ANALIZA SOLICITĂRILOR DINAMICE LINIARE ŞI NELINIARE A

STRUCTURII NAVELOR TANCURI CHIMICE DE 6500 TDW ŞI

7500 TDW PRIN TEORIA HIDROELASTICITĂŢII

Domnişoru Leonard , Dumitru Dragomir , Micu Dan

Universitatea „Dunărea de Jos” Galaţi, ICE ICEPRONAV S.A. Galaţi
Leonard.Domnisoru@ugal.ro , Dumitru.Dragomir@ugal.ro , Dan.Micu@icepronav.ro

Rezumat: În această lucrare se prezintă sinteza studiului privind solicitările dinamice liniare şi neliniare induse
de valurile mării, în ipotezele teoriei hidroelasticităţii, pentru două nave tancuri chimice de 6500 tdw şi 7500
tdw. Pentru ambele nave se consideră două cazuri de încărcare: plină încărcare şi balast. Aceste analize au fost
efectuate în cadrul grantului MCT-CEEX 2005/2006 EU-SSS [11],[12], pe baza modelelor analitice şi codurilor
program DYN [6],[8] proprii. Rezultatele numerice pe modele neliniare au permis determinarea solicitărilor
dinamice extreme induse în structura corpului navei din valuri. Analiza numerică include şi verificarea criteriilor
de rezistenţă longitudinală, în conformitate cu normele în vigoare ale registrelor navale GL [22] şi BV [23].
Cuvinte cheie: solicitări dinamice din valuri, hidroelasticitatea navei, analiză numerică neliniară

1. Introducere
În mod standard, studiul solicitărilor navei în valuri include numai componentele din
oscilaţiile navei corp rigid [2]. În prezent, arhitectul naval trebuie să determine cât mai precis
solicitările dinamice induse în structura corpului navei şi cinematica navei în valuri, având la
bază modele de calcul neliniare şi statistice cât mai apropiate de realitate, cu includerea
componentelor de joasă frecvenţă (oscilaţii) şi de înaltă frecvenţă (vibraţii), în ipotezele teoriei
hidroelasticităţii [20]. Estimarea cât mai exactă a solicitărilor dinamice ale corpului navei,
cuplată cu tehnicile de analiză structurală prin metoda elementului finit FEM, permit optimizarea
corpului navei în conformitate cu ultimele standarde internaţionale de proiectare navală [22],[23].

2. Bazele teoretice
La analiza răspunsului dinamic al corpului navei, indus de valuri de întâlnire, sunt
incluse următoarele fenomene hidrodinamice [3],[8]:
• oscilaţiile verticale şi de tangaj, liniare şi neliniare, ale corpului navei;
• fenomenele de slamming de fund şi de bordaj, impact hidrodinamic;
• fenomenul de springing, liniar şi neliniar, vibraţii stabilizate ale structurii corpului navei;
• fenomenul de whipping, indus de fenomenele de slamming, vibraţii tranzitorii ale
structurii corpului navei.
Modelul teoretic liniar şi neliniar este dezvoltat în următoarele ipoteze:
• corpul navei este modelat folosind metoda elementului finit 1D-FEM, cu elemente de
grindă elastică tip Timoshenko [8];
• planul de forme al corpului navei este modelat folosind transformata conformă multi-
parametrică [8], cu procedură de minimizare a erorilor funcţiilor de interpolare;
• forţele de excitaţie hidrodinamică sunt modelate pe baza teoriei hidroelasticităţii [3] şi a
teoriei fâşiilor, incluzând termeni neliniari şi componenta din slamming, pe baza
generalizării modelului Gerritsma şi Jensen [15],[18];
• coeficienţii hidrodinamici sunt calculaţi pentru poziţia instantanee navă-val, pe baza
modelului Porter şi Vugts [3],[8];
• răspunsul dinamic al navei este descompus, conform metodei analizei modale, pe
modurile proprii de joasă frecvenţă (oscilaţii) şi cele de înaltă frecvenţă (vibraţii);
• se consideră drept sursă de excitaţie doar valurile externe ale mării (se neglijează valul
propriu al corpului navei), model Longuet-Higgins şi Faltinsen [13],[15].
Modelul teoretic este implementat într-un pachet de programe propriu DYN [6],[8], ce
include solverul liniar STABY şi solverul neliniar TRANZY. Schema logică de principiu a
pachetului de programe DYN este prezentată în Figura 1.
Programul STABY este dezvoltat pentru calculul răspunsului dinamic stabilizat al
corpului navei, incluzând componentele liniare de oscilaţie şi springing, cu următoarele module:
• introducere date de intrare corp navă, spectrul valului de primul ordin tip ITTC [18];
• calculul componentelor de val Longuet - Higgins şi Faltinsen [13] în domeniul frecvenţă;
• calculul termenilor sistemului ecuaţiilor de mişcare: structurali, hidrodinamic şi ai forţelor
de excitaţie din val;
• determinarea soluţiei în domeniul frecvenţă a răspunsului dinamic liniar al corpului navei,
pe fiecare componentă a valului, folosind o procedură numerică tip Gauss;
• determinarea răspunsului dinamic liniar al corpului navei în domeniul timp prin
compunerea spectrală.

Programul TRANZY este dezvoltat pentru calculul răspunsului dinamic neliniar şi

tranzitoriu, incluzând componentele neliniare de oscilaţie şi springing, slamming şi whipping,
cu următoarele module:
• introducere date de intrare corp navă, moduri proprii, matricele structurale, componentele
valului model Longuet-Higgins şi Faltinsen [13],[15];
• introducerea răspunsului dinamic liniar al corpului navei în domeniul timp;
• calculul termenilor hidrodinamici ai ecuaţiilor de mişcare;
• determinarea soluţiei sistemului ecuaţiilor de mişcare neliniare, folosind o procedură iterativă
de integrare directă în domeniul timp, cu metoda numerică β -Newmark [8] la fiecare
iteraţie;
• determinarea în domeniul timp a răspunsului dinamic neliniar al corpului navei;
• analiza spectrală a răspunsului dinamic total al corpului navei prin transformata rapidă
Fourier FFT, determinarea parametrilor statistici pe termen scurt.

DYN

Introducere date corp navă

Moduri proprii de vibraţie

Coeficienţi hidrodinamici

Starea mării (h1/3,T1)

Componentele valului Longuet-Higgins

STABY răspunsul dinamic liniar

TRANZY răspunsul dinamic neliniar

Răspunsul dinamic total

STOP

Figura 1. Schema logică de principiu a pachetului de programe DYN

3. Caracteristicile navelor
În acest studiu se consideră două nave tancuri chimice de 6500tdw şi 7500tdw, proiect
ICE ICEPRONAV Galaţi [11],[12]. Nava tanc chimic 7500 tdw este obţinută prin inserarea
unei zone cilindrice cu lungimea de 11.9m în zona centrală a navei de 6500tdw, păstrând
aceleaşi caracteristici geometrice şi structurale.
Principalele caracteristici ale celor două nave sunt următoarele:
• dimensiunile principale, lungimea L, lăţimea B, înălţimea de construcţie D şi înălţimea
valului extrem statistic hw_GL&BV conform normelor registrelor navale Bureau Veritas [23]
şi Germanischer Lloyd [22], ale celor două nave sunt prezentate în Tabelul 1;
• transversalul planului de forme pentru cele două nave este prezentat în Figura 2;
• în Figura 3 se prezintă schema tancurilor pentru nava tanc chimic 6500tdw, iar în cazul
navei tanc chimic 7500tdw se adaugă suplimentar în fiecare bord câte o magazie centrală;
• caracteristicile de rigiditate pentru secţiunile din zona centrală ale corpului navei sunt
prezentate în Tabelul 2, momentul de inerţie Iy , aria totală A şi aria echivalentă la
forfecare pe direcţie verticală Afz, coeficientul tensiunii tangenţiale maxime din forfecare
în axa neutră Kn-nτ , modulele de rezistenţă pentru fibrele extreme fund WB şi punte WD;
• limita de curgere a materialului este ReH=315 N/mm2, oţel naval tip A32, pentru structura
planşeului de punte, iar în restul structurii este ReH=235 N/mm2 , oţel naval tip A;
• pentru cazurile de încărcare din Tabelul 3, deplasament ∆ , abscisa centrului de greutate
în raport cu pupa navei xG , pescajele de echilibrare în cazul plutirii în apă calmă, mediu
dm, pupa dpp, prova dpv, se obţin distribuţiile în trepte a diagramelor de mase din Figurile
4-5;
• pe baza caracteristicilor de rigiditate şi de inerţie ale celor două nave, se obţin frecvenţele
proprii de oscilaţie şi vibraţie ale navelor din Tabelul 4.
Tabel 1. Dimensiunile principale ale navelor tancuri chimice
Nava TCH 6500tdw TCH 7500tdw
L [m] 107.1 119.0
B [m] 18.2 18.2
D [m] 8.7 8.7
hw_GL&BV [m] 8.071 8.315

Tabel 2. Caracteristicile de rigiditate ale secţiunilor transversale centrale

Iy [m4] 15.170 WB [m3] 4.019
A [m2] 1.307 WD [m3] 3.080
Afz [m2] 0.662 Kn-n_τ [m-2] 2.305

Tabel 3. Cazurile de încărcare pentru navele tancuri chimice

Nr. Nava Caz Diagrama ∆ [t] xG [m] dm [m] dpp [m] dpv [m] v [nd]
1 Plină înc. Figura 4.a 9094 54.14 6.40 6.40 6.40 14.8
TCH650
2 Balast Figura 4.b 6543 53.69 4.80 5.29 4.29 14.8
0
1 Plină înc. Figura 5.a 10511 60.06 6.40 6.40 6.40 14.5
TCH750
2 Balast Figura 5.b 7597 59.36 4.80 5.30 4.28 14.5
0

Tabel 4. Frecvenţele modurilor proprii de oscilaţie şi vibraţie pentru navele tancuri chimice
f [Hz] Oscilaţii Vibraţii
Nr. Nava / Caz / Mod propriu 0 1 2 3 4
1 Plină înc. 0.139 0.154 1.751 4.096 6.897
 2 Balast 0.149 0.151 1.793 4.195 7.186
TCH6500
1 Plină înc. 0.139 0.152 1.367 3.280 5.609
TCH7500
2 Balast 0.148 0.149 1.391 3.353 5.820

Figura 2. Transversalul planului de forme

Figura 3. Schema tancurilor la nava tanc chimic 6500 tdw

niu[t/m] Chem ical Tank 650 0tdw Ful l Cargo niu[t/m] Chemical Tank 6500tdw Ballas t
140.00 120.00

120.00
100.00

100.00
80.00

80.00

60.00

60.00

40.00
40.00

20.00
20.00

0.00 0.00
-2.45

0.70
4.20
7.70
11.20

14.70
18.20
21.70
25.20
28.70
32.20
35.70

39.20
42.70
46.20

53.20
56.70
60.20

74.20
49.70

63.70
67.20
70.70

77.70
81.20
84.70
88.20
91.70
95.20
98.70

102.20

0.70
4.20
7.70
-2.45

11.20

14.70
18.20
21.70
25.20
28.70
32.20
35.70
39.20
42.70
46.20

53.20
56.70
60.20

74.20

102.20
49.70

63.70
67.20
70.70

77.70
81.20
84.70
88.20
91.70
95.20
98.70

x[m] x[m]

Figura 4. Diagramele de mase pe unitatea de lungime în cazul navei tanc chimic 6500tdw, plină înc. / balast
 niu[t/m] Chemical Tank 7500tdw Full Cargo niu[t/m] Chemical Tank 7500tdw Heavy Ballast
140.00 140.00

120.00 120.00

100.00 100.00

80.00 80.00

60.00 60.00

40.00 40.00

20.00 20.00

0.00 0.00
0

10 0

0
5

10 0
0

0
.4

.0

.2

.6

.8

.0

.2

.4

.6

.0

.2

.4

.6

.8

.0

.2

.4

.6

.8

.0

1.4

5.6

9.8

.2

.4

.6

.8

.0

.2

.2

.4

.6

.8

.8

.0
1.4

5.6

9.8

.4

.8

.4

.0

.4

.6

.8

.0

.0

.2

.4

.6
2.2

6.4

0.6

4.8

2.2

6.4

0.6

4.8
14

18

22

26

30

35

39

43

47

51

56

60

64

68

72

77

81

85

89

93

98

14

18

22

26

30

35

39

43

47

51

56

60

64

68

72

77

81

85

89

93

98
-2

-2
10

11

11

10

11

11
x[m] x[m]

Figura 5. Diagramele de mase pe unitatea de lungime în cazul navei tanc chimic 7500tdw, plină înc. / balast
4. Analiza numerică a răspunsului dinamic al navelor tancuri chimice 6500tdw şi 7500tdw
Analiza numerică are drept obiectiv determinarea solicitărilor dinamice în grinda navă,
induse de excitaţia valurilor mării, în ipotezele teoriei hidroelasticităţii, pentru cele două nave
tancuri chimice de 6500 tdw şi 7500 tdw, în cazurile de plină încărcare şi balast. Se iau în
calcul doar mişcările în plan vertical ale corpului navei la valuri de întâlnire, aceasta fiind
situaţia extremă pentru analiza răspunsului dinamic prin hidroelasticitate. Răspunsul dinamic
are ca referinţă situaţia din condiţia de plutire de echilibru a corpului navei în apă calmă.
Analiza dinamică este efectuată considerând drept unică sursă de excitaţie valul model
Airy [18] sau Longuet-Higgins şi Faltinsen [13], ce include şi componentele de interferenţă ale
valului, cu funcţia densitate spectrală de putere de ordinul unu ITTC [18] şi condiţia de navă-val
de întâlnire. Se consideră înălţimea valului semnificativ în domeniul h1/3=0-12m, δ h1/3=0.5m,
corespunzător scării Beaufort Blevel=0-11. Acest studiu se încadrează din punct de vedere
statistic în categoria analizei răspunsului dinamic a corpului navei pe termen scurt STP şi are ca
principali parametri de ieşire mărimile probabilistice semnificative ale răspunsului dinamic.
Pre-procesarea, analiza numerică şi post-procesarea răspunsului dinamic al corpului
navei sunt realizate cu pachetele de programe proprii DYN – LIN / NL (© LD-UGAL 1994-
2006) [6],[8], dezvoltate în limbajul de programare Pascal [21]. Analiza dinamică din acest
studiu este realizată în mai multe variante:
• analiză liniară standard la seakeeping (ADV), considerând în ecuaţiile de mişcare şi
răspunsul dinamic doar componenta din oscilaţie liniară, cu excitaţie din val model Airy şi
spectru de val ITTC la analiza STP;
• analiză liniară în ipotezele teoriei hidroelasticităţii (HEL), răspunsul dinamic are
componente din oscilaţia liniară şi springingul liniar, cu excitaţie din val model Airy şi
spectrul de val ITTC la analiza STP;
• analiză liniară în ipotezele teoriei hidroelasticităţii (DYN-LIN), răspunsul dinamic are
componente din oscilaţia liniară, springingul liniar şi springingul neliniar de speţa a doua , cu
excitaţie din val model Longuet-Higgins şi spectrul de val de ordinul I ITTC la analiza STP;
• analiză neliniară în ipotezele teoriei hidroelasticităţii (DYN-NLN), răspunsul dinamic are
componente din oscilaţia liniară şi neliniară, inclusiv slamming, whipping, springing liniar
şi springing neliniar de prima şi a doua speţă, cu excitaţie din val model Longuet-Higgins
şi spectrul de val de ordinul unu ITTC la analiza STP.
Analiza numerică este efectuată pe un calculator cu procesor Intel Pentium P4–
3.0GHz în cadrul Facultăţii de Nave, Departamentul de Structuri Navale, de la Universitatea
„Dunărea de Jos” din Galaţi.
 Rezultatele numerice la analiza liniară şi neliniară a răspunsului dinamic corp navă tanc
chimic 6500tdw sunt prezentate după cum urmează:
• cazul de plină încărcare în Tabelele 5 şi 7, Figurile 6-7;
• cazul de balast în Tabelele 6 şi 7, Figurile 8-9.
Rezultatele numerice la analiza liniară şi neliniară a răspunsului dinamic corp navă tanc
chimic 7500tdw sunt prezentate după cum urmează:
• cazul de plină încărcare în Tabelele 8 şi 10, Figurile 10-11;
• cazul de balast în Tabelele 9 şi 10, Figurile 12-13.
În Figura 14 se prezintă realizarea temporară şi spectrul FFT de amplitudine pentru
valul model Longuet-Higgins, având funcţia densitate spectrală de ordinul I tip ITTC, în cazul
h1/3=8m, la secţiunea x/L=0.5 .
Tabel 5.a Raportul între deformaţiile şi deplasările semnificative w1/3_vib / w1/3_osc
T6500 plină înc. w1/3_vib / w1/3_osc % h1/3=8.017m h1/3 [m] limită
Nr Secţiune x[m] x/L liniar neliniar slamming fund slamming bordaj green sea
1 pupa 0.000 0.00 4.60 5.08 > 1.0 da > 5.0
2 L/4 26.775 0.25 4.56 4.80
3 L/2 53.550 0.50 4.76 5.02
4 3L/4 80.325 0.75 4.53 4.80
5 prova 107.100 1.00 4.57 4.88 > 4.5 da > 3.5
DYN - LIN & NLN valoare medie: 4.60 4.92
Tabel 5.b Raportul între momentele încovoietoare M1/3_vib / M1/3_osc şi forţele tăietoare T1/3_vib / T1/3_osc
T6500 plină încărcare h1/3=8.017m M1/3_vib / M1/3_osc % T1/3_vib / T1/3_osc % Hidroelasticitate
Nr Secţiune x[m] x/L liniar neliniar liniar neliniar springing whipping
1 pupa 5.600 0.05 9.39 174.88 9.34 175.57 liniar:
2 L/4 26.775 0.25 9.12 189.82 8.94 218.89 foarte
3 L/2 53.550 0.50 8.38 247.38 7.16 154.26 redus intens
4 3L/4 80.325 0.75 7.31 182.35 7.76 239.54 neliniar:
5 prova 100.800 0.94 7.08 121.37 7.10 123.79 redus
DYN - LIN & NLN valoare medie: 8.26 183.16 8.06 182.41
Tabel 6.a Raportul între deformaţiile şi deplasările semnificative w1/3_vib / w1/3_osc
T6500 balast w1/3_vib / w1/3_osc % h1/3=8.017m h1/3 [m] limită
Nr Secţiune x[m] x/L liniar neliniar slamming fund slamming bordaj green sea
1 pupa 0.000 0.00 6.17 6.65 > 0.0 da > 8.0
2 L/4 26.775 0.25 6.45 6.21
3 L/2 53.550 0.50 5.18 5.11
4 3L/4 80.325 0.75 4.53 4.97
5 prova 107.100 1.00 4.93 5.25 > 2.5 da > 5.5
DYN - LIN & NLN valoare medie: 5.45 5.64
Tabel 6.b Raportul între momentele încovoietoare M1/3_vib / M1/3_osc şi forţele tăietoare T1/3_vib / T1/3_osc
T6500 balast h1/3=8.017m M1/3_vib / M1/3_osc % T1/3_vib / T1/3_osc % Hidroelasticitate
Nr Secţiune x[m] x/L liniar neliniar liniar neliniar springing whipping
1 pupa 5.600 0.05 12.33 282.57 11.99 280.09 liniar:
2 L/4 26.775 0.25 9.45 266.28 8.17 274.42 foarte
redus foarte
3 L/2 53.550 0.50 8.07 316.02 6.49 206.72
neliniar: intens
4 3L/4 80.325 0.75 8.73 359.04 7.73 328.46
5 prova 100.800 0.94 7.06 247.45 7.21 257.08 redus
DYN - LIN & NLN valoare medie: 9.13 294.27 8.32 269.35
Tabel 7. Valorile maxime maximorum ale tensiunilor din analiza rezistenţei globale a corpului navei
Rezistenţa longitudinală Caz T6500 plină încărcare T6500 balast
 Tens.adm Tensiune Criteriu Val Beaufort Tensiune Criteriu Val Beaufort
Componentele tensiunilor GL & BV maximă de h1/3 [m] B_level maximă de h1/3 [m] B_level
[N/mm2] [N/mm2] rezistenţă limită limită [N/mm2] rezistenţă limită limită
σ x_DYN-LIN+|ac| punte 224 51.71 0.230 < 1 12 11 88.84 0.396 < 1 12 11
σ x_DYN-LIN+|ac| fund 175 39.62 0.226 < 1 12 11 68.08 0.389 < 1 12 11
σ x_DYN-NLN+|ac| punte 224 189.13 0.843 < 1 12 11 221.88 0.989 < 1 11 10-11
σ x_DYN-NLN+|ac| fund 175 144.93 0.828 < 1 12 11 170.03 0.972 < 1 11 10-11
τ xz_DYN-LIN+|ac| n-n 110 18.92 0.172 < 1 12 11 30.08 0.273 < 1 12 11
τ xz_DYN-NLN+|ac| n-n 110 56.69 0.515 < 1 12 11 69.64 0.633 < 1 12 11
σ x_punte / hwmax=8.017m 224 91.66 0.409 < 1 122.54 0.547 < 1
σ x_fund / hwmax=8.017m 175 70.24 0.401 < 1 93.90 0.537 < 1
τ xz_n-n / hwmax=8.017m 110 28.04 0.255 < 1 37.22 0.338 < 1

Non-Linear Analysis - Time Record : M - bending moment Non-Linear Analysis - Time Record : M - bending moment
T6500 Full Load Section x/L=0.50 ITTC & LH wave h1/3=8m T6500 Ballast Section x/L=0.50 ITTC & LH wave h1/3=8m
8.00E+05 8.00E+05

6.00E+05 6.00E+05

4.00E+05 4.00E+05

2.00E+05 2.00E+05

0.00E+00 0.00E+00
0 10 20 30 40 50 60 70 80 0 10 20 30 40 50 60 70 80
-2.00E+05 t [s] -2.00E+05 t [s]

-4.00E+05 -4.00E+05

-6.00E+05 -6.00E+05

-8.00E+05 -8.00E+05

Figura 6.a M[KNm] NL-realizare (h1/3=8m, x/L=0.5), 6500-full Figura 8.a M[KNm] NL-realizare (h1/3=8m, x/L=0.5), 6500-ball
Non-Linear Amplitude Spectrum - FFT Analysis : M - bending moment Non-Linear Amplitude Spectrum - FFT Analysis : M - bending moment
T6500 Full Load Section x/L=0.50 ITTC & LH wave h1/3=8m T6500 Ballast Section x/L=0.50 ITTC & LH wave h1/3=8m
1.00E+05 8.00E+04

9.00E+04
7.00E+04
8.00E+04
6.00E+04
7.00E+04
5.00E+04
6.00E+04

5.00E+04 4.00E+04

4.00E+04
3.00E+04
3.00E+04
2.00E+04
2.00E+04
1.00E+04
1.00E+04
f [Hz] f [Hz]
0.00E+00 0.00E+00
0 1 2 3 4 5 0 1 2 3 4 5

Figura 6.b M[KNm] NL-spectru FFT (h1/3=8m, x/L=0.5), 6500-full Figura8.b M[KNm] NL-spectru FFT (h1/3=8m, x/L=0.5),6500-ball
Non-Linear Analysis - Time Record : w - vertical displacement Non-Linear Analysis - Time Record : w - vertical displacement
T6500 Full Load Section x/L=0.50 ITTC & LH wave h1/3=8m T6500 Ballast Section x/L=0.50 ITTC & LH wave h1/3=8m
7.00 7.00

5.60 5.60

4.20 4.20

2.80 2.80

1.40 1.40

0.00 0.00
0 10 20 30 40 50 60 70 80 0 10 20 30 40 50 60 70 80
-1.40 -1.40
t [s] t [s]
-2.80 -2.80

-4.20 -4.20

-5.60 -5.60

-7.00 -7.00

Figura 6.c w[m] NL-realizare (h1/3=8m, x/L=0.5), 6500-full Figura 8.c w[m] NL-realizare (h1/3=8m, x/L=0.5), 6500-ball
 | SIGx [N/mm2] | DECK T6500 Model Full Load / DYN-NLN osc
1/ 3+vib1/ 3+ |ac| Part A | SIGx [N/mm2] | DECK T6500 Model Ballast / DYN-NLN osc
1/3+vib1/3+|ac| Part A
225.00 250.00

200.00 225.00

200.00
175.00
175.00
150.00
150.00
125.00
125.00
100.00
100.00
75.00
75.00

50.00 50.00

25.00 25.00

0.00 0.00
0.00 10.71 21.42 32.13 42.84 53.55 64.26 74.97 85.68 96.39 107.10 0.00 10.71 21.42 32.13 42.84 53.55 64.26 74.97 85.68 96.39 107.10
h13=0m h13=1m h13=2m h13=3m h13=4m h13=5m h13=6m h13=0m h13=1m h13=2m h13=3m h13=4m h13=5m h13=6m
x [m] x [m]
h13=7m h13=8m h13=9m h13=10m h13=11m h13=12m adm h13=7m h13=8m h13=9m h13=10m h13=11m h13=12m adm

Figura 7.a Maximum tens.punte σ xD [N/mm2] , nlin+ac, 6500-full Figura 9.a Maximum tens.punte σ xD [N/mm2] , nlin+ac, 6500-ball
| D- [m] | T6500 Model Full Load / DYN-NLN ac-osc
1/3-vib1/3 Part A | D- [m] | T6500 Model Ballast / DYN-NLN ac-osc1/3-vib1/3 Part A
8.00 8.00

6.00
6.00

4.00
4.00

2.00

2.00
0.00
0.00 10.71 21.42 32.13 42.84 53.55 64.26 74.97 85.68 96.39 107.10
0.00
0.00 10.71 21.42 32.13 42.84 53.55 64.26 74.97 85.68 96.39 107.10 -2.00

-2.00
-4.00

-4.00 -6.00
h13=0m h13=1m h13=2m h13=3m h13=4m h13=5m h13=6m h13=0m h13=1m h13=2m h13=3m h13=4m h13=5m
x [m] x [m]
h13=7m h13=8m h13=9m h13=10m h13=11m h13=12m Keel h13=6m h13=7m h13=8m h13=9m h13=10m Keel

Figura 7.b Maximum deplasare verticală w[m] , nlin+ac, 6500-full Figura 9.b Maximum deplasare verticală w[m] , nlin+ac, 6500-ball
Tabel 8.a Raportul între deformaţiile şi deplasările semnificative w1/3_vib / w1/3_osc
T7500 plină înc. w1/3_vib / w1/3_osc % h1/3=8.315m h1/3 [m] limită
Nr Secţiune x[m] x/L liniar neliniar slamming fund slamming bordaj green sea
1 pupa 0.000 0.00 4.08 5.08 > 1.0 da > 5.5
2 L/4 29.750 0.25 4.13 4.67
3 L/2 59.500 0.50 4.89 5.05
4 3L/4 89.250 0.75 4.91 4.94
5 prova 119.000 1.00 4.88 5.17 > 5.5 da > 4.0
DYN - LIN & NLN valoare medie: 4.58 4.98
Tabel 8.b Raportul între momentele încovoietoare M1/3_vib / M1/3_osc şi forţele tăietoare T1/3_vib / T1/3_osc
T7500 plină încărcare h1/3=8.315m M1/3_vib / M1/3_osc % T1/3_vib / T1/3_osc % Hidroelasticitate
Nr Secţiune x[m] x/L liniar neliniar liniar neliniar springing whipping
1 pupa 8.400 0.07 13.43 217.60 13.68 210.20 liniar:
2 L/4 29.750 0.25 14.46 191.12 14.97 190.10 foarte
3 L/2 59.500 0.50 14.13 214.07 6.32 244.69 redus intens
4 3L/4 89.250 0.75 10.76 175.66 12.33 219.74 neliniar:
5 prova 110.600 0.93 9.04 123.61 9.15 125.76 redus
DYN - LIN & NLN valoare medie: 12.36 184.41 11.29 198.10
Tabel 9.a Raportul între deformaţiile şi deplasările semnificative w1/3_vib / w1/3_osc
T7500 balast w1/3_vib / w1/3_osc % h1/3=8.315m h1/3 [m] limită
Nr Secţiune x[m] x/L liniar neliniar slamming fund slamming bordaj green sea
1 pupa 0.000 0.00 3.66 5.02 > 0.0 da > 8.0
2 L/4 29.750 0.25 4.18 4.80
3 L/2 59.500 0.50 5.13 5.21
4 3L/4 89.250 0.75 5.01 5.22
5 prova 119.000 1.00 4.83 5.60 > 2.5 da > 5.5
DYN - LIN & NLN valoare medie: 4.56 5.17
Tabel 9.b Raportul între momentele încovoietoare M1/3_vib / M1/3_osc şi forţele tăietoare T1/3_vib / T1/3_osc
T7500 balast h1/3=8.315m M1/3_vib / M1/3_osc % T1/3_vib / T1/3_osc % Hidroelasticitate
Nr Secţiune x[m] x/L liniar neliniar liniar neliniar springing whipping
1 pupa 8.400 0.07 11.36 421.86 10.86 395.41 foarte
 2 L/4 29.750 0.25 8.88 301.61 7.64 249.00 liniar:
3 L/2 59.500 0.50 7.41 270.19 6.69 355.38 foarte
4 3L/4 89.250 0.75 8.40 338.78 7.02 308.08 redus intens
neliniar:
5 prova 110.600 0.93 7.09 237.36 7.35 251.27 redus
DYN - LIN & NLN valoare medie: 8.63 313.96 7.91 311.83
Tabel 10 Valorile maxime maximorum ale tensiunilor din analiza rezistenţei longitudinale a corpului navei
Rezistenţa longitudinală Caz T7500 plină încărcare T7500 balast
Tens.adm Tensiune Criteriu Val Beaufort Tensiune Criteriu Val Beaufort
Componentele tensiunilor GL & BV maximă de h1/3 [m] B_level maximă de h1/3 [m] B_level
[N/mm2] [N/mm2] rezistenţă limită limită [N/mm2] rezistenţă limită limită
σ x_DYN-LIN+|ac| punte 224 69.33 0.309 < 1 12 11 120.36 0.536 < 1 12 11
σ x_DYN-LIN+|ac| fund 175 53.13 0.304 < 1 12 11 92.23 0.527 < 1 12 11
σ x_DYN-NLN+|ac| punte 224 216.56 0.965 < 1 11 10-11 229.40 1.022 ≈ 1 9 10
σ x_DYN-NLN+|ac| fund 175 174.09 0.995 < 1 11.5 10-11 175.80 1.005 ≈ 1 9 10
τ xz_DYN-LIN+|ac| n-n 110 21.44 0.195 < 1 12 11 36.40 0.331 < 1 12 11
τ xz_DYN-NLN+|ac| n-n 110 67.38 0.613 < 1 12 11 102.47 0.932 < 1 12 11
σ x_punte / hwmax=8.315m 224 120.69 0.539 < 1 164.94 0.736 < 1
σ x_fund / hwmax=8.315m 175 92.48 0.529 < 1 126.40 0.722 < 1
τ xz_n-n / hwmax=8.315m 110 30.49 0.277 < 1 42.78 0.389 < 1

Non-Linear Analysis - Time Record : M - bending moment Non-Linear Analysis - Time Record : M - bending moment
T7500 Full Load Section x/L=0.50 ITTC & LH wave h1/3=8m T7500 Ballast Section x/L=0.50 ITTC & LH wave h1/3=8m
8.00E+05 8.00E+05

6.00E+05 6.00E+05

4.00E+05 4.00E+05

2.00E+05 2.00E+05

0.00E+00 0.00E+00
0 10 20 30 40 50 60 70 80 0 10 20 30 40 50 60 70 80
-2.00E+05 t [s] -2.00E+05 t [s]

-4.00E+05 -4.00E+05

-6.00E+05 -6.00E+05

-8.00E+05 -8.00E+05

Figura 10.a M[KNm] NL-realizare (h1/3=8m, x/L=0.5), 7500-full Figura 12.a M[KNm] NL-realizare (h1/3=8m, x/L=0.5),7500-ball
Non-Linear Amplitude Spectrum - FFT Analysis : M - bending moment Non-Linear Amplitude Spectrum - FFT Analysis : M - bending moment
T7500 Full Load Section x/L=0.50 ITTC & LH wave h1/3=8m T7500 Ballast Section x/L=0.50 ITTC & LH wave h1/3=8m
1.40E+05 1.40E+05

1.20E+05 1.20E+05

1.00E+05 1.00E+05

8.00E+04 8.00E+04

6.00E+04 6.00E+04

4.00E+04 4.00E+04

2.00E+04 2.00E+04
f [Hz] f [Hz]
0.00E+00 0.00E+00
0 1 2 3 4 5 0 1 2 3 4 5

Figura 10.b M[KNm] NL-spectru FFT (h1/3=8m, x/L=0.5), 7500-full Figura12.b M[KNm] NL-spectru FFT (h1/3=8m, x/L=0.5),7500-ball
Non-Linear Analysis - Time Record : w - vertical displacement Non-Linear Analysis - Time Record : w - vertical displacement
T7500 Full Load Section x/L=0.50 ITTC & LH wave h1/3=8m T7500 Ballast Section x/L=0.50 ITTC & LH wave h1/3=8m
7.00 7.00

5.60 5.60

4.20 4.20

2.80 2.80

1.40 1.40

0.00 0.00
0 10 20 30 40 50 60 70 80 0 10 20 30 40 50 60 70 80
-1.40 -1.40
t [s] t [s]
-2.80 -2.80

-4.20 -4.20

-5.60 -5.60

-7.00 -7.00

Figura 10.c w[m] NL-realizare (h1/3=8m, x/L=0.5), 7500-full Figura 12.c w[m] NL-realizare (h1/3=8m, x/L=0.5), 7500-ball
 | SIGx [N/mm2] | DECK T7500 Model Full Load / DYN-NLN osc
1/ 3+vib1/ 3+ |ac| Part A | SIGx [N/mm2] | DECK T7500 Model Ballast / DYN-NLN osc
1/3+vib1/3+|ac| Part A
250.00 325.00
300.00
225.00
275.00
200.00
250.00
175.00 225.00

150.00 200.00
175.00
125.00
150.00
100.00 125.00

75.00 100.00
75.00
50.00
50.00
25.00
25.00
0.00 0.00
0.00 11.90 23.80 35.70 47.60 59.50 71.40 83.30 95.20 107.10 119.00 0.00 11.90 23.80 35.70 47.60 59.50 71.40 83.30 95.20 107.10 119.00
h13=0m h13=1m h13=2m h13=3m h13=4m h13=5m h13=6m h13=0m h13=1m h13=2m h13=3m h13=4m h13=5m h13=6m
x [m] x [m]
h13=7m h13=8m h13=9m h13=10m h13=11m h13=12m adm h13=7m h13=8m h13=9m h13=10m h13=11m h13=12m adm

Figura 11.a Maximum tens.punte σ xD [N/mm2] , nlin+ac, 7500-full Figura 13.a Maximum tens.punte σ xD [N/mm2] , nlin+ac, 7500-
ball
| D- [m] | T7500 Model Full Load / DYN-NLN ac-osc1/3-vib1/3 Part A | D- [m] | T7500 Model Ballast / DYN-NLN ac-osc1/3-vib1/3 Part A
8.00 8.00

6.00 6.00

4.00 4.00

2.00 2.00

0.00 0.00
0.00 11.90 23.80 35.70 47.60 59.50 71.40 83.30 95.20 107.10 119.00 0.00 11.90 23.80 35.70 47.60 59.50 71.40 83.30 95.20 107.10 119.00

-2.00 -2.00

-4.00 -4.00

-6.00 -6.00
h13=0m h13=1m h13=2m h13=3m h13=4m h13=5m h13=6m h13=0m h13=1m h13=2m h13=3m h13=4m h13=5m
x [m] x [m]
h13=7m h13=8m h13=9m h13=10m h13=11m h13=12m Keel h13=6m h13=7m h13=8m h13=9m h13=10m Keel

Figura 11.b Maximum deplasare verticală w[m] , nlin+ac, 7500-full Figura 13.b Maximum deplasare verticală w[m] , nlin+ac,7500-ball
Time Record : Wave Amplitude Spectrum - FFT Analysis : Wave
T6500 Full Load Section x/L=0.50 ITTC & LH wave h1/3=8m T6500 Full Load Section x/L=0.50 ITTC & LH wave h1/3=8m
4.00 1.000

3.00 0.900

2.00 0.800

1.00 0.700

0.600
0.00
0 10 20 30 40 50 60 70 80 0.500
-1.00
0.400
-2.00
t [s] 0.300
-3.00
0.200
-4.00
0.100
f [Hz]
-5.00
0.000
-6.00 0 1 2 3 4 5

Figura 14.a Realizare temporară val Longuet-Higgins (h1/3=8m,x/L=0.5) Figura 14.a Spectru FFT val Longuet-Higgins (h1/3=8m,x/L=0.5)

5. Concluzii
Pe baza rezultatelor numerice din capitolul 4, obţinute la studiul solicitărilor dinamice
liniare şi neliniare, în ipotezele teoriei hidroelasticităţii, pentru navele tancuri chimice de 6500
tdw şi 7500 tdw [11],[12], rezultă datele cumulative din Tabelele 11.a,b,c.
Tabel 11.a Rezultate sintetice pentru deplasări, deformaţii, forţe tăietoare şi momente încovoietoare (valori maxime)
% w1/3_vib / w1/3_osc % T,M1/3_vib / T,M1/3_osc
Nr Nava Caz
liniar neliniar liniar neliniar
1 TCH Plină încărcare 4.60 4.92 8.16 182.79
2 6500 tdw Balast 5.45 5.64 8.73 281.81
1 TCH Plină încărcare 4.58 4.98 11.83 191.26
2 7500 tdw Balast 4.56 5.17 8.27 313.00
Tabel 11.b Rezultate sintetice privind producerea fenomenelor de slamming, springing şi whipping
Slamming de fund Slamming de bordaj Springing
Nr Nava Caz Whipping
prova pupa prova pupa liniar neliniar
1 TCH Plină înc. h1/3 > 4.5 m h1/3 > 1.0 m da da foarte redus redus intens
2 6500 tdw Balast h1/3 > 2.5 m h1/3 > 0.0 m da da foarte redus redus f. intens
1 TCH Plină înc. h1/3 > 5.5 m h1/3 > 1.0 m da da foarte redus redus intens
2 7500 tdw Balast h1/3 > 2.5 m h1/3 > 0.0 m da da foarte redus redus f. intens
 Tabel 11.c Rezultate sintetice pentru tensiunile maxime şi caracteristicile mării
Parametrii statistici ai mării
Nr Nava Caz kσ =σ /σ
max_nl a kτ =τ max_nl/
h1/3 [m] B_level
dm τ adm
1 TCH Plină încărcare 12 11 0.843 0.515
2 6500 tdw Balast 11 10-11 0.989 0.633
1 TCH Plină încărcare 11 10-11 0.995 0.613
2 7500 tdw Balast 9 10 1.000 0.932

• Valoarea maximă a deplasărilor pe verticală nu diferă semnificativ între analiza liniară şi

neliniară.
• Deformaţiile grinzii navă elastică sunt reduse în comparaţie cu deplasările din oscilaţiile
navei (< 6 %, Tabelul 11.a), astfel încât parametrii cinematici ai mişcării navei în plan
vertical pot fi obţinuţi şi în ipotezele oscilaţiilor navei corp rigid (seakeeping standard).
• La ambele nave, fenomenul de slamming de fund se produce cu intensitate semnificativă
în cele două cazuri de încărcare, la pupa cât şi la prova navei (Tabelul 11.b), inducând
presiuni ridicate locale din impact hidrodinamic, ce pot afecta negativ rezistenţa locală a
structurii corpului navei la extremităţi.
• La ambele nave, fenomenul de slamming de bordaj apare în cele două cazuri de încărcare,
la pupa cât şi la prova navei (Tabelul 11.b).
• Fenomenele de springing liniar şi neliniar, determinate de rezonanţa dintre corpul elastic
al navei şi excitaţia din val, au valori reduse pentru forţe tăietoare şi momente
încovoietoare (<12%, Tabelul 11.a), la ambele nave, pentru cele două cazuri de încărcare,
având frecvenţele fundamentale ridicate 1.35 - 1.80 > 1 Hz , rezonanţă redusă cu valurile.
• Fenomenul de whipping, vibraţii generale tranzitorii induse în grinda navă din slamming de
fund şi bordaj, se resimte cu intensitate mare la ambele nave în cele două cazuri de încărcare
(Tabelul 11.b), astfel încât răspunsul dinamic neliniar în forţe tăietoare şi momente
încovoietoare pe modul fundamental de vibraţie ajunge să reprezinte din modul la oscilaţii
(Tabelul 11.a): 183 – 191 % la plină încărcare şi 282 – 313 % în balast. Amortizarea
hidrodinamică este foarte redusă pe modurile de vibraţie, având frecvenţele proprii > 1Hz.
• Din analiza datelor Tabelele 7 şi 10, rezultă satisfacerea criteriilor de rezistenţă
longitudinală conform normelor de registru Germanischer Lloyd [22] şi Bureau Veritas
[23], la val echivalent cvasistatic.
• Rezultatele numerice ale acestui studiu confirmă faptul că analiza liniară a răspunsului
dinamic nu poate pune în evidenţă cazurile extreme de încărcare, astfel încât determinarea
solicitărilor dinamice în grinda navă din valurile mării trebuie efectuată în ipoteza teoriei
hidroelasticităţii în varianta neliniară, implicând totodată un timp de calcul mai mare.
• Modul de distribuire a tensiunilor normale maxime în cele două fibre extreme, punte şi
fund, precum şi valorile tensiunilor tangenţiale maxime în bordaj şi dublu bordaj, axa
neutră, justifică alegerea materialelor oţel naval cu limita de curgere ReH=315 N/mm2
pentru structura punţii şi în restul structurii ReH=235 N/mm2 .
• Rezultatele numerice ale acestui studiu, permit descompunerea solicitărilor dinamice pe
componente spectrale de joasă frecvenţă (oscilaţii f osc ≈ 0.15 Hz ) şi frecvenţă înaltă
(vibraţii f vib _ f ≈ 1.35 −1.80 Hz ), utile pentru o analiză pe termen lung la oboseală.
• Pentru nava tanc chimic 6500 tdw, în Tabelul 11.c sunt indicate rezultatele în tensiuni
normale şi tangenţiale maxime raportate la valorile admisibile, conform normelor
 Germanischer Lloyd [22] şi Bureau Veritas [23]. În cazul 1 de plină încărcare, criteriile de
rezistenţă longitudinală a grinzii echivalente a navei (fără concentratori locali de tensiuni)
sunt verificate fără restricţii, astfel încât caracteristicile limită ale stării mării sunt
h 1 / 3 = 12 m şi B level =11 . În cazul 2 de balast, impunerea satisfacerii criteriilor de
rezistenţă longitudinală (fără concentratori locali de tensiuni) au condus la limitarea
caracteristicilor limită ale stării mării la h 1 / 3 =11 m şi B level = 10 −11 .
• Pentru nava tanc chimic 7500 tdw, în Tabelul 11.c sunt indicate rezultatele în tensiuni
normale şi tangenţiale maxime raportate la valorile admisibile, conform normelor
Germanischer Lloyd [22] şi Bureau Veritas [23]. În ambele cazuri de încărcare, impunerea
satisfacerii criteriilor de rezistenţă longitudinală (fără concentratori locali de tensiuni) au
condus la limitarea caracteristicilor limită ale stării mării la: h 1 / 3 =11 m şi B level = 10 −11
în cazul 1 de plină încărcare, respectiv h 1 / 3 = 9 m şi B level = 10 în cazul 2 navigaţie în balast
.
În concluzie, nava tanc chimic 7500 tdw, obţinută prin lungirea navei tanc chimic
6500 tdw, fără modificări ale caracteristicilor structurale, satisface criteriul de rezistenţă
longitudinală în ambele cazuri de încărcare pentru h 1 / 3 ≤ 9 m ( B level = 10 ).

Autorii mulţumesc MCT pentru suportul acordat realizării acestui studiu prin
programul grantului MCT-CEEX 2005/2006 EU-SSS, Cod PC-D07-PT26-400 [11],[12] .
Referinţe
[1] S.Aksu, R.E.D.Bishop, W.G.Price, P.Temarel, On the Behaviour of a Product Carrier in
Ballast Travelling in a Seaway, The Royal Institution of Naval Architects, London (1990)
[2] V.Bertram V, Practical Ship Hydrodynamics, Butterworth Heinemann, Oxford (2000)
[3] R.E.D.Bishop, W.G.Price, Hydroelasticity of Ships, Cambridge University Press (1979)
[4] R.E.D.Bishop, W.G.Price, O.Belik, Influence of Bottom and Flare Slamming on
Structural Responses, The Royal Institution of Naval Architects, London (1987)
[5] G.Clauss, E.Lehmann, Meerestechnische Konstruktionen, Springer Verlag, Berlin (1989)
[6] L.Domnisoru, D.Domnisoru, The Unified Analysis of Springing and Whipping Phenomena,
The Royal Institution of Naval Architects, London (1998)
[7] L.Domnisoru, D.Domnisoru, Experimental Analysis of Springing and Whipping
Phenomena, International Shipbuilding Progress, Delft (2000)
[8] L.Domnisoru, Dinamica navei. Oscilaţii şi vibraţii ale corpului navei, Editura Tehnică,
Bucureşti (2001)
[9] L.Domnisoru, L.Stoicescu, The Analysis of Non-Linear Ships Dynamic Response in Head
Waves based on the Hydroelasticity Theory. The Springing and Whipping Phenomena,
WP.1.2, Grant EU Marstruct-FP6 Network of Excellence on Marine Structures (2004)
[10] L.Domnisoru, ş.a., Metode de analiză a rezistenţei generale – locale a structurii corpului
navei şi estimarea duratei de exploatare a navei, Grant GAR 148, Academia Română
Bucureşti (2005)
[11] L.Domnisoru, ş.a., Analiza solicitărilor dinamice liniare şi neliniare a structurii în zona
centrală a corpului tancului chimic de 6500 tdw, Activitatea IV.2.1-C9010, Grant MCT-
CEEX 2005/2006 EU-SSS, Cod PC-D07-PT26-400 (2006)
[12] L.Domnisoru, ş.a., Analiza solicitărilor dinamice liniare şi neliniare a structurii în zona
centrală a corpului tancului chimic de 7500 tdw, Activitatea IV.2.2-C9010, Grant MCT-
CEEX 2005/2006 EU-SSS, Cod PC-D07-PT26-400 (2006)
[13] O.M.Faltinsen, Sea Loads on Ships and Offshore Structures, Cambridge University Press (1993)
[14] C.S.Guedes, Transient Response of Ship Hulls to Wave Impact, International
Shipbuilding Progress, Delft (1989)
[15] J.J.Jensen, M.Dogliani, Wave Induced Ship Hull Vibrations in Stochastic Seaways,
International Shipbuilding Progress, Delft (1993)
[16] G.Schlachter, Belastung von Schiffen im Seegang unter Berücksichtigung nichtlinearer
Einflüsse, Institut für Schiffbau der Universität Hamburg (1990)
[17] I.Shacham, T.Weller, Vertical Ship Motions and Sea Loads Considering Nonlinear Effects,
Technion Israel Institute of Technology, Haifa (1986)
[18] H.Söding, Bewegungen und Belastungen der Schiffe im Seegang, Institut für Schiffbau
der Universität Hamburg (1982)
[19] Y.Yamamoto Y.,T.Fukasawa, Nonlinear Effects for Ship Motion in Heavy Seas,
International Shipbuilding Progress, Delft (1981)
[20] x x x , Review and Introduction to Hydroelasticity of Ships, Lloyd’s Register, London, (2005)
[21] x x x , Free Pascal Programmers Guide, www.freepascal.org version 1.0.10 (2003)
[22] x x x , Germanischer Llyod Rules, Hamburg, (2006)
[23] x x x , Bureau Veritas Rules, Paris, (2006)