Sunteți pe pagina 1din 16

m   



c Spirochetele fac parte din familia Spirochaetaceae.


Reprezinta niste microorganisme subtiri incurbate, corpul
carora consta din firul axial si citoplasma spiralata in jurul
lui-ceea ce le aseamana cu un burghiu. La cercetarea
sectiunilor ultrafine a fost observata membrane externa
tristratificata. Spirochetele nu formeaza flageli, capsule,
spori. Sunt microorganisme mobile.
c Poseda 4 tipuri de miscare:<  
   
 
si  .
c 6u dimensiuni cuprinse intre 5-500mcm in lungime, 0,3-
0,75mcm in latime.
m
   

  
 
Spirochete patogene:
1. Treponema Ȃ agentii sifilisului si frambeziei
2. Borrelia- agentii patogeni ai febrei
recurente,epidemic,tifos
3. Leptospire- agentii leptospirozelor

Interes medical prezinta:


c T.pallidum, cu 3 biotipuri diferentiate numai prin
caracterele epidemiologice ale bolilor determinate: biotipul
<

 ,cauza a sifilisului, biotipul  , cauza a


sifilisului endemic(bejel), cu transmitere nonveneriana,si
biotipul <  ,cauza a pianului,treponematoza
nonveneriana,cu poarta de intrare cutanata
m  
  

c T.pallidum(G-) reprezinta fibre spiralice cu
ondulatii mici uniforme.Nr ondulatiilor atinge
12-14. Capetele treponemelor sunt ascutite si
rotunjite.
c Poseda 4 tipuri de miscare .
c Dupa metoda Romanovki-Giemsa se coloreaza
roz-pal,de aceea ele au fost numite T.pallidum.
Culoarea slaba este determinata de continutul
redus de nucleoproteide.
c Sub influenta factorilor de mediu si
preparatelor medicamentoase formeaza
glomerule inchistate acoperite de o membrana
impremeabila de tip mucinic, persistente in
stare latenta .
c In conditii favorabile chisturile -> in
granule,apoi in treponeme spiralate tipice.
Formarea de chisturi constituie una din
formele de protectie ale treponemelor,care le
permite sa reziste la actiunea preparatelor
aplicate in tratatea bolnavilor de sifilis.
m     m
  
c Treponema palida este foarte pretentioasa.Ea nu creste pe medii de rutina,se
dezvolta la ë   in conditii anaerobe pe medii ce contin tesut renal
sau cerebral. Se dezvolta bine de tesut corionalantoic de la embrionul de
gaina,in serul sanguin de iepure cu aditie de fragmente de tesut cerebral sub
un strat de ulei de vaselina.
c Cultivarea indelungata a treponemelor face ca ele sa piarda din virulenta.
6semenea culturi adaptate la mediul de cultura se numesc M ë ,spre
deosebire de cele ë
, care isi pastreaza caracterele de patogenitate chiar
in conditii de laborator in timpul pasajelor pe iepuri sau crescute pe embrionii
de gaina.
c ©
< 

 
 ale agentului difera intre ele dupa o serie de caractere:
modificarea pH-ului mediului,gradul de anaerobioza,formarea de
indol,producere de hidrogen sulfurat,atitudinea fata de glucide. Numeroase
tulpini culturale cauzeaza hemoliza hematiilor de om,berbec,cal,iepure,cobai.
0       
c La T.pallidum pot fi considerati factori de patogenitate urmatoarele
capacitati:
c De aderenta la receptori celulari (fibronectina) si ai matricei
intercelulare (laminina si colagen)
c De eludare temporara a raspunsului imun prin mascare cu molecule
plasmatice (Ig,complement) sau molecule de clasa I ale complexului
HL6 fixate pe membrana externa
c Depresia temporara ,in primele stadii ale infectiei,a raspunsului imun
celular
c Raspuns autoimun al gazdei la cardiolipina( 6g comun treponemelor si
tesuturilor animale), la fibronectina, laminina si colagen
  
0   
    
c T.palide sunt 
  La t0 de 45-550 C ele pier peste 15 minute. Sunt
rezistente la t0 reduse. In stare inghetata se pastreaza pana la un an. Sunt sensibile la
sarurile metalelor grele (mercur,bismut,arseniu) precum si la desicare.
c Concentratiile obisnuite ale substantelor dezinfectante omoara treponemele in
cateva minute. Ele sunt sensibile la benzilpenicilina,bicilina etc. Sub actiunea unor
medicamente antibacteriene,ele pot forma chiste.

Structura Antigenica
c T.pallidum contine cateva complexe antigenice:polizaharidic,lipidic si proteic
care manifesta caractere antigenice destul de complicate. Variante serologice
nu sunt stabilite.
   
 


c  ë
ë
- in peste 90% din cazuri -
transmitere pe cale sexuala
- intepaturi, taieturi,
muscaturi, sarut, prin
placenta de la mama la fat
- foarte rar: prin leziuni
deschise ale altor afectiuni
ale pielii, prin urina, sperma,
saliva, sange
- foarte, foarte rar: prin
obiecte contaminate (agentul
infectios este foarte sensibil
in mediul extern)
G utia bii

  
- dupa o perioada de incubatie (dezvoltare) de
aproximativ 21 zile pana la aparitia primelor semne si simptome (perioada este
intre 19 - 90 zile), boala incepe sa se exprime si are durata de 4 - 8 saptamani.
Principalul semn - aparitia sancrului sifilitic impreuna cu adenopatia satelita.
c Sancrul sifilitic reprezinta o leziune (ulceratie) frecvent superficiala, unica,
rotund-ovalara, mica in dimensiuni (0,3-2.5 cm) care este de culoare rosie, nu
are secretii, si mai ales NU DO6RE!!! Este localizat la nivelul locului de
inoculare - la nivel genital cel mai frecvent. 6lte localizari rare - buza,
amigdala, limba, san, degete. La barbati se observa mult mai usor, pe cand la
femei, leziunile pot fi ascunse datorita existentei lor la nivel vaginal sau la
nivelul colului uterin.
c 6denopatia satelita este reprezentata de cresterea in volum a ganglionilor de la
nivel inghinal de o singura parte sau de ambele parti. 6cestia sunt duri,
NEDUREROSI, si se misca usor cand sunt palpati. 6par la aproximativ o
saptamana de la aparitia sancrului sifilitic.
%   

c Este cea de-a doua perioada de evolutie a bolii. 6ceasta
perioada incepe daca NU a existat tratament antibiotic
adecvat sub STRICT6 supraveghere medicala (dermatologie)
la aproximativ 6 - 8 saptamani de la aparitia primei leziuni.

c In aceasta perioada apar leziuni sub forma de pete mici,


rotunde-ovalare, rozii, slab delimitate, care impanzesc
corpul si partea superioara a bratelor si a coapselor. Nu sunt
insotite de mancarime ca intr-o alergie.O alta leziune care
poate aparea sunt tot ulceratii rotund-ovalare la nivelul gurii,
mucoasa genitala si anala.

c La nivelul fetei, genital, palme si talpi apar mici denivelari,


rosu inchis care, la fel ca precedentele, sunt nepruriginoase
si evolutia lor este ondulatorie, atunci cand dispar lasa in
urma mici pete inchise la culoare.

c In aceasta perioada de evolutie a bolii sunt afectate


majoritatea organelor interne - inima, stomac, ochi, ficat,
invelisurile creierului, par, unghii. Toate acestea pot fi
insotite de febra, scadere in greutate, dureri de oase, de
articulatii si muschi, dureri rebele de cap.
 
c ëupa manifestarie sifiisuui
secundar, daca nici acum nu s-
a facut un tratament simpu cu
antibitice (Peniciina) se
instaeaza  periada ipsita de
rice manifestare, dar in care
agentu infectis exista in
rganism si se pate transmite.
 
c Se manifesta dupa aceasta acalmie
care poate dura intre 2 si ...30 ani!!!
c In aceasta perioada apare la nivelul
pielii numerosi noduli duri,
NEDUREROSI, rosii inchis, grupati
cuprinzand cu predilectie fata,
spatele si membrele.
c Mai pot aparea noduli si la nivelul
limbii, mucosei bucale, buza, inima,
ficat, splina, oase (generalizat) si cel
mai important - creierul
determinand chiar dementa.
Sifiis Cngenita
c iscu de infectare a fetusir este mai mare
in primee stadii ae bii.
c Trepnema paidum tra erseaza pacenta si
infecteaza fatu, incepand cu una a V-a de
sarcina.
c Periada cea mai pericuasa pentru
transmiterea unei infectii uetice pe cae
transpacentara,  reprezinta sifiisu recent,
iruent a mamei, riscu fiind maxim in primu
an a infectiei sifiitice.
c ëaca mama se infecteaza in utimee 2 uni
de sarcina, deci inainte de prducerea unei
bacteriemii masi e cu spirchete, este
psibia transmiterea unei infectii mai
atenuate fatuui, care se pate naste in
aparenta sanats, dar pate face sifiis
cngenita tardi .
xn estigatia Gtigica a Sifiisuui
c Micrscpia ëirecta :
c Preparatul nativ intre lama si lamela la
microscopul cu fond intunecat
c Preparate colorate : frotiul se fix.10-15 min cu
alcool metilic,apoi se coloreaza 30 min cu
sol.Giemsa. La microscopul cu imersie se
observa treponemele colorate usor in rosu-roz
c Preparate colorate prin impregnarea argentica
Fontana-Tribondeau (pe fonul galben al
frotiului treponemele apar colorate in negru-
brun)
c Coloratia imunofluorescenta directa: mai
putin accesibila,dar evita riscul confundarii
T.pallidum cu treponemele genitale
comensale. Se trateaza frotiurile cu conjugat
fluorescent al 6c specifici anti-T.pallidum. La
microscopul fluorescent numai treponemele
sifilisului apar fluorescente,cu morfologie
tipica
ëiagnsticu Sergic:
cÝ   

: eactia se efectueaza dupa principiu reactiei de fixare a cmpementuui. Pate fi


apicat Ag nespecific,de ex. Gxtrasu din inima de b ine,numit cardiantigen. ëatrita nepecificitatii
anticrpir,care reactineaza cu acest antigen,ei sunt numiti reagine. eactia cu ag nespecific se expica ca in
seru sanguin a bna uu se ridica cntinutu gbuiner si se schimba gradu dispersiei r.
Gbuinee,fiind in cntact cu extrasee ipidice,frmaza un cmpex care fixeaza cmpementu,din care cauza
hemiza nu are c. Lipsa hemizei indica reactia pziti a,ceea ce este  cnfirmare sergica a sifiisuui.
La efectuarea reactiir sergice e necesar de fsit ag specifici din trepnemee tisuare si din cee
cuturae.
cÝ      : 1)reactia Kahn: Seru bna uui se inacti eaza a 560 C timp de 30 min. La
Ag(extract de ipide din inima de b ine) se adauga 0,6% cesterina pentru marirea sensibiitatii reactiei.
2)reactia Sachs-Witebski: reactie citcica de sedimentare- reprezinta  mdificare a reactiei Kahn- se
fseste ag mai cncentrat+ cesterina pentru a grabi frmarea precipitatuui.
cÝ      
: este cea mai specifica reactie in diagnsticare sifiisuui. Susp.de
trepneme se btine din testicu macerat de iepure infectat si se pastreaza in mediu specia,care nu inhiba
acti itatea trepnemer. xn eprubeta se tarna: 1,7 m susp.trepneme tisuare + 0,2 m ser cercetat si 0,1 m
cmpement praspat. Martri: in x eprubeta-ser btinut din sangee persanei sanatase(in c de ser
cercetat),in eprubeta xx ± ser inacti at de cbai. Tate eprubetee- in exicatr, amestec de gaze, termstat a 350
C. Materiau se apica pe ama si se examineaza mbiitatea trepnemer a micrscpu cu fnd intunecat.
Seru bna uui de sifiis in prezenta cmpementuui inhiba mtiitatea trepnemei. Se determina %
trepnemer imbiizate: rezutat+ daca numaru de trepneme imbiizate depaseste 50%, de a 30-50%
rezutatu este cnsiderat sab pziti ,mai mic de 20%-negati .
c      Ý(Venerea ëisease esearch Labratry)
cÝ    
 
 
cÝ   
  

 
%