :m:ciloI, pentnl£a.diipU cre:dint·j:1dor" eran mai putine.sa'fcini ,atunci ~i .fiecare se p:ub~~,a dQce,p,e unde voia GU vitele Ia pascot_ Ecaracteri:stie.a a(;:e~~ta .marru:r.isire pentru rneatalitatea tiranulni nostru: da~a ceya ii tUl"bura S""OCO~clileJ daca folosul lui iese mi~f3Tat dintr-o imp:rejmare oarccare, iata-l r.izvratit.. drrtitQf -. .N mnai c..e-lpriv.e~te direct, C@ 1" se porre pe plaeul lui. enmai aceea ·exi~ta pentru tel. Cit tara a sdip,a t de 9tapinil"6 streina, ca .multe - crurie-au ~~himbat in bine ._ ee-l inteEeseaz.a pe el, oacj, i, sepa::r:c_ C'~_ penrru via,ta lui de tt1'~1te zilele era mai bine alHW.ata,.? ~ie de l'em;,l;n:.at ea aproape

fiesare pas }[ntilnf!$ti Ia ta:dil oameni care se ttnguiese dup'a vremea mai, bun,ii,

train] maidin bell.sug·. de odiaioara, .

. . .

Tot din p~.nctpI aeesta de vedere, absolut egoist, prive.~t~ tarantil 5i alte impr~jurari de Ia noi. Se ~.tie ca ammtir'l?;a" lui Cuza; este jnca. vie in sti.fletul ~arn.nilor ~i multi ii pomeaesc cu ;e,vlavirf: rrumele. CJCe(}'~i lnsa c.a. aceasta amintirs este leg.a,f.a: de faptul i:!l.seJl1]Jlat, petrecut in thnptrl domniei lui, uairea princiip;~¢l{)r? V ... ati ln~ieltL , .. nicaier-i n-am tfiUlnit vrenn !aran vorbin.d . e C~a -:- ,.on ?e I{o~~~~iG~arnu .. :- ell r6cw:~~~inta, CU:V~llita. Qwttlu.i ca,.~ a mlesnlt 'Mniaptmrea unet Ide]. man. Cuz,a ,ex]sia-PGnttu ia>ra.nl -:nu~a,lpentru

- -le-:a, ~t pimi"nt~, ~fellviintele unni siitea.n din Lalomija COtlcr.€!:tiz'6aza bine sentimentul b.rtunrr:

»C-u,za, s~re'acu., itl" domn I J e:~ a ji$c-ut t1'bu.itt} b1Jf,l1itiil~ pb,;,t1'1!f: 'n:oi§z n4-a . hit fiz.'ai, ,(j.:b#ir ca ~'n. j4i:rimte. Dil ""'1$ &ra 6/., n-u mai lJ(i.ldtfiln az. pil:mznt ~ito.t

"'.., .., i;,;iIJ _ ~. It'i 1

acl'lst (;.rlf. sa. m/u,r~m·.

Datoriile p_®ntnl! l'liLT~, ribligati.a de-a lil:s~ dtva tirop afacerile tale perrtrn

sluji spre lime:le tntnror s-int ial':a.~i"i!n,gen'C!ral1 notiuni streine de :mintepl. ~uJui. De aceea serviciul mifitar estepentru cl 0 pacoste, ~iJl¥ pierde pri,._ej sa~l blesteme, CUll"! se vede din: attsea dq·irr.:e ori cum arata ~i euvinte ca acelea pe care mi Ie spnnea nnbatrin din. Ar.ge~: .

J'JA Uiid'a#l eJi'~a. fflp.i .bin't'J ,ea ~c"U.'Hl-n," .Nu mer.giai Ia ~O.T! ca a.cU1.; ttl ~aiZ"a(;i

i&§il CUsbltii-n'tU'! .. :~ .

C1nd 'dnevagindes.te. astfe], sa. mr ,ne~a~b:~pt~ ,sa tnteJeaga ins.emn.atatea naui ali fllpt. din isto~ia noast a;J razDo.1lli de Ia 18177. N""am $ntHnit, cit am nmblat pifm mai multe judeje, ljI.ll sin,gur tar~ care sa-nt! vo:d)easca, desR:re· aeesteveniment .CU, bucnria, {~U f,;ntuzia'Smul pe care-l a~tea.ptl cledintta cal.. ai lu;at patteJa o£apti mare ... Vedeam fl] aini ~prim,ata fllai multpi1a pentru nn lu'GrU. la care f~ .... :ai SflI;luS pentru ca f'1 s:-a po:r:tm.cit ;: cbja:J: amintirile despre rnboi snd; foarte vagi m mintea fkanu+pi .od sint legate de ceva eu desi.-· 'rlrsire pe:rsonal, vreun, ne:ajuns intimplat atnnci ~ un batrln povestea:

',.Of. - .. A tU1ifJi ti.'J;riipit.ili '!ii ghi:etu Stan. hi-nioi., Si1fman-u" ce' baittt bun era! .d l' maio b.U'lf 1li #i PdJPttd;1r~i ni-a 'l'ant'Cls .druoii" fa S'a~i mi.:n€ne mnaru C'lJ.l ie,~tr .. 3 A.c,esiea$.lnk eit,ev.a pilde dill care putem vedea care e adevatattd suflet al !iF·a.nului~:ii cite Iuoruri rin jtlde~t,ei'·l$a1il:. nebanuite tie poarem.V:,citar folcloru],

Pentru cnn.Q~teX'ea felulni i.n care a1l1mnite :intimpla,Ii~ iapte petreeute

. e- cndnd.. seresfi1ng ill suf1Etul tarautthd J pentru ;;I. vedee cum, ele'se mddmca

1 Gr.aiu.t 1-~(i$JI''i,~. I. p. 210.

'Il.Ibi(J" p. 106. -

~ Gmi'u.tnQst~u. I. p. 211"

271

d;upa chipql lui d.e a 1nte:i~ge, ¥ QUm im~gin.atia. naiva fit-ervIne. Intr-un ohip sau. altu], sa. scb.imbe realrtatea, este inten~$ant sa am intim ere 1J,® spnne un alt text. Un ta:ran diu Tulcea isserises, ei:Hatnriape care Cuza a Hic{tt-9

]a Constan6n~p01: .

IICuza .. l str:t1:'l'.tora Sultan'lli sit-i' dea _ gk.i~u_. EE s-apucii '# /ace":sfa.t (SU aoi'eri,i lui. 8-,(.1,: aks oo d9U~eoi -cti oflmeni 'lJloinf:ci di-u,i ,lui, ?-a pU"YC'6S" D.aZi-a, m-s eli ."rli.,_a~· mU/Fi, sil-tti trim#dt !rupu sa-l i1~gJ'(rpaF a:ir:,i". $£ s~a (JuS' c~ -f)(J.jpoi«:jtUfi ~-a lljwnS a~()lo la Cvn~ta1ittj;n()po-te;. A luat PU :d oo z,({c"1, oa,meni di-ai .Eui # ,5-& df/,'F] Ia palai'l:{' S~ttanumi ... Sfirlta?'t'U toma ~edea-n tfO+Z'tf, Zui.,~ bea calert. st, l-_agilsit, ,a 1i~tr:(t~.1a- ie,l i,i i-a dat.btr/tjur# i-a·pus castea si ·(;;-IYJ!lde!i~ fail. masit.~

~ Isa!i.L~ti colsa e« sit nu mai pltiteaseli. f(l1'a gkir; isctileJ;ii'ori te: tai!

• ~-t4 ~~V$ ~aghia, ~ ~uU~u .ililr1icli sa n~.z trti~ ;a igeinit. ~-a_, ~'Wf!i,«r~e,,!, fi: n1-~Gs~ b-ac'M.-k.i S~a SUf.P 1'n 'lJap_tJ'f-, §1- dr'U'mU-na'f!-nJe la B#(;uri~:ttt.. Cica., sa Itt. tua:t d1tpa .,;e,&;" ~a 1$'1$ l-it putut aj1I!1ige. S-a'5a. it scaj;at g_hiekt, C~z_a 'jlll"a iii ghit. ''':1:

Co~pa'find a~-sta povestire ou Of; sestie desprc, caHHoda lui Coxa ~ in spe'c1a.l.a9a cum ne-o descrie Bo]irrtiI1,eanu ~-ve~em Gum fantazia -eamen,Uor simpli alteteaza. £aptele. a~Hrugin:a fel de: feI .de 'incidente mcb;ipuite de. ei. ~uz.a; ne e I'~prezentat '~dci eaun erou legendar, de baladd, care: plfia:clt Ia Constantinopol Cl1 0 ceatad~ voinici sa seape ·tara de bit- 5i sultanul intimidat e. silrt s~ se supuna Ia tot ce-i poruneeste donmnl romron.:, Nn este ~aici un ,1RtZ. tipic de elab:orareL1.ntastfcii: ln, mintea pcpornlui, i:\ :indmpl~riltrr reale, ~i-nll\-putem deduce, din adunsrea unor asemenea .tnotive de £oli;:lor, .eum s-au ereat ~i hi. trecut rrmlte din Iegendele populate? Ip:Ui dar cUm cuh;g~:fj.le, Hi.cute fu spititul nou pot sa ne ~amureasca ~i a1te puncte dinop'fQce..'le:te suflete~H ale v'aranrutii ~i sa ne expliee mai Iesne geneza woductiunilerc populaTe din trecut.

Dar feloasele foklornlui nu se opresc aid - vom mai avea.; de relev:at

altele -

-- S_e:spl1l1ea-meteupma aCUIU cil va yeni. un timp cmd f~okloFi~tii nn vormai avea ee onleg.e; cm,d pf®ducliu,nil!'} populate vor d~spar.eaJinecat¢ In£ormcl:e nUfua· u"e oultura care, p:afrlmd tot m:ifi IDUlt de: Ia ora~ .. sa De ,oprini pu)n_ asupra acestei J?iirerL~i sa vedem iritrtl!ctt. este mdrlept~iita. .

tn lolcloroi traditkinaJ tre{;jrnie sa: distingenl do-ua categorii depteduc-~iuni: 1) cele care stan InJ;;~rmsa 10galura en via:ja py~ctica (€~edintc., obiC~iUIil ,supet:t"itiit9i 2) c~l~ ~.~are ar p~tea. fj n~~~_te ~e nrdine i~ea~a" E~nhu ca ~eraj).or.t'a la sfera supenoara de glndlfe ?1 ~lm~lrea OID11hJl sunp]u, lapartea poefica a V'ietii lui fuasme, traditii, legende,po:ez.iP). P1rodu~#u.nileceLe mat expuse pieidi stnt f#e~te (;ele ain caetegoria, l'ntii pentru ca ele~ fiind,

2 Graiut 'I't,'Osku, I. p .. 3'5'4" .

l! ,l\i{i -s:-e;- pltt'¢ n~_oos&ra .aceast:ld'ivi-zlune c'llati.tul;a.i 'mult ~'Udt ea D;1J- so, face nici cintil-sestudia;za folclQrnfdJn'a,Jite.ptmde dt'! vedeee, Se ~ita de opi55eir.~ pl'iHt€le, cul~geri fbk.Iol=i'stiG<e au {Gsrt, ~i Ia noi :;;i a.inrea, celt}. de poezfi ~i d_El b!a:sm€l - l'luma.i mai tir.ziu 'i!'U rnc.epnt sa fieadll.na\t.e cred-intq-la.< CJbtce~u:Ti]'e 9.:(1 .. De->alci a :urm"at ·oa fo1cl1oru1 a :f~S't.pd.vit de -la. -ilncep-ut nu.Lna,.i sub pp;:is1n~ udeahsta ~i aeeasm~m;PI'e3ie Eliii:nuie~"te' pina: a~i: s-a; .Z'is-, "ci~ b£igatie (I-e imaginatte in popel' ceEuflete1?lme dePQe~ie_.e-t;1;. ere-ow, ~ ,~ia,,?es~ ,e:ntuzj~-SD;l a Ja;c~t catot G~ vle~,ea din pop.or ~a fie p~e~mii.nt, dnp.a C>11ili ip'SiU!?lpOpOmIsa he. censideraf ca.pa.sua.tor'tll calor ma.laJ~s . c;&_h~ tatL Am va~ut i:nsa ma,'l SU~, cJt.de pa_gnbitaar{l a. f,ost Measta exagerare aliJ;tmntp;U de: fo1cleristisi CUIn este tim4l)ul 'Sa -ni'l desfacem d·e e-a.

~ ~ - r"

272

e rimaqit:a" a conditiun,ilpt prhnitive de trar, II'll vur ln~i putea avea.en vreznea su bsil:ratul pe CaTR- 156 rnh3Jmei:@.se ~i fata 'en prQgres:ele eulturii vor pierde .in3emnatatea,; relulIer demai 1na:int,e - si.ne €;indjm 1£1. soarta descfrrteceler . urma pregresedor mediciinii. Sa DU, ne inc'td,uim t:otll~i di aeeste motive _ !{lulare vor dispateAl en Idesayir~iFe: ·unele snperstitii VOl' OO)ltinU'3, sa tra~ ~ca.llcntru di n-avem de.oilt sa ne gindiu1i cum wi printre oamcnii eei rnai . lti de :as:,Ulzi - printre alti~tii rnai ales - intilnirn adeseq:ri credlnta in superstifii, Trecind Ia al doilea grn:p de pto,ductilJnj, va trebui sa recunoastem

=- acestea, prin 'lnsa~i natura. lor. se pr~zinta in ccnditinni. mat favorabile Ie a. se ;p~astt:a mal dep'a;rte. Orioe s-ar zice, basrnele nu VHr amuti nj:cioda:ta: ele si:n:t farmec111ani1or de JGopil::kie - §l ne putem loare~chip:ui vreun copit chiar din seealui al, XXX-l€a c~rula Ei nu i se fi povestit minunatele fapte ale vreumri Eat-:Fl'nmos~?'- Nn vor putea d-isparea. cu d€:£jivt:r~ir'e nici poeziile populare: nu vor mai fi tmpleHte pe acelea~i teme, dar poeaiipopulare vor iii totdeauna, cri eli vor contlmia de depa1"be pe cele tie astizi, m-i ciL vor rezul-

din tllasJOJ:mal'1ea celor :introdus;€ de la oras ~ 9i vo:r ii, pentrn Ea. nu vor lnc,eta nieiodata sa existe ~ dup,a, lmprejurarile proprii fiecarei epoci - oaraenimai simpli alafu:ri de aJtji. cn suflet deosehit, eu ncultura 5'llcperioa['3.. Dupa cum ';t1:u v,Ot dispa.rea. basmelesi poeziHe,. totc a~a Vlor ,uonli,n,ua $a trai'iiSci '9i. unele legen¢te. Putem spune cbiaT ID,ai rnnlt.: pe linga le:geudele vechi, j~i 'VQ.r ILL"}; nE!-~t,ere alfele nou:a. Im.agil?Iatia pnJp1.ila:I1ii, nn ramineni-

• .:I, '" -. '... '"''' _ 1· t .J f· - ... A tul

Clouata mactIva:: ea sa ames teca lmeireu m Ti!3a,.,tlta ea. de necare 0'1 til lnc'e' u ' ,

en lllcetul ajunge sa schimbe faJPt~le..c~ile mai bine cunoscate, cele rnai apJ(}piate de noi - am vJlizut rnai sus €um a fost transfotmata in. -p,opor figrara lui Cnea. $1 cht:9fr printre cei ,cu1ti se vede adese(lifiaceaS'~a teudtR~a. pe_ntTu.:Hiurirea de Iegende: viai,a scr-iitorUof'@TI alter eamea! lns-emn€lti~ ehiar dintre rei maireeenpi, ne dan nu 0 sin_gura. da~ta pild~ deasje~len:ea 1egeude legate de nnmele lorl.

NUPQ'a.te fi deei verba de 0 djspari$ie <QoPlpleta a' folcIo];ulUi veehi, -c~ numai de 0 reducere eri de 00 mcdificare a lui. 'lirijaculegiitorilClr aIost il este prill. uil11'a1:€ e'X;a;goe;rati.~Si va p~ea cu attt rnai put;in;-.intelU€'/iata de.acum fnainte, clud felelernl I~i larg~te domeniul, Intr-aievar~ princUlegete;t Q.€ material nou, ·in felul cehri aratat, fol_cI-ori~.tii vell g:a~,i totde;a,una, dri.lI)!. .des-

chis p"entrn: s!u~i!le~ lor ~~ nicio~at~ nn ,-17 VOl' .lip~i ~aptele n~ua.: ac~ual:_~ a~pre. carora 'Sa-~l ludte.pte: ,atenVunea': ileCaI'e epoca. e caraete;r1Z~ta prIn rna-

nifestatmniproprii.de via~a, ~i !]:l'"IIla:r1nd ac.estemaniife&tatiunij a~Q; cum ele se ref1eBt~aza in sufletu] contempo.ra'niloI'J fr.!lt1ori);fii vnx avea,totde,auna un cimp- rntins de cercetare ..

lata dar nn ali folos: largir'ieca ariz;oniutilvr1okloru.ltii 'aduoe en sfue' asi-

. . tru .. r- • '~'1 t A... 't" - t d·' '(

gur.area pt11. - vntor a llnDl m-:aten4,J.crt4ciaunB._ m eresa:Il . e en 'SS,.

1 G, Batault nita deiZnrm-tl tn M,e.YiCU-lI&: tle Ftcinl;~'ILXXXI P .. 41:'1. ea:z:u1 unei leg-ende formate In juru.l lui. Nietzso.he~ Hj~ s-ais, quant -~ mei, Dn~ touchanfe Ii:genGe ~ d~ja _, an snjetde Nietz~c~e,: [e l",a!i J~n-OOndura&on.ter a plusienrs'.IepFise;s'll'a'li des. ~Ueman~,. Nietzsch'e .• au. dfre d.:I'H:~,e"recit,; n-a1;lfiICait pas'n,a;uJrage d~ilns.1a f0ll.e;: ce qu e l' on. ra:pPbrt~d.e sa; cr,ise.ltit de 5011-- fui'tie9iente:n.t ne eradt, 'qu "une hllstoue 'IIlenS(lll~ gere: CQllsid&:antsd!l1 'OEuvre Qomme termin:ee", :ill :sesera.it,tetir:e dans h. soli1;iqde pOJlf voir, sans plus Si0 mUST' a Ia fie"l re c}l}S luttes., ses idees lies plus. e:]'lereS! fructifier et conq\Ierlr Ie monda;"

273

$i acest material va tntrEce in DOga.tje) in varletate, tot ce s-a dat p'in:a. acufn , Cind se va ajung!2 sa se alcatuiasca cit mai multe asemenea culegeri, VODJ. avea. Ia lndemiU.a izvorul eel rnai pretJ:05 de informatie ee s-a dai vreonat:!: VOID gasi acolo icoaria suflrsteasca adevarati a fiecarui popor I d~pa 10- ea:litati ~i 'timpuril ~i -vpm patea pa~i mai sigur in stndrile de literatura. de psihologie art de soeiolegie - eulegerile acestea vor fi adevarate arhive vii 1Il. care ?i istoricii sa gaseascamai mult dectt in atitea deenmente sec]. fax:a. snflet carenu Ie ingadlrie.azi sa pa.i:runda mai arlIne. in sa1ietul mn1timi1or,.

o parte mare de ioloo vor avea ~i Iilologii .. Publicatiile din scoala veche au lasat In umbra 0 lature lIisemnai'a din viata Iimbilor. A adnna n~mai basme

Ii ". ,- - j

poe.z1ci s.a. este a. oteri cereetatcrului un material lingvis,tic prea redns •. en

desavjt~ire ~nilateral. Oricine a putnt ebserva ca. taranul fntrebuinteaza de multe ori in povestirea uauibasm or i in versuri tmele cuvinte san "intDTS8:co tuti ~e fl'ua la care nl_1. r;ecuTg~ in grahIl obisnnit p de fi~.care ai: limba basmelor ea ~~ a multcr poesii - mal ales baladele _. este in marie parte .D limba traditionaJa .. conventi9>uaJaJ cu forme stereetipe, '¢ de acecacste 0 greseaIa de metada dnd instudiile de sintaxa se pleacit constant d.e, lao aseinenea' texte .. Trebuie sa cuneastem pe tantn a~a cum se exprimi el .m.grainl zilnic. in conversatii1.e ell ·al~ii ~ in povesticile Iibere ~. singurele in care' se poate vedea ma:ibin~e-Spohtan.eitatea Iul in. cepriveste Iimba, ca si spontaneitatea lui snflteasca. La aeeasta nu putem ins_a ajunge decif pr~ texte de folclor m. int,elesul lui nou, $i cit nu mmtneo.e fieut In. aceast.a. directie pentrn ea sa putem in sf1r~it pune}'le temelii mai sigure mnlte observa:tiipriyitoare Ia ·grainl popular ... In. ce fie prive;~te pe noi,in special, sa ne gin,dim ca dialeetuljn:stro-romaniloT,meglenitiloF. ca ~i in mare parte aI aromanfler - dupa testele tuturor eulegatoruQr de pilla acum - ue este cnnoscut numai din fraze depovestl ,~ de poezii populare-. Cu dt rnai Interesante ar :Ii i0s:~insemnarile Iuate dupa vorbirea .in care se expri:ntii de obicei taranul .. Dectt pag-ini intregi de basme mal bine dteV';a fraze vii, prinse int:r .. o cenvorbire,

Toate-consideratiile pe careIe-am ariHat ne due deci Ia 0 alta mterpre ... tare a fclclorului. Direetiuneaeare a i08t urmata pma acum nu mai mca-pe tndoiala ca trebule parlsita.

La 0 indrumare nona trebuie Insa sa. corespunda 0 scbimbare de metoda:1 de mijleaoe de Incru. E 0 necesitate care se impune fara intirzier.e m eercetarili~'LoIcloI'istice eu aHt m.ai mult en cit ei"e an smerit - ~i mai ales Ia noi - de Iipsa unei disciplin.e serioase. Diletantisnrul a tronat neturbnrat p:ina acumIn folclo["; oricine s-a erezut in stare sa culeaga texte pepulare ~i ~ sub pavasa ecrotitcare a serviciilor aduse Ilteraturri uri a dragostei penrru popOir" am vazut tngramadindu;..se atttea volume printre eare abia descope.ri din clnd in cind dte unulmai de sama .. Epoca de culegere cu gtamada, .far~ sistem, lara orientate, fara preg}i:tir.e ~~tiintific,aj trebuie sa se tncheie. 'F'QclclQl"i§~ tiior de U1Ine slntem in drept sa Ie cerem aJta pregatire. Pentru a ~i~o insu§iJ' vor t~~bui sa S6 f?nnege Ia ~co.ala VF~t;ne~ jti~te e~e sa-.i depJ.:inda en metedele ragnroase .. !)l care pgate fi aoeast.a ~tll.nta..l daca, nu Iilologia, co. care fol-

1. Un text ~r@ma1l ;doo:sebit de aeestea . s-a pUb.l:icat in Gr.aiul nGS~'Yu. II. p. l'iS;' o compantfiea lui en alt:e texte poate a.rata dH-erellta inue ete.

cloru are atMea, jpu.n~t,~ de contact ~i care-i po~ate ar,a.-ta rnai mult debit- oricare alta calea sfulatoa~a pe care sa se ]lldrume~eJt. Spree a asignra 0 mai buna prega.:tire. celor care Vial' VOl 'sa se consaere 1Q-lalorului va treBal c-Jliar sa se flea, aeestui siudiu la loc tn luviitarfLmtul universitar v--csi sa sperarn diL -nu va Intirzia prea rnult pinaoe catedrespeciale de folclor vnr asigura alalnri de cele de, filoI~gie.

N u voiese prin aceasta sa spun Ga foleleru] va trebui eossiderat ca 0 simpHi. ane-xa a filoIQg,:i.ei. Domenlnl lui,Cill reate le;gaturile pe care- Ie are eu acea'Sta,~tiinta" se a'propie maimult deal psihelogiei ~i a] sQcio.togiei. Chiar geneza lui 'este ifat(Jrit:tUI'Hli mednou de a vedea, Care s-a intro.dus in eonsi ... dera~iunile psihologice ~i ,sGciolqgice~ Interesnl -pentl'u folelor S-a, le:jtept,_a.,t cmd dip. analiza sufletului nostru am V8.zut dt mel traiesc unele mostenlri ale e'pocilor· primitive ~i cind, prin cnnoasterea rnai de apreape, a p:aturilor de. jus sau a popoarelor mai ina,poia:te in cultura, ne-am convins' ca diferitele aspeete ale vieti:i acestora meritiH. sa fie studiate !?i ele - e deci 0 parte de adevar in, ce spune,in legatu.dl cu alte considerafinnl, io.lc1oristul Machado y Alvarez" cind tormuleaza astfel pfu;:erea. sa: folk-lore has" in my opinion" most certainly a soe:iol<lgic.d aspect?". A considera astlel fclclerul este a pune. in a_,eorn -aom€";l,lul Ini ell condi*iunile in care s-a dezvoltat.

D~ Ia fHologi vor avea a~qi.d!ara prite] foll'.ilnd~tH sa,.,~iaprop:ieze discipUna inleleetuali care ~:ingudi., .ii poate emaneipa de Tutma :9i diletantisnrul de phill acum; ~,tot mnltumita 10it VOir ajunge ·ail mte1¢ag;a.mai bine.rostul 7i insemnata:tea cen::etaril9T ce lII~,te.8:p'ta ·sa fie facu.te de acurn inainle. Cum spuneam in, lecth~. de desclridere de ReUID dOl ani", in f~o.Iog"~a de' azi se aceen .. tueaza run ce In Ceo mai mult 'intere:iiuI prentru f;aptelei'nennjttratoare, ·pen.tr'U 'prezent ., pri1istnaHle ite diaJectG'lo.gIre se cauta sa, se observe ·~i s1it se .inregistreze fenomenels Iingvistice aetuale, pe cina lntd mainteI:nvata}ll 'Be marg,ineau numai 130 studinl manumentc10r v,ec.pj de hmha: avean eultul trecatului. Sprritnl non. care regene-reaZa. fUolfJgi:ffi trebuie sa insufleteascii, inv:iitaT lJJ pe fold ori9ti I' ell ;aUt mai mutt cll.cit 5jii ei,Jiupa cum am vazut, an f9stst:ii-, pini!i de acelasi exchisivisrn, de aeelasi :intert~!i m,ar.ginit numai Ia trecut, la tradrtie .. Putem ehiar spune ca ceea ,ce .este dia-Ie,ct~dagia pentru filo1ogi..a noua sfnt ,- sau mai curind vor trebui sa fie - pentrn folclor, oercetirile -pe care Ie-am adaug.at Ia domeninl lui.

Aeeasta nu Inseamna lnsa. cav.:a trebtli sa, n,e tntoarvem privir-ile de Ja trecut.: ar fi 0 lips;a. de Intel~gere a cfllrinlelof'~tiintei ~i o nona, -exagerare. A avea eehii atintiti numai sp-re treeut l Cum - pr.intr-nn fel de. manie arheO:Iogi:ca- s-a fa.cutjrnereu pinruacUID inatitea, ramuri de studii, este dr:SigUT 0 e~agerare ale carei ur:mar:i le r.esilnrtilJ) ;;ls1azi; dar a v1eni sa SPU1: "destnl s-a, scormonit in ruinele-trecubului. ~ lasati-l ~i ocupaj'i-va numat de

1 Pent;ru '0 pre'gatire: ma-i serio.as~ a £'oklorJ!;rtilOJrse eX"p,rima .§i'V~,fuh.~:ld - din punctwl lui speetal de Viede:rle - dnd -spunea. in Z'ei#(;h1'¢ftJ~rVQlke'l'ps,,':&htJl(Jgi8. XX~ p. 1. -.2:· ."e:s, gel;tolt zu;r Volkskullde. ebensmehr a.ls dieRen'!i}ll Folkl,odsteIll ahnen. Es geh6rt Vertnmtheit :nrirt 'GeLse,h·i~ht und ·Sp,rrachtMfissenscha.ft,. nlit: Anthropol0f;(e und PsychQlogi1e. mit hiibodscher Reah.tsKllllde" mit Geschiic.hte der VoIk;:;wirl;sc;h;at.ft. der Tecb.nik und d~x' Naturkuude, del' Li.tcraJ:ur und d~t Kunst dasn., und vor aHem ~ein natn£Uchet lda;rer V erstant".

a Th-x~ Paik-li:n:,(J J fI'HYn.at? II r, p.. 1. g.6 , .

3: LocuE Iilot.ogiei in vi:ata noast,f'ii, iizlelec·tl-ta-Ia,', Via~a noua~ III, p .. 5.001 .

.

present" - ax 1i 0 exagerare tot a~a de p:rimejldioasa. Ce.rcetatoI"ul trebuie sa cuprind:lin dm;puI lui de o.bserva1ie ~i actualitatea ~i trecutul; l'Uin,t;ea lui trebuie s.~ fie v~aic gata sa eunnasdi ji ce se mtil1lpM. ¢.ce s-a. intimplat .aUlida:ta, pentru di nimir; nu poate· fi patrons ill toate tainMe lui dadi eo izplatiri timp, ca '!fi in spa~il1; :fapte de ani p.ot fi rnai bine mte1ese dadi le cun0.~te:m pe cele din timputi depar tate: j' dupa cum trecutu] ne apara mai limped'e- la lumilla pnfzenttllui. :mire ce este jii ce a Iostl, min,te~noastta trehuiec.sa mUnda. mereu pmrii d.;e lumina -, ~i rmmai cine lu,telege ~9@~sta, ~st;e a9.evar:at om de "~tiin.ta; ceilalti . care 'l'111 v[d deeit !I? IYjilrle -rttica' din infi» itatea de fapfe:, care ta.u -in: Sarna €IIi numai pr:ezmtul on D,iQmai, tteG~tul -~ aceia'Sint ,.ju mitate-!Rv8.,ta.FH, ca J~jumataJe-oameni" despre cat,e vorbese

basmele. '

Numai 6 patte (tin via ta ~i sufl,etul pastoresc aniaiju~ sa 0 cunoastem din cereetarea dep:i:n.l-aici .. E riridul gao vedem ee. ne mai ~aduce 'p.oeziapopularl in. a;ceasta privinta iii d,aca e~ ne ofe.ti mai mnl~ elemente decit aceleat in mare parte rkl~teJ pe cate·]e"amgasit !lina acumpentru ca sil ajungem la, unele constathi.

Poeziile. populare earene due mai d¢-a dreptul in mediul p3Stor.esc~ desctiin.dusl viu, GU b0gatii de all1a~qnte, IIi taalourl mai cuprmzato.are. se ptJate spune c~ slnt in ,generaJ ran~. Cind'$i em,d. nnmai gasnn versuri c~r,e rre fac si" ICunO,a~tem. mai bine, traiul ciobaullor iatre 'e:i~ la stina.Iata, astjel .. ce ne spune 0 bida.d~:

Sus la.~ttria ceabogata, Vtntu] sta,

Ploai~ cungea.,

De mal to,ate Ie due ea .. D~ eiobani] oe-eai mcea? nat 10 sama...:.mi voravia De. p1rin vremea tur(lilor~ Turcilos; paginiloFr

Tara, altii diinllia.

JI _. .

De toa:ta {runza je1ia:,

Nu n-u.nza,

Far~ Iumea.!

Vedeni Clicfpe ciobani s,tmd de vorba, in sil1g:ufatateamuntilPt II- oti ctnUnO. dv.ios (lin fiuier ,d~ se clatin-a ffunza. co4rilor. Ce se spune despre etnte-

1. F.amilia,! XX.XIX,. 2~5; l';ulegitoOru.l a~st~i D~ladle lie vede c.a ~ sc1\iinb,a1;~o pe a.locnrea d,at" mbeputul. p~ oaire iI reprq~ce~ pa.stt~a,~il:, ca£~md. nota PQ_pulaTa., ~a. da poare 1.1 liUat 'in &am;a.

\

.276