A

D

V E R B U L

Daria Vasileva Metodieva, Facultatea de Litere Erasmus

1

adverbele neanalizabile sunt cuvinte monomorfematice. cum. sus. sau de mod (asa. . ci in cel mai bun caz anumite sufixe sau particule care se adauga. azi). unde. o serie de elemente se diferentiaza prin trasaturi sintactico-semantice speciale.1) Definitie Adverbul reprezinta o clasa de cuvinte (parte de vorbire) neflexibila. altfel). dar in clasa adverbelor. Din punct de vedere al structurii. jos. Eterogenitatea sintactica este intr-o stransa legatura cu eterogenitatea semantica. la care se adauga anumite sufixe lexicale specifice derivarii adverbiale. acolo). azi. . Aceasta clasa de cuvinte ridica o problematica deosebita. adverbele de obicei sunt determinatori circumstantiali ai verbului. etc. nu. adverbele analizabile sunt derivate si compuse. is. reprezinta cele mai importante si mai folosite adverbe (da. si nu se declina). Semiadverbele au sens de intensificare sau de precizare. de loc (aici.). Adverbele analizabile au la baza alte cuvinte. Din punct de vedere sintactic. Analiza morfematica a elementelor nu scoate in evidenta morfeme gramaticale. foarte. -mente. Sufixul –este. aceasta serie se numeste a cliticelor sau a semiadverbelor. deoarece are flexiune analitica prin gradele de comparatie. eterogena care determina un verb. ieri. aici. Acest tip este nucleul clasei. dar opinia generala este ca adverbul este neflexibil. asa incat deosebirea sa de alte parti de vorbire este foarte dificila uneori. 2) Structura Caracteristica principala a adverbului este invariabilitatea.adverbele neanalizabile. de obicei la sfarsitul cuvantului. spre 2 . Unii gramaticieni cred insa ca adverbul este o parte de vorbire flexibila. un adjectiv. dar pot avea si alte roluri. de timp (ieri. acolo. adverbele se impart in doua mari categorii: analizabile si neanalizabile. el nu flexioneaza dupa celelalte categorii gramaticale. dar si pentru ca are trasaturi care seamana cu cele ale altor clase semantice. asa cum spune si numele. cum ar fi: -este. sau un alt adverb. mai ales din cauza eterogenitatii sale (nu se conjuga.adverbele analizabile.

etc.locutiuni: zi de zi. sunt mult mai numeroase. de bine de rau. pe bune. cum. . oricum. etc.prepozitie + supin: pe rupte. niciodata. nicicand. acolo.prepozitie + adjectiv substantivizat: cu frumosul. oricand. devreme. . 3) Clasificare Adverbele se pot clasifica din mai multe puncte de vedere. departe. O locutiune este un grup de cuvinte cu inteles unitar. in vecii vecilor. care se comporta din punct de vedere gramatical ca o singura parte de vorbire. cu bine. oriunde. cat. .de mod: asa. a) dupa forma: .mai multe prepozitii + substantiv: de la capat. Confuzia cu alte clase. aici. In limba romana exista un mare numar de locutiuni adverbiale. etc. etc. deoarece adverbele care se termina in –este au un omolog adjectiva care se termina in –esc. etc. si anume adjectivul. etc. se evita usor in acest caz. .de loc: acolo. maine.prepozitie + substantiv: cu binele. c) dupa circumstanta: . draceste. etc. . atunci. de exemplu.de cauza: deoarece. Un rol special si complicat il ocupa locutiunile adverbiale. omeneste.compuse: altundeva. etc.). formeaza cel mai adesea adverbe de la substantive (frateste. Sufixul –is pleaca tot de la substantive. .propriu-zise: tarziu. etc. . cu raul. etc.demonstrative: aici. etc. azi. etc. .nehotarate: oriunde.de timp: ieri. oricat. etc. etc. din cand in cand. de la inceput.interogativ-relative: unde. departe. de bine de rau. bine. b) dupa sens: . motivat. an de an. unde. si contine elemente variate. etc. etc. . 3 . . niciodata. . Adverbele formate prin compunere insa. . etc. Ele se formeaza in urmatoarele feluri: . acum. altfel.exemplu.negative: niciunde. barbateste.simple: bine.

inadins. substantive ce denumesc notiuni de timp: luni. mai ales. fara indoiala.²/ (desigur = predicat verbal): sigur.provenite din adjective cand stau pe langa un verb: scrie frumos. adormit bustean. merge drept. tocmai. sarat ocna. beat crita. inca. . gol pusca.de scop: de aceea. ba. negresit.. si (= chiar). da. neindoios. desigur. etc. nici. cert. chiar. vara. neindoios. barem. probabil. d) dupa origine: . f) dupa gradele de comparatie: . alb etc. e) dupa relatia sintactica: . bineinteles. indubitabil etc. care accepta verbul a fi: sigur. 2. . altfel. sa: Desigur¹/ ca vine. substantive folosite ca adverbe pentru a reda superlativul unor adjective: indragostit lulea. nu. probabil. beat turta. cu siguranta.de conditie: altminteri. tot. cam.adverbe predicative (care indeplinesc functia de predicat cand sunt urmate de conjunctiile ca. Clasificarea adverbelor predicative: 1. Acestea alcatuiesc predicatul verbal al propozitiei. dimineata etc. . care nu accepta verbul a fi: desigur. tot mereu mai. mult mai) 4 . fara doar si poate etc. cert. deja.pozitiv: bine . Acestea au functia sintactica de nume predicativ. cu siguranta. parca. numai. imposibil. tot asa de. posibil.semiadverbe (adverbe fara functie sintactica) care dau anumite nuante contextului: abia. pe masura ce trece timpul mai. iar impreuna cu verbul copulativ eliptic a fi realizeaza predicatul nominal al propozitiei. poate.concesiv: desi. destul de) 3) de superioritate: mai bine (din ce in ce mai. indubitabil. negresit. imposibil. fara indoiala. posibil. incalte (= macar). prea. cel putin. 2. fara doar si poate etc. . zi de zi mai. inghetat tun.provenite din substantive: 1. in ciuda. etc. bineinteles.comparativ: 1) de inferioritate: mai putin bine 2) de egalitate: la fel de bine (tot atat de. doar. aproape. mai. macar. poate. singur cuc.

complement circumstantial consecutiv: Tremura de frig de mai mare predicat verbal: Sigur ca vine. n-a ajuns devreme acasa. asa de. 9. 6. extraordinar de. mila.. 14. astfel de. 2. 11. altfel nu te iert! complement circumstantial concesiv: Desi a fost soare. atribut adjectival: Nu-mi place asemenea om. totusi a plouat. 8. adverbiala) complement circumstantial sociativ: Sa stam tot timpul impreuna. element predicativ suplimentar: Nu te stiam asa! complement circumstantial de loc: A venit acasa. complement circumstantial de timp: A venit ieri. atribut adverbial: Lectia de azi e interesanta. grozav de etc. 3.) 4) Functii sintactice Adverbele pot indeplini o mare varietate de functii sintactice.superlativ: 1) relativ: . 15. 7. nume predicativ: E posibil sa vina. 10. (locutiune complement circumstantial conditional: Vorbeste. 5) Relatia cu alte clase lexico-gramaticale 5 . 13. dar functia lor de baza este aceea de complement. teribil de bine (prea. 4.de inferioritate: cel mai putin bine . 5.de superioritate: cel mai bine 2) absolut: foarte bine./ Deoarece a plecat. atat de. complement circumstantial de mod: A mers bine. 1. complement circumstantial de cauza: Toata lumea il felicita de bine ce complement circumstantial de scop: A venit justificat pentru problema a facut. complement circumstantial cumulativ: Voia in plus si banii. lui. 12.

si uneori diferenta se poate realiza doar analizand partea de vorbire determinata (substantiv la adjectiv. confuzia se realizeaza intre adverbe si adjective. si poate fi folosit cu valoare adverbiala cand exprima ideea de unitate si solidaritate. In anumite situatii. si intelegerea lor este foarte importanta pentru toti vorbitorii de limba romana. . distinctia dintre cele doua clase este posibila numai pe baza criteriului sintactic. de la discutii cotidiene pana la limbaj politic.. nu doar celor care nu sunt vorbitori nativi. De cele mai multe ori. Anumite prepozitii au un rol apropiat de cel al adverbului in situatia in care nominalul urmator nu este actualizat (Ex: Bei ceai cu miere. dar nu numai. adjective sau alte adverbe. prin adaugarea altor parti de vorbire. adjectivele determina substantive. adverbele ridica numeroase probleme. Pronumele nehotarat una are un rol deosebit. Din punct de vedere morfologic substantivele pastreaza formal opozitia de numar sau de articulare.. In concluzie. De asemenea. si se afla intro continua schimbare. Un alt procedeu destul de comun este conversiunea unor substantive care denumesc unitati de timp. ca in a fi una cu. Procedeul cel mai raspandit si folosit in limba romana este adverbializarea adjectivelor. dar si romanilor. precum si modificarea structurala a adverbelor deja existente. verb sau adverb sau adjectiv la adverb). adverbele joaca un rol crucial in comunicare. 6 . din cauza faptului ca ele se modifica mereu si multe alte parti de vorbire pot deveni adverbe.Clasa adverbelor este poate cea mai dinamica din limba romana. fiind folosite in toate stilurile. sau fara?). iar adverbele verbe. fie ei din Romania sau din afara ei.

2005 -Dictionarul Explicativ al Limbii Romane. G. Editura Univers Enciclopedic. Editura Saeculum. 2004 7 . Editura Academiei Romane. -Gramatica esentiala a limbii romane.Bibliografie: -Gramatica Limbii Romane. 2009 -Pana Dindelegan. 2002.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful