P. 1
PROIECT

PROIECT

|Views: 767|Likes:
Published by Anca-Manuela Ileana

More info:

Published by: Anca-Manuela Ileana on Jan 24, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/27/2013

pdf

text

original

BORDEROU

A. PIESE SCRISE 1. Argument 2. Lucrări de construcţii – BUIANDRUGI 2.1. Noţiuni despre buiandrugi 2.2. Betonul ca material pentru lucrările din beton 2.3. Tipuri de beton (clase şi mărci) 2.4. Elemente componente ale betoanelor (lianţi, agregate, adaosuri, plastifianţi, apă). 2.5. Prepararea pe şantier a betonului 2.6. Transportul betonului la obiect 2.7. Punerea în operă a betonului 3. Antemăsurătoare – buiandrugi 4. Necesarul de materiale – buiandrugi 5. Necesar de utilaje – buiandrugi 6. Necesar de forţă de muncă – buiandrugi 7. Deviz pe categorii de lucrări – buiandrugi 8. Centralizator de materiale 9. Bibliografie 10. Anexe B. PIESE DESENATE 1. Plan parter 2. Plan fundaţie

20

3. Detalii de fundaţie 4. Plan învelitoare 5. Faţada principală 6. Secţiune verticală

1. ARGUMENT

Prezentul proiect tratează o locuinţă individuală alcătuită din: hol dormitor living bucătărie Construcţia sau clădirea are o suprafaţă construită de 85, 28 m2, o suprafaţă locuibilă de 53,11 m2 şi o suprafaţă utilă de 70,97 m2. Accesul în clădire se face prin faţada principală pe o scară cu trei trepte. La intrare este dezvoltat un hol din care este permis accesul în dormitor, bucătărie, living. A. STRUCTURA DE REZISTENŢĂ a acestei clădiri este alcătuită din fundaţii continue sub pereţi alcătuite din talpă şi soclu, pereţii din zidărie de cărămidă plină presată la exterior şi interior, planşee din beton armat monolit turnat peste parter împreună cu centurile. 1. Fundaţiile sunt proiectate a se executa din beton simplu marca B76 în talpă şi B100 în soclu. Adâncimea de fundamentare s-a stabilit la cota 80 cotă care depăşeşte adâncimea de îngheţ a zonei care este de 80 cm faţă de cota terenului natural (CTN). Dimensiunile tălpii de fundaţie sub pereţii exteriori sunt de 60x80 şi sub pereţii interiori 40 cm. Soclul ca element al fundaţiei va avea înălţimea de 50 cm şi lăţimea de 50 cm sub pereţii exteriori şi 40 cm sub pereţii interiori.

2

Deasupra golurilor de uşi şi ferestre se vor turna buiandrugi din beton armat monolit. Acoperişul acestei construcţii are în alcătuire o structură de rezistenţă şi învelitoare. zăpadă. 3 . Cosoroaba se aşează pe conturul pereţilor exteriori şi se leagă de centura cu mustăţi lăsate special cu dimensiunea φ 10. 6. 10. Pereţii de rezistenţă exteriori au grosimea de o cărămidă jumătate ( 37. Buiandrugii vor avea lungimea mai mare cu cel puţin 30 cm decât golul pe care se execută pentru a transmite încărcările date de elementele de deasupra. preiau încărcăturile de la căpriori şi le transmit popilor. Aceştia vor avea grosimea egală cu grosimea peretelui şi înălţimea de 15 cm. preiau încărcările date de învelitoare. aceştia dau forma acoperişului şi realizează pe cosoroabă şi pe pana de coamă.Deasupra soclului s-a prevăzut o hidroizolaţie realizată din carton bitumat lipit cu bitum cald în două straturi pentru a împiedica pătrunderea apei prin capilaritatea la zidărie care duce la formarea igrasiei. Deasupra tuturor pereţilor portanţilor se va turna o centură de beton marca B200 care va avea lăţimea egală cu lăţimea zidului şi înălţimea de 15 cm.) asigurând atât rezistenţa dar şi izolarea termică şi fonică a locuinţei iar pereţii interiori de rezistenţă au grosimea de o cărămidă (25 cm. 2.5 cm. Căpriorii se vor realiza cu dimensiunile de 10x10. Buiandrugi se vor arma cu bare drepte şi etriere din OB37 cu diametru de φ = 8. 15x15.) şi răspund cerinţei de rezistenţă şi de compartimentare a spaţiului interior. 8x8. vânt şi le transmit structurii de rezistenţă a clădirii Şarpanta are în alcătuire: cosoroabă din lemn ecarisat cu dimensiunile de 15x15 cm. Panelele au dimensiunea în secţiune de 12x12. Şarpanta ca structură de rezistenţă este alcătuită din elemente care dau formă acoperişului. 3.

4 . se fixează câte doi popi şi căpriori contra vântului etc. Tâmplărie 2. 4. ţigla prinsă pe o reţea de şipci. calde).- Popii se vor executa din lemn rotund cu dimensiunile φ 12 cm şi au rolul de a prelua toate încărcăturile şarpantei şi de a le transmite planşeului prin intermediul unor tălpi de lemn. 3. prevăzuţi în proiect. ELEMENTE DE ÎNCHIDERE ŞI ELEMENTE EXTERIOARE 1. Tapete. exterioare). Pardoselile (reci. bătută în cuie prin intermediul unei copci pe astereala din scândură. 3. Placaje (gresie. C. Învelitoarea acestei construcţii se va realiza din tablă zincată îmbinată prin falţuri orizontale şi verticale. culoare) 5. FINISAJE Finisajele acestei clădiri sunt alese din gama soluţiilor moderne: 1. Zugrăveli (tip. structura B. Tencuieli (interioare. - Cleşti. Pe tot conturul exterior al locuinţei se va realiza un trotuar din beton monolit cu o pantă de 2% pentru scurgerea apelor între trotuar şi soclu se va turna bitum topit pentru etanşare. faianţă). 2.

2. Buiandrugii monoliţi se execută de regulă din aceeaşi marcă de beton ca la planşee şi centuri. Buiandrugii se armează cu minim patru bare de rezistenţă legate între ele cu etriere cu diametrul 6 mm.1. călăreţi şi etriere. BETONUL CA MATERIAL PENTRU LUCRĂRILE DIN BETON 5 . LUCRĂRI DE CONSTRUCŢII . NOŢIUNI DESPRE BUIANDRUGI Buiandrugii sunt elemente de rezistenţă amplasate deasupra golurilor de uşi şi ferestre. bare ridicate.2.2.BUIANDRUGI 2. Buiandrugii mai lungi de 2 m se vor arma ca şi grinzile cu bare drepte. Se execută din beton armat monolit sau din elemente prefabricate (mai rar). Etape de execuţie: realizarea cofrajului din panouri scândură (două laterale şi fundul) armarea (montarea carcasei) betonarea compactarea betonului decofrarea (mai întâi lateralele şi apoi fundul) Buiandrugii au rolul de a prelua încărcările care vin deasupra golului şi de a le transmite zidăriei pe care reazemă.

deşeuri ceramice) şi betoane cu agregate organice naturale sau artificiale (talaş. cu oţeluri sub formă de vergele netede. Betonul armat este realizat din combinarea betonului simplu care nu rezistă la eforturi de întindere (care pot fi numite 1/10 din cele de compresiune). Din punctul de vedere al execuţiei. betoanele se clasifică în betoane agregate grele sau naturale. TIPURI DE BETON (CLASE ŞI MĂRCI) a. 2. rumeguş). profilate. formând betonul proaspăt. artificiale (granulit. cu agregate minerale uşoare. betoane armate cu armături obişnuite (flexibile). Clasificarea betoanelor Betoanele se pot clasifica din mai multe puncte de vedere. plase sudate. betonul armat poate fi turnat monolit.3. 3) După procedeul de punere în operă. betoanele pot fi betoane simple. iar pentru execuţia corectă a armăturilor de asemenea să aibă noţiuni precise despre execuţia betoanelor. torcretate sau turnate sub apă.În condiţiile lucrului pe noile şantiere fierarii betonişti sunt chemaţi să execute şi lucrări de betoane. astfel: 1) După natura agregatelor. betoanele pot fi turnate obişnuit. Beton simplu se obţine din amestecarea agregatelor pietriş sau piatră spartă şi nisip cu ciment şi apă. 6 . care preiau eforturile de întindere. 2) După modul de armare. cu sau fără armături. injectate. Piatra de ciment se obţine din întărirea pastei de ciment sau a laptelui de ciment (un amestec de ciment cu apă) care se întăreşte în timp. betoane precomprimate. după turnarea în diferite forme şi după întărirea cimentului se formează o piatră artificială numită beton întărit. pompate. zguri metalurgice. prefabricat sau cu eforturi iniţiale de compresiune transmise prin armături. betoane armate cu profiluri laminate. denumit beton precomprimat.

Echivalenţa dintre clasele şi mărcile de beton este dată in următorul tabel: Clasa betonului Bc 3. 7) Din punct de vedere al consistenţei.4) După procedeul de compactare folosit. 6) Din punctul de vedere al compactării sunt betoane compacte.700 kg/m3). betoane grele (2. sunt betoane întărite în condiţii normale. 140 – 85 (anexa 1.000 – 1. betoane compactate prin vibrare. 9) Betoanele se mai clasifică din punct de vedere al lucrabilităţii (L 0 – L1) cu tasare 1 – 9 cm. betonul plastic şi betonul fluid. 5) După procedeul de întărire. Clasele şi mărcile betoanelor În normativul C.000 kg/m3). foarte uşoare (sub 1. betoane presate şi betoane vibropresate. 20 – 40% la cele macroporoase). corespunzătoare unui coeficient de variaţie c=15% acceptat convenţional că reprezintă o calitate medie a execuţiei.5 Bc 5. G100. al rezistenţei la îngheţ – dezgheţ (G50. uşoare (1. Clasa este simbolizată cu Bc (beton clasă) urmat de valoarea rezistenţei caracteristice exprimată în N/mm2 (valoarea minimă statistică sub a cărei valoare se pot întâlni cel mult 5% din rezultate) Marcă este simbolizată cu B după care se înscrie valoarea rezistenţei medii (în Kgf/cm2). b. betoane vibrovacuumate. macroporoase şi betoane celulare (în care golurile cu aer ajung la 75%. betoane autoclavizate. 7 – 10% la semicompacte. betoane compactate manual. betoanele se clasifică în betoane foarte grele (2. betoane vacuumate.500 kg/m3).500 kg/m3). al impermeabilităţii (P2 – P10). betoane aburite. fără 5 7% la cele compacte. sunt betoane necompactate.200 – 2.200 kg/m3). betonul proaspăt se clasifică în beton vârtos.0 Marca betonului B 50 B 75 Clasa betonului Bc 25 Bc 30 Marca betonului B 350 B 400 7 . betoane centrifugate. 8) Din punct de vedere al densităţii aparente.700 – 2. semigrele (1. semicompacte. G150) conform normativului C.2). 140 – 85 şi STAS 10107/0 – 76 s-a introdus clasificarea betoanelor în funcţie de „clasă” în loc de „marcă”.

APĂ) În componenţa betonului intră două categorii de material: cimentul şi apa între care se produce o serie de reacţii chimice în timpul prizei şi întăririi betonului şi agregatele care nu participă la reacţii fiind elemente inerte.0 B 200 Bc 45 B 600 Bc 20.5 B 100 Bc 35 B 450 Bc 10.5) va trebui să aibă la încercarea de compresiune o forţă mai mare 2. prelevate la locul de descărcare din mijlocul de transport. În prepararea betonului cea mai mare importanţă o au cimenturile. ADAOSURI. ipsosul şi varul) sau micşti (amestec de ciment. ELEMENTELE COMPONENTE ALE BETOANELOR (LIANŢI. Cimentul poate fi înlocuit şi de alţi lianţi. b) Cimenturile Acestea se obţin prin clincherizarea unui amestec de calcar şi argilă în proporţii determinate de calitatea cimentului la care se adaugă componente silicioase.0 B 150 Bc 40 B 500 Bc 15. Materiile prime sunt concasate şi încălzite până la temperatura de 1400 – 1450ºC într-un cuptor rotativ. Aceştia pot fi de natură organică (bitumurile pentru betoane asfaltice pentru drumuri) şi de natură minerală (cimentul. Din clincher răcit cu adaosuri de ghips se obţine cimentul care are proprietatea ca în prezenţa apei să se întărească cu întârziere (începerea prizei este astfel 8 . astfel. Ca urmare a unor procese chimice şi fizice se obţine un produs dur clincherul. un beton de marca B100 (Bc 7. a) Lianţii Prin lianţi se înţeleg materialele care leagă granulele agregatelor pentru formarea betonului.5 B 300 Bc 60 B 800 Rezistenţele betoanelor se stabilesc conform STAS 1275 – 80 de regulă pe cuburi de 20x20x20 cm sau 10x10x10 cm.4. AGREGATE. aluminoase sau feruginoase.Bc 7.0 B 250 Bc 50 B 670 Bc 22. PLASTIFIANŢI. ipsos şi polimeri).

lianţi hidraulici. Marca cimentului este simbolizată cu litere ce indică în general compoziţia. Principalele sortimente standardizate sunt: F25. Priza cimentului. Cimentul în contact cu apa suferă o serie de transformări fizice şi chimice formându-se o pastă de ciment. M30 şi Pa35 (STAS 1500 – 75. Cimenturile sunt caracterizate prin tipul de priză şi timpul de întărire. prin degajarea de căldură.dirijată). în N/mm2. această rigiditate marchează fenomenul de priză.. fără adaosuri. se numeşte ciment portland. lianţi hidraulici. Cimentul astfel obţinut. aici se produce fenomenul de întărire a granulei de ciment ce absoarbe apa din gel transformându-se treptat în piatră de ciment (câteva săptămâni). fenomenele chimice şi fizice continuă La nivelul gradului de ciment. devenind rigidă. Fineţea de măcinare a cimenturilor se caracterizează prin suprafaţa granulelor de ciment pe gram. Întărirea betonului: după fenomenul de priză. fineţea de măcinare şi rezistenţele mecanice. Cimenturile sunt cu priză rapidă sau cu întărire rapidă şi cu degajare de căldură mare (pentru betonare pe timp friguros) sau cu degajare mai mică de căldură. care începe să se întărească în timp. Dacă clincherului i se adaugă lianţi hidraulici (care se întăresc în apă şi aer) ca zgură. confecţionate din mortare plastice şi încercate după 28 zile. Ciment portland) 9 . var cenuşă de furnal în diferite proporţii. se obţin tot atâtea calităţi de ciment. P45. În perioada de întărire betonul trebuie să fie permanent umed pentru a asigura apa necesară hidratării continue a granulelor de ciment şi a se evita contracţiile. Ciment cu adaosuri) P40. urmată de cifre care reprezintă rezistenţa cimentului la compresiune. prin variaţia volumului. P50 şi P55 (STAS 388 – 80. rezistenţa cimentului este proporţională cu fineţea de măcinare c) Sorturile de ciment Producerea cimenturilor este standardizată. cu un anumit grad de viscozitate. învelite de un strat impermeabil numit gel. Fenomenele de priză şi întărire datorită fenomenelor chimice sunt însoţite de degajare de căldură. obţinută pe prisme de 4x4x16 cm.

care se obţin prin sfărâmarea în concasare a rocilor sau bolovanilor mari. În STAS 1667 – 76 se prescriu condiţiile tehnice pentru agregate naturale grele. Distanţa dintre armături se fixează astfel ca aceasta să poată fi bine înconjurată de beton. SRA 35. minerale naturale sau artificiale şi agregate organice (de natură vegetală) importante sunt agregatele naturale. fie din agregate concasate. produse din azbociment. d) Agregate La confecţionarea betoanelor se pot folosi agregate. Agregatele minerale artificiale sunt constituite în mod obişnuit din granulit sau argilă expandată. piste. În afară de aceasta dimensiunea maximă a granulelor trebuie să fie cel mult 1/3 din dimensiunea secţiunii transversale şi ½ din grosimea plăcilor. 20 mm la prefabricate.- SR 35. Agregatele minerale naturale sunt constituite fie din agregate de râu. cimenturi hidrotehnice rezistente la sulfaţi) PA 300 şi PA400 (STAS 7055 – 80 Ciment portland alb) Mai sunt cimenturi pentru destinaţii speciale. Agregatele se spală de impurităţi cum ar fi: praf humus argilă 10 . cu întărire rapidă. care provin din dezagregarea naturală a rocilor sub acţiunea îngheţurilor şi dezgheţurilor repetate şi a acţiunilor mecanice produse de apa râurilor. În betonul simplu se pot folosi şi agregate cu dimensiuni mai mari de 100 – 150 mm. H35 (STAS 3011 – 83. obţinându-se agregate colţuroase. cimenturi expansive. drumuri. sonde. Granulele nu trebuie să depăşească o anumită mărime: 30 mm la betonul monolit.

PREPARAREA PE ŞANTIER A BETONULUI Betonul se poate prepara manual sau mecanic.5. Descărcarea betonului proaspăt se face cât mai repede pentru evitarea începuturilor de segregare. puţuri. Pentru dozarea cimentului. în următoarea ordine: apă ciment nisip pietriş După dozare se face malaxarea acestora în betoniere cu cădere liberă sau în betoniere cu amestecare forţată cel puţin 30 de secunde. Pentru accelerarea sau întârzierea prizei betonului se folosesc aditivi întârzietori sau acceleratori de priză. izvoare) apă de mare apă minerală f) Aditivi (adaosuri) Pentru a îmbunătăţii lucrabilitatea betonului şi a structurii lui pentru lucrări la care se cere o omogenitate superioară. impusă şi de forma elementului sau aranjarea armăturilor.e) Apa Pentru realizarea betoanelor. mortarelor şi pentru stropire se poate utiliza în ordinea de preferinţă următoarele tipuri de apă: apă potabilă (de băut) apă nepotabilă (râuri. TRANSPORTUL BETONULUI LA OBIECT 11 . 2.6. lacuri. se folosesc aditivi plastifiaţi. 2. agregatelor şi apei se folosesc dozatoare automate.

AB-15-116 (basculare prin spate şi lateral) autocamioane basculante de 3. 2) pentru ciment: semiremorcile SRC de 9 t. 2. 12 . vagoane speciale Zve – Uecs cu instalaţie pneumatică pentru transport în vrac.5.Pentru a duce betonul la locul de betonare se folosesc: boburi macarale de diferite tipuri jgheaburi sau burlane benzi rulante pompe vagoane Transportul la şantier se face cu agitatoare sau autobasculante cu benă ca mijloace de manipulare intermediare se folosesc recipiente speciale de transport: buncăre basculante tomberoane bene cu fund mobil bene basculante Se poate efectua şi transportul pneumatic al betonului (prin utilizarea aerului comprimat). verificarea săgeţilor. rosturilor. Pe betonul proaspăt şi pe betonul întărit se fac verificări. PUNEREA ÎN OPERĂ A BETONULUI Înainte de betonare se verifică terenurile şi gropile de fundaţie prin verificarea dimensiunilor: săparea ultimului strat se face înainte de turnare. Pentru şantiere şi centrale de beton aprovizionarea materialelor se face cu următoarele utilaje: 1) pentru agregate : autobasculante 1-ABS – 116 (cu basculare prin spate). şi 4. Durata de transport variază de la 30 la 90 minute după temperatura şi natura betonului..7. 4.5 t. poziţia armăturii. La controlul cofrajelor se face verificarea dimensiunilor.

reazemelor popilor şi contra-vânturilor. golurilor pentru instalaţii. Se va urmări ca armătura să nu se deplaseze şi să fie bine îngropată în beton. impurităţi). caloţilor. Compactarea betonului la lucrări de volum mic se face cu mijloace manuale (maiuri de lemn sau metalice. funcţionarea pompelor de beton. cofrajele se udă cu 2-3 ore înainte de turnare. funcţionarea macaralelor. lopeţi cu muchia teşită. numărul de vibratoare. funcţionarea benelor. Colţurile şi marginile grinzilor se îndeasă cu şipci şi cu vergele metalice. TURNAREA ŞI COMPACTAREA BETONULUI Turnarea se face direct din mijlocul de transport cu măsuri de precauţie pentru a nu se produce segregări (separarea pietrişului de masa betonului proaspăt). După aceste verificări şi pregătiri se montează podişul pentru circulaţia muncitorilor şi a mijloacelor de transport care trebuie să nu deformeze cofrajul şi să nu rezeme pe armătură lăsând liber spaţiul de betonare. distanţele dintre armături. Betonul segregat înainte de turnare se reamestecă pentru a-şi recăpăta omogenitatea. 2. acoperirile cu beton şi starea armăturilor (rugină. Înainte de începerea operaţiilor de betonare se verifică: funcţionarea betonierelor cu dozatoarele de apă.5 m. La armături se verifică poziţia lor conform desenelor. La elementele de dimensiuni mici se face cu căuşe şi lopeţi. la înălţimi mai mari se folosesc tuburi pentru turnare.8. 13 . dozatoarele de agregate şi ciment. vergele metalice). Compactarea mecanică se face prin vibratoare. Turnarea direct în cofraj nu trebuie să depăşească înălţimea de 1. Vibrarea pune în mişcare particulele componente ale betonului asigurând astfel aranjarea lor omogenă conform granulaţiei particulelor.

75+0.40x0.00 m3 2.În timpul vibrării betonul este fluid.60x0.375) + 2(2x1. Vibrarea se poate face prin vibratoare de interior (obişnuit de forma cilindrică).96+0. denumite şi pervibratoare şi prin vibratoare de suprafaţă. exclusiv susţinerile la construcţii având înălţimea până la 20 m inclusiv la plăci şi grinzi.20 + 2.16 m2 Rotund=5. grinzi şi stâlpi din panouri nefolosibile.20 = 0. în buiandrugi.20) + 1. scurte şi subscurte. CZ 0106b Beton marca B200 pentru betoane obişnuite cu agregate grele.90x0.20+150x0.20 m2 3.20+1.375x0. 3. cu astereală din scânduri de răşinoase.20x0. ANTEMĂSURĂTOARE – BUIANDRUGI FERESTRE 1. pentru armat în elemente cu secţiune redusă sau 14 . 3(2.375x0.60=5.40x0. CB 04 A COFRAJE pentru beton armat în plăci.375x0.76+0.00 x 0.60x0.375)+1(2x1.90x0. sortate cu granulaţia până la 16 mm. CA 02 I Turnarea betonului armat în elementele construcţiilor exclusiv cele executate în cofraje glisante.9225 m3 Rotund = 1. 45+0.64+0. iar după oprirea vibrării betonul devine compact.20) + 2(1.375)=0. 3(2x2.

657 0.624 m2 m3 m3 0.657x1.20=0.210x1.310x1.13 0.120x5.008=0.385 0.0005x5.20=0.00=0.00045x5.9225x1.20=0.00=350 0.00=0.13 0.385x1. NECESAR DE MATERIALE – BUIANDRUGI CZ 0106B Ciment M30 (saci) Nisip 0-3 mm Nisip 3-7 mm Pietriş 7-16 mm Apă kg m3 m3 m3 m3 350x1.00 m3 4.31 0.00=0.20=0. 0.929 m3 Rotund=1.20=0.armături foarte dese şi în piloţi Franki preparat cu ciment M30 în instalaţii necentralizate.21 CB 04 A Panouri de cofraj cu astereală din scânduri de răşinoase scurte şi subscurte dulapi de răşinoase scânduri de răşinoase cuie cu cap conic tip A pentru construcţii ulei emulsionabil pentru decofrare kg kg 0.00234 15 .00=0.025x5.0026 0.025x5.

00=0.5 16 .5 kw ore 0. NECESAR DE UTILAJE – BUIANDRUGI CZ 0106 B Betoniere de 250 l cu cădere liberă Acţionată electronic ore 0.293x1.50x1.300x1.00=1.CA 02 I Beton marca …1) Apă m3 m3 1.00=0.008 0.9-1.008x1.293 CA 03 I Vibrator de adâncime pentru Beton acţionat electric 0.3 5.00=0.

468 0.728 0.2 Dulgher construcţii 2.850x1.00=0.59x1.1 Dulgher construcţii 1.2 Muncitor deservire 3.280x1.2 Dulgher construcţii 2.00=0.16x1.16x1.04 0.16 17 .2 Betonist 3.00=0.85 CB 04 A Dulgher construcţii 4.59 0.44 0.2 Dulgher construcţii 3.2 Betonist 1.00=0.00=0.1 ore ore ore ore 0.20=1.20=0.00=0.20=1.20=0.2 ore ore 0. NECESAR DE FORŢĂ DE MUNCĂ CZ 0106 B Betonist 2.2 Dulgher construcţii 1.624 CA 02 I Betonist 5.20=0.1 ore ore ore ore ore 0.27x5.6.404 0.14x5.20x5.44x1.09x5.16 0.28 0.12x5.

89x1.67x1.89 0.67 0.00=0.1 Betonist 2.Fierar 3.16 0.2 Muncitor deservire 3.00=0.1 ore ore ore ore 0.00=0.87 18 .2 Muncitor deservire 2.87x1.16x1.00=0.

DEVIZ PE CATEGORII DE LUCRU .7.BUIANDRUGI 19 .

33 0.10 146 8.716 6.60 6.16 27.30 129 172.30 43.30 129.272 răşinoase scurte şi subscurte exclusiv susţinerile la construcţii având înălţimea până la 20 m inclusiv la 1 Apă plăci şi grinzi Beton marca B200 pentru betoane obişnuite cu m1.M.60 6. CENTRALIZATOR DE MATERIALE Nr.30 5.70 0.40 20 0. cu astereală din scânduri de 2 CB04A Nr. sortate cu granulaţia până la 16 mm.40 0. crt.42 3 CZ0106 B agregate grele.30 43.00 3.46 79.23 3 m146 3 0.82 Kg 350.23 1.70 Kg .8. 2 (Beton B200) 8.01 0.82 161. Crt .00 163.89 2 TOTAL 4 Cuie cu cap conic Kg 0. Cantitatea 17.9 Dulapi de răşinoase Nisip 0…3 mm Nisip 0…7 mm Panouri de cofraje Pietriş 7…16 mm Scânduri de răşinoase Ulei emulsionabil m3 m3 m3 m2 m3 m 3 5 6 7 8 9 10 11 0.60 CA 02 I exclusiv cele executate în cofraje glisante în Material e Manoper ă Utilaj Total 1 buiandrugi Cofraje pentru beton armat în plăci.616 142.396 51.31 0. grinzi şi stâlpi din panouri nefolosibile. Simbol Preţul unitar Cantitatea UM Denumire articol de Turnarea betonului armat în elemente construcţiilor material manoperă utilaj 0. Denumire material U. pentru armat în elemente cu secţiune redusă sau armături foarte deseM30 piloţi Franki preparat cu 3 Ciment şi în ciment M30 în instalaţii necentralizate.21 6 384.13 TOTAL GENERAL 384.39 0.

.. Mihul. A.. 4. 5. 1976. 1980. 8.. Tehnologia lucrărilor de construcţii. Editura tehnică. Bucureşti. 1993. Editura Didactică şi Pedagogică.9. 7. Editura Didactică şi Pedagogică. Roşoga C. Bucureşti. Zaharia N. Bucureşti. 1989.. Davidescu I. Institutul de construcţii Bucureşti.. Finisaje în construcţii. Cărare T. Utilajul şi tehnologia lucrărilor de finisaje în construcţii. Bucureşti. 1979. Roşoga C. Cartea zidarului. revizuită. R. Denis V. 6. 1978. 3. Tehnologia lucrărilor de construcţii.. Roşoga C. Darie M. A şi colectiv. 1981.. Editura Didactică şi Pedagogică.. Cartea fierarului betonist. Tehnologia lucrărilor decorative. Terlea A. Bucureşti. manual pentru licee industriale cu profil de construcţii clasa a-XI-a şi şcoli profesionale. Bucureşti... Davidescu I.. Prundeanu D. Ediţia a-II-a. 1995. Davidescu I. A. 21 . 2. Bucureşti. R. Editura Didactică şi Pedagogică. Nicolae V. Utilajul... 1980. Editura Tehnică. Editura Didactică şi Pedagogică. BIBLIOGRAFIE 1. Bucureşti. Protecţia muncii în construcţii-montaj. Editura Didactică şi Pedagogică. Peştişanu C. 9.

22 .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->