|
   


Ô
      
  
  
    
   
   
    
  ! 
 
  ! ! " #$    

  % !&
!& ' "
 ( 
  )&
 )&

    
     % !* % 
'
  ( )
( )&
Ô  " !    
   %  
+(   *    '  
 
)&&
 
)
Ô 
        %   
 
% *(    &
  &
Ô , *  -
      ! -
! - 
 



&&


 '*  
Ô    
 

  

 
  
Ô    
Ô ! !

.&/ 

     
Celulele epiteliale se află în raporturi foarte strânse între ele, spaţiile intercelulare, vizibile doar
în ME (cu dimensiuni de 15 15--20 nm), fiind ocupate de    " # ' 
material fluid produs de celulele
Celulele epiteliale sunt dispuse fie sub forma unor !  epiteliile de acoperire şi
căptuşire, fie sub forma unor       epiteliile glandulare
- Limitele celulare sunt greu vizibile în MO,
     epiteliale se
apreciază fie în urma examinării formei şi poziţiei nucleului în celulă, fie folosind coloraţii
histologice speciale (impregnaţia cu săruri de argint, reacţia PAS ƛ periodic acid Schiff
Schiff)).
Ô /    - [ 0 Î&
Ô å 
 ! 
   
 1  1   +
   
  
 
 %  1  
 ! ,
! ,  
 ,, (
  
Ô | 23
[.     
asigură vectorial atât funcţiile de secreţie şi absorbţie,
absorbţie, cât şi tranzitul de ioni şi substanţe
metabolice,, menţinând un gradient de concentraţie între mediul extern şi cel intern al
metabolice
organismului sau între diferite compartimente ale mediului intern
intern..
/   - glicolipide
colesterol, enzime hidrolitice,
canale ionice, proteine de
transport.
- cuprins într-un înveliş
glicoproteic - *  &
Zona de secreţie a diverselor
substanţe elaborate de celule.
/  !-
canale anionice, receptori
pentru hormoni
şi neurotransmiţători, canale de
transport.
Zona de absorbţie pentru
substanţele necesare celulei şi
sediul moleculelor implicate în
adezivitatea şi comunicarea
intercelulară.
Situsuri de legare pentru
constituenţii MB.
X&

       


/       !

     
  -
-

Ô  


Ô  
(

Ô  
(

Ô  '*
*))
 
 ' 
 ü  *(  )
o  

o    )
þ




 

  
 
      
   
   
 
    



    
 

 

 
þ    
 
   
   

 

    
     

  
      
 



! 

  
   



 


 

 
"##   $  
 
" $   % %
&   
 
$   %
$  
 %'
     


 
(       
      


   
o  
'
( sau  
()

ÔZonă specializată a
plasmalemelor situată imediat
subjacent ZO
Ô#,
#, benzi de culoare închisă
Ô#  între plasmaleme o
distanţă de 1515--20nm,
20nm, ocupată
de un material microfibrilar cu
densitate scăzută la fluxul de
electroni..
electroni
Ô În citoplasmele celulelor
adiacente - plăci
subplasmalemale dense la
fluxul de elecroni
elecroni..
Ô , se asociază frecvent cu
microvilozităţile (la nivelul
enterocitelor);;
enterocitelor) ar servi la
menţinerea stabilităţii
acestora..
acestora
#
(üü

#
(

 +   + * 
 
 ! 4 &

  * *  
5
   
&
#,  +*      
*  &
#   

.6[  +     !% 
   
7 !

   %*
  
 
 (  &
å       
  7   +   
   *(  
*     '8 
9
 -

    3)&
 !  
  
   
  #$&
 sau   *)
M'   sau
M'   

căi de comunicare biochimică

intercelulară
#  canale hidrofile între două celulele
adiacente distanţa 3 nm; zone în care se
permite pasajul unor molecule cu
diametrul sub 2nm
c, aminoacizi,
ioni, peptide de dimensiuni mici; este
împiedicată trecerea proteinelor sau a
acizilor nucleici.
 * în toate ţesuturile din
organism, cu excepţia muşchiului striat
scheletal.
 
    care
unesc cele două plasmaleme vecine,
străbătuţi de canale hidrofile prin care
å - rol în dezvoltarea citoplasmele comunică direct, fără
embrionară, asigură contracţia legătură cu exteriorul celulei.
sincronă a muşchiului uterin în
timpul expulziei fătului
0&/       -
# %   ' %  )   
& # %     -
 -   %    
       !!
!!&&
/   - .[ w
#, *   8  3  3 
  ': 1Î[
  
 *  
 .6.6X   

!! )77 8*    3
!! )  3   

 !   &
  &
#        
 
      
 
+
 .[Î&

-

- å     

&&   
 [ X

 
  
   
*    +  
      %   &
 &
      

 
 *  
*   

      +
+  

  *

 *
&&
!&'        ! 
'    '  )
 -
 -     
   

 + *
' &&
'
--  +  +  

!       

%     +5 +
      &
&
/   -- ;. w
/  
# -   


  
  

   
! 

 %       
* 
  !!   ! 

  (
  

< * '    

*      
 %   %  
 +   
 %&

 %&
'  !  '=   )

  la polul apical al unor celule

epiteliale, fiind specializaţi în deplasarea
unidirecţională a fluidelor celulele epiteliului
respirator, celulele epiteliului tubelor uterine
şi cele de la nivelul endometrului uterin.
Înălţime 7-10Îm, aranjament extrem de
ordonat, în şiruri paralele. ƢIn vivoơ mişcare
ca o undă.
#  la periferie membrana plasmatică, iar
în centru prezintă un  ( specializat
(axonema)  în centru o pereche centrală de
microtubuli, înconjuraţi de 9 perechi
periferice de microtubuli dispuşi la intervale
regulate.
& 
- îngroşare a plasmalemei apicale a celulelor unor epitelii care fac parte
din aparatul excretor al organismului
organismului celulele umbeliforme din uroteliu
uroteliu,,
celulele canalelor excretorii principale ale glandelor salivare şi celulele e
canalelor excretorii ale glandelor sudoripare
sudoripare..
Ô   împiedică reabsorbţia substanţelor din lumenul organului în
epiteliu..
epiteliu
Ô # - invaginări profunde şi anfractuoase ale foiţei interne a
membranei citoplasmatice de la polul luminal al celulei, citoplasma
subjacentă prezintă o densificare formată din filamente fine care se
aglomerează sub forma unor fascicule
fascicule..
 6&#!!  
   * 
   
 !      + 
  % !&
!&
 *  +    

* --     !  

* 
 
   *   
%&&
%
#,    (   -
 - * 
*    
&
*  
&
# . X6  
    

  !     
--

l  
 '   )
 
     


   !  &
&
 


 
  !    
      7
7
          !   '   )
! 
  *    % !&
!&

   % '     *     >

   &
  & >   
    !  * 
:&*  " %
:&*  "
Ô> 
 * a celulelor
celulelor

 .& 
   
   procentul nucleilor aflaţi în mitoză marcaţi cu
anticorpi specifici
[.  
 +  % - timpul scurs între administrarea
unui precursor radioactiv incorporat în nucleu (cel mai frecvent timidina tritiată
sau brdu-
brdu-BROMODEZOXIURIDINA
BROMODEZOXIURIDINA)) şi eliminarea celulelor marcate.
marcate.
Ô'celule nediferenţiate, capabile de multiplicare şi
diferenţiere, prezente în toate tipurile de epitelii.
ÔÎn epiderm
epiderm,, celulele superficiale, complet keratinizate,
keratinizate, se
descuamează şi sunt continuu înlocuite de către alte celule provenite
din stratul bazal care se superficializează şi se încarcă concomitent cu
keratină..
keratină
ÔCelulele din epiteliul tubului digestiv prezintă turnoverul  
 enterocitele din intestinul subţire se înnoiesc la circa 5 zile;

Ôcelulele acinului pancreatic % 
 - 50 zile.
Ôcelula endotelială - rată de înnoire mult mai  (90 de zile) iar
celulele glandelor endocrine - ani.
 ƒ  ?|/   
'     se face în raport cu funcţia majoră pe care o
îndeplinesc
Ô  
   
Ô  *

Ô   
.&   
  
 
Ô
    
  +
 5
!    -
-      '
)
-   %      
Ô
      ! 
  
  --
Ô.&    -
-
       
  
  
    
% !    
 
[&-% ! 
[&-
 &    '  )


  

 *    ' )
 
  * 5
 #$
 % 
 ! 
   
 
   % 
Ô 


 *5


 --
 
%    $@



 9%

Ô  -
 -!  
  %!
'
 )&
    ! '  )

Ô  
     * ' 
 )   
  
&     
 *  *
     
&

%
Ô  --     !  
   
  !   
 !  *
  % !
 $ 
   ( 
   
      *   
%              
 *    &
  &
Ô  
 
   
    %  

!!     %
      
 ((  +
     
    +))
Ô 
 
 
   *

  !
!77   %   
!
+  *     
   % +   +
 
   %   -
 -
!    &
 &
Ô '    + 

 *    

   
    %
&
%
&
       
* 
%   
    
 
+
     
 %      
Ô  -- !
* %
 
 

       % 
!    ! 
*
  % % 
  !  


 !(    &
  &
Ô  --
  
  
 
'   *  
  
     )

 !!  ' 

    )
  
'    )&
 )&
   
  
Ô  -
 -  

 
+  &&   %  + 
+ 
    !  #$ #$&& ƒ  

 +   

 
       
5
 '! 

  )&&      
  )
  
 #$  +   
 
     
*5
     
   77     
  
* %  !  #,  * 

   
Ô  
 --     -
 -
   * ( !(
  ! *    
 77    % 
 
+      
=       
  + 
     7
  7
  ! 
*
 

$&     
Ô se clasifică în raport cu forma celulelor din stratul superficial
superficial pavimentoase,
cubice şi cilindrice.
cilindrice.
Ô pot fi formate doar din două rânduri de celule (epitelii bistratificate) sau din
mai multe straturi celulare, în fiecare putând exista mai multe rânduri.
rânduri. Forma
celulelor din acelaşi strat este asemănătoare ' ) dar diferă faţă de
stratul următor ' )
' )..
    % ' *( sau
    % ' *(  sau )
Ô  
   5

    
%  +  
#$  
        &
 &
Ô 
  
    
  
 --
 *   
!  5  X6 X60
 5
 
  +    '
    )   
  --    *(   7
     7  #=   

     %&
  %&
Ô '  
 
      % !*
%  !            
     %     
     %
 %
%
Ô <    +   +  
      
=  -- %   +    )  * 
=    * *
         %*    % 
%
 %      &
 &
Ô   
    '
)     

 =  +         =  &
=  &
 &     % =  

  
-! 
   
  
Ô  !    
  #$  


 5

  ! 
!   
     !  
% 
         5


  
    
  
*&&
*
Ô  
     
  
5

  '6.6)
.6)  *     &
   & '
% 
  
+    
 
    7
   7  %     
 
            &
& <
       %   

        
  + #,

8   AB '# 
 )

 )&& 5
    
   
     
  
   &
&
 ! 

 
    # *( &
# *( &
Ô      



 5

 

  +         
  
     (  + 
  +   

 + &
&
#    %     *(   =   
        
 = 
=    
%
  + #,&
#,&
  %     
    
=       =   '=  
 
   % 
 ) 

=   
       
 
 = 
 +    &
 &
 $&     % =  

    
  
=  -- !   *
=  
  
Ô ! '  
 
+   
    !
!   (
 7
(
 7 
   +
%     
5

     %    

%  +    
 %&&
 %
Ô      5


  
     
 &&

Ô *  +5

 
       

%      !


 +      +
  * !   5

!
  =(  &
=(  &
Ô   "  % &
% &
'     
 
 *&&
 *
Ô     
      %
= 77    * 
= 
  
   
 
   

&&


   !   ! '  )
Ô   doar din două rânduri de
celule !
celule !,, constituit din celule
cubice sau cilindrice şi   
  
format din celule cubice
Ô   -  
! ale *

 % şi   al
*
 
 &

 &
Ô  de căptuşire, de absorbţie şi
secreţie dar şi de barieră (cuticulă)

        
 
Ô  dintr
dintr--un rând    de
celule cilindrice şi unul 
de
celule cubice, cu polul apical rotunjit.
rotunjit.
Uneori, între cele două se pot
interpune câteva rânduri de celule
 
 ..
 
 
Ô   -  
   ale *
  %,
 %,
*
 al 
  ,,   *  a
  
  ,
 ,  %
!&&
!
Ô 
   ' )
!!   &
 &
   
  ' *( sau
  
  ' *( sau  )

 
  
 
--
Ô !   !   ! 
! 
  
     ! !
Ô  
  5% 5


    ' 

  ! 
% 
)
Ô    
    5

 
%      
  !
  (  

  !  
!   ! 
        &
 &

     

! -

! - +
 
 %
  (





   %   
    !    5
% 
  
%      +

 % 
         
--   !  

%     + *
 
 [ X
.

0 :
6
·
;

C
.
..
 [&   *

Epitelii alcătuite din celule specializate în sinteza şi eliberarea unui anumit produs,
denumit  
 ..
Epiteliile secretorii intră în structura glandelor -   *
&
*
&

D
     +  
 
 +    ! 

-
-  
- 
 
-  
D
    *
      ! 

  
+ %      
   
       

%    
  
  '- *


   % ! *   )&
D
 
   *
        
 

 + 
  '- *
  (    

 
)&
D
      
   
  
  '- )&
D
     å  -   " (  "   5  
  '  !  ) 5    + 5* '   
*
)&
&   *
 
'   ' ) 
  

 7' )* 7
' )
 
  
 &
&  
  +
*
 -
     &
Ô Glandele endoepiteliale    (  + * 
   
    +   

    -
 *
 
       

 *
 
    
   
  
--    &
  &
 *
 
      
( 
   
   +   
    --   
 *     %      
  
&

&
Ô Glandele exoepiteliale  *
      
    +   %  
 %
        #$ 
*
--
*
 *
 *  * 
*
  !=E(
   !  *


  !7
!7 *
  % - -

 ! * ! &
! &
$&  *  de clasificare are la bază cele două componente
majore ale unei glande exocrine
a. componenta secretorie ƛ adenomerul ƛ care elaborează, prin celulele ce îl
alcătuiesc, produsul de secreţie şi
b. componenta excretorie ƛ canalul excretor " prin care secreţia este
vehiculată spre exterior
Vn raport cu aspectul
adenomerului-
adenomerului -
 !
  
 %
 ! 
 !%&
ÔGlandele tubulare- 

tubulare-

  * 

*  

-- *
  !=E(



  !  *


  +    %
 -- *
 * 
   %
 
*  

  --
   *
 * 


   &
  &
*--     *(
*
*
 
   *

$E



Glandele acinoase

        
  %
 
     &
 &
'  
 !     * 5
   
 !  *      +* 
   
      &
  &
< ! *
     ( 

*&&
*
< 
 
      
   &
Ô  
Ô
*
  
 
   &
Ô
  ! &
  ! &
Ô 
   
! 
 *(    
  +* 
*   &M

 !&'  
* *&
 *
 
 * *
 *
 
  &
Ô   
   ""  *  
 +  7 
       + 
*
7 +   

      !*

 +&
Ô 
 -+*

 *

-+*

 *

 * !*
 % 
 acinul mucos
Ô  
    
 !* + *  *  &
*  *  &
Ô   %
   

5   &
&
Ô   
* *  

 
   
%   +
  
 
%

   % &
 % & M
   (      
!  &
&
Ô       

Ô   - *
  %  
  *
  % F!

 ! *
  %  &
 &
acinul mixt

Ô ovalară sau alungită şi

dimensiuni mai mari
Ô  D  -
D  - a periferia
componentei glandulare
predominante, de obicei
mucoasă, câteva celule, cu
secreţie seroasă dispuse sub
forma unei semilune - acin  


Ô  
  *
  %
  '! *
!
! *

 %  )
 Glandele alveolare
Ô 
  % 
   &
 &
Ô  *
    
 


 && å   



! !        5

  !     
 &   
 &
  
      ( *  2*3
   
  
% +    ( * &
( * & /    %  

  2*
 % *3&
*3&
Ô *
 !  *
 % 2 3
 #$    5

  !     !   ! 
   +
%  &

%  & <    
 
   % %  % 
 -

 -  5 +    *
 




 
 
 
    *
  +5

+5

 +       

   &&
  
      
&& '     % * 
 

 

  
  ! '
  

' * 
 )  ! 

     

  !         !    

 )
)&&
<           +  !
!&&
   
 !
   *
 !     
  77
*
 !   
    
(
 +  
   
   
 
&&
Ô  
 --            5 
         % !    !   
       *
 !  


  
 

( 5

     &

( 5
   &

&
 Glandele tubulo-acinoase şi glandele tubulo-alveolare
*
!   
!  +!  -*

+ 
*
!%  !  +*
! 
%-*
+ 

 
„  
   )    

 *
  
  
'  - structuri epiteliale care unesc
adenomerele cu suprafaţa corpului sau cu o cavitate care
comunică cu exteriorul, vehiculând secreţia elaborată de
adenomere..
adenomere
formate din celule epiteliale joncţionate între ele şi susţinute
de o membrană bazală.
bazală.
D
    un singur canal de excreţie care se
continuă cu unul sau mai multe adenomereadenomere *


 ,, *
  !=E(,

   !=E(, *
 * ,
* ,
*


 $G
D
   canale excretorii uneori extrem de
ramificate, arborescente, care converg progresiv spre un
canal principal  *
  %,
 %,   
D
 *  sau   - varietate de glande
compuse, alcătuite din glande compuse alăturate.
alăturate.
Fiecare glandă compusă formează cu stroma sa înconjurătoare un
lobul glandular
glandular.. Canalele excretoare ale tuturor lobulilor se deschid
individual, dar alăturat, în aceeaşi zonă zonă *
 ,
,
&&

 criteriul funcţional - O

  

 

D
 
Ô produsul de secreţie se elimină prin
 ,, iar celula glandulară, a cărei
 
integritate morfologică este păstrată, reia
ciclul secretor-
secretor- majoritatea glandelor
exocrine din organism
organism *

 %,,
 % 
 ,,

  * ,,
* 
  
D
 ( 
Ô constituite din celule care involuează, se
încarcă cu propriul lor produs de secreţie
şi la sfârşitul fiecărui ciclu secretor se
elimină împreună cu acesta
acesta *

!
D
   '( )
Ô alcătuite din celule care acumulează
produsul de secreţie la polul apical
apical.. Când
acesta atinge o anumită presiune,
plasmalema apicală a celulelor se rupe,
iar produsul de secreţie se elimină în
lumenul glandei
glandei.. După refacerea
plasmalemei apicale, celula îşi reia ciclul 
*
 ,
, *
 

 . [

0
X
6 : ·

C .
 !&   *

 
Ôå   !  *
 
 &

 &   *


     
 
' 
      +    ! (  

 
  ( (   %( 
 5*   
 H  H
 H   
        
(  %&
 %& * ( 
  
  
   &
  &
Ô '    +  --
 

      
 - 
 - (    (
 


 
   

 *   "  
* 
   
  --
Ô


  5
  
 
  / '    =

/!  )
/!  )--  
   +  !

* % '    )

Ô *
    " *
       
   
+ * %5
  
 -

 - *
    
  
   
    I
*  *
    
% '*
 )
Ô *

   * 
%
%
  

 (  -
Ô * 

* 
  %7
  

!+ 

   *(  
% - 
 '(   
 
 *
 
)&
Ô * %  
* %   *
* +
 %   5

 
 
% -*
 
&