Sunteți pe pagina 1din 35

Topografie – manual de buzunar

30 40 50
Introducere
Aceasta brosura prezinta • Care sunt particularitatile Utilitatea nivelelor si statiilor Dar nici nu prezinta
principiile de baza ale cele mai importante ale totale este prezentata in performantele fiecarui tip de
topografiei . acestor instrumente ? cateva exemple practice . In instrument . Aceste aspecte
plus, sunt explicate si sunt acoperite de brosurile
Cele mai importante • Ce trebuie tinut cont cand programele utilizate ; mai vaste, de consutanta
instrumentesunt: nivelele, si masuram cu nivela ori cu acestea sunt incorporate tehnica, si de pagina de
statiile totale; ele sunt statia? in statiile totale produse internet
destinate lucrarilor de Leica Geosystems si pot (www.leica-geosystems.com).
topografice de zi cu zi. • Care sunt efectele rezolva problemele chiar
Oricine doreste sa afle unde erorilor instrumentale? mai usor si elegant .
sunt acestea folosite va gasi Echipat cu cunostintele din
raspunsul in paginile • Cum pot fi aceste erori aceasta brosura si cu
urmatoare . depistate, determinate si manualul de utilizare oricine
eliminate? poate executa lucrari simple
de topografie eficient si corect
.Brosura nu descrie gama de
• Cum poate fi facuta
produse Leica Geosystems ;
o lucrare simpla de
topografie ?

2
Cuprins

Nivela 4 Masurarea distantelor fara reflector 19


Recunoasterea automata a tintei (ATR) 19
Statia totala 5 Trasarea profilelor sablon 20
Coordonate 6
Masurare unghiuri 7 Erori instrumentale 22
Inspectarea axei de vizare 22
Pregatirea masuratorii 8 Inspectarea EDM la statiia totala 23
Asezarea statiei oriunde 8 Erori instrumentale la staia totala 24
Calarea instrumentului 8
Setarea statiei totale Probleme simple de topografie 26
Pe un punct cunoscut 9 Alinierea dintr-un punct de mijloc 26
Masuratori de pante 27
Masurarea cu nivela 10
Diferenta de nivel intre doua puncte 10
Masurarea distantei (optic) cu nivela 11 Programe 29
Linia (drumuirea) de nivelment 12 Calculul ariei 29
Trasarea cotelor 13 Trasare 30
Profile longitudinale si transversale 14 Puncte inccesibile 31
Nivela digitala 15 Distanta intre puncte 32
Laserul rotativ 15 Intersectie inapoi 33

Masurarea cu statia totala 16 Programele disponibile 34


Extrapolarea unei linii drepte 16
Trasarea polara 16 Topografie cu GPS 35
Puncte pe aceeasi verticala 17
Radiate (metoda polara) 18

3
Nivela
O nivela este esential sa
cuprinda o luneta care sa
se roteasca in jurul aei
verticale; este utilizata
pentru a crea o linie de
vizare orizontala asa ca
diferenta de nivel poate fi
determinata si se poate
face o trasare .

Nivelele Leica Geosystems


sunt echipate si cu un cerc
orizontal , foarte util in cazul
trasarilor de unghiuri drepte,
, adica la efectuarea
profilelor transversale.
Nivelele pot fi uitlizate la
determinarea distantei ,
optic, cu o precizie de 0.1 –
0.3 metri.

4
Nivela • Statia totala
Statia totala
A total station consists of a Statiile totale Leica au
theodolite with a built-in incorporate programe
distance meter (distancer), care usureaza munca in
and so it can measure teren. Cele mai
angles and distances at the importante informatii
same time. Today’s legate de aceste
electronic total stations all programe sunt prezentate
have an opto-electronic in sectiunea “Programe”.
distance meter (EDM) and
electronic angle scanning. Statiile totale sunt utilizate
The coded scales of the oriunde se cere pozitia in
horizontal and vertical plan sau cota unui punct .
circles are scanned
electronically, and then the
angles and distances are
displayed digitally. The
horizontal distance, the
height difference and the
coordinates are calculated
automatically and all
measurements and
additional information can
be recorded.

5
Coordonate

Pentru a descrie un punct


Directia de referinta Abscisa (x)
sunt necesare doua
coordonate. Coordonate- P
le polare au o linie si un y P
unghi.
Coordonatele carteziene au
doua linii intr-un sistem D
ortogonal. x
Statia totala masoara α
coordonate polare ;acestea
sunt transformate in
coordonate carteziene Ordonata (y)
intr0un sistem ortogonal,
acecstea pot fi facute atat Coordonate polare Coordonate carteziene
in teren direct in statia
totala cat si la birou. X

Y P
Recalculare
date: D, α date: x,y
cerute: x,y cerute: D, α
D = ÷ Vy2 + x2 D
y = D sin α
sin α = y/D ori X
x = D cos α
cos α = x/D
α

6
Nivela • Statia totala
Masurarea unghiurilor

Unghiul este reprezinta Unghiul vertical este de


diferenta dintre doua asemenea corect doar daca
directii. citirea zero corespunde perfect
cu directia Zenitului Zenith
Unghiul orizontal α dintre , si aceasta presupunere este
doua directii , catre intalnita doar in conditii ideale.
punctele P1 si P2 este
independenta de Deviatia de la cazul ideal
diferenta de nivel intre sunt datorate erorilor axelor
aceste puncte , asigurat instrumentului si datorita P1
de miscarea miscarea calarii imperfecte .
stricta pe verticala a
telescopului cand acesta Z1 = unghi zenital catre P1
este inclinat, oricare ar fi Z2 = unghi zenital catre P2
orientarea sa. Aceasta Z1
presupunere este intalnita α = Unghiul orizontal dintre
doar in conditii ideale. doua directii , catre Z2
P2
punctele P1 si P2 ; unghiul α
Unghiul vertical este dat dintre doua plane verticale
de diferenta dintre o ce trec prin directiile de
directie fixata (denumita vizare ale punctelor
Zenit) si directia catre
punctul ales.

7
Asezarea Calarea aparatului
statiei oriunde
Dupa punerea in statie Oglinda suspendata ce
a aparatului, se directioneaza lumina
caleaza aproximativ cu orizontala in centrul firelor
1. Extinde picioarele bula sferica. reticulare chiar si atunci
trepiedului atat cat este cand calarea nu este
nececsar si apoi strange Rasucim doua suruburi perfecta (fig, jos). A B
suruburile . concomitent in sensuri
opuse . Degetul aratator de Daca lovim usor un picior al
2. Asaza trepiedul asfel la mana dreapta indica trepiedului se va vedea C
incat platanul lui sa fie directia in care se va cum linia de vizare
cat mai orizontal iar deplasa bula (fig, dreapta balanseaza in sus si in
picioarele lui sa fie bine sus). josdar totusi revine mereu
infipte in pamant. Acum folosind al treilea in acelasi punct. Aceasta
surub pentru a aduce in este o metoda de a testa
3. Acum, si doar acumj, centru bula functionalitatea
montati instrumentul pe (fig, dreapta jos). Pentru compensatorului .
trepied si fixati-l cu verificare se roteste
surubul pompa. aparatul cu180°. Bula ar
trebui sa ramana cerculetul A B
reper. Daca nu trebuie
refacuta calarea (vezi
manualul de utilizare). C

La nivela,compensatorul
are grija de calarea
precisa a instrumentului.
Compensatorul se
compune practic dintr-o
8
Pregatirea Masuratorii
Setarea statiei totale pe
punct
1. Aseaza trepiedul aprox 5. Aducem bula nivelei
deasupra punctului. sferice in cerculatul reper
ajustand lungimea
2. Verifica trepiedul din picioarelor trepiedului
diverse parti si (fig, jos).
corecteaza-l astfel incat
platanul sau sa fie aprox. 6. Dupa calarea precisa,
Orizontal si deasupra slabim surubul pompa
punctului (fig, sus pentru a deplasa
stanga). aparatul pe platanul
trepiedului astfel incat
3. Infige picioarele spotul laser este exact
trepiedului in pamant si cu pe punct.
surubul pompa se fixeaza
aparatul pe trepied. 7. Strangem la loc surubul
pompa.
4. Activam laserul pentru
centrare (sau pentru
instrumentele mai vechi,
uita-te prin ocularul de
centrare) si rasuceste
suruburile de calare
pentru a aduce laserul de
centrare sau sistemul
optic perfect deasupra
(fig, sus dreapta).

9
Diferenta de nivel intre
doua puncte
Principiile de baza Diferenta de nivel este calculata din diferenta citirilor pe cele doua mire
pentru determinarea de pe punctele A si B.
diferentei de nivel intre
doua puncte

Pentru a elimina erorile R = spate V = fata


sistematice legate de
conditiile atmosferice B
sau erorile liniei de
vizare, aparatul trebuie la
fie la jumatatea distantei
dintre cele doua puncte A
∆H = R -V = 2.521 - 1.345 = 1.176

Citire: 2.521 27
Citire: 1.345
15

26
14

25
13

24
12

23
11

10
Masurarea cu Nivela
Masurarea distantelor optic cu
nivela
Retuculul are doua fire Examplu:
stadimetrice situate Citirea la firul de sus
simetric fata de firele B = 1.829
reticulare . Spatiul dintre Citirea la firul de jos B
ele este facut ca distanta A = 1.603
sa fie obrinuta prin Distanta pe mira
multiplicarea distantei citita I = B-A = 0.226
pe mira intre repere cu100. Distance = 100x I = 22.6
A

Precizia masuratorii:
10 – 30 cm

11
Linia (Drumuirea) de nivelment

Daca punctele A si B sunt la 4. Mutam instrumentul in


mare departare unul fat de S2 (mira ramane in
celalalt , dif. De nivel dintre punctul 1). R V
ele este determinata printro R V
linie de nivelment , in care R V
5. Rotim cu grija mira din
distanta intre capetele unei
statii intre 30 si 50 metri.
punctul 1 cufat catre
B
H
aparat
Se masoara distantele de la
6. Citim in spate si A S1
1 S3 ∆H
aparat la ambele mire cu S2 2
continuam ca mai sus.
pasul; acestea trebuie sa fie
aproximativ egale.

1. Asezarea instrumen- Diferenta de nivel intre A si Station Point Spate R Fata V Cotat Remarci
tului in S1. B este egala cu suma A 420.300
citirilor in spate si in fata . S1 A +2.806
2. Asezam mira in punctul A 1 -1.328 421.778 = cota A+R-V
perfect pe verticala; S2 1 +0.919
2 -3.376 419.321
facem citirea si notam
S3 2 +3.415
cota (in spate R). B -1.623 421.113
Sum +7.140 -6.327
3. Asezam mira in punctul -6.327 +0.813 = cota B – cota A
∆H +0.813 = diferenta de nivel AB
1 (pe o broasca de
nivelment ); facem
citirea si notam cota
(in fata V).

12
Masurarea cu Nivela
Trasarea cotelor

La o excavatie punctul B O alta metoda folosita este


trebuie materializat la o de a calcula inainte citirea
cota pe mira in B:
∆H = 1.00 mai jos de V= R - ∆H = 1.305 - (-1.000)
nivelul strazii (Punctul A). = 2.305
Mira este apoi miscata in
1. Asezati nivela astfel ca sus si in jos pana cand
distantele de la aceasta citirea pe imra corespunde
la ambele puncte sa fie cu cea calculata ; talpa
egale. mirei indica cota punctului B
A
cautat.
2. Asezam mira in A si
citim R = 1.305.

3. Asezam mira in B
si citim in fata
V = 2.520.

Diferenta h intre cota


masurata si cea dorita in V=2.520
R=1.305
B este calculata:
h = V – R - ∆H = 2.520 –
1.305 – 1.00 = +0.215m A
4. Marcam in punctul B cota ∆H= 1.00 m H
h obtinuta h= +0.215 m
(0.215m deasupra B
terenului).

13
Profile longitudinale si transversale

Profilele longitudinale si Acum scadem citirea pe Profile longitudinale


transversale sunt la baza mira (in punctele de pe
proiectarii si trasarii cailor de trofilul transversal) din cota
comunicatie(ex: drumuri) dar instrumentului si rezulta
si pentru calculul volumelor cota punctului masurat .
si ajustarea proiectului la Distanta de la ax la punctele
conditiile din teren. Inainte de pe profil poate fi masurata
de toate axul proiectat este cu ruleta sau citita optic cu 25 m
trasat in teren si marcat la nivela. Cand desenam Cota de referinta: 420 m
intervale regulate. Profilul profilul longitudinal cota
longitudinal este creat in punctelor trebuie sa fie la o
lungul axului, cota punctelor scara mai mare (ex.
din ax sunt apoi citite cu 10x)
nivela . In punctele din ax
sunt masurate profilele
transversale perpendicular
pe ax si in punctele de
schimbare a pantei Profil transversal 175
terenului. 424.00
Cota punctelor de pe
profilele transversale este
calculata cunoscand cota
instrumentului.
In primul rand punem mira
pe un punct cunoscut ; cota
instrumentului rezulta din
Cota de referinta: 420 m
suma cotei punctului si
citirea pe mira .

14
Masurarea cu Nivela
Nivela digitala
Nivelele digitale produse de
Leica Geosystems primele
din lume care sunt
echipate cu procesor de sau calcul . Leica Geosys- Laserul rotativ
imagine digitala pentru tems ofera si un pachet
determinarea cotei si software pentru
distantei ; codurile de bare postprocesarea Pe satiere unde trebuiesc
sunt citite electronic, masuratorilor. trasate un numar mare de
complet automatitat . puncte cu difetite cote
trebuiesc trasate sau
Citirea pe mira si distanta monitorizate, de cele mai
sunt afisate si pot si multe ori se justifica
memorate; cotele punctelor utilizarea unui laser
masurate sunt calculate rotativ. Acest instrument
continuu deci nu mai apar este dotat cu o raza laser
erori la citire, inregistrare care prin rotatie desctie un
plan laser, care serveste ca
plan de referinta pentru
trasarea sau monitorizarea
punctelor.
Planul laser poate fi gasit cu
un detector special montat
pe mira ; acesta este
deplasat pe verticala pana
cand intalneste planul laser,
apoi se poate face citirea pe
mira .
Nu este necesara prezenta
unui operator la instrument.

15
Extrapolarea unei linii drepte Trasarea polara a unui punct

1. Asezam instrumentul in 4. Intoarcem luneta si Elementele de trasat 3. Rotim instrumentu


punctul B. marcam punctul C2. (unghi si distanta) , legate lpana cand la cercul
Punctul C, se afla la de un punct cunoscut A si orizontal apare ∝ .
o directie AB.
2. Punctul tinta A, intoarcem mijlocul laturii C1 - C2.
luneta si marcam punctul 4. Miscam reflectorul pe
C1. 1. Pune aparatul in A si
Eroarea liniei de vizare directia vizei , masurand
vizam B.
este responsabila pentru distanta continuu pana
3. Vizam din nou punctul discrepanta dintre C1 si cand ajungem in punctul
A. 2. Introducem zero la
C2. P.
cercul orizontal.

Daca nu avem eroare la


linia de vizare, erorile
aparute sunt date de
combinarea erorii de vizare B
cu eroarea axei orizontale
si eroarea axei verticale .

C
A B P


D
A

16
Masurarea cu Statia Totala
Puncte pe aceeasi verticala

Coborarea/urcarea unei Mijlocul segmentului B-C Aceasta procedura necesita


vericale dintr-un punct si este exact pe verticala o calare foarte precisa a
inspetarea verticalitatii punctului A . instrumentului .
unei constructii poate fi
facuta intr-o singura fata Motivul necoincidentei
a lunetei, doar daca celor doua puncte poate fi
rotatia lunetei decrie un eroarea axei orizontale
plan perfect. Pentru a se si/sau eroarea axei
lamuri problema se verticale .
procedeaza ca mai jos:
A
1. Tintim un punct la inaltime
A, inclinam luneta spre
sol si marcam punctul B.

2. Repetam procedeul in
fata a doua si marcam
punctul C. B
C

17
Radiate (metoda polara)
Pentru a desena un plan de
situatie este necesara
pozitia in plan si cota
punctelor care definesc
obiectele, acestea se obtin
masurand unghiuri si
distante. Pentru aceasta
aparatul trebuie asezat pe
un punct care are
coordonate intr-un anumit
sistem de coordonate. Este
necesar si un al doilea
punct cu coordonate
cunoscute pentru orientare;
pe directia acestuia se
introduce zero la cercul
orizontal .

Daca punctele cunoscute


au coordonate untr-un
sistem bine definit
setarea statiei si
orientarea aparatului pot
fi facute automat (vezi
manualu de utilizare)
utilizand coordonatele
acestora

18
Masurarea cu Statia Totala
Masurarea distantelor
fara reflector
Each of the TCR total
stations from Leica
The "DISTO" hand-held
laser meter from Leica
Recunoasterea Automata a Tintei- ATR
Geosystems includes not Geosystems is another
only a conventional infra- simple instrument that Statiile totale TCA sunt Aplicatia practica a acestui
red distancer that measu- uses a visible laser beam echipate cu un sistem ATR. sistem este ghidarea
res to prisms, but also an and needs no reflector; it is Acestea permit vizarea precisa a masinilor de
integrated laser distancer particularly suitable for prismei mai usor si mai rapid. constructii .
that requires no reflector. indoor measurements to Este suficient sa vizam
You can switch between ascertain spacings, areas aproximativ pe reflector , iar Avantajele ATR: Masura-
these two distancers. and volumes. sistemul ATR se ocupa de tori rapide combinate cu o
vizarea precisa si de precizie constanta
This arrangement brings masurarea punctului . independenta de
many advantages where Aceasta tehnologie poate fi operator.
points are accessible only folosita si la trasari .
with difficulty or not at all,
for example during the Sistemul ATR poate fi folosit
recording of frontages, in si sa urmareasca tinta in timp
positioning pipes and se aceasta se deplaseaza .
for measurements across
gorges or fences.

The visible red laser dot is


also suitable for marking
targets in connection with
the recording of tunnel
profiles or with indoor
work.

19
Trasarea profilelor sablon

In timpul alinierii 2. Marcam punctul A la o 6. Punctele de pe rpfilul


constructiei, este util sa se distanta d de latura de sablon vor fi trasate in
extrapoleze laturile sus , va fi prima locatie acelasi fel, incepand cu
acesteia pana dincolo de pentru statia totala. punctele A1 pana la A6.
limitele excavatiei si acolo
se vor bate un tarusi . 3. Se marchiaza punctul B Daca fundatia nu a fost
Acestia pot fi legati cu fire cu un bat la capatul liniei sapata, se pot trasa laturile
pentru o mai buna de baza. H1H2 si H1H3.
materializare a peretilor .
4. Se pune aparatul in A, se Pentru constructiile mai mici
In exemplul de mai jos , vizeaza B, apoi se e mai simplu de folosit un
profilele sablon trebuie traseaza A1, A2 si A3 in echer topo si o ruleta.
ridicate paralel la peretetii concordanta cu planul de
propusi si la distantele a trasare al constructiei.
respectiv b fata de
margini, ca in fig. de mai 5. Cu viza la B introducem la
jos. cercul orizontal zero,
intoarcem statia cu 100
1. Se stabileste o linie de gon (90°) si trasam linia
baza AB paralela cu latura AC cu punctele A4, A5 si
stanga la o distanta
A6.
suficienta c.

20
Masurarea cu Statia Totala

A d A4 A5 A6

A1 H1

A2

A3
H2

21
Inspectarea axei de vizare

La nivelele noi compensato- 3. Facem citirile pe mire si


rul a fost calibrat la tempera- calculam diferenta de
tura camerei, deci linia de nivel (fig alaturata).
vizare ramane orizontala Citire pe mira A = 1.549
chiar si la inclinari mici. Citire pe mira B = 1.404
Situatia se schimba atunci ∆H = A – B = 0.145
daca temperatura variaza
cu mai mult de 10 – 15 4. Punem aparatul la 1m in
grade, sau daca fata mirei A si facem
instrumentul este supus citirea.
unor vibratii puternice . Citire pe mira A = 1.496
In aceste cazuri se
recomanda verificarea 5. Calculam citirea pe
liniei de vizare mira B :
Citire pe mira A = 1.496
1. Pe o zona plana, punem - ∆H = 0.145
doua mire la aprox. 30 Citirea corecta
metri . B = 1.351
2.Asezam aparatul la mijloc 6. Avand deja citirea B,
intre cele doua mire (este se constata o
suficienta masurarea cu diferenta la citirea
pasul) reala pe mira , mai
mare de 3mm, se cere
corectarea acestei
erori (vezi manualul).

22
Erorile instrumentale
Inspectare EDM la statiile totale

Marcam foarte precis patru


baze cu laturile intre 20 m
si 200 m).

Folosind un distomat nou


sau nul deja calibrat
masuram aceste baze de
trei ori.
Valoarea medie, este
corectata de influentele
atmosferice (vezi manualul
de utilizare) si va fi folosita
ca valoarede referinta.

Utilizand aceste baze , le


masuram cu fiecare distomat
de cel putin patru ori pe an.
Daca nu avem erori care sa
depaseasta tolerantele ,
distomatul este in ordine .

23
Erorile instrumentale la statia totala
In caz ideal, statia totala
trebuie sa indeplineasca
conditiile: (unghiul intre directia firului cu Inclinarea axei verticale nu Nota:
plumb si axa verticala). este socotita eroare Erorile instrumentale se
a) Linia de vizare ZZ instrumentala; ea pare schimba odata cu
perpendicular pe Efectul acestor trei erori la deoarece instrumentul nu a temperatura, datorita
axaorizontala KK masurarea unghiurilor fost bine calat, si nu poate fi vibratiilor si datorita
b) Axa orizontala KK orizontale creste odata cu eliminata prin masuratori in transpotului indelungat.
perpendiculara pe axa cresterea diferentei de nivel ambele fete. Influenta sa Daca vrei sa masori intr-o
verticala VV intre statie si punct vizat . asupra unghiurilor este singura fata trebuie sa
c) Axa VV strict verticala corectata automat de determini si sa salvezi
d) Zero la cercul vertical Masurand in ambele fete ale compensatorul electronic erorile in prealabil.
strict catre zenit aparatului se elimina erorile dubluaxial .
de colimatie si axei orizontale
Daca aceste conditii nu sunt Eroarea de colimatie (si pentru d) Eroarea de index “i” ,
indeplinite, termenii urmatori statiile de precizie mare, si unghiul dintre directia zero la
cercul vertical si directia V
sunt folositi pentru a descrie eroarea axei orizontale, care
erorile specifice: de obicei este foarte mica) zenitala
poate fi de asemenea K Z
a) Eroarea liniei de vizare sau determinata si memorata .
eroarea de colimatia “c” Aceste erori sunt luate ulterior
(deviation from the right angle in considerare de fiecare data
bet- ween the line of sight and cand un unghi este masurat si Poate fi eliminata prin
the tilting axis) se poate spune ca un unghi masuratori in ambele fete.
este masurat fara erori chiar Z K
b) Eroarea axei orizontale a
(neperpendicularitate intre si la masurarea intr-o singura
aza orizontala si cea pozitie . Determinarea si
verticala) memorarea acestor erori este
c) Inclinarea axei verticale prezentata detaliat in manualul
de utilizare .
V
24
Erorile instrumentale

a
i c

Inclinarea axei verticale Eroarea de index (i) Aroarea axei orizontale (a)
Eroarea liniei de vizare (c)
(V index) (Hz colimatia)

25
Aliniere dintr-un punct de mijloc

Daca avem de aliniat 4. Din punctul 3 aliniem


puncte iar capetele pct 4 pe linia 3-A si se
aliniamentului nu au continua in acelasi fel
vizibilitate intre ele , pana cand nu mai sunt
procedamastfel: deviatii in plus la punctele
intermediare .
1. Selectam doua
puncte 1 si 2 (aprox in
aliniament) din care sa
vedem ambele capete
ale aliniamentului.
Punctele vor fi marcate .

2. Din punctul 1 aliniem


punctul 2 pe latura 1 – A A
3. Din punctul 2 aliniem
pct 3 pe linia 2 – E 1 E

2
3
4

26
Probleme simple de topografie
Masuratori de pante
Daca pantele trebuie
determinate in % sau
trebuiesc trasate pentru Cu luneta vizam mira la
santurile conductelor sau aceeasi inaltime cu cea a
fundatiilor, avem doua aparatului. Cercul vertical
metode: afisaza unghiuri zenitale
dar poate fi trecut in %,
1. Cu nivela deci putem citi direct
Masuram diferenta de pantele . Distanta nu este
nivel si distanta . Panta relevanta .
este calculata cu
formula: Se inlocuieste mira cu un
H
100 ∆H / D = panta % baston cu prisma .
Ridicam reflectorul la
D
2. Cu teodolitul sau inaltimea aparatului si
statia totala vizam centrul prismei.
Asezam aparatul intr-un
punct in lungul liniei de
trasat si o mira undeva in
lungul liniei de trasat .

V%
i
i

27
Programe
Calcularea Ariei

1. Asezarea statiei intr-un


punct cu vizibilitate
max aspura intregii
zone. Nu este
necesara orientarea
aparatului.

2. Masuram punctele de pe
conturul ariei dorite in
ordinea lor pe contur in
B
sens orar . Punctele
trebuiesc masurate si cu
A
distanta.
C
3. Dupa acesta aria este
calculata automata prin
apasarea unui singur
buton . D

29
Trasarea

1. Asezarea Ca o alternativa ,
instrumentului intr-un coordonatel punctelor
punct cunoscut si care trebuiesc trasate pot
orientarea acestuia fi bagate de la birou in
conform cap. “Setarea memoria aparatului, in
statiei totale” din acest fel in teren este
manualul de utilizare. necesar sa introducem doar
numele punctului .
2. Introducem coordona-
tele punctului ce trebuie
trasat. Programul automat
calculeaza directia si
distanta (sunt necesari doi
parametri pentru trasare)

3. Rasucim aparatul N
pana cand indica zero
la cercul orizontal.

4. Punem reflectorul in
acest punct P’.
∆D
5. Masuram distanta;
P
diferenta de distanta ∆D
pana la punctul P va fi
P'
afisata automat α

30
Programe
Puncte inaccesibile

1. Asezam reflectorul
vertical la baza punctului
dorit. Statia totala poate
fi situata oriunde.

2. Masuram distanta pana la


reflector.

3. Vizam punctul inaccesibil.


H

4. Diferenta de nivel H
intre punctul de la sol si
cel de sus este afisata
printr-o singura
comanda si este afisata

31
Distanta intre puncte

Programul determina
distanta si diferenta de
nivel intre doua puncte.

1. Asezam statia in orice


punct.

2. Masuram oricare doua


puncte A si B.

3. Distanta D si diferenta de
nivel H sunt afisate D
imediat . H
A

32
Programe
Retrointersectia (intersectia inapoi)

Acest program calculeaza Procedeul si potiunile de


pozitia in plan si inaltimea masurare sunt descrise in
unei statii concomitent cu maualul de utilizare.
orientarea aparatului, din
masuratori pe cel putin Nota:
doua puncte, de Cand facem lucrari topo
coordonate cunoscute . care implica si cote
trebuie tinut cont si de
masuratrea inaltimii
aparatului si a Hz=0
reflectorului .
H
N (x)
Intersectia inapoi are
avantajul , la lucrarile mari
de ridicare topo sau
trasare, ca poti alege
punctul cel mai favorabil
pentru a fi stationat .
NU mai este obligatorie
stationarea unui punct
cunoscut , situat
nesatisfacator .

E (y)

33
Programe disponibile

Inregistrare puncte
Orientare si transfer cota
Retreointersectie
Distanta intre puncte
Trasare
Cote inaccesibile
Intersectie inapoi
Linie de referinta
Puncte ascunse
Calculul Ariei
Metoda seriilor
Drumuire
Retrointersectie locala
COGO (calcule topo) Scanare
automata a suprafetelor
Modelul digital al terenului
Offset

34
Topografie cu GPS
Surveying with GPS

Masuratorile cu GPS-ul
utilizeaza semnalul emis de Ehipamentele GPS de la
sateliti avand traictorii si Leica Geosystems pot fi
coordonate astfel ca orice folosite pe trepier pe baston
punct de pe suprafata pe vapoare, autovehicule
pantului poate fi determinat pe constructii in aplicatii
indiferent de conditiile meteo. statice sau kinematice.
Precizia de determinare
depinde de tipul recepto-
rului si de metoda de ma-
surare sau post-procesare

Comparativ cu statia totala,


punctele nu trebuie sa aiba
vizibilitate intre ele. Astazi
semnalul este prea putin
obstructionat (pomi , cladiri
..) si de aceea poate fi facuta
o masuratoare buna .
Echipamentul GPS se poate
utiliza in multe tipuri de
lucrari topo.

35
Leica Geosystems AG
CH-9435 Heerbrugg
(Switzerland)
Phone +41 71 727 31 31
Fax +41 71 727 46 73
www.leica-geosystems.com