P. 1
Infrumusetarea in antichitate

Infrumusetarea in antichitate

|Views: 126|Likes:
Published by Dicu Cristian

More info:

Published by: Dicu Cristian on Jan 23, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as RTF, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/14/2013

pdf

text

original

Cele mai bizare metode de înfrumuseţare din istorie Daniela Şerb 2225 vizualizări Brigitte Bardot, scăldându-se în lapte

, în rolul faimoasei soţii a lui Nero, Poppaea, în filmul „Mio Figlio Nerone”, din 1956Portret al Elizabetei I a Angliei, care obişnuia să îşi acopere faţa cu un strat gros de pudră albăElizabeth Taylor, una dintre cele mai convingătoare Cleopatre din istoria filmului, în pelicula „Cleopatra” din 1963Portret al Dianei de Poitiers, amanta regelui Henric al II-lea, care îşi punea zilnic aur în apa de băut, ca elixir al tineretiiGheisa - gravura de epoca „Femeia fără machiaj e ca mâncarea fără sare”, aprecia scriitorul roman de comedii, Plautus. Dar când începe istoria cosmeticii? Nu ştim exact, dar cu mult timp în urmă, ne asigură istoricii. Cu certitudine însă femeile nu au ezitat să-şi rişte sănătatea şi chiar viaţa numai pentru un moment de frumuseţe trecătoare.

Click aici pentru a vedea o galerie foto

Frumuseţea începe cu igiena corporală. Un adevăr descoperit de femei încă din Antichitate. Şi nu numai de ele. Prin urmare, baia e la loc de cinste. Şi nu orice fel de baie, ci mai ales cea în lapte şi miere. Legenda spune că însăşi Cleopatra se scufunda zilnic în acest amestec miraculos din care ieşea şi mai frumoasă, şi mai seducătoare. Aşa i-a cucerit pe câţiva dintre cei mai inabordabili bărbaţi ai acelor timpuri.

Laptele pentru îmbăiat se refolosea

Băile în lapte, luxul aristocraţiei. De altfel, baia în lapte era un tratament de înfrumuseţare foarte popular printre femei, încă din timpuri străvechi. Laptele conţine acid lactic care elimină celulele moarte ale pielii şi revigorează tenul. Surse antice arată că pe vremea Cleopatrei soarele puternic şi nisipul aveau o acţiune devastatoare asupra epidermei. Se spune că, pentru a-şi păstra pielea fină, servitoarele Cleopatrei dizolvau o cupă cu miere într-un litru de lapte fierbinte în care adăugau puţin ulei parfumat.

deasupra căzii. buticurile de frumuseţe comercializează diverse produse care au la bază laptele. făcea băi în lapte pentru a se păstra veşnic tânără. între 1660 şi 1685. În Franţa prerevoluţionară circula o istorisire despre guvernatorul oraşului Avignon. Abatele Rohan de Marqueste utiliza laptele în care se spăla pentru a găti mâncarea călugăriţelor din mănăstire. La sfârşitul secolului al XVIII-lea. Băile în lapte erau un lux pe care şi-l putea permite numai aristocraţia. În timpurile mai recente. În secolul XVII. Nimic însă nu se pierdea. Juvenal. trupul era pregătit să primească beneficiile îmbăierii. Pauline. Acum. amanta regelui francez Henric II.Compoziţia era apoi turnată într-o cadă cu lapte la temperatura corpului. Înainte de a intra în vană corpul reginei era frecat cu un amestec de sare de mare şi cremă de lapte. deşi istoria nu ne spune şi dacă această cură l-a salvat din braţele nemiloasei sale boli. Doicile traversau oraşul pentru a umple cu laptele lor baia guvernatorului. anumiţi practicieni homeopaţi au indicat băile în lapte de capră drept remediu pentru artrită. în care celebra regină a Egiptului se scufunda timp de 15 minute. Diana de Poitiers. dar sub o altă formă. În unele cazuri. Răsfăţul băilor în lapte nu era străin nici soţiilor împăratului roman Nero (3768). Există mărturii credibile că oamenii refoloseau pentru consum laptele în care se spălau. marchizul de Rochechouart. a fost cea care a dat startul tradiţiei băilor în lapte. una dintre nevestele lui Nero. căruia medicii îi recomandaseră băile în lapte de mamă pentru a-şi salva viaţa. oamenii au făcut băi în lapte pentru presupusele beneficii aduse sănătăţii. satiriza băile soţiei lui Nero spunând că ar fi trebuit să-şi ia măgăriţele la capătul lumii atunci când a fost exilată. În secolul al XVI-lea. băile în lapte devin populare printre nobilii din Anglia. Şi nu puţine sunt bârfele . În timpul domniei lui Charles II. din laptele în care făceau baie oaspeţii se făcea brânză. Băile în lapte au revenit la modă în timpurile moderne. după cum consemnează istoria. pentru a fi sigură că va avea suficient de mult lapte pentru băile ei. Plinius cel Bătrân a scris în a sa Naturalis Historia că Poppaea. pentru ca laptele să curgă direct în vană. poet aproape contemporan cu Plinius. a cerut servitorilor să facă o gaură în plafon. În Elveţia secolului XIX. Abia după aceea. mierea şi diversele ierburi. sora mai mică a împăratului Napoleon. cardinalul Richelieu a cerut servitorilor săi să vândă laptele imediat ce a terminat să se spele în el.

VI. Cosmeticele erau folosite şi în Persia. încă din perioada antică. în timpul turneelor. mixturi care se dovedeau toxice şi chiar mortale. chiar dacă promiteau să le aducă tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte. plumb şi chiar mercur. După convertirea triburilor arabe la Islam şi cucerirea acestor teritorii au fost interzise numai cosmeticele care modificau trăsăturile naturale pentru a . îşi acoperea faţa cu un strat gros de pudră albă. pentru a masca cicatricele lăsate de diverse boli. dar şi pentru peruci. cupru. cât şi de bărbaţi. Alte minerale erau folosite pentru a colora pleoapele şi a vopsi părul. înfăţişând-o pe Whoopi Goldberg scufundată în cada cu lapte. A fost o vreme când cosmeticele erau folosite atât de femei. producţia de cosmetice din vechea Romă era asigurată de sclave care erau cunoscute sub numele de Cosmetae (vezi Juvenal. De pildă. Satire. Cosmeticele erau folosite şi din raţiuni simbolice. femeile au căutat soluţii pentru a sublinia cu negru ochii. Vechii egipteni foloseau cosmeticele pe scară largă. Pudra era utilizată în Europa aristocrată atât pentru faţă. a vopsi buzele şi a adăuga o umbră de smarald pleoapelor. zgură şi alte ingrediente. femeile puteau să-şi adauge roşu pe faţă prin transformarea anumitor minerale în pudră. Chiar şi femeile sărace îşi machiau ochii în vechiul Egipt. Unele foloseau khol pentru a trasa conturul ochilor. iar cele mai multe portrete ale ei o înfăţişează în acest fel. Se credea că un bun contur al ochilor ţinea departe spiritele rele şi îmbunătăţea vederea. Această substanţă era obţinută din amestecul sulfatului de plumb cu migdale calcinate.care vorbesc despre tabietul unor vedete de a pretinde. Pe de altă parte. De multe ori şi-au riscat sănătatea folosind cosmetice făcute din arsenic. Celebra fotografie făcută de Annie Leibovitz. 476). a căpătat peste noapte o notorietate mondială. Oricum. În epoca victoriană cosmeticele par să intre într-un con de umbră în favoarea simplităţii şi a naturaleţei. În culturile antice. să aibă la dispoziţie o baie plină cu lapte. folosirea cosmeticelor dădea posibilitatea ascunderii vârstei reale. faimoasa Elizabeta I a Angliei. Scurtă istorie a produselor cosmetice Secole la rând. cunoscută ca Regina Fecioară.

cu atât aceasta petrecea mai mult timp în spaţii închise pentru a-şi proteja tenul pal. dinastiile următoare – roşu sau negru. Ohaguro (vopsirea dinţilor în negru) avea loc în cadrul ceremoniei Erikae în cadrul căreia gheişa novice devenea independentă. Multe femei s-au intoxicat. O varietate de produse erau utilizate în acest scop. Curtezanele foloseau. Baza de machiaj era constituită dintr-o versiune mai diluată a cerii pe care o utilizau luptătorii de sumo. iar altele au murit în urma aplicării unor astfel de mixturi cosmetice. considerate o ramură a medicinei. găinaţul de pasăre pentru a obţine culori mai deschise. Mai întâi cu gumă arabică. arome. Legea islamică nu interzice cosmeticele cu condiţia ca acestea să nu facă rău corpului. Culorile folosite indicau clasa socială: dinastia Chou – auriu şi argintiu. Cu cât statutul persoanei era mai înalt. cât şi pleoapele. Volumul vorbeşte despre parfumuri. gelatină şi ouă. printre care şi arsenicul şi mercurul alb. Din timpul Renaşterii şi până în secolul al XX-lea. Elizabeta I a Angliei însăşi folosea frecvent mercurul alb în ceea ce s-a impus mai apoi ca „măşti ale tinereţii” reginei. esenţe şi uleiuri. gheişele foloseau rujuri obţinute din strivirea petalelor de şofrănel cu care îşi colorau identic atât buzele. . Chinezii sunt cei care au inventat vopsirea unghiilor. clasele de jos aveau pielea mai închisă din cauza expunerii îndelungate la soare în timpul muncii în agricultură. consacra integral volumul 19 cosmeticelor. Contururile roşii subliniau atât ochii cât şi nasul. autorul a 24 de volume de enciclopedie medicală Kitab Al-Tasrif. Abu al-Qssum alZahrawi sau Abulcasis. În Japonia. publicate în anul 1000. Pudra aplicată pe faţă îi dădea un aer şi mai aristocrat. Peste ea se aplica pudra de orez. Albul privilegiat Pielea de culoare albă a avut statutul său privilegiat în istorie. Henna ca substanţă cosmetică îşi are originea în nordul Africii.cauza dorinţa incontrolabilă a bărbaţilor. cam cu 3. de asemenea. Claselor de jos le era interzisă vopsirea unghiilor în culori strălucitoare.000 de ani înainte de Hristos.

încolţeşte ideea folosirii machiajului excesiv pentru a obţine un look strălucitor. încep să folosească rujul roşu puternic şi tuşul negru pentru sublinierea liniei ochilor. Vopseaua sintetică pentru păr a fost inventată în 1907 de Eugene Schueller. care dădeau tonul în materie. Vedetele de cinema precum Mary Pickford şi Jean Harlow. Frumoasele vremii au avut de ales între pericolul otrăvurilor viu colorate ale cosmeticelor şi degradarea adusă cu sine de bătrâneţe. în special în America. Măştile frumuseţii le asigurau dominaţia asupra puternicilor zilei. În aceste condiţii apar şi se dezvoltă firme celebre de cosmetică precum Max Factor. Dar ar fi avut de ales? .În secolul al XX-lea. iar smulgerea lor le-ar fi îngropat în uitare. Elizabeth Arden şi Helena Rubinstein. fondatorul mărcii L’Oreal. Goana după tinereţe fără bătrâneţe a fost mereu pe muchie de cuţit.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->