30

40

50

Topografie – manual de buzunar

Introducere
Aceasta brosura prezinta principiile de baza ale topografiei . Cele mai importante instrumentesunt: nivelele, si statiile totale; ele sunt destinate lucrarilor topografice de zi cu zi. Oricine doreste sa afle unde sunt acestea folosite va gasi raspunsul in paginile urmatoare .

• • • • •

Care sunt particularitatile cele mai importante ale acestor instrumente ? Ce trebuie tinut cont cand masuram cu nivela ori cu statia? Care sunt efectele erorilor instrumentale? Cum pot fi aceste erori depistate, determinate si eliminate? Cum poate fi facuta o lucrare simpla de topografie ?

Utilitatea nivelelor si statiilor totale este prezentata in cateva exemple practice . In plus, sunt explicate si programele utilizate ; acestea sunt incorporate in statiile totale produse de Leica Geosystems si pot rezolva problemele chiar mai usor si elegant . Echipat cu cunostintele din aceasta brosura si cu manualul de utilizare oricine poate executa lucrari simple de topografie eficient si corect .Brosura nu descrie gama de produse Leica Geosystems ;

Dar nici nu prezinta performantele fiecarui tip de instrument . Aceste aspecte sunt acoperite de brosurile mai vaste, de consutanta tehnica, si de pagina de internet (www.leica-geosystems.com).

2

Cuprins

Nivela Statia totala Coordonate Masurare unghiuri Pregatirea masuratorii Asezarea statiei oriunde Calarea instrumentului Setarea statiei totale Pe un punct cunoscut Masurarea cu nivela Diferenta de nivel intre doua puncte Masurarea distantei (optic) cu nivela Linia (drumuirea) de nivelment Trasarea cotelor Profile longitudinale si transversale Nivela digitala Laserul rotativ Masurarea cu statia totala Extrapolarea unei linii drepte Trasarea polara Puncte pe aceeasi verticala Radiate (metoda polara)

4 5 6 7 8 8 8 9 10 10 11 12 13 14 15 15 16 16 16 17 18

Masurarea distantelor fara reflector Recunoasterea automata a tintei (ATR) Trasarea profilelor sablon Erori instrumentale Inspectarea axei de vizare Inspectarea EDM la statiia totala Erori instrumentale la staia totala Probleme simple de topografie Alinierea dintr-un punct de mijloc Masuratori de pante Programe Calculul ariei Trasare Puncte inccesibile Distanta intre puncte Intersectie inapoi Programele disponibile Topografie cu GPS

19 19 20 22 22 23 24 26 26 27 29 29 30 31 32 33 34 35

3

. este utilizata pentru a crea o linie de vizare orizontala asa ca diferenta de nivel poate fi determinata si se poate face o trasare . 4 . optic.3 metri. adica la efectuarea profilelor transversale. cu o precizie de 0.Nivela O nivela este esential sa cuprinda o luneta care sa se roteasca in jurul aei verticale.1 – 0. Nivelele Leica Geosystems sunt echipate si cu un cerc orizontal . Nivelele pot fi uitlizate la determinarea distantei . foarte util in cazul trasarilor de unghiuri drepte.

Statiile totale sunt utilizate oriunde se cere pozitia in plan sau cota unui punct . and then the angles and distances are displayed digitally. and so it can measure angles and distances at the same time. Cele mai importante informatii legate de aceste programe sunt prezentate in sectiunea “Programe”. Today’s electronic total stations all have an opto-electronic distance meter (EDM) and electronic angle scanning. Nivela • Statia totala 5 .Statia totala A total station consists of a theodolite with a built-in distance meter (distancer). the height difference and the coordinates are calculated automatically and all measurements and additional information can be recorded. Statiile totale Leica au incorporate programe care usureaza munca in teren. The horizontal distance. The coded scales of the horizontal and vertical circles are scanned electronically.

acecstea pot fi facute atat in teren direct in statia totala cat si la birou.y y = D sin α x = D cos α P date: x. α cerute: x. Statia totala masoara coordonate polare . Directia de referinta Abscisa (x) P y P D α x Ordonata (y) Coordonate polare Coordonate carteziene X Y Recalculare date: D.y cerute: D.Coordonate Pentru a descrie un punct sunt necesare doua coordonate.acestea sunt transformate in coordonate carteziene intr0un sistem ortogonal. α D = ÷ Vy2 + x2 sin α = y/D ori cos α = x/D α Y D X 6 . Coordonatele carteziene au doua linii intr-un sistem ortogonal. Coordonatele polare au o linie si un unghi.

catre punctele P1 si P2 este independenta de diferenta de nivel intre aceste puncte . catre punctele P1 si P2 . Z1 = unghi zenital catre P1 Z2 = unghi zenital catre P2 α = Unghiul orizontal dintre doua directii . oricare ar fi orientarea sa. asigurat de miscarea miscarea stricta pe verticala a telescopului cand acesta este inclinat. Unghiul vertical este de asemenea corect doar daca citirea zero corespunde perfect cu directia Zenitului . Aceasta presupunere este intalnita doar in conditii ideale. Nivela • Statia totala Zenith Deviatia de la cazul ideal sunt datorate erorilor axelor instrumentului si datorita calarii imperfecte . Unghiul vertical este dat de diferenta dintre o directie fixata (denumita Zenit) si directia catre punctul ales. si aceasta presupunere este intalnita doar in conditii ideale.Masurarea unghiurilor Unghiul este reprezinta diferenta dintre doua directii. Unghiul orizontal α dintre doua directii . unghiul dintre doua plane verticale ce trec prin directiile de vizare ale punctelor P1 Z1 Z2 α P2 7 .

1.compensatorul are grija de calarea precisa a instrumentului. Acum. A B C A B C 8 . 2. jos). Aceasta este o metoda de a testa functionalitatea compensatorului . Asaza trepiedul asfel incat platanul lui sa fie cat mai orizontal iar picioarele lui sa fie bine infipte in pamant. dreapta sus). Daca nu trebuie (vezi refacuta calarea manualul de utilizare).Asezarea statiei oriunde Calarea aparatului Dupa punerea in statie a aparatului. si doar acumj. se caleaza aproximativ cu bula sferica. La nivela. Degetul aratator de la mana dreapta indica directia in care se va deplasa bula (fig. Pentru verificare se roteste aparatul cu180°. Daca lovim usor un picior al trepiedului se va vedea cum linia de vizare balanseaza in sus si in josdar totusi revine mereu in acelasi punct. Acum folosind al treilea surub pentru a aduce in centru bula (fig. montati instrumentul pe trepied si fixati-l cu surubul pompa. Bula ar trebui sa ramana cerculetul reper. 3. Compensatorul se compune practic dintr-o Oglinda suspendata ce directioneaza lumina orizontala in centrul firelor reticulare chiar si atunci cand calarea nu este perfecta (fig. dreapta jos). Extinde picioarele trepiedului atat cat este nececsar si apoi strange suruburile . Rasucim doua suruburi concomitent in sensuri opuse .

2.Setarea statiei totale pe punct 1. 5. Activam laserul pentru centrare (sau pentru instrumentele mai vechi. sus dreapta). jos). sus stanga). slabim surubul pompa pentru a deplasa aparatul pe platanul trepiedului astfel incat spotul laser este exact pe punct. uita-te prin ocularul de centrare) si rasuceste suruburile de calare pentru a aduce laserul de centrare sau sistemul optic perfect deasupra (fig. 6. Aducem bula nivelei sferice in cerculatul reper ajustand lungimea picioarelor trepiedului (fig. 3. Infige picioarele trepiedului in pamant si cu surubul pompa se fixeaza aparatul pe trepied. Dupa calarea precisa. 4. 7. Pregatirea Masuratorii 9 . Verifica trepiedul din diverse parti si corecteaza-l astfel incat platanul sau sa fie aprox. Strangem la loc surubul pompa. Aseaza trepiedul aprox deasupra punctului. Orizontal si deasupra punctului (fig.

521 .1.345 = 1.345 15 27 14 25 13 24 12 23 11 10 . aparatul trebuie la fie la jumatatea distantei dintre cele doua puncte Citire: 2.Diferenta de nivel intre doua puncte Principiile de baza pentru determinarea diferentei de nivel intre doua puncte Diferenta de nivel este calculata din diferenta citirilor pe cele doua mire de pe punctele A si B. Pentru a elimina erorile sistematice legate de conditiile atmosferice sau erorile liniei de vizare.521 26 R = spate V = fata B A ∆H = R -V = 2.176 Citire: 1.

Spatiul dintre ele este facut ca distanta sa fie obrinuta prin multiplicarea distantei citita pe mira intre repere cu100.6 Masurarea cu Nivela B A Precizia masuratorii: 10 – 30 cm D 11 .603 Distanta pe mira I = B-A = 0. Examplu: Citirea la firul de sus B = 1.Masurarea distantelor optic cu nivela Retuculul are doua fire stadimetrice situate simetric fata de firele reticulare .226 Distance = 100x I = 22.829 Citirea la firul de jos A = 1.

4. 2. 1. R V R V R V B A S1 1 S2 2 S3 H ∆H Diferenta de nivel intre A si B este egala cu suma citirilor in spate si in fata .415 +7. 5.623 -6.Linia (Drumuirea) de nivelment Daca punctele A si B sunt la mare departare unul fat de celalalt . Citim in spate si continuam ca mai sus.806 Fata V Cotat 420. in care distanta intre capetele unei statii intre 30 si 50 metri. Rotim cu grija mira din punctul 1 cufat catre aparat 6. facem citirea si notam cota (in fata V). Station S1 S2 S3 Sum ∆H Point A A 1 1 2 2 B Spate R +2.813 = cota B – cota A = diferenta de nivel AB 12 .376 +3. Asezam mira in punctul 1 (pe o broasca de nivelment ).321 421. Mutam instrumentul in S2 (mira ramane in punctul 1). 3.140 -6.327 421.328 +0.813 -1. Asezam mira in punctul A perfect pe verticala. Asezarea instrumentului in S1. acestea trebuie sa fie aproximativ egale.919 -3.778 419.300 Remarci -1. facem citirea si notam cota (in spate R).113 = cota A+R-V +0. dif. De nivel dintre ele este determinata printro linie de nivelment . Se masoara distantele de la aparat la ambele mire cu pasul.327 +0.

305 – 1.∆H = 1.∆H = 2.305 . Asezam mira in B si citim in fata V = 2.520 – 1. talpa mirei indica cota punctului cautat.00 = +0.305 Mira este apoi miscata in sus si in jos pana cand citirea pe imra corespunde cu cea calculata . Masurarea cu Nivela A B R=1.215m 4.00 m V=2. Asezam mira in A si citim R = 1.520 H B h= +0.215m deasupra terenului). O alta metoda folosita este de a calcula inainte citirea pe mira in B: V= R . 1.000) = 2.00 mai jos de nivelul strazii (Punctul A).215 m 13 . Diferenta h intre cota masurata si cea dorita in B este calculata: h = V – R . 2. Marcam in punctul B cota h obtinuta (0.305 A ∆H= 1.(-1.305. Asezati nivela astfel ca distantele de la aceasta la ambele puncte sa fie egale. 3.Trasarea cotelor La o excavatie punctul B trebuie materializat la o cota ∆H = 1.520.

In primul rand punem mira pe un punct cunoscut .Profile longitudinale si transversale Profilele longitudinale si transversale sunt la baza proiectarii si trasarii cailor de comunicatie(ex: drumuri) dar si pentru calculul volumelor si ajustarea proiectului la conditiile din teren. cota instrumentului rezulta din suma cotei punctului si citirea pe mira . 10x) Profile longitudinale 25 m Cota de referinta: 420 m Profil transversal 175 424. Cota punctelor de pe profilele transversale este calculata cunoscand cota instrumentului. Profilul longitudinal este creat in lungul axului. cota punctelor din ax sunt apoi citite cu nivela .00 Cota de referinta: 420 m . Cand desenam profilul longitudinal cota punctelor trebuie sa fie la o scara mai mare (ex. In punctele din ax sunt masurate profilele transversale perpendicular pe ax si in punctele de schimbare a pantei terenului. Inainte de toate axul proiectat este trasat in teren si marcat la intervale regulate. Distanta de la ax la punctele de pe profil poate fi masurata cu ruleta sau citita optic cu nivela. 14 Acum scadem citirea pe mira (in punctele de pe trofilul transversal) din cota instrumentului si rezulta cota punctului masurat .

de cele mai multe ori se justifica utilizarea unui laser rotativ. Leica Geosystems ofera si un pachet software pentru postprocesarea masuratorilor. codurile de bare sunt citite electronic. Nu este necesara prezenta unui operator la instrument. Planul laser poate fi gasit cu un detector special montat pe mira . Citirea pe mira si distanta sunt afisate si pot si memorate. Acest instrument este dotat cu o raza laser care prin rotatie desctie un plan laser. 15 . inregistrare sau calcul . cotele punctelor masurate sunt calculate continuu deci nu mai apar erori la citire. acesta este deplasat pe verticala pana cand intalneste planul laser. complet automatitat . care serveste ca plan de referinta pentru trasarea sau monitorizarea punctelor.Nivela digitala Nivelele digitale produse de Leica Geosystems primele din lume care sunt echipate cu procesor de imagine digitala pentru determinarea cotei si distantei . apoi se poate face citirea pe mira . Masurarea cu Nivela Laserul rotativ Pe satiere unde trebuiesc trasate un numar mare de puncte cu difetite cote trebuiesc trasate sau monitorizate.

1. 4.C2. Introducem zero cercul orizontal. Miscam reflectorul pe directia vizei . Vizam din nou punctul A. Asezam instrumentul in punctul B. se afla la mijlocul laturii C1 . Intoarcem luneta si marcam punctul C2. intoarcem luneta si marcam punctul C1. 3. Rotim instrumentu lpana cand la cercul orizontal apare ∝ . la 3. B A B C P ∝ A D 16 . masurand distanta continuu pana cand ajungem in punctul P. Eroarea liniei de vizare este responsabila pentru discrepanta dintre C1 si C2. 2. Pune aparatul in A si vizam B. 4. Daca nu avem eroare la linia de vizare.Extrapolarea unei linii drepte 1. 2. erorile aparute sunt date de combinarea erorii de vizare cu eroarea axei orizontale si eroarea axei verticale . Punctul C. legate de un punct cunoscut A si o directie AB. Trasarea polara a unui punct Elementele de trasat (unghi si distanta) . Punctul tinta A.

inclinam luneta spre sol si marcam punctul B. Pentru a se lamuri problema se procedeaza ca mai jos: 1. B C 17 . doar daca rotatia lunetei decrie un plan perfect. Repetam procedeul in fata a doua si marcam punctul C. Masurarea cu Statia Totala Aceasta procedura necesita o calare foarte precisa a instrumentului . Tintim un punct la inaltime A. A 2. Mijlocul segmentului B-C este exact pe verticala punctului A . Motivul necoincidentei celor doua puncte poate fi eroarea axei orizontale si/sau eroarea axei verticale .Puncte pe aceeasi verticala Coborarea/urcarea unei vericale dintr-un punct si inspetarea verticalitatii unei constructii poate fi facuta intr-o singura fata a lunetei.

Daca punctele cunoscute au coordonate untr-un sistem bine definit setarea statiei si orientarea aparatului pot fi facute automat (vezi manualu de utilizare) utilizand coordonatele acestora 18 . pe directia acestuia se introduce zero la cercul orizontal . acestea se obtin masurand unghiuri si distante. Pentru aceasta aparatul trebuie asezat pe un punct care are coordonate intr-un anumit sistem de coordonate. Este necesar si un al doilea punct cu coordonate cunoscute pentru orientare.Radiate (metoda polara) Pentru a desena un plan de situatie este necesara pozitia in plan si cota punctelor care definesc obiectele.

Masurarea cu Statia Totala Recunoasterea Automata a Tintei. Aplicatia practica a acestui sistem este ghidarea precisa a masinilor de constructii . it is particularly suitable for indoor measurements to ascertain spacings. in positioning pipes and for measurements across gorges or fences. The visible red laser dot is also suitable for marking targets in connection with the recording of tunnel profiles or with indoor work. for example during the recording of frontages. iar sistemul ATR se ocupa de vizarea precisa si de masurarea punctului . Aceasta tehnologie poate fi folosita si la trasari . This arrangement brings many advantages where points are accessible only with difficulty or not at all. Sistemul ATR poate fi folosit si sa urmareasca tinta in timp se aceasta se deplaseaza .ATR Statiile totale TCA sunt echipate cu un sistem ATR. Este suficient sa vizam aproximativ pe reflector . Avantajele ATR: Masuratori rapide combinate cu o precizie constanta independenta de operator. Acestea permit vizarea prismei mai usor si mai rapid. You can switch between these two distancers.Masurarea distantelor fara reflector Each of the TCR total stations from Leica Geosystems includes not only a conventional infrared distancer that measures to prisms. The "DISTO" hand-held laser meter from Leica Geosystems is another simple instrument that uses a visible laser beam and needs no reflector. but also an integrated laser distancer that requires no reflector. areas and volumes. 19 .

A2 si A3 in concordanta cu planul de trasare al constructiei. Pentru constructiile mai mici e mai simplu de folosit un echer topo si o ruleta. Cu viza la B introducem la cercul orizontal zero. de mai jos. este util sa se extrapoleze laturile acesteia pana dincolo de limitele excavatiei si acolo se vor bate un tarusi . se pot trasa laturile H1H2 si H1H3. 2. Daca fundatia nu a fost sapata. se vizeaza B. profilele sablon trebuie ridicate paralel la peretetii propusi si la distantele a respectiv b fata de margini. ca in fig. 6. Punctele de pe rpfilul sablon vor fi trasate in acelasi fel. 5. Marcam punctul A la o distanta d de latura de sus . intoarcem statia cu 100 gon (90°) si trasam linia AC cu punctele A4. apoi se traseaza A1. Se pune aparatul in A. 1. A5 si A6. va fi prima locatie pentru statia totala. Acestia pot fi legati cu fire pentru o mai buna materializare a peretilor . incepand cu punctele A1 pana la A6. Se marchiaza punctul B cu un bat la capatul liniei de baza. 20 . 4.Trasarea profilelor sablon In timpul alinierii constructiei. Se stabileste o linie de baza AB paralela cu latura stanga la o distanta suficienta c. In exemplul de mai jos . 3.

Masurarea cu Statia Totala a A b A1 H1 d A4 A5 A6 c A2 A3 H2 B 21 .

mai mare de 3mm. deci linia de vizare ramane orizontala chiar si la inclinari mici. 22 .Asezam aparatul la mijloc intre cele doua mire (este suficienta masurarea cu pasul) 3.351 6. Facem citirile pe mire si calculam diferenta de nivel (fig alaturata).145 . Pe o zona plana. se constata o diferenta la citirea reala pe mira . Avand deja citirea B.496 = 0. punem doua mire la aprox. 30 metri . Calculam citirea pe mira B : Citire pe mira A = 1. Citire pe mira A = 1.549 Citire pe mira B = 1.145 4.Inspectarea axei de vizare La nivelele noi compensatorul a fost calibrat la temperatura camerei. sau daca instrumentul este supus unor vibratii puternice . se cere corectarea acestei erori (vezi manualul). Punem aparatul la 1m in fata mirei A si facem citirea.496 5. 2. In aceste cazuri se recomanda verificarea liniei de vizare 1.404 ∆H = A – B = 0. Citire pe mira A = 1. Situatia se schimba atunci daca temperatura variaza cu mai mult de 10 – 15 grade.∆H Citirea corecta B = 1.

Erorile instrumentale Inspectare EDM la statiile totale Marcam foarte precis patru baze cu laturile intre 20 m si 200 m). Valoarea medie. Daca nu avem erori care sa depaseasta tolerantele . 23 . Folosind un distomat nou sau nul deja calibrat masuram aceste baze de trei ori. le masuram cu fiecare distomat de cel putin patru ori pe an. Utilizand aceste baze . distomatul este in ordine . este corectata de influentele atmosferice (vezi manualul de utilizare) si va fi folosita ca valoarede referinta.

Influenta sa asupra unghiurilor este corectata automat de compensatorul electronic dubluaxial . si eroarea axei orizontale. Z K V . ea pare deoarece instrumentul nu a fost bine calat.Erorile instrumentale la statia totala In caz ideal. d) Eroarea de index “i” . termenii urmatori sunt folositi pentru a descrie erorile specifice: a) Eroarea liniei de vizare sau eroarea de colimatia “c” (deviation from the right angle bet. statia totala trebuie sa indeplineasca conditiile: a) Linia de vizare ZZ perpendicular pe axaorizontala KK b) Axa orizontala KK perpendiculara pe axa verticala VV c) Axa VV strict verticala d) Zero la cercul vertical strict catre zenit Daca aceste conditii nu sunt indeplinite. Masurand in ambele fete ale aparatului se elimina erorile de colimatie si axei orizontale Eroarea de colimatie (si pentru statiile de precizie mare. datorita vibratiilor si datorita transpotului indelungat. Aceste erori sunt luate ulterior in considerare de fiecare data cand un unghi este masurat si se poate spune ca un unghi este masurat fara erori chiar si la masurarea intr-o singura pozitie . care de obicei este foarte mica) poate fi de asemenea determinata si memorata . si nu poate fi eliminata prin masuratori in ambele fete. Efectul acestor trei erori la masurarea unghiurilor orizontale creste odata cu cresterea diferentei de nivel intre statie si punct vizat . Daca vrei sa masori intr-o singura fata trebuie sa determini si sa salvezi erorile in prealabil. unghiul dintre directia zero la cercul vertical si directia zenitala K Nota: Erorile instrumentale se schimba odata cu temperatura. V Z Poate fi eliminata prin masuratori in ambele fete.ween the line of sight and the tilting axis) b) Eroarea axei orizontale a (neperpendicularitate intre aza orizontala si cea verticala) c) Inclinarea axei verticale 24 (unghiul intre directia firului cu plumb si axa verticala). Inclinarea axei verticale nu este socotita eroare instrumentala. Determinarea si memorarea acestor erori este prezentata detaliat in manualul de utilizare .

Erorile instrumentale i c a Inclinarea axei verticale Eroarea de index (i) (V index) Eroarea liniei de vizare (c) (Hz colimatia) Aroarea axei orizontale (a) 25 .

Punctele vor fi marcate . Din punctul 3 aliniem pct 4 pe linia 3-A si se continua in acelasi fel pana cand nu mai sunt deviatii in plus la punctele intermediare . 2. Selectam doua puncte 1 si 2 (aprox in aliniament) din care sa vedem ambele capete ale aliniamentului.Aliniere dintr-un punct de mijloc Daca avem de aliniat puncte iar capetele aliniamentului nu au vizibilitate intre ele . Din punctul 2 aliniem pct 3 pe linia 2 – E A 1 2 4 3 E 26 . Din punctul 1 aliniem punctul 2 pe latura 1 – A 3. procedamastfel: 1. 4.

Cu nivela Masuram diferenta de nivel si distanta . avem doua metode: 1. Cu luneta vizam mira la aceeasi inaltime cu cea a aparatului. Distanta nu este relevanta . Probleme simple de topografie H D V% i i 27 . deci putem citi direct pantele . Cercul vertical afisaza unghiuri zenitale dar poate fi trecut in %. Panta este calculata cu formula: 100 ∆H / D = panta % 2.Masuratori de pante Daca pantele trebuie determinate in % sau trebuiesc trasate pentru santurile conductelor sau fundatiilor. Ridicam reflectorul la inaltimea aparatului si vizam centrul prismei. Cu teodolitul sau statia totala Asezam aparatul intr-un punct in lungul liniei de trasat si o mira undeva in lungul liniei de trasat . Se inlocuieste mira cu un baston cu prisma .

Dupa acesta aria este calculata automata prin apasarea unui singur buton . Nu este necesara orientarea aparatului.Calcularea Ariei 1. Asezarea statiei intr-un punct cu vizibilitate max aspura intregii zone. Punctele trebuiesc masurate si cu distanta. Programe B A D C 29 . 3. Masuram punctele de pe conturul ariei dorite in ordinea lor pe contur in sens orar . 2.

Masuram distanta. Asezarea instrumentului intr-un punct cunoscut si orientarea acestuia conform cap. 4. “Setarea statiei totale” din manualul de utilizare. Programul automat calculeaza directia si distanta (sunt necesari doi parametri pentru trasare) 3. N ∆D P α P' 30 . coordonatel punctelor care trebuiesc trasate pot fi bagate de la birou in memoria aparatului. Rasucim aparatul pana cand indica zero la cercul orizontal. diferenta de distanta ∆D pana la punctul P va fi afisata automat Ca o alternativa . 2. Introducem coordonatele punctului ce trebuie trasat. in acest fel in teren este necesar sa introducem doar numele punctului . 5.Trasarea 1. Punem reflectorul in acest punct P’.

Masuram distanta pana la reflector. 2. 3.Puncte inaccesibile 1. Programe H 4. Vizam punctul inaccesibil. Diferenta de nivel H intre punctul de la sol si cel de sus este afisata printr-o singura comanda si este afisata 31 . Statia totala poate fi situata oriunde. Asezam reflectorul vertical la baza punctului dorit.

Distanta D si diferenta de nivel H sunt afisate imediat . 1. 2.Distanta intre puncte Programul determina distanta si diferenta de nivel intre doua puncte. Asezam statia in orice punct. D A H 32 . 3. Masuram oricare doua puncte A si B.

ca poti alege punctul cel mai favorabil pentru a fi stationat . Nota: Cand facem lucrari topo care implica si cote trebuie tinut cont si de masuratrea inaltimii aparatului si a reflectorului . Programe Hz=0 H N (x) Intersectia inapoi are avantajul . Procedeul si potiunile de masurare sunt descrise in maualul de utilizare. NU mai este obligatorie stationarea unui punct cunoscut . din masuratori pe cel putin doua puncte. situat nesatisfacator . la lucrarile mari de ridicare topo sau trasare. de coordonate cunoscute . E (y) 33 .Retrointersectia (intersectia inapoi) Acest program calculeaza pozitia in plan si inaltimea unei statii concomitent cu orientarea aparatului.

Programe disponibile Inregistrare puncte Orientare si transfer cota Retreointersectie Distanta intre puncte Trasare Cote inaccesibile Intersectie inapoi Linie de referinta Puncte ascunse Calculul Ariei Metoda seriilor Drumuire Retrointersectie locala COGO (calcule topo) Scanare automata a suprafetelor Modelul digital al terenului Offset 34 .

cladiri . punctele nu trebuie sa aiba vizibilitate intre ele. Echipamentul GPS se poate utiliza in multe tipuri de lucrari topo. 35 ..Surveying with GPS Masuratorile cu GPS-ul utilizeaza semnalul emis de sateliti avand traictorii si coordonate astfel ca orice punct de pe suprafata pantului poate fi determinat indiferent de conditiile meteo. Precizia de determinare depinde de tipul receptorului si de metoda de masurare sau post-procesare Comparativ cu statia totala. Astazi semnalul este prea putin obstructionat (pomi . autovehicule pe constructii in aplicatii statice sau kinematice. Topografie cu GPS Ehipamentele GPS de la Leica Geosystems pot fi folosite pe trepier pe baston pe vapoare.) si de aceea poate fi facuta o masuratoare buna .

leica-geosystems.Leica Geosystems AG CH-9435 Heerbrugg (Switzerland) Phone +41 71 727 31 31 Fax +41 71 727 46 73 www.com .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful