Cetatea Sucidava de la Dunăre, încremenită în

proiect
Autor: Andreea Dogar
Rămăşiţele cetăţii Sucidava, locuită întâi de daci, apoi de romani, se zăresc şi astăzi, după
2.000 de ani, pe o movilă de pământ din cartierul Celei al oraşului Corabia de la Dunăre. ﾎ n
lipsa unor investiţii în restaurarea cetăţii, ea nu este vizitată decât de 800 de oameni pe an,
panourile informative ruginesc din cauza ploilor, iar localnicii mai fură uneori din materialele
de protecţie ale monumentelor.
tEVZ prezintă astăzi un alt reportaj din proiectul "Idei
pentru România 255". Participă laconcursul
organizat de EVZ şi MCSI pentru a câştiga un
laptop şi pentru a afla mai multe despre importanţa
investiţiilor IT&C în comunităţile mai puţin dezvoltate
din România.

Situaţia s-ar putea schimba cu ajutorul fondurilor

europene. ﾎ n octombrie 2009, Primăria Corabia, în
colaborare cu Muzeul de Arheologie şi Etnografie din
localitate, au depus un proiect pentru reabilitarea monumentului şi includerea lui în circuitul
turistic.

Proeictul a fost depus pe Axa 5.1, cea referitoare la resturarea patrimoniului cultural şi a
modernizării infrastructurii necesare, şi este în valoare de trei milioane de euro (98%
finanţare europeană, 2% finanţare de la autorităţile locale).
”Practic, banii s-au cam terminat”
Deocamdată, proiectul se află pe lista de aşteptare, însă Mirela Cojoc, directoarea Muzeul de
Arheologie din Corabia, este destul de pesimistă: „Practic, banii pe Axa 5.1 s-au cam terminat.
Ar avea o şansă dacă rămân bani de la celelalte proiecte, dacă se reziliază vreun contract, ceea
ce nu dorim nimănui, sau dacă se face o realocare de fonduri”, spune ea.
ﾎ n prezent, Sucidava nu este păzită pe timp de noapte din lipsă de bani, iar vizavi de cetate se
află un bar de unde petrecăreţii trec foarte uşor peste gardul din sârmă ce împrejmuieşte situl.
Alteori, localnicii fură din plăcile de azbest care acoperă o locuinţă eneolitică (din epoca nouă
e pietrei) descoperită în interiorul cetăţii, arată directoarea.

Poarta de acces în cetatea Sucidava

Ruinele unui zid de apărare al cetăţii

ISTORICUL CETĂŢII SUCIDAVA
Dacii din tribul sucilor au locuit în aşezarea de la Sucidava (pe atunci nu avea ziduri de
apărare, ci nu mai valuri de pământ şi şanţuri) din secolul IV î.Hr. ﾎ n anul 87 d. Hr. romanii
conduşi de generalul roman Fuscus au pătruns la nord de Dunăre şi au distrus aşezarea,
povesteşte Mirela Cojoc.
ﾎ n secolul III d.Hr., după ce împăratul Aurelian a ordonat retragerea trupelor din provincia
Dacia, la Sucidava, pe locul fostei aşezări a dacilor, a fost construit un castru (o tabără a
militarilor romani) cu scopul de a apăra linia Dunării de atacurile migratorilor. ﾎ n interiorul
zidurilor cetăţii se aflau două cohorte ale legiunii a V-a Macedonica, adică aproximativ 1.000
de militari. Zidurile au fost contruite din piatră adusă peste Dunăre de la Vraţa (Bulgaria) şi
din cărămidă roşiatică ce era făcută în interiorul cetăţii (s-au descoperit cuptoare de ars
cărămida şi de topit metale).

Edificiu cu încălzire prin aer cald (secolele IV-V d.Hr.). Podeaua construcţiei
era susţinută de şiruri de stâlpi din cărămidă (numiţi pilae), iar în spaţiul dintre
podea şi baza stâlpilor circula aerul cald ce venea de la un cuptor aflat în afara
edificiului. Casa era, probabil, sediul comandantului castrului. La Sucidava au
mai fost descoperite încă două astfel de case, însă din lipsă de fonduri ele nu au
fost amenajate pentru vizitare.
Din secolul III d.Hr. s-a dezvoltat şi oraşul roman Sucidava de la poalele cetăţii, ce avea în jur
de 3.000 de locuitori. Peste el se suprapune în prezent cartierul Celei din Corabia (cartierul
care aceeaşi amplasare a străzilor ca şi oraşul antic Sucidava). ﾎ n secolul al IV-lea, împăratul
Constantin cel Mare a refăcut cetatea şi a construit un pod peste Dunăre în dreptul Sucidavei,
pe care l-a inaugurat în persoană în anul 328. După atacurile migratorilor din secolele IV-V,
populaţia civilă a oraşului se împrăştie. Castrul a continuat să fie locuit până la începutul
secolului al VII-lea.

Ruinele bazilicii creştine din secolul al VI-lea se află tot în interiorul cetăţii. ﾎ n
bazilică s-au descoperit şase morminte, inclusiv un schelet păstrat integral ce a
fost expus o perioadă în locul descoperirii. ﾎ nsă a intrat în putrefacţie şi a fost
restaurat la Muzeul Naţional de Istorie din Bucureşti. Mirela Cojoc speră ca
Muzeul din Corabia să reuşească să îl amenajeze într-o expoziţie proprie.

Coridorul care duce la „fântâna secretă”. Romanii au construit un coridor lung

de 26 de metri ce coboară până la o adâncime de 18 metri sub pământ, unde se
află un izvor de la care se aprovizionau cu apă în timpul atacurilor, fără să fie
nevoiţi să iasă din cetate. Monumentul a fost construit în secolul VI d. Hr., odată
cu refacerea fortificaţiei de către împăratul Iustinian.

Obiectivele proiectului de restaurare a cetăţii:

• amenajarea unui kilometru de stradă care să ducă de la şoseaua naţională, ce trece prin
cartierul Celei, până la situl arheologic
• amenajarea parcării din faţa sitului
• împrejmuirea sitului cu un gard solid
• amenajarea unui circuit de vizitare care să ducă la toate vestigiile din incinta cetăţii (panouri
informative cu inscripţii bilingve, iluminate pe timp de noapte)
• restaurarea şi consolidarea celor 11 turnuri ale cetăţii
• consolidarea coridorului de acces la fântâna secretă
• acoperirea locuinţei eneolitice cu o cupolă de sticlă (în prezent, deasupra ei se află o
construcţie din cărămidă acoperită cu plăci de azbest, ceea ce o face inaccesibilă publicului)
• construirea unui muzeu de sit care să aibă un mic laborator de restaurare şi conservare a
artefactelor rezultate din cercetările arheologice (acum, cele două clădiri din apropierea sitului
sunt folosite ca spaţiu de depozitare) şi o cameră de conferinţe
• o alee de legătură între cetate şi ruinele podului lui Constantin cel Mare, care se află la 132 de
metri distanţă