A

D

V E R B U L

Daria Vasileva Metodieva, Facultatea de Litere Erasmus

1

Analiza morfematica a elementelor nu scoate in evidenta morfeme gramaticale. deoarece are flexiune analitica prin gradele de comparatie. el nu flexioneaza dupa celelalte categorii gramaticale. is.adverbele neanalizabile. de loc (aici. aceasta serie se numeste a cliticelor sau a semiadverbelor. adverbele de obicei sunt determinatori circumstantiali ai verbului. Acest tip este nucleul clasei. azi. asa incat deosebirea sa de alte parti de vorbire este foarte dificila uneori. adverbele neanalizabile sunt cuvinte monomorfematice. dar si pentru ca are trasaturi care seamana cu cele ale altor clase semantice. un adjectiv. altfel). Sufixul –este.). -mente. dar pot avea si alte roluri. de timp (ieri. adverbele se impart in doua mari categorii: analizabile si neanalizabile. Din punct de vedere sintactic. asa cum spune si numele. de obicei la sfarsitul cuvantului. ieri. reprezinta cele mai importante si mai folosite adverbe (da. Unii gramaticieni cred insa ca adverbul este o parte de vorbire flexibila. Aceasta clasa de cuvinte ridica o problematica deosebita. dar opinia generala este ca adverbul este neflexibil. Semiadverbele au sens de intensificare sau de precizare. aici. jos. Adverbele analizabile au la baza alte cuvinte. unde. . azi). sus. mai ales din cauza eterogenitatii sale (nu se conjuga. cum. . sau de mod (asa. spre 2 . Eterogenitatea sintactica este intr-o stransa legatura cu eterogenitatea semantica. 2) Structura Caracteristica principala a adverbului este invariabilitatea. si nu se declina). Din punct de vedere al structurii. cum ar fi: -este.adverbele analizabile.1) Definitie Adverbul reprezinta o clasa de cuvinte (parte de vorbire) neflexibila. foarte. o serie de elemente se diferentiaza prin trasaturi sintactico-semantice speciale. dar in clasa adverbelor. nu. la care se adauga anumite sufixe lexicale specifice derivarii adverbiale. acolo). etc. acolo. sau un alt adverb. eterogena care determina un verb. ci in cel mai bun caz anumite sufixe sau particule care se adauga. adverbele analizabile sunt derivate si compuse.

sunt mult mai numeroase. Un rol special si complicat il ocupa locutiunile adverbiale. cu raul. cu bine. acolo. etc. devreme. etc. acum. 3 . In limba romana exista un mare numar de locutiuni adverbiale. .prepozitie + substantiv: cu binele. etc. departe. departe. atunci. an de an. altfel. de exemplu. in vecii vecilor.nehotarate: oriunde. cat. . se evita usor in acest caz.prepozitie + supin: pe rupte. oricand.propriu-zise: tarziu.mai multe prepozitii + substantiv: de la capat. bine. aici.locutiuni: zi de zi.exemplu. si contine elemente variate. si anume adjectivul. unde. etc. etc.de cauza: deoarece. Adverbele formate prin compunere insa. etc. cum.prepozitie + adjectiv substantivizat: cu frumosul. Ele se formeaza in urmatoarele feluri: . O locutiune este un grup de cuvinte cu inteles unitar. etc. de la inceput. formeaza cel mai adesea adverbe de la substantive (frateste. nicicand. . etc. motivat. .de timp: ieri. etc. maine. etc. omeneste. azi. etc. oriunde. . de bine de rau.de mod: asa. oricat. .demonstrative: aici. etc. etc. etc. . Sufixul –is pleaca tot de la substantive. 3) Clasificare Adverbele se pot clasifica din mai multe puncte de vedere. pe bune. . Confuzia cu alte clase. deoarece adverbele care se termina in –este au un omolog adjectiva care se termina in –esc. etc. etc. .interogativ-relative: unde. b) dupa sens: .de loc: acolo. din cand in cand.compuse: altundeva. draceste. . care se comporta din punct de vedere gramatical ca o singura parte de vorbire. . . barbateste.negative: niciunde. a) dupa forma: . niciodata. c) dupa circumstanta: . de bine de rau. niciodata.simple: bine. oricum. etc.).

doar. cert. . iar impreuna cu verbul copulativ eliptic a fi realizeaza predicatul nominal al propozitiei. neindoios. destul de) 3) de superioritate: mai bine (din ce in ce mai. si (= chiar).comparativ: 1) de inferioritate: mai putin bine 2) de egalitate: la fel de bine (tot atat de.de conditie: altminteri. incalte (= macar). aproape.. inghetat tun. cu siguranta.de scop: de aceea. inca. tocmai. indubitabil. mai. Acestea au functia sintactica de nume predicativ. chiar. parca. gol pusca. posibil.semiadverbe (adverbe fara functie sintactica) care dau anumite nuante contextului: abia. altfel. cel putin. mai ales. beat crita. fara indoiala. d) dupa origine: . dimineata etc. bineinteles. nici.²/ (desigur = predicat verbal): sigur. nu. negresit. alb etc. probabil. Clasificarea adverbelor predicative: 1. sa: Desigur¹/ ca vine. substantive ce denumesc notiuni de timp: luni. tot. . inadins. tot mereu mai. etc. vara. da. fara indoiala.concesiv: desi.provenite din substantive: 1. care nu accepta verbul a fi: desigur. fara doar si poate etc. desigur. cam. tot asa de. cu siguranta. 2. merge drept. imposibil. numai. pe masura ce trece timpul mai. neindoios. singur cuc. f) dupa gradele de comparatie: . probabil. bineinteles. mult mai) 4 . beat turta. care accepta verbul a fi: sigur.provenite din adjective cand stau pe langa un verb: scrie frumos. . prea. cert. etc. substantive folosite ca adverbe pentru a reda superlativul unor adjective: indragostit lulea. deja. ba.pozitiv: bine .adverbe predicative (care indeplinesc functia de predicat cand sunt urmate de conjunctiile ca. imposibil. negresit. in ciuda. 2. sarat ocna. adormit bustean. Acestea alcatuiesc predicatul verbal al propozitiei. fara doar si poate etc. indubitabil etc. barem. poate. poate. . zi de zi mai. e) dupa relatia sintactica: . macar. posibil.

14. totusi a plouat. atribut adverbial: Lectia de azi e interesanta. astfel de.de inferioritate: cel mai putin bine .de superioritate: cel mai bine 2) absolut: foarte bine. lui. atat de. asa de. 7. complement circumstantial de cauza: Toata lumea il felicita de bine ce complement circumstantial de scop: A venit justificat pentru problema a facut. 10. 5. 3. element predicativ suplimentar: Nu te stiam asa! complement circumstantial de loc: A venit acasa.) 4) Functii sintactice Adverbele pot indeplini o mare varietate de functii sintactice.superlativ: 1) relativ: . 13. 15. 1. complement circumstantial de timp: A venit ieri. complement circumstantial consecutiv: Tremura de frig de mai mare predicat verbal: Sigur ca vine. 8. complement circumstantial cumulativ: Voia in plus si banii. teribil de bine (prea. mila.. adverbiala) complement circumstantial sociativ: Sa stam tot timpul impreuna. complement circumstantial de mod: A mers bine. atribut adjectival: Nu-mi place asemenea om. altfel nu te iert! complement circumstantial concesiv: Desi a fost soare./ Deoarece a plecat. dar functia lor de baza este aceea de complement. 6. n-a ajuns devreme acasa. 9. grozav de etc. 12. (locutiune complement circumstantial conditional: Vorbeste. extraordinar de. 2. 11. nume predicativ: E posibil sa vina. 4. 5) Relatia cu alte clase lexico-gramaticale 5 .

precum si modificarea structurala a adverbelor deja existente. distinctia dintre cele doua clase este posibila numai pe baza criteriului sintactic. si intelegerea lor este foarte importanta pentru toti vorbitorii de limba romana. si se afla intro continua schimbare.Clasa adverbelor este poate cea mai dinamica din limba romana. dar si romanilor. prin adaugarea altor parti de vorbire. fiind folosite in toate stilurile. adjective sau alte adverbe. Un alt procedeu destul de comun este conversiunea unor substantive care denumesc unitati de timp. iar adverbele verbe. sau fara?).. si poate fi folosit cu valoare adverbiala cand exprima ideea de unitate si solidaritate. fie ei din Romania sau din afara ei. din cauza faptului ca ele se modifica mereu si multe alte parti de vorbire pot deveni adverbe. adverbele joaca un rol crucial in comunicare. . confuzia se realizeaza intre adverbe si adjective. Din punct de vedere morfologic substantivele pastreaza formal opozitia de numar sau de articulare. nu doar celor care nu sunt vorbitori nativi. Pronumele nehotarat una are un rol deosebit. In concluzie. De cele mai multe ori. 6 . Anumite prepozitii au un rol apropiat de cel al adverbului in situatia in care nominalul urmator nu este actualizat (Ex: Bei ceai cu miere. verb sau adverb sau adjectiv la adverb). ca in a fi una cu. dar nu numai. In anumite situatii.. De asemenea. si uneori diferenta se poate realiza doar analizand partea de vorbire determinata (substantiv la adjectiv. adverbele ridica numeroase probleme. de la discutii cotidiene pana la limbaj politic. adjectivele determina substantive. Procedeul cel mai raspandit si folosit in limba romana este adverbializarea adjectivelor.

2004 7 . -Gramatica esentiala a limbii romane. Editura Saeculum.Bibliografie: -Gramatica Limbii Romane. G. Editura Univers Enciclopedic. 2009 -Pana Dindelegan. 2005 -Dictionarul Explicativ al Limbii Romane. Editura Academiei Romane. 2002.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful