P. 1
adverbul curs optional

adverbul curs optional

|Views: 431|Likes:

More info:

Published by: Trifon Stoyanov Kamburov on Jan 24, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

02/20/2013

pdf

text

original

A

D

V E R B U L

Daria Vasileva Metodieva, Facultatea de Litere Erasmus

1

. o serie de elemente se diferentiaza prin trasaturi sintactico-semantice speciale. aici. sus. dar si pentru ca are trasaturi care seamana cu cele ale altor clase semantice. Aceasta clasa de cuvinte ridica o problematica deosebita. adverbele analizabile sunt derivate si compuse. aceasta serie se numeste a cliticelor sau a semiadverbelor. Din punct de vedere sintactic. asa incat deosebirea sa de alte parti de vorbire este foarte dificila uneori. cum.). Semiadverbele au sens de intensificare sau de precizare. is. si nu se declina). dar opinia generala este ca adverbul este neflexibil. cum ar fi: -este. de obicei la sfarsitul cuvantului. un adjectiv. azi). acolo). ci in cel mai bun caz anumite sufixe sau particule care se adauga. foarte. sau de mod (asa. Adverbele analizabile au la baza alte cuvinte. Analiza morfematica a elementelor nu scoate in evidenta morfeme gramaticale. mai ales din cauza eterogenitatii sale (nu se conjuga. Sufixul –este. de timp (ieri. dar in clasa adverbelor. eterogena care determina un verb. adverbele se impart in doua mari categorii: analizabile si neanalizabile. 2) Structura Caracteristica principala a adverbului este invariabilitatea. deoarece are flexiune analitica prin gradele de comparatie. spre 2 .1) Definitie Adverbul reprezinta o clasa de cuvinte (parte de vorbire) neflexibila. asa cum spune si numele. Acest tip este nucleul clasei. etc. Unii gramaticieni cred insa ca adverbul este o parte de vorbire flexibila. Din punct de vedere al structurii. azi. altfel).adverbele neanalizabile. ieri. adverbele de obicei sunt determinatori circumstantiali ai verbului.adverbele analizabile. la care se adauga anumite sufixe lexicale specifice derivarii adverbiale. dar pot avea si alte roluri. reprezinta cele mai importante si mai folosite adverbe (da. nu. unde. jos. el nu flexioneaza dupa celelalte categorii gramaticale. sau un alt adverb. Eterogenitatea sintactica este intr-o stransa legatura cu eterogenitatea semantica. de loc (aici. adverbele neanalizabile sunt cuvinte monomorfematice. . -mente. acolo.

bine. se evita usor in acest caz. maine. cat. etc. formeaza cel mai adesea adverbe de la substantive (frateste. acum.de loc: acolo. a) dupa forma: . . omeneste. 3 . cum. oricum.locutiuni: zi de zi. si anume adjectivul. .). de bine de rau. . din cand in cand. Ele se formeaza in urmatoarele feluri: . altfel. etc. de bine de rau. etc.interogativ-relative: unde. an de an.de timp: ieri.mai multe prepozitii + substantiv: de la capat. sunt mult mai numeroase. . c) dupa circumstanta: .compuse: altundeva. oricand. oriunde.propriu-zise: tarziu. .negative: niciunde. . in vecii vecilor. departe. nicicand.de mod: asa. b) dupa sens: . . cu bine. motivat. . In limba romana exista un mare numar de locutiuni adverbiale.demonstrative: aici. acolo. niciodata. Sufixul –is pleaca tot de la substantive. oricat. etc. . unde. de la inceput. draceste. etc. deoarece adverbele care se termina in –este au un omolog adjectiva care se termina in –esc. . Adverbele formate prin compunere insa. pe bune. etc. etc. si contine elemente variate. etc. O locutiune este un grup de cuvinte cu inteles unitar.prepozitie + supin: pe rupte. care se comporta din punct de vedere gramatical ca o singura parte de vorbire. de exemplu.de cauza: deoarece. . etc. aici.simple: bine.nehotarate: oriunde. etc.exemplu. . departe. Confuzia cu alte clase. Un rol special si complicat il ocupa locutiunile adverbiale. etc. niciodata. etc. etc. 3) Clasificare Adverbele se pot clasifica din mai multe puncte de vedere.prepozitie + substantiv: cu binele. azi.prepozitie + adjectiv substantivizat: cu frumosul. etc. atunci. barbateste. cu raul. etc. devreme. etc. etc.

fara indoiala. nici. altfel. destul de) 3) de superioritate: mai bine (din ce in ce mai. Acestea au functia sintactica de nume predicativ. mai ales. sa: Desigur¹/ ca vine. fara indoiala. singur cuc. zi de zi mai. aproape. beat crita. da. chiar.comparativ: 1) de inferioritate: mai putin bine 2) de egalitate: la fel de bine (tot atat de. . inghetat tun. cu siguranta. posibil. tot mereu mai.pozitiv: bine . doar. macar. imposibil. parca. vara.²/ (desigur = predicat verbal): sigur. . Clasificarea adverbelor predicative: 1. numai. inadins.provenite din substantive: 1. etc. fara doar si poate etc.concesiv: desi. . neindoios. neindoios. ba. 2. cert.de conditie: altminteri. poate. nu. probabil.adverbe predicative (care indeplinesc functia de predicat cand sunt urmate de conjunctiile ca. tot. cert. f) dupa gradele de comparatie: . poate. indubitabil etc. substantive folosite ca adverbe pentru a reda superlativul unor adjective: indragostit lulea. negresit. tot asa de. imposibil. alb etc. bineinteles. cam. e) dupa relatia sintactica: . merge drept. care accepta verbul a fi: sigur. barem. posibil. si (= chiar). iar impreuna cu verbul copulativ eliptic a fi realizeaza predicatul nominal al propozitiei. etc. gol pusca. mult mai) 4 . mai. 2.semiadverbe (adverbe fara functie sintactica) care dau anumite nuante contextului: abia. substantive ce denumesc notiuni de timp: luni. adormit bustean. bineinteles. Acestea alcatuiesc predicatul verbal al propozitiei. cel putin. inca. incalte (= macar). desigur. cu siguranta. dimineata etc.provenite din adjective cand stau pe langa un verb: scrie frumos.de scop: de aceea. beat turta.. deja. . in ciuda. sarat ocna. care nu accepta verbul a fi: desigur. tocmai. prea. d) dupa origine: . indubitabil. fara doar si poate etc. pe masura ce trece timpul mai. probabil. negresit.

14. nume predicativ: E posibil sa vina. atribut adverbial: Lectia de azi e interesanta./ Deoarece a plecat. 6.de superioritate: cel mai bine 2) absolut: foarte bine. 5. 9. 7. complement circumstantial de timp: A venit ieri. 4. extraordinar de. adverbiala) complement circumstantial sociativ: Sa stam tot timpul impreuna. dar functia lor de baza este aceea de complement.de inferioritate: cel mai putin bine . atribut adjectival: Nu-mi place asemenea om. 1. 13. element predicativ suplimentar: Nu te stiam asa! complement circumstantial de loc: A venit acasa. n-a ajuns devreme acasa. 5) Relatia cu alte clase lexico-gramaticale 5 . 3. 11. atat de. mila. astfel de. complement circumstantial consecutiv: Tremura de frig de mai mare predicat verbal: Sigur ca vine. lui. 15..) 4) Functii sintactice Adverbele pot indeplini o mare varietate de functii sintactice. 12. 10. complement circumstantial de cauza: Toata lumea il felicita de bine ce complement circumstantial de scop: A venit justificat pentru problema a facut. teribil de bine (prea. complement circumstantial de mod: A mers bine. grozav de etc. 2. (locutiune complement circumstantial conditional: Vorbeste. 8.superlativ: 1) relativ: . complement circumstantial cumulativ: Voia in plus si banii. asa de. totusi a plouat. altfel nu te iert! complement circumstantial concesiv: Desi a fost soare.

Un alt procedeu destul de comun este conversiunea unor substantive care denumesc unitati de timp. Din punct de vedere morfologic substantivele pastreaza formal opozitia de numar sau de articulare. precum si modificarea structurala a adverbelor deja existente. si intelegerea lor este foarte importanta pentru toti vorbitorii de limba romana. verb sau adverb sau adjectiv la adverb).Clasa adverbelor este poate cea mai dinamica din limba romana. De asemenea.. adjective sau alte adverbe. distinctia dintre cele doua clase este posibila numai pe baza criteriului sintactic. sau fara?). adverbele ridica numeroase probleme. de la discutii cotidiene pana la limbaj politic.. din cauza faptului ca ele se modifica mereu si multe alte parti de vorbire pot deveni adverbe. Procedeul cel mai raspandit si folosit in limba romana este adverbializarea adjectivelor. fie ei din Romania sau din afara ei. Pronumele nehotarat una are un rol deosebit. 6 . In concluzie. confuzia se realizeaza intre adverbe si adjective. ca in a fi una cu. si se afla intro continua schimbare. Anumite prepozitii au un rol apropiat de cel al adverbului in situatia in care nominalul urmator nu este actualizat (Ex: Bei ceai cu miere. nu doar celor care nu sunt vorbitori nativi. In anumite situatii. iar adverbele verbe. adverbele joaca un rol crucial in comunicare. dar nu numai. De cele mai multe ori. fiind folosite in toate stilurile. si poate fi folosit cu valoare adverbiala cand exprima ideea de unitate si solidaritate. si uneori diferenta se poate realiza doar analizand partea de vorbire determinata (substantiv la adjectiv. . dar si romanilor. adjectivele determina substantive. prin adaugarea altor parti de vorbire.

G. Editura Academiei Romane. 2009 -Pana Dindelegan. 2004 7 . Editura Univers Enciclopedic. 2005 -Dictionarul Explicativ al Limbii Romane. -Gramatica esentiala a limbii romane. 2002. Editura Saeculum.Bibliografie: -Gramatica Limbii Romane.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->