Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Autori:
Petre Cătălina Elena
Petrescu Andreea Elena
Titorov Ştefania
Vasile Mădălina
Vlăsceanu Maria Cristina
2009
Universitatea din Bucureşti
Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială
Cuprins
Mulţumiri / 4
Introducere / 5
Metodologia cercetării / 11
Descrierea metodei: ancheta calitativă / 11
Tehnica: focus-grup / 12
Instrument: ghidul de interviu / 13
Eşantion / 13
Culegerea datelor / 14
Interpretarea datelor / 14
Liceu – „stricteţe, distracţie” / Facultate - „libertate, responsabilitate” / 14
Antecedente decizionale / 15
„Am vrut să trec de cealaltă parte a chestionarului” / 16
„Iniţial optasem pentru altceva” / 18
„Mi-au plăcut specializările din anul al II-lea” / 19
Agenţi şi mediatori / 20
„Ce faci tu acolo?” / 21
Prestigiul Universităţii din Bucureşti / 22
Concurs de dosare. Cine câştigă? / 22
Faza studentului propriu-zis / 23
Totul are un început / 24
„Ce serie şi ce grupă eşti?” / 25
Profesorii universitari versus profesorii de liceu / 26
„Primul an e de familiarizare cu studenţia” / 27
Cum sună viitorul? / 28
2
Universitatea din Bucureşti
Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială
Concluzii / 31
Anexe / 34
Anexa 1
Lista participanţilor la focus-grupuri / 34
Anexa 2
Ghid de întrebări / 35
Anexa 3
Decizie şi auto-definirea studentului. Adaptare după schema lui Clinton Sanders / 37
Bibliografie / 38
3
Universitatea din Bucureşti
Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială
Mulţumiri
4
Universitatea din Bucureşti
Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială
Introducere
Încă din perioada liceului, cu precădere din anii terminali, elevii încep să se gândească
la viitoarea profesie, respectiv la alegerea facultăţii. Când este vorba despre alegerea
unei profesii, cel mai des folosit cuvânt este cel de carieră. Dar ce se ascunde în
spatele acestei alegeri? Încercăm, prin intermediul acestui studiu, să reconstruim
traseul parcurs, motivele, dar şi posibilele influenţe care stau la baza acestei alegeri.
În calitate de studenţi la sociologie, ne-au interesat aspectele legate de această
facultate, drept pentru care ne propunem să găsim răspuns la întrebarea: cum se
formează cariera socială de student la sociologie astăzi? Vrem să aflăm cum se face
opţiunea profesională, care sunt semnificaţiile pe care studenţii şi elevii le investesc în
raport cu această meserie şi cum se proiectează ei în viitorul profesional. Nu am dorit
să aflăm ce semnificaţie are cariera din punct de vedere al ierarhiei profesionale, ci să
îi atribuim un sens sociologic.
Am căutat în literatura de specialitate un echivalent al noţiunii de carieră, în
sensul alegerii unei profesii. În acest sens, am identificat următoarele teorii care ne-ar
permite o viziune sociologică asupra acestui concept: teoria sociologului american
Erving Goffman privind cariera morală, formulată în lucrarea Aziluri. Eseuri despre
situaţia socială a pacienţilor şi a altor categorii de persoane instituţionalizate
(1961/2004), teoria lui David Matza despre comportamentul deviant, care explică
formarea unei cariere sociale deviante, dar care, considerăm noi, poate fi aplicată
oricărui tip de carieră. De asemenea, am utilizat schema explicativă dezvoltată de
Clinton Sanders, folosită pentru a evidenţia cariera socială a persoanelor cu tatuaj şi,
în acest caz, aşa cum am argumentat în lucrarea noastră, dimensiunile propuse de
autor pot fi adaptate şi pentru analizarea acestui concept în cazul studenţilor de la
sociologie.
Am optat pentru o abordare calitativă a ideii de carieră socială, folosind ca
structură modelul cărţii lui Jean-Claude Kaufmann, Prima dimineaţă de după. Cum
începe o poveste de dragoste.
5
Universitatea din Bucureşti
Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială
6
Universitatea din Bucureşti
Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială
7
Universitatea din Bucureşti
Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială
Autor clasic în sociologia devianţei, David Matza, explică în lucrarea Becoming deviant
nu numai comportamentul aberant, dar şi comportamentul evaluat din punct de vedere
social. Lucrările lui Matza accentuează importanţa interacţiunii sociale în evoluţia de la
un stadiu incipient de deviant la carieră. Acest lucru înseamnă că putem discuta nu numai
cum oamenii ajung să aibă un comportament deviant, dar şi cum ei ajung să devină
„orice” (apud Vail, 1999, 262). De aceea am considerat că studiul lui se poate aplica
inclusiv la tema cercetării noastre, deoarece analizăm modul în care tinerii ajung să
devină studenţi la sociologie.
Teoria lui Matza ne este folositoare în această analiză pentru a demonstra că
tinerii nu îşi aleg facultatea la întâmplare. Înainte de a face această opţiune, ei trec prin
anumite etape, care la rândul lor cuprind nişte criterii care îi influenţează, dar în acelaşi
timp îi şi ajută pe aceştia să aleagă ceea ce vor pentru viitorul lor profesional.
8
Universitatea din Bucureşti
Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială
9
Universitatea din Bucureşti
Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială
parcurs în acest domeniu. Practic, vor pune toate hotărârile luate în legătură cu alegerea
facultăţii de sociologie, pe seama noii lor calităţi.
De asemenea, etapa semnificaţiei se referă şi la faptul că studenţii vor încerca să
acţioneze de acum din prisma noii poziţii, vor învăţa convenţii, principii, până vor ajunge să
se identifice total cu statutul de student la sociologie. Acest statut are rolul principal, prin
urmare, le va influenţa şi modul de a gândi.
AFINITATE
AFILIERE
SEMNIFICAŢIE
Fig. 1 - Relaţia dintre modelul lui Erving Goffman şi modelul propus de David
Matza (adaptare pentru analiza carierei în sociologie)
Sociologul american, Clinton Sanders, este autorul unui studiu despre tatuaje şi modul în
care acestea sunt privite drept un simbol social. În spiritul ideii de devenire socială,
Sanders a realizat o schemă explicativă pentru procesul de achiziţie, autodefinire şi pentru
consecinţele acestei noi identităţi în cazul persoanelor cu tatuaj.
Prin raportare la tema noastră, ne propunem să interpretăm această schemă din
perspectiva carierei sociale de student la sociologie (vezi anexa 3).
Prima dimensiune corespunde etapei de prestudent, aşa cum am identificat-o în
cadrul teoriei lui Goffman şi este legată de antecedentele deciziei asupra alegerii facultăţii
10
Universitatea din Bucureşti
Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială
de sociologie. În ceea ce priveşte factorii care l-au determinat pe student să-şi îndrepte
atenţia spre această facultate, un prim indicator îl reprezintă contactul direct cu foşti
absolvenţi sau cu actuali studenţi la sociologie, sau indirect, prin apariţii frecvente ale
sociologilor în mass-media. Elevul îşi creează astfel o imagine de ansamblu asupra
sociologiei ca domeniu de activitate. Cel de-al doilea indicator este reprezentat de
contactul cu facultatea, prin care el încearcă să afle cât mai multe despre ce înseamnă, în
linii mari, studenţia şi în mod particular, facultatea de sociologie, de la persoane apropiate
şi de încredere, precum prietenii sau părinţii şi persoane avizate. În al treilea rând, vorbim
despre culegerea de informaţii din alte surse, precum pliante, târguri ale educaţiei sau
Internet. Acesta este primul moment în care se conturează o decizie, pentru că viitorul
student intră într-o reţea de legături care îl pot influenţa puternic.
Cea de-a doua dimensiune vizează contactul direct cu facultatea în momentul
înscrierii. Are loc astfel interacţiunea cu cadrele universitare şi se conturează prima
impresie legată de atmosfera din facultate.
Odată admis, studentul va începe să se acomodeze treptat cu noul statut. În acest
moment pot fi generate două tipuri de răspunsuri: pozitiv, manifestat prin confirmarea
aşteptărilor şi însuşirea statutului sau negativ, caz în care afilierea nu se produce sau se
produce foarte lent.
Metodologia cercetării
11
Universitatea din Bucureşti
Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială
analize calitative a datelor în care cuvintele sunt analizate direct prin intermediul
altor cuvinte, fără să fie trecute printr-o operaţie numerică, şi 5. se termină cu o
povestire sau o teorie (şi nu cu o demonstraţie). (Mucchielli, 2002, 55).
Tehnica: focus-grup
Dintre metodele cercetării calitative, cea mai potrivită ni s-a părut focus-grupul.
Acesta presupune „existenţa reală a unui grup de persoane care să elaboreze în
interacţiune un răspuns colectiv la problemele puse în discuţie” (Chelcea, 2007, 308).
Cu toate că poate fi considerată săracă din punct de vedere al reprezentativităţii
statistice, am considerat că reprezintă tehnica cea mai potrivită pentru a ajunge la
explicarea semnificaţiilor subiective investite de actori în alegerea şi urmarea traseului
profesional.
Informaţiile la care cercetătorul are acces prin intermediul focus-grupurilor au
rolul de a determina „punctele de vedere, sentimentele şi părerile oamenilor în
legătură cu diferite probleme” (Krueger, 2005, 29). Din acest motiv, am considerat că
tehnica focus-grupului ne poate furniza informaţii referitoare la factorii care au
influenţat opiniile studenţilor, aşa cum au fost ei identificaţi de aceştia şi ne poate
ajuta să punctăm diferenţele de perspectivă dintre studenţi.
12
Universitatea din Bucureşti
Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială
Eşantion
Uman Real
Fete 10 10
Băieţi 10 10
Fig.2: Schema de eşantionare
Am pornit de la ideea potrivit căreia cariera socială este diferită la cei care au
urmat în timpul liceului profilul uman faţă de cei care au fost la un profil real. De
asemenea, poate să difere în funcţie de sex, fetele având o mai mare afinitate pentru
ştiinţele sociale decât băieţii.
Culegerea datelor
13
Universitatea din Bucureşti
Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială
Din motive practice, am realizat trei focus-grupuri mixte unde au fost prezenţi 25 de
studenţi din anul I. Schema nu s-a respectat în întregime din mai multe motive. Unul
este acela că majoritatea studenţilor din facultate au urmat profilul uman. De aceea,
studenţii care au făcut în liceu matematică-informatică sau ştiinţele naturii au fost
greu de găsit. Un alt motiv pentru care schema de eşantionare nu s-a respectat a fost
şi indisponibilitatea studenţilor pentru participarea la focus-grupuri, precum şi
disproporţia dintre numărul studenţilor şi cel al studentelor.
S-au respectat întocmai cerinţele de desfăşurare a unui focus grup. A existat un
moderator, însoţit de un asistent care a ajutat la transcrierea discuţiilor. Acestea au
fost înregistrate audio, pentru o mai bună prelucrare ulterioară a datelor.
„În practica scrierilor calitative s-au impus două modalităţi de specificare a
persoanelor cărora le aparţin textele pe care le includem în studiile de tip calitativist:
a) sistemul iniţiale-caracteristici şi b) sistemul numeric-tabelar”
(Chelcea, 2005, 131). Pentru a păstra confidenţialitatea participanţilor, am optat
pentru o variantă a sistemului „iniţiale-caracteristici”, şi anume sistemul „prenume
fictive”.
Interpretarea datelor
Pentru a crea o atmosferă de acomodare relaxantă am deschis discuţia prin a-i ruga să
ne spună la ce se gândesc acum, în calitate de studenţi, când aud cuvântul ,,liceu”.
Majoritatea dintre ei au spus ,,distracţie", dar şi „stricteţe”, în aceeaşi măsură. Se
observă faptul că perioada liceului a fost una plină de voie bună, în care au legat
prietenii care i-au ajutat să se formeze, să se cunoască pe ei înşişi şi să se dezvolte pe
plan personal. Stricteţe pentru că aveau un program fix, nu puteau să lipsească de la
ore din cauza absenţelor, erau nevoiţi să răspundă în faţa părinţilor pentru tot ce
făceau.
Am dorit apoi să aflăm ce semnificaţie are pentru ei termenul „facultate”,
pentru a face o comparaţie între aceasta şi liceu. Primele lucruri pe care respondenţii
le-au spus au fost „responsabilitate”, „ceva nou” şi „libertate”. Deoarece mulţi sunt
14
Universitatea din Bucureşti
Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială
Antecedente decizionale
15
Universitatea din Bucureşti
Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială
După cum am anticipat, unii aleg facultatea din convingere, având o anumită
afinitate pentru sociologie, alţii accidental sau influenţaţi de părinţi, profesori, colegi,
prieteni, rude.
Răspunsurile sunt variate, dar echilibrate într-o oarecare măsură, căci există
studenţi care au făcut această alegere din pasiune pentru sociologie, din dorinţa de a
studia mai departe ceea ce au început în liceu şi chiar de a profesa în domeniu. Există
însă şi persoane care au ajuns studenţi aici fiind influenţaţi de factori externi.
Pentru cei mai mulţi, studiul sociologiei în liceu a însemnat primul contact cu acest
domeniu, ceea ce a avut un rol important în construirea afinităţii, în dezvoltarea unui
interes sau chiar în naşterea unei pasiuni. Cei de la profilul real, care nu au studiat
sociologia în clasa a XI-a, nu ştiau prea multe despre această materie şi cu atât mai
puţin despre această facultate. Iată ce spune Patricia, absolventă a unui liceu de profil
real: „Eu nu ştiam de existenţa facultăţii până după bac. Am vrut înainte să dau la
istorie, la RISE. Am dat la istorie, dar am încercat şi aici, gândindu-mă că într-un fel
s-ar apropia de ştiinţele socio-umane”.
Cei care au făcut cunoştinţă cu sociologia încă din liceu, îşi făcuseră o
oarecare idee cu privire la acest domeniu. Chiar dacă unii susţin că nu i-a impresionat
neapărat, sau că materia din liceu este foarte diferită de cea cu care ne confruntăm în
facultate, sociologia nu le-a fost atât de străină şi cel mai probabil a fost un factor care
i-a influenţat în luarea unei decizii. Filip, pe de altă parte, spune că a studiat
sociologia în clasa a XI-a, însă nu-şi aminteşte ceva inedit. Ceea ce l-a atras aici a fost
perspectiva profesională pe care i-o oferea specializarea din anul al II-lea.
Mihai a făcut sociologia în liceu în clasa a XI-a. La examenul de Bacalaureat,
neştiind ce să aleagă şi fiind la un liceu cu profil de ştiinţe socio-umane, s-a hotărât să
dea ca probă a profilului, sociologia. Ulterior, având în vedere că a muncit învăţând
sociologia pentru BAC, a luat în calcul şi posibilitatea de a încerca la Facultatea de
Sociologie şi Asistenţă Socială: „Păi... dacă tot am învăţat pentru chestia asta, hai
să văd ce fac mai departe. Pe urmă, după ce mi-am luat notele de la BAC, mă
plimbam pe Schitu Măgureanu şi am văzut Facultatea de Sociologie. Şi am zis «Ia
uite măi, e aici…aproape! Hai că dau aici »”.
16
Universitatea din Bucureşti
Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială
17
Universitatea din Bucureşti
Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială
Au fost, cum era de aşteptat, persoane care nu au dezvoltat această afinitate pentru
ştiinţele sociale şi sociologie în special. Ele nu au optat pentru această facultate pentru
că au avut o chemare, aşadar, alegerea nu se face pe baza unei proiecţii de sine, ci a
unor factori exteriori. Fie că modulele din anul al II-lea oferă o alternativă bună în
cazul în care nu reuşesc la facultatea dorită: „Am zis să fie de rezervă, să intru”
(Vlad), fie că orarul este lejer: „M-am uitat la orar, să ştiu şi când vin la şcoală. Nu
mi se părea foarte încărcat” (Marcel), fie că sunt influenţaţi de prieteni sau foşti
colegi sau că admiterea pe bază de dosar este mai avantajoasă, unii studenţi au făcut
în cele din urmă această alegere.
Întâmplarea poate avea un rol hotărâtor. Marcel mărturiseşte: „Din greşeală
am ajuns aici. Eram cu o prietenă şi şi-a pus şi ea dosarul la sociologie şi am zis să
mi-l pun şi eu. Iniţial vroiam să mă duc la psihologie dar am auzit că se dă examen,
şi învăţasem pentru BAC şi nu mai voiam să mai învăţ iar... şi am zis că asta e destul
de apropiată de psihologie, se termină tot în «logie», şi aşa am ajuns aici”.
Majoritatea celor intervievaţi au avut şi alte opţiuni în afară de sociologie. Unii
dintre ei s-au pregătit intens pentru o altă facultate, dar au renunţat din cauza faptului
că aici fuseseră deja admişi.
Simona a renunţat la mai multe facultăţi în favoarea sociologiei : „M-am
pregătit un an pentru jurnalism, am zis că aş putea să fac orice de acolo. Am dat la
mai multe facultăţi, printre care şi la sociologie, pentru că admiterea era în
septembrie la jurnalism. Am intrat la toate, la taxă.”. Nu a mai dat examen la
jurnalism, ci a ales să rămână aici. La fel au făcut şi Ramona şi Mihnea, care ne
detaliază motivul: „Din cauză că examenul se ţinea în toamnă şi nu ştiam dacă intru
şi intrasem deja aici, am zis să nu mă mai duc.” Tina se vedea studentă la Litere şi
masterandă aici: „Eram sigură că o să ajung la Litere. Oarecum discriminam
facultatea de sociologie, credeam că pot merge la licenţă la Litere şi să dau masterul
la sociologie, dar invers nu. Am depus dosarul la ambele facultăţi, dar la Litere nu
am înţeles prea bine procedura de admitere. M-am dus prea târziu să mă înscriu şi
am rămas la sociologie.”
Prin urmare, o contribuţie majoră asupra opţiunii de a se înscrie a avut-o şi
decalajul de timp faţă de alte examene.
18
Universitatea din Bucureşti
Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială
Chiar dacă alegerea nu s-a făcut în cazul unora din dorinţa de a urma o pasiune sau
sociologia nu a fost prima opţiune, modulele de studiu au avut un rol deosebit de
important, atrăgând cât mai mulţi doritori.
Luana spune: „Căutam Comunicare şi Relaţii Publice, eu acolo am vrut, şi
văzând că au şi aici modulul acesta, am zis că e o opţiune bună.” Simona era
nehotărâtă ce facultate să urmeze, dar a considerat că varietatea de module din anul al
II-lea reprezintă un avantaj.
Cosmin îşi dorea să studieze ştiinţele politice, pe care le-a regăsit şi aici, prin
modulul de Relaţii Internaţionale: „Am vrut să intru la SNSPA la Ştiinţe politice, şi
având în vedere că nu am trecut de examenul de admitere, am ajuns aici, făcând
oarecum legătura între cele două, având în vedere că în anul II putem alege modulul
de RISE...”
La fel ca şi Cosmin, Monica îşi dorea Ştiinţe Politice la SNSPA, dar după ce a
analizat mai bine situaţia, urmărind modulele din anul al-II-lea a rămas aici. În aceeaşi
situaţie a fost şi Filip. Căutând site-urile mai multor facultăţi după examenul de
Bacalaureat, a găsit pe site-ul Facultăţii de Sociologie informaţii utile, făcându-şi
astfel o idee despre domeniul în care ar putea profesa după terminarea studiilor
universitare: „Mi s-a părut a fi bună. Mai auzisem de Managerii de Resurse Umane.
Iniţial vroiam să dau la altceva şi chiar vorbisem cu o persoană de Resurse Umane
de la Poliţie şi…mi s-a părut că merge.”
Un factor deosebit de important care a avut un rol major în influenţarea
actualilor studenţi de a urma această facultate este chiar site-ul facultăţii. Bine
structurat, a oferit informaţii utile potenţialilor studenţi, punând la dispoziţie date
exacte cu privire la admitere, la modulele de studii şi chiar exemplificând grila de
materii şi oportunităţile de angajare: „Mi s-a părut site-ul bine structurat. Mi-a zis
exact ce pot să fac după ce termin facultatea. Scria acolo, Managementul Resurselor
Umane şi aşa mai departe…” (Filip).
Agenţi şi mediatori
19
Universitatea din Bucureşti
Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială
20
Universitatea din Bucureşti
Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială
Atitudinea celor din jur în momentul în care respondenţii le-au vorbit despre decizia
lor de a urma sociologia i-a descurajat pe moment. Părerea celorlalţi faţă de facultate
poate crea un sentiment de frustrare. Patricia ne descrie reacţia fostei sale diriginte:
“Toţi colegii mei au intrat la facultăţi cu profil matematică-informatică. Când i-am
spus dirigintei, mi-a zis: ah, deci şcoală de balet. M-a demoralizat complet, era în
toamnă, abia după ce intrasem.”. Cu timpul, ea a căpătat siguranţă de sine şi
convingerea că a făcut o alegere bună: “Atunci nu ştiam cum să ripostez, dar acum, la
sfârşitul anului, aş putea să îi spun că e ceva serios, nu o şcoală de balet.”
Majoritatea s-au confruntat cu întrebări de genul: Ce este sociologia? Ce faci
tu acolo? Ce ieşi după ce termini?. Răspunsul lui Bogdan vine ca o completare:
„Doar cei care au activitate în domeniu ştiu”. Agasat de astfel de întrebări, Mihai a
formulat un răspuns original: „Sociologii te ajută să înţelegi de ce maneliştii ascultă
manele”. Corina se arată indignată: „Unele persoane te întreabă la ce facultate eşti şi
când aud că eşti la sociologie întreabă : dar de ce n-ai dat la drept sau la finanţe
bănci?”
Cu toate acestea, pentru cei mai mulţi, în ciuda lipsei de informare a celor din
jur, se poate evidenţia un sentiment de mândrie care pare a se amplifica pe măsură ce
specificul facultăţii creează mai multă confuzie. Luana ne spune: „Multe persoane mă
întrebau ce-o să ies de aici. Eu le spuneam că am o mulţime de variante. Mulţi mi-au
zis atunci: bravo, societatea are nevoie de sociologi.” Apoi adaugă: „Mulţi cred că e
uşor aici, că e o joaca”. Monica le-a răspuns cu răbdare tuturor celor care o întrebau
ce se studiază la sociologie, ceea ce a dus la o intensificare a sentimentului de
afinitate, iar Patricia pune ambiguitatea pe seama faptului că, spre deosebire de alte
facultăţi, aici nu se studiază “ceva palpabil, de aceea e foarte greu de controlat”.
21
Universitatea din Bucureşti
Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială
22
Universitatea din Bucureşti
Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială
acea facultate. Aşa, că ai luat 10 la limba română de exemplu nu are nicio legatură
cu ce faci aici.”
Filip recunoaşte că avantajul a fost acela că a scăpat de un alt examen în
mijlocul verii, iar Dana completează, spunând că o pregătire minuţioasă ar fi însemnat
o cheltuială suplimentară. Mihai proiectează problema admiterii pe bază de dosar
asupra interesului studenţilor faţă de facultate: „Mie nu mi se pare corect. Am un
coleg care e la buget şi vine doar la examen şi atunci copiază. E frustrant să ştii că tu
înveţi şi te dai peste cap şi alţii vin şi fac pe banii statului o facultate doar ca să o
facă”. Corina adaugă faptul că nici sesiunea nu a adus o mai mare exigenţă, aşa cum
s-ar fi aşteptat.
Tina se referă la examen ca la o primă modalitate de evaluare: “Faptul că vii
să dai) examenul e de obicei rezultatul unor competenţe. Daca tu eşti bun şi ştii să
faci ceva sau dacă înveţi şi intri pe bază de examen înseamnă că ţi-ai dorit şi te-ai
chinuit să fii acolo. Cu dosarul e cu totul altceva. Îţi depui dosarul la 10 facultăţi
doar ca să intri”. Consolarea se remarcă în cazul mai multor studenţi, care se
detaşează de cei care au intrat fără să merite, creând astfel un front comun pe baza
interesului faţă de facultate şi ajungând la un acord, pe care îl punctează Simona:
„Puţini vin aici din pasiune, de bine de rău rămâi aici dacă n-ai reuşit să intri
altundeva. E ca în Junimea: intră cine vrea, rămâne cine poate.”.
Prin urmare, identificăm modul în care se creează afilierea, precum şi
ataşamentul faţă de colegii cu care se simt pe aceeaşi lungime de undă. Făcând
referire la separarea celor cu adevărat pregătiţi pentru această facultate de ceilalţi,
studenţii se proiectează practic în viitorul profesional, simţind o aversiune faţă de
intruşi (cei care nu intră pe merit). Putem descoperi astfel crearea de grupuri, a căror
coeziune creşte direct proporţional cu ameninţarea exterioară exercitată de acest
segment al colegilor lor.
Afilierea începe să se formeze încă dinaintea admiterii la facultate, mai exact din faza
prestudentului. Vorbim despre cazul celor care au avut contact indirect cu facultatea
23
Universitatea din Bucureşti
Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială
prin intermediul profesorilor din liceu sau al prietenilor studenţi aici. Contactul direct
reprezintă următorul pas în accentuarea procesului de afiliere. Prima etapă este cea a
înscrierii şi a primei zile ca student, urmând apoi partea cea mai importantă a acestui
proces.
Cu toţii am intrat pentru prima dată în clădirea facultăţii atunci când am venit să ne
depunem dosarul pentru înscriere. Unii îşi imaginau facultatea precum cea de Litere,
care se află în cadrul clădirii Universităţii, alţii nu ştiau la ce să se aştepte. Întrebând
respondenţii ce părere au despre clădirea facultăţii toţi au răspuns entuziasmaţi că le-a
place şi au apreciat faptul că din punct de vedere al aparaturii tehnice şi nu numai este
foarte bine dotată: ,,Altele sunt mai impunătoare pentru că sunt în cadrul clădirii
Universităţii, însă nu sunt la fel de bine dotate. La Litere există un singur
videoproiector şi toată lumea aleargă după el, aici sunt mai multe mijloace
tehnologice” (Ana). Gabriel este şi el de aceeaşi părere: ,,e dotată cu de toate... are şi
cantină, are şi sala asta cu canapea unde poţi să te relaxezi.”
Pentru Simona a fost dragoste la prima vedere: „Am ajuns, prin aprilie cred,
în Bucureşti şi am venit aici la facultate şi pur si simplu eu merg după impuls, dacă
mi-a plăcut ceva de prima oară, mi-a plăcut. Şi mi-a plăcut aici…Atmosfera,
studenţii, pur şi simplu mi-a plăcut... m-a atras ceva…am avut aşa un sentiment…”
De asemenea, ne-am dorit să aflăm ce impresie le-au lăsat studenţii care i-au
ajutat la înscriere, pentru a înţelege în ce măsură aceştia i-au ajutat să-şi formeze o
idee despre ceea ce îi aşteaptă. Părerea unanimă a fost aceea că studenţii au fost
„drăguţi”, „amabili” şi le-au răspuns fără ezitare la întrebări: ,,i-am întrebat ce materii
fac şi au spus ,,sociologia tuturor lucrurilor posibile” (Iulia).
Începerea facultăţii reprezintă un moment important, un punct de cotitură
încărcat de semnificaţii. Chiar dacă emoţiile nu mai sunt precum cele din clasele
primare sau gimnaziale, acest eveniment este unic. Unora dintre cei cu care am vorbit
deschiderea care a avut loc în cadrul Facultăţii de Drept nu le-a trezit interesul: ,,Am
stat doar la deschiderea facultăţii şi mi s-a părut plictisitoare" (Corina), ,,am fost
dezamăgită în prima zi” (Cornelia). Alţii au rămas impresionaţi de discursurile
profesorilor, aşa cum spune Mihnea: ,,Pe mine m-a surprins ideea plagiatului”, sau
surprinşi de numărul mare de studenţi, precum Gabriel: ,,mă speriasem…nu-mi
24
Universitatea din Bucureşti
Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială
Majoritatea au simţit nevoia ca în primele zile să îşi cunoască viitorii colegi, aşadar
cea mai frecventă întrebare pusă în acele zile a fost ,,ce serie şi ce grupă eşti?”. Luana
spune: ,,Era chestia să vezi cine e de la tine din grupă. Am aflat atâtea nume şi acum
dacă îi văd nu mai ştiu cum îi cheamă”. Au fost şi persoane care s-au descurcat mai
greu dar până la urmă au reuşit să se obişnuiască atât cu colegii, cât şi cu noul sistem:
,,era distractiv că nu-mi găseam niciodată sala şi grupa şi de-abia după trei
săptămâni mi-am aflat grupa cu adevărat…cunoşteam pe alţii de la alte grupe, dar
pe nimeni de la grupa mea…a fost un haos pentru mine” (Cosmin).
Dorinţa de afiliere este aşadar una puternică, fiindcă acum se creează primele
legături. Cu toate că nu au reuşit să cunoască pe toată lumea de la început, se poate
observa cu uşurinţă că nu putem vorbi de izolare în primele zile, pentru că ea ar duce
la inadaptarea la noul context în care studentul pătrunde. Cu toţii au recunoscut că se
simţeau dezorientaţi şi căutau persoane cu care să poată comunica şi cu care să
împărtăşească tensiunea.
25
Universitatea din Bucureşti
Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială
26
Universitatea din Bucureşti
Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială
27
Universitatea din Bucureşti
Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială
conferinţele. De multe ori, sunt anunţate cu o seară înainte.” (Ramona). Le este greu
să urmărească fiecare ştire, panourile unde sunt lipite afişele nefiind foarte bine
organizate.
Noua fază aduce după sine multe schimbări. În funcţie de fiecare, acestea pot
avea valenţe pozitive sau negative. Foarte mulţi s-au arătat încântaţi de viaţa de
student. Pentru cei din provincie asta a însemnat viaţa pe cont propriu. Ei au
conştientizat trecerea într-o altă etapă, dar Gabriel spune următoarele: „Am cunoscut
viaţa de student. Da, zici că sunt student, dar nu simt. Nu sunt atras de viaţa de
student. Nu fac diferenţa între elevii de clasa a XII-a şi studenţii din anul I. Cred ca
adevărata facultate începe abia din al doilea an.” Majoritatea au fost însă de acord
că „primul an e de familiarizare cu studenţia”.
Facultatea le-a propus şi alte activităţi extracurriculare, ceea ce înseamnă că
apar noi oportunităţi de afiliere şi acomodare. Astfel de interacţiuni sunt medii propice
care ajută la dezvoltarea eului. Băieţii sunt încântaţi de faptul că fac parte din echipa
de fotbal şi au astfel ocazia să reprezinte facultatea. Foarte mulţi participanţi s-au
înscris la Târgul Educaţiei, pentru a trece prin experienţe noi, dar şi datorită faptului
că astfel şi-au putut echivala practica. Cu acest prilej au putut pune în practică teoria
învăţată la cursuri. Deşi s-au înscris în asociaţia studenţilor, nu au participat la
întâlnrile acesteia din cauza orarului: „Mi-aş fi dorit să mă implic mai mult.”
(Simona).
28
Universitatea din Bucureşti
Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială
spuneau: câte firme angajează sociologi? Nu prea ştim dacă firmele au nevoie de
sociologi.”
Vlad urmeză sociologia chiar dacă el îşi doreşte să profeseze în alt domeniu:
„Eu am dat la sociologie, dar vreau să lucrez la bancă.”
Sunt însă şi oameni care vor să lucreze în domeniu, dar sunt încercaţi de
nesiguranţă. Gabriel, cel care îşi dorise să ajungă aici încă din clasa a XI-a,
mărturiseşte că nu este foarte sigur de viitorul lui: „Îmi doresc foarte mult, dar am
această frică că nu o să îmi găsesc un loc de muncă, sau chiar dacă îmi găsesc, nu o
să fiu mulţumit de ceea ce o să fac”
Cei care au ales sociologia din pasiune, au şi păreri mult mai optimiste. De
exemplu, Cristina: „Da, păi ar fi păcat să ieşi dintr-o facultate şi să nu lucrezi în
domeniul pentru care te- ai pregătit” sau Filip: „Pe piaţa asta chiar se caută
sociologi. Noi suntem chiar norocoşi.”
29
Universitatea din Bucureşti
Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială
Concluzii
30
Universitatea din Bucureşti
Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială
Am încercat prin cercetarea noastră să aflăm coordonatele după care s-au ghidat
tinerii atunci când şi-au ales Facultatea de Sociologie. Evident, cercetarea este una
exploratorie, ea putând fi extinsă într-o cercetare ulterioară. Am analizat problema din
punct de vedere sociologic, şi nu social, mai exact am vrut să aflăm de ce au făcut
această alegere şi cum se raportează la ea acum, din perspectiva de studenţi.
Literatura de specialitate pe care am consultat-o a reprezentat reperul după
care am elaborat interpretarea datelor culese. Prin urmare, cariera socială de student la
sociologie urmează cele trei stadii din teoria lui Erving Goffman - prepacientul,
pacientul internat şi fostul pacient – sub forma prestudentului, studentului admis şi
absolventului. De asemenea, cele trei procese enunţate de David Matza, afinitatea,
afilierea şi semnificaţia, contribuie în mod esenţial la formarea carierei de sociolog.
În urma cercetării pe care am realizat-o, am observat că în cele mai multe
cazuri, opţiunea pentru carieră nu se face numai în baza unor coordonate interne. Mai
precis, nu este dezvoltată o afinitate pentru acest domeniu. Studiul arată că micile
întâmplări, o părere auzită accidental, unele informaţii de pe site, un pliant primit la
Târgul Educaţiei sau o recomandare pot să îi facă pe elevi să îşi îndrepte atenţia spre
această facultate.
Pentru mulţi, sociologia a fost doar o facultate de rezervă, aleasă în urma unei
nereuşite la un alt concurs de admitere. Unii nu se gândesc de pe acum la o carieră, ci
pun mai mult accent pe diploma obţinută la finalizarea anilor de studiu. În vederea
ocupării unor funcţii inalte, ei resimt presiunea angajatorilor de pe piaţa muncii, care
cer studii superioare într-un anumit domeniu. Prin urmare, se orientează spre facultăţi
care consideră că presupun depunerea a cât mai puţin efort, dar care le oferă o gamă
variată de oportunităţi după absolvire. În cazul facultăţii noastre, modulele din anul al
II-lea au avut o importanţă majoră.
Există însă excepţii. Printre studenţii de aici se numără şi persoane pentru care
sociologia a însemnat o pasiune, o dorinţă de a face mai mult decât ceea ce se caută,
de aceea ei încearcă permanent să îşi lărgească orizontul cunoştinţelor şi să îşi urmeze
acest drum în ciuda aparentelor piedici.
Am descoperit că admiterea pe bază de dosar a constituit un factor
determinant. Cu toate acestea, urmărind planul lui David Matza, odată afiliaţi,
studenţii au o altă perspectivă asupra admiterii. În etapa studentului admis, ei văd
examenul ca o mai bună modalitate de admitere, pentru o triere mai bună a
31
Universitatea din Bucureşti
Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială
32
Universitatea din Bucureşti
Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială
33