Sunteți pe pagina 1din 2

“ALEXANDRU LAPUSNEANUL”

-nuvela istorica- caracteristici romantice si clasice


Prima nuvela istorica din literatura romana, “Alexandru Lapusneanul” de
Costache Negruzzi, apare la 30 ianuarie 1840 in primul numar al revistei
“Dacia literara”, imediat dupa articolul “Introductie” semnat de Mihail
Kogalniceanu. Nuvela reprezinta o ilustrare a uneia dintre cele mai
importante tendinte ’48 si anume inspirarea scriitorilor din trecutul istoric
national, pentru a obtine o opera cu caracter pur original.
Nuvela lui Negruzzi poate fi asezata sub semnul a doua curente literare
distincte si marcante: ea este clasica prin perioada in care este conceputa
(secolul 19-secolul clasicismului) si romantica prin tema abordata.
Sursele de inspiratie ale lui Negruzzi sunt “Letopisetul …” lui Grigore
Ureche si cronica lui Miron Costin, din care culege cateva informatii.
. Primul capitol incepe cu mottoul „dac voi nu ma vreti eu va vreu” aici apare atiteza, prin
punerea fata in fata a celor 4 boieri Motoc, Spancioc, Stroici si Veverita reprezentantii lui
tomsa voda cu alexandru lapusneanu care era insotit de oastea turceasca „sapte mii spahii
si de vreo trei mii oaste de stransura” Raportul de superioritate va trece bineinteles de
partea lui Alexandru Lapusneanu care va conduce intregul dialog. El dovedeste inteligenta,
ironie dar si abilitatea politica, gesturile sale si fizionomia anticipeaza scenele de cruzime de
mai tarziu "radea;muschii i se suceau in rasul acesta si ochii lui cosma clipeau". In timp ce
Spancioc si Stroici isi pastreaza demnitatea si nu se lasa convinsi de Alexandru Lapusneanu,
Motoc isi ofera serviciile,aici aparant din nou opozita(dinte spancioc ,stroinici boierii tineri,
patrioţi, inflexibili din punct de vedere moral, si motoc care reprezinta tipul boierului intrigant,
lingusitor, crezand ca aparenta sa umilita il va determina pe Lapusneanu odata ajuns la tron
sa-i ofere protectie. Totusi viitorul domnitor intuieste viclenia lui Motoc si la randul sau se
preface si el promitandui ca nu-l va ucide pe Motoc tocmai pentru a-l scapa de "blastamurile
norodului". Se contureaza inca de acum planul lui Lapusneanu de a se folosi de Motoc in asa
fel incat poporul sa-l considere numai pe acesta vinovat.
Partea a doua care incepe cu moto-ul "Ai sa dai sama Doamna!" se identifica intrigii si
reprezinta advertismentul adresat Doamnei Ruxanda de catre vaduvele boierilor ucisi de
Alexandru Lapusneanu. Intre Doamna Ruxanda si sotul ei este o reala opozitie reiesand inca
o data latura romantica a textului. In timp ce Alexandru Lapusneanu este un adevarat tiran
gasind o satisfactie personala in sangele pe care-l varsa. Doamna Ruxanda este un personaj
eminamente pozitiv, principalele ei trasaturi sunt blandetea, bunatatea, milostenia, puritatea.
Ceea ce face din ea un personaj angelic, ea nu reuseste sa-si convinga sotul sa renunte la
crima ba dimpotriva acesta se simte provocat promitandu-i ca ii va da "un leac de frica".
In capitolul al treilea precedat de motto-ul "Capul lui Motoc vrem..." actiunea atinge punctul
culminant prin doua scene macabre: macelarirea celor 47 de boieri si linsarea lui Motoc de
catre multimea razvratita.
La inceputul aceste parti, Lapusneanu este un excelent actor reusind sa ii convinga
pe boieri sa participe la ospatul dat de el in cinstea lor. Discursul prin care acesta ii convinge
sa participe la ospat este unul deesemene unul de facrtura romantica in care sunt folosite
toate procedeele de retorica de tip romantic si anume repetiţia, gradaţia, interogaţia şi
exclamaţia retorică, enumeraţia şi citarea (din textul biblic) folosită drept argumentaţie.
Scurtele sale discursuri par menite unui cronicar, care să le înregistreze pentru posterioritate;

Singurii care nu cred in discursul si schimbarea intentiei domnitorului sunt boierii Spancioc si
Stroici care pleca in polonia care vor reaparea si la sfarsitul nuvelei.
La ospatul domnitorului vor veni 47 de boieri insotiti de slugile lor. O data intrati in
curtea domneasca, ei observa ca portile se inchid in urma lor si nimeni nu mai pote iesi. Desi
se simt prinsi ca intr-o capcana, inca nu intuiesc tragedia ce ii asteapta. Scena uciderii lor
eeste una romantica dar si cea mai groaznik din tot textul. Dupa ce se ospateaza cu
mancare si vin, Lapusneanu ordona lefeciilor sai, omorarea celor 47 de boieri si aseaza el
insusi capatele boierilor in functie de rang sub forma unei piramide pt ai oferii sotiei saleun
leac de frica .la vederea piramidei din cranii doamna ruxandra lesina. Lesinul este pentru
domn o dovada de slabiciune si il comenteaza cu ironie:
“Femeia tot femeie:in loc sa se bucure, ea se sparie”.
Imediat dupa aceasta intamplare la palat se aduna toata “prostimea”, deoarece uni din
slujitorii boierilor apucasera sa scape si au alarmat poporul care s-a adunat de graba in
fatacurtii domnesti.intrebati ce vor si de ce au venit ei nu raspund nimik,dar o voce din
multime cere capul lui motoc iar apoi toata lumea striga” Capul lui Motoc vrem..."aici aparand
pesunajul colectiv,element romantic..motoc este dat pe mana multimii care il omoara,aceasta
scena dramatica fiind de asemenea de factura romantica.
In capitolul al patrulea intitulat "De ma voi scula, spre multi am sa popesc si eu" e
prezentat deznodamantul nuvelei. Replica domnitorului ce apare ca motto se refera la
amenintarea acestuia adresata boierilor care indraznisera sa-l calugareasca incercand sa-i
indeplineasca dorinta din In timpulnebunie, insa intr-un moment de luciditate lapusnenu vrea
sa se razbune pe mitropolitul Teofan, pe doamna Ruxanda si chiar si pe copilul ei. Datorita
dragostei materne, doamna Ruxanda se lasa convinsa de mitropolitul Terofan si boierii
Spancioc si Stroici sa devina complice la omorarea sotului ei. Scena mortii violente a lui
lapusneanu are caracter romantic („Spancioc, scoţând cuţitul din teacă, îi descleştă cu vârful
lui dinţii şi îi turnă pe gât otrava ce mai era în fundul paharului”)acesta fiind si sfarsitul operei.
in nuvele mai sunt prezente si alte stilur nu numai romantismul spre exemplu clasicismul
care determina structura operei,aceasta fiind impartita in 4 capitole,fiecare capitol
continand cate un episod narativ,mottoul prezent la inceputul fiecarei parti si care face
trimitere la elementul esential al fiecarui capitol.alte elemente apartinand clasicismului mai
sun: alternanta timpurilor verbale,descrierea vesmintelor personajelor(hainele domnitei
roxandra si ale lui lapusneanu),descrierea personajelor(portretul domnitei
roxandra),descrierea ceremoniei(ospatul),descrierea cadrului(cetatea hodinui).

In studiul lui George Calinescu „Clasicism, romantism, baroc”, acasta demonstreaza faptul
ca in literatura romana n-au existat niciodata curente literare intr-o forma pura. In acest
context se intelege de ce o nuvela romanica asa cum este "Alexandru Lapusneanu" implica
in acelas timp elemente romantice dar si influiente clasice.