Lumea Satului Medieval

In Evul Mediu,romanii au locuit in principal la sate.Lumea rurala a stat la baza economiei medievale,fiind
caracterizata din structuri sociale si politice specifice epocii.Indeletnicirile de baza ale populatiei erau
agricultura,cresterea animalelor,albinaritul,pescuitul si mestesugurile.Satul a fost,in cea mai mare parte a epocii
medievale,principalul furnizor de bunuri materiale,de forta de munca si de soladti. Satul era principala formă de
așezare în epoca medievală (fossatum = loc întărit cu șanț).
Satul avea 15 - 20 case în Moldova și Țara Românească, iar în Transilvania erau 70. Satele erau libere sau
dependente. Cele dependente erau pe domeniile domnești, boierești sau aparțineau unor mănăstiri și erau locuite de
rumâni. Locuințele erau construite din lemn la deal și la munte și din chirpici la câmpie, exact ca pe timpul geto-
dacilor. Până la începutul secolului XV au fost identificate în Transilvania 3364 localități, în Țara Românească 2100
sate, iar la sfârșitul secolului XV - 2800 localități. Satul românesc a păstrat peste veacuri nealterate tradițiile și
obiceiurile.

Locuinta
Tipurile principale de locuinta erau bordeiul semiîngropat si locuinta de suprafata captusita
cu barne,acoperite cu paie sau trestie si un strat de pamant,unele inconjurate de
anexe,precum grajduri,hambare si gradini.Vatra era indispensabila,iar mobilierul sarac(de
obicei o masa ,cateva scaune si un pat sau doua in care se ingramadea toata familia,de
obicei nu aveau geamuri insa unele aveau o mica gaura prin care sa intre lumina in
anotimpurile calde).Hainele confectionate in casa erau din lana de oaie cu blana intoarsa si
canepa.Cu una sau doua incaperi,locuintele adaposteau multe persoane,caci familiile
taranesti erau numeroase iar copii,in special baietii,constituiau o importanta forta de munca.

Obstea Sateasca
Comunitatea sateasca s-a caracterizat printr-o accentuata solidaritate manefestata in planul
relatiilor interumane,in viata economica si sociala,in plan militar.

In obstea satului liber,proprietatea privata asupra casei,gradinii si lotului aferent fiecarei

familii se impletea cu cea comuna asupra fanetelor,padurilor si iazurilor.Potrivit
„obiceiului”,comunitatea avea drept de control asuprea intregului pamant,orice
mostenire,instrainare,schimbari de hotare trebuind sa fie aduse la cunostinta
membrilor.Obstea se bucura de autoconducere si isi alegea cnezii,juzii si voievozii in calitate
de diriguitori ai treburilor administrative,fiscale si juridice.

Achitarea obligatiilor fata de domnie(stat) si de Biserica era responsabilitatea comuna a

tuturor membrilor.Obstea datora domnului o dare in bani,munca gratuita in folosinta publica
si participarea la „oastea cea mare”,iar catre Biserica dijma,ce cuprindea o parte a
produselor principale realizate in gospodarie.

Obstea s-a destramat lent prin trecerea pamantului in proprietatea exclusiva a unora dintre
membrii ei,sau prin aservirea obstilor satesti in intregime.Acest proces a luat proportii de
masa in Transilvania incepand cu secolul al XIII-lea,dar in afara arcului carpatic procesul a
fost mai lent,iar numarul comunitatilor libere a fost mai mare aici pana in secolul al XVI-lea.
Domeniul feudal
Aservirea obstilor satesti a stat la baza constituirii domeniilor feudale.Marile averi se
masurau mai ales prin numarul de sate pe care le cuprindeau,prin numarul de „suflete” care
le munceau.Domeniul feudal era o unitate economica complexa ce reunea -pe langa sate-
casa sau curtea boiereasca,prisaci,stane,vii,livezi,torcatori de lana,mori.O parte a
pamantului arabil era distribuit taranilor dependentii in loturi in folosinta.Cealalta
parte,constituind rezerva feudala era lucrata de acestia in cadrul obligatiilor de munca pe
care le aveau fata de stapani.Padurile iazurile si pasunile erau folosite in comun cu obstea
sateasca.Numeroasele resurse ale domeniului au asigurat nobilimii si boierimii un stil de
viata confortabil,sub influenta occidentala in Transilvania si bizantina in teritoriile
extracarpatice.

Structura sociala
Structura sociala era formata din:

Domnitor/Voievod ->boierime->taranime:-taranii liberi care nu erau dependentii de seniorii

ci aveau propriul pamant pe care il munceau

-taranii dependentii care depindeau de

seniori pentru a avea un pamant pe care sa munceasca si indeplineau sarcinile trasate de
catre seniori(erau tarani insa fara majoritatea drepturilor,ei ne putand sa isi intemeieze o
familie fara acordul boierului)

Ocupatiile
Principala ramura-Agricultura-a fost cea mai practicata si in timp sa dezvoltat,aparand noi
tehnici printre care se enumera ingrasamintele si asolamentul care era de 2 feluri:bienal(o
cultura,si un loc liber lasat pentru a fi mai fertil)si trienal(2 culturi si un loc liber)

Ramuri secundare-Pastoritul(in care se folosea fenomenul de

transhumanta),Viticultura,Pescuitul,Apicultura,Mestesugurile casnice (tors,tesut).Printre
mestesuguri se numara si olaritul care era unul dintre cele mai practicate(omul avand
nevoie de vase pentru depozitarea hranei).

Religia

In vremea evului mediu exista o singura religie si anume cea catolica, care isi elabora
propriile legi si randuieli pentru a se asigura ca totul merge bine. Episcopi si arhiepiscopi
luau parte la consiliile conducatorului si jucau un rol foarte important in guvern. Episcopii
erau foarte bogati si erau considerati a fi nobili, lucru care nu se intampla si cu preotii care
proveneau din familii simple, nu erau foarte bine educati si nu erau bogati.
Bisericile erau construite in principal in stil romanic, erau foarte inalte si aveau tavane
arcuite cu bolte. Cand populatia a crescut in secolul al XII–lea, tavanele nu isi mai puteau
tine propria greutate si multe s-au prabusit. Catedralele aveau nevoie de un timp indelungat
de constructie, aproape un secol conform marimilor pe care le au.
Domeniul Feudal

Agricultura in China

Inspirat de:www.google.ro,manual cls. a VIII-a