Sunteți pe pagina 1din 48

Proiect – Structuri textile tricoturi

PARTEA I

TRICOTURI

DIN

BATATURA

1
Proiect – Structuri textile tricoturi

Cap. 1. Elemente iniţiale

1.1. Caracteristicile domeniului de utilizare, proprietăţi


potrivit destinaţiei

Tricoturile sunt produse textile obţinute pe cale mecanică, prin buclarea


succesivă sau simultană a unui fir sau a unui sistem de fire, transformarea lor în
ochiuri şi înlănţuirea lor într-o anumită ordine.
Tricoturile cu legătura patent sunt realizate din fire groase, cu un grad ridicat
de izolare termică, fiind destinate purtării în anotimpurile mai reci.
Datorită proprietăţilor pe care le au, tricoturile patent au o largă utilizare pentru
producerea diverselor articole de lenjerie, îmbrăcăminte exterioară, ciorapi, mănuşi
etc.Se produc frecvent tricoturi din fire tip bumbac, lână, mătase în amestec.
În cazul utilizării unor structuri de patent, voluminozitatea tricotului va fi cu atât
mai mare datorită dispunerii spaţiale a elementelor ochiului, respectiv datorită
înglobării unei cantităţi crescute de aer în tricot.
Aceste aspecte favorizează pe de o parte un confort termic foarte bun şi de
asemenea o circulaţie eficientă a aerului, respectiv a vaporilor de transpiraţie între
corp şi mediul înconjurător.
Produsul ales(fig.1.1.1) este o rochie
destinată femeilor cu vârsta între 30-40 ani, putând fi
purtată în sezonul primăvară-toamnă, atât ca ţinută
casual, cât şi pentru evenimente mai deosebite,
dacă se asociază cu accesoriile corespunzătoare
evenimentului.
Produsul este realizat din 4 repere: faţă, spate
şi 2 mâneci ¾. Atât reperul faţă, cât şi cel spate
prezintă zone cu structuri diferite, structura de bază
fiind patent 1:1. Lungimea rochiei este ¾, având
terminaţia oblică, iar la partea superioară prezintă un
decolteu în “V”.

Fig.1.1.1 Produs: rochie

2
Proiect – Structuri textile tricoturi
Proprietăţile produsului sunt influenţate de o serie de factori cum ar fi: stratul
de aer dintre diferite straturi de materiale, suprafaţa pielii precum şi mediul ambiant
schimbător. Are rol de baraj protector între corpul uman şi mediu, rol de izolator
termic.
Produsul prezintă rezistenţă şi alungire la rupere, efect pilling şi rezistenţă la
frecare scăzută, rezistenţă la solicitări repetate. Grosimea materialului din care este
confecţionată rochia este un factor în determinarea valorilor unor parametri de confort:
izolarea termică, permeabilitatea la vapori, permeabilitatea la aer, rezistenţa la
trecerea vaporilor, capacitatea de menţinere şi transportul transpiraţiei. Produsul este
confecţionat dintr-un material gros ceea ce determină o permeabilitate la aer scazută
şi o izolaţie termică bună.
Produsul are stabilitate dimensională bună în urma spălării, nu necesită
călcare, are o viteză mică de uscare, nu prezintă rezistenţă la putrezire si curăţire
chimică.
Permeabilitatea la aer şi apă este îmbunătăţită datorită ochiurilor reţinute.
Efectul pilling apare în urma frecării produsului cu alte corpuri, este mai redus
deoarece produsul este realizat din fire care au în structură fibre sintetice ( PNA).
Fiind o structură tricotată are avantajul reducerii contactului cu pielea.
Necesităţile fiziologice trebuie să asigure cele mai bune condiţii de activitate omului
din punct de vedere al posibilităţilor de energie şi viteză. Aceste necesităţi se satisfac
concomitent cu necesităţile antropometrice şi igienice, în condiţiile în care
antropometria dinamică îşi propune să elimine cauzele care generează lipsa de
confort cauzată de îmbrăcăminte oferind criteriile unei construcţii ştiinţifice a
îmbrăcămintei cu destinaţie specială, inclusiv determinarea coeficienţilor tehnici.
Posibilităţile energetice şi de viteză ale omului sunt legate de învingerea
rezistenţei articolului prin mişcările sale care depind tot de gradul de satisfacere a
necesităţilor antropometrice.
O importanţă deosebită în satisfacerea necesităţilor fiziologice o are masa
articolului, mai corect masa relativă, mai corect cea atribuită caracteristicilor
dimensionale ale acestuia. Masa mare a articolului provoacă cheltuieli mari de energie
umană şi îngreunează activitatea motorie a omului. De asemenea, masa
îmbrăcămintei este condiţionată de importanţa acesteia în termoreglarea şi asigurarea
termoizolaţiei. Reducerea masei, fără modificarea proprietăţilor termoizolante şi

3
Proiect – Structuri textile tricoturi
durabilităţii, reprezintă sarcina cea mai importantă nu numai din punct de vedere
fiziologic, dar şi economic.
Proprietăţile igienice asigură posibilitatea existenţei unei stări confortabile a
omului la contactul cu articolul şi se caracterizează prin securitatea şi nenocivitatea
acesteia. Securitatea îmbrăcămintei este condiţionată de lipsa capacităţii de inflamare
şi ardere a materialelor din care este confecţionata. Neinflamabilitatea depinde în
primul rând de compoziţia fibroasă a materialului. Gradul de ardere este ridicat fiind un
material care are în compoziţie bumbac.
Produsul are un grad de electrizare ridicat. La electrizarea prin frecare de
pielea omului, materialele naturale şi poliamidice capătă o polaritate pozitivă, în timp
ce toate celelalte materiale din fibre sintetice , negativă. Articolul textil trebuie să
absoarbă degajările de la suprafaţa corpului cum sunt: transpiraţie, degajări ale
glandelor sebacee sub formă de substanţe grase, etc. Capacitatea de electrizare
mărită corespunde capacităţii de murdărire ca urmare a atragerii şi respingerii
substanţelor ce murdăresc. Prin murdărire se modifică o serie de caracteristici cum
sunt: permeabilitatea la aer poate să scadă, masa şi grosimea pot să crească.
La un produs vestimentar printre cele mai importante proprietăţi sunt aspectul
şi culoarea, ambele strâns legate de destinaţia acestuia.
Produsul este realizat dintr-un tricot obţinut pe maşina rectilinie de
tricotat cu două fonturi (VKTM), cu fineţea KE = 5.

4
Proiect – Structuri textile tricoturi

1.2. Determinarea parametrilor de structură iniţiali

Având la dispoziţie maşina de tricotat VKTM, s-au realizat 8 mostre de tricot cu


legătura patent 1:1. Cele 8 mostre au fost realizate în funcţie de:
a)fineţea maşinii : mostrele au fost realizate pe maşini de fineţe 5E şi 10E
b)adâncimea de buclare NP (sau treapta de desime): s-au realizat mostre cu
adâncimea de buclare NP2 şi NP3
c)fineţea firului: când s-a lucrat pe maşina 10E s-au folosit fire de fineţe 2x2x32 şi
3x2x32, iar pentru maşina de 5E s-au folosit fire de fineţe 1x2x32 şi 2x2x32.
Tricotarea s-a realizat pe un număr de 50 de ace pe o fontură, rezultând un
număr de 100 de ace pe ambele fonturi, şi s-au tricotat un număr de 100 rânduri.
Pentru a studia stabilitatea dimensională a mostrelor, s-a măsurat lăţimea şi
lungimea acestora imediat după scoaterea de pe maşină, precum şi după 12h, 24h,
48h, valorile iniţiale fiind trecute în tabelul 1.

Tabel1.2.1. Variaţiile dimensionale pentru variantele considerate


fineţea
maşinii nr fire NP Li(mm) Lf(mm) ΔL% li(mm) lf(mm) Δl%
10E 1 fir NP2 21,5 20 6,98 15,9 16,2 -1,89
10E 1 fir NP3 21,8 20 8,26 15,1 15,6 -3,31
10E 2 fire NP2 14,9 14,1 5,37 16,7 16,5 1,20
10E 2 fire NP3 17,4 16,3 6,32 16,2 16,4 -1,23
5E 2 fire NP2 26,4 24,1 8,71 15,4 15,6 -1,30
5E 2 fire NP3 32,6 28,9 11,35 16,4 17,4 -6,10
5E 3 fire NP2 24 22,3 7,08 16,7 16,8 -0,60
5E 3 fire NP3 30,1 27,5 8,64 17,9 18,1 -1,12

Variaţiile lungimii şi a lăţimii mostrelor produse pe maşina de tricotat VKTM sunt


redate în graficele din fig.1.2.1 de mai jos:

5
Proiect – Structuri textile tricoturi

variaţia lungimii mostrelor pe maşina VKTM 10E

30

20

10

0
1 2
1fir,NP2 21,5 20
1fir, NP3 21,8 20
2fire, NP2 14,9 14,1
2fire, NP3 17,4 16,3

variaţia lungimii mostrelor pe maşina VKTM 5E

40

30
20

10
0
1 2
2fire, NP2 26,4 24,1
2fire, NP3 32,6 28,9
3fire, NP2 24 22,3
3fire, NP3 30,1 27,5

variaţia lăţimii mostrelor produse pe VKTM 10E variaţia lăţimii mostrelor produse pe VKTM 5E

17 20

16 18

15 16

14 14
1 2 1 2
1fir, NP2 15,9 16,2 2fire,NP2 15,4 15,6
1fir, NP3 15,1 15,6 2fire, NP3 16,4 17,4
2fire, NP2 16,7 16,5 3fire, NP2 16,7 16,8
2fire, NP3 16,2 16,4 17,9 18,1
3fire, NP3

Fig. 1.2.1 Grafice ce redau variaţiile mostrelor pe lungime şi lăţime

Parametrii de structură ce se vor determina pentru cele 3 mostre, în starea finală


sunt:
• Pasul ochiului, A(mm): pentru a determina pasul ochiurilor se
numără ochiurile de pe o distanţă de 50 mm pe direcţia rândului şi apoi se împarte 50 la
acest număr, rezultând pasul ochiului în milimetri.
• Înălţimea ochiului, B(mm): pentru aceasta se numără ochiurile de
pe o distanţă de 50 mm pe direcţia şirului şi apoi se împarte 50 la acest număr,
rezultând înălţimeal ochiului în milimetri.

6
Proiect – Structuri textile tricoturi

• Desimile pe orizontalã şi verticalã Do [Do’ şi Do”] (şiruri/50mm)şi


Dv(rânduri/50mm): pentru a determina desimile, s-a măsurat o distanţă de 5 cm pe
lungimea şi lăţimea tricotului, iar apoi s-au numărat ochiurile de pe această distanţă.
• Lungimea medie de fir din ochi lm: pentru a determina lungimea de
fir dintr-un ochi, s-a dat semn pe tricot la un şir apoi s-au numărat un anumit număr de
ochi şi s-a dat semn iar. S-a deşirat tricotul, s-a măsurat între semne, iar apoi s-a
împărţit la numărul de ochiuri aflat prin numărare. Făcând media între mai multe
măsurări rezultă lungimea dorită.
• Masa unitãţii
de suprafaţã M(g/m2):pentru aceasta se cântăresc mostrele şi se determină aria lor.
Apoi prin regula de trei simplă se determină masa unităţii de suprafaţă.
• Fineţea firului,
Ttex: pentru a afla fineţea firului s-au cântărit firele folosite şi la determinarea lungimii de
fir dintr-un ochi pe o balanţă de mare precizie PRECISA(fig.1.2.2.), iar apoi cu ajutorul

M (g)
relaţiei fineţii s-a determinat fineţea firului, fiind cunoscute lungimile firelor. Ttex =
L (km )

Fig.1.2.2.Balanţă
PRECISA: pe care s-au realizat
măsuratorile pentru
determinarea fineţii firelor.

• Diametrul firului, F(mm):

7
Proiect – Structuri textile tricoturi

c1 Ttex
F = ( mm )
31,6

• Coeficientul pasului KA: care se determină ca raportul dintre pasul


ochiului şi diametrul firului.
A
kA =
F
KAmin=4 -KA=4 – compactitate mare
-KA>4 – compactitate mică
• Coeficientul înălţimii ochiului KA: care se determină ca raport între
înălţimea ochiului şi diametrul firului.
B
kB =
F
KBmin=2
• Coeficientul desimilor C: se determină ca fiind raportul între desimea pe
orizontală şi desimea pe verticală.
Do
C= (are interval de variaţie specific fiecărei structuri)
Dv

• Coeficientul liniar δl: se determină ca fiind raportul între lungimea firului


dintr-un ochi şi diametrul firului.
l Ttex
δl = (sau factorul Cover k = )
F l

• Coeficientul de acoperire a suprafeţei δs: se determină ca fiind raportul


între suprafaţa firului dintr-un ochi şi suprafaţa ochiului (sau invers).
S f  So  l ⋅ F − S '
δs = = =
S o  S f  A⋅ B

S’ –suprafaţa suprapunerii 2F2

• Coeficientul de umplere a volumului δv: se determină ca fiind raportul


între volumul firului dintr-un ochi şi volumul ochiului.
πF 2
Vf ⋅l
δv = = 4
Vo A ⋅ B ⋅ g t

• Coeficientul intrării în lăţime Wl

8
Proiect – Structuri textile tricoturi
l
Wl = .
A

Valorile determinate a parametrilor de structură şi a coeficienţilor parametrilor


pentru cele 8 mostre sunt centralizate în tabelele 1.2.2 şi 1.2.3.

Tabel 1.2.2 Valorile parametrilor de structură determinaţi


finetea Do Dv
masinii nr fire NP A(mm) B(mm) (ş/50mm) (r/50mm) lp(mm) M(g/m^2) Ttex F(mm) gt(mm)
10E 1 fir NP2 2,273 1,786 22 28 7,025 260,144 68,874 0,446 1,784
10E 1 fir NP3 2,174 1,852 23 27 7,848 269,299 70,914 0,453 1,812
10E 2 fire NP2 2,273 1,351 22 37 6,686 626,616 135,962 0,627 2,508
10E 2 fire NP3 2,174 1,471 23 34 7,095 592,457 132,607 0,620 2,48
5E 2 fire NP2 2,941 2,174 17 23 8,090 442,436 142,437 0,642 2,568
5E 2 fire NP3 3,333 2,632 15 19 11,194 391,845 141,262 0,639 2,556
5E 3 fire NP2 3,333 2,083 15 24 10,107 654,445 215,699 0,790 3,16
5E 3 fire NP3 3,333 2,381 15 21 12,138 585,125 216,096 0,791 3,164

Tabel 1.2.3. Valorile coeficienţilor parametrilor de structură de terminaţi


finetea
masinii nr fire NP Ka Kb C δl δs δv Wl
10E 1 fir NP2 5,090 4,000 0,786 15,751 0,674 0,152 3,091
10E 1 fir NP3 4,799 4,088 0,852 17,324 0,781 0,173 3,610
10E 2 fire NP2 3,623 2,154 0,595 10,664 1,109 0,268 2,942
10E 2 fire NP3 3,509 2,374 0,676 11,444 1,136 0,270 3,264
5E 2 fire NP2 4,581 3,386 0,739 12,602 0,683 0,159 2,751
5E 2 fire NP3 5,213 4,116 0,789 17,518 0,722 0,160 3,358
5E 3 fire NP2 4,219 2,637 0,625 12,793 0,970 0,226 3,032
5E 3 fire NP3 4,215 3,011 0,714 15,346 1,052 0,237 3,642

9
Proiect – Structuri textile tricoturi

1.3. Caracteristici de structură

Tricotul folosit este patent ce e format din şiruri de ochiuri cu aspect faţă şi şiruri
de ochiuri cu aspect spate, într-o succesiune oarecare, ceea ce determină raportul
legăturii patent.
Datorită poziţiei specifice a buclelor de platină, şirurile de ochiuri cu aspect faţă
acoperă parţial şirurile de ochiuri cu aspect spate, în funcţie de raportul legăturii, de
unde şi denumirea de „tricot cu aspect faţă pe ambele părţi”. De fapt, la o uşoară
întindere a tricotului în lăţime, sunt vizibile şi şirurile de ochiuri spate. Această poziţie
caracteristică a buclelor de platină patent conferă tricoturilor elasticitate în lăţime.
Datorită prezenţei în structură a ochiurilor cu aspect faţă şi spate, realizarea
tricoturilor patent este posibilă doar pe maşini cu două fonturi. Poziţia acelor celor
două fonturi, caracteristica obţinerii tricoturilor patent, este cea intercalată.
Alternanţa diferită a şirurilor de ochiuri faţă – spate determină existenţa mai
multor legături patent, care au ca element comun prezenţa buclelor de platină patent,
dar se deosebesc prin lăţimea raportului. Din acest punct de vedere, raportul poate fi:
- regulat, dacă cifrele care îl definesc sunt identice, de ex.: 1:1, 2:2, 5:5;
- neregulat, dacă cifrele sunt diferite, de ex.: 2:1, 3:7;
- amestecat, dacă pentru exprimarea raportului se folosesc mai mult de două
cifre (întotdeauna un numar par de cifre), de unde rezultă că se „amestecă”
mai multe subrapoarte, de ex.: 1:1;2:3 sau (1:2)x3;2:1
Această alternanţă determină elementele
caracteristice de apartenenţă, respectiv bucla de
platină situată într-un plan ce formează un unghi
oarecare φ cu planul tricotului.(fig.1.3.1.)

În figura 1.3.2 a, b, c este reprezentată o


legatură patent de raport 1:1, la care un şir de ochiuri
cu aspect faţă este urmat de un şir cu aspect spate.
Fig.1.3.1
Poziţia buclei de platină
În stare liberă se constată apropierea între ele
a şirurilor de ochiuri cu acelaşi aspect.

10
Proiect – Structuri textile tricoturi

IV

III

II

1 1' 2 2'
a)Reprezentare structurală

IV

III

II

b)Reprezentare prin sectiunea


randului de ochiuri

IV

III

II
I

c)Reprezentarea1 prin1'semne
2 conventionale
2'

Fig. 1.3.2

11
Proiect – Structuri textile tricoturi

Tricoturi cu desene prin deplasare

Modificarea direcţiei şirurilor de ochiuri de pe o parte se realizează şi prin


deplasarea uneia din fonturi spre stânga sau spre dreapta. Mărimea deplasării este de
regulă de un pas de ac pentru un rând, dar poate fi şi mai mare. Efectul deplasării este
mai pronunţat dacă se utilizează deplasări succesive în celălalt sens.
Desenele prin deplasare se obţin numai în cazul legăturilor patent şi interloc.
Prin deplasarea unei fonturi, în dispunere liberă, ochiurile cu aspect faţă se
încrucişează cu ochiurile cu aspect spate şi aceasta ca urmare a perechilor de forţe,
care rotesc ochiurile vecine din acelaşi rând în sensul opus deplasării.
În cazul structurii patent 1:1 aspectul tricotului pe cele două feţe este acelaşi.
Se utilizează frecvent legătura patent cu diferite rapoarte cu: ochiuri încrucişate;
ochiuri reţinute şi ochiuri încrucişate; ochiuri duble şi ochiuri încrucişate, sau legatura
lincs cu ochiuri încrucişate; ochiuri reţinute şi ochiuri încrucişate.
Frecvent se utilizează tricoturi patent cu ochiuri duble şi desene prin deplasare.
Dacă se corelează deplasarea cu etapele de obţinere a ochiului dublu, se disting trei
situaţii şi anume:
- deplasarea fonturii se face înainte de depunerea buclei, caz în care numai
ochiul reţinut, constituent al ochiului dublu este deplasat, bucla având o
dispunere normală;
- deplasarea fonturii se face după depunerea buclei, caz în care întreg
ansamblu ochi dublu este deplasat;
- se fac deplasări succesive în sensuri contrare de aceeaşi mărime în cele
două etape de formare a ochiului dublu şi ca urmare numai bucla este
înclinată.
Dispunerea în stare liberă a elementelor structurii (înclinarea lor) prezintă
particularităţi determinate nu numai de corelarea deplasare – ochi dublu, ci şi de
celelalte caracteristici de structură.
Structurile cu ochiuri duble şi încrucişate, prin corelarea modului de lucru a
acelor cu indicele ochiurilor duble şi sensul de deplasare, determină obţinerea unor
efecte de suprafaţă într-o gamă largă (dispunerea în zig-zag a şirurilor de ochiuri
şi/sau a rândurilor de ochiuri, cu formarea unui desen în relief).

12
Proiect – Structuri textile tricoturi
În ansamblu, prezenţa în structură a desenelor prin deplasare determină:
- reducerea deformaţiilor la tracţiune în lungime şi lăţime;
- creşterea grosimii tricotului;
- reducerea deşirabilităţii ca urmare a unghiurilor mai mari de înfăşurare, a
înclinării ochiurilor;
- accentuarea deformaţiilor pe marginea tricotului.

13
Proiect – Structuri textile tricoturi

Cap.2. Proiectarea functionala a structurii


2.1 Alegerea variantelor de structura
1T
Varianta 1
R V

1T
R I

Reprezentare prin sectiunea randului de ochiuri

1T
R VIII

1T
R VII

1T
R VI

1T
RV

1T
RIV

1T
RIII

1T
R II

1T
RI

1 1' 2 2' 3 3' 4 4' 5 5'

Reprezentare structurala

14
Proiect – Structuri textile tricoturi
Varianta 2

R X

1T
R IX

R II

1T
R I

Reprezentare prin sectiunea randului de ochiuri

15
Proiect – Structuri textile tricoturi R XV
1T

R XIV

1T
R XIII

R XII

1T
R XI

RX

1T
R IX

R VIII
1T
R VII

R VI
1T
RV

R IV
1T
R III

R II
1T
RI

1 1' 2 2' 3 3' 4 4' 5 5'

Reprezentare structurala

16
Proiect – Structuri textile tricoturi

Varianta 3
R XIV

1T
R XIII

R III

R II

1T
R I

Reprezentarea prin sectiunea randului de ochiuri

17
Proiect – Structuri textile tricoturi

1T
R XXII

R XXI

R XX

1T
R XIX

R XVIII

R XVII

1T
R XVI

R XV

R XIV

R XIII
1T

R XII

R XI

RX
1T

R IX

R VIII

1T
R VII

R VI

RV

1T
R IV

R III

R II

1T
RI

1 1' 2 2' 3 3' 4 4' 5 5'

Reprezentarea structurala

18
Proiect – Structuri textile tricoturi

2.2. Prezentarea algoritmului de calcul

2.2.1. Alegerea materiei prime si diametrul firului

La realizarea tricotului se foloseste fir de PAN. Deoarece sunt fire voluminoase


din fibre scurte contractibile si fixate, care confera produsului tricotat un aspect
voluminos, o buna izolatie termica (asemanator lanii) si o intretinere usoara.
Fibrele poliacrilice fac parte din grupa fibrelor sintetice si sunt, in general
substante copolimere. Ele se prelucreaza in amestec cu lana, matase, bumbac,
obtinandu-se fire filate, din care se confectioneaza tricoturi, haine, lenjerie, stofe
decorative.
Fibrele acrilice sunt rigide si au proprietati tinctoriale limitate, de aceea in
compozitia lor intra copolimeri vinilici cu structura foarte diferita, care imbunatatesc
capacitatea tinctoriala si largesc domeniul comportarii inalt elastice a materialelor
textile.
Etapele obtinerii fibrelor poliacrilnitrilice sunt: obtinerea monomerului, obtinerea
polimerului (polimerizare), filarea, tratamente de finisare ulterioara.
Densitatea fibrelor poliacrilonitrilice variaza intre 1,14 si 1,19 g/cm3, in functie
de natura si proportia comonomerilor precum si in functie de ponderea si marimea
porilor.
Higroscopicitatea fibrelor obtinute prin tehnici speciale de filare pentru a se
realiza fibre cu miez poros este cuprinsa intre 1,2 si 2,5% dar sau obtinut noi fibre
PAN absorbante, care absorb cca 30% apa.
Din punct de vedere al caracteristicilor termice, fibrele poliacrilnitrilice sunt
considerate ca avand o buna stabilitate termica. La temperaturi de peste 170˚C isi
schimba culoarea, devenind galbene.
Afinitatea tinctoriala a fibrelor poliacrilnitrilice este determinata de structura mai
compacta sau mai poroasa si de natura grupelor polare ale comonomerilor utilizati.
Fata de majoritatea substantelor chimice: acizi, baze, saruri, solventi, fibrele
PNA prezinta o rezistenta buna.

19
Proiect – Structuri textile tricoturi
Fibrele poliacrilnitrilice se livreaza mai ales sub forma de fibra scurta tip lana si
mai putin sub forma de fibra tip bumbac. Firele filamentare se produc pentru realizarea
firelor voluminoase cu contractii variabile.
Se folosesc in amestec cu fire naturale sau alte fibre chimice precum si ca fibre
mai groase (10-15 den) pentru covoare sau imitatii de blana sau in scopuri tehnice
(filtre).
Prin frecare, produsele textile realizate din fibre poliacrilnitrilice dau un
pronuntat efect de pilling.

Calculul diametrului firului:

C1 Ttex
F=
31.6

Unde:
F – diametrul firului ( grosimea firului ) ;
Ttex -finetea firului ( densitate de lungime ) [ g/km ] ;

C1 - coeficientul determinat in functie de natura materiei prime , de masa specifica a

firului si de densitatea de volum a substantei fibroase


C1 = 1,7 ( pentru PAN ).

Finetea firului : Ttex = 2x36 = 144

Rezulta ca:
1,7 144
F= =0,65 (mm)
31 ,6

2.2.2. Calculul desimilor firului

Desimea tricotului in directia randurilor de ochiuri , Do , se calculeaza in functie


de pasul conventional cu relatia :
Doc = 50 / Ac [s/50 mm]
unde :
Doc – desimea pe orizontala
1
Doc = (Do’ + Do’’) * (1 - ) [s / 50 mm]
b

20
Proiect – Structuri textile tricoturi

Mostra Do’(s/50 mm) Do’’(s/50 mm) Doc(s/50


mm)
Patent 1:1 fara 16 16 24
deplasare
Patent 1:1 cu 16 16 24
deplasare

Doc – desimea pe orizontala


Dv=21 (r/50 mm)
Dv – desimea pe verticala

Pasul ochiului:
Avand in vedere caracteristicile structurilor patent , pentru a exprima distanta
intre sirurile de ochiuri este necesara adaptarea unui parametru independent de
raportul legaturii .

Pasul ochiului Ac ,este distanta intre sirurile de ochiuri de pe o parte a tricotului


, ipoteza tangentei acestora si se calculeaza in functie de grosimea firului .
50
Ac = (mm)
DOC
50
Ac = = 2.08 (mm)
24

Inaltimea ochiului B este distanta dintre centrele a doua ochiuri vecine sau
dintre tangentele la buclele de ac sau de platina succesive , masurata pe directia
sirului de ochiuri si se exprima in „ mm ” .
50
B= (mm)
DV
50
B= = 2.38 (mm)
21

21
Proiect – Structuri textile tricoturi

2.2.3. Calculul lungimii firului dintr-un ochi

F = 0.65
Lungimea firului din ochi, l, [mm] reprezintă lungimea de fir corespunzătoare
diferitelor elemente de structură, în dispunerea liberă a tricotului. În cazul ochiurilor
normale lungimea firului din ochi, lon este dată de suma lungimilor elementelor ochiului:
bucla de ac, flancuri , bucla de platină .

lp – lungimea ochiului patent


lp = 1.57Ac+2 B 2 + F 2 + πF
lp = 1.57·2.08+2·2.46+3.14·0.65 = 10.23

Pentru calculul lungimii ochiului deplasat se va folosi desenul de calcul


reprezentat in Fig. 2.2.3.1.

l = l1− 2 +2¼l− 3 +l3 +l


4− ¼ 4 5−

l1−2 = A2 + B 2 = 4.32 + 5.66 = 3.15

π
l2¼−3 = ( 2 F + Fs ) = 1.57g2.21 = 3.46
2

Fs = 1.41 gF = 0.91

( A+ F)
2
l3−4 = + B = 1.82 + 5.66 = 2.73

π
l4¼−5 = 3F = 1.57g1.95 = 3.06
2
Fig. 2.2.3.1.

Rezulta ca:

l = 3.15 + 3.46 + 2.73 + 3.06 = 11.27

22
Proiect – Structuri textile tricoturi

In continuare se vor calcula lungimile medii pe raport, petru cele trei variante de
structura.

LR = ∑ ni li
i

Unde: ni – numarul de ochiuri de tip i


li – lungimea ochiului de tip i

Pentru varianta 1:

LR = 8l = 90 ,16

Pentru varianta 2:

L R = 8l p + 8l = 81,84 + 90 ,16 = 172

Pentru varianta 3:

LR =16 l p + 8l =163 ,68 + 90 ,16 = 253 .84

2.2.4. Calculul masei unitatii de suprafata

a) Calculul masei pe raport

M = LR × Ttex× 10−6 (g/rap)


R

Pentru varianta 1:

M = 90,16 × 144 × 10−6 = 0,013 (g/rap)


R

Pentru varianta 2:

M = 173× 144× 10− 6 = 0,025 (g/rap)


R

23
Proiect – Structuri textile tricoturi
Pentru varianta 3:

M = 253,84 × 144× 10−6 = 0,04 (g/rap)


R

b) Calculul masei pe metru2:

M 1 06
2 = × M (g/m2)
m A× b× B × h R

Pentru varianta 1:

A = 2.08

B = 2.38

b=8

h=8

Rezulta ca:

M 10 6
2 = × 0,013 = 41,032 (g/m2)
m 2,08 × 8 × 2,38 × 8

Pentru varianta 2:

A = 2.08

B = 2.38

b=8

h = 16

Rezulta ca:

M 10 6
2 = × 0,025 = 39 ,45 (g/m2)
m 2,08 × 8 × 2,38 ×16

Pentru varianta 3:

24
Proiect – Structuri textile tricoturi

A = 2.08

B = 2.38

b=8

h = 24

Rezulta ca:
M 10 6
= × 0,04 = 42 ,08 (g/m2)
m2 2,08 × 8 × 2,38 × 24

unde: A – pasul ochiului


B – inaltimea ochiului
b – latimea raportului
h – inaltimea raportului

2.2.5. Calculul coeficienţilor de acoperire şi umplere

a) Calculul coeficienţilor de acoperire:

• Coeficientul de acoperire a suprafeţei δs: se determină ca fiind raportul


între suprafaţa firului dintr-un ochi şi suprafaţa ochiului (sau invers).
S f  So  l ⋅ F − S '
δs = = =
S o  S f  A⋅ B

S’ –suprafaţa suprapunerii 2F2


S’ = 2F2 = 0.84

δS =1,31

b) Calculul coeficienţilor de umplere:

• Coeficientul de umplere a volumului δv: se determină ca fiind raportul


între volumul firului dintr-un ochi şi volumul ochiului.
πF 2
V ⋅l
δv = f = 4 ; gt = 4F = 2.6
Vo A ⋅ B ⋅ g t
δV = 0,29

25
Proiect – Structuri textile tricoturi
2.3. Intervale de variatie a valorilor parametrilor de structura

Nr. F Ac B C Doc Dv lg lp L LR M/R M/m2 δs


Crt. (mm) (mm) (s/50mm (r/50mm) (mm) (mm) (mm) (g/rap (g/m2)
) )
1 0.65 2.08 2.38 1.14 24 21 10.06 10.23 11.27 90.18 0.012 303.03 1.31
2 0.65 2.08 2.38 1.14 24 21 10.06 10.23 11.27 298.26 0.042 308 1.22
3 0.65 2.08 2.38 1.14 24 21 10.06 10.23 11.27 210.4 0.03 305.03 1.21

350
298.26
300

250
210.4
200

150

90.18
100

50

0
1 2 3

1) Variatia lungimii ochiurilor pe raport

26
Proiect – Structuri textile tricoturi

0.045 0.042
0.04

0.035
0.03
0.03
0.025

0.02
0.015 0.012
0.01

0.005
0
1 2 3

2) Variatia masei pe raport

309
308
308

307
306
305.03
305

304 303.3
303
302

301
300
1 2 3

3) Variatia masei pe metru patrat

27
Proiect – Structuri textile tricoturi

1.32 1.31

1.3

1.28

1.26

1.24
1.22
1.22 1.21

1.2

1.18

1.16
1 2 3

4) Variatia coeficientului de acoperire de suprafata

3.75
3.69
3.7
3.65
3.65
3.6
3.55

3.5
3.45
3.45
3.4

3.35
3.3
1 2 3

5) Variatia coeficientului de volum

28
Proiect – Structuri textile tricoturi

Cap.3. Realizarea si reproiectarea variantelor de tricot

3.1. Realizarea mostrelor

S-a realizat o singura mostra care cuprinde toate cele trei variante de structura.
Mostra s-a realizat pe masina manuala de tricotat cu doua fonturi VKTM, de finete 5E,
pe un numar de 32 de ace, cu treapta de desime 2, in conformitate cu variantele de
tricot normale (fara desen), considerate in studiul din Cap.1.
Firul folosit are finete tex = 36x2.
Mostra este atasata la Anexa 1.

3.2. Reproiectarea variantelor de structura realizate, discutii

Dupa realizarea mostra a fost relaxata 48 de ore, dupa care s-a realizat
reproiectarea acesteia. S-au obtinut valori experimentale prezentate in Tab.3.1.

29
Proiect – Structuri textile tricoturi
Introducerea în structura a modificarilor de evoluţie de tipul ochiurilor
proprietatile tricotului, în sensul:
- desirabilitate redusa ;
- elasticitate mare pe directia rindurilor;
- sa nu prezinte capacitate de rulare a marginilor;
- sa manifeste deformatii maxime;
- sa manifeste rezistenta la intindere in latime.

Do (s/50mm) Dv (r/50mm) lm (mm) M/m2


24 21 11.27 10.65 10.52 328.63
Tab.3.1. Valorile practice ale parametrilor de structura rezultate din
reproiectare

Cap.4. Concluzii

Aceasta cercetare a fost realizata in vederea obtinerii unui produs destinat


femeilor pentru sezonul de primavara-toamna. Pentru acest produs s-a folosit un fir de
PAN avand capacitatea de izolare buna, rezistent la spalare si calcat.
S-a realizat un studiu dupa 8 variante de tricot patent 2:2, realizate pe masina
de tricotat manuala cu 2 fonturi VKHM cu numar de fire diferite si cu adancimi de
buclare diferite.
Dupa tricotare mostrele au fost supuse relaxarii pentru a se putea observa
deformatiile in lungime si in latime care se vor reflecta in produsul final. Rezultatele
sunt trecute in tabelul 1.2 de la pagina 3.
Pe baza uneia dintre cele 8 mostre, aleasa aleatoriu, s-au realizat trei variante
de structura cu desene prin deplasare pe structura de baza patent 2:2.
S-a calculat diametrul firului folosit la tricotatre, desimile tricoturilor, si in functie
de raportul fiecarei variante in parte s-au calculat: lungimea firului din ochi (ochi glat,

30
Proiect – Structuri textile tricoturi
ochi patent si de deplasare), masa pe raport si metru patrat, coeficientii de umplere si
acoperire. Rezultatele sunt afisate in tabelul de la capitolul 2.3.
S-a realizat mostra cu desene prin deplasare. Ochiurile prin deplasare se
obtine prin deplasarea fonturii la dreapta sau la stanga in functie de model, cu cate un
pas de ac. S-a folosit acelasi tip de fir cu aceeasi finete ca la cele 8 mostre de studiu.
S-a constatat ca prin deplasare se obtin pe suprafata tricotului efecte de zig-zag ce
dau un aspect special produsului finit.
Aceasta mostra cuprinde toate cele trei variante de structura de la paginile8, 9,
10 si este prezentata la anexa 1 a lucrarii.
Ultima mostra a fost si ea supusa relaxarii, obtinandu-se valori prezentate in
tabelul 3.1.
S-a constatat ca includerea desenelor cu deplasare in structura de baza nu
modifica pasul si inaltimea ochiului, deasemeanea valorile desimilor pe orizontala si
verticala raman aceleasi.
Comparand rezultatele practice ale tricoturilor fara desen cu cele ale tricoturilor
cu desene prin deplasare se poate afirma urmatoarele:
- valorile lungimilor ochiurilor glat, paten, si de deplasare difera, deoarece
intre primele doua lungimi bucla de platina are lungime diferita, iar ochiul ce
a suferit deplasarea (ochiurile cu aspect spate, doarece se deplaseaza doar
fontura din spate la masinile
manuale VKTM) au o lungime mai mare decat celelalte pentru ca pasul
acului se mareste;
- deasemenea variaza si lungimile de fir pe raportul de structura, pentru ca
fiecare are un numar diferit de randuri, ochiuri glat, patent, de deplasare;
odata cu acestea se observa ca si masele pe raport difera;
- se observa diferente si la masa pe metru2, coeficientii de acoperire si
umplere deoarece variaza lungimea firului din ochi dintre cele 3 variante;
- coeficientul de acoperire este mai mic la tricotul cu desene prin deplasare
fata de cel fara desen, dar coefisientul de umplere este mai mare;
- masa pe metru2 este mai mare la tricotul cu desen deoarece are valori mai
mari ale lungimii firului din ochi.
La capitolul 2.3. se pot observa cu ajutorul graficilor realizate variatiile
parametrilor de structura de la cele trei variante de mostre cu desene prin deplasare.

31
Proiect – Structuri textile tricoturi

32
Proiect – Structuri textile tricoturi

PARTEA II

TRICOTURI

DIN

URZEALA

33
Proiect – Structuri textile tricoturi

Cap. 1. Elemente initiale


1.1. Caracterizarea domeniului de utilizare, proprietati potrivit
destinatiei

In domeniul producerii tricoturilor din urzeala, pe plan mondial se remarca


realizari deosebite privind conceptia mecanica si introducerea electronicii in
functonarea masinii si programarea desenelor, ceea ce a permis pe langa o crestere
importanta a vitezei de lucru si o diversitate nebanuita a structurilor.
Tricoturile din urzeala au cunoscut o dezvoltare exploziva si s-au impus mai
ales in domeniul produselor „inteligente”, inregistrand tendinte de crestere, comparativ
cu celelalte materiale textile.
Pe langa aplicatii de uz general (articole de imbracaminte exterioara si lenjerie),
specifice materialelor textile, tricoturile din urzeala detin o pondere insemnata pentru
urmatoarele destinatii: perdele, dantele, ambalaje, plase de protectie, plase pentru
activitati productive, sportive, geotextile, decorarea interioarelor, articole medicale.
Tricoturile din urzeala au unele avantaje fata de materialele textile tesute:
- elasticitatea tricoturilor poate ajunge pana la 60%, pe cand la tesaturi pentru
obtinerea elasticitatii trebuie introduse fire elastomere, ceea ce include
cheltuieli suplimentare iar aceste fire au rezistenta scazuta la lumina;
- pentru aceeasi destinatie, masa unitatii de suprafata in cazul tricoturilor este
mai mica decat al tesaturilor;
- consolidarea elementelor structurii este mai buna in cazul tricoturilor
- desimile pe unitatea de suprafata sunt mai mari la tricoturi, ceea ce
determina o mai buna capacitate de acoperire;
- atat la prelucrare cat si la utilizare, nu apare decat foarte rar desirabilitatea
accentuata, in timp ce destramarea marginilor tesaturilor produce dificultati
din acest punct de vedere;
- datorita dispunerii spatiale a elementelor structurii tricotate, acestea prezinta
rezistenta la alunecare, fiind manipulate si depozitate cu usurinta.

34
Proiect – Structuri textile tricoturi

1.2. Alegerea materiei prime, caracteristici tehnologice

Obtinerea unor produse de calitate,in conditii de maxima eficienta si de


protectie a mediului, constituie prioritatile productiei de materiale. In acest scop factorii
tehnici administrativi si umani trebuie sa actioneze pentru reducerea, eliminarea, dar
mai ales prevenirea deficientelor calitative.
Tricotul ce va urma a fi realizat va fi pentru un articol de imbracaminte
exterioara (Fig 1.), pentru femei, de purtat in sezonul de primavara-toamna. Produsul
va fi realizat dintr-un fir de PNA de o finete medie, cu doua sisteme de legaturi de
baza: bara 1 – tricot simplu, bara 2 – atlaz simplu.

Fig. 1.

35
Proiect – Structuri textile tricoturi
Datorita faptului ca produsul este destinat utilizarii frecvente el trebuie sa
inglobeze o serie de caracteristici:
- efectul pilling trebuie sa aiba un grad cat mai scazut;
- capacitate de izolatie termica medie;
- coeficientul de sifonabilitate sa fie redus;
- gradul de revenire din sifonare sa fie mare;
- sa aiba un tuseu placut;
- rezistenta la spalare;
- rezistenta la calcat;
- rezistenta la curatire chimica;
Tricoturile urzite in structura carora evolueaza pentru formarea ochiurilor doua
sau mai multe sisteme de fire se pot realiza pe masini de tricotat cu o fontura cat si pe
masini de tricotat cu doua fonturi.
Exista o mare varietate de structuri realizate din doua sau mai multe sisteme de
fire, varietate determinata de evolutia independenta a fiecarui sistem – lantisor, tricot,
atlaz, tricot derivat si atlaz derivat, de tipul ochiurilor inchise sau deschise, precum si
de navadire – plina sau neplina conform unui raport.
Aceste tricoturi din urzeala cu doua sisteme de fire se caracterizeaza prin
evolutia independenta a celor doua sisteme de fire; fiecare sistem formeaza una din
legaturile fundamentale. Structurile rezulta din suprapunerea evolutiilor, intrucat pe
aceleasi ace se depun firele de la diferitele bare cu pasete; in corpurile ochiurilor se
indentifica evolutia in paralel a firelor, urmand a se separa in zona segmentelor de
legatura.
Legat de pozitia in structura a unei evolutii in raport cu cealalta, se face
precizarea ca si in cazul tricoturilor din urzeala se respecta principiul vanisarii: bara
care depune firul mai jos, determina o dispunere in prim plan a flancurilor pe partea de
fata si a segmentelor de legatura pe partea de spate; bara respectiva este numerotata
cu B1 si in raport cu ea se stabilesc si celalalt sistem de fire.
Tricoturile realizate cu doua bare cu pasete pot fi cu ochiuri inchise, cu ochiuri
deschise si cu ochiuri inchise si deschise, cu navadire plina sau neplina.
Pentru reducerea fenomenului de agatare a segmentelor de legatura, se
recomanda ca bara care depune fire a caror evolutie se identifica segmentele de
legatura cele mai mari sa nu formeze ochiuri pe fata tricotului.

36
Proiect – Structuri textile tricoturi
La realizarea tricotului se foloseste fir de PAN. Deoarece sunt fire voluminoase
din fibre scurte contractibile si fixate, care confera produsului tricotat un aspect
voluminos, o buna izolatie termica (asemanator lanii) si o intretinere usoara.
Fibrele poliacrilice fac parte din grupa fibrelor sintetice si sunt, in general
substante copolimere. Ele se prelucreaza in amestec cu lana, matase, bumbac,
obtinandu-se fire filate, din care se confectioneaza tricoturile, haine, lenjerie, stofe
decorative.
Fibrele acrilice sunt rigide si au proprietati tinctoriale limitate, de aceea in
compozitia lor intra copolimeri vinilici cu structura foarte diferita, care imbunatatesc
capacitatea tinctoriala si largesc domeniul comportarii inalt elastice a materialelor
textile.
Etapele obtinerii fibrelor poliacrilnitrilice sunt: obtinerea monomerului, obtinerea
polimerului (polimerizare), filarea, tratamente de finisare ulteroara.
Densitatea fibrelor poliacrilonitrilice variaza intre 1,14 si 1,19 g/cm3, in functie
de natura si proportia comonomerilor precum si in functie de ponderea si marimea
porilor.
Higroscopicitatea fibrelor obtinute prin tehnici speciale de filare pentru a se
realiza fibre cu miez poros este cuprinsa intre 1,2 si 2,5% dar sau obtinut noi fibre
PAN absorbante, care absorb cca 30% apa.
Din punct de vedere al caracteristicilor termice, fibrele poliacrilnitrilice sunt
considerate ca avand o buna stabilitate termica. La temperaturi de peste 170˚C isi
schimba culoarea, devenind galbene.
Afinitatea tinctoriala a fibrelor poliacrilnitrilice este determinata de structura mai
compacta sau mai poroasa si de natura grupelor polare ale comonomerilor utilizati.
Fata de majoritatea substantelor chimice: acizi, baze, saruri, solventi, fibrele
PNA prezinta o rezistenta buna.
Fibrele poliacrilnitrilice se livreaza mai ales sub forma de fibra scurta tip lana si
mai putin sub forma de fibra tip bumbac. Firele filamentare se produc pentru realizarea
firelor voluminoase cu contractii variabile.
Se folosesc in amestec cu fire naturale sau alte fibre chimice precum si ca fibre
mai groase (10-15 den) pentru covoare sau imitatii de blana sau in scopuri tehnice
(filtre).
Prin frecare, produsele textile realizate din fibre poliacrilnitrilice dau un
pronuntat efect pilling.

37
Proiect – Structuri textile tricoturi

1.3. Alegerea variantei de structura

S-a ales o structura compusa din legaturi de baza: bara 1 tricot simplu iar bara
2 atlaz simplu. In fig. 2. este prezentata structura tricotului din urzeala in reprezentare
numerica si grafica.

Fig.2

38
Proiect – Structuri textile tricoturi

In figura 3 este prezentata reprezentarea structurala a variantei de tricot din


urzeala.

Fig.3

39
Proiect – Structuri textile tricoturi

Cap. 2. Proiectarea functionala a structurii


2.1. Prezentarea algoritmului de calcul

Pentru calculul parametrilor de structura se vor realiza cu ajutorul desenelor de


calcul din fig. 4 pentru ticot si fig. 5 pentru atlaz

Fig. 1. Desen de calcul pentru legatura tricot

40
Proiect – Structuri textile tricoturi
Fig. 5. Desen decalcul pentru legatura atlaz

Finetea firului:
Ttex = 56·2 = 112

Nm = 18/2

Diametrul firului:

C1 = 1.7
C1 Ttex 1.7g10.58
Fs = = = 0.56
31.6 31.6
Unde:
C1 – coeficient determinat in functie de natura materiei prime si densitatea de
volum
a substantei fibroase.

Calculul inaltimii ochiului:


B ≥ 2Fs
Rezulta ca:
B ≥ 2·0.56 = 1.22 (mm)

Calculul pasului ochiului:


B
A= (mm)
C
C = 0.65
Rezulta ca:
1.22
A= = 1.87 (mm)
0.65

Unde: C – coeficientul desimilor

41
Proiect – Structuri textile tricoturi

Calculul desimilor:

a) desimea pe orizontala:

50 50
Do = = = 26.73 (s/50 mm)
A 1.87

b) desimea pe verticala:

50 50
Dv = = = 40.98 (r/50 mm)
B 1.22

Calculul lungimii de fir dintr-un ochi:

88.5 ∑ (qB ) 2 + ( K gA ± x)2


(mm)
l= + 2 B 2 + 2 F 2 + i =1
Do n

Unde:
n – numarul segmentelor de legatura;
q – numarul de randuri intre punctul de legare inferior si punctul de legare
superior;
K – numarul de siruri dintre punctul de legare inferior si punctul de legare
superior;
x – factor de corectie a proiectiei in directia randurilor de ochiuri a segmentului
si poate avea valorile(Fig. 6):
x = 0; pentru segmentele de legatura cu punctele de legare situate de
acceasi parte a axelor de simetrie ale ochiurilor;
x = +2F; pentru segmentele de legatura cu punctele de legare situate in
exteriorul axelor de simetrie ale ochiurilor;
x = -2F; pentru segmentele de legatura cu punctele de legare situate in
interiorul axelor de simetrie ale ochiurilor.

42
Proiect – Structuri textile tricoturi

Fig. 6

Pentru BARA 1:

q=1
K=1
x=0

Rezulta ca:
88.5
l1 = + 2 1.48 + 0.62 + 1.48 + 3.49 = 8.42 (mm)
26.73

43
Proiect – Structuri textile tricoturi
Pentru BARA 2:
q=1
K=1
x = 0 si x = -2F
Rezulta ca:

88.5 2 1.48 + 2.95 + 4 1.48 + (1.87 − 1.12) 2


l2 = + 2 1.48 + 0.62 + = 7.85 (mm)
26.73 6

Calculul masei de suprafata. Deoarece ambele sisteme de fire au navadire


plina si lmed s-a calculat ca medie a tuturor segmentelor de legatura din structura, masa
pe m2 se calculeaza cu relatia:

M 0.4gDo gDv glmed gTtex


2 = (g/m2)
m 103

l1 + l2 7.82 + 7.29
lmed = = = 7.55 (mm)
2 2
Rezulta ca:

M 0.4g29.06g44.64g7.55g112
= = 438.77 (g/m2)
m2 103

Intrarea in urzeala se calculeaza pentru fiecare sistem de fire cu relatia:

lBi
IU Bi =
B
Unde:
lBi – lungimea firului dintr-un ochi pentru sistemul i;
B – inaltimea ochiurilor.
Astfel avem:
· pentru BARA 1:
7.82
IU B 1 = = 6.98
1.12
· pentru BARA 2:
7.29
IU B 2 = = 6.5
1.12

44
Proiect – Structuri textile tricoturi

Cap. 2. Concluzii

Aceasta lucrare are drept scop analiza structurilor cu desene de legatura,


identificarea elementelor caracteristice de apartenenta, raportul legaturii si al
desenului, reprezentarea grafica a structurii. De asemenea, se calculeaza parametrii
de structura ai mostrei de tricot urzit cu doua sisteme de fire.
Structura mostrei a fost aleasa aleatoriu, aceasta fiind formata din doua
sisteme de fire cu legaturile de baza tricot si atlas cu navadire plina.
Dupa realizarea reprezentarilor prin schema grafica, numerica si cea structurala
sau calculat parametrii tehnologici ai tricotului urzit. S-a pornit de la niste valori
adoptate deoarece nu s-a putut realiza paractic, mostra pe maisna. In urma rezolvarii
algoritmului de calcul s-au obtinut urmatoarele valori prezentate in fig. 5.

Tricotul de urzeala format din doua


sisteme de fire
BARA 1 BARA 2
tricot simplu atas simplu
Ttex 112 112
FS 0.56 0.56
B 1.22 1.22
A 1.87 1.87
C 0.65 0.65
Do 26.73 26.73
Dv 40.98 40.98
l 8.42 7.85
M m2 438.77
IU B 1 6.98 6.5
Tabel 5.

Cuprins

45
Proiect – Structuri textile tricoturi

PARTEA I – Tricoturi din batatura


PARTEA I.............................................................................................1
TRICOTURI.........................................................................................1
DIN.........................................................................................................1
BATATURA..........................................................................................1
Cap. 1. Elemente iniţiale.......................................................................2
1.1. Caracteristicile domeniului de utilizare, proprietăţi potrivit destinaţiei.............................2
1.2. Determinarea parametrilor de structură iniţiali..................................................................5
1.3. Caracteristici de structură.................................................................................................10
Cap.2. Proiectarea functionala a structurii......................................14
2.1 Alegerea variantelor de structura......................................................................................14
2.2. Prezentarea algoritmului de calcul...................................................................................19
2.2.1. Alegerea materiei prime si diametrul firului.............................................................19
2.2.2. Calculul desimilor firului..........................................................................................20
2.2.3. Calculul lungimii firului dintr-un ochi......................................................................22
2.2.4. Calculul masei unitatii de suprafata..........................................................................23
2.2.5. Calculul coeficienţilor de acoperire şi umplere.........................................................25
2.3. Intervale de variatie a valorilor parametrilor de structura................................................26
Cap.3. Realizarea si reproiectarea variantelor de tricot.................29
3.1. Realizarea mostrelor.........................................................................................................29
3.2. Reproiectarea variantelor de structura realizate, discutii................................................29
Cap.4. Concluzii..................................................................................30
PARTEA II..........................................................................................33
TRICOTURI.......................................................................................33
DIN.......................................................................................................33
URZEALA...........................................................................................33
Cap. 1. Elemente initiale.....................................................................34
1.1. Caracterizarea domeniului de utilizare, proprietati potrivit destinatiei............................34
1.2. Alegerea materiei prime, caracteristici tehnologice.........................................................35
1.3. Alegerea variantei de structura.........................................................................................38
Cap. 2. Proiectarea functionala a structurii.....................................40
2.1. Prezentarea algoritmului de calcul...................................................................................40
Cap. 2. Concluzii.................................................................................45

46
Proiect – Structuri textile tricoturi

1T
R V

1T
R I

R X

1T
R IX

R XIV
R II
1T
R XIII

1 TR
R I III

R II

1T
R I

47
Proiect – Structuri textile tricoturi

IV

III

II
I

1 1' 2 2'

IV

III

II

IV

III

II

1 1' 2 2'

48