30

40

50

Topografie – manual de buzunar

Introducere
Aceasta brosura prezinta principiile de baza ale topografiei . Cele mai importante instrumentesunt: nivelele, si statiile totale; ele sunt destinate lucrarilor topografice de zi cu zi. Oricine doreste sa afle unde sunt acestea folosite va gasi raspunsul in paginile urmatoare .

• • • • •

Care sunt particularitatile cele mai importante ale acestor instrumente ? Ce trebuie tinut cont cand masuram cu nivela ori cu statia? Care sunt efectele erorilor instrumentale? Cum pot fi aceste erori depistate, determinate si eliminate? Cum poate fi facuta o lucrare simpla de topografie ?

Utilitatea nivelelor si statiilor totale este prezentata in cateva exemple practice . In plus, sunt explicate si programele utilizate ; acestea sunt incorporate in statiile totale produse de Leica Geosystems si pot rezolva problemele chiar mai usor si elegant . Echipat cu cunostintele din aceasta brosura si cu manualul de utilizare oricine poate executa lucrari simple de topografie eficient si corect .Brosura nu descrie gama de produse Leica Geosystems ;

Dar nici nu prezinta performantele fiecarui tip de instrument . Aceste aspecte sunt acoperite de brosurile mai vaste, de consutanta tehnica, si de pagina de internet (www.leica-geosystems.com).

2

Cuprins

Nivela Statia totala Coordonate Masurare unghiuri Pregatirea masuratorii Asezarea statiei oriunde Calarea instrumentului Setarea statiei totale Pe un punct cunoscut Masurarea cu nivela Diferenta de nivel intre doua puncte Masurarea distantei (optic) cu nivela Linia (drumuirea) de nivelment Trasarea cotelor Profile longitudinale si transversale Nivela digitala Laserul rotativ Masurarea cu statia totala Extrapolarea unei linii drepte Trasarea polara Puncte pe aceeasi verticala Radiate (metoda polara)

4 5 6 7 8 8 8 9 10 10 11 12 13 14 15 15 16 16 16 17 18

Masurarea distantelor fara reflector Recunoasterea automata a tintei (ATR) Trasarea profilelor sablon Erori instrumentale Inspectarea axei de vizare Inspectarea EDM la statiia totala Erori instrumentale la staia totala Probleme simple de topografie Alinierea dintr-un punct de mijloc Masuratori de pante Programe Calculul ariei Trasare Puncte inccesibile Distanta intre puncte Intersectie inapoi Programele disponibile Topografie cu GPS

19 19 20 22 22 23 24 26 26 27 29 29 30 31 32 33 34 35

3

3 metri. adica la efectuarea profilelor transversale. cu o precizie de 0. foarte util in cazul trasarilor de unghiuri drepte. 4 . Nivelele pot fi uitlizate la determinarea distantei . este utilizata pentru a crea o linie de vizare orizontala asa ca diferenta de nivel poate fi determinata si se poate face o trasare . Nivelele Leica Geosystems sunt echipate si cu un cerc orizontal . .1 – 0. optic.Nivela O nivela este esential sa cuprinda o luneta care sa se roteasca in jurul aei verticale.

The coded scales of the horizontal and vertical circles are scanned electronically. The horizontal distance. and then the angles and distances are displayed digitally. and so it can measure angles and distances at the same time. Nivela • Statia totala 5 . Today’s electronic total stations all have an opto-electronic distance meter (EDM) and electronic angle scanning. Statiile totale sunt utilizate oriunde se cere pozitia in plan sau cota unui punct . the height difference and the coordinates are calculated automatically and all measurements and additional information can be recorded.Statia totala A total station consists of a theodolite with a built-in distance meter (distancer). Statiile totale Leica au incorporate programe care usureaza munca in teren. Cele mai importante informatii legate de aceste programe sunt prezentate in sectiunea “Programe”.

acecstea pot fi facute atat in teren direct in statia totala cat si la birou. Statia totala masoara coordonate polare .y cerute: D.y y = D sin α x = D cos α P date: x. Coordonatele carteziene au doua linii intr-un sistem ortogonal. α cerute: x. Directia de referinta Abscisa (x) P y P D α x Ordonata (y) Coordonate polare Coordonate carteziene X Y Recalculare date: D. Coordonatele polare au o linie si un unghi.Coordonate Pentru a descrie un punct sunt necesare doua coordonate.acestea sunt transformate in coordonate carteziene intr0un sistem ortogonal. α D = ÷ Vy2 + x2 sin α = y/D ori cos α = x/D α Y D X 6 .

oricare ar fi orientarea sa. si aceasta presupunere este intalnita doar in conditii ideale. unghiul dintre doua plane verticale ce trec prin directiile de vizare ale punctelor P1 Z1 Z2 α P2 7 .Masurarea unghiurilor Unghiul este reprezinta diferenta dintre doua directii. asigurat de miscarea miscarea stricta pe verticala a telescopului cand acesta este inclinat. Unghiul vertical este dat de diferenta dintre o directie fixata (denumita Zenit) si directia catre punctul ales. catre punctele P1 si P2 . Aceasta presupunere este intalnita doar in conditii ideale. Nivela • Statia totala Zenith Deviatia de la cazul ideal sunt datorate erorilor axelor instrumentului si datorita calarii imperfecte . Unghiul orizontal α dintre doua directii . Unghiul vertical este de asemenea corect doar daca citirea zero corespunde perfect cu directia Zenitului . catre punctele P1 si P2 este independenta de diferenta de nivel intre aceste puncte . Z1 = unghi zenital catre P1 Z2 = unghi zenital catre P2 α = Unghiul orizontal dintre doua directii .

Rasucim doua suruburi concomitent in sensuri opuse . Extinde picioarele trepiedului atat cat este nececsar si apoi strange suruburile . 2. Daca lovim usor un picior al trepiedului se va vedea cum linia de vizare balanseaza in sus si in josdar totusi revine mereu in acelasi punct. Bula ar trebui sa ramana cerculetul reper. Compensatorul se compune practic dintr-o Oglinda suspendata ce directioneaza lumina orizontala in centrul firelor reticulare chiar si atunci cand calarea nu este perfecta (fig. dreapta jos). A B C A B C 8 . Pentru verificare se roteste aparatul cu180°. dreapta sus). Acum folosind al treilea surub pentru a aduce in centru bula (fig. 3. Asaza trepiedul asfel incat platanul lui sa fie cat mai orizontal iar picioarele lui sa fie bine infipte in pamant. Degetul aratator de la mana dreapta indica directia in care se va deplasa bula (fig. La nivela. jos). Daca nu trebuie (vezi refacuta calarea manualul de utilizare). Aceasta este o metoda de a testa functionalitatea compensatorului .Asezarea statiei oriunde Calarea aparatului Dupa punerea in statie a aparatului. se caleaza aproximativ cu bula sferica. Acum.compensatorul are grija de calarea precisa a instrumentului. montati instrumentul pe trepied si fixati-l cu surubul pompa. si doar acumj. 1.

2. Pregatirea Masuratorii 9 . 7.Setarea statiei totale pe punct 1. Activam laserul pentru centrare (sau pentru instrumentele mai vechi. 4. 3. uita-te prin ocularul de centrare) si rasuceste suruburile de calare pentru a aduce laserul de centrare sau sistemul optic perfect deasupra (fig. Infige picioarele trepiedului in pamant si cu surubul pompa se fixeaza aparatul pe trepied. Orizontal si deasupra punctului (fig. Verifica trepiedul din diverse parti si corecteaza-l astfel incat platanul sau sa fie aprox. Dupa calarea precisa. sus stanga). sus dreapta). Strangem la loc surubul pompa. 6. slabim surubul pompa pentru a deplasa aparatul pe platanul trepiedului astfel incat spotul laser este exact pe punct. 5. jos). Aducem bula nivelei sferice in cerculatul reper ajustand lungimea picioarelor trepiedului (fig. Aseaza trepiedul aprox deasupra punctului.

aparatul trebuie la fie la jumatatea distantei dintre cele doua puncte Citire: 2.Diferenta de nivel intre doua puncte Principiile de baza pentru determinarea diferentei de nivel intre doua puncte Diferenta de nivel este calculata din diferenta citirilor pe cele doua mire de pe punctele A si B.521 26 R = spate V = fata B A ∆H = R -V = 2.1.345 = 1.521 . Pentru a elimina erorile sistematice legate de conditiile atmosferice sau erorile liniei de vizare.176 Citire: 1.345 15 27 14 25 13 24 12 23 11 10 .

Examplu: Citirea la firul de sus B = 1.6 Masurarea cu Nivela B A Precizia masuratorii: 10 – 30 cm D 11 .829 Citirea la firul de jos A = 1.Masurarea distantelor optic cu nivela Retuculul are doua fire stadimetrice situate simetric fata de firele reticulare .603 Distanta pe mira I = B-A = 0.226 Distance = 100x I = 22. Spatiul dintre ele este facut ca distanta sa fie obrinuta prin multiplicarea distantei citita pe mira intre repere cu100.

Se masoara distantele de la aparat la ambele mire cu pasul. R V R V R V B A S1 1 S2 2 S3 H ∆H Diferenta de nivel intre A si B este egala cu suma citirilor in spate si in fata .Linia (Drumuirea) de nivelment Daca punctele A si B sunt la mare departare unul fat de celalalt . Rotim cu grija mira din punctul 1 cufat catre aparat 6. 2. 3.328 +0. facem citirea si notam cota (in spate R).113 = cota A+R-V +0.919 -3. Mutam instrumentul in S2 (mira ramane in punctul 1). Asezam mira in punctul 1 (pe o broasca de nivelment ).327 +0. Station S1 S2 S3 Sum ∆H Point A A 1 1 2 2 B Spate R +2.300 Remarci -1. 5.376 +3.806 Fata V Cotat 420.813 -1.415 +7. 4. in care distanta intre capetele unei statii intre 30 si 50 metri.327 421.140 -6. dif. Asezam mira in punctul A perfect pe verticala. 1. De nivel dintre ele este determinata printro linie de nivelment .623 -6. Citim in spate si continuam ca mai sus.321 421. facem citirea si notam cota (in fata V). acestea trebuie sa fie aproximativ egale. Asezarea instrumentului in S1.778 419.813 = cota B – cota A = diferenta de nivel AB 12 .

215m 4.520 H B h= +0. 1.Trasarea cotelor La o excavatie punctul B trebuie materializat la o cota ∆H = 1.∆H = 1. O alta metoda folosita este de a calcula inainte citirea pe mira in B: V= R . Masurarea cu Nivela A B R=1.00 mai jos de nivelul strazii (Punctul A). talpa mirei indica cota punctului cautat. Asezati nivela astfel ca distantele de la aceasta la ambele puncte sa fie egale.215m deasupra terenului).305 Mira este apoi miscata in sus si in jos pana cand citirea pe imra corespunde cu cea calculata .520.(-1. Marcam in punctul B cota h obtinuta (0.305 .305.520 – 1. Diferenta h intre cota masurata si cea dorita in B este calculata: h = V – R .00 m V=2.∆H = 2.215 m 13 . 3. Asezam mira in A si citim R = 1. Asezam mira in B si citim in fata V = 2.305 A ∆H= 1.000) = 2.00 = +0. 2.305 – 1.

Inainte de toate axul proiectat este trasat in teren si marcat la intervale regulate. In primul rand punem mira pe un punct cunoscut . cota punctelor din ax sunt apoi citite cu nivela . Cota punctelor de pe profilele transversale este calculata cunoscand cota instrumentului. 10x) Profile longitudinale 25 m Cota de referinta: 420 m Profil transversal 175 424. cota instrumentului rezulta din suma cotei punctului si citirea pe mira .Profile longitudinale si transversale Profilele longitudinale si transversale sunt la baza proiectarii si trasarii cailor de comunicatie(ex: drumuri) dar si pentru calculul volumelor si ajustarea proiectului la conditiile din teren. Cand desenam profilul longitudinal cota punctelor trebuie sa fie la o scara mai mare (ex.00 Cota de referinta: 420 m . Distanta de la ax la punctele de pe profil poate fi masurata cu ruleta sau citita optic cu nivela. In punctele din ax sunt masurate profilele transversale perpendicular pe ax si in punctele de schimbare a pantei terenului. 14 Acum scadem citirea pe mira (in punctele de pe trofilul transversal) din cota instrumentului si rezulta cota punctului masurat . Profilul longitudinal este creat in lungul axului.

inregistrare sau calcul . complet automatitat . acesta este deplasat pe verticala pana cand intalneste planul laser. Leica Geosystems ofera si un pachet software pentru postprocesarea masuratorilor. apoi se poate face citirea pe mira . Planul laser poate fi gasit cu un detector special montat pe mira . de cele mai multe ori se justifica utilizarea unui laser rotativ. Masurarea cu Nivela Laserul rotativ Pe satiere unde trebuiesc trasate un numar mare de puncte cu difetite cote trebuiesc trasate sau monitorizate. care serveste ca plan de referinta pentru trasarea sau monitorizarea punctelor. Acest instrument este dotat cu o raza laser care prin rotatie desctie un plan laser. cotele punctelor masurate sunt calculate continuu deci nu mai apar erori la citire. Citirea pe mira si distanta sunt afisate si pot si memorate. Nu este necesara prezenta unui operator la instrument. 15 . codurile de bare sunt citite electronic.Nivela digitala Nivelele digitale produse de Leica Geosystems primele din lume care sunt echipate cu procesor de imagine digitala pentru determinarea cotei si distantei .

masurand distanta continuu pana cand ajungem in punctul P.C2. 1. Asezam instrumentul in punctul B. Pune aparatul in A si vizam B. Daca nu avem eroare la linia de vizare. 2. legate de un punct cunoscut A si o directie AB. Punctul tinta A. Punctul C. 4. Vizam din nou punctul A. 3.Extrapolarea unei linii drepte 1. Intoarcem luneta si marcam punctul C2. Eroarea liniei de vizare este responsabila pentru discrepanta dintre C1 si C2. B A B C P ∝ A D 16 . se afla la mijlocul laturii C1 . intoarcem luneta si marcam punctul C1. Introducem zero cercul orizontal. 4. Miscam reflectorul pe directia vizei . la 3. 2. Rotim instrumentu lpana cand la cercul orizontal apare ∝ . erorile aparute sunt date de combinarea erorii de vizare cu eroarea axei orizontale si eroarea axei verticale . Trasarea polara a unui punct Elementele de trasat (unghi si distanta) .

Puncte pe aceeasi verticala Coborarea/urcarea unei vericale dintr-un punct si inspetarea verticalitatii unei constructii poate fi facuta intr-o singura fata a lunetei. Masurarea cu Statia Totala Aceasta procedura necesita o calare foarte precisa a instrumentului . Tintim un punct la inaltime A. Repetam procedeul in fata a doua si marcam punctul C. Motivul necoincidentei celor doua puncte poate fi eroarea axei orizontale si/sau eroarea axei verticale . A 2. B C 17 . Mijlocul segmentului B-C este exact pe verticala punctului A . doar daca rotatia lunetei decrie un plan perfect. inclinam luneta spre sol si marcam punctul B. Pentru a se lamuri problema se procedeaza ca mai jos: 1.

pe directia acestuia se introduce zero la cercul orizontal .Radiate (metoda polara) Pentru a desena un plan de situatie este necesara pozitia in plan si cota punctelor care definesc obiectele. Este necesar si un al doilea punct cu coordonate cunoscute pentru orientare. Pentru aceasta aparatul trebuie asezat pe un punct care are coordonate intr-un anumit sistem de coordonate. acestea se obtin masurand unghiuri si distante. Daca punctele cunoscute au coordonate untr-un sistem bine definit setarea statiei si orientarea aparatului pot fi facute automat (vezi manualu de utilizare) utilizand coordonatele acestora 18 .

Masurarea distantelor fara reflector Each of the TCR total stations from Leica Geosystems includes not only a conventional infrared distancer that measures to prisms. Aceasta tehnologie poate fi folosita si la trasari . Sistemul ATR poate fi folosit si sa urmareasca tinta in timp se aceasta se deplaseaza .ATR Statiile totale TCA sunt echipate cu un sistem ATR. The visible red laser dot is also suitable for marking targets in connection with the recording of tunnel profiles or with indoor work. Acestea permit vizarea prismei mai usor si mai rapid. 19 . Masurarea cu Statia Totala Recunoasterea Automata a Tintei. for example during the recording of frontages. This arrangement brings many advantages where points are accessible only with difficulty or not at all. You can switch between these two distancers. in positioning pipes and for measurements across gorges or fences. iar sistemul ATR se ocupa de vizarea precisa si de masurarea punctului . Aplicatia practica a acestui sistem este ghidarea precisa a masinilor de constructii . it is particularly suitable for indoor measurements to ascertain spacings. areas and volumes. but also an integrated laser distancer that requires no reflector. Avantajele ATR: Masuratori rapide combinate cu o precizie constanta independenta de operator. The "DISTO" hand-held laser meter from Leica Geosystems is another simple instrument that uses a visible laser beam and needs no reflector. Este suficient sa vizam aproximativ pe reflector .

Pentru constructiile mai mici e mai simplu de folosit un echer topo si o ruleta. 2. In exemplul de mai jos . ca in fig. A5 si A6. Se pune aparatul in A.Trasarea profilelor sablon In timpul alinierii constructiei. Punctele de pe rpfilul sablon vor fi trasate in acelasi fel. Se stabileste o linie de baza AB paralela cu latura stanga la o distanta suficienta c. profilele sablon trebuie ridicate paralel la peretetii propusi si la distantele a respectiv b fata de margini. 4. incepand cu punctele A1 pana la A6. Marcam punctul A la o distanta d de latura de sus . 1. 3. se vizeaza B. de mai jos. A2 si A3 in concordanta cu planul de trasare al constructiei. Se marchiaza punctul B cu un bat la capatul liniei de baza. 5. apoi se traseaza A1. 20 . va fi prima locatie pentru statia totala. este util sa se extrapoleze laturile acesteia pana dincolo de limitele excavatiei si acolo se vor bate un tarusi . 6. se pot trasa laturile H1H2 si H1H3. intoarcem statia cu 100 gon (90°) si trasam linia AC cu punctele A4. Acestia pot fi legati cu fire pentru o mai buna materializare a peretilor . Cu viza la B introducem la cercul orizontal zero. Daca fundatia nu a fost sapata.

Masurarea cu Statia Totala a A b A1 H1 d A4 A5 A6 c A2 A3 H2 B 21 .

mai mare de 3mm. 2.404 ∆H = A – B = 0. punem doua mire la aprox. Citire pe mira A = 1. se cere corectarea acestei erori (vezi manualul).Asezam aparatul la mijloc intre cele doua mire (este suficienta masurarea cu pasul) 3. Punem aparatul la 1m in fata mirei A si facem citirea. deci linia de vizare ramane orizontala chiar si la inclinari mici.145 . Facem citirile pe mire si calculam diferenta de nivel (fig alaturata).∆H Citirea corecta B = 1. Avand deja citirea B. Citire pe mira A = 1.496 = 0. Calculam citirea pe mira B : Citire pe mira A = 1.549 Citire pe mira B = 1.Inspectarea axei de vizare La nivelele noi compensatorul a fost calibrat la temperatura camerei. sau daca instrumentul este supus unor vibratii puternice .351 6. 22 . Situatia se schimba atunci daca temperatura variaza cu mai mult de 10 – 15 grade.145 4. In aceste cazuri se recomanda verificarea liniei de vizare 1. Pe o zona plana.496 5. se constata o diferenta la citirea reala pe mira . 30 metri .

23 . Folosind un distomat nou sau nul deja calibrat masuram aceste baze de trei ori. Utilizand aceste baze . le masuram cu fiecare distomat de cel putin patru ori pe an. este corectata de influentele atmosferice (vezi manualul de utilizare) si va fi folosita ca valoarede referinta. Valoarea medie.Erorile instrumentale Inspectare EDM la statiile totale Marcam foarte precis patru baze cu laturile intre 20 m si 200 m). distomatul este in ordine . Daca nu avem erori care sa depaseasta tolerantele .

Erorile instrumentale la statia totala In caz ideal. Influenta sa asupra unghiurilor este corectata automat de compensatorul electronic dubluaxial . si nu poate fi eliminata prin masuratori in ambele fete. unghiul dintre directia zero la cercul vertical si directia zenitala K Nota: Erorile instrumentale se schimba odata cu temperatura. Efectul acestor trei erori la masurarea unghiurilor orizontale creste odata cu cresterea diferentei de nivel intre statie si punct vizat . Daca vrei sa masori intr-o singura fata trebuie sa determini si sa salvezi erorile in prealabil. Aceste erori sunt luate ulterior in considerare de fiecare data cand un unghi este masurat si se poate spune ca un unghi este masurat fara erori chiar si la masurarea intr-o singura pozitie . d) Eroarea de index “i” . Determinarea si memorarea acestor erori este prezentata detaliat in manualul de utilizare . Z K V .ween the line of sight and the tilting axis) b) Eroarea axei orizontale a (neperpendicularitate intre aza orizontala si cea verticala) c) Inclinarea axei verticale 24 (unghiul intre directia firului cu plumb si axa verticala). datorita vibratiilor si datorita transpotului indelungat. care de obicei este foarte mica) poate fi de asemenea determinata si memorata . V Z Poate fi eliminata prin masuratori in ambele fete. ea pare deoarece instrumentul nu a fost bine calat. Masurand in ambele fete ale aparatului se elimina erorile de colimatie si axei orizontale Eroarea de colimatie (si pentru statiile de precizie mare. termenii urmatori sunt folositi pentru a descrie erorile specifice: a) Eroarea liniei de vizare sau eroarea de colimatia “c” (deviation from the right angle bet. si eroarea axei orizontale. Inclinarea axei verticale nu este socotita eroare instrumentala. statia totala trebuie sa indeplineasca conditiile: a) Linia de vizare ZZ perpendicular pe axaorizontala KK b) Axa orizontala KK perpendiculara pe axa verticala VV c) Axa VV strict verticala d) Zero la cercul vertical strict catre zenit Daca aceste conditii nu sunt indeplinite.

Erorile instrumentale i c a Inclinarea axei verticale Eroarea de index (i) (V index) Eroarea liniei de vizare (c) (Hz colimatia) Aroarea axei orizontale (a) 25 .

Selectam doua puncte 1 si 2 (aprox in aliniament) din care sa vedem ambele capete ale aliniamentului. Punctele vor fi marcate . 4. procedamastfel: 1.Aliniere dintr-un punct de mijloc Daca avem de aliniat puncte iar capetele aliniamentului nu au vizibilitate intre ele . Din punctul 2 aliniem pct 3 pe linia 2 – E A 1 2 4 3 E 26 . Din punctul 1 aliniem punctul 2 pe latura 1 – A 3. Din punctul 3 aliniem pct 4 pe linia 3-A si se continua in acelasi fel pana cand nu mai sunt deviatii in plus la punctele intermediare . 2.

Ridicam reflectorul la inaltimea aparatului si vizam centrul prismei. Probleme simple de topografie H D V% i i 27 . Distanta nu este relevanta . avem doua metode: 1. Cu luneta vizam mira la aceeasi inaltime cu cea a aparatului. Cu nivela Masuram diferenta de nivel si distanta . Cu teodolitul sau statia totala Asezam aparatul intr-un punct in lungul liniei de trasat si o mira undeva in lungul liniei de trasat . Se inlocuieste mira cu un baston cu prisma . Panta este calculata cu formula: 100 ∆H / D = panta % 2. Cercul vertical afisaza unghiuri zenitale dar poate fi trecut in %.Masuratori de pante Daca pantele trebuie determinate in % sau trebuiesc trasate pentru santurile conductelor sau fundatiilor. deci putem citi direct pantele .

Nu este necesara orientarea aparatului. Asezarea statiei intr-un punct cu vizibilitate max aspura intregii zone. 3. Dupa acesta aria este calculata automata prin apasarea unui singur buton .Calcularea Ariei 1. 2. Programe B A D C 29 . Masuram punctele de pe conturul ariei dorite in ordinea lor pe contur in sens orar . Punctele trebuiesc masurate si cu distanta.

Trasarea 1. “Setarea statiei totale” din manualul de utilizare. Punem reflectorul in acest punct P’. Introducem coordonatele punctului ce trebuie trasat. coordonatel punctelor care trebuiesc trasate pot fi bagate de la birou in memoria aparatului. 5. Masuram distanta. 2. in acest fel in teren este necesar sa introducem doar numele punctului . N ∆D P α P' 30 . diferenta de distanta ∆D pana la punctul P va fi afisata automat Ca o alternativa . Rasucim aparatul pana cand indica zero la cercul orizontal. 4. Programul automat calculeaza directia si distanta (sunt necesari doi parametri pentru trasare) 3. Asezarea instrumentului intr-un punct cunoscut si orientarea acestuia conform cap.

3. Diferenta de nivel H intre punctul de la sol si cel de sus este afisata printr-o singura comanda si este afisata 31 . Masuram distanta pana la reflector. Asezam reflectorul vertical la baza punctului dorit. Programe H 4.Puncte inaccesibile 1. Statia totala poate fi situata oriunde. Vizam punctul inaccesibil. 2.

2. D A H 32 .Distanta intre puncte Programul determina distanta si diferenta de nivel intre doua puncte. Masuram oricare doua puncte A si B. Asezam statia in orice punct. Distanta D si diferenta de nivel H sunt afisate imediat . 3. 1.

NU mai este obligatorie stationarea unui punct cunoscut . E (y) 33 . situat nesatisfacator . ca poti alege punctul cel mai favorabil pentru a fi stationat . la lucrarile mari de ridicare topo sau trasare. de coordonate cunoscute . din masuratori pe cel putin doua puncte. Procedeul si potiunile de masurare sunt descrise in maualul de utilizare. Programe Hz=0 H N (x) Intersectia inapoi are avantajul . Nota: Cand facem lucrari topo care implica si cote trebuie tinut cont si de masuratrea inaltimii aparatului si a reflectorului .Retrointersectia (intersectia inapoi) Acest program calculeaza pozitia in plan si inaltimea unei statii concomitent cu orientarea aparatului.

Programe disponibile Inregistrare puncte Orientare si transfer cota Retreointersectie Distanta intre puncte Trasare Cote inaccesibile Intersectie inapoi Linie de referinta Puncte ascunse Calculul Ariei Metoda seriilor Drumuire Retrointersectie locala COGO (calcule topo) Scanare automata a suprafetelor Modelul digital al terenului Offset 34 .

Topografie cu GPS Ehipamentele GPS de la Leica Geosystems pot fi folosite pe trepier pe baston pe vapoare. punctele nu trebuie sa aiba vizibilitate intre ele. 35 .) si de aceea poate fi facuta o masuratoare buna . Astazi semnalul este prea putin obstructionat (pomi .. Echipamentul GPS se poate utiliza in multe tipuri de lucrari topo. Precizia de determinare depinde de tipul receptorului si de metoda de masurare sau post-procesare Comparativ cu statia totala.Surveying with GPS Masuratorile cu GPS-ul utilizeaza semnalul emis de sateliti avand traictorii si coordonate astfel ca orice punct de pe suprafata pantului poate fi determinat indiferent de conditiile meteo. autovehicule pe constructii in aplicatii statice sau kinematice. cladiri .

Leica Geosystems AG CH-9435 Heerbrugg (Switzerland) Phone +41 71 727 31 31 Fax +41 71 727 46 73 www.leica-geosystems.com .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful