30

40

50

Topografie – manual de buzunar

Introducere
Aceasta brosura prezinta principiile de baza ale topografiei . Cele mai importante instrumentesunt: nivelele, si statiile totale; ele sunt destinate lucrarilor topografice de zi cu zi. Oricine doreste sa afle unde sunt acestea folosite va gasi raspunsul in paginile urmatoare .

• • • • •

Care sunt particularitatile cele mai importante ale acestor instrumente ? Ce trebuie tinut cont cand masuram cu nivela ori cu statia? Care sunt efectele erorilor instrumentale? Cum pot fi aceste erori depistate, determinate si eliminate? Cum poate fi facuta o lucrare simpla de topografie ?

Utilitatea nivelelor si statiilor totale este prezentata in cateva exemple practice . In plus, sunt explicate si programele utilizate ; acestea sunt incorporate in statiile totale produse de Leica Geosystems si pot rezolva problemele chiar mai usor si elegant . Echipat cu cunostintele din aceasta brosura si cu manualul de utilizare oricine poate executa lucrari simple de topografie eficient si corect .Brosura nu descrie gama de produse Leica Geosystems ;

Dar nici nu prezinta performantele fiecarui tip de instrument . Aceste aspecte sunt acoperite de brosurile mai vaste, de consutanta tehnica, si de pagina de internet (www.leica-geosystems.com).

2

Cuprins

Nivela Statia totala Coordonate Masurare unghiuri Pregatirea masuratorii Asezarea statiei oriunde Calarea instrumentului Setarea statiei totale Pe un punct cunoscut Masurarea cu nivela Diferenta de nivel intre doua puncte Masurarea distantei (optic) cu nivela Linia (drumuirea) de nivelment Trasarea cotelor Profile longitudinale si transversale Nivela digitala Laserul rotativ Masurarea cu statia totala Extrapolarea unei linii drepte Trasarea polara Puncte pe aceeasi verticala Radiate (metoda polara)

4 5 6 7 8 8 8 9 10 10 11 12 13 14 15 15 16 16 16 17 18

Masurarea distantelor fara reflector Recunoasterea automata a tintei (ATR) Trasarea profilelor sablon Erori instrumentale Inspectarea axei de vizare Inspectarea EDM la statiia totala Erori instrumentale la staia totala Probleme simple de topografie Alinierea dintr-un punct de mijloc Masuratori de pante Programe Calculul ariei Trasare Puncte inccesibile Distanta intre puncte Intersectie inapoi Programele disponibile Topografie cu GPS

19 19 20 22 22 23 24 26 26 27 29 29 30 31 32 33 34 35

3

3 metri.1 – 0. adica la efectuarea profilelor transversale. Nivelele pot fi uitlizate la determinarea distantei . cu o precizie de 0. este utilizata pentru a crea o linie de vizare orizontala asa ca diferenta de nivel poate fi determinata si se poate face o trasare .Nivela O nivela este esential sa cuprinda o luneta care sa se roteasca in jurul aei verticale. optic. 4 . Nivelele Leica Geosystems sunt echipate si cu un cerc orizontal . foarte util in cazul trasarilor de unghiuri drepte. .

Nivela • Statia totala 5 . and then the angles and distances are displayed digitally. Statiile totale Leica au incorporate programe care usureaza munca in teren. and so it can measure angles and distances at the same time. the height difference and the coordinates are calculated automatically and all measurements and additional information can be recorded. The horizontal distance. Cele mai importante informatii legate de aceste programe sunt prezentate in sectiunea “Programe”. Statiile totale sunt utilizate oriunde se cere pozitia in plan sau cota unui punct . Today’s electronic total stations all have an opto-electronic distance meter (EDM) and electronic angle scanning. The coded scales of the horizontal and vertical circles are scanned electronically.Statia totala A total station consists of a theodolite with a built-in distance meter (distancer).

Statia totala masoara coordonate polare .acestea sunt transformate in coordonate carteziene intr0un sistem ortogonal.y cerute: D.y y = D sin α x = D cos α P date: x.Coordonate Pentru a descrie un punct sunt necesare doua coordonate. acecstea pot fi facute atat in teren direct in statia totala cat si la birou. α cerute: x. Coordonatele carteziene au doua linii intr-un sistem ortogonal. Directia de referinta Abscisa (x) P y P D α x Ordonata (y) Coordonate polare Coordonate carteziene X Y Recalculare date: D. α D = ÷ Vy2 + x2 sin α = y/D ori cos α = x/D α Y D X 6 . Coordonatele polare au o linie si un unghi.

unghiul dintre doua plane verticale ce trec prin directiile de vizare ale punctelor P1 Z1 Z2 α P2 7 . asigurat de miscarea miscarea stricta pe verticala a telescopului cand acesta este inclinat. catre punctele P1 si P2 este independenta de diferenta de nivel intre aceste puncte . oricare ar fi orientarea sa. Nivela • Statia totala Zenith Deviatia de la cazul ideal sunt datorate erorilor axelor instrumentului si datorita calarii imperfecte . Z1 = unghi zenital catre P1 Z2 = unghi zenital catre P2 α = Unghiul orizontal dintre doua directii . Unghiul vertical este de asemenea corect doar daca citirea zero corespunde perfect cu directia Zenitului . Aceasta presupunere este intalnita doar in conditii ideale. Unghiul orizontal α dintre doua directii . catre punctele P1 si P2 .Masurarea unghiurilor Unghiul este reprezinta diferenta dintre doua directii. Unghiul vertical este dat de diferenta dintre o directie fixata (denumita Zenit) si directia catre punctul ales. si aceasta presupunere este intalnita doar in conditii ideale.

montati instrumentul pe trepied si fixati-l cu surubul pompa. jos). Daca nu trebuie (vezi refacuta calarea manualul de utilizare). Aceasta este o metoda de a testa functionalitatea compensatorului .Asezarea statiei oriunde Calarea aparatului Dupa punerea in statie a aparatului. 1.compensatorul are grija de calarea precisa a instrumentului. Asaza trepiedul asfel incat platanul lui sa fie cat mai orizontal iar picioarele lui sa fie bine infipte in pamant. se caleaza aproximativ cu bula sferica. Compensatorul se compune practic dintr-o Oglinda suspendata ce directioneaza lumina orizontala in centrul firelor reticulare chiar si atunci cand calarea nu este perfecta (fig. Daca lovim usor un picior al trepiedului se va vedea cum linia de vizare balanseaza in sus si in josdar totusi revine mereu in acelasi punct. 3. A B C A B C 8 . Rasucim doua suruburi concomitent in sensuri opuse . si doar acumj. Extinde picioarele trepiedului atat cat este nececsar si apoi strange suruburile . Acum folosind al treilea surub pentru a aduce in centru bula (fig. Acum. La nivela. Degetul aratator de la mana dreapta indica directia in care se va deplasa bula (fig. Pentru verificare se roteste aparatul cu180°. 2. dreapta jos). dreapta sus). Bula ar trebui sa ramana cerculetul reper.

Activam laserul pentru centrare (sau pentru instrumentele mai vechi. Strangem la loc surubul pompa. Verifica trepiedul din diverse parti si corecteaza-l astfel incat platanul sau sa fie aprox. jos). 6.Setarea statiei totale pe punct 1. 2. slabim surubul pompa pentru a deplasa aparatul pe platanul trepiedului astfel incat spotul laser este exact pe punct. 3. 4. Orizontal si deasupra punctului (fig. 5. sus dreapta). uita-te prin ocularul de centrare) si rasuceste suruburile de calare pentru a aduce laserul de centrare sau sistemul optic perfect deasupra (fig. Pregatirea Masuratorii 9 . Dupa calarea precisa. Infige picioarele trepiedului in pamant si cu surubul pompa se fixeaza aparatul pe trepied. Aseaza trepiedul aprox deasupra punctului. Aducem bula nivelei sferice in cerculatul reper ajustand lungimea picioarelor trepiedului (fig. 7. sus stanga).

Pentru a elimina erorile sistematice legate de conditiile atmosferice sau erorile liniei de vizare.1.521 .345 = 1.176 Citire: 1.521 26 R = spate V = fata B A ∆H = R -V = 2.345 15 27 14 25 13 24 12 23 11 10 .Diferenta de nivel intre doua puncte Principiile de baza pentru determinarea diferentei de nivel intre doua puncte Diferenta de nivel este calculata din diferenta citirilor pe cele doua mire de pe punctele A si B. aparatul trebuie la fie la jumatatea distantei dintre cele doua puncte Citire: 2.

6 Masurarea cu Nivela B A Precizia masuratorii: 10 – 30 cm D 11 .Masurarea distantelor optic cu nivela Retuculul are doua fire stadimetrice situate simetric fata de firele reticulare . Examplu: Citirea la firul de sus B = 1.603 Distanta pe mira I = B-A = 0.829 Citirea la firul de jos A = 1. Spatiul dintre ele este facut ca distanta sa fie obrinuta prin multiplicarea distantei citita pe mira intre repere cu100.226 Distance = 100x I = 22.

813 = cota B – cota A = diferenta de nivel AB 12 .623 -6. dif. Rotim cu grija mira din punctul 1 cufat catre aparat 6. facem citirea si notam cota (in fata V). Station S1 S2 S3 Sum ∆H Point A A 1 1 2 2 B Spate R +2.113 = cota A+R-V +0.919 -3. 4. in care distanta intre capetele unei statii intre 30 si 50 metri.806 Fata V Cotat 420. R V R V R V B A S1 1 S2 2 S3 H ∆H Diferenta de nivel intre A si B este egala cu suma citirilor in spate si in fata . facem citirea si notam cota (in spate R). 3.415 +7.778 419.327 +0.Linia (Drumuirea) de nivelment Daca punctele A si B sunt la mare departare unul fat de celalalt .813 -1. Se masoara distantele de la aparat la ambele mire cu pasul.327 421.328 +0. De nivel dintre ele este determinata printro linie de nivelment . 1.321 421.376 +3. 5. Mutam instrumentul in S2 (mira ramane in punctul 1).300 Remarci -1. Asezam mira in punctul 1 (pe o broasca de nivelment ).140 -6. Citim in spate si continuam ca mai sus. Asezarea instrumentului in S1. acestea trebuie sa fie aproximativ egale. Asezam mira in punctul A perfect pe verticala. 2.

305 – 1.305 Mira este apoi miscata in sus si in jos pana cand citirea pe imra corespunde cu cea calculata . Marcam in punctul B cota h obtinuta (0.215m 4.00 = +0. Masurarea cu Nivela A B R=1. 3.520.520 H B h= +0.∆H = 1. Asezam mira in B si citim in fata V = 2.(-1. O alta metoda folosita este de a calcula inainte citirea pe mira in B: V= R .00 mai jos de nivelul strazii (Punctul A). Asezati nivela astfel ca distantele de la aceasta la ambele puncte sa fie egale. Diferenta h intre cota masurata si cea dorita in B este calculata: h = V – R .305 A ∆H= 1.305 . Asezam mira in A si citim R = 1.00 m V=2.520 – 1.215 m 13 .∆H = 2.305. talpa mirei indica cota punctului cautat.000) = 2. 1.215m deasupra terenului). 2.Trasarea cotelor La o excavatie punctul B trebuie materializat la o cota ∆H = 1.

Profile longitudinale si transversale Profilele longitudinale si transversale sunt la baza proiectarii si trasarii cailor de comunicatie(ex: drumuri) dar si pentru calculul volumelor si ajustarea proiectului la conditiile din teren. Profilul longitudinal este creat in lungul axului. In primul rand punem mira pe un punct cunoscut . cota punctelor din ax sunt apoi citite cu nivela . cota instrumentului rezulta din suma cotei punctului si citirea pe mira .00 Cota de referinta: 420 m . In punctele din ax sunt masurate profilele transversale perpendicular pe ax si in punctele de schimbare a pantei terenului. 10x) Profile longitudinale 25 m Cota de referinta: 420 m Profil transversal 175 424. Cand desenam profilul longitudinal cota punctelor trebuie sa fie la o scara mai mare (ex. Inainte de toate axul proiectat este trasat in teren si marcat la intervale regulate. Cota punctelor de pe profilele transversale este calculata cunoscand cota instrumentului. Distanta de la ax la punctele de pe profil poate fi masurata cu ruleta sau citita optic cu nivela. 14 Acum scadem citirea pe mira (in punctele de pe trofilul transversal) din cota instrumentului si rezulta cota punctului masurat .

Leica Geosystems ofera si un pachet software pentru postprocesarea masuratorilor. inregistrare sau calcul . codurile de bare sunt citite electronic.Nivela digitala Nivelele digitale produse de Leica Geosystems primele din lume care sunt echipate cu procesor de imagine digitala pentru determinarea cotei si distantei . complet automatitat . de cele mai multe ori se justifica utilizarea unui laser rotativ. Masurarea cu Nivela Laserul rotativ Pe satiere unde trebuiesc trasate un numar mare de puncte cu difetite cote trebuiesc trasate sau monitorizate. Planul laser poate fi gasit cu un detector special montat pe mira . Acest instrument este dotat cu o raza laser care prin rotatie desctie un plan laser. Citirea pe mira si distanta sunt afisate si pot si memorate. cotele punctelor masurate sunt calculate continuu deci nu mai apar erori la citire. acesta este deplasat pe verticala pana cand intalneste planul laser. 15 . care serveste ca plan de referinta pentru trasarea sau monitorizarea punctelor. apoi se poate face citirea pe mira . Nu este necesara prezenta unui operator la instrument.

Asezam instrumentul in punctul B. Punctul tinta A. Eroarea liniei de vizare este responsabila pentru discrepanta dintre C1 si C2. Daca nu avem eroare la linia de vizare. 4. 4. masurand distanta continuu pana cand ajungem in punctul P. Trasarea polara a unui punct Elementele de trasat (unghi si distanta) . B A B C P ∝ A D 16 . intoarcem luneta si marcam punctul C1. la 3. 1. 2. Introducem zero cercul orizontal.C2. Intoarcem luneta si marcam punctul C2. Miscam reflectorul pe directia vizei . erorile aparute sunt date de combinarea erorii de vizare cu eroarea axei orizontale si eroarea axei verticale . legate de un punct cunoscut A si o directie AB. Vizam din nou punctul A. 3. Rotim instrumentu lpana cand la cercul orizontal apare ∝ . Punctul C. se afla la mijlocul laturii C1 .Extrapolarea unei linii drepte 1. 2. Pune aparatul in A si vizam B.

doar daca rotatia lunetei decrie un plan perfect. Mijlocul segmentului B-C este exact pe verticala punctului A . Masurarea cu Statia Totala Aceasta procedura necesita o calare foarte precisa a instrumentului . A 2.Puncte pe aceeasi verticala Coborarea/urcarea unei vericale dintr-un punct si inspetarea verticalitatii unei constructii poate fi facuta intr-o singura fata a lunetei. inclinam luneta spre sol si marcam punctul B. Repetam procedeul in fata a doua si marcam punctul C. Tintim un punct la inaltime A. Pentru a se lamuri problema se procedeaza ca mai jos: 1. Motivul necoincidentei celor doua puncte poate fi eroarea axei orizontale si/sau eroarea axei verticale . B C 17 .

Radiate (metoda polara) Pentru a desena un plan de situatie este necesara pozitia in plan si cota punctelor care definesc obiectele. pe directia acestuia se introduce zero la cercul orizontal . Este necesar si un al doilea punct cu coordonate cunoscute pentru orientare. Daca punctele cunoscute au coordonate untr-un sistem bine definit setarea statiei si orientarea aparatului pot fi facute automat (vezi manualu de utilizare) utilizand coordonatele acestora 18 . acestea se obtin masurand unghiuri si distante. Pentru aceasta aparatul trebuie asezat pe un punct care are coordonate intr-un anumit sistem de coordonate.

This arrangement brings many advantages where points are accessible only with difficulty or not at all. Acestea permit vizarea prismei mai usor si mai rapid. Este suficient sa vizam aproximativ pe reflector . Aceasta tehnologie poate fi folosita si la trasari .Masurarea distantelor fara reflector Each of the TCR total stations from Leica Geosystems includes not only a conventional infrared distancer that measures to prisms. Sistemul ATR poate fi folosit si sa urmareasca tinta in timp se aceasta se deplaseaza . The "DISTO" hand-held laser meter from Leica Geosystems is another simple instrument that uses a visible laser beam and needs no reflector. but also an integrated laser distancer that requires no reflector. it is particularly suitable for indoor measurements to ascertain spacings. Avantajele ATR: Masuratori rapide combinate cu o precizie constanta independenta de operator. for example during the recording of frontages. Masurarea cu Statia Totala Recunoasterea Automata a Tintei.ATR Statiile totale TCA sunt echipate cu un sistem ATR. The visible red laser dot is also suitable for marking targets in connection with the recording of tunnel profiles or with indoor work. areas and volumes. 19 . Aplicatia practica a acestui sistem este ghidarea precisa a masinilor de constructii . in positioning pipes and for measurements across gorges or fences. You can switch between these two distancers. iar sistemul ATR se ocupa de vizarea precisa si de masurarea punctului .

se pot trasa laturile H1H2 si H1H3. 4. Punctele de pe rpfilul sablon vor fi trasate in acelasi fel. este util sa se extrapoleze laturile acesteia pana dincolo de limitele excavatiei si acolo se vor bate un tarusi . apoi se traseaza A1. Se stabileste o linie de baza AB paralela cu latura stanga la o distanta suficienta c. 3. 5. 6. Cu viza la B introducem la cercul orizontal zero. Pentru constructiile mai mici e mai simplu de folosit un echer topo si o ruleta. 1. de mai jos. Se marchiaza punctul B cu un bat la capatul liniei de baza. profilele sablon trebuie ridicate paralel la peretetii propusi si la distantele a respectiv b fata de margini. Se pune aparatul in A. 2. Marcam punctul A la o distanta d de latura de sus . A2 si A3 in concordanta cu planul de trasare al constructiei. Acestia pot fi legati cu fire pentru o mai buna materializare a peretilor . A5 si A6. ca in fig. se vizeaza B. 20 . Daca fundatia nu a fost sapata. In exemplul de mai jos . incepand cu punctele A1 pana la A6. va fi prima locatie pentru statia totala. intoarcem statia cu 100 gon (90°) si trasam linia AC cu punctele A4.Trasarea profilelor sablon In timpul alinierii constructiei.

Masurarea cu Statia Totala a A b A1 H1 d A4 A5 A6 c A2 A3 H2 B 21 .

Facem citirile pe mire si calculam diferenta de nivel (fig alaturata).Asezam aparatul la mijloc intre cele doua mire (este suficienta masurarea cu pasul) 3.145 . se constata o diferenta la citirea reala pe mira . 22 . Citire pe mira A = 1. mai mare de 3mm. sau daca instrumentul este supus unor vibratii puternice . Avand deja citirea B.404 ∆H = A – B = 0.351 6. In aceste cazuri se recomanda verificarea liniei de vizare 1. 30 metri .496 = 0. Situatia se schimba atunci daca temperatura variaza cu mai mult de 10 – 15 grade. 2.145 4.496 5. Citire pe mira A = 1.∆H Citirea corecta B = 1.549 Citire pe mira B = 1. punem doua mire la aprox. Punem aparatul la 1m in fata mirei A si facem citirea. se cere corectarea acestei erori (vezi manualul). Pe o zona plana. Calculam citirea pe mira B : Citire pe mira A = 1. deci linia de vizare ramane orizontala chiar si la inclinari mici.Inspectarea axei de vizare La nivelele noi compensatorul a fost calibrat la temperatura camerei.

este corectata de influentele atmosferice (vezi manualul de utilizare) si va fi folosita ca valoarede referinta. distomatul este in ordine . Utilizand aceste baze . le masuram cu fiecare distomat de cel putin patru ori pe an. Daca nu avem erori care sa depaseasta tolerantele . Folosind un distomat nou sau nul deja calibrat masuram aceste baze de trei ori.Erorile instrumentale Inspectare EDM la statiile totale Marcam foarte precis patru baze cu laturile intre 20 m si 200 m). 23 . Valoarea medie.

Erorile instrumentale la statia totala In caz ideal. si nu poate fi eliminata prin masuratori in ambele fete. unghiul dintre directia zero la cercul vertical si directia zenitala K Nota: Erorile instrumentale se schimba odata cu temperatura. statia totala trebuie sa indeplineasca conditiile: a) Linia de vizare ZZ perpendicular pe axaorizontala KK b) Axa orizontala KK perpendiculara pe axa verticala VV c) Axa VV strict verticala d) Zero la cercul vertical strict catre zenit Daca aceste conditii nu sunt indeplinite. termenii urmatori sunt folositi pentru a descrie erorile specifice: a) Eroarea liniei de vizare sau eroarea de colimatia “c” (deviation from the right angle bet. Efectul acestor trei erori la masurarea unghiurilor orizontale creste odata cu cresterea diferentei de nivel intre statie si punct vizat . Z K V . Masurand in ambele fete ale aparatului se elimina erorile de colimatie si axei orizontale Eroarea de colimatie (si pentru statiile de precizie mare.ween the line of sight and the tilting axis) b) Eroarea axei orizontale a (neperpendicularitate intre aza orizontala si cea verticala) c) Inclinarea axei verticale 24 (unghiul intre directia firului cu plumb si axa verticala). care de obicei este foarte mica) poate fi de asemenea determinata si memorata . Daca vrei sa masori intr-o singura fata trebuie sa determini si sa salvezi erorile in prealabil. ea pare deoarece instrumentul nu a fost bine calat. d) Eroarea de index “i” . Determinarea si memorarea acestor erori este prezentata detaliat in manualul de utilizare . V Z Poate fi eliminata prin masuratori in ambele fete. Aceste erori sunt luate ulterior in considerare de fiecare data cand un unghi este masurat si se poate spune ca un unghi este masurat fara erori chiar si la masurarea intr-o singura pozitie . Influenta sa asupra unghiurilor este corectata automat de compensatorul electronic dubluaxial . Inclinarea axei verticale nu este socotita eroare instrumentala. datorita vibratiilor si datorita transpotului indelungat. si eroarea axei orizontale.

Erorile instrumentale i c a Inclinarea axei verticale Eroarea de index (i) (V index) Eroarea liniei de vizare (c) (Hz colimatia) Aroarea axei orizontale (a) 25 .

4. Din punctul 1 aliniem punctul 2 pe latura 1 – A 3. Din punctul 2 aliniem pct 3 pe linia 2 – E A 1 2 4 3 E 26 . Selectam doua puncte 1 si 2 (aprox in aliniament) din care sa vedem ambele capete ale aliniamentului. 2.Aliniere dintr-un punct de mijloc Daca avem de aliniat puncte iar capetele aliniamentului nu au vizibilitate intre ele . procedamastfel: 1. Punctele vor fi marcate . Din punctul 3 aliniem pct 4 pe linia 3-A si se continua in acelasi fel pana cand nu mai sunt deviatii in plus la punctele intermediare .

Cercul vertical afisaza unghiuri zenitale dar poate fi trecut in %. deci putem citi direct pantele . Cu luneta vizam mira la aceeasi inaltime cu cea a aparatului. Probleme simple de topografie H D V% i i 27 . Cu teodolitul sau statia totala Asezam aparatul intr-un punct in lungul liniei de trasat si o mira undeva in lungul liniei de trasat . Ridicam reflectorul la inaltimea aparatului si vizam centrul prismei.Masuratori de pante Daca pantele trebuie determinate in % sau trebuiesc trasate pentru santurile conductelor sau fundatiilor. avem doua metode: 1. Cu nivela Masuram diferenta de nivel si distanta . Se inlocuieste mira cu un baston cu prisma . Panta este calculata cu formula: 100 ∆H / D = panta % 2. Distanta nu este relevanta .

Masuram punctele de pe conturul ariei dorite in ordinea lor pe contur in sens orar . 2. Asezarea statiei intr-un punct cu vizibilitate max aspura intregii zone. Nu este necesara orientarea aparatului.Calcularea Ariei 1. Punctele trebuiesc masurate si cu distanta. 3. Programe B A D C 29 . Dupa acesta aria este calculata automata prin apasarea unui singur buton .

Asezarea instrumentului intr-un punct cunoscut si orientarea acestuia conform cap. Masuram distanta. diferenta de distanta ∆D pana la punctul P va fi afisata automat Ca o alternativa . in acest fel in teren este necesar sa introducem doar numele punctului . 5. 2. 4. N ∆D P α P' 30 . coordonatel punctelor care trebuiesc trasate pot fi bagate de la birou in memoria aparatului. Rasucim aparatul pana cand indica zero la cercul orizontal. “Setarea statiei totale” din manualul de utilizare.Trasarea 1. Programul automat calculeaza directia si distanta (sunt necesari doi parametri pentru trasare) 3. Punem reflectorul in acest punct P’. Introducem coordonatele punctului ce trebuie trasat.

Programe H 4. 2. 3.Puncte inaccesibile 1. Statia totala poate fi situata oriunde. Vizam punctul inaccesibil. Masuram distanta pana la reflector. Asezam reflectorul vertical la baza punctului dorit. Diferenta de nivel H intre punctul de la sol si cel de sus este afisata printr-o singura comanda si este afisata 31 .

3. 2. D A H 32 . 1.Distanta intre puncte Programul determina distanta si diferenta de nivel intre doua puncte. Masuram oricare doua puncte A si B. Asezam statia in orice punct. Distanta D si diferenta de nivel H sunt afisate imediat .

Nota: Cand facem lucrari topo care implica si cote trebuie tinut cont si de masuratrea inaltimii aparatului si a reflectorului . la lucrarile mari de ridicare topo sau trasare. situat nesatisfacator . Programe Hz=0 H N (x) Intersectia inapoi are avantajul .Retrointersectia (intersectia inapoi) Acest program calculeaza pozitia in plan si inaltimea unei statii concomitent cu orientarea aparatului. Procedeul si potiunile de masurare sunt descrise in maualul de utilizare. NU mai este obligatorie stationarea unui punct cunoscut . din masuratori pe cel putin doua puncte. ca poti alege punctul cel mai favorabil pentru a fi stationat . de coordonate cunoscute . E (y) 33 .

Programe disponibile Inregistrare puncte Orientare si transfer cota Retreointersectie Distanta intre puncte Trasare Cote inaccesibile Intersectie inapoi Linie de referinta Puncte ascunse Calculul Ariei Metoda seriilor Drumuire Retrointersectie locala COGO (calcule topo) Scanare automata a suprafetelor Modelul digital al terenului Offset 34 .

Surveying with GPS Masuratorile cu GPS-ul utilizeaza semnalul emis de sateliti avand traictorii si coordonate astfel ca orice punct de pe suprafata pantului poate fi determinat indiferent de conditiile meteo. 35 . punctele nu trebuie sa aiba vizibilitate intre ele.. Astazi semnalul este prea putin obstructionat (pomi .) si de aceea poate fi facuta o masuratoare buna . autovehicule pe constructii in aplicatii statice sau kinematice. cladiri . Topografie cu GPS Ehipamentele GPS de la Leica Geosystems pot fi folosite pe trepier pe baston pe vapoare. Echipamentul GPS se poate utiliza in multe tipuri de lucrari topo. Precizia de determinare depinde de tipul receptorului si de metoda de masurare sau post-procesare Comparativ cu statia totala.

com .leica-geosystems.Leica Geosystems AG CH-9435 Heerbrugg (Switzerland) Phone +41 71 727 31 31 Fax +41 71 727 46 73 www.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful