Sunteți pe pagina 1din 3

Caracterizarea personajelor

In prefata dramei "Razvan si Vidra", Bogdan Petriceicu-Hasdeu prezinta succint


trasaturile personajelor sale: "caracterul infocat, generos, eroic si impresionabil al lui
Razvan; caracterul ambitios, imperativ si orgolios al Vidrei; caracterul avar si las al
lui Sbierea; doua caractere de taran romanesc, personificate in mos Tanase si in
Razasul...". >> Razvan este un erou romantic, atestat istoric, un personaj
exceptional care evolueaza in imprejurari exceptional si care traieste emotii
exceptionale de la bucuria maririi la amaraciunea si desertaciunea caderii. Drama
are la baza un adevar istoric, acela al domnitorului stefan Razvan, care a ocupat
tronul Moldovei timp de patru luni in anul l595.
Razvan este un tigan rob eliberat ("Sunt tigan iertat, jupane: tiganul lui
Dumnezeu"), care urea treapta cu treapta scara ierarhiei sociale, de la capitan de
haiduci in codrii Orheiului, la locotenent, capitan si polcovnic in oastea leseasca,
pana la hatman si domn al Moldovei, care are calitati deosebite de luptator,
evidentiate la inceput prin atitudinea de razvratit social, apoi prin vitesia eroica in
armata leseasca si moldoveneasca. >> La inceput, personajul este construit in
maniera populara, ca un erou legendar, aparator al celor asupriti, obiditi si amarati,
razvratindu-se impotriva stapanirii si a boierilor hapsani. Razvan este conturat, in
mare masura, din perspectiva conditiei sale de tigan in antiteza cu generozitatea,
inteligenta si stiinta de carte, surprinzatoare pentru orice roman: "Ramai sanatos,
baiete!... Ce pacat ca esti tigan!..." (Tanase). Monologul rostit de Razvan privitor la
saracia in care se zbateau taranii compune un sugestiv tablou social si politic al
Moldovei din secolul al XVI-lea, ideile despre adevar, dreptate, libertate exprimate
dovedesc profunzime de gandire si-i impresioneaza pe cei din jur: "Sunt vorbe de
sus, baiete, iar nu de-un om pamantean!/ O, Doamne, sa iasa tocmai dintr-o gura de
tigan!". El traieste, in primul rand, "drama individului apasat de prejudecata publica"
(G.Calinescu), de aceea starnesc uimire calitatile morale de exceptie, ca dorinta de
libertate, demnitatea si constiinta propriei valori.
Comportamentul si faptele lui Razvan dezvaluie, in mod indirect, insusiri alese:
stiutor de carte intr-o vreme in care si hatmanul de la curtea domneasca abia
silabisea ("Dintre mii de tiganime, stiut-am sa-nvat scrisoare,/ Sarbeasca si
romaneasca, incat ajunsei de mic/In casa mitropoliei cel mai istet gramatic..."),
cinstit, sincer si corect cu cei din jur, ii marturiseste cersetorului Tanase faptui ca
mama a fost romanca, dar tatal a fost tigan, ia apararea dascalului care citise
pamfletul si recunoaste ca el este autorul, chiar daca risca sa fie spanzurat pentru
asta. Ca orice om inteligent pretuieste libertatea ca pe o componenta esentiala a
fiintei umane, de aceea prefera moartea in locul statutului de rob: "Omul om sa fie
slobod; decat rob, mai bine moare/ s-apoi moartea-i inviere pentru cel dispretuit!".
Razvan este dominat de o noblete umana superioara, fapt ce reiese din dialogul
in antiteza intre miselia lui Basota si generozitatea eroului: "Dumneata mereu ne
spanzuri s-astfel traiesti boiereste;/ [...] Eu n-as spanzura nici unul, ca sa pot ierta o
mie". Aceeasi generozitate este evidentiata, indirect, de atitudinea lui Razvan fafa
de boierul Sbierea, pe care, in loc sa-l omoare il iarta, redandu-i libertatea in ambele
ocazii ivite pentru razbunare: "Razbunarea cea mai cruda este cand dusmanul tau/ E
silit a recunoaste ca esti bun si dansu-i rau".
Elementele romantice se impletesc cu elementele clasice, in construirea

Referat.clopotel.ro
personajului Hasdeu reusind o structura unitara, echilibrata, armonizand admiratia si
respectul de exceptie pe care le starneste Razvan in opinia celorlalte personaje.
Compasiune provocate de prejudecata inflexibila a oamenilor devine aproape un alt
motiv, autorul pledand astfel in favoarea demnitatii umane.
Razvan este un autentic patriot, iubeste Moldova cu toata fiinta lui, iar dorul de
tara il chinuie mistuitor, atunci cand este o vreme departe de ea: "Nu, hatmane!
Niciodata!.. .Fie painea cat de rea,/ Tot mai dulce mi se pare, cand o stiu din tara
meal". Razvan refuza cu fermitate sa lupte impotriva romanilor si este revoltat de
aceasta idee.
Sensibil, sentimental si om de onoare, Razvan este delicat si iubitor fata de ideea
de femeie, respectul si veneratia pe care le simte in legatura cu ideea de mama le
exprima emotionant intr-un adevarat elogiu, ca si iubirea puternica pentru Vidra.
Vidra este cea care sadeste in Razvan "setea de-a merge-nainte", dandu-i ca
exemplu pe Sbierea, care este impatimit de bani si indura orice pentru a-i avea. Pe
nesimtite, dorinta de marire il cuprinde si pe Razvan, care devine robul unor teluri
egoiste, de autoritate si orgoliu nemasurat de marire, ajungand domn al Moldovei si
incercand cu incapatanare sa-si depaseasca propria conditie umana, aceea de tigan.
Isi da seama prea tarziu de desertaciunea maririi, de faptui ca "Uitam ca viata-i o
punte dintre leagan si mormant" si moare pe buze cu constientizarea originii sale:
"Tigan!... Tigan!... Apa!... Apa!...". Moartea lui este o fatalitate, determinate de o
tradare intamplatoare, Razvan fiind "un paria imbracat in hainele efemere ale
puterii, in lupta cu un factor monstruos, de nedefinit, si in conditie cu atat mai
tragica cu cat admiratia tuturor se amesteca cu o compasiune jignitoare. Destinul
implacabil din tragedia greaca a fost inlocuit aici cu reaua nastere apasand asupra
geniului." (George Calinescu).
Vidra este nu numai eroina principala si de exceptie a dramei "Razvan si Vidra", ci
si un personaj romantic de referinta din literatura romana.
Vidra este nepoata vornicului Motoc si vorbeste cu mandrie de originea ei dintr-un
neam de boieri romani, al caror sange il simte in venele ei.
Fascinata fiind de generozitatea nobila a capitanului de haiduci, Razvan, care-l
iarta pe boierul Sbierea, Vidra pune in inaltarea barbatului toata puterea,
tenacitatea diabolica a femeii orgolioase, intreg arsenalul unei arte de marire, care
sa-i inalte alesul. Inca dinaintea aparitiei ei in piesa, aflam opinio celorlalte
personaje despre Vidra: o "fata de neam" (Gane), "Un fatoi ce calareste si-mpusca
chiar, ca un zmeu" (Hotul II), mandra si orgolioasa, dupa cum o vede Ciobanul. Vidra
exercita o putere fulgeratoare si definitiva asupra lui Razvan, care este cuprins
instantaneu de fiorul dragostei.
Personaj complex, Vidra este o prezenta feminina de exceptie, cu o puternica
vointa, viguroasa, energica, clocotind de viata si foarte ambitioasa, trasaturi reiesite
prin caracterizare indirecta, din faptele, vorbele si atitudinile eroinei. Insetata de
marire, Vidra stimuleaza orgoliul si energia latenta a lui Razvan, folosind modalitati
variate. Patima pentru bani care-l stapaneste pe Sbierea este un exemplu pe care
Vidra i-l da lui Razvan, o pilda demna de urmat pentru evolutia personajului in
drumul lui spre marire. Ca un adevarat strateg, Vidra adopta cele mai eficiente
tactici de impulsionare si ambitionare spre marire a barbatului pe care-l iubeste cu
inflacarare: atunci cand Razvan este fericit ca a fost inaintat la gradul de capitan in

Referat.clopotel.ro
oastea leseasca, ea isi manifesta dezamagirea, reprosandu-i ca se multumeste
numai cu atat si-l dispretuieste pentru ca-i lipseste "setea de-a merge-nainte".
Vidra este o femeie viteaza, curajoasa si se arunca in lupta alaturi de Razvan fara
a se teme de moarte. Ambitia si setea ei de marire n-au limite si atunci cand Razvan
ajunge domnitorul Moldovei, ea ii ureaza entuziasmata: "Tu sa legi intr-o cununa
toate tarile romane,/ Incat de la Marea Neagra pan-la falnicul Carpat/ Sa nu
domnesti ca un Voda, ci ca Razvan-imparat"
Energica, vulcanica, ferma si iubitoare, cu o vointa si o tenacitate iesite din comun,
Vidra a fost asemanata cu eroinele antice pentru echilibrul interior si discretia cu
care-si suporta suferinfa, reiesite din scena mortii barbatului pe care l-a iubit cu
toata fiinta ei: "Nu vezi ca-i moarta si Vidra? "N-a zis un singur cuvant/ Nici o vorba,
nici un tipat privind pe Razvan ca moare !..." (Vulpoi).
Referindu-se la acest personaj feminin incarcat de forta si energie, Eugen
Lovinescu vede in Vidra o eroina "manata de ambiple: o femeie ce-si face din barbat
un brat, pentru a-si realiza nesatul stapanirii si spiritul de initiativa, amestec din
Doamna Chiajna si din Lady Macbeth".

Referat.clopotel.ro