Contabilitatea şi auditul sub impactul noilor

tehnologii

1. Introducere

Integrarea rapidă a tehnologiilor informaţionale şi de comunicaţii în vieţile noastre

profesionale şi private este pe cale să transforme societatea într-o "societate informaţională",
în care volumul de informaţii şi cunoaştere devine o resursă economică de bază. În felul
acesta, un spaţiu de oportunităţi economice şi sociale se deschide aducând cu el noi
provocări.
Rolul major pe care îl au tehnologiile inteligente în viaţa socială este acela de a obţine
avantaje strategice prin rezolvarea problemelor şi adoptarea deciziilor, creşterea
productivităţii, creşterea calităţii serviciilor oferite clienţilor prin utilizarea tehnologiilor
bazate pe achiziţia, memorarea şi exploatarea cunoaşterii. Se încearcă imitarea inteligenţei
umane cu ajutorul calculatoarelor electronice şi a unor programe performante. Apare astfel
noţiunea de inteligenţă artificială. Aceasta reprezintă domeniul care îşi propune să explice şi
să modeleze comportamentul inteligent în termenii proceselor de calcul şi nu este o nouă
ştiinţă inginerească ci are caracter interdisciplinar, care implică informatica, matematica,
psihologia, procesele cognitive, lingvistica, etc. De-a lungul timpului s-au dat mai multe
definiţii inteligenţei artificiale. Ea poate fi considerată acel domeniu al informaticii care are
ca obiect proiectarea şi construirea de sisteme capabile să realizeze funcţii ale intelectului
uman, cum sunt învăţarea din experienţă, înţelegerea limbajului natural sau utilizarea unui
raţionament pentru rezolvarea problemelor. Trei caracteristici ale inteligenţei artificiale sunt
foarte importante:
• flexibilitatea – trebuie sa fie capabilă să se adapteze permanent la situaţii noi;
• memorarea – păstrarea rezultatelor în vederea folosirii lor în viitor;
• retroactivitatea – capacitatea de a compara rezultatele cu aşteptările şi
modificarea ulterioară a acţiunilor astfel încât să se obţină rezultatele scontate.
Obiectivul inteligenţei artificiale îl reprezintă abordarea reprezentării cunoaşterii ca pe
un factor fezabil. Cunoaşterea şi capitalul intelectual reprezintă cele mai valoroase resurse
pentru progresul economic, pentru sănătatea oricărei economii şi pentru viabilitatea oricărei
organizaţii în noile condiţii ale globalizării.
În cazul sistemelor de inteligenţă artificială cunoaşterea este depozitată în baza de
cunoştinţe care cuprinde fapte, concepte, proceduri şi relaţiile dintre acestea şi se adresează
unui anumit domeniu, având o arie de cuprindere mult mai restrânsă decât cea a unui
specialist în domeniul respectiv. Pentru ca un sistem să fie considerat inteligent trebuie să
îndeplinească următoarele condiţii:
• să fie capabil să prelucreze limbajul natural;
• să poată reprezenta cunoaşterea, informaţiile apriori precum şi cele căpătate în
timpul dialogului;
• să dispună de raţionament automat, pentru utilizarea informaţiilor pe care le
deţine în răspunsuri, concluzii sau pentru a formula propriile întrebări;

1
 • să aibă capacitatea de învăţare pentru a se adapta noilor situaţii apărute.
Toate aceste aspecte au făcut ca inteligenţa artificială să atragă atenţia specialiştilor din
diverse domenii de activitate, în prezent aplicaţiile sale (sistemele expert, sistemele bazate
pe algoritmi genetici, sistemele hibride, sistemele multiagent, sistemele fuzzy şi sistemele
neuronale) având un rol tot mai important şi în continuă creştere în viaţa profesională, dar şi
socială a oamenilor.

2. Incursiune în noile tehnologii

Tehnologiile informaţionale au pătruns puternic în prezent atât în viaţa economică cât şi

viaţa socială a fiecărei naţiuni. În domeniul economic problema care se pune nu se referă la
cât vor afecta aceste tehnologii activitatea întreprinderii, ci dacă acestea vor fi capabile să le
folosească cât mai eficient pentru a-i spori productivitatea.
Impactul acestor tehnologii după opinia lui R. Vassant asupra mediului afacerilor se
manifestă în cel puţin trei moduri:
• au crescut posibilităţile de procurare, memorare, analiză şi procesare a datelor şi
informaţiilor. Acest lucru a dus inevitabil la creşterea eficienţei procesului
decizional;
• tehnologia are efect asupra controlului. În timp ce obiectivele controlului au
rămas relativ constante (cu excepţia unor domenii de activitate specifice),
tehnologia influenţează modul în care sistemele pot fi controlate. De exemplu,
protejarea activelor organizaţiei este un obiectiv constant al controlului atât în
condiţiile prelucrării manuale cât şi în cazul prelucrării automate a datelor. Dar
modul în care acest obiectiv poate fi atins este diferit în cele două situaţii;
• impactul tehnologiei se manifestă şi în cazul auditului, mai ales vizavi de
cunoştinţele pe care trebuie să le aibă auditorul pentru a-şi îndeplini misiunea.
Nevoia de auditori care să aibă cunoştinţe din domeniul tehnologiei
informaţionale a fost recunoscută formal de ISACA (Information Systems Audit
and Control Associations) încă din 1969.
În cadrul tehnologiilor informaţionale utilizate în prezent, o categorie aparte cu impact
puternic şi care aduce beneficii multiple, o reprezintă sistemele expert.
Acestea reprezintă o aplicaţie a inteligenţei artificiale, care urmare cunoaşterea unui
expert sau a unui grup de experţi pentru a rezolva o problemă specifică în vederea realizării
unui scop. Ele folosesc procesul gândirii unui expert pentru a ajunge la o concluzie sau
decizie care necesită un nivel înalt de expertiză.
Sistemele expert sunt aşadar programe care emulează gândirea umană pentru a rezolva
problemele cu care se confruntă oamenii. Scopul acestora este să producă aceleaşi rezultate
pe care le-ar produce şi gândirea umană, utilizându-se însă un program inteligent. Pot fi
utilizate de non-experţi la fel de bine ca şi de experţi în rezolvarea problemelor cu care se
confruntă şi pot asigura asistenţă în domenii cum sunt: contabilitatea, auditul, controlul
intern, fiscalitatea, planificarea financiară, dar şi pregătirea profesională în toate domeniile.
În România, în ultimii cinci ani a crescut simţitor interesul pentru realizarea şi utilizarea
sistemelor expert. Ele sunt folosite la interpretarea rezultatelor testelor medicale, la
diagnosticarea anumitor probleme sau la determinarea motivelor pentru care au căzut liniile
telefonice. Cercetătorii şi practicienii din domeniul economic au încercat şi au reuşit să

2
introducă sistemele expert şi în contabilitate şi audit ceea ce duce la creşterea complexităţii
acestor activităţi şi a competiţiei dintre firmele specializate.
În ţările avansate, sistemele expert au fost dezvoltate de numeroase firme şi organizaţii
pentru o mare varietate de aplicaţii. În prezent există pe piaţă un număr mare de sisteme
expert ce pot fi achiziţionate, iar generatoarele de sistem expert disponibile facilitează
utilizatorilor dezvoltarea propriilor aplicaţii.
In Franța, spre exemplu, cele mai utilizate sisteme expert de diagnostic financiar
sunt :FINEXPERT,CHARIS,SYMEDE,AIDE,SEDRE.
FINEXPERT utilizează tehnicile cele mai recente de analiza financiara dezvoltate de
departamentul ,,Finanțe’’ al Centrului de Învățământ Superior Economic din Franta.A fost
realizat ,mai ales,prin concursul expertilor contabili.FINEXPERT are ca scop efectuarea
,pentru o intreprindere data ,a analizei rentabilitatii,a strategiei financiare si a riscurilor
legate de exploatare.Utilizeaza motorul de inferente PERSONAL PLUS CONSULTANT
produs de firma Texas Instrument,asociat la o baza de cunostinte ce cuprinde peste 200
reguli.
CHARIS utilizeaza un motor de inferente ALCEE scris in limbajul C.
SYMEDE este un sistem multiexpert de diagnostic al intreprinderii.Baza de reguli este
compusa din peste 600 de reguli.Diagnosticul presupune inregistrarea documentelor
contabile de sinteza .
Sistemul expert AIDE apartine Centralei Bancii Frantei.Baza de reguli comporta un bloc cu
dominanta financiara orientat pe structura analizei intreprinderilor de catre Centrala
Bilanturilor si un bloc cu dominanta economica axat in jurul competitivitatii,cresterii
economice si strategiei.Desi este sistemul expert cel mai performant de pe piata nu are
flexibilitatea unui expert uman.
SEDRE este un sistem expert care furnizeaza ,in aproximativ 15 minute ,un diagnostic
economic si financiar a unei intreprinderi industriale,comerciale sau prestatoare de
servicii,plecand de la documentele contabile din ultimii doi sau trei ani si de la informatii
complementare financiare,economice si strategice.
Sistemele expert conţin următoarele trei componente principale: baza de cunoştinţe,
motorul de inferenţe şi interfaţa de dialog cu utilizatorii.
Baza de cunoştinţe conţine fapte dintr-un domeniu specific şi reguli pentru utilizarea
acestor fapte. De obicei, regulile sunt de forma declaraţiilor de tipul "if...then". Multe din
aceste reguli sunt adevărate "reguli de bază" dezvoltate de experţii umani (sau grupuri de
experţi) pe baza experienţei acumulate de ei. Aceste reguli, denumite euristici, sunt extrase
de la experţi din domeniul problemei studiate şi reprezintă ipoteze, fapte reale şi situaţii
evidente. Experţii umani deţin aceste cunoştinţe ca urmare a experienţei şi cercetării în
domeniu şi le pun de regulă la dispoziţie cognoticienilor care le prelucrează şi le introduc în
baza de cunoştinţe.
Motorul de inferenţe este un program de calculator care utilizează cunoaşterea existentă
în baza de cunoştinţe pe care o procesează în scopul obţinerii rezultatelor dorite. El
examinează regulile şi le înlănţuieşte în raţionamente cu faptele din baza de cunoştinţe sau
cu fapte noi obţinute de la utilizator. Pe baza acestor operaţiuni motorul de inferenţe va
genera concluzia sistemului.
Interfaţa de dialog cu utilizatorii face legătura dintre motorul de inferenţe şi utilizatori.
Ea asigură facilităţile de comunicare dintre aceştia şi aşadar accesul utilizatorilor la faptele şi

3
regulile din baza de cunoştinţe. Este o componentă critică a sistemului. Se recomandă
construirea unei interfeţe care să utilizeze un limbaj cât mai apropiat de cel natural care
trebuie să afişeze întrebări şi răspunsuri şi să permită utilizatorului selectarea opţiunilor din
meniuri, a icoanelor, introducerea de comenzi etc.

3. Beneficii şi potenţiale probleme ale utilizării tehnologiilor informaţionale în

contabilitate şi audit

Utilizarea sistemelor expert în contabilitate şi audit are numeroase beneficii dar poate
ridica şi probleme. Ambele categorii sunt prezentate în cele ce urmează.

3.1 Beneficii ale utilizării tehnologiilor informaţionale în contabilitate şi audit

Implementarea sistemelor expert în audit şi contabilitate poate aduce numeroase

beneficii printre care:
• eficientizarea. Sistemele expert pot reduce semnificativ timpul angajaţilor
necesar pentru realizarea planului şi a lucrărilor de audit şi contabilitate;
• distribuirea expertizei. Deoarece numărul experţilor umani nu este foarte mare,
introducerea sistemelor expert permite utilizarea cunoaşterii pe care acestea o
conţin într-un număr mare de locuri fără prezenţa efectivă a experţilor umani.
• calitatea controlului. Sistemele expert încurajează consistenţa şi
profesionalismul. Ele nu ghidează numai la realizarea sarcinilor ci furnizează
informaţii privind performanţa acestora ceea ce asigură calitatea controlului.
• educare şi instruire. O investiţie importantă de timp şi bani este destinată
pregătirii profesionale a auditorilor şi contabililor. Sistemele expert furnizează
informaţii pentru pregătirea acestora, pentru a-şi îmbunătăţi performanţele şi
capacităţile, reducând substanţial investiţiile necesare în acest scop.

3.2 Probleme privind utilizarea tehnologiilor informaţionale în contabilitate şi audit

Una din problemele care preocupă profesioniştii contabili reprezintă eventualele efecte
adverse pe care le-ar putea aduce utilizarea sistemelor expert. O caracteristică importantă a
acestora este capacitatea de a contura concluzii obiective. În orice caz un sistem expert
reducere riscurile subiectivităţii furnizând o analiză mai obiectivă şi mai structurată prin
introducerea gândirii în soluţia inteligentă specifică.
O alta problemă este dată de calitatea controlului. În general reducerea riscului
nedetectării erorilor de către contabili şi în special de auditori în munca acestora este un
subiect de cercetare continuă. Daca sistemul expert nu este verificat permanent de om există
riscul creşterii numărului de erori nedetectate. Şi situaţia opusă trebuie avută în vedere: dacă
calculatorul alege o opţiune şi omul alta, firma se găseşte în situaţia dificilă de a dovedi că
omul greşeşte.
În sfârşit, se pune problema dacă oamenii se pot bizui suficient de mult pe sistemele
expert sau nu vor putea fi realizate astfel de sisteme care să ajungă la o performanţă egală cu
expertiza umană.

4
 Sistemele expert nu au fost folosite suficient timp pentru a se putea răspunde la toate
aceste probleme care ar putea apare motiv pentru care va trebui să mai treacă suficient timp
până când să se vadă dacă aceste temeri sunt fondate sau nu.
O altă problemă survine şi din rezistenţa oamenilor la schimbare. Auditorii şi contabilii
îşi pun adesea întrebarea dacă sistemele expert vor înlocui specialistul în domeniu. Desigur
răspunsul este nu. Rolul lor este să sprijine munca acestora şi nu să o înlocuiască în
totalitate. Va fi mereu nevoie de contabili şi auditori care să dezvolte bazele de cunoştinţe şi
să interacţioneze cu sistemul în scopul dezvoltării informaţiei ce va fi necesară în procesul
de luare a deciziei. Maşinile spre deosebire de oameni nu pot gândi creativ. Ele au nevoie de
instrucţiuni care să le spună pas cu pas ce să facă şi pe care le urmează mecanic. Prin
contrast, oamenii raţionează abstract şi recunosc intuitiv relaţiile şi legăturile dintre
variabile. Este foarte dificil pentru motoarele de inferenţe să capteze acest mod de a raţiona
pentru că uneori chiar şi oamenii au probleme cu explicarea şi înţelegerea propriului mod de
gândire.
În plus, există adesea deosebiri de opinie chiar şi între experţi referitoare la calea pe care
trebuie să o urmeze. Acest dezacord influenţează şi el dezvoltarea sistemelor expert până
când se va hotărî a cui opinie va fi luată în considerare.

4. Concluzii

Domeniul Inteligenţei Artificiale este interesant atât prin prisma aplicaţiilor practice
importante, dar mai ales datorită schimbării opticii asupra activităţii oamenilor. Astfel,
considerăm că apariţia unor medii de programare extrem de puternice şi flexibile bazate pe
astfel de tehnologii inteligente poate transforma procesul de dezvoltare a software-ului dintr-
un proces de proiectare şi implementare care implică un grup relativ mare de programatori
într-un proces de prototipizare rapidă urmat de rafinări succesive implicând un număr mic de
programatori, dar foarte calificaţi.
Contabilitatea şi auditul sunt două domenii deosebit de provocatoare pentru
cercetarea şi dezvoltarea soluţiilor de sisteme inteligente. Datorită numeroaselor avantaje pe
care le prezintă utilizarea acestora în contabilitate şi audit, printre care enumerăm reducerea
timpului necesar planificării şi efectuării auditului, distribuirea expertizei către persoane mai
puţin calificate, folosirea lor în pregătirea şi instruirea noilor auditori etc., acestea vor ocupa
un loc tot mai important în activitatea de contabilitate şi audit din fiecare firmă, ducând
astfel şi la creşterea competitivităţii acesteia în mediul concurenţial.
În această lume a agenţilor inteligenţi, de astăzi, domeniul economic nu poate face
altceva decât să se adapteze la noile coordonate sociale şi tehnologice pentru a asigura un
standard de viaţă cât mai ridicat. Contabilitatea şi auditul sunt componente esenţiale ale
acestui domeniu şi ca atare trebuie să se adapteze la noile cerinţe cu atât mai mult cu cât
schimbările care se impun prin dezvoltarea şi implementarea tehnologiilor inteligente vor
duce la creşterea eficienţei activităţilor şi la reducerea timpului necesar desfăşurării lor.
România este mult rămasă în urmă inclusiv în acest domeniu. Se impune ca şi la noi
să fie amplificată importanţa cercetărilor, să se extindă învăţarea unor materii de specialitate
în universităţi, să se evidenţieze rolul profesionistului cognotician şi să se pregătească
specialişti în tehnologii inteligente pentru a se alinia la nivelul occidentului în această
privinţă.

5
 Bibliografie

***, Colecţia Contabilitatea, Expertiza şi Auditul Financiar, Bucureşti, 2002-2003;

Verboncu, I., Zalman, M. -Management şi Performanţe Editura Universitară,Bucureşti 2005
Andone, I, Dologite, D, Mockler, R, Ţugui, Al, Dezvoltarea sistemelor inteligente în
economie – metodologie şi studii de caz, Ed. Economică, Bucureşti, 2001
Vassant, R, “Today’s Information Systems Audits: Opportunities and Challenges”, în IS
Audit & Control Journal, mai, 1998
Ştefănescu, A. -Performanţa financiară a întreprinderii între realitate şi creativitate, Editura
Economică Bucureşti 2005.
Andone, I, Ţugui, Al, Sisteme Inteligente în Management, Contabilitatea, Finanţe-Bănci şi
Marketing, Editura Economică, Bucureşti, 1999
Andone, I, Tugui, Al, Baze de date inteligente în managementul firmei, Ed. Dosoftei, Iaşi,
1997
Mironiuc, M. - Analiză economico-financiară, Elemente teoretico-metodologice şi Aplicaţii,
Editura Sedcom Libris Iaşi 2006.

http://www.csupomona.edu, sistemele expert în audit, articol;

http://www.luca.com, sistemele expert în contabilitate;
http://www.nysscpa.org, sistemele expert în contabilitate, cercetare realizatǎ la Florida
Institute of CPA’s;
http://accounting.rutgers.edu, exemple de sisteme expert utilizate în contabilitate şi audit;
http://www.auditnet.org, sistemele expert în audit şi auditul sistemelor expert;
http://www.contab-audit.ro, programul de dezvoltare a sistemului contabil din România;
http://www.cafr.ro, Camera Auditorilor Financiari din Romania;
http://www.ceccaro.ro, Corpul Experţilor Contabili şi a Contabililor Autorizaţi din România.