HENRI COANDA –
UN SIMBOL AL PROGRESULUI AERONAUTIC
Prof. univ. dr. Florin Zaganescu
Cercet. st. pr. Rodica Zaganescu
Savantul si umanistul
Henri Coanda este unul dintre
cei mai mari si mai fecunzi
inventatori din lume, el
alaturindu-se celor care la
inceputul secolului 19, au
solutionat definitiv problema
zborului cu aparate mai grele
decat aerul. In Romania,
realizarile lui Coanda
completeaza exceptionalele
succese mondiale ale
inventatorilor Traian Vuia si Aurel Vlaicu.
Intrucat anul acesta se implinesc 100 de ani de la
construirea, prezentarea si primul zbor al intiiului avion cu
motor reactiv, pe care inventatorul sau, Henri Coanda , 1-a
denumit „Coanda- 1910", autorii prezentei lucrari o dedica
comemorarii acestui eveniment.
Cu patru decenii in urma in Aula Academiei Romane
la deschiderea lucrarilor Simpozionului international intitulat
„ Aplicatii speciale ale efectului Coanda in aeronautica",
savantul Henri Coanda, invitat de onoare al Academiei rostea
urmaloarele cuvinie memorabile: „...Puţine naţii din lume se
pot rnandri ca au contribuit la progresul aviatiei cat a reusit
natia romana in ultimii zeci de ani" .
Consideram că este o datorie a celor care l-au
cunoscut sau chiar au activat sub conducerea marelui savant,
sa prezinte aspecte semnificative ale vietii si operei celui
care este numit „ parintele aviaţiei reactive".
Henri Coanda s-a nascut la 7 iunie 1886 in Bucuresti,
in familia generalului profesor Constantin Coanda, a invatat la
liceul „Sf. Sava" din Bucuresti si la liceul militar din Iasi
devenind, dupa absolvirea scolii militare superioare din
Bucuresti ofiter cu gradul de sublocotenent.
La 19 ani, tinarul Coanda a conceput si a construit in
Atelierele Arsenalului Militar din Bucuresti, macheta unui avion
a carui propulsie se obtinea folosind o mini-racheta cu
pulbere. Lansarea acesteia in 1905 care a speriat locuitorii
cartierului unde se afla casa familiei Coanda, a evidentiat de pe
atunci spiritul sau creator si inventiv.
Inclinat spre studiu si cercetare, Henri Coanda a
parasit cariera militara si a plecat la studii in strainatate; a
studiat mecanica la Politehnica din Berlin, electrotehnica la
Politehnica din Torino, stabilindu-se in final la Paris unde a
absolvit Scoala superioara de aeronautica si constructii
mecanice in 1910, ca sef de promotie.
Pasionat de aviatie, tinarul inginer Coanda cauta
raspuns la intrebari cum sunt: forma optima a aripilor, un
sistem de propulsie cu randament superior sail metode de
reducere a rezistentei aerodinamice.
Primele sale lucrari de aerodinamica au lost
remarcate de savanti si constructori de avioane din Paris,
printre care inginerul Gustave Eiffel, profesorul Paul
Painleve etc.
Dupa ce i-a consultat pentru planul de a concepe
si construi un avion modern, care trebuia dotat cu un
motor performant, Coanda a inceput testele
premergatoare. Tinarul inginer roman retinuse sfatul primit
de la constructorul francez Bleriot, cel care traversase
primul 1909, in zbor, Canalul Minecii: „...Nu poti construi
un motor de aviatie nou, fara a sti sa realizezi un avion..." .
Ca urmare, Coanda incepe sa experimenteze
machetele unor aripi de avion, folosind o balanta
aerodinamica care era instalata pe partea frontala a unei
locomotive ce " alerga" noaptea cu 90 km / ora..
Rezultatele acestor teste i-au permis sa aleaga
forme optime de profile pentru aripi, dar sa si descopere
efectul benefic al unor fante amplasate la bordul de atac al
profilelor respective, pentru cresterea portantei si
reducerea rezistentei la inaintare a aripilor. De aici a mai
ramas doar un singur pas spre dezvoltatea teoriei
hipersustentatiei aripilor, teorie dezvoltata ulterior de
oamenii de stiinta Theodore von Karman, Ion Stroescu,
Nicolae Patraulea, etc.
O parte din aceste realizari, Coanda le-a inglobat
in constructia planorului „Coanda - Ioachim" realizat si
testat in 1909 la Liege.
Autorii apreciaza ca aceste date sunt suficiente
pentru a ne apropia de evocarca principalului eveniment
aeronautic din toamna anului 1910 care a avut loc la Paris
si anume deschiderea celei de-a doua editii a Expozitiei de
locomotiune aeriana ( Salon Aeronautic); desfasurate in
lunile octombrie-noiembrie, in acel an.
Printre exponate - avionul fratilor Wright, cel al lui
Santos - Dumont, etc atragea atentia primul avion fara
elice, expus de inginerul Henri Coanda, constructie
originala, mai ales in ceea ce priveste conceptia sistemului
de propulsie si care purta inscriptia „COANDA-1910 „ . Era
un avion biplan, monoloc, de culoare rosu inchis, echipat
cu motor fara elice; el avea principalele caracteristici
inscrise pe un panou adiacent pe care se inscria si forta de
tractiune a motorului la punct fix :220 kgf.
Acest aparat de zbor avea si alte elemente noi :
cele doua aripi erau decalate una fata de cealalta si aveau
profile groase si fante de bord de atac; fuselajul era
confectionat din placaj lacuit, longeroanele aripilor erau
realizate din otel aliat, amplasarea rezervoarelor de
benzina si de ulei in interiorul aripii superioare, tren de
aterizare cu roti independente si partial escamotabile in
aripa inferioara. etc.
Apreciem necesara prezentarea unor
caracteristici ale propulsorului avionului Coanda-1910 si
anume: motorul de aviatie cu piston de tip Clerget de 50
CP care antrena un compresor centrifugal; aerul refulat de
acest compresor era trimis in doua camere de ardere
inelare plasate de o parte si de cealalta a fuselajukii
anterior. In aceste camere dc ardere patrundea atit aerul
comprimat cat si benzina pulverizata prin mai multe
iniectoare. amestecul fiind aprins de gazele evacuate din
esapamentul motorului cu piston si apoi lansate din
propulsom! reactiv asigurind forta de tractiune a
turbomotorului.
Pilotarea avionului, relativ simpla, implica
manevrarea de catre pilot a doua volane amplasate lateral
cabinei prin care pilotul comanda accesul benzinei si
turatia motorului cu piston modificind astfel tractiunea
motorului cu reactie. O alta maneta din cabina permitea
modificarea pozitiei ampenajului asigurind astfel
ascensiunea sau coborirea avionului.
Dupa inchiderea Expozitiei, in decembrie 1910,
Coanda a adus aparatul pe un teren din apropierea
Parisului, s-a instalat in cabina si a pornit motorul efectuind
un rulaj. Viteza obtinuta a fost suficienta pentru ca avionul
sa se ridice deasupra solului, respeetiv sa decoleze si sa
zboare.O rnanevra dc pilotaj grcsita a neexperimentatuiui
pilot Coanda a adus avionul in pierdere de viteza si la
prabusirea acestuia. La contactul cu solul Coanda a fost
aruncat din cabina iar avionul a ars si pilotul si-a fracturat o
mina. Zborul primului avion cu reactie avusese astfel
succesul dorit de Coanda. Spccialistii si prcsa vrernii au
consernnat acest eveniment aeronautic.
Acest remarcabil succes i-a adus lui Coanda
angajari in Anglia si Franta pentru a proiecta si construi
mai multe avioane. A reaiizat la firma Bristol Aircraft,
primul avion bimotor din lume si peste 10 tipuri de avioane,
unele fiind cumparate si de tara noastra.
Efectul Coanda
Dintre numeioasele inventii brevetate de Coanda
in strainatate si in Romania, se detaseaza ca fiind cel mai
cunoscut efectul Coanda, care are aplicatii in
aeronautica, medicina, transporturi, ecologie, fizica,
acustica, aerodinamica, etc.
Coanda a utilizat acest fenomen pe care l-a
brevetat, in mai multe tari, pentru conceperea unor
vehicule aeriene neconventionale pe care le-a denumit
aerodine lenticulare. Acestea sunt aparate de zbor avind
forma discoidala si la care propulsia si sustentatia folosesc
efectul Coanda si pe care 1-a brevetat in anul 1934.
In anii l945-1946. Coanda a fost invitat in SUA de
firma United States Corporation pentru a colabora la
programul de aplicare a efectuluiCoanda in proiectarea de
noi aparate de zbor printre care si unele asemanatoare
aerodinelor lenticulare.
De ascmenea trebuie mentionat ca in Institutul
pentru creatie stiintifica si tehnica -INCREST- pe care
Coanda 1-a infiintat in 1971, la Bucuresri, au fost realizate
si livrate industriei autohtone aproape 600 de
ventejectoare folosite pentru ventilatie, cca 400 de brose
aerostatice, 50 dispozitive de gaz- lift etc.
Printre ideile originale ale inventatorului
mentionam urmatoarele: o noua tehnologie de obtinere a
apei potabile din apa de mare cu ajutorul energiei solare,
materializata printr-o instalatie functionala in Franta, intr-un
oras de la tarmul Mediteranei, rezervoarele cu volum
variabil pentru titei realizate la comanda Erniratuiui Dubai
si dispuse in Golful Persic in 1967.
Tot din aceasta perioada dateaza si brevetarea
unui nou mijioc de transport aero-depresiv containerizat
materializat in statia- pilot din zona Maneciu-Prahova.
De mentionat si urmatoarele inventii: fabricarea
de panouri folosite in consrtuctia Palatului Culturii din lasi,
masina de fabricat tigla, procedeu de fabricat marmura
artificial, procedeu pentru prepararea si aplicarea asfaltului
folosind surse de aer comprimat, etc.
Daca reflectam la cele peste 250 de brevete ale
sale, Coanda reprezinta unul dintre cei mai valorosi
inventatori ai timpului nostru, cu referiri si la cele 33 de
brevete fundamentale obtinute in SUA , Coanda ramine un
mare om de stiinta, ale carui lucrari de aerodinamica
experimentala si idei novatoare sunt de referinta in stiinta
si tehnica.
In Romania Coanda a fost distins cu titlul de
Membru de onoare al Academiei Romane si de Doctor
Honoris Causa al Universitatii Politehnica din Bucuresti, iar
in Franta a primit Ordinul de merit pentru cercetare si
inventie.
In 1956 cind a fost sarbatorit la New York pentru
construirea si zboral primului avion cu reactie, presedintele
adunarii festive de la Laboratoarele Diamond a afirmat:"...
inginerul Henri Coanda reprezinta prin el insusi trecutul,
prezentul si viitorul progresului aerian".
Coanda a depus in mod egal pasiune si
competenta pentru realizarea fiecareia dintre lucrarile si
descoperirile sale. In mod cu totul special unele dintre
acestea au fost pastrate pentru a fi aduse in patria sa si
spre a le incredinta pentru a fi puse in opera de
reprezentanti de marca ai poporului din care a facut parte.
Toti cei care au activat sub conducarea sa si mai
ales sub indrumarea sa printre care si profesorul Florin
Zaganescu, au putut sesiza cit de mult a dorit Coanda sa-
si ajute tara sa natala sa se dezvolte stiintific si tehnic.
In accst sens trebuic amintitc trei dcscoperiri
dcstinate de Coanda sa se materializeze in mileniul trei:
aedodinele lenticulare ca aeronave ale viitorului,
transportul aerodepresiv containerizat, precum si un
proiect arhitectural pe care Coanda l-a iubit si l-a promovat
probabil si penrtu ca îi amintea de preocupari din tineretea
sa pe care l-a denumit ,.Proiectul Delta", schitat initial cu
arhitectul dr. Dorin lormeanu.
Nu putem incheia inainte de a aduce un omagiu
memoriei savantului si inventatorului, fara a prezenta doua
aspecte : momente marcante din viata savantului si
aprecierile de care s-a bucurat acesta.
Din mariajul cu Marcellee Vinnay, au rezultat doi
copii lleana si Mihai stabiliti in Franta. Coanda s-a
recasatorit cu Margareta Lecca cu care a venit in Romania
cind savantul a fost sarbatorit la Academia Romana,
deschiderea adunarii festive fiind facuta de regretatul
academician Elie Carafoli.
Printre distinctiile primite de Coanda mentionam :
Medalia de aur „Per invenzione delle constructioni in acciaio
multicellulari"- Padova, 1930;
Membru de onoare al Centrului International de cercetari
biologice - Geneva, 1956;
Medalia de aur data de Wings Club , New York 1956;
a fost ales comandor al ordinului de merit pentru cercetare si
inventie - Paris, 1960;
Medaille de 1'A.cronautique- Paris,1961;
Diploma de onoare decernata de Laboratorul Diamond-
New York,1965;
Ordinul Meritul stiintific clasa I - Bucuresti, 1970,ctc.
Autorii multumesc organizatorilor Simpozionului
„Timpul si Omul -Ploiesti 2010, pentru ocazia oferita spre
a-l omagia pe omul de geniu. savantul si patriotul