A

D

V E R B U L

Daria Vasileva Metodieva, Facultatea de Litere Erasmus

1

adverbele analizabile sunt derivate si compuse.adverbele analizabile. nu. dar in clasa adverbelor. de loc (aici. azi). foarte. deoarece are flexiune analitica prin gradele de comparatie. mai ales din cauza eterogenitatii sale (nu se conjuga. cum. jos. Acest tip este nucleul clasei. cum ar fi: -este. etc. adverbele neanalizabile sunt cuvinte monomorfematice. acolo). Sufixul –este.adverbele neanalizabile. aici. sau un alt adverb. eterogena care determina un verb. Din punct de vedere sintactic. Unii gramaticieni cred insa ca adverbul este o parte de vorbire flexibila.1) Definitie Adverbul reprezinta o clasa de cuvinte (parte de vorbire) neflexibila. Analiza morfematica a elementelor nu scoate in evidenta morfeme gramaticale. Eterogenitatea sintactica este intr-o stransa legatura cu eterogenitatea semantica. 2) Structura Caracteristica principala a adverbului este invariabilitatea. la care se adauga anumite sufixe lexicale specifice derivarii adverbiale. si nu se declina). unde. azi. de timp (ieri.). asa cum spune si numele. ci in cel mai bun caz anumite sufixe sau particule care se adauga. adverbele se impart in doua mari categorii: analizabile si neanalizabile. reprezinta cele mai importante si mai folosite adverbe (da. acolo. de obicei la sfarsitul cuvantului. un adjectiv. sus. Din punct de vedere al structurii. sau de mod (asa. o serie de elemente se diferentiaza prin trasaturi sintactico-semantice speciale. . aceasta serie se numeste a cliticelor sau a semiadverbelor. adverbele de obicei sunt determinatori circumstantiali ai verbului. altfel). -mente. Semiadverbele au sens de intensificare sau de precizare. dar opinia generala este ca adverbul este neflexibil. el nu flexioneaza dupa celelalte categorii gramaticale. spre 2 . dar si pentru ca are trasaturi care seamana cu cele ale altor clase semantice. dar pot avea si alte roluri. Adverbele analizabile au la baza alte cuvinte. . is. Aceasta clasa de cuvinte ridica o problematica deosebita. asa incat deosebirea sa de alte parti de vorbire este foarte dificila uneori. ieri.

. Ele se formeaza in urmatoarele feluri: . oricat. barbateste. etc. In limba romana exista un mare numar de locutiuni adverbiale. . cu raul. 3 . . . acum. pe bune. . departe. aici. etc. Confuzia cu alte clase. . an de an. 3) Clasificare Adverbele se pot clasifica din mai multe puncte de vedere. cu bine. maine. c) dupa circumstanta: . oricand. formeaza cel mai adesea adverbe de la substantive (frateste. a) dupa forma: . deoarece adverbele care se termina in –este au un omolog adjectiva care se termina in –esc. cum.exemplu. nicicand.locutiuni: zi de zi. niciodata.prepozitie + substantiv: cu binele. de bine de rau.negative: niciunde. etc. etc. b) dupa sens: . etc. etc. etc. etc. Un rol special si complicat il ocupa locutiunile adverbiale. . etc. etc. si contine elemente variate.de mod: asa. etc. in vecii vecilor. acolo. departe.simple: bine. devreme. . etc. unde. niciodata. bine. oriunde. sunt mult mai numeroase.interogativ-relative: unde. de exemplu. Adverbele formate prin compunere insa. etc. se evita usor in acest caz. O locutiune este un grup de cuvinte cu inteles unitar. azi. care se comporta din punct de vedere gramatical ca o singura parte de vorbire.demonstrative: aici. atunci. . . etc. .propriu-zise: tarziu. etc.). de bine de rau.compuse: altundeva. motivat. Sufixul –is pleaca tot de la substantive. altfel. cat. etc. oricum.nehotarate: oriunde.de timp: ieri. si anume adjectivul.de cauza: deoarece. . de la inceput. etc.prepozitie + adjectiv substantivizat: cu frumosul. draceste. din cand in cand.prepozitie + supin: pe rupte. omeneste.mai multe prepozitii + substantiv: de la capat.de loc: acolo.

Clasificarea adverbelor predicative: 1. . mai ales. dimineata etc. tot asa de. d) dupa origine: . f) dupa gradele de comparatie: . care nu accepta verbul a fi: desigur. numai. sa: Desigur¹/ ca vine. vara. neindoios. . etc. incalte (= macar). tot. zi de zi mai. beat turta. care accepta verbul a fi: sigur. tot mereu mai. etc.provenite din adjective cand stau pe langa un verb: scrie frumos.adverbe predicative (care indeplinesc functia de predicat cand sunt urmate de conjunctiile ca.comparativ: 1) de inferioritate: mai putin bine 2) de egalitate: la fel de bine (tot atat de. Acestea alcatuiesc predicatul verbal al propozitiei. cu siguranta. indubitabil. neindoios. fara doar si poate etc. ba. fara indoiala. destul de) 3) de superioritate: mai bine (din ce in ce mai. bineinteles. sarat ocna. poate. cert. fara indoiala. e) dupa relatia sintactica: . prea. indubitabil etc. nu. negresit.²/ (desigur = predicat verbal): sigur. altfel.provenite din substantive: 1. . da. adormit bustean. mult mai) 4 . merge drept.de conditie: altminteri. cert. posibil. bineinteles. inghetat tun. nici. probabil. imposibil. posibil. negresit.. alb etc. barem. aproape. pe masura ce trece timpul mai. si (= chiar). iar impreuna cu verbul copulativ eliptic a fi realizeaza predicatul nominal al propozitiei. in ciuda.concesiv: desi. 2. cu siguranta.semiadverbe (adverbe fara functie sintactica) care dau anumite nuante contextului: abia. poate. macar. inca. 2. parca. imposibil. inadins. singur cuc. tocmai. desigur. probabil.pozitiv: bine .de scop: de aceea. chiar. fara doar si poate etc. doar. gol pusca. cel putin. cam. deja. substantive folosite ca adverbe pentru a reda superlativul unor adjective: indragostit lulea. . substantive ce denumesc notiuni de timp: luni. beat crita. Acestea au functia sintactica de nume predicativ. mai.

1. adverbiala) complement circumstantial sociativ: Sa stam tot timpul impreuna.de superioritate: cel mai bine 2) absolut: foarte bine. mila. 11. (locutiune complement circumstantial conditional: Vorbeste. 13. 12. 10. 5) Relatia cu alte clase lexico-gramaticale 5 . 15. altfel nu te iert! complement circumstantial concesiv: Desi a fost soare. lui.de inferioritate: cel mai putin bine . element predicativ suplimentar: Nu te stiam asa! complement circumstantial de loc: A venit acasa. n-a ajuns devreme acasa. extraordinar de. atribut adverbial: Lectia de azi e interesanta. 5. complement circumstantial consecutiv: Tremura de frig de mai mare predicat verbal: Sigur ca vine. complement circumstantial de mod: A mers bine. atribut adjectival: Nu-mi place asemenea om. 6. 7. complement circumstantial de cauza: Toata lumea il felicita de bine ce complement circumstantial de scop: A venit justificat pentru problema a facut. atat de. 8. complement circumstantial de timp: A venit ieri. grozav de etc.. 2. 9.superlativ: 1) relativ: ./ Deoarece a plecat. 4.) 4) Functii sintactice Adverbele pot indeplini o mare varietate de functii sintactice. 3. complement circumstantial cumulativ: Voia in plus si banii. teribil de bine (prea. nume predicativ: E posibil sa vina. dar functia lor de baza este aceea de complement. totusi a plouat. astfel de. 14. asa de.

ca in a fi una cu. De asemenea. In anumite situatii. de la discutii cotidiene pana la limbaj politic. dar nu numai. prin adaugarea altor parti de vorbire.. adjective sau alte adverbe. Anumite prepozitii au un rol apropiat de cel al adverbului in situatia in care nominalul urmator nu este actualizat (Ex: Bei ceai cu miere. din cauza faptului ca ele se modifica mereu si multe alte parti de vorbire pot deveni adverbe. verb sau adverb sau adjectiv la adverb). si intelegerea lor este foarte importanta pentru toti vorbitorii de limba romana. Procedeul cel mai raspandit si folosit in limba romana este adverbializarea adjectivelor. Pronumele nehotarat una are un rol deosebit. dar si romanilor. nu doar celor care nu sunt vorbitori nativi. si se afla intro continua schimbare.. adverbele joaca un rol crucial in comunicare. De cele mai multe ori. confuzia se realizeaza intre adverbe si adjective. In concluzie. distinctia dintre cele doua clase este posibila numai pe baza criteriului sintactic. adverbele ridica numeroase probleme. fie ei din Romania sau din afara ei. precum si modificarea structurala a adverbelor deja existente. fiind folosite in toate stilurile. iar adverbele verbe. . adjectivele determina substantive. si poate fi folosit cu valoare adverbiala cand exprima ideea de unitate si solidaritate.Clasa adverbelor este poate cea mai dinamica din limba romana. 6 . sau fara?). Din punct de vedere morfologic substantivele pastreaza formal opozitia de numar sau de articulare. si uneori diferenta se poate realiza doar analizand partea de vorbire determinata (substantiv la adjectiv. Un alt procedeu destul de comun este conversiunea unor substantive care denumesc unitati de timp.

Editura Academiei Romane. Editura Saeculum. -Gramatica esentiala a limbii romane. 2004 7 . Editura Univers Enciclopedic. 2002. 2009 -Pana Dindelegan. G. 2005 -Dictionarul Explicativ al Limbii Romane.Bibliografie: -Gramatica Limbii Romane.