A

D

V E R B U L

Daria Vasileva Metodieva, Facultatea de Litere Erasmus

1

mai ales din cauza eterogenitatii sale (nu se conjuga. Analiza morfematica a elementelor nu scoate in evidenta morfeme gramaticale. cum ar fi: -este. Adverbele analizabile au la baza alte cuvinte. deoarece are flexiune analitica prin gradele de comparatie. el nu flexioneaza dupa celelalte categorii gramaticale. acolo. . la care se adauga anumite sufixe lexicale specifice derivarii adverbiale. Eterogenitatea sintactica este intr-o stransa legatura cu eterogenitatea semantica. Din punct de vedere al structurii. -mente. un adjectiv. sau de mod (asa. acolo). ci in cel mai bun caz anumite sufixe sau particule care se adauga. jos. eterogena care determina un verb. de loc (aici. asa incat deosebirea sa de alte parti de vorbire este foarte dificila uneori. Unii gramaticieni cred insa ca adverbul este o parte de vorbire flexibila. altfel). adverbele neanalizabile sunt cuvinte monomorfematice. dar si pentru ca are trasaturi care seamana cu cele ale altor clase semantice.adverbele analizabile. adverbele analizabile sunt derivate si compuse. de timp (ieri. Semiadverbele au sens de intensificare sau de precizare. adverbele de obicei sunt determinatori circumstantiali ai verbului. nu. spre 2 . sau un alt adverb. dar pot avea si alte roluri. o serie de elemente se diferentiaza prin trasaturi sintactico-semantice speciale. aici. azi. 2) Structura Caracteristica principala a adverbului este invariabilitatea. de obicei la sfarsitul cuvantului. etc. foarte. ieri. asa cum spune si numele. cum.). si nu se declina). dar opinia generala este ca adverbul este neflexibil. azi). Aceasta clasa de cuvinte ridica o problematica deosebita. sus. reprezinta cele mai importante si mai folosite adverbe (da. aceasta serie se numeste a cliticelor sau a semiadverbelor. . dar in clasa adverbelor. is. Sufixul –este. unde. Acest tip este nucleul clasei. Din punct de vedere sintactic.adverbele neanalizabile. adverbele se impart in doua mari categorii: analizabile si neanalizabile.1) Definitie Adverbul reprezinta o clasa de cuvinte (parte de vorbire) neflexibila.

altfel. etc.de cauza: deoarece. etc. etc. omeneste. etc. . cu bine. aici. . se evita usor in acest caz. de bine de rau. de exemplu. etc. 3 . deoarece adverbele care se termina in –este au un omolog adjectiva care se termina in –esc. azi. oricand. an de an. etc. sunt mult mai numeroase. Ele se formeaza in urmatoarele feluri: . Confuzia cu alte clase. nicicand.mai multe prepozitii + substantiv: de la capat.prepozitie + substantiv: cu binele. de la inceput. . Un rol special si complicat il ocupa locutiunile adverbiale. pe bune. de bine de rau. motivat. etc.nehotarate: oriunde. etc. in vecii vecilor. unde. etc.negative: niciunde.locutiuni: zi de zi. .compuse: altundeva. niciodata.). cu raul. etc.interogativ-relative: unde. . etc. . formeaza cel mai adesea adverbe de la substantive (frateste.prepozitie + adjectiv substantivizat: cu frumosul. In limba romana exista un mare numar de locutiuni adverbiale. draceste. departe.demonstrative: aici. barbateste. devreme. cat. etc. . din cand in cand. oricum. oriunde. b) dupa sens: . atunci.de timp: ieri. O locutiune este un grup de cuvinte cu inteles unitar. Sufixul –is pleaca tot de la substantive.exemplu. a) dupa forma: .de loc: acolo. etc. niciodata. etc. acolo. c) dupa circumstanta: .prepozitie + supin: pe rupte. si contine elemente variate. departe. Adverbele formate prin compunere insa. bine. .simple: bine. . etc. . . oricat. cum. care se comporta din punct de vedere gramatical ca o singura parte de vorbire. .de mod: asa.propriu-zise: tarziu. etc. maine. si anume adjectivul. acum. etc. 3) Clasificare Adverbele se pot clasifica din mai multe puncte de vedere.

de scop: de aceea. cert. inghetat tun. chiar. gol pusca. sarat ocna. adormit bustean. cel putin. cu siguranta. substantive folosite ca adverbe pentru a reda superlativul unor adjective: indragostit lulea. posibil. . indubitabil etc. negresit. dimineata etc. cam. tocmai. substantive ce denumesc notiuni de timp: luni. 2. poate. macar. aproape. bineinteles.de conditie: altminteri. 2. destul de) 3) de superioritate: mai bine (din ce in ce mai. mai. mai ales. . cert. probabil. imposibil. parca. f) dupa gradele de comparatie: . . merge drept.provenite din substantive: 1. tot. Acestea alcatuiesc predicatul verbal al propozitiei. incalte (= macar). posibil. cu siguranta. nu. vara. tot asa de. fara indoiala. neindoios.adverbe predicative (care indeplinesc functia de predicat cand sunt urmate de conjunctiile ca. in ciuda. alb etc. bineinteles. care nu accepta verbul a fi: desigur. singur cuc. fara indoiala. iar impreuna cu verbul copulativ eliptic a fi realizeaza predicatul nominal al propozitiei. desigur. prea. numai. deja. d) dupa origine: . indubitabil. da. imposibil. doar. care accepta verbul a fi: sigur. sa: Desigur¹/ ca vine. altfel. ba.pozitiv: bine . si (= chiar). zi de zi mai.. tot mereu mai. barem. negresit. Clasificarea adverbelor predicative: 1.comparativ: 1) de inferioritate: mai putin bine 2) de egalitate: la fel de bine (tot atat de.concesiv: desi. Acestea au functia sintactica de nume predicativ. pe masura ce trece timpul mai. etc.semiadverbe (adverbe fara functie sintactica) care dau anumite nuante contextului: abia. etc. . poate. fara doar si poate etc. neindoios. beat turta. mult mai) 4 .²/ (desigur = predicat verbal): sigur.provenite din adjective cand stau pe langa un verb: scrie frumos. beat crita. nici. probabil. inca. fara doar si poate etc. e) dupa relatia sintactica: . inadins.

astfel de. n-a ajuns devreme acasa. 11. 5) Relatia cu alte clase lexico-gramaticale 5 . grozav de etc. mila. 13. element predicativ suplimentar: Nu te stiam asa! complement circumstantial de loc: A venit acasa. atribut adjectival: Nu-mi place asemenea om. 7. atribut adverbial: Lectia de azi e interesanta. 5.de inferioritate: cel mai putin bine . adverbiala) complement circumstantial sociativ: Sa stam tot timpul impreuna. lui.. 6. complement circumstantial de mod: A mers bine. 14. altfel nu te iert! complement circumstantial concesiv: Desi a fost soare. complement circumstantial de timp: A venit ieri. complement circumstantial de cauza: Toata lumea il felicita de bine ce complement circumstantial de scop: A venit justificat pentru problema a facut. teribil de bine (prea. dar functia lor de baza este aceea de complement.) 4) Functii sintactice Adverbele pot indeplini o mare varietate de functii sintactice. 4. complement circumstantial cumulativ: Voia in plus si banii. 2. (locutiune complement circumstantial conditional: Vorbeste. complement circumstantial consecutiv: Tremura de frig de mai mare predicat verbal: Sigur ca vine.superlativ: 1) relativ: . 12. asa de. 3. totusi a plouat. nume predicativ: E posibil sa vina. atat de./ Deoarece a plecat. 1. 15. 9. extraordinar de.de superioritate: cel mai bine 2) absolut: foarte bine. 10. 8.

precum si modificarea structurala a adverbelor deja existente. De cele mai multe ori. Pronumele nehotarat una are un rol deosebit. 6 . fie ei din Romania sau din afara ei. ca in a fi una cu. si intelegerea lor este foarte importanta pentru toti vorbitorii de limba romana. In concluzie. sau fara?). Un alt procedeu destul de comun este conversiunea unor substantive care denumesc unitati de timp. de la discutii cotidiene pana la limbaj politic. adjective sau alte adverbe. distinctia dintre cele doua clase este posibila numai pe baza criteriului sintactic. din cauza faptului ca ele se modifica mereu si multe alte parti de vorbire pot deveni adverbe. si poate fi folosit cu valoare adverbiala cand exprima ideea de unitate si solidaritate. De asemenea.. fiind folosite in toate stilurile. dar si romanilor. prin adaugarea altor parti de vorbire.Clasa adverbelor este poate cea mai dinamica din limba romana. verb sau adverb sau adjectiv la adverb). confuzia se realizeaza intre adverbe si adjective. adverbele ridica numeroase probleme. adjectivele determina substantive. dar nu numai. Procedeul cel mai raspandit si folosit in limba romana este adverbializarea adjectivelor. iar adverbele verbe. . si se afla intro continua schimbare. In anumite situatii.. nu doar celor care nu sunt vorbitori nativi. si uneori diferenta se poate realiza doar analizand partea de vorbire determinata (substantiv la adjectiv. Din punct de vedere morfologic substantivele pastreaza formal opozitia de numar sau de articulare. Anumite prepozitii au un rol apropiat de cel al adverbului in situatia in care nominalul urmator nu este actualizat (Ex: Bei ceai cu miere. adverbele joaca un rol crucial in comunicare.

2005 -Dictionarul Explicativ al Limbii Romane. Editura Univers Enciclopedic.Bibliografie: -Gramatica Limbii Romane. 2004 7 . 2009 -Pana Dindelegan. -Gramatica esentiala a limbii romane. 2002. G. Editura Saeculum. Editura Academiei Romane.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful