In Evul Mediu,romanii au locuit in principal la sate.Lumea rurala a stat la baza economiei medievale,fiind caracterizata din structuri sociale si politice specifice epocii.Indeletnicirile de baza ale populatiei erau agricultura,cresterea animalelor,albinaritul,pescuitul si mestesugurile.Satul a fost,in cea mai mare parte a epocii medievale,principalul furnizor de bunuri materiale,de forta de munca si de soladti. Satul era principala formă de așezare în epoca medievală (fossatum = loc întărit cu șanț). Satul avea 15 - 20 case în Moldova și Țara Românească, iar în Transilvania erau 70. Satele erau libere sau dependente. Cele dependente erau pe domeniile domnești, boierești sau aparțineau unor mănăstiri și erau locuite de rumâni. Locuințele erau construite din lemn la deal și la munte și din chirpici la câmpie, exact ca pe timpul geto- dacilor. Până la începutul secolului XV au fost identificate în Transilvania 3364 localități, în Țara Românească 2100 sate, iar la sfârșitul secolului XV - 2800 localități. Satul românesc a păstrat peste veacuri nealterate tradițiile și obiceiurile.
Locuinta Tipurile principale de locuinta erau bordeiul semiîngropat si locuinta de suprafata captusita cu barne,acoperite cu paie sau trestie si un strat de pamant,unele inconjurate de anexe,precum grajduri,hambare si gradini.Vatra era indispensabila,iar mobilierul sarac(de obicei o masa ,cateva scaune si un pat sau doua in care se ingramadea toata familia,de obicei nu aveau geamuri insa unele aveau o mica gaura prin care sa intre lumina in anotimpurile calde).Hainele confectionate in casa erau din lana de oaie cu blana intoarsa si canepa.Cu una sau doua incaperi,locuintele adaposteau multe persoane,caci familiile taranesti erau numeroase iar copii,in special baietii,constituiau o importanta forta de munca.
Obstea Sateasca Comunitatea sateasca s-a caracterizat printr-o accentuata solidaritate manefestata in planul relatiilor interumane,in viata economica si sociala,in plan militar.
In obstea satului liber,proprietatea privata asupra casei,gradinii si lotului aferent fiecarei
familii se impletea cu cea comuna asupra fanetelor,padurilor si iazurilor.Potrivit „obiceiului”,comunitatea avea drept de control asuprea intregului pamant,orice mostenire,instrainare,schimbari de hotare trebuind sa fie aduse la cunostinta membrilor.Obstea se bucura de autoconducere si isi alegea cnezii,juzii si voievozii in calitate de diriguitori ai treburilor administrative,fiscale si juridice.
Achitarea obligatiilor fata de domnie(stat) si de Biserica era responsabilitatea comuna a
tuturor membrilor.Obstea datora domnului o dare in bani,munca gratuita in folosinta publica si participarea la „oastea cea mare”,iar catre Biserica dijma,ce cuprindea o parte a produselor principale realizate in gospodarie.
Obstea s-a destramat lent prin trecerea pamantului in proprietatea exclusiva a unora dintre membrii ei,sau prin aservirea obstilor satesti in intregime.Acest proces a luat proportii de masa in Transilvania incepand cu secolul al XIII-lea,dar in afara arcului carpatic procesul a fost mai lent,iar numarul comunitatilor libere a fost mai mare aici pana in secolul al XVI-lea. Domeniul feudal Aservirea obstilor satesti a stat la baza constituirii domeniilor feudale.Marile averi se masurau mai ales prin numarul de sate pe care le cuprindeau,prin numarul de „suflete” care le munceau.Domeniul feudal era o unitate economica complexa ce reunea -pe langa sate- casa sau curtea boiereasca,prisaci,stane,vii,livezi,torcatori de lana,mori.O parte a pamantului arabil era distribuit taranilor dependentii in loturi in folosinta.Cealalta parte,constituind rezerva feudala era lucrata de acestia in cadrul obligatiilor de munca pe care le aveau fata de stapani.Padurile iazurile si pasunile erau folosite in comun cu obstea sateasca.Numeroasele resurse ale domeniului au asigurat nobilimii si boierimii un stil de viata confortabil,sub influenta occidentala in Transilvania si bizantina in teritoriile extracarpatice.
Structura sociala Structura sociala era formata din:
Domnitor/Voievod ->boierime->taranime:-taranii liberi care nu erau dependentii de seniorii
ci aveau propriul pamant pe care il munceau
-taranii dependentii care depindeau de
seniori pentru a avea un pamant pe care sa munceasca si indeplineau sarcinile trasate de catre seniori(erau tarani insa fara majoritatea drepturilor,ei ne putand sa isi intemeieze o familie fara acordul boierului)
Ocupatiile Principala ramura-Agricultura-a fost cea mai practicata si in timp sa dezvoltat,aparand noi tehnici printre care se enumera ingrasamintele si asolamentul care era de 2 feluri:bienal(o cultura,si un loc liber lasat pentru a fi mai fertil)si trienal(2 culturi si un loc liber)
Ramuri secundare-Pastoritul(in care se folosea fenomenul de
transhumanta),Viticultura,Pescuitul,Apicultura,Mestesugurile casnice (tors,tesut).Printre mestesuguri se numara si olaritul care era unul dintre cele mai practicate(omul avand nevoie de vase pentru depozitarea hranei).
Religia
In vremea evului mediu exista o singura religie si anume cea catolica, care isi elabora propriile legi si randuieli pentru a se asigura ca totul merge bine. Episcopi si arhiepiscopi luau parte la consiliile conducatorului si jucau un rol foarte important in guvern. Episcopii erau foarte bogati si erau considerati a fi nobili, lucru care nu se intampla si cu preotii care proveneau din familii simple, nu erau foarte bine educati si nu erau bogati. Bisericile erau construite in principal in stil romanic, erau foarte inalte si aveau tavane arcuite cu bolte. Cand populatia a crescut in secolul al XII–lea, tavanele nu isi mai puteau tine propria greutate si multe s-au prabusit. Catedralele aveau nevoie de un timp indelungat de constructie, aproape un secol conform marimilor pe care le au. Domeniul Feudal
