Sunteți pe pagina 1din 7

TOTEMISMUL SI TEAMA DE INCEST

- In general, totemul este un animal comestibil, inofesniv sau


dimpotriva periculos si de temut, sau mai rar o planta sau o forta
a naturii(ploaia, apa) care se afla intr-o relatie speciala cu un
grup de oameni.
- Totemul reprezinta stramosul grupului, dupa cum este si spiritul
sau protector si binefacator. Acesta este cel care vine in ajutor,
trimite oracole si isi protejeaza copii.
- Considerat ca strămoş şi protector al unei etnii (trib, popor),
totemului i se pot stabili următoarele funcţii: apotropaică, oferă
protecţie descendenţilor săi şi teritoriului locuit de aceştia,
ordonatoare şi legiuitoare, fiind generator de tabuuri; paznic al
porţilor, forţă periculoasă faţă de străini şi duşmani, avînd
menirea să-i înspăimînte şi să-i ţină departe de spaţiul protejat;
defineşte şi delimitează un spaţiu sacru, unde se manifestă
puterea sa benefică, de alte spaţii, printr-o frontieră tabu, un
totem, o ţară.
- Apartenenta la totem este baza tuturor indatoriirilor sociale
- Violare totemului ( incalcarea ), atrage dupa sine pedeapsa.
- Cei care si-au asumat un totem se abtin de al ucide, sau de ai
consuma carnea.
- O actiune speciala a unui grup totemic se manifesta in timpul
sarbatorilor, membrii acestuia reproducand sau imitand prin
dansuri ceremoniale miscarile si trasaturile caracteristice
totemului.
- Totemul se transmite ereditar – pe linie paterna sau materna.
- Totemul nu este legat de pamant, sau de vreo locatie anume.
Membrii unui grup totemic pot trai separati unii de ceilalti si isi
pot desfasura viata si cu alti indivizi cu totemuri diferite.
- Aproape pretutindeni unde fiinţează acest sistem, există şi
regula ca membrii unuia şi aceluiaşi totem să nu aibă între ei
relaţii sexuale si sa evite casnicia. Aceasta defineste legea
exogamiei – parte constituenta a toteismului

Consideratii care ajuta la intelegerea semnificatiei acestei


interdictii (exogamie):

- Violarea acestei prohibitii conduceau la razbunarea intregului trib


pentru inlaturarea pericolului
- In tari precum Australia raporturile sexuale sunt pedepsite cu
moartea. Un barbat din clan considerat vinovat, care se foloseste
de o femeie este si ucis de barbatii din clanul sau. Acelasi lucru
se intampla inclusiv cu femeia.

- Totemul fiind ereditar si neschimband-se in cazul casatoriei,


consecintele acestei prohibitii difera pe linie materna fata de cea
paterna.
- Pe linie materna, daca bartatul are totem cangurul, iar sotia
strutul; copii vor prelua totemul mamei (strutul). De aici rezulta
ca, copii nu pot avea relatii incestuoase cu mama (datorita
apartenetei la acelasi totem) dar tatal poate avea relatii avea
relatii sexuale cu ficele lui (datorita apartentei la totemuri
diferite).
- Pe linie paterna, cu alte cuvinte transmiterea totemului de la
tata la copii (cangur), schimba relatia si oportunitatile sexuala
intre membrii familiei; tatal neputand avea relatii incestuoase cu
ficele lui, iar fiul patand avea relatii incestuoase cu mama.

- Exogamia – interdictia impusa barbatului de a participa la


uniunea sexuala cu oricare alta femeie din grupul sau, chiar daca
nu exista nici o relatie de rudenie, femeile fiind considerate
cosangvinele sale.
- In aceasta prohibire rolul totemului este de a impiedica orice tip
de cuplare sexuala cu membrii grupului ce sunt considerati ai
familiei.
- Substituirea legaturilor de familie cu cele totemice reprezinta
singura cale posibila a prohibirii incestului pentru pentru ca
altfel, acordandu-i individului libertati sexuale care depasesc
limitele relatilor conjugale, exista riscul violarii legaturilor
cosangvine.

Metode abordate de triburile australiene totemice pentru


impiedicarea incestului.

- Casatoria colectiva este o manifestare la triburile australiene


la care un numar de barbati exercitau drepturi conjugale asupra
unui numar de femei. Copii nascuti din aceiasi casatorie colectiva
erau considerati frati si surori.
- Cu alte cuvinte casatoria colectiva intarea rigoarea prohibirii
incestului.
- Exogamia totemica apare ca fiind modalitatea cea mai curata de
a impiedica incestul in cadrul grupului.
- Clase matrimoniale. Triburile sunt organizate in asa fel incat
ele se impart mai intai in doua sectiuni denumite „clase
matrimoniale”. Fiecare din aceste clase este exogamica si se
subdivide in doua sub-clase, intregul trib compunandu-se din 4
sub-clase si 2 clase.

- cele 12 grupuri totemice sunt reunite in 4 sub-clase si doua


clase. Toate subdiviziunile sunt exogamice. Sub-clasa c formeaza
o unitate exogamica cu sub-clasa e, sub-clasa d cu sub-clasa f.
Rezultatul obtinut este o limitare a alegerii matrimoniale si a
libertatii sexuale. Daca nu ar fi existat decat cele 12 grupuri
totemice, fiecare membru al unui grup ar putea alege intre 11
din 12 femei ale tribului. Existenta a doua clase limiteaza
numarul femeilor la care se poate referii alegerea lor, la 6 din 12.
Un barbat apartinand totemului nu putea lua in casatorie decat o
femeie din grupurile 1-6. Introducerea a 2 sub-clase limiteaza
alegerea la 3 femei din 12 . Un barbat care are un anumit totem
din sub-clasa c, nu isi poate alege sotia decat dintre cele care au
totemul 4,5,6
- aceste clase matrimoniale urmaresc acelasi scop ca exogamia
totemica si merg poate si dincolo de el.

- Fobia incestului care caracterizeaza aceste popoare australiene


nu s-a oprit numai la crearea unor clase matrimoniale . trebuie
adaugate si o serie de obiceiuri care au acelasi scop, si anume
acela de a impiedica raporturile sexuale intre rudele apropiate.
De asemenea aceste cutume(obiceiuri) sunt raspandite si dincolo
de teritorilul popoarelor totemice australiene.

- In Malaezia, aceste prohibitii vizeaza raporturile dintre fiu cu


mama si surorile lui. Baiatul cand implineste o anumita varsta,
trebuie sa paraseasca casa maternal si merge intr-o locuinta
comuna, unde va dormi si va lua masa. El are voie sa revina la
locuinta sa pentru a cere de mancare, dar daca se intampla ca
sora lui sa fie acasa, baiatul trebuie sa plece de indata fara sa
manance. Daca suroriile lui nu sunt acasa , el poata sa manance
doar in apropierea usii. Daca , in afara casei se intalneste un
frate cu sora lui, aceasta trebuie sa fuga sis a se ascunda. Baiatul
nu mai are voie nici sa pronunte numele surorii lui si trebuie sa
se fereasca sa rosteasca cuvinte care ar putea face parte din
numele ei. Aceste interdirdictii trebuiau respectate pe toata
perioada vietii. In cazul mamei, indepartarea de fiul ei crestea
odata cu trecerea anilor si rezerva era mai mare din partea
acesteia. Atunci cand ii aduce de mancare fiului ei, ea nu are
voie sa ii inmaneze direct alimentele, ci le pune in fata lui; nu ii
vorbeste familiar ci ii spune “dumneavoastra”, in loc de “tu” .

- Interdictia cea mai raspandita , mai severa si mai interesanta ,


chiar si pentru popoarele civilizate, este cea care stabileste
relatiile dintre ginere si soacra.

- In insulele Banko , aceste prohibitii sunt foarte severe si aplicate


cu o rigoare nemaintalnita. Un ginere si o soacra trebuie sa evite
de a se afla unul in proximitatea celuillat. Daca din Intamplare, ei
se intalnesc pe drum, soacra trebuie sa se indeparteze de
marginea drumului si sa stea cu spatele pana ce ginerele a
depasit-o sau invers.

- La Zulusi, traditia cere ca barbatului odata casatorit sa ii fie


rusine cu soacra lui si sa faca tot posibilul pentru a fugi din
preajma ei. El nu va intra niciodata in casa daca va stii ca ea este
acolo si daca se intalnesc intamplator, amandoi trebuie sa se
ascunda dupa un tufis, iar barbatul trebuie sa isi puna scutul in
fata . Nici unul nu trebuie sa pronunte numele celuilalt.

- Teama de incest constituie in primul rand o trasatura infantila.


- Psihanaliza a demonstrat ca primul subiect despre care se
indreapta optiunea sexuala a baiatului estede natura incestuoasa
intrucat acest subiect este reprezentat de mama sau de sora.
- „Populatiile salbatice din zilele noastre inca incearca intr-un mod
periculos aceste dorinte incestuoase care se vor refula intr-o zi in
inconstient, fiind nevoite si obligate sa se protejeze contra lor
prin masuri excesiv de riguroase.”
Bibliografie „Totem si tabu” –
Sigmund Freud, editura Antet

Imagini ale triburilor din diferite colturi ale lumii in


care totemismul inca isi are rolul principal in viata
sociala ale acestor civilizatii.
Identitatea triburilor poate fi recunoscuta nu doar
prin credinta, reguli sociale si obiceiuri specifice, ci si
prin expresia fizica redata de membrii tribului:
costumatia, echipamentul si accesorile personalizate
epntru a-si pastra identitatea

Malaezia

Papua Noua Guinee


Australia