P. 1
Masurari Topografice - Manual de Buzunar

Masurari Topografice - Manual de Buzunar

|Views: 3,165|Likes:
Published by Septy Septimiu

More info:

Published by: Septy Septimiu on Jan 24, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/15/2013

pdf

text

original

30

40

50

Topografie – manual de buzunar

Introducere
Aceasta brosura prezinta principiile de baza ale topografiei . Cele mai importante instrumentesunt: nivelele, si statiile totale; ele sunt destinate lucrarilor topografice de zi cu zi. Oricine doreste sa afle unde sunt acestea folosite va gasi raspunsul in paginile urmatoare .

• • • • •

Care sunt particularitatile cele mai importante ale acestor instrumente ? Ce trebuie tinut cont cand masuram cu nivela ori cu statia? Care sunt efectele erorilor instrumentale? Cum pot fi aceste erori depistate, determinate si eliminate? Cum poate fi facuta o lucrare simpla de topografie ?

Utilitatea nivelelor si statiilor totale este prezentata in cateva exemple practice . In plus, sunt explicate si programele utilizate ; acestea sunt incorporate in statiile totale produse de Leica Geosystems si pot rezolva problemele chiar mai usor si elegant . Echipat cu cunostintele din aceasta brosura si cu manualul de utilizare oricine poate executa lucrari simple de topografie eficient si corect .Brosura nu descrie gama de produse Leica Geosystems ;

Dar nici nu prezinta performantele fiecarui tip de instrument . Aceste aspecte sunt acoperite de brosurile mai vaste, de consutanta tehnica, si de pagina de internet (www.leica-geosystems.com).

2

Cuprins

Nivela Statia totala Coordonate Masurare unghiuri Pregatirea masuratorii Asezarea statiei oriunde Calarea instrumentului Setarea statiei totale Pe un punct cunoscut Masurarea cu nivela Diferenta de nivel intre doua puncte Masurarea distantei (optic) cu nivela Linia (drumuirea) de nivelment Trasarea cotelor Profile longitudinale si transversale Nivela digitala Laserul rotativ Masurarea cu statia totala Extrapolarea unei linii drepte Trasarea polara Puncte pe aceeasi verticala Radiate (metoda polara)

4 5 6 7 8 8 8 9 10 10 11 12 13 14 15 15 16 16 16 17 18

Masurarea distantelor fara reflector Recunoasterea automata a tintei (ATR) Trasarea profilelor sablon Erori instrumentale Inspectarea axei de vizare Inspectarea EDM la statiia totala Erori instrumentale la staia totala Probleme simple de topografie Alinierea dintr-un punct de mijloc Masuratori de pante Programe Calculul ariei Trasare Puncte inccesibile Distanta intre puncte Intersectie inapoi Programele disponibile Topografie cu GPS

19 19 20 22 22 23 24 26 26 27 29 29 30 31 32 33 34 35

3

cu o precizie de 0. adica la efectuarea profilelor transversale. este utilizata pentru a crea o linie de vizare orizontala asa ca diferenta de nivel poate fi determinata si se poate face o trasare . 4 . . Nivelele Leica Geosystems sunt echipate si cu un cerc orizontal . optic.3 metri. foarte util in cazul trasarilor de unghiuri drepte.1 – 0.Nivela O nivela este esential sa cuprinda o luneta care sa se roteasca in jurul aei verticale. Nivelele pot fi uitlizate la determinarea distantei .

Statiile totale sunt utilizate oriunde se cere pozitia in plan sau cota unui punct . Cele mai importante informatii legate de aceste programe sunt prezentate in sectiunea “Programe”. Today’s electronic total stations all have an opto-electronic distance meter (EDM) and electronic angle scanning. Nivela • Statia totala 5 . and then the angles and distances are displayed digitally. Statiile totale Leica au incorporate programe care usureaza munca in teren. The horizontal distance.Statia totala A total station consists of a theodolite with a built-in distance meter (distancer). the height difference and the coordinates are calculated automatically and all measurements and additional information can be recorded. The coded scales of the horizontal and vertical circles are scanned electronically. and so it can measure angles and distances at the same time.

y y = D sin α x = D cos α P date: x.Coordonate Pentru a descrie un punct sunt necesare doua coordonate. Directia de referinta Abscisa (x) P y P D α x Ordonata (y) Coordonate polare Coordonate carteziene X Y Recalculare date: D. α cerute: x.acestea sunt transformate in coordonate carteziene intr0un sistem ortogonal. Coordonatele polare au o linie si un unghi. Statia totala masoara coordonate polare . Coordonatele carteziene au doua linii intr-un sistem ortogonal.y cerute: D. acecstea pot fi facute atat in teren direct in statia totala cat si la birou. α D = ÷ Vy2 + x2 sin α = y/D ori cos α = x/D α Y D X 6 .

Z1 = unghi zenital catre P1 Z2 = unghi zenital catre P2 α = Unghiul orizontal dintre doua directii . Unghiul vertical este dat de diferenta dintre o directie fixata (denumita Zenit) si directia catre punctul ales. si aceasta presupunere este intalnita doar in conditii ideale. Unghiul vertical este de asemenea corect doar daca citirea zero corespunde perfect cu directia Zenitului . Nivela • Statia totala Zenith Deviatia de la cazul ideal sunt datorate erorilor axelor instrumentului si datorita calarii imperfecte .Masurarea unghiurilor Unghiul este reprezinta diferenta dintre doua directii. catre punctele P1 si P2 este independenta de diferenta de nivel intre aceste puncte . Unghiul orizontal α dintre doua directii . unghiul dintre doua plane verticale ce trec prin directiile de vizare ale punctelor P1 Z1 Z2 α P2 7 . oricare ar fi orientarea sa. Aceasta presupunere este intalnita doar in conditii ideale. asigurat de miscarea miscarea stricta pe verticala a telescopului cand acesta este inclinat. catre punctele P1 si P2 .

Degetul aratator de la mana dreapta indica directia in care se va deplasa bula (fig. 3. Pentru verificare se roteste aparatul cu180°. 2. Daca nu trebuie (vezi refacuta calarea manualul de utilizare). dreapta jos). A B C A B C 8 . montati instrumentul pe trepied si fixati-l cu surubul pompa. La nivela. Acum folosind al treilea surub pentru a aduce in centru bula (fig. Asaza trepiedul asfel incat platanul lui sa fie cat mai orizontal iar picioarele lui sa fie bine infipte in pamant. si doar acumj. Compensatorul se compune practic dintr-o Oglinda suspendata ce directioneaza lumina orizontala in centrul firelor reticulare chiar si atunci cand calarea nu este perfecta (fig. Bula ar trebui sa ramana cerculetul reper. jos). Aceasta este o metoda de a testa functionalitatea compensatorului . dreapta sus). Daca lovim usor un picior al trepiedului se va vedea cum linia de vizare balanseaza in sus si in josdar totusi revine mereu in acelasi punct.compensatorul are grija de calarea precisa a instrumentului. se caleaza aproximativ cu bula sferica. Acum. 1.Asezarea statiei oriunde Calarea aparatului Dupa punerea in statie a aparatului. Rasucim doua suruburi concomitent in sensuri opuse . Extinde picioarele trepiedului atat cat este nececsar si apoi strange suruburile .

2. slabim surubul pompa pentru a deplasa aparatul pe platanul trepiedului astfel incat spotul laser este exact pe punct. Orizontal si deasupra punctului (fig. jos). 4. Verifica trepiedul din diverse parti si corecteaza-l astfel incat platanul sau sa fie aprox. uita-te prin ocularul de centrare) si rasuceste suruburile de calare pentru a aduce laserul de centrare sau sistemul optic perfect deasupra (fig. Strangem la loc surubul pompa. Aducem bula nivelei sferice in cerculatul reper ajustand lungimea picioarelor trepiedului (fig.Setarea statiei totale pe punct 1. 3. Infige picioarele trepiedului in pamant si cu surubul pompa se fixeaza aparatul pe trepied. Activam laserul pentru centrare (sau pentru instrumentele mai vechi. 7. Aseaza trepiedul aprox deasupra punctului. 6. sus dreapta). Pregatirea Masuratorii 9 . 5. sus stanga). Dupa calarea precisa.

aparatul trebuie la fie la jumatatea distantei dintre cele doua puncte Citire: 2.345 15 27 14 25 13 24 12 23 11 10 . Pentru a elimina erorile sistematice legate de conditiile atmosferice sau erorile liniei de vizare.521 26 R = spate V = fata B A ∆H = R -V = 2.521 .1.176 Citire: 1.Diferenta de nivel intre doua puncte Principiile de baza pentru determinarea diferentei de nivel intre doua puncte Diferenta de nivel este calculata din diferenta citirilor pe cele doua mire de pe punctele A si B.345 = 1.

Spatiul dintre ele este facut ca distanta sa fie obrinuta prin multiplicarea distantei citita pe mira intre repere cu100.6 Masurarea cu Nivela B A Precizia masuratorii: 10 – 30 cm D 11 .Masurarea distantelor optic cu nivela Retuculul are doua fire stadimetrice situate simetric fata de firele reticulare . Examplu: Citirea la firul de sus B = 1.226 Distance = 100x I = 22.603 Distanta pe mira I = B-A = 0.829 Citirea la firul de jos A = 1.

623 -6. 1. De nivel dintre ele este determinata printro linie de nivelment .415 +7.376 +3.778 419.813 -1. 3. Asezarea instrumentului in S1. dif. 5. Asezam mira in punctul 1 (pe o broasca de nivelment ).327 +0. facem citirea si notam cota (in spate R). Rotim cu grija mira din punctul 1 cufat catre aparat 6.813 = cota B – cota A = diferenta de nivel AB 12 .919 -3. Station S1 S2 S3 Sum ∆H Point A A 1 1 2 2 B Spate R +2.300 Remarci -1. 2. Se masoara distantele de la aparat la ambele mire cu pasul.321 421. acestea trebuie sa fie aproximativ egale. in care distanta intre capetele unei statii intre 30 si 50 metri.Linia (Drumuirea) de nivelment Daca punctele A si B sunt la mare departare unul fat de celalalt . Citim in spate si continuam ca mai sus. 4. Asezam mira in punctul A perfect pe verticala.113 = cota A+R-V +0.327 421. facem citirea si notam cota (in fata V). Mutam instrumentul in S2 (mira ramane in punctul 1).806 Fata V Cotat 420.140 -6. R V R V R V B A S1 1 S2 2 S3 H ∆H Diferenta de nivel intre A si B este egala cu suma citirilor in spate si in fata .328 +0.

2.215m deasupra terenului).215m 4.00 = +0. O alta metoda folosita este de a calcula inainte citirea pe mira in B: V= R . talpa mirei indica cota punctului cautat. 3.000) = 2.∆H = 2.∆H = 1.Trasarea cotelor La o excavatie punctul B trebuie materializat la o cota ∆H = 1.00 m V=2. 1.305 A ∆H= 1.(-1.305 .00 mai jos de nivelul strazii (Punctul A). Marcam in punctul B cota h obtinuta (0.520. Masurarea cu Nivela A B R=1. Asezati nivela astfel ca distantele de la aceasta la ambele puncte sa fie egale.215 m 13 . Asezam mira in A si citim R = 1.520 H B h= +0. Asezam mira in B si citim in fata V = 2. Diferenta h intre cota masurata si cea dorita in B este calculata: h = V – R .305 Mira este apoi miscata in sus si in jos pana cand citirea pe imra corespunde cu cea calculata .305.520 – 1.305 – 1.

10x) Profile longitudinale 25 m Cota de referinta: 420 m Profil transversal 175 424.Profile longitudinale si transversale Profilele longitudinale si transversale sunt la baza proiectarii si trasarii cailor de comunicatie(ex: drumuri) dar si pentru calculul volumelor si ajustarea proiectului la conditiile din teren. Cota punctelor de pe profilele transversale este calculata cunoscand cota instrumentului. 14 Acum scadem citirea pe mira (in punctele de pe trofilul transversal) din cota instrumentului si rezulta cota punctului masurat . In primul rand punem mira pe un punct cunoscut .00 Cota de referinta: 420 m . Cand desenam profilul longitudinal cota punctelor trebuie sa fie la o scara mai mare (ex. cota punctelor din ax sunt apoi citite cu nivela . cota instrumentului rezulta din suma cotei punctului si citirea pe mira . Inainte de toate axul proiectat este trasat in teren si marcat la intervale regulate. Profilul longitudinal este creat in lungul axului. In punctele din ax sunt masurate profilele transversale perpendicular pe ax si in punctele de schimbare a pantei terenului. Distanta de la ax la punctele de pe profil poate fi masurata cu ruleta sau citita optic cu nivela.

Citirea pe mira si distanta sunt afisate si pot si memorate. de cele mai multe ori se justifica utilizarea unui laser rotativ. Acest instrument este dotat cu o raza laser care prin rotatie desctie un plan laser. cotele punctelor masurate sunt calculate continuu deci nu mai apar erori la citire. care serveste ca plan de referinta pentru trasarea sau monitorizarea punctelor. Leica Geosystems ofera si un pachet software pentru postprocesarea masuratorilor. acesta este deplasat pe verticala pana cand intalneste planul laser. complet automatitat . codurile de bare sunt citite electronic. Nu este necesara prezenta unui operator la instrument.Nivela digitala Nivelele digitale produse de Leica Geosystems primele din lume care sunt echipate cu procesor de imagine digitala pentru determinarea cotei si distantei . Masurarea cu Nivela Laserul rotativ Pe satiere unde trebuiesc trasate un numar mare de puncte cu difetite cote trebuiesc trasate sau monitorizate. 15 . inregistrare sau calcul . apoi se poate face citirea pe mira . Planul laser poate fi gasit cu un detector special montat pe mira .

3. erorile aparute sunt date de combinarea erorii de vizare cu eroarea axei orizontale si eroarea axei verticale . se afla la mijlocul laturii C1 .Extrapolarea unei linii drepte 1. Daca nu avem eroare la linia de vizare. Introducem zero cercul orizontal. Punctul tinta A. B A B C P ∝ A D 16 . Eroarea liniei de vizare este responsabila pentru discrepanta dintre C1 si C2. la 3. 4. 1. Trasarea polara a unui punct Elementele de trasat (unghi si distanta) . 2. Punctul C. Pune aparatul in A si vizam B. 4. Rotim instrumentu lpana cand la cercul orizontal apare ∝ .C2. Intoarcem luneta si marcam punctul C2. 2. Asezam instrumentul in punctul B. legate de un punct cunoscut A si o directie AB. Vizam din nou punctul A. masurand distanta continuu pana cand ajungem in punctul P. intoarcem luneta si marcam punctul C1. Miscam reflectorul pe directia vizei .

A 2. B C 17 . Mijlocul segmentului B-C este exact pe verticala punctului A . inclinam luneta spre sol si marcam punctul B. Pentru a se lamuri problema se procedeaza ca mai jos: 1. Masurarea cu Statia Totala Aceasta procedura necesita o calare foarte precisa a instrumentului . doar daca rotatia lunetei decrie un plan perfect. Motivul necoincidentei celor doua puncte poate fi eroarea axei orizontale si/sau eroarea axei verticale . Tintim un punct la inaltime A. Repetam procedeul in fata a doua si marcam punctul C.Puncte pe aceeasi verticala Coborarea/urcarea unei vericale dintr-un punct si inspetarea verticalitatii unei constructii poate fi facuta intr-o singura fata a lunetei.

Pentru aceasta aparatul trebuie asezat pe un punct care are coordonate intr-un anumit sistem de coordonate. Este necesar si un al doilea punct cu coordonate cunoscute pentru orientare. Daca punctele cunoscute au coordonate untr-un sistem bine definit setarea statiei si orientarea aparatului pot fi facute automat (vezi manualu de utilizare) utilizand coordonatele acestora 18 . pe directia acestuia se introduce zero la cercul orizontal .Radiate (metoda polara) Pentru a desena un plan de situatie este necesara pozitia in plan si cota punctelor care definesc obiectele. acestea se obtin masurand unghiuri si distante.

for example during the recording of frontages. Este suficient sa vizam aproximativ pe reflector . it is particularly suitable for indoor measurements to ascertain spacings. Masurarea cu Statia Totala Recunoasterea Automata a Tintei. Avantajele ATR: Masuratori rapide combinate cu o precizie constanta independenta de operator. The visible red laser dot is also suitable for marking targets in connection with the recording of tunnel profiles or with indoor work. iar sistemul ATR se ocupa de vizarea precisa si de masurarea punctului .ATR Statiile totale TCA sunt echipate cu un sistem ATR. 19 . areas and volumes. You can switch between these two distancers. Acestea permit vizarea prismei mai usor si mai rapid. This arrangement brings many advantages where points are accessible only with difficulty or not at all. Aceasta tehnologie poate fi folosita si la trasari . but also an integrated laser distancer that requires no reflector. Sistemul ATR poate fi folosit si sa urmareasca tinta in timp se aceasta se deplaseaza .Masurarea distantelor fara reflector Each of the TCR total stations from Leica Geosystems includes not only a conventional infrared distancer that measures to prisms. in positioning pipes and for measurements across gorges or fences. The "DISTO" hand-held laser meter from Leica Geosystems is another simple instrument that uses a visible laser beam and needs no reflector. Aplicatia practica a acestui sistem este ghidarea precisa a masinilor de constructii .

Daca fundatia nu a fost sapata. se vizeaza B. 20 . Cu viza la B introducem la cercul orizontal zero. Punctele de pe rpfilul sablon vor fi trasate in acelasi fel. Se pune aparatul in A. 5. 2. va fi prima locatie pentru statia totala. incepand cu punctele A1 pana la A6. 3. 1. intoarcem statia cu 100 gon (90°) si trasam linia AC cu punctele A4. Pentru constructiile mai mici e mai simplu de folosit un echer topo si o ruleta. In exemplul de mai jos . se pot trasa laturile H1H2 si H1H3. profilele sablon trebuie ridicate paralel la peretetii propusi si la distantele a respectiv b fata de margini. 6. ca in fig. Marcam punctul A la o distanta d de latura de sus . Se stabileste o linie de baza AB paralela cu latura stanga la o distanta suficienta c. A2 si A3 in concordanta cu planul de trasare al constructiei. A5 si A6. Acestia pot fi legati cu fire pentru o mai buna materializare a peretilor . Se marchiaza punctul B cu un bat la capatul liniei de baza. de mai jos.Trasarea profilelor sablon In timpul alinierii constructiei. este util sa se extrapoleze laturile acesteia pana dincolo de limitele excavatiei si acolo se vor bate un tarusi . apoi se traseaza A1. 4.

Masurarea cu Statia Totala a A b A1 H1 d A4 A5 A6 c A2 A3 H2 B 21 .

Pe o zona plana. 22 . 2. Punem aparatul la 1m in fata mirei A si facem citirea.145 .496 = 0.549 Citire pe mira B = 1. Avand deja citirea B.404 ∆H = A – B = 0. mai mare de 3mm. se constata o diferenta la citirea reala pe mira . 30 metri . se cere corectarea acestei erori (vezi manualul). Citire pe mira A = 1. punem doua mire la aprox. Citire pe mira A = 1.Asezam aparatul la mijloc intre cele doua mire (este suficienta masurarea cu pasul) 3.Inspectarea axei de vizare La nivelele noi compensatorul a fost calibrat la temperatura camerei.496 5. Calculam citirea pe mira B : Citire pe mira A = 1. In aceste cazuri se recomanda verificarea liniei de vizare 1.351 6.145 4. deci linia de vizare ramane orizontala chiar si la inclinari mici. Situatia se schimba atunci daca temperatura variaza cu mai mult de 10 – 15 grade. Facem citirile pe mire si calculam diferenta de nivel (fig alaturata).∆H Citirea corecta B = 1. sau daca instrumentul este supus unor vibratii puternice .

23 . Valoarea medie. Daca nu avem erori care sa depaseasta tolerantele .Erorile instrumentale Inspectare EDM la statiile totale Marcam foarte precis patru baze cu laturile intre 20 m si 200 m). distomatul este in ordine . le masuram cu fiecare distomat de cel putin patru ori pe an. este corectata de influentele atmosferice (vezi manualul de utilizare) si va fi folosita ca valoarede referinta. Utilizand aceste baze . Folosind un distomat nou sau nul deja calibrat masuram aceste baze de trei ori.

Daca vrei sa masori intr-o singura fata trebuie sa determini si sa salvezi erorile in prealabil. Influenta sa asupra unghiurilor este corectata automat de compensatorul electronic dubluaxial . Aceste erori sunt luate ulterior in considerare de fiecare data cand un unghi este masurat si se poate spune ca un unghi este masurat fara erori chiar si la masurarea intr-o singura pozitie . statia totala trebuie sa indeplineasca conditiile: a) Linia de vizare ZZ perpendicular pe axaorizontala KK b) Axa orizontala KK perpendiculara pe axa verticala VV c) Axa VV strict verticala d) Zero la cercul vertical strict catre zenit Daca aceste conditii nu sunt indeplinite.Erorile instrumentale la statia totala In caz ideal. unghiul dintre directia zero la cercul vertical si directia zenitala K Nota: Erorile instrumentale se schimba odata cu temperatura. Masurand in ambele fete ale aparatului se elimina erorile de colimatie si axei orizontale Eroarea de colimatie (si pentru statiile de precizie mare. Inclinarea axei verticale nu este socotita eroare instrumentala. Z K V .ween the line of sight and the tilting axis) b) Eroarea axei orizontale a (neperpendicularitate intre aza orizontala si cea verticala) c) Inclinarea axei verticale 24 (unghiul intre directia firului cu plumb si axa verticala). termenii urmatori sunt folositi pentru a descrie erorile specifice: a) Eroarea liniei de vizare sau eroarea de colimatia “c” (deviation from the right angle bet. care de obicei este foarte mica) poate fi de asemenea determinata si memorata . si eroarea axei orizontale. Efectul acestor trei erori la masurarea unghiurilor orizontale creste odata cu cresterea diferentei de nivel intre statie si punct vizat . ea pare deoarece instrumentul nu a fost bine calat. Determinarea si memorarea acestor erori este prezentata detaliat in manualul de utilizare . d) Eroarea de index “i” . si nu poate fi eliminata prin masuratori in ambele fete. datorita vibratiilor si datorita transpotului indelungat. V Z Poate fi eliminata prin masuratori in ambele fete.

Erorile instrumentale i c a Inclinarea axei verticale Eroarea de index (i) (V index) Eroarea liniei de vizare (c) (Hz colimatia) Aroarea axei orizontale (a) 25 .

procedamastfel: 1. Punctele vor fi marcate . 2. Din punctul 1 aliniem punctul 2 pe latura 1 – A 3. 4. Selectam doua puncte 1 si 2 (aprox in aliniament) din care sa vedem ambele capete ale aliniamentului. Din punctul 2 aliniem pct 3 pe linia 2 – E A 1 2 4 3 E 26 . Din punctul 3 aliniem pct 4 pe linia 3-A si se continua in acelasi fel pana cand nu mai sunt deviatii in plus la punctele intermediare .Aliniere dintr-un punct de mijloc Daca avem de aliniat puncte iar capetele aliniamentului nu au vizibilitate intre ele .

Probleme simple de topografie H D V% i i 27 . Distanta nu este relevanta . Panta este calculata cu formula: 100 ∆H / D = panta % 2. Ridicam reflectorul la inaltimea aparatului si vizam centrul prismei. Se inlocuieste mira cu un baston cu prisma . deci putem citi direct pantele . Cercul vertical afisaza unghiuri zenitale dar poate fi trecut in %. avem doua metode: 1.Masuratori de pante Daca pantele trebuie determinate in % sau trebuiesc trasate pentru santurile conductelor sau fundatiilor. Cu nivela Masuram diferenta de nivel si distanta . Cu teodolitul sau statia totala Asezam aparatul intr-un punct in lungul liniei de trasat si o mira undeva in lungul liniei de trasat . Cu luneta vizam mira la aceeasi inaltime cu cea a aparatului.

Calcularea Ariei 1. Programe B A D C 29 . 2. Nu este necesara orientarea aparatului. 3. Dupa acesta aria este calculata automata prin apasarea unui singur buton . Masuram punctele de pe conturul ariei dorite in ordinea lor pe contur in sens orar . Punctele trebuiesc masurate si cu distanta. Asezarea statiei intr-un punct cu vizibilitate max aspura intregii zone.

coordonatel punctelor care trebuiesc trasate pot fi bagate de la birou in memoria aparatului. 2. 5. Masuram distanta. Programul automat calculeaza directia si distanta (sunt necesari doi parametri pentru trasare) 3. Asezarea instrumentului intr-un punct cunoscut si orientarea acestuia conform cap. N ∆D P α P' 30 . Rasucim aparatul pana cand indica zero la cercul orizontal. 4. diferenta de distanta ∆D pana la punctul P va fi afisata automat Ca o alternativa .Trasarea 1. Punem reflectorul in acest punct P’. “Setarea statiei totale” din manualul de utilizare. Introducem coordonatele punctului ce trebuie trasat. in acest fel in teren este necesar sa introducem doar numele punctului .

Diferenta de nivel H intre punctul de la sol si cel de sus este afisata printr-o singura comanda si este afisata 31 . 2. Vizam punctul inaccesibil. 3. Asezam reflectorul vertical la baza punctului dorit. Statia totala poate fi situata oriunde. Masuram distanta pana la reflector. Programe H 4.Puncte inaccesibile 1.

D A H 32 . Masuram oricare doua puncte A si B. 2. Distanta D si diferenta de nivel H sunt afisate imediat . 1. 3. Asezam statia in orice punct.Distanta intre puncte Programul determina distanta si diferenta de nivel intre doua puncte.

Programe Hz=0 H N (x) Intersectia inapoi are avantajul . situat nesatisfacator . Nota: Cand facem lucrari topo care implica si cote trebuie tinut cont si de masuratrea inaltimii aparatului si a reflectorului . la lucrarile mari de ridicare topo sau trasare.Retrointersectia (intersectia inapoi) Acest program calculeaza pozitia in plan si inaltimea unei statii concomitent cu orientarea aparatului. de coordonate cunoscute . ca poti alege punctul cel mai favorabil pentru a fi stationat . NU mai este obligatorie stationarea unui punct cunoscut . E (y) 33 . din masuratori pe cel putin doua puncte. Procedeul si potiunile de masurare sunt descrise in maualul de utilizare.

Programe disponibile Inregistrare puncte Orientare si transfer cota Retreointersectie Distanta intre puncte Trasare Cote inaccesibile Intersectie inapoi Linie de referinta Puncte ascunse Calculul Ariei Metoda seriilor Drumuire Retrointersectie locala COGO (calcule topo) Scanare automata a suprafetelor Modelul digital al terenului Offset 34 .

Topografie cu GPS Ehipamentele GPS de la Leica Geosystems pot fi folosite pe trepier pe baston pe vapoare. Precizia de determinare depinde de tipul receptorului si de metoda de masurare sau post-procesare Comparativ cu statia totala.) si de aceea poate fi facuta o masuratoare buna . Astazi semnalul este prea putin obstructionat (pomi . autovehicule pe constructii in aplicatii statice sau kinematice. punctele nu trebuie sa aiba vizibilitate intre ele. cladiri ..Surveying with GPS Masuratorile cu GPS-ul utilizeaza semnalul emis de sateliti avand traictorii si coordonate astfel ca orice punct de pe suprafata pantului poate fi determinat indiferent de conditiile meteo. 35 . Echipamentul GPS se poate utiliza in multe tipuri de lucrari topo.

Leica Geosystems AG CH-9435 Heerbrugg (Switzerland) Phone +41 71 727 31 31 Fax +41 71 727 46 73 www.com .leica-geosystems.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->