Sunteți pe pagina 1din 44

p p

p 
‡ 
 

 :: soluţii complexe de săruriinerale sau
gaze,, nereproductibile în laborator, care iau
gaze
naştere în scoarţa terestră prin acţiunea de
dizolvare a apei subterane asupra rocilor cu care
vine in contact;
- co oziţiachiică reflectă structura geologică de
la nivelul de circulaţie al apei subterane.
p 
‡ Pt. ca o apă să fie considerată minerală, trebuie să îndeplinească una
sauaiulte
inurătoarelecon
iţii::
sauaiulte
inurătoarelecon
iţii
- să conţină cel puţin 1 g săruri obişnuite la 1 l apă;
- să conţină anumite elemente chimice (Fe, I, As, Br) cu acţiune
farmacologică pronunţată într-
într-o proporţie admisă ca minim
necesară;
- să aibă o temperatură de cel puţin 20° 20°C la izvor;
- să conţină gaze: CO2, SH2, radon, în concentraţii admise ca avand
valoare terapeutică;
- să aibă o acţiune curativă verificată şi recunoscută din punct de
vedere ştiinţific;
0 
  

A) În funcţie de origine:
origine:
1. ape  (de profunzime) ² iau naştere din condensarea vaporilor de
apă emanaţi de magmele vulcanice pe cale de răcire
2. ape   ( de spf.) ² provin din circulaţia subterană a apelor de
precipitaţie care se infiltrează prin rocile permeabile sau se scurg prin
fisurile rocilor impermeabile
3. ape   (ape fosile sau de zăcământ) ² provenite din pânzele de apă
subterană captive
4. ape mixte ² rezultate din amestecul apelor juvenile şi vadoase
B) În funcţie de concentraţia osmotică:
- clasificarea se face raportând punctul crioscopic al apei minerale la cel al serului
sanguin (-(- 0,56º
0,56ºC)
1. ape  
 ²² conţinut <1 g săruri la litru
2. ape   ² conţinut de săruri între 11-- 8 g la litru (punct crioscopic mai mare
ca ² 0,56º
0,56ºC)
3. ape  ² conţin între 88--10 g la litru, iar punctul crioscopic este apropiat de
cel al serului sanguin
4. ape   ² peste 10 g la litru substanţe solide dizolvate, punctul crioscopic
sub ² 0,56º
0,56ºC
Concentraţia osmotică ne orientează asupra modului de adm. a unei ape
minerale ² AM cu o conc.de până la 15g 15g/l
/l se pot adm. în cură
cură intern
internă,
ă, cale cu o
conc. peste 15 g/l
g/l se pot adm. doar în cură externă (irită mucoasa TD, excepţie
apele sulfatate, care se pot utiliza în conc. mai mari pt. perioade scurte de timp)
C) După dinamica apei subterane ² ilustrează I schimbului dintre apă şi rocile cu
care vine în contact, apele din profunzimea solului aflându-
aflându-se în mişcare
compoz. lor chimică va depinde de durata cât rămân în contact cu rocile
respective
1. ape cu    ² apa dulce, cu mineralizare
obişnuită/
obişnuită /scăzută; apele bicarbonatate la care se adaugă NaCl
2. ape cu    ² apele care au dizolvat deja NaCl, dar
care conţin şi sulfaţi calcico-
calcico- magnezieni şi gipsuri ( în general slab
mineralizate): Sîngeorz, Malnaş, Slănic ² Moldova.
3. ape cu     ² circulă lent prin roci bogate în NaCl,
I, Br; în general ape concentrate: Bazna; Govora.
D) După temperatura apei la izvor:
1. ape minerale   -t< 20 20ººC la izvor
2. ape minerale  - t> 20 20ººC la izvor
a) hi otere:
hi otere: 20-
20- 34
34ººC
b) izotere(homeoterme):
izotere(homeoterme): 34- 34- 37
37ººC
c) hi ertere:
hi ertere: >38
38ººC
( această clasificare ne orientează şi asupra valorii şi modului de adm. a
unei ape minerale)
V) După compoziţia chimică (criterii fizico-
fizico- chimice)
- denumirea apei minerale se face după anionii şi cationii preponderenţi, în
realitate compoziţia soluţiilor fiind mult mai complexă,
- pe baza acestui criteriu în ţara noastră sunt identificate 11 grupe de ape
minerale
1. Apele oligominerale ( oligometalice)-
oligometalice)- conţin mai puţin de 1g/l
1g/l subst.
dizolvate şi mai puţin de 1g/l
1g/l CO2, dar au o acţiune terapeutică confirmată
din punct de vedere ştiinţific
- ape oligominerale reci (akratopege)
- ape oligominerale terale (akratoterme)
Băile Felix, 1 Mai, Geoagiu, Moneasa
2. Apele carbogazoase ² de obicei mixte, conţin cel puţin 1g/l
1g/l CO2
Buziaş, Lipova, Biboţeni, Borsec;
3. Apele alcaline ² conţin minim 1g/l NaHCO3, exclusiv în cură internă
Bodoc, Zizin, Poiana Negri, Borsec ² ape mixte alcaline carbogazoase
Malnaş, Slănic-
Slănic- Moldova, Sîngiorz Băi ² ape mixte alcaline cloruro
cloruro-- sodice;
4. Apele alcalino-
alcalino- teroase ² conţinut de peste 1g/l substanţe dizolvate în care
predomină anionul bicarbonic, cationii de Ca, Mg, cu precădere în cură
internă
Borsec, Valea Vinului, Lipova, Biborţeni, Zizin;
5. Apele cloruro-
cloruro- sodice-
sodice- conţin peste 1g/l NaCl
- cură internă - conc.<
conc.<15g/l: Băile Herculane, Someşeni, Ocna Sibiului
- cură externă ² conc. >15g/l : Bazna, Ocna Sibiului, Ocna Mureş, Ocnele
Mari
6. Apele iodurate
- în cură internă-
internă- ape iodurate hipotone (3-
(3-5mg/l iod): Olăneşti, Călimăneşti,
Cozia
- în cură externă cele cu concentraţia de 60-
60- 70 mg/l iod: Bazna, Govora;
7. Apele feruginoase ² minim 10mg Fe++ Fe++/l;
/l; dacă sunt îmbuteliate se încarcă
suplimentar cu CO2 pt. a preveni precipitarea fierului
Tuşnad, Buziaş, Lipova, Vatra Dornei, Vîlcele
8. Apele arsenicale ² conţinut de cel puţin 0,7mg/l arsen, acţionează prin
antagonizarea h. tiroidieni şi stim hematopoiezei
Covasna
. Apele sulfuroase ² conţin minim 1 mg/l sulf titrabil, în care predomină
formele reduse ale sulfului (H2S şi sulfurile); cele cu conc. Peste 80mg/l H2S
se vor adm. cu prudenţă în cură internă
- apele sulfuroase de la noi din ţară se indică numai în cură externă, conc. de
H2S ajunge la 200mg/l (Nicolina Iaşi, Herculane, Călimăneşti, Olăneşti,
Pucioasa, Săcelu);
10. Apele sulfatate ² conţin sulful sub formă oxidată (sulfaţi), alături de Na++,
Na++,
Ca++, Mg++;
Mg++; în general ape hipotone utilizate doar în cură internă
Amara, Breazu, Vaţa de Jos
11. Apele radioactive ² unele izvoare de la Băile Herculane, Sîngiorz Băi, Borsec
0 
  

 p    

1. p ele reci :
- temperatură 8-l50 C
- mineralizare 0,3 gr/l
- mai ales bicarbonat de Ca + Mg şi săruri sărace în sodiu
sodiu..
2. p ele ezoterale :
- temperatură 2525--340C
- mineralizare foarte slabă
3. p ele hi erterale :
48--810 C
- 48
- mineralizare în jur de 1 gr/l

 p       
- cu NaCl, HCO3, sulfuroase.
sulfuroase.

 p     


  
- în plus un element capital:
capital: metal sau metaloid
- ex.
ex. : feruginoase (Fe), cuproase (Cu), arsenicale
(As), silicoase (Si).
(Si).
p actor
erisc trlitiazărenală?
‡ Consumul exagerat de sare şi proteine animale risc mai
mare decât consumul de Ca
‡ Studiu prospectiv, urmărit incidenţa litiazei la cei cu
consum de Ca (peste 1000mg/zi) din alimente vs.
consum mic Ⱥ scade litiaza cu 34% (aport prin dietă
nu suplimente!!!)
‡ Dieta bogată în calciu este un factor protectiv ptr litiază
şi nu de risc!!!
‡ Importanţa componentei genetice, metabolice şi
anatomopatologice (hidrofenfroză) în litogeneză
‡ Studiile de biodisponibilitate au demonstrat o absorbabilitate a
Ca din ape minerale superioară faţă de lapte/lactate (dovedită
prin Ca marcat radioactiv) şi din suplimente cu Ca
‡ Prezenţa Mg din AM amplifică efectul antilitiazic prin scăderea
absorbţiei oxalaţilor la nivel intestinal şi astfel scăderea excreţiei
‡ HCO3 poate înlocui terapia de alcalinizare a urinii (cu citrat de
K) şi contribuie la efectul inhibitor pe formare de litiază (scade
nivelul de saturare cu oxalaţi formând un complex solubil cu
citraţii)
‡ Nu este recomandată scăderea aportului de calciu din din dietă, la
pacienţii cu litiază renală eventual reducerea conţinutului
conţinutului
alimentelor bogate în oxalaţi
p !p"  0 !#
PROVVNIVNŢA Ca Mg (mg/l) HCO3 (mg/l)
(mg/l)
Tuşnad 262,4 105 1460,
Poiana Negri 25,8 43, 1614,7
Poiana Vinului 312,8 12,4 1046
(Dorna)
Borsec 325, 113,4 1634
Vâlcele 286,57 335,61 3111
‰p

‡ Vste determinată de profunzimea de la care provin AM; este


condiţionată de treapta geotermică ;
‡ Treapta geometrică ² distanţa in metri (profunzimea ) pt. care
temperatura scoarţei terestre creşte cu 1º1ºC, pt. ţara noastră 33m
33m;;
‡ Unele AM de spf., îndeosebi unele lacuri pot fi încălzite de către
soare ² helioterme
helioterme,, condiţia unei astfel de încălziri este ca lacurile
să aibă o concentraţie diferită între suprafaţă şi adâncime
(realizată printr-
printr-un aflux de apă dulce la suprafaţa lacului);
‡ Cel mai cunoscut este lacul Ursu (Sovata), temperatura ajunge la
45
45ººCla 1,5-
1,5- 2 m;
½p

‡ Document indispensabil, trebuie să însoţească orice AM;


‡ În definirea chimică a AM se vor menţiona anionii
anionii,, apoi cationii
cu semnificaţie (>(>20 mV %); se vor consemna gazele prezente
în apă; se va indica gr. de osmolaritate şi eventual termalitatea
(dacă se depăşeşte 20º
20ºC);
‡ Nu este suficient pt. a stabili indicaţia de cură, motiv pt. care s-
s-au
elaborat fişe farmaco ² dinamice complexe,
complexe, care pe lângă
caracteristicile chimice conţin şi reprezentarea sintetică a
principalelor acţiuni biologice şi terpeutice;
½p

$ %&'!"   concepută sub forma unei


 

 ,, se
notează mai intâi în grame sau fracţiuni de grame conţinutul în
gaze sau elemente active, apoi mineralizarea totală; în
continuare la numărător se notează anionii predominanţi
(mV ), iar la numitor cationii. Formula se încheie cu indicarea
temp. la izvor şi cu debitul (litri/24 ore);
2. Formula UDLUFT ² întreg conţinutul mineral al apei este
instalat ca o  
   ;

   ; spf. rezervată fiecărui
element este propoţională cu cantitatea în care se găseşte în
apă.. În centru ² subst. nedisociabile, apoi cantitatea de gaze,
apă
ultimul inel circular pt. subst. minerale dizolvate (două
semiinele pt. cationi şi anioni);
 ( 

‡ AM acţ. terapeutic pe baza prop. fizico ± chimice;


‡ Indiferent de calea de adm. şi compoz. chimică
influenţează reactivitatea generală a organismuluiĺ
organismuluiĺ
procesul patologic;
‡ Terapia balneară reprezintă un mediu neobişnuit, faţă de
care organismul îşi adaptează fcţ; procesul de adaptare
se face trepat, având la bază repetare aceluiaşi excitant,
de I ct. sau modulată;
‡ Calea de adm. a AM este în fcţ. de conc. şi compoz. Lor
chimică;
‡ Modul de acţiune este diferit în fcţ. dee calea de adm. şi
compoz. apei;
0 
a. cură internă (crenotera ie) sau
cură de băut
b. cură externă (balneaţie), băi
c. inhalaţii ² aerosoli sau
pulverizaţii
d. irigaţii vaginale
e. irigaţii (spălări) intestinale
f. gargarisme
g. injecţii
0 


‡ Acţ. AM depinde de: compoziţie, cantitatea şi ritmul de


adm., modul cum este condusă cura, starea fcţ. a SN,
reactivitatea organismului;
‡ Temperatura AM-AM- influenţează motilitatea g- g- int.;
int.;
- AM rece în cantitate mică stim. motilitatea gastrică, în
cant. mare det. închiderea pilorului, cu evacuarea
întârziată a stomacului
- AM cal
ă (35
(35-- 45
45ººC) inhibă peristaltismul intestinal
(combate colicile şi spasmul)
0 


‡ După evacuarea din stomac apa este resorbită în


întregime în porţiunea superioară a jejunului;
‡ După ingerarea unei cantităţi >250ml, apare ca răspuns
prompt diureza (dat. schimbului permanent de lichide
între plasmă şi ţesuturi);
‡ În intestin sunt resorbite în scurt timp sol. hipo-
hipo- şi
izotone, cu excepţia celor ce conţin ioni de sulfat şi
magneziu, greu difuzibili;
‡ Resorbţia elem. se realizează prin procese fizico-
fizico-
chimice de difuziune şi procese active de transport;
0 


‡ Mineralizare ² reţinere de elemente;


‡ Demineralizare ² sustragere de elemente;
‡ Transmineralizare ² reţinere diferenţiată de
elemente;

‡ Pt. crenoterapie ² important bilanţulhi


ro
bilanţulhi
ro--
electrolitic,, pt. evitarea supradozărilor cantitative la
electrolitic
pacienţii cu afecţ. c- c-v, renale, endocrine;
0)
‡ Imp.-
Imp.- fact. termic, mecanic, chimic;
‡ Băile cu AM acţ. asupra unei spf. mari de tegument
(bogat în term. nervoase, bogată reţea
vasculare)ĺ
vasculare) ĺreflexeĺfcţ. diverselor aparate şi sisteme
(SN somatic şi vegetativ, c-
c-v);
‡ Ef. det. de 2 2 sunt mai evidente decât la
procedurile cu apă simplă dat. prez. diferitelor subst.
chimice, care reprez. excitanţi puternici pt. terminaţiile
nervoase tegumentare;
‡
 2  2      (conc.);
0  

‡ Fact. mecanici ±     2 ;


 2 ; AM conc. ± p
hidrostatică mare (atenţie la cardiaci!), facilitează
mişcările în baie (element important în afecţ. musculo
artic. şi neurologice);
‡ Fact. chimic ± între tegument şi mediul de baie un
2    2  
2    
tegumentar, modificări ale diferitelor subst. (acetilcolina,
H, BK; PG), cu acţ. locale şi generale;
- în modificarea rectivităţii intervin subst. de natură
proteică rezultate din degradarea unor celule
tegumentare sub acţiunea băi ( (   
 22 ))ĺ modificări coloido
 22 coloido-- chimice ale sângelui,
oscilaţii ale metabolismului;
à


‡ Reprez. inspirarea în scop terapeutic, profilactic,


recuperator, a unor ape minerale fin pulverizate;
‡ ¦recventutilizate:
¦recventutilizate: alcaline, cloruro-
cloruro- sodice,
sulfuroase;
‡ Intensitatea efef.. produse este în raport cu gradul
de dispersie al particulelor; cele cu grad mic
(particule mari) ajung în CAS, cele cu grad mare
ating nivelul alveolar;
 
‡ Temp. reci sau indiferenre ± acţ. calmantă;
‡ Temp. calde sau fierbinţi ± ef. excitant ( hiperemia
mucoasei, creşterea secreţiei);

‡ AM izotone ± ef. sedativ; AM hipo


hipo--/ hipertone ± ef.
excitante;
‡ AM 2  ± fluidifică secr. br. (ef. antiinflamator,
calmant);
‡ AM    ± acţ. excitantă, antiinflamatoare,
antiseptică, trofică asupra muc. Resp;
‡ AM 2   2 ± hiperemie mucoasei cu creşterea
consecutivă a secr. şi fluidizarea ei, ef. antiinflamator;
à 


‡ Vf. se dat. temperaturii, conc. osmotice, compoz.


chimice;
‡ Cel mai des folosite: cloruro
cloruro-- sodice, iodurate,
alcaline, sulfuroase, oligominerale termale;
‡ Indicaţii: procese utero-
utero- ovariene(ef. antiinflamator);
à 
 


‡ Acţiune favorabilă asupra colonului, se utilizează


cant. mari de apă 15-
15- 30 l, cu ajutorul unui
dispozitiv special (enterocleaner);
‡ Vf. local se exercită asupra mucoasei şi asupra
motilităţii colonului;
‡ AM cloruro - sodice hipotone, alcaline, alcalino-
alcalino-
teroase, sulfuroase;
à


‡ Inj. i.m, s.c, i.v-


i.v- sulfuroase;
‡ Afecţiuni alergice, reumatismale degenerative;

‡ |i eriteleo
alităţi
ea
 alepse otasociasau
se otsucce
e,ceeaceva otenţae ectele;
APVLV OLIGOMINVRALV RVCI
(AKRATOPVGV))
(AKRATOPVGV
0   :: t laizvor
0    laizvor 
 UI
ineralizare
ineralizare g/l

  dat de ƒ elementele chimice starea lor de
disociere
 hidremie intestinală/organismului (facilitată de
conţinutul în CO2)
  diureza ƒ elimină metaboliţi (ac. uric, uree, fosfaţi,
carbonaţi)
 spălare mecanică a căilor urinare (uraţi, oxalaţi, fosfaţi)
APVLV OLIGOMINVRALV RVCI
(AKRATOPVGV))
(AKRATOPVGV
   pielite
pielite,, cistite,
cistite,
sediment urinar cu
oxalaţi, uraţi, fosfaţi
0  
insuficienţă renală,
tulburări H-
H-V, insuf.
cardiacă, HTA
(indiferent de etiologie)
*  Olăneşti, Slănic
Moldova, Geoagiu
APVLV OLIGOMINVRALV CALDV
(AKRATOTVRMV)
(AKRATOTVRMV)
0   : t laizvor
0   : laizvor
 UI ineralizare
ineralizare g/l
 se utilizează în cură externă / internă (răcite!)

  ƒ factorul termic + mecanic + chimic
 intern : combate spasmele, procese infl., diuretic
 extern :efect emolient, hiperemie (solicită termoreglarea), p
extern:efect
(± HTT, folosite în băile kineto)
hidrostatică şi forţa de plutire (±
 specifice, legate de substanţele conţinute: CO2 / H2S, ac. silicic,
silicaţii nedisociabili cu acţiune neuroreflexă
 efect de FVRVORIZARV (  T ß  monohidrolii au o
mobilitate mai mare) ƒ penetrabilitate + efecte metabolice mai
intense
APVLV OLIGOMINVRALV CALDV
(AKRATOTVRMV)
(AKRATOTVRMV)
   crenotera ie ² colite,
enterocolite, staze duodenale,
infl. + spasm ale căilor biliare
extern:: reumatisme cr., af.
extern
posttraum., leziuni traumatice
nervoase, infl. cr. ale sferei
genitale, sechele AVC etc.
0   generale ptr.
FT + HTT
*  Felix, 1 Mai, Moneasa,
Topliţa
APVLV MINVRALV CARBOGAZOASV

' CO2 efect dizolvant Ⱥ nu se găsesc pure


(+ alcaline, +alcalino-
+alcalino-teroase,+NaCl, +sulfuroase)

  dat de prop. chimice+termice+mecanice
' extern: ö HTT (dat de CO2)
' intern: efect diuretic, stim. secr. gastrică

 = emanaţii naturale de CO2 ² Borsec,
Covasna, Lipova, Tuşnad
APVLV MINVRALV CARBOGAZOASV

   intern: gastrite cu HCl Ë,


enterocolite, pielonefrite, microlitiază
extern: HTAV, valvulopatii, miocardiopatii
compensate, arteriopatie cr. oblit.
periferică, tabes, scleroză multiplă,
nevroză astenică
intern:: boli organice
0  intern
0  
decompensate, HTA instabilă, tulb.
echilibru H-
H- V
extern: insuf. cardiacă decompenstă, ATS
avansată, AP instabilă, anevrism aortic
*  Borsec, Malnaş, Ca+Mg: Borsec,
Bodoc, +NaCl: Slănic Moldova,
+alcalin: Covasna, Lipova
APVLV ALCALINV

‡ conţin min 1 g/l de NaHCO3


‡ de obicei mixte: alcalino-
alcalino-cloruro-
cloruro-sodice, alcalino-
alcalino-sulfuroase,
alcaline--feruginoase
alcaline
‡ se adm. aproape exclusiv pe cale internă
‡ pe mucoasa bucală: acţ. emolientă, fluidificantă
‡ stomac:
1. adm cu 15 min. înainte de masă stimulează secr gastrică (iniţial
tamponează sucul gastric, apoi apar fenomenele de contrareglare)
2. adm cu 1,5 ore înainte de masă inhibă secreţia gastrică (prin reflex
inhibitor duodeno-
duodeno-gastric după ce apa ajunge în duoden)
‡ stimulează activitatea triptică, acţiune amilolitică
‡ trofotrop hepatocitar, stimulează colereza
‡ hipoglicemiant (creşte glicogenogeneza)
APVLV ALCALINV
   gastrite hiper-
hiper-hipoacide, ulcer, hepatite
cronice, dikinezii biliare, sdr de stomac operat,
diabet zaharat, gută, litiază urică
ƒ Bodoc, Zizin, Poiana Negri, Valea Vinului,
Borsec, Malnaş, Sângiorz Băi
APVLV MINVRALV CLORURO
CLORURO--SODICV
> în crenoterapie doar < 15g/l, > 15 g/l m extern/inhalaţii
>
  depinde: c% - prezenţa altor ioni (S, HCO3) - T - ritm
de adm.
înainte de mese / la câteva ore  secr. gastrică,
intern:înainte
intern:
sărate alcaline Ë / sărate sulfatate  secreţia biliară şi efect colagog
influenţează metabolismul apei + glucidelor (reţine apa)
extern: orice c% ƒ acţ prin fact termic+
termic+mecanic+
mecanic+chimic
excitanţi puternici pt. tegument m efectul ´mantelei de sareµ sareµ m
efect antialgic prin Ë conductibilităţii electrice, echilibrarea celor
2 componente vegetative, antiinf.+
antiinf.+antiinfl., hidrogimnastică,
stimulează funcţia endocrină
inhalaţii (c% 0,3-
0,3-0,%):mucolitic, antiinfl, stimulant ptr. mucoasă
p" !p"0" !'! 
* 0
   intern: gastrite hipo/anacide, enterocolite, af.
hepatobiliare
extern: reumatisme cr, infl genitale cr, posttraumatic,
TBC osteoartic
inhalaţii: infl. cr (BPCO), NU în bronşiectazie, br. cr,
rinite atrofice
0  boli organice decompensate, HTA
>0
necontr, tulb HV etc
>* 
 Someşeni, Ocna Dejului, Malnaş,
Sângiorz Băi etc.
APVLV MINVRALV SULFUROASV

ape cu sulf redus (H2S, tiosulfuri, complexe coloidale), pp cu


contactul cu aerul Ⱥ cura la izvor
' frecvent mixte: + NaCl, CO2,, NaHCO3

  extern: cheratolitic, Ë r alergice, vasodilataţie, bradicardie,
stim metabolism (glucidic), Ë colesterolul în peretele arterial
intern: secr. gastrică: Ë sulfuroase
sulfuroase--alcaline - sulfuroase simple, 
peristaltismul+secr. intestinală, coleretic, colagog, Ëglicemia,
uricozuric, compuşi stabil cu metale grele (Pb, Hg)
inhalaţii: vasodilataţie, troficizare, desensibilizare, fav. eliminarea
secreţiilor
p" !p"
*'"%'! p*
   extern: reumatisme
degenerative şi inflamatorii
stabilizate, neuropatii periferice,
ATS, arteriopatia cr. obliterantă,
HTAV, psoriazis, eczeme cr.
urticarie, dermatită seboreică/de
iradiere, neurodermatită
intern: hipo/hiperaciditate, constipaţie,
colecistopatii alitiazice, DZ, gută,
intoxicaţii cr cu metale grele
inhalaţii: bronşite cronice, astm
bronşic, sinuzită cr, ozenă
0   cele generale ale FT
*  Herculane, Călimăneşti,
Olăneşti, Pucioasa, Săcelu