Sunteți pe pagina 1din 28

Please purchase PDFcamp Printer on http://www.verypdf.com/ to remove this watermark.

cap 7. ACOPERISURI

7.1. Notiuni generale


7.1.1. Notiuni introductive

Acoperisurile reprezinta subansambluri constructive, amplasate la partea superioara a


cladirilor si care sunt incluse în subsistemul elementelor de închidere . Rolul principal al
acoperisurilor este acela de a asigura un mediu interior protejat fata de actiunea factorilor
agresivi ai mediului exterior: variatii de temperatura, umiditate, ploaie, vânt, praf, noxe,
zgomot etc. Acoperisurile trebuie sa satisfaca o serie de exigente de performanta privind:
rezistenta si stabilitatea, durabilitatea, siguranta la foc, etanseitatea, confortul higrotermic si
acustic s.a. Alcatuirea acoperisului se stabileste tinând seama de: compartimentarea cladirii,
structura de rezistenta a constructiei, aspectul arhitectural dorit, cantitatea de precipitatii,
intensitatea si frecventa vânturilor din zona.
În compunerea acoperisului se gasesc urmatoareale elemente principale, diferentiate
prin functiunile pe care le îndeplinesc:
- învelitoarea, cu rol de protectie hidrofuga;
- termoizolatia, cu rol de protectie termica împotriva pierderilor de caldura din
timpul iernii si a aportului de caldura din timpul verii;
- bariere contra vaporilor, straturi sau canale de difuzie, elemente ce au rolul de a
evita patrunderea vaporilor de apa, prin migratie, în termoizolatie;
- elemente accesorii, cu rol de colectare si evacuare a apelor meteorice, de
închidere perimetrala, de evacuare a vaporilor de apa, de iluminare etc.
Elementele principale sunt sustinute de structura de rezistenta a acoperisului, care
poate fi:
• planseul peste ultimul nivel;
• o structura speciala din lemn, metal sau beton numita sarpanta.

7.1.2. Clasificarea acoperisurilor

Dintre criteriile de clasificare se evidentiaza cele cu privire la: comportarea


higrotermica, forma, marimea pantelor, structura de rezistenta, natura învelitorii etc.

Din punct de vedere al comportarii higrotermice pot fi:


- acoperisuri duble, ventilate, care mai sunt denumite si acoperisuri reci;
- acoperisuri într-un strat, neventilate, denumite si acoperisuri calde.
Acoperisurile duble, ventilate, sau reci au inclus în alcatuirea lor un strat de aer care
se afla în legatura cu exteriorul. Acest strat delimiteaza doua zone în structura acoperisului:
• un element-suport al termoizolatiei (în mod obisnuit, planseul peste ultimul nivel
sau un tavan suspendat) si termoizolatia;
• un element-suport al hidroizolatiei si hidroizolatia.

116
Please purchase PDFcamp Printer on http://www.verypdf.com/ to remove this watermark.

Acoperisurile într-un strat, neventilate sau calde se caracterizeaza prin succesiunea


straturilor componente unul dupa altul, fara straturi de aer pentru ventilare. Sunt acoperisuri
cu pante mici (terase).

a) b)
Fig.7.1. Alcatuirea acoperisurilor
a) acoperis dublu, ventilat sau rece; b) acoperis cald, neventilat;
1 – hidroizolatie sau învelitoare; 2 – strat de aer ventilat; 3 – termoizolatie;
4 – planseu; 5 – strat de beton de panta; 6 – bariera contra vaporilor;
7 – circulatie de aer; 8 - migratia vaporilor de apa.

În functie de panta, acoperisurile pot fi:


- plate (terase):
- circulabile, cu pante 1,5…4%;
- necirculabile, cu pante de 2…7%;
- înclinate :
- cu pante medii (8…20%);
- cu panta mare (21…150%).

În functie de forma arhitecturala adoptata, se întâlnesc:


- acoperisuri cu suprafete plane, înclinate (versanti sau ape); intersectia
versantilor formeaza dolii si creste (coame);
- acoperisuri curbe; bolti, cupole si cu dubla curbura;
- acoperisuri tip shed, utilizate la anumite hale industriale, ateliere de creatie, sali
de expozitie s.a;
- acoperisuri cu luminatoare, folosite la cladiri cu deschideri mari, la care
iluminarea naturala nu se poate asigura numai prin ferestre.

117
Please purchase PDFcamp Printer on http://www.verypdf.com/ to remove this watermark.

a) b) c)

d) e) f)
Fig.7 Tipuri de rezolvari structurale pentru acoperis
a) sarpanta; b) structura pe cabluri; c) structura reticulara;
d) planseu; e) grinda; f) profil de stâlp

a)

b)

c)

d) e)
Fig.7 Forme de acoperisuri
a) cu suprafete plane; b) bolti; c) cupole; d) conoizi; e) paraboloizi hiperbolici

118
Please purchase PDFcamp Printer on http://www.verypdf.com/ to remove this watermark.

a) b) c) d)

e) f) g)
Fig.7 Acoperisuri speciale
a) copertine tip consola; b) structura tip peron; c) cupola cu placa cutata;
d) acoperis suspendat; e) tip sa cu stâlpi ancorati; f) pânza precomprimata
din beton; g) tip cort

7.1.3. Elementele componente ale acoperisurilor


Subansamblul-acoperis este alcatuit dintr-o serie de elemente principale, diferentiate
prin functiunile pe care le îndeplinesc (învelitoarea, termoizolatia, bariere contra vaporilor,
structuri de rezistenta), precum si din elemente accesorii care servesc iluminarii si ventilarii
spatiului de sub învelitoare (tabachere, lucarne, luminatoare), eliminarii noxelor sau a
vaporilor de apa (deflectoare) sau directionarii si evacuarii apelor pluviale (jghiaburi, burlane,
pazii, sorturi) de pe acoperis.
Elementele caracteristice ale unui acoperis cu panta mare sunt:
- poala sau picatura, este conturul format de linia situata cea mai jos si care
delimiteaza acoperisul;
- coamele sunt liniile de intersectie, situate la cota cea mai mare, ale versantilor si
de la care apa meteorica se îndeparteaza; pot fi dispuse pe orizontala sau
înclinata;
- doliile sunt liniile determinate de intersectiile versantilor spre care se îndreapta
apa meteorica;
- streasina sau cornisa este partea de acoperis care depaseste zidurile exterioare
ale acoperisului;
- elemente pentru ventilare pot fi lucarnele (cucuvele) si tabacherele; unele dintre
acestea pot avea si rol de iluminare; tabacherele sunt elementele realizate în
planuri paralele cu panta versantului; lucarna este elementul care iese din
planul acoperisului.

Elementele principale vor fi prezentate în subcapitolele urmatoare. În acest subcapitol


se vor face succinte referiri la elementele accesorii (auxiliare):
- Tabacherele se utilizeaza în vederea aerisirii si iluminarii podurilor precum si pentru
accesul la nivelul învelitorii. Sunt alcatuite dintr-un cadru din dulapi peste care se
monteaza o rama din lemn sau metalica în care se monteaza geam simplu sau
armat. Rama este prinsa de cadru în balamale formând un capac mobil care permit
deschiderea tabacherei.

119
Please purchase PDFcamp Printer on http://www.verypdf.com/ to remove this watermark.

- Lucarnele servesc aceluiasi scop ca si tabacherele, deosebindu-se de acestea prin


faptul ca formeaza volume ce se detaseaza din planul acoperisului. Sunt de diferite
forme si au în compunere ferestre sau ochiuri mobile pentru aerisire.
- Luminatoarele servesc la iluminarea naturala a interiorului halelor industriale, au
forme variate.
- Deflectoarele sunt elemente amplasate în punctele cele mai înalte ale acoperisurilor
si servesc pentru evacuarea noxelor, a aerului cald sau a aburului din interiorul
halelor industriale. Deflectoarele pot fi închise la nevoie cu jaluzele mobile.
- Jghiaburile au rolul de a colecta apele pluviale de la nivelul învelitorii si de a le
orienta catre burlane. Sunt confectionate din tabla zincata sau, mai rar din tabla de
plumb sau cupru. Sunt sustinute de cârlige prinse de capriorii sarpantei sau de
dibluri special introduse în peretii de beton.
- Burlanele conduc apa colectata în jghiaburi spre rigole sau la reteaua de canalizare.
Ele pot fi exterioare cladirii sau interioare când sunt pozitionate în goluri special
executate în peretii de zidarie ai cladirii. Burlanele exterioare se confectioneaza din
tabla zincata, se monteaza la distanta de câtiva centimetri de perete pentru a evita
umezirea fatadei si sunt prinse de acesta prin intermediul unor bratari din otel lat.
Burlanele interioare se fac din fonta, azbociment sau materiale plastice si se prevad
cu guri de curatire.
- Paziile sunt fâsii de tabla zincata, care se aseaza la dolii, sub învelitoare, sau pentru
racordarea învelitorii la suprafete verticale: cosuri de fum sau calcane.
- Sorturile sunt fâsii din tabla care se monteaza la partea inferioara a acoperisului, sub
învelitoare si care se prind de jghiaburi prin falt.

a) b) c)

d)
Fig.7. Numarul de pante al acoperisului
a) una; b) doua; c) patru; d) opt

120
Please purchase PDFcamp Printer on http://www.verypdf.com/ to remove this watermark.

Fig.6 Elementele caracteristice ale unui acoperis cu panta mare


1 – picatura; 2 – coama orizontala; 3 – coama înclinata; 4 – dolie;
5 – streasina; 6 – tabachera; 7 - lucarna

a) b) c) d) e)
Fig.7 Elemente auxiliare de acoperis
a) lucarna semirotunda; b) lucarna triunghiulara; c) lucarna
cu o singura panta; d) lucarna cu doua pante; e) tabachera

7.2. Tipuri de învelitori


Învelitoarea este elementul de acoperis asezat la partea superioara a acestuia, cu rol
de izolare a cladirii împotriva agentilor atmosferici. Învelitorile trebuie sa asigure o buna
etanseitate, sa fie durabile, rezistente la foc, sa necesite cheltuieli minime de investitie si de
întretinere în exploatare, sa asigure un aspect arhitectural placut.

Materialele din care se executa învelitorile se prezinta într-o gama larga:


- învelitori organice (paie, trestie, lemn, materiale bituminoase);
- învelitori din piatra naturala (ardezie);
- învelitori din piatra artificiala arsa (ceramice);
- învelitori din piatra artificiala nearsa (azbociment, mortar sau beton);
- învelitori metalice (tabla din otel, zinc, aluminiu, plumb etc.)
- învelitori din sticla simpla sau armata;
- învelitori din materiale plastice.

Se disting din punct de vedere al modului de asigurare a etanseitatii, învelitorile pot fi:
- continue, fara rosturi, impermeabile la aer, apa si vapori (materiale
bituminoase);
- din elemente discontinue, impermeabile la actiunea apei, dar permeabile la aer
si vapori de apa (placi ceramice, azbocimentul plan sau ondulat, tabla plana,
ondulata sau cutata etc.); în acest caz pe suprafata acoperisului apar rosturi.

121
Please purchase PDFcamp Printer on http://www.verypdf.com/ to remove this watermark.

Din punct de vedere al portantei întâlnim:


- învelitori elastice, care necesita strat-suport continu (materiale bituminoase,
tabla plana etc.);
- învelitori care necesita elemente suport asezate la distante reduse (ceramice,
ardezia, lemnul, azbocimentul plan);
- învelitori la care elementele de sustinere se dispun rar, având în vedere
rigiditatea relativ mare la încovoiere a componentelor învelitorii (elemente cutate
sau ondulate din tabla, azbociment, materiale plastice).

7.2.1. Învelitori din materiale organice


7.2.1.1. Învelitori din lemn. Sunt învelitori discontinue realizate din scânduri
geluite, sindrila (dranita) sau sita.
7.2.1.2. Învelitori din materiale bitumate în foi. Se folosesc la cladiri
provizorii sau cu caracter semipermanent în mediu rural. Cartonul bitumat
este un material ieftin, usor de aplicat si cu greutate redusa; din aceasta
cauza este mult utilizat. Se realizeaza pe suport continu din astereala de
scânduri, placi din lemn ameliorat sau beton. Aspectele negative legate de
aceste învelitori sunt de ordin estetic precum si de necesitatea lucrarilor de
întretinere la intervale relativ reduse de timp.

7.2.2. Învelitori din piatra artificiala arsa (ceramice)

Aceste învelitori se realizeaza din tigle sau olane în forme variate, obtinute din argila
arsa în cuptoare. Aceste învelitori sunt grele si necesita un consum apreciabil de lemn pentru
sarpante; cu toate acestea sunt folosite pe scara larga deoarece se confectioneaza din
materii prime locale si nu necesita cheltuieli de întretinere. Olanele si tiglele trebuie sa
satisfaca conditii severe de calitate:
- rezistenta mare la înghet-dezghet, fara a fisura sau a suferi exfolieri;
- capacitate de a absorbi si restitui apa cu usurinta, astfel încât învelitoarea sa para
uscata, imediat dupa încetarea ploii;
- sunet clar la lovire, indiciu ca elementul respectiv are o densitate ridicata si nu este
fisurat.

7.2.2.1. Învelitori din tigla.


Tiglele sunt produse din argila arsa. Ele pot fi obisnuite, colorate sau smaltuite si se
prezinta sub forma de tigle solzi sau tigle profilate (obtinute prin presare sau trase). Tiglele se
monteaza pe sipci sau pe sipci asezate pe astereala acoperita cu carton bitumat, în functie de
regimul de precipitatii al zonei si de importanta cladirii. Tiglele au în alcatuirea lor unul sau
doua ciocuri de agatare cu care se fixeaza pe sipci, iar în regiuni cu vânturi puternice se
ancoreaza suplimentar cu cleme metalice sau cu sârma galvanizata. Coamele se acopera cu
elemente de coama asemanatoare olanelor, asezate cu concavitatea în jos pe un pat de
mortar. Racordarea la dolii, calcane, cosuri de fum se face cu tabla zincata.

Ø Tigle solzi

122
Please purchase PDFcamp Printer on http://www.verypdf.com/ to remove this watermark.

Fig.7 Detalii elemente de acoperis, produse Bramac

a) b) c)

d) e)

123
Please purchase PDFcamp Printer on http://www.verypdf.com/ to remove this watermark.

f) g) h) i)

j) k) l) m)

n) o) p)
Fig.7 Produse specifice pentru o învelitoare realizata din tigle solzi, tip Bramac
a) tigla; b) tigle solzi asezate simplu, elevatie; c) tigle solzi asezate dublu, elevatie;
d) tigle solzi asezate simplu, sectiune; e) tigle solzi asezate dublu, sectiune;
f) tigla PVC pentru gura de aerisire; g) racord flexibil PVC; h) tigla PVC trecere antena;
i) racord antena cu tigla de trecere; j) racord antena cu tigla trecere; k) teava de aerisire
cu tigla de trecere; l) fereastra în planul acoperisului; m) luminator;
n) tigla laterala; o) tigla suport treapta; p) consola parazapada

Fig.6 Detalii specifice pentru o învelitoare realizata din tigle solzi, tip Bramac
a) rezolvare dolie cu folie PVC; b) racord la cosul de fum

§ Tigle cu jgheab

124
Please purchase PDFcamp Printer on http://www.verypdf.com/ to remove this watermark.

Fig.6 Detalii elemente de acoperis, produse Bramac

a)

b)
Fig.7 Produse specifice pentru o învelitoare realizata din tigle presate, tip Bramac
a) tipuri de tigle; b) sectiune

• Olane
Sunt învelitori grele, recomandata în zonele cu vânturi puternice. Asezarea învelitorii
necesita un strat continu (realizat din astereala), etanseizat cu un rând de carton bitumat.
Olanele se vor dispune alternativ, un rând cu concavitatea în sus, un rând cu concavitatea în
jos (capace) fixate cu mortar.

125
Please purchase PDFcamp Printer on http://www.verypdf.com/ to remove this watermark.

a) b)
Fig.7 Învelitoare din olane
a) olan; b) elevatie

7.2.3. Învelitori din piatra artificiala nearsa

Învelitorile din piatra artificiala nearsa se prezinta în variate forme si dimensiuni dar pot
fi separate în doua categorii:
- învelitori din tigle si olane realizate din mortar de ciment cu sau fara coloranti;
- învelitori din azbociment.

7.2.3.1. Învelitori din tigle si olane din mortar de ciment.


Aceste învelitori sunt alcatuite în acelasi mod si din elemente asemanatoare ca si
învelitorile similare din materiale ceramice; fata de primele, acestea au însa o greutate usor
mai mare.

7.2.4. Învelitori metalice


Învelitorile metalice se realizeaza din tabla de aluminiu, zinc, plumb, cupru, tabla
neagra vopsita, tabla zincata (galvanizata). Tabla pentru învelitori poate fi sub forma de foi
plane, ondulate sau cutate.
Foile ondulate sau cutate din tabla de otel, neagra sau galvanizata se monteaza direct
pe pane. Aceste învelitori au o larga utilizare mai ales la constructii industriale de tipul halelor
de fabricatie neîncalzite, depozite, magazii s.a.

• Tabla plana

a) b)

126
Please purchase PDFcamp Printer on http://www.verypdf.com/ to remove this watermark.

c) d)

e)
Fig.7 Detalii realizare învelitoare din tabla plana
a) falturi culcate; b) falturi în picioare; c) detaliu ancorare falt simplu;
d) detaliu ancorare falt dublu; e) plan învelitoare

• Tabla cutata sub forma de tigle (Lindab, Isola)


Produsele sunt executate sub forma unui sistem, cuprinzând elemente pentru rezolvari
de coama, dolie, de margine, strapungeri, etanseitati, elemente de aerare etc.
Tiglele sunt rezolvate din mai multe straturi cu rol de protectie, anticondens, rezistenta,
estetic etc.
Fata exterioara poate fi tratata prin vopsire electrolitica, pelicula poliesterica sau
criblura fina.
Sunt executate într-o gama variata de culori.

a) b) c)

d) e) f)
Fig.7 Învelitoare din tigle de tabla
a) tigla din tabla; b) element de coama; c) element pentru aerisire; d) pieptene de aerisire; e) profil de etansare;
f) rezolvare acoperis în zona hornului

127
Please purchase PDFcamp Printer on http://www.verypdf.com/ to remove this watermark.

Învelitori bituminoase

Site bituminoase (bardoline)

a)

b)
Fig.7 Învelitoare din site bituminoase
a) tipuri de site; b) rezolvare învelitoare
1 – sita bituminoasa; 2 – strat de pânza bitumata; 3 – astereala; 4 – caprior;
5 – placi pe doua rânduri; 6 – jgheab; 7 – mastic de bitum

7.2.5. Învelitori din sticla


Învelitorile din sticla se utilizeaza mai mult pentru iluminarea suprafetelor
interioare: în cazul serelor, luminatoarelor, acoperisurilor shed etc. Sticla se
foloseste sub forma de tigle, placi plane din sticla simpla sau armata si placi
ondulate din sticla armata de diferite culori.
Tiglele din sticla înlocuiesc pe anumite portiuni tiglele ceramice obisnuite.
Placile din sticla plana sau ondulata se monteaza în rame de metal
prevazute cu garnituri de cauciuc.

7.2.6. Învelitori din materiale plastice


Învelitorile din materiale plastice sunt usoare si au aspect placut. Se
folosesc pentru iluminarea naturala a suprafetelor acoperite (piete
agroalimentare) sau la iluminarea halelor industriale si agrozootehnice.
Se prezinta sub forma de placi ondulate de diferite culori din poliesteri
armati cu fibre de sticle sau sub forma de cupolete din acelasi material.
Placile ondulate se monteaza ca si cele din azbociment iar cupoletele se
fixeaza în cadre orizontale metalice.

128
Please purchase PDFcamp Printer on http://www.verypdf.com/ to remove this watermark.

7.3. Acoperisuri cu structura de rezistenta

Elementele functionale ale acoperisului sunt sustinute de o structura de rezistenta.


Aceasta, ca mod de alcatuire, depinde de:
- rezolvarea elementelor de închidere (învelitoare, termoizolatie) care determina
înclinarea versantilor precum si marimea încarcarilor necesar a fi preluate;
- rezolvarea în plan a cladirii privitoare la pozitionarea elementelor structurale
verticale.

Se deosebesc urmatoarele sisteme constructive principale în alcatuirea structurilor de


rezistenta pentru acoperisuri:
- structuri masive de zidarie întâlnite numai la cladiri vechi;
- structuri din bare (sarpante din lemn, metal, beton armat, beton precomprimat);
- structuri spatiale autoportante din beton armat, beton precomprimat;
- structuri suspendate pe cabluri, caracterizate prin greutate proprie mica.
7.3.1. Acoperisuri de tip sarpanta

Se caracterizeaza prin greutate redusa si sunt realizate din bare subtiri din lemn, metal
sau beton.
7.3.1.1. Sarpante din lemn. Se întâlnesc urmatoarele tipuri constructive:
- sarpante pe scaune;
- sarpante pe ferme (grinzi cu zabrele);
- sarpante pe grinzi cu inima plina.

a) Sarpantele din lemn pe scaune (sarpante dulgheresti) Se utilizeaza cu


precadere la constructii de locuinte dar si la cladiri social culturale cu deschideri mici (scoli,
gradinite, spitale), precum si la magazii, depozite etc.

Elementele componente ale unei sarpante pe scaune sunt:


- astereala alcatuita din scânduri negeluite, din placi de fibre din lemn (PFL) sau din
placi aglomerate din lemn (PAL);
- sipcile înlocuiesc astereala în cazul utilizarii învelitorilor din placi mici (sita, sindrila,
tigle, azbociment plan etc.);
- capriorii se realizeaza din lemn rotund sau ecarisat si se dispun la distante de
70…110 cm unul de altul, dupa linia de cea mai mare panta (perpendicular pe
coama). Capriorii din acelasi plan transversal cu popii poarta numele de capriori de
scaun iar ceilalti se numesc capriori curenti;
- panele se executa din lemn ecarisat si se dispun paralel cu coama la distante de
2,50…4,00 m. În functie de pozitia pe care o ocupa în ansamblul acoperisului se
întâlnesc: pane de coama si pane intermediare;
- cosoroabele sunt elemente care se dispun la nivelul stresinii pe centurile peretilor
exteriori ai cladirii;
- popii sunt elemente verticale ale sarpantei realizati din lemn rotund sau ecarisat;
- taplile se aseaza sub popi si au rolul de a repartiza încarcarile concentrate
transmise de acestia;
- moazele (clestii) sunt elemente de solidarizare pentru popi si capriori; se
confectioneaza din scânduri, dulapi sau lemn semirotund;

129
Please purchase PDFcamp Printer on http://www.verypdf.com/ to remove this watermark.

- contravântuiri (contrafise) se monteaza în general între pane si popi, sunt alcatuite


din lemn rotund sau ecarisat si au rolul de a rigidiza ansamblul sarpantei în sens
longitudinal.
Prin scaun de sarpanta se intelege ansamblul de rezistenta plan, indeformabil alcatuit
din popi si capriorii dispusi în planul popilor (capriori de scaun) solidarizati prin moaze.

a) b)
Fig.7.4. Sarpante pe scaune
a) cu rezemare pe ziduri transversale; b) cu rezemare pe ziduri longitudinale;
1 – caprior; 2 – pana de coama; 3 – pana intermediara; 4 – cosoroaba; 5 – pop;
6 – talpa; 7 – clesti (moaze); 8 – contafise; 9 – planseul ultimului nivel; 10 – ziduri portante.

Functiuni asociate acoperisurilor sarpante pe scaune cu pod


Comportarea eficienta a unui acoperis sarpanta pe scaune cu pod
depinde esential de rezolvarea problemelor legate de:
• ventilare;
• protectie termica.

Necesitatea termoizolarii podului unei cladiri cu regim mic de înaltime a


rezultat din reprezentarea structurii pierderilor globale la nivel de subsisteme
constructive, studiu prezentat în cap. 2.
Termoizolatia poate fi dispusa la nivelul placii de peste ultimul nivel, la
nivelul capriorilor sau în sistem combinat (atât la nivelul placii peste ultimul
nivel cât si la nivelul capriorilor). Ca materiale termoizolatoare se recomanda:
vata de sticla sau vata minerala.
Rezolvarea problemelor de ventilare a sistemului pod – termoizolatie -
învelitoare constituie o problema vitala pentru îndeplinirea exigentelor impuse
130
Please purchase PDFcamp Printer on http://www.verypdf.com/ to remove this watermark.

acoperisurilor cu panta mare. Ca material folosit cu rol de bariera contra


vaporilor se recomanda folia de polietilena sau folia din aluminiu.
Rezolvarea acestor doua probleme fiind mult prea complexa, în
continuare, se va rezuma doar la o prezentare sintetica a unor solutii finale.

a) b)
Fig. 7.5 Ventilarea acoperisului functie de modul de dispunere al termoizolatiei
a) pe planseu; b) la nivelul capriorilor

b) Sarpante pe ferme din lemn. Se folosesc la constructii cu deschideri mari


(9,00…30,00 m) fara reazeme intermediare. Fermele pot avea în elevatie forme triunghiulare,
dreptunghiulare, poligonale sau pot fi cu talpa superioara curba.

Fig. 7.6 Scheme de ferme din lemn utilizate la sarpante


a – triunghiulare; b – dreptunghiulare; c – poligonale; d – cu talpa superioara curba.

Fermele din lemn por fi:


- ferme cu consum redus de otel, realizate în totalitate din lemn sub forma de
scânduri sau dulapi, otelul fiind utilizat numai în elementele de îmbinare (cuie,
buloane, coliere);
- ferme cu consum mediu de otel, realizate din lemn rotund sau ecarisat, cu
îmbinari prin chertare între elementele componente; elementele întise se
executa din otel-beton;

131
Please purchase PDFcamp Printer on http://www.verypdf.com/ to remove this watermark.

- ferme cu consum mare de otel, ferme mixte, cu alcatuire rationala, folosind


optim proprietatile fiecarui material. Se mai numesc si ferme ingineresti; în
general toate elementele comprimate din compunerea lor sunt din lemn (talpa
superioara si zabrelele comprimate), în timp ce elementele întinse (talpa
inferioara si zabrelele întise) sunt confectionate din otel.

c) Sarpante pe grinzi cu inima plina. Sunt alcatuite din astereala, pane si grinzi cu
inima plina. Grinzile cu inima plina s-au realizeazat în doua variante constructive: cu inima din
scânduri încrucisate batute în cuie, sau cu inima din placaj încleiat.
Grinzile cu inima plina din lemn se foloseau la deschideri de 6…15 m la acoperisuri cu
pante mici pentru constructii industriale, agrozootehnice sau provizorii. Distanta dintre grinzile
sarpantei este în mod obisnuit de 3...4 m. Aceasta solutie este mai putin folosita astazi fiind
înlocuita cu o varianta moderna în care grinzile se realizeaza din pachete de scânduri
încleiate (lemn lamelat incleiat).

7.3.1.2. Sarpante metalice.


Se întâlnesc în general la constructiile industriale cu deschideri mari. Sunt alcatuite din
elemente principale de diverse tipuri; grinzi cu inima plina, ferme, cadre sau arce metalice. Pe
acestea reazema pane confectionate din profile laminate, profile compuse sau expandate. Cu
ajutorul sarpantelor metalice se pot acoperi deschideri de 24…50 m cu travei de 6…12 m.
Pentru asigurarea stabilitatii sarpantei se prevad contravântuiri.

Fig. 7.7. Sarpanta metalica pe ferme


1 – stâlp; 2 – grinda longitudinala; 3 – ferma metalica; 4 – pane;
5 – contravântuire orizontala longitudinala; 6 - contravântuire verticala longitudinala;
7 - contravântuire orizontala transversala;

Pentru acoperirea unor suprafete mari cu dimensiuni comparabile pe cele doua directii
se folosesc structuri reticulare, formate din bare dispuse în retele tridimensionale.

132
Please purchase PDFcamp Printer on http://www.verypdf.com/ to remove this watermark.

Fig. 7.8. Tip de structura reticulara

7.3.1.3. Sarpante din beton armat.


Aceste structuri sunt mai putin folosite în ultimul timp datorita greutatii sporite, a
dificultatilor de executie si a costurilor ridicate. Sunt realizate în general din elemente
prefabricate sau precomprimate de tipul grinzilor sau a fermelor care constituie elementele
principale si care sustin pane din beton armat. Peste pane se monteaza învelitori din
azbociment ondulat sau tabla ondulata (cutata). Se pot acoperi hale industriale, depozite etc.
cu deschideri de pânâ la 24 m si travei de 6 m.

Fig.7.9 Elemente principale de acoperis din beton pentru hale industriale


a – grinzi cu inima plina din beton precomprimat;
b – ferme din beton armat executate pe santier (preturnate).

7.3.2. Acoperisuri cu structura de rezistenta din beton armat

Structurile de rezistenta de acest tip sunt constituite în majoritatea


cazurilor din planseele peste ultimul nivel. Solutiile utilizate la acest planseu
sunt similare celor de la planseele intermediare. Se întâlnesc si solutii
specifice de acoperis realizate din beton armat monolit, cum ar fi:
- bolti si arce; acoperisurile sub forma de bolti sunt alcatuite dintr-o placa
curba din beton, cu grosime constanta sau variabila iar pentru preluarea
împingerilor se prevad tiranti ancorati în centurile de la nasterile boltilor

133
Please purchase PDFcamp Printer on http://www.verypdf.com/ to remove this watermark.

sau ranforsarea marginilor longitudinale ale acestora; acoperisurile pe


arce din beton armat sunt alcatuite dintr-o placa curba cu nervuri
longitudinale, rezemata pe arce dispuse transversal;
- placi (pânze) subtiri autoportante cu simpla sau dubla curbura; placile cu
simpla curbura autoportante pot fi dupa forma geometrica a sectiunii
transversale circulare, parabolice, cicloidale, eliptice, în lantisor etc.
simetrice sau nesimetrice; placile cu dubla curbura au o grosime mica
(5…7 cm) dar prezinta o rigiditate spatiala mare si o buna comportare sub
încarcari; placile cu dubla curbura pot fi suprafete riglate sau nu, generate
prin translatie sau rotatie.
- cupole; sunt alcatuite din placi subtiri din beton cu grosime constanta sau
variabila, rigidizate sau nu, cu nervuri dispuse dupa meridiane si/sau
paralele; la baza sunt prevazute cu centuri;
- structuri cu alcatuiri speciale; sunt realizate în variate solutii constructive,
cum ar fi: copertine, structuri tip peron, acoperisuri suspendate,
acoperisuri shed s.a.

7.3.3. Structuri de acoperisuri suspendate pe cabluri

O modalitate moderna de acoperire a deschiderilor mari o constituie


acoperisurile suspendate pe cabluri de otel. Un astfel de acoperis este
alcatuit dintr-o retea de cabluri solicitate la întindere, care îndeplineste rolul
de element portant si totodata genereaza forma spatiala. Cu astfel de
elemente se pot acoperi hangare, stadioane, sali de spectacol. Au greutate
proprie redusa si din acest motiv aceste acoperisuri sunt foarte sensibile la
solicitari dinamice din vânt si cutremure.

7.4. Acoperisuri tip terasa


Termoizolatia
Pentru a raspunde exigentelor impuse de limitarea pierderilor termice, termoizolatia
utilizata la ora actuala în domeniul constructiilor este: polistirenul celular, polistirenul ecruisat,
vata minerala, vata de sticla, spume poliuretanice.
Hidroizolatia este asemanatoare cu cea descrisa la cap. 2 Hidroizolatii aplicate la
infrastructura, cu specificatia ca hidroizolatia folosita la terasa are fata superioara tratata (în
special contra actiunii radiatiei solare).
Functie de pozitia termoizolatiei în raport cu hidroizolatia, terasele se clasifica în:
- clasice;
- inverse.
Functie de materialul termoizolator folosit, terasa clasica poate fi clasificata astfel:
- cu termoizolatie de grosime constanta: b.c.a., vata minerala, polistiren celular, spuma
poliuretanica rigida;
- cu termoizolatie de grosime variabila (materiale în vrac): granulit, zgura de termocentrala,
perlite de granulit etc.

134
Please purchase PDFcamp Printer on http://www.verypdf.com/ to remove this watermark.

Fig.7 Plan acoperis terasa

a) b)
Fig. 7.10 Strucura terasei clasice, în câmp curent
a) cu termoizolatie de grosime constanta, b) cu termoizolatie de grosime variabila
1 - structura suport a terasei; 2 - beton de panta; 3 - strat difuzie;
4 - bariera contra vaporilor; 5 - termoizolatie; (5a – termoizolatie în grosime constanta,
5b – termoizolatie în grosime variabila); 6 - hidroizolatie; 7 - strat protectie hidroizolatie;
8 - strat egalizare; 9 – strat suport bariera contra vaporilor

135
Please purchase PDFcamp Printer on http://www.verypdf.com/ to remove this watermark.

Fig. 7.11 Strucura terasei inverse, in camp curent


1 - structura suport a terasei; 2 - beton de panta; 3 - strat difuzie; 5c – termoizolatie din
polistiren extrudat; 6 - hidroizolatie; 7 - strat lestare termoizolatie;

Rezolvarea elementelor si a lucrarilor specifice de la nivelul terasei este prezentata în


continuare:

• Aticul
Este elementul de constructie care confera siguranta persoanelor ce desfasoara
diverse activitati la nivelul terasei.
Exista si situatii în care aticul poate lipsi.
Din punct de vedere al tehnologiei folosite la executie, aticul poate fi:
- de tip prefabricat: se realizeaza din beton armat de grosime min. 10 cm;
- monolit, realizat din beton armat;
- din zidarie; datorita actiunilor specifice ce apar în cazul actiunii seismice la nivelul terasei,
se va folosi numai o zidarie portanta realizata din prefabricate plina presata, si având
grosimea min.de 25 cm; aceasta zidarie este prevazuta cu stâlpisori si centura din beton
armat, amplasata la partea superioara de minim 25x25 cm.
Înaltimea minima a aticului, de la nivelul terasei, este de 30 cm în cazul teraselor
necirculabile si de 90 cm la terasele circulabile.

a) b) c)

d) e) f) g)
Fig. 7.12 Modalitati de protectie superioara a aticului
a) prin hidroizolatie, b) cu sort metalic, c) cu profil prefabricat din beton armat,
d) cu sort profilat, e), f), g) cu profile laminate (var. g) se refera la situatia fara atic)
1 – straturi terasa, 2 – atic, 3 – hidroizolatie, 4 – banda etansare,
5 – profil laminat, 6 – sort din tabla
136
Please purchase PDFcamp Printer on http://www.verypdf.com/ to remove this watermark.

Pentru a evita crea unei zone de tip punte termica în zona de legatura planseu ultim –
perete exterior – atic, indiferent de natura materialului din care se realizeaza aticul, se impune
"îmbracarea" aticului cu o termoizolatie din polistiren celular, conform reprezentarii de mai jos.

Fig. 7.13 Detaliu corectie termoenergetica la atic

• Gurile de scurgere
Rezolvarea gurilor de scurgere în solutie traditionala:

a) b)

c)
Fig. 7.14 Tipuri de guri de scurgere în varianta traditionala
a), b) tip caciula; c) cu gratar

137
Please purchase PDFcamp Printer on http://www.verypdf.com/ to remove this watermark.

1 – coloana colectoare, 2 – structura de rezistenta suport a terasei (placa beton


armat), 3 – structura terasa, 4 – strat "ultim" al terasei, 5 – con protectie din tabla galvanizata,
6 – tija otel OL37 F 6, 7 – piulita, 8 – guler din tabla de plumb,
9 – manson din tabla zincata, 10 – stut din tabla, 11 – plasa de sârma
galvanizata cu ochiuri de 10...12 mm, 12 – profil prelungitor,
13 – recipient de scurgere, 14 - gratar

a) b)
Fig. 7.15 Rezolvari actuale
a) guri de scurgere; b) parafrunzare

Dupa materialul din care se realizeaza :


- din cauciuc;
- din cauciuc plastifiat;
- din PVC si poliolefine;
- din polipropilena (PP).

Fig. 7.16 Utilizarea elementelor tip racord, la nivelul terasei

• Deflectoare (aeratoare)
Daca distanta de la gura de colectare la atic depaseste 10 m ori daca suprafata de
colectare depaseste 100 mp atunci este nevoie de un element care sa preia vaporii de apa
existenti în structura terasei si sa îi elimine în exterior. Acest rol este îndeplinit de catre
deflectoare. Sunt realizate din PVC.

Fig. 7.17 Modul de rezolvare traditional


138
Please purchase PDFcamp Printer on http://www.verypdf.com/ to remove this watermark.

1 – strat difuzie, 2 – bariera contra vaporilor, 3 – termoizolatie,


4 – hidroizolatie, 5 – guler din tabla zincata, 6 – freta din sârma zincata,
7 – profil din tabla zincata, 8 – pâlnie protectoare din tabla zincata,

a) b) c)
Fig. 7.18 Solutii actuale de deflectoare
a) simple, b) duble, c) cu guler

• Strat protectie hidroizolatie


Functie de destinatie, terasa poate fi:
- necirculabila: implica desfasurarea unor activitati de tip reparatii ori montarea unor obiecte
mici;
- circulabila, de tip:
ü pietonal: implica desfasurarea unor activitati comune (restaurante, baruri, discoteci,
cofetarii, vedere panoramica etc.) ori particulare rezultate în special în zonele de
retrageri ale cladirii pe înaltime;
ü rutier: întâlnite în special în zona garajelor, parcari etc.
- de tip special: vegetala, gradina, piscina, cu functiuni multiple, ventilata etc.

În cazul teraselor necirculabile, materialele cel mai des adoptate sunt:


- materiale pe baza de piatra: nisip, strat de pietris, paiete de ardezie colorate, paiete de
bazalt etc.;
- materiale metalice: foaie de aluminiu ori cupru, adesea caserata.

În solutie clasica protectia învelitorii se realizeaza printr-un strat de 4÷5 cm pietris.


Acest strat are o inertie termica mare putând prelua eficient socurile termice ale mediului
exterior.
Solutiile cele mai utilizate în rezolvarea terasei circulabile de tip pietonal sunt dalele
prefabricate tip pavele:
- realizate din materiale naturale ori compozite pe baza de piatra si aplicate pe un strat de
poza (sapa, pietris etc.);
- realizate din beton vibrat, lemn sau dale ceramice, pe suport continuu - firma SOPREMA
si aplicate pe un sistem de ploturi reglabile de 15÷25 cm înaltime.

139
Please purchase PDFcamp Printer on http://www.verypdf.com/ to remove this watermark.

a1) a2) b)
Fig. 7.19 Solutii de terasa circulabila pietonal
a1) cu dale pietonale asezate pe nisip, a2) cu dale pietonale fixate pe sapa,
b) pe ploturi reglabile

a) elevatii

b) caracteristici geometrice
Fig.7.20 Detalii de ploturi reglabile

Terasa circulabila este destinata exclusiv activitatilor de tip circulatie. În procesul de


exploatare sunt interzise activitati generatoare de foc (organizarea de gratare) ori a acelor
activitati care pot duce la aparitia de lichide pe învelitoare (în special lichide tip solventi ce
ataca chimic hidroizolatia).

Terasa inversa
Datorita avantajelor pe care le confera, comparativ cu terasa clasica, terasa inversa
este mult apreciata în ultimul timp, astfel:
- simplitatea executiei;
- simplificarea structurii terasei;
- durata redusa de executie;
- rezistente marite la gelivitate;
- durata mai mare de exploatare, deoarece hidroizolatia este protejata la solicitarile
mecanice.

Asigurarea "ancorarii" termoizolatiei de învelitoare, la terasa inversa, se realizeaza


prin:
- lipirea termoizolatiei de învelitoare: care poate fi de tip continuu ori sub forma de "pete";
140
Please purchase PDFcamp Printer on http://www.verypdf.com/ to remove this watermark.

- lestare: prin strat continuu de pietris, dale prefabricate ori printr-un sistem mixt; greutatea
"lestarii" rezulta dintr-o analiza ce trebuie sa tina cont atât de fenomenul de plutire (datorat
existentei apei) cât si de cel de antrenare al termoizolatiei de catre vânt.

Între hidroizolatie si stratul de lestare firma STYROFOAM introduce un strat geotextil


(TYPAR), hidropermeabil, care favorizeaza curgerea apei.

Terase cu destinatii speciale

• Terasa vegetala si terasa gradina sunt uilizate tot mai mult în ultimul timp datorita
avantajelor pe care le ofera:
- sunt ecologice;
- ofera un aspect estetic deosebit;
- necesita întretinere simpla;
- au inertie termica mare;
- sunt bune izolatoare fonic.

Fig.7.21 Structura tip a unei terase vegetale / gradina

Stratul vegetal se realizeaza în general din humus ori turba si este rezolvat de tip
casoleta ori paletizat pentru a putea fi usor de înlocuit (3÷6 sau 6÷12 luni) ori de îndepartat.
Grosimea stratului vegetal poate sa fie de la 20÷30 cm, la terasa vegetala, pâna la
120÷150 cm, la terasa gradina.
Terasa gradina poate contine inclusiv arbusti. Acestia sunt prevazuti în sistem tip
casoleta armata cu plasa si ancorata în stratul vegetal.
Cantitatea de apa retinuta de stratul vegetal trebuie sa fie bine controlata altfel apar
supraîncarcari necontrolabile.

141
Please purchase PDFcamp Printer on http://www.verypdf.com/ to remove this watermark.

• Profil prefabricat de racord, echer de intarire sunt utilizate la atic, pereti, chepeng
pentru a evita aparitia unghiurilor periculoase ce favorizeaza dezvoltarea liniilor de rupere

Fig. 7.22 Profilele de colt

• Garguie, barbacane, pieptene au rolul de a asigua o cât mai buna functionare a


sistemului de colectare si dirijare a apelor meteorice.

Fig. 7.23 Profilele actuale de garguie, barbacane, pieptene

Rezolvarea zonelor de tip punte termica


• Pentru a evita apaitia de punti termice defavorabile în anumite zone considerate
sensibile d.p.d.v. al pierderilor termice, se impune drept necesar rezolvarea acestor
zone conform detaliilor de mai jos:

Fig. 7.24 Detaliu rezolvare terasa – perete Fig. 7.25 Detaliu rezolvare terasa – usa
nivel tehnic acces nivel tehnic

Fig. 7.26 Rezolvare acces pe terasa, în zona chepengului


142
Please purchase PDFcamp Printer on http://www.verypdf.com/ to remove this watermark.

Fig. 7.27 Rezolvare termo-energetica a terasei, în zona strapungerilor

143