1. Conceptul şi structura pieţei financiare.

Circuitul activ fin se desfasoara intre detinat de fonduri si cei care necesita
aceste fonduri pe piata financiara. Piata finance are 3 componente:1. p bancara;
2. p monetara; 3. p de capital. P. bancara se caracteriz prin tranz cu active b
ancare nenegociabile. Aceasta piata absoarbe excedentul de active monetare ale c
elor care economisesc sub forma depunerilor la vedere. P. monetara efect tranz m
onet in moned nat intre rezidentii aceleiasi tari, bancile se imprumuta pe terme
n scurt. P. de capital reprez ansamblul rel si mecanism prin care se realiz tran
sf fondur disponibil de la cei ce au surplus de capit catre cei care au nevoie d
e capit. Abordari a pf:europ:pc(pm; p ipot; pf); anglosax:pf(om; pc; pa)
2. Funcţiile şi structura pieţei de capital
Funct : 1. emis si vinzarea p/u prima data a titl fin ale emitentilor catre dori
t de a cump val mob; 2.negocierea de val mob cu cond ca sa fie vindute si transf
in lichid de primii posesori inainte de scad. Struct :p primara-asig intilnirea
cerer cu ofert de titluri permitind finant activit ae si a colectivitat publice
. Se caract prin exist 1 vinator si vinz se efect la un pret mic.; p secund : co
ncentr cerer si ofert derivata. E o p deschisa, publica. Pe p secund sunt prezen
ti mai multi vinz/cump.
3. Cererea şi oferta pe piaţa de capital
Cer poate fi:1. structurala- pu necesit productive, finant invest producat de bu
nuri/serv; crearea noilor societ; dezvolt societ exist; procur bun/serv de catre
pers fiz/jur.; 2. conjuncturala- pu necesit ocazionale(deficit ale b.p, a bug)
. Oferta publica de vinz(OPV)-e efect de un emitent pu a vinde/cumpara/transform
a/transfera/schimba prin orice alt mod val mob ori dr af. Acestora.
4. Locul şi rolul pieţei de capital în economia contemporană
PC are o contrib import intro ec de piata, ea asigura:*eficienta, competitivitat
ea si solvabilitatea sect fin;*mobiliz econom fin;*eficient de aloc a invest;*de
scentraliz propriet si distrib avutier;*acces societ noi si celor in formare la
finant prin actiuni.
5. Valorile mobiliare-instrumente ale pieţei de capital
Val mob reprez instrum negociabile emise sub forma materializ/nematerializ/sub f
orma inscrierilor contabile care gener detinat anumite drept in dep. de tipul va
l mob/legisl tarii/prevederile emis. Val mob pot fi: primare(act/oblig); derivat
re(forward/futures/option/swap)/sintetice(obtinute prin comb diferitor caract al
e val mob primare).
6. Instrumentele financiare primare de proprietate: concept, tipologie, car
acteristici fundamentale. Particularităţi în Republica Moldova
Act reprez instrum fin primare de proprietate emise de catre societ de act si pr
erez cote parti din capit soc. Fic act are inscr o val nomin. Act gener divid su
b forma prelevarilor din venitul net realiz de regula intr-un exerc fin. Divid s
unt distrib periodic, 1/2 ori pe an sau marim lor se stab de adun gen a act.
7. Proceduri de emisiune şi plasare a acţiunilor
Actiunea este un document, avind una din formele prevazute la art.11 alin.(2), c
are atesta dreptul proprietarului lui (actionarului) de a participa la conducere
a societatii, de a primi dividende, precum si o parte din bunurile societatii in
cazul lichidarii acesteia.
Statutul societatii va stabili actiunile autorizate spre plasare si cele plasate
de societate. Actiuni autorizate spre plasare sint actiunile stabilite de aduna
rea constitutiva sau de adunarea generala a actionarilor societatii, inregistrat
e in Registrul de stat al hirtiilor de valoare si in limita claselor si numarulu
i carora societatea este in drept sa emita actiuni suplimentare. Sint considerat
e plasate actiunile achitate in intregime de primii lor achizitori (subscriitori
), inregistrate in Registrul de stat al hirtiilor de valoare si in registrul act
ionarilor societatii. Actiunile societatii pot avea valoare nominala care trebui
e sa se imparta la un leu. Toate actiunile ordinare ale societatii vor avea valo
are nominala egala. Valoarea nominala a actiunii se aproba de adunarea constitut
iva sau de adunarea generala a actionarilor si se indica in documentele de const
ituire ale societatii si in alte documente prevazute de prezenta lege si de legi
slatia cu privire la hirtiile de valoare. In cazul plasarii actiunilor a caror v
aloare nominala nu este determinata, consiliul societatii este in drept, in deci
zia de emitere a acestora sau in darea de seama cu privire la totalurile emisiun
ii, sa fixeze valoarea actiunii. Valoarea fixata a actiunii nu se indica in docu
mentele de constituire ale societatii si se foloseste la stabilirea marimii capi
talului social si capitalului suplimentar ale societatii. Valoarea nominala (fix
ata) a actiunii reflecta partea de capital social al societatii ce revine unei a
ctiuni plasate.
8. Drepturi generate de acţiuni deţinătorilor săi
Dreptul: preemptiune(dreptul vechilor actionari de a subscrie la noile actiuni);
subscriere(dr de a cumpara actiuni)
9. Indicatorii de evaluare a valorilor mobiliare primare de proprietate
a) profitul net pe acţiune ce exprimă capacitatea emitentului de a crea profit şi se c
alculează cu relaţia:
unde: Ppa - profit net pe acţiune;
Pn - profit net;
N- numărul total de acţiuni existente pe piaţă.
b) rata de distribuire a dividendului, care reflectă partea din profitul exerciţiulu
i financiar distribuită acţionarilor:
unde: d - rata de distribuire a dividendului;
Dn - dividendele nete, calculate după plata impozitului asupra dividendelo
r;
Pn - profitul net.
Mărimea acestui indicator depinde de decizia privind distribuirea profitului şi anum
e:
- dacă d tinde către zero, rezultă preocuparea emitentului pentru asigurarea autofinanţări
i prin reinvestirea profitului;
- dacă d tinde către 100%, rezultă preocuparea pentru menţinerea interesului acţionarilor î
a deţine acţiunile societăţii care distribuie dividende mari;
- dacă d este egal cu 100% societatea emitentă nu încorporează în rezervă nici o unitate mo
etară din profitul obţinut;
- dacă d este mai mare decât 100%, se apelează la rezervele acumulate anterior, în veder
ea distribuirii lor ca dividende.
c) Dividendul pe acţiune, calculat atât ca dividend brut repartizat, cât şi dividend net
:
unde:

DPA - dividend pe acţiune;

Pnr - profit net repartizat acţionarilor;
N - numărul total de acţiuni existente pe piaţă.
Dividendul pe acţiune reprezintă, pentru posesorul acţiunii, venitul produs de
investiţia sa, deci un flux financiar. Spre deosebire de acesta, profitul pe acţiun
e, reprezintă pentru emitent un element important al valorizării unei acţiuni.
d) Randamentul unei acţiuni este produs atât de dividende, cât şi de creşterea valorii de
piaţă a acţiunii:
unde: R - randamentul unei acţiuni;
D - dividendul repartizat;
C1 - cursul la revânzarea acţiunii;
C0 - cursul la cumpărarea acţiunii.
e) Coeficientul „PER” reprezintă indicatorul cel mai utilizat pentru a caracteriza efi
cienţa plasamentului în acţiuni:
în care: PER - coeficientul multiplicator al capitalizării;
C - curs bursier al acţiunii;
Ppa - profitul net pe acţiune.

10. Instrumente financiare primare de creanţă: concept, tipologie, caracteristic

i fundamentale. Particularităţi în Republica Moldova
Oblig preprez instrum fin prim de creanta sub forma hirt de valoare/inscrierilor
in cont prin care se materializ dr de creanta al investit fata de emitent impru
mutat. Fiec oblig are inscrisa pe ea o val nomin, pe baza careia se calc dob pe
care o gener oblig detinat.
11. Proceduri de emisiune şi plasare a obligaţiunilor
Obligatiunea este un document, avind una din formele prevazute la art.11 alin.(2
), care atesta dreptul proprietarului lui (obligatarului) de a primi suma varsat
a in contul achitarii obligatiunii si dobinda sau un alt profit aferent in marim
ea si in termenul stabilite prin decizia de emitere a obligatiunilor. Obligatari
i apar in calitate de creditori ai societatii.
Obligatarii au dreptul preferential fata de actionari la primirea unei parti din
profitul societatii sub forma de dobinda sau alt profit.
Valoarea nominala a obligatiunii societatii trebuie sa se imparta la 100 de lei.
Termenul de circulatie a obligatiunilor va fi de cel putin un an. Societatea es
te in drept sa plaseze obligatiuni de clase diferite, inclusiv convertibile, car
e dau obligatarilor dreptul de a schimba obligatiunile pe actiuni ale societatii
. Societatea este in drept sa plaseze numai obligatiuni asigurate prin gajarea b
unurilor ei proprii sau pe cautiunea ori cu garantia tertilor. Decizia de emiter
e a obligatiunilor va contine date despre patrimoniul societatii, asupra caruia
obligatarii au dreptul de detinator de gaj, sau denumirea intreaga a chezasului
sau garantului imprumutului prin emitere de obligatiuni in cauza si date despre
obligatiile acestuia. Obligatiunile se platesc numai cu mijloace banesti. Obliga
tiunile nu pot fi plasate in scopul de a constitui, intregi sau majora capitalul
social al societatii. Valoarea nominala a tuturor obligatiunilor plasate ale so
cietatii nu trebuie sa depaseasca marimea capitalului ei social. Societatea este
in drept sa achizitioneze sau sa rascumpere actiunile plasate de ea numai cu sc
opul de a le stinge.
12. Indicatorii de evaluare a valorilor mobiliare de creanţă
Valoarea nominală reprezentând raportul dintre împrumutul lansat pe piaţă şi numărul obliga
lor emise:
unde: VN - valoarea nominală;
I - mărimea împrumutului,
N - numărul obligaţiunilor;
Valoarea la subscriere sau preţul de emisiune, este determinată de emitent, de regulă,
sub valoarea nominală, pentru a se asigura atractivitatea investiţiei:
unde: PE - preţul de emisiune;
VN - valoarea nominală;
Pe - prima de emisiune.
Termenul de rambursare este intervalul cuprins între momentul subscrierii şi cel al
răscumpărării.
Rata nominală a dobânzii, este acea rată care aplicată asupra valorii nominale, permite
determinarea cuponului de dobândă.
Cuponul de dobândă reprezintă fructificarea plasamentului în raport de valoarea nominală a
obligaţiunii.
unde: CD - cuponul de dobândă;
VN - valoarea nominală a obligaţiunii;
Rd - rata nominală a dobânzii;
Dacă plata cuponului se face la intervale mai mici de un an, atunci cuponu
l de dobândă se determină după relaţia:
unde: CD - cupon de dobândă;
VN - valoarea nominală a obligaţiunii;
Rd - rata nominală a dobânzii.
Rata dobânzii la termen, este rata dobânzii fixate în momentul actual to, pentru un co
ntract de împrumut a cărui execuţie va avea loc în viitor.
Cursul obligaţiunii este preţul de piaţă al acesteia:
unde: C - cursul obligaţiunii;
P - preţul de piaţă al obligaţiunii;
VN - valoarea nominală a obligaţiunii;
Cursul se exprimă în procente şi poate fi egal, mai mare sau mai mic decât valoa
rea nominală.
Cursul rambursării. Dreptul la rambursare este garantat cu patrimoniul emitentului
. Rambursarea se face cel puţin la valoarea nominală. Dacă rambursarea se realizează la
o sumă mai mare decât valoarea nominală, costul rambursării este determinat de nivelul p
rimei de rambursare:
unde: Pr - preţul de rambursare;
VRr - valoarea reală de rambursare;
Pe - preţul de emisiune.
Modalităţile de rambursare:
- o singură dată la scadenţă, când întregul împrumut este rambursat în ultima zi a duratei
aţă;
- rambursarea prin anuităţi constante, adică restituirea în fiecare an a unei sume const
ante, reprezentând rambursarea şi dobânda aferentă;
- restituirea în rate anuale egale:
unde: Ra - rata de rambursat;
VN - valoarea nominală a obligaţiunii;
T - numărul de ani pentru care se contractează împrumutul;
Cuponul de dobândă anual se calculează în acest caz la valoarea rămasă de rambursat;
unde: Ra - rata de rambursat;
D - cuponul anual de dobândă;
Rd - rata dobânzii.
- rambursarea sub forma cuponului unic, caz în care dobânzile nu se plătesc anual, ci
sunt capitalizate şi reglate odată cu rambursarea sumei împrumutate la finele perioade
i.
13. Esenţa şi particularităţile contractelor futures
Contractul futures este un contract standardizat cu privire la natura activului
suport, cantitatea tranzacţionată şi scadenţă. Preţul contractului nu este fix, ci variabil
deoarece este actualizat zilnic la piaţă. Pierderea unui operator reprezintă câştig pentr
u partenerul acestuia. Lichidarea contractului futures se poate realiza fie prin
predarea sau primirea activului ce constituie obiectul contractului, fie printr
-o operaţiune de sens contrar, respectiv printr-o compensare pe pieţele futures. Car
acteristicile generale ale unui contract futures sunt:
a) condiţiile contractului sunt standardizate în ceea ce priveşte natura activului-sup
ort şi cantitatea contractată, numită şi unitate de tranzacţie. Toate contractele futures
pe acelaşi activ standardizat formează un gen de contracte futures;
b) fiecare contract futures are un anumit termen de executare, o lună în care urmează
să aibă loc lichidarea. Contractele pe un anumit activ cu aceeaşi scadenţă formează o speci
a contractului pe acelaşi activ;
c) preţul contractului futures se stabileşte în bursă, prin procedura specifică de negocie
re şi contractare a acestei pieţe reglementate, fiind expresia raportului dintre cer
erea şi oferta pentru fiecare contract standardizat, deci valoarea contractului es
te variabilă;
d) contractul futures este actualizat zilnic sau „marcat la piaţă”, astfel încât pierderile
uneia dintre părţile contractante sunt transferate ca venituri celeilalte părţi;
e) lichidarea contractului se poate realiza fie prin încasarea sau plata sumei în nu
merar reprezentând marja cumulată a contractului, fie prin lichidarea poziţiei printr-
o operaţiune de sens contrar, respectiv o compensare, în cazul contractelor futures
la care executarea nu se poate realiza prin predarea unui activ fizic sau a unui
titlu financiar (contractele pe indici de bursă), livrarea se face totdeauna prin
tr-o lichidare cash.
Elementele contractelor futures sunt standardizate prin reglementările pieţei pe car
e se tranzacţionează respectivele contracte. Contractul specifică şi fluctuaţia minimă a pr
lui sau mărimea pasului, care restrânge mişcarea preţului într-o zi de tranzacţionare. Pent
u protecţia clienţilor şi în general a pieţei, prin reglementările bursei la care se tranza
onează fiecare contract futures se stabileşte un nivel zilnic de oscilaţie a preţului faţă
e ziua precedentă, denumit limită de oscilaţie. Unitatea de tranzacţionare este elementu
l care defineşte cantitatea în funcţie de care se determină valoarea contractului.
Scadenţa mai este denumită maturitate a contractului, în cazul în care are loc l
ivrarea fizică a activului-suport, maturitatea contractului reprezintă data la care
se efectuează sau se primesc livrările, dacă contractul nu a fost compensat printr-o t
ranzacţie egală ca mărime şi de sens opus. Opţiunea pentru livrarea fizică se exprimă înain
data scadenţei, cu un număr de zile determinat prin reglementările pieţei.
14. Contractele options. Tipuri şi caracteristici
Opţiunile sunt contracte standardizate având drept suport acţiuni, obligaţiuni, indici b
ursieri, rata dobânzii, valute, mărfuri etc. Intr-un contract de opţiune, cumpărătorul are
dreptul, dar nu şi obligaţia de a achiziţiona sau de a vinde la scadenţă sau oricând până
adenţă o anumită cantitate din activul-suport, la un preţ prestabilit, denumit preţ de exe
rcitare, şi în schimbul unei prime plătite în momentul încheierii tranzacţiei sau în cadrul
chidării lunii în curs. Pentru cumpărător, prima reprezintă un cost care se suportă indifer
nt dacă contractul se exercită sau nu. Cumpărătorul poate decide executarea contractului
în orice moment până la scadenţă (opţiuni de tip american) sau numai la scadenţa contractu
(opţiuni de tip european). Se cumpără o opţiune, se plăteşte prima şi se speră că va putea
tă mai scump. Invers, se vinde o opţiune şi se speră că va fi cumpărată la un preţ mai mic.
iaţa opţiunilor sunt cotate atât opţiuni de cumpărare, cât şi opţiuni de vânzare.
Opţiunea de cumpărare („call”) este un contract în formă standardizată, care dă cum
ui dreptul ca, într-o perioadă determinată, să cumpere de la vânzătorul opţiunii activul de
ză la un preţ prestabilit. Vânzătorul opţiunii „call” îşi asumă obligaţia de a onora solici
rului prin vânzarea activului-suport.
Opţiunea de vânzare („put”) este un contract care dă dreptul cumpărătorului opţiuni
într-o anumită perioadă, să vândă activul-suport partenerului său din contractul de opţiun
un preţ prestabilit şi în schimbul unei prime plătite iniţial. Totodată, vânzătorul unui „p
bligaţia de a cumpăra activul de bază de la cumpărătorul opţiunii la preţul prestabilit, da
unea este exercitată într-un anumit interval de timp.
Iniţierea unei tranzacţii cu opţiuni se face prin deschiderea de către client a
unui cont la un intermediar, după care clientul poate lansa un ordin pe piaţa opţiunil
or. În urma executării ordinului, clientul dobândeşte o poziţie pe opţiune, iar aceasta poa
e fi „long”, dacă a cumpărat, sau „short”, dacă a vândut. Pentru cumpărarea şi vânzarea de
ntul trebuie să constituie anumite garanţii, şi anume:
• la cumpărarea de opţiuni investitorul trebuie să plătească integral preţul opţiunii, resp
prima. Prin urmare în cazul acestor tranzacţii nu se lucrează în marjă;
• la vânzarea de opţiuni „call” pentru care clientul deţine în momentul vânzării activul de
trebuie depusă decât marja contractului, dacă preţul de exercitare al opţiunii este cel puţ
n egal cu cursul titlului-suport. Dacă preţul de exercitare este mai mic decât cursul
titlului-suport, gradul admis de îndatorare a investitorului faţă de broker depinde de
preţul de exercitare, şi nu de cursul acţiunii;
• la vânzarea de opţiuni „call” neacoperite (pentru care clientul nu deţine în momentul vân
ctivul de bază), investitorul trebuie să constituie un depozit de garanţie stabilit la
valoarea de piaţă a activului-suport.
Elementele definitorii ale unui contract de opţiuni având ca suport valori mobiliare
primare sunt:
- mărimea opţiunii. O opţiune se încheie pentru o cotitate standard de 100 de titluri-su
port sau alt număr de titluri stabilit prin reglementările pieţei;
- durata de viaţă, respectiv perioada în care poate fi exercitată opţiunea. Data finală a e
ercitării opţiunii se numeşte dată a expirării;
- preţul de exercitare - este preţul la care se poate vinde şi cumpăra suportul opţiunii.
Mărimea lui este determinată chiar în momentul încheierii contractului, după o procedură bu
sieră standardizată;
- preţul opţiunii - este reprezentat de prima ce se achită din momentul încheierii contr
actului. Prima se descompune în valoare intrinsecă şi valoare timp;
- valoarea intrinsecă - este diferenţa dintre cursul activului-suport şi preţul de exerc
itare a opţiunii „call” sau diferenţa dintre preţul de exercitare a opţiunii „put” şi cursu
ului-suport. Când valoarea intrinsecă este pozitivă, opţiunea este „în bani” („in-the-money
valoarea intrinsecă este negativă, opţiunea este „fără bani” („out-of-money”); când valoare
ecă este egală cu zero, opţiunea este „la bani” („at-the-money”). Dacă valoarea intrinsecă
gativă sau egală cu zero, întregul nivel al primei este dat de valoarea timp;
- valoarea timp - reprezintă valoarea suplimentară, peste cea intrinsecă, pe care o opţi
une o poate dobândi pe piaţă ca urmare a raportului cerere-ofertă de opţiuni. Ea rezultă ca
diferenţă între preţul opţiunii (respectiv mărimea primei) şi valoarea intrinsecă. Valoarea
arată cât este dispus să plătească investitorul (cumpărătorul opţiunii) în speranţa că, pe
viaţă, opţiunea va cunoaşte la un moment dat (anterior expirării) o evoluţie favorabilă de
Valoarea timp este cu atât mai mare cu cât scadenţa este mai îndepărtată şi descreşte în t
scadenţă.
15. Contractele SWAP. Tipuri şi caracteristici
Contractele de swap sunt instrumente prin care se pot schimba condiţiile de plată a
unor obligaţii financiare. Cele mai cunoscute forme de swap sunt swap de dobândă prin
care pot fi schimbate condiţiile de dobândă ale unui împrumut şi swap valutar prin care po
ate fi schimbată moneda în care este denominat un împrumut. Swap - ul este un instrume
nt ce conferă o mai mare flexibilitate operaţiunilor pe termen mediu şi lung de pe piaţa
financiară internaţională.
În ciuda lichidităţii lor sporite (piaţa secundară a acestora fiind foarte dezvoltată), ins
rumentele derivate se situează în categoria celor mai riscante şi mai volatile instrum
ente de pe piaţa financiară internaţională. Aceste instrumente sunt folosite de operator
i atât în scopuri speculative cât şi pentru acoperirea riscurilor financiare / comercial
e (riscul de dobândă, riscul de preţ, riscul valutar).
16. Organele de reglementare şi supraveghere a pieţei de capital
Comisia Naţională a Pieţei Financiare este autoritate autonomă a administraţiei publice ce
ntrale, responsabilă faţă de Parlament, care autorizează şi reglementează activitatea parti
ipanţilor pe piaţa financiară nebancară, precum şi supraveghează respectarea legislaţiei de
e ei..
obiectivele principale ale cnpf:
1.consolidarea P.F. nebancare
2.adoptarea si mentinerea unui cadru reglatoriu si supraveghere a participanti
lor PF
3.prevenirea practicilor neloiale abuzive si frauduloase in sectro financiar
4.asigurarea transaparentei,sigurantei si eficientei sector financiar nebancra
5.asigurarea protectiei drepturilor investitorilor,clientilor si operatorilor
pietii
17. Caracteristica generală a activităţii emitenţilor şi investitorilor pe PVM
18. Intermediarii financiari pe PVM: tipologie, succintă caracteristică
19. Particularităţi ale activităţii brokerilor pe PVM
Activitatea de brokeraj se desfăşoară de către participantul profesionist la piaţa valoril
or mobiliare. Drepturile şi obligaţiile brokerului şi ale clientului acestuia se stabi
lesc de contractul de servicii de brokeraj încheiat de aceştia şi de dispoziţiile date b
rokerului de către client în conformitate cu contractul menţionat. Modelul contractulu
i-tip de servicii de brokeraj se stabileşte de către Comisia Naţională. Brokerul este în
drept să presteze servicii de administrare a valorilor mobiliare şi mijloacelor băneşti
destinate investirii şi reinvestirii în valorile mobiliare ale clientului în cazul în ca
re astfel de servicii sînt prevăzute în contractul de brokeraj. Brokerii sînt în drept să d
legheze efectuarea tranzacţiilor numai brokerilor. Delegarea se admite numai în cazu
l în care ea este stipulată în contractul de servicii de brokeraj sau în cazul în care bro
kerul este forţat să o facă în scopul protejării intereselor clientului său. În acest caz,
kerul îl informează pe client despre delegare. Brokerul trebuie să execute dispoziţiile
clientului în mod conştiincios, în condiţii favorabile pentru acesta şi în ordinea primirii
lor, în cazul în care contractul nu prevede altă modalitate de executare a dispoziţiilor
clientului. Tranzacţiile cu valori mobiliare, efectuate de broker conform dispoziţi
ei clientului, întotdeauna se execută prioritar în raport cu tranzacţiile de dealer ale
brokerului dat sau în raport cu tranzacţiile efectuate conform dispoziţiei persoanelor
afiliate clientului. În cazul în care brokerul are anumite interese ce nu-i permit
să execute dispoziţia clientului în condiţiile cele mai avantajoase pentru acesta, brok
erul trebuie să informeze imediat clientul în scris despre existenţa unor asemenea int
erese. În cazul în care conflictul de interese dintre broker şi client, despre care cl
ientul nu a fost informat pînă la primirea de către broker a dispoziţiei respective, a a
dus la executarea dispoziţiei în detrimentul intereselor clientului, brokerul este o
bligat să recupereze prejudiciile cauzate clientului din cont propriu, în modul stab
ilit de legislaţie. Patrimoniul clientului, păstrat la broker, nu poate fi urmărit pen
tru obligaţiile brokerului ce nu ţin de executarea dispoziţiilor clientului. Brokerul
este obligat să recupereze pe deplin clientului prejudiciile cauzate prin neexecut
area sau executarea neadecvată a obligaţiilor stipulate în contractul de servicii de b
rokeraj. În cazul în care brokerul este declarat falit, patrimoniul care este deţinut
de acesta în baza contractelor de servicii de brokeraj şi care aparţine clienţilor săi nu
poate fi inclus în masa de concurs.
20. Particularităţi ale activităţii dealerilor pe PVM
Activitatea de dealer se desfăşoară de către participantul profesionist la piaţa valorilor
mobiliare. Anunţînd preţul, dealerul este obligat să anunţe şi alte condiţii esenţiale ale
ractului de vînzare-cumpărare a valorilor mobiliare: numărul minimal şi maximal de valor
i mobiliare ce urmează a fi procurate şi/sau vîndute, precum şi termenul în care preţurile
nunţate sînt valabile. În cazul în care, conform licenţei deţinute, titularul acesteia desf
activităţile de dealer şi de brokeraj, dispoziţiile date brokerului de către client întotde
una se execută prioritar în raport cu tranzacţiile de dealer. Persoana juridică care tra
nzacţionează valori mobiliare în mod sistematic şi/sau suma încasată din tranzacţiile cu va
i mobiliare, conform rezultatelor trimestrului de gestiune, constituie mai mult
de 35 % din suma totală obţinută de la desfacerea producţiei (lucrărilor, serviciilor) est
e obligată să obţină licenţă pentru activitatea de dealer.
21. Particularităţi ale activităţii de administrare fiduciară a investiţiilor
Activitatea de administrare fiduciară a investiţiilor se desfăşoară de către participantul
rofesionist la piaţa valorilor mobiliare. Modul de desfăşurare a activităţii de administr
are fiduciară a investiţiilor, drepturile şi obligaţiile administratorului fiduciar şi ale
clientului său se stabilesc de legislaţie şi de contractul de administrare fiduciară a
investiţiilor. Modelul contractului-tip de administrare fiduciară a investiţiilor se
stabileşte de către Comisia Naţională. Conform contractului de administrare fiduciară a in
vestiţiilor, una din părţi (fondatorul administrării) transmite, pe un termen stabilit,
patrimoniul respectiv celeilalte părţi (administratorului fiduciar), care îşi asumă obligaţ
a de a administra patrimoniul dat în interesul fondatorului administrării sau în inter
esul persoanei indicate de el (beneficiarului). Transmiterea în administrarea admi
nistratorului fiduciar a valorilor mobiliare nu implică transmiterea către acesta a
dreptului de proprietate asupra lor. Administratorul fiduciar este obligat să asig
ure ţinerea evidenţei activelor fiecărui client separat de activele proprii. Mărimea rem
uneraţiei administratorului fiduciar, cu excepţia participantului profesionist la pi
aţa valorilor mobiliare care efectuează administrarea fiduciară a patrimoniului fondul
ui de investiţii, se stabileşte de către părţi, dar nu va depăşi 25% din valoarea venitului
nut de fondatorul administrării fiduciare ca urmare a administrării patrimoniului.
Remunerarea administratorului fiduciar se efectuează numai sub formă de mijloace băneşti
.Activitatea administratorului fiduciar al fondului de investiţii se consideră activ
itate de administrare fiduciară a investiţiilor. La desfăşurarea activităţii sale, adminis
ratorul fiduciar al fondului de investiţii este obligat să indice că activează în calitate
de administrator fiduciar. În cazul în care apar conflicte de interese între adminis
tratorul fiduciar şi client sau între clienţii unuia şi aceluiaşi administrator fiduciar şi
acesta întreprinde acţiuni în detrimentul intereselor clientului, administratorul fidu
ciar poartă răspundere în conformitate cu legislaţia.
22. Particularităţi ale activităţii de estimare a valorilor mobiliare şi a activelor c
e se referă la ele
Estimarea valorilor mobiliare şi a activelor ce se referă la ele se efectuează în temeiu
l contractului pentru serviciile de estimare, încheiat între estimator şi client. Mode
lul contractului-tip pentru serviciile de estimare a valorilor mobiliare şi a acti
velor ce se referă la ele se stabileşte de către Comisia Naţională. Estimarea valorilor mo
biliare şi a activelor ce se referă la ele poate fi benevolă sau obligatorie. Estimare
a benevolă se efectuează la iniţiativa beneficiarului (emitent, deţinător de valori mobili
are, investitor etc.). Estimarea obligatorie se efectuează în cazurile stabilite de
prezenta lege şi de alte acte legislative, precum şi în cazul în care valorile mobiliare
nu au valoare de piaţă. Organizaţia de estimare sau specialistul acesteia nu poate ef
ectua estimarea valorilor mobiliare şi a activelor ce se referă la ele în cazul în care:
a) este fondator, acţionar sau persoană cu funcţie de răspundere a persoanei juridice ti
tular de drepturi patrimoniale asupra obiectului estimării; b) este persoană fizică ce
se află în relaţii de rudenie sau afinitate de gradul I şi II cu fondatorii, acţionarii s
au persoanele cu funcţie de răspundere ale clientului;
c) rezultatele estimării urmează a fi utilizate de însuşi estimatorul.
În activitatea sa, estimatorul este obligat:
a) să respecte prevederile actelor legislative şi altor acte normative în vigoare şi ale
contractului pentru serviciile de estimare;
b) să comunice clientului despre imposibilitatea participării sale la efectuarea est
imării în urma apariţiei circumstanţelor care împiedică efectuarea unei estimări obiective;
c) să efectueze estimarea în mod conştiincios şi să prezinte un raport de estimare obiecti
v şi argumentat;
d) să nu divulge informaţia confidenţială obţinută în perioada de estimare.
Valoarea estimativă a valorilor mobiliare determinată de către estimator se consideră ve
ridică şi recomandabilă de utilizat dacă legislaţia în vigoare, hotărîrea Comisiei Naţional
ecizia instanţei de judecată nu stabileşte altfel. Estimatorul poartă răspundere civilă, ad
inistrativă şi penală pentru prejudiciul cauzat ca rezultat al subestimării sau supraest
imării valorilor mobiliare. Modul de aplicare a metodelor de estimare şi structura r
aportului de estimare a valorilor mobiliare sînt stabilite în actele normative ale C
omisiei Naţionale.
23. Particularităţi ale activităţii de ţinere a registrului.
Activitatea de ţinere a registrului se desfăşoară de către participantul profesionist la p
iaţa valorilor mobiliare, cu excepţia emitentului. Deţinător de registru poate fi emiten
tul sau registratorul independent care a încheiat cu emitentul contractul de ţinere
a registrului şi deţinătorul nominal în cazurile prevăzute de prezenta lege.
Modelul contractului-tip de ţinere a registrului, precum şi preţurile maximale ale se
rviciilor prestate de deţinătorul registrului se stabilesc de către Comisia Naţională în co
formitate cu legislaţia.
Deţinătorul registrului este obligat: a) să respecte modalitatea stabilită de ţinere a re
gistrului; b) să deschidă în registru un cont personal pentru fiecare persoană înregistrată
în modul stabilit de către Comisia Naţională;
c) să opereze în registru toate modificările şi completările necesare; d) să efectueze, con
orm dispoziţiei persoanelor înregistrate, operaţii pe conturile personale ale acestora
; e) să aducă la cunoştinţa persoanelor înregistrate informaţia dezvăluită de emitent – în
re registrul este ţinut de registratorul independent;
g) să informeze Comisia Naţională în cazurile în care în registrul deţinătorilor de valori
iare ale emitentului dintr-o clasă anumită au fost înregistrate mai mult de 50 de pers
oane; h) la rezilierea contractului cu emitentul, să respecte modul stabilit de cătr
e Comisia Naţională de transmitere a registrului – în cazul în care registrul este ţinut de
registratorul independent;
Deţinătorul registrului va asigura păstrarea copiei informaţiei din registru pe fişie
r electronic în casete arendate în băncile comerciale de pe teritoriul Republicii Mold
ova. Copia contractului de păstrare a fişierelor electronice, autentificată prin semnătu
ra persoanei cu funcţie de răspundere şi prin ştampila deţinătorului de registru, precum şi
dificările şi completările ulterioare la contract vor fi prezentate Comisiei Naţionale în
termen de 10 zile calendaristice din momentul încheierii contractului sau efectuării
 modificărilor şi completărilor.
Deţinătorul registrului este obligat să reînnoiască copia informaţiei din registru pe fişie
lectronic cel puţin o dată în 15 zile calendaristice. Registratorul independent nu est
e în drept să efectueze tranzacţii cu valorile mobiliare ale emitenţilor cu care a încheia
t contractul de ţinere a registrului.
24. Particularităţi ale activităţii de depozitare
Activitatea de depozitare se desfăşoară de către participantul profesionist la piaţa valor
ilor mobiliare. Depozitarul activează în baza contractului de prestare a serviciilor
de depozitare încheiat cu deponentul. Modelul contractului-tip de prestare a serv
iciilor de depozitare se stabileşte de către Comisia Naţională. Încheierea contractului de
depozitare nu implică trecerea drepturilor de proprietate asupra valorilor mobili
are de la deponent la depozitar. Depozitarul este obligat să ţină evidenţa valorilor mob
iliare, inclusiv a drepturilor conferite de acestea, precum şi a grevărilor valorilo
r mobiliare cu obligaţii în conformitate cu prezenta lege şi cu contractul încheiat cu d
eţinătorul valorilor mobiliare. Depozitarul este în drept să se înregistreze, conform cont
ractului de prestare a serviciilor de depozitare, în registru sau la alt depozitar
în calitate de deţinător nominal. Depozitarul nu este în drept să administreze valorile m
obiliare ale deponentului în cazul în care legislaţia nu prevede acest lucru. Valorile
mobiliare ale deponenţilor nu pot fi urmărite pentru obligaţiile depozitarului. Depoz
itarul poartă răspundere, în conformitate cu legislaţia, pentru dezvăluirea informaţiei con
idenţiale care i-a devenit cunoscută în exerciţiul funcţiunii.
25. Particularităţi ale activităţii bursiere pe PVM
La negocierile bursiere pot participa numai membrii bursei de valori, precum şi însăşi b
ursa în scopul răscumpărării sau vînzării valorilor mobiliare implicate în tranzacţia neexe
de membrul bursei. Alţi participanţi la piaţa valorilor mobiliare pot efectua tranzacţii
la bursă prin intermediul membrilor bursei cu care au fost încheiate contractele re
spective.
Consiliul bursei de valori determină anual mărimea venitului bursei necesar pentru f
inanţarea activităţii ei.
Venitul bursei de valori include: a) cotizaţiile de membru; b) încasările din alte plăţi a
chitate, în conformitate cu statutul bursei şi cu regulile bursiere, de membrii burs
ei şi de terţi pentru serviciile prestate de bursă; c) amenzile plătite pentru încălcarea c
rinţelor stabilite de documentele bursei; d) alt venit obţinut din activitatea burse
i.
Consiliul bursei de valori sau conducătorul administraţiei bursei este în drept să sus
pende, în conformitate cu regulile bursiere, dreptul membrului bursei de a partici
pa la tranzacţiile bursiere.
Decizia consiliului bursei de valori sau a conducătorului administraţiei bursei priv
ind suspendarea dreptului membrilor bursei de valori de a participa la tranzacţiil
e bursiere poate fi atacată în organul ierarhic superior al bursei de valori şi/sau în C
omisia Naţională.
Comisia Naţională este în drept să suspende dreptul membrilor bursei de valori de a part
icipa la tranzacţiile bursiere. O astfel de decizie a Comisiei Naţionale poate fi at
acată în instanţa de judecată.
Comisia Naţională numeşte inspectori pentru efectuarea supravegherii şi controlului acti
vităţii bursei de valori.
Comisia Naţională poate suspenda o parte sau toate operaţiunile cu valorile mobiliare în
cazul în care constată nerespectarea prevederilor actelor legislative.
26. Particularităţi ale activităţii underwriter-ului pe piaţa valorilor mobiliare. Reg
lementarea activităţii participanţilor profesionişi pe piaţa valorilor mobiliare a Republi
cii Moldova
Activitatea de underwriting include: a) asistenţa acordată emitentului de valori mob
iliare la elaborarea şi perfectarea prospectului ofertei publice şi a altor document
e pentru înregistrarea ofertei publice a valorilor mobiliare pe piaţa primară; b) prom
ovarea ofertei publice şi a plasamentului valorilor mobiliare ale emitentului pe p
iaţa primară; c) deservirea emisiunii valorilor mobiliare în relaţiile financiare ale em
itentului cu deţinătorii de valori mobiliare, dacă aceasta este prevăzut în contract.
Serviciile de underwriting se prestează conform unuia din următoarele principii: a)
principiul aplicării tuturor eforturilor posibile; b) principiul responsabilităţii fer
me.
 În contractul de prestare a serviciilor de underwriting se va specifica, în mod obl
igatoriu, principiul conform căruia se prestează servicii de underwriting. Principi
ul responsabilităţii ferme, specificat iniţial în contractul de prestare a serviciilor d
e underwriting, după înregistrarea prospectului ofertei publice la Comisia Naţională nu
poate fi modificat.
27. Particularităţi ale activităţii de clearing şi decontare pe PVM
Activitatea de clearing şi decontare se desfăşoară de către:
a) depozitarul central – în tranzacţiile cu valorile mobiliare şi cu alte instrumente fi
nanciare incluse în lista celor admise la depozitarul central;
b) bursa de valori – în tranzacţiile cu valorile mobiliare şi alte instrumente financiar
e înregistrate la bursa de valori şi neincluse în lista celor admise la depozitarul ce
ntral.
Temei pentru efectuarea operaţiunilor de clearing şi decontare aferente tranzacţiilor
cu valori mobiliare servesc documentele ale căror formă şi nomenclator se aprobă de către
Comisia Naţională.
28. Particularităţi ale activităţii de depozitar central pe PVM
Depozitarul central emite numai acţiuni ordinare nominative de o singură clasă. Acţionar
i ai depozitarului central pot fi numai participanţii profesionişti la piaţa valorilor
mobiliare. Acţionarii depozitarului central nu pot deţine mai mult de 5% din dreptu
rile de vot, cu excepţia bursei de valori care poate deţine pînă la 75% din drepturile d
e vot. Orice înstrăinare a acţiunilor depozitarului central va fi comunicată, în termen d
e 3 zile lucrătoare, Comisiei Naţionale. În cazul încălcării cerinţelor referitor la cota m
mală de voturi ale unui acţionar stabilită la alin.(2), drepturile de vot aferente acţiu
nilor deţinute cu încălcarea cerinţelor se suspendă şi se aplică procedura stabilită la art
Depozitarul central elaborează şi aprobă regulile şi procedurile de organizare şi desfăşura
a activităţii sale, care se supun aprobării şi de către Comisia Naţională şi intră în vigoa
a publicării lor în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. În cazul modificării legisl
aţiei ce reglementează activitatea de depozitare în partea ce ţine de evidenţa drepturilor
deponenţilor asupra valorilor mobiliare, de efectuarea operaţiunilor de clearing sa
u decontare, depozitarul central va modifica regulile şi procedurile de organizare
şi desfăşurare a activităţii sale. Mărimea comisioanelor şi tarifelor percepute de depozit
l central va fi aprobată de adunarea generală a acţionarilor şi coordonată cu Comisia Naţio
ală. Pentru a reduce riscul la decontări în cadrul tranzacţiilor bursiere efectuate de căt
re participanţii depozitarului, depozitarul central formează fondul de risc al parti
cipanţilor şi îl administrează. Participanţii depozitarului central vor achita cotizaţii în
ndul de risc al participanţilor în modul şi în condiţiile stabilite de regulile depozitaru
lui central. Mijloacele fondului de risc al participanţilor nu se includ în componenţa
mijloacelor proprii ale depozitarului central şi se utilizează numai pentru amortiz
area datoriilor participanţilor pentru obligaţiile lor la decontarea tranzacţiilor efe
ctuate. Angajaţii depozitarului central, soţii, rudele şi afinii lor pînă la gradul II inc
lusiv nu sînt în drept să deţină mai mult de 0,5% din capitalul social şi din alte valori m
biliare ale participanţilor profesionişti la piaţa valorilor mobiliare.
29. Particularităţi ale activităţii de consulting investiţional şi de consulting pe PVM
Activitatea de consulting investiţional include prestarea de către participantul pro
fesionist la piaţa valorilor mobiliare a următoarelor servicii: a) consultanţa privind
evaluarea şi gestionarea riscului investirii în valori mobiliare; b) recomandări priv
ind formarea portofoliului de valori mobiliare; c) prezentarea de opinii şi recoma
ndări în legătură cu vînzarea şi cumpărarea valorilor mobiliare; d) analiza pieţei valorilo
iliare din iniţiativa participantului profesionist la piaţa valorilor mobiliare care
desfăşoară activitate de consulting investiţional sau la cererea clientului; e) servici
i de consultanţă specificate la alin.
Activitatea de consulting include serviciile prestate în domeniul activităţii licenţiate
şi consultanţa acordată participanţilor la piaţă în orice problemă legată de structura de
, reorganizarea societăţii pe acţiuni, răscumpărarea sau achiziţionarea de către aceasta a
orilor sale mobiliare plasate, efectuarea ofertei publice pe piaţa secundară. Parti
cipantul profesionist la piaţa valorilor mobiliare care desfăşoară activitate de consult
ing investiţional: a) va utiliza surse de informaţii adecvate analizelor şi recomandăril
or elaborate, fiind interzisă folosirea unor informaţii nereale şi eronate în rapoartele
sau recomandările sale; b) va ţine evidenţa materialelor, a surselor de informare uti
lizate; c) va familiariza clientul cu caracteristicile generale ale procesului d
e investire în valori mobiliare, precum şi cu criteriile care au stat la baza creării,
analizei şi selectării unui portofoliu de valori mobiliare; d) va indica sursa şi aut
orul materialelor folosite ce ţin de studiile elaborate şi publicate de alte persoan
e.
Participantul profesionist la piaţa valorilor mobiliare care desfăşoară activitate de co
nsulting sau consulting investiţional este obligat să păstreze confidenţialitatea inform
aţiei despre clienţii săi.
Persoanelor care desfăşoară activitate de consulting sau de consulting investiţional le
este interzis:
a) să recomande investiţii care ar determina realizarea de profituri personale sau p
entru persoanele sale afiliate;
b) să acţioneze în calitate de contraparte la tranzacţiile efectuate în urma recomandărilor
date.
30. Particularităţi ale activităţii de fond de investiţii pe PVM
Fondul de investiţii este in drept să plaseze numai acţiuni nominative ordinare de o s
ingură clasă. La plasarea de către fondul de investiţii a acţiunilor emisiunii suplimenta
re, valoarea lor se determină, la data stabilită in proiectul emisiunii acţiunilor fon
dului in conformitate cu legislaţia cu privire la valorile mobiliare, prin impărţirea
valorii de piaţă a activelor nete ale fondului la numărul de acţiuni ale fondului aflate
in circulaţie. Acţiunile emisiunii suplimentare ale fondului de investiţii se achită la
plasarea lor numai cu mijloace băneşti. La plasarea acţiunilor emisiunii suplimentare
, fondul de investiţii este obligat să ofere achizitorilor de acţiuni posibilitatea de
a lua cunoştinţă de: a) statutul fondului; b) declaraţia de investiţii a fondului; c) reg
ulamentul privind plasarea şi răscumpărarea acţiunilor achizitorilor de acţiuni ale fondul
ui mutual sau pe intervale; d) prospectul de emisiune a acţiunilor fondului.
31. Reglementarea activităţii participanţilor profesionişti pe PVM a Republicii Mold
ova
32. Bursa de Valori: concept, clasificare, funcţii
Bursa este o piaţă pe care se oferă şi se desfac, după o procedură specială, mărfuri sau va
mobiliare. Bursa se prezintă ca o instituţie care dispune de spaţii pentru tranzacţii un
de se concentrează cererea şi oferta de valori mobiliare, realizându-se negocierea, co
ntractarea şi executarea contractelor în mod deschis, în conformitate cu un regulament
cunoscut. Acest mod de organizare a activităţii bursiere presupune centralizarea tr
anzacţiilor prin intermediul unui mecanism care asigură accesul direct şi continuu al
clienţilor la informaţiile de piaţă şi la efectuarea operaţiunilor, exclusiv în cadrul aces
mecanism. În mod tradiţional, acesta s-a realizat prin concentrarea ordinelor de vânz
are şi cumpărare într-un spaţiu special amenajat denumit sală de negociere a bursei. În ace
stă incintă se efectuează tranzacţiile de către un personal specializat.
Funcţiile bursei de valori mobiliare în economie sunt:
- concentrarea cererii şi ofertei de valori mobiliare pe o anumită piaţă la un moment da
t;
- efectuarea tranzacţiilor cu valori mobiliare în conformitate cu ordinele adresate
de clienţi;
- urmărirea sistematică a cursului valorilor mobiliare înregistrate la cota bursei;
- reflectarea conjuncturii economice, într-o anumită perspectivă, determinată atât de fact
ori specifici pieţei în cauză, cât şi de factori externi.
Clasificarea burselor
a) După obiectul tranzacţiilor:
- burse de valori;
- burse de mărfuri;
- burse valutare sau de devize;
- burse complementare comerţului internaţional.
b) În funcţie de varietatea tranzacţiilor:
- burse generale;
- burse specializate.
c) După regimul juridic:
- burse private;
- burse publice.
d) Din punct de vedere al accesului la calitatea de membru :
- burse închise având un număr limitat de membri;
- burse deschise cu un număr nelimitat de membri.

33. Structura organizatorică a Bursei de Valori

Rolul si importanta burselor au crescut in ultimul timp, datorita unui
complex de factori, din care se pot mentiona:
-bursa constituie o piata principala pe care se intalnesc cererea si oferta de c
apital, intr-un echilibru asigurat de de legile liberei concurente;
-tranzactiile in cadrul bursei se incheie pe baza unor reglementari bine determi
nate si a unor uzante si reguli cunoscute, fapt ce sporeste increderea intre van
zatori si cumparatori;
-cotatiile care se stabilesc in cadrul burselor pot influenta nivelul preturilor
si cursurilor de schimb pentru operatiunile care se incheie in afara acestora;
-bursele constituie locul unde se concentreaza un mare volum de informatii cu ca
racter economic, financiar, politic etc.;
-fondurile de investitii si capitalurile sunt orientate prin activitatea bursier
a spre acele domenii de activitate care poseda un grad mare de eficienta;
-ofera posibilitatea schimbarii imediate a titlurilor in lichiditati, detinatori
i de obligatiuni le pot vinde la bursa si recupera banii imprumutati inainte de
scadenta;
-contractele pentru operatiunile negociate la bursa se intocmesc pe baza unui fo
rmular tip, cu valoare de acte juridice.
Participantii la activitatea de bursa sunt interesati sa obtina toat
e informatiile cu privire la perspectivele dezvoltarii economice. In functie de
aceste informatii se poate ajunge la o obtiune referitoare la folosirea resursel
or financiare, fie ca depuneri la banci si case de economii, fie pentru cumparar
ea de actiuni, obligatiuni etc.
34. Structura funcţională a Bursei de Valori
Rolul principal al bursei de valori consta in faptul ca permite, prin confruntar
ea dintre cerere si oferta, stabilirea preturilor la care se poate realiza maxim
ul e tranzactie cu titluri mobiliare. Dupa cum au loc operatiunile prin care se
desfasoara confruntarea dintre investitori, se pot diferentia doua mari categori
i de piete: piata ordinelor si piata speculatiilor cu titluri.
Piata ordinelor este caracterizata de confruntarea dintre cerere si oferta, pri
n operatii directe de cumparare si vanzare de titluri mobiliare. Intermediarii c
are primesc comenzile de vanzare sau de cumparare de la clientii lor au rolul de
a le transmite pe piata bursiera si de a le realiza la pretul de echilibru care
se stbileste in urma sedintelor bursiere.
Piata speculatiilor cu titluri este caracterizata prin faptul ca intermediarii d
ispun in vederea dirijarii pietei unuia sau altuia din titluri de o gama larga d
e preturi, de vanzare sau de cumparare, in interiorul carora se angajeaza sa rea
lizeze contrapartida ordinelor primite. Diferenta intre cele doua preturi consti
tuie, in acelasi timp, beneficiul propriu dar si riscul unei pierderi. Intermedi
arii pot detine portofolii propri de valori in vederea echilibrarii pietei. De a
semenea, pietele bursiere se pot distinge prin modalitatea de realizare a echili
brului intre cerere si oferta: globala, intr-o singura sedinta de bursa (metoda
fixing-ului) sau esalonata in timp, prin tranzactii partiale si succesive in mai
multe sedinte de bursa (metoda pietei continue).
Dupa modalitatea livrarii si lichidarii valorilor negociate se pot distinge: pia
ta in numerar (cu livrare si lichidare imediata) destinata atragerii micilor eco
nomii ale populatiei si piata la termen (cu livrare si lichidare cu scadenta pan
a la o luna). Aceasta din urma este destinata fie speculatiilor bursiere, fie or
dinelor importante, calitativ si cantitativ, apartinand marilor investitori. In
ultima vreme, piata la termen a cunoscut o importanta crescuta, prin aparitia si
dezvoltarea pietei cu reglare lunara, unde aceleasi valori sunt cotate dupa ace
leasi proceduri.
Indiferent de tipul de piata sau de operatia bursiera specifica, un titlu mobili
ar trebuie sa parcurga o succesiune de etape distincte: introducerea pe piata, l
ansarea ordinelor de vanzare/cumparare, stabilirea pretului curent de vanzare/cu
mparare, executarea operatiunilor de livrare si lichidare
35. Caracteristica generală şi structura Bursei de Valori a Moldovei
Organul suprem al Bursei este Adunarea generala a Membrilor. în perioada dintre ad
unările Membrilor administrarea reglementată şi eficientă a Bursei este efectuată de Consi
liul Bursei constituit din 18 persoane alese pe un termen de un an. Realizarea e
ficientă a obiectivelor Bursei este asigurată de Preşedintele Bursei. Din anul 1997 fu
ncţia de Preşedinte al Bursei de Valori a Moldovei o deţine dl Corneliu Dodu. Activita
tea Bursei este realizată nemijlocit de Departamentele acesteia, ele efectuînd funcţii
clar determinate în baza propriilor regulamente privind organizarea şi funcţionarea,
aprobate de Preşedintele Bursei. în prezent în cadrul Bursei îşi desfăşoara activitatea urm
arele subdiviziuni şi departamente:
1) Departamentul Listing, Marketing si Cotare, care se ocupa de înregistrarea valo
rilor mobiliare la bursă, cercetarea şi înscrierea valorilor mobiliare la Cota Bursei.
Cota Bursei (listing) este un sistem de susţinere a pieţei care creeaza condiţii favo
rabile pentru piaţa organizată, permite a depista cele mai sigure şi calitative valori
mobiliare şi contribuie la sporirea lichidităţii lor. în departamentul respectiv sunt r
ealizate urmatoarele obiective: politica de acţionariat, politica valorilor mobili
are şi politica dividendelor. Ca sursă de informare şi piată organizată Bursei îi este atri
uit un rol deosebit în răspindirea oricărei informaţii referitoare la valorile mobiliare
. Departamentul nominalizat publică lunar în buletinul informativ "Bursa de Valori a
Moldovei" informaţia privind valorile mobiliare admise spre circulaţie la Bursă, prez
intă statistica şi analiza negocierilor bursiere, precum şi altă informaţie. Toată informaţ
privind statistica tranzacţiilor bursiere este o proprietate a Bursei.
2) Departamentul Clearing şi Decontări. Clearingul reprezintă totalitatea acţiunilor int
reprinse de Departamentul specializat al Bursei în vederea colectării, verificării, co
rectării şi confirmării informaţiei referitoare la tranzacţionarea valorilor mobiliare la
Bursă, perfectarea documentelor pentru executarea tranzacţiilor, precum şi stingerea o
bligaţiunilor de plată reciproce între Membrii Bursei.
3) Departamentul pentru Supravegherea Pieţei
4) Departamentul Sistemul Electronic. Funcţiile Departamentului respectiv sunt sup
ravegherea şi susţinerea sistemului electronic pentru tranzacţionare la Bursă.
36. Indicii bursieri: definire, rol, clasificare
Necesitatea apariţiei şi a introducerii în practică a indicilor bursieri, a fost determi
nată de nevoia existenţei unui produs financiar, prin care să se realizeze urmărirea în an
samblu a pieţei respective şi care să nu reflecte doar evoluţia unui singur titlu cotat.
Rolul principal al unui indice bursier este de a reflecta evoluţia de ansamblu a
pieţei la care se referă.
Indicii reprezintă o categorie distinctă a indicatorilor statistici care au căpătat o la
rgă aplicabilitate în toate domeniile de activităţi economice şi sociale, datorită faptului
că reflectă cu multă expresivitate şi în mod analitic schimbările care au loc, rolul şi inf
nţa diverşilor factori în variaţia fenomenelor cercetate.
Un indice bursier poate fi definit ca fiind o măsură a dinamicii valorice a unei pieţe
bursiere, în ansamblul ei, sau a unui anumit sector industrial ori de servicii. În
unele cazuri, se pot calcula indici regionali – baza de includere a firmelor în comp
onenţa acestuia fiind aşezarea lor geografică. Totodată un indice bursier este un instru
ment sintetic de măsură a mişcărilor unei pieţe bursiere sau amişcărilor unui sector indust
l sau de servicii, instrument care reflectă, în primul rînd, evoluţia cursurilor titlur
ilor de valoare aparţinînd firmelor cotate şi alese pentru a fi luate în calcul.
După valorile mobiliare pentru care se construiesc indicii:
indici pentru acţiuni, care au în componenţa lor acţiuni ; indici pentru obligaţiuni; car
e au în componenţa lor obligaţiuni, şi care caracterizează piaţa pentru aceste titluri ; in
ici pentru titlurile emise de fondurile mutuale.
După modul de calcul al indicilor:
indici din prima generaţie, care se calculează ca o medie aritmetică a cursului acţiunil
or componente ; indici din a doua generaţie, a căror dezvoltare a început în jurul anilo
r 60, sec XX, care cuprind un număr mult mai mare de firme (chiar şi cîteva mii), din
mai multe domenii de activitate şi metoda de calcul este o medie ponderată cu capita
lizarea bursieră sau cu cursul bursier.
După gradul de cuprindere al indicilor:
indici generali, care cuprind acţiuni aparţinînd mai multor domenii de activitate, avînd
ca scop o reflectare cit mai fidelă a evoluţiei pieţei respective la un moment dat;in
dici sectoriali, care reflectă evoluţia unui singur domeniu de activitate: industria
extractivă, industria aeronautică, industria bancară, industria alimentară etc.
După componenţa valorilor mobiliare ce intră în calculul indicilor:
indici ce cuprind valori mobiliare cotate pe o singura piaţă bursieră;
indici mondiali, ce cuprind valori mobiliare cotate pe diferite pieţe bursiere (MS
CI – calculat de
După tipul pieţei pentru care se calculează indicii:
- indici pentru pieţe de tip bursier (S&P 200, BET);
- indici pentru pieţe de tip extrabursier (Nasdaq 100).
După intervalul de timp la care se calculează indicii:
- indici calculaţi în timp real;
- indici calculaţi la sfîrşitul zilei de tranzacţionare.
După instituţia care calculează indicii:
- indici oficali ai unei pieţe, calculaţi de instituţiile care administrează respe
ctivele pieţe;
- indici calculaţi de instituţiile pieţei de capital în colaborare cu publicaţii fin
anciare (Dow Jones împreună cu Wall Street Journal, FT-SE împreună cu Financial Times)
- indici calculaţi de diverse alte publicaţii (indicele Capital -15)
- indici calculaţi de diverse societăţi de brokeraj (indicii Vanguard)

37. Construcţia indicilor bursieri reprezentativi

Modul de determinare a indicilor bursieri se bazează pe o serie de principii, prin
tre care se pot menţiona:
- simplitatea metodelor de calcul al indicilor, disponibilitatea şi accesibi
litatea informaţiilor şi datelor folosite la determinarea indicilor;
- reflectarea întotdeauna a realităţii, prin metode de calcul ale indicilor burs
ieri;
- utilizarea indicilor bursieri în analiza strategiilor de investiţii şi ca măsură a
performanţei portofoliilor create în cadrul fondurilor de pensii, societăţilor de asigu
rări, fondurilor mutuale şi ale altor investitori instituţionali;
- informaţiile folosite în calculul indicilor trebuie să aibă la origine surse aut
orizate. În cazul indicilor care ţin seama de evenimente, cum ar fi creşteri sau dimin
uări de capital, acordări de dividente, emisiuni sau drepturi de subscriere, datele
folosite trebuie să provină de la societăţile emitente respective şi se urmăreşte cu precăd
olosirea informaţiilor cu cît mai puţine modificări faţă de cele existente în documentele p
icate de respectivul emitent;
- în orice moment trebuie să se asigure continuitatea şi comparabilitatea datelo
r faţă de momentele anterioare, pe cît este posibil;
- consistenţa datelor şi a metodelor de calcul trebuie menţinută, oriunde este pos
ibil;
- operatorii implicaţi în activitatea bursieră trebuie să se asigure că indicii cont
inuă să satisfacă nevoia de informaţii existentă pe piaţa bursieră şi trebuie să facă orice
ropuneri pe care le consideră utile în pentru o cît mai bună reprezentativitate şi operati
vitate.
La modul de alcătuire al indicilor din generaţia a doua s-a ţinut cont de anumite ceri
nţe suplimentare:
a) selectarea eşantionului de firme incluse în structura indicelui bursier, ţinînd cont
de faptul că respectivul indice trebuie să exprime evoluţia pieţei privită în ansamblu. Cri
eriile de selectare a valorilor mobiliare ce compun indicele bursier sunt următoar
ele:
- emitentul să aibă un grad de capitalizare bursieră ridicat;
- valorile mobiliare trebuie să aibă un grad mnare de dispersie în rîndul investit
orilor;
- cotarea valorilor mobiliare să se realizeze prin sistemul unei burse infor
matizate;
- structura valorilor mobiliare ce compun indicele să fie aceeaşi cu repartiţia
pe sectoare de activitate a titlurilor înscrise la cota bursei.
b) atribuirea unei anumite importanţe prin:
- ponderea egală fiecărei componente din eşantion, astfel, încît produsul între numărul de
luri dintr-un tip şi preţul acestuia să fie constant.
- ponderea proporţională cu capitalizarea bursieră, ceea ce face ca o modificare cu un
anumit procent a unei acţiuni cu o pondere importantă în capitalizarea totală a pieţei să
ibă o influenţă mai mare asupra indicelui decît o modificare cu acelaşi procent a unei acţi
ni mai puţin importantă sub aspectul capitalizării (cu cît capitalizarea bursieră a unui t
itlu este mai mare, cu atît ponderea sa în indice este mai ridicată).
- fără pondere, fiind cumulate doar preţurile de piaţă ale titlurilor ce formează eşantionu
fiind de fapt, simpla adiţionare a preţurilor diferitoelor acţiuni şi măsurarea evoluţiei s
mei obţinute).
c) alegerea datei de referinţă la care indicele se exprimă prntri-un număr de puncte (10
0, 1000 ş.a.m.d). indicele aferent oricărei alte perioade exprimă o creştere sau o dimin
uare faţă de perioada de bază.

38. Indicii bursieri autohtoni

Indicele bursier „EVM Composite” (în continuare - Indice) este un indice agregat de pr
eţ de tip Laspeyres, cu ponderarea în perioada de bază, calculat în baza informaţiei privi
nd preţurile de tranzacţionare a valorilor mobiliare în cadrul secţiei interactive de vînz
are-cumpărare a Bursei de Valori a Moldovei (în continuare - BVM).Indicele EVM Compo
site este destinat urmăririi nivelului evoluţiei în ansamblu a preţurilor înregistrare pe
piaţa bursieră din Moldova, fiind un indicator sintetic.În calcul la stabilirea valor
ii indicelui sunt luate toate valorile mobiliare tranzacţionate cel puţin o dată în cadr
ul secţiei interactive a BVM şi admise spre circulaţie la BVM la data calculării indicel
ui.
Indicele bursier este necesar specialiştilor în scopul orientării lor mai precise în dez
voltarea economiei, precum şi a urmăririi dinamicii de dezvoltare a acesteia. Invest
itorii autohtoni şi străini urmăresc în baza indicelui respectiv integritatea investiţiilo
r sale. Specialiştii consideră acest indice nu întru totul clasic, deoarece economia M
oldovei practic nu lucrează. El indică însă o anumită tendinţă pe piaţa de valori. Activita
ieţei de valori în Moldova este prea redusă pentru ca indicele intr-adevar sa fie orie
ntat spre planificarea financiară, speculaţie şi alte acţiuni. Posibil ca activitatea Bu
rsei pe viitor să sporească odata cu limitarea considerabilă a activităţii pieţei extraburs
ere. în prezent situaţia referitoare la CNVM-32 este de aşa natură că oscilaţiile acestuia
r-o directie sau alta vor indica anumite tendinţe, dacă nu pe piaţă, atunci vizavi de un
ii emitenţi. Actualmente acest indice poartă denumirea de CNPF

39. Membrii şi agenţii Bursei de Valori

Pot fi membrii ai bursei: bancile: prin unul din directori, bancherii sau persoa
nele care au firma comerciala inscrisa si efectueaza operatiuni la bursa in mod
curent; societatile care au titlurile inscrise la cota oficiala, prin reprezenta
ntul acestora; agentii oficiali care fac parte de drept asociatia bursei.
Agentii bursei reprez o categorie de profesionisti ai bursei al caror rol este d
e a realiza incheierea si derularea tranzactiilor de titluri de valori, deoarece
investitorii nu se intilnesc direct in cadrul negocierilor. Agentii oficiali(br
okerii) actioneaza, fie pe cont propriu, fie in cadrul unei societati specializa
te in tranzactii bursiere(societati de brokeraj), fie ca functionari proprii ai
bursei. Statutul juridic al agentilor oficiali(agenti de schimb) difera in funct
ie de legisl tarii pe ter careia fiinteaza bursa de val. Agentii de schimb sunt
intermediarii insarcinati cu executarea ordinelor de vinzare cumparare a valori
lor mobiliare. Ei dispun, traditional de monopol in exercitarea profesiei lor, s
tabilit prin legi si regulamente. Nimeni nu poate cumpara sau vinde titluri pe p
iata bursiera far sa apeleze la intermediari.
40. Membrii şi agenţii Bursei de Valori a Moldovei
Membri ai Bursei pot fi persoanele juridice care satisfac, fără a omite, următoarele c
erinţe:
a) deţin licenţa CNPF pentru activitate de broker sau de dealer;
b) au susţinut la Bursă procedura de determinare a corespunderii lor cerinţelor de cal
ificare, stabilite la art. 7 al prezentelor Reguli;
c) au obţinut acordul Bursei, aferent procedurii indicate la pct. b), de a deţine ce
l puţin o acţiune a ei;
d) posedă cu drept de proprietate cel puţin o acţiune a Bursei.
6.2. Persoanele, care corespund cerinţelor de calificare şi care sînt de acord să respec
te Statutul Bursei şi prezentele Reguli nu pot fi refuzate de a li se acorda calit
atea de Membru.
6.3. Membrii Bursei se bucură de drepturi egale şi au aceleaşi obligaţiuni, indiferent d
e momentul obţinerii calităţii de Membru şi de numărul de acţiuni deţinute.
6.4. Decizia referitor la admiterea în şi excluderea din Membri se ia de către Consili
ul Bursei. Deciziile respective se iau printr-o majoritate simplă de voturi.
6.5. Consiliul Bursei are dreptul să transmită integral sau parţial împuternicirile menţio
nate la pct. 6.4. Preşedintelui Bursei.
6.6. Decizia de suspendare a statutului de Membru se ia de către Preşedintele Bursei
.
La data depunerii cererii de admitere în componenţa Membrilor Bursei, solicitantul t
rebuie să corespundă, fără a se limita, următoarelor cerinţe de calificare:
a) să posede licenţă corespunzătoare valabilă, eliberată de CNPF;
b) să se conformeze cerinţelor privind capitalul propriu minim şi fondul de garanţie, co
respunzător normelor impuse de către CNPF şi Bursă;
c) să dispună active financiare disponibile pentru a achita taxele şi cotizaţiile curent
e stabilite de Bursă;
d) să dispună de un birou, dotat cu mijloace de operare tehnică şi comunicaţie, în vederea
rimirii documentelor necesare desfăşurării activităţii în relaţiile cu Bursa şi care va pun
dispoziţia Bursei informaţiile solicitate de către aceasta;
e) membrii conducerii şi colaboratorii autorizaţi vor avea studii superioare şi/sau pr
actică profesională în domeniile: economic, financiar, bancar, afaceri sau juridic şi vo
r avea o bună reputaţie civică şi integritate morală;
f) cel puţin doi angajaţi ai solicitantului vor fi autorizaţi de către CNPF şi/sau Bursă;
g) să dispună de un cont deschis la banca de decontare indicată de către Bursă;
h) să nu dispună în componenţa colaboratorilor săi persoane care au fost condamnate pentru
falsificarea documentelor sau titlurilor financiare, furturi, luarea mitei şi alt
e încălcări cu scopul de a obţine beneficii personale;
i) să corespundă altor cerinţe, considerate necesare, stabilite de către Bursă şi/sau CNPF.
7.2. Solicitantul de a obţine calitatea de Membru se va angaja să respecte Statutul,
Regulile Bursei, procedurile şi orice alte reglementări emise de către Bursă şi CNPF, pre
cum şi să desfăşoare o activitate în cadrul ei în conformitate cu legislaţia în vigoare.
8.1. Solicitanţii de a obţine calitatea de Membru vor prezenta spre examinare Admini
straţiei Bursei următoarele documente şi informaţii referitoare la constituirea, organiz
area şi începerea activităţii în cadrul Bursei:
a) cererea tip pentru a fi admis în Membru, adresată Preşedintelui Consiliului Bursei;
b) cererea pentru primirea acordului Bursei de a procura cel puţin o acţiune a ei, a
dresată Preşedintelui Bursei;
c) Contractul de constituire, Statutul, Certificatul de înregistrare a persoanei j
uridice şi toate modificările ulterioare la Statut (copii autentificate notarial);
d) copia licenţei pentru activitate de broker sau dealer acordată şi autentificată de CN
PF;
e) bilanţul contabil şi situaţiile financiare aferente pentru anul anterior de activit
ate, certificate de un auditor independent, precum şi ultimele situaţii financiare t
rimestriale pentru anul curent, aprobate de comisia de cenzori;
f) angajamentul de a respecta prevederile Statutului şi a prezentelor Reguli, prec
um şi a celor ce vor fi adoptate ulterior;
g) angajamentul de a plăti la timp cotizaţiile, taxele şi alte contribuţii fixate de Bur
să;
h) dovadă a faptului că solicitantul are deschis un cont de decontare în Banca de deco
ntare numită de Bursă;
i) copia certificatelor de calificare a tuturor persoanelor (cel puţin două) autoriz
ate de CNPF şi/sau Bursă;
j) specimenele de semnături pentru toate persoanele împuternicite şi de legătură cu Bursa;
k) informaţii privind existenţa biroului de legătură şi capacitatea de operare a solicitan
tului;
l) confirmarea precum că documentele şi informaţia prezentată atît la depunerea cererii, cî
şi cele ce vor fi prezentate ulterior corespund realităţii şi nu conţin declaraţii false s
u eronate, falsificări sau ascunderea căreiva informaţii semnificative.
8.2. Pentru fiecare din persoanele fizice autorizate de CNPF şi/sau Bursă, care vor
fi încadrate în activitatea operaţională a Bursei, solicitanţii vor trebui de asemenea să p
ezinte următoarele date şi informaţii în vederea înregistrării acestora ca Agenţi de Bursă:
a) cererea de înregistrare ca Agent de Bursă, semnată de persoana în cauză;
b) procura, eliberată specialistului de către candidatul în Membru, pentru a efectua o
peraţiuni cu valori mobiliare în cadrul Bursei;
c) copia documentului privind studiile specialistului;
d) copia sau extrasul carnetului de muncă, autentificat de către Membru;
e) dovadă că a urmat cursuri şi/sau a promovat testele şi examenul profesional pentru a
fi autorizat de CNPF şi/sau Bursă;
f) un angajament de a se conforma tuturor prevederilor Statutului, Regulilor şi pr
ocedurilor Bursei şi CNPF;
g) un angajament de a plăti taxa fixată pentru înregistrarea lui ca Agent de Bursă;
h) două fotografii de mărimea 3 x 4 cm, color.
8.3. Agentul de Bursă poate reprezenta la Bursă numai un singur Membru şi este în drept
să desfăşoare activităţi remunerate, altele decît cele pe care le desfăşoară în cadrul soci
, doar în urma acordului dat de către conducerea Membrului, cu informarea ulterioară a
Bursei.
8.4. Administraţia Bursei, în baza informaţiei şi documentelor specificate la art. 8.1. şi
8.2. va examina şi perfecta concluzia cu privire la corespunderea sau necorespund
erea solicitantului cerinţelor de calificare, pe care o va prezenta spre aprobare
la cea mai apropiată şedinţă a Consiliului Bursei.
8.5. Decizia de respingere a cererii solicitantului trebuie să fie motivată.
8.6. În baza deciziei primite de Consiliul Bursei cu privire la satisfacerea sau r
espingerea cererii solicitantului, Preşedintele Bursei eliberează acordul sau dezaco
rdul pentru procurarea de către solicitant a acţiunii(-lor) Bursei.
8.7. Decizia de admitere intră în vigoare şi respectiv calitatea de Membru al Bursei e
ste obţinută la data efectuării în Registrul acţionarilor Bursei a înscrierii referitor la
recerea pe contul personal al solicitantului a acţiunii(-lor) Bursei.
8.8. În baza efectelor produse la p. 8.7. Departamentul specializat al Bursei va o
pera includerea Membrului în Registru Membrilor Bursei şi va elibera acestuia Certif
icatul de Membru, întocmit după modelul stabilit.
8.9. Către momentul operării includerii Membrului în Registru, acesta este obligat să ac
hite toate cotizaţiile şi taxele fixate pentru admiterea în rîndurile Membrilor şi înregist
ii Agenţilor la Bursă. În caz contrar, faţă de Membru se va aplica o penalitate în mărime d
,1 % de la suma îndatorată, pentru fiecare zi restantă.
1 "BANCA DE ECONOMII"SA str. Columna 115, Chisinau, MD2012 244-731
244-103
2 "FINCOM"SA str. Tighina 65, of 207, Chisinau, MD2001 272-564
541-917
3 "GEST-CAPITAL" SA str. Ferdului, 4, of 302,310 Chisinau, MD 2005
272-256 270-965
4 "OLDEX"SA str.Mateevici 46/1,Chisinau, MD2065 542-966 240343
5 "PASSIM" SA Bd Dacia, 35 Chisinau MD 2060 522-049 555-579
6 "VALINVEST"SA str. Maria Cebotari 55, Chisinau, MD2012 221-255
221-255
7 BC "ENERGBANK"SA str. Vasile Alexandri 78,Chisinau, MD2012
544-378 226-033
8 BC "EUROCREDITBANK" SA str. Izmail, 33 Chisinau MD 2001 500-153
548-827
9 BC "EXIMBANK - Gruppo Veneto Banca" SA Bd Stefen cel Mare, 171/1 Chisin
au, MD 2004 601-619 300-140
10 BC"BANCA DE FINANTE SI COMERT"SA str. Puschin 26, Chisinau MD 201
2 237-308 220-080
11 BC"BANCA SOCIALA"SA str. Banulescu Bodoni 61, Chisinau, MD2005
220-070 220-070
12 BC"MOBIASBANCA-Groupe Societe Generale"SA Bd. Stefan cel Mare, 81a
, Chisinau, MD2012 541-935 256-325
13 BC"MOLDINDCONBANK"SA str. Armeana 38, Chisinau, MD2012 279-195
576-835
14 BC"MOLDOVA-AGROINDBANK"SA str. Cosmonautilor 9, Chisinau, MD2005
226-162 220-671
15 BC"UNIBANK"SA Str B.Bodoni,45 Chisinau MD 2012 220-530 253-853
16 BC"VICTORIABANK"SA str 31 August, 141, Chisinau MD2004 233-089
576-350
17 C.B."DAACInvest" S.A. str. Calea Iesilor 10, Chisinau MD 2069 746-397
220-677
18 CB"PROAJIOC" SA str. Decebal 53/4,of 5,Chisinau, MD2062 567-646 923-429
19 Compania "M-INVEST" SA str.Tighina, 49/3, of.51,Chisinau, MD2001
546-276 260-463
20 FB"BROKWEST"SA str. Kogalniceanu,73 of 2,6 Chisinau, MD 2009 256-017
256-017
21 S.C. "BROKER M-D" S.A. str. Mateevici A., 14 Chisinau, MD 2001 758-442
276-561
22 S.V.M."Iuventus-DS"S.A Bd. Stefan cel Mare 65, of 310, Chisinau, MD2001
270-035 271-337