În sec VI î.Hr.

cetăţile greceşti din Asia Mică sunt cucerite

de armatele persane, conduse de Cirus al II-lea,
şi încorporate în vastul Imperiu Persan.
 RĂZBOAIELE GRECO-PERSANE

2orinţa de libertate
i-a determinat pe
grecii ionieni
să se alieze şi,
sub conducerea
Miletului,
s-au răsculat,
în anul 499 î.Hr.,
împotriva dominaţiei
persane.
 RĂZBOAIELE GRECO-PERSANE

La solicitarea lor de ajutor

au răspuns doar Atena
şi Eretria.

Sprijinul oferit nu a împiedicat

înfrângerea răscoalei
de armatele persane,
trimise de regele 2arius.
RĂZBOAIELE GRECO-PERSANE

O



O 





 



În anul 492 î.Hr. 2arius decide pedepsirea grecilor,
pentru intervenţia din Asia Mică.
Zeul Eol însă şi-a deschis burduful cu vânturi
şi furtuna stârnită a distrus flota persană.
 PRIMUL RĂZBOI GRECO-PERSAN

În anul 490 i.Hr. o puternică flotă persană

(probabil 100000 de soldaţi) s-a îndreptat spre Atena.
 PRIMUL RĂZBOI GRECO-PERSAN

Atenienii au primit ajutor din partea plateenilor , au reuşit să strângă

o armată de 11000 de luptători şi i-au intâmpinat pe perşi la Maraton.
Grupaţi in jurul unuia din cei 10 strategi, MILTIA2E, atenienii au reuşit
să obţină o strălucită victorie, punând armata persană pe fugă.
 PRIMUL RĂZBOI GRECO-PERSAN

2upă victorie, un soldat atenian a străbătut, alergând continuu, cei 42,195 km,
care despărţeau Maratonul de Atena, pentru a aduce vestea victoriei.
 AL 2OILEA RĂZBOI GRECO-PERSAN

Moartea lui 2arius I ( 486 î.Hr.) şi problemele cu care s-a confruntat

succesorul său, Xerxes, au întârziat replica persană cu un deceniu.
 În anul 480 î.Hr., o impresionantă armată persană (circa
1700000 de soldaţi), atacă Grecia atât pe apă, cât şi pe uscat.

Înspăimântate de forţa numerică a armatei persane,

mai multe polisuri au preferat să se supună.
Altele, în frunte cu Sparta şi Atena au decis să reziste.
 BĂTĂLIA 2E LA TERMOPILE

2orind să înfrunte armata persană de uscat, o armată de 7000

de soldaţi greci, din care doar 300 spartani, pusă sub comanda
regelui Spartei, Leonida, i-a aşteptat pe inamici la Termopile.
 BĂTĂLIA 2E LA TERMOPILE

2upă două zile, în care armata condusă de Leonida a ţinut piept

cu succes armatei persane, din cauza trădării grecului Elfiade,
armata greacă a fost încercuită.
 BĂTĂLIA 2E LA TERMOPILE

Leonida a decis retragerea armatei greceşti şi a rămas, împreună cu cei

300 de spartani şi 400 de tebani să înfrunte grosul oştirii persane.
Armata greacă s-a jertfit aproape în totalitate, reuşind să întârzie
înaintarea infanteriei persane spre Atena.
 BĂTĂLIA 2E LA SALAMINA

Între timp, Atena era ameninţată de invazia devastatoare a armatei persane.

Populaţia Atenei a fost mutată în insula Salamina, iar Temistocle a pregătit
flota ateniană pentru marea bătălie.
 BĂTĂLIA 2E LA SALAMINA

Bun strateg, Temistocle a atras flota persană într-o zonă de strâmtoare

şi, în bătălia navală care a urmat, a obţinut o strălucită victorie,
obligându-l pe Xerxes să decidă retragerea restului flotei persane.
 AL 2OILEA RĂZBOI GRECO-PERSAN

Armata persană de uscat este înfrântă de forţele

aliate ale grecilor în bătălia de la Plateea în 479 î.Hr.
 AL 2OILEA RĂZBOI GRECO-PERSAN

În acelaşi timp, rămăşiţele flotei persane sunt înfrânte

în bătălia de la Micale. Astfel, al doilea război greco-
persan se încheie tot cu victoria grecilor.
 RĂZBOAIELE GRECO-PERSANE

Perşii au reluat seria conflictelor, fără a reuşi să schimbe

rezultatul eşecurilor anterioare. Înfrângerea lor va atrage
eliberarea cetăţilor greceşti din Asia Mică în anul 449 î. Hr.
URMĂRILE RĂZBOAIELOR GRECO-PERSANE

Refacerea şi înflorirea Atenei

 URMĂRILE RĂZBOAIELOR GRECO-PERSANE

Instalarea hegemoniei politico-militare a Atenei în raport cu celelalte

cetăţi greceşti, ca urmare a formării Ligii de la 2elos (447 î.Hr.)
 URMĂRILE RĂZBOAIELOR GRECO-PERSANE

Constituirea celor două tabere adverse, în jurul Atenei, respectiv în jurul Spartei,
care se vor confrunta în timpul războiului peloponeziac (431 ± 404 î.Hr.)
 MARATON, AZI
MILTIA2E ± aristocrat de origine ateniană, ales arhonte în anul 524 î.Hr.,
apoi, din 518 î.Hr devine conducător al Chersonesului tracic, colonie a
Atenei. În această calitate este nevoit să participe la expediţia organizată
de 2arius în zona pontică (514 î.Hr.). S-a implicat în răscoala cetăţilor
ionice împotriva stăpânirii persane, după care se refugiază în Atena.
Aici, în calitate de strateg, va avea un rol esenţial în victoria obţinută de
armata ateniană în bătălia de la Marathon.
 Soldatul PHI2IPI2E este mesagerul trimis de pe câmpul de luptă al
Marathonului, pentru a le duce atenienilor vestea victoriei. Se spune că,
după ce a alergat încontinuu, când a ajuns în Atena a reuşit să spună doar
³Am învins´, după care s-a prăbuşit.
În memoria acestuia a fost introdusă în cadrul Olimpiadelor
proba alergării de rezistenţă, numită Maraton.
LEONI2A este rege al Spartei (488 ± 480 î.Hr.) al cărui nume este legat
de bătălia de la Termopile, unde s-a jertfit împreună cu armata sa.
În memoria acestei jertfe, în zona strâmtorii a fost ridicat un monument
care cuprinde statuia lui Leonida , precum şi inscripţia: ³Trecătorule,
mergi şi spune Spartei, că noi am murit aici, apărând cu cinste legile ei.´
 ³GLORIA LUI MILTIA2E NU MĂ LASĂ SĂ 2ORM.´

TEMISTOCLE este un reprezentant al grupării democrate radicale a Atenei.

În anul 493 î.Hr. a devenit arhonte, iar în anul 490 î. Hr., în calitate de
strateg, a participat la bătălia de la Maraton. Ascensiunea sa militară are loc
după moartea lui Miltiade (489 î.Hr.) şi atinge apogeul în bătălia navală de la
Salamina. În ciuda rolului său în bătălie, peste câţiva ani a fost ostracizat,
iar sfârşitul vieţii îl va găsi în Asia Mică.
Se spune că, pe fondul invaziei perşilor, Temistocle s-ar fi dus la 2elphi,
pentru a afla de la faimosul oracol, cum trebuie acţionat pentru a înfrânge
inamicul. Răspunsul primit a fost: ³Întăriţi-vă în cetăţi de lemn.´
Temistocle a înţeles că trebuia să se angajeze într-o bătălie navală.
Elev Frenti Oana Sabina
Clasa a X ± a A