30

40

50

Topografie – manual de buzunar

Introducere
Aceasta brosura prezinta principiile de baza ale topografiei . Cele mai importante instrumentesunt: nivelele, si statiile totale; ele sunt destinate lucrarilor topografice de zi cu zi. Oricine doreste sa afle unde sunt acestea folosite va gasi raspunsul in paginile urmatoare .

• • • • •

Care sunt particularitatile cele mai importante ale acestor instrumente ? Ce trebuie tinut cont cand masuram cu nivela ori cu statia? Care sunt efectele erorilor instrumentale? Cum pot fi aceste erori depistate, determinate si eliminate? Cum poate fi facuta o lucrare simpla de topografie ?

Utilitatea nivelelor si statiilor totale este prezentata in cateva exemple practice . In plus, sunt explicate si programele utilizate ; acestea sunt incorporate in statiile totale produse de Leica Geosystems si pot rezolva problemele chiar mai usor si elegant . Echipat cu cunostintele din aceasta brosura si cu manualul de utilizare oricine poate executa lucrari simple de topografie eficient si corect .Brosura nu descrie gama de produse Leica Geosystems ;

Dar nici nu prezinta performantele fiecarui tip de instrument . Aceste aspecte sunt acoperite de brosurile mai vaste, de consutanta tehnica, si de pagina de internet (www.leica-geosystems.com).

2

Cuprins

Nivela Statia totala Coordonate Masurare unghiuri Pregatirea masuratorii Asezarea statiei oriunde Calarea instrumentului Setarea statiei totale Pe un punct cunoscut Masurarea cu nivela Diferenta de nivel intre doua puncte Masurarea distantei (optic) cu nivela Linia (drumuirea) de nivelment Trasarea cotelor Profile longitudinale si transversale Nivela digitala Laserul rotativ Masurarea cu statia totala Extrapolarea unei linii drepte Trasarea polara Puncte pe aceeasi verticala Radiate (metoda polara)

4 5 6 7 8 8 8 9 10 10 11 12 13 14 15 15 16 16 16 17 18

Masurarea distantelor fara reflector Recunoasterea automata a tintei (ATR) Trasarea profilelor sablon Erori instrumentale Inspectarea axei de vizare Inspectarea EDM la statiia totala Erori instrumentale la staia totala Probleme simple de topografie Alinierea dintr-un punct de mijloc Masuratori de pante Programe Calculul ariei Trasare Puncte inccesibile Distanta intre puncte Intersectie inapoi Programele disponibile Topografie cu GPS

19 19 20 22 22 23 24 26 26 27 29 29 30 31 32 33 34 35

3

Nivela O nivela este esential sa cuprinda o luneta care sa se roteasca in jurul aei verticale. adica la efectuarea profilelor transversale. foarte util in cazul trasarilor de unghiuri drepte.3 metri. Nivelele pot fi uitlizate la determinarea distantei .1 – 0. Nivelele Leica Geosystems sunt echipate si cu un cerc orizontal . . 4 . cu o precizie de 0. optic. este utilizata pentru a crea o linie de vizare orizontala asa ca diferenta de nivel poate fi determinata si se poate face o trasare .

The horizontal distance. and so it can measure angles and distances at the same time. Cele mai importante informatii legate de aceste programe sunt prezentate in sectiunea “Programe”. Today’s electronic total stations all have an opto-electronic distance meter (EDM) and electronic angle scanning. Statiile totale Leica au incorporate programe care usureaza munca in teren.Statia totala A total station consists of a theodolite with a built-in distance meter (distancer). the height difference and the coordinates are calculated automatically and all measurements and additional information can be recorded. Nivela • Statia totala 5 . and then the angles and distances are displayed digitally. The coded scales of the horizontal and vertical circles are scanned electronically. Statiile totale sunt utilizate oriunde se cere pozitia in plan sau cota unui punct .

y y = D sin α x = D cos α P date: x. Coordonatele carteziene au doua linii intr-un sistem ortogonal. Statia totala masoara coordonate polare . acecstea pot fi facute atat in teren direct in statia totala cat si la birou.acestea sunt transformate in coordonate carteziene intr0un sistem ortogonal.Coordonate Pentru a descrie un punct sunt necesare doua coordonate.y cerute: D. Coordonatele polare au o linie si un unghi. α cerute: x. Directia de referinta Abscisa (x) P y P D α x Ordonata (y) Coordonate polare Coordonate carteziene X Y Recalculare date: D. α D = ÷ Vy2 + x2 sin α = y/D ori cos α = x/D α Y D X 6 .

Z1 = unghi zenital catre P1 Z2 = unghi zenital catre P2 α = Unghiul orizontal dintre doua directii . catre punctele P1 si P2 . Unghiul vertical este de asemenea corect doar daca citirea zero corespunde perfect cu directia Zenitului . Unghiul vertical este dat de diferenta dintre o directie fixata (denumita Zenit) si directia catre punctul ales. catre punctele P1 si P2 este independenta de diferenta de nivel intre aceste puncte . oricare ar fi orientarea sa. si aceasta presupunere este intalnita doar in conditii ideale.Masurarea unghiurilor Unghiul este reprezinta diferenta dintre doua directii. Aceasta presupunere este intalnita doar in conditii ideale. Unghiul orizontal α dintre doua directii . unghiul dintre doua plane verticale ce trec prin directiile de vizare ale punctelor P1 Z1 Z2 α P2 7 . asigurat de miscarea miscarea stricta pe verticala a telescopului cand acesta este inclinat. Nivela • Statia totala Zenith Deviatia de la cazul ideal sunt datorate erorilor axelor instrumentului si datorita calarii imperfecte .

3.compensatorul are grija de calarea precisa a instrumentului. Pentru verificare se roteste aparatul cu180°. 1. Extinde picioarele trepiedului atat cat este nececsar si apoi strange suruburile . jos). si doar acumj. Degetul aratator de la mana dreapta indica directia in care se va deplasa bula (fig.Asezarea statiei oriunde Calarea aparatului Dupa punerea in statie a aparatului. Acum folosind al treilea surub pentru a aduce in centru bula (fig. Asaza trepiedul asfel incat platanul lui sa fie cat mai orizontal iar picioarele lui sa fie bine infipte in pamant. dreapta jos). La nivela. Rasucim doua suruburi concomitent in sensuri opuse . montati instrumentul pe trepied si fixati-l cu surubul pompa. Bula ar trebui sa ramana cerculetul reper. 2. se caleaza aproximativ cu bula sferica. Daca lovim usor un picior al trepiedului se va vedea cum linia de vizare balanseaza in sus si in josdar totusi revine mereu in acelasi punct. dreapta sus). Compensatorul se compune practic dintr-o Oglinda suspendata ce directioneaza lumina orizontala in centrul firelor reticulare chiar si atunci cand calarea nu este perfecta (fig. Daca nu trebuie (vezi refacuta calarea manualul de utilizare). Acum. Aceasta este o metoda de a testa functionalitatea compensatorului . A B C A B C 8 .

Pregatirea Masuratorii 9 .Setarea statiei totale pe punct 1. sus dreapta). 3. sus stanga). Infige picioarele trepiedului in pamant si cu surubul pompa se fixeaza aparatul pe trepied. Activam laserul pentru centrare (sau pentru instrumentele mai vechi. uita-te prin ocularul de centrare) si rasuceste suruburile de calare pentru a aduce laserul de centrare sau sistemul optic perfect deasupra (fig. Strangem la loc surubul pompa. Dupa calarea precisa. 4. Aseaza trepiedul aprox deasupra punctului. slabim surubul pompa pentru a deplasa aparatul pe platanul trepiedului astfel incat spotul laser este exact pe punct. 5. 7. jos). Aducem bula nivelei sferice in cerculatul reper ajustand lungimea picioarelor trepiedului (fig. Orizontal si deasupra punctului (fig. 2. 6. Verifica trepiedul din diverse parti si corecteaza-l astfel incat platanul sau sa fie aprox.

521 26 R = spate V = fata B A ∆H = R -V = 2.345 15 27 14 25 13 24 12 23 11 10 .176 Citire: 1.521 . Pentru a elimina erorile sistematice legate de conditiile atmosferice sau erorile liniei de vizare.Diferenta de nivel intre doua puncte Principiile de baza pentru determinarea diferentei de nivel intre doua puncte Diferenta de nivel este calculata din diferenta citirilor pe cele doua mire de pe punctele A si B.1. aparatul trebuie la fie la jumatatea distantei dintre cele doua puncte Citire: 2.345 = 1.

829 Citirea la firul de jos A = 1.Masurarea distantelor optic cu nivela Retuculul are doua fire stadimetrice situate simetric fata de firele reticulare .603 Distanta pe mira I = B-A = 0.226 Distance = 100x I = 22. Examplu: Citirea la firul de sus B = 1.6 Masurarea cu Nivela B A Precizia masuratorii: 10 – 30 cm D 11 . Spatiul dintre ele este facut ca distanta sa fie obrinuta prin multiplicarea distantei citita pe mira intre repere cu100.

Mutam instrumentul in S2 (mira ramane in punctul 1).327 421. R V R V R V B A S1 1 S2 2 S3 H ∆H Diferenta de nivel intre A si B este egala cu suma citirilor in spate si in fata .778 419.813 -1.140 -6.328 +0. Asezarea instrumentului in S1. in care distanta intre capetele unei statii intre 30 si 50 metri.376 +3. facem citirea si notam cota (in spate R).113 = cota A+R-V +0. acestea trebuie sa fie aproximativ egale.415 +7. facem citirea si notam cota (in fata V).623 -6. dif. 3. 2. Se masoara distantele de la aparat la ambele mire cu pasul. Asezam mira in punctul A perfect pe verticala. 1. Citim in spate si continuam ca mai sus.813 = cota B – cota A = diferenta de nivel AB 12 .806 Fata V Cotat 420. 4. Rotim cu grija mira din punctul 1 cufat catre aparat 6. De nivel dintre ele este determinata printro linie de nivelment . Station S1 S2 S3 Sum ∆H Point A A 1 1 2 2 B Spate R +2.327 +0. Asezam mira in punctul 1 (pe o broasca de nivelment ). 5.300 Remarci -1.321 421.Linia (Drumuirea) de nivelment Daca punctele A si B sunt la mare departare unul fat de celalalt .919 -3.

Asezam mira in A si citim R = 1.000) = 2. 3.00 = +0. Asezati nivela astfel ca distantele de la aceasta la ambele puncte sa fie egale.305.∆H = 1. Masurarea cu Nivela A B R=1.00 mai jos de nivelul strazii (Punctul A).305 Mira este apoi miscata in sus si in jos pana cand citirea pe imra corespunde cu cea calculata . Marcam in punctul B cota h obtinuta (0. Diferenta h intre cota masurata si cea dorita in B este calculata: h = V – R . O alta metoda folosita este de a calcula inainte citirea pe mira in B: V= R .305 – 1. talpa mirei indica cota punctului cautat.(-1.00 m V=2. Asezam mira in B si citim in fata V = 2.520 – 1.∆H = 2.Trasarea cotelor La o excavatie punctul B trebuie materializat la o cota ∆H = 1.305 .520.215m deasupra terenului).520 H B h= +0. 1. 2.215m 4.305 A ∆H= 1.215 m 13 .

Cota punctelor de pe profilele transversale este calculata cunoscand cota instrumentului. Inainte de toate axul proiectat este trasat in teren si marcat la intervale regulate. 10x) Profile longitudinale 25 m Cota de referinta: 420 m Profil transversal 175 424. In punctele din ax sunt masurate profilele transversale perpendicular pe ax si in punctele de schimbare a pantei terenului. Profilul longitudinal este creat in lungul axului. cota instrumentului rezulta din suma cotei punctului si citirea pe mira . Distanta de la ax la punctele de pe profil poate fi masurata cu ruleta sau citita optic cu nivela.Profile longitudinale si transversale Profilele longitudinale si transversale sunt la baza proiectarii si trasarii cailor de comunicatie(ex: drumuri) dar si pentru calculul volumelor si ajustarea proiectului la conditiile din teren.00 Cota de referinta: 420 m . 14 Acum scadem citirea pe mira (in punctele de pe trofilul transversal) din cota instrumentului si rezulta cota punctului masurat . In primul rand punem mira pe un punct cunoscut . Cand desenam profilul longitudinal cota punctelor trebuie sa fie la o scara mai mare (ex. cota punctelor din ax sunt apoi citite cu nivela .

15 . acesta este deplasat pe verticala pana cand intalneste planul laser. Nu este necesara prezenta unui operator la instrument. apoi se poate face citirea pe mira . Acest instrument este dotat cu o raza laser care prin rotatie desctie un plan laser. Citirea pe mira si distanta sunt afisate si pot si memorate. Planul laser poate fi gasit cu un detector special montat pe mira . Leica Geosystems ofera si un pachet software pentru postprocesarea masuratorilor. complet automatitat . de cele mai multe ori se justifica utilizarea unui laser rotativ. codurile de bare sunt citite electronic.Nivela digitala Nivelele digitale produse de Leica Geosystems primele din lume care sunt echipate cu procesor de imagine digitala pentru determinarea cotei si distantei . Masurarea cu Nivela Laserul rotativ Pe satiere unde trebuiesc trasate un numar mare de puncte cu difetite cote trebuiesc trasate sau monitorizate. care serveste ca plan de referinta pentru trasarea sau monitorizarea punctelor. cotele punctelor masurate sunt calculate continuu deci nu mai apar erori la citire. inregistrare sau calcul .

Introducem zero cercul orizontal.C2. Asezam instrumentul in punctul B. masurand distanta continuu pana cand ajungem in punctul P. Vizam din nou punctul A. se afla la mijlocul laturii C1 . legate de un punct cunoscut A si o directie AB. Rotim instrumentu lpana cand la cercul orizontal apare ∝ . Punctul tinta A.Extrapolarea unei linii drepte 1. 2. intoarcem luneta si marcam punctul C1. 2. Intoarcem luneta si marcam punctul C2. erorile aparute sunt date de combinarea erorii de vizare cu eroarea axei orizontale si eroarea axei verticale . 4. la 3. Trasarea polara a unui punct Elementele de trasat (unghi si distanta) . Eroarea liniei de vizare este responsabila pentru discrepanta dintre C1 si C2. 1. Daca nu avem eroare la linia de vizare. B A B C P ∝ A D 16 . 3. 4. Pune aparatul in A si vizam B. Punctul C. Miscam reflectorul pe directia vizei .

B C 17 . inclinam luneta spre sol si marcam punctul B.Puncte pe aceeasi verticala Coborarea/urcarea unei vericale dintr-un punct si inspetarea verticalitatii unei constructii poate fi facuta intr-o singura fata a lunetei. A 2. Pentru a se lamuri problema se procedeaza ca mai jos: 1. Repetam procedeul in fata a doua si marcam punctul C. Masurarea cu Statia Totala Aceasta procedura necesita o calare foarte precisa a instrumentului . doar daca rotatia lunetei decrie un plan perfect. Motivul necoincidentei celor doua puncte poate fi eroarea axei orizontale si/sau eroarea axei verticale . Mijlocul segmentului B-C este exact pe verticala punctului A . Tintim un punct la inaltime A.

Daca punctele cunoscute au coordonate untr-un sistem bine definit setarea statiei si orientarea aparatului pot fi facute automat (vezi manualu de utilizare) utilizand coordonatele acestora 18 . pe directia acestuia se introduce zero la cercul orizontal . acestea se obtin masurand unghiuri si distante. Pentru aceasta aparatul trebuie asezat pe un punct care are coordonate intr-un anumit sistem de coordonate.Radiate (metoda polara) Pentru a desena un plan de situatie este necesara pozitia in plan si cota punctelor care definesc obiectele. Este necesar si un al doilea punct cu coordonate cunoscute pentru orientare.

The "DISTO" hand-held laser meter from Leica Geosystems is another simple instrument that uses a visible laser beam and needs no reflector. Masurarea cu Statia Totala Recunoasterea Automata a Tintei. The visible red laser dot is also suitable for marking targets in connection with the recording of tunnel profiles or with indoor work. iar sistemul ATR se ocupa de vizarea precisa si de masurarea punctului . You can switch between these two distancers. Aplicatia practica a acestui sistem este ghidarea precisa a masinilor de constructii . areas and volumes. This arrangement brings many advantages where points are accessible only with difficulty or not at all. for example during the recording of frontages.ATR Statiile totale TCA sunt echipate cu un sistem ATR.Masurarea distantelor fara reflector Each of the TCR total stations from Leica Geosystems includes not only a conventional infrared distancer that measures to prisms. Acestea permit vizarea prismei mai usor si mai rapid. Este suficient sa vizam aproximativ pe reflector . Aceasta tehnologie poate fi folosita si la trasari . 19 . it is particularly suitable for indoor measurements to ascertain spacings. but also an integrated laser distancer that requires no reflector. Sistemul ATR poate fi folosit si sa urmareasca tinta in timp se aceasta se deplaseaza . in positioning pipes and for measurements across gorges or fences. Avantajele ATR: Masuratori rapide combinate cu o precizie constanta independenta de operator.

A5 si A6. A2 si A3 in concordanta cu planul de trasare al constructiei. In exemplul de mai jos . Pentru constructiile mai mici e mai simplu de folosit un echer topo si o ruleta. se vizeaza B. Cu viza la B introducem la cercul orizontal zero. incepand cu punctele A1 pana la A6. Se marchiaza punctul B cu un bat la capatul liniei de baza. va fi prima locatie pentru statia totala. 20 . apoi se traseaza A1. este util sa se extrapoleze laturile acesteia pana dincolo de limitele excavatiei si acolo se vor bate un tarusi . Se pune aparatul in A. 1. intoarcem statia cu 100 gon (90°) si trasam linia AC cu punctele A4. profilele sablon trebuie ridicate paralel la peretetii propusi si la distantele a respectiv b fata de margini. 6. de mai jos. 4. se pot trasa laturile H1H2 si H1H3. Daca fundatia nu a fost sapata. ca in fig. 2. Se stabileste o linie de baza AB paralela cu latura stanga la o distanta suficienta c.Trasarea profilelor sablon In timpul alinierii constructiei. Punctele de pe rpfilul sablon vor fi trasate in acelasi fel. Acestia pot fi legati cu fire pentru o mai buna materializare a peretilor . Marcam punctul A la o distanta d de latura de sus . 3. 5.

Masurarea cu Statia Totala a A b A1 H1 d A4 A5 A6 c A2 A3 H2 B 21 .

mai mare de 3mm. Pe o zona plana.145 .496 5.496 = 0.145 4. Punem aparatul la 1m in fata mirei A si facem citirea.404 ∆H = A – B = 0. 2.Asezam aparatul la mijloc intre cele doua mire (este suficienta masurarea cu pasul) 3. se cere corectarea acestei erori (vezi manualul).∆H Citirea corecta B = 1. Situatia se schimba atunci daca temperatura variaza cu mai mult de 10 – 15 grade. se constata o diferenta la citirea reala pe mira .549 Citire pe mira B = 1.Inspectarea axei de vizare La nivelele noi compensatorul a fost calibrat la temperatura camerei. 22 . sau daca instrumentul este supus unor vibratii puternice . Citire pe mira A = 1. Facem citirile pe mire si calculam diferenta de nivel (fig alaturata). Calculam citirea pe mira B : Citire pe mira A = 1. Citire pe mira A = 1. deci linia de vizare ramane orizontala chiar si la inclinari mici. punem doua mire la aprox. Avand deja citirea B. 30 metri .351 6. In aceste cazuri se recomanda verificarea liniei de vizare 1.

Valoarea medie. distomatul este in ordine . este corectata de influentele atmosferice (vezi manualul de utilizare) si va fi folosita ca valoarede referinta. 23 . Daca nu avem erori care sa depaseasta tolerantele .Erorile instrumentale Inspectare EDM la statiile totale Marcam foarte precis patru baze cu laturile intre 20 m si 200 m). Folosind un distomat nou sau nul deja calibrat masuram aceste baze de trei ori. le masuram cu fiecare distomat de cel putin patru ori pe an. Utilizand aceste baze .

statia totala trebuie sa indeplineasca conditiile: a) Linia de vizare ZZ perpendicular pe axaorizontala KK b) Axa orizontala KK perpendiculara pe axa verticala VV c) Axa VV strict verticala d) Zero la cercul vertical strict catre zenit Daca aceste conditii nu sunt indeplinite. Determinarea si memorarea acestor erori este prezentata detaliat in manualul de utilizare . Inclinarea axei verticale nu este socotita eroare instrumentala.Erorile instrumentale la statia totala In caz ideal. Aceste erori sunt luate ulterior in considerare de fiecare data cand un unghi este masurat si se poate spune ca un unghi este masurat fara erori chiar si la masurarea intr-o singura pozitie . care de obicei este foarte mica) poate fi de asemenea determinata si memorata . unghiul dintre directia zero la cercul vertical si directia zenitala K Nota: Erorile instrumentale se schimba odata cu temperatura. Masurand in ambele fete ale aparatului se elimina erorile de colimatie si axei orizontale Eroarea de colimatie (si pentru statiile de precizie mare.ween the line of sight and the tilting axis) b) Eroarea axei orizontale a (neperpendicularitate intre aza orizontala si cea verticala) c) Inclinarea axei verticale 24 (unghiul intre directia firului cu plumb si axa verticala). Daca vrei sa masori intr-o singura fata trebuie sa determini si sa salvezi erorile in prealabil. Influenta sa asupra unghiurilor este corectata automat de compensatorul electronic dubluaxial . ea pare deoarece instrumentul nu a fost bine calat. si nu poate fi eliminata prin masuratori in ambele fete. Efectul acestor trei erori la masurarea unghiurilor orizontale creste odata cu cresterea diferentei de nivel intre statie si punct vizat . Z K V . si eroarea axei orizontale. datorita vibratiilor si datorita transpotului indelungat. V Z Poate fi eliminata prin masuratori in ambele fete. d) Eroarea de index “i” . termenii urmatori sunt folositi pentru a descrie erorile specifice: a) Eroarea liniei de vizare sau eroarea de colimatia “c” (deviation from the right angle bet.

Erorile instrumentale i c a Inclinarea axei verticale Eroarea de index (i) (V index) Eroarea liniei de vizare (c) (Hz colimatia) Aroarea axei orizontale (a) 25 .

Punctele vor fi marcate .Aliniere dintr-un punct de mijloc Daca avem de aliniat puncte iar capetele aliniamentului nu au vizibilitate intre ele . Din punctul 1 aliniem punctul 2 pe latura 1 – A 3. Selectam doua puncte 1 si 2 (aprox in aliniament) din care sa vedem ambele capete ale aliniamentului. 2. 4. Din punctul 2 aliniem pct 3 pe linia 2 – E A 1 2 4 3 E 26 . Din punctul 3 aliniem pct 4 pe linia 3-A si se continua in acelasi fel pana cand nu mai sunt deviatii in plus la punctele intermediare . procedamastfel: 1.

avem doua metode: 1. Panta este calculata cu formula: 100 ∆H / D = panta % 2. Se inlocuieste mira cu un baston cu prisma . Distanta nu este relevanta .Masuratori de pante Daca pantele trebuie determinate in % sau trebuiesc trasate pentru santurile conductelor sau fundatiilor. Cu teodolitul sau statia totala Asezam aparatul intr-un punct in lungul liniei de trasat si o mira undeva in lungul liniei de trasat . Cercul vertical afisaza unghiuri zenitale dar poate fi trecut in %. Cu luneta vizam mira la aceeasi inaltime cu cea a aparatului. Ridicam reflectorul la inaltimea aparatului si vizam centrul prismei. deci putem citi direct pantele . Probleme simple de topografie H D V% i i 27 . Cu nivela Masuram diferenta de nivel si distanta .

Asezarea statiei intr-un punct cu vizibilitate max aspura intregii zone. Dupa acesta aria este calculata automata prin apasarea unui singur buton . Masuram punctele de pe conturul ariei dorite in ordinea lor pe contur in sens orar . Nu este necesara orientarea aparatului.Calcularea Ariei 1. 2. Punctele trebuiesc masurate si cu distanta. Programe B A D C 29 . 3.

Rasucim aparatul pana cand indica zero la cercul orizontal. “Setarea statiei totale” din manualul de utilizare. coordonatel punctelor care trebuiesc trasate pot fi bagate de la birou in memoria aparatului. Programul automat calculeaza directia si distanta (sunt necesari doi parametri pentru trasare) 3. Introducem coordonatele punctului ce trebuie trasat. Asezarea instrumentului intr-un punct cunoscut si orientarea acestuia conform cap. 4. in acest fel in teren este necesar sa introducem doar numele punctului .Trasarea 1. 2. Masuram distanta. Punem reflectorul in acest punct P’. N ∆D P α P' 30 . 5. diferenta de distanta ∆D pana la punctul P va fi afisata automat Ca o alternativa .

3. Masuram distanta pana la reflector. Asezam reflectorul vertical la baza punctului dorit. Statia totala poate fi situata oriunde. Vizam punctul inaccesibil. 2.Puncte inaccesibile 1. Programe H 4. Diferenta de nivel H intre punctul de la sol si cel de sus este afisata printr-o singura comanda si este afisata 31 .

D A H 32 .Distanta intre puncte Programul determina distanta si diferenta de nivel intre doua puncte. 3. Distanta D si diferenta de nivel H sunt afisate imediat . Masuram oricare doua puncte A si B. 1. 2. Asezam statia in orice punct.

situat nesatisfacator . NU mai este obligatorie stationarea unui punct cunoscut . Nota: Cand facem lucrari topo care implica si cote trebuie tinut cont si de masuratrea inaltimii aparatului si a reflectorului . de coordonate cunoscute . E (y) 33 .Retrointersectia (intersectia inapoi) Acest program calculeaza pozitia in plan si inaltimea unei statii concomitent cu orientarea aparatului. la lucrarile mari de ridicare topo sau trasare. Procedeul si potiunile de masurare sunt descrise in maualul de utilizare. din masuratori pe cel putin doua puncte. Programe Hz=0 H N (x) Intersectia inapoi are avantajul . ca poti alege punctul cel mai favorabil pentru a fi stationat .

Programe disponibile Inregistrare puncte Orientare si transfer cota Retreointersectie Distanta intre puncte Trasare Cote inaccesibile Intersectie inapoi Linie de referinta Puncte ascunse Calculul Ariei Metoda seriilor Drumuire Retrointersectie locala COGO (calcule topo) Scanare automata a suprafetelor Modelul digital al terenului Offset 34 .

Precizia de determinare depinde de tipul receptorului si de metoda de masurare sau post-procesare Comparativ cu statia totala. autovehicule pe constructii in aplicatii statice sau kinematice. Echipamentul GPS se poate utiliza in multe tipuri de lucrari topo. punctele nu trebuie sa aiba vizibilitate intre ele. cladiri . Astazi semnalul este prea putin obstructionat (pomi . 35 .Surveying with GPS Masuratorile cu GPS-ul utilizeaza semnalul emis de sateliti avand traictorii si coordonate astfel ca orice punct de pe suprafata pantului poate fi determinat indiferent de conditiile meteo..) si de aceea poate fi facuta o masuratoare buna . Topografie cu GPS Ehipamentele GPS de la Leica Geosystems pot fi folosite pe trepier pe baston pe vapoare.

com .leica-geosystems.Leica Geosystems AG CH-9435 Heerbrugg (Switzerland) Phone +41 71 727 31 31 Fax +41 71 727 46 73 www.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful