Grile IHC 70

1. Vimentina este exprimată de următoarele celule conjunctive fixe:

a. mezenchimale
b. reticulare
c. limfocite
d. monocite
e. adipocite

2. Vimentina:
a. este markerul generic al ţesuturilor conjunctive
b. face parte din familia filamentelor intermediare din structura citoscheletului
c. reacţia pozitivă la vimentină, clona V9 reprezintă un marker sensibil al procesării
primare corecte
d. reacţia negativă la vimentină exclude biopsiile tisulare de la imunocolorare
e. nicio variantă

3. Expresia nucleară se întalneşte în următoarele situaţii:

a. ER
b. PR
c. HER 2 neu
d. toate variantele
e. nicio variantă

4. Expresia citoplasmatică caracterizează:

a. cromogranina A
b. citokeratinele
c. desmina
d. actina
e. Ki67

5. Expresie membranară prezintă:

a. CD20
b. CD3
c. CD45
d. HER 2 neu
e. nicio variantă

6. Următoarele afirmaţii referitoare la vimentină sunt adevărate:

a. inclusă în panelul de anticorpi folosit pentru imunofenotipizarea primară
b. fixarea peste trei zile scade expresia vimentinei
c. controlul pozitiv intern pentru acest anticorp: ţesutul conjunctiv perivascular, celulele
stromale
d. prezintă expresie citoplasmatică
e. nicio variantă

7. Limfocitele pot exprima:

a. antigenul comun leucocitar
b. CD3
c. CD20
d. CD45
e. CD68

8. Limfocitele T:
a. exprimă CD45
b. sunt implicate în patogenia limfoamelor şi leucemiilor cu celule T
c. exprimă CD3
d. exprimă CD20
e. nicio variantă

9. Printre markerii utilizaţi pentru evidenţierea limfocitelor T se numără:

a. CD2
b. CD3
c. CD45
d. CD8
e. CD20

10. Limfocitele B exprimă:

a. CD45
b. CD20
c. CD3
d. toate variantele
e. nicio variantă

11. Cromogranina:
a. a fost izolată pentru prima dată din celulele cromafine ale medulosuprarenalei
b. observată în granulele secretorii din majoritatea celulelor neuroendocrine
c. prezintă expresie citoplasmatică
d. exprimată în feocromocitoame
e. nicio variantă

12. Sinaptofizina:
a. este o glicoproteină transmembranară
b. izolată din veziculele neuronale presinaptice
c. prezintă expresie citoplasmatică
d. poate fi pozitivă în feocromocitom
e. nicio variantă

13. Endoteliul vascular, în condiţii normale şi patologice, poate exprima:

a. CD31
b. CD34
c. F VIII
d. CD105
e. nicio variantă

14. Endoteliul limfatic poate exprima:

a. CD34
b. LYVE-1
c. Prox 1
d. D2-40
e. nicio variantă

15. Markerii endoteliului limfatic includ:

a. LYVE-1
b. Podoplanina
c. D2-40
d. VEGFR 3
e. nicio variantă

16. Factorul VIII:

a. este stocat în corpii Weibel- Palade din celulele endoteliale
b. este stocat în granulele alfa din trombocite
c. prezintă expresie citoplasmatică
d. toate variantele
e. nicio variantă

17. Următoarele afirmaţii sunt adevărate:

a. angiogeneza reprezintă formarea de noi vase sanguine pornind de la vasele
preexistente
b. vasculogeneza reprezintă formarea de noi vase sanguine pornind de la precursori
celulari
c. angiogeneza poate fi patologică şi fiziologică
d. angiogeneza reprezintă formarea de noi vase sanguine pornind de la precursori celulari
e. vasculogeneza reprezintă formarea de noi vase sanguine pornind de la vasele
preexistente

18. CD105- endoglina:

a. prezintă specificitate crescută pentru celulele endoteliale din tumori
b. expresie citoplasmatică
c. intens exprimat la nivelul endoteliului normal
d. expresie slabă sau absentă la nivelul endoteliului vascular normal
e. nicio variantă

19. Citokeratinele:
a. sunt polipeptide care se asamblează în structuri de tip alfa helicoidal
b. formează filamente intermediare ce aparţin citoscheletului celulelor epiteliale
c. reprezintă markerul caracteristic al ţesutului epitelial
d. reprezintă markerul caracteristic al ţesutului conjunctiv
e. nicio variantă

20. Filamentele keratiniene:

a. sunt heteropolimeri
b. se formează prin polimerizarea în proporţii echimolare a keratinelor de tip 1 cu cele de
tip 2
c. se formează prin polimerizarea în proporţii 1: 2 a keratinelor de tip 1 cu cele de tip 2
d. toate variantele
e. nicio variantă

21. Următoarele afirmaţii sunt adevărate:

a. principalele componente ale ţesutului nervos sunt neuronii şi celulele gliale
b. arhitectura neuronală cuprinde un corp celular şi prelungiri neuronale
c. celulele gliale exprimă markeri imunohistochimici în strânsă corelaţie cu funcţia pe care
o îndeplinesc în sistemul nervos central
d. nu există corelaţie intre expresia markerilor imunohistochimici şi funcţia celulelor
gliale
e. nicio variantă

22. Următoarele afirmaţii referitoare la celulele stem neurale sunt adevărate:

a. cel mai proeminent marker al acestor celule este nestina
b. exprimă specific CD133
c. CD133 este un marker generic al celulelor stem, prezent şi în cele neurale, dar
nespecific pentru acestea
d. în fazele tardive de diferenţiere, celulele stem neurale achiziţionează EGFR şi FGF 2
e. nicio variantă

23. Printre markerii nespecifici pentru celulele stem neurale, dar prezenţi la acest nivel, se
numără:
a. vimentina
b. CD34
c. cromogranina A
d. CD31
e. nicio variantă

24. Proteinele asociate neurofilamentelor (NFAP):

a. identifică majoritatea tipurilor neuronale din sistemul nervos central
b. identifică majoritatea tipurilor neuronale din sistemul nervos periferic
c. sunt filamente intermediare incluse în clasele III şi IV
d. sunt filamente intermediare incluse în clasele I şi II
e. nicio variantă

25. Cele mai des întâlnite proteine asociate neurofilamentelor în sistemul nervos central
sunt:
a. alfa- internexina
b. periferina
c. vimentina
d. toate variantele
e. nicio variantă

26. Neurofilamentele:
a. sunt sintetizate în corpul neuronal
b. sunt transportate în prelungirile axonale
c. activitatea lor este optimă dacă sunt fosforilate
d. marchează astrocitele, microglia,oligodendrocitele
e. nicio variantă

27. Enolazele:
a. sunt enzime homodimerice sau heterodimerice
b. sunt constituite din trei subunităţi: alfa, beta, gamma
c. se cunosc trei grupe principale: NNE, MSE, NSE
d. gamma- gamma enolaza este prezentă în cantităţi mari în neuroni şi celulele
neuroendocrine
f. nicio variantă

28. Enolaza non- neuronală:

a. este localizată perinuclear în corpul astrocitelor
b. este localizată în prelungirile astrocitelor
c. este dimerul alfa- alfa al enolazei
d. nu se exprimă în neuroni
e. nicio variantă

29. Nivele serice crescute ale NSE se observă în:

a. boala Alzheimer
b. coreea Huntington
c. neuroblastoame
d. traumatisme cerebrale
e. nicio variantă

30. În condiţii patologice, expresia NSE se remarcă în:

a. tumori neuroendocrine
b. un tip de carcinom pulmonar
c. neuroblastom
d. retinoblastom
e. nicio variantă

31. În categoria markerilor neuronali, pot fi incluşi:

a. NFAP
b. NSE
c. E cadherina
d. N cadherina
e. Neu N

32. Neu N este:

a. un marker neuronal cu sensibilitate şi specificitate ridicată
b. util pentru identificarea neuronilor în faza postmitotică
c. este pozitiv în majoritatea tipurilor de neuroni din sistemul nervos central şi periferic
d. este pozitiv în neuronii Purkinje, celulele fotoreceptoare din retină
e. nicio variantă nu este corectă

33. Următorii markeri neuronali se exprimă în neuronii Purkinje:

a. N cadherina
b. Neu N
c. cerebellina
d. toate variantele
e. nicio variantă

34. GFAP:
a. face parte din familia proteinelor citoscheletale
b. expresia sa creşte după injurii ale ţesutului nervos
c. numărul de astrocite GFAP pozitive creşte direct proporţional cu vârsta
d. numărul de astrocite GFAP pozitive scade direct proporţional cu vârsta
e. nicio variantă

35. GFAP:
a. este abundent exprimată în astrocitele mature
b. funcţional, GFAP determină stabilitatea proceselor astrocitare
c. prezintă expresie citoplasmatică în astrocitele sistemului nervos central
d. este intens exprimată în astrocitele imature
e. nicio variantă

36. La nivelul astrocitelor, se exprimă următorii markeri:

a. GFAP
b. GLT1
c. GLAST
d. NNE
e. nicio variantă

37. Referitor la expresia GFAP, următoarele afirmaţii sunt adevărate:

a. expresia sa este influenţată de numeroşi factori
b. expresia GFAP este crescută în injuriile sistemului nervos
c. expresia GFAP diminuă odată cu evoluţia leziunilor maligne derivate din astrocite
d. expresia GFAP creşte odată cu evoluţia leziunilor maligne derivate din astrocite
e. nicio variantă

38. Oligodendrocitul:
a. este celula glială implicată în sinteza de mielină în sistemul nervos central
b. în oligodendrocitul matur, funcţional, MOG apare precoce
c. în oligodendrocitul matur, funcţional, MOG apare tardiv
d. MBP carcterizează forma matură a oligodendrocitului
e. nicio variantă

39. Oligodendrocitul poate exprima:

a. MOG
b. MBP
c. heparina
d. transferina
e. MAG

40. Proteina S 100:

a. împreună cu laminina identifică celulele Schwann în cultură
b. este un marker important pentru celulele Schwann normale
c. este un maker important pentru celulele Schwann neoplazice
d. este un marker utilizat în asociere cu HMB45, Melan A în diagnosticul melanomului
malign
e. nicio variantă

41. Următoarele afirmaţii referitoare la keratinele 8/18 sunt adevărate:

a. sunt keratine primare ale epiteliilor simple
b. K 8 şi K 18 se co- exprimă în majoritatea epiteliilor simple
c. se exprimă în keratinocitele diferenţiate
d. sunt singurele keratine care se exprimă în hepatocitele normale
e. nicio variantă

42. K7/19:
a. sunt keratine secundare ale epiteliilor simple
b. sunt denumite şi keratine ductale
c. sunt exprimate în epiteliile simple ductale de tip biliar
d. nu se exprimă în epiteliile ductale simple de tip pancreatic
e. toate variantele

43. Keratinele 5/14:

a. sunt keratine ale epiteliilor stratificate
b. sunt keratine majore ale keratinocitelor bazale
c. prezintă expresie puternică în straturile suprabazale diferenţiate ale epiteliilor
stratificate scuamoase keratinizate şi nekeratinizate
d. se exprimă puternic în straturile bazale, nediferenţiate ale epiteliilor stratificate
scuamoase keratinizate şi nekeratinizate
e. toate variantele

44. Din categoria keratinelor epiteliilor stratificate fac parte:

a. K5/14
b. K17
c. K 7/19
d. K8/18
e. K1/10

45. Celulele parafoliculare C exprimă:

a. cromogranină A
b. sinaptofizină
c. enolaza neuronal specifică
d. calcitonina
e. nicio variantă

46. Celulele Langerhans pot exprima:

a. CD 207
b. sistemul HLA
c. HMB 45
d. vimentină
e. proteina S100

47. Următoarele afirmaţii referitoare la melanocite sunt adevărate:

a. sunt celule situate la nivelul pielii ce produc un pigment numit melanină
b. determinantul major al culorii obţinute este reprezentat de numărul de melanocite
c. determinantul major al culorii obţinute este reprezentat de activitatea melanocitelor
d. markerii imunohistochimici ai melanocitelor normale pot fi diferiţi de cei regăsiţi în
melanomul malign
e. toate variantele

48. Următorii markeri imunohistochimici caracterizează celulele non-epiteliale din

structura epiteliilor:
a. K5/14
b. proteina S100
c. K6/16
d. HMB45
e.toate variantele

49. Adipocitul brun poate exprima:

a. VEGF-A
b. VEGF-C
c. VEGF- B
d. VEGFR1
e. toate răspunsurile

50. Osteocitele exprimă:

a. DMP1
b. receptorii pentru parathormon
c. receptorii estrogenici
d. receptorii pentru progesteron
e. toate variantele

51. Următoarele afirmaţii referitoare la anticorpul secundar sunt adevărate:

a.trebuie să fie din specie diferită de cea a anticorpului primar
b. durata de incubare variază între 15 minute şi o oră
c.trebuie să fie din aceeaşi specie cu anticorpul primar
d. poartă denumirea de anticorp de legare
e.poate fi conjugat cu biotina

52. Anticorpul primar:

a. este cel care recunoaşte şi se leagă direct de antigenul studiat
b. poate fi concentrat şi necesită diluare
c. poate fi gata diluat şi se aplică direct pe secţiune
d. perioada de incubare variază între 10 minute şi 12 ore
e. nicio variantă nu este corectă

53. Anticorpii terţiari:

a. trebuie să fie din aceeaşi specie cu anticorpii secundari
b. contribuie la stabilizarea reacţiei antigen – anticorp
c. contribuie la catalizarea reacţiei de transformare a substratului în cromogen
d. toate variantele sunt corecte
e. nicio variantă nu este corectă

54. Montarea secţiunilor tisulare:

a. este dependentă de tipul sistemului de lucru
b. este dependentă de tipul cromogenului utilizat
c. specimenele colorate cu sistem HRP şi DAB se montează în mediu alcoolic
d. specimenele colorate cu sistem HRP şi DAB se montează în mediu apos
e. specimenele colorate cu alţi cromogeni se montează în mediu alcoolic

55. Proteina HER 2 neu:

a. este o oncoproteină
 b. este supraexprimată în tumorile epiteliale mamare
c. este negativă sau slab pozitivă în glanda mamară normală
d. este exprimată la nivel membranar
e. nicio variantă nu este corectă

56. Sunt adevărate următoarele afirmaţii referitoare la celulele acinilor prostatici:

a. celulele secretorii ale epiteliului prostatic normal exprimă PSA
b. keratina 34 beta E 12 este utilizată pentru identificarea celulelor bazale
c. p 63 este utilizat pentru identificarea celulelor bazale
d. toate afirmaţiile sunt adevărate
e. nicio afirmaţie nu este corectă

57. Imunohistochimic, la nivelul acinilor seroşi pancreatici se detectează:

a. tripsina
b. amilaza
c. triptaza
d. chemotripsina
e. elastaza I

58. Receptorii pentru estrogen:

a. au expresie nucleară
b. prezintă 2 izoforme: alfa şi beta
c. cea mai utilizată clonă este 1D5
d. nicio variantă nu este corectă
e. toate variantele sunt corecte

59. Receptorii pentru progesteron:

a. au expresie nucleară
b. sunt prezenţi în celulele ductale în glanda mamară normală
c. sunt prezenţi în celulele acinilor secretori
d. nu au semnificaţie în patologia oncologică
e. nicio variantă nu este corectă

60. Feocromocitele exprimă:

a. markeri generici ai celulelor endocrine
b. cromogranina A
c. sinaptofizina
d. NSE
e. FSH

61. Mioblastul:
a. este o celulă uninucleată
b. are o capacitate ridicată de a fuziona și a forma fibre musculare striate
c. se poate diferentia spre celule satelite
d. exprimă ADAM 12
e. nicio variantă

62. La nivelul celulelor musculare striate scheletale, markerii specifici se pot grupa în:
a. intracitoplasmatici
b. membranari
c. extracelulari
d. actina și miozina sunt markeri intracitoplasmatici
e. nicio variantă

63. Biomarkerii serici întâlniti în cazul infarctului miocardic sunt:

a. mioglobina
b. CK MB
c. troponinele cardiace T
d. troponina I
e. citokeratina 7

64. Marcati afirmatiile corecte:

a. mioglobina este primul marker seric cu valori crescute în infarctul miocardic
b. mioglobina are o specificitate crescută în infarctul miocardic
c. mioglobina are o specificitate redusă în infarctul miocardic
d. toate afirmatiile sunt corecte
e. nicio afirmatie nu este corectă

65. CK MB:
a. este o enzimă cu specificitate ridicată pentru miocard
b. este utilizată ca marker al ischemiei cardiace
c. valorile serice cresc tardiv în cazul infarctului miocardic
d. valorile serice cresc precoce în cazul infarctului miocardic
e. este primul marker seric cu valori crescute în infarctul de miocard

66. Troponinele cardiace:

a. sunt proteine reglatorii ale interacţiunii calciu-dependente dintre filamentele de
actină şi miozină
b. troponina I este specifică miocardului
c. troponina T se găsește în cantităti mici și în mușchiul scheletal
d. au valori crescute la pacientii cu insuficientă cardiacă
e. au valori scăzute la pacientii cu cardiomiopatie hipertrofică

67. Primul marker seric crescut în infarctul miocardic este:

a. CK MB
b. Troponina T
c. Troponina I
d. Mioglobina
e. Miozina

68. Celulele musculare netede:

a. formează tesutul muscular neted de la nivelul organelor interne
b. întâlnite în media vaselor sanguine
c. caracterizate histologic prin absenta sarcomerului
d. caracterizate histologic prin prezenta striatiilor transversale
e. exprimă actina de tip mușchi neted

69. Actina de tip mușchi neted se exprimă în:

a. celulele stromale de la nivelul prostatei
 b. celule de tip miofibroblastic
c. pericite
d. musculara vezicii urinare
e. nicio variantă

70. Expresia actinei de tip mușchi neted se observă în:

a. tunica musculară a uterului
b. tunica musculară a vezicii urinare
c. celulele mioepiteliale de la nivelul glandelor salivare
d. toate variantele
e. nicio variantă