PROIECT DE SPECIALITATE

PENTRU SUSTINEREA EXAMENULUI DE COMPETENTE IN VEDERE

OBTINERII CERTIFICATULUI DE COMPETENTE PROFESIONALE

ARIA CURICULARA - TEHNOLOGII

PROFIL:
● RESURSE NATURALE SI PROTECTIA MEDIULUI
CALIFICARE:
● TEHNICIAN VETERINAR PENTRU ANIMALE DE
COMPANIE

INDRUMATOR:
CANDIDAT:
DR. VETERINAR: POCALIUC ADRIAN
ECHIMESCU FLORIN

RM. SARAT 2010

 Cuprins

Capitolul I :
●Argument
1.1Cnsideratii generale
1.1.2. Operatia de cezariana la catea
1.1.3. Asistarea animalelor de companie la fatare
1.1.4. Complicatiile interventiilor obstreticale

1.2.Diatocii,definitie si clasificare
1.2.1.Distocii de origine maternala .)
1.2.2. Distocii de origine fetala
1.2.3. Patogenia distociei fetale
1.2.4. Distocii prin conformatia anormala a corpului fetal
1.2.5.Distocii prin anomalii si monstruozitati
1.2.6.Angustia pelvina

1.3.Structuri- structura vulvei

1.3.1. Structura vaginului
1.3.2. Structura gatului uterin
1.3.3.Exagerarea fortelor de contractie
1.3.4.Lipsa fortelor de contractie
1.3.5.Tumorile bazinului

Capitolul II : Contributii personale

2.4.1.Alimentatia catelei gestante
2.4.2.Alimentatia in timpul gestatiei
2.4.3.Sfatul veterinarului »supliment alimentar »

Capitolul III : Norme pentru protectia muncii in domeniul sanitar veterinar

Capitolul IV : Concluzii si propuneri

●Bibliografie
 ARGUMENT

Sondajele relevă faptul ca aproape jumatate din oameni au un animal de companie,

iar majoritatea posesorilor le considera membrii ai familiei. Ultimul secol a adus o
adevarata schimbare de atitudine vizavi unui animal de companie, care sustin
psihologii a devenit un adevarat partener cu drepturi in cadrul familiei cainele si
pisica devin din ce in ce mai mult entitati carora li se recunosc personalitatea si
drepturile. De ce se intampla acestea? In primul rand , ordinea si controlul asupra
vietii unui animal (sarcina de a se ingriji de acesta), relatiile interpersonal (prietenia)
cunoasterea ciclurilor vietii, rolul social (sarcina de a fi stapanul iresponsabil al
animalului) si nu in ultimul rand, activitatea fizica (plimbari si joaca). Toate acestea
contribuie la cresterea increderii in puterile proprii.

Animalele de companie sunt un element foarte important pentru dezvoltarea psihica

si emotionala a copiilor si un factor de echilibru pentru adulti .

Beneficii: noua motive pentru care merita sa ai un prieten necuvantator:

- ajuta sa ne pastram simtul umorului
- stimuleaza sa fim mult mai activi
- aduc un plus de afectiune
- ajuta sa facem fata singuratatii si izolarii
- ajuta sa ne facem multi prieteni
- dau sentimentul de securitate
- sunt companioni excelenti, ne arata si nu ne judeca
- ne distrag atentia de la problemele cotidiene
- fac sa ne simtim utili.

Anatomia este una dintre ramurile biologiei si a morfologiei care se ocupa cu

studiul formei si structurii organismelor vii, avand stranse legaturi cu alte ramuri ale
morfologiei: Citologia, Histologia, Embriologia, Fiziologia.
Anatomia si-a capatat numele in perioada de dinaite de descoperirea
microscopului, cand nu se putea practica decat o anatomie macroscopica
 1.1 CONSIDERATII GENERALE

In majoritatea cazurilor , la femelele domestice fatarea are loc fara intervntie ,

evolueaza spontan deci fatare normala-eutocica . La multe female insa , conditiile de
intretinere , de crestere ( zootehnice ) , de exploatare sau de individualitate
schimba profound comportarea femelei in faza de parturitie si fatarea nu mai poate
parcurge normal , devine grea , imposibila , deci fatare anormala-distocica. In
asemenea situatii trebuie sa se intervina fara intarziere pentru salvarea mamaei si a
produsului de conceptiune . In general , fatarile laborioase , care reclama interventia
obstetricianu , sunt denumite “distocii” . Studiul acestui capitol in obstetrica
veterinara este de mare importanta , intrucat o interventie bine condusa si la timp
poate salva atat femela cat si produsul .
Practicianul inarmat cu o buna tehnica obstetricala va constitui un factor
important in zooeconomie , pentru actiunea de crestere a animalelor. Inainte de orice
fel de interventie se impune un examen mitutios al femelei in vederea stabilirii
diagnosticului sigur terapautica va fi jidicios aplicata.
Cauzele care produc distocii provin atat de la mama cat si de la fat si astfel vom
recunoaste distocii materne si distocii fetale .
Manifestarile clinice ale fetarilor distocice sunt intr-o masura oarecare
caracteristice pentru fiecare caz in parte, totusi unele din ele sunt commune.
Astfel , in toate cazurile de distocii se constata ca femelele desi fiind complet
pregatite pentru fatare la termen , totusi expulzarea produsului de conceptiune
intarzie . Se constata , de asemenea , prezenta eforturilor puternice de expulzare ,
insotite sau nu de aparitie intre buzele vulvei a pungilor de apa sau a unor regiuni
corporale ale fatului , fara ca totusi travaliul sa se poata desavarsi .
Dintre toate animalele domestice , la vaca se intalnesc cele mai frecvente si
variate distocii , fie de origine maternala fie de origine fetala sau chiar mixta .
La iapa , oaie si scroafa se intalnesc mai rar aceste obstacole la fatare . La
carnivore se intalnesc , de asemenea , distocii fie datorita unor conformatii speciale
ale capului , fie conditiile de intretinere in stare de gestatie ( animale de
apartament ) . Femelele primipare sunt mai expuse la distocii decat cele adulte ,
datorita slabei dezvoltari a bazinului ( bazin juvenil ) .
Diagnosticul unei distocii se stabileste pe baza examenului clinic atat al
parturientei cat si al fatului si in coroborare cu datele informative culese de ;la
personalul ingrijitor . La inspectie se va aprecia habitusul , faciesul si starea generala
a femelei , care conditioneaza in mod hotarator valoarea prognostica . Prin
exploratia manuala a organelor genitale se ca stabili integritatea sau alterarea
canalului pelvin , natura distociei starea fatului ( viu sau mort ) , vechimea disticiei
dupa starea invelitorilor fetale si a ascurgerilor uterine . Se verifica daca pungile
fetale sunt intacte sau sparte , daca lichidele fetale s-a scurs in parte sau in totalitate ,
daca peretii uterului retractati s-au mulat pe corpul fatului , daca fatul este mort , de
curand sau mai de mult , ori a intrat in putrefactie .
Totodata se determina rapoartele care exista intre fat si diametrele bazinului .
Aceste date culese in cursul examenului clinic constituie elementele necesare in
stabilirea diagnosticului .
Prognosticul . Pe baza constatarilor facute la examenul clinic al femelei si al
fatului se va pronunta prognosticul . Reusita interventiei in remedirea distociilor
depinde de multi factori , insa in cea mai mare masura de momentul cand se
intervine cunoscand ca in distocii recenre fatul este viu , caviatatea uterine este
spatioasa si lichidele nu s-au scurs . In aceasta stare avem mai multe posibilitati sa
indreptam usor si repede asezarile sau retinerile anormale ale fatului , asigurand prin
interventia facuta integritatea fizica a femelei si viata fatlui . Pe masura ce timpul
trece , remedierea distociilor si restabilirea femelei sunt greude realizat , prin faptul
ca fatul moare , uterul se retracta si lichidele se scurg , situatie care se produce cam
la 12 ore dup ace s-a spart punga amniotica . Daca s-a scurs acest timp , fatul intra
in putrefactie , devine emfizamatos si femela sufera o intoxicatie grava . In acelasi
timp , femela s-a epuizat prin eforturile repetate de eliminare , pentru expulzarea
fatului , peretii uterine au suferit modificari pronunde , care nu se mai restabilesc
dupa indepartarea fatului . In aceasta stare , interventia nu va da rezultate si
prognosticl va fi defavorabil .
Tratamentul . Remedierea disticiei se realizeaza , in majoritatea cazurilor , prin
interventii nesabgeroase , executate cu mana libera , sau ajutate uneori de franghiute ,
care servesc la fixarea si indepartarea unor regiuni ale corpului fetal , ca si la
extragerea fatului .
In unele imprejurari , suntem obligate se executam pentru salvarea mamei
interventii sangeroase care constau in taierea fatului in bucati cu instrumente
speciale , urmand o tehnica bine stabilita , operatie cunoscuta in obstetrica sub
denumirea de embriotomie ( fetotomie ) . In cazurile de distocii , in care nu se poate
aplica embriotomia se recurge la deschiderea cavitatii abdominale si a uterului pentru
scoaterea fatului , operatie denumita cezariana sau histeretomie . In cazuri grave se
poate recurge la amputatia uterului gestant , operatie denumita histerectomie totala .
Pentru insusirea unei tehnici obstetricale complete trebuie sa se cunoasca
deferite atitudine pe care fatul le poate adopta in faza de acomodare fata de canalul
pelvin . Pentru buna reusita a unei interventii nsangeroase sau sangeroase pentru
distocii grave , spre a salva cel putin femela .
 1.1.2 OPERATIA DE CEZARIANA LA
CATEA

Operatia comporta riscuri foarte mari, prin ea insasi, dar mai ales cand nu este
efectuata la timp si numai de un specialist.Un iubitor de animale trebuie deci sa stie
ca nu va intarzia sa mearga la medic, in astfel de cazuri, fie ziua, fie noaptea, fie
sambata fie duminica.

In problema operatiei de cezariana este bine sa se solicite asistenta medicala mai

devreme decat prea tarziu.Exista pericolul de complicatii cand durata gestatiei
depaseste 64-65 de zile, in special daca femela gestanta nu mai mananca, daca
are febra si daca are pierderi de sange vulvare.cand temperatura femelei gestante
scade de la 38,5 grade Celsius la 37-37,5 grade Celsius, nasterea se declanseaza in 24
de ore.In cel mult patru ore trebuie sa fie expulzat primul catel de la inceperea
primelor contractii uterine.

Apoi, ceilalti catei trebuie sa se succeada in cel mult doua ore, astfel incat toata
nasterea sa nu dureze mai mult de sase ore.Daca se depaseste acest timp, apare asa-
zisa incretire uterina secundara.Principalele indicatii pentru cezariana la catea sunt:

-malformatii ale aparatului genital si ale oaselor bazinului;

-ruptura sau torsiunea uterina;
-absenta contractiilor;
-bazin stramt;
-exces de volum al fetusilor.

Operatia in sine se executa in clinica sub anestezie generala.

.
 1.1.3 ASISTAREA ANIMALELOR DE COMPANIE LA FATARE

De asemenea, foarte importanta este vaccinarea femelei inainte de gestatie sau in

prima treime a acesteia, in acest mod titrul de anticorpi (cantitatea de anticorpi
existenta in organism) creste considerabil si astfel riscul aparitiei bolilor infectioase la
nou-nascuti se diminueaza (in primele saptamani de viata puii sunt imunizati pasiv
prin anticorpii ingerati o data cu laptele).

In continuare vom prezenta succint cateva din evenimentele care insotesc parturitia
(fatarea).

Semne prodromale (care preced fatarea):

Temperatura corporala a femelei scade cu 1-2 grade in ultima saptamana de
gestatie, astfel ca temperatura corporala se situeaza in jurul valorilor de 37 -38 grade.
Cu 2-3 zile inainte de parturitie apar schimbari in comportamentul femelei - aceasta
cauta locuri cu luminozitate redusa, este nelinistita, incepe construirea cuibului care
va adaposti ulterior nou-nascutii.
Prezenta secretiei lactate la nivel mamar nu constituie un semn caracteristic,
deoarece aceasta poate sa lipseasca pana in momentul parturitiei.
La nivel vaginal se observa o edematiere considerabila a acesteia (cresterea in
volum) si de asemenea o scurgere incolora in cantitate redusa (produsa de lichefierea
mucusului cervical care pana in acest moment inchidea comunicarea uterului cu
segmentul vaginal).
Refuzul hranei este de asemenea un semn caracteristic al fatarii, femela incetand sa
se hraneasca cu 1-2 zile inainte de eveniment. Travaliul este urmatorul stadiu al
parturitiei, el putand fi divizat in trei sectiuni: Relaxarea si dilatarea cervixului
Expulzarea nou nascutilor
Expulzarea placentelor La animalele de companie, care de obicei nasc mai multi
pui, femela va trece succesiv prin aceste stadii pe masura ce expulzeaza fetusii. In
primul stadiu, care dureaza de la 4 la 36 ore, are loc dilatarea cervixului, femela
devine agitata, pot aparea voma si slabe contractii uterine. Al 2-lea stadiu este
caracterizat prin contractii uterine puternice si eforturi puternice de expulzare, femela
lingand zona vulvara dupa fiecare efort de expulzare (mai ales atunci cand are loc
ruptura sacului fetal si scurgerea lichidelor). O data ce capul sau pelvisul fetal este
vizibil, eforturile de expulzare cresc in amplitudine pana cand intregul corp fetal este
eliminat. Durata dintre expulzari este extrem de variabila (totusi durata dintre primul
si cel de-al 2-lea pui nu trebuie sa depaseasca 6 ore, respectiv 30-40 minute intre
ceilalti).
 Recomandam ca la rasele cu invelis pilos abundent sa se recurga la tunderea zonei
perimamare pentru a facilita accesul puilor.

1.1.4 COMPLICATIILE INTERVENTIILOR OBSTETRICALE

Dupa fatarile normale femela reprezinta , in general , o stare de oboseala

, mai mult sau mai putin pronuntata . De obicei se culca , sta linistita ,
manifestand totusi preocupari pentru noul nascut . La scurt interval se ridica si-
si consuma partea din hrana . In cazul fatarilor distocice insotite de interventii
obstetricale de durata , cu epuizarea fortelor de contractie , tractusul genital
este congestionat , tumefiat sau chiar traumatizat , iar femela doreste o
extenuoare totala . Ramane in decubit sternulabdominal sau costal mult timp ,
cu ochii inchisi , respiratia si pulsul accelerate . Aceasta stare de oboseala si
epuizare totala a femelei dupa o fatare laborioasa declanseaza socul
obstetrical , care poate fi la unele female ireversibil si deci determina moartea
la scurt timp .

Socul obstetrical reprezinta un complex de tulburari in dinamica

proceselor nervoase la nivelul centrilor superiori si se traduce clinic prin
modificari bruste si profunde in circulatie si in schimburile metabolice . Starea
de soc obstetrical produsa in urma interventiilor obstetricale grele si de durata ,
este intotdeauna gara pentru femela , intrucat dereglarea functiunilor nervoase
centrale determina tulburari in tot organismul . Socul obstetrical reprezinta deci
un sindrom pri tulburari acute de corelatii corticoviscelare . In general , in
socul obstetrical se produce initial o tulburare a hemodinamicii , colapsul
circulatori si apoi excitatii puternice ale sistemului nervos central de unde prin
intermediul diencefalului si a glandelor endocrine determina tulburari grave in
tot organismul .

Etiopatogenia socului obstetrical . In decursul fatari si in primele

momente ale puerperiumlui se instaleaza o serie de modificari ce pot determina
socul sub actiunea diferitilor factori :

a) Factori traumatici , ca : interventii grele , sangerande , tractiuni ,

respingeri fortate , embriotomii , rotatii , versiuni , histero si histerectomii , dilatarea
fortata a gatului uterin .
b) Factori anatomotopografici si functionali : de compresiunea brusca
a cavitatii abdominale dupa fatare , sustrage o mare cantitate de sange la acest nivel
prin umplerea rapida a venelor comprimate de uter , mai ales dupa fatari gemelare cu
exces de volum sau fetusii foarte numerosi la pluripare . De asemenea , in timpul
travaliului , uterul impinge puternic diafragma anterior miscand capacitatea de
ventilatie a plamanilor .

1.2 DISTOCIE,DEFINITIE SI CLASIFICARE

Prezenta unor dificultati sau anomalii care tulbura sau impiedica desfasurarea in
conditii normale a travaliului, punand in pericol atat viata mamei cat si a fatului.

Cauzele sunt multiple, unele fiind de origine materna, iar altele de origine fetala
sau datorita anexelor fetale.

Cauzele fetale includ:

• marime crescuta a fatului

• prezentatii patologice
• anomalii fetale (hidrocefalie, tumori la nivelul gatului sau abdomenului,
hidrops fetal)
• sarcina multipla

Cauzele materne includ tulburari:

• uterine: inertie uterina primara sau secundara, anomalii congenitale (uter

bicornuat), tumori uterine
• osoase: exostoze ale oaselor pelviene, tumori ale oaselor pelviene, pelvis plat
• ale colului uterin: col rigid care nu se dilata, stenoza colului
• ovariene: chisturi ovariene
• vaginale si vulvare: chisturi, tumori, stenoze
• ale tesuturilor pelviene moi: vezica urinara sau colon dilatat

Diagnosticul se pune pe baza examinarilor vaginale, ecografice si pelvimetriei

externe.

Tratamentul consta in corectarea defectului sau anomaliei cauzatoare, pentru a

permite trecerea fatului. Daca acesta nu este posibila nasterea trebuie realizata
chirurgical.

1.2.1 DISTOCII DE ORIGINE MATERNALA

 Tulburarile de kinezie uterine . Se stie ca actiunea fiziologica a muschiului
uterin in timpul fatarii ( travaluil ) este de a expulza continutul si de a-l reduce la
forma si marimea dinaintea gestatiei . Muschiul uterin poseda trei proprietati pa care
se bazeaza intense sa activitate :
-tonicitatea de care este legata puterea de contractilitate ;
-elasticitatea de care este conditionaa extensibilitatea si retractibilitatea , iar
-sensibilitatea exprima gradul de excitabilitate .

Aceste insusiri ale muschiului uterin sunt insa dependente de structura

anatomica de conexiunile vasculare ce asigura aportul de oxygen si de conexiunile
nervoase care asigura reglarea activitatii reflexe a organismului . De asemenea
depinde si de conexiunile cu sistemul nervos central , care fac posibila coordonarea
activitatii uterine de catre scoarta prin mecanismul neurohormonal . Pe baza acestor
proprietati ale muchiului uterin se intelege ca in timpul travaluiului se va apreia
cantitatea si calitatea contractiei . Dupa cantitatea contractiei se distinge : stare de
hipercontractie ( hiperkinezie ) sau stare de hipocontractie ( hipokinezie ) avand
drept character clinic : frecventa , durata si intensitatea de contractie .

Dupa calitatea contractiei se distinge : hipertonie si hipotermie , iar aspectul

clinic va fi existenta pauzei dintre contractii si durata acesteia ( faza intercalara ) .

In starile patologice ale constractiei se intalnesc ca tulburari : lipsa fortei de

contractiei ( prin insufucienta ) si exagerarea fortelor de contractie ( prin exces ) . In
cazul lipsei fortelor de contractie pot fi interesate cele doua proprietati principale ale
musculaturii uterine : tonusul si contractia – deci un tonus scazut si contractii slabe
rare –hipotinie si hipochinezie . Aceasta stare se intalneste in urma tulburarilor
neuroreflexe prin lipsa de excitabilitate ( in cazul organismelor epuizate , batrane ,
subnutrite ) .

Tot un aspect al lipsei fortelor de contractie este si in cazul uterului destines

( fetusi voluminosi , gemeni ) , cand tonusul si extensibilitatea sunt crescute , dar
contractile insuficiente – hipertonie si hiperchinezie . In acest caz , desi contractiile
exista , sunt insa ineficace , incapabile sa duca la expulzarea fatului . Uterul fiind
destines , deci cu extensibilitate ridicata , unda de contractie devine redusa .

In cazul exagerarii fortelor de contractie prin exces , acestea sunt intense , lungi
si dese , desi tonusul este normal . Mai frecvent se intalneste insa starea de
hiperchinezie in care contractile sunt dese , iar pauzele fiind destul de surte , aproape
ca nici numai exista , imbracand un caracter tetaniform ; aceasta anomalie se
intalneste in urama unor obstacole de neanvins in expilzarea fatului. Din cauza
contractiilor prelungite , circulatie placentara este jenata si la nivelul fatului se
produce o hipoxi si chiar anoxie . Hipertonia mentinandu-se , pauzele se sterg si se
creaza o stare de tetanie incampleta ceea ce clinic se traduce prin cantractura
uterului , iar fatul nu poate progresa spre exterior . Intr-un stadiu mai grav , fibra
musculara se modifica din cauza anoxiei celulare traducandu-se clinic prin rigiditate .
Fatul moare in acest caz prin anoxie , iar uterul se poate rupe.

1.2.2 DISTOCII DE ORIGINE FETALA

Obstacolele la fatare de cele mai multe ori sunt provocate de fat , atat prin
dimensiunile corporale exagerate fata de normal cat si prin stari anormale ale
corpului fetal sau gemelaritate . Cele mai dese cauze de distoci determinate de fat la
toate femelele animalelor domestice sunt insa prin asezari , poziti si retineri ale
capului sau membrelor de la nivelul deferitelor arculatii . Retinerea capului pe o
latura sau alta si retinerea membrelor de la genunchi , spata , jaret sau fesa se poate
produce in mod spontan , inca din perioada de angajare in filiera pelvina , dar de
multe ori sunt provocate de interventii intempestile ale unor personae necalificate .
Frecventa ridicata a distociilor fetale prin asezari , pozitii , retineri anormale ,
obliga cadrul tehnic sa cunoasca temeinic toate metodele de remediere pe cale
nesangeroasa sau sangeroasa .
Alaturi de categoria distociilor prin asezari si retineri se intalnesc distociile prin
anomalii corporale si monstruozitati .

1.2.3 PATOGENIA DISTOCIEI FETALE

In general , distociile fetale recunosc in geneza lor o discordanta intre

declansarea fortelor ce participa la expulzarea continutului uterin , deschiderea
cervixului si puterea de acomodare a fatului . Intre aceste procese trebuie sa existe o
sinergie perfecta in cele trei faza successive ale parturitiei .
Ruperea premature a pungilor fetale provoaca o incomplete deschidere si
stergere a gatului uterin si scurgerea lichidelor . O data cu declansarea contractiilor
uterine in acest caz peretii uterine se vor retracta brusc , se muleaza pe corpul fatului
si prin reducerea spatiului , fatul nu mai poate progresa in filiera pelvina , cordonul
ombilical este copresat si fatul sufera asezari vicioase prin pozitii anormale sau prin
retinerea mambrelor sau a capului .
Pe masura ce contractile uterine se amplifica , si prin lipsa lichidelor anexiale
ca amortizor , se trezesc senzatii dureroase din ce in ce mai vii . Excitatiile puternice
ajung la scoarta si vor determina deconectari corticocosubcorticale si de aici
deskineziile miometrului. In urma acestor fenomene diskinetice , contractile uterine
nu mai au caracterul progresiv si peristaltic , ci devin spasmotice si astfel orientarea
normala si progresiunea fatului in conductul pelvin este intrerupta , deci se creeaza
distocia .
In aparitia unei distocii fetale se constata ca prin tulburarea acomodarii ,
extensia si orientarea membrelor si capului nu se mai produce , deci formarea
conului fetal ce favorizeaza stregerea totala o cervixului nu mai are loc .
La aparitia distociilor un rol deosebit il au interventiile personale
incomponente care executa tractiuniputernice asupra fatului , fara a fi stability in
prealabil un diagnostic exact , ceea ce conduce in final atat la agravarea unei
eventuale distocii , cat si la lezionarea tesuturilor moi din conductul uterovaginal , iar
in cazuri de interventii prelungite pot provoca chiar compromiterea vutala a
parturitiei prin epuizare sau soc obstetrical

1.2.4 DISTOCIILE PRIN CONFORMATIA ANORMALA A

CORPULUI FETAL

Expulzarea fatului din organelle genitale materne este adesea impideicata

dezvoltarea exagerata a corpului fetal sau a unor regiuni corporale in timpul vietii
intrauterine,anomalii ce provoaca distocii prin exces de volum sau prin conformatii
anormale ale corpului , cunoscute sub denumirea de monstruozitati .
Distocii prin exces de volum al fatului . Excesul de volum total sau partial se
caracterizeaza prin dezvoltarea exagerata a corpului sau numai a unor regiuni
corporale a fatului , care depasesc prin dimensiunile lor diametrele bazinului matern ,
facand imposibila expulzarea . Cauzele ce determina o dezvoltare prea mare a
corpului fetal sunt tulburarile endocrine , prin exces , ale hipofizei , timusului si
suprarenalei . Dezvoltarea exagerata a corpului fetal sau a unor regiuni corporale
constituie adesea o caracteristica a unor rase sau sunt consecintele impreunarii
femelelor din rasele cu talie mica si conformatie fina cu masculi cu rasele de talie
mare si conformatie robusta . Masculii , cu cap de dimensiuni mari transmit
produsilor de conceptiune acest character , care constituie un obstacol in cursul fatarii
; de asemenea se transmite de la mascul la fat o dezvoltare exagerata a dimensiunilor
crupei care opreste trecerea acestei regiuni prin canalul pelvin . Se citeaza cazuri de
dezvoltari exagerate ale unor regiuni corporale prin depuneri de grasime cantitate
mare incat deformeaza conturul corpului si trecerea devine imposibila .
Smptome . Distociile prin exces de volum se caracterizeaza prin eforturi
puternice din partea femelei , fara ca eliminarea produsului de conceptiune sa aiba loc
si intre buzele vulvei apar numai varfurile copitei .
Diagnosticul . Prin exploratii vaginala se constata in caz de exces al corpului ca
circumferinta capului este prea mare ca sa se angajeze in stramtoarea anterioara a
bazinului , iar in excesul de volum al crupei se constata ca dimensiunile bazinului
fetal depasesc cu mult circumferinta bazinului femel . In cazul excesului de volum
total se poate aprecia dupa grosimea exagerata a extremitatilor si a articulatiilor .
Prognosticul . Intotdeauna prognosticul este defavorabil pentru fat si indoielnic
pentru femela , intrucat extragerea fatului negesita interventi sangeroase ce pot fi
urmate de lezionari ale conductului .
Tratamentul . Pentru reducerea corpului fetal trebuie sa se practice
embriotomia . Tractiunea fortata este contra indicate , intrucat trecerea fatului prin
canalul pelvin produce totdeana zdrobiri si chiar rupture ale organelor genitale ,
dislocari ale oaselor bazinului , compresiunea nervilor urmate de paraplegii grave . In
prezentatia anterioara se va proceda la detasarea membrelor prin metoda subcutanata
sau percutanata si dupa angajarea corpului se sdrobeste coloana vertebrala cu
rachioforul si apoi se extrage fatul . In cazul cand dimensiunile bazinului fetal sunt
prea mari si impiedica trecerea prin canalul pelvin , se procedeaza la injumatatirea
bazinului fetal cu embriotomul ferastrau de sarma , operatii ce se aplica in distociile
prin exces de volum al crupei . In present , indicatia majora si neintarziata este
operatia cezariana , mai ales daca fatul este viu

1.2.5 DISTOCII PRIN ANOMALII SI MONSTRUOZITATI

Dintre multiplele monstriozitati ale fetusilor , patologia obstericala se mai ocupa

numai de acelea care prin dimensiunile si prin conformatia lor constituie obstacole in
expulzarea fatului . Asupra cauzelor ce determina anomalii si monstruozitatile sunt o
serie de pareri , dar majoritatea cercetarilor admit tulburarile de ordin endocrino-
umoral sau de ordin genetic . Dintre cauzele fizice se admit factorii mecanotraumatici
ca presiuni , extinderi , plieri ale amniosului ,corionului , sau cordonului ombilical
care determina dezvoltari teratologice ale fatului . Factori chimici , fie ca provin de la
exterior sau de la interior , traverseaza placenta si influenteaza procesele de
metabolism celular . Cei mai importanti factori insa rezida in substraturi ereditar al
celulelor sexuale si anume , gene recisive ce actioneaza in stadiul de organogeneza
sau chiar in perioada fetala . Monstruozitatile fatului pot fi prin exces de dezvoltare a
unor regiuni sau prin lipsa . In studiul obstetrical prezinta importanta monstruozitatile
prin excess au monstrii dublii ce constituie totdeauna obstacole la fatare sau o fac
chiar imposibila . Aceste monstruozitati la animalele de companie se intalnesc la:
pisica .
Hidrocefalia este monstruozitatea capului care consta in dilatarea exagerata a
cutiei craniene prin acumulare de lichid cefalorahidian , subtierea oaselor craniene
prin acumulare de lichid si atrofia creierului ; uneori se mentin evidente liniile de
sudura interosoasa . Hidrocefalia este frecventa la manz , vitei si mai rar la animalele
de talie mica . Intreaga osatura a capului sufera modificari in dezvoltare si orientare .
Osul frontal subtiat ia o directie verticala , iar spre regiunile temporale se lataste
enorm , descriind in totalitate un aspect ce se aseamana cu craniul pasarilor . Capul ia
o forma globuluasa , acoperit in totalitate cu peri scurti . Zona deformata a capului
este moale si fructuanta in partea centrala corespunzatoare oaselor parietale .
. Distocia prin hidrocefalie se datoreste dimensiunilor mari ale boltii craniene
care face imposibila trecerea capului prin canalul pelvin .
Simptomele . Distocia prin hidrocefalie se caracterizeaza in prentatia anterioara
prin intreruperea actului fatarii , cu toate ca eforturile sunt prezente ; uneori pot sa
apara intre buzele vulvei copitele membrelor anterioare . In prezentatia posterioare ,
corpul fatului este iesit pana la regiunea cervicala si fatarea se intrerupe prin retinerea
capului la intrarea in bazin .
Diagnosticul . Practicand exploratia vaginala , se constata prezenta membrelor
anterioare si varful botului pe traiectul vaginului , iar la intrarea in conductul pelvin
bolta craniana sub forma unui corp globules fructuant , cu dimensiuni ce depasesc
conturul bazinului . In prezentarea posterioara corpul fatului iese intre buzele vulvei ,
pana in dreptul dreptul regiunii cervicale , insa capul este retinut la stramtoarea
anterioara a bazinului , din cauza dimensiunilor exagerate .
Prognostic . In general prognosticul este valabil pentru femela , intrucat
remedierea distociei decurge usor , fatul fin de regula , slab dezvoltat .
Tratamentul . Principiul metodei consta in reducerea dinesiunilor capului de
extragere a fatului . In acest scop se practica cu embriotomul curb de deget , o incizie
de-a lungul boltii craniene ; lichidele se scurg , dimensiunile capului se reduc simtitor
si astfel trece usor prin conductul pelvin . La animalele mici se procedeaza la
zdrobirea capului cu ajutoril unei pense forceps.

*Ascita si anazarca fetala* .

Aceste anomalii se intalnesc mai frecvent la ied , miel , catel . Aceasta anomalie
se caracterizeaza prin acumulare de transudat in cavitatea abdominala si chiar in cea
toracica , in urma tulburarilor de circulatie . Cantitatea de lichid acumulat poate
ajunge la 20-30 litri , este de culoare limpede citril si imprima abdomenului fetal o
destindere in forma de butoi . In unele cazuri , transudatul se poate infiltra in intreg
tesutul conjunctiv subcutan si interstitial , dand anazarca fetala . In acest caz , fatul
este marit in intregime , avand membrele scurtate , capul mic infundat in gat , cu toate
reliefurile osoase sterse , iar la palpatie da senzatia moale , endematoasa . De obicei ,
fetusii cu anazarca sunt avortati inainte de termenul normal al fatarii . Cauzele ce
determina aceasta anomalie sunt tulburari de circulatie placetofetala , compresiunea si
inflamatia cordonului ombilical si mai ales tulburari functionale hepatorenale a
fatului in a doua jumatate a gestatiei .
Diagnosticul . La aceste anomalii diagnosticul se poate stabili numai dup ace
actul fatarii s-a declansat sau dupa avort in caz de anazarca . Fatarea decurge normal
si usor pana la angajarea abdomenului in circumferinta anterioara a bazinului mamei ,
dupa care , cu toate eforturile de expulzare , fatul numai poate progresa . Diagnosticul
se precizeaza prin exploratie vaginala , constatandu-se la intrarea in bazin o punga
circulara , sub tensiune , ce depaseste cu mult circumferinta anterioara a bazinului .
Prin examen atent se poate diferentia decrupa dubla , la care excesul de volum are
sediul la lazinul fatului .
Prognosticul . In ascita prognosticul este , in general , favorabil pentru mama ,
pentru ca prezenta acestei pungi fructuante cu toate tractiunile fortate ce se pot
exercita asupra fatului nu traumatizeaza tesuturile moi de la intrarea bazinului . Pe
langa acest fapt , dupa interventia obstetricala , eliminarea fatului se face usor , el
fiind de ragula , slab dezvoltat , datorita tulburarilor de hranire in ultima parte a
gestatiei .
Tratamentul . Dupa stabilirea diagnosticului , interventia se reduce la o simpla
puntie sau incizie a peretelui abdominal cu ajtorul trocarului sau cu embriotomul curb
de deget . Dup ace cantitatea de lichid ascetic s-a scurs , eliminarea fatului din
conduct se face foarte usor , numai prin contractile femelei . In cazul fatului cu
anazarca se practica incizii longitudinale si profunde pe fat , permitand scurgerea
lichidelor infiltrate si apoi se extrage . La animalele mici , in caz de anazarca
extragerea se face c atare cu ajutorul penselor forceps .

1.2.6 ANGUSTIA PELVINA.

-Starmbarea canalului pelvin,a bazinului osos,constituie un obstacol grav la

fatare,prin reducerea dimensiunilor acestui conduct;ea este congenitala sau
dobandita.In mod normal,dimensiunile canalului pelvin sunt reduse la femelele tinere
si mai ales daca au fost fecundate cu mult inaintea maturitati corporale,fatarile decurg
anevoie sau adesea devin imposibile.La unele female,cu toate ca au ajuns la varsta
corespunzatoare reproductiei,se constata totusi o dezvoltare redusa a bainului,fac ce
determina obstacole in cursul fatari.Cresterea si dezvoltarea normala a oaselor
bazinului sunt tulburate la femelele cu rahitism si urmate de o reducere evidenta a
diametrelor conductului pelvin.Stramtarile canalului pelvin sunt adeseori urmarile
consolidari defectuoase a oaselor bazinului,dupa fracture.La locul fracturi se
formeaza un calus vicios ce reduce dimensiunile canalului pelvin si impiedica
trecerea fatului in cursul fatari.Fracturile defectuos consolidate modifica si directiea
razelor osoase si prin aceasta micsoreaza diametrul vertical.
Simptomele.Distociile prin angustie pelvina se manifesta prin eforturi
puternice de eliminare,cu aparitia pungilor anexiale intre buzele vulvei,dar fara
angajarea fatului.
Diagnosticul.Prin examenul vaginal manual al conductului pelvin si al limitelor
osoase ale stramtori anterioare a bazinului se va preciza cauza distociei prin angustie.
Prognosticul.Distociile prin angustie pelvina recunosc un diagnostic
defavorabil pentru fat si indoielnic pentru femela,intrucat remedierea lor necesita
intotdeauna interventii sangeroase.
 Tratamentul.Pentru reducerea dimensiunilor corpului fetal se practica
embriotomia partiala sau totala.Daca fatul este viu se executa histerotomia.La
femelele mici se procedeaza intotdeauna la histeretomie.
Accidentul se previne prin selectionarea femelelor de prasila si excluderea de
la reproductie a celor cu deformari ale bazinului.

1.3 Structuri: STRUCTURA VULVEI

Anomalia este intalnita la toate speciile de animale , mai frecvent la primipare.

Aceasta consta dintr-o slaba dezvoltare a organelor genitale externe sau la multipare
ca o consecinta a unor plagi vindicate prin cicatrice retractile , dupa fatari premature
sau desirari la fatarile laborioase .
Simptome . Femela are eforturi normale , dar intre buzele vulvei apare numai
o punga anexiala sau parti din fat .
Diagnosticul . Dimensiunile extreme de reduse ale deschiderii vulvare si
imposibilitatea de patrundere a fatului permit stabilirea diagnosticului .
Tratamentul consta in indepartarea peretilor vestibulari ca palmele , dilatarea
fiind posibila datorita elasticitatii buzelor vulvei . Cand capul fatului este deja angajat
, se introduce mainile de l parte si alta a capului si se indeparteaza cat mai mult
peretii vestibulari .Dupa dilatare se lubrifiaza mucoasa vestibulovaginala si , in timp
ce un ajutor executa tractiuni usoare asupra fatului , oparatorul cu palmele
indeparteaza labile vulvare . In caz de cicatrice retractile , cand dilatarea manuala nu
este posibila , pentru a impiedica asfixierea fatului , se face o sectionare a mucoasei
vestibulare la comisura superioara ce va permite dilatarea si trecerea fatului .

1.3.1 STRUCTURA VAGINULUI

De regula , strictura vaginala apare in urma cicatrizarilor vicioase dupa

vaginite necrotice sau in urma hipertrofierii peretilor traumatizati . Cicatrizarile
vicioase ale mucoasei vaginale se intalnesc frecvent la vaca si la iapa si sunt
consecinte ale plagilor produse in interventii la fatarile anterioare , dupa prolapsuri
vaginale cu zdrobirea peretilor .La femelele primipare , obstacolul este provocat de
prezenta unui inel elastic constrictor la nivelul diafragmei pelvine .
Diagnosticul . Existenta stricurei se stabileste usor prin exploratie manuala
vaginala , cand se constata ca fatul este present in conduct , si cu toate eforturile
depuse de femela , nu poate progresa spre exterior . Obisnuit , stricture vaginului
coexista cu stricture vulvei .
 Tratamentul . Se face dilatarea conductului vaginal cu ambele palme bine
lubtifiate , introduce intre fat si pereti . Cand totusi nu se reuseste , se face o incizie
suparficiala in mucoasa peretelui superior. In cazul cand exista bride de legaturi intre
peretii vaginali , daca sunt subtiri se pot rupe , iar cand sunt prea puternice ( groase)
pentru a evita hemoragia se face ligaturarea la baza de insertie si apoi se extripa .
Persistenta himenului este foarte rar observata la carnivore si se inlatura prin
excizare .

1.3.2 STRUCTURA GATULUI UTERIN

Este datorita , in primul rand , transformarii tesutului muscular in tesut

fibrocartilaginos , cu perderea elasticitatii si imposibilitatea de deschidere .
Cicatricele restractile instalate in acest nivel in urma desirarilor produse cu ocazia
fatarilor grele cu proliferarea tesutului conjuctiv sau infiltrarea cu sariru de calciu
determina rigiditatea cervixului . Tumorile si proliferarea mucoasei in urma
cervicitelor pot constitui cauze care produc structura gatului uterin . Rigiditatea
gatului uterin este frecvent intalnita la vaca si oaie .
Simptomele . Femela este complet pregatita pentru fatare , eforturile sunt
normale si totusi la exterior nu apar nici pungile , nici fatul .Prin exploratie vaginala
se percepe gatul uterin rigid si intredeschis . Eforturile puternice pot deternima
prolapsul vaginal sau chiar ruperea peretelui uterin . Cand totusi acestia rezista ,
muncile in urma extenuarii femelei inceteaza , iar fatul mort sufera procese de
maceratie sau putrefactie.
Diagnosticul este relative usor de stabilit dupa aspectul cervixului , paregatirea
femelei si eforturile depuse . Diagnosticul diferential intre structura gatului si
efprturile premature consta in aceea ca in ultimul caz lipsesc semnele prodromale ale
fatarii : relasarea crupei , fluidifierea mucusului , turgescenta glandei mamare si
prezenta colostrului . De aseamenea se diferentiaza de torsiunea uterine , in care
prezenta faldurilor vaginale constituie semen caracteristice .
Prognosticul este favorabil pentru spas si grav pentru rigiditate.
Tratamentul.In cazul spasmului cervical se incearca,in primul rand,linistirea
femelei prin plimbare in aer liber 20-30 minunte sau injectii epidurale cu procaine.Se
mai poate incerca dilatarea si stergerea inelului cervical prin tunelizare digitala
progresiva,cu unul,doua si apoi trei degete.Sa mai incercat de catre uni practicieni
introducerea in vagin cu apa calda la 45 grade.Dupa dilatarea partiala a gatului se
angajeaza o parte din fat(membre)si prin tractiuni moderate se angajeaza fatul in
conductul pelvin,iar inelul cervical cedeaza si se sterge.In caz de strictura,cea mai
indicate interventie este operatia de cezariana.

1.3.3 EXAGEREAREA FORTELOR DE CONTRACTIE

 Aceasta stare anormala se traduce prin eforturi puternice de eliminare sustinute
si intrerupte de pause extreme de scurte , fara a fi urmate de expulzarea fatului .
Pauzele intre doua valuri de contractii uterine dispar uneori si astfel intraga
musculature a uterului ramane intr-o contractie continua , stare de tetanie uterine .
Cauzele care determina exagerarea eforturilor de expulzare sunt unele
obstacole ce se pun la trecerea fatului prin canalul pelvin sau tulburari de corectie
neuroreflexe . Aceste spine iritative sunt provocate de excesul de volum , pozitii si
prezentatii distocice , tumori , brida precervicala , cervix dublu . La animalele mici ,
administrarea excesiva de substante ocitocice provoaca hipertonia . De asemenea ,
ruperea premature a invelitorilor cat si anomaliile osoase ale bazinului .
Diagnosticul se stabileste prin exploratie manuala a cailor genitale ,
precizandu-se diferitele asezari ale fatului , ceea ce face imposibila progresarea lui
prin conductul pelvin , cat si starea de contractie exagerata a miometrului cu mularea
peretilor pe corpul fetal .
Prognosticul este favorabil , in cazurile recente , pentru vaca , sirezervat pentru
iapa , intrucat la aceasta specie se produc usor rupture ale uterului .
Tratamentul . Femelele afectate de exagererea fortelor de contractie , vor fi
supuse , in primul rand , la o plimbare 15=20 minute si apoi readuse la adapost si
asezate pe un plan inclinat posteroanterior . Daca dupaaceasta miscare , contractile
tetaniforme nudiminua , se va aplica la vaca anestezia sacricidala cu solutie de
procaine , in concentratie de 20% in cantitate de 8-10 ml , iar la iapa se va face
anestezia generala , prin injectii intravenoase de cloral hidrat in cantitate de 20-30 g .
Dupa instalarea anesteziei se va proceda la extragerea fatului . Atazi se reconada
substante tranchilizante .

1.3.4 LIPSA FORTELOR DE CONTRACTIE

( EXPULZARE )

Aceasta tulburare functionala consta in reducerea la minimum sau chiar lipsa

totala a fortelor de contractie musculara ale uterului . Tulburarea este intalnita la
femelele slabite si este , de obicei , insotita de o slabire a presiunii abdominale .
Aceasta atonie uterina , care se poate cnstata la toate fmelele domestice , impiedica
desfasurarea normala a fatarii.
Cauzele ce provoaca reducerea energiei necesare expulzarii fatului si a placentei
inm expluatatrea si intretinerea nepotrivita a femelei in ultoma faza a gestatiei , varsat
inaintata a femelei , gestatia multipla si fetusii voluminosi , ce provoaca destinderea
peretilor uterini . Deasemenea , tulburari in inervarea uterului , diferitele
neoformatiuni , starile toxice , aderentele uterului cu organele invecinate pot
determina diminuarea fortelor de contractie .
Atonia uterine secundara apare in urama unui travalui extenuant , de exemplu ,
in caz de intarziere ale fatarii prin fat voluminous , gemeni .
Simptomele hipochineziei uterine primare se manifesta prin lipsa fortelor de
expulzare , care intarzie actul fatarii si este urmata de moartea fatului prin anoxie ,
din cauza intreruperii circulatiei placentare , prin desprinderea invelitorilor fetale . In
prezentatii posterioare se produce ruperea cordonului ombilical . Eforturile sunt rare
se de slaba intensitate si lichidele se scurg , In cazul cand fatul a fost extras , se
instaleaza adeseori retinerea invelitorilor .
Diagnosticul se stabileste prin exploratia manuala a tractului genital , la care se
constata ca gatul uterin este intredeschis sau chiar complet deschis , inveslitorile
fetale sunt intacte sau rupte ,peretii uterului destinsi nu reactioneaza prin contractii la
palpare , iar fatul este , de obicei , mort.
Prognosticul , in general , este rezervat spre grav , mai ales cand apele s-au
scurs, produsul de conceptie este mort si intrat in stare de putrefactie .
Tratamentul consta in extractia fatului cat mai repede ,indepartatrea
invelitorilor fetale si trezirea involutiei uterine . Procedeul cel mai eficace in
provocarea contractiei musculaturii uterine si in stimularea involutiei consta in
masarea uterului sau administrarii de substante ocitocice .
Administrarea de substante ocitocice este containdicata in cazul cand lipsa
fortelor de contractie este scundara , ca o consecinta a epuizarii din cauza fatului
voluminos , fiind pericol de rupere a peretelui uterin . In caz de atonie uterina
secundara se va inlatura obstacuolul care a dus la epuizare . Ocitocicele maresc
tonusul uterin si frecventa contractiilor. Administrarea acestor substante se face in
urmatoarele doze : prexixin ( ce contine 5u/ml ) : la catea : 5-15 U subcutanat .

1.3.5 TUMORILE BAZINULUI

Tumorile maligne si benigne ale bazinunlui sau ale organelor vecine,precum si

abcesele inchistate pot diminua sau obstrua circumferinta stramtori anterioare si
lumenul canalului pelvin.Asemenea tumori se intalnesc mai frecvent la catea .De
obicei,tumorile intalnite la catea sunt
popiloame.fibroame,sarcoame,miosacroame.Sediulde dezvoltare este de predilectie
colul uterin si peretele vaginal. In clinica noastra am constatat un fibrom in greutate
de 7,1 kg dezvoltat pe cervix,modificand in totalitate forma sa anatomica.Tumoarea
obstrua complet intrarea anterioara a bazinului incat in momentul fatari nu se putea
introduce in uter pe langa tumoare decat doua degete.In urma eforturilor de expulzare
in timp de trei zile lichidele parte s-au scurs,parte sau resorbit iar fatul a murit prin
anoxie in urma desprinderi invelitorilor.
Simptomele.Indiferent de localizarea si dezvoltarea tumorilor,femela executa
eforturi puternice de expulzare pana la epuizare dar totusi fatarea nu are loc.O data
tarvaliul declansat,lichidele fetale se scurg si apar parti din fat,iar in cazul tumorilor
de dimensiuni mari nu apare nimic intre buzele vulvei.
Diagnosticul.Practicand examenul vaginal se constata prezenta si dezvoltarea
tumor ce constituie obstacolul.
Prognosticul este garv pentru mama in cazul tumorilor maligne si a celor
voluminoase si rezervat in cazul tumorilor benigne.
Tratamentul.Interventia ce se face in cazul tumorilor depinde de marimea si
localizarea tumori.Se respinge tumoarea care de obicei se antreneaza o data cu
fatul.De preferat sa se faca extirparea tumori.Pentru fibroane se va practica
enucleerea avand hemoragii de mica intensitate.Daca prin aceste procedee nu reusim
sa creem spatial necesar sau nu reusim sa-l indepartam,vom recurge la operatia de
histerotomie.

CAPITOLUL II
Contributii personale

1.4.1 ALIMENTATIA CATELEI GESTANTE

Hrana de buna calitate si un regim alimentar echilibrat sunt elementele esentiale

pentru o buna stare de sanatate la caini. Acest lucru este cu atat mai adevarat in cazul
catelei gestante. Hranirea unei catele in exces sau in cantitate insuficienta, in anumite
momente ale gestatiei poate fi atat in detrimentul sanatatii ei, cat si al puilor ei aflati
in dezvoltare. Oamenii au tendinta sa alimenteze in exces cateaua pe timpul gestatiei,
dar o hranesc insuficient atunci cand alapteaza.

1.4.2 ALIMENTATIA IN TIMPUL GESTATIEI

Cainele are nevoie de apa proaspata, disponibila in permanenta. Asa ca, se asigura
ca nu ii lipseste niciodata apa din castron.
Inainte de imperechere, cainele ar trebui hranit cu o hrana special conceputa pentru
cainii adulti. Dupa ce cateaua ramane gestanta, continuati se continua hranirea ei, cu
cantitatea normala din hrana sa speciala de cea mai buna calitate. Perioada de gestatie
la caini dureaza aproximativ 62 de zile. Puii cresc foarte putin in timpul primelor 4-5
saptamani de gestatie. Altfel spus, catelusa nu va avea nevoie de elemente nutritive
suplimentare. Hranirea in exces in timpul gestatiei tinde sa adauge o cantitate de
grasime inutila, care va face fatarea (parturitia) mult mai dificila si va creste riscul
complicatiilor. Fiti pregatiti pentru o perioada de 3 pana la 10 zile de lipsa a apetitului
catelei voastre in jurul saptamanii a treia de gestatie. Acesta este un fenomen frecvent
intalnit si nu trebuie sa va ingrijoreze prea tare daca o vedeti ca mananca mai putin.
Daca ea refuza sa manance pentru mai mult de 1-2 zile, consultati-va cu medicul
veterinar.
In timpul ultimelor 3-4 saptamani de gestatie, cateii incep sa creasca cu rapiditate.
Acest lucru solicita un necesar mult mai mare de nutrienti, iar viitoarea mama va avea
nevoie de mai multa energie. In aceasta ultima parte a gestatiei, greutatea corporala a
cainelui va trebui sa creasca progresiv cu pana la 25-30%. Din acest motiv, in timpul
ultimelor 3-4 saptamani de gestatie, catelusa va trebui hranita progresiv cu din ce in
ce mai multa mancare pana cand ea va consuma cu aproximativ 25-30% mai multa
hrana la momentul in care va fata.
De asemenea, este o idee buna sa-i schimbati treptat hrana cu o dieta, care sa-i
ofere mai multe calorii. Aceasta poate fi reprezentata de o hrana pentru catei (de
crestere) sau o dieta pentru catelele in gestatie/lactatie. Hranindu-va cateaua adulta cu
hrana speciala pentru pui, ea va putea consuma substantele nutritive necesare pentru
a-si intretine progeniturile aflate intr-o crestere rapida. O dieta pentru catelele in
lactatie este de asemenea o buna alegere.
Periodicitatea cu care se hraneste cateaua gestanta depinde in functie de marimea
cuibului de fatare, adica a numarului de pui. Unele catele care au un numar mare de
pui nu pot consuma o portie consistenta de doua ori pe zi, din cauza comprimarii
tubului digestiv in urma dezvoltarii excesive a coarnelor uterine destinse de fetusi.
Din acest motiv, va trebui sa le oferiti portii mai mici, dar frecvente pe tot parcursul
zilei. Unele persoane lasa intr-un castron ratia zilnica permitandu-i catelei sa
„ciuguleasca” dupa bunul plac. Daca va decideti s-o lasati sa se autogestioneze, este
foarte important sa va asigurati ca ea consuma o cantitate suficienta de hrana. O dieta
saraca, in special in ultima parte a gestatiei, poate conduce catre toxiemia de gestatie.
Chiar inainte de parturitie, cateaua isi va reduce drastic cantitatea de alimente pe care
o consuma in mod normal si uneori exista posibilitatea chiar sa refuze sa-si consume
hrana. Acesta este unul dintre semnele ca in urmatoarele 24-48 de ore, cateii pot fi
adusi pe lume. Lasati-i hrana la indemana in cazul in care ea va dori sa manance, dar
nu va asteptati sa aiba acelasi apetit. Aceasta diminuare a apetitului nu reprezinta un
motiv de ingrijorare, astfel ca este mult mai indicat sa incepeti sa va preocupati ca
totul sa fie in regula pentru noii-veniti.
 1.4.3 SFATUL VETERINARULUI
„ suplimentele alimentare”

Unii medici veterinari recomanda administrarea vitaminelor la catelele gestante.

Multi veterinari sunt de parere ca daca este hranita corespunzator, cateaua va primi
suficiente elemente nutritive prin dieta. In orice caz, nu adaugati nimic la dieta catelei
voastre decat in cazul in care ati fost special instruiti de catre medicul vostru
veterinar. Excesul de anumite vitamine sau minerale poate avea efecte devastatoare
asupra mamei si a puilor.
Calciul este un supliment care merita o atentie speciala. Suplimentarea unei catele
gestante nu este recomandata. Administrarea calciului suplimentar, in special la
sfarsitul gestatiei, a fost legata de cresterea riscului de eclampsie (nivel scazut de
calciu din sange) la catelele gestante. Excesul de calciu a fost, de asemenea, legat de
fatarile dificile, depozitele de calciu din tesuturile moi ale puilor si de anumite
anomalii articulare la catei. Din acest motiv, nu suplimentati catelele gestante cu
calciu decat daca ati fost anume instruiti de catre medicul vostru veterinar
 CAPITOLUL III

NORME DE PROTECTIE A MUNCII IN

DOMENIUL
SANITAR-VETERINAR

La orele de instruire practica ce se desfasoara in laboratoarele de anatomie si

patologie veterinara sau in ferma didactica si in clinica veterinara este necesar sa se
respecte o serie de masuri de protectie deoarece materialul cu care se lucreaza poate
fi infectat, animalele pot transmite boli la om, unele substante medicamentoase de uz
veterinar sint toxice, putandu-se astfel produce de multe ori grave accidente.
In timpul tuturor sedintelor de laborator se va purta obligatoriu halat alb de
protectie, boneta alba iar in cadrul orelor de instruire practica ce se desfasoara in
ferma, salopete, cizme de cauciuc si dupa caz, sort impermeabil si manusi de cauciuc.
Folosirea instrumentalului de laborator, in special a aparaturii electronice se va
face numai dupa un instructaj de folosire, executat de cadrul didactic care conduce
lucrarea respectiva.Daca aparatura electronica se defecteaza, aceasta va fi reparata si
verificata numai de un electrician autorizat. Se impune, de asemenea, verificarea
periodica a instalatiei electrice, integritatea prizelor, intrerupatoarelor, conductorilor,
a izolatorilor.
Aparatele folosite pentru sterilizare vor fi dotate cu termometru, iar cele care
realizeaza si marirea presiunii vor fi prevazute cu manometre pe cadranul carora este
marcat vizibil, cu o linie rosie, limita maxima de functionalitate normala.
Manipularea substantelor medicamentoase se va face cu mare atentie tinandu-
se cont de grupa din care acestea fac parte:
 Substante foarte toxice care se pastreaza la ‘’Venena’’ precum si cele mai putin
toxice,pastrate la ‘’Separada’’ se vor administra animalelor numai sub
supravegherea cadrului didactic ;
 Substantele inflamabile se vor folosi numai in conditii de asigurare a unei
aerisiri corespunzatoare si fara existenta unei surse de foc in apropiere ;
 Substantele volatile se vor folosi numai cand conditiile se vor executa numai
sub nisa, dupa ce a fost verificata functionalitatea ei ;
 Inainte de a se pune o substanta volatila intr-un vas,acesta se eticheteaza ;
 Este obligatoriu ca lucrarile sa se execute numai in vase perfect curate, care se
vor spala imediat dupa folosire ;
 Cadrul didactic care conduce lucrarea va instrui elevii pentru ca acestia sa nu
guste substantele si sa nu utilizeze vasele de laborator pentru mancare sau
pentru baut
Pipetarea substantelor lichide toxice sau a celor chimic agresive se vaface
cu para de aspiratie.
Resturile de substante acide si bazice ramase in urma analizelor vor fi
neutralizate inainte de a fi varsate in chiuveta.
Se va atrage atentia ca folosirea pentru uz uman a medicamentelor de uz
veterinar este total contraindicata.
La lucrarile de microbiologie, anatomie patologica si boli infectioase,
manipularea culturilor microbiene, cadavrelor si organelor provenite de la
animalele infectate se va face numai prin respectarea normelor de asepsi,
lucrandu-se la flacara, cu instrumentar corespunzator, sterilizat in prealabil.
Instrumentele cu care se lucreaza vor fi introduse in recipiente cu solutii
dezinfectante, culturile microbiene si produsele patologice vor fi recoltate in galeti
prevazute cu capac, care se vor steriliza in autoclave, sau in interiorul acestor
galeti se vor pune substante dezinfectante puternice in concentratii mai mari decat
cele uzuale.
Culturile microbiene ce urmeaza a fi pastrate nu se las ape mese, ci se
depoziteaza in dulapuri inchise cu cheia.
Dupa terminarea lucrarilor, mesele si pardoseala se spala cu solutii
dezinfectante, lasand sunbstanta sa actioneze 51-20 de minute.
In timpul lucrarilor de instruire practica se vor lua masuri corespunzatoare
de contentie a animalelor, in vederea evitarii accidentelor. Este necesar sa se
cunoasca modul de abordare si sontentie corespunzator fiecarei specii de animale.
Atunci cand elevii vor lucra cu animalele bolnave de boli transmisibilela om
se vor lua masuri de protectie special menite sa evite contaminarea
acestora.Echipamentul de protectie se va dezinfecta pe loc.
Animalele de experienta vor fi in permananta tinute sub control sanitar-
veterinar, in vederea diagnosticarii la timp a eventualelor maladii contractate de
acestea si pentru eliminarea pericolului transmiterii lor de la om in cazul
antropozoozelor.
Cand se executa necropsii se vor lua masuri de prevenire a infectarii
elevilor, acestia fiind obligati sa lucreze cu pense si cu manusi de cauciuc.Este
necesar ca dupa efectuarea acestor lucrari sa se distruga cadavrele, sa se
dizinfecteze locul unde s-a lucrat, iar instrumentarul sa se sterilizeze inainte de
spalare si curatire.
Cand se executa lucrari de disectii, in cadrul lucrarilor de anatomie, se vor
folosii cadavre de la animalele sanatoase sau fara boli infectocontagioase
 transmisibile la om. Dupa terminarea lucrarii se vor distruge cadavrele, putand sa
se pastreze unele piese,formolizate.
In timpul lucrarilor de laborator si din interiorul adaposturilor de animale se
interzice elevilor consumul de alimente si de apa.

CAPITOLUL IV
CONCLUZII SI PROPUNERI

Pisicile si puii lor

La finalul perioadei de gestatie, dupa noua saptamani, pisica devine agitata si

incepe sa cerceteze imprejurimile in cautarea unui adapost potrivit - un loc linistit,
intim si uscat. Pofta de mancare ii scade brusc si refuza hrana, ceea ce inseamna ca
momentul nasterii este iminent - cel mai probabil timpul de asteptare fiind de cateva
ore. Unele pisici dispar si se retrag intr-un loc launtric, refuzand cuibul pregatit
dinanite de catre stapani si, preocupate fiind in totalitate de sarcina lor, se arata
deranjate daca li se acorda prea multa atentie; altele nu reactioneaza in niciun fel daca
sunt bagate in seama in timp ce se pregatesc sa nasca. Acest comportament
diferentiat este strans legat de conditiile in care pisicile au fost crescute de catre
stapanii lor, beneficiind de mai multa sau mai putina intimitate.

Nasterea propriu-zisa reprezinta un proces indelungat pentru majoritatea

pisicilor. Puii in numar de aproximativ cinci, se nasc succesiv, la o diferenta de cca
30 de min. unul de altul, iar intreaga actiune va dura in jur de doua ore. In cazuri
exceptionale, puii pot fi nascuti la o diferenta de 1 h sau de cateva minute. De regula,
insa, durata medie este de 30 min, timp necesar si suficient pentru ca pisica sa poata
avea grija de fiecare nou nascut in parte.

Ingrijirea fiecarui pui consta in trei faze principale: mai intai pisica rupe sacul
amniotic, ceea ce ii permite puiului sa se desparta de pantecul mamei lui si sa
patrunda in lumea reala. Urmeaza un tratament special, in timpul caruia mama curata
nasul si gura noului nascut, altfel incapabil sa respire. Dupa ce se incheie aceasta
faza cruciala, pisica taie cu dintii cordonul ombilical si il mananca, avand grija ca
retezarea sa fie facuta la o distanta de 2-3 cm de buricul puiului. De asemenea,
mananca placenta, ceea ce ii asigura continutul nutritional necesar pe tot parcursul
nasterii. Dupa aceasta faza, isi linge puiul peste tot, ajutandu-l sa-si usuce blana, apoi
se obihneste, pregatindu-se pentru urmatorul nou nascut. Daca se intampla sa
oboseasca in timpul nasterii si nu mai este capabila sa se ocupe de ultimul pui sau
chiar de ultimii doi, pisica ii abandoneaza si ii lasa sa moara. De regula, insa, pisicile
sunt moase exceptionale si nu au nevoie de ajutorul oamenilor pentru a incheia cu
succes tot acest proces.

BIBLIOGRAFIE

- Vasile Cotofan – Anatomia si fiziologia animalelor domestice,editura

Ceres
-COŢOFAN, V.; PALICICA, R.; HRIŢCU VALENTINA; GANŢA
CARMEN;
ENCIU, V., 2000 - “Anatomia animalelor domestice”, vol. I, Editura,Orizonturi
Universitare, Timişoara, România.
-Militaru Manuella (2006) – Anatomie patologică generală veterinară. Ed.
Elisavaros, Bucureşti
-Bîrţoiu A., Seiciu Fl. – Tratat de patologia reproducţiei la animale, Ed. Bic
All, Bucureşti, 2006
-Cernescu H. - Ginecologie veterinară, Ediţia II, Ed. EM CECMA partner,
Timişoara, 2004
-Groza Ioan Ştefan – Ginecologie, Andrologie şi Obstetrică Veterinară –
Compendiu- Ed. Academiei Române, 2006