Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Completare Curs MAE PT Studenti 2010-2011
Completare Curs MAE PT Studenti 2010-2011
CU
Managementul Afacerilor Europene
Introducere
1
Laura BRA CU
Managementul Afacerilor Europene
poseda din abundenta un factor de productie ieftin (resurse naturale, forta de munca
necalificata, etc.). Acest clasament care delimiteaza economiile în grupuri distincte,
începând de la « miez » spre periferie, indica în egala masura caracterul non-
universal al concurentei pentru atragerea de ISD ; aceasta se efectueaza doar între
tarile situate în acelasi grup. Cu toate acestea, clasamentul prezentat nu este imuabil,
permitând economiilor sa treaca dintr-o categorie în alta, pe masura ameliorarii
performantelor.
Prima parte
Contextul actual al globalizarii si afacerile internationale
Lumea in care traim azi nu mai poate fi conceputa inafara relatiilor comerciale
si financiare internationale care afecteaza tot ce se produce si tot ce se consuma.
Importanta acestor relatii vine din faptul ca prin intermediul lor natiunile isi pot
identifica avantajele comparative in cadrul afacerilor internationale (bunuri tot mai
variate produse in intreaga lume si vandute apoi pe piete locale).
Relatiile de afaceri la nivel international nu sunt o noutate ; ele au existat de
cand exista omenirea. Doar ca in acele timpuri schimbul se realiza prin troc si avea ca
scop satisfacerea unor nevoi mai degraba sociale decat economice. Spre deosebire de
acele perioade, cand comertul era efectuat pentru comunitate, in prezent peste 90%
din activitatile comerciale sunt efectuate de companii private care isi urmaresc
propriile obiective (Harrison et al., 2004) .
Comertul mondial a fost stimulat de aparitia Statului natiune si a granitelor
nationale. Avantajele liberului schimb, bazat pe lipsa barierelor comerciale si pe
respectarea principiului avantajului comparativ au stimulat statele sa caute
oportunitati de afaceri inafara granitelor lor. Acest fapt a dus la cresterea
impresionanta a volumului schimbului dintre tari.
2
Laura BRA CU
Managementul Afacerilor Europene
Definirea globalizarii
3
Laura BRA CU
Managementul Afacerilor Europene
1
Etapele globalizarii :
1. Internationalizarea afacerilor : cresterea exporturilor ;
2. Desfasurarea proceselor de productie in strainatate / multinationalizarea
intreprinderilor sau globalizarea productiva
3. Globalizarea financiara.
4
Laura BRA CU
Managementul Afacerilor Europene
globalizarea productiva. In prezent, aceasta componenta se manifesta prin cresterea
gradului de deschidere comerciala (Exp+Imp/PIB). Comertul mondial e influentat
de globalizare prin modificarea structurii/naturii bunurilor schimbate dar si prin
cresterea comertului intra-firma efectuat de filialele unui grup multinational.
Globalizarea financiara
5
Laura BRA CU
Managementul Afacerilor Europene
Globalizarea tehnologiei si a cunostintelor
6
Laura BRA CU
Managementul Afacerilor Europene
internationale sunt controlate de stat, urmarindu-se prin aceasta atingerea unor
obiective strategice de interes national ; dar ponderea acestora est mica si in scadere,
majoritatea activitatilor internationale fiin desfasurate de firmele private.
Afacerile internationale acopera doua activitati principale : comertul
international si investitiile internationale. Comertul international include importurile
si exporturile de bunuri si servicii efectuate de o firma. Investitiile internationale au
loc atunci cand o firma transfera o parte din resursele sale in afara tarii de origine, in
scopul de a desfasura in straintate activitatile sale economice.
7
Laura BRA CU
Managementul Afacerilor Europene
(caracteristicile mediului : complexitatea = nr de variabile si dinanismul = ritmul
schimbarilor).
8
Laura BRA CU
Managementul Afacerilor Europene
s-a confruntat cu faorte mari dificultati legate de asigurarea cu materii prime :
respectarea termenelor de livrare si calitatea produselor alimentare de baza.
Astfel compania a fost nevoita sa aduca din strainatate tehnologie si echipamente
proprii dar si specialisti in agricultura, pentru a-i specializa pe agricultorii rusi.
Rezultatul : cresterea productiei de cartofi cu 100%.
9
Laura BRA CU
Managementul Afacerilor Europene
sunt expresia capitalismului mondial si un veritabil vetor de crestere, indispensabile
in crearea de noi tehnologii ; pentru altii sunt o sursa de nedreptate care duce la
instaurarea imperialismului economic. Putem deci concluziona ca impactul lor este
unul variat si complex.
Tabelul .
Care dintre caracteristicile de mai jos descriu, RFG Franta Marea Olanda,
in opinia dvs. cel mai bine CMN ? (in %) Britanie Belgia
Fara patrie 6 16 15 6
Eficiente 7 16 17 8
Periculoase 13 17 11 23
Enorme 10 16 33 15
Dinamice 18 13 9 24
Americane 22 6 14 11
In varful progersului tehnic 17 22 13 10
Incontrolabile 17 25 11 28
Avand preocupari sociale 2 13 15 4
Sursa : dupa European Omnibus Survey, avril 1974.
Conform celor mai recente statistici ale UNCTAD (United Nations Conference
on Trade and Development) (WIR 2008) exista 79 000 CMN care isi desfasoara
activitatea in 790 000 de filiale in strainatate2 ; productia de bunuri si servicii a
acestor, precum si stocul lor de ISD a depasit 15 000 miliarde de dolari in 2007. Cifra
de afaceri estimata a acestora este de 31 000 miliarde dolari, in crestere cu 21% fata de
2006. Valoarea adaugata (produsul brut) a filialelor in strainatate din intreaga lume
este estimat la 11% din PIB mondial al anului 2007 iar numarul lor de anagajati a
atins 82 de milioane de persoane.
2
Ca o comparatie, raportul UNCTAD din 1995 (WIR, 1995) indica existenta a 40 000 de sedii centrale (firme
mama si a 250 000 de filiale in strainatate.
10
Laura BRA CU
Managementul Afacerilor Europene
Today there are some 82,000 TNCs worldwide, with 810,000 foreign affiliates
in the world (annex table A.I.8). These companies play a major and growing role in
the world economy. For instance, exports by foreign affiliates of TNCs are estimated
to account for about one third of total world exports of goods and services. And the
number of people employed by them worldwide, which has increased about fourfold
since 1982, amounted to about 77 million in 2008 – more than double the total labour
force of a country like Germany. The largest TNCs contribute to a significant
proportion of total international production by all TNCs, both in developed and
developing economies. Over the three-year period 2006–2008, on average, the 100
largest non-financial TNCs19 accounted for 9%, 16% and 11%, respectively, of the
estimated foreign assets, sales and employment of all TNCs in the world (table I.6).
They also accounted for about 4% of world GDP, a share which has remained
relatively stable since 2000.
Over the past 15 years, the largest TNCs have undergone a steady process of
progressive increase in the proportion of companies operating in the services sector,
and of firms based in developing countries. These largest TNCs are presently being
strongly affected by the ongoing economic and financial crisis, both at company and
industry levels, as evidenced by declining profits, divestments and layoffs,
restructurings and some bankruptcies. According to preliminary estimates, the
increase in have slowed down markedly in 2008. However, an UNCTAD survey
(UNCTAD, 2009b) shows that, despite a temporary setback in their investment plans
in the short term, large TNCs expect to continue to in the medium term, with a
growing focus on emerging markets
11
Laura BRA CU
Managementul Afacerilor Europene
12
Laura BRA CU
Managementul Afacerilor Europene
Dupa cel de al doilea Razboi Mondial, dezvoltarea lor rapida si proliferarea lor
fara precedent a facut din ele obiectul de cercetare a multor cursuri. Activitatea lor s-
a concentrat catre explotarea avantajelor lor competitive in diferite locatii, prin
utilizarea activelelor lor specifice. In expansiunea lor au inceput sa se diversifice si sa
se extinda catre sectorul serviciilor bancare si financiare, telecomunicatiilor si
transporturilor. Caderea regimurilor comuniste din Europa de Est si sfarsitul izolarii
Chinei au oferit CMN imense oportunitati de dezvoltare in tari pana mai ieri inchise.
Definitii si caracteristici
13
Laura BRA CU
Managementul Afacerilor Europene
O definitie mai extinsa este data de UNCTAD (WIR, 2004, p. 375), care
considera ca o firma multinationala este o intreprindere care exercita un control direct sau
indirect asupra activelor uneia sau mai multor intreprinderi situate in alte tari decat cea in
care isi are sediul social.
14
Laura BRA CU
Managementul Afacerilor Europene
Caracteristici calitative
Sursa : M. Porter
15
Laura BRA CU
Managementul Afacerilor Europene
2. Natura controlului
Doua criterii pot fi folosite pentru a defini natura controlului exercitat asupra
entitatii din straintate (Mazerolle, 2006, p. 10) :
- gradul de control exercitat asupra activelor unei intreprinderi aflate in
straintate ;
- natura juridica a intreprinderii aflate in straintate (Cf figura).
16
Laura BRA CU
Managementul Afacerilor Europene
Figura de mai jos ne prezinta cazul unei filiale A situate in Spania, si care e
controlata in proportie de 80% de firma-mama B situata in Franta. Este vorba de
un control direct. In acelasi timp insa, B este controlata in proportie de 70% de
compania C, situata in Germania. In acest caz, C exercita asupra lui A un control
indirect de 56% ((70x80)/100=56%).
17
Laura BRA CU
Managementul Afacerilor Europene
18
Laura BRA CU
Managementul Afacerilor Europene
N controleaza direct 10% din D, care este deci o societate afiliata a lui N. Dar
D detine 60% din E. E este filiala lui D dar deoarece D este doar afiliata lui N, E este
tot afiliata lui N (cu 6%).
Caracteristici organizationale
(se completeaza cu definitiile firmelor internationale, multinationale, transtaionale
si globale, prezentate la curs)
A. Indicele de transnationalitate
Calculat de UNCTAD din 1995, Indicele de transnationalitate ITN este o
medie aritmetica simpla a trei indicatori : activele detinute in strainatate, cifra de
afaceri realizata in straintate si numarul de anagajati din strainatate.
B. Indicele de internationalizare
Este calculat tot de UNCTAD ca raport intre numarul de filiale din strainatate
in totalul numarului de filiale :
19
Laura BRA CU
Managementul Afacerilor Europene
20
Laura BRA CU
Managementul Afacerilor Europene
21
Laura BRA CU
Managementul Afacerilor Europene
22
Laura BRA CU
Managementul Afacerilor Europene
23
Laura BRA CU
Managementul Afacerilor Europene
spus, pozitia sa se explica prin variabile legate de comportament, de dispersia
geografica si culturala a filialeor sale (DG), si de experienta internationala a
managerilor sai (EI). In timp ce in cazul companiei EXXON, situata pe locul 2, gradul
sau de internationalizare e legat de performantele sale in ceea ce priveste vanzarile in
straintate (VS) si activele din straintate (AS).
24
Laura BRA CU
Managementul Afacerilor Europene
industriala si institutionala3. Fiecare teorie are o abordare diferita, punând accentul
pe motivatiile care determina firmele sa îsi internationalizeze productia.
Alte explicatii vin apoi sa i se adauge acestei teorii, ori chiar sa i se substituie.
In principal este vorba de explicatia determinista, care leaga decizia de investitie in
strainatate de structura de piata a tarii gazda. E vorba aici de structurile de piata de
tip oligopol sau monopol, care prin simplul joc al pietei ar obliga firmele din sectorul
respectiva sa se multinationalizeze aproape in mod mecanic. Se observa deci
comportamente de imitare, pur reactive, dar compatibile cu abordarea traditionala
de maximizare a profitului.
Este insa evident ca aceste avantaje trebuie sa fie semnificative pentru a putea
permite unei firme sa depaseasca costurile transportului international si cele legate
de obstacolele lingvistice, culturale, administrative sau institutionale si sa fie in
acelasi timp competitive fata de firmele locale care nu aveau de « platit » aceste
costuri.
Care sunt insa aceste avantaje ? Ele pot fi clasate in trei categorii :
3
Pentru o prezentare detaliata, a se vedea Andreff (1996), pp. 95-112.
25
Laura BRA CU
Managementul Afacerilor Europene
- avantaje tehnologice
- avantaje legate de reputatie, de numele de marca
- avantaje legate de marimea companiei.
Sunt de departe cele mai evidente avantaje ale CMN. Rar se intalneste o CMN
care sa nu fie lider tehnologic in unul sau chiar mai multe domenii. In anii 1950-1960
multinationalele americane au adus in Europa tehnologii noi in multe domenii cum
ar fi automobilele, cel al forarii si prelucrarii miniere si petroliere, cel al produselor
chimice ori farmaceutice. Ele au jucat un rol de pionier in procesul de difuzare al
tehnologie si in reducerea decalajului tehnologic intre tari.
Lista celor mai cunoscute CMN e mai degraba o lista a numelor de marca,
unele prestigioase, cautate si dorite pentru atributele reale sau imaginare ale
produselor pe care le ofera.
26
Laura BRA CU
Managementul Afacerilor Europene
sunt chiar nerabdatori sa gaseasca produsul dorit pe piata lor, indiferet ca e vorba de
importuri sau de filiale de productie. Piata Europei de Est este un exemplu sugestiv
in acest sens.
27
Laura BRA CU
Managementul Afacerilor Europene
2. Teorii legate de rolul structurii de piata in decizia de multinationalizare
Doua structuri de piata vor fi aici analizate : cea de monopl si cea de oligopol si
implicatiile lor asupra deciziei de implantare in straintate.
28
Laura BRA CU
Managementul Afacerilor Europene
Tabelul… Fluxurile de productie si de schimb dintre tari si fazele ciclului de viata a
unui produs
Crestere Maturitate Declin
Tara de origine a Firma inovatoare Inceputul Scderi importante
firmei inovatoare detine monopolul delocalizarii ale productiei
productiei si productiei. finalizate cu oprirea
vanzarii. Nu exista productiei.
Exporturi si
nici imitatori nici
importuri Importuri
concurenti. Firma
inovatoare exporta
Alte tari dezvoltate Importuri provenite Inceputul Scaderea productiei
din tara de origine a productiei (fie prin si inceperea
firmei inovatoare concratce de licenta importurilor
fie de catre
concurenti).
Rducerea
importurilor.
Inceperea
exporturilor
Tari in curs de Cateva importuri Importuri Producerea prin
dezvoltare provenite din tara intermediul
Primele analize in
de origine a firmei unitatilor
vederea implantarii
inovatoare delocalizate si
unor unitati de
dispersate, si re-
productie
exportarea catre
tarile dezvoltate
Caracteristicile Produsul necesita Produsul necesita din ce in ce mai putine
produsului cheltuieli cheltuieli legate de C&D si de implicarea
importante legate fortei de munca calificate (inginer,
de C&D si de tehnicieni, muncitori calificat, etc.). El
implicarea fortei de poate fi realizat prin folosirea
munca calificate echipamentelor standardizate.
(inginer, tehnicieni,
muncitori calificat,
etc.)
Sursa : preluat dupa F. Mazerolle (2006)
In timp insa, chiar daca brevetele sunt bine protejate de lege, procesul de
imitare nu poate fi impedicat. Curand apar pe piata produse similare. Intreprinderea
cauta acum sa compenseze scaderea progesiva a cotei sale de piata nationala si sa
29
Laura BRA CU
Managementul Afacerilor Europene
exporte. Atunci cand concurentii incep sa detina o pozitie solida pe piata locala, ea e
deja in pozitie de forta pe pietele de export.
Aceasta teorie s-a aplicat pana in anii 90, moment de la care ciclul de viata al
produselor a inceput sa se accelereze/ scurteze dramatic.
A. Reactia oligopolistica
30
Laura BRA CU
Managementul Afacerilor Europene
incearca sa scape din pluton. E de fapt o cursa intre intreprinderea leader si cele care
o urmeaza indeapropape. Acest mecanism poarta numele de reactie oligopolistica.
Situatia initiala. Patru mari firme (F1, F2, F3, F4) din tara A detin fiecare
15% din piata tarii B (in total, 60% din piata tarii B). Restul de 40% fiind
detinut de numeroase firme mici din tara B. Avem deci imaginea unui
pluton de 4 firme leader care se lupta cot la cot.
Faza 2. In acest fel a aparut o situatie de dezechilibru. Chiar daca cotele lor ded piata
nu s-au modoficat, celalte trei firme se simt amenintate de cresterea cotie de piata a
F1. Dupa o perioada de confuzie, ele incearca sa restabileasca echilibrul, fiecare
incercand sa isi mareasca cota de piata la 20%, fie prin crearea de parteneriate, fie
prin cumpararea de firme locale, fie prin fabricarea sub licenta. Dupa un timp, fiecare
31
Laura BRA CU
Managementul Afacerilor Europene
dintre cele trei firme reuseste sa isi mareasca cota de piata la 20%, fapt ce duce la
diminuarea partii de piata ramasa la dispozitia firmelor locale (de la 40% la 20%). Per
total a avut loc o concentrare in sector fara insa sa se modifice pozitiile relative ale
celor 4 firme din oligopol.
B. Schimbul de amenintari
32
Laura BRA CU
Managementul Afacerilor Europene
33
Laura BRA CU
Managementul Afacerilor Europene
Din punctul de vedere al lucrării de faŃă, avantajele de localizare sunt cele care
ne interesează în mod special. De fapt, opŃiunea pentru ISD este efectuată atunci
când firma reuneşte simultan cele trei avantaje : O, L şi I. Dacă nu exista avantajul L,
firma poate alege între export şi vânzarea de licenŃă (în funcŃie de existenŃa
avantajelor I, a se vedea tabelul). Dar opŃiunea pentru ISD depinde întru totul de
posesia avantajelor de localizare. In acelaşi timp, acestea sunt şi singurele asupra
cărora guvernele Ńărilor gazdă pot interveni (Baniak şi al., 2002).
34
Laura BRA CU
Managementul Afacerilor Europene
Tabelul Paradigma OLI si modalităŃile de pătrundere pe pieŃele străine
ModalităŃile de Avantaje
pătrundere pe pieŃele
străine O L I
InvestiŃie directă + + +
Exporturi + - +
Vânzare de licenŃă + - -
Sursa : Dunning, 1993.
35
Laura BRA CU
Managementul Afacerilor Europene
Teoria lui Dunning a fost criticată pentru faptul de a fi omis relaŃiile dintre
alegerile organizaŃionale statice şi strategiile dinamice ale unei FMN. De aceea
autorul a lărgit ulterior cadrul teoriei eclectice, prin integrarea unor noŃiuni de
comportament strategic al firmelor. Schimbările strategice (S) sunt astfel explicate
prin evoluŃia celor trei avantaje din perioada anterioară : St+1=f (OLIt). Or avantajele
anterioare au fost induse printre altele de acŃiunea trecută a strategiilor FMN: OLIt = f
(St-1). In final, ne dăm seama de existenŃa interacŃiunilor dintre alegerile
organizaŃionale statice şi strategiile dinamice ale FMN. Această constatare ne
interesează în mod deosebit, în măsura în care permite stabilirea unei legături între
orientările strategice şi impactul ISD asupra Ńărilor receptoare.
36