Gandire politica moderna

Curs 11

Vladimir Ilici Lenin

Conditiile prevazute de Marx erau urmatoarele:

 Polarizarea claselor sociale ;
 Cresterea constiintei de clasa ;
 Scaderea preturilor din capitalism.
Asa cum precizeaza Marx, revolutia trebuie sa fie universala, pentru ca
interesele muncitorilor de peste tot sunt aceleasi, capitalismul e bazat pe economia de
piata, dar exista si ceva care se numeste o piata mondiala si daca nu toate statele sunt
comuniste, atunci cum poate face fata un stat socialist unuia capitalist, decat intrand
in competitie cu el ? Competitia se va face in termeni comunisti.

Ce a prevazut Marx ?
O continua pauperizare in societate, somaj tehnologic, disparitia claselor de
mijloc, cresterea constiintei de clasa, intensificarea conflictului dintre cele doua clase
principale, crize aproape constante de supraproductie etc.

Ce s-a intamplat practic pana in ajunul celui de-al 2-lea R. Mondial?

Nivelul vietii a inceput sa creasca simtitor – in loc de somaj tehnologic,
economia s-a dezvoltat indeajuns pentru a permite progres tehnologic si absorbtia
somerilor in noi locuri de munca; randurile clasei de mijloc au crescut – a aparut o
relativa armonie intre principalele clase sociale – proletariatul si capitalistii –
scopurile urmarite fiind de a produce cat mai mult posibil.
Avem astfel de-a face cu diminuarea luptei de clasa si nasterea
SINDICALISMULUI – organizarea salariatilor, exprimarea organizata a cererilor si
satisfacerea lor, pe cat posibil, de clasele conducatoare.

* Marx a avut insa dreptate in chestiunea imperialismului: crizele de

supraproductie au fortat capitalismul sa porneasca in cautarea altor piete, de
cumparare si posedare a materiei prime – export de capital – si incercarea ca acest
export sa fie acompaniat de gasirea de mana de lucru mai ieftina in statele mai putin
dezvoltate. Aceasta competitie va da curs unor razboaie intre capitalisti – razboaiele
imperialiste.
 LENIN este cel care cauta raspuns la intrebarea « De ce previziunile lui
Marx nu s-au indeplinit inca si ce trebuie facut ca ele sa se indeplineasca ? », in 2
lucrari semnificative :
- « Ce trebuie facut ? » (« What is to be done ? ») – 1902
- « Imperialismul – cea mai inalta treapta a capitalismului » - 1917

Prin acestea, Lenin incearca sa adapteze marxismul la realitatile Rusiei

contemporane lui ; prima lucrare se concentreaza doar pe Rusia, in timp ce a doua
incearca sa prezinte o viziune mondiala (Rusia isi are rolul ei, dar mult mai
diminuat). Ambele lucrari sunt mult mai putin teoretice decat lucrarile lui Marx.
Lenin incearca deci sa se confrunte cu problema foarte importanta – cum
explicam ca in loc sa fi avut de-a face cu cresterea constiintei de clasa, s-a ajuns la o
situatie de relativa armonie intre capitalisti si salariati ?
Raspunsul lui Lenin e aproximativ urmatorul – la un moment dat, in
mersul dezvoltarii sale, constiinta proletariatului a adormit, pentru ca a fost amagit
cu tot felul de oferte si promisiuni neesentiale de catre capitalist, venite prin
intermediul sindicalismului (care a oferit conditii de lucru mai bune) – aceasta
constiinta adormita il face pe muncitor sa vada numai interesele imediate, in loc sa-si
urmareasca adevaratele interese, adica distrugerea sistemului.
In aceste situatii e nevoie de o conducere aflata in mainile unui grup care
stie sunt adevarate interese ale proletariatului, o elita, o avangarda revolutionara
formata din profesionisti revolutionari, total dedicata acestui scop.

La Marx – marea majoritate a societatii dispunea de constiinta de clasa ;

La Lenin – constiinta de clasa apartine unui mici minoritati, care e cea ce-si
asuma sarcina sa educe masele.

La Marx – constiinta de clasa e o preconditie a revolutiei ;

La Lenin – constiinta de clasa va exista candva, ca rezultat al revolutiei.

Aceasta mica minoritate e cea care va reprezenta adevaratul interes al

muncitorului – ea se numeste PARTIDUL – e personificarea intereselor adevarate,
iar conducerea e personificarea intereselor partidului.
Aceasta conceptie leninista se confrunta cu conditiile ruse – aproape ca
nu exista proletariat, nici industrializare, si totusi Lenin vrea revolutie.
Elita se va substitui deci majoritatii populatiei ; e vorba de increderea
fanatica si de dedicatia nu mai putin fanatica pe care Lenin, de fapt, se bazeaza,
inspirandu-se din scrierile predecesorilor sai din Rusia.1
1
Pana intr-acolo merg lucrurile, incat avem marturia unei femei care ne povesteste ca Lenin, fiind un om
foarte educat, era un bun cunoscator al muzicii clasice ; intr-o seara, el si sotia sa, alaturi de Clara, au fost

2
 “ Ce e de facut? “ (“What Is To Be Done?”)

ORGANIZAREA – trebuie facuta in asa fel incat sa avem de-a face cu o

masinarie cat mai perfecta de miscare ilegala; vor exista celule de partid, formate din
3 pana la 5 membri (niciun membru nu va sti care sunt comunistii din alte celule).
Fiecare asemenea celula va avea un conducator, care va avea contactul cu cei ce
supravegheaza activitatea a cel putin doua celule, construindu-se astfel o piramida, ce
va actiona conform principiului centralismului democratic :
 propunerile, sugestiile vin de jos in sus (in asta consta democratia) ;
 deciziile se iau numai sus, iar cand o decizie e luata, ea trebuie
implementata indiferent de pozitia celor de jos fata de acea problema ;
 nu se admite factionalismul (cel mai mare « pacat » partidic).

Principiul piramidal ierarhic – identic cu principiul de conducere nazist –

rolul partidului e de a conduce intreaga societate.
Stalin va adauga ca organizatii, in afara Partidului, pot exista, dar sunt
conduse si ele de Partid – organizatii de tineret, ale femeilor, sindicate etc. Ele nu sunt
decat curele de transmisie ale vointei Partidului – nimic din societate nu ar trebui sa
existe in afara supravegherii acestui organism.

Dar conditiile de care vorbea Marx nu exista in Rusia – Lenin nu a vazut

acest lucru ? El a fost mereu convins ca revolutia va trebui in curand sa fie una
mondiala, ca trebuie sa se extinda la nivel global(1), proletariatul fiecarei tari trebuie
sa contribuie la ea si e de datoria fiecarui proletariat sa activeze impotriva propriei
burghezii(2).
(3) Primul Razboi Mondial a creat o situatie care a avansat cauza revolutiei,
slabind capitalismul mondial si proletariatul rus are datoria sa exploateze aceasta
situatie.
(4) Potrivit lui Lenin, capitalismul este un lant si, in consecinta, trebuie
actionat asupra verigii celei mai slabe ; in momentul in care va fi atacat, acesta va
genera o scanteie ce se va raspandi in lumea intreaga.

Cu toate acestea, se stie ca nu asa au decurs lucrurile ; revolutia a izbucnit in

Rusia, dar ea nici nu a trecut prin faza revolutiei burgheze, deci nu am avut de-a face
niciodata cu un capitalism avansat in Rusia.

la un concert de pian – la pauza, Lenin a decis sa plece pentru ca : « un revolutionar nu-si poate permite
luxul de a fi deraiat de la scopurile sale prin cele mai inalte sentimente. » 

3
 In loc de-a avea de-a face cu o revolutie comunista (conform conditiilor lui
Marx), va fi necesar sa se construiasca o industrie si sa se actioneze in sensul unei
revolutii industriale. Daca conditiile ar fi fost cele prevazute de Marx si cu o perioada
foarte scurta de trecere la comunism, n-ar fi aratat lucrurile poate altfel ?
In aceste conditii, trebuie abia sa se inceapa construirea unei industrii, ceea
ce poate fi realizat numai de STAT.

“ Imperialismul – cea mai inalta treapta a capitalismului

”

In a doua sa lucrare, Lenin il urmeaza pe Marx – sistemul capitalist, bazat

pe finante, va ajunge la contradictii inerente.

Ce se poate spune insa, este ca viziunea leninista care impune societatii un

clarvazator, care pleaca de la premisa necesitatii unei organizari totale a societatii, nu
putea sa nu duca la STALINISM si radacinile ei se afla atat in gandirea politica
ruseasca, cat si la ganditori ca J.J.Rousseau, in gandirea iluminista, si de aceea este
atat de greu sa nu cazi in capcana de a spune : “Da, comunismul si hitlerismul au
avut multe lucruri aparent comune, dar comunismul pleaca de la scopuri nobile.”

LENIN – « Omul este cel mai pretios capital. »

STALIN – « Trebuie sa distrugem capitalul. »