Universitatea “Transilvania” Braşov

Facultatea de Ştiinţe Economice si Administrarea Afacerilor

Specializarea Politici si Strategii de Marketing

Proiect

Designul si estetica magazinului Vel Pitar

Vel Pitar Bakery Coffe

Lupaşcu Alexandra
Grădinariu Diana
PSMK 8191
Braşov 2011

2
 Capitolul 1

Introducere

Punctul de vânzare se poate defini ca fiind locul de vânzare permanent în care pătrunde
clientul si unde el îsi efectuează cumpărăturile. Acesta poate fi un centru de decizie autonom
(comerciant independent), sau numai una din entităţile spaţiale aflate în posesia unei firme
comerciale, care poate să exploateze diferite forme de organizare a activităţii de comerţ:
magazin, magazin-depozit, depozit.
Magazinul este un sistem constructiv, proiectat a etala, a depozita si a vinde mărfuri
consumatorilor finali, respectiv clientelei sale. O asemenea definiţie sugerează necesitatea
existenţei unui plan general al magazinului, în care elementele sale definitorii să ofere în mod
distinctiv de organizare si funcţionare.
Un magazin trebuie să prezinte o imagine proprie care să-l individualizeze faţă de
concurenţii săi. Imaginea magazinului poate fi definită ca percepţia consumatorilor asupra
magazinului si atributelor sale, puse în valoare de un pachet de caracteristici: amplasarea
magazinului, mărimea si structura asortimentului de mărfuri, ambianţa si organizarea interioară,
mijloace promoţionale, amenajarea de ansamblu. Aceste caracteristici sunt percepute sinergetic
de către clienţi, ca fiind acele elemente care definesc personalitatea magazinului. Întrebaţi cum
apreciază personalitatea magazinului, consumatorii vor răspunde folosind termeni ca: cinstit,
corect, demn de încredere, captivant, foarte interesant, etc. tot astfel descriind si facilităţile fizice
oferite: curăţenie, usor de găsit, loc de parcare, etc. O listă de atribute nu pot fi exhaustivă.
Fiecare magazin, în funcţie de politica sa comercială, de particularităţile zonei de atracţie, poate
avea si alte atribute.
Se apreciază că reusita comercială a unui magazin depinde de:
 amplasamentul său;
 alegerea sortimentului de mărfuri si servicii oferite spre vânzare;
 ambianţa si organizare (amenajarea) interioară.

3
 Capitolul 2
Prezentarea companiei Vel Pitar

Povestea grupului începe în 1999, când fondul de investiţii Broadhurst Investments

Limited, administrat în România de către New Century Holdings (NCH), achiziţionează două
mari companii de morărit şi panificaţie, Mopariv Râmnicu Vâlcea şi Berceni Bucureşti. În
decembrie 2001 se formează S.C. Vel Pitar S.A., prin fuziunea a patru fabrici din industria de
morărit şi panificaţie: Mopariv Râmnicu Vâlcea, Berceni Bucureşti, Mopariv Cluj Napoca şi
Granpan Tecuci.
Sediul noii companii este stabilit la Râmnicu Vâlcea, strada Timiş, nr. 22. Sediul local se
poate schimba în orice alt loc din ţară, pe baza Hotărârii Adunării Generale a Acţionarilor
(AGA).
În 2007 compania Vel Pitar S.A. s-a divizat în trei societăţi autonome care au ca obiect
de activitate panificaţia – S.C. Vel Pitar S.A., morăritul – S.C. Şapte Spice S.A. şi retailul – S.C.
VP Magassin S.A. Aceste activităţi s-au dezvoltat continuu în ultimii ani, astfel încât acum
beneficiază de condiţiile necesare pentru a funcţiona autonom. Prin procesul de divizare noile
companii fructifică mai bine oportunităţile oferite de piaţa în domeniile lor, gestionează mai bine
resursele şi utilizează în mod direct veniturile obţinute.
Fondul de investiţii Broadhurst Investments Ltd., administrat în România de compania
New
Century Holdings (NCH), deţine aproximativ 80% din toate cele trei firme rezultate în urma
divizării.

4
 În prezent Grupul Vel Pitar deţine centre de producţie în Bucureşti (două) şi în 10 judeţe
din România (Vâlcea, Argeş, Braşov, Cluj, Galaţi, Iaşi, Giurgiu, Gorj, Olt şi Dâmboviţa), unităţi
de morarit şi o reţea de magazine în marile oraşe din România.
Vel Pitar este liderul pieţei româneşti a produselor de panificaţie şi un jucător important
în domeniul producţiei şi distribuţiei de specialităţi, biscuiţi şi napolitane, paste făinoase,
specialităţi de cofetărie şi patiserie şi produse de morărit.
Calitatea înaltă constituie un avantaj, contribuind la sporirea imaginii produselor în lupta
concurenţială. Clientela Vel Pitar este reprezentată atât de clienţii persoane fizice, care
achiziţionează produsele direct din magazinele proprii de desfacere ale societăţii, cât şi de
clienţii persoane juridice, care achiziţionează produsele Vel Pitar pe bază de contract. Vânzările
se realizează atât prin reţeaua proprie de vânzare a societăţii, cât şi prin vânzările realizate către
clienţii-persoane juridice pe bază de contracte.

Clienţii S.C. Vel Pitar S.A.

4% 1%
3%2% Valcea
4% 25%
Arges
Cluj
Bucuresti
Iasi
Gorj
38% Galati
20%
Brasov
3% Giurgiu

Fig. Nr. 2 Clienţii firmei

În urma divizării VP Magassin se ocupă cu desfăşurarea activităţii de retail şi cu

administrarea unităţilor comerciale. Principalele magazine Vel Pitar din judetul Brasov sunt:
Str. Piaţa Unirii nr. 18, Str. Paul Richter nr. 12, B-dul Nicolae Bălcescu nr. 62, Str.
Avram Iancu nr. 98, Str. Lungă nr. 68, B-dul Jepilor nr. 6A, B-dul Calea Bucureşti nr. 210, B-
dul Saturn nr.38, B-dul Saturn nr. 31, B-dul Saturn nr. 32, Str. Al. Vlahuţă nr. 139, Str.
Harmanului nr. 63, Str. Gloriei nr. 11, B-dul Griviţei nr. 40, Str. Avram Iancu nr. 37, B-dul Iuliu
Maniu nr. 31, B-dul Iuliu Maniu nr. 68, Str. Postăvarului nr. 25

5
 Produsele sunt livrate direct către punctele de vânzare, utilizând un parc auto de peste
400 de autovehicule de diverse tonaje. Societatea dispunde de un lanţ de magazine proprii ce
însumează în prezent 190 de unităţi.
Vel Pitar este o organizaţie dinamică cu peste 4800 de angajaţi, care urmăreşte atragerea
de profesionişti orientaţi spre obţinerea de rezultate. Încurajează iniţiativa personală, oferind
oportunităţi de învăţare şi creştere, într-un mediu ce recompensează performanţa individuală.

2.1. Oferta de produse si servicii

In functie de specificul zonei deservite, Vel Pitar produce diferite sortimente de produse
de panificatie proaspata din cele mai bune ingrediente - faina alba de grau, fainuri speciale
(graham, secara, tarate), mixuri de cereale.
Painile pentru nutritie speciala sunt prezente in toate locatiile Vel Pitar, intr-o gama
variata ce corespunde celor mai diverse gusturi si nevoi nutritionale. Paine de calitate
superioara: paine neagra Vel Pitar, paine graham Vel Pitar, paine integrala, paine neagra cu
cartofi, paine fara sare, paine cu seminte, paine cu tarate si multe alte asemenea sortimente.

Painea Pave este o specialitate de la Vel Pitar inspirata

dintr-o reteta traditionala frantuzeasca. Consumatorii vor
aprecia miezul pufos si coaja groasa crocanta. Este
sanatoasa deoarece foloseste ingrediente naturale.

Painea neagra cu cartofi este o sursa importanta de fibre

vegetale, magneziu, fosfor si vitamine de tip B. Este
recomandata pentru orice regim alimentar echilibrat si in
tratamentul obezitatii. Datorita continutului crescut de
fibre ajuta la detoxifierea organismului.

6
 Dispunand de o tehnologie moderna, complet
automatizata, Vel Pitar a lansat pe piata o gama de produse
de panificatie de o calitate superioara, foarte gustoase si
obtinute in conditii stricte de igiena si siguranta: French
Toast. O alta specialitate Vel Pitar este Panissimo: paine
excelenta si in diverse sortimente, iar pentru mic-dejun
French Rolls.

French Toast Integral este produsul ideal care se adreseaza tuturor consumatorilor
interesati de o nutritie sanatoasa, precum si celor preocupati de silueta lor.

Rulade si miniprajituri Vel Pitar, invelite cu un strat delicios de

ciocolata, excelente specialitati de cofetarie pentru desert.

Multipack mini prajiturele in pachete de 8 bucati. Pline de crema

si pufoase, mini prajiturelele reprezinta gustarea perfecta pentru
pauzele din timpul zilei.

Almadolce este o gama de rulade decorate cu glazura de

ciocolata, in 5 arome: Almadolce cacao, Almadolce
vanilie, Almadolce capsuni, Almadolce lamaie -vanilie,
Almadolce cappuccino. Pentru o gustare rapida va
recomandam din acceeasi gama, miniprajitura glazurata
Almadolce vanilie

7
 Roll4Ever este o gama de minirulade glazurate, in 4
arome: Roll4Ever cacao, Roll4ever cappuccino, Roll4Ever
vanilie si Roll4Ever capsuni.

Designul ambalajului, în cazul liniei de panificaţie

ambalată constituie, de asemenea, un atribut important.
Deoarece concurenţa este mare, un ambalaj interesant şi în
culori vii atrage atenţia cumpărătorilor, în special în cadrul
magazinului unde există o ofertă mare de acest tip de
produse. Ambalajele produselor Vel Pitar au un design
modern şi atrăgător, fiecare ambalaj conţinând şi o imagine
sugestivă a produsului din interior.

În cadrul activităţilor de marketing o importantă deosibită o au şi culorile, în cazul de

faţă referitor la culorile ambalajelor produselor. Culorile predominante utilizate de Vel Pitar
pentru ambalajele produselor sale de panificaţie sunt roşul ( pentru variantele clasice ale tuturor
gamelor de produse), portocaliul ( pentru variantele graham), verdele ( French Toast secară,
Chifle precoapte mărar) şi galbenul ( French Toast seminţe). Roşul este o culoare dinamică,
care atrage atenţia şi deschide apetitul, verdele simbolizează echilibru şi trimite cu gândul la
ideea de natural şi sănătos, în timp ce portocaliul şi galbenul simbolizează energie şi forţă.
Analizând simbolistica acestor culori, ne dăm seama că ele au fost foarte bine alese pentru a
transmite exact caracteristicile produselor şi ce beneficii vor aduce consumatorilor
Un alt element de luat în considerare la acest punct este frecvenţa schimbării design-
ului. Cercetările de marketing au arătat că 25% din cumpărători doresc să procure produse cu un
design nou. În primul rând, acest lucru se referă la produsele dedicate sărbătorilor. Compania a
ţinut cont de cerinţele pieţei, venind în anul 2008, cu ocazia sărbătorilor de Paşti, cu o noutate :
cozonacul-cadou, din categoria premium, ambalat în cutie de carton, având un design foarte
atrăgător, care îl recomandă ca fiind un cadou perfect de sărbători.

8
2.2. Concurenta Vel Pitar

Concurenţa desemneazã relaţiile de competiţie, de rivalitate dintre agenţii economici în

calitate de producãtori sau cumpãrãtori, relaţii specifice economiei de piaţă. În condiţiile
concurenţei creşte eficienţa economicã a producãtorului (maximizarea profitului), dar şi cea a
consumatorului (maximizarea satisfacţiei). Ca orice competiţie, concurenţa se soldeazã cu
învingãtori şi învinşi. Învingãtori sunt agenţii economici care produc bunuri la costuri joase, sau
bunuri de calitate superioarã. Capacitatea de a produce mai ieftin şi de a vinde mai ieftin pentru
a învinge concurenţa stimulează inovaţia, conduce la realizarea de noi produse, la folosirea de
noi tehnici de fabricaţie, la ridicarea nivelului general de calificare a personalului, la o mai bună
organizare a producţiei şi a muncii. Aceste mijloace, utilizate la început de puţini agenţi, se
extind treptat, datoritã constrângerii materiale exercitate de preţul mai redus, sau de calitatea
superioarã a produselor asupra unităţilor rãmase în urmã, care riscã astfel sã iasã chiar din piaţă.
Astfel concurenţa transformã progresul într-o condiţie de existenţã.
Compania a înregistrat în 2008 un volum al vânzărilor la produsele de panificaţie de
10.000 tone pe lună, pe fondul unei cote de piaţă de 10%. Pe segmentul morăritului, firma are o
cotă de piaţă de aproximativ 15%.
Societatea nu are un nivel de expunere semnificativ faţă de un anumit client sau grup de
clienţi, deoarece prin politica de marketing promovată se dezvoltă afaceri cu clientela credibilă
şi cu un grad de dispersie în cifra de afaceri ridicat, ceea ce asigură un nivel de protecţie
corespunzător.
Pe piata produselor de panificaţie şi patiserie vorbim de o concurenta agresiva, purtata
prin toate mijloacele posibile: publicitate, oferta, reduceri de pret, etc.
Piaţa de panificaţie este controlată în proporţie de peste 40% de jucători mari, precum
Vel Pitar Râmnicu Vâlcea, Boromir, Dobrogea Grup, Pajura, Lujerul, Spicul, Băneasa şi
Pambac Bacău, restul de aproximativ 60% regăsindu-se la producători de mici dimensiuni.
Sunt reprezentaţi de totalitatea instituţiilor statului cu atribuţii legislative de control şi de
decizie: Guvern, Parlament, Administraţiile Financiare, Protecţia Consumatorului, Judecători,
Inspectoratul Teritorial de Muncă, Protecţia Mediului etc.

9
 Capitolul 3
Designul si estetica ambientului comercial

Faţada unor magazine transmite un mesaj prin intermediul vitrinelor (şi a modului în
care sunt aranjate mărfurile) şi prin intermediul intrării cu toate inscripţiile sale. Ea trebuie să fie
cât mai expresivă ţinând cont de: aşezarea în contextul străzii, caracteristicile străzii, arhitectura,
structura populaţiei, tendinţele de modernizare. Ca materiale se utilizează: piatra, marmura,
granitul, ce exprimă stabilitate şi rezistenţă; oţelul ce dă o imagine de contemporan,
industrializare şi probabil un stil vremelnic; lemnul, abandonat o perioadă este din nou utilizat şi
multă, multă sticlă.
Designul interiorului magazinelor va ţine cont de:
 circulaţia clienţilor;
 aşezarea mărfurilor;
 reprezentarea optică a produselor;
 modul de iluminare;
 securitatea magazinului;
 depozitarea.

Pentru realizarea unei ambianţe adecvate mărfurilor, designerul va avea în vedere detalii
vizând:
• duşumeaua - Aceasta în general, trebuie să aibă o culoare neutră, astfel încât să poată fi
scoase în evidenţă alte elemente ale interiorului. Se foloseşte: marmura care are dezavantajul că
nu absoarbe zgomotul şi este necesară acoperirea în unele porţiuni; lemnul, mai rezistent decât
mocheta sau covorul, dar care se murdăreşte şi se deteriorează uşor; linoleumul, cel mai frecvent
utilizat în ultimii ani. Se remarcă tendinţa de a se utiliza materiale naturale, ce reflectă
sensibilitatea faţă de ecologie şi simplitate.
• pereţii interiori - Designerul are la îndemână o multitudine de materiale, dar va ţine
cont de faptul că cea mai mare parte a pereţilor nu va fi vizibilă. Vopsitul este incontestabil cel
mai economic mijloc pentru finisare, iar decorarea cu diverse schiţe devine din ce în ce mai
populară. Frecvent se utilizează ipsosul-pereţi rigips, care în combinaţii coloristice poate da un
aspect tridimensional.

10
 • tavanul - El reprezintă partea cea mai neglijată, dar şi cea mai complicată pentru că
“găzduieşte” instalaţii importante precum: sursele de lumină, cabluri, instalaţii electrice, spoturi
etc. În acest sens, o utilizare tot mai largă a căpătat “tavanul fals” cu proprietăţi estetice.
• sursele de lumină - Cele mai moderne surse de lumină sunt multireflectoarele. Acestea
oferă o lumină albă ce asigură expunerea treptată a ambientului. Este admisă ideea că lumina
naturală este din mai multe puncte de vedere cea mai bună, dar nu poate fi controlată, nu e
previzibilă şi distruge culoarea. Iluminarea trebuie să fie în concordanţă cu amenajarea generală
şi cu modul de expunere a mărfurilor; ea nu serveşte numai pentru scoaterea în evidenţă a
produselor, dar constituie şi un instrument pentru separarea compartimentelor în magazin. Dar
lumina joacă un rol important nu numai pentru interiorul magazinelor, ci şi pentru vitrinele
exterioare şi faţadă.

Etalarea mărfurilor
În selectarea şi dezvoltarea modurilor de etalare a mărfurilor, designerul va lua în
considerare impactul fizic şi psihologic asupra atragerii clienţilor. Modul fizic se referă la felul
în care sunt asamblate spaţiile, echipamentele şi dependinţele vizând confortul, atât al
consumatorului, cât şi al vânzătorului. Mediul psihologic al magazinului reprezintă imaginea
mentală pe care magazinul o produce în mintea cumpărătorului. Eficienţa şi unicitatea unui
magazin rezidă în abilitatea de a crea, planifica şi contracta atât caracteristicile fizice, cât şi pe
cele psihologice ale magazinului, destinate unui anumit consumator “ţintă”. Etalarea mărfurilor
trebuie să ducă la realizarea obiectivelor: să intereseze, să placă şi să-i motiveze pe cumpărători
în achiziţionarea produselor dorite. Etalarea efectivă urmează principiile armoniei echilibrului,
proporţiei dominantelor şi contrastului.

Culoarea este un element esenţial în expunerea mărfurilor: ea atrage atenţia şi scoate în

evidenţă produsele; le poate accentua şi însufleţi; le poate releva frumuseţea şi fineţea. Prea
multe culori folosite în expunerea mărfurilor pot să provoace confuzii, chiar pot să-i deranjeze
pe cumpărători. Unele combinaţii sunt neplăcute, fiind întrun mare dezacord. Din fericire, cele
mai multe combinaţii plac ochiului. Selecţionând corect schemele de culoare pentru expunere,
aceasta devine o treabă simplă dacă decoratorul se bazează pe trei culori şi dovedeşte armonia
culorilor folosite.

11
 Atracţia sonoră este, de asemenea, o dimensiune a atmosferei spaţiului comercial.
Sunetele deranjante micşorează atracţia magazinului, în timp ce subiectele plăcute îi pot atrage
pe clienţi. Muzica îl poate relaxa pe client, poate promova un spirit de cumpărare sau poate
aminti o anumită sărbătoare. Tipul şi volumul muzicii trebuie să fie potrivite publicului
consumator.

Atracţia mirosului
Spaţiile comerciale trebuie amenajate astfel încât să nu fie prezente mirosurile neplăcute.
Un ventilator aşezat strategic într-o brutărie sau patiserie, magazin de dulciuri sau delicatese îl
atrage pe trecător spre aceste locuri.

Atracţia gustului
Pentru unii vânzători a oferi produse spre degustare poate fi o condiţie necesară pentru a
vinde. Este cazul alimentelor: brânzeturi, preparate din carne, produse de patiserie, băuturi
răcoritoare etc. Acestea trebuie oferite în condiţii optime de curăţenie.

12
 Capitolul 4
Imbunatatirea magazinelor Vel Pitar

Magazinul este un creator de valoare care se adauga produselor vandute, pentru ca el

ofera consumatorului un serviciu in plus fata de cel asigurat de prducator prin produsul creat.
Acest serviciu este asigurat de concentrarea, in acelasi loc, a unor produse diferite care se
adreseaza unor nevoi diferite.
Magazinul Vel Pitar trebuie sa prezinte o imagine proprie care sa-l individualizeze fata
de concurentii sai. Imaginea magazinului poate fi definita ca perceptia consumatorilor asupra
magazinului si atributelor sale, puse in valoare de un pachet de caracteristici: amplasarea
magazinului, marimea si structura asortimentului de marfuri, ambianta si organizarea interioara,
mijloace promotionale, amenajarea de ansamblu.
Designul unui magazin reprezinta rezultatul combinarii a doua elemente care favorizeaza
crerea universului de seductie a clientilor, determinand in mare parte daca si cat vor cheltui
consumatorii in plus fata de cat prevazusera initial. Cele doua elemente care contribuie conjugat
la crearea stilului particular al magazinului sunt:
 Designul exterior : fatada; vitrina; firma; accesul in magazin;
 Designul interior : peretii interiori; pardoseala; plafonul; iluminarea sonorizarea.
Designul exterior trebuie sa aiba un impact puternic asupra imaginii Vel Pitar. Fiecare
magazin Vel Pitar este amplasat in zonele centrale ale fiecarui oras, marcat de sigla Vel Pitar,
scrisul alb pe fontul portocaliu si mesajul “ Vel Pitar – Cel dintai brutar” atrage atentia
consumatorilor. Deasemenea pe vitrinele magazinelor sunt postate afise cu noile produse sau
promotii in derulare.
Designul interior este marcat in primul rand de curatenia si luminozitatea cu care sunt
intampinati clientii. Magazinele Vel Pitar au parte de un design rustic, astfel ca produsele sunt
percepute de consumatori ca fiind unele traditionale. Produsele Vel Pitar sunt asezate intr-un
mod organizat, in vitrine de sticla aflandu-se produsele de patiserie, iar pe rafturile din lemn
produsele de panificatie. Toate produsele sunt etichetate, cu preturile afisate, ceea ce denota
profesionalism. O alta caracteristica proprie magazinelor Vel Pitar este afisarea produselor aflate
la promotie in fata celorlalte produse pentru a atrage clientela. Magazinele Vel Pitar nu
beneficiaza de depozite deoarece marfa este adusa in cantitati mici si in special dimineatza,
astfel incat sa poate fi servita clientilor prospata si calda.
13
 Imbunătăţirea magazinelor existenteVel Pitar ( primul fiind magazinul Vel Pitar din
Brasov, Str. B-ul Grivitei, Nr. 40) se vor fundamenta pe o strategie de marketing de atac,
ofensiva, cu scopul obtinerii unor noi consumatori. Raportandu-ne la piata, scopul magazinelor
Vel Pitar va fi acela de a maximiza profiturile si de a sadisface nevoile consumatorilor. Pe
termen lung Vel Pitar doreste dezvoltarea imaginii de marcă pe care o are prin promovarea mai
accentuată a produselor sale, fidelizarea clientilor prin programe promotionale si cresterea
volumului total de vanzari. Pe termen scurt, scopul este acela de extindere a retelei de magazine,
de penetrare a pietei, de crestere a cotei de piata cu 10 % si sadisfacerea si fidelizarea clintilor.

Avand in vedere ca imaginea actualului magazin Vel Pitar este una comuna, asemenea
unor supermarketuri de cartier, dorim ca noua amenajarea a magazinului Vel Pitar sa fie una
inovatoare, combinand traditia coacerii painii in cuptorul cu lemne cu modernismul cafenelelor
occidentale. Magazinul se va numi Vel Pitar Bakery Coffe.

14
 Vel Pitar Bakery Coffe

Modificarea actualului magazin Vel Pitar cu un magazin inovativ şi specializat creat de

către Vel Pitar ce inspira un nou concept european. Această inovaţie este declanşata de nevoia
de a ţine pasul cu evoluţiile recente din retail, precum şi de a întâmpina nevoia consumatorilor
de a se relaxa în timpul meselor sau pauzelor de masă.
Vel Pitar Bakery Coffe va avea următoarele caracteristici:
 Va oferi cea mai diversificată gamă de produse de panificaţie şi patiserie
proaspete
 În interiorul magazinului va exista “coffe corner”, dezvoltat pe principiul “coffee
to go”, precum şi zonă de resting, de snack şi băuturi răcoritoare
 Reprezintă “magazinul viitorului” de panificaţie în România, oferind clienţilor
săi, nu doar produse ci şi servicii: recomandare personalizată în alegerea produselor, catering,
servirea mesei;
 Cumpărarea şi vânzarea se prevăd a fi flexibile şi rapide, prin expunere,
merchandising şi promoţii;
 Atmosfera va fi prietenoasă, muzica relaxantă şi comunicarea modernă
Portofoliul de produse care vor fi oferite de Vel Pitar Bakery este reprezentat in tabelul
umător si prezintă o comparaţe între conceptul actual al magazinelor Vel Pitar – VP Magassin şi
conceptul propus - Vel Pitar Bakery Coffe:

15
 Portofoliul de prod

VP MAGASSIN
< 60 mp

SHOPPING
60 - 70 mp

RECREATIONAL
> 70 mp
16

Panificatie Pati
17
18