Sunteți pe pagina 1din 5

ADENOIDITA

Murariu Micaela Aurelia – Anul 2 AMG, cl B


Scoala Postliceala Christiana

Timisoara 10.12.2010

1
Adenoidita reprezinta o afectiune frecventa mai ales la sugar si copilul mic (putand
aparea exceptional si la adulti) si este provocata de o infectie microbiana sau virotica a
tesutului glandular din regiunea nazo-faringiana.

Forma acuta a bolii debuteaza cu un episod febril, dificultate in respiratie, sforait.


Evolutia bolii duce in timp la adenoidita cronica, cunoscuta in randul populatiei generale
cu termenul de polipi nazali (formatiuni vegetative) . Caracteristic acestei forme de boala
este pacientul care respira frecvent pe gura si sforaie mereu in timpul somnului.

Examinarea clinica a pacientului insotita de o investigatie de specialitate – O. R. L- va


ajuta la diagnosticarea corecta.

Tratamentul se adreseaza formei cornice de boala si vizeaza ameliorarea pe cat posibil a


efectelor secundare afectiunii.

Adenoidita este o afectiune a cailor aeriene superioare ce se defineste prin inflamatia


amigdalei faringiene Lushka. Aceasta face parte din din cercul de tesut limfatic cunoscut
sub numele de inelul lui Waldeyer. Hipertrofia tesutului adenoidian are drept urmare
aparitia unor mase cu diametru de 2-3 cm, care ocupa cavumul (portiunea superioara
boltita a nazofaringelui), interfera trecerea aerului prin fosele nazale obstruand astfel
orificiile mediale ale trompei lui Eustachio (este un conduct care face legatura intre
urechea medie si fosele nazale; are rol in egalizarea presiunii aerului de ambele parti ale
timpanului) .

Adenoidita cunoaste urmatoarea clasificare:


a) Adenoidita acuta;
b) Adenoidita subacuta;
c) Adenoidita recidivanta cronica.

Adenoidita acuta

Adenoidita acuta este inflamatia, uneori supurata a amigdalei faringiene Lushka ce poate
aparea izolat sau asociat unei rinite si/ sau angine.
Debutul bolii este brusc sau rapid progresiv si asociaza frecvent un episod febril (valori
ridicate de 39-40 C), convulsii febrile, inapetenta (sacderea poftei de mancare), uneori
diaree.

SIMPTOMATOLOGIE:

Perioada de stare cuprinde ca simptomatologie o curba febrila de tip invers, cu valori


mari materiale, obstructie nazala si secretie muco-purulenta vizibila in orofaringe.

2
Caracteristicile febrei sunt urmatoarele: crosete dimineata, fiind de tip invers si
inregistreaza ascensiuni mari cu durata de cateva ore. Se asociaza agitatie si polipnee.

Obtructie nazala va determina aparitia semnului tipic – respiratia de tip oral (copilul sta
cu gura deschisa) in special in timpul somnului si in pozitie de decubit dorsal care
favorizeaza si respiratia zgomotoasa (in somn sforaie) .
Astfel este impiedicata si alimentatia.

Secretie purulenta denumita rinoree poate fi anterioara sau posterioara, vizualizata la


examenul fundului de gat (prin examen de specialitate ORL exudat faringian) .

DIAGNOSTIC POZITIV:

Diagnosticul bolii se pune cu ajutorul tabloului clinic si a examenului de specialitate


ORL al cavumului prin care se va evidentia amigdala faringiana hipertrofiata (marita de
volum datorita cresterii marimii celulelor continute de tesutul respectiv) .

TRATAMENT:

Sindromul febril va fi inlaturat prin administrarea de antitermice precum


PARACETAMOL in doza de 40-60mg/kgc/zi.

Convulsiile febrile se vor preveni cu ajutorul sedativelor, gen FENOBARBITAL in doza


de 4 mg/kgc/zi.

Se recurge si la dezobstructie nazala cu solutie efedrinata 0, 5-1% in ser fiziologic,


instilata intranazal inaintea meselor pentru ameliorarea respiratiei si redobandirea
apetitului alimentar.

Tratamentul infectiei acute bacteriane a tesutului adenoidian se face medicamentos cu


ajutorul antibioticelor: AMPICILINA si CEFALOCOR pe parcursul a 5-7 zile.

Antibioterapia in adenoidita se face energic si prelungit, pentru a preveni complicatiile


frecvente, se face si examen otoscopic pentru complicatiile otice (antibioterapia
mascheaza otita) .

Majoriatea cazurilor au o evolutie favorabila.

Complicatiile bolii pot fi:


- otita medie;
- rinobronsita;
- laringite;
- adenite regionale cervicale;
- tulburari digestive precum diaree parenterala.

3
Adenoidita subacuta

Adenoidita subacuta este repetitiva si trenanta (2-3 saptamani) .

SIMPTOMATOLOGIE:

Din punct de vedere clinic se caracterizeaza prin febra ce dureza 2-3 saptamani; se
manifesta in puseuri prezentand epsisoade de subfebrilitate sau continuu, prelungita. Este
tenace, refractara la tratament si este de tip invers.

Curba ponderala este stationara sau poate ajunge chiar la distrofie.

Apare hipoacuzia (scaderea acuitatii auditive) si otalgia (la copii mai mari, care vorbesc) .

TRATAMENT:

Antibioterapia este similar celei din forma acuta; in plus fata de aceasta se mai
administreaza UNASIN (contine AMPICILINA si SULBACTAM 250mg/5) – in doza de
25-50ml/kgc/zi.

Adenoidita cronica - vegetatiile adenoide (polipi nazali)

Adenoidita cronica reprezinta subclasa de adenoidite in care apar vegetatiile adenoide


(polipii nazali) . Aceasta este o hipertrofie cronica favorizata de constitutia limfatica.

Se poate reface dupa ablatia chirurgicala.

SIMPTOMATOLGIE:

Caracteristice bolii sunt :


- respiratia respiratie de tip bucal care duce, in timp, la o bolta palatina ogivala si
respiratie zgomotoasa (sforait) ;
- rinita persistenta;
- infectii de vecinatate;
- voce nazonata insotita de tuse nocturna, chinuitoare datorita iritatiei faringelui si
laringelui de catre aerul inspirit pe care orala;
- scaderea acuitatii gustative si olfactive (pacientul isi pierde gustul si mirosul) .
Afectarea auzului se manifesta prin hipoacuzie.

Diagnosticul pozitiv:

Forma cronica de boala se diagnosticheaza prin rinoscopie posterioara si prin palpare

4
digitala, evidentiindu-se dimensiunile tesutului adenoidian. Se face astfel excluderea unui
posibil corp strain in fosele nazale, care ar putea fi agent cauzator al obstructiei nazale.

DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL trebuie facut cu hipertrifia tesutului adenoidian din


hipersensibilitatea la laptele de vaca, obezitatea accentuata, macroglosia, malformatia
Pierre-Robin (limba jos implantata), tumora de cavum.

TRATAMENT:

Tratamentul hipertrofiei adenoidiene cornice (vegetatii adenoide) este chirurgical


constand in adenoidectomie si amigdalectomie (tonsilectomie) .

Indicatiile adenoidectomiei sunt:.


- obstructie nazala caracterizata prin voce nazonata, stertor;
- tulburari de dezvoltare: facies adenoidian, torace aplatizat, intarziere in dezvoltarea
staturo-ponderala, hipoacuzie de transmisie;
- sleep-apnee;
- sforait permanent, respiratie stertoroasa;
- otita medie recurenta;
- infectii de vecinatate recurente, persistente dupa antibioterapie.

Contraindicatiile :
- palat scurt;
- despicatura submucoasa si subdeschisa a palatului;
- lueta bifida.

O alta metoda terapeutica este supravegherea pacientilor prin afectuare de gimnastica


respiratorie si cura heliomarina avand un effect favorabil.