Sunteți pe pagina 1din 4

Centrul Logopedic Oneşti

Profesor –logoped, V.Tudor

STUDIU DE CAZ-Autism

B.R.-băiat , născut în Com.Oituz ,23 aprilie ,1996


Diagnosticul:1.Sd.autist prin discontact ; agresivitate psihică asupra propriei
persoane , manifestări hiperchinetice.
2..întârziere în dezvoltarea psihică şi de limbaj
Anamneză personală
În cursul sarcinii mama a făcut tratament pentru menţinerea sarcinii şi pentru
înlăturarea unor infecţii cu complicaţii(tratament cu litiu).
Naştrea la 9 luni prin cezariană;3 kg.
-gânguritul :normal
-mersul :11 luni
Primele cuvinte: după 3ani
Dezvoltarea somatică ,staturală şi toracală în limitele normalului:aspect atrăgător ,
corp proporţionat ,expresie inteligentă.
Anmneza familială
Este al doilea din cei doi copii.primul copil este normal fără probleme de dezvoltare.
La naştere mama avea 26 ani şi tatăl 30.
Mama are 8 clase +profesionala (în prezent casnică)tatăl a fost şomer şi în prezent
este liber profesionist .
Regimul de viaţă este ordonat,echilibrat .mama este o bună gospodină , devotată
copiilor şi interesată de reuşita lor.
în relaţia cu ceilalţi membri evoluţia este bună . de la slabă cooperare şi izolare într-o
lume a lui cu dese crize, la relaţii bune cu fratele lui şi dispus să coopereze cu toată
lumea.
A fost luat în evidenţă la vârsta de 3ani şi 6 luni la Centrul Logopedic Oneşti.
Copilul este în evidenţa Spitalului Clinic de Psihiatrie şi a Centrului de
Neuropsihiatrie infantilă .Staţionar de zi , unde se internează pe perioade scurte
pentru investigaţii.
Iniţial inventarul posibilităţilor psihice şi de limbaj (la vârsta de 3 ani ) îl plasa în jurul
vârstei de aproximativ 2 ani şi 6 luni .
Examenul neurologic: EEG cu anomalii bioelectrice difuze fără leziuni decelabile
cerebrale .
Recomandările
-tratament cu neuroleptice ,Respolept , Encefabol ,Vitamine şi Ritalin ;
-integrarea în colectivitatea preşcolară şi instituirea unui program educaţional
recuperatoriu ,cuprinzând stimularea psihică şi tratament logopedic.
De-a lungul internărilor avute până în prezent ,cîte două şi apoi una în fiecare an
obsrvaţia clinică şi reevaluările dezvoltării şi comportamentului relevă evoluţia
favorabilă a Sindromului autist de la CARS41 puncte la Cars scor total :26,5
corespunzător autismului uşor ,Vs evoluînd de la 2,6 ani -3,1 -4,2-4,5-5,1.

Scurtă caracterizare a modului de manifestare a sindromului autist(la începutul


activităţii de terapie)
Prezintă puternice tulburări ale afectivităţii:nu este ataşat de mamă (face
confuzii între mamă şi alte femei ;nu reacţionează când mama se îndepărtează .râsul

1
,plânsul , zâmbetul neadecvate situaţiei în care e pus copilul; reacţii coleroase
îndreptate asupra obiectelor şi asupra propriei persoane ;opoziţionism, labilitate ,
neurovegetativă cu predominarea excitaţiei , atenţie labilă, slabă putere de
concentrare .Se constată o mare dexteritate în mişcări , sereotipii (se poate juca la
infinit cu acelaşi tip de joc ).Nu suportă să fie atins , nu-l interesează jucăriile care
întruchipează oameni , animale ;are mişcări graţioase , manipulează cu uşurinţă
obiectele , fascinat de obiectele mecanice.
Vorbirea este aproape inexistentă , fără participarea emoţională . Se remarcă
caracterul reproductiv-imitativ (ecolalie) şi nu cel de comunicare al limbajului
.ecolaliile sunt imediate sau întârziate ; foloseşte neadecvat pronumele personal
(vorbeşte despre sine la persoane a IIIa ). Nu este atent la ce i se spune ; dă
impresia că nu aude , nu-şi fixează privirea asupra persoanelor din jur , nu caută
contactul vizual cu acestea .Îi place muzica . Manifestă o mare abilitate în a-i
manevra pe ceilalţi pentru a-şi satisface necesităţile . evită contactul cu ceilalţi copii.
Limbajul şi posibilităţile de articulare
-cunoaşte mai multe cuvinte în limba engleză decât în română (rezultatul statului
îndelungat în faţa televizorului la desene animate);
-nu se constată anomalii buco-linguo-faciale;
-vocea este normală;
-imaginile fonematice sunt labile şi difuze ;
-stereotipul dinamic articulator tulburat ;
-discrepanţă între posibilităţile intelectuale şi vorbire (în sfera limbajului expresiv) De
ex. este capabil să se joace cu jocuri tip „puzzles”aranjând imgini care pentru copiii
dcu 2-3 ani mai mari ca el prezintă dificultăţi.
Examinarea a fost foarte dificilă pentru o corectă evaluare a comportamentului
datorită imposibilităţii de testare prin teste standardizate .
Metoda de bază a fost observarea înregistrându-se dezvoltarea motrică ,cunoaştrea
părţilor corpului , recunoaştera formelor , culorilor , orintarea spaţială , noţiuni ,
răspunsuri la comenzi ,număratul , folosirea creionului .
(înregistrarea comportamentului s-a făcut ,pe cât posibil, în timp şi medii diferite).
În evaluare am folosit scara PORTIGE.
Principiul de bază în terapie a fost:a construi pornind de la ce poate copilul (folosind
chiar sereotipurile şi preferinţele . de asemenea am urmărit reducerea treptată a
ajutorului acordat copilului , stimularea şi recompensa iniţiativelor ce vin din partea
acestuia .Programul a fost foarte flexibil pentru a asigura adaptarea la situaţii noi ,
neprevăzute în program sau la dispoziţia în care s-a aflat copilul şi la posibile
progrese.
Programul educaţional stabilit are o serie de obiective pentru aria de dezvoltare
cognitiv .verbală (unde în general achiziţiile se fac mai lent mai lent (ase vedea
anexele ).

Obiecti ul fundamental al terapiei :formarea şi dezvoltarea abilităţilor de


comunicare.
În acst scop instrucţiunile au fost simple concrete exprimate verbal şi simultan cu
imaginea
Al doilea obiectiv : formarea unei reprezentări generale despre lume şi mediul în
catre în care ea se desfăşoară , perceperea succsesiunii momentelor zilei , formarea
motivaţiei ,dezvoltarea capacităţii de a înţelege că te poţi face înţeles , dobândirea
unei experienţe în legăturî cu ceea ce este la un moment dat semnificativ .

2
Programul educaţional terapeutic a fost alcătuit în conformitate cu aceste
obiective , în vederea acţionării pe diferite laturi :articulatoriu .limbaj, memorie ,
atenţie, gândire , afectivitate. Am urmărit iniţial trezirea interesului şi crearea unui
tonus pozitiv .Am început cu emiterea onomatopeelor (izolat, în cântec , poezii ),
iniţierea unor jocuri :umflat baloane ,suflat în lumânări , etc)
În activitate am antrenat toţi analizatorii .
Învăţarea cuvintelor şi propoziţiilor s-a realizat după modelul descris în literatura de
speccialitate pentru alalie (silabe duble , silabe , cuvinte asociate cu fenomene din
natură , stări afective , cuvinte monosilabice , bi şi trisilabice ).
Pentru trezirea interesului , dezvoltarea proceselor psihice cognitive , am
apelat la procedee neverbale : sortări de obiecte , dominouri , puzzles, reproducerea
gesturilor , formarea deprinderii de a asculta poveşti .pentru a asculta, a înţelege , a
participa am efectuat jocuri de tipul :Cum face?Cine face?
Am lucrat mult cu setul de imagini Portige , cu diapozitivre care urmăresc
formarea noţiunilor de mărime, formă , culoare, poziţie , succesiune spaţială şi
temporală , denumire de acţiuni, formarea şi dezvoltarea vocabularului (noţiuni ca .
familie, fructe , legume, îmbrăcăminte , mobilier, rechizite ).
Permanent cuvintele însuşite au fost legate de obiecte , imagini ,
demonstraţii.Propoziţiile au fost fost reluate , repetate de mai multae ori .
Pentru memorarea , înţelegerea , compararea noţiunilor , folosirea propoziţilor
şi orintarea spaţială şi temporală am folosit mult material intuitiv şi demonstraţia .
Jocurile folosite au fost de tipul „Ghiceşte ce am ascuns”, „ Eu întreb tu
răspunzi”; am lucrat mult cu trusa Logi .
Am tecut treptat la extensia propoziţiei dela 2,3 la 4,5 cuvinte .
În vederea pregătirii pentru integrarea în clasa I a şcolii de masă am pus din
ce în ce mai mult acent pe analiza şi sinteza fonematică la nivel de propoziţie ,
cuvânt ,silabă.
Pe bază de imgini am trecut la însuşirea unor momente semnificative din
poveste .
Progresele au fost semnificative, referitor la numărul de cuvinte însuşite corect
cât şi capacitatea de flexionare după număr şi gen; a însuşit şi mimimica şi
gesticulaţia , orientarea în schema corporală proprie şi a altuia , în spaţiu şi timp.
Ffiind vorba de un copil autist a făcut salturi semnificative şi pe linia
socializării.Evoluţia a fost de la ignorarea iniţială a celor din jur până la dorinţa de a
coopera şi de a fi remarcat. În prezent se simta bine în grup .comunică , cooperează
Efectul tratamentului cu Ritalin s-a făcut simţit destul de repede : a dispărut
instabilitatea psihomotorie , a crescut gradul de concentrare a atenţiei în timpul
activităţilor .
În relaţia afectivă cu prof.lpgoped evoluţia a fost excelentă )simte dorinţa de a
fi luat în braţe ,mângâiat)îi place să fie lăudat şi evidenţiat.În cea mai mare parte,
stereotipiile au dispărut : nu-l deranjează dacă ceva se modifică în mediul ambiant .
Având o evoluţie atât de favorabilă copilul a primit avizul pentru integrarea în
clasa I a şcolii de masă . Frecventarea clasei I nu a pus probleme deosebite , copilul
situâdu.se printre primii din clasă(manifestă aptitudini deosebite la activităţile
matematice).
A continuat să fecventeze Cabinetul Logopedic pentru probleme de vocabular,
expresivitatea citiri şi povestirii căt şi pentru dizortografie manifestată în redarea
formei grafice a literelor , greşeli în scrierea după dictare , aşezare în pagină ,etc.fiind
supus unui program de terapie specifică continuat la şcoală de învăţătoare şi acasă
de mamă.

3
PRINCIPIILE ŞI OBIECTIVELE PROBRAMULUI DE TERAPIE PENTRU
AUTISM
-Stabilirea progresivă a contactelor sociale.
-Aplicarea metodei TEACH (atitudini comportamentale şi program de
învăţare independentă faţă de adult dar nu şi de structură)prin care copilul
este învăţat principalele deprinderi de lucru , pe care şi le însuşeşte ca pe
o chestiune de rutină.
-În predare regulile să fie foarte flexibile în funcţie de contexte particulare
-Folosirea metodelor directe de formare a deprinderilor de conversaţie
-Înlăturarea deprinderilor de „hiperlexie”(verificarea permanentă a ceea
ce înţelege copilul din ce citeşte –a i se cere să citească texte despre fapte
reale )
-Dezvoltarea limbajului în manieră funcţională şi comunicativă în context
ţinând cont de cele cinci dimensiuni ale programului TEACH(vocabular,
context, formă, funcţie semantivîcă ,funcţia de comunicare).
-Încurajarea gândirii şi flexibilităţii în comportament..
-Monitorizarea şi manajmentul comportamentului.