Curs

TIPURI DE SCHIZOFRENIE:

1.PARANOID: preocupare pentru una sau mai multe idei delirante sau
halucinatii auditive, debut mai tardiv, prognostic mai bun decat celelalte tipuri
de schizofrenie, nu exista simptome ca dezorganizarea limbajului,
dezorganizarea comportamentului, afect plat sau inadecvat.

2.DEZORGANIZAT (hebofrenic)- predomina limbajul dezorganizat,

comportamentul dezorganizat, afect plat sau inadecvat, debut precoce, evolutie
deteriorativa cu afecatrea importanta a functionarii sociale, profesionale,
familiale.

3.CATATONIC:a) Stupor catatonic= scaderea reactivitatii la stimulii din jur; b)

imobilitate motorie evidentiata prin catalespie= flexibilitate ceroasa;c) rigiditate
musculara; d)activitate motorie excesiva lipsita de sens si neinfluentata de
stimuli externi; e) negativism= rezistenta la instructiuni ( alimentar, intern,
verbal), negativism activ ( comanda pe invers) sau pasiv ( rezistenta la
efectuarea unei comenzi); f) atitudini catatonice= asumarea unor posturi bizare,
inadecvate, miscari stereotipe, neadecvate, manierisme; g) ecolalie, ecopraxie.
4.REZIDUAL: absenta de idei delirante , halucinatii, limbaj dezorganizat,
comportament dezorganizat notabile, simptome negative proeminente, simptome
pozitive in forma atenuata, este o forma de evolutie a altor tipuri de schizofrenie;
e) Schizofrenie simpla= deteriorare marcata socioprofesionala, nu are elemente
psihotice notabile.

ETIOLOGIA SCHIZOFRENIEI: multipla, neeelucidata complet,

heterogenitate simptomatica si prognostica. Model diateza-stress presupune
existenta unei vulnerabilitati biologice pe care intervine stressul, acesta putand fi
genetic, biologic, psihologic sau social. Teorii genetice: poligenice, incidenta
crescuta a bolii in familiile de schzofrenici, incidenta mai mare la monozigoti
fata de dizigoti; studii de adoptie- riscul este corespunzator cu parintele biologic,
nu cu cel adoptiv. Ipoteza biologica: dopaminergica: hiperdopaminergism
limbic- simptome pozitive, hipodopaminergism frontal- simptome negative.
Ipoteza psihosociala- atitudini intruzive, ostile, critice, de control ar favoriza
dezvoltarea bolii. EVOLUTIE SI PROGNOSTIC: rata de recadere e de 40% in
2 ani cu tratament si 80% in 2 ani fara tratament; faza prodromala poate dura
luni, ani, evolutie spre deteriorare cu exacerbari acute, tendinta la „cadere”.
Factori de prognostic BUN: debut tardiv, acut, factori precipitanti, functionare
sociala, profesionala, familiala buna, istoric familial de tulburari afective, suport
social, simptome pozitive, sex feminin. Factori de prognostic NEGATIV: debut
precoce, insidios, lipsa factorilor precipitanti, functionare proasta, istoric
familial de schizofrenie, lipsa suportului social, simptome negative, sex
masculin.

TRATAMENTUL SCHIZOFRENIEI: Neuroleptice- medicatie antipsihotica (

antidelirant, antihalucinator), actioneaza pe agitatia psiho-motorie, sedative
centrale, produc efecte extrapiramidale. Pot fi

A)Clasice: incisive ( Haloperidol, Triflouperazin) sau sedative ( clordelazin,

tioridazina, Levopromazin); dau efecte extrapiramidale prin blocarea neuronilor
dopaminergici: * parkinsonism medicamentos cu tremor, bradikinezie, rigiditate
( semnul rotiii dintate)- se trateaza cu anticolinergice (Romparkin) sau
benzodiazepine ( Diazepam); * acatisie si tahichinezie ( mers de colo-colo,
imposibilitatea de a sta); * distonii acute- contractura spontana a muschilor; *
diskinezie tardiva- miscari involuntare in sfera oro-faciala- protruzia limbii,
msicari de succiune, e ireversibila;

B)Atipice cu actiune duala: dopaminergic- serotoninergica. Actioneaza si pe

simptome pozitive si pe cele negative, au o toleranta mai buna, efecte secundare
mai putine ; Risperidona ( Rispolept), Olanzepina( Zyprexa), Clozapina
( Leponex- are efect advers riscul de deprimare a seriei albe cu agranulocitoza)

TULBURARI DE PERSONALITATE: ansamblu caracteristic si persistent de

trasaturi cognitive, dispozitionale si relationale, ilustrate prin pattern-uri
comportamentale, persistente si raspunsuri inflexibile intr-o arie ampla de
situatii interpersonale, sociale, familiale, profesionale; s ecristalizeaza in
adolescenta si insotesc persoana de-a lungul existentei.

CLUSTER A: *tulburare de personalitate de tip paranoid: suspiciozitate

exagerata, neincredere, interpretativitate, controlul fidelitatii, autenticitatii
faptelor, tendinta de putere, de succes, valorizare, dificultati de relationare,
autovalorizare
combativitate; *tulburare de tip schizoid: introversie, detasare de realitate,
rezonanta afectiva scazuta, preferinta pentru activitati solitare, conduita bizara,
indiferenta la lauda sau critica; * tulburare de personalitate de tip schizotipala:
idei de referinta, gandire magica sau credinte stranii ( superstitii, clarviziune,
telepatie), experiente perceptuale deosebite ( iluzii corporale), limbaj bizar, afect
inadecvat, dificultati relationale.

CLUSTER B – tulburare de personalitate disociala ( antisociala), incalcarea

regulilor, normelor, obligatiilor, conduita iresponsabila dispretuitoare, lipsa de
regret, remuscare, impulsivitate, iritabilitate, incapacitatea de a invata din
experiente negative, dispret pentru munca; Tulburari de tip border-line
(emotional instabila)= eforturi de a evita abandonul real sau imaginar, relatii
interpersonale insatbile, oscileaza intre devalorizare si idealizare, imagine de
sine instabila, impulsivitate, comportament sau amenintari de suicid repetate,
comportament automutilant, sentiment cronic de vid; Tulburare de personalitate
histrionica= dorinat de a se afla in centrul atentiei, comportament seducator,
provocator inadecvat, expresie superficiala si schimbare rapida a emotiilor,
teatralism, autodramatizare, emotivitate exagerata, sugestibiliatte crescuta.

CLUSTER C: *tulburare de personalitate anancasta ( obsesiv-compulsiva):

valorizarea inalta a regulilor, normelor, ordinelor, perfectionism, exigent fata de
sine si ceilalti, constiinciozitate, inflexibilitate, scrupuozitate, intoleranta fata de
compromis, indecizie, dificultati in a lua hotarari; *Tulburare de persoanlitate
anxios-evitanta: teama de a fi criticat, ridiculizat, umilit sau respins, evitatarea
activitatilor care implica relatii interpersonale, subestimarea calitatilor
personale, nevoie de securizare, reasigurare; * Tulburare de tip dependent: stima
de sine redusa, nevoia de suport, aprobare, acceptare, incapacitatea de a lua
decizii fara ajutor, sprijin, relatii sociale limitate numai cu cei care e dependent,
acceptarea unor situatii nefavorabile de teama de a nu pierde sprijinul.

TOXICOMANIILE
Dependenta= consum compulsiv de drog; afectarea functionarii sociale,
profesioanale, familiale; toleranta ( necesitatea unei cantitati progresiv crecsute
pentru a obtine acelasi
clinic- dispozitie disforica, anxioasa sau infricosatoare, greata, senzatie
efect); sevraj ( sindrom psihocomportamental si somatic la intreruperea/
diminuarea drogului; repetarea consumului in ciuda consecintelor nefavorabile
fizice si psihologice; incercari repetate de a renunta; ABUZ= consumarea unor
cantitati crescute; consumarea in situatii cu potential de consecinte negative;
continuarea consumului in ciuda consecintelor neplacute; nu arre toleranta si
sevraj;

TULBURARI PSIHICE DATORATE CONSUMULUI DE ALCOOL:

intoxicatie; sevraj; delirium din intoxicatie si sevraj; tulburarea amnestica;
dementa:

INTOXICATIA (betia vulgaris): Clinic- extraversie, labilitate dispozitionala

pana la agresivitate, tangentialitate in exprimare, incoerenta ideoverbala,
dizartrie, incoordonare motorie ( mers ebrios), nistagmus, afectarea starii de
constienta de la obnubilare pana la coma;

SEVRAJ: neliniste psihomotorie, anxietate, tremor al extremitatilor, insomnii,

greata, tahicardie, paloare sau congestie cerebrala, transpiratii, se poate complica
cu :* tulburari de perceptie de tip iluzii/halucinatii vizuale micopsice, zoopsice
cu caracter terifiant; * crize de grand mal ( fara a fi epileptic). Delirium
tremens= e forma cea mai grava din sevraj. Delirium= afectarea starii de
constienta. Sevrajul e urgenta psihiatrica si fara tratament mortalitatea e f. mare.
TRATAMENT: Benzodiazepine – Diazepam inj 10-20 mg la 4 h spre 6-8h;
Lorezapam 6-8 mg/zi; Vitamine grup B ( B1 si B6); Hidratare cu solutii
glucozate;

TRATAMENTUL ALCOOLOSMULUI: tratamentul sevrajului, tratamentul

deficitului nutritional (vit. B1), tartamentul conditiilor asociate- ciroza,
neuropatii, gastrita; interventii psihoterapeutice.

TULBURARI PSIHICE DATORATE CONSUMULUI DE

OPIOIDE(MORFINA, HEROINA):

1.INTOXICATIA- tulburare psihopatologica aparuta in timpul consmului sau la

scurt timp; Clinic- stare confuzionala cu dezorientare, halucinatii calopsice
( vede frumos) si ideatie deliranta, expansivitate ( veselie) spre disforie
( iritabilitate, nemultumire) cu evolutie spre indiferentism si apatie ( mioza),
agitatie sau bradikinezie, somnolenta care evolueza cu coma, incoerenta
ideoverbala; 2.SEVRAJ- apare la 10-20 h de la ultima administrare si dureaza 6-
7 zile, e f. zgomotos dar nu are risc vital;
de voma, mialgii abdominale, sindrom pseudogripal( rinoree, hipesecretie,
alcrimare, transpiratie, senzatie de frison si piloerectie, febra), diaree, midriaza,
febra, insomnie.

CANABIS, HASIS< MARIJUANA: NU dau dependenta fizica, nu dau sevraj

dupa intrerupere- INTOXICATIA= stare de expansivitate pe fundal de anxietate,
incoorodnare motorie, incoerenta ideoverbala, tulburare in aprecierea duratei
timpului, hiperemie conjunctivala, uscaciune a gurii, tahicardie. In intoxicatiile
severe: confuzie, halucinatii foarte proeminete, idei delirante.

COCAINA=Intoxicatia- clinic=comunicare interpersonala crescuta spre

izbucniri,a gresivitate, expansivitate, incoerenta ideoverbala, ideatie
deliranta, halucinatii, confuzie progresiva pana la coma; manifestari
neurovegetative- tahicardie, transpiratii, oscilatii tensionale, greata.
Sevrajul- la cateva ore/ zile de la intreruperea consumului, dispozitie
disforica, iritabilitate, insomnie, astenie, agitatie si activitate onirica
ampla. TRATAMENT: Benzodiazepine si barbiturice, amfetamine (pastile
de diata- asemanatoare cocainei)