Sunteți pe pagina 1din 1

Strategia semantica si persuadarea

In acest capitol avem expusa in primul rand intentia de a convinge, de a-i face pe ceilalti sa
imprumute punctul tau de vedere, ceea ce apartine comunicarii persuasive.Astfel in acest
context se vorbeste si despre strategia semantica abordata in acest caz.
Primul autor al doctrinei citata in legatura cu variantele de strategii semantice, este Leech,
care face diferenta intre doua tipuri de manipulare: manipulare conceptuala si manipulare
asociativa. Acesta face diferenta intre cele doua tipuri de manipulare, linia de demarcatie
dintre ele nefiind una foarte clara. Prima varianta cuprinde manipularile de ordinul extensiunii
si intensiunii verbale, iar cea de a doua se refera exclusiv prin manipularea prin conotatii.
Plecand de la aceste teorii a le lui Leech, in acest capitol vom distinge cinci variante de
strategie semantica.
Manipularea denotativa: extensionalizarea, ce se caracterizeaza prin abaterea de la
semnificatia curenta cu scopul de a impune un anumit punct de vedere. Avand in vedere ca
etensionalizarea nu este foarte simplu de depistat, avem si un numar de exemple din care sa
reiasa acest tip al strategiei semantice aplicate si anume: un discurs al secretarului de stat
Brockx, prin care a combatut Camera Deputatilor. Un discurs combatut de un deputat. In fata
publicului,astfel, un discurs tensional devenind extensionalizat.
Manipularea denotativa: impunerea intensiunii ceea ce reprezinta „ un pas mai departe” fata
de prima variata. Fiind inrudita cu extensionalizarea, impunerea intensiunii apare atunci cand
vorbitorul pretinde ca extensiunea cuvandtului folosit de el reprezinta singura intensiune
verbala corecta. Si incest caz nise ofera un exemplu si anume studiul asupra situatiei
economice si politice din Olanda, din anl 1990.
Manipularea denotativa: manipularea intensiunii ce se caracterizeaza printr-o modificare
disimulata a intesiunii, printr-o largire sau, o restrangere a extensiunii. In cazul largirii avem
ca exemplu un interviu dat unui ziarist occidental de , Aiatolahul Mohammed Beheschti. Iar
in cazul invers, cela restrangerii gasim exemplul aparut in „Marea Lovitura a Germaniei
Federale” publicat in numarul din 12 septembrie 1989 a lui Neues Deutchland.
Manipularea denotativa: relationarea improprie a cuvintelor care se caracterizeaza prin
relatiile improprii privind sinonimia, antonimia, hiponimia sau omonimia cuvintelor. In cazul
fiecarei relatii de cuvinte avem expuse exemple.
Nu in ultimul rand avem Manipularea conotativa in care apare folosirea cuvintelor cu o
denotatie aproape inexistenta, a cuvintelor predominant conotative,a eufemismelor sau in asa
numita image-building. Denumirea de image-building fiind preluata de la Leech.