Substanța cenușie este dispusă în măduva spinării la interior, sub forma literei H pe când substanța albă

se află la exterior. Masa de de substanță cenușie prezintă trei perechi de coarne:- anterioare - conțin
neuroni somatomotori, ce coordonează activitatea musculaturii striate și ai căror axoni constituie
rădăcinile anterioare ale nervilor spinali.- posterioare - conțin neuroni somatosenzitivi și intercalari (de
asociație). Axonii unor neuroni somatosenzitivi formează căile ascendente, ce conduc informațiile de la
diverși receptori către cortexul cerebral.- laterale - conțin neuroni vegetativi,iar in jumatatea anterioara
neuroni visceromotori. Cei situați în partea anterioară coordonează motilitatea musculaturii netede, iar
cei situați în partea posterioară recepționează impulsurile de la viscere.Între coarnele posterioare și cele
laterale și în jurul canalului ependimar se găsește substanța reticulată, formată din grupuri de neuroni
așezați în rețea. În centrul substanței cenușii se află comisura cenușie, în interiorul căreia se găsește
canalul ependimar, rest al tubului neural.

Substanța albă este situată la nivelul creierului în profunzimea emisferelor cerebrale și cerebeloase, în
timp ce în măduva spinării ea ocupă o poziție superficială. Agregate de substanță cenușie, ca de exemplu
nucleii bazali, nucleii trunchiului sunt distribuiți în profunzimea substanței albe.Cerebelul este structurat
cu substanța albă la exterior și nucleii cerebelului distribuiți în profunzimea substanței albe de
asemenea și ventriculii cerebrali. Substanța albă e compusă în cea mai mare parte din prelungirile
nervoase (axonii și dentritele) neuronilor care sunt situați în exclusivitate în substanța cenușie.Axonii au
rolul de a conecta diferitele zone ale substanței cenușii, ei transmițând impulsurile nervoase (potențiale
de acțiune) de la un neuron la altul.În substanța albă, prelungirile axonilor sunt acoperite de un strat de
mielină. Mielina are rolul de a izola electric fibrele nervoase și de a facilita o conducere rapidă a
potențialelor de acțiune împidicând un scurt circuit între căile nervoase.

Măduva spinării face parte din Sistemul nervos central i, fiind învelit la fel ca și creierul într-o
membrană . Măduva spinării este localizată în canalul vertebral și ține de la vertebra cervicală C1 până la
vertebra lombară L2. Măduva spinării are doua funcții principale. În primul rând,ea acționează ca un
sistem de conducere in ambele sensuri între creier și sistemul nervos periferic.Aceasta funcție este
îndeplinită prin intermediul neuronilor senzitivi și motori;fibrele acestora din urmă formează fascicule
lungi,ce pleacă din diferite parți ale creierului.Ele coboară pe distanțe variate prin măduva spinării și la
capătul lor la mare distantă de creier,vin în contact dendritele sau cu corpii celulari ai neuronilor senzitivi
sau motorii aparținând sistemului nervos periferic.Mesajele pot fi transmise prin intermediul
sinapselor,între neuronii periferici și cei spinali. A doua funcție a măduvei spinării este de a controla
activitățile reflexe simple.Aceasta se obține prin neuroni,ale căror prelungiri se extind pe distanțe mici în
sus și în jos prin măduva spinării și prin interneuroni care transmit mesajele direct între neuronii senzitivi
și cei motori.

Cerebelul sau creierul mic este o porțiune a sistemului nervos central. Se află în cutia craniană în partea
inferioară, posterioară a acesteia. Este poziționat în spatele trunchiului cerebral. Se compune din
emisferele cerebeloase care se prezintă ca două părți laterale dispuse de o parte și de alta a unei
porțiuni mediane care le leagă și care se numește vermis. Cele două părți laterale numite emisfere
cerebeloase sunt alcătuite din doi lobi: lobul anterior (paleocerebel) și lobul posterior (neocerebel).
Vermisul este unit de asemenea cu o porțiune alungită numită lob floculonodular (arhicerebel).
Nervii cranieni

Nervii olfactivi sunt nervi senzitivi si sunt reprezentanti prin axonii celulelor senzitive din mucoasa nazala
de unde pornesc impulsurile de miros pe care le transmit spre scoarta cerebrala. Nu apartin trunchiului
cerebral.
II. Nervii optici sunt nervi senzitivi si isi au originea in neuronii multipolari din retina si transmit impulsul
determinat de excitatiile vizuale spre scoarta cerebrala.
III. Nervii oculomotori sunt nervi motori si isi au originea in pedunculii cerebrali punand in actiune o
parte din muschii globilor oculari (dreptul superior, dreptul inferior, dreptul intern, oblicul inferior) si
ridica pleoapa superioara.
IV. Nervii trohleari sunt nervi motori si isi au originea in pedunculii cerebrali. Ei actioneaza asupra
muschiului oblic superior ai globilor oculari.
V. Nervii trigemeni sunt nervi micsti si isi au originea in mai multi nuclei din trunchiul cerebral (bulb,
punte, mezencefal). Ei sunt formati din trei ramuri: olfactiva, maxilara si mandibulara. Primele doua sunt
senzitive si inerveaza tegumentul si musculatura fetei, iar cea de-a treia este mixta si inerveaza muschii
masticatori.
VI. Nervii abducens sunt nervi motori cu originea in punte, punand in miscare muschiul drept extern al
globilor oculari.
VII. Nervii faciali sunt nervi micsti care isi au originea in punte. Ei asigura inervatia musculaturii mimicii,
sensibilitatea gustativa si secretia glandelor salivare, sublinguala sisubmaxilara.
VIII. Nervii vestibulo-cohleari sunt nervi senzitivi si sunt formati din doua componente: ramura cohleara
(acustica) ce culege de la urechea interna impulsul produs de excitatiile auditive si ramura vestibulara
care culege tot de la urechea interna informatii in legatura cu pozitia corpului in spatiu (echilibru). Isi are
originea in punte.
IX. Nervii glosofaringieni sunt nervi micsti si isi au originea in bulb. Ei asigura sensibilitatea gustativa,
inervatia muschilor laringelui si secretia glandelor parotide.
X. Nervii vagi sunt nervi micsti cu originea in bulb si au traiectul cel mai lung; au fibre senzitive, motorii si
vegetative si controleaza activitatea majoritatii organelor interne (inima, plamani, stomac etc).
XI. Nervii accesori sunt nervi motori si isi au originea in bulb, si inerveaza muschii
sternocleidomastoidieni si frapezi.
XII. Nervii hipoglosi sunt nervi motori cu originea in bulb si inerveaza musculatura limbii.

Sistemul nervos periferic cuprinde acele componente ale sistemului nervos, care se află în

afara creierului şi a măduvei spinării (cele două formând sistemul nervos central: SNC): nervii cranieni,
nervii spinali şi ganglionii spinali cu prelungirile lor. Sistemul nervos periferic nu este protejat de oase sau
de o barieră, cum este bariera hematoencefalică pentru creier (un fel de "filtru" al sângelui).
Nervul oculomotor îşi are originea aparentă în mezencefal (în fusa pedunculară), iar originea reală în
nuclecul oculomotor (fibre somatice motorii), care inervează: drept superior, drept inferior, oblic inferior,
drept intern) şi nucleul accesor al oculomotorului (fibre vegetative parasimpatice). Nervul oculomotor
are atât fibre nervoase motori somatice care inervează musculatura estrinsecă a globului ocular cât şi
fibre vegetative parasimpatice (numai parasimpatice), care determină mioza (reflex fotomotor sau
pupiloconstrictor) distribuit la musculatura circulări ai irisului şi corpului ciliar.
Piamater este o membarana conjunctiva-vascularizata care adera intim la formatiunile sistemului nervos
central(SNC)patrunzand si santuri si fisuri.In grosime ei se gasetc vase arteriale. Prelungirile
piamaterului,impreuna cu ramurile arteriale si celulele gliale formeaza bariera hematoencefalica.Ca şi în
sistemul nervos în totalitatea lui, şi în sistemul nervos periferic se deosebesc două componente:(1) Fibre
nervoase somatice eferente (motorii) destinate vieţii de relaţie, cu terminaţie în organele efectoare, în
general în placa motorie musculară, responsabil de mişcarea voluntară sau reflexă, şi fibre nervoase
aferente (senzitive sau senzoriale), provenind de la formaţiile receptoare, care transmit informaţii de la
periferie în sistemul nervos central.(2) Fibre nervoase vegetative eferente sau aferente (simpatice sau
parasimpatice), care depind de sistemul nervos autonom, responsabile pentru organele interne (viscere)
şi activitatea glandulară (funcţii care sunt inconştiente).În nervii periferici, cranieni sau spinali, fibrele
nervoase somatice sunt amestecate în diverse proporţii cu cele vegetative. Exemple: Nervul
locomotor conţine atât fibre nervoase somatice pentru motilitatea extrinsecă a globilor oculari, cât şi
fibre vegetative - simpatice şi parasimpatice - pentru motilitatea intrinsecă (iridoconstrictoare şi
iridodilatatoare). Nervul vag sau pneumogastric conţine un mic contingent de fibre motoare somatice
(de ex. pentru muşchii fonatori ai laringelui); cea mai mare parte este constituită din fibre vegetative
parasimpatice, destinate organelor interne (viscere) din cutia toracică şi din abdomen. Nervul
median este alcătuit din fibre somatice motoare şi sensitive aparţinând plexului brahial (C5 - T1) şi din
fibre vegetative simpatice provenind din lanţul ganglionar cervical, în special din ganglionul stelat.

Diencefalul este situat in continuarea trunchiului cerebral, deasupra maxilarului, sub emisferele
cerebrale. La nivelul diencefalului se află ventriculul III.- este partial acoperit de emisferele cerebrale-
prezinta pe partea ventrala un grup de nuclei care formeaza hipotalamusul; acestia apartin sistemului
nervos vegetativ; ei controleaza activitatea organelor interne, compozitia mediului intern, metabolism,
comportamentul alimentar, sexual si afectiv etc- la suprafata se vede doar locul de intrare a nervilor
optici (care fac parte dintre nervii cranieni) si o parte din marginea inferioara; substanta cenusie a
diencefalului formeaza nuclei; cei mai voluminosi nuclei diencefali primesc impulsuri pe cai senzitive:
vizuala, auditiva, gustativa, tactila, termica, dureroasa, propioceptiva inconstienta si vestibulara (nu si pe
cea olftactiva care intra direct in emisferele cerebrale); axonii neuronilor de aici fac sinapsa in scoarta
cerebrala; nuclei sunt situati pe caile sensitive; in componenta lui se gasesc si nuclei vegetativi.- in
partea inferioara a diencefalului, numita hipotalamus, se afla nuclei vegetativi cu diferite functii:
regleaza temperatura, continutul in apa al organismului, pofta de mancare, activitatea organelor
sexuale, determina menifestari legate de emotii etc.- alti nuclei diencefalici formeaza doua mase laterale
- talamusul; ei primesc impulsuri prin caile senzitive si le dirijeaza spre alte strucutri ale creierului;- in
legatura stransa cu diencefalul sunt doua glande endocrine hipofiza pe partea ventrala si epifiza pe
partea dorsala