A

D

V E R B U L

Daria Vasileva Metodieva, Facultatea de Litere Erasmus

1

mai ales din cauza eterogenitatii sale (nu se conjuga. Eterogenitatea sintactica este intr-o stransa legatura cu eterogenitatea semantica. nu. asa cum spune si numele. jos.). de obicei la sfarsitul cuvantului. de loc (aici. ci in cel mai bun caz anumite sufixe sau particule care se adauga. adverbele neanalizabile sunt cuvinte monomorfematice. dar si pentru ca are trasaturi care seamana cu cele ale altor clase semantice. azi). azi. ieri. adverbele analizabile sunt derivate si compuse. spre 2 . aceasta serie se numeste a cliticelor sau a semiadverbelor. Din punct de vedere sintactic. cum. deoarece are flexiune analitica prin gradele de comparatie. si nu se declina). cum ar fi: -este. 2) Structura Caracteristica principala a adverbului este invariabilitatea. unde. la care se adauga anumite sufixe lexicale specifice derivarii adverbiale. de timp (ieri. Semiadverbele au sens de intensificare sau de precizare. adverbele se impart in doua mari categorii: analizabile si neanalizabile. Acest tip este nucleul clasei. etc. . dar pot avea si alte roluri. sus. o serie de elemente se diferentiaza prin trasaturi sintactico-semantice speciale. . Adverbele analizabile au la baza alte cuvinte. el nu flexioneaza dupa celelalte categorii gramaticale. un adjectiv. -mente. Unii gramaticieni cred insa ca adverbul este o parte de vorbire flexibila. sau un alt adverb. altfel). asa incat deosebirea sa de alte parti de vorbire este foarte dificila uneori. dar in clasa adverbelor. adverbele de obicei sunt determinatori circumstantiali ai verbului. sau de mod (asa. foarte.1) Definitie Adverbul reprezinta o clasa de cuvinte (parte de vorbire) neflexibila. Sufixul –este. aici. acolo). is. eterogena care determina un verb. dar opinia generala este ca adverbul este neflexibil.adverbele neanalizabile. Aceasta clasa de cuvinte ridica o problematica deosebita.adverbele analizabile. reprezinta cele mai importante si mai folosite adverbe (da. Analiza morfematica a elementelor nu scoate in evidenta morfeme gramaticale. acolo. Din punct de vedere al structurii.

).exemplu. etc. cu raul. oricum. devreme.prepozitie + adjectiv substantivizat: cu frumosul. atunci. etc. . cat.locutiuni: zi de zi. si anume adjectivul.negative: niciunde. . Sufixul –is pleaca tot de la substantive. etc. azi. b) dupa sens: . din cand in cand. acum. acolo. departe. care se comporta din punct de vedere gramatical ca o singura parte de vorbire. oricat. Ele se formeaza in urmatoarele feluri: . deoarece adverbele care se termina in –este au un omolog adjectiva care se termina in –esc. draceste. . . etc. etc. altfel. . nicicand. etc. etc. sunt mult mai numeroase. barbateste. etc. unde. oricand.de timp: ieri. Adverbele formate prin compunere insa. . se evita usor in acest caz.de loc: acolo.propriu-zise: tarziu. . cum. omeneste. de la inceput. . etc.de mod: asa. in vecii vecilor. Un rol special si complicat il ocupa locutiunile adverbiale.mai multe prepozitii + substantiv: de la capat. 3 . etc.demonstrative: aici. bine. etc. etc. c) dupa circumstanta: . si contine elemente variate. . de exemplu. a) dupa forma: . O locutiune este un grup de cuvinte cu inteles unitar. formeaza cel mai adesea adverbe de la substantive (frateste. departe. de bine de rau. Confuzia cu alte clase. maine. cu bine. de bine de rau. aici.interogativ-relative: unde.prepozitie + supin: pe rupte. 3) Clasificare Adverbele se pot clasifica din mai multe puncte de vedere. an de an. . .de cauza: deoarece. . niciodata. etc. oriunde. pe bune. niciodata. etc. In limba romana exista un mare numar de locutiuni adverbiale. etc.compuse: altundeva.prepozitie + substantiv: cu binele. motivat. etc.nehotarate: oriunde. etc.simple: bine.

provenite din substantive: 1.de scop: de aceea. fara doar si poate etc. in ciuda.²/ (desigur = predicat verbal): sigur.pozitiv: bine . 2. alb etc. si (= chiar). da. tocmai. imposibil. d) dupa origine: . . cu siguranta. zi de zi mai. neindoios. tot asa de. posibil. poate. indubitabil. cu siguranta. negresit. doar. cam. . dimineata etc. barem. vara. macar. Acestea alcatuiesc predicatul verbal al propozitiei.provenite din adjective cand stau pe langa un verb: scrie frumos. nu. parca. fara indoiala. sarat ocna. altfel. numai.de conditie: altminteri. nici. deja. probabil. . . etc. gol pusca. bineinteles.concesiv: desi.. imposibil. inghetat tun. indubitabil etc. mult mai) 4 . adormit bustean. mai ales. singur cuc.semiadverbe (adverbe fara functie sintactica) care dau anumite nuante contextului: abia.comparativ: 1) de inferioritate: mai putin bine 2) de egalitate: la fel de bine (tot atat de. beat crita. cert. sa: Desigur¹/ ca vine. beat turta. inadins. cert. aproape. substantive ce denumesc notiuni de timp: luni. care accepta verbul a fi: sigur. incalte (= macar). pe masura ce trece timpul mai. negresit. mai. Acestea au functia sintactica de nume predicativ. ba. fara indoiala.adverbe predicative (care indeplinesc functia de predicat cand sunt urmate de conjunctiile ca. care nu accepta verbul a fi: desigur. tot. cel putin. inca. neindoios. destul de) 3) de superioritate: mai bine (din ce in ce mai. fara doar si poate etc. 2. etc. Clasificarea adverbelor predicative: 1. prea. substantive folosite ca adverbe pentru a reda superlativul unor adjective: indragostit lulea. f) dupa gradele de comparatie: . iar impreuna cu verbul copulativ eliptic a fi realizeaza predicatul nominal al propozitiei. bineinteles. chiar. posibil. probabil. merge drept. tot mereu mai. desigur. e) dupa relatia sintactica: . poate.

superlativ: 1) relativ: . n-a ajuns devreme acasa. extraordinar de. 11. 14. 12. complement circumstantial cumulativ: Voia in plus si banii. 9. complement circumstantial de timp: A venit ieri. atribut adverbial: Lectia de azi e interesanta. complement circumstantial de cauza: Toata lumea il felicita de bine ce complement circumstantial de scop: A venit justificat pentru problema a facut./ Deoarece a plecat. lui. atribut adjectival: Nu-mi place asemenea om. 13.. 10. asa de.de inferioritate: cel mai putin bine . totusi a plouat. 3. 15. (locutiune complement circumstantial conditional: Vorbeste. nume predicativ: E posibil sa vina. mila. 5. 6. adverbiala) complement circumstantial sociativ: Sa stam tot timpul impreuna. complement circumstantial consecutiv: Tremura de frig de mai mare predicat verbal: Sigur ca vine. element predicativ suplimentar: Nu te stiam asa! complement circumstantial de loc: A venit acasa. 1. teribil de bine (prea. 5) Relatia cu alte clase lexico-gramaticale 5 . altfel nu te iert! complement circumstantial concesiv: Desi a fost soare. 4. 2. 8. complement circumstantial de mod: A mers bine. grozav de etc.) 4) Functii sintactice Adverbele pot indeplini o mare varietate de functii sintactice. atat de. astfel de. dar functia lor de baza este aceea de complement.de superioritate: cel mai bine 2) absolut: foarte bine. 7.

Din punct de vedere morfologic substantivele pastreaza formal opozitia de numar sau de articulare. In anumite situatii. . si uneori diferenta se poate realiza doar analizand partea de vorbire determinata (substantiv la adjectiv. fiind folosite in toate stilurile. de la discutii cotidiene pana la limbaj politic. Un alt procedeu destul de comun este conversiunea unor substantive care denumesc unitati de timp.. sau fara?). prin adaugarea altor parti de vorbire. si poate fi folosit cu valoare adverbiala cand exprima ideea de unitate si solidaritate. 6 . si se afla intro continua schimbare. In concluzie. adverbele ridica numeroase probleme.. adjective sau alte adverbe. ca in a fi una cu. si intelegerea lor este foarte importanta pentru toti vorbitorii de limba romana. confuzia se realizeaza intre adverbe si adjective. nu doar celor care nu sunt vorbitori nativi.Clasa adverbelor este poate cea mai dinamica din limba romana. Pronumele nehotarat una are un rol deosebit. De cele mai multe ori. distinctia dintre cele doua clase este posibila numai pe baza criteriului sintactic. iar adverbele verbe. adjectivele determina substantive. Anumite prepozitii au un rol apropiat de cel al adverbului in situatia in care nominalul urmator nu este actualizat (Ex: Bei ceai cu miere. dar nu numai. din cauza faptului ca ele se modifica mereu si multe alte parti de vorbire pot deveni adverbe. Procedeul cel mai raspandit si folosit in limba romana este adverbializarea adjectivelor. fie ei din Romania sau din afara ei. verb sau adverb sau adjectiv la adverb). dar si romanilor. precum si modificarea structurala a adverbelor deja existente. adverbele joaca un rol crucial in comunicare. De asemenea.

-Gramatica esentiala a limbii romane. 2005 -Dictionarul Explicativ al Limbii Romane.Bibliografie: -Gramatica Limbii Romane. Editura Univers Enciclopedic. 2002. 2004 7 . G. 2009 -Pana Dindelegan. Editura Academiei Romane. Editura Saeculum.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful